Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIEA NATIONALA din 9 august 2004 pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologige

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

STRATEGIEA NATIONALA din 9 august 2004 pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologige

EMITENT: AGENTIA NUCLEARA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 6 septembrie 2004

Comenteaza legea

1. INTRODUCERE
Strategia naţionalã pe termen mediu şi lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivã şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice este parte integranta a Planului Nuclear Naţional, aprobat prin <>Hotararea de Guvern nr. 1259/2002 , ale cãrei obiective referitoare la gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive sunt:
1. Obiectivele derivate privind gestionarea deşeurilor radioactive
▄'5f Managementul deşeurilor radioactive şi a combustibilului uzat în conformitate cu cerinţele internaţionale;
▄'5f Asigurarea unui nivel radiologic, în concordanţã cu cerinţele naţionale şi atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear, cât şi pentru public. Reducerea impactului asupra mediului;
▄'5f Dezvoltarea programelor de cercetare aferente managementul combustibilului uzat si al deşeurilor radioactive pânã la depozitarea finalã;
▄'5f Susţinerea activitãţilor de cercetare-dezvoltare-inovare şi dezvoltare privind determinarea şi aplicarea metodelor de reducere a activitãţii izotopilor de viaţã lungã, metodelor de determinare a actinidelor în mediu, transferului şi impactului deşeurilor radioactive asupra mediului, modelelor privind migrarea radionuclizilor în mediu.
2. Obiectivele europene privind gestionarea deşeurilor radioactive
▄'5f Ridicarea continuã a performanţelor de securitate nuclearã şi securitate radiologicã, inclusiv în privinţa depozitãrii deşeurilor radioactive;
▄'5f Asigurarea şi creşterea continuã a nivelului de protecţie fizicã a deşeurilor radioactive, inclusiv în timpul transportului;
▄'5f Refacerea mediului în urma încetãrii activitãţilor unor centrale sau obiective nucleare.
In prezent, majoritatea deşeurilor radioactive produse in România se datoreazã activitãţilor nucleare care concura la producţia de energie electrica de origine nucleara de la Unitãţii 1 de la CNE Cernavodã, intrata in funcţiune in anul 1996. Prin punerea in fuctiune in anul 2007 a Unitãţii 2 de la CNE Cernavodã, producţia de energie electrica de origine nucleare se va dubla, urmarea fireasca a acestui fapt fiind dublarea producţiei de deşeuri radioactive in acest sector industrial de activitate. Aplicaţiile radioizotopilor in industrie, medicina, cercetare si alte domenii socio-economice genereazã si ele o mica parte din cantitatea totala de deşeuri radioactive produse.
Deseurile radioactive produse prin operarea reactorului tip CANDU 6(R) se impart in doua categorii mari: combustibil uzat si deşeuri slab si mediu active. Având in vedere faptul ca România a decis sa utilizeze combustibilul nuclear in ciclu deschis (SFuDD), considerându-l drept deseu inalt activ (HLW), in cele ce urmeazã ne vom rezuma la utilizarea termenului "gestionarea deşeurilor radioactive".
Eliminarea deşeurilor radioactive slab si mediu active tip LILW-SL prin depozitare definitiva constituie in prezent o practica industriala consacrata, atât pe plan internaţional cat si la nivelul Uniunii Europene. Practicile de eliminare utilizate pentru cazul acestui tip de deşeuri nu sunt adecvate pentru eliminarea deşeurilor tip HLW, acestea din urma implicând riscuri deosebite pentru sãnãtatea omului si a mediului inconjurator. In plus, deseurile tip HLW genereazã cantitãţi importante de cãldura reziduala produsa prin dezintegrare radioactiva, fapt care obliga la depozitare intermediara indelungata in vederea dezactivãrii (50-100 ani). Acest interval de timp este utilizat pentru dezvoltarea si implementarea tehnologiilor de depozitare definitiva a SFuDD.
Gestionarea in siguranţa, la scara industriala, a deşeurilor radioactive produse in România, constituie un obiectiv politic naţional de prim rang, capabil sa contribuie la dezvoltarea durabila a energeticii nucleare. Politica naţionala de gestionare a deşeurilor radioactive este aliniata in totalitate la cerinţele internaţionale, stabilite prin "Convenţia comuna asupra gestionarii in siguranţa a combustibilului uzat si asupra gospodãririi in siguranţa a deşeurilor radioactive", ratificatã prin <>Legea nr. 105/1999 , precum si la politica de gestionare a deşeurilor radioactive promovata la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivul principal al politicii naţionale de gestionare a deşeurilor radioactive este de a asigura un impact negativ teoretic nul si respectiv unul minim rezonabil posibil sub aspect practic, al activitãţilor de gestionare a deşeurilor asupra populaţiei si a mediului inconjurator. Un prim pas in aceasta direcţie este asigurarea conformitãţii procesului de gestionare cu principiile recomandate de AIEA, prin documentul Safety Series No.111-F "Principiile fundamentale ale gestionarii deşeurilor radioactive". Un alt obiectiv important al politicii naţionale consta in armonizarea reglementarilor specifice cu cele practicate la nivelul UE.
Strategia naţionala pe termen mediu si lung privind gestionarea in siguranţa a deşeurilor radioactive stabileşte modul general de organizare si desfãşurare al proceselor de gestionare a deşeurilor radioactive, scopul urmãrit fiind atingerea urmãtoarelor obiective specifice:
▄'5f cuprinderea intregului inventar de deşeuri radioactive in procesul de gestionare, in Baza naţionala de evidenta informatizata a deşeurilor radioactive, pentru a asigura securitatea radiologica corespunzãtoare a personalului expus profesional, a populaţiei si a mediului inconjurator, fata de efectele nocive ale radiaţiilor ionizante, atât in prezent cat si in viitor.
▄'5f obţinerea si menţinerea nivelui reglementat de securitate in procesul de gestionare, prin adoptarea de masuri tehnice si administrative corespunzãtoare, pentru a asigura securitatea radiologica corespunzãtoare a personalului ocupat profesional, a populaţiei si a mediului inconjurator, fata de efectele nocive ale radiaţiilor ionizante, atât in prezent cat si in viitor.
▄'5f informarea efectiva a tuturor pãrtilor implicate cu responsabilitãţi in procesul de gestionare, inclusiv a populaţiei, iar atunci când este necesar chiar consultarea acesteia din urma, asigurând pe aceasta cale transparenta necesara a procesului de luare a deciziilor.
Strategia se aplicã in toate etapele procesului de gestionare si tuturor instalaţiilor nucleare. Strategia nu se aplicã deşeurilor radioactive care conţin prin natura lor doar materiale radioactive naturale si care nu provin din ciclul combustibilului nuclear, cu excepţia cazului in care acestea nu sunt surse închise de radiaţii nucleare sau sunt declarate drept deşeuri radioactive de cãtre titularii de autorizaţie.
2. CLASIFICARE. SURSE SI CANTITĂŢI.
2.1. CLASIFICAREA DEŞEURILOR RADIOACTIVE
Prin definiţie, deseu radioactiv inseamna orice material radioactiv, in oricare din stãrile de agregare gazoasa, lichida sau solida, pentru care nu se intrevad nici un fel de utilizãri ulterioare, atât la nivel naţional cat si la nivelul persoanei juridice care l-a produs si a cãrei decizie in acest sens este legal acceptata si care este inregistrat si controlat de CNCAN.
Prin similitudine cu clasificarea deşeurilor radioactive recomandata de AIEA in documentul Safety Series No.111-G-1-1 "Clasification of Radioactive Waste" si practicata cu unele mici modificãri si in tarile membre ale UE, se introduc urmãtoarele clase (catergorii, tipuri) de deşeuri radioactive:
LILW-SL: Deşeuri radioactive care conţin preponderent radioanuclizi emiţãtori beta- gama cu durata de viata scurta [T(1/2) inferior valorii de 30 ani], conţin cantitãţi mici de radionuclizi emiţãtori alfa cu durata de viata lunga [(T1/2) superior valorii 20 ani], a cãror concentraţie este inferioara valorii de 4 kBq/g si a cãror putere termica datorata incalzirii radioactive este inferioara valorii de 2 kW/mc. Aceste deşeuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive la suprafaţa.
LILW-LL: Deşeuri radioactive care conţin preponderent radioanuclizi emiţãtori alfa cu durata de viata lunga [T(1/2) superior valorii 20 ani], a cãror concentraţie este superioara valorii de 4 kBq/gr, conţin cantitãţi mici de emiţãtori beta- gama cu durata de viata scurta [T(1/2) inferior valorii de 30 ani] si a cãror putere termica specifica, datorata incalzirii radioactive, este inferioara valorii de 2 kW/mc. Aceste deşeuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice, la mare adâncime.
HLW: Deşeuri radioactive care conţin preponderent radionuclizi emiţãtori beta-gama cu durata de viata scurta [T(1/2) inferior valorii de 30 ani], conţin cantitãţi importante de radionuclizi emiţãtori alfa cu durata de viata lunga [T(1/2) superior valorii 20 ani], in concentraţii superioare valorii de 4 kBq/g si a cãror putere termica specifica, datorata incalzirii radioactive, este superioara valorii de 2 kW/mc. Aceste deşeuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice, la adâncime mare. SFuDD, adicã combustibilul uzat destinat depozitarii directe, aparţine acestei clase.
Categoria HLW exclude combustibilul uzat tip TRIGA(R)-HEU si respectiv tip VVRS-HEU (SS 36), care vor fi returnati in tarile de origine, SUA si respectiv Federaţia Rusa.
In plus, este important de luat in considerare faptul ca unele deşeuri radioactive, datorita modului de producere, pot conţine substanţe chimice toxice, iar toxicitatea lor, spre deosebire de radioactivitate, nu va scãdea in timp, fapt care influenţeazã hotãrâtor modul lor de gestionare.
2.2. SURSE DE PRODUCERE. CANTITĂŢI
In conformitate cu prevederile reglementarilor specifice in vigoare, titularii de autorizaţie pentru desfãşurarea de activitãţi nucleare, care genereazã sau au generat deşeuri radioctive, sunt obligaţi:
▄'5f sa rãspundã pentru gestionarea deşeurilor radioctive generate de activitatea proprie;
▄'5f sa suporte cheltuielile aferente colectãrii, manipulãrii, transportului, tratãrii, condiţionãrii si depozitarii temporare si/sau definitive a deşeurilor radioctive generate de activitatea proprie;
▄'5f sa elaboreze un program de pregãtire a dezafectãrii instalaţiei nucleare proprii si sa-l prezinte spre aprobare CNCAN;
▄'5f sa achite si sa facã dovada achitãrii contribuţiei legale la "Fondul de dezafectare si depozitare definitiva a deşeurilor radioactive ".
Instalaţiile nucleare si titularii de autorizaţii, producãtori de combustibil nuclear uzat si/sau deşeuri radioactive, vizaţi prin lege sunt:
▄'5f reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U1, impreuna cu instalaţiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, titularul autorizaţiilor de funcţionare fiind SNN din subordinea MEC;
▄'5f reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U2, impreuna cu instalaţiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, titularul autorizaţiilor de funcţionare fiind SNN din subordinea MEC;
▄'5f filiala "FCN", situata pe amplasamentul RAAN-SCN de la Mioveni-Arges, titularul autorizaţiei de funcţionare fiind SNN din subordinea MEC;
▄'5f filiala "Feldioara" de fabricaţie a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu de calitate nucleara, titularul autorizaţiei de funcţionare fiind CNU din subordinea MEC;
▄'5f reactorul de incercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW impreuna cu instalaţiile nucleare asociate (LEPI, SIGMA si STDR), situate pe amplasamentul RAAN-SCN Mioveni-Arges, titularul autorizaţiilor de funcţionare fiind RAAN din subordinea MEC;
▄'5f reactorul de cercetare tip WR-S(R)-2 MW(t), impreuna cu instalaţiile nucleare conexe (DCNU, CPR, STDR) situate pe amplasamentul IFIN "HH" Magurele-Bucuresti, titularul autorizaţiilor de funcţionare fiind IFIN "HH" din subordinea MEdC;
▄'5f depozitul naţional de deşeuri radioactive (DNDR), situat pe amplasamentul Baita-Bihor, titularul autorizaţiei de funcţionare fiind IFIN "HH" din subordinea MEdC;
▄'5f titularii de autorizaţie pentru utilizarea radioizotopilor, sub forma de surse inchise si/sau deschise de radiaţii nucleare, in aplicaţii nucleare din diferite sectoare de activitate (industrie, medicina, cercetare, apãrare, s.a.).
Cantitãţile de deşeuri radioactive estimat a fi produse prin operarea acestor instalaţii nucleare pe durata de viata proiectata sunt:
▄'5f reactorul energetic tip CANDU 6(R) - cca. 3750 tone de HLW (SFuDD) si cca. 2100 mc de LILW, majoritar SL si o parte mica LL;
▄'5f reactorul de incercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW: cca. 1 tona de HLW (SFuDD) si cca. 300 mc de LILW majoritar SL si o mica parte LL;
▄'5f reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2MW(t): cca. 0.5 tone de HLW (SFuDD) si cca. 300 mc de LILW majoritar SL si o mica parte LL;
▄'5f aplicaţiile radioizotopilor in industrie, medicina, cercetare: cca. 15 mc/(milion locuitori), de deşeuri tip LILW-SL.
Experienţa tarilor membre ale UE in materie de dezafectare a unitãţilor energetice, indica producerea unor cantitãţi de deşeuri de max. 10 000 mc/unitate, acestea fiind majoritar de tipul LILW-SL. Pentru reducerea considerabila a volumului de deşeuri cat si a costurilor dezafectãrii, UE recomanda amânarea operatiunuilor propriu-zise de dezafectare cu 30-50 ani, dupã oprirea definitiva din funcţionare.
O cantitate importanta de deşeuri radioactive, cu mult peste valorile caracteristice producţiei de deşeuri generate prin operarea si respectiv dezafectarea instalaţiilor nucleare, este generata prin operarea instalaţiilor nucleare industriale de extracţie si prelucrare a minereurilor de uraniu. Principalele caracteristici radiologice ale acestor deşeuri sunt, radioactivitatea deosebit de scãzuta, in limitele fondului natural de radiaţii din zona de extracţie sau prelucrare si durata de viata deosebit de lunga. Deseurile lichide si solide produse in cadrul acestor procese industriale sunt procesate si stocate in imediata vecinãtatea a instalaţiilor de producţie, in bazine de decantare si respectiv tranşee de colectare, special amenajate in acest scop. Dupã atingerea capacitãţii maxime de depozitare aceste facilitaţi sunt izolate definitiv fata de biosfera prin metode şi bariere inginereşti.
Cantitãţi importante de deşeuri industriale, cum sunt cenuşa de la termocentrala (Mintia) si cenuşa produsa in instalaţiile de producere a ingrasamintelor chimice pe baza de fosfaţi (Valea Cãlugãreasca, Nãvodari, Bacãu, Turnu Mãgurele), precum si slamurile rezultate in industria extractiva, conţin cantitãţi mici de materiale radioactive existente in natura (NORM). Concentraţia de material radioactiv in aceste deşeuri este atât de redusa, incat ele nu sunt considerate deşeuri radioactive. Datorita volumelor mari acumulate si care sunt in continua creştere, aceste deşeuri ridica in prezent probleme ecologice deosebite. In prezent, izolarea lor fata de biosfera si restaurarea ecologica a amplasamentelor de depozitare, sunt acţiuni care trebuie amânate, datorita lipsei standardelor de calitate privind nivelul admis de poluare radioactiva a solului si a criteriilor de acceptanta privind curãţarea suprafeţelor de sol contaminate.
Problema cunoaşterii cu acurateţe a producãtorilor si a producţiei de deşeuri radioactive din România, precum si a caracteristicilor lor radiologice, va fi soluţionatã prin dezvoltarea si implementarea in practica a "Bazei naţionale de evidenta informatizata a deşeurilor radioactive".
3. REGLEMENTAREA SI CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR
<>Legea nr. 111/1996 , republicata, modificata prin <>Legea nr. 193/2003 , stabileşte clar condiţiile de desfãşurare a activitãţilor nucleare in România, sub forma cerinţelor de autorizare a activitãţilor nucleare, a obligaţiilor titularului autorizaţiei si ale altor persoane fizice sau juridice care extrag sau prelucreazã substanţe minerale asociate in zãcãmânt cu uraniu sau toriu sau substanţe care in fluxul tehnologic de prelucrare sunt susceptibile de a conţine materiale radioctive, a regimului de control si a atribuţiilor si rãspunderilor pãrtilor implicate. In legãtura cu problema gestionarii deşeurilor radioactive, legea stabileşte necesitatea instituirii "Fondului pentru dezafectare si depozitare definitiva deşeuri radioactive", prin contribuţia financiara reglementata a producãtorilor de deşeuri radioactive.
Prin ratificarea in 1999 a "Convenţiei comune asupra gestionarii in siguranţa a combustibilului uzat si asupra gospodãririi in siguranţa a deşeurilor radioactive", România a devenit parte contractanta a unei intelegeri de importanta deosebita la nivel mondial. Ratificarea Convenţiei inseamna asumarea integrala a responsabilitãţilor cu privire la gestionarea in siguranţa a deşeurilor radioactive, adicã asigurarea protecţiei corespunzãtoare persoanelor ocupate profesional, a populaţiei si a mediului inconjurator fata de efectele nocive ale radiaţiilor nucleare, atât in prezent cat si in viitor.
România este aliniata la cerinţele AIEA si UE in materie de norme fundamentale de securitate radiologica, control al inventarului de materiale fisionabile, protecţie fizica a instalaţiilor nucleare, control al transportului de materiale radioactive si analiza de impact a activitãţilor nucleare asupra mediului. Recentele dezvoltãri in domeniul legislativ specific, adicã <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003 , aprobata si modificata prin <>Legea nr. 320/2003 , stabilesc infiintarea ANDRAD, atribuţiile si responsabilitãţile in domeniu ale ANDRAD si titularilor de autorizaţii si reglementeazã relaţiile intre aceştia, in calitatea lor de co-ordonator unic la nivel naţional al activitãţilor de gestionare deşeuri radioactive si repectiv de producãtori de deşeuri radioactive.
O analiza atenta a situaţiei reglementarilor specifice domeniului gestionarii deşeurilor radioactive, evidenţiazã necesitatea introducerii urgente in practica a urmãtoarelor reglementari:
▄'5f clasificarea deşeurilor radioactive;
▄'5f dezafectarea reactorilor de cercetare;
▄'5f depozitarea definitiva a LILW-SL;
▄'5f gestionarea deşeurilor radioactive produse prin operarea CNE;
▄'5f gestionarea deşeurilor radioactive produse de aplicaţiile nucleare;
▄'5f gestionarea surselor uzate de radiaţii nucleare;
▄'5f gestionarea deşeurilor radioactive tip NORM;
▄'5f cerinţe referitoare la elaborarea si revizia analizelor de securitate pentru depozite definitive;
▄'5f cerinţe referitoare la elaborarea si revizia analizelor de impact ecologic pentru depozite definitive.
4. PRACTICI DE GESTIONARE
Primul pas pe calea co-ordonarii activitãţilor de gestionare o reprezintã dezvoltarea si implementarea Bazei naţionale de evidenta informatizata a deşeurilor radioactive. Sistemul de evidenta va conţine si va stoca in timp urmãtoarele date:
▄'5f descrierea sumara a proceselor care genereazã deşeuri;
▄'5f rezultatele obţinute prin segregarea si sortarea deşeurilor;
▄'5f cantitatea si caracteristicile deşeurilor produse (gazoase, lichide, solide);
▄'5f cantitatea si caracteristicile efluentilor descãrcaţi in mediu;
▄'5f descrierea sumara a proceselor de tratare si condiţionare a deşeurilor;
▄'5f descrierea sumara a ambalajelor/containerelor, si a suprambalajelor;
▄'5f descrierea sumara a proceselor de depozitare definitiva;
▄'5f inventarul deşeurilor depozitate temporar, inclusiv caracteristicile lor;
▄'5f inventarul deşeurilor depozitate definitiv, inclusiv caracteristicile lor;
▄'5f rezultatele inspecţiilor, evaluãrilor si verificãrilor privind activitãţile de gestionare;
▄'5f neconformitati si acţiuni corective privind activitãţile de gestionare;
▄'5f rezultatele evaluãrilor de securitate;
▄'5f rezultatele evaluãrilor de impact mediu;
▄'5f rezultatele monitorarii mediului;
▄'5f date cu privire la defecţiuni, incidente sau accidente;
▄'5f pregãtirea, calificarea si perfecţionarea personalului;
▄'5f date cu privire la autorizare.
Sistemul de evidenta poate fi lãrgit, in funcţie de obiectivele particulare urmãrite prin implementarea bazei de date. Calitatea mediilor de reţinere a datelor precum si metodele de depozitare in timp a acestor date vor fi consistente cu perioadele estimate de reţinere, si vor trebui sa asigure o recuperare uşoara a informaţiilor si datelor si simplitate deosebita la citire.
Gestionarea deşeurilor radioactive este determinata in mod hotãrâtor de urmãtorii factori:
▄'5f nivelul de radiaţii debitat de materialul radioactiv;
▄'5f durata de viata a materialului radioactiv, determinata de T(1/2) ai radionuclizilor preponderenţi.
Primul factor determina caracteristicile protecţiei biologice necesare pentru asigurarea securitãţii protecţiei radiologice a personalului operator, a populaţiei si a mediului. Cel de al doilea factor determina intervalul de timp necesar pentru izolarea deşeurilor fata de populaţie si biosfera.
Toate metodele de izolare a deşeurilor radioactive, atât cele actuale cat si cele aflate in curs de dezvoltare, se bazeazã pe utilizarea mai multor bariere fizice. O parte din acestea, numite bariere inginereşti, sunt confecţionate din materiale cum ar fi betonul, fonta si otelul si servesc si drept protecţie biologica. Altele sunt naturale, sub forma de straturi groase de roca si sunt numite bariere naturale.
Deseurile radioactive tip LILW-SL isi pierd radioactivitatea aproape in intregime in câteva sute de ani iar izolarea lor sigura fata de om si biosfera este asigurata in principal prin bariere inginereşti. Pentru cazul deşeurilor radioactive tip HLW (SFuDD) si LILW-LL, barierele inginereşti singure nu sunt capabile sa asigure izolarea sigura pe termen lung fata de om si biosfera, aceasta fiind asigurata printr-o combinaţie inteligenta de bariere inginereşti si naturale.
Pentru gestionarea in siguranţa a deşeurilor radioactive, pentru programe nucleare similare cu cele stabilite prin PNN, practica curenta a UE recomanda centralizarea si industrializarea activitãţilor de gestionare drept forme sigure si eficiente de gestionare. In acest sens, practica internaţionala si in particular practica UE, pune la dispoziţie urmãtoarele tehnici si tehnologii, bine verificate la scara industriala:
▄'5f caracterizarea deşeurilor radioactive;
▄'5f tratarea deşeurilor in vederea condiţionãrii, prin reducerea considerabila a volumului (evaporare, incinerare, precipitare, uscare in vid, supercompactare);
▄'5f condiţionarea deşeurilor in vederea depozitarii definitive, prin incapsulare in beton, fonta sau otel, dupã caz;
▄'5f controlul calitãţii in procesele de tratare, condiţionare si depozitare a deşeurilor;
▄'5f decontaminarea si demontarea structurilor si instalaţiilor nucleare in procesele de dezafectare;
▄'5f transportul deşeurilor intre instalaţiile de gestionare, prin utilizarea de echipamente specifice de transport, capabile sa satisfacã reglementãrile internaţionale in domeniu;
▄'5f depozitarea pe termen lung in depozite amenajate corespunzãtor, in aşteptarea depozitarii definitive;
▄'5f eliminarea propriu-zisa, in depozite definitive la suprafaţa sau in depozite geologice la adâncime.
Un rol deosebit in asimilarea si implementarea practica a acestor tehnici si tehnologii, revine instituţiilor cu responsabilitãţi in domeniu adicã SNN, RAAN-SITON, RAAN-SCN, IFIN"HH", CNU, s.a. Este evident faptul ca asimilarea si implementarea lor, este practic imposibila in absenta unei co-operari internaţionale deosebit de active, la baza cãreia trebuie sa stea principiile statuate prin:
▄'5f convenţia comuna asupra gestionarii in siguranţa a combustibilului uzat si asupra gestionarii in siguranţa a deşeurilor radioactive;
▄'5f recomandãrile de securitate ale AIEA privind domeniul gestionarii in siguranţa a combustibilului uzat si a deşeurilor radioactive.
In legãtura cu rolul si scopul activitãţilor de cercetare-dezvoltare in sprijinul programelor de gestionare a deşeurilor radioactive, in ultimul deceniu la nivelul UE s-a inregistrat o reducere a volumului acestor activitãţi, datorita faptului ca principalele tehnici si tehnologii au fost dezvoltate anterior la nivel industrial. In prezent, activitãţile de cercetare-dezvoltare sunt orientate spre rezolvarea problemelor care privesc minimizarea cantitãţilor de deşeuri, perfecţionarea formelor obţinute prin tratare si condiţionare, si perfecţionarea proceselor de management a calitãţii. Eforturile principale de cercetare-dezvoltare sunt directionate spre rezolvarea problemelor ridicate de siguranţa procesului de depozitare definitiva geologica, la adâncime, a HLW, precum si cãtre definirea si introducerea in practica a indicatorilor de securitate aferenţi acestui mod de depozitare.
Laboratoarele subterane, amenajate in mod special pentru execuţia lucrãrilor de cercetare-dezvoltare specifice depozitarii geologice, au si vor avea un rol hotãrâtor in dezvoltarea tehnicilor si tehnologiilor specifice de depozitare a HLW si vor produce informaţii specifice privind formaţiunile geologice gazda utilizate. Majoritatea acestor laboratoare sunt utilizate sub forma de acţiuni co-ordonate in cadrul unor programe de cercetare-dezvoltare internaţionale. In prezent, ne aflam la momentul oportun de aderare la astfel de programe, avantajul participãrii constând in accesibilitatea la toate informaţiile si datele obţinute pe aceasta cale.
Informaţii valoroase privind migrarea in timp indelungat a radioizotopilor in diferite medii geologice, au fost obţinute in cadrul cercetãrilor privind analogiile naturale cu depozitele definitive geologice, acestea fiind reactorul natural Oklo (Gabon), cu o vechime de 2 000 milioane de ani si bogatele zãcãmintele de uraniu de la Cigar Lake (Canada). Aceste cercetãri au scos in evidenta o serie de caracteristici ale migrãrii materialelor radioactive prin medii geologice, pe durate de timp deosebit de lungi. Rezultatele cercetãrilor reprezintã probe indubitabile pentru securitatea depozitarii definitive geologice, la adâncime, a HLW.
5. SECURITATEA GESTIONARII DEŞEURILOR
Pentru cazul deşeurilor LILW-SL, securitatea etapelor procesului de gestionare, inclusiv a depozitarii definitive, este obţinutã prin utilizarea de tehnologii industriale bine verificate, capabile sa asigure si eficienta economica corespunzãtoare si mai ales prin implementarea unor sisteme corespunzãtoare de reglementare si control al activitãţilor.
Instalaţiile de depozitare definitiva de suprafaţa pot fi amplasate, construite si operate numai daca CNCAN este satisfãcuta de modul in care sunt indeplinite cerinţele de securitate, impuse sistemelor de bariere utilizate precum si de sistemul de management al calitãţii. Dupã incheierea activitãţii de depozitare definitiva, este obligatorie menţinerea pentru o durata determinata a controlului instituţional asupra amplasamentului, adicã restrictionarea accesului persoanelor pe amplasament si monitorarea radioactivitãţii pe amplasament.
Pentru cazul deşeurilor HLW si LILW-LL, securitatea depozitarii definitive geologice la adâncime este asigurata prin utilizarea sistemului de bariere multiple, una din acestea fiind formaţiunea geologica gazda. Securitatea sistemelor cu bariere multiple depinde direct de performanta pe termen lung a fiecãrei bariere in parte, care poate fi evaluata numai prin calcul, acesta având la baza cunoaşterea profunda a fenomenelor si proceselor care conduc la defectarea barierelor si eliberarea de material radioactiv din deşeuri cãtre mediul gazda si ulterior cãtre biosfera. Având in vedere durata deosebit de mare a depozitarii definitive, implementarea controlului instituţional asupra amplasamentului, dupã oprirea activitãţii de depozitare definitiva, nu este obligatorie
Evaluarea securitãţii depozitelor definitive este o activitate complexa, si este bazata pe analiza detaliata prin calcul a consecinţelor pe termen lung ale depozitarii. Scopul evaluãrii securitãţii depozitarii rezida in cuantificarea riscurilor potenţiale, care pot interveni la orice moment dupã inchiderea depozitului.
Rezultatele obţinute sunt apoi comparate cu limitele reglementate de securitate radiologica stabilite de CNCAN, pentru a permite luarea deciziei cu privire la eliberarea autorizaţiilor de amplasare, construcţie si respectiv de operare ale depozitului. De asemenea, evaluãrile de securitate sunt extrem de utile pentru identificarea problemelor pentru care sunt necesare lucrãri suplimentare de cercetare-dezvoltare.
6. PROBLEME DE NATURA FINANCIARA SI SOCIALA
6.1. COSTURI. FINANŢARE
Pentru cazurile similare cu cel luat in considerare in PNN, costul global al gestionarii deşeurilor radioactive, in particular al depozitarii lor definitive, este ridicat, acesta reprezentând 3000-3500 MEUR, pentru deseurile radioactive generate pe durata a 50 de ani de operare si apoi prin dezafectarea instalaţiilor nucleare. De fapt, acest cost reprezintã doar câteva procente din valoara totala a incasarilor obţinute prin vânzarea cantitãţii totale de energie electrica produsa. Costul global al gestionarii deşeurilor radioactive este dominat de cheltuielile pentru depozitarea definitiva a HLW.
Costul specific pentru depozitare definitiva a LILW-SL, determinat la nivelul UE, dupã mulţi ani de experienţa, este cuprins intre 1 000 EUR/mc si 6 000 EUR/mc, in funcţie de cantitatea totala de deşeuri necesar a fi depozitata si de soluţia de depozitare definitiva aleasa, adicã la suprafaţa, la adâncime mica sau la adâncime mare. Costul specific pentru depozitarea definitiva a HLW si LILW-LL, estimat la nivelul UE, este cuprins inte intre 300 KEUR/mc si 1 000 KEUR/mc, in funcţia de cantitatea de deşeuri necesar a fi depozitata, soluţia de depozitare aleasa (in galerie, puţuri) si de stratul geologic gazda selecţionat pentru depozitare (argila, sare, tuf vulcanic, granit).
Costul specific al dezafectãrii reactorilor energetici, determinat de asemenea la nivelul UE, dupã o experienţa indelungata in domeniu, este cuprins intre 180 MEUR si 400 MEUR, si este determinat de particularitãţile constructive ale instalaţiei nucleare si de soluţia de dezafectare aleasa.
Principiul "poluatorul plãteşte", alãturi de alte doua principii "poluatorul este obligat sa achite integral costurile gestionarii" si "gestionarea deşeurilor radioactive este un serviciu naţional public de lunga durata" stau la baza finanţãrii activitãţilor de gestionare a deşeurilor radioactive. Aceasta inseamna ca operatorii de instalaţii nucleare fac provizii de natura financiara, pe seama incasarilor de la beneficiarii serviciilor nucleare produse, numite in general "Fondul de dezafectare si depozitare definitiva a deşeurilor radioactive".
Schemele de finanţare diferã mult de la tara la tara, ele fiind bazate pe contribuţii bãneşti reglementate, acestea având la baza:
▄'5f taxa reglementata pe costurile de producţie ale serviciilor nucleare care au generat deşeuri;
▄'5f taxa reglementata pe costurile aferente unuia din parametrii specifici ai deşeurilor generate, (volum, greutate, caracteristici radiologice) si tip (LILW-SL, LILW-LL, SFuDD)
▄'5f taxa reglementata pe costurile de vânzare ale energiei electrice vânduta si pentru producãtorii mici de deşeuri pe costurile aferente unuia din parametrii deşeurilor generate.
Necesitãţile de finanţare pentru activitãţile coordonate de ANDRAD vor reprezenta suma costurilor implicate de urmãtoarele activitãţi:
▄'5f retehnologizarea si inchiderea DNDR Baita;
▄'5f dezafectarea reactorului VVR-S de la IFIN"HH";
▄'5f dezafectarea reactorului TRIGA(R) de la RAAN-SCN;
▄'5f dezafectarea reactorului CANDU 6(R) de la U1 a CNE Cernavoda;
▄'5f dezafectarea reactorului CANDU 6(R) de la U2 a CNE Cernavoda;
▄'5f amplasarea, construcţia, operarea, inchiderea si supravegherea post-inchidere a unui centru naţional pentru depozitarea definitiva a deşeurilor tip LILW-SL;
▄'5f amplasarea, construcţia, operarea si inchiderea unui centru naţional pentru depozitare definitiva a deşeurilor tip HLW (SFuDD) si LILW-LL;
▄'5f inchiderea si ecologizarea depozitelor definitive de deşeuri de la CNU-Filiala Feldioara.
Un studiu recent intocmit de SNN, privind la dezafectarea reactorului CANDU 6(R) de la CNE Cernavoda, dupã perioada proiectata de funcţionare si in condiţiile utilizãrii strategiei de dezafectare SAFESTORE, a relevat necesitatea stringenta a instituirii si iniţierii colectãrii contribuţiei lunare reglementate la "Fondul de dezafectare si depozitare definitiva a deşeurilor radioactive". In acest sens AN, in colaborare cu CNCAN si ANDRAD, vor elabora in regim de urgenta, proiectul de HG privind instituirea acestui fond, valoarea iniţiala a contribuţiei la fond si modul de depunere a contribuţiei titularilor de autorizaţii la fond.
6.2. INFORMAREA SI IMPLICAREA PUBLICULUI
Modul de percepţie al publicului fata de industria nucleara, atât pe plan internaţional cat si in unele State Membre ale UE, este strâns legat de modul de percepţie al problemei gestionarii deşeurilor radioactive, iar ingrijorarea acestuia este deosebit de mare atunci când se pune problema amplasãrii si construcţiei depozitelor definitive geologice. Anxietatea publicului este determinata mai ales de riscurile induse de utilizarea energiei nucleare, in particular, cele datorate generãrii deşeurilor radioactive cu durata lunga de viata.
In prezent, este bine cunoscut faptul ca publicul este insuficient informat si educat in legãtura cu avantajele utilizãrii energiei nucleare in raport cu energetica bazata pe utilizarea combustibililor fosili, asupra faptului ca producţia actuala de deşeuri radioactive este extrem de mica in raport cu cantitãţile de deşeuri toxice si periculoase, produse de alte activitãţi industriale si mai ales asupra tehnologiilor aplicabile de gestionare a deşeurilor radioactive.
In aceste condiţii, pentru a preveni apariţia unor probleme deosebite in legãtura cu energetica nucleara, in general si cu problema gestionarii deşeurilor radioactive, in particular, ANDRAD ii revine responsabilitatea informãrii publicului asupra problemelor gestionarii deşeurilor radioactive, fapt ce poate fi realizat prin editarea si rãspândirea de materiale scrise, infiintarea unui site adecvat pe internet, organizarea periodica de conferinţe de informare, asociate cu expoziţii de prezentare a realizãrilor in domeniu si mai ales prin realizarea de acţiuni cu caracter educativ in scoli si universitãţi.
7. PLAN DE ACŢIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Prezenta strategie de gestionare a deşeurilor radioactive prezintã în continuare un plan de acţiuni pe diferite subdomenii, cu accent pe necesitãţile de termen scurt, dar fãrã a lãsa la o parte acţiunile pe termen mediu sau lung. Planul de Acţiune constituie anexa la prezenta strategie.
Prezenta strategie şi/sau Planul de Acţiune pentru implementarea acesteia poate fi revizuita la iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive sau la solicitarea Agenţiei Naţionale.


                                 ABREVIERI

    AIEA         Agenţia Internaţionala pentru Energia Atomica
    AN           Agenţia Nucleara
    ANDRAD       Agenţia Naţionala pentru Deşeuri Radioactive
    CE           Comisia Europeana
    CNCAN        Comisia Naţionala pentru Controlul Activitãţilor Nucleare
    CNE          Centrala Nuclearo-electrica, Cernavoda
    CNE-PROD     Centrala Nuclearo-electrica Cernavoda, Unitatea 1
    CNE-INVEST   Centrala Nuclearo-electrica Cernavoda, Unitatea 2
    CNU          Compania Naţionala a Uraniului
    CPR          Centrul de Producţie Radioizotopi, IFIN"HH"
    DCNU         Depozitul de Combustibil Nuclear Uzat, IFIN "HH"
    DICA         Depozitul Intermediar pentru Combustibil Ars, CNE-PROD
    DIDR         Depozitul Intermediar pentru Deşeuri Radioactive, CNE-PROD
    DNDR         Depozitul Naţional pentru Deşeuri Radioactive, Baita-
                 jud Bihor
    HEU          Uraniu puternic imbogatit (Highly Enriched Uranium) -
                 235U/238U, in greutate, superior valorii 0.20
    HLW          Deşeuri inalt active (High Level Waste)
    IFIN "HH"    Institutul Naţional de Fizica si Inginerie Nucleara
                 "Horia Hulubei", Bucuresti-Magurele
    LEPI         Laboratorul pentru Examinare Post-iradiere, SCN, Piteşti
    LEU          Uraniu uşor imbogatit (Low Enriched Uranium) - 235U/238U,
                 in greutate, inferior valorii de 0.20
    LILW-SL      Deşeuri slab si mediu active de viata scurta (Low- and
                 Intermediate- Level Waste-Short Lived)
    LILW-LL      Deşeuri slab si mediu active de viata lunga (Low- and
                 Intermediate- Level Waste-Long Lived)
    NORM         Materiale radioactive existente in natura (Naturaly
                 Occuring Radioactive Material)
    PNN          Programul Nuclear Naţional
    RAAN         Regia Autonoma pentru Activitãţi Nucleare,
                 Drobeta-Turnu Severin
    SCN          Sucursala de Cercetãri Nucleare, Pitesti-Mioveni
    SFuDD        Combustibil nuclear uzat destinat depozitarii definitive
                 directe (Spent Fuel for Direct Diposal)
    SIGMA        Staţia de Iradiere Gama de Mare Activitate
    SITON        Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective
                 Nucleare, Mãgurele
    SNN          S.C. Nuclearelectrica S.A.
    STDR         Staţie de Tratare Deşeuri Radioactive, IFIN"HH", SCN
    UE           Uniunea Europeana

PLAN DE ACŢIUNE

STRATEGIA NAŢIONALĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG PRIVIND
GESTIONAREA COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT ŞI A DEŞEURILOR RADIOACTIVE,
INCLUSIV DEPOZITAREA DEFINITIVĂ ŞI
DEZAFECTAREA INSTALAŢIILOR NUCLEARE ŞI RADIOLOGICE


    1.1. LEGISLAŢIE SI REGLEMENTARI

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Acţiune                              Coor-   Respon-   Prioritate
                                              donator  sabil
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Legislaţie specifica                       AN      CNCAN   Imediat (2004)
  ● Fondul pentru dezafectarea instalaţiilor           ANDRAD
    nucleare si gestionarea deşeurilor
    radioactive
 2. Norme si reglementari in domeniul         CNCAN            Termen f.scurt
    managementului deşeurilor                                   (1--2 ani)
    radioactiveactive
  ● Clasificarea deşeurilor radioactive               ANDRAD   Semestrul II,
                                                               2004
  ● Gestionarea deşeurilor radioactive                ANDRAD   Semestrul I,
    generate prin operarea reactorilor                         2005
    nucleari
  ● Gestionarea deşeurilor radioactive                ANDRAD   Semestrul I,
    generate de aplicaţiile nucleare                           2005
  ● Gestionarea surselor inchise de radiaţii          ANDRAD   Semestrul II,
    nucleare uzate                                             2005
  ● Depozitarea definitiva a deşeurilor slab          ANDRAD   Semestrul I,
    si mediu active cu durata scurta de viata                  2006
  ● Gestionarea deşeurilor radioactive                ANDRAD   Semestrul II,
    rezultate de prelucrarea minereurilor                      2006
    de uraniu
  ● Cerinţe privind intocmirea/revizia                 CNCAN   Semestrul II,
    evaluãrilor de securitate pentru                           2005
    instalaţiile de depozitare definitiva
  ● Cerinţe privind intocmirea/revizia                 CNCAN   Semestrul II,
    evaluãrilor de impact mediu pentru                         2005
    instalaţiile nucleare de depozitare
    definitiva
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

   1.2. CARACTERIZAREA RADIOLOGICA SI EVIDENTA INFORMATIZATA
        A DEŞEURILOR RADIOACTIVE
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Acţiune                              Coor-   Respon-   Prioritate
                                              donator  sabil
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Caracterizarea radiologica a deşeurilor     AN    ANDRAD   Termen scurt
    radioactive                                                (3-5 ani)
  ● Elaborarea si implementarea tehnologiei                    Semestrul II,
    de caracterizare                                           2006
 2. Baza naţionala de evidenta informatizata    AN    ANDRAD   Termen scurt
    a deşeurilor radioactive                                   (3-5 ani)
  ● Specificaţii tehnice pentru realizarea                     Semestrul II,
    bazei                                                      2004
  ● Realizarea bazei de evidenta                               Semestrul II,
    informatizata                                              2005
  ● Punerea in funcţiune a bazei de evidenta                   Semestrul II,
    informatizata                                              2006
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    1.3. GESTIONAREA IN SIGURANŢA DEŞEURILOR SLAB SI MEDIU ACTIVE
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Acţiune                              Coor-   Respon-   Prioritate
                                              donator  sabil
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Strategia de gestionare a deşeurilor slab  MEdC   IFIN-HH  Termen scurt
    si mediu active la IFIN-HH Mãgurele                        (3-5 ani)
  ● Condiţionarea si depozitarea deşeurilor    AN              Semestrul II,
    slab si mediu active "istorice"                            2006
  ● Dezvoltarea si implementarea              ANDRAD           Semestrul II,
    tehnologiilor de tratare si condiţionare                   2006
    a deşeurilor radioactive solide generate
    prin dezafectarea reactorului VVR-S
 2. Strategia de gestionare a deşeurilor       MEC    RAAN-SCN Termen scurt
    slab si mediu active la RAAN-SCN Piteşti                   (3-5 ani)
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei   AN              Semestrul II,
    de tratare si condiţionare a deşeurilor   ANDRAD           2006
    lichide produse prin dezafectarea
    reactorului VVR-S
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei                   Semestrul II,
    de tratare a deşeurilor radioactive                        2006
    instituţionale
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei                   Semestrul II,
    de condiţionare a surselor de radiaţii                     2006
    uzate
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei                   Semestrul II,
    de condiţionare si depozitare a uraniului                  2006
    sãrãcit
 3. Strategia de gestionare a deşeurilor       MEC     SNN     Termen scurt
    slab si mediu active de la CNE Cernavoda                   (3-5 ani)
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei   AN              Semestrul II,
    de tratare a deşeurilor lichide organice                   2006
  ● Revizia tehnologiei actuale de depozitare ANDRAD           Semestrul II,
    a deşeurilor radioactive solide                            2006
  ● Elaborarea tehnologiei de tratare-                         Semestrul II,
    conditionare a deşeurilor slab si mediu                    2006
    active
 4. Strategia de gestionare a deşeurilor        MEC    CNU     Termen scurt
    radioactive de la CNU Feldioara                            (3-5 ani)
  ● Elaborarea SF pentru inchidere a primei     AN             Semestrul II,
    parti a bazinului de decantare                             2006
    Cetatuia II                               ANDRAD
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    1.4. DEPOZITAREA INTERMEDIARA A COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Acţiune                              Coor-   Respon-   Prioritate
                                              donator  sabil
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Depozitarea intermediara a                 MEC    IFIN-HH  Termen mediu
    combustibilului nuclear uzat                               (6-10 ani)
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei   MEdC   RAAN-SCN
    de depozitare uscata a combustibilului
    uzat tip  EK -10 de la reactorul VVR-S     AN     RAAN-SCN
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei  ANDRAD
    de depozitare uscata a combustibilul
    uzat tip TRIGA-LEU de la reactorul TRIGA
  ● Dezvoltarea si implementarea tehnologiei
    de depozitare uscata a fragmentelor de
    combustibil nuclear uzat de la LEPI al
    RAAN-SCN Piteşti
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

 1.5.  DEPOZITAREA DEFINITIVA A DEŞEURILOR RADIOACTIVE
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Acţiune                              Coor-   Respon-   Prioritate
                                              donator  sabil
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Depozitul naţional pentru deşeuri          AN     ANDRAD   Termen scurt
    radioactive Baita-jud. Bihor                               (3-5 ani)
  ● Retehnologizarea si modernizarea           MEdC
    depozitului. Reautorizarea depozitului
  ● Criterii de acceptanta pentru deseurile
    radioactive pentru depozitare definitiva
 2. Centrul naţional pentru depozitarea         AN    ANDRAD   Termen mediu
    definitiva a deşeurilor slab si mediu                      (6-10 ani)
    active
  ● Selecţia, caracterizarea si autorizarea     MEC
    amplasamentului
  ● Dezvoltarea si implementarea
    tehnologiilor de tratare, condiţionare
    si depozitare
  ● Criterii de acceptanta pentru deseurile
    destinate depozitarii definitive
  ● Construcţia si punerea in funcţiune a
    depozitului
 3. Centrul naţional pentru depozitarea         AN     ANDRAD  Termen lung
    deşeurilor inalt active                                    (11-50 ani)
  ● Selecţia, caracterizarea si autorizarea     MEC
    amplasamentului
  ● Dezvoltarea si implementarea
    tehnologiilor de tratare, condiţionare
    si depozitare
  ● Criterii de acceptanta pentru deseurile
    destinate depozitarii definitive
  ● Construcţia si punerea in funcţiune a
    depozitului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    1.6. DEZAFECTAREA INSTALAŢIILOR NUCLEARE
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Acţiune                              Coor-   Respon-   Prioritate
                                              donator  sabil
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Dezafectarea reactorului VVR-S al          MEdC   IFIN-HH  Termen mediu
     IFIN-HH Mãgurele                                          (6-10 ani)
  ● Actualizarea si aprobarea documentaţiilor  ANDRAD          Semestrul II,
    necesare (plan de dezafectare, analiza                    2005
    de securitate, analiza de impact
    ecologic, manualul de calitate)
  ● Dezafectarea propriu-zisa
    (Stadiile 1,2, 3)
 2. Pregãtirea dezafectãrii reactorului        MEC    RAAN-SCN Termen lung
    TRIGA al RAAN-SCN Piteşti                                  (11-50 ani)
  ● Întocmirea si aprobarea documentaţiilor   ANDRAD           Semestrul II,
    preliminare (plan de dezafectare, analiza                  2005
    de securitate, analiza de impact mediu)
  ● Întocmirea documentaţiilor tehnico-
    economice de execuţie (plan de dezafec-
    tare, analiza de securitate, analiza de
    impact ecologic, manualul de calitate)
 3. Pregãtirea dezafectãrii instalaţiilor      MEC      CNU    Termen lung
    nucleare de la CNU Feldioara                               (11-50 ani)
  ● Întocmirea si aprobarea documentaţiilor   ANDRAD           Semestrul II,
    preliminare (plan de dezafectare, analiza                  2005
    de securitate, analiza de impact mediu)
  ● Întocmirea documentaţiilor tehnico-
    economice de execuţie (plan de dezafec-
    tare, analiza de securitate, analiza de
    impact ecologic, manualul de calitate)
 4. Pregãtirea dezafectãrii Unitãţii 1 de la   MEC     SNN     Termen lung
    CNE-PROD Cernavoda                                         (11-100 ani)
  ● Întocmirea si aprobarea documentaţiilor   ANDRAD           Semestrul II,
    preliminare (plan de dezafectare,                          2005
    analiza de securitate, analiza de
    impact mediu)
  ● Întocmirea documentaţiilor tehnico-
    economice de execuţie (plan de dezafec-
    tare, analiza de securitate, analiza de
    impact ecologic, manualul de calitate)
 5. Pregãtirea dezafectãrii Unitãţii 2 de      MEC      SNN    Termen lung
    la CNE-PROD Cernavoda                                      (11-100 ani)
  ● Întocmirea si aprobarea documentaţiilor   ANDRAD           Semestrul II,
    preliminare (plan de dezafectare,                          2005
    analiza de securitate, analiza de impact
    mediu)
  ● Întocmirea documentaţiilor tehnico-
    economice de execuţie (plan de
    dezafectare, analiza de securitate,
    analiza de impact ecologic, manualul de
    calitate)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

-------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Alte Institutii, STRATEGIEA NATIONALA din 9 august 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"