Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
TRATAT din 2 martie 2012 privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul uniunii economice si monetare intre Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Romania, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda si Regatul Suediei
EMITENT: ACT INTERNATIONAL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 410 din 20 iunie 2012
Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federalã Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenã, Regatul Spaniei, Republica Francezã, Republica Italianã, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Ţãrilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonã, Republica Portughezã, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda şi Regatul Suediei,
denumite în continuare pãrţile contractante,
conştiente de obligaţia lor, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, de a considera politicile lor economice o chestiune de interes comun,
dorind sã promoveze condiţiile unei creşteri economice mai puternice în Uniunea Europeanã şi, în acest scop, sã dezvolte o coordonare din ce în ce mai strânsã a politicilor economice din zona euro,
ţinând seama de faptul cã necesitatea pentru guverne de a menţine finanţe publice solide şi sustenabile şi de a împiedica evoluţia deficitului administraţiei publice spre un nivel excesiv prezintã o importanţã vitalã pentru garantarea stabilitãţii zonei euro în ansamblu şi cã, prin urmare, se impune introducerea unor reguli specifice, inclusiv a unei "reguli privind un buget echilibrat" şi a unui mecanism automat pentru realizarea acţiunilor corective necesare,
conştiente de necesitatea asigurãrii faptului cã deficitul administraţiei lor publice nu depãşeşte nivelul de 3% din produsul lor intern brut, la preţurile pieţei, şi cã nivelul datoriei lor publice nu depãşeşte pragul de 60% din produsul lor intern brut, la preţurile pieţei, sau scade suficient spre acest prag,
reamintind cã pãrţile contractante, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, trebuie sã se abţinã de la orice mãsurã care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii în cadrul uniunii economice, în special de la practica acumulãrii datoriei în afara conturilor administraţiei publice,
ţinând seama de faptul cã şefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro au convenit, la 9 decembrie 2011, asupra unei arhitecturi consolidate pentru uniunea economicã şi monetarã, care sã se bazeze pe tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã şi sã faciliteze punerea în aplicare a mãsurilor luate în temeiul articolelor 121, 126 şi 136 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
ţinând seama de faptul cã obiectivul şefilor de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro şi din alte state membre ale Uniunii Europene este acela de a încorpora dispoziţiile prezentului tratat, cât mai curând posibil, în tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã,
salutând propunerile legislative înaintate de Comisia Europeanã pentru zona euro, la 23 noiembrie 2011, în cadrul tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultãţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiarã şi privind dispoziţii comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectãrii deficitelor excesive ale statelor membre şi luând act de intenţia Comisiei Europene de a prezenta noi propuneri legislative pentru zona euro referitoare, în special, la raportarea ex ante a planurilor de contractare a datoriei publice, la programe de parteneriat economic care sã detalieze reformele structurale pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv, precum şi la coordonarea planurilor de reformã majorã a politicii economice ale statelor membre,
exprimându-şi disponibilitatea de a susţine propunerile care ar putea fi prezentate de Comisia Europeanã pentru a consolida în continuare Pactul de stabilitate şi de creştere prin introducerea, pentru statele membre a cãror monedã este euro, a unui nou set de obiective pe termen mediu în concordanţã cu limitele stabilite în prezentul tratat,
luând act de faptul cã, la revizuirea şi monitorizarea angajamentelor bugetare în temeiul prezentului tratat, Comisia Europeanã va acţiona în cadrul competenţelor sale astfel cum sunt prevãzute în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special la articolele 121, 126 şi 136,
menţionând în special cã, în ceea ce priveşte aplicarea "regulii privind un buget echilibrat" prevãzute la articolul 3 din prezentul tratat, monitorizarea în cauzã va fi efectuatã prin stabilirea, pentru fiecare parte contractantã, a unor obiective pe termen mediu specifice fiecãrei ţãri şi a unor calendare de convergenţã, dupã caz,
menţionând cã obiectivele pe termen mediu ar trebui sã fie actualizate în mod regulat pe baza unei metode stabilite de comun acord, ai cãrei parametri principali ar trebui de asemenea revizuiţi cu regularitate, reflectând în mod adecvat riscurile datoriilor explicite şi implicite pentru finanţele publice, în conformitate cu obiectivele Pactului de stabilitate şi creştere,
menţionând cã realizarea de progrese suficiente în direcţia atingerii obiectivelor pe termen mediu ar trebui evaluatã pe baza unei analize globale având drept referinţã soldul structural şi incluzând o analizã a cheltuielilor din care se deduc mãsurile discreţionare privind veniturile, în concordanţã cu dispoziţiile legislaţiei Uniunii Europene, în special cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 (Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit),
menţionând cã mecanismul de corecţie care urmeazã sã fie introdus de pãrţile contractante ar trebui sã vizeze corectarea devierilor de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare, inclusiv impactul lor cumulat asupra dinamicii datoriei publice,
menţionând cã, în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei pãrţilor contractante de a transpune "regula privind un buget echilibrat" în sistemele lor juridice naţionale prin intermediul unor dispoziţii obligatorii, permanente şi de preferinţã constituţionale, competenţa ar trebui sã îi revinã Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 273 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
reamintind cã articolul 260 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene conferã Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competenţa de a impune unui stat membru al Uniunii Europene care nu a respectat o hotãrâre judecãtoreascã pronunţatã de aceasta plata unei sume forfetare sau a unei penalitãţi cu titlu cominatoriu şi reamintind cã au fost instituite criterii de cãtre Comisia Europeanã pentru stabilirea cuantumului sumei forfetare sau al penalitãţii cu titlu cominatoriu impuse în cadrul articolului respectiv,
reamintind necesitatea de a facilita adoptarea de mãsuri în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive a Uniunii Europene în ceea ce priveşte statele membre a cãror monedã este euro şi al cãror deficit public preconizat sau efectiv depãşeşte nivelul de 3% din produsul intern brut, consolidându-se totodatã considerabil obiectivul procedurii respective, şi anume acela de a încuraja şi, dacã este necesar, de a obliga un stat membru sã reducã deficitul care ar putea fi identificat,
reamintind obligaţia ca pãrţile contractante a cãror datorie publicã depãşeşte valoarea de referinţã de 60% sã reducã aceastã datorie cu o ratã medie de o douãzecime pe an, ca ratã de referinţã,
ţinând seama de necesitatea de a respecta, în cadrul punerii în aplicare a prezentului tratat, rolul specific al partenerilor sociali, astfel cum este recunoscut în legislaţia şi în sistemele juridice naţionale ale fiecãrei pãrţi contractante,
subliniind cã nicio dispoziţie a prezentului tratat nu poate fi interpretatã ca modificând în vreun fel condiţiile de politicã economicã în temeiul cãrora a fost acordatã asistenţã financiarã unei pãrţi contractante în cadrul unui program de stabilizare la care participã Uniunea Europeanã, statele sale membre sau Fondul Monetar Internaţional,
menţionând cã pentru buna funcţionare a uniunii economice şi monetare este necesar ca pãrţile contractante sã colaboreze în direcţia unei politici economice în cadrul cãreia, în timp ce se bazeazã pe mecanismele de coordonare a politicilor economice, astfel cum sunt definite în tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, pãrţile contractante întreprind acţiunile şi mãsurile necesare în toate domeniile esenţiale pentru buna funcţionare a zonei euro,
menţionând, în special, dorinţa pãrţilor contractante de a utiliza într-un mod mai activ cooperarea consolidatã, astfel cum este prevãzutã la articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeanã şi la articolele 326-334 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, fãrã a aduce atingere pieţei interne, precum şi dorinţa acestora de a recurge în totalitate la mãsuri specifice statelor membre a cãror monedã este euro, în temeiul articolului 136 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi la o procedurã pentru coordonarea şi discuţia ex ante între pãrţile contractante a cãror monedã este euro cu privire la toate reformele majore de politicã economicã planificate de acestea, în vederea evaluãrii comparative a celor mai bune practici,
reamintind acordul şefilor de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro din 26 octombrie 2011 privind îmbunãtãţirea guvernanţei în zona euro, inclusiv organizarea a cel puţin douã reuniuni la nivel înalt ale zonei euro pe an, care sã fie convocate, cu excepţia cazurilor justificate de circumstanţe excepţionale, imediat dupã reuniunile Consiliului European sau dupã reuniunile la care participã toate pãrţile contractante care au ratificat prezentul tratat,
reamintind, de asemenea, aprobarea la 25 martie 2011 de cãtre şefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro şi din alte state membre ale Uniunii Europene a Pactului euro plus, care identificã aspectele esenţiale pentru încurajarea competitivitãţii în zona euro,
subliniind importanţa Tratatului de instituire a Mecanismului european de stabilitate ca element al strategiei globale de consolidare a uniunii economice şi monetare şi precizând cã acordarea de asistenţã financiarã în cadrul unor noi programe în temeiul Mecanismului european de stabilitate va fi condiţionatã, începând cu 1 martie 2013, de ratificarea prezentului tratat de cãtre pãrţile contractante vizate şi, de îndatã ce perioada de transpunere menţionatã la articolul 3 alineatul (2) din prezentul tratat a expirat, de îndeplinirea cerinţelor din articolul respectiv,
menţionând cã Regatul Belgiei, Republica Federalã Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenã, Regatul Spaniei, Republica Francezã, Republica Italianã, Republica Cipru, Marele Ducat de Luxemburg, Malta, Regatul Ţãrilor de Jos, Republica Austria, Republica Portughezã, Republica Slovenia, Republica Slovacia şi Republica Finlanda sunt pãrţi contractante a cãror monedã este euro şi cã, prin urmare, prezentul tratat li se va aplica din prima zi a lunii care urmeazã depunerii instrumentului lor de ratificare, dacã tratatul este în vigoare la acea datã,
menţionând, de asemenea, cã Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Letonia, Republica Lituania, Ungaria, Republica Polonã, România şi Regatul Suediei sunt pãrţi contractante care, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, beneficiazã, la data semnãrii prezentului tratat, de o derogare de la participarea la moneda unicã şi, atât timp cât respectiva derogare nu este abrogatã, acestea pot avea obligaţii doar în temeiul dispoziţiilor titlurilor III şi IV din prezentul tratat cu privire la care acestea declarã, la momentul depunerii instrumentului lor de ratificare sau la o datã ulterioarã, cã doresc sã îşi asume obligaţii,
au convenit cu privire la urmãtoarele dispoziţii:
TITLUL I
Obiectiv şi domeniu de aplicare
ART. 1
(1) Prin prezentul tratat, pãrţile contractante convin, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, sã consolideze pilonul economic al uniunii economice şi monetare prin adoptarea unui set de reguli care au ca scop promovarea disciplinei bugetare prin intermediul unui pact bugetar, consolidarea coordonãrii politicilor lor economice şi îmbunãtãţirea guvernanţei în zona euro, sprijinind astfel atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind creşterea economicã durabilã, ocuparea forţei de muncã, competitivitatea şi coeziunea socialã.
(2) Prezentul tratat se aplicã integral pãrţilor contractante a cãror monedã este euro. Acesta se aplicã, de asemenea, şi celorlalte pãrţi contractante, în mãsura şi în condiţiile stabilite la articolul 14.
TITLUL II
Coerenţa şi relaţia cu dreptul Uniunii
ART. 2
(1) Prezentul tratat se aplicã şi este interpretat de cãtre pãrţile contractante în conformitate cu tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, în special cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeanã, şi în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, inclusiv cu dreptul procedural, atunci când se impune adoptarea legislaţiei secundare.
(2) Prezentul tratat se aplicã în mãsura în care este compatibil cu tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã şi cu dreptul Uniunii Europene. Acesta nu aduce atingere competenţelor Uniunii de a acţiona în domeniul uniunii economice.
TITLUL III
Pactul bugetar
ART. 3
(1) Pãrţile contractante aplicã regulile prevãzute în prezentul alineat, în plus faţã de obligaţiile lor ce decurg din dreptul Uniunii Europene şi fãrã a aduce atingere acelor obligaţii:
(a) poziţia bugetarã a administraţiei publice a unei pãrţi contractante este echilibratã sau în excedent;
(b) regula prevãzutã la litera (a) se considerã respectatã dacã soldul structural anual al administraţiei publice respectã obiectivul pe termen mediu specific ţãrii respective, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit, cu o limitã inferioarã a deficitului structural de 0,5% din produsul intern brut, la preţurile pieţei. Pãrţile contractante asigurã convergenţa rapidã cãtre obiectivul pe termen mediu stabilit pentru fiecare dintre ele. Calendarul pentru realizarea acestei convergenţe va fi propus de cãtre Comisia Europeanã, fiind luate în considerare riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecãrei ţãri. Realizarea de progrese în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu şi respectarea acestuia sunt evaluate pe baza unei analize globale având drept referinţã soldul structural şi incluzând o analizã a cheltuielilor din care se deduc mãsurile discreţionare privind veniturile, în concordanţã cu Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit;
(c) pãrţile contractante pot sã devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanţe excepţionale, astfel cum sunt definite la litera (b) de la alineatul (3);
(d) atunci când raportul dintre datoria publicã şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60% şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scãzute, limita inferioarã a obiectivului pe termen mediu specificat la litera (b) poate atinge un deficit structural de cel mult 1,0% din produsul intern brut, la preţurile pieţei;
(e) în cazul în care se observã deviaţii semnificative de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia, se declanşeazã automat un mecanism de corecţie. Mecanismul include obligaţia pãrţii contractante vizate de a pune în aplicare mãsuri pentru corectarea deviaţiilor într-un termen stabilit.
(2) Regulile prevãzute la alineatul (1) produc efecte în dreptul intern al pãrţilor contractante cel târziu în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, prin intermediul unor dispoziţii cu forţã juridicã obligatorie şi caracter permanent, de preferinţã constituţionale, sau garantând în alt mod respectarea şi aderarea pe deplin la acestea pe tot parcursul proceselor bugetare naţionale. Pãrţile contractante instituie la nivel naţional mecanismul de corecţie menţionat la alineatul (1) litera (e) pe baza unor principii comune care sunt propuse de Comisia Europeanã şi vizeazã, în special, tipul, amploarea şi durata acţiunii de corecţie care trebuie întreprinsã, inclusiv în cazul circumstanţelor excepţionale, precum şi rolul şi independenţa instituţiilor responsabile la nivel naţional de monitorizarea respectãrii regulilor prevãzute la alineatul (1). Acest mecanism de corecţie respectã pe deplin prerogativele parlamentelor naţionale.
(3) În sensul prezentului articol, se aplicã definiţiile prevãzute la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilã deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene.
Se aplicã, de asemenea, urmãtoarele definiţii în sensul prezentului articol:
(a) soldul structural anual al administraţiei publice înseamnã soldul anual ajustat ciclic din care se deduc mãsurile cu caracter excepţional şi mãsurile temporare;
(b) circumstanţe excepţionale înseamnã un eveniment neobişnuit asupra cãruia partea contractantã vizatã nu are niciun control şi care are o influenţã majorã asupra poziţiei financiare a administraţiei publice sau perioade de recesiune economicã gravã, astfel cum este definitã în Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit, cu condiţia ca deviaţia temporarã a pãrţii contractante vizate sã nu pericliteze sustenabilitatea fiscalã pe termen mediu.
ART. 4
Atunci când raportul dintre datoria publicã şi produsul intern brut al unei pãrţi contractante depãşeşte valoarea de referinţã de 60% menţionatã la articolul 1 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilã deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, partea contractantã respectivã reduce aceastã datorie cu o ratã medie de o douãzecime pe an, ca ratã de referinţã, astfel cum este prevãzut la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicãrii procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011. Existenţa unui deficit excesiv ca urmare a încãlcãrii criteriului privind datoria va fi stabilitã în conformitate cu procedura prevãzutã la articolul 126 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
ART. 5
(1) O parte contractantã care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv în temeiul tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã instituie un program de parteneriat bugetar şi economic care include o descriere detaliatã a reformelor structurale care trebuie introduse şi puse în aplicare pentru a asigura o corecţie durabilã şi efectivã a deficitului sãu excesiv. Conţinutul şi formatul acestor programe sunt definite în dreptul Uniunii Europene. Acestea vor fi înaintate Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene pentru aprobare şi vor fi monitorizate în contextul procedurilor de supraveghere existente în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere.
(2) Punerea în aplicare a programului de parteneriat bugetar şi economic, precum şi a planurilor bugetare anuale conforme acestuia va fi monitorizatã de Consiliul Uniunii Europene şi de Comisia Europeanã.
ART. 6
Cu scopul de a îmbunãtãţi coordonarea planificãrii privind contractarea datoriei lor publice, pãrţile contractante transmit ex ante Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene rapoarte referitoare la planurile lor de contractare a datoriei publice.
ART. 7
Respectând toate cerinţele procedurale prevãzute în tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, pãrţile contractante a cãror monedã este euro se angajeazã sã sprijine propunerile sau recomandãrile prezentate de Comisia Europeanã în cazurile în care aceasta considerã cã un stat membru al Uniunii Europene a cãrui monedã este euro încalcã criteriul deficitului în cadrul unei proceduri de deficit excesiv. Aceastã obligaţie nu se aplicã în cazul în care se constatã cã dintre pãrţile contractante a cãror monedã este euro o majoritate calificatã a acestora, calculatã prin analogie cu dispoziţiile relevante din tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, fãrã a lua în considerare poziţia pãrţii contractante în cauzã, se opune deciziei propuse sau recomandate.
ART. 8
(1) Comisia Europeanã este invitatã sã prezinte pãrţilor contractante în timp util un raport privind dispoziţiile adoptate de fiecare dintre acestea în conformitate cu articolul 3 alineatul (2). În cazul în care, dupã ce a oferit pãrţii contractante în cauzã posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile, Comisia Europeanã concluzioneazã în raportul sãu cã partea contractantã respectivã nu a respectat dispoziţiile articolului 3 alineatul (2), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va fi sesizatã de cãtre una sau mai multe pãrţi contractante. Atunci când o parte contractantã considerã, independent de raportul Comisiei, cã o altã parte contractantã nu a respectat dispoziţiile articolului 3 alineatul (2), aceasta poate, de asemenea, sesiza Curtea de Justiţie în acest sens. În ambele cazuri, hotãrârea Curţii de Justiţie are caracter obligatoriu pentru pãrţile implicate în procedurã, care iau toate mãsurile necesare pentru a se conforma hotãrârii într-un termen stabilit de Curtea de Justiţie.
(2) Atunci când, pe baza propriei evaluãri sau a evaluãrii realizate de Comisia Europeanã, o parte contractantã considerã cã o altã parte contractantã nu a luat mãsurile necesare pentru a se conforma hotãrârii Curţii de Justiţie menţionate la alineatul (1), aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie în acest sens şi solicita impunerea de sancţiuni financiare conform criteriilor stabilite de Comisia Europeanã în cadrul articolului 260 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În cazul în care Curtea de Justiţie constatã cã partea contractantã în cauzã nu a respectat hotãrârea sa, îi poate impune acesteia plata unei sume forfetare sau a unei penalitãţi cu titlu cominatoriu adecvate situaţiei, care nu poate depãşi 0,1% din produsul intern brut al pãrţii contractante vizate. Sumele impuse unei pãrţi contractante a cãrei monedã este euro sunt vãrsate Mecanismului european de stabilitate. În celelalte cazuri, plãţile sunt vãrsate la bugetul general al Uniunii Europene.
(3) Prezentul articol reprezintã un compromis între pãrţile contractante în sensul articolului 273 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
TITLUL IV
Coordonarea politicilor economice şi convergenţa
ART. 9
Pe baza coordonãrii politicilor economice, astfel cum este definitã în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pãrţile contractante se angajeazã sã colaboreze în direcţia unei politici economice care sã încurajeze buna funcţionare a uniunii economice şi monetare şi creşterea economicã prin intermediul unei convergenţe şi al unei competitivitãţi sporite. În acest scop, pãrţile contractante întreprind acţiunile şi mãsurile necesare în toate domeniile esenţiale pentru buna funcţionare a zonei euro în vederea atingerii obiectivelor de sporire a competitivitãţii, de promovare a ocupãrii forţei de muncã, de consolidare a sustenabilitãţii finanţelor publice şi de creştere a stabilitãţii financiare.
ART. 10
În conformitate cu cerinţele prevãzute în tratatele pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, pãrţile contractante sunt pregãtite sã recurgã, ori de câte ori acest lucru este adecvat şi necesar, la mãsuri specifice pentru statele membre a cãror monedã este euro, astfel cum este prevãzut la articolul 136 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi la cooperarea consolidatã, astfel cum este prevãzutã la articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeanã şi la articolele 326-334 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în ceea ce priveşte aspectele care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a zonei euro, fãrã a aduce atingere pieţei interne.
ART. 11
În vederea evaluãrii comparative a celor mai bune practici şi a cooperãrii în direcţia unei mai strânse coordonãri a politicii economice, pãrţile contractante se asigurã de faptul cã toate reformele majore de politicã economicã pe care le planificã vor fi discutate ex ante şi, dupã caz, coordonate între pãrţi. Respectiva coordonare implicã instituţiile Uniunii Europene în conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
TITLUL V
Guvernanţa în zona euro
ART. 12
(1) Şefii de stat sau de guvern ai pãrţilor contractante a cãror monedã este euro se reunesc în mod informal în cadrul unor reuniuni la nivel înalt ale zonei euro, împreunã cu preşedintele Comisiei Europene. Preşedintele Bãncii Centrale Europene este invitat sã participe la aceste reuniuni.
Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro este desemnat de şefii de stat sau de guvern ai pãrţilor contractante a cãror monedã este euro prin majoritate simplã în acelaşi timp cu alegerea de cãtre Consiliul European a preşedintelui sãu şi pentru aceeaşi perioadã a mandatului.
(2) Reuniunile la nivel înalt ale zonei euro se organizeazã atunci când este necesar şi cel puţin de douã ori pe an, astfel încât pãrţile contractante a cãror monedã este euro sã dezbatã chestiuni legate de responsabilitãţile lor specifice pe care le împãrtãşesc în ceea ce priveşte moneda unicã, alte chestiuni legate de guvernanţa în zona euro şi normele care i se aplicã, precum şi orientãri strategice pentru realizarea politicilor economice în vederea creşterii convergenţei în zona euro.
(3) Şefii de stat sau de guvern ai pãrţilor contractante, altele decât cele a cãror monedã este euro, care au ratificat prezentul tratat, participã la dezbaterile din cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro privind competitivitatea pãrţilor contractante, modificarea arhitecturii globale a zonei euro şi a regulilor fundamentale care i se vor aplica în viitor, precum şi, atunci când este cazul şi cel puţin o datã pe an, la dezbaterile privind chestiuni specifice legate de punerea în aplicare a prezentului tratat privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare.
(4) Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro asigurã pregãtirea şi continuitatea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro, în strânsã cooperare cu preşedintele Comisiei Europene. Organismul însãrcinat cu pregãtirea şi urmãrirea rezultatelor reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro este Eurogrup şi preşedintele acestuia poate fi invitat în acest scop sã participe la aceste reuniuni.
(5) Preşedintele Parlamentului European poate fi invitat pentru a fi audiat. Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro prezintã un raport Parlamentului European dupã fiecare reuniune la nivel înalt a zonei euro.
(6) Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro informeazã îndeaproape pãrţile contractante, altele decât cele a cãror monedã este euro, şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la pregãtirea şi rezultatele reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro.
ART. 13
Dupã cum se prevede în titlul II din Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeanã, anexat la tratatele Uniunii Europene, Parlamentul European şi parlamentele naţionale ale pãrţilor contractante vor stabili împreunã organizarea şi promovarea unei conferinţe a reprezentanţilor comisiilor relevante din cadrul Parlamentului European şi a reprezentanţilor comisiilor relevante din cadrul parlamentelor naţionale, pentru a dezbate politicile bugetare şi alte aspecte care fac obiectul prezentului tratat.
TITLUL VI
Dispoziţii generale şi finale
ART. 14
(1) Prezentul tratat se ratificã de cãtre pãrţile contractante în conformitate cu cerinţele lor constituţionale. Instrumentele de ratificare se depun la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (depozitarul).
(2) Prezentul tratat intrã în vigoare la 1 ianuarie 2013, cu condiţia ca 12 dintre pãrţile contractante a cãror monedã este euro sã îşi fi depus instrumentul de ratificare, sau în prima zi a lunii care urmeazã depunerii celui de-al doisprezecelea instrument de ratificare de cãtre o parte contractantã a cãrei monedã este euro, aplicându-se data care intervine prima.
(3) Prezentul tratat se aplicã de la data intrãrii în vigoare în rândul pãrţilor contractante a cãror monedã este euro care l-au ratificat. Tratatul se aplicã celorlalte pãrţi contractante a cãror monedã este euro începând din prima zi a lunii care urmeazã depunerii instrumentului lor de ratificare.
(4) Prin derogare de la alineatele (3) şi (5), titlul V se aplicã tuturor pãrţilor contractante vizate de la data intrãrii în vigoare a prezentului tratat.
(5) Prezentul tratat se aplicã pãrţilor contractante care l-au ratificat şi care beneficiazã de o derogare, astfel cum este definitã la articolul 139 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, sau de o derogare, astfel cum este definitã în Protocolul (nr. 16) privind anumite dispoziţii referitoare la Danemarca, anexat la tratatele Uniunii Europene, de la data la care decizia de abrogare a derogãrii respective produce efecte, cu excepţia cazului în care partea contractantã vizatã îşi declarã intenţia de a-şi asuma obligaţii în temeiul tuturor sau al unei pãrţi din dispoziţiile titlurilor III şi IV ale prezentului tratat de la o datã anterioarã.
ART. 15
Statele membre ale Uniunii Europene, altele decât pãrţile contractante, pot adera la prezentul tratat. Aderarea produce efecte de la data depunerii instrumentului de aderare la depozitar, care informeazã celelalte pãrţi contractante în acest sens. Dupã autentificarea de cãtre pãrţile contractante, textul prezentului tratat în limba oficialã a statului membru aderent, care este, de asemenea, o limbã oficialã şi o limbã de lucru a instituţiilor Uniunii, se depune în arhivele depozitarului ca text autentic al prezentului tratat.
ART. 16
În termen de cel mult 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului tratat, pe baza unei evaluãri a experienţei acumulate în punerea sa în aplicare, se iau mãsurile necesare, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeanã şi cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu scopul de a include dispoziţiile prezentului tratat în cadrul juridic al Uniunii Europene.
Încheiat la Bruxelles la data de doi martie douã mii doisprezece.
Prezentul tratat, redactat într-un singur exemplar original în limbile bulgarã, danezã, olandezã, englezã, estonã, finlandezã, francezã, germanã, greacã, maghiarã, irlandezã, italianã, letonã, lituanianã, maltezã, polonã, portughezã, românã, slovacã, slovenã, spaniolã şi suedezã, textele în fiecare limbã fiind egal autentice, se depune în arhivele depozitarului, care transmite câte o copie certificatã fiecãreia dintre pãrţile contractante.
Pentru Regatul Belgiei
Pentru Republica Bulgaria
Pentru Regatul Danemarcei
Pentru Republica Federalã Germania
Pentru Republica Estonia
Pentru Irlanda
Pentru Republica Elenã
Pentru Regatul Spaniei
Pentru Republica Francezã
Pentru Republica Italianã
Pentru Republica Cipru
Pentru Republica Letonia
Pentru Republica Lituania
Pentru Marele Ducat de Luxemburg
Pentru Ungaria
Pentru Malta
Pentru Regatul Ţãrilor de Jos
Pentru Republica Austria
Pentru Republica Polonã
Pentru Republica Portughezã
Pentru România
Pentru Republica Slovenia
Pentru Republica Slovacia
Pentru Republica Finlanda
Pentru Regatul Suediei
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
