Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 561 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 667 din 28 iulie 2020.────────── Conţinut Abrevieri Introducere Situaţia actuală Scop Obiective şi măsuri Resurse financiare Monitorizare şi evaluare Abrevieri MApN - Ministerul Apărării Naţionale MAE - Ministerul Afacerilor Externe MAI - Ministerul Afacerilor Interne SRI - Serviciul Român de Informaţii STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale SPP - Serviciul de Protecţie şi Pază ANES - Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor PFN - punct focal naţional PNA - Planul naţional de acţiune FPS - Femeile, pacea şi securitatea NATO - Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord UE - Uniunea Europeană OSCE - Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite CS - Consiliul de Securitate RCSONU - Rezoluţia/Rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite BMPG - Biroul managementul problematicii de gen CAP. I Introducere Rezoluţia 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, adoptată la 31 octombrie 2000, denumită în continuare RCSONU 1325 (2000), afirmă rolul important al femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea păcii, menţinerea păcii, răspunsul umanitar şi reconstrucţia postconflict şi subliniază importanţa participării şi implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare şi promovare a păcii şi securităţii. În conţinutul RCSONU 1.325 (2000) este exprimată îngrijorarea pentru civili, în special pentru femei şi copii, care reprezintă majoritatea celor afectaţi de conflictele armate, şi se reafirmă importanţa rolului femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în procesul de construire a păcii. Totodată, RCSONU 1.325 (2000) expune necesitatea participării egale şi implicării depline a femeilor, în toate eforturile pentru menţinerea şi promovarea păcii şi securităţii, precum şi nevoia de creştere a rolului acestora în procesul de luare a deciziei cu privire la prevenirea şi soluţionarea conflictelor. Analiza nivelului de violenţă împotriva femeilor poate constitui un element de prognozare a potenţialului de conflict dintr-o ţară. Prin urmare, dacă datele privind drepturile şi violenţa sunt introduse în raportul de avertizare timpurie, această acţiune poate conduce la o mai bună predictibilitate privind manifestări ale violenţei de gen şi ale altor atrocităţi. În vederea atingerii obiectivelor propuse, RCSONU 1.325 (2000) se raportează la patru piloni: Participare - constă în asigurarea creşterii participării femeilor în procesul decizional la toate nivelurile, pe plan naţional, regional şi în cadrul instituţiilor internaţionale şi al mecanismelor pentru prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocieri de pace, precum şi în operaţiunile ONU de menţinere a păcii. Prevenire - presupune luarea de măsuri speciale pentru prevenirea conflictelor şi a tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor în timpul şi după conflict, respectiv prevenirea violenţei sexuale şi violenţei bazate pe criterii de gen, practicilor discriminatorii, abuzului şi exploatării. Există o convergenţă insuficient cercetată, dar reală, între situaţia femeilor şi starea de conflict într-o anumită zonă, întrucât în societăţile dominate de bărbaţi şi de structuri militare nu sunt protejate drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora şi nici nu se acordă spaţiu corespunzător pentru promovarea femeilor şi fetelor în toate sferele vieţii publice şi private şi în toate nivelurile de decizie şi conducere. Protecţie - se referă la atenţia specială acordată protejării femeilor şi fetelor de violenţa sexuală sau bazată pe criterii de gen, inclusiv în situaţii de urgenţă sau umanitare, cum ar fi taberele de refugiaţi. Ajutorare şi refacere - include adoptarea unor măsuri de ajutorare şi refacere pentru abordarea crizelor dintr-o perspectivă de gen, inclusiv prin respectarea naturii civile şi umanitare a taberelor de refugiaţi, prin luarea în considerare a nevoilor fetelor şi femeilor încă din faza de proiectare a taberelor şi amenajărilor pentru refugiaţi. Din anul 2000 şi până în prezent, CS a mai adoptat opt rezoluţii pe tema FPS, ceea ce face ca în prezent să se considere că, la nivelul ONU există deja o agendă a acestei teme. Menţionăm în acest sens următoarele rezoluţii: • 1.820/2008, care abordează tema violenţei sexuale în conflicte ca element al tacticii de război; • 1.888/2009, care subliniază creşterea rolului misiunilor ONU de menţinere a păcii în protecţia femeilor şi copiilor în situaţii de conflict; • 1.889/2009, prin care se solicită secretarului general al ONU să propună un set de indicatori privind aplicarea prevederilor Rezoluţiei 1325 (2000); • 1.960/2010, care oferă un sistem de urmărire a responsabilităţii pentru oprirea violenţelor sexuale în conflict. Prin rezoluţie se solicită pregătirea unor liste ale autorilor care comit sau sunt responsabili pentru astfel de violenţe; • 2.108/2013, care cere ca - pe lângă ONU şi CS - statele membre să se implice în aplicarea prevederilor rezoluţiilor CS privind femeile, pacea şi securitatea; • 2.122/2013, care stabileşte noi măsuri pentru a întări participarea femeilor la soluţionarea conflictelor la nivelul ONU, al statelor membre şi al organizaţiilor regionale şi cere ridicarea obstacolelor din calea acestei participări; • 2.242/2015, care identifică noile teme apărute cu impact asupra acestui domeniu: schimbările climatice, extremismul violent, numărul crescând al refugiaţilor şi persoanelor deplasate intern; • 2.467/2019, care pune accentul pe eliminarea violenţei sexuale în conflict, stabilind noi măsuri pentru sistemul ONU şi statele membre pentru eliminarea acesteia, pentru urmărirea situaţiilor care apar şi pentru identificarea măsurilor de sprijin pentru victimele acestor situaţii. Rezoluţia aduce în atenţie recunoaşterea copiilor născuţi în urma unor violuri, pornind de la abordarea centrată pe supravieţuitori. RCSONU din domeniul FPS recunosc, în egală măsură, că băieţii şi bărbaţii pot fi şi sunt, de asemenea, victime ale violenţei sexuale şi de gen, precum: tortura şi neraportarea acesteia, stigmatizarea şi discriminarea, propagarea mesajelor false legate de homosexualitate, infertilitate, împiedicarea accesului la serviciile de sănătate etc. Violenţa sexuală este o problemă în conflictele armate şi a devenit parte a setului de instrumente strategice folosite în special de terorismul extremist. Din ce în ce mai mult, în situaţii de conflict, bărbaţii, femeile, băieţii şi fetele sunt supuşi aceluiaşi risc, indiferent de vârstă, iar în cele mai multe cazuri victimele atrocităţilor nu raportează aceste situaţii fiindcă se simt dezonorate. Lista indicatorilor sensibili la dimensiunea de gen cuprinde un spectru larg de manifestări, precum: educaţia femeilor, vulnerabilitatea faţă de fenomenul violenţei de gen, răpirile frecvente, trafic de fiinţe umane pentru prestarea de servicii sexuale, violenţa în familie şi asumarea întreţinerii familiilor monoparentale. Indicatorii pot fi clasificaţi în patru categorii: demografici, care ţin de drepturile omului şi securitate, de zona politică şi instituţională, de sfera economică şi socială. Un sistem de avertizare timpurie care să aibă în vedere dimensiunea de gen poate facilita atât luarea unor măsuri adecvate pentru prevenirea abuzurilor împotriva femeilor în timpul conflictului şi după, cât şi pentru protejarea şi implicarea acestora, dat fiind că, într-un conflict, capacităţile femeilor de empatie şi relaţionare la nivelul comunităţii ar putea conduce la o abordare eficientă a alianţelor interetnice, în vederea prevenirii şi soluţionării conflictelor. Deşi nu se înscriu în arhitectura RCSONU 1.325 (2000), este important să menţionăm cele două rezoluţii adiţionale privind exploatarea sexuală şi abuzul în operaţiile de menţinere a păcii (RCSONU 2.272/2016) şi, respectiv, traficul de fiinţe umane şi impactul produs de acesta (RCSONU 2.331/2016). Implementarea Agendei FPS la nivelul NATO s-a realizat prin Directiva BI-SC 40-1 - Integrarea RCSONU 1.325 şi perspectiva de gen în structura de comandă NATO, inclusiv măsurile de protecţie din timpul conflictelor armate. Planul de acţiune al NATO vizează integrarea perspectivei de gen, atât intern, în rândul forţelor NATO, cât şi extern, în cadrul operaţiilor şi misiunilor desfăşurate sub egida acestei alianţe. Documentul subliniază importanţa integrării perspectivei de gen ca instrument, care trebuie folosit la toate nivelurile operaţionale, planificare, conducere şi evaluare, pentru obţinerea unei eficacităţi operaţionale ridicate şi a unei conştientizări reale a situaţiei. Uniunea Europeană promovează pacea şi securitatea în interiorul şi dincolo de frontierele sale. Aceasta este consacrată în Tratatul privind Uniunea Europeană şi reflectată în Strategia globală pentru politica externă şi de securitate a Uniunii Europene. Agenda FPS constituie un instrument pentru gestionarea aspectelor legate atât de egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cât şi de conflict, violenţă şi securitate. Viziunea de ansamblu a Agendei FPS globale vizează atingerea egalităţii de gen, păcii şi securităţii. În decembrie 2018, Consiliul pentru Afaceri Externe al UE a adoptat Concluziile privind FPS şi Abordarea strategică a UE în domeniul FPS, care urmăresc să reafirme implementarea holistică a Agendei FPS şi Strategiei ONU privind egalitatea de gen, pacea şi securitatea. Această abordare strategică a UE cu privire la domeniul FPS oferă o bază solidă pentru realizarea egalităţii de şanse şi de tratament dintre femei şi bărbaţi - valoare fundamentală a UE - prin angajarea, responsabilizarea, protecţia şi sprijinul femeilor şi fetelor pentru realizarea păcii şi securităţii. De asemenea, se subliniază importanţa femeii în leadership în contextul politicilor şi programelor referitoare la susţinerea păcii şi securităţii. Abordarea organizaţională porneşte de la identificarea anumitor roluri sociale îndeplinite de femei şi bărbaţi, diferenţiate în fiecare dintre comunităţile din care fac parte, aspect de care trebuie să se ţină seama în configurarea relaţiei conflict-restabilirea păcii. Strategia UE este armonizată şi cu prevederile dreptului internaţional umanitar, cu accent pe respectarea interdicţiei exercitării oricărei forme de violenţă sexuală în contextul intervenţiilor de asistenţă umanitară, precum şi pe dezvoltarea de programe care să răspundă nevoilor victimelor în aceste situaţii. CAP. II Situaţia actuală La nivel naţional La data de 4.09.1980, România a semnat Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, încheiată la New York la 19 decembrie 1979, şi a ratificat-o prin Decretul Consiliului de Stat nr. 342/1981, stabilindu-se astfel drepturile sociale, economice şi politice ale femeilor, constituindu-se un prim pas în promovarea efectivă a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în toate domeniile de activitate. Pe acest fond, în perioada 2002-2018 au fost adoptate patru acte normative referitoare la egalitatea de gen şi combaterea tuturor formelor de discriminare. Acestea sunt: • Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în vederea eliminării discriminării directe şi indirecte după criteriul de sex, în toate sferele vieţii publice din România; • Hotărârea Guvernului nr. 1.273/2000 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; • Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 365/2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021. La nivelul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională Ca membru activ în misiunile NATO, UE, ONU şi OSCE, România cunoaşte şi integrează considerentele de gen în toate aspectele legate de activitatea de securitate şi stabilitate naţională. Alocarea a 2% din produsul intern brut pentru apărare şi susţinerea creşterii reprezentării femeilor la toate nivelurile decizionale, atât naţionale, cât şi regionale sau la nivelul instituţiilor internaţionale, în consultările cu grupurile de femei la nivel local sau internaţional, fac parte din setul de acţiuni/măsuri pentru implementarea Agendei FPS. Guvernul României consideră că egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar, motiv pentru care a inclus în modelul social propus prin Programul de guvernare primul program care cuprinde un capitol distinct alocat perspectivei de gen, denumit „Respect şi demnitate pentru femei“. Datorită conştientizării importanţei RCSONU 1.325 (2000), dar mai ales activităţilor specifice desfăşurate, în anul 2014 a fost elaborat Planul de implementare la nivelul Ministerului Apărării Naţionale a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU 1.325/2000 „Femeile, pacea şi securitatea“ şi a rezoluţiilor conexe, precum şi a documentelor complementare aprobate la nivelul diferitelor organizaţii internaţionale, la care România este membră - 2014-2024. MApN şi-a asumat rolul de integrator al PNA şi în acest scop, în anul 2018, a fost creat Biroul managementul problematicii de gen şi a fost desemnat PFN pentru domeniul FPS, care asigură legătura cu organizaţiile internaţionale şi coordonarea activităţilor instituţiilor naţionale cu astfel de responsabilităţi. În MApN există atât cadre militare, cât şi personal civil femei, care ocupă funcţii de execuţie, dar şi de conducere, la toate nivelurile ierarhice. Femeile pot ocupa oricare dintre funcţiile militare sau, după caz, civile, cu respectarea criteriilor de competenţă, în toate armele şi specialităţile militare, neexistând restricţii legislative. Încadrarea cu personal feminin în luna iulie 2019 în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este următoarea: • În MApN procentajul personalului feminin (militar şi civil) este de 23,69% şi este repartizat astfel: ofiţeri 2,53%, maiştri militari şi subofiţeri 2,66%, soldaţi gradaţi profesionişti 1,27%, elevi şi studenţi 2%, personal civil contractual şi funcţionari publici 15,23%. • În cadrul MAE, 47% din personalul diplomatic şi consular al instituţiei îl reprezintă femeile, dintre care 27% ocupă funcţii de şef de misiune diplomatică sau oficiu consular al României. De asemenea, 52% din persoanele care ocupă funcţii de conducere în Administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe sunt femei. • La nivelul MAI, personalul feminin este de aproximativ 17,40% din totalul încadrat în instituţie. • Procentul de încadrare cu personal feminin în SRI este de 36,03%, în creştere cu 0,9% faţă de anul precedent. • Cât priveşte procentul încadrării cu personal feminin la nivelul STS, din totalul personalului încadrat femeile ocupă un procent de 51,17%. • Încadrarea cu personal feminin în SPP este de 15,2% din totalul personalului instituţiei. • Personalul feminin din ANP reprezintă 24,65% din totalul încadrat. Evoluţia ocupării posturilor de către femei, respectiv bărbaţi (în perioada 2013-2018) este prezentată în tabelul*) următor. *) Reprezentările grafice din prezenta anexă sunt reproduse în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) În ceea ce priveşte procentajele feminine, comparativ cu anul 2017, în anul 2018 acestea nu se modifică, rămânând la nivelul de 49,1%. Cu excepţia anului 2016, procentajele feminine de la gradul decizional 1 nu depăşesc 50%, dar în anii 2017 şi 2018 sunt destul de apropiate de procentajele masculine, diferenţa fiind de 1,8 pp. La nivel naţional, în anul 2018, în administraţia publică centrală, pentru cele 2 grade decizionale (grad decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct şi grad decizional 2: director, director adjunct) au fost raportate 701 posturi de conducere, din care 126 de posturi vacante. Din totalul de 575 de posturi ocupate, 50,4% le revin bărbaţilor şi 49,6% femeilor. Evoluţia ocupării posturilor de către femei, respectiv bărbaţi în perioada 2013-2018 este prezentată în tabelul următor. (a se vedea imaginea asociată) În anul 2018, procentajele feminine scad cu 4 pp faţă de anul 2017 şi trec sub 50%. Cu toate acestea, diferenţa între procentajele feminine şi cele masculine este de doar 0,2 pp. Cel mai bun an feminin la acest grad decizional este 2014, când procentajul a fost 57,2. La nivelul MApN, numărul posturilor de conducere existente (grade decizionale 1 + 2) este de 33, toate fiind ocupate. Dintre acestea, 93,9% sunt ocupate de bărbaţi şi 6,1% de femei. La gradul decizional 1, cele 2 posturi sunt ocupate în exclusivitate de către bărbaţi. La gradul decizional 2, din cele 31 de posturi 6,5% le revin femeilor şi 93,5% bărbaţilor. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) În MAI numărul posturilor decizionale de grade 1 + 2 este de 58, din care 7 sunt vacante. Cele 51 de posturi ocupate sunt repartizate pe sexe după cum urmează: 25,5% femei şi 74,5% bărbaţi. La gradul decizional 1, bărbaţii ocupă 80,6% posturi şi femeile 19,4%. La gradul decizional 2, diferenţa între sexe în ocuparea posturilor se diminuează şi femeile ocupă 35% posturi, iar bărbaţii 65% dintre acestea. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) CAP. III Scopul planului naţional de acţiune PNA reprezintă instrumentul care stă la baza elaborării unor politici şi direcţii comune de implementare a RCSONU 1.325 (2000) folosit de către instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din România, precum şi de către alte instituţii ale administraţiei centrale cu responsabilităţi în domeniu. CAP. IV Obiective şi măsuri
┌────┬─────────────┬──────────┬────────────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Măsura │Termen de │Structurile │Resurse │Indicatori │
│crt.│ │realizare │responsabile│financiare │ │
├────┴─────────────┴──────────┴────────────┴───────────┴─────────────────────┤
│Obiectivul nr. 1 - Integrarea perspectivei de gen în politicile de │
│securitate şi apărare │
├────┬─────────────┬──────────┬────────────┬───────────┬─────────────────────┤
│ │Elaborarea de│ │ │ │ │
│ │ordine/ │ │ │În limitele│ │
│ │dispoziţii │ │MApN │alocaţiilor│Norme interne │
│1. │proprii cu │2020-2023 │MAE │bugetare │aprobate în fiecare │
│ │privire la │ │MAI │existente │instituţie │
│ │implementarea│ │ │ │ │
│ │internă a PNA│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Crearea unei │
│ │ │ │ │ │subdiviziuni pe │
│ │ │ │ │ │paginile de web ale │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │
│ │ │ │ │ │responsabile │
│ │Promovarea, │ │MApN │În limitele│În funcţie de │
│2. │susţinerea şi│2020-2023 │MAE │alocaţiilor│specificul fiecărei │
│ │implementarea│ │MAI │bugetare │instituţii, │
│ │PNA │ │ANES │existente │informarea │
│ │ │ │ │ │angajaţilor asupra │
│ │ │ │ │ │conţinutului PNA │
│ │ │ │ │ │(minimum o informare │
│ │ │ │ │ │pe an) Revizuirea o │
│ │ │ │ │ │dată la 4 ani a PNA │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │ │În limitele│Asigurarea │
│3. │Asigurarea │2020-2023 │MApN │alocaţiilor│vizibilităţii pe │
│ │PFN │ │ │bugetare │pagina web/Crearea │
│ │ │ │ │existente │unei pagini web │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │Desemnarea │ │ │ │vizibilităţii │
│ │unui expert/ │ │ │ │activităţii │
│ │consilier de │ │ │ │expertului pe pagina │
│ │gen/punct de │ │ │ │web, social-media │
│ │contact la │ │MApN │În limitele│Asigurarea │
│4. │nivel central│2020-2023 │MAE │alocaţiilor│vizibilităţii │
│ │care va │ │MAI │bugetare │activităţii │
│ │colabora şi │ │ANES │existente │expertului/ │
│ │va sprijini │ │ │ │consilierului de gen/│
│ │activitatea │ │ │ │punctului de contact │
│ │PFN │ │ │ │prin participarea la │
│ │ │ │ │ │conferinţe, reuniuni,│
│ │ │ │ │ │workshopuri │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Participarea PFN la │
│ │ │ │ │ │cel puţin două │
│ │Activitatea │ │ │ │conferinţe/reuniuni │
│ │de integrare │ │MApN │În limitele│internaţionale pe │
│ │a │ │MAE │alocaţiilor│tema „Femeile, pacea │
│5. │perspectivei │2020-2023 │MAI │bugetare │şi securitatea“ │
│ │de gen în │ │ANES │existente │Diseminarea │
│ │politicile de│ │ │ │materialelor către │
│ │securitate │ │ │ │experţii/consilierii │
│ │ │ │ │ │de gen/punctele de │
│ │ │ │ │ │contact │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Constituirea │ │ │ │ │
│ │unei baze de │ │ │ │ │
│ │date comune │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │
│ │specialiştii │ │ │ │O bază de date │
│ │în domeniul │ │ │ │electronică realizată│
│ │FPS din │ │ │ │cu sprijinul │
│ │sistemul │ │ │În limitele│instituţiilor │
│6. │naţional de │2020-2023 │MApN │alocaţiilor│relevante │
│ │apărare, │ │ │bugetare │Organizarea cel puţin│
│ │ordine │ │ │existente │a unei reuniuni │
│ │publică şi │ │ │ │anuale cu │
│ │siguranţă │ │ │ │specialiştii din │
│ │naţională, │ │ │ │domeniul FPS │
│ │mediul │ │ │ │ │
│ │academic şi │ │ │ │ │
│ │societatea │ │ │ │ │
│ │civilă │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Realizarea │ │ │ │ │
│ │permanentă a │ │ │ │ │
│ │schimbului de│ │ │ │ │
│ │cunoştinţe şi│ │ │ │Participarea PFN sau │
│ │experienţe cu│ │MApN │În limitele│a unui expert/ │
│7. │specialiştii │2020-2023 │MAE │alocaţiilor│consilier de gen/ │
│ │din mediul │ │MAI │bugetare │punct de contact la │
│ │civil │ │ANES │aprobate │nivel central la cel │
│ │naţional şi │ │ │ │puţin o activitate │
│ │internaţional│ │ │ │ │
│ │pe domeniul │ │ │ │ │
│ │FPS │ │ │ │ │
├────┴─────────────┴──────────┴────────────┴───────────┴─────────────────────┤
│Obiectivul nr. 2 - Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a │
│femeilor în negocierile de pace, procesele de mediere şi în cadrul │
│misiunilor de menţinere a păcii │
├────┬─────────────┬──────────┬────────────┬───────────┬─────────────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │Femeile eligibile │
│ │sprijinului │ │ │ │încurajate să │
│ │necesar │ │ │ │participe în │
│ │pentru │ │ │În limitele│misiunile de │
│ │participarea │ │MApN │alocaţiilor│menţinere a păcii │
│8. │la selecţia │2020-2023 │MAE │bugetare │Urmărirea atingerii │
│ │efectuată în │ │MAI ANES │aprobate │obiectivului de │
│ │vederea │ │ │ │încadrare cu 15% │
│ │încadrării │ │ │ │personal feminin în │
│ │unor astfel │ │ │ │operaţii de menţinere│
│ │de posturi │ │ │ │a păcii │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │ │
│ │unui flux │ │ │ │ │
│ │informaţional│ │ │ │ │
│ │la nivel │ │ │ │ │
│ │orizontal şi │ │ │ │Schimb de experienţă │
│ │vertical │ │ │ │şi bune practici │
│ │destinat │ │MApN │În limitele│Constituirea unui │
│ │schimbului de│ │MAE │alocaţiilor│compendiu de bune │
│9. │date şi │2020-2023 │MAI │bugetare │practici şi │
│ │experienţe │ │ANES │aprobate │publicarea acestuia │
│ │acumulate în │ │ │ │pe pagina de web a │
│ │urma │ │ │ │PFN │
│ │participării │ │ │ │ │
│ │femeilor în │ │ │ │ │
│ │misiuni de │ │ │ │ │
│ │menţinere a │ │ │ │ │
│ │păcii │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Reducerea │
│ │ │ │ │ │stereotipurilor │
│ │Desfăşurarea │ │ │ │legate de rolul │
│ │de campanii │ │ │ │femeilor în sectorul │
│ │de comunicare│ │ │ │de securitate şi │
│ │pentru │ │ │În limitele│apărare │
│ │sporirea │ │MApN MAI │alocaţiilor│Programe de promovare│
│10. │vizibilităţii│2020-2023 │ANES │bugetare │a activităţii │
│ │femeilor din │ │ │aprobate │femeilor care │
│ │sectorul de │ │ │ │activează în sectorul│
│ │securitate şi│ │ │ │de pace şi │
│ │apărare │ │ │ │securitate, în rândul│
│ │ │ │ │ │tinerilor (în cadrul │
│ │ │ │ │ │activităţilor de tip │
│ │ │ │ │ │Şcoala Altfel) │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Realizarea unei │
│ │ │ │ │ │cercetări sau cel │
│ │ │ │ │ │puţin realizarea unei│
│ │Efectuarea de│ │ │ │sinteze a unor │
│ │analize cu │ │ │În limitele│cercetări cu privire │
│11. │privire la │2020-2023 │ANES MApN │alocaţiilor│la percepţia │
│ │percepţia │ │ │bugetare │egalităţii de gen │
│ │egalităţii de│ │ │aprobate │Organizarea anuală a │
│ │gen │ │ │ │unei reuniuni de │
│ │ │ │ │ │informare asupra │
│ │ │ │ │ │rezultatelor │
│ │ │ │ │ │cercetării │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Efectuarea de│ │ │ │ │
│ │instruiri │ │ │În limitele│Organizarea a minimum│
│12. │periodice cu │2020-2023 │MApN │alocaţiilor│2 instruiri/ │
│ │privire la │ │ │bugetare │semestrial │
│ │egalitatea de│ │ │aprobate │ │
│ │gen │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Introducerea │ │ │ │ │
│ │în toate │ │ │ │Elaborarea şi │
│ │instituţiile │ │ │ │reactualizarea │
│ │de învăţământ│ │ │În limitele│periodică a │
│ │din sectorul │ │MApN MAI │alocaţiilor│materialelor de │
│13. │de securitate│2020-2022 │ANES │bugetare │studiu din domeniul │
│ │şi apărare a │ │ │aprobate │FPS şi a curriculei │
│ │instruirilor │ │ │ │şcolare pe RCSONU │
│ │cu privire la│ │ │ │1.325(2000) │
│ │egalitatea de│ │ │ │ │
│ │gen │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Identificarea│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │introducerea │ │ │ │ │
│ │opţiunilor de│ │ │ │ │
│ │orar flexibil│ │ │În limitele│Implementarea actelor│
│14. │de muncă │2020-2023 │MApN MAI │alocaţiilor│normative aferente │
│ │pentru │ │ANES │bugetare │opţiunii de orar │
│ │angajaţii din│ │ │aprobate │flexibil de muncă │
│ │sectorul de │ │ │ │ │
│ │securitate şi│ │ │ │ │
│ │apărare, pe │ │ │ │ │
│ │timp de pace │ │ │ │ │
├────┴─────────────┴──────────┴────────────┴───────────┴─────────────────────┤
│Obiectivul nr. 3 - Prevenirea şi combaterea tuturor formelor de │
│discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazate pe gen │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬─────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Prevenirea şi │
│ │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │ │ │discriminării şi │
│ │ │ │ │ │hărţuirii sexuale │
│ │ │ │ │ │Adoptarea, aprobarea │
│ │Elaborarea │ │MApN │În limitele│Codului de conduită │
│ │unui cod de │ │MAE │alocaţiilor│din perspectivă de │
│15. │conduită din │2020-2023│MAI │bugetare │gen │
│ │perspectiva de│ │ANES │aprobate │Diseminarea │
│ │gen │ │ │ │conţinutului Codului │
│ │ │ │ │ │de conduită din │
│ │ │ │ │ │perspectivă de gen în│
│ │ │ │ │ │cel puţin 2 şedinţe │
│ │ │ │ │ │de pregătire a │
│ │ │ │ │ │personalului pe an │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │ │
│ │unor analize │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │Valorificarea │
│ │situaţia de │ │ │ │analizelor în cadrul │
│ │securitate din│ │MApN │ │instruirilor în │
│ │teatrele de │ │MAE │În limitele│vederea prevenirii │
│16. │operaţii, │2020-2023│MAI │alocaţiilor│abuzurilor împotriva │
│ │inclusiv prin │ │ANES │bugetare │femeilor în timpul │
│ │raportarea la │ │ONG-uri │aprobate │conflictului şi după,│
│ │identificarea │ │ │ │precum şi pentru │
│ │fenomenului │ │ │ │protejarea şi │
│ │violenţei de │ │ │ │implicarea acestora │
│ │gen în zonele │ │ │ │ │
│ │de misiune │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Elaborarea de │ │ │ │ │
│ │norme │ │ │ │ │
│ │procedurale │ │ │ │Adaptarea normelor │
│ │interne cu │ │ │ │interne privind │
│ │privire la │ │ │În limitele│prevenirea şi │
│ │soluţionarea │ │MApN │alocaţiilor│combaterea │
│17. │plângerilor │2020-2023│MAI │bugetare │discriminării şi │
│ │privind │ │ │aprobate │hărţuirii sexuale │
│ │discriminarea │ │ │ │Publicarea pe pagina │
│ │de gen şi │ │ │ │web a acestor norme │
│ │actele de │ │ │ │ │
│ │hărţuire │ │ │ │ │
│ │sexuală │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Efectuarea de │ │ │ │ │
│ │instruiri │ │ │ │ │
│ │periodice şi/ │ │ │ │ │
│ │sau informări │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │personal cu │ │ │ │Realizarea a cel │
│ │privire la │ │MApN │În limitele│puţin o instruire pe │
│ │standardele de│ │MAE │alocaţiilor│semestru cu privire │
│18. │comportament │2020-2023│MAI │bugetare │la prevenirea şi │
│ │şi codul de │ │ANP │aprobate │combaterea │
│ │conduită, cu │ │ │ │discriminării şi │
│ │scopul │ │ │ │hărţuirii sexuale │
│ │prevenirii │ │ │ │ │
│ │discriminării │ │ │ │ │
│ │de gen şi a │ │ │ │ │
│ │hărţuirii │ │ │ │ │
│ │sexuale │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Stabilirea │ │ │ │ │
│ │unui mecanism │ │ │ │ │
│ │de raportare │ │ │ │ │
│ │periodică a │ │ │ │ │
│ │cazurilor de │ │ │ │Decizia privind un │
│ │hărţuire la │ │ │ │mecanism de raportare│
│ │locul de muncă│ │ │ │periodică a cazurilor│
│ │şi │ │ │ │de hărţuire la locul │
│ │modalităţile │ │MApN │În limitele│de muncă şi │
│19. │de rezolvare, │2020-2023│MAE │alocaţiilor│modalităţile de │
│ │prin │ │MAI │bugetare │rezolvare Informarea │
│ │intermediul │ │ANES │aprobate │publicului asupra │
│ │consilierului │ │ │ │conţinutului acestui │
│ │de gen/ │ │ │ │mecanism prin │
│ │expertului/ │ │ │ │intermediul paginii │
│ │punctului de │ │ │ │web │
│ │contact către │ │ │ │ │
│ │Grupul │ │ │ │ │
│ │naţional de │ │ │ │ │
│ │implementare │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │ │
│ │unei proceduri│ │ │ │ │
│ │de operare │ │ │ │ │
│ │standard │ │ │ │ │
│ │referitoare la│ │ │ │Decizia cu privire la│
│ │mecanismul de │ │ │ │procedurile de │
│ │raportare şi │ │ │ │operare standard │
│ │răspuns în │ │ │ │referitoare la │
│ │cazul │ │ │ │mecanismul de │
│ │incidentelor │ │ │ │raportare şi răspuns │
│ │care vizează │ │MAE │În limitele│în cazul incidentelor│
│20. │exploatarea │2020-2023│MApN │alocaţiilor│care vizează │
│ │sexuală şi │ │MAI │bugetare │exploatarea sexuală │
│ │abuzurile │ │ │aprobate │şi abuzurile │
│ │săvârşite de │ │ │ │săvârşite de către │
│ │către │ │ │ │personalul militar şi│
│ │personalul │ │ │ │civil român dislocat │
│ │militar şi │ │ │ │în misiuni în afara │
│ │civil român │ │ │ │teritoriului naţional│
│ │dislocat în │ │ │ │ │
│ │misiuni în │ │ │ │ │
│ │afara │ │ │ │ │
│ │teritoriului │ │ │ │ │
│ │naţional │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Instruirea │ │ │ │ │
│ │trupelor │ │ │ │ │
│ │înainte de │ │ │ │Instruirea trupelor │
│ │dislocare în │ │ │ │înainte de dislocare │
│ │misiuni de │ │ │ │în misiuni de │
│ │menţinere a │ │ │În limitele│menţinere a păcii │
│21. │păcii privind │2020-2023│MApN │alocaţiilor│privind codul de │
│ │codul de │ │MAI │bugetare │conduită şi │
│ │conduită şi │ │ │aprobate │standardele de │
│ │standardele de│ │ │ │comportament │
│ │comportament │ │ │ │obligatorii pe │
│ │obligatorii pe│ │ │ │perioada misiunii │
│ │perioada │ │ │ │ │
│ │misiunii │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Instruirea │ │ │ │ │
│ │trupelor │ │ │ │ │
│ │înainte de │ │ │ │ │
│ │dislocare în │ │ │ │Instruirea trupelor │
│ │misiuni de │ │ │ │înainte de dislocare │
│ │menţinere a │ │ │ │în misiuni de │
│ │păcii privind │ │ │În limitele│menţinere a păcii │
│ │protecţia şi │ │MApN │alocaţiilor│privind protecţia şi │
│22. │sprijinul │2020-2023│MAI │bugetare │sprijinul victimelor │
│ │victimelor │ │ │aprobate │violenţei sexuale şi │
│ │violenţei │ │ │ │de gen din zona de │
│ │sexuale şi de │ │ │ │conflict, raportarea │
│ │gen din zona │ │ │ │unor astfel de cazuri│
│ │de conflict, │ │ │ │ │
│ │raportarea │ │ │ │ │
│ │unor astfel de│ │ │ │ │
│ │cazuri │ │ │ │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴─────────────────────┤
│Obiectivul nr. 4 - Colaborarea cu societatea civilă în procesul de │
│implementare a Agendei FPS │
├────┬─────────────┬─────────┬────┬───────────┬──────────────────────────────┤
│ │Crearea de │ │ │ │ │
│ │parteneriate │ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │organizaţiile│ │ │ │ │
│ │din domeniul │ │MApN│În limitele│Crearea unui mecanism de │
│23. │drepturilor │2020-2023│MAE │alocaţiilor│consultare între instituţiile │
│ │omului şi │ │MAI │bugetare │de stat şi ONG-urile cu │
│ │egalităţii de│ │ANES│aprobate │atribuţii în domeniu │
│ │şanse şi de │ │ │ │ │
│ │tratament │ │ │ │ │
│ │dintre femei │ │ │ │ │
│ │şi bărbaţi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────┼───────────┼──────────────────────────────┤
│ │Instituirea │ │ │ │ │
│ │unui proces │ │ │ │Cel puţin o dezbatere anual, │
│ │de consultare│ │MApN│În limitele│cu participarea instituţiilor │
│ │proactiv şi │ │MAE │alocaţiilor│de stat cu atribuţii în │
│24. │permanent cu │2020-2023│MAI │bugetare │domeniu şi a reprezentanţilor │
│ │societatea │ │ANES│aprobate │din mediul nonguvernamental şi│
│ │civilă şi │ │ │ │mediul academic │
│ │mediul │ │ │ │ │
│ │academic │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴─────────┴────┴───────────┴──────────────────────────────┘
CAP. V Monitorizare şi evaluare Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă a planului naţional de acţiune, activităţile desfăşurate în cadrul său vor fi evaluate şi monitorizate. Principalele obiective ale evaluării PNA sunt: - furnizarea de informaţii privind rezultatele implementării la nivel naţional, atât pentru analize interne, cât şi pentru raportarea la organizaţiile internaţionale care urmăresc implementarea RCSONU 1.325 (2000); – evaluarea eficacităţii implementării; – creşterea eficienţei punerii în aplicare a RCSONU 1.325 (2000) şi a rezoluţiilor conexe de către instituţiile române. Urmărirea aplicării prevederilor PNA va fi asigurată de Grupul naţional de implementare, din care fac parte reprezentanţi ai următoarelor instituţii: MApN, MAI, MAE, ANES, SRI, STS, SPP, ANP. Grupul naţional de implementare va colabora şi va invita la activităţi specifice reprezentanţi şi experţi ai comisiilor de specialitate din Parlamentul României, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic din domeniul FPS. Colaborarea cu societatea civilă în procesul de implementare a RCSONU 1.325 (2000) se va realiza printr-un proces de consultare permanent şi proactiv cu organizaţii relevante ale societăţii civile şi prin crearea de parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale din domeniu. Secretariatul grupului va fi asigurat de Biroul managementul problematicii de gen din MApN. În activităţile curente, secretariatul va colabora cu şi va fi sprijinit de responsabilii pentru problematica RCSONU 1.325 (2000), desemnaţi de fiecare instituţie participantă. Evaluarea va fi efectuată astfel: • Anual - până la sfârşitul lunii februarie a fiecărui an - toate instituţiile care fac parte din Grupul naţional de implementare vor transmite secretariatului grupului rapoarte cu privire la punerea în aplicare a planului privind acţiunile care sunt în domeniul lor de competenţă. Rapoartele vor conţine informaţii privind îndeplinirea indicatorilor, un rezumat al lecţiilor învăţate din punerea în aplicare a măsurilor din planul de acţiune în anul care precedă raportul prezentat şi recomandări. • Pe termen mediu Evaluarea PNA la jumătatea perioadei se va realiza după doi ani de la lansare - în al doilea trimestru al anului 2022. După centralizarea evaluărilor anuale, secretariatul va pune la dispoziţia grupului o analiză a rezultatelor şi o primă propunere de completare a PNA. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
