Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIE NATIONALA din 24 martie 2010 pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru perioada 2010-2012 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

STRATEGIE NATIONALA din 24 martie 2010 pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru perioada 2010-2012

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 15 aprilie 2010
Comenteaza legea
STRATEGIE NAŢIONALÃ din 24 martie 2010
pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 15 aprilie 2010


Cuprins
A. Introducere
B. Informaţii generale relevante
C. Prioritãţi, politici şi cadrul juridic existente
D. Definirea problemei
E. Obiectivele strategiei
F. Principii generale
G. Direcţii de acţiune, rezultatele acţiunilor, indicatori, implicaţii juridice
H. Evaluare şi monitorizare a implementãrii strategiei
I. Acţiuni iniţiate şi continuate pe parcursul perioadei 2010-2012
J. Finanţarea

A. Introducere
Problematica egalitãţii de gen şi a nediscriminãrii reprezintã concepte esenţiale care guverneazã societatea în contextul actual, atât pe plan internaţional, cât şi pe plan comunitar. Din multitudinea de drepturi consacrate de-a lungul evoluţiei normative, principiul egalitãţii de gen se evidenţiazã ca element armonizator al jurisprudenţei, manifestându-se în general ca o "entitate suprastatalã" ce impune statelor o afinitate spre egalitate, sub toate aspectele, în demersul de aplicare a legislaţiei lor.
Egalitatea între femei şi bãrbaţi este un drept fundamental, o valoare comunã a Uniunii Europene şi a României şi o condiţie necesarã pentru realizarea obiectivelor europene şi naţionale de creştere economicã, ocupare a forţei de muncã şi a coeziunii sociale. Cu toate cã inegalitãţile încã existã, Uniunea Europeanã (UE) a fãcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalitãţii între femei şi bãrbaţi. Aceasta se datoreazã, în principal, legislaţiei în domeniul nediscriminãrii, integrãrii dimensiunii egalitãţii de gen şi mãsurilor specifice pentru avansarea femeilor. Aceste aspecte vizeazã accesul la ocuparea forţei de muncã, egalitatea salarialã, protecţia maternitãţii, concediul parental, mãsuri de asigurãri sociale, securitatea socialã, sarcina probei în cazurile de discriminare şi de autoocupare a forţei de muncã.
Pentru a rãspunde acestei problematici extrem de complexe şi care are reverberaţii în toate domeniile vieţii sociale, politice, economice şi culturale a fost necesarã dezvoltarea unei strategii coerente care sã rãspundã nevoilor existente la nivel naţional.
Strategia naţionalã pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 a fost elaboratã pentru a asigura o continuitate a politicilor din domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi, dezvoltate pânã în anul 2009 în cadrul Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2006-2009.
Prezenta strategie a fost elaboratã la iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bãrbaţi, cu sprijinul grupului de lucru constituit din reprezentanţii instituţiilor şi autoritãţilor publice de la nivel central, organizaţiilor neguvernamentale şi partenerilor sociali.

B. Informaţii generale relevante
La o scurtã analizã, contextul românesc actual evidenţiazã faptul cã problema discriminãrii pe criteriul de sex încã se menţine în sfera provocãrilor cu care se confruntã societatea în ansamblu, existând o serie de diferenţe vizibile în ceea ce priveşte accesul, participarea şi implicarea femeilor şi bãrbaţilor la nivelul vieţii sociale, politice, economice, al pieţei muncii şi vieţii culturale.
<>Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi, republicatã, legea specialã în materie, stabileşte înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bãrbaţi, denumitã în continuare ANES, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care are ca principalã atribuţie promovarea principiului egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi în toate politicile şi programele naţionale. Pentru a rãspunde obiectivului central care stabileşte atingerea de facto a egalitãţii între femei şi bãrbaţi la toate nivelurile, în cursul anului 2006 ANES a dezvoltat un document strategic în acest sens. Acest document a fost adoptat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 319/2006 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2006-2009 şi a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2006-2009.
Aceastã strategie a conturat o serie de direcţii de intervenţie, stabilind concomitent şi obiective specifice care sã rãspundã domeniilor propuse. Printre direcţiile de intervenţie stabilite se numãrã: cadrul legislativ, capacitatea instituţionalã, viaţa economicã, viaţa socialã, participarea la luarea deciziei, roluri şi stereotipuri de gen, monitorizarea şi evaluarea Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi. Acestor direcţii de intervenţie le corespund o serie de obiective, printre care: armonizarea legislaţiei naţionale cu cea internaţionalã şi, în special, cu cea europeanã în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi; întãrirea capacitãţii instituţionale a ANES; sprijinirea accesului egal al femeilor şi bãrbaţilor pe piaţa muncii; concilierea vieţii de familie cu viaţa profesionalã; facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a femeilor aflate în situaţie sau risc de marginalizare; promovarea participãrii egale a femeilor şi bãrbaţilor în comunitate, în familie şi la procesul de luare a decizie; susţinerea mãsurilor de prevenire şi combatere a traficului de persoane, a violenţei de gen, a hãrţuirii sexuale; combaterea rolurilor şi stereotipurilor de gen din învãţãmânt, culturã şi mass-media şi nu în ultimul rând abordarea integratoare a perspectivei de gen în programarea, elaborarea, implementarea şi evaluarea tuturor politicilor publice.
Pentru atingerea acestor obiective, ANES a derulat de-a lungul perioadei 2006-2009 o serie de activitãţi menite sã promoveze egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi în toate domeniile de activitate.
Printre activitãţile importante derulate de ANES se numãrã organizarea campaniei "Participã la decizie!". Obiectivul campaniei a fost conştientizarea opiniei publice cu privire la încurajarea participãrii echilibrate a femeilor şi bãrbaţilor la procesul decizional, iniţiatã în anul 2006. Un alt eveniment organizat de ANES a fost lansarea revistei "R.E.S. Publica - Revista Egalitãţii de Şanse", ca mijloc de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica de gen. Revista a fost editatã în douã numere, iar prezentãrile publice au avut loc la Bucureşti, Târgu Jiu şi Cluj-Napoca.
ANES a fost desemnatã în anul 2007 Organism naţional de implementare a Campaniei "Anul european al egalitãţii de şanse pentru toţi - anul 2007". Activitãţile care au avut loc în acest "an european" s-au concentrat pe problematica discriminãrii bazate pe originea etnicã, religie, vârstã, sex, orientare sexualã şi dizabilitãţi.
Unul dintre rezultatele pozitive ale acestei campanii paneuropene în România a fost poziţionarea ţãrii noastre pe locul 7 din cele 27 de ţãri participante, la capitolul informarea cetãţenilor cu privire la activitãţile derulate în acest "An european", conform Eurobarometrului privind discriminarea pentru anul 2008 realizat de Comisia Europeanã la finalul campaniei.
În anul 2008, ANES a realizat o analizã, în mediul rural şi în mediul urban, privind participarea femeilor la procesul de luare a deciziilor în viaţa familialã şi în comunitate. Rezultatele au relevat necesitatea intensificãrii eforturilor de promovare a rolului femeilor în societate.
În vederea intensificãrii dialogului cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul egalitãţii de şanse, nediscriminãrii şi în domeniul ocupãrii, ANES a încheiat o serie de protocoale de colaborare.
Astfel, în luna martie 2008, ANES a încheiat un protocol de colaborare cu Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã (ANOFM).
Ca urmare a acestui protocol, în luna aprilie au fost organizate simultan în fiecare reşedinţã de judeţ burse ale locurilor de muncã având ca obiectiv egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pe piaţa muncii. Au participat 23.710 persoane, dintre care 4.535 de femei, 19.175 de bãrbaţi, care au fost informaţi atât despre oferta locurilor de muncã la nivel judeţean, cât şi despre drepturile pe care le au pe piaţa muncii şi prevenirea situaţiilor de discriminare. Numãrul angajatorilor prezenţi a fost de 730. Au fost angajaţi pe loc 152 de femei şi 578 de bãrbaţi.
În cursul lunii iunie, sub egida "Egalitãţii de şanse pentru toţi", au fost organizate 20 de burse ale locurilor de muncã pentru persoanele de etnie romã. Au fost prezenţi 261 de operatori economici care au oferit 5.558 locuri de muncã, au participat 1.644 de persoane de etnie romã, 725 de persoane fiind selecţionate în vederea încadrãrii.
În mai 2008, ANES a semnat un protocol de colaborare cu Agenţia Naţionalã pentru Romi (ANR), în vederea analizãrii problemelor specifice ale femeilor de etnie romã si pentru dezvoltarea de proiecte si programe de inserţie a acestora pe piaţa muncii. Un prim eveniment organizat în comun a avut loc în judeţul Bihor, la acesta participând cei 2 preşedinţi ai celor douã instituţii.
Totodatã, în vederea întãririi cooperãrii cu autoritãţile locale, ANES a iniţiat o serie de demersuri în vederea încheierii unor protocoale de colaborare cu prefecturile din fiecare judeţ şi cu celelalte autoritãţi locale.
Începând cu luna iulie 2008, ANES a demarat o campanie naţionalã prin intermediul presei, având ca obiectiv informarea publicului larg cu privire la prevederile legislative din domeniul egalitãţii de şanse şi tratament între femei şi bãrbaţi. Un aspect important evidenţiat de analizele realizate de ANES la începutul anului 2008 îl constituie lipsa informãrii cetãţenilor cu privire la legislaţia din domeniul nediscriminãrii.
În acest sens, ANES, prin intermediul compartimentelor teritoriale, a transmis în perioada iulie-august 2008 o serie de comunicate de presã care aveau ca teme: prezentarea <>Legii nr. 202/2002 , republicatã; protecţia maternitãţii la locul de muncã; concediul paternal; concediul parental; hãrţuirea sexualã.
Acestea sunt doar câteva dintre activitãţile relevante derulate de ANES ca rezultat al implementãrii Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi şi a Planului general de acţiune pentru perioada 2006-2009.
Strategia naţionalã pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 a fost creionatã pentru a asigura o continuitate a politicilor din domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi dezvoltate pânã în anul 2009 de Strategia naţionalã pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2006-2009. Ca şi documentul strategic anterior, strategia pentru perioada 2010-2012 îşi propune sã rãspundã prin mãsuri şi activitãţi concrete situaţiilor problematice care au fost identificate de-a lungul timpului pe anumite direcţii de intervenţie specifice, precum: educaţia, piaţa muncii, viaţa socialã, roluri şi stereotipuri de gen, participarea la procesul de luare a deciziilor.
Din datele statistice existente la nivel naţional rezultã cã existã disparitãţi între femei şi bãrbaţi, în defavoarea femeilor la nivelul pieţei muncii, a vieţii sociale, a vieţii politice şi culturale.
Astfel, la nivelul pieţei muncii încã persistã segregarea profesionalã pe sexe, în sensul cã în anumite domenii de activitate economicã sunt implicate preponderent femeile (domenii cum ar fi sãnãtatea, educaţia, administraţia publicã etc.), în timp ce alte domenii sunt dominate de bãrbaţi (domenii cum ar fi industria grea, armata etc.). Aceastã segregare profesionalã determinã diferenţieri de remunerare între femei şi bãrbaţi, avându-se în vedere cã domeniile puternic feminizate sunt mai prost plãtite decât domeniile preponderent masculine.
Comparativ cu statisticile din 2004 (studiul Eurostat, Biroul de Statisticã al Uniunii Europene), conform cãrora diferenţa de remunerare între femei şi bãrbaţi era de 14%, în prezent se poate constata o diminuare a acestei diferenţe. Astfel, conform Raportului Comisiei Europene pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bãrbaţi din 2009, pentru anul 2007, diferenţa de remunerare între femeile şi bãrbaţii din România este de 12,7%*1). Deşi diferenţa de salarizare este mai micã faţã de cea din anul 2004 şi în acelaşi timp şi faţã de media înregistratã la nivelul UE (17,4%*2), totuşi trebuie subliniat cã aceastã diferenţã este semnificativã, reprezentând o prioritate atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Acest fapt a determinat introducerea unui obiectiv specific legat de aceastã problematicã în cadrul prezentei strategii.
_________
*1,2) Raportul Comisiei cãtre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Egalitate între femei şi bãrbaţi - 2009, Bruxelles, 27.02.2009, COM(2009) 77 final.

De asemenea, la nivelul pieţei muncii se poate observa o diferenţã între rata de ocupare a femeilor şi cea a bãrbaţilor. Aceastã diferenţã se perpetueazã în timp; astfel, dacã în anul 2004, rata de ocupare a femeilor cu vârsta cuprinsã între 15-64 de ani era de 52,1%, mult mai micã decât cea a bãrbaţilor cu aceleaşi vârste, care era de 63,6%, pentru anul 2007 se înregistreazã tot o diferenţã considerabilã între sexe - rata de ocupare a femeilor (15-64 de ani) este de 51,7%, faţã de cea a bãrbaţilor, de 64,1%.
În ceea ce priveşte rata şomajului, se poate observa menţinerea trendului existent pe piaţa muncii. Astfel, dacã în anul 2004 rata şomajului la femei era mai micã decât cea a bãrbaţilor (6,9 la femei, faţã de 7,7%), în trimestrul IV al anului 2007 se înregistra o diferenţã semnificativã între rata de ocupare a femeilor şi cea a bãrbaţilor (4,9% la femei, comparativ cu 7,2% la bãrbaţi)*3).
_________
*3) http://www.insse.ro/cms/files/Indicatori%20forta%20de%20munca/AMIGO.htm

În domeniul participãrii femeilor la nivelul decizional, se observã o disproporţie clarã între reprezentarea femeilor în structurile parlamentare şi guvernamentale şi cea a bãrbaţilor de la aceleaşi niveluri.
Deşi, ca urmare a activitãţilor şi politicilor derulate în cadrul strategiei pentru perioada 2006-2009 şi a planului general de acţiuni pentru aceeaşi perioadã, se pot observa progrese în ceea ce priveşte accesul femeilor pe piaţa muncii (cu tot ce implicã aceastã problematicã), la culturã şi educaţie, totuşi, trebuie subliniat cã în anumite domenii persistã discriminãrile de gen. Pentru a putea combate, preveni sau elimina aceste discriminãri din viaţa socialã, politicã, economicã şi culturalã este nevoie de acţiuni concentrate care sã îmbine consolidarea cadrului legislativ cu politicile publice în domeniu şi iniţiativele ce au ca scop modificarea de mentalitãţi, opinii şi atitudini.
În tot acest context, Strategia naţionalã pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 dezvoltã obiective, activitãţi şi mãsuri specifice care sã rãspundã unor domenii de interes care încã se confruntã cu fenomenul discriminãrii de gen sau sunt încã afectate de fenomenul discriminãrii.

C. Prioritãţi, politici şi cadrul juridic existente
Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012 stabileşte, în cap. 9 "Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse", o serie de obiective şi prioritãţi specifice domeniului egalitãţii de gen.
Aceste prioritãţi sunt legate de: promovarea participãrii active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publicã, creşterea capacitãţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale, eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa socialeconomicã, culturalã şi politicã, prin introducerea unei reprezentãri minimale a femeilor în Parlament şi în primele douã linii ierarhice ale Guvernului, începând cu urmãtorul ciclu electoral (2012), aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura condiţii corespunzãtoare în vederea adaptãrii la schimbãrile imediate şi viitoare de pe piaţa muncii.
Pentru a rãspunde coerent la prioritãţile propuse de Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012, ANES a dezvoltat Strategia naţionalã pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012, care înglobeazã aceste prioritãţi printre obiectivele specifice ale strategiei.
Principiul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi s-a consacrat de-a lungul timpului, alãturi de celelalte principii şi drepturi în sfera de reglementare a drepturilor omului, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel comunitar şi naţional. În acest context, legislaţia româneascã reglementeazã şi garanteazã în acelaşi timp atât egalitatea tuturor persoanelor în faţa legii, cât şi egalitatea în ceea ce priveşte accesul la angajare, promovare, educaţie, formare continuã, la protecţie socialã, precum şi accesul egal la toate nivelurile în viaţa economicã, politicã şi socialã.
De altfel, <>Legea nr. 202/2002 , republicatã, legea specialã în materie, oferã o definiţie comprehensivã asupra noţiunii de egalitate de şanse între femei şi bãrbaţi, evidenţiind necesitatea de a se lua în considerare capacitãţile, nevoile şi aspiraţiile diferite ale persoanelor de sex masculin şi, respectiv, feminin şi tratamentul egal al acestora pentru dezvoltarea unor politici eficiente şi coerente care sã determine atingerea de facto a egalitãţii între femei şi bãrbaţi în toate domeniile vieţii sociale. Din aceastã perspectivã politicile din domeniu trebuie sã se concentreze pe atingerea egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi în domenii precum: social, cultural, politic, muncã, participarea echilibratã la luarea deciziilor, încorporarea abordãrii integratoare de gen în toate politicile şi programele naţionale, combaterea violenţei de gen etc.
Aceeaşi lege prevede înfiinţarea ANES, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care are rolul de a promova politicile de egalitate de şanse între femei şi bãrbaţi la toate nivelurile vieţii sociale, politice, economice şi culturale, dar şi de a introduce perspectiva de gen în toate politicile şi programele naţionale.
Legislaţia naţionalã afirmã egalitatea între cetãţenii sãi, fãrã deosebire de sex, şi nu conţine norme discriminatorii.
Aceste acte normative sunt:
1. <>Constituţia României , republicatã, consacrã principiul nediscriminãrii pe criteriul de sex între cetãţenii sãi, la art. 4 alin. (2), iar prin prevederile art. 16 alin. (3) este garantatã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor şi demnitãţilor publice, civile sau militare;
2. <>Legea nr. 53/2003 - <>Codul muncii , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care statueazã cã în cadrul relaţiilor de muncã funcţioneazã principiul egalitãţii de tratament faţã de toţi salariaţii şi angajatorii. Orice discriminare directã sau indirectã faţã de un salariat, bazatã pe criterii de sex, orientare sexualã, caracteristici genetice, vârstã, apartenenţã naţionalã, rasã, culoare, etnie, religie, opţiune politicã, origine socialã, handicap, situaţie sau responsabilitate familialã, apartenenţã ori activitate sindicalã, este interzisã;
3. <>Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care reglementeazã principiul egalitãţii între cetãţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminãrii;
4. <>Legea nr. 283/2003 pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare faţã de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999;
5. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 7/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede dreptul pãrinţilor (mama sau tata) de a beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârsta de pânã la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pânã la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunarã.
Alte acte normative adoptate recent, cu relevanţã în domeniul egalitãţii de şanse şi de tratament:
1. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socialã, aprobatã prin <>Legea nr. 44/2008 .
Aceastã ordonanţã de urgenţã reglementeazã mãsurile pentru aplicarea principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în schemele profesionale de securitate socialã. Schemele profesionale de securitate socialã reprezintã schemele al cãror scop este de a furniza salariaţilor sau persoanelor care desfãşoarã activitãţi independente dintr-o întreprindere ori grup de întreprinderi, un domeniu de activitate economicã, sector profesional sau grup de sectoare, prestaţii menite sã suplimenteze ori sã înlocuiascã prestaţiile prevãzute de sistemul general public de securitate socialã, indiferent dacã apartenenţa la aceste scheme este obligatorie sau facultativã.
Aceasta se aplicã populaţiei active, inclusiv persoanelor care desfãşoarã activitãţi independente, persoanelor a cãror activitate este întreruptã de boalã, maternitate, accident sau şomaj involuntar, persoanelor care cautã un loc de muncã, pensionarilor, persoanelor cu handicap, persoanelor care au dobândit o invaliditate, precum şi celor care revendicã drepturile în numele lor, în condiţiile legii.
2. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalitãţii de tratament între femei şi bãrbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 21 mai 2008, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 62/2009 .
Aceastã ordonanţã de urgenţã reglementeazã mãsurile pentru aplicarea principiului egalitãţii de tratament între femei şi bãrbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii. Actul normativ are ca obiectiv stabilirea cadrului pentru combaterea discriminãrii bazate pe criteriul de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, în vederea punerii în practicã a principiului egalitãţii de tratament.
Aceasta se aplicã tuturor persoanelor fizice şi juridice din sectorul public sau privat, inclusiv organismelor publice, care furnizeazã bunuri şi servicii aflate la dispoziţia publicului, independent de persoana în cauzã, atât în ceea ce priveşte sectorul public, cât şi cel privat, şi care sunt oferite în afara vieţii private şi familiale şi privesc tranzacţiile care se deruleazã în acest cadru.
Din punct de vedere legislativ, a avut loc adoptarea legislaţiei UE privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi.
Analizându-se stadiul armonizãrii legislaţiei române cu acquis-ul comunitar în domeniul egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi, se poate afirma cã legislaţia românã acoperã prevederile fundamentale ale legislaţiei comunitare, reglementãrile acesteia fiind transpuse în mare parte în legislaţia naţionalã prin acte normative care permit respectarea drepturilor persoanelor.
Prin <>Legea nr. 202/2002 , republicatã, au fost transpuse urmãtoarele directive europene:
a) Directiva Consiliului nr. 76/207/CEE din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncã, la formarea şi la promovarea profesionalã, precum şi condiţiile de muncã, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) Seria L 39 din 14 februarie 1976, cu modificãrile şi completãrile aduse prin Directiva nr. 2002/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 septembrie 2002, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) seria L 269 din 5 octombrie 2002;
b) art. 1, 2, 4, 5, 6 şi 7 din Directiva Consiliului nr. 75/117/CEE din 10 februarie 1975 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la aplicarea principiului egalitãţii de remunerare între lucrãtorii de sex masculin şi cei de sex feminin, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) seria L 45 din 19 februarie 1975;
c) art. 10 şi 12 din Directiva nr. 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de mãsuri pentru promovarea îmbunãtãţirii securitãţii şi sãnãtãţii la locul de muncã în cazul lucrãtoarelor gravide, care au nãscut de curând sau care alãpteazã, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) seria L 348 din 28 noiembrie 1992;
d) Directiva nr. 97/80/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind sarcina probei în cazurile de discriminare pe motive de sex, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) seria L 14 din 20 ianuarie 1998;
e) Clauza 2, pct. 5 şi 6 din Directiva nr. 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru referitor la concediul pentru creşterea copilului, încheiat de UNICEF, CEEP şi CES, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) seria L 145 din 19 iunie 1996;
f) Directiva nr. 86/613/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1986 privind aplicarea principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţii şi femeile care desfãşoarã activitãţi independente, inclusiv agricole, precum şi protecţia maternitãţii, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) seria L 359 din 19 decembrie 1986.

D. Definirea problemei
Problematica inegalitãţilor între femei şi bãrbaţi, ce transpare în toate ariile vieţii sociale, politice, economice şi culturale, a devenit una dintre preocupãrile principale pe agenda socialã şi politicã atât la nivel internaţional, cât şi la nivel comunitar. Datoritã faptului cã disparitãţile de gen se manifestã şi la nivel naţional, Guvernul României şi-a propus sã rãspundã acestei provocãri prin stabilirea unui set de prioritãţi care sã faciliteze atingerea de facto a egalitãţii între femei şi bãrbaţi.
La o scurtã analizã asupra situaţiei egalitãţii de gen în România, se pot identifica o serie de puncte vulnerabile şi de ameninţãri.
Astfel, printre punctele slabe menţionãm:
● gradul scãzut de conştientizare asupra politicilor de egalitate de şanse în administraţia publicã şi în mass-media;
● lipsa unor prevederi coerente referitoare la soluţionarea plângerilor şi reclamaţiilor referitoare la discriminarea de gen.
La capitolul ameninţãri menţionãm:
● criza economicã;
● dinamica pieţei muncii;
● promovarea deficitarã a campaniilor sociale în mass-media;
● deficienţe de comunicare între instituţiile publice şi societatea civilã şi partenerii sociali.

E. Obiectivele strategiei
Obiectivul general constã în îmbunãtãţirea cadrului de implementare a politicilor de egalitate de gen la nivelul tuturor politicilor şi programelor naţionale în vederea atingerii de facto a egalitãţii între femei şi bãrbaţi la toate nivelurile vieţii economice, sociale, politice şi culturale.
Obiective specifice:
- introducerea perspectivei de gen în educaţia formalã şi nonformalã;
- combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învãţãmânt;
- reducerea diferenţelor de gen în salarizare;
- încurajarea concilierii vieţii de familie cu viaţa profesionalã;
- promovarea perspectivei de gen în viaţa socialã;
- sensibilizarea mass-mediei cu privire la principiul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi;
- încurajarea participãrii echilibrate a femeilor şi bãrbaţilor la toate nivelurile de luare a deciziei;
- implementarea şi monitorizarea indicatorilor dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune de la Beijing;
- raportarea anualã a stadiului de implementare a acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu;
- evaluarea finalã a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu.

F. Principii generale care stau la baza strategiei:
Principiul participãrii şi transparenţei. Strategia a fost conceputã şi va fi implementatã cu cooperarea instituţiilor şi autoritãţilor publice cu atribuţii în domeniu, cu participarea organizaţiilor neguvernamentale şi a partenerilor sociali interesaţi.
Principiul continuitãţii şi coordonãrii. Strategia reprezintã o continuare a Strategiei pentru perioada 2006-2009 şi ţine cont şi de celelalte politici publice şi programe care conţin astfel de iniţiative.
Principiul responsabilitãţii. Planificarea politicilor publice este un proces orientat spre obţinerea de rezultate. Rãspunderea existã la toate nivelurile administraţiei publice.
Principiul bunei guvernãri. Conform acestui principiu, strategia a stabilit acţiuni clare şi eficiente care vor fi evaluate pe baza unei serii de indicatori calitativi şi cantitativi, încercând totodatã sã rãspundã în mod coerent unor necesitãţi sociale.
Principiul cooperãrii şi coerenţei. În procesul de elaborare a strategiei s-au avut în vedere sugestiile şi opiniile reprezentanţilor interguvernamentali prezenţi la grupul de lucru organizat de ANES. Totodatã, acţiunile propuse de ANES urmeazã sã se desfãşoare în cooperare cu o serie de actori interesaţi în problematica egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.

G. Direcţii de acţiune, rezultatele acţiunilor, indicatori, implicaţii juridice
G.1. Promovarea principiului egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi la nivelul întregului sistem educaţional
G.1.1. Obiectivul specific - Introducerea perspectivei de gen în educaţia formalã şi nonformalã
Educaţia reprezintã unul dintre domeniile prioritare de intervenţie pentru promovarea unei societãţi axate pe respectarea drepturilor omului şi susţinerea diversitãţii. Dincolo de intervenţii legislative punctuale, combaterea discriminãrii de gen este condiţionatã de existenţa unui sistem educativ favorabil egalitãţii de şanse şi dezvoltãrii personale.
Conform datelor statistice existente*4), în sistemul de învãţãmânt naţional femeile reprezintã 72,6% din totalul personalului didactic. Ponderea cea mai ridicatã a personalului didactic de sex feminin continuã sã se regãseascã în învãţãmântul preşcolar şi în cel primar, iar cea mai scãzutã în învãţãmântul superior şi în cel profesional. În acelaşi timp trebuie remarcat cã ponderea femeilor în funcţii de conducere pentru nivelul ISCED*5) 1-3*)6 este cu 20% mai redusã faţã de ponderea personalului didactic feminin implicat la acelaşi nivel*7), ceea ce denotã faptul cã, deşi este o profesie puternic feminizatã, funcţiile de conducere sunt ocupate în majoritate de bãrbaţi.
________
*4) Raportul asupra stãrii sistemului naţional de învãţãmânt 2008, realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului.
*5) International Standard Classification of Education.
*6) ISCED 1-3 - învãţãmântul obligatoriu de 8 clase, constituit din învãţãmânt primar (ISCED 1), învãţãmântul gimnazial/secundar inferior (ISCED 2) şi învãţãmântul secundar superior (ISCED 3).
*7) Raportul asupra stãrii sistemului naţional de învãţãmânt 2008, realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, pag 52.

În ceea ce priveşte participarea la educaţie, se poate constata cã pentru perioada 2007-2008 durata medie de frecventare a învãţãmântului este în favoarea sexului feminin (16,7 ani frecventeazã învãţãmântul fetele, faţã de 16 ani, bãieţii). Dezechilibrele în distribuţia pe sexe se menţin în special în cazul populaţiei care a absolvit învãţãmântul profesional (unde ponderea bãrbaţilor este cu aproximativ 14% mai ridicatã decât cea a femeilor) şi cel liceal (unde ponderea femeilor este cu peste 7% mai ridicatã în comparaţie cu cea a bãrbaţilor)*8). La nivelul învãţãmântului superior se poate constata cã rata de implicare a populaţiei feminine în învãţãmântul superior este mai ridicatã faţã de cea a populaţiei masculine. De-a lungul timpului aceste diferenţe au crescut de la 5% în 2000/2001 la 16% în anul 2007/2008 în favoarea femeilor.
________
*8) Raportul asupra stãrii sistemului naţional de învãţãmânt 2008, realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, pag. 68.

Conform cercetãrilor psihopedagogice, s-a constatat cã traiectoriile personale sunt puternic influenţate de factori de socializare, printre care şcoala ocupã un loc important. Şcoala alãturi de familie reprezintã în fapt principalii formatori de opinii, atitudini şi mentalitãţi ale tinerei generaţii.
La o scurtã analizã a curriculei şcolare, a activitãţilor care se desfãşoarã la toate nivelurile sistemului de învãţãmânt, a modului în care se realizeazã orientarea socioprofesionalã în şcoli, se poate constata cã acestea determinã perpetuarea şi întãrirea unor stereotipuri şi roluri de gen, precum şi promovarea unor modele ale relaţiilor de gen.
Integrarea perspectivei de gen în educaţie atât la nivel formal, cât şi la nivel informal reprezintã o acţiune perpetuã şi concentratã care trebuie sã ia în considerare toate aspectele implicate în procesul educaţional şi trebuie sã porneascã de la schimbarea de mentalitãţi şi formarea în domeniu la nivelul personalului didactic, pânã la modificarea curriculelor şcolare de la toate nivelurile sistemului de învãţãmânt.
În acest context, mãsurile active susţinute pentru formarea cadrelor didactice în spiritul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi reprezintã mãsuri care vin în sprijinul dezvoltãrii individuale şi promovãrii culturii civice.
Printre acţiunile specifice menite sã rãspundã punctual acestui obiectiv se numãrã:
- încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
Indicatori specifici: protocolul, numãrul de obligaţii asumate conform protocolului, activitãţile derulate ca urmare a protocolului;
- elaborarea unui ghid de integrare a perspectivei de gen în activitatea preşcolarã
Indicatori specifici: numãrul ghidurilor tipãrite, numãrul ghidurilor diseminate şi tipul instituţiilor cãrora le-au fost diseminate;
- realizarea unor programe de formare pe egalitate de gen pentru personalul didactic din învãţãmântul preşcolar
Indicatori specifici: numãrul de educatori formaţi, numãrul de programe de formare implementate
G.1.2. Obiectivul specific - Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învãţãmânt
Întregul sistem educativ contribuie la construcţia normelor şi reprezentãrilor sociale şi exercitã o influenţã considerabilã asupra raporturilor de gen.
Perpetuarea stereotipurilor şi rolurilor de gen prin intermediul conţinutului manualelor şcolare şi a modului în care se realizeazã orientarea socioprofesionalã a tinerilor în şcoli reprezintã de fapt o consecinţã a aplicãrii unui sistem de învãţãmânt care încã depune eforturi sã integreze toate aspectele legate de evoluţie şi dezvoltare promovate la nivel european şi mondial. Orientarea spre anumite profesii, rolul asumat în interiorul familiei sau la nivelul comunitãţii ori percepţia asupra propriilor competenţe sunt aspecte multiple influenţate de sistemul educativ şi duc la o segregare a pregãtirii femeilor şi bãrbaţilor pe anumite domenii din procesul educaţional (fapt care poate avea drept consecinţã o segregare profesionalã pe sexe).
Pentru a putea combate perpetuarea stereotipurilor şi a rolurilor de gen din sistemul educaţional este nevoie de mãsuri şi activitãţi concrete şi coerente, de campanii care sã sensibilizeze şi sã conştientizeze personalul didactic, dar şi tinerii elevi cu privire la importanţa promovãrii diversitãţii, respectãrii diferenţelor şi a necesitãţii dezvoltãrii unor modele nediscriminatorii ale relaţiilor de gen.
Acţiunile specifice menite sã rãspundã acestui obiectiv se vor axa pe:
● organizarea de campanii de informare pentru elevii de liceu în domeniul egalitãţii de şanse;
● elaborarea şi diseminarea de materiale informative adaptate particularitãţilor grupului-ţintã (elevi şi studenţi).
Indicatori specifici: numãrul de campanii de informare, numãrul de beneficiari direcţi ai acestor campanii, numãrul de materiale informative şi promoţionale diseminate
Rezultate ale acţiunilor desfãşurate în cadrul acestui obiectiv:
- o bunã cunoaştere a problematicii de gen în rândul personalului didactic;
- o bunã conştientizare a problematicii de gen în rândul elevilor.
G.2. Promovarea principiului egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi pe piaţa muncii
G.2.1. Obiectivul specific - Reducerea diferenţelor de gen în salarizare
Principiul plãţii egale pentru muncã de valoare egalã reprezintã o politicã de gen introdusã în legislaţia româneascã în anul 2002, prin adoptarea <>Legii nr. 202/2002 , republicatã: "Prin munca de valoare egalã se înţelege activitatea remuneratã care, în urma comparãrii, pe baza aceloraşi indicatori şi a aceloraşi unitãţi de mãsurã, cu o altã activitate, reflectã folosirea unor cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi depunerea unei cantitãţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic." Aceastã reglementare a fost preluatã şi în <>Legea nr. 53/2003 , prin modificãrile şi completãrile aduse acestui act normativ prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 55/2006 .
Tratatul de instituire a Comunitãţilor Europene de la Roma din 1957 abordeazã, în art. 119, tema egalitãţii de tratament, deşi, specific, se limiteazã la domeniul remunerãrii: "Fiecare stat membru va garanta într-o primã fazã şi va continua aplicarea principiului egalitãţii de remunerare între angajaţi şi angajate pentru aceeaşi muncã_" De asemenea, reducerea diferenţei de remunerare face parte din obiectivele Strategiei Europene de la Lisabona, din anul 2000, pentru ocupare şi creşterea numãrului de locuri de muncã. În documentul european "Foaia de parcurs pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru 2006-2010" se menţioneazã faptul cã diferenţa de remunerare între femei şi bãrbaţi persistã în continuare, în ciuda implementãrii politicilor europene de gen.
Una dintre modalitãţile prin care poate fi atinsã egalitatea de facto între femei şi bãrbaţi este participarea echilibratã la activitãţile economice care sã asigure autonomie şi independenţã financiarã femeilor.
Diferenţa de remunerare mãsoarã diferenţa relativã a remunerãrilor orare brute medii ale femeilor şi ale bãrbaţilor pe ansamblul economiei. Este unul dintre indicatorii structurali de monitorizare a strategiei europene pentru creştere economicã şi locuri de muncã.
Existã situaţii când femeile sunt plãtite mai puţin decât bãrbaţii, în ciuda faptului cã presteazã acelaşi tip de muncã. Diferenţele de remunerare între femei şi bãrbaţi pot, în parte, reflecta diferenţele obiective pe planul caracteristicilor individuale (vârstã, nivel de educaţie, experienţã dobânditã), al forţei de muncã (profesie, tipul contractului ori condiţiile de muncã) sau al întreprinderii (sectorul de activitate ori mãrimea). De exemplu, experienţa conteazã, în general, mult pe piaţa muncii. Dacã bãrbaţii posedã, în medie, mai multã experienţã decât femeile, nivelul lor de remunerare va fi, în medie, de asemenea, mai ridicat. Cu toate acestea, practici discriminatorii pot persista şi pot afecta lucrãtorii pe motive de sex. Se întâmplã ca femeile sã fie mai puţin remunerate decât bãrbaţii, deşi posedã un nivel de experienţã echivalent, pentru aceeaşi muncã, ca un rezultat al unei discriminãri deliberate.
Plata egalã nu se referã exclusiv la veniturile salariale. Plata include, de asemenea, bonusurile, orele suplimentare, prima de vacanţã, plata pentru zilele de concediu medical, primele, stimulentele sau pensiile ocupaţionale. Faptul cã diferenţa de remunerare persistã înseamnã o mai micã valorizare sistematicã a profesiilor şi funcţiilor dominant feminine în raport cu cele dominant masculine.
Pe de altã parte, diferenţa de remunerare poate reflecta inegalitãţi care, de fapt, afecteazã, în principal, femeile în ceea ce priveşte participarea lor pe piaţa muncii. Acest aspect este relevant, de exemplu, în ceea ce priveşte segregarea pieţei muncii. Femeile se concentreazã într-un numãr mult mai restrâns de sectoare şi de profesii decât bãrbaţii, sectoare şi profesii care tind sã fie mai puţin valorizate şi mai puţin remunerate decât acelea în care lucreazã dominant bãrbaţi.
Segregarea este consolidatã de tradiţiile şi stereotipurile care influenţeazã, de exemplu, alegerea filierelor educaţionale, evaluarea şi clasificarea profesiilor, dar şi participarea la forţa de muncã, femeile fiind mai deschise pentru obţinerea unui program parţial de lucru. Cu toate cã recurgerea la aceastã modalitate de muncã poate reflecta preferinţe personale şi poate favoriza participarea femeilor pe piaţa muncii, diferenţa între femei şi bãrbaţi subliniazã faptul cã aceştia nu au aceeaşi utilizare a timpului şi cã îngrijirea membrilor de familie dependenţi este, în mod esenţial, asumatã de cãtre femei.
Absenţa unor servicii de îngrijire a copiilor care sã fie accesibile, abordabile şi de calitate consolideazã acest dezechilibru. În acelaşi fel, recurgerea la concediu parental rãmâne o caracteristicã dominant femininã. Aproape 40% dintre femei lucreazã în sectoarele sãnãtãţii, educaţiei sau administraţiei publice, spre deosebire de doar 20% dintre bãrbaţi.
În ultimul raport al Comisiei Europene pentru anul 2009 cu privire la egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi s-a arãtat cã media europeanã a diferenţei salariale între cele douã sexe este de 17,4%*9), în mare parte datoritã faptului cã, de cele mai multe ori, femeile ocupã în numãr foarte mare locurile de muncã sau poziţiile în interiorul companiilor considerate mai puţin importante. Tocmai din acest motiv, femeile au risc mai mare de a atinge pragul sãrãciei (32% - media europeanã de risc de sãrãcie pentru femei). Totodatã, Uniunea Europeanã este pe cale de a revizui acquis-ul comunitar cu privire la diferenţa salarialã între femei şi bãrbaţi şi a lansat o campanie de informare şi conştientizare cu privire la acest aspect. În România diferenţa salarialã între femei şi bãrbaţi a fost în anul 2007 de 12,7%*10), cu cea mai ridicatã ratã în industrie (28%).
__________
*9, 10) Raportul Comisiei cãtre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Egalitate între femei şi bãrbaţi - 2009, Bruxelles, 27.02.2009, COM(2009) 77 final.

În ciuda mãsurilor luate la nivel european pentru eliminarea discriminãrii, mai sunt încã multe de fãcut. Douã treimi dintre europeni cred cã minoritãţile şi femeile sunt discriminate şi cã numãrul femeilor este preponderent mai ales în zona salariilor mici.
În vederea implementãrii acestui obiectiv specific, ANES va dezvolta o serie de activitãţi menite sã diminueze diferenţele de gen în salarizare, prin organizarea mai multor conferinţe naţionale în care sã fie implicaţi partenerii sociali, reprezentanţi ai Guvernului, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri. Aceste conferinţe şi-au propus intensificarea dialogului cu principalii factori de decizie în domeniu, în vederea identificãrii unor politici aplicate care sã aibã ca rezultat reducerea diferenţei salariale între femei şi bãrbaţi.
Acţiunile care vor conduce la atingerea acestui obiectiv vizeazã:
● organizarea unor conferinţe derulate la nivel naţional cu privire la rolul politicilor de reducere a diferenţei salariale între femei şi bãrbaţi, cu participarea organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale, precum şi a reprezentanţilor mediului de afaceri;
● elaborarea şi editarea de materiale promoţionale şi informative;
● promovarea în presã a evenimentelor organizate de ANES.
Indicatori specifici: numãrul conferinţelor organizate, numãrul de beneficiari - direcţi şi indirecţi - ai acestor conferinţe, numãrul de invitaţi şi nivelul de decizie; numãrul de materiale informative şi promoţionale diseminate, numãrul de apariţii în presã ale acestor conferinţe; numãrul de întâlniri cu patronatele şi sindicatele, numãrul de participanţi la aceste întâlniri, numãrul de materiale diseminate, concluziile întâlnirilor.
G.2.2. Obiectivul specific - Încurajarea concilierii vieţii de familie cu viaţa profesionalã
În ciuda deciziilor luate de statele membre ale Uniunii Europene de a încuraja prin toate mijloacele o mai bunã conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesionalã, exprimate atât prin obiectivele de la Lisabona, cât şi prin obiectivele stabilite la Barcelona în anul 2002, în România nu putem vorbi încã de o împãrţire egalã a responsabilitãţilor familiale şi nici de o participare echilibratã a femeilor şi bãrbaţilor la viaţa economicã sau familialã. O politicã care sã aibã ca obiectiv acest deziderat este atât o premisã pentru o situaţie economicã şi socialã care a depãşit obstacolele legate de îmbãtrânirea populaţiei sau de scãderea dramaticã a natalitãţii, cât şi o premisã pentru valorificarea muncii plãtite şi a muncii "invizibile", neplãtitã. Unul dintre obstacolele cele mai mari ce trebuie depãşite este flexibilitatea timpului de muncã şi dezvoltarea unor metode alternative de muncã (munca la domiciliu, munca on-line etc.). Totodatã, trebuie avutã în vedere şi legislaţia ce reglementeazã concediul de creştere şi îngrijire a copilului şi concediul de paternitate în scopul corelãrii acestora în beneficiul familiei.
Dezechilibrul dintre viaţa profesionalã şi viaţa de familie afecteazã angajatul/angajata, organizaţia în care lucreazã, precum şi familia.
Studii realizate în ţãri europene indicã faptul cã:
● cel puţin 1 angajat din 3 percepe un nivel ridicat de stres cauzat de conflictul dintre muncã şi viaţa personalã/de familie;
● 40% din mamele care muncesc şi 25% din taţii care muncesc percep un nivel ridicat de stres cauzat de conflictul dintre muncã şi familie;
● 50% dintre pãrinţi considerã cã au o problemã în a realiza o balanţã între timpul petrecut la muncã şi cel petrecut cu familia;
● 2 pãrinţi din 3 manifestã un stres zilnic moderat-ridicat datorat dificultãţilor şi conflictelor de rol muncã-familie.
Din punctul de vedere al angajatorului, implementarea unor politici de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesionalã ar putea aduce beneficii care se materializeazã în:
● creşterea productivitãţii;
● îmbunãtãţirea imaginii companiei/corporaţiei;
● o mai bunã recrutare a angajaţilor;
● reducerea absenteismului;
● costuri scãzute ale organizaţiei generate de problemele de sãnãtate ale angajaţilor;
● clienţi mai mulţumiţi;
● creşterea implicãrii şi fidelitãţii angajaţilor faţã de companie.
Din punctul de vedere al angajatului/angajatei care este beneficiar/ã al/a politicilor de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesionalã, avantajele se materializeazã în:
● îmbunãtãţirea calitãţii vieţii;
● înregistrarea unor progrese în carierã şi o mai mare satisfacţie în muncã;
● o mai bunã stare de sãnãtate fizicã şi mentalã;
● venituri mai mari şi beneficii asociate acestora;
● mai mult timp pentru propria persoanã şi propria familie.
Din punctul de vedere al ANES, chestiunea concilierii vieţii de familie cu viaţa profesionalã nu este exclusiv în sarcina femeilor, respectiv a mamelor. Bãrbaţii, taţii au un rol important şi activ în creşterea şi educarea copiilor. Cât timp între femei şi bãrbaţi existã un parteneriat pe piaţa forţei de muncã, acesta ar trebui sã aibã efecte şi în viaţa privatã. Prin urmare, ANES îşi propune în cadrul prezentei strategii sã organizeze o campanie de informare şi sensibilizare destinatã taţilor, având ca scop încurajarea implicãrii active a acestora în creşterea şi educarea copiilor, dar şi în îndeplinirea sarcinilor casnice.
Acţiuni:
- organizarea unei campanii de informare şi conştientizare pentru taţi cu privire la nevoia implicãrii acestora în creşterea şi educarea propriilor copii
Indicatori specifici: numãrul de campanii de informare realizate, numãrul de beneficiari direcţi şi indirecţi, numãrul de materiale informative, numãrul de apariţii în presã ale acestor campanii;
- editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesionalã şi cu prevederi legislative, care sã fie distribuit la nivel naţional
Indicatori specifici: numãrul de ghiduri tipãrite, numãrul de ghiduri diseminate;
- încheierea unui protocol de colaborare privind egalitatea de şanse cu partenerii sociali şi implicarea acestora în acţiunile de conştientizare şi popularizare a problematicii de egalitate de gen
Indicatori specifici: protocolul, numãrul de obligaţii asumate conform protocolului, activitãţile derulate ca urmare a protocolului.
Rezultate ale acţiunilor desfãşurate în cadrul acestui obiectiv:
- diminuarea diferenţei salariale dintre femei şi bãrbaţi;
- creşterea conştientizãrii membrilor organizaţiilor patronale şi sindicale cu privire la importanţa promovãrii şi implementãrii principiului egalitãţii de şanse şi tratament între femei şi bãrbaţi pe piaţa muncii;
- creşterea conştientizãrii taţilor cu privire la rolul pe care îl au în creşterea şi educarea copiilor, precum şi încurajarea împãrţirii sarcinilor domestice între parteneri.
G.3. Promovarea principiului egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi în viaţa socialã
Obiectivul specific - Promovarea perspectivei de gen în viaţa socialã
Integrarea perspectivei de gen în viaţa socialã urmãreşte de fapt crearea unei societãţi egale, încurajarea femeilor sã se implice în viaţa socialã cu toate aspectele care o compun şi, nu în ultimul rând, încurajarea conlucrãrii femeilor şi bãrbaţilor în sensul atingerii egalitãţii de şanse, în drepturi şi a împãrţirii echitabile între femei şi bãrbaţi a responsabilitãţilor sociale. Totodatã, este importantã responsabilizarea ambelor genuri pentru a crea o societate echilibratã care sã corespundã realitãţilor sociale existente în momentul de faţã.
În vederea atingerii acestui obiectiv trebuie dezvoltate acţiuni concentrate pe sensibilizarea şi conştientizarea tuturor persoanelor privind importanţa promovãrii egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi la nivel social. Celebrarea Zilei Internaţionale a Femeii sau a Zilei Internaţionale a Bãrbatului trebuie sã fie marcatã, an de an, prin evenimente specifice, pentru a atrage atenţia publicului larg asupra discriminãrii şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bãrbaţilor. Aceste zile pot constitui un pretext pentru a informa şi conştientiza populaţia cu privire la importanţa egalitãţii de şanse şi tratament între femei şi bãrbaţi, cu privire la importanţa sãrbãtoririi familiei ca factor esenţial al dezvoltãrii sociale, ca principal formator de opinii şi atitudini şi ca promotor al educaţiei în spiritul egalitãţii de gen şi al respectului pentru demnitatea umanã. Totodatã, aceste acţiuni pot constitui premisa dezvoltãrii unui dialog social cu privire la necesitatea continuãrii luptei contra violenţei împotriva femeilor şi a acţiunilor de prevenire a acestui flagel care afecteazã familia şi societatea în ansamblul ei.
Acţiunile ce vor facilita atingerea acestui obiectiv vizeazã marcarea datelor cu semnificaţie în activitatea ANES:
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Internaţionalã a Femeii;
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Internaţionalã a Bãrbatului;
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Tatãlui;
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Mamei;
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Internaţionalã a Familiei;
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Internaţionalã a Femeii din Mediul Rural;
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Internaţionalã pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor;
- organizarea unui eveniment care sã marcheze Ziua Internaţionalã a Drepturilor Omului.
Indicatori specifici: numãrul participanţilor la fiecare dintre evenimentele organizate, numãrul materialelor diseminate, gradul de interes al mass-mediei faţã de evenimentele organizate de ANES, mãsurabil prin numãrul de apariţii în presã ale evenimentelor, precum şi prin atitudinea presei faţã de obiectivele propuse ale evenimentului organizat.
Rezultate ale acţiunilor desfãşurate în cadrul acestui obiectiv:
- creşterea gradului de conştientizare a societãţii cu privire la evenimentele importante care au marcat lupta pentru eliminarea discriminãrii împotriva femeilor.
G.4. Roluri şi stereotipuri de gen
Obiectivul specific - Sensibilizarea mass-mediei cu privire la principiul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi
Este binecunoscut rolul major al mass-mediei în formarea opiniilor societãţii în ansamblu. În aceste condiţii, structura şi conţinutul mesajelor mediatice trebuie sã rãspundã nevoilor reale de informare şi formare a indivizilor.
Din perspectiva de gen este evident cã mesajul transmis de mass-media trebuie sã rãspundã nevoilor individuale şi specifice atât ale femeilor, cât şi ale bãrbaţilor. Mai mult decât atât, imaginea femeilor şi a bãrbaţilor proiectatã prin intermediul mesajelor mass-mediei trebuie sã nu aducã atingere demnitãţii individuale şi sã nu reflecte situarea unora sau altora în ipostaze inferioare şi degradante.
În urma unei vizionãri a programelor de televiziune pe parcursul unei zile se poate remarca faptul cã mesajele transmise promoveazã cu preponderenţã atitudini stereotipale, în special mesajele publicitare. Existã discordanţã între modelele feminine promovate (gospodinã, mamã, cu activitãţi în mediul privat) şi modelele masculine (cu activitate în mediul public, bãutori de bere, fanatici dupã meciurile de fotbal etc.).
În anul 2008, ANES a realizat o analizã a situaţiei femeilor din mediul rural şi urban. Analiza a fost realizatã prin intermediul compartimentelor teritoriale ANES şi a avut la bazã un chestionar aplicat unui numãr de 900 de femei cu vârsta cuprinsã între 18 şi 55 de ani din mediul urban şi 1.046 de femei cu vârsta cuprinsã între 18 şi 55 de ani din mediul rural. Chestionarele au fost aplicate în fiecare judeţ din România. Conform acestei analize, televizorul reprezintã principala sursã de informare atât pentru femeile din mediul rural (90%), cât şi pentru femeile din mediul urban (80%).
Conform studiului "Evaluarea nivelului de competenţã în mass-media" realizat în iunie 2008 de Agenţia de Monitorizare a Presei, televiziunea beneficiazã de cel mai mare grad de încredere din partea populaţiei, înregistrând cel mai bun scor pe o scalã cu valori de la 1 la 7, cu o medie de 4,74, cât şi la ierarhizarea în ordinea încrederii acordate celor 4 tipuri de media studiate (65%)*11).
________
*11) Evaluarea nivelului de competenţã în mass-media, Agenţia de Monitorizare a Presei, Bucureşti, iunie 2008.

În cadrul campaniei "Anul european al egalitãţii de şanse pentru toţi - anul 2007", organizatã de ANES, în calitate de organism naţional de implementare, au fost organizate mai multe activitãţi care au avut ca obiectiv, printre altele, şi eliminarea stereotipurilor de gen. Cei mai receptivi la mesajul mediatic sunt adolescenţii. Pentru cã se aflã la vârsta la care cautã modele cu care sã se identifice şi din exemplul cãrora sã se inspire, este important ca informaţia pe care o gãsesc sã fie diversificatã, dar în limitele decenţei şi toleranţei. În urma unor mese rotunde organizate cu reprezentanţii mass-mediei s-a remarcat şi din partea presei nevoia de a delimita acest gen de mesaje.
Din aceastã perspectivã, ANES şi-a propus organizarea unor reuniuni cu reprezentanţi ai mass-mediei. În cadrul acestor întâlniri vor avea loc schimburi de informaţii şi expertizã pentru a identifica cele mai potrivite formule prin care mesajele transmise de campaniile şi iniţiativele cu caracter social sã fie în concordanţã cu scopul propus de iniţiatori. Jurnaliştii, fie cã sunt reporteri sau editori, au nevoie în munca lor sã conştientizeze importanţa respectãrii demnitãţii umane şi a promovãrii unor atitudini şi mesaje nediscriminatorii. Pentru a veni în sprijinul lor, ANES va organiza campanii de informare şi conştientizare, punând accentul pe cursuri de formare în domeniul nediscriminãrii şi respectãrii drepturilor.
Acţiunile care vizeazã atingerea acestui obiectiv:
- încheierea unui protocol de colaborare cu Clubul Român de Presã
Indicatori specifici: numãrul de activitãţi derulate ca urmare a semnãrii şi asumãrii protocolului;
- încheierea unui protocol de colaborare cu Consiliul Naţional al Audiovizualului
Indicatori specifici: numãrul de activitãţi derulate ca urmare a semnãrii şi asumãrii protocolului;
- realizarea unui diagnostic privind impactul presei video asupra construcţiei rolurilor şi stereotipurilor de gen
Indicatori specifici: numãrul de exemplare editate, numãrul de exemplare diseminate, numãrul materialelor de presã analizate; impactul în presã al apariţiei ghidului;
- realizarea de reuniuni cu ziariştii
Indicatori specifici: numãrul de reuniuni organizate cu participarea ziariştilor, numãrul de participanţi, numãrul de apariţii în presã ale acestor evenimente, numãrul de materiale diseminate.
Rezultate ale acţiunilor desfãşurate în cadrul acestui obiectiv:
- sensibilizarea reprezentanţilor mass-mediei cu privire la importanţa implementãrii principiului egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi;
- eliminarea stereotipurilor de gen, a limbajului sexist din peisajul audiovizual.
G.5. Promovarea principiului egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi la nivelul procesului decizional
Obiectivul specific - Încurajarea participãrii echilibrate a femeilor şi bãrbaţilor la toate nivelurile de luare a deciziei
O analizã de gen asupra actorilor decizionali care influenţeazã situaţia economicã, socialã sau culturalã a unei comunitãţi reflectã, la ora actualã, persistenţa unor raporturi inegale, defavorabile femeilor. Factori culturali, religioşi sau biologici au fost deseori invocaţi pentru a permite perpetuarea discriminãrii de gen la nivel de decizie şi irosirea potenţialului multor femei. Astfel, reprezentãri sociale favorabile unei diviziuni a rolurilor de gen au reprezentat obstacole în promovarea femeilor în sfera politicã.
Conform datelor colectate cu privire la participarea la procesul decizional, se poate constata o subreprezentare a femeilor în procesul de luare a deciziilor, în special la nivel parlamentar şi la nivelul 1 guvernamental. Din pãcate, de-a lungul timpului, în pofida politicilor promovate în domeniu, nu se poate proba o îmbunãtãţire radicalã a participãrii femeilor la decizie. Dacã, ca urmare a alegerilor generale din 2004, dintr-un total de 496 de locuri, femeile deţineau 50 de locuri (10,66%), rezultatul alegerilor generale din 2008 aratã cã, dintr-un numãr total de 471 de locuri de parlamentari, femeile deţineau 46 de locuri (9,76%) [procent de altfel foarte scãzut în comparaţie cu media parlamentelor statelor UE (24%) şi cu procentul din Parlamentul European în legislatura 2004-2009 (31%)].
La nivel guvernamental, în anul 2004, din 15 ministere şi 25 de miniştri, 3 ministere erau încredinţate femeilor (12%), iar în anul 2008, nicio femeie nu mai deţinea funcţia de ministru, în timp ce în anul 2009 - 19% din numãrul total de posturi de ministru sunt încredinţate femeilor (4 femei).
În ceea ce priveşte participarea femeilor la primul nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, posturile publice de conducere care sunt politice (secretar de stat şi subsecretar de stat), ocupate de femei, sunt slab reprezentate. Astfel, dacã pentru anul 2007, la primul nivel de decizie, dupã cel de ministru (secretar de stat, secretar general), doar 27,8% dintre poziţii erau ocupate de femei, în anul 2009, procentul acestora este de 25% din total (în 12 din cele 19 ministere existente, femeile nefiind reprezentate deloc la acest nivel).
La nivelul 2 de luare a deciziilor, în anul 2007, 41,9% din poziţii erau ocupate de femei, în timp ce în anul 2009, numãrul femeilor ce deţin poziţii de conducere creşte la 46,2%.
Se poate, deci, constata faptul cã procentul funcţiilor ocupate de femei creşte odatã cu scãderea nivelului de decizie.
Schimbarea realitãţilor sociale pentru promovarea unei participãri echilibrate la decizie trebuie sã aibã la bazã cunoaşterea realitãţii prezente şi conştientizarea nevoilor femeilor şi bãrbaţilor în societate. De asemenea, acest proces de modificare a realitãţilor sociale în sensul promovãrii participãrii echilibrate la decizie presupune schimbarea mentalitãţilor de la nivel colectiv, identificarea cauzelor care stau la baza neimplicãrii femeilor în procesul decizional, dar şi a cauzelor care determinã o anumitã tendinţã de vot în rândul populaţiei din diferite medii de rezidenţã.
Pentru a contribui la promovarea participãrii echilibrate la nivel decizional, trebuie sã se creioneze activitãţi şi mãsuri corelate care se întrepãtrund şi se presupun reciproc, care sã urmãreascã atât integrarea acestei problematici pe agenda de interes a actorilor principali din domeniu, cât şi modificãri de esenţã la nivel legislativ şi discursiv.
În acest context, pentru a rãspunde problemelor formulate de obiectivul de mai sus, trebuie sã se realizeze o serie de studii care sã contribuie la identificarea principalelor caracteristici ale politicienilor din România şi a principalelor tendinţe de vot ale populaţiei. Totodatã, ANES îşi propune dezvoltarea unei iniţiative legislative, prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în ceea ce priveşte sistemul electoral, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare, de la cap. 9 "Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse".
Acţiunile care vizeazã atingerea acestui obiectiv:
● realizarea unui studiu pentru identificarea principalelor caracteristici ale profilului oamenilor politici (femei şi bãrbaţi) din România
Indicatori specifici: eşantionul de realizare a studiului, concluziile studiului, numãrul de rapoarte ale studiului tipãrite, numãrul de rapoarte diseminate;
● realizarea unui barometru de opinie privind tendinţele de vot ale populaţiei, luându-se în considerare criteriul de sex;
Indicatori specifici: numãrul persoanelor chestionate, rezultatele identificate ca urmare a interpretãrii rãspunsurilor, numãrul de exemplare tipãrite şi diseminate din acest sondaj, numãrul de apariţii în presã ale informaţiilor referitoare la acest barometru;
● facilitarea încheierii unui protocol între partidele politice pentru a stabili cote sau mãsuri afirmative pentru femei în scopul creşterii numãrului acestora în funcţiile de conducere şi de decizie
Indicatori specifici: protocolul, numãrul de obligaţii asumate conform protocolului, tipul de activitãţi derulate ca urmare a protocolului;
● elaborarea unei propuneri legislative pentru modificarea sistemului electoral
Indicatori specifici: modul în care aceastã iniţiativã a fost transpusã în legislaţia româneascã, numãrul de întâlniri dedicate discutãrii acestei iniţiative, numãrul de apariţii în presã referitoare la aceastã iniţiativã.
Rezultate ale acţiunilor desfãşurate în cadrul acestui obiectiv:
- creşterea participãrii femeilor la procesul decizional;
- identificarea unui profil al omului politic din România;
- punerea pe agenda politicã a partidelor a problematicii specifice a femeii din România.
G.6. Evaluarea şi monitorizarea evoluţiei perspectivei de gen în politicile şi programele naţionale
Obiectivul specific - Implementarea şi monitorizarea indicatorilor dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune de la Beijing
Egalitatea de gen reprezintã un principiu fundamental atât la nivel internaţional, cât şi la nivel comunitar, recunoscut la nivel internaţional prin Convenţia internaţionalã privind eliminarea oricãrei forme de discriminare împotriva femeilor, iar la nivel comunitar de Tratatul UE. Egalitatea de gen este totodatã unul dintre obiectivele şi responsabilitãţile Comunitãţii Europene şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Un angajament internaţional deosebit legat de problematica promovãrii egalitãţii de gen este Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune de la Beijing, documente rezultate în urma celei de a 4-a Conferinţe Mondiale a Femeilor de la Beijing din 1995. La cea de a 4-a Conferinţã Mondialã a Femeilor de la Beijing, delegaţii din 189 de ţãri au semnat Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune de la Beijing, care stabileşte 12 subiecte critice care trebuie atinse în cadrul acestei platforme unice privind egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi. Aceste subiecte-cheie erau: femeile şi sãrãcia, educaţia şi formarea femeilor, femeile şi sãnãtatea, violenţa împotriva femeilor, femeile în conflictele armate, femeile şi industria, femeile în procesul decizional şi de putere, mecanismele promovãrii femeilor, drepturile fundamentale ale femeilor, femeile şi media, femeile şi mediul înconjurãtor şi fetele. La Beijing a fost parafatã importanţa conduitei integratoare de gen în dezvoltare: abordarea "Gen şi dezvoltare". Abordarea integratã a politicii privind egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi în toate politicile şi programele reprezintã o misiune specificã stabilitã ca urmare a Conferinţei Mondiale a Femeilor de la Beijing din 1995. Problematica abordãrii integratoare de gen a fost preluatã la nivelul UE în 1996, când Comisia Europeanã a adoptat Strategia privind abordarea integratoare de gen. Scopul pe termen lung al acestei noi abordãri este de fapt obţinerea egalitãţii între femei şi bãrbaţi în satisfacerea drepturilor şi oportunitãţilor lor sociale, economice şi politice.
Consiliul European de la Madrid (15-16 decembrie 1995), organizat ulterior celei de a 4-a Conferinţe Mondiale a Naţiunilor Unite privind femeile, a cerut o revizuire anualã a implementãrii în statele membre UE a Platformei de acţiune de la Beijing, iar în anul 1998 a stabilit ca, pe lângã raportarea anualã a implementãrii Platformei, sã fie inclusã o propunere a unui set de indicatori cantitativi şi calitativi.
Astfel, în anul 1999, Consiliul a adoptat un set de astfel de indicatori, dezvoltaţi de cãtre preşedinţia finlandezã cu tema "Inegalitatea dintre femei şi bãrbaţi în procesul luãrii deciziei la toate nivelurile", iar în 2003, Consiliul a adoptat un set de 9 indicatori propuşi de cãtre preşedinţia italianã cu privire la reprezentarea femeilor şi bãrbaţilor în sferele de decizie economicã din UE.
Începând cu anul 2005, Consiliul a cerut statelor membre şi Comisiei Europene întãrirea mecanismelor instituţionale pentru promovarea egalitãţii de gen, precum şi crearea unui sistem de monitorizare a indicatorilor dezvoltaţi ca urmare a Platformei de acţiune de la Beijing.
Luând în considerare cã România este parte semnatarã atât a Declaraţiei de la Beijing, cât şi a tuturor tratatelor şi directivelor comunitare din domeniu şi, în acelaşi timp, este stat membru al UE, este necesarã dezvoltarea unui sistem integrat de culegere de date segregate pe sexe, conform indicatorilor deja stabiliţi la Beijing. În acest context, ANES, ca instituţie ce trebuie sã elaboreze anual rapoarte privind evoluţia indicatorilor de la Beijing, şi-a propus informarea tuturor instituţiilor şi autoritãţilor cu atribuţii în domeniu cu privire la responsabilitãţile care le incumbã şi, în acelaşi timp, implicarea acestora în dezvoltarea unei baze de date corecte şi coerente care sã rãspundã punctual aspectelor aduse în discuţie în rapoartele relative la indicatorii de la Beijing.
Acţiunile care vizeazã atingerea acestui obiectiv:
- organizarea unui seminar cu participarea membrilor Comisiei Naţionale în Domeniul Egalitãţii de Şanse între Femei şi Bãrbaţi (CONES, la care sã fie prezentaţi indicatorii dezvoltaţi conform Platformei de acţiune de la Beijing şi modalitãţile de monitorizare a acestora
Indicatori specifici: numãrul de participanţi la seminar, feedbackul participanţilor (obţinut prin administrarea unor chestionare de evaluare a seminarului), numãrul materialelor informative diseminate;
- stabilirea unei reţele de culegere de date cantitative şi calitative de la membrii CONES/COJES (comisia judeţeanã în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi) cu scopul realizãrii unei raportãri anuale
Indicatori specifici: reţeaua de culegere a datelor, modul în care se realizeazã fluxul informaţional, numãrul de informaţii colectate ca urmare a acestei reţele, raportarea anualã în legãturã cu indicatorii stabiliţi la Beijing;
- organizarea unei conferinţe anuale de prezentare a raportului privind implementarea şi monitorizarea indicatorilor dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune de la Beijing
Indicatori specifici: numãrul conferinţelor organizate, numãrul participanţilor la conferinţe, numãrul materialelor informative diseminate, numãrul apariţiilor în presã ale informaţiilor referitoare la conferinţã.
Rezultate ale acţiunilor desfãşurate în cadrul acestui obiectiv:
- implementarea Platformei de acţiune de la Beijing;
- colaborarea interinstituţionalã în vederea implementãrii principiului egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi.
Rezultatele politicii:
- realizarea unui cadru îmbunãtãţit de implementare a politicilor de egalitate de gen la nivelul tuturor politicilor şi programelor naţionale în vederea atingerii de facto a egalitãţii între femei şi bãrbaţi la toate nivelurile vieţii economice, sociale, politice şi culturale.

H. Evaluarea şi monitorizarea implementãrii strategiei
Raportarea anualã a stadiului de implementare a acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu
Autoritãţile şi instituţiile publice cu responsabilitãţi în implementarea unor activitãţi prevãzute în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 vor elabora şi vor transmite un raport anual cu privire la stadiul de îndeplinire a acţiunilor care le revin conform atribuţiilor. Acest raport va fi realizat în baza unui model de raport elaborat şi furnizat de cãtre ANES.
Evaluarea finalã a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu
Ca urmare a implementãrii strategiei şi a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru perioada 2010-2012, ANES va elabora o raportare finalã, care va cuprinde rezultatele evaluãrii şi monitorizãrii activitãţilor derulate pe parcursul perioadei 2010-2012, dar şi recomandãri referitoare la îmbunãtãţirea procesului de implementare a strategiei şi la direcţiile de intervenţie ce trebuie abordate în urmãtoarea strategie. Acest raport va fi pus la dispoziţia tuturor instituţiilor, autoritãţilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi partenerilor sociali cu responsabilitãţi în domeniu şi care au colaborat cu ANES de-a lungul timpului.

I. Acţiuni iniţiate şi continuate pe parcursul perioadei 2010-2012
În cursul anului 2008, ANES a aplicat pentru obţinerea de finanţare din Fondul Social European, prin intermediul Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 (POSDRU)", pentru realizarea unor acţiuni specifice în scopul atingerii egalitãţii de gen. Totodatã, ANES a rãspuns solicitãrilor partenerilor din societatea civilã de a se alãtura în calitate de parteneri în câteva proiecte care sprijinã, în special, femeile. Aceste proiecte sunt:
1. Proiectul "Femei şi bãrbaţi - aceleaşi şanse pe piaţa muncii", în care ANES este beneficiar principal. Proiectul presupune organizarea de multiple sesiuni de formare adresate membrilor CONES şi COJES, realizarea unei cercetãri sociologice şi a unei campanii media de popularizare a principiului egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.
2. Proiectul "Reţeaua de centre-pilot pentru femei - ESTHIA", în care ANES este beneficiar principal. Acest proiect presupune, în principal, înfiinţarea a 3 centre-pilot de informare şi consiliere dedicate femeilor şi a 3 centre mobile cu acelaşi profil.
3. Proiectul "Antreprenoriatul şi egalitatea de şanse. Un model interregional de şcoalã antreprenorialã pentru femei", iniţiat de cãtre Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Economice, în care ANES este partener. Are ca obiective specifice generarea unui model interregional de şcoalã antreprenorialã prin furnizarea de instruire pentru femei în domeniul administrãrii afacerilor, în vederea dobândirii de competenţe în iniţierea unei afaceri etc.
4. Proiectul "Fem.RRom. - Îmbunãtãţirea accesului femeilor de etnie romã pe piaţa muncii şi sprijinirea economiei sociale: promovarea şi dezvoltarea unor servicii integrate prin crearea unor cooperative pentru femei, asigurarea accesului la educaţie formalã şi dezvoltarea unor servicii de ocupare specializate şi personalizate", în care ANES este beneficiar principal. Proiectul presupune înfiinţarea a 3 ateliere de ocupare one-stop pentru femeile rome, sprijinirea înfiinţãrii şi dezvoltãrii a 5 cooperative de producţie, dezvoltarea unei reţele naţionale pentru cooperativele de romi, oferirea de servicii de informare, orientare profesionalã, consiliere şi dezvoltarea unei reţele de sprijin antreprenorial la nivel internaţional.
5. Proiectul "Parteneriat pentru dezvoltarea mecanismelor de implementare a egalitãţii de şanse pe piaţa muncii pentru femeile rome", iniţiat de Agenţia de Dezvoltare Comunitarã "Împreunã", în care ANES este partener, dar pentru care nu s-a primit confirmarea sau infirmarea acordãrii finanţãrii. Acest proiect presupune crearea unui centru de resurse pentru egalitatea de şanse pe piaţa muncii, crearea unei biblioteci cu materiale de informare privind munca, ocupare, activitatea sindicatelor, a instituţiilor relevante pentru domeniul de activitate al centrului, realizarea unei cercetãri pe 4 domenii specifice (sãnãtate, administraţie, turism şi industria textilã) cu privire la problemele pe care le întâmpinã angajaţii romi, cu focus pe femeile rome, pe piaţa muncii şi organizarea unor sesiuni de formare dedicate reprezentanţilor în domeniile dialogului social, sensibili la dimensiunea de gen şi etnie, cu scopul de a dezvolta capacitatea partenerilor sociali şi de a promova pe piaţa muncii interesele grupurilor vulnerabile.

J. Finanţarea
Implementarea tuturor obiectivelor stabilite în cadrul acestei strategii presupune un efort financiar consistent.
Resursele financiare pe care le poate contracta ANES pentru a implementa strategia sunt: fondurile alocate de la bugetul de stat; fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, atrase în condiţiile legii; donaţii şi sponsorizãri, obţinute în condiţii legale.


 

  ┌────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
  │Nr. │      Obiectivul          │        Acţiunea          │           Implicaţii bugetare           │
  │crt.│                          │                          │                                         │
  ├────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
  │                                        Educaţie                      TOTAL: 161.090 lei            │
  ├────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
  │ 1. │Introducerea perspectivei │A. Încheierea unui        │                                         │
  │    │de gen în educaţia        │protocol de colaborare cu │                                         │
  │    │formalã şi nonformalã     │Ministerul Educaţiei      │                                         │
  │    │                          │Cercetãrii, Tineretului şi│                                         │
  │    │                          │Sportului                 │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │B. Elaborarea unui ghid de│Editare ghid: 5.000 bucãţi x 13 lei/buc. │
  │    │                          │integrare a perspectivei  │= 65.000 lei                             │
  │    │                          │de gen în activitatea     │                                         │
  │    │                          │preşcolarã                │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │C. Realizarea unor        │Materiale: 42 judeţe x 15 participare x  │
  │    │                          │programe de formare pe    𗈗 ani x 5 lei = 9.450 lei                │
  │    │                          │egalitate de gen pentru   │Transport: 42 judeţe x 3 ani x 2 persoane│
  │    │                          │personalul didactic din   │x 120 lei = 30.240 lei                   │
  │    │                          │învãţãmântul preşcolar    │Cazare: 42 judeţe x 3 ani x 2 persoane x │
  │    │                          │                          � lei = 50.400 lei                     │
  ├────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │ 2. │Combaterea stereotipurilor│Continuarea organizãrii de𗈜 campanii x 3 ani x 50 persoane x 5 lei │
  │    │de gen din sistemul de    │campanii de informare     │= 6.000 lei                              │
  │    │învãţãmânt                │pentru elevii de liceu în │                                         │
  │    │                          │domeniul egalitãţii de    │                                         │
  │    │                          │şanse                     │                                         │
  ├────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
  │                                      Piaţa muncii                    TOTAL: 39.450 lei             │
  ├────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
  │ 1. │Reducerea diferenţelor de │A. Organizarea unor       𗈗 conferinţe cu câte 30 de participanţi  │
  │    │gen în salarizare         │conferinţe derulate la    │Închiriere salã: 3 x 3.000 lei =9.000 lei│
  │    │                          │nivel naţional cu privire │Mapã completã: 30 persoane x 3 ani x 5lei│
  │    │                          │la rolul politicilor de   │= 450 lei                                │
  │    │                          │reducere a diferenţei     │                                         │
  │    │                          │salariale între femei şi  │                                         │
  │    │                          │bãrbaţi, cu participarea  │                                         │
  │    │                          │organizaţiilor sindicale  │                                         │
  │    │                          │şi a asociaţiilor         │                                         │
  │    │                          │patronale, precum şi a    │                                         │
  │    │                          │reprezentanţilor mediului │                                         │
  │    │                          │de afaceri (editarea de   │                                         │
  │    │                          │materiale promoţionale şi │                                         │
  │    │                          │informative, întâlniri cu │                                         │
  │    │                          │sindicatele şi patronatele│                                         │
  │    │                          │etc.)                     │                                         │
  ├────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │ 2. │Încurajarea concilierii   │A. Organizarea unei       │Editare broşurã 5.000 buc. x 2 lei =     │
  │    │vieţii de familie cu viaţa│campanii de informare şi  󧓒.000 lei                               │
  │    │profesionalã              │conştientizare pentru taţi│                                         │
  │    │                          │cu privire la nevoia      │                                         │
  │    │                          │implicãrii acestora în    │                                         │
  │    │                          │creşterea şi educarea     │                                         │
  │    │                          │propriilor copii          │                                         │
  ├────┼──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │B. Editarea unui ghid cu  │Editare ghid 10.000 buc. x 2 lei =       │
  │    │                          │modele de conciliere a    󧓜.000 lei                               │
  │    │                          │vieţii de familie cu viaţa│                                         │
  │    │                          │profesionalã şi cu        │                                         │
  │    │                          │prevederi legislative care│                                         │
  │    │                          │sã fie distribuite la     │                                         │
  │    │                          │nivel naţional.           │                                         │
  ├────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
  │                                      Viaţa socialã                   TOTAL: 24.000 lei             │
  ├────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
  │ 1. │Promovarea perspectivei de│Marcarea datelor cu       │                                         │
  │    │gen în viaţa socialã      │semnificaţie în           │                                         │
  │    │                          │activitatea ANES          │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │A. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Internaţionalã a     │                                         │
  │    │                          │Femeii                    │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │B. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Internaţionalã a     │                                         │
  │    │                          │Bãrbatului                │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │C. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Internaţionalã a     │                                         │
  │    │                          │Familiei                  │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │D. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Internaţionalã a     │                                         │
  │    │                          │Femeii din Mediul Rural   │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │E. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Internaţionalã pentru│                                         │
  │    │                          │Eliminarea Violenţei      │                                         │
  │    │                          │împotriva Femeilor        │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │F. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Internaţionalã a     │                                         │
  │    │                          │Drepturilor Omului        │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │G. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Tatãlui              │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │H. Organizarea unui       𗈕.000 lei x 3 ani = 3.000 lei            │
  │    │                          │eveniment care sã marcheze│                                         │
  │    │                          │Ziua Mamei                │                                         │
  ├────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
  │                              Roluri şi stereotipuri de gen           TOTAL: 123.600 lei            │
  ├────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
  │ 1. │Sensibilizarea mass-mediei│A. Încheierea unui        │                                         │
  │    │cu privire la principiul  │protocol de colaborare cu │                                         │
  │    │egalitãţii de şanse şi    │Clubul Român de Presã     │                                         │
  │    │tratament între femei şi  │                          │                                         │
  │    │bãrbaţi                   │                          │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │B. Încheierea unui        │                                         │
  │    │                          │protocol de colaborare cu │                                         │
  │    │                          │Consiliul Naţional al     │                                         │
  │    │                          │Audiovizualului           │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │C. Realizarea unui        │Realizarea diagnosticului presupune:     │
  │    │                          │diagnostic privind        │- monitorizare de presã - 4.000 lei;     │
  │    │                          │impactul presei video     │- realizarea unei cercetãri privind      │
  │    │                          │asupra construcţiei       │impactul presei video asupra construcţiei│
  │    │                          │rolurilor şi              │rolurilor şi stereotipurilor de gen -    │
  │    │                          │stereotipurilor de gen    �.000 lei;                             │
  │    │                          │                          │- elaborarea unui raport privind         │
  │    │                          │                          │cercetarea - 10.000 lei                  │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │D. Realizarea de reuniuni │- Chirie salã: 1 x 3 ani x 3.000 lei =   │
  │    │                          │cu ziarişti               𗈝.000 lei                                │
  │    │                          │                          │- Mape materiale informative şi          │
  │    │                          │                          │promoţionale:                            │
  │    │                          │                          󧓜 persoane x 3 ani x 10 lei = 600 lei   │
  ├────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
  │                           Participarea la procesul decizional        TOTAL: 140.000 lei            │
  ├────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
  │ 1. │Încurajarea participãrii  │A. Realizarea unui studiu │Realizare studiu - 100.000 lei           │
  │    │echilibrate a femeilor şi │pentru identificarea      │Raport studiu - 10.000 lei               │
  │    │bãrbaţilor la procesul de │principalelor             │                                         │
  │    │luare a deciziilor        │caracteristici ale        │                                         │
  │    │                          │profilului oamenilor      │                                         │
  │    │                          │politici(femei şi bãrbaţi)│                                         │
  │    │                          │din România               │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │B. Realizarea unui        󧓦.000 lei                               │
  │    │                          │barometru de opinie       │                                         │
  │    │                          │privind tendinţele de vot │                                         │
  │    │                          │ale populaţiei, luând în  │                                         │
  │    │                          │considerare criteriul de  │                                         │
  │    │                          │sex                       │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │C. Facilitarea încheierii │                                         │
  │    │                          │unui protocol între       │                                         │
  │    │                          │partidele politice pentru │                                         │
  │    │                          │a stabili cote sau mãsuri │                                         │
  │    │                          │afirmative pentru femei în│                                         │
  │    │                          │scopul creşterii numãrului│                                         │
  │    │                          │acestora în funcţiile de  │                                         │
  │    │                          │conducere şi de decizie   │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │D. Modificarea Legii      │                                         │
  │    │                          │electorale                │                                         │
  ├────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
  │                   Evaluare şi monitorizare a evoluţiei perspectivei     TOTAL: 14.000 lei          │
  │                     de gen în politicile şi programele naţionale                                   │
  ├────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
  │ 1. │Implementarea şi          │A.Organizarea unui seminar│- Chirie salã: 1 x 3.000 lei = 3.000 lei │
  │    │monitorizarea             │cu participarea membrilor │- Mape materiale informative şi          │
  │    │indicatorilor dezvoltaţi  │CONES în care sã fie      │promoţionale:                            │
  │    │potrivit Platformei de    │prezentaţi indicatorii    󧓺 persoane x 10 lei = 500 lei           │
  │    │acţiune de la Beijing     │dezvoltaţi conform        │                                         │
  │    │                          │Platformei de acţiune de  │                                         │
  │    │                          │la Beijing şi modalitãţile│                                         │
  │    │                          │de monitorizare a acestora│                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │B. Stabilirea unei reţele │                                         │
  │    │                          │de culegere de date       │                                         │
  │    │                          │cantitative şi calitative │                                         │
  │    │                          │de la membrii CONES/COJES,│                                         │
  │    │                          │cu scopul realizãrii unei │                                         │
  │    │                          │raportãri anuale          │                                         │
  │    │                          ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
  │    │                          │C. Organizarea unei       │- Chirie salã: 3.000 lei x 3 ani =       │
  │    │                          │conferinţe anuale de      𗈝.000 lei                                │
  │    │                          │prezentare a raportului   │- Mape materiale informative şi          │
  │    │                          │privind implementarea şi  │promoţionale:                            │
  │    │                          │monitorizarea             󧓺 persoane x 10 lei x 3 ani = 1.500 lei │
  │    │                          │indicatorilor dezvoltaţi  │                                         │
  │    │                          │potrivit Platformei de    │                                         │
  │    │                          │acţiune de la Beijing     │                                         │
  └────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘


----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIE NATIONALA din 24 martie 2010

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016