────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.102 din 7 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 9 septembrie 2022.────────── Introducere Strategia Naţională pentru Controlul Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 a fost elaborată ca răspuns la solicitarea Institutului Naţional de Sănătate Publică din România (INSP). Strategia anterioară s-a încheiat în 2020 şi încă din 2019, INSP a iniţiat un efort organizat care să implice experţi naţionali şi internaţionali pentru dezvoltarea noii strategii. Documentul a fost pregătit cu sprijinul financiar al Fondului Global şi sub îndrumarea tehnică a personalului şi consultanţilor OMS, pe baza contribuţiilor experţilor naţionali. Abrevieri ABG- antibiogramă ARV- antiretroviral DSP- Direcţia de Sănătate Publică HVB, HVC- hepatita virală B, hepatita virală C INSP- Institutul Naţional de Statistică INS- Institutul Naţional de Sănătate Publică ITBL- infecţie tuberculoasă latentă LNR- laborator naţional de referinţă LRR- laborator regional de referinţă MS- Ministerul Sănătăţii OMS- Organizaţia Mondială a Sănătăţii ODD- Obiectivele de Dezvoltare Durabilă PAL- Practical Approach to Lung Health - Strategie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii PNPSCT- Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei RAA- Fundaţia Romanian Angel Appeal SL-LPA- antibiograma pe medii lichide la medicamente antituberculoase de linia a doua TB- tuberculoză TB MDR- Tuberculoză rezistentă la medicamente TB XDR- Tuberculoză cu rezistenţă extinsă la medicamente UHC- acoperire universală cu servicii de sănătate (Universal Healthcare Coverage) UE- Uniunea Europeană Mulţumiri Tuturor experţilor şi consultanţilor care au participat la elaborarea acestui document şi la interviurile în profunzime.
┌────────────┬────────────┬────────────┐
│Dr. Odette │Dr. │Dr. Cristian│
│Popovici │Florentina │Popa │
│ │Furtunescu │ │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Dr. Roxana │Dr. Cristian│Psih. │
│Şerban │Topor │Cătălina │
│ │ │Constantin │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Dr. Denisa │Dr. Ioana │Soc. Andrei │
│Janţă │Munteanu │Dobre │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Dr. Adriana │Dr. Beatrice│Soc. Claudia│
│Moisoiu │Mahler │Petrescu │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Dr. Adriana │Dr. Nicoleta│Dr. Victor │
│Sorete │Cioran │Grecu │
│Arbore │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Dr. Mădălina│Biol. Oana │Dr. Lela │
│Dragoş │Popescu │Serebryakova│
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Dr. Daniela │Dr. Cristina│Eugenia │
│Vâlceanu │Popa │Ghiţă │
└────────────┴────────────┴────────────┘
Viziune Viziunea Strategiei naţionale de control al tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 respectiv Planul de acţiune la Strategia Naţională de Control al Tuberculozei în România, Anexă la Strategie este aceea de stopare a îmbolnăvirilor de TB până în 2030, prin asigurarea, pentru toate persoanele afectate a accesului la instrumente şi servicii inovatoare pentru prevenire, diagnostic rapid, tratament şi îngrijire de calitate. Strategia va ghida acţiunile naţionale pentru eliminarea tuberculozei până în 2035. În acest sens, strategia stabileşte scopuri şi obiective care să permită continuarea eforturilor de control al tuberculozei întreprinse până acum ca parte a Strategiei 2014-2020 şi oferă un cadru pentru schimbări profunde care să accelereze progresul şi să răspundă în mod cuprinzător nevoilor pacienţilor. CAP. I Priorităţile, politicile şi cadrul legal privind tuberculoza I.1. Controlul tuberculozei la nivel mondial Tuberculoza nu este doar o provocare de sănătate publică, ci şi o problemă majoră în calea dezvoltării oricărei ţări. Această boală rămâne printre primele 10 cauze de deces în lume. În 2019, aproximativ 10 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză (TB) la nivel mondial, dintre care 5,6 milioane au fost bărbaţi, 3,2 milioane femei şi 1,2 milioane copii. În plus, tuberculoza rezistentă la medicamente (TB MDR) rămâne o provocare pentru sănătatea publică şi o ameninţare pentru siguranţa sănătăţii. OMS estimează pentru 2019 un număr de 465.000 de cazuri noi cu rezistenţă la rifampicină, dintre care 78% TB MDR. TB este o boală ce se poate preveni şi vindeca. Documente strategice elaborate internaţional susţin importanţa combaterii tuberculozei, acest obiectiv devenind parte a Agendei Organizaţiei Naţiunilor Unite de Dezvoltare Durabilă pentru 2030. I.2. Agenda de dezvoltare durabilă 2030*1) *1) Agenda de dezvoltare durabilă 2030, http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp- content/uploads/2020/08/Agenda-2030_RO.pdf Obiectivul 3 din Agendă stabileşte ţintele pentru sănătate. Ţinta 3.3 vizează stoparea până în 2030 a epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie, alte boli tropicale precum şi combaterea hepatitei, a bolilor transmise prin apă sau alte căi. Ţintele sunt stabilite în conformitate cu strategia End TB şi vizează până în 2030: ● Reducerea cu 80% a cazurilor noi de tuberculoză; ● Reducerea cu 90% a deceselor cauzate de tuberculoză; ● Protecţia 100% a familiilor afectate de TB faţă de costurile catastrofale cauzate de boală. I.3. Strategia End TB*2) *2) The End TB Strategy , https://www.who.int/teams/global-tuberculosis-programme/the-end-tb-strategy Strategia End TB aduce o nouă viziune - O lume fără tuberculoză (zero decese, zero cazuri şi suferinţă cauzate de tuberculoză). Eliminarea globală a epidemiei de tuberculoză - scopul Strategiei End TB - este definită ca reducerea incidenţei globale de la peste 1.000 cazuri la un milion de locuitori în 2015, la sub 100 cazuri la un milion de locuitori până în 2035. Strategia End TB a propus un pachet de intervenţii organizate pe trei piloni: Primul pilon - îngrijire şi prevenire integrată, centrată pe pacient - abordare ce pune pacienţii în centrul furnizării serviciilor. Al doilea pilon - politici îndrăzneţe şi sisteme de sprijin - necesită participare susţinută a Guvernului, a comunităţilor şi a partenerilor privaţi interesaţi. Al treilea pilon - intensificarea cercetării şi inovării - esenţiale pentru a întrerupe traiectoria epidemiei de tuberculoză şi a atinge ţintele globale. Rata actuală de scădere a incidenţei tuberculozei (aproximativ 2% pe an) nu este suficientă pentru a atinge obiectivele strategiei End TB, aşadar se impune scăderea într-un ritm mai accelerat. Tabel I.1. Strategia globală pentru tuberculoză propune o serie de repere şi ţinte ambiţioase
┌─────────┬────────────────────────────┐
│ │75% reducere a deceselor │
│ │prin tuberculoză (faţă de │
│1. Ţinte │2015) │
│pentru │50% reducere a incidenţei │
│2025 │tuberculozei (<55/100.000) │
│ │Fără familii afectate de │
│ │costuri catastrofale │
│ │datorate tuberculozei │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │95% reducere a deceselor │
│ │prin tuberculoză (faţă de │
│2. Ţinte │2015) │
│pentru │90% reducere a incidenţei │
│2035 │tuberculozei (<10/100.000) │
│ │Fără familii afectate de │
│ │costuri catastrofale │
│ │datorate tuberculozei │
└─────────┴────────────────────────────┘
Tabel I.2. Indicatorii-cheie la nivel global, etapele şi ţintele stabilite în cadrul strategiei End TB sunt:
┌──────────────┬──────────────────────────┬────────┐
│Valori de │Repere │Ţinte │
│referinţă ale │ │ │
│indicatorilor ├────────┬────────┬────────┼────────┤
│pentru 2015 │2020 │2025 │2030 │2035 │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Procent de │ │ │ │ │
│reducere a │ │ │ │ │
│deceselor │ │ │ │ │
│cauzate de │ │ │ │ │
│tuberculoză │ │ │ │ │
│(valoare de │35% │75% │90% │95% │
│referinţă │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │
│2015:1.3 │ │ │ │ │
│milioane de │ │ │ │ │
│decese) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Procent şi │ │ │ │ │
│valori │ │ │ │ │
│absolute de │ │ │ │ │
│reducere a │20% │50% │80% │90% │
│incidenţei │(<85/ │(<55/ │(<20/ │(<10/ │
│tuberculozei │100.000)│100.000)│100.000)│100.000)│
│(valoare de │ │ │ │ │
│referinţă │ │ │ │ │
│pentru 2015: │ │ │ │ │
│110/100.000) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Procent de │ │ │ │ │
│familii │ │ │ │ │
│afectate de │ │ │ │ │
│costuri │ │ │ │ │
│catastrofale │ │ │ │ │
│datorită │Zero │Zero │Zero │Zero │
│tuberculozei │ │ │ │ │
│(valoare de │ │ │ │ │
│referinţă │ │ │ │ │
│pentru 2015: │ │ │ │ │
│indisponibilă)│ │ │ │ │
└──────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘
I.4. Controlul tuberculozei în Europa Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) şi OMS şi-au unit eforturile de eliminare a tuberculozei din Regiunea Europeană dar aceasta rămâne o problema majoră de sănătate publică. Din 200.322 de cazuri noi şi recidive înregistrate în Europa în anul 2019, 47.936 aveau tuberculoză MDR. Povara generată de tuberculoza MDR reprezintă o mare provocare pentru capitalul uman al ţărilor din cauza şanselor mai reduse de recuperare a pacienţilor şi impune alocare de resurse financiare semnificative pentru sistemele naţionale de sănătate. Numărul de cazuri TB înregistrare în regiune a scăzut constant din 2000*3). În perioada 2009-2018, scăderea medie anuală a incidenţei TB a fost de 5,1%, cu maxim de 6,0% pentru 2017 şi 2018, în mod semnificativ mai mare decât rata globală estimată de scădere a incidenţei TB (2,0%). Aceasta reprezintă cea mai rapidă rată de scădere din lume. Reducerea cumulativă a incidenţei pentru perioada 2015-2018 a fost de 15,2%, indicând perspectiva atingerii obiectivului strategiei EndTB, respectiv reducerea incidenţei TB în 2020 cu 20% faţă de 2015, fără a se atinge ţinta de scădere cu 25% a ratei TB. *3) https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/tuberculosis-surveillance-monitoring-Europe-2019- 20_Mar_2019.pdf Toate ţările prioritare din regiune au înregistrat, o scădere a ratei incidenţei TB. În 2017, trei ţări (Polonia, România şi Regatul Unit) au reprezentat aproape 45% din toate cazurile raportate, România reprezentând 23,5%. Priorităţile şi acţiunile politicii de control TB pentru Regiunea Europeană OMS 2016-2020, sunt reflectate în planul de acţiune conceput pentru a ajuta ţările din regiunea OMS EURO să pună în aplicare Strategia End TB 2016-2035. Planul de acţiune a identificat 3 ţinte principale pentru regiune: ● Reducerea cu 35% a deceselor cauzate de TB; ● Reducerea cu 25% a cazurilor de tuberculoză; ● Rata de succes a tratamentului de 75% la pacienţii cu TB MDR. Se estimează că implementarea planului de acţiune ar putea salva aproximativ 3,1 milioane de vieţi, vindecând 1,4 milioane de pacienţi şi prevenind 1,7 milioane de cazuri noi de tuberculoză. OMS a identificat principalele provocări pentru controlul TB în Regiunea Europeană şi a dezvoltat planul de acţiune destinat să sprijine ţările membre care se confruntă cu acestea: a. Povara TB este distribuită inegal, concentrată în 18 ţări cu prioritate mare (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan), unde ratele de notificare rămân de aproape 8 ori mai mari decât în restul Regiunii. b. Cele mai mari incidenţe ale TB MDR din lume: proporţia cazurilor de TB MDR în rândul cazurilor noi de tuberculoză şi al re-tratamentelor în regiune este semnificativ mai mare decât media globală, atingând 19% dintre cazurile noi şi 55% dintre re-tratamente comparativ cu 4,1%, respectiv 19%. c. Coinfecţia TB/HIV: Pentru 2018, s-a estimat că 12% din cazurile de TB incidente au fost co-infectate cu HIV, marcând primul an de stopare a trendului ascendent după creşterea fără precedent de la 3% la 12% în perioada 2007-2016 (peste dublul mediei globale). d. Rezultate nesatisfăcătoare la tratament: în ciuda acoperirii universale cu tratament la pacienţii cu TB sensibilă şi MDR, rata de succes a tratamentului în Regiune este încă sub 85% şi respectiv 75% (ţinte regionale). e. Lipsa diagnosticului de laborator: capacităţile laboratoarelor sunt subutilizate, iar confirmarea bacteriologică este slabă în partea de est a Regiunii, explicând nedepistarea cazurilor - în special a TB MDR. f. Nevoia de cercetare: instrumente inovatoare, cum ar fi un vaccin nou (sau mai multe vaccinuri), metode de diagnostic, medicamente, regimuri preventive şi de tratament, metode inovatoare de furnizare a serviciilor sunt esenţiale pentru abordarea TB şi în special a TB MDR. g. Stigma şi aspectele etice: persoanele cu tuberculoză suferă adesea de stigmatizare şi discriminare, ceea ce limitează foarte mult accesul lor la soluţii eficiente privind prevenirea şi tratamentul tuberculozei. h. Solicitări pentru sistemele de sănătate: în numeroase ţări, sistemele naţionale de sănătate se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari, pe fondul încetinirii creşterii economice şi datorită fragilităţii generale a sistemului de sănătate. CAP. II Analiza contextului şi definirea problemelor privind tuberculoza în România II.1. Cadrul strategic privind tuberculoza în România Strategia naţională de reformă 2020 a României a subliniat importanţa sectorului sanitar şi a reformei acestuia pentru a-şi creşte eficienţa, calitatea şi accesibilitatea, în special pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile izolate. Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României 2030 stabileşte obiectivele strategice pentru sănătate, şi anume să reducă rata mortalităţii materne şi infantile, să scadă incidenţa bolilor infecţioase şi cronice şi să prevină şi să trateze cazurile de abuz de substanţe şi boli mintale. Strategia evidenţiază că deşi în privinţa bolilor netransmisibile starea de sănătate a românilor este apropiată de cea a ţărilor dezvoltate, în ceea ce priveşte aşa-numitele boli ale sărăciei, specifice grupurilor sociale defavorizate, cum ar fi tuberculoza şi anumite boli cu transmitere sexuală, România este mai aproape de profilul ţărilor în curs de dezvoltare. Acest fapt plasează tuberculoza pe primul loc al agendei de politici pentru România, accentuând importanţa intervenţiilor care abordează determinanţii sociali complecşi ai sănătăţii, cum ar fi sărăcia, condiţiile de locuire, şomajul, riscurile comportamentale şi altele. Tuberculoza are un impact semnificativ asupra capitalului uman al naţiunii prin afectarea tinerilor şi a populaţiei active şi subliniază riscul major pe care îl prezintă forma rezistentă la medicamente (TB MDR). Strategia reafirmă faptul că medicamentele care asigură vindecarea tuberculozei sunt esenţiale. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 a stabilit următoarele obiective privind tuberculoza: Până în anul 2020: Îmbunătăţirea capacităţii de diagnostic şi tratament prin implementarea serviciilor de e-sănătate; dezvoltarea programelor de screening şi de depistare precoce pentru boli netransmisibile cu impact asupra sănătăţii publice (diverse forme de cancer, diabet, boli cardiovasculare şi respiratorii), precum şi planning familial, screening pre- şi neonatal şi screening pentru boli infecţioase (hepatită, HIV/SIDA, tuberculoză). Până în anul 2030: Stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză, combaterea hepatitei şi a altor boli transmisibile. Alături de alte probleme stringente, Strategia naţională de sănătate a României 2014-2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1028 din 18 noiembrie 2014, a stabilit ca prioritate (OS 2.3) reducerea morbidităţii şi mortalităţii TB prin menţinerea unor rate adecvate de detectare şi succes al tratamentului. Obiectivul strategic (SO) 2.3. "Reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin TB şi menţinerea unor rate adecvate de detectare şi succes terapeutic" plasează tuberculoza ca problemă majoră de sănătate publică. Planul strategic naţional de control al tuberculozei 2014-2020 a vizat eliminarea bolii în România până în 2050, propunându-şi reducerea prevalenţei şi mortalităţii TB cu 50% până în 2020 şi menţinerea ratei adecvate de detecţie (70%), notificare şi succes terapeutic (85%) pentru cazurile incidente de TB pulmonară pozitivă în microscopie. Angajamentele legate de controlul TB MDR/XDR urmează aceeaşi linie. Un alt obiectiv a vizat finanţarea multianuală, adecvată şi continuă, astfel încât să se ajungă la o acoperire integrală, din resursele naţionale, a costurilor intervenţiilor necesare pentru controlul tuberculozei. II.2. Starea de sănătate în România Date demografice: România se confruntă cu o scădere a populaţiei din cauza ratei negative a fertilităţii şi a emigraţiei. Conform datelor Eurostat, în 2019, rata brută a schimbării totale a populaţiei, a fost de -5,0, rata brută a schimbării naturale a populaţiei fost de -3,8%o*4), iar rata brută a migraţiei nete, a fost de -1,2. În 2020, populaţia României era de 19.237.681*5). *4) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00019/default/table?lang=en *5) www.populationpiramid.net Speranţa de viaţă la naştere în România este de 75,6 în 2019 ani fiind una dintre cele mai scăzute din UE, în comparaţie cu media UE-27 de 81,3 ani de ani. Tabel I.3. Speranţa de viaţă la naştere în România în anul 2019 (date estimate)
┌───────────────────────────────────────┐
│Speranţa de viaţă la naştere │
├───────────────┬───────────┬───────────┤
│Ambele sexe │Femei │Bărbaţi │
├───────────────┼───────────┼───────────┤
│75,6 ani │79,5 ani │71,9 ani │
└───────────────┴───────────┴───────────┘
Sursa: Eurostat, mar 2022 Odată cu scăderea populaţiei, România se confruntă şi cu îmbătrânirea populaţiei, la fel ca toate statele membre ale UE. Vârsta medie a populaţiei este de 42,5 ani. Totuşi, populaţia României se confruntă cu o povară semnificativ mai mare a bolilor în comparaţie cu celelalte state membre. Boala cardiacă ischemică a cauzat majoritatea deceselor în România în 2018 fiind urmată de accidentele vasculare cerebrale şi boala Alzheimer. Tuberculoza s-a clasat pe locul 12, cu 14% (1216%) dintre decese. Datele INS referitoare la principalele cauze de deces în România în perioada 1990-2020 relevă numărul de decese prin tuberculoză din totalul deceselor prin boli infecţioase şi parazitare şi evoluţia acestora în ultimii 30 de ani: Tabel I.4. Cauze deces în România 1990-2020 - Număr decedaţi pe cauze de deces*6) *6) Institutul Naţional de Statistică
┌───────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────────────┐
│ │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul 1999 │
│ │1990 │1991 │1992 │1993 │1994 │1995 │1996 │1997 │1998 │ │
│ ├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│ │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr decese │
│ │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│Total │247,086│251,760│263,855│263,323│266,101│271,672│286,158│279,315│269,166│265,194 │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│Boli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infecţioase şi │2,761 │2,563 │2,822 │3,129 │3,523 │3,654 │3,859 │3,991 │3,680 │3,236 │
│parazitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│din care: │1,602 │1,695 │1,961 │2,312 │2,398 │2,560 │2,583 │2,662 │2,369 │2,152 │
│Tuberculoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────────────┤
│ │ │
├───────────────┼───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────────────┤
│ │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul 2009 │
│ │2000 │2001 │2002 │2003 │2004 │2005 │2006 │2007 │2008 │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│ │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr decese │
│ │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│Total │255,820│259,603│269,666│266,575│258,890│262,101│258,094│251,965│253,202│257,213 │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│Boli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infecţioase şi │3,171 │3,451 │3,273 │3,056 │2,900 │2,589 │2,512 │2,375 │2,485 │2,358 │
│parazitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│din care: │2,130 │2,387 │2,339 │2,237 │2,089 │1,784 │1,704 │1,606 │1,639 │1,523 │
│Tuberculoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────────────┤
│ │ │
├───────────────┼───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│ │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │
│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │Număr │
│ │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │decese │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Total │259,723│251,439│255,539│250,466│255,604│262,981│258,896│262,811│265,494│260,353│298,651│
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Boli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infecţioase şi │2,474 │2,233 │2,396 │2,362 │2,672 │2,740 │3,139 │3,315 │3,671 │4,224 │4,232 │
│parazitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│din care: │1,482 │1,283 │1,249 │1,136 │1,125 │1,059 │974 │929 │920 │919 │784 │
│Tuberculoză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Proporţia persoanelor decedate având drept cauză tuberculoza din numărul de decedaţi prin boli infecţioase şi parazitare a înregistrat valoarea maximă, de 74%, în anul 1993, iar cea minimă, de 22%, în anul 2019. În ultimul deceniu, România aproape că şi-a dublat cheltuielile de sănătate, inclusiv alocarea de la bugetul naţional. Alocările pentru sănătate nu depăşesc 5,6% din PIB (2019) ceea ce situează România pe ultimul loc în UE, unde alocarea medie pentru sănătate este de aproximativ 9% din PIB. II.3. Epidemiologia tuberculozei în România În ultimul deceniu România a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei. Cu toate acestea, România rămâne printre cele 18 ţări prioritare privind stoparea tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS (18 HPC-EUR). Incidenţa tuberculozei şi mortalitatea prin tuberculoză au fost în scădere cu 5,5 - 5,6% pe an; totuşi, ratele de succes ale depistării şi tratamentului TB MDR pot fi îmbunătăţite de vreme ce România continuă să deţină cea mai mare povară a tuberculozei dintre ţările UE, inclusiv cea a tuberculozei pediatrice şi TB XDR, precum şi cea mai mică rată de succes a tratamentului pentru tuberculoza MDR. În ultimii ani, depistarea TB şi a TB MDR s-a îmbunătăţit. Prevalenţa TB MDR a scăzut de la 3,2% la 1,6% în rândul cazurilor noi de TB. În intervalul 2013 - 2017 rata de notificare a tuberculozei MDR a scăzut în medie cu 11% pe an, de la 2,9 la 1,8 cazuri de MDR la 100.000 de locuitori. Rata de succes a tratamentului pentru cazurile de tuberculoză sensibilă (noi şi recidive) s-a menţinut la aproximativ 86% (mai mare decât mediile regionale şi UE/SEE de 77%, respectiv 75%). Rata de succes a tratamentului TB MDR a crescut la 52%, (39,7% în 2018, 40,2% în 2017) dar este încă mai mică decât media pe Regiunea Europeană OMS, actualmente de 57%. În ultimele decenii, PNPSCT a primit sprijin financiar şi tehnic, semnificativ de la parteneri precum Fondul Global, granturile SEE şi norvegiene, Uniunea Europeană, OMS şi alţii, care au lucrat îndeaproape sub conducerea strategică a Ministerului Sănătăţii. În plus, Fundaţia Romanian Angel Appeal alături de alte organizaţii neguvernamentale continuă să contribuie semnificativ la rezultatele obţinute în controlul tuberculozei. Pe baza datelor de supraveghere ale ECDC din 2018, România are cea mai mare incidenţă a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale UE (17,4 la 100.000 de locuitori- 12,8 în 2019); România împreună cu Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de TB XDR din UE iar România este sursa a 23,5% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE. Incidenţa pentru anul 2019*7) are cele mai mari valori în judeţele din estul şi sudul ţării, pe când cele din centru şi N-V au cea mai mică incidenţă (91,3 - 16,2 la 100.000 de locuitori). Aceeaşi distribuţie pe judeţe o întâlnim şi pentru prevalenţa maximă (anuală) pentru 2019, cu valoarea maximă de 151,0 la 100.000 de locuitori şi o valoare minimă de 24,4 la 100.000 de locuitori. *7) Baza electronică de date a PNPSCT Din totalul celor 11.618 cazuri notificate în România în anul 2019, 3,4% sunt înregistrate la copii 0-14 ani şi 80,2% între 15-64 ani. Cele mai multe cazuri notificate se înregistrează la grupa de vârstă 45-49 ani - 1.348, iar rata de notificare este maximă la grupa de vârstă 55-59 ani (101,1 la 100.000 de locuitori). S-a constatat o tendinţă de creştere a vârstei medii a pacienţilor cu TB notificaţi în perioada 2009-2019, de la 43,0 ani la 46,8 ani. În mod obişnuit, cele mai multe cazuri se înregistrează la bărbaţi şi în mediul rural (8.253, respectiv 6.486 în anul 2019). Incidenţa la copii în 2019 a fost de 12,8 la 100.000 de copii (maxim 45,3 la 100.000 copii şi minim 2,0, un judeţ neînregistrând niciun caz incident în anul 2019). Conform Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe 2020, pentru România, rata de mortalitate (RMo) estimată a scăzut anual cu 6,2% între 2010-2019, iar rata incidenţei (RI) cu 4,9% anual, în aceeaşi perioadă. Notificarea TB-MDR printre cazurile noi de tuberculoză pulmonară confirmată bacteriologic, cu rezultate la antibiogramă, în perioada 2015-2019 a scăzut anual cu 2,7%, pentru cazurile tratate anterior cu 16,7% iar pentru toate cazurile TB-MDR cu 12,8%. II.4. Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei (PNPSCT) Funcţionarea PNPSCT în România este asigurată de o structură organizată, fiecare nivel având responsabilităţi bine stabilite şi legături funcţionale între ele. Atribuţiile fiecărui nivel sunt prezentate detaliat în "Ghidul metodologic de implementare a PNPSCT 2015-2020" aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1171/2015 pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, cu modificările şi completările ulterioare. II.4.1. Furnizarea serviciilor de prevenire, supraveghere şi control al TB Primul nivel constă în: I. Reţeaua de asistenţă medicală primară (AMP) (medici de familie/medici din cabinetele medicale din unităţile de învăţământ) este implicată în detectarea TB, tratamentul preventiv şi curativ în ambulatoriu direct observat (DOT) şi ia parte la ancheta epidemiologică (identificarea contacţilor), conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică şi Ghidului metodologic de implementare a PNPSCT 2015-2020. II. Reţeaua de pneumoftiziologie din România, alcătuită din: dispensarele de pneumoftiziologie (dispensarele TB), compartimentele şi secţiile de specialitate din structura spitalelor, laboratoarele de bacteriologie TB, inclusiv al Institutului Marius Nasta. Reţeaua de pneumoftiziologie asigură diagnosticul şi tratarea pacienţilor cu tuberculoză. În România există în prezent 174 de dispensare TB în reţeaua civilă şi câte 1-2 dispensare TB în cadrul reţelelor proprii ale Ministerelor Apărării, Justiţiei şi Afacerilor interne. Dispensarele TB participă la diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu tuberculoza din ambulatoriu, monitorizează şi evaluează activităţile legate de tratamentul direct observat din teritoriile arondate, iniţiază şi participă la desfăşurarea anchetei epidemiologice, declară şi raportează cazurile de tuberculoza. Unităţile cu paturi asigură servicii de izolare, diagnostic şi tratament. Unităţile cu paturi asigură servicii de izolare, diagnostic şi tratament pentru cazurile de tuberculoză; pacienţii care au fost diagnosticaţi cu tuberculoză RR/MDR/XDR sunt internaţi şi trataţi în centrele de excelenţă pentru tuberculoza MDR, secţiile TB MDR. Medicamentele anti-tuberculoase necesare sunt furnizate atât pentru spitale cât şi pentru dispensare de către farmaciile spitalelor în regim de circuit închis. La diagnostic fiecare caz TB este anunţat către dispensarul TB teritorial. Laboratoarele de bacteriologie TB se constituie în reţeaua de laboratoare, care este implicată în stabilirea diagnosticului şi în monitorizarea pacienţilor şi include, în funcţie de nivelul de competenţă şi de complexitatea activităţii, următoarele niveluri de laboratoare: Laboratoarele de nivel I - care efectuează examenul microscopic, vor face obiectul reorganizării. Laboratoare de nivel II care efectuează examenul microscopic, cultură micobacteriană, identificarea complexului M. tuberculosis; trimiterea culturii pentru antibiogramă la laboratorul de nivel III. Laboratoare de nivel III care efectuează în plus faţă de laboratoarele de nivel II, antibiogramă (ABG) pentru Rifampicină (RMP) şi Izoniazidă (INH) şi pot efectua teste genetice pentru a identifica complexul M. tuberculosis şi pentru determinarea rezistenţei acestuia la Rifampicină (GeneXpert RifTB). S-a planificat organizarea a 8 laboratoare regionale de referinţă (LRR), responsabile de coordonarea activităţilor a 3 până la 7 laboratoare judeţene de nivel III, ce efectuează culturi şi antibiograme pentru medicamentele de linia I, pe mediu solid şi lichid, alte teste genetice pentru a detecta complexul M. tuberculosis şi rezistenţa la HR (de ex. LPA). România are 2 laboratoare naţionale de referinţă (LNR): unul în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" şi al doilea la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Danielo" din Cluj-Napoca. Acestea sunt responsabile de planificarea, organizarea, monitorizarea şi evaluarea reţelei şi instruirea personalului de laborator; în plus faţă de capacităţile incluse în LRR, LNR-urile efectuează, de asemenea, antibiograme (ABG) pentru medicamentele de linia a Il-a prin metode fenotipice şi genetice, identifică genetic tulpini de M. tuberculosis, tulpini comune de microbacterii non-tuberculoase şi efectuează teste genetice de epidemiologie moleculară (conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 6/2018 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.171/2015 pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei). În urma consultării cu experţii OMS a reieşit nevoia stringentă de reorganizare a reţelei de laboratoare TB cu păstrarea unui singur Laborator Naţional de Referinţă şi restructurarea nu doar a laboratoarelor de nivel I, dar şi a unor laboratoare de nivel II. Al doilea nivel este reprezentat de: a. Coordonatorul tehnic judeţean (CTJ) al PNPSCT care asigură implementarea completă a PNPSCT pe teritoriul judeţului respectiv. b. Epidemiologul de la nivelul DSP (Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti) are responsabilitatea monitorizării implementării PNPSCT, supravegherii epidemiologice în teritoriu, evaluării endemiei TB în teritoriu. pe baza datelor furnizate de coordonatorul tehnic judeţean. În colaborare cu acesta, urmăreşte respectarea normelor de prevenţie a infecţiilor nosocomiale şi controlul infecţiei TB în unităţile de pneumoftiziologie (în spitalele în care nu există un epidemiolog angajat); epidemiologul este implicat, de asemenea, în controlul focarelor de tuberculoză (cel puţin 3 cazuri în acelaşi areal), în colaborare cu pneumologul şi medicul de familie. Alte structuri implicate în controlul TB sunt Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) care au secţii de pneumologie ce asigură activităţi de control TB pentru angajaţii din ministerele respective şi familiile lor, prin propriile reţele de servicii de sănătate şi secţii de TB. Centrele Regionale HIV/SIDA colaborează cu pneumologii în cazul înregistrării pacienţilor cu confecţie TB/HIV, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022. II.4.2. Managementul şi coordonarea PNPSCT Controlul tuberculozei în România este reglementat în detaliu prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1171/2015 cu modificările şi completările ulterioare, ordin care include ghiduri metodologice, proceduri şi standarde aplicabile în reţeaua naţională de pneumoftiziologie. Actul normativ stipulează nivelul de competenţă şi atribuţiile Coordonatorului naţional al PNPSCT care îndeplineşte şi funcţia de Coordonator al Unităţii de Asistenţă Tehnică şi Management a PNPSCT, desemnată de către MS ca structură fără personalitate juridică în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" (IPMN) şi care este organizată pe următoarele departamente funcţionale: a) supraveghere- evaluare-monitorizare a PNPSCT, care are în componenţă şi comisiile de supervizare ale PNPSCT şi de control TB/HIV-SIDA; b) managementul medicamentelor antituberculoase; c) managementul tuberculozei cu germeni rezistenţi; d) reţeaua de laboratoare de bacteriologie TB; e) controlul infecţiei TB; f) cercetare operaţională; g) managementul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă; h) informare-educare-comunicare; i) instruire metodologică şi formare profesională din reţeaua PNPSCT. UATM-PNPSCT se organizează şi funcţionează conform Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Alte ministere cu rol în controlul tuberculozei sunt Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Direcţia medicală a SRI - prin reţelele sanitare proprii care asigură integrarea în PNPSCT, Ministerul Educaţiei Naţionale - implicat în activităţile de informare, educare, comunicare. Organizaţiile nonguvernamentale derulează proiecte complementare acţiunilor PNPSCT. II.4.3. Finanţarea pentru TB În România, diagnosticul şi tratamentul TB sunt gratuite pentru pacienţi. Cheltuielile cu tratamentul sunt suportate prin PNPSCT, indiferent de statutul de asigurare pentru sănătate al pacientului. Finanţarea PNPSCT este asigurată din surse interne şi internaţionale. Sursele interne sunt de la bugetul Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat şi din venituri proprii, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii. Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" implementează mai multe proiecte în domeniul tuberculozei finanţate din surse externe: granturile SEE şi Fondurile Structurale Europene. În anul 2019, costul mediu pentru tratamentul TB cu medicaţie de linia I a fost de 241 RON, pentru tratamentul de linia a II-a a cazului de TB MDR/XDR de 3.446 RON. Aceste costuri sunt influenţabile sub acţiunea mai multor factori independenţi de activitatea în cadrul PNPSCT: regimuri recomandate , preţurile medicamentelor, bugetele alocate etc. II.4.4. Provocări cheie pentru PNPSCT Gradul de implementare al Strategiei naţionale de control al tuberculozei în România 2015-2020 a evidenţiat unele disfuncţionalităţi care au limitat progresul în controlul tuberculozei. Aceste disfuncţionalităţi reprezintă provocări reale, care trebuie abordate în anii următori, pentru a asigura atingerea obiectivelor prevăzute în actuala strategie, definite în linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Prezentăm aceste provocări pe domenii: A. În domeniul furnizării serviciilor medicale pentru pacientul cu tuberculoză: a. Îngrijirile actuale sunt dominate de sectorul spitalicesc. Se recomandă trecerea progresivă la modelul de îngrijire al tuberculozei în sistem ambulatoriu, în acord cu tendinţele actuale din toate statele, prin creşterea responsabilităţilor şi a implicării dispensarelor de pneumoftiziologie şi a segmentului de asistenţă medicală primară, inclusiv al profesioniştilor medicali şi non-medicali din comunităţi (asistente medicale comunitare, mediatori sanitari, asistenţi/lucrători sociali). b. Infrastructura pentru îngrijirea paliativă a pacienţilor cu TB este deficitară sau insuficientă, acest domeniu fiind necesar a fi dezvoltat în viitor. c. Tratamentul tuberculozei pediatrice este deficitar ca disponibilitate a medicamentelor antituberculoase cu formulă pentru copii, există doar 3 unităţi TB MDR/XDR ce au contracte cu CAS teritoriale pentru această categorie de pacienţi. d. Introducerea inovaţiilor este încetinită, parţial din prisma resurselor financiare insuficiente, dar şi din alte cauze, care necesită a fi identificate şi abordate în anii următori. e. Serviciile sociale sunt disponibile doar pe alocuri, iar accesarea lor este adesea complicată sau dificilă. B. În domeniul reglementării: a. Cadrul normativ aplicabil este vast, reglementările cu caracter general sunt pe alocuri dificil de adaptat la specificul domeniului tuberculozei, sunt fragmentate, uneori discordanţe, iar reglementările specifice sunt disparate în diferite acte normative, modificate şi actualizate de-a lungul timpului. b. Reglementările care vizează serviciile nu sunt suficient de flexibile. Astfel, introducerea şi furnizarea unor modele de servicii care să răspundă nevoilor multidimensionale ale pacientului cu tuberculoză este adesea dificilă (servicii mobile de diagnostic şi tratament, contractarea unor organizaţii ale societăţii civile pentru activităţi de susţinere a screening- ului, sau pentru facilitarea accesului şi a continuităţii serviciilor medicale). C. În domeniul finanţării: a. În prezent, cele mai multe dintre resursele naţionale sunt cheltuite pentru îngrijirea tuberculozei în spital. Sistemul de trasabilitate financiară existent nu permite identificarea în timp util a cheltuielilor legate de tuberculoză în funcţie de sursă şi scop. Rezultatele studiului de eficienţă alocativă a TB (Optima TB) 2018*8) arată că finanţarea modelului de îngrijire ambulatorie a pacienţilor cu tuberculoză nu are o pondere importantă în cadrul cheltuielilor curente - aproape 80% din totalul cheltuielilor au fost înregistrate în spitalele de TB. *8) The Tuberculosis Epidemic in România - Allocative Efficiency Model Findings and Recommendations b. Stimulentele financiare existente în România sunt parţial utilizate pentru furnizarea serviciilor medicale pentru tuberculoză. Deşi Contractul cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale prevede stimulente financiare pentru medicii de familie pentru depistarea activă a tuberculozei şi pentru asigurarea tratamentului direct observat, dar implicarea medicilor de familie este variabilă şi ţine mai curând de angajamentul individual faţă de sănătatea comunităţilor pe care le deservesc. c. Priorităţile stabilite de politici nu sunt urmate de fluxuri financiare adaptate obiectivelor definite (de exemplu, modelul actual de finanţare a îngrijirilor spitaliceşti pentru tuberculoză, prin tarif pe zi de spitalizare, stimulează menţinerea sau creşterea duratei de spitalizare a pacienţilor cu TB). D. În domeniul infrastructurii, resurselor umane şi materiale: a. Infrastructura pentru controlul tuberculozei este pe alocuri excedentară şi are nevoi multiple de reabilitare, în special în ceea ce priveşte unităţile medicale destinate copiilor. Echipamentele din laboratoare necesită şi ele mentenanţă şi înnoire periodică. Este necesară deci o redimensionare a reţelei de pneumoftiziologie, cu prioritizarea investiţiilor pe baza unor criterii clar definite şi transparente. b. Există încă un număr mare de paturi pentru tuberculoză, contrar tendinţei generale de scădere a numărului anual de cazuri şi de trecere graduală la tratamentul în sistem ambulator; c. Accesul la metodele de diagnostic rapid este discontinuu, pe fondul disponibilităţii reduse a echipamentelor, a dificultăţilor de planificare a nevoilor de consumabile, a finanţării insuficiente şi a lipsei de predictibilitate privind finalizarea procedurilor de licitaţii. d. Personalul medical şi de suport este pe alocuri insuficient numeric, îmbătrânit sau cu nevoi de pregătire profesională continuă. Sunt necesare resurse umane şi financiare pentru susţinerea unui set adecvat de servicii complexe, inclusiv sprijin social şi de la egal la egal (peer-support). Pandemia de COVID a accentuat în toate statele unele nevoi sau riscuri din sistemele de sănătate, între care nevoia urgentă de diagnostic rapid, nevoia de tratamente şi vaccinuri, problemele de gestionare a infecţiilor nosocomiale şi riscul crescut de infecţie pentru personalul medical, dificultăţile de abordare a evenimentelor neaşteptate şi nevoia de dezvoltare de protocoale specifice. Cu toate măsurile adoptate în situaţia pandemică excepţională, accesul pacienţilor la servicii medicale pentru diagnosticul şi tratamentul tuberculozei a scăzut, ceea ce se va traduce în diagnosticare tardivă, creşteri ale numărului de cazuri şi ale severităţii complicaţiilor în anii următori. În acest context, în sistemul de sănătate din România se percepe acut necesitatea de a face tranziţia de la furnizarea serviciilor în unităţi spitaliceşti către modelele de îngrijire ambulatorie şi, astfel, de a îmbunătăţi accesul la tratament şi de a economisi resurse. II.4.5. Oportunităţi Sprijinul global la nivel înalt pentru stoparea tuberculozei reprezintă o oportunitate de mobilizare a resurselor la nivel naţional, dar în acelaşi timp pledează pentru suport din finanţări externe regionale. Inovaţiile care sunt aşteptate în domeniul TB, precum noile scheme de tratament, un nou vaccin, tehnici noi de diagnostic, pot îmbunătăţi rezultatele privind prevenirea, depistarea şi tratamentul TB. Unele dintre aceste noutăţi sunt deja în curs de aplicare dar necesită eforturi şi resurse sporite pentru a le grăbi implementarea, în timp ce altele se află printre obiectivele următoarei strategii TB. CAP. III Priorităţi strategice pentru Strategia-TB 20222030 - obiective generale şi specifice, direcţii de acţiune, rezultate aşteptate, indicatori III.1. Context Strategia naţională de sănătate a României 2014-2020 prevedea reducerea morbidităţii şi mortalităţii TB prin menţinerea unor rate adecvate de detectare şi succes al tratamentului ca fiind una dintre priorităţile strategice (OS 2.3). Aceasta se menţine ca direcţie principală şi pentru perioada 2021-2030 în Agenda de dezvoltare durabilă, în Strategia End TB, în Planul de acţiune regional al OMS precum şi în Declaraţia Politică la Nivel Înalt a ONU din 2018 privind tuberculoza. Toate ţările au o serie de priorităţi concurente în domeniul sănătăţii; cu toate acestea, stoparea tuberculozei necesită nu doar investiţii semnificative de resurse, ci şi voinţă politică puternică şi o abordare coordonată prin angajarea guvernului, a societăţii civile şi a partenerilor comunitari, a pacienţilor şi a familiilor acestora. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă (ODD) au stabilit cadrul pentru elaborarea politicilor naţionale "în sensul asigurării unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării pentru toţi, la toate vârstele (Obiectivul 3), ceea ce ar duce la stoparea epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie şi de boli tropicale neglijate şi combaterea hepatitei, a bolilor transmise prin apă şi a altor boli transmisibile până în 2030" (ţinta 3.3). Strategia globală End TB a OMS se corelează cu ODD şi orientează în stabilirea obiectivelor intermediare şi a ţintelor pentru controlul TB în fiecare ţară (tabelul III.1). Deşi România înregistrează o reducere constantă a ratei incidenţei TB, mortalitatea cauzată de tuberculoză rămâne semnificativă; nivelul de protecţie financiară în faţa costurilor legate de tuberculoză în cadrul gospodăriilor afectate este din păcate, destul de scăzut. Având în vedere efortul extraordinar necesar pentru atinge aceste ţinte, România ar trebui să se concentreze pe identificarea măsurilor de menţinere şi accelerare a progreselor înregistrate. Tabel III.1. Situaţia din România comparativ cu obiectivele strategiilor globale TB
┌────────────┬────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐
│Indicatori │România │Ţinte │Obiective │
├────────────┼──────────┬─────────────────┼─────────────┬────────┼───────┬───────┤
│ │Valoarea │ │ │ │ │ │
│ │de │2018 │2020 │2025 │ODD │END │
│ │referinţă │ │ │ │2030 │TB2035 │
│ │(an 2015) │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────┬────────┼─────────────┼────────┼───────┼───────┤
│Reducerea │ │ │ │ │ │ │ │
│numărului de│ │ │ │ │ │ │ │
│decese │ │920- nr.│ │ │ │ │ │
│cauzate de │1059 │decese │13.10% │35% │75% │90% │95% │
│TB în │ │ │ │ │ │ │ │
│comparaţie │ │ │ │ │ │ │ │
│cu 2015 (%) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────┼────────┼─────────────┼────────┼───────┼───────┤
│Reducerea │14.215- │ │ │ │ │ │ │
│numărului de│CN+R (rata│ │ │ │ │ │ │
│cazuri noi │incidenţei│ │ │ │ │ │ │
│şi recidive │= 71,7/ │11,586- │18.50% │20% │50% │80% │90% │
│în │100.000- │nr. CN+R│ │ │ │ │ │
│comparaţie │conform │ │ │ │ │ │ │
│cu 2015 (%)-│PNPSCT) │ │ │ │ │ │ │
│CN+R │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────┼────────┼─────────────┼────────┼───────┼───────┤
│ │71,7/ │ │ │ │ │ │ │
│Rata │100000 │59,5/ │ │37,3/100.000 │50/ │20/ │10/ │
│incidenţei │este o │100000 │- │(raportată**)│100.000 │100.000│100.000│
│ │valoare │ │ │ │ │ │ │
│ │estimată │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────┼────────┼─────────────┼────────┼───────┼───────┤
│Familiile │ │ │ │ │ │ │ │
│afectate de │ │ │ │ │ │ │ │
│TB, care se │ │ │ │ │ │ │ │
│confruntă cu│Nu se │Nu se │Nu se │Nu se │Calculat│Zero │Zero │
│costuri │cunoaşte │cunoaşte│cunoaşte│cunoaşte │ │ │ │
│catastrofale│ │ │ │ │ │ │ │
│din cauza TB│ │ │ │ │ │ │ │
│(%) │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴────────┴────────┴─────────────┴────────┴───────┴───────┘
* Sursa datelor: Baza de date PNPSCT ** Incidenţă scăzută pe fondul pandemiei COVID-19 Obiectivele ambiţioase pentru 2030 şi 2035 necesită o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate şi decontate serviciile de tuberculoză. Schimbarea modelului de îngrijire, asimilarea tot mai mare a inovaţiilor din domeniu (noi medicamente, teste de diagnostic, vaccin etc.) sunt esenţiale pentru eliminarea tuberculozei în România. Abordări cheie: a. Schimbarea paradigmei de la acţiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenţei TB, la acţiuni multisectoriale, coordonate, sinergice, pentru accelerarea procesului; b. Intervenţiile ar trebui să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale, ci şi pe ţinte de sănătate publică şi intervenţii socio-economice, precum şi pe cercetare şi inovaţie; c. Coordonarea la nivel naţional şi judeţean şi colaborarea cu societatea civilă şi sectorul privat. Strategia pentru următoarea perioadă va fi implementată etapizat: a. Etapa I: utilizarea optimă a intervenţiilor existente în vederea acoperirii universale cu servicii medicale pentru prevenire, tratament şi îngrijire integrată; abordarea determinanţilor sociali şi a consecinţelor TB, introducerea managementului programatic pentru tuberculoza latentă. b. Etapa II: utilizarea pe scară largă a inovaţiilor, inclusiv a vaccinurilor pre- şi post-expunere, a testelor diagnostice şi a regimurilor scurte de tratament pentru tuberculoză. III.2. Scop, obiective generale şi obiective specifice, direcţii de acţiune, rezultate aşteptate, indicatori Scopul strategiei este de a reduce mortalitatea şi morbiditatea TB, protejând în acelaşi timp gospodăriile afectate de tuberculoză împotriva sărăciei. Direcţiile strategice, în conformitate cu Strategia End TB, sunt următoarele: 1. Îmbunătăţirea prevenţiei, depistării precoce şi tratamentului tuberculozei în România 2. Un mediu favorabil pentru prevenirea, îngrijirea şi tratarea TB. 3. Asigurarea disponibilităţii informaţiilor corecte şi reale pentru a monitoriza, a evalua progresele înregistrate şi a furniza dovezi care să susţină procesul decizional. Pe baza implementării etapizate a strategiei propuse, sunt stabilite următoarele rezultate aşteptate, care reprezintă ţinte strategice pentru România (tabelul III.2.) Tabelul III.2. Etapizarea ţintelor strategice propuse
┌───────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Etapa I │Etapa a II-a │
│ │(2025) │(2030) │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Reducerea │Reducerea │
│Ţintă │mortalităţii │mortalităţii │
│strategică:│TB cu 60% │TB cu 80% │
│ │faţă de 2018 │faţă de 2018 │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Detectarea şi│Detectarea şi│
│ │notificarea a│notificarea a│
│ │cel puţin │cel puţin │
│Ţinta 1: │80.000 de │130.000 de │
│ │cazuri noi şi│cazuri noi şi│
│ │recidive │recidive │
│ │(faţă de │(faţă de │
│ │2018) │2018) │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Tratarea cu │ │
│ │succes a cel │Tratarea cu │
│ │puţin 90% din│succes a cel │
│Ţinta 2: │toate │puţin 95% din│
│ │cazurile │toate │
│ │pulmonare │cazurile │
│ │confirmate │raportate │
│ │bacteriologic│ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Până în 2025,│Până în 2030,│
│ │tratarea cu │tratarea cu │
│Ţinta 3: │succes a cel │succes a cel │
│ │puţin 75% din│puţin 90% din│
│ │cazurile TB │cazurile TB │
│ │MDR │MDR │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Identificarea│Identificarea│
│ │şi tratarea a│şi tratarea a│
│Ţinta 4: │40.000 de │75.000 de │
│ │pacienţi cu │pacienţi cu │
│ │ITBL │ITBL │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Identificarea│ │
│ │nivelului de │Eliminarea │
│ │cheltuieli │cheltuielilor│
│ │catastrofice │catastrofice │
│ │pentru │generate de │
│Ţinta 5: │sănătate cu │tuberculoză │
│ │care se │în │
│ │confruntă │gospodăriile │
│ │gospodăriile │afectate │
│ │afectate de │ │
│ │TB │ │
└───────────┴─────────────┴─────────────┘
Direcţia strategică 1: Îmbunătăţirea prevenţiei, depistării precoce şi a tratamentului tuberculozei în România Obiectivul general 1.1: Îmbunătăţirea diagnosticului precoce al tuberculozei Obiectivul specific 1.1.1: Îmbunătăţirea accesului la metodele de diagnostic recomandate de OMS, în special la metodele de diagnostic rapid şi antibiogramă Accesul la diagnostic universal, de calitate al TB este esenţial pentru o depistare precoce susţinută a tuberculozei, reducând transmiterea şi evitând decesele cauzate de TB. Acest lucru depinde de diagnosticul de laborator accesibil, de calitate şi de costuri. Aici sunt incluse testarea convenţională de laborator furnizată de o reţea de laboratoare structurată pe mai multe niveluri, precum şi asigurarea diagnosticului cât mai aproape de pacient. Conform recomandărilor OMS, capacitatea de diagnostic a laboratorului TB ar trebui să includă microscopie, cultură, teste de sensibilitate la medicamente (ABG) pentru medicamentele anti-TB de linia întâi şi de linia a doua şi teste genetice. Testarea infecţiei latente TB este, de asemenea, o parte integrantă a sistemului. În prezent există 93 de laboratoare TB în ţară. Dintre acestea, 7 sunt laboratoare de nivel I care efectuează numai examene microscopice, 41 laboratoare de nivel II, care efectuează atât examene microscopie, cât şi culturi, iar 45 sunt laboratoare de nivel III în care se efectuează microscopie şi cultură, plus antibiogramă (ABG) pentru medicamentele de linia întâi, Rifampicină (RIF) şi Izoniazidă (INH). Din cele 45 de laboratoare de nivel III, două au şi rolul de Laboratoare Naţionale de Referinţă (LNR). Un LNR se află la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti, iar celălalt se află la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Danielo" Cluj-Napoca. În plus, faţă de ABG pentru medicamentele de linia întâi, cele două LNR efectuează şi ABG pentru medicamentele de linia a doua (ABG extinsă), precum şi teste genetice. În ultimul deceniu, România a consolidat reţeaua de laboratoare TB, reducând numărul de laboratoare de nivel I şi extinzând acoperirea cu laboratoarele de nivel II şi III. Totuşi, ABG pentru medicamentele de linia a doua este disponibilă numai în cele două LNR-uri. Accesul la metodele de diagnostic rapid recomandate de OMS trebuie să fie îmbunătăţit. Priorităţile sunt: a. Introducerea testelor de amplificare a acidului nucleic TB (NAAT) şi detectarea rezistenţei la RIF în toate laboratoarele de nivel III prin dotarea acestor laboratoare cu echipamente GeneXpert de ultimă generaţie; b. Extinderea folosirii sistemelor de cultivare în mediu lichid în laboratoarele de nivel III pentru a scurta timpul de diagnostic pentru TB; c. Introducerea testelor pentru determinarea tuberculozei latente în laboratoarele de nivel III. Conform recomandărilor OMS, Xpert MTB/RIF este utilizat pentru testarea tuturor cazurilor suspecte de TB pulmonară, urmată de LPA (Line Probe Assay, testul Geno Type MTBDRsl). De asemenea, sunt necesare centrifugi cu răcire cu capace de protecţie la nacele, precum şi microscoape LED în toate laboratoarele de nivel II şi III. Este necesară totodată dotarea celor 2 laboratoare de bacteriologie TB din spitalele penitenciar (Jilava şi Tg. Ocna) cu echipamente NAAT pentru MTB şi pentru detectarea rezistenţei la Rifampicină (GeneXpert), ceea ce ar aduce la asigurarea diagnosticului conform standardelor recomandate de OMS. O parte dintre aceste echipamente se vor achiziţiona din fonduri externe deja dedicate în acest sens. Este însă important să se identifice, în mod prioritar noi fonduri pentru dotarea conform standardelor internaţionale a laboratoarelor TB. Micobacteriile care nu aparţin complexului Mycobacterium tuberculosis tuberculosis (micobacterii netuberculoase = NTM) sunt diagnosticate în laboratoare de micobacteriologie ce au capacitate de identificare prin teste fenotipice şi genotipice; în prezent acest lucru este posibil doar în cadrul LNR din Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Danielo" Cluj-Napoca. Având în vedere numărul în creştere al infecţiilor cu aceste microorganisme, precum şi faptul că diagnosticul şi tratamentul lor se poate face doar în cadrul reţelei de pneumoftiziologie, se impune extinderea capacităţii de diagnostic şi tratament şi includerea acestora în PNPSCT. Este necesară şi efectuarea antibiogramelor pentru aceste NTM. Implementarea prezentei strategii cu privire la extinderea capacităţii de diagnostic precoce în ţară trebuie să aibă în vedere următoarele provocări ale sistemului: a. Redefinirea rolului, statutului şi atribuţiilor fiecărui tip de laborator şi a reţelei de laboratoare; b. Adaptarea la realitatea şi dinamica epidemiologică din fiecare judeţ; c. Asigurarea dotării necesare cu metode moderne de diagnostic (echipamente şi consumabile), precum şi calibrarea, mentenanţa şi service-ul echipamentelor; d. Îmbunătăţirea standardelor de calitate a laboratoarelor (acreditarea) şi a dotării minime necesare; e. Consolidarea sistemului de supervizare şi de asigurare a calităţii externe pentru laboratoarele TB; f. Implementarea de programe de perfecţionare profesională pentru personalul de laborator cu efectuarea de instruiri anuale specifice în domeniul bacteriologiei TB pentru personalul din aceste laboratoare; Disponibilizarea resurselor financiare adecvate pentru achiziţia de echipamente şi consumabile de laborator, în special pentru modele de diagnostic rapid; g. Identificarea soluţiei optime pentru transportul probelor între unităţile sanitare din ţară. Abordarea acestor provocări necesită un set cuprinzător de acţiuni la niveluri de politică, reglementare şi implementare şi sunt abordate în mai multe secţiuni ale acestui document. Activităţile propuse în cadrul acestui obiectiv includ: ACTIVITATE 1. Definirea rolului şi responsabilităţilor fiecărui tip de laborator din reţea şi a standardelor de funcţionare a acestora, cu obiectivul de a consolida în continuare sistemul într-un model mai eficient din punct de vedere al costurilor. ACTIVITATE 2. Extinderea testării genetice pentru diagnosticarea TB. ACTIVITATE 3. Organizarea sistemului de transport pentru probe biologice şi tulpini între laboratoare, în funcţie de arondarea teritorială. ACTIVITATE 4. Managementul lanţului de aprovizionare şi al furnizării de consumabile de laborator. Obiectivul specific 1.1.2: Îmbunătăţirea detectării precoce a tuberculozei prin depistarea activă a cazurilor, activităţi de identificare şi de urmărire a contacţilor, cu accent pe grupurile vulnerabile Identificarea precoce a persoanelor cu tuberculoză activă este una dintre activităţile de bază în controlul tuberculozei. Întârzierea diagnosticului creşte riscul de a transmite boala, şi în general, determină o povară financiară mai mare asupra sistemului şi gospodăriilor afectate. PNPSCT a realizat o creştere semnificativă a ratelor de notificare a cazurilor, aflate acum în fază de platou, de aceea sunt necesare schimbări majore pentru a detecta mai mulţi pacienţi, inclusiv screening-ul sistematic al grupurilor la risc. Pentru un diagnostic precoce TB este necesară consolidarea activităţilor de depistare pasivă şi activă, precum şi urmărirea contacţilor cazurilor confirmate cu TB pulmonară. Depistarea pasivă ca urmare a prezentării pacientului reprezintă identificarea promptă a persoanelor cu posibile simptome de TB atunci când acestea intră în contact cu sistemul de asistenţă medicală. Acest lucru se obţine prin creşterea gradului de informare a personalului medical în urma intervenţiilor de tip PAL ducând la integrarea serviciilor TB în asistenţa medicală generală. Cu toate acestea, depistarea pasivă a cazurilor nu ar conduce la impactul necesar pentru eliminarea TB. Depistarea activă a cazurilor prin activităţi suplimentare de sensibilizare este esenţială pentru a ajunge la grupuri mai mari de populaţie şi, mai exact, la grupuri vulnerabile. Depistarea activă a cazurilor poate fi iniţiată de furnizorii de asistenţă medicală, precum şi prin intermediul unor modele de furnizare a serviciilor comunitare, care implică asistenţi comunitari şi ONG-uri. Identificarea, urmărirea şi screeningul contacţilor sunt esenţiale pentru pacienţii diagnosticaţi cu TB pulmonară. Având în vedere progresele în opţiunile de tratament preventiv pentru TB, contacţii trebuie trimişi către reţeaua TB pentru analize şi tratament adecvat. În prezent, identificarea contacţilor domiciliari şi extra-domiciliari este efectuată de dispensarele TB, prin colectarea de informaţii de la pacienţi privind posibilii contacţi (copii şi adulţi) Din cauza stigmei asociate acestei boli, datele obţinute sunt insuficiente, iar numărul de contacţi identificaţi este mic. Creşterea identificării şi urmărirea contacţilor impune implicarea medicului de familie, a personalului medical de la locul de muncă al pacientului şi a asistenţei medicale comunitare şi a asistenţilor sociali, în special în zonele rurale. Epidemiologii sunt implicaţi în identificarea contacţilor în caz de focare cu cel puţin 3 cazuri în comunitatea respectivă. Focarele de cel puţin 3 sunt raportate de către Direcţia de Sănătate Publică la Institutul Naţional de Sănătate Publică, care pregăteşte raportul anual. Serviciile de screening activ, limitate în prezent, ar putea creşte identificarea cazurilor pentru grupurile la risc, cum ar fi închisorile, instituţiile social-medicale, locuinţe sociale, centre rezidenţiale de servicii sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi şi altele. Depistarea TB, HIV şi a hepatitelor virale B şi C ar trebui să fie asigurată tuturor persoanelor la intrarea în unitatea de detenţie. ACTIVITATE 5. Îmbunătăţirea gradului de conştientizare a simptomelor TB şi a serviciilor TB în rândul personalului medical general, mai exact în rândul furnizorilor de asistenţă medicală primară prin strategia PAL. ACTIVITATE 6. Crearea de programe de screening sistematic/instituţional integrate pentru TB/HIV/Hepatita B şi C în închisori şi în alte medii cu risc ridicat, cum ar fi locuinţe sociale, instituţii/adăposturi, centrele rezidenţiale de servicii sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi şi pentru alte grupuri vulnerabile de populaţie. ACTIVITATE 7. Îmbunătăţirea accesului la serviciile comunitare de screening şi diagnostic pentru persoanele care locuiesc în zone izolate, prin intermediul unităţilor mobile pentru TB ACTIVITATE 8. Creşterea integrării screening-ului, diagnosticului şi îngrijirilor pentru tuberculoză la nivelul fiecărui nivel de acordare a asistenţei medicale; ACTIVITATE 9. Screeningul pentru TB a cadrelor medicale în cadrul protocolului de verificare a stării de sănătate a acestora. Obiectivul general 1.2: Îmbunătăţirea rezultatelor la tratament pentru toţi pacienţii TB, inclusiv cu TB rezistentă la medicamente, şi asigurarea de servicii suport pentru pacienţi Accesul universal la tratamentul pentru TB, gratuit, de calitate şi cât mai aproape de domiciliul pacienţilor este un deziderat important al eliminării tuberculozei. România asigură accesul universal la tratamentul TB prin intermediul PNPSCT, susţinut de Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, autorităţile locale şi organizaţii nonguvernamentale. Schemele de tratament sunt actualizate periodic pentru a fi în conformitate cu cele mai noi recomandări internaţionale în domeniul tuberculozei, permiţând tratarea eficientă a cazurilor de TB sensibilă şi rezistentă. Tratamentul poate fi administrat atât în spital cât şi în ambulatoriu. În prezent, România evaluează posibilitatea de a introduce scheme de tratament mai scurte pentru pacienţii TB MDR. De asemenea, România explorează alte modalităţi de administrare DOT fără vizite zilnice la dispensarul TB. În contextul actual, este nevoie de un model centrat pe nevoile de îngrijire a pacientului cu TB, o strategie ce susţine abordarea holistică a necesităţilor pacientului, cu scopul de a creşte aderenţa la tratament. Succesul terapeutic pentru pacienţii TB MDR este scăzut în România, prin urmare sprijinul acordat acestora are un rol foarte important atunci când se doreşte creşterea aderenţei la tratamentului şi implicit a succesului terapeutic. Obiectivul specific 1.2.1: Asigurarea disponibilităţii, calităţii şi a accesului la medicamentele anti-TB, conform recomandărilor OMS Tratamentul antituberculos este gratuit, Ministerul Sănătăţii are responsabilitatea achiziţionării medicamentelor pentru tratamentul TB. În urma obţinerii autorizaţiei naţionale de punere pe piaţă pentru majoritatea medicamentelor utilizate în tratamentul tuberculozei, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte disponibilitatea acestora. Pe perioada finanţării Fondului Global, a existat un mecanism internaţional de achiziţie a unora dintre medicamentele antituberculoase pentru TB MDR. În prezent, medicamentele sunt achiziţionate de pe piaţa locală respectând reglementările naţionale şi europene privind achiziţiile publice. Deşi în ultimii ani s-au realizat schimbări legislative fundamental pozitive, care au facilitat accesul la tratament, există încă unele probleme: a. Lista de medicamente pentru utilizate în PNPSCT (sublista C2 din HG 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare) necesită revizuiri deoarece unele medicamente încă sunt păstrate în lista C2, deşi au fost excluse din lista medicamentelor esenţiale a OMS (kanamicină, ofloxacină, ciprofloxacină, capreomicină), iar alte medicamente recomandate în ghiduri internaţionale nu incluse în listă (de exemplu, clofazimina). b. Mecanismul actual de achiziţie a medicamentelor TB prezintă unele dezavantaje, cu impact negativ asupra disponibilităţii acestora în schemele de tratament. De exemplu, furnizorii care au semnat contracte-cadru cu Ministerul Sănătăţii, pot fi, din diverse motive, în situaţia de a nu putea onora solicitările angajate, iar spitalele nu pot achiziţiona medicamente din alte surse în acestor contracte-cadru. c. O altă problemă care reduce disponibilitatea medicamentelor pentru TB MDR este costul ridicat al acestora pe piaţa locală, reglementările actuale legislative nu permit achiziţionarea lor la un preţ mai mic. Sunt necesare modificări de legislaţie care să crească accesibilitatea la tratament prin scăderea preţului medicamentelor. d. Identificarea de micobacterii atipice (NTM/MOTT) se face în laboratoarele de micobacteriologie, iar stabilirea schemei de tratament (asociere de antibiotice - macrolid, quinolonă, doxiciclină, amikacină, imipenem, cefoxitină, rifabutin) revine pneumologului. Unele din aceste medicamente nu sunt incluse în lista C2, prin urmare nu sunt asigurate gratuit. În cadrul registrului naţional de tuberculoză, evidenţa acestor pacienţi trebuie diferenţiată de restul pacienţilor cu tuberculoză. ACTIVITATE 10. Actualizarea periodică a ghidurilor naţionale în conformitate cu recomandările OMS şi includerea facilă a schemelor terapeutice în programul naţional. ACTIVITATE 11. Revizuirea periodică a reglementărilor pentru achiziţia constantă şi rapidă a medicamentelor TB, a reactivilor şi a materialelor sanitare de laborator. ACTIVITATE 12. Gestionarea eficientă a medicamentelor antiTB (aprovizionare constantă, asigurare de stocuri, transfer de medicamente antiTB între unităţi). Obiectivul specific 1.2.2: Asigurarea monitorizării tratamentului, gestionarea reacţiilor adverse la medicamente şi a comorbidităţilor Tratamentul pentru tuberculoză, în special pentru TB rezistentă, este uneori dificil de tolerat ducând la scăderea aderenţei. Recomandările actuale oferă detalii despre efecte secundar, uneori în funcţie de clasa de medicamente, precum şi modalitatea de gestionare a acestora. Experienţa medicilor care nu tratează frecvent TB MDR este limitată atunci când administrează noile scheme de tratament. Tipul şi frecvenţa reacţiilor adverse nu se colectează în mod sistematic deşi sistemul electronic permite introducerea acestora. Fişele de farmacovigilenţă se completează sporadic, uneori medicii nu sunt interesaţi să trimită date despre efectele secundare ale medicamentelor anti-TB. Sunt necesare instruiri regulate pentru a reaminti medicilor tipurile de efecte secundare şi importanţa monitorizării acestora. ACTIVITATE 13. Crearea unei aplicaţii informatice pentru monitorizare sistematică şi în timp real a tratamentului TB. ACTIVITATE 14. Dezvoltarea unei platforme pentru feedback şi discuţii între pneumologi pentru gestionarea reacţiilor adverse şi monitorizarea tratamentului TB. Obiectivul specific 1.2.3: Îmbunătăţirea aderenţei şi a rezultatelor tratamentului, în special pentru TB MDR/XDR, prin susţinerea modelului de îngrijiri centrate pe pacient Conform Legii Tuberculozei nr. 302/2018, pacienţii TB au acces garantat la servicii medicale pentru prevenirea, diagnosticul şi tratarea tuberculozei, la servicii psihologice şi sociale şi la indemnizaţii alimentare lunare. Conform Art. 15 din prezenta lege, pacientul diagnosticat cu TB primeşte o indemnizaţie lunară pentru hrană pe întreaga perioadă a tratamentului în ambulatoriu, cu scopul de a respecta tratamentul, indemnizaţie ce este oferită din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Cuantumul indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză, tratate în ambulatoriu, se stabileşte pe baza nivelului alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, prevăzut de legislaţia în vigoare. Adoptarea de servicii inovatoare în TB cu opţiuni noi de tratament, care au permis un grad sporit de confort, mai ales pentru pacienţii cu afecţiuni cronice, vor face posibilă concentrarea asupra nevoilor pacientului, reducerea costurilor tratamentului şi îmbunătăţirea rezultatelor acestuia. Soluţiile actuale propuse pentru monitorizarea la distanţă a aderenţei permit pacienţilor să beneficieze de DOT fără să se deplaseze zilnic la unitatea sanitară. De exemplu, "One Impact" şi "Wisepill" sunt soluţii digitale pentru observarea directă la distanţă a tratamentului. Modelul de îngrijire în ambulatoriu va permite pacienţilor să beneficieze de servicii medicale cât mai aproape de domiciliu. Acesta trebuie susţinut de echipe multidisciplinare care pot gestiona cazul eficient. Se pot obţine rezultate la tratament similare cu ale tratamentului din spital, asigurând respectarea drepturilor pacientului şi o calitate a vieţii mai bună. Economiile din scăderea costurilor de spitalizare pot finanţa servicii de asistenţă socială pentru pacienţii cu TB. În prezent, se desfăşoară un proiect pilot ce urmăreşte validarea acestui model, conform căruia sunt fezabile diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu TB în dispensarele de pneumoftiziologie, evitând astfel internările ce nu sunt necesare. În România, rata de succes pentru TB MDR a crescut, dar se menţine sub media din Regiunea Europeană a OMS. Pentru a creşte acest indicator este nevoie de un context favorabil care să abordeze mai mulţi factori determinanţi precum: testarea genetică rapidă pentru identificarea tulpinilor rezistente, confirmarea fenotipică prin ABG-uri pe medii lichide, disponibilitatea schemelor de tratament recomandate de OMS şi, în special, implementarea schemelor scurte, cu reducerea duratei de internare, asigurarea serviciilor de sprijin psihologic şi social pentru susţinerea aderenţei la tratament. Prin urmare, este nevoie de identificarea unor soluţii pentru depăşirea barierelor actuale, de la aprobarea rapidă a schemelor recomandate de OMS, rezolvarea problemelor legate de autorizaţiile de punere pe piaţă a noilor medicamente şi achiziţionarea acestora, până la disponibilitatea efectivă a acestora în farmaciile cu circuit închis din spitale. Fiecare caz este analizat de către Comisia MDR care recomandă scheme de tratament conform ghidurilor naţionale şi internaţionale. ACTIVITATE 15. Elaborarea/actualizarea recomandărilor naţionale pentru modelul de îngrijire în ambulatoriu pentru pacientul cu TB, în conformitate cu recomandările OMS. ACTIVITATE 16. Operaţionalizarea infrastructurii serviciilor multidisciplinare medico-psiho- sociale necesare susţinerii modelului de îngrijire în ambulatoriu (TB sensibilă şi rezistentă). ACTIVITATE 17. Operaţionalizarea relaţiilor cu medicii de familie şi cu serviciile de asistenţă comunitară pentru administrarea direct observat a tratamentului TB. ACTIVITATE 18. Implementarea soluţiilor digitale de monitorizare a tratamentului TB (apeluri telefonice de reamintire pentru administrarea tratamentului, aplicaţii pe telefon, VOT). Obiectivul specific 1.2.4: Activităţi colaborative în domeniul TB/HIV/HCV şi managementul comorbidităţilor Pacienţii cu TB şi HIV beneficiază de teste şi tratament finanţate integral de stat*9. *9 Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică. Conform Programului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile Prioritare, supravegherea epidemiologică a TB şi HIV trebuie să fie comună, ca urmare a colaborării dintre reţelele de supraveghere a TB şi HIV/SIDA. În plus, aceste reţele furnizează informaţii trimestriale şi anuale privind situaţia epidemiologică. Pe lângă asigurarea diagnosticului şi a tratamentului pentru pacienţii cu tuberculoză pulmonară, Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei (PNPSCT) efectuează testarea HIV pentru pacienţii cu TB confirmată, prin intermediul serviciilor de sănătate publică, cu resurse din Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control a infecţiei HIV/SIDA. Prin urmare, este necesară consolidarea programului de prevenire pentru a asigura identificarea timpurie a cazurilor de TB pulmonară, pentru ca acestea să poată fi incluse în programele naţionale şi să beneficieze de diagnostic, tratament şi testare HIV/SIDA. Chimioprofilaxia pentru TB se recomandă pentru anumite grupuri la risc crescut de îmbolnăvire cu tuberculoză: contacţi din grupa de vârstă 0-19 ani, infecţie HIV, imunodeficienţe congenitale, boli sau afecţiuni cu deficienţă imună permanentă sau temporară sau care necesită tratament cu imunosupresoare, cortizon, citostatice. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2014 - 2020 şi Planului de acţiuni pentru pentru perioada 2014 - 2020, pentru punerea în aplicare a Strategiei naţionale, una dintre ţinte a fost creşterea capacităţii de diagnostic de laborator pentru TB şi TB MDR şi prin asigurarea accesului universal la diagnostic de calitate, conform standardelor internaţionale şi prin abordarea confecţiei HIV-TB, în privinţa diagnosticului şi tratamentului corespunzătoare. În prezent, medicamentele pentru tratamentul ambulatoriu al pacienţilor cu HIV/SIDA şi TB provin de la farmaciile cu circuit închis din cadrul unităţii sanitare în care se desfăşoară aceste programe, conform prescripţiei medicale sau a registrului de prescripţii medicale. În cadrul de reglementare sunt prevăzute mecanisme de colaborare între cele două programe, însă pentru a stabili un punct de referinţă iniţial pentru acţiunile de îmbunătăţire a rezultatelor tratamentului pentru co-infecţia TB/HIV este nevoie de colectarea indicatorilor care măsoară amploarea şi intensitatea diagnosticului TB în rândul pacienţilor cu HIV, indicatori care măsoară accesul la diagnosticul TB a persoanelor care trăiesc cu HIV, precum şi indicatori specifici pentru monitorizarea şi evaluarea progresului activităţilor de colaborare la nivel naţional. Trebuie evidenţiat faptul că, în lume şi în Europa, există o povară crescută cauzată de hepatita virală. Conform unui sondaj naţional din România, prevalenţa HCV în rândul populaţiei adulte este de 3,2%, iar HBV este de 4,4%, valori ce sunt aproape de două ori mai mari decât media regională. În 2016, ţările din regiunea europeană a OMS au adoptat un plan de răspuns pentru hepatita virală, iar acum obiectivul este eliminarea HCV până în 2030, împreună cu TB şi HIV. Din punct de vedere al prevenirii, detectării, asigurării tratamentului şi al rezultatelor tratamentului, s-a dovedit că abordarea integrată a acestor trei boli este eficientă. Ca urmare a intersecţionalităţii acestor boli, adesea populaţia cu risc prezintă factori de risc pentru toate cele 3 boli. Datorită faptului că tot mai multe ţări adoptă recomandările OMS privind accesul universal la tratamentul HCV, există tot mai multe posibilităţi de a aborda provocările complexe în materie de sănătate şi la nivel de ţară. În România, testarea HCV este gratuită din 2018, la recomandarea medicului, există programe pilot privind tratamentul HCV în 4 regiuni ale ţării*10. Începând cu 2017, peste 12.000 de pacienţi cu hepatită C, aparţinând unor grupuri selectate, au fost trataţi cu antivirale cu acţiune directă (DAA), dublând astfel numărul pacienţilor trataţi în 2015. România are în plan efectuarea unui efort major cu fonduri interne pentru a extinde rata de acoperire a tratamentului la toţi cei bolnavi, număr estimat la peste 500.000 cazuri. *10 https://www.euro.who.mt/en/countries/romama/news/news/2018/7/universal-access-to-testmg-and- treatment-is-key-to-eliminate-viral-hepatitis Creşterea screeningului şi a testării prin eforturi comune în cadrul acestor 3 boli, precum şi sprijinul în materie de monitorizare, vor asigura creşterea numărului de pacienţi trataţi, cu îmbunătăţirea stării de sănătate a acestora şi cu obţinerea de economii. ACTIVITATE 19. Elaborarea unui program comun de screening şi tratament pentru TB/HIV/HCV şi asigurarea accesului pentru un număr tot mai mare de persoane care efectuează screening integrat în punctul de îngrijire. ACTIVITATE 20. Asigurarea accesului pacienţilor TB la screening şi testare pentru HIV şi HCV; în mod similar, asigurarea efectuării în mod regulat a screening-ului pentru TB pentru persoanele care trăiesc cu HIV, precum şi testarea şi tratamentul pentru ITBL, după caz. ACTIVITATE 21. Asigurarea operaţionalizării managementului comun a cazurilor cu TB-HIV prin abordarea interdisciplinară a coinfecţiei TB-HIV. ACTIVITATE 22. Actualizarea constantă a recomandărilor clinice. Obiectivul general 1.3: Gestionarea programatică a ITBL şi a altor intervenţii pentru prevenirea TB Obiectivul specific 1.3.1: Reducerea poverii naţionale a infecţiei tuberculoase latente În prezent, în România se aplică recomandările Ghidului metodologic de implementare a Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1171/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Ghidul defineşte infecţia latentă TB, şi descrie modalităţile de diagnosticare: testul cutanat la tuberculină-tehnică şi interpretare, testele interferon gamma releasing assays (IGRAs) precum şi de tratament: chimioprofilaxie (chimioterapie preventivă pentru contacţii pacienţilor de TB sau pentru persoane diagnosticate cu ITBL); sunt menţionate scheme de tratament al ITBL atât pentru contacţii cazurilor TB drog-sensibilă, pentru cei care sunt contacţi cu pacienţi bolnavi de TB cu chimiorezistenţă la H, cu MDR/XDR-TB cât şi pentru persoanele infectate HIV. În ghid este cuprins şi un algoritm de diagnostic ITBL la pacienţii candidaţi pentru administrarea terapiei biologice sau candidaţi de transplant de organe sau de celule stem. Pentru a atinge obiectivele strategice ale acestei Strategii de a elimina TB şi pentru a atinge obiectivele legate de combaterea tuberculozei latente în rândul populaţiei, este neapărat nevoie de a efectua tranziţia către recomandările internaţionale bazate pe dovezi privind gestionarea ITBL - identificarea populaţiilor cu risc (adulţi şi copii care trăiesc cu HIV, contacţi HIV negativi care sunt adulţi şi copii, şi alte grupuri de risc care sunt HIV negative), excluderea TB activă, testarea pentru ITBL, furnizarea tratamentului, monitorizarea evenimentelor adverse, respectarea şi finalizarea tratamentului şi monitorizarea şi evaluarea prin actualizarea recomandărilor şi a protocoalelor naţionale pentru tratament şi diagnostic, asigurarea definirii grupurilor care urmează să fie incluse în intervenţie şi actualizarea listelor de achiziţii şi a metodologiilor de plată pentru acestea. În prezent se elaborează noul Ghid metodologic al PNPSCT în care ITBL este abordată conform celor mai recente recomandări ale OMS. ("WHO consolidated guidelines on tuberculosis - Module 1 - Prevention-Tuberculosis preventive treatment"- 2020 şi "Latent tuberculosis infection, Updated and consolidated guidelines for programmatic management", World Health Organization 2018). Se are în vedere şi crearea unei baze de date electronice care să includă persoanele diagnosticate şi tratate pentru ITBL pentru evidenţa acestora la nivel naţional. ACTIVITATE 23. Actualizarea recomandărilor şi a protocoalelor pentru diagnosticarea şi tratarea ITBL, incluzând grupurile cu prioritate ridicată pe care se concentrează intervenţia. ACTIVITATE 24. Includerea achiziţionării de materiale de laborator şi medicamente necesare în listele naţionale de achiziţii publice şi asigurarea includerii service-ului echipamentelor în cheltuielile decontate. ACTIVITATE 25. Asigurarea unei rate de acoperire tot mai mari pentru tratamentul ITBL, începând cu grupurile la risc mare (persoane cu HIV şi vârstnici). ACTIVITATE 26. Crearea unei baze de date electronice cu persoanele diagnosticate şi tratate pentru ITBL. Obiectivul specific 1.3.2: Prevenirea TB şi a complicaţiilor TB prin vaccinarea în timp util Vaccinarea BCG se administrează tuturor nou-născuţilor în primele 2-7 zile de la naştere, asigurând protecţia copiilor sub 5 ani împotriva formelor severe de tuberculoză: meningită şi tuberculoză miliară. Rata de acoperire vaccinală este de peste 95%. Conform scrisorii metodologice privind vaccinarea BCG, citirea cicatricii vaccinale BCG şi recuperarea restanţierilor nr. INSP 8581 din 27.06.2017, respectiv IPMN nr. 891 din 27.06.2017, recuperarea copiilor nevaccinaţi se face în cabinetul medicului de familie sau în dispensarul de pneumoftiziologie pendinte de spitalul cu care DSP are contract pentru aceasta vaccinare, într-un cabinet dedicat sau cu separarea circuitelor funcţionale în timp. Decizia aparţine DSP. Ambulatoriile TB participă la acest proces şi prin testarea PPD. Este de aşteptat ca noul vaccin TB să fie disponibil în timp ce această strategie va fi în vigoare (după 2025) şi ar fi importantă ca noul vaccin să fie inclus în programul naţional de imunizare, precum şi sprijinirea implementării sale la nivel naţional, pentru a sprijini măsurile de prevenire a tuberculozei în ţară. ACTIVITATE 27. Continuarea vaccinării BCG în rândul nou-născuţilor. ACTIVITATE 28. Introducerea de noi vaccinuri, atunci când acestea vor fi disponibile. Direcţia strategică 2: Un mediu favorabil pentru prevenirea, îngrijirea şi tratarea TB Pentru a asigura un mediu favorabil prevenirii, îngrijirii şi tratării tuberculozei, pe lângă cadrul de reglementare şi disponibilitatea infrastructurii şi a resurselor, implicarea tuturor actorilor relevanţi este un aspect important, alături de gestionarea eforturilor acestora, pentru a putea controla cu succes tuberculoza în România. Strategia END TB accentuează abordarea politicii "one health" (sănătate pentru toţi), prin mecanisme multisectoriale şi multidisciplinare pentru îmbunătăţirea sănătăţii, care, printre altele, vor contribui într-o foarte mare măsură la controlul eficient al tuberculozei. Prin intervenţii asupra factorilor determinanţi sociali şi economici se poate influenţa şi reduce semnificativ povara TB, atât prin prevenirea infecţiilor, cât şi prin îmbunătăţirea proceselor de diagnosticare a bolii, respectarea şi finalizarea tratamentului. Sistemele de sprijin sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor stabilite în acest plan; ele sunt prezentate şi în Strategia END TB şi sunt convergente cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Premisele cheie includ: a. Un sistem de sănătate cu resurse suficiente, bine organizat şi coordonat. Serviciile pentru TB fac parte din sistemul naţional de sănătate. Aşadar, pentru a controla cu succes tuberculoza, este nevoie de o organizare adecvată a proceselor de reformă generală, precum şi consolidarea funcţiilor de bază ale sistemului sanitar. b. Implementarea politicilor privind acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea protecţiei financiare şi abordarea inegalităţilor în materie de sănătate. c. Consolidarea rolului jucat de comunităţi şi partenerii non-guvernamentali, deoarece aceştia au o contribuţie majoră în implementarea abordărilor centrate pe pacient şi în adresarea nevoilor grupurilor la risc. Pentru a combate tuberculoza, este nevoie de coaliţii puternice şi durabile între toate părţile interesate. Organizaţiile societăţii civile (OSC) au competenţe specifice care trebuie integrate în programul naţional, precum dezvoltarea unor modele eficiente de furnizare a serviciilor, acces la grupurile vulnerabile, mobilizarea comunităţii, canalizarea informaţiei, campanii de advocacy, monitorizarea drepturilor pacienţilor, campanii de informare şi comunicare, efectuarea cercetărilor operaţionale. Strategiile de control al tuberculozei şi furnizarea de servicii trebuie să respecte în mod explicit drepturile omului, să fie etice şi echitabile. În numeroase cazuri, tratarea şi prevenirea tuberculozei generează dileme etice, care trebuie luate în considerare; există experienţe utile ce pot fi preluate din situaţia altor boli infecţioase, cum ar fi infecţia cu HIV, dar şi din alte situaţii noi, cum ar fi pandemia recentă de coronavirus. Obiectivul general 2.1: Implicarea şi angajamentul politic, resurse adecvate pentru îngrijirea şi prevenirea tuberculozei La nivel mondial, serviciile pentru tuberculoză sunt insuficient finanţate şi nu pot acoperi nevoile tuturor pacienţilor pe parcursul întregului proces de îngrijire. România a alocat din ce în ce mai multe resurse pentru îngrijirea pacienţilor cu tuberculoză şi a preluat cu succes responsabilităţile Fondului Global. Conform studiului Epidemia de Tuberculoză din România - Rezultate şi recomandări ale studiului de eficienţă alocativă a TB (TB Optima) realizat de Banca Mondială în 2018, cheltuielile României pentru TB au fost de peste 115 milioane de euro, iar peste 80% din aceste resurse au fost alocate îngrijirilor spitaliceşti. Totuşi, România se confruntă în continuare cu limitări financiare semnificative în privinţa utilizării universale a diagnosticului rapid prin metode genetice şi respectiv în achiziţionarea de medicamente pentru TB MDR, din mai multe cauze care vizează estimări deficitare ale nevoilor, complexitatea procedurilor de achiziţii şi preţurile ridicate de pe piaţa românească . Există multe priorităţi concurente, ca, de altfel, în toate ţările, de aceea, este nevoie de sprijin politic puternic şi constant pentru menţinerea şi asigurarea implementării continue a măsurilor de control al tuberculozei. Obiectivul specific 2.1.1: Alocarea resurselor adecvate pentru îngrijirile TB Alocarea fondurilor publice pentru TB ar trebui să fie suficientă pentru a asigura accesul pacienţilor la cele mai eficiente tratamente disponibile - accesul la metode de diagnostic şi la scheme de tratament recomandate de OMS, inclusiv la tratamente inovative. Conform recomandărilor studiului menţionat anterior, până în 2030, printr-o alocare optimizată a resurselor, numărul cazurilor de tuberculoză activă ar putea fi redus cu 45%, iar numărul de decese cauzate de tuberculoză cu 40%. Astfel, decizia privind politica de alocarea a bugetului va avea cel mai palpabil efect asupra controlului şi eliminării tuberculozei. Se estimează că numărul pacienţilor cu tuberculoză va scădea pe măsură ce România înregistrează progrese în controlul bolii, inclusiv prin implementarea măsurilor din prezenta strategie. În acest sens, este foarte important să fie definite stimulente financiare care să faciliteze atât implementarea strategiei, cât şi furnizarea, în general, a tuturor serviciilor medicale de care au nevoie pacienţii cu tuberculoză, inclusiv depistarea pe bază de screening şi să furnizarea tratamentului sub directă observare. Printre acestea se numără stimulente pentru furnizorii de asistenţă primară, pentru medicii specialişti din ambulator, dar şi pentru unităţile spitaliceşti, inclusiv pentru reconversia tratamentului spitalicesc în ambulator. Este important de menţionat faptul că personalul medical din comunităţi (ex. asistenţii comunitari, medicii de familie), dar şi unele categorii de personal nonmedical pot avea un rol semnificativ în depistarea şi tratarea cu succes a tuberculozei. Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei. Proiectele finanţate din surse externe realizate de Fundaţia RAA, dar şi de alte organizaţii non - guvernamentale, nu au fost continuate decât în câteva locuri. De exemplu, a fost menţinut postul de asistent social la nivel de centru judeţean (Baia Mare) şi au fost păstraţi unii psihologi în alte judeţe în care au fost desfăşurate diferite proiecte. În general, este recunoscut şi acceptat faptul că vindecarea unui pacient cu tuberculoză nu constă doar în asigurarea resurselor şi serviciilor medicale. Mai multe proiecte care au folosit modelul de îngrijire multi-disciplinară au demonstrat importanţa şi contribuţia adusă de serviciile de sprijin social şi psihologic în succesul abordării terapeutice. În consecinţă, PNSPSCT va iniţia şi va coordona eforturile de îmbunătăţire a sprijinului acordat pacienţilor şi va îmbunătăţi accesul la serviciile sociale necesare. În contractul-cadru pentru prestarea serviciilor medicale este definit faptul că în plata medicului de familie sunt incluse şi serviciile pentru controlul tuberculozei (depistarea, identificarea contacţilor, tratamentul direct observat). Cu toate acestea, în practică, medicii de familie se implică rar, iar implicarea lor depinde în mare parte de relaţiile personale dintre medicii de familie şi medicii din reţeaua de pneumoftiziologie. Este nevoie de un mecanism sistemic care să asigure că această colaborare este funcţională şi care să stimuleze depistarea cazurilor şi trimiterea acestora pentru a confirma diagnosticul de către orice medic, indiferent de specialitatea acestuia, cu care pacientul intră în contact. De asemenea, ar fi nevoie şi de o schimbare în modalitatea de gestionare a reţelei de asistenţi medicali comunitari, care sunt plătiţi din bugetul Ministerului Sănătăţii, dar aflaţi în subordinea autorităţilor locale. O astfel de schimbare i-ar putea aduce pe aceştia mai aproape de Direcţiile de Sănătate Publică şi i-ar putea orienta către activităţi viitoare care să contribuie la atingerea obiectivelor privind controlul TB. Nu în ultimul rând, în contextul tranziţiei de la modelul de îngrijire spitalicească la modelul de îngrijire în ambulatoriu, una dintre nevoile urgente este stabilirea traseului pacientului din ambulatoriu, care trebuie monitorizat şi consultat de alte specialităţi medicale pe parcursul tratamentului anti-TB. ACTIVITATE 29. Transferul treptat al finanţării serviciilor spitaliceşti către modele mai eficiente de servicii de prevenire şi îngrijire în ambulatoriu. ACTIVITATE 30. Definirea, implementarea şi menţinerea sistemului de monitorizare a cheltuielilor pentru TB. ACTIVITATE 31. Elaborarea mecanismelor de finanţare şi subcontractare a serviciilor furnizate de ONG-uri şi alţi actori din sectorul privat. ACTIVITATE 32. Îmbunătăţirea programelor de sprijin pentru pacienţi, dezvoltarea modelului de îngrijire multidisciplinară pentru pacienţii cu TB şi asigurarea accesului la serviciile şi beneficiile sociale necesare. Obiectivul general 2.2: Consolidarea funcţiilor de bază ale sistemelor de sănătate pentru a răspunde adecvat la TB Implementarea cu succes a activităţilor pentru controlul tuberculozei necesită consolidarea tuturor componentelor din sistemul de sănătate: guvernanţa şi reglementarea serviciilor pentru TB, infrastructura de furnizare a serviciilor, finanţarea serviciilor TB, resursele umane, tehnologiile informaţionale şi disponibilitatea medicamentelor şi a altor produse esenţiale. În contextul actual al furnizării serviciilor este nevoie de o integrare optimă a serviciilor TB cu celelalte niveluri ale sistemului sanitar, cum ar fi asistenţa primară şi comunitară, unităţile spitaliceşti şi unităţile care oferă adăpost şi îngrijiri pe termen lung. Această integrare ar trebui să permită furnizarea serviciilor centrate pe nevoile pacienţilor, precum şi obţinerea unui grad optim de eficacitate în cadrul sistemului. Obiectivul specific 2.2.1: Consolidarea şi menţinerea rolului/funcţiei Programului Naţional de Control al Tuberculozei: definirea rolurilor şi a responsabilităţilor, precum şi asigurarea finanţării necesare pentru aceste funcţii Programul naţional pentru controlul TB - PNPSCT joacă un rol vital în controlul tuberculozei la nivel naţional. Printre atribuţiile sale se numără politicile şi funcţiile de reglementare, managementul proceselor, controlul furnizării serviciilor şi calitatea acestora. Pe măsură ce serviciile de tuberculoză devin tot mai integrate în sistemul sanitar general, funcţiile PNPSCT sunt supuse schimbărilor şi trebuie redefinite pentru a le asigura flexibilitatea şi durabilitatea. Reglementarea Programului naţional pentru controlul tuberculozei este realizată în principal prin trei documente legislative: a. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare b. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022 c. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1171/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Cadrul legislativ al PNPSCT este greu de formulat într-un mod clar, din cauza fragmentării prevederilor relevante în diverse documente legislative, dar şi din cauza modificărilor frecvente. În baza legislaţiei naţionale, guvernanţa centrală şi funcţia de elaborare a politicilor revine Ministerului Sănătăţii. Institutul de Sănătate Publică este o instituţie în subordinea Ministerului Sănătăţii, responsabilă de gestionarea programelor de sănătate publică, inclusiv programul pentru tuberculoză. Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" este în continuare un centru de excelenţă clinică şi de laborator în domeniul tuberculozei. Centrul are funcţii extinse de management, prin menţinerea unei planificări centralizate şi monitorizarea funcţiilor de sprijin ale Programului de control al tuberculozei: gestionarea medicamentelor şi a probelor de laborator, supraveghere, monitorizare şi supervizare, planificarea generală şi gestionarea intervenţiilor privind controlul tuberculozei, precum şi raportarea. În vederea eficientizării managementului programului şi a obţinerii unui impact vizibil asupra indicatorilor epidemiometrici, ar putea fi utile următoarele măsuri: schimbarea modului de funcţionare a programului, separarea activităţilor sale esenţiale de activitatea clinică, reluarea vizitelor de supervizare pentru a asigura calitatea serviciilor şi a evalua personalul şi totodată a-l responsabiliza, alocarea de suficiente resurse şi dedicate. ACTIVITATE 33. Analizarea deficienţelor privind funcţionarea PNPSCT şi dezvoltarea unui model pentru integrarea optimă a funcţiilor esenţiale, în conformitate cu legislaţia şi reglementările din România. ACTIVITATE 34. Adoptarea reglementărilor necesare care vor asigura faptul că funcţiile PNPSCT sunt susţinute în mod corespunzător. Obiectivul specific 2.2.2: Creşterea capacităţii şi a sprijinului pentru dezvoltarea personalului calificat Tehnologiile medicale evoluează într-un ritm fără precedent, astfel că în ultimii ani au fost dezvoltate metode noi şi rapide pentru diagnosticarea tuberculozei, dar şi medicamente noi pentru tratamentul TB-MDR. Personalul medical trebuie să ţină pasul cu dezvoltările de ultimă generaţie şi să devină mai adaptabil şi mai eficient. Pe lângă instruirea periodică a tuturor categoriilor de personal, capacitatea operaţională a programului poate fi îmbunătăţită prin adăugarea unei componente de expertiză juridică şi achiziţii publice, prin implementarea standardelor de calitate în laboratoare şi alocarea resurselor umane adecvate exclusiv Programului de control al tuberculozei. Printre domeniile în care este nevoie de de actualizarea cunoştinţelor şi a competenţelor se numără: utilizarea noilor metode de diagnostic, utilizarea mediilor lichide, implementarea standardelor de management al calităţii în laborator, administrarea de noi medicamente şi monitorizarea tratamentului, gestionarea reacţiilor adverse, lucrul în echipe multidisciplinare, managementul de proiect, managementul strategic, introducerea datelor colectate şi managementul calităţii acestora, drepturile şi obligaţiile pacienţilor etc. ACTIVITATE 35. Consolidarea capacităţii personalului de laborator ACTIVITATE 36. Consolidarea capacităţilor personalului medical ACTIVITATE 37. Consolidarea capacităţii de a lucra în echipe multidisciplinare Obiectivul specific 2.2.3: Asigurarea unei reţele optime pentru furnizarea serviciilor O reţea optimă pentru furnizarea serviciilor porneşte de la cunoaşterea şi înţelegerea completă a nevoilor pe care le au beneficiarii. O reţea optimă de servicii utilizează în mod judicios resursele alocate şi este flexibilă şi compatibilă în raport cu standardele de calitate ale domeniului. Acest lucru înseamnă că paradigma serviciilor este axată pe pacient, iar serviciile sunt alocate individual, în funcţie de nevoi, luând în considerare factorii individuali, fără a se risipi resurse. Aceeaşi paradigmă se aplică şi în cazul implementării criteriilor clare şi realiste pentru determinarea eligibilităţii fiecărui pacient care urmează să fie tratat în ambulatoriu, în funcţie de situaţia individuală. În vederea asigurării unei reţele optime pentru asigurarea serviciilor de TB, în special a celor axate pe modelul de îngrijire în ambulatoriu, este nevoie de un proces pentru reformarea şi adaptarea la noile condiţii şi obiective ale PNPSCT. Nu în ultimul rând, unele dintre priorităţile pentru a putea asigura o reţea optimă pentru oferirea de servicii rămân garantarea finanţării adecvate şi determinarea mecanismelor pentru eliminarea provocărilor cauzate de achiziţiile publice. ACTIVITATE 38. Elaborarea unui plan general de optimizare şi dezvoltare a reţelei de laboratoare; ACTIVITATE 39. Elaborarea propunerii pentru reducerea numărului de paturi alocate TB şi realocarea resurselor către serviciile ambulatorii; ACTIVITATE 40. Sprijinirea serviciilor inovatoare pentru pacienţi prin introducerea soluţiilor digitale şi non-digitale care să permită accesul de la distanţă la tratamentul direct observat şi la supraveghere, incluzând soluţii de management clinic la distanţă pentru pacienţii cu TB; ACTIVITATE 41. Introducerea unităţilor mobile pentru furnizarea serviciilor, pentru ca pacienţii să aibă acces la serviciile medicale mai aproape de casă; ACTIVITATE 42. Integrarea furnizorilor de servicii publice şi private la toate nivelurile, în special a asistenţei medicale primare de la nivel local; Obiectivul specific 2.2.4: Controlul infecţiei TB Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 6/2018 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1171/2015 cu modificările şi completările ulterioare, reglementează activitatea de control al infecţiilor în unităţile sanitare pentru TB şi în alte unităţi cu risc ridicat. Conform cadrului de reglementare, toate unităţile trebuie să aibă propriul plan privind controlul transmiterii TB, iar OMS recomandă ca acesta să fie integrat în planul general de prevenire a infecţiilor nosocomiale în spitale. Pandemia COVID-19 a crescut considerabil gradul de conştientizare la nivel naţional cu privire la măsurile privind controlul infecţiilor cu transmitere prin aer, importanţa protecţiei respiratorii, tipurile de măşti şi utilizarea în funcţie de expunere, respectarea igienei respiratorii, rolul radiaţiilor UV în dezinfectarea aerului. Cu toate acestea, informaţiile şi abilităţile corecte nu sunt răspândite egal şi uniform. Provocarea actuală ar putea reprezenta o oportunitate pentru integrarea recomandărilor valabile pentru TB şi COVID-19 în legislaţia generală, precum şi pentru utilizarea cunoştinţele şi a practicilor anterioare în domeniul controlului tuberculozei ca o bază pentru viitor. Unele dintre măsurile care au avut cel mai mare impact sunt triajul pacienţilor şi izolarea cazurilor suspecte, activitatea şi circuitele corecte din punct de vedere epidemiologic, sistemele de ventilaţie şi protocolul privind utilizarea lămpilor UV. Ministerul Sănătăţii şi autorităţile de sănătate publică au integrat măsurile de control al transmiterii COVID-19 şi TB. Prin Hotărârea Guvernului nr. 921/2020 privind aprobarea Listei bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată sau după caz în unităţile sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora, precum şi a Listei unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave, tuberculoza pulmonară cu microscopie pozitivă a fost inclusă în rândul bolilor cu izolare obligatorie. Cele mai recente recomandări privind controlul transmiterii tuberculozei (2017) ar putea reprezenta un sprijin pentru punerea în aplicare a măsurilor standard. ACTIVITATE 43. Actualizarea evaluării privind măsurile de control al infecţiei TB din spitale. ACTIVITATE 44. Reglementarea standardelor de calitate pentru controlul infecţiilor prin măsuri administrative (evaluarea riscului infecţios al pacienţilor la internare, circuitele de activitate şi de circulaţie, educaţia pacienţilor privind igiena personală şi igiena respiratorie). ACTIVITATE 45. Punerea în aplicare a măsurilor de mediu (ventilaţie mecanică şi naturală, utilizarea şi mentenanţa lămpilor cu UV). ACTIVITATE 46. Asigurarea constantă a echipamentului individual de protecţie (PPE). ACTIVITATE 47. Controlul transmiterii comunitare cu ajutorul medicilor de familie, mediatorilor de sănătate, asistenţilor medicali comunitari şi asistenţilor sociali. Obiectivul specific 2.2.5: Aprovizionarea neîntreruptă cu medicamente TB şi cu alte produse esenţiale şi asigurarea unui sistem funcţional de management al stocurilor de medicamente Pentru aprovizionarea constantă cu medicamente anti-TB au existat diverse soluţii. Unele au fost implementate la nivel de sistem, cum ar fi mecanismul de achiziţii publice, altele doar la nivelul PNPSCT. Cu toate acestea, nicio soluţie nu a reuşit să asigure un flux constant în aprovizionare. Reglementările în vigoare permit Ministerului Sănătăţii (MS) să organizeze licitaţii pentru medicamentele anti-TB şi să aleagă furnizorii cu care Ministerul semnează acorduri-cadru. Aceste contracte permit spitalelor să achiziţioneze medicamente anti-TB folosind fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Uneori, se înregistrează întârzieri din diverse considerente , în asigurarea accesului la tratament. O modalitate ce ar putea aduce îmbunătăţiri substanţiale în privinţa aprovizionării constante cu medicamente anti-TB ar fi adoptarea unor soluţii practice aplicabile situaţiilor neprevăzute. ACTIVITATE 48. Implementarea unui sistem centralizat de decontare la nivelul MS pentru tratamentele cu costuri mari. ACTIVITATE 49. Implementarea unui sistem electronic pentru gestionarea medicamentelor anti-TB şi a produselor esenţiale pentru TB, care să fie utilizat de către coordonatorii judeţeni. Obiectivul general 2.3: Implicarea comunităţilor, a experţilor, a organizaţiilor societăţii civile şi a furnizorilor privaţi de asistenţă medicală Pentru a atinge obiectivele End TB este necesară tranziţia către modelul de îngrjire furnizat preponderent în ambulatoriu sau în comunitate, precum şi consolidarea abordării multidisciplinare, centrate pe pacient, mai ales pentru TB MDR. Una dintre principalele provocări o reprezintă accesul la tratament şi diagnostic pentru grupurile vulnerabile la risc şi izolate. Rolurile jucate de societate, comunităţi, organizaţiile societăţii civile şi experţi sunt deosebit de importante în abordarea nevoilor grupurilor defavorizate şi aflate la risc, ceea ce face integrarea acestor contribuţii să fie o prioritate pentru atingerea obiectivelor de control al TB. Obiectivul specific 2.3.1: Creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei şi reducerea discriminării persoanelor afectate Adesea, tubeculoza este percepută ca o boală uitată, ceea ce are ca rezultat un grad scăzut de conştientizare din partea societăţii cu privire la riscurile asociate acestei boli. În plus, din cauza stigmatizării şi a discriminării ridicate, persoanele afectate s-ar putea să nu beneficieze la timp de serviciile necesare şi de sprijinul social care i-ar ajuta să încheie cu succes tratamentul. Una dintre consecinţele pandemiei de COVID-19 este un grad de conştientizare mai mare în rândul populaţiei generale despre bolile transmise prin aer şi modalităţile de a limita transmiterea: igiena respiratorie, rolul ventilaţiei naturale, distanţarea fizică, spălarea pe mâini. Acest context reprezintă o oportunitate ce ar trebui valorificată şi în contextul controlului TB. ACTIVITATE 50. Elaborarea unui plan naţional de comunicare pentru TB care să includă campanii constante de comunicare/informare adresate populaţiei generale, inclusiv grupurilor vulnerabile şi din centre rezidenţiale, inclusiv prin mijloace electronice. ACTIVITATE 51. Desfăşurarea de campanii anuale dedicate Zilei Mondiale de luptă împotriva TB (24 martie) pentru a creşte gradul de conştientizare a publicului, dar şi pentru a mobiliza sprijinul factorilor decizionali la nivel înalt, atât pe plan local şi naţional, cât şi internaţional. ACTIVITATE 52. Identificarea reprezentanţilor mass-media care doresc să joace rolul de ambasadori pentru tuberculoză şi instruire a reprezentanţilor mass-media. ACTIVITATE 53. Asigurarea de cursuri de comunicare eficientă despre sănătatea publică pentru personalul medical. Obiectivul specific 2.3.2: Strategii locale/judeţene care să integreze obiectivele şi activităţile pentru controlul TB Angajamentul guvernului României pentru controlul TB este esenţial pentru a menţine activităţile legate de TB pe agenda politică şi pentru a asigura alocarea financiară adecvată pentru eliminarea tuberculozei. Abordarea "sănătate pentru toţi" promovată şi de Strategia END TB necesită ca toţi actorii instituţionali să includă sănătatea ca prioritate în strategiile de resort alături de mediu, nediscriminare şi alte teme orizontale. Prin urmare, PNSPCT trebuie să identifice local, prin coordonatorul tehnic judeţean, acele legături cu administraţia publică, serviciile de asistenţă socială, asistenţă medicală primară, reţea de asistenţi medicali comunitari, mediatori sanitari, DSP, care împreună cu mass-media locală, inspectoratul şcolar, organizaţiile neguvernamentale locale vor încerca să găsească elemente comune de interes şi oportunităţi pentru a promova obiectivele şi activităţile de control al TB la nivel local. PNPSCT poate dezvolta, sprijini şi coordona activităţi pe care coordonatorii judeţeni să le implementeze la nivel local, cum ar fi: ACTIVITATE 54. Elaborarea unui plan de comunicare privind TB şi a materialelor pentru Ziua de luptă împotriva tuberculozei sau alte evenimente locale. ACTIVITATE 55. Stabilirea unui plan de promovare locală a programului de control al tuberculozei. Obiectivul specific 2.3.3: Asigurarea serviciilor de tip comunitar/Furnizarea serviciilor prin intermediul implicării organizaţiilor comunitare şi altor furnizori privaţi Autorităţile române centrale şi locale din domeniul sănătăţii trebuie să integreze şi să acţioneze în sensul consolidării parteneriatelor cu societatea civilă şi cu organizaţiile comunitare, şi să asigure un cadru operaţional şi legal pentru implicarea acestora în furnizarea de servicii pentru TB şi în abordarea completă a nevoilor pacienţilor. Legea 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general stabileşte cadrul legal prin care un ordonator de credite - orice autoritate publică, precum şi orice instituţie publică de interes general, regional sau local- poate organiza proceduri de atribuire a unor contracte de finanţare nerambursabilă, reprezentând o alocare financiară directă din fonduri publice, în vederea desfăşurării de către persoane fizice sau juridice fără scop patrimonial a unor activităţi non-profit care să contribuie la realizarea de acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local. Această lege asigură cadrul pentru una dintre opţiunile de finanţare şi contractare a serviciilor sociale furnizate de ONG-uri pentru managementul pacientului cu tuberculoză. În prezent, în România există mai multe proiecte ale unor ONG-uri care au ca scop îmbunătăţirea depistării TB în comunităţile rurale şi cele greu accesibile. Deşi acestea sunt activităţi cu finanţare externă, este nevoie de implementarea unor mecanisme care să ofere sprijin financiar din surse interne pentru aceste proiecte şi care să facă aceste servicii sustenabile. Prin urmare, pe lângă domeniul de aplicare al acestor servicii şi acoperirea lor, România ar trebui să reglementeze mecanisme funcţionale care să permită contractarea ONG-urilor şi plata acestora pentru serviciile furnizate în zonele rurale sau către grupurile dezavantajate. Pe parcursul implementării acestei strategii pentru TB, se va acorda sprijin suplimentar pentru implementarea unor modele de îngrijire ce au fost deja testate cu succes (de exemplu, program comunitar de sprijin pentru aderenţa pacienţilor cu TB sensibilă, sprijin din partea colectivului, a colegilor şi a echipei multidisciplinare, unităţi mobile pentru depistarea TB). Este necesară acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării serviciilor de prevenire şi diagnosticare a TB, dar şi serviciilor de îngrijire pentru grupurile greu accesibile, precum foşti deţinuţi, persoane care trăiesc cu HIV, persoanele care folosesc droguri injectabile (PFDI) şi alte grupuri la risc. Se impune totodată a fi subliniat faptul că pacienţii cu TB au atât nevoi medicale, care pot fi foarte complexe, dar au şi multiple nevoi sociale, de ordin psihologic, economic, etc. În acest context, numai furnizarea de servicii medicale gratuite nu este suficientă pentru a asigura complianţa la tratamentul TB (îndelungat şi cu multiple reacţii adverse) şi restabilirea stării de sănătate a pacientului şi reinserţia sa socio-profesională. Dincolo de serviciile medicale necesare, larga majoritate a pacienţilor cu TB prezintă vulnerabilităţi sociale multidimensionale şi, din această perspectivă, este esenţial ca ei să beneficieze de serviciile şi prestaţiile sociale de care au nevoie şi să fie puse în funcţiune mecanisme instituţionale care facilitează accesul pacienţilor la aceste beneficii sociale, în comunităţile de domiciliu. ACTIVITATE 56. Definirea rolului complementar al ONG-urilor/organizaţiilor comunitare pentru următoarele servicii: identificarea suspecţilor de TB, facilitarea accesului la servicii de diagnostic, monitorizarea administrării tratamentului, identificarea contacţilor şi sprijin pentru finalizarea anchetelor epidemiologice. ACTIVITATE 57. Identificarea tipurilor de servicii sociale ce pot fi furnizate de ONG-uri/organizaţiile comunitare în mod specific pentru pacienţii cu TB şi elaborarea de modele care să sprijine accesul pacienţilor la screening, diagnostic şi tratament şi să încurajeze aderenţa. ACTIVITATE 58. Asigurarea sustenabilităţii prin finanţarea internă constantă a serviciilor atunci când nu vor mai fi accesibile surse de finanţare externă. Direcţia strategică 3: Furnizarea de informaţii corecte şi reale pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate şi de dovezi care să dirijeze procesul decizional informat. Scopul Direcţiei Strategice 3 este de a genera date valide care să fundamenteze procesele decizionale informate pentru implementarea unor modele de furnizare a serviciilor TB, adoptarea intervenţiilor inovatoare şi extinderea responsabilităţii în faţa partenerilor naţionali şi internaţionali. Informaţiile în timp util şi de încredere sunt esenţiale pentru a combate tuberculoza şi pentru a asigura planificarea, monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a acestei strategii şi pentru a asigura răspunderea în cadrul PNPSCT. Serviciile TB în România se află într-o conexiune importantă şi este esenţial accesul în timp util la dovezi şi informaţii care să conducă la decizii optime. Acestea includ date epidemiologice şi clinice, precum şi date manageriale. Obiectivul general 3.1: Monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale pentru controlul TB şi performanţa PNPSCT În prezent, România are un sistem centralizat de colectare a datelor pentru pacienţii TB şi rezultatele tratamentului acestora. Datele sunt colectate prin intermediul unei aplicaţii informatice utilizate în fiecare dispensar TB. În general, acest sistem se rezumă la raportări solicitate naţional de către INSP şi internaţional către de ECDC, OMS, iar modulele de raportare financiară solicitate de Ministerul Sănătăţii nu sunt acoperite. În acest context, PNPSCT ar putea revizui setul de date colectat cu posibilitatea de integrare şi a altor variabile, astfel încât rapoartele obţinute şi diseminate să fie utilizate pentru un management mai eficient. Sub conducerea Ministerului Sănătăţii, PNPSCT şi INSP elaborează Planul de acţiune şi planul de monitorizare şi evaluare (M&E) ale strategiei, care includ principalele activităţi care urmează a fi implementate, cum ar fi educaţia pentru sănătate, supravegherea epidemiologică, instruirea personalului, etc. Planul conţine indicatori de monitorizare şi evaluare pentru principalele activităţi, permiţând evaluări periodice. Strategia TB 2022 - 2030 este, de asemenea, însoţită de indicatori cheie ai strategiei care ghidează dezvoltarea planului de M&E şi sunt colectaţi în vederea măsurării rezultatelor şi impactului. În general, sistemul de monitorizare şi evaluare şi colectarea datelor trebuie revizuite pentru a satisface noile cerinţe şi modelul nou de furnizare a serviciilor. Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), principalul organism naţional de sănătate publică, împreună cu Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, care este forul metodologic pentru PNPSCT, va consolida sistemul existent de colectare a datelor într-un nou model atotcuprinzător şi va creea procese de completare a datelor cu validarea lor periodică. Acesta va include date despre rezultatele clinice şi epidemiologice, informaţii strategice şi date manageriale (resurse de infrastructură şi financiare, utilizarea serviciilor şi altele similare). În această intervenţie vor fi incluse următoarele activităţi: ACTIVITATE 59. Cartografierea sistemului actual de colectare a datelor şi crearea unui model consolidat de colectare a datelor la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta care să includă interoperabilitatea registrului bolnavilor TB cu date colectate de sănătate publică, laborator şi medicamente TB ACTIVITATE 60. Colectarea datelor şi elaborarea raportului anual privind implementarea strategiei TB, inclusiv transmiterea concluziilor către instituţiile şi actorii cheie ACTIVITATE 61. Efectuarea de studii referitoare la impactul noilor strategii şi al tehnologiilor pentru gestionarea TB MDR ACTIVITATE 62. Derularea de cercetări operaţionale care să sprijine implementarea ghidurilor de tratament preventiv pentru TB ACTIVITATE 63. Derularea de cercetări operaţionale care să sprijine implementarea modelului de îngrijire în ambulatoriu ACTIVITATE 64. Derularea de cercetări operaţionale privind intervenţiile inovatoare de tip comunitar, axate pe pacienţi Obiectivul general 3.2. Obţinerea de dovezi care să dirijeze procesul decizional informat, transmiterea şi adoptarea rezultatelor obţinute din cercetările operaţionale în domeniul TB Dovezile de încredere sunt esenţiale în susţinerea unui proces decizional corect şi pentru îmbunătăţirea performanţelor din controlul TB la nivel naţional şi judeţean. În prezent, sunt necesare cercetări operaţionale pentru obţinerea de dovezi care să conducă la măsuri mai eficiente terapeutice, diagnostice şi abordări noi de furnizare a serviciilor. ACTIVITATE 65. Definirea priorităţilor naţionale de cercetare în domeniul TB şi alocarea de fonduri care să încurajeze cercetarea ACTIVITATE 66. Crearea de canale şi mecanisme pentru a exploata şi valorifica colectarea şi gestionarea datelor strategiei, în scopul cercetării ACTIVITATE 67. Alocarea de fonduri pentru cercetare în domeniul TB, în conformitate cu priorităţile de cercetare definite ACTIVITATE 68. Efectuarea unui sondaj privind impactul financiar al bolii pentru pacienţii TB şi analiza nivelului catastrofal al acestora (cel puţin 2 runde) ACTIVITATE 69. Efectuarea unui sondaj despre cunoştinţele, atitudinile şi practicile TB în rândul pneumologilor şi medicilor generalişti, pacienţilor şi populaţiei generale. Obiectivul general 3.3: Consolidarea capacităţii de cercetare în domeniul TB, pentru cercetări operaţionale şi cercetare fundamentală În prezent, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" sunt două instituţii naţionale implicate în cercetări în domeniul tuberculozei. Domeniul de expertiză al INSP se concentrează mai mult pe cercetarea TB în contextul sănătăţii publice, iar Institutul Pneumoftiziologie "Marius Nasta" este un centru de excelenţă clinică în domeniul pneumologiei şi tuberculozei. Aceste instituţii vor continua să consolideze abilităţile personalului de cercetare şi să contacteze cercetătorii din alte instituţii şi domenii pentru a cultiva un mediu de colaborare în cercetarea interdisciplinară şi intersectorială, pentru a consolida legăturile cu colegii internaţionali din domeniul cercetării TB. În ultimii ani, prin intermediul colectivului de cercetare din Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" cu suportul clinicienilor din reţeaua naţională de pneumoftiziologie, România a participat la proiecte importante de cercetare în domeniul tuberculozei, la nivel european şi internaţional, asigurând implicarea cercetătorilor români şi contribuţia acestora la cele mai prestigioase proiecte. Consolidarea capacităţii de cercetare din România va oferi oportunităţi pentru cercetătorii români să facă descoperiri importante în domeniul tuberculozei şi să se implice în toate direcţiile de acţiune ale cercetării globale: dezvoltarea de noi metode de diagnostic, descoperirea de noi molecule pentru tratamentul tuberculozei, a unui vaccin, precum şi cercetări operaţionale, asupra eficienţei sistemului de sănătate şi al sistemului de protecţie socială în controlul tuberculozei. În concordanţă cu Strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Cercetare şi Inovare în Tuberculoză*11 la care a aderat pe 10 august 2020, România va urmări obiectivele strategice globale, şi anume: *11 World Health Organization, 2020, A Draft Global Strategy for Tuberculosis Research and Innovation, https://www.who.int/docs/default-source/documents/tuberculosis/may8-edited-globtbresstrat-v2- dox.pdf?sfvrsn=cb116dfa 2 a. Să asigure un mediu propice pentru cercetare şi inovare în domeniul TB b. Să crească nivelul investiţiilor financiare în cercetare şi inovare pentru tuberculoză c. Să promoveze şi să îmbunătăţească abordările de acces comun la date d. Să promoveze accesul echitabil la beneficiile cercetării şi inovării ACTIVITATE 70. Înfiinţarea reţelei naţionale de cercetare în domeniul TB şi asigurarea includerii în coordonare a reprezentanţilor universităţilor naţionale şi a institutelor de cercetare, a PNPSCT şi a societăţii civile; ACTIVITATE 71. Înfiinţarea unui program de training în domeniul cercetării, în ţară, în parteneriat cu instituţii educaţionale, axat pe tuberculoză; ACTIVITATE 72. Extinderea reţelei de cercetare către partenerii din societatea civilă Rezultatele şi indicatorii pentru obiectivele şi activităţile strategiei sunt detaliate în planul de acţiuni. III.3. Cadrul de monitorizare şi evaluare În vederea elaborării cadrului de monitorizare şi evaluare pentru această strategie, s-au folosit următoarele: abordarea standard a monitorizării şi evaluării, experienţa implementării cadrului M&E al Strategiei TB pentru perioada 201S-2020 din România, recomandările prezentate în documentul intitulat "WHO Toolkit for TB NSP Development and Multisectoral Accountability Framework for TB", elaborat de OMS în 2019. Monitorizarea şi evaluarea sunt esenţiale în cadrul ciclului de dezvoltare şi implementare a politicilor, iar cadrul M&E al acestui document de politică a fost integrat în procesul de dezvoltare realistă pentru a contribui la implementarea acestei strategii. Scopul acestui cadru este să stabilească un plan pentru: ● monitorizarea, de obicei continuă, a progresului înregistrat în cadrul implementării activităţilor planificate, dar şi în furnizarea de servicii; ● evaluarea progresului înregistrat în vederea atingerii obiectivelor şi scopurilor anticipate, care în multe situaţii, ar putea fi un proces desfăşurat în mod regulat. Planul de monitorizare şi evaluare defineşte indicatori pentru toate scopurile, obiectivele strategice şi activităţile propuse în acest document, propune măsurarea impactului, a rezultatelor şi a procesului de aplicare a acestei strategii. Monitorizarea şi Evaluarea Monitorizarea implementării acestei strategii se face prin analiza indicatorilor, iar progresul se evaluează pe baza atingerii obiectivelor strategiei. Indicatori de impact şi de rezultat Tabelul III.3. sumarizează indicatorii cheie ai Strategiei naţionale TB 2022-2030 Tabel III.3. Indicatori cheie ai Strategie Naţionale TB 2022-2030
┌──────────────────┬────┬──────────────┐
│ │Bază│Ţinte │
├──────────────────┼────┼────┬────┬────┤
│INDICATORI DE │2018│2022│2025│2030│
│IMPACT │ │ │ │ │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│Rata incidenţei TB│ │ │ │ │
│(la 100.000 de │59.5│47,6│29,8│11,9│
│locuitori) │ │ │ │ │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│Mortalitatea prin │ │ │ │ │
│TB (la 100.000 de │4.1 │2,7 │1,0 │0,4 │
│locuitori) │ │ │ │ │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│Familii afectate │ │ │ │ │
│de TB, care se │ │ │ │ │
│confruntă cu │NA │0% │0% │0% │
│costuri │ │ │ │ │
│catastrofale din │ │ │ │ │
│cauza TB (%) │ │ │ │ │
└──────────────────┴────┴────┴────┴────┘
┌────────────────┬──────┬──────────────┐
│ │Bază │Ţinte │
├────────────────┼──────┼────┬────┬────┤
│INDICATORI DE │2018 │2022│2025│2030│
│REZULTAT │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼────┼────┤
│Număr cazuri de │ │ │ │ │
│TB notificate │ │ │ │ │
│anual (pacientul│ │ │ │ │
│înregistrat o │12199 │9760│6100│2500│
│singură dată pe │ │ │ │ │
│an, prima │ │ │ │ │
│notificare) │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼────┼────┤
│Număr cazuri MDR│ │ │ │ │
│/RR-TB │ │ │ │ │
│notificate anual│ │ │ │ │
│(pacientul │358/ │280/│180/│75/ │
│înregistrat o │447 │360 │225 │95 │
│singură dată pe │ │ │ │ │
│an, prima │ │ │ │ │
│notificare) │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼────┼────┤
│Acoperirea cu │ │ │ │ │
│antibiogramă în │ │ │ │ │
│totalul │58% │60% │90% │100%│
│cazurilor de TB │ │ │ │ │
│confirmate │ │ │ │ │
│bacteriologic │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼────┼────┤
│Proporţia │ │ │ │ │
│pacienţilor │ │ │ │ │
│diagnosticaţi cu│98,9% │99% │99% │100%│
│TB care au │ │ │ │ │
│tratament │ │ │ │ │
│iniţiat │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼────┼────┤
│Rata de succes a│ │ │ │ │
│tratamentului în│ │ │ │ │
│rândul │ │ │ │ │
│pacienţilor cu │ │ │ │ │
│TB sensibilă │84.75%│88% │90% │95% │
│(cazuri noi │ │ │ │ │
│pulmonare │ │ │ │ │
│confirmate, fără│ │ │ │ │
│RR, evaluate la │ │ │ │ │
│12 luni) │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼────┼────┤
│Rata de succes a│ │ │ │ │
│tratamentului în│ │ │ │ │
│rândul │ │ │ │ │
│pacienţilor cu │39,7% │57% │70% │75% │
│TB rezistentă │ │ │ │ │
│(doar cazuri │ │ │ │ │
│MDR) │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼────┼────┤
│Proporţia │ │ │ │ │
│persoanelor │ │ │ │ │
│identificate/ │ │ │ │ │
│eligibile pentru│NA │NA │65% │100%│
│terapie │ │ │ │ │
│preventivă/ITBL │ │ │ │ │
│- cu tratament │ │ │ │ │
│iniţiat │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴────┴────┴────┘
III.4. Etapele următoare şi instituţiile responsabile Această strategie a fost elaborată folosind o abordare participativă şi bazată pe dovezi. În cursul evaluării intermediare a implementării Strategiei TB 2015-2020, s-au colectat dovezi ce au stat la baza elaborării noii strategii. În procesul de dezvoltare au fost implicaţi experţi naţionali şi internaţionali din domeniul tuberculozei şi al sistemelor de sănătate: clinicieni, epidemiologi, reprezentanţi ai societăţii civile, funcţionari publici, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi experţi internaţionali. Procesul de redactare a luat în considerare principiile enunţate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1171/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale, cu modificările şi completările ulterioare care oferă structura şi indicaţii despre elaborarea şi structurarea documentelor de politică naţională. După aprobare, următoarele organizaţii vor fi responsabile pentru implementarea acestei strategii: Ministerul Sănătăţii - supravegherea generală a realizării strategiei, asigurarea că Strategia îşi va menţine relevanţa în contextul priorităţilor de dezvoltare ale ţării, al obligaţiilor faţă de cetăţeni, al angajamentelor internaţionale şi regionale ale ţării. Institutul Naţional de Sănătate Publică - INSP are rolul de instituţie principală care elaborează şi execută politici naţionale în domeniul sănătăţii publice, supraveghează implementarea programelor pentru sănătatea publică. INSP are rol de coordonare în implementarea strategiei şi este responsabil pentru planificarea activităţilor prevăzute, pentru monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare. Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" - Institutul Marius Nasta este o instituţie clinică de top în domeniul TB, coordonează prin Unitatea de Asistenţă Tehnică şi Management (UATM) Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei. În prezent, Institutul continuă să gestioneze TB din punct de vedere clinic şi diagnostic prin Laboratorul Naţional de Referinţă TB, deţine o capacitate semnificativă de cercetare în domeniul TB. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - asigură finanţarea serviciilor spitaliceşti, conform Contractului Cadru Autorităţile locale din domeniul sănătăţii - în calitate de agenţii principale care definesc politicile şi finanţarea pentru asistenţa medicală primară, acestea sunt responsabile pentru integrarea îmbunătăţită a serviciilor TB în cadrul asistenţei medicale primare, precum şi pentru asigurarea sprijinului financiar pentru serviciile din comunităţi. Sistemul penitenciar (Ministerul Justiţiei) - organizaţia principală responsabilă pentru implementarea screening-ului sistematic în penitenciare şi asigurarea accesului deţinuţilor la tratamente de aceeaşi calitate. Sistemul de asistenţă socială (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale) - este capabil să ofere un sprijin social şi financiar pentru persoanele care beneficiază de tratament TB (de exemplu, compensaţia pentru pierderea locului de muncă), dar şi să sprijine grupurile vulnerabile şi la risc să apeleze la serviciile medicale şi diagnostice pentru TB în vederea susţinerii tratamentului. III.5. Implicaţii bugetare (aspecte financiare) Se estimează că România*12 a cheltuit 104 milioane de dolari (2017)*13 pentru activităţi de control al TB. Documentele oficiale în vigoare la momentul elaborării strategiei prevăd următoarele surse financiare disponibile pentru ca ţara să-şi atingă obiectivele în domeniul tuberculozei (Tabel III.4). *12 Surse diferite, sugerează niveluri diferite de cheltuieli cu TB, în România. Sursa următoare este o estimare bazată pe raportarea naţională. *13 Tracking total spending on tuberculosis by source and function in 135 low-income and middle-income countries, 2000-17: a financial modelling study Su, Yanfang et al. The Lancet Infectious Diseases, Volume 20, Issue 8, 929 - 942 Tabel III.4. Bugetul previzionat pe ani şi surse de finanţare* - 2019 - 2023 (RON)
┌─────────┬──────────┬────────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│ │ │Fondul │ │ │ │
│Anul │ │Global de │ │ │ │
│/surse │Ministerul│lupta │Granturi │Fonduri │ │
│de │Sănătăţii │impotriva │SEE │europene │Total RON │
│finanţare│ │SIDA, │ │POCU 4.9 │ │
│ │ │Tuberculozei│ │ │ │
│ │ │si Malariei │ │ │ │
├─────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2019** │28,916,497│3,932,843 │- │- │32,849,340│
├─────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2020 │29,855,000│8,633,962 │876,690 │3,223,333 │42,588,985│
├─────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2021 │30,851,000│4,810,673 │20,965,520│14,097,759│70,724,952│
├─────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2022 │29.015.000│8,190,767 │19,447,466│11,287,274│59.749.740│
├─────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2023 │- │978,981 │12,723,733│3,875,000 │16,598,733│
└─────────┴──────────┴────────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
*Tabelul nu include finanţarea serviciilor spitaliceşti din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ** an de referinţă, neinfluenţat de pandemia Covid 19 În afara bugetului actual din PNPSCT şi al cheltuielilor cu spitalizarea realizate de CNAS, pentru consolidarea intervenţiilor propuse în Strategia Naţională pentru TB, din 2022 până în 2025 s-a estimat un buget de aproximativ 21,7 milioane lei (pentru o perioadă de 4 ani)(Tabel III. 5.). Acest buget se preconizează a fi acoperit prin proiecte cu finanţare externă, inclusiv PNRR şi POS, dintre care unele sunt deja în curs de implementare. Prin urmare, implementarea acestei strategii va genera presiuni bugetare adiţionale nesemnificative. Cu toate acestea, pentru optimizarea utilizării resurselor financiare este necesară o schimbare structurală semnificativă în portofoliul de resurse existent, cu un accent mai mare pe modelul de asigurare a serviciilor în ambulatoriu, pe tuberculoza latentă, îmbunătăţirea diagnosticării TB şi pe rezultatele tratamentului. România va implementa astfel un model de îngrijiri mai eficient, ceea ce va permite finanţarea serviciilor inovative din resursele existente, creşterea calităţii serviciilor şi îmbunătăţirea răspunsului la tratament. Tabel III.5. REZUMAT BUGET
┌────┬──────────────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────┐
│ │Intervenţii │2022 │2023 │2024 │2025 │Total │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│1.1.│diagnosticului│222040 │143960 │239120 │48800 │653920 │
│ │precoce al │ │ │ │ │ │
│ │tuberculozei │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │rezultatelor │ │ │ │ │ │
│ │la tratament │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoanele cu │ │ │ │ │ │
│ │TB, inclusiv │ │ │ │ │ │
│1.2.│cu TB │1595760│1515240│976000 │927200 │5014200 │
│ │rezistentă la │ │ │ │ │ │
│ │medicamete, si│ │ │ │ │ │
│ │asigurarea de │ │ │ │ │ │
│ │servicii de │ │ │ │ │ │
│ │sprijin pentru│ │ │ │ │ │
│ │pacienţi │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Gestionarea │ │ │ │ │ │
│ │programatică a│ │ │ │ │ │
│ │ITBL si a │ │ │ │ │ │
│1.3.│altor │317200 │0 │0 │0 │317200 │
│ │intervenţii │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │prevenirea TB │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Angajament │ │ │ │ │ │
│ │politic, │ │ │ │ │ │
│ │resurse │ │ │ │ │ │
│2.1.│adecvate │589260 │433100 │47580 │166530 │1236470 │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │prevenirea si │ │ │ │ │ │
│ │controlul TB │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Consolidarea │ │ │ │ │ │
│ │funcţiilor de │ │ │ │ │ │
│ │bază ale │ │ │ │ │ │
│ │sistemelor de │ │ │ │ │ │
│2.2.│sănătate │1404220│626104 │626104 │662704 │3319132 │
│ │pentru a │ │ │ │ │ │
│ │răspunde în │ │ │ │ │ │
│ │mod adecvat la│ │ │ │ │ │
│ │TB │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Implicarea │ │ │ │ │ │
│ │comunităţilor,│ │ │ │ │ │
│ │a experţilor, │ │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiilor│ │ │ │ │ │
│2.3.│societăţii │508740 │366000 │234240 │283040 │1392020 │
│ │civile si a │ │ │ │ │ │
│ │furnizorilor │ │ │ │ │ │
│ │de îngrijiri │ │ │ │ │ │
│ │publici si │ │ │ │ │ │
│ │privaţi │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │si evaluarea │ │ │ │ │ │
│ │Strategiei │ │ │ │ │ │
│3.1.│naţionale │1753262│1753262│1665300 │1665300│6837124 │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │controlul TB │ │ │ │ │ │
│ │si performanţa│ │ │ │ │ │
│ │PNSPCT │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Generarea de │ │ │ │ │ │
│ │dovezi si de │ │ │ │ │ │
│ │date pentru a │ │ │ │ │ │
│ │sprijini │ │ │ │ │ │
│ │procesul de │ │ │ │ │ │
│3.2.│luare a │79300 │1244400│1244400 │24400 │2592500 │
│ │deciziilor, │ │ │ │ │ │
│ │transferul si │ │ │ │ │ │
│ │adoptarea │ │ │ │ │ │
│ │rezultatelor │ │ │ │ │ │
│ │cercetării │ │ │ │ │ │
│ │legate de TB │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┤
│ │Consolidarea │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii de│ │ │ │ │ │
│ │cercetare în │ │ │ │ │ │
│3.3.│domeniul TB │93940 │93940 │93940 │93940 │375760 │
│ │(cercetare │ │ │ │ │ │
│ │operaţională │ │ │ │ │ │
│ │si cercetare │ │ │ │ │ │
│ │de bază) │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────┼───────┴┬───────┼───────┼────────┤
│Total RON │6563722│6176006 │5126684│3871914│21738326│
└───────────────────┴───────┴────────┴───────┴───────┴────────┘
Activităţile bugetate în cadrul acestei strategii se concentrează pe investiţiile necesare dezvoltării de noi modele de îngrijire, mai eficiente, pe îmbunătăţirea administrării resurselor şi a cadrului legislativ. Toate măsurile prevăzute vor facilita progresul în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi a ţintelor stabilite pentru stoparea tuberculozei. III.6. Implicaţii juridice Prezenta strategie stabileşte cadrul de intervenţie pentru controlul tuberculozei în România, fiind un instrument necesar pentru aplicarea legislaţiei primare din domeniul sănătăţii, respectiv Legea privind reforma în sănătate nr. 95/2006 cu modificările şi completările ulterioare şi Legea privind controlul tuberculozei în România nr. 302/2018. ANEXA 1 la Strategie Planul de acţiune la Strategia Naţională de Control al Tuberculozei în România, pentru perioada 2022-2030 Direcţia strategică 1: Îmbunătăţirea prevenţiei, depistării precoce şi a tratamentului tuberculozei în România
┌─────────────────┬──┬────────────────────┬─────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────────────────────────────────────────────┐
│OBIECTIV │ │ACTIVITATE │Rezultate │Indicatori/ │Instituţii │Sursa de │Perioada de implementare 2022 - 2030 │
│ │ │ │ │livrabile │responsabile│finanţare│ │
├─────────────────┼──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │ │ │ │ │ │2022│2023│2024│2025│2026│2027│2028│2029│2030│
├─────────────────┴──┴────────────────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 1.1: îmbunătăţirea diagnosticului precoce al tuberculozei │
├─────────────────┬──┬────────────────────┬─────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Definirea rolului şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │responsabilităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fiecărui tip de │Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │laborator din reţea │reorganizare │Efectuarea de │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi a standardelor de│pentru reţeaua de│revizuiri │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţionare a │laboratoare │periodice a │ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1 │acestora, cu │(categorii, rol, │reţelei de │MS/INSP/IP │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │obiectivul de a │responsabilităţi,│laboratoare TB │MN/spitale │externă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │consolida în │standard de │şi recomandările│ │Fondul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │continuare sistemul │personal, │sunt │ │Global │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │într-un model mai │standarde de │implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eficient din punct │echipamente). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de vedere al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │costurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │1. Achiziţia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Introducerea │echipamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │testelor de │Xpert │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │amplificare a │2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │acidului nucleic │Achiziţionarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │TB (NAAT) şi │de echipamente │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul │ │ │detectarea │cu mijloace │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.1.1: │ │Extinderea testării │rezistenţei la │lichide │MS/INSP/IP │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │2 │genetice pentru │RIF în toate │fenotipice │MN/ │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesului la │ │diagnosticarea TB. │laboratoarele de │3. Achiziţia de │spitale │externă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│metodele de │ │ │nivel III prin │secvenţiatoare │ │Fondul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diagnostic │ │ │dotarea acestor │genomice │ │Global │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│recomandate de │ │ │laboratoare cu │4. Achiziţia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│OMS, în special │ │ │echipamente │echipamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la metodele de │ │ │GeneXpert de │pentru detecţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diagnostic rapid │ │ │ultimă generaţie │infecţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi antibiogramă │ │ │ │tuberculoase │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │latente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Organizarea │ │Specificaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistemului de │Transportul │serviciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │transport pentru │probelor │transport pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │3 │probe biologice şi │biologice între │probele │MS/INSP/IP │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tulpini între │laboratoarele TB │biologice, între│MN/ DSPJ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │laboratoare, în │este funcţional │laboratoare, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţie de arondarea│ │funcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │teritorială. │ │arondare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │Specificaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Managementul │Lanţul de │transfer a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lanţului de │aprovizionare │medicamentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aprovizionare şi al │funcţionează │între unităţi, │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │4 │furnizării de │optim, iar │astfel încât │LABTB │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │consumabile de │medicamentele │acestea să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │laborator. │ajung la pacienţi│urmeze pacientul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fără întreruperi │şi să răspundă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │nevoilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │acestuia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gradului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare a │Număr programe de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │simptomelor TB şi a │formare │Programe de │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor TB în │specifice? │formare, │ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │5 │rândul personalului │Creşterea │campanii de │MS/IPMN/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medical general, mai│numărului de │comunicare- │PNPSCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │exact în rândul │pacienţi cu DOT │informare, │ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │furnizorilor de │la nivelul MF cu │seminarii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţă medicală │5% la 3 ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │primară prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │strategia PAL. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Crearea de programe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de screening │ │Plan anual de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistematic/ │ │screening, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţional │ │diagnostic si │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │integrate pentru TB/│ │tratament pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │HIV/Hepatita B şi C │Număr persoane │TB/HIV/Hepatita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în închisori şi în │trecute prin │C şi B în │MS/INSP/I │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │alte medii cu risc │screening pentru │penitenciare şi │MN/ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ridicat, cum ar fi │TB, HIV/HepB şi C│în alte unităţi │spitale/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │6 │locuinţe sociale, │- minim 30 000 │cu risc mare, │ministere cu│finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţii/ │persoane trecute │cum ar fi │reţele │externă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul │ │adăposturi, centrele│prin screening │locuinţele │proprii/ │Fondul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.1.2: │ │rezidenţiale de │pentru TB şi MDR │sociale, │Inst. Matei │Global │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │ │servicii sociale │TB │instituţii de │Balş │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│detectării │ │pentru persoanele │ │asistenţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│precoce a │ │adulte cu │ │socială, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tuberculozei prin│ │dizabilităţi şi │ │concentrări de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│depistarea activă│ │pentru alte grupuri │ │populaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a cazurilor, │ │vulnerabile de │ │paupera. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi de │ │populaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificare şi ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│de urmărire a │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contacţilor, cu │ │accesului la │Număr persoane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accent pe │ │serviciile │din zone izolate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grupurile │ │comunitare de │supuse screening-│ │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vulnerabile │ │screening şi │ului in │Metodologia de │ │PROIECTE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │7 │diagnostic pentru │comunităţi prin │lucru, │IPMN/PNP │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │persoanele care │intermediul │calendarul │SCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │locuiesc în zone │unităţilor mobile│intervenţiilor │ │UE - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │izolate, prin │pentru TB - 35 │ │ │POCU4.9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intermediul │000 beneficiari │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unităţilor mobile │din mediul rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Creşterea integrării│Ponderea │Metodologia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │screening-ului, │cazurilor │depistare activa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnosticului şi │diagnosticate in │la nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │8 │îngrijirilor pentru │spital versus │fiecărui palier │IPMN/PNP │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tuberculoză la │persoane │de acordare a │SCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul fiecărui │diagnosticate in │asistentei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivel de acordare a │ambulator │medicale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţei medicale;│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Screeningul pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │TB a cadrelor │Număr persoane │Plan anual de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale în cadrul │diagnosticate │screening al │MS/IPMN/ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │9 │protocolului de │prin activităţi │personalului │Spitale │fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │verificare a stării │de depistare │medical │ │proprii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de sănătate a │activa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──┴────────────────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 1.2: Îmbunătăţirea rezultatelor la tratament pentru toţi │
│pacienţii TB, inclusiv cu TB rezistentă la medicamente, şi │
│asigurarea de servicii suport pentru pacienţi │
├─────────────────┬──┬────────────────────┬─────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Actualizarea │Ghid TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │actualizat la 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ghidurilor naţionale│ani (sau la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în conformitate cu │nevoie odată cu │Ghid TB │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │10│recomandările OMS şi│schimbările in │actualizat la 5 │PNPSCT │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │includerea facilă a │protocoalele de │ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │schemelor │tratament agreate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │terapeutice în │la nivel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programul naţional │internaţional) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Obiectivul │ │Revizuirea periodică│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.2.1: │ │a reglementărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Asigurarea │ │pentru achiziţia │Normele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│disponibilităţii,│ │constantă şi rapidă │metodologice │Revizie a │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calităţii şi a │11│a medicamentelor TB,│implementare │normelor, anual │PNPSCT │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesului la │ │a reactivilor şi a │PNPSCT revizuite │la nevoie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medicamentele │ │materialelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anti-TB, conform │ │sanitare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│recomandărilor │ │laborator. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│OMS ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Gestionarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eficientă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicamentelor │Softul de │ │ │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │antiTB │monitorizare al │ │ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │12│(aprovizionare │pacienţilor TB/ │Soft updatat şi │MS/IPMN/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │constantă, asigurare│endemiei TB │funcţional │PNPSCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de stocuri, transfer│updatat │ │ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de medicamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │antiTB între │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unităţi). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Crearea unei │Softul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aplicaţii │monitorizare al │ │ │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informatice pentru │pacienţilor TB/ │Softul de │ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │13│monitorizare │endemiei TB │farmacie │MS/IPMN/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistematică şi în │updatat, care │funcţional │PNPSCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │timp real a │include si │ │ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul │ │tratamentului TB. │monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.2.2: │ │ │tratamentului TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Asigurarea ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│monitorizării │ │ │Softul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tratamentului, │ │ │monitorizare al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gestionarea │ │ │pacienţilor TB/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reacţiilor │ │Dezvoltarea unei │endemiei TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adverse la │ │platforme pentru │updatat şi │Soft updatat şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medicamente şi a │ │feedback şi discuţii│privind │funcţional; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comorbidităţilor │14│între pneumologi │gestionarea │Număr de │MS/IPMN/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru gestionarea │reacţiilor │sesizări privind│PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reacţiilor adverse │adverse. Sesiune │RA către ANM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi monitorizarea │online │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului TB. │semestrială/ la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nevoie pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │discuta datele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │introduse. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Elaborarea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │Actualizările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandărilor │privind modelul │Actualizările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţionale pentru │de îngrijire în │sunt în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │15│modelul de îngrijire│ambulator se │concordanta cu │MS/IPMN/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în ambulatoriu │regăsesc în │ghidul OMS, │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru pacientul cu │Ghidul TB, │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │TB, în conformitate │actualizat la 5 │timp real │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu recomandările │ani sau la nevoie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │OMS. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │Criteriile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Operaţionalizarea │Serviciile │angajare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii │multidisciplinare│psihologilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor │medico-psiho- │asistenţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │multidisciplinare │sociale necesare │sociali în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medico-psiho-sociale│susţinerii │dispensarele TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │16│necesare susţinerii │modelului de │sunt stabilite. │MS/IPMN/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul │ │modelului de │îngrijire în │Număr de │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.2.3: │ │îngrijire în │ambulatoriu (TB │angajări în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea │ │ambulatoriu (TB │sensibilă şi │dispt TB pe cele│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aderenţei şi a │ │sensibilă şi │rezistentă), sunt│2 meserii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultatelor │ │rezistentă). │asigurate în │Sursele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tratamentului, în│ │ │dispensarele TB │finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│special pentru TB│ │ │ │identificate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│MDR/XDR, prin ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│susţinerea │ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modelului de │ │ │numărului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îngrijiri │ │Operaţionalizarea │pacienţi cu DOT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centrate pe │ │relaţiilor cu │la MF şi prin │Număr scrisori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pacient │ │medicii de familie │asistenţa │metodologice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi cu serviciile de │comunitară cu 5% │sesiuni on line,│MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │17│asistenţă comunitară│la 3 ani. │întâlniri faţă │PNPSCT │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru administrarea│Comunicarea cu MF│în faţă cu MF si│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │direct observat a │îmbunătăţită prin│AMC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului TB. │scrisori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │metodologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │updatate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sesiuni on line │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │soluţiilor digitale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de monitorizare a │ │Număr de │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului TB │DOT şi VOT │comunităţi/MF/ │ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │18│(apeluri telefonice │implementate la │AMC care │MS/IPMN/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de reamintire pentru│nivel comunitar │implementează │PNPSCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administrarea │ │DOT şi VOT │ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aplicaţii pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │telefon, VOT). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Elaborarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │program comun de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │screening şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament pentru TB/│Planul anual de │Număr persoane │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │HIV/HCV şi │activitate al │care efectuează │ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │19│asigurarea accesului│caravanelor │screening │MS/IPMN/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru un număr tot │mobile - │integrat în │PNPSCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mai mare de persoane│obiective de │punctul de │ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │care efectuează │screening │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │screening integrat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în punctul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijire. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Asigurarea accesului│Plan anual de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor TB la │screening, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │screening şi testare│diagnostic şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru HIV şi HCV; │tratament pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în mod similar, │TB/HIV/Hepatita C│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul │ │asigurarea │şi B în │Număr persoane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.2.4: │ │efectuării în mod │penitenciare şi │care efectuează │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Activităţi │ │regulat a │în alte medii cu │screening │MS/IPMN/ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colaborative în │20│screening-ului │risc ridicat, cum│integrat în │PNPSCT/M │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│domeniul TB/HIV/ │ │pentru TB pentru │ar fi locuinţe │medii cu risc │AI/MMPS │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│HCV şi │ │persoanele care │sociale, │crescut │ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │ │trăiesc cu HIV, │instituţii/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comorbidităţilor │ │precum şi testarea │adăpost uri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi tratamentul │pentru alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru ITBL, după │grupuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │caz. │vulnerabile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Asigurarea │Elaborarea unui │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operaţionalizării │protocol/aducerea│procedurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │managementului comun│la zi a │management │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │21│a cazurilor cu │protocolului de │comun, │PNPSCT/PN │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │TB-HIV prin │colaborare dintre│interdisciplinar│HIV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │abordarea │programele TB şi │a cazurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │interdisciplinară a │HIV │TB-HIV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │coinfecţiei TB-HIV. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Actualizarea │Recomandări │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │22│constantă a │clinice la zi │actualizări -la │MS/IPMN/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandărilor │conform │2 ani sau la │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │clinice. │ghidurilor OMS │nevoie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴──┴────────────────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 1.3: Gestionarea programatică a ITBL şi a altor intervenţii │
│pentru prevenirea TB │
├─────────────────┬──┬────────────────────┬─────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandărilor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │protocoalelor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnosticarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │23│tratarea ITBL, │Elaborare ghid de│Ghid ITBL │MS/IPMN/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │incluzând grupurile │ITBL │elaborat │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu prioritate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ridicată pe care se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │concentrează │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţia. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │Normele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Normele │metodologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │metodologice │implementare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Includerea │implementare │PNPSCT conţin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │achiziţionării de │PNPSCT conţin │prevederi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │materiale de │prevederi privind│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │laborator şi │achiziţionarea de│achiziţionarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicamente necesare│materiale de │de materiale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în listele naţionale│laborator şi │laborator şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │24│de achiziţii publice│medicamente │medicamente │MS/IPMN/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi asigurarea │necesare în │necesare în │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │includerii │listele naţionale│listele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul │ │service-ului │de achiziţii │naţionale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.3.1: │ │echipamentelor în │publice şi │achiziţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reducerea poverii│ │cheltuielile │includerii │publice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţionale a │ │decontate. │service-ului │includerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infecţiei │ │ │echipamentelor în│service-ului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tuberculoase │ │ │cheltuielile │echipamentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│latente │ │ │decontate. │în cheltuielile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │decontate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │Creşterea ratei │Normele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │de acoperire cu │metodologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea unei rate│tratamentul ITBL,│implementare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de acoperire tot mai│conform ghidului │PNPSCT conţin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mari pentru │naţional la │prevederi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │25│tratamentul ITBL, │grupele de risc │privind │MS/IPMN/ │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │începând cu │cu 5% la 3 ani se│acoperirea cu │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │grupurile la risc │regăseşte in │tratament al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mare (persoane cu │normele │cazurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │HIV şi vârstnici). │metodologice │ITBL conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │updatate │ghidului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │Baza de date cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea unei baze de│persoanele │Soft │ │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │date electronice cu │diagnosticate si │epidemiologic TB│ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │26│persoanele │tratate pentru │updatat şi se │MS/IPMN/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnosticate şi │ITBL se regăseşte│pot genera │PNPSCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratate pentru ITBL.│în registrul │rapoarte privind│ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │electronic al │tratamentul ITBL│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pacienţilor cu TB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Continuarea │Asigurarea unei │Rata de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vaccinării BCG în │acoperiri │acoperire │MS/PNPSCT/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul │27│rândul │vaccinale optime │vaccinala la nou│INSP/ │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specific 1.3.2: │ │nou-născuţilor. │a nou născuţilor │născuţi de peste│maternităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Prevenirea TB şi │ │ │ │90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a complicaţiilor ├──┼────────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TB prin │ │Introducerea de noi │Vaccinuri TB noi │Ghid metodologic│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vaccinarea în │ │vaccinuri, atunci │introduse atunci │TB updatat; │MS/PNPSCT/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│timp util │28│când acestea vor fi │când ele devin │Scrisoare │INSP/ │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │disponibile. │disponibile │metodologica │maternităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │INSP/IPMN │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────┴──┴────────────────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Direcţia strategică 2: Un mediu favorabil pentru prevenirea, îngrijirea şi tratarea TB
┌────────────────────┬──┬─────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────────────────────────────────────────────┐
│OBIECTIV │ │ACTIVITATE │Rezultate │Indicatori/ │Instituţii │Sursa de │Perioada de implementare │
│ │ │ │ │livrabile │responsabile│finanţare│ │
├────────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │ │ │ │ │ │2022│2023│2024│2025│2026│2027│2028│2029│2030│
├────────────────────┴──┴─────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 2.1: Implicarea şi angajamentul politic, resurse adecvate │
│pentru îngrijirea şi prevenirea tuberculozei │
├────────────────────┬──┬─────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Transferul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │treptat al │Reducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │finanţării │cheltuielilor cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor │spitalizarea │50% din bolnavii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spitaliceşti │pentru TB si │de TB sunt │MS/CNAS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │29│către modele mai │realocarea │diagnosticaţi şi│PNPSCT │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eficiente de │economiilor │trataţi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii de │către serviciile│ambulator │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenire şi │din ambulator │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijire în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ambulatoriu. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Definirea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea şi │Implementarea │Sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │menţinerea │unui sistem de │monitorizare a │MS/CNAS/ │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │30│sistemului de │monitorizare a │cheltuielilor cu│PNPSCT │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare a │cheltuielilor cu│TB este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cheltuielilor │TB │funcţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru TB. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Obiectivul specific │ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.1: Alocarea │ │mecanismelor de │Contracte de │Mecanism de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor adecvate │ │finanţare şi │furnizare │finanţare a ONG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru îngrijirile │ │subcontractare a │servicii cu ONG │şi a actorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│TB │31│serviciilor │urile din │privaţi pentru │MS/PNPSCT │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │furnizate de │domeniu şi cu │servicii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ONG-uri şi alţi │actori din │control al TB, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actori din │sectorul privat │TB/HIV elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sectorul privat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sprijin pentru │Creşterea cu 5% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţi, │pe an a │Definirea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea │numărului de │updatarea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │modelului de │judeţe/ │funcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijire │dispensare TB ce│recomandările │ │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │32│multidisciplinară│implementează │OMS a modelul de│MS/PNPSCT │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru pacienţii │modelul de │îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu TB şi │îngrijire │multifuncţională│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asigurarea │multifuncţională│a pacientului cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accesului la │în ambulator │TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │beneficiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sociale necesare.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┴──┴─────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 2.2: Consolidarea funcţiilor de bază ale sistemelor de │
│sănătate pentru a răspunde adecvat la TB │
├────────────────────┬──┬─────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Analizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deficienţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţionarea │ │ │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │PNPSCT şi │Reformarea │Raport de │ │Proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific │ │dezvoltarea unui │activităţilor │analiza a │ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.2.1: Consolidarea │33│model pentru │din cadrul │funcţionării │MS │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi menţinerea │ │integrarea optimă│PNPSCT │PNPSCT şi │ │externă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rolului/funcţiei │ │a funcţiilor │identificate ca │propuneri de │ │alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Programului Naţional│ │esenţiale, în │neconforme │optimizare │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de Control al │ │conformitate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Tuberculozei: │ │legislaţia şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│definirea rolurilor │ │reglementările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a │ │din România. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│responsabilităţilor,├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│precum şi asigurarea│ │Adoptarea │Reluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţării necesare │ │reglementărilor │vizitelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru aceste │ │necesare care vor│supervizare în │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│funcţii │ │asigura faptul că│teritoriu a TB, │metodologie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │34│funcţiile PNPSCT │numărul şi │vizitelor de │MS/PNPSCT │MS/FG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sunt susţinute în│durata acestora │supervizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mod │fiind dictate de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │corespunzător. │problemele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │identificate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │includerea a │Materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Consolidarea │minim 30% din │suportul de curs│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │35│capacităţii │personalul din │/instruire/mese │MS/PNPSCT │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personalului de │laborator, anual│rotunde, │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │laborator │în programe de │demonstraţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instruire │practice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2.2.2: Creşterea │ │ │includerea a │Materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii şi a │ │Consolidarea │minim 30% din │suportul de curs│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sprijinului pentru │36│capacităţilor │personalul din │/instruire/mese │MS/PNPSCT │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │personalului │medical, anual │rotunde, │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│personalului │ │medical │în programe de │demonstraţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calificat │ │ │instruire │practice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │Materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Consolidarea │Realizarea si │suportul de curs│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │37│capacităţii de a │participarea la │/ instruire/mese│MS/PNPSCT │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lucra în echipe │instruirii │rotunde, │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │multidisciplinare│ │demonstraţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │practice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Elaborarea unui │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan general de │capacităţii de │Plan general de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │38│optimizare şi │diagnostic a │optimizare a │MS/PNPSCT/ │MS/FG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltare a │laboratoarelor │reţelei de │OMS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reţelei de │TB(dotare+ │laboratoare TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │laboratoare │resurse umane) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │propunerii pentru│Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reducerea │calităţii │Plan de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │îngrijiri │optimizare a │MS/PNPSCT/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │39│paturi alocate TB│pacienţilor cu │reţelei de │OMS │MS/FG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi realocarea │TB în regim de │control a TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │resurselor către │spitalizare │(paturi şi RU) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ambulatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inovatoare pentru│Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţi prin │monitorizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │introducerea │pacienţilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │soluţiilor │TB prin │Metodologia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │digitale şi │introducerea │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │non-digitale care│soluţiilor │clinic la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │să permită │inovatoare/ │distanţă al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific │40│accesul de la │digitale la │pacientului cu │MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.2.3: Asigurarea │ │distanţă la │nivel de │TB realizată( │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unei reţele optime │ │tratamentul │dispensar TB. │monitorizaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru furnizarea │ │direct observat │Creşterea │folosind soluţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciilor │ │şi la │numărului de │digitale/soluţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │supraveghere, │utilizatori cu │inovatoare) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │incluzând soluţii│5% pe an la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de management │nivel de judeţ. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │clinic la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │distanţă pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţii cu TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Introducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unităţilor mobile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru furnizarea│Îmbunătăţirea │ │ │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor, │sănătăţii │Metodologia de │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │41│pentru ca │populaţiei din │screening prin │MS/IPMN/ │(OMS, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţii să aibă│zonele │unităţi mobile │PNPSCT/DSPJ │UNICEF, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acces la │identificate ca │realizată │ │etc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciile │defavorizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aproape de casă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Integrarea │ │Definirea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │furnizorilor de │ │updatarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii publice │Creşterea │serviciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi private la │implicării │integrate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │42│toate nivelurile,│asistenţei │control al TB la│MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în special a │primare în │nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţei │controlul TB │asistenţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale primare │ │primare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de la nivel local│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Actualizarea │Adaptare şi │Updatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluării privind│implementare la │periodică la 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │măsurile de │nivel de spital │ani -Ghid │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │43│control al │a planului de │control infecţii│MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infecţiei TB din │control al │TB conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spitale │infecţiilor │recomandărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │OMS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standardelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │calitate pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infecţiilor prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │măsuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administrative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(evaluarea │Adaptare şi │Updatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │riscului │implementare la │periodică la 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infecţios al │nivel de spital │ani -Ghid │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │44│pacienţilor la │a planului de │control infecţii│MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │internare, │control al │TB conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │circuitele de │infecţiilor │recomandărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activitate şi de │ │OMS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │circulaţie, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind igiena │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personală şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │igiena │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │respiratorie) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2.2.4: Controlul │ │Punerea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infecţiei TB │ │aplicare a │Adaptare şi │Updatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │măsurilor de │implementare la │periodică la 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mediu (ventilaţie│nivel de spital │ani -Ghid │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │45│mecanică şi │a planului de │control infecţii│MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturală, │control al │TB conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizarea şi │infecţiilor │recomandărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mentenanţa │ │OMS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lămpilor cu UV) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │Adaptare şi │Updatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea │implementare la │periodică la 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │constantă a │nivel de spital │ani -Ghid │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │46│echipamentului │a planului de │control infecţii│MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │individual de │control al │TB conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │protecţie (PPE) │infecţiilor │recomandărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │OMS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │transmiterii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ajutorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicilor de │ │număr activităţi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │familie, │Plan de control │de control al TB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │47│mediatorilor de │al infecţie TB │in mediul │MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate, │in comunitate │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţilor │ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicali │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitari şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sociali │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui sistem │Acoperirea cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │centralizat de │tratament TB a │norme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │48│decontare la │tuturor │metodologice │MS/PNPSCT │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific │ │nivelul MS pentru│cazurilor │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.2.5: │ │tratamentele cu │inclusiv MDR/XDR│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Aprovizionarea │ │costuri mari. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│neîntreruptă cu ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│medicamente TB şi cu│ │Implementarea │Sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alte produse │ │unui sistem │electronic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│esenţiale şi │ │electronic pentru│pentru │Specificaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurarea unui │ │gestionarea │gestionarea │tehnice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistem funcţional de│ │medicamentelor │medicamentelor │elaborare sistem│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management al │49│anti-TB şi a │anti-TB şi a │electronic │MS/PNPSCT │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stocurilor de │ │produselor │produselor │pentru │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medicamente │ │esenţiale pentru │esenţiale pentru│gestionarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │TB, care să fie │TB funcţional la│medicamentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizat de către│nivelul │TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │coordonatorii │judeţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │judeţeni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┴──┴─────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 2.3: Implicarea comunităţilor, a experţilor, a │
│organizaţiilor societăţii civile şi a furnizorilor privaţi de asistenţă │
│medicală │
├────────────────────┬──┬─────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Elaborarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan naţional de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │TB care să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │includă campanii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │constante de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informare │ │Suportul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │adresate │Plan naţional de│informativ al │MS/IPMN/PNPS│MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │50│populaţiei │comunicare │campaniei de │CT/DSPJ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │generale, │pentru TB │comunicare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv │ │informare/ an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │grupurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vulnerabile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din centre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiale, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mijloace │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │electronice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Desfăşurarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │campanii anuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dedicate Zilei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Mondiale de luptă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific │ │împotriva TB (24 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.3.1: Creşterea │ │martie) pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gradului de │ │creşte gradul de │Campanii anuale │Suportul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare în │ │conştientizare a │dedicate Zilei │informativ al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rândul populaţiei şi│51│publicului, dar │Mondiale de │campaniei de │MS/IPMN/PNPS│MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reducerea │ │şi pentru a │luptă împotriva │comunicare/ │CT/DSPJ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│discriminării │ │mobiliza │TB (24 martie) │informare/ an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│persoanelor afectate│ │sprijinul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │factorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │decizionali la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivel înalt, atât│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe plan local şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţional, cât si │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │international │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Identificarea │ │Suportul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţilor │ │informativ al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mass- media care │Reprezentanţi │campaniei de │ │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │doresc să joace │identificaţi, │informare, │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │52│rolul de │instruiţi iar │identificare şi │MS/IPMN/PNPS│(OMS, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ambasadori pentru│campaniile sunt │instruire a │CT/DSPJ │UNICEF, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tuberculoză şi │în curs de │personalităţilor│ │etc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instruire a │derulare │cu rol de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţilor │ │ambasadorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mass- media. │ │pentru TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Asigurarea de │Instruirea │Suportul de curs│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cursuri de │personalului │privind │ │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare │medical prin │îmbunătăţirea │MS/IPMN/PNPS│surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │53│eficientă despre │realizarea de │comunicării în │CT/DSPJ │(OMS, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătatea publică│cursuri de │rândul │ │UNICEF, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru personalul│pregătire │personalului │ │etc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medical. │ │sanitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Elaborarea unui │Plan de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan de │comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare │privind TB şi a │ │ │MS/alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind TB şi a │materialelor │Materiale │ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │materialelor │pentru Ziua de │elaborate si │MS/IPMN/PNPS│(OMS, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific │ │pentru Ziua de │luptă împotriva │distribuite în │CT/DSPJ │UNICEF, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.3.2: Strategii │ │luptă împotriva │tuberculozei sau│fiecare judeţ │ │etc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale/judeţene care│ │tuberculozei sau │alte evenimente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│să integreze │ │alte evenimente │locale elaborat.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiectivele şi │ │locale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţile pentru ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│controlul TB │ │Stabilirea unui │Planuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan de promovare│promovare locală│Materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │55│locală a │a programului de│elaborate şi │MS/IPMN/PNPS│MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programului de │control al │distribuite în │CT/DSPJ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │control al │tuberculozei │fiecare judeţ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tuberculozei. │elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Definirea rolului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │complementar al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ONG-urilor/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │organizaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitare pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │următoarele │Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii: │adresabilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identificarea │şi a ratei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │suspecţilor de │vindecare pe TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │TB, facilitarea │şi scăderea │Norme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │56│accesului la │numărului de │metodologice │MS/IPMN/ │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii de │pierduţi şi │PNPSCT │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic, │abandon │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizarea │terapeutic prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administrării │implicarea ONG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului, │în controlul TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │contacţilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sprijin pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │finalizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Obiectivul specific │ │anchetelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.3.3: Asigurarea │ │epidemiologice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciilor de tip ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│comunitar/ │ │Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Furnizarea │ │tipurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciilor prin │ │servicii sociale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intermediul │ │ce pot fi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implicării │ │furnizate de ONG-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organizaţiilor │ │uri/organizaţiile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitare şi altor │ │comunitare în mod│Reducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│furnizori privaţi │ │specific pentru │poverii induse │Norme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │57│pacienţii cu TB │de boală asupra │metodologice │MS/IPMN/ │MS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi elaborarea de │pacientului şi │PNPSCT │PNPSCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │modele care să │familiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sprijine accesul │acestuia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │screening, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament şi să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │încurajeze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aderenta. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sustenabilităţii │Finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prin finanţarea │constanta, fără │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │internă constantă│stock out de │Norme │ │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │58│a serviciilor │medicamente si │metodologice │MS/IPMN/ │PNPCT/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atunci când nu │consumabile │PNPSCT │PNPSCT/CNAS │CNAS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vor mai fi │pentru controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accesibile surse │TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │externă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────┴──┴─────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Direcţia strategică 3: Furnizarea de informaţii corecte şi reale pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate şi de dovezi care să dirijeze procesul decizional informat
┌────────┬──┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────┬────────────────────────────────────────────┐
│OBIECTIV│ │ACTIVITATE │Rezultate │Indicatori/ │Instituţii │Sursa de │Perioada de implementare 2022 - 2030 │
│ │ │ │ │livrabile │responsabile│finanţare│ │
├────────┼──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │ │ │ │ │ │2022│2023│2024│2025│2026│2027│2028│2029│2030│
├────────┴──┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 3.1: Monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale pentru │
│controlul TB şi performanţa PNPSCT │
├────────┬──┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Cartografierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistemului actual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de colectare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │datelor şi crearea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui model │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │consolidat de │Interoperabilitatea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │colectare a datelor│registrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la nivelul │bolnavilor TB cu │Specificaţii │ │MS/IPMN/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Institutului de │date colectate de │tehnice ale │MS/IPMN/INSP│Programul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │59│Pneumoftiziologie │sănătate publică, │sistemului │/ PNPSCT │norvegian│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Marius Nasta care │laborator si │elaborate │ │/FG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │să includă │medicamente TB este│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │interoperabilitatea│asigurata │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │registrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │bolnavilor TB cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │date colectate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate publică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │laborator şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicamente TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Colectarea datelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │raportului anual │ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind │Accesul în timp │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │util la dovezi şi │implementarea│MS/IPMN/INSP│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │60│strategiei TB, │informaţii care să │strategiei TB│/ PNPSCT │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv │conducă la decizii │transmis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │transmiterea │optime. │către actorii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │concluziilor către │ │cheie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţiile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actorii cheie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Efectuarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │studii referitoare │ │Număr de │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la impactul noilor │Planul de cercetare│studii/ │MS/IPMN/INSP│proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │61│strategii şi al │elaborat. Studii │cercetări │/ PNPSCT │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tehnologiilor │începute │efectuate │ │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru gestionarea │ │ │ │externă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │TB MDR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Derularea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetări │Planul de cercetări│ │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operaţionale care │operaţionale │Număr de │MS/IPMN/INSP│proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │62│să sprijine │elaborat. Cercetări│cercetări │/ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │operaţionale │operaţionale │PNPSCT │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ghidurilor de │desfăşurate │efectuate │ │externă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament preventiv│ │ │ │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru TB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Derularea de │Planul de cercetări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetări │operaţionale in │Număr de │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operaţionale care │ambulator elaborat.│cercetări │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │63│să sprijine │Cercetări │operaţionale │MS/IPMN/INSP│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │operaţionale în │în ambulator │/ PNPSCTMF │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │modelului de │ambulator │efectuate │ │externă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijire în │desfăşurate │ │ │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ambulatoriu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Derularea de │Planul de cercetări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetări │operaţionale În │Număr de │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operaţionale │ambulator elaborat.│cercetări │MS/IPMN/INSP│proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │64│privind │Cercetări │operaţionale │/ PNPSCT/MF/│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţiile │operaţionale in │în ambulator │comunităţi │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inovatoare de tip │ambulator │efectuate │locale │externă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitar, axate pe│desfăşurate │ │ │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┴──┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 3.2. Obţinerea de dovezi care să dirijeze procesul │
│decizional informat, transmiterea şi adoptarea rezultatelor obţinute din │
│cercetările operaţionale în domeniul TB │
├────────┬──┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Definirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │priorităţilor │Priorităţi │Priorităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţionale de │naţionale │naţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │65│cercetare în │definite, │definite, │MS │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul TB şi │identificarea │identificarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │alocarea de fonduri│fondurilor │fondurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │care să încurajeze │disponibile │disponibile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Crearea de canale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi mecanisme pentru│Protocoale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │a exploata şi │colaborare │ │MS/IPMN/INSP│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │66│valorifica │încheiate intre │Protocoale │/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │colectarea şi │instituţiile si │semnate │MEC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gestionarea datelor│actorii cheie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │strategiei, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │scopul cercetării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Alocarea de fonduri│ │fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru cercetare în│Identificarea │identificate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul TB, în │fondurilor pt │si alocate in│MS/IPMN/INSP│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │67│conformitate cu │cercetarea │conformitate │/ │NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │priorităţile de │operaţională şi │cu │MEC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare definite │alocarea acestora │priorităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │naţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Efectuarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sondaj privind │Raportul sondajului│ │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │impactul financiar │privind impactul │Comunicarea │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │al bolii pentru │financiar al TB │rezultatelor │MS/IPMN/INSP│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │68│pacienţii TB şi │asupra pacienţilor.│raportului │/ ONG │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analiza nivelului │Analiza nivelului │către actorii│ │externă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │catastrofal al │catastrofal al │cheie │ │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora (cel puţin│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │2 runde) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Efectuarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sondaj despre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cunoştinţele, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atitudinile şi │ │Comunicarea │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │practicile TB în │ │rezultatelor │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │69│rândul │Raport privind │raportului │MS/IPMN/INSP│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pneumologilor şi │sondajul KAP │către actorii│/ ONG │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicilor │ │cheie │ │externă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │generalişti, │ │ │ │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │populaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │generale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┴──┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Obiectivul general 3.3: Consolidarea capacităţii de cercetare în domeniul TB, │
│pentru cercetări operaţionale şi cercetare fundamentală │
├────────┬──┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │Înfiinţarea reţelei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţionale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul TB şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asigurarea │Protocoale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │includerii în │colaborare │Protocoale de│MS/MEC/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │70│coordonare a │încheiate intre │colaborare │institute de│NA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţilor │instituţiile si │semnate │cercetare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │universităţilor │actorii cheie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţionale şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │institutelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare, a PNPSCT│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi a societăţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │civile; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Înfiinţarea unui │ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │program de formare │ │curriculei de│ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în domeniul │ │formare, │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetării, în │Program de formare │angajarea │MS/IPMN/INSP│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │71│ţară, în │implementat │personalului,│/ UMF/ONG │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │parteneriat cu │ │derularea │ │externa/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţii │ │modulelor de │ │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţionale, axat │ │curs │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe tuberculoză; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │Număr │ │MS/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea reţelei │Protocoale de │cercetări │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de cercetare către │colaborare │operaţionale │MS/IPMN/INSP│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │72│partenerii din │încheiate cu │în care sunt │/ UMF │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │societatea civilă │ONG-uri din │implicate │ │externa/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │domeniul TB şi HIV │ONG-urile din│ │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │domeniu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
----- 
