Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 5 iulie 2018 de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2018-2020
────────── Aprobată prin Hotarârea nr. 486 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 612 din 17 iulie 2018. ──────────
CUPRINS Cap. I - Consideraţii generale Secţiunea 1 - Introducere 1.1 Contextul internaţional 1.2 Contextul naţional şi documente strategice adoptate
Cap. II - Obiective Secţiunea 1 - Obiective specifice Secţiunea a 2-a - Principii generale Secţiunea a 3-a - Provocări în domeniul controlului frontierei de stat şi specificul infracţionalităţii transfrontaliere Secţiunea a 4-a - Factori de risc 4.1. Factori de risc interni 4.2. Factori de risc externi
Secţiunea a 5-a - Direcţii de acţiune 5.1. Obiectivul „Asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea şi utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcţie de necesităţile operative“ 5.2. Obiectivul „Consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere“ 5.3. Obiectivul „Consolidarea cooperării la nivel naţional între instituţiile/autorităţile cu competenţe în domeniul managementului frontierei pentru asigurarea unei coerenţe sporite în domeniul legislativ, operativ şi instituţional“ 5.4. Obiectivul „Consolidarea cooperării internaţionale dintre autorităţile române cu competenţă în domeniul managementului frontierei şi cele din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi din ţări terţe“ 5.5. Obiectivul „Dezvoltarea contribuţiei României în cadrul iniţiativelor de cooperare locale, regionale şi internaţionale, în special în cadrul agenţiilor europene cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, combaterea criminalităţii etc. (AGENŢIA, EUROPOL, BESA, CEPOL, EUBAM, SELEC)“ 5.6. Obiectivul „Asigurarea resurselor umane, materiale şi logistice necesare implementării managementului integrat al frontierei“ 5.7. Obiectivul „Dezvoltarea managementului resurselor umane, competenţelor profesionale şi a pregătirii personalului instituţiilor implicate în domeniul managementului integrat al frontierei“ 5.8. Obiectivul „Asigurarea finanţării pentru dezvoltarea managementului integrat al frontierei“
Cap. III - Mecanisme de implementare Secţiunea 1 - Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii 1.1. Planul de acţiune (PA) 1.2. Planul unic multianual de investiţii (PUMI)
Secţiunea a 2-a - Sistemul integrat pentru securitatea frontierei 2.1. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei 2.2. Programul SISF 2.3. Dezvoltări viitoare ale SISF
Secţiunea a 3-a - Sistemul sectorial de informaţii al Poliţiei Române 3.1. SISPOL 3.2. Dezvoltarea SISPOL
Secţiunea a 4-a - Sistemul integrat vamal de securizare a frontierei 4.1. Sistemul integrat vamal de securizare a frontierei (SIVSF) 4.2. Funcţiile SIVSF
Cap. IV - Resurse financiare Cap. V - Elemente relevante după aderarea României la spaţiul Schengen Cap. VI - Monitorizare, evaluare şi revizuire Secţiunea 1 - Proceduri de monitorizare 1.1. Monitorizarea implementării Strategiei 1.2. Evaluarea ex-post a impactului Strategiei
Secţiunea a 2-a - Evaluare Secţiunea a 3-a - Revizuire
Glosar de termeni 1. AGENŢIA - Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă 2. BESA - Biroul European de Sprijin pentru Azil 3. BUSINESS CONTINUITY - planificarea şi pregătirea pentru a se asigura că o organizaţie poate continua să funcţioneze în caz de incidente grave sau dezastre şi este capabilă să se redreseze într-o stare operaţională într-o perioadă rezonabilă de timp 4. CEPOL - Colegiul European de Poliţie 5. EBGT (European Border Guard Teams) - Echipe Europene ale Poliţiei de Frontieră 6. EURODAC (European Dactyloscopie) - Sistem de amprentare digitală având acces la baza de date europeană de amprente pentru identificarea solicitanţilor de azil şi a imigranţilor ilegali 7. EUROPOL (European Police Office) - Oficiul European de Poliţie 8. EUROSUR (European Border Surveillance System) - Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor 9. EUBAM (European Union Border Assistance Mission - Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră 10. FADO - Sistem european de arhivare şi schimb de imagini şi informaţii între statele membre privind documente false şi falsificate 11. FOREIGN FIGHTERS - persoane cu ideologii extremiste care se alătură organizaţiilor teroriste, luptători străini care au ajuns în ultima perioadă mai numeroşi decât luptătorii locali 12. FRONTEX (European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States of the European Union) - Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene 13. GIRMIFS - Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat 14. Grupul „ATLAS“ (All Together to Protect YOU) - Grup înfiinţat ca ripostă la exacerbarea actului infracţional din sfera crimei organizate şi terorismului. Grupul „ATLAS“ reuneşte 32 de formaţiuni de intervenţie ale unităţilor de poliţie din statele membre ale Uniunii Europene, unităţi de elită, coordonate în plan tactic de Task Force-ul şefilor de poliţie 15. HCSAT - Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării 16. PA - Planul de acţiune 17. PTF - punct de trecere a frontierei 18. Platforma Naţională Comună de Radiocomunicaţii - platforma tehnică de comunicaţii TETRA obţinută prin punerea în comun a reţelelor şi resurselor de telecomunicaţii aferente aflate în proprietatea MAI, STS, MApN şi SRI, în vederea asigurării unor servicii PMR având drept beneficiari ansamblul instituţiilor naţionale, evitându-se suprapunerile financiare şi de competenţe 19. PUMI - Planul unic multianual de investiţii 20. RABIT (Rapid Border Intervention Team) - Echipă de intervenţie rapidă la frontieră 21. SAOPSN - Sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională 22. SCOMAR - Sistemul de control, supraveghere şi observare la Marea Neagră 23. SELEC (Southeast European Law Enforcement Center) - Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii 24. SINS - Sistemul informatic naţional de semnalări 25. SIS - (Schengen Information System) - Sistemul de Informaţii Schengen 26. SISF - Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat 27. SIVSF - Sistemul integrat vamal de securizare a frontierei 28. TETRA (Terrestrial Trunked Radio) - standard de telecomunicaţii radio terestre 29. UE - Uniunea Europeană 30. VIS (Visa Information System) - Sistemul informatic VISA 31. SISPOL - Sistemul sectorial de informaţii al Poliţiei Române
CAP. I Consideraţii generale SECŢIUNEA 1 Introducere Managementul integrat al frontierei reprezintă ansamblul activităţilor derulate de autorităţile şi instituţiile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul gestionării frontierei de stat a României, în vederea facilitării liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor ce tranzitează frontiera în mod legal, în respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Strategia naţională pentru managementul integrat al frontierei de stat a României, denumită în continuare Strategia naţională, se implementează de către autorităţile cu competenţe în dezvoltarea managementului integrat al frontierei de stat, astfel cum acestea sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 943/2001 privind înfiinţarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în părţile care le privesc, direct sau în cooperare cu alte instituţii implicate în derularea proiectelor comune. 1.1. Contextul internaţional La data de 13 iunie 2002, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne constituit la nivelul Uniunii Europene a adoptat „Planul pentru managementul frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene“ (documentul 10019/02), acesta fiind ulterior agreat de Consiliul European de la Sevilia în perioada 21-22 iunie 2002. Acest document a introdus principiile de bază ale managementului comun al frontierelor externe, prin detalierea următoarelor componente: - un mecanism comun de cooperare şi coordonare; – analiză integrată de risc comună; – echipament şi personal interoperabil; – un corp comun de legislaţie; – împărţirea responsabilităţilor între statele membre şi Uniunea Europeană.
Ulterior, la nivel european au fost adoptate măsuri de ordin legislativ, tehnic şi operaţional, în scopul dezvoltării graduale a unui sistem de management integrat comun al frontierelor, măsuri care includ, printre altele: - actualizarea Catalogului Schengen în domeniul frontierelor externe; – adoptarea unui cod al Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane, devenit ulterior Regulamentul (UE) nr. 399/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 77 din 23 martie 2016; – realizarea unui Manual practic al poliţistului de frontieră; – înfiinţarea FRONTEX, aspect concretizat prin Regulamentul (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 349 din 25 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare, cu o structură specializată în analiza de risc.
La 13 februarie 2008, Comisia Europeană a emis un număr de trei comunicate prin care a propus o serie de măsuri interconectate, între care: - introducerea unui sistem european de intrare/ieşire, care permite înregistrarea datelor de intrare şi ieşire a cetăţenilor ţărilor terţe în şi din Spaţiul Schengen; – crearea facilităţilor automate de trecere a frontierei pentru cetăţenii Uniunii Europene şi pentru anumite categorii de cetăţeni ai statelor terţe; – înfiinţarea unui Sistem electronic de autorizare a călătorilor; – crearea Sistemului european de supraveghere a frontierelor - EUROSUR, mecanism menit a asigura un cadru tehnic, operativ şi de cooperare comun între autorităţile specializate ale statelor membre, precum şi extinderea rolului FRONTEX, inclusiv în ceea ce priveşte implicarea Agenţiei în mecanismul de evaluare Schengen. EUROSUR a devenit operaţional la data de 2 decembrie 2013 potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.052/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 295 din 6 noiembrie 2013. Conform Comunicării Comisiei Europene „Frontiere inteligente - opţiuni şi calea de urmat“ COM (2011) 680 final, în data de 28 februarie 2013, Comisia Europeană a prezentat propunerile legislative de înfiinţare a unui Sistem european de intrare/ieşire, a unui Program de înregistrare a călătorilor şi de modificare corelativă a Codului Frontierelor Schengen. În data de 6 aprilie 2016, COM a lansat noul pachet privind frontierele inteligente. Acesta conţine: Comunicarea Comisiei referitoare la Sisteme informatice mai inteligente şi mai puternice pentru frontiere şi securitate, Propunerea de Regulament de stabilire a unui sistem de intrare/ieşire şi Propunerea de Regulament de modificare a Codului frontierelor Schengen. În ceea ce priveşte cea de-a doua propunere de Regulament se are în vedere adoptarea rapidă şi implementarea acesteia în perioada 2018-2020. În septembrie 2016 a fost înfiinţată Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă prin Regulamentul (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european şi de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului, cu o structură specializată în analiza de risc.
1.2. Contextul naţional şi documente strategice adoptate În contextul integrării în Uniunea Europeană şi, ulterior, în cadrul demersurilor de aderare la Spaţiul Schengen, pentru susţinerea obiectivului fundamental al Uniunii Europene în domeniul justiţiei şi afacerilor interne de a „menţine şi dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate, securitate şi justiţie, în care libera circulaţie a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigraţia, prevenirea şi combaterea criminalităţii“, România acţionează consecvent pentru implementarea progresivă a măsurilor necesare în vederea atingerii unui înalt nivel de securitate a frontierelor, cu un accent deosebit pentru viitoarele frontiere externe ale UE, prin implementarea conceptului de management integrat. Din punct de vedere legislativ au fost elaborate o serie de documente strategice: - Strategia managementului integrat al frontierei de stat în perioada 2003-2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 482/2003 şi abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 471/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006; – Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 471/2004; – Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.314/2007 şi abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.540/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011; – Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.540/2008; – Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, abrogată de Hotărârea Guvernului nr. 220/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012; – Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 220/2011; – Planuri de acţiune Schengen, actualizate anual, în anii 2007, 2008, 2009, respectiv 2010; – Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, republicată; – HCSAT nr. S-84/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a platformei comune de radiocomunicaţii mobile digitale în standard TETRA şi Planul de măsuri referitor la realizarea şi dezvoltarea la nivel naţional a platformei comune de radiocomunicaţii mobile digitale în standard TETRA.
România îşi propune să continue acţiunile privind implementarea acquis-ului Schengen, inclusiv cele referitoare la dezvoltarea managementului integrat al frontierei, fiind conştientă de rolul important pe care îl are atât în ceea ce priveşte asigurarea unui înalt nivel de supraveghere şi control al frontierelor externe ale Uniunii Europene, cât şi pentru menţinerea poziţiei de partener credibil al statelor membre în protejarea securităţii interne a spaţiului european.
CAP. II Obiective Principalul obiectiv al Strategiei naţionale îl constituie dezvoltarea conceptului de management integrat al frontierei de stat, având drept scop îmbunătăţirea capacităţii de a asigura un nivel înalt de securitate la frontiera externă a UE, precum şi adoptarea şi implementarea politicilor comune în domeniu. Perioada de implementare a Strategiei naţionale are în vedere orizontul temporal 2018-2020, pentru a permite implementarea măsurilor necesare, în corelare cu proiecţia bugetară realizată la nivel european. Obiectivele Strategiei naţionale sunt în acord cu prevederile Catalogului Schengen - Controlul la frontierele externe, returnarea şi readmisia, actualizat în anul 2009, reunind următoarele dimensiuni: - controlul şi supravegherea frontierelor, inclusiv analiza de risc; – depistarea şi investigarea criminalităţii transfrontaliere prin cooperarea tuturor autorităţilor de aplicare a legii; – modelul celor patru filtre (măsurile în ţările terţe, cooperarea cu ţările învecinate, controlul la frontiere, măsurile de control în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv returnarea); – cooperarea dintre agenţii pentru realizarea managementului integrat al frontierelor şi cooperarea internaţională; – coordonarea şi coerenţa activităţilor statelor membre UE, ale instituţiilor şi ale altor organisme ale UE.
SECŢIUNEA 1 Obiective specifice Obiectivele specifice urmărite, în vederea asigurării implementării prezentului document programatic, în orizontul temporal 2018-2020 sunt: a) asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea şi utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcţie de necesităţile operative; b) consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere; c) consolidarea cooperării la nivel naţional între instituţiile/ autorităţile cu competenţă în domeniul managementului frontierei pentru asigurarea unei coerenţe sporite în domeniul legislativ, operativ şi instituţional; d) consolidarea cooperării internaţionale dintre autorităţile române cu competenţă în domeniul managementului frontierei şi cele din statele membre ale UE, precum şi din ţări terţe; e) dezvoltarea contribuţiei României în cadrul iniţiativelor de cooperare locale, regionale şi internaţionale, în special în cadrul agenţiilor europene cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, combaterea criminalităţii etc. (AGENŢIA, EUROPOL, BESA, CEPOL, EUBAM, SELEC); f) asigurarea resurselor umane, materiale şi logistice necesare implementării managementului integrat al frontierei; g) dezvoltarea managementului resurselor umane, a competenţelor profesionale şi a pregătirii personalului instituţiilor implicate în managementul integrat al frontierei; h) asigurarea finanţării pentru dezvoltarea managementului integrat al frontierei.
SECŢIUNEA a 2-a Principii generale Principiile care stau la baza implementării Strategiei naţionale sunt următoarele: - Principiul legalităţii - activităţile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfăşoară în baza actelor normative relevante şi în conformitate cu acestea; – Principiul responsabilităţii - răspunderea implementării Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, în părţile ce le privesc; – Principiul cooperării şi coerenţei - autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte instituţii publice şi organizaţii implicate, astfel încât să se asigure implementarea unei concepţii coerente asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate în domeniul de referinţă şi, simultan, să se realizeze un statut de parteneriat, colaborare şi relaţii echilibrate pe toate coordonatele activităţilor în domeniu; – Principiul continuităţii şi coordonării - acţiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei naţionale continuă măsurile întreprinse pentru implementarea precedentei Strategii naţionale, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS; – Principiul subsidiarităţii - nivelul cel mai adecvat pentru implementarea Strategiei naţionale este cel al fiecărei autorităţi/instituţii publice reprezentate în GIRMIFS. Grupul interministerial intervine doar subsidiar, în probleme ce pot fi mai eficient soluţionate la nivelul său; – Principiul proporţionalităţii - măsurile trebuie să respecte criteriile necesităţii, adecvării şi echilibrului, să servească atingerii obiectivelor Strategiei naţionale, astfel încât să fie cele mai potrivite pentru realizarea acestora, iar efectele pozitive ale aplicării măsurilor să depăşească efectele negative; – Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - toate activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei sunt puse în aplicare cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului la care România este parte, precum şi ale legislaţiei UE şi naţionale relevante, inclusiv în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal; – Principiul evitării suprapunerilor investiţionale - în vederea evitării risipei resurselor financiare (oricare ar fi sursa acestora - buget naţional, fonduri europene etc.), autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei îşi planifică activităţile astfel încât să nu fie întreprinse multiple acţiuni sau măsuri necesare atingerii aceluiaşi scop, respectiv să nu se deruleze, în paralel, activităţi similare de către mai multe instituţii sau autorităţi în sensul atingerii aceluiaşi obiectiv strategic.
SECŢIUNEA a 3-a Provocări în domeniul controlului frontierei de stat şi specificul infracţionalităţii transfrontaliere România se confruntă cu o paletă variată a infracţionalităţii la frontiera de stat, având în vedere poziţia geostrategică la confluenţa dintre Orient şi Occident, precum şi statutul de stat membru cu drepturi depline în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană. Principalele fenomene infracţionale înregistrate la frontiera de stat a României sunt: - migraţia ilegală - ca urmare a faptului că România este tranzitată de trei rute principale de migraţie către Europa de Vest, respectiv: ruta estică (Asia Centrală/Africa - Rusia/Ucraina - Republica Moldova), ruta Est-Mediteraneeană (Asia Centrală - Siria - Turcia/Grecia - Bulgaria, maritim Turcia-România) şi ruta Balcanilor de Vest (Asia Centrală/Nordul Africii - Turcia - Grecia - Macedonia/Albania - Kosovo - Serbia). Fenomenul se manifestă sub diverse forme, respectiv: trecerea ilegală a frontierei de stat şi sustragerea de la controlul de frontieră prin folosirea de documente/vize false ori falsificate sau ascunderea în mijloacele de transport; – traficul de persoane practicat de reţele infracţionale bine organizate în scopul exploatării sexuale, exploatării prin muncă, cerşetoriei; – traficul de stupefiante şi precursori - ca urmare a faptului că România se regăseşte pe traseul nordic al rutei balcanice a stupefiantelor. Acest fenomen are incidenţă, în special, la frontiera româno-bulgară, iar metodele folosite sunt: ascunderea pe corp, în bagajele personale, în obiectele de uz personal - pentru cantităţile mici, respectiv în mijloacele de transport personale/TIR-uri - pentru cantităţile mari; – contrabanda cu produse accizabile/de larg consum, produse contrafăcute şi evaziunea fiscală - se manifestă la nivelul întregii frontiere, cauzele principale fiind efectele post-criză economică şi financiară înregistrate la nivel mondial, diferenţele de taxe şi accize aplicate de state şi legislaţia diferenţiată şi permisivă în domeniu. Tendinţele fenomenelor infracţionale transfrontaliere se caracterizează prin următoarele: a) amplificarea fenomenului migraţionist, fapt ce poate avea efecte negative asupra populaţiei atât în ceea ce priveşte valorile demografice, respectiv accesul pe piaţa forţei de muncă, cât şi din punct de vedere socioeconomic şi al siguranţei statului (actele infracţionale diverse, inclusiv cele extremist-teroriste având o strânsă legătură cu migraţia ilegală); b) amplificarea tranzitului ilegal şi dezvoltarea pieţei interne de droguri şi precursori, concomitent cu diversificarea rutelor tradiţionale ale traficului ilegal; c) dezvoltarea, în plan regional, a comerţului ilegal cu produse strategice, substanţe radioactive, deşeuri toxice, armament şi alte materiale periculoase; d) creşterea numărului fraudelor vamale comerciale, inclusiv cele din categoria mărfurilor subevaluate sau contrafăcute şi a spălării de bani, ce se manifestă la frontieră; e) creşterea interesului grupărilor criminale pentru actele de contrabandă cu produse accizabile/de larg consum, fapt ce determină alimentarea economiei subterane şi afectarea bugetului de stat; f) implicarea reţelelor de crimă organizată în traficul ilegal cu valută şi cu alte instrumente de plată la purtător (cecuri de călătorie, ordine de plată etc.), precum şi în traficul cu obiecte de patrimoniu; g) creşterea interesului pentru România a grupărilor criminale străine şi cooptarea grupărilor interlope autohtone în săvârşirea de fapte infracţionale transfrontaliere; h) apariţia fenomenului „foreign fighters“.
SECŢIUNEA a 4-a Factori de risc 4.1. Factori de risc interni a) creşterea decalajului economic atât între unele zone geografice, cât şi în rândul populaţiei; b) nivelurile precare de bunăstare şi educaţie ale unor segmente semnificative ale populaţiei; c) efectele colaterale ale crizei financiare şi/sau economice asupra populaţiei; d) pregătirea insuficientă a României în ceea ce priveşte absorbţia şi integrarea imigranţilor străini provenind din rândul ţărilor terţe; e) alocarea unor resurse financiare şi logistice insuficiente asigurării securizării frontierei de stat şi a menţinerii capacităţii operative la standardele Schengen; f) lipsa alocării fondurilor necesare cooperării României cu organismele europene (AGENŢIA, EUROPOL etc.) cu impact asupra îndeplinirii angajamentelor asumate; g) întârzierile procesului de operaţionalizare completă a Sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat (SISF); h) alocarea insuficientă a resurselor materiale şi/sau umane necesare operării, întreţinerii şi modernizării SISF pe durata ciclului său de viaţă; i) alocarea insuficientă a fondurilor necesare pentru asigurarea serviciilor de mentenanţă (întreţinere şi reparaţii) pentru sistemele de securizare şi softurile integratoare dedicate care formează Sistemul integrat vamal de securizare a frontierei (SIVSF) şi pentru instalaţiile radiologice care formează Unitatea Nucleară a Direcţiei Generale a Vămilor; j) scăderea capacităţii instituţionale în absorbţia fondurilor europene destinate asigurării securităţii comune; k) vulnerabilitatea la săvârşirea faptelor de criminalitate organizată şi/sau corupţie de către personalul instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei sau în alte domenii de activitate, inclusiv factori cu putere de decizie la nivel economic, financiar, politic etc.; l) sincopele în relaţiile de cooperare dintre instituţiile de profil din ţară, respectiv colaborarea cu alte state în aplicarea măsurilor comune, cu incidenţă asupra prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere; m) lipsa alocării fondurilor necesare pentru actualizarea şi mentenanţa SISPOL; n) lipsa echipamentelor mobile care să permită comunicarea cu celeritate a datelor şi informaţiilor de la şi către echipele din teren pentru realizarea măsurilor de control în spaţiul de liberă circulaţie; o) lipsa fondurilor necesare realizării pregătirii de specialitate prin derularea de exerciţii practice; p) inexistenţa unor facilităţi destinate pregătirii aplicate în implementarea măsurilor destinate filtrelor 3 şi 4 din conceptul de management integrat al frontierei de stat.
4.2. Factori de risc externi Principalele riscuri ce pot fi înregistrate la frontierele externe ale UE sunt: a) numărul semnificativ şi susţinut de cazuri de treceri ilegale la frontierele terestre şi maritime externe ale UE (în special la frontierele maritime sudice al UE); b) migraţia ilegală şi traficul de fiinţe umane, trafic ilegal de armament, muniţie, materii explozive şi radioactive, trafic ilicit de droguri, stupefiante şi precursori, trafic ilicit cu ţigarete şi alte produse din tutun prelucrat, trafic de produse contrafăcute, trafic ilegal de produse cu dublă utilizare, activităţi de spălare a banilor, trafic de mărfuri cu risc pentru sănătatea şi siguranţa consumatorului; c) riscul reprezentat de frauda documentară care prejudiciază măsurile de control al frontierelor; d) riscul ca autorităţile de frontieră să se confrunte cu un număr mare de persoane care solicită protecţie internaţională datorită situaţiei politice instabile din unele zone, cum ar fi: Africa de Nord, Siria şi alte zone vulnerabile din Asia; e) controlul frontierelor în statele membre mai puţin eficient, cauzat de schimbarea mediului operaţional, subfinanţarea măsurilor de control şi creşterea fluxului de pasageri; f) utilizarea de noi metode de intrare şi, ulterior, de şedere ilegală în UE; g) riscul ca autorităţile cu atribuţii în controlul frontierelor să se confrunte cu creşterea criminalităţii transfrontaliere şi a tentativelor de comitere a tipurilor de infracţiuni circumscrise acesteia, precum şi terorismului în cadrul UE; h) probabilitatea producerii, la intrarea, ieşirea, tranzitul, transferul şi destinaţia finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României şi alte ţări şi la staţionarea mărfurilor care nu au statutul de mărfuri româneşti, a unui eveniment care fie împiedică aplicarea corectă a reglementărilor vamale şi compromite interesele financiare ale României, fie constituie o ameninţare pentru securitatea şi siguranţa României, pentru sănătatea publică, mediu sau consumatori.
Factorii de risc externi ce pot influenţa infracţionalitatea la frontiera de stat a României sunt reprezentaţi, în principal, de următoarele: a) adâncirea crizei economice şi financiare la nivel mondial, precum şi scăderea, în continuare, a nivelului de trai al populaţiei din statele subdezvoltate; b) atragerea unor complici de cetăţenie română care constituie atât „masa de manevră“ (dealeri, cărăuşi de droguri, intermediari, traficanţi, călăuze etc.), cât şi interfaţa între creierul/sursa operaţiunilor şi obiectivul infracţional vizat; c) înregistrarea de conflicte armate sau tensiuni interetnice în plan regional, respectiv importul de insecuritate din statele care se confruntă cu situaţii conflictuale sau tensionate aflate în zonele din apropierea frontierelor UE; d) diversificarea/schimbarea permanentă a rutelor, mijloacelor şi modalităţilor de sustragere de la controlul legal de frontieră, utilizate de infractori; e) utilizarea de către mediul infracţional a tehnologiilor IT&C tot mai performante (echipamente, software), precum şi metode de operare şi organizare inventive; f) tendinţa tot mai pronunţată de interconectare şi sprijin reciproc între diversele grupuri şi organizaţii criminale care, inclusiv prin noile ramificaţii internaţionale şi prin diversificarea activităţilor, reuşesc să depăşească diferenţele lingvistice, etnice sau de interese comerciale, orientându-se către activităţi de traficare comune, în diferite domenii infracţionale (bunuri, persoane, droguri şi precursori etc.); g) extinderea terorismului transnaţional şi internaţional, inclusiv sub forme biologice şi informatice; h) existenţa unor decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradul de stabilitate al statelor din proximitatea României.
România nu se confruntă în prezent cu ameninţări teroriste directe din interior sau din exterior, însă rămâne posibilă utilizarea teritoriului naţional ca spaţiu de tranzit şi sprijin logistic pentru membrii unor grupări teroriste care pot plănui atentate asupra unor ţinte din diverse state membre.
SECŢIUNEA a 5-a Direcţii de acţiune 5.1. Obiectivul Asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea şi utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcţie de necesităţile operative şi implementarea instrumentelor de securitate adoptate la nivelul UE pentru consolidarea frontierelor externe se va realiza astfel: a) integrarea, dezvoltarea, modernizarea şi întreţinerea, la cele mai înalte standarde, a sistemelor de supraveghere şi control şi a sistemelor IT&C existente la nivelul autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în managementul integrat al frontierei; b) îmbunătăţirea capacităţii de reacţie a instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei; c) dezvoltarea Platformei naţionale comune de comunicaţii şi continuarea dezvoltării sistemelor informatice şi a interfeţelor specifice, ţinând cont de cerinţele de compatibilitate şi interconectivitate cu sisteme de comunicaţii naţionale şi europene în domeniul ordinii şi siguranţei publice (inclusiv sisteme precum VIS, SIS II, EURODAC etc.); d) implementarea instrumentelor de securitate adoptate la nivel european în domeniul controlului frontierelor (Pachetul Frontiere, Pachetul Frontiere Inteligente, Passengers Name Records etc.); e) creşterea nivelului de performanţă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei prin diseminarea on-line a informaţiilor relevante legate de infracţionalitatea transfrontalieră; f) uniformizarea procedurilor de lucru pentru implementarea prevederilor legislaţiei naţionale şi a acquis-ului UE, în domeniul managementului integrat al frontierei; g) participarea activă a României la baza de date europeană a documentelor de călătorie FADO; h) dezvoltarea cooperării pe baza unei analize de risc comune între autorităţile care desfăşoară activităţi specifice în domeniul criminalităţii transfrontaliere; i) participarea activă la negocierea propunerilor legislative la nivelul instituţiilor UE; j) adaptarea cadrului legislativ în domeniul managementului integrat al frontierei pentru alinierea la legislaţia UE relevantă.
5.2. Obiectivul „Consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere“ Autorităţile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului integrat vor întreprinde, conform competenţelor conferite de legislaţie, următoarele măsuri: a) eficientizarea sistemului de culegere şi prelucrare a informaţiilor de interes operativ, precum şi stabilirea modalităţilor concrete privind schimbul interinstituţional de informaţii; b) gestionarea optimă a resurselor alocate controlului şi supravegherii frontierei, astfel încât să se asigure suportul necesar pentru analiza de risc strategică/operaţională; c) intensificarea măsurilor de control în interiorul ţării, în baza informaţiilor deţinute, pentru depistarea persoanelor cu şedere ilegală ori a celor care au săvârşit fapte de natură penală, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi a analizelor de risc efectuate; d) consolidarea capacităţii de control a autorităţii vamale pe rutele şi culoarele europene de transport; e) organizarea de acţiuni comune la nivel local/regional pentru prevenirea şi contracararea migraţiei ilegale şi infracţionalităţii transfrontaliere, având la bază analize de risc operaţional şi strategic; f) consolidarea cooperării cu autorităţile administraţiei publice locale şi populaţia rezidentă în localităţile aflate în zona de frontieră; g) monitorizarea permanentă a căilor de comunicaţii transfrontaliere şi a celor care converg către aceste zone, prin utilizarea de echipamente şi patrule mobile; h) dezvoltarea standardelor de aplicare a măsurilor de natură penală, în comun cu autorităţile cu atribuţii în domeniul criminalităţii transfrontaliere; i) perfecţionarea continuă a procedurilor de lucru privind luarea în custodie publică şi returnarea străinilor din state terţe, depistaţi cu şedere ilegală ori care au fost declaraţi indezirabili pe teritoriul naţional, în concordanţă cu cele mai bune practici la nivelul UE; j) instruirea permanentă a personalului autorităţilor care, prin natura atribuţiilor conferite de lege, interacţionează cu străinii, cu privire la intrarea acestora în România, regimul juridic aplicabil acestora, tipurile de vize şi de documente emise acestora, proceduri de urmat, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil pentru străinii care solicită protecţie internaţională, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv asupra dreptului la viaţa privată şi a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal etc.; k) cooperarea între autorităţile competente în domeniul managementului integrat al frontierei pe linia efectuării instruirii, astfel încât atunci când se dovedeşte necesar/util/oportun, una dintre autorităţi să aibă posibilitatea de a beneficia de expertiza celorlalte, în cadrul unui program de instruire; l) stabilirea şi implementarea celor mai eficiente mecanisme de lucru între autorităţi în ceea ce priveşte cercetarea faptelor de natură penală care se circumscriu criminalităţii transfrontaliere; m) intensificarea colaborării cu instituţii similare din celelalte state membre, în scopul realizării unui schimb operativ eficient de date şi informaţii de interes operativ, cercetării în comun a cazurilor complexe, operaţionalizării de echipe de tip task-force etc.; n) adaptarea permanentă a cadrului normativ prin care se reglementează recrutarea şi plasarea forţei de muncă străine în România şi aplicarea de sancţiuni angajatorilor care încadrează forţă de muncă ilegală provenind din state terţe, în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile şi în considerarea practicilor europene existente în materie; o) adaptarea permanentă a cadrului normativ privind prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, a terorismului şi a infracţionalităţii transfrontaliere, conform legislaţiei UE; p) eficientizarea sistemului de detecţie la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie a materialelor nucleare şi radioactive în vederea combaterii traficului ilicit cu astfel de materiale prin utilizarea echipamentelor disponibile şi a sistemelor de control vamal nedistructiv; q) intensificarea măsurilor de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie în vederea identificării entităţilor supuse regimului sancţiunilor internaţionale; r) optimizarea cooperării cu firmele transportatoare.
5.3. Obiectivul „Consolidarea cooperării la nivel naţional între instituţiile/autorităţile cu competenţe în domeniul managementului frontierei pentru asigurarea unei coerenţe sporite în domeniul legislativ, operativ si instituţional“ se va realiza prin: a) intensificarea şi extinderea ariei de cuprindere (pentru toate tipurile de frontieră) a activităţilor desfăşurate în cadrul centrelor naţionale/locale de coordonare; b) eficientizarea schimbului operativ de informaţii relevante între autorităţi, participarea în comun la investigaţii ce vizează infracţionalitatea transfrontalieră, organizarea de acţiuni comune pe linia prevenirii şi combaterii criminalităţii în zonele de frontieră şi asigurării securităţii maritime şi fluviale, pregătirea comună, iniţiere/promovare de acte normative de interes comun; c) derularea la nivel interinstituţional a unor activităţi de prevenire şi contracarare a ameninţărilor asimetrice la frontierele de stat ale României; d) colaborarea la nivelul instituţiilor din cadrul SAOPSN în domeniul elaborării planurilor de apărare a ţării; e) asigurarea prezenţei reprezentanţilor proprii, la acest nivel, de către autorităţile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului integrat şi punerea la dispoziţie a resurselor şi echipamentelor necesare derulării activităţii. În funcţie de necesităţi, România va avea în vedere înfiinţarea de noi structuri de contact la viitoarele frontiere interne Schengen; f) interconectarea Sistemului integrat pentru securitatea frontierei (SISF) cu alte sisteme naţionale sau internaţionale în scopul asigurării schimbului de informaţii, în timp real, între structurile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniul securităţii frontierelor, în condiţiile legii; g) punerea în aplicare a conceptului european EUROSUR prin intermediul Sistemului unic naţional de observare. Centrul operaţional de coordonare din cadrul Poliţiei de Frontieră Române asigură şi prelucrează informaţiile din sistemul EUROSUR; h) transmiterea, de către Centrul operaţional de coordonare al Poliţiei de Frontieră Române, a informaţiilor de interes către celelalte autorităţi naţionale cu atribuţii în domeniul securităţii frontierelor, la solicitarea acestora; i) administrarea şi operarea SIVSF, verificarea, prelucrarea şi arhivarea datelor şi informaţiilor din SIVSF, constituirea de baze proprii de date relevante, în segmentul de activitate, şi gestionarea colaborării cu autorităţile naţionale competente privind informaţiile deţinute, în condiţiile legii, prin furnizarea şi transmiterea de date şi imagini înregistrate de sistemele de securizare, instalate în birourile vamale de frontieră, la solicitarea autorităţilor cu atribuţii în asigurarea siguranţei naţionale (Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, republicată, cu completările ulterioare) şi cu competenţe în cercetarea faptelor penale; j) participarea Poliţiei de Frontieră Române, Poliţiei Române şi a Direcţiei Generale a Vămilor din cadrul ANAF, împreună cu reprezentanţii celorlalte autorităţi naţionale de aplicare a legii, la grupuri comune de investigaţii, realizând ulterior schimbul operativ de informaţii cu autorităţile similare UE şi AGENŢIA, în scopul creării unei imagini situaţionale comune; k) analizarea, de către instituţiile reprezentate la nivelul comisiilor mixte de frontieră înfiinţate cu statele vecine, a măsurilor necesare pentru ameliorarea şi impulsionarea activităţii acestor organisme bilaterale; l) interconectarea SISPOL cu alte sisteme naţionale sau internaţionale în scopul asigurării schimbului de informaţii, în timp real, între structurile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniul securităţii frontierelor, în condiţiile legii.
5.4. Obiectivul „Consolidarea cooperării internaţionale dintre autorităţile române cu competenţă în domeniul managementului frontierei şi cele din statele membre ale Uniunii Europene, agenţiile UE responsabile de implementarea sistemelor de securitate, precum şi autorităţile responsabile din state terţe“ În scopul consolidării cooperării internaţionale dintre autorităţile române cu competenţă în domeniul managementului frontierei şi cele din statele membre ale UE, precum şi din ţări terţe se va acţiona pentru: a) colaborarea cu autorităţile din statele membre ale UE sau ţări terţe pe linia prevenirii şi combaterii infracţionalităţii şi migraţiei ilegale; b) consolidarea mecanismului de colaborare privind schimbul de informaţii, canale de comunicaţii special alocate, puncte locale de contact şi proceduri de urgenţă la nivel naţional, regional şi local, cu autorităţile competente din statele terţe vecine; c) participarea la diferite iniţiative de cooperare la Marea Neagră, în regiunea Dunării, precum şi la strategiile regionale care au componentă de aplicare a legii; d) încadrarea, în misiunile diplomatice ale României din terţe ţări (în special, cele cu potenţial migrator), a unor ataşaţi de afaceri interne specializaţi în domeniul prevenirii şi combaterii prevenirii şi combaterii fenomenului migraţionist; e) implementarea de măsuri în statele terţe, ţările de origine şi tranzit cu potenţial migrator ori în zone cu problematică teroristă activă, care constituie o sursă importantă de riscuri generate de imigraţia ilegală, precum: - informarea şi instruirea personalului de specialitate al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României şi a personalului companiilor transportatoare cu privire la detectarea documentelor false şi identificarea indicatorilor de risc în cererile de viză, precum şi în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale omului, inclusiv a dreptului la viaţă privată şi a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal; – dotarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din statele terţe cu mijloacele tehnice necesare bunei desfăşurări a activităţilor consulare, inclusiv a sistemelor de comunicaţii şi verificări on-line în bazele de date relevante; – informarea permanentă a misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau reprezentanţelor diplomatice aparţinând statelor terţe asupra modalităţii în care se realizează accesul cetăţenilor proprii pe piaţa muncii din România; – extinderea colaborării cu reprezentanţi ai autorităţilor din statele terţe şi ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale acestor state acreditate în România, în scopul prevenirii fenomenului migraţionist; – extinderea colaborării, la nivel bilateral sau multilateral, între autorităţile cu atribuţii specifice managementului frontierei, ofiţerii de legătură ai statelor membre din zona Schengen şi companiile de transport care îşi desfăşoară activitatea într-un stat terţ, care poate fi considerat ca fiind potenţială sursă de imigraţie ilegală; – participarea cu experţi în state terţe în cadrul operaţiunilor/proiectelor lansate de agenţiile europene; – în cadrul dialogului cu autorităţile relevante din alte state se va urmări, inclusiv prin implicarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, identificarea unor mecanisme de cooperare privind problematica migraţionistă.
5.5. Obiectivul „Dezvoltarea contribuţiei României în cadrul iniţiativelor de cooperare locale, regionale şi internaţionale, în special în cadrul agenţiilor europene cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, combaterea criminalităţii etc. (AGENŢIA, EUROPOL, BESA, CEPOL, EUBAM, SELEC)“, se va realiza prin: a) consolidarea contribuţiei României la întărirea capacităţii operaţionale a AGENŢIEI, prin respectarea angajamentelor asumate; b) participarea la operaţiunile comune organizate de AGENŢIE cu membrii echipelor europene de poliţişti de frontieră; c) continuarea participării la operaţiunile de returnare organizate în comun cu AGENŢIA; d) îmbunătăţirea modului de colectare, prelucrare şi schimb sistematic de informaţii relevante cu AGENŢIA şi alte agenţii sau instituţii ale UE cu atribuţii în domeniu; e) participarea la operaţiunile comune organizate de AGENŢIE şi BESA cu membrii echipelor de sprijin pentru azil; f) întărirea prezenţei României în cadrul mecanismului de evaluare Schengen din statele membre; g) întărirea cooperării operative cu autorităţile competente din statele membre UE pe linia prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale; h) implicarea României în iniţiative europene în domeniul managementului integrat al frontierelor; i) implicarea României în acţiunile şi viitoarele operaţiuni desfăşurate de unităţile speciale de intervenţie ale statelor membre din cadrul grupului „ATLAS“ etc.
5.6. Obiectivul „Asigurarea resurselor umane, materiale şi logistice necesare implementării managementului integrat al frontierei“ se va realiza astfel: a) prin elaborarea în comun, de către autorităţile cu competenţe în domeniu, a cerinţelor necesare definirii proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii sau echipamentelor şi implementarea şi derularea de proiecte comune în domeniul managementului integrat (proiecte comune pentru dezvoltarea infrastructurii şi echipamentelor din PTF şi a căilor de comunicaţii care converg către acestea, folosirea în comun a reţelelor de comunicaţii, implementarea în comun a proiectelor de dezvoltare a unor sisteme folosite în managementul integrat al frontierei), precum şi folosirea în comun a echipamentelor şi infrastructurii IT&C; b) prin implementarea unor mecanisme moderne de gestiune a documentelor, resurselor materiale şi umane care să conducă la creşterea eficienţei procesului managerial - decizional prin obţinerea informaţiilor necesare, în timp real, la toate nivelurile: strategic, funcţional şi operaţional; c) prin asigurarea logisticii şi a tehnologiei necesare asigurării securităţii datelor, inclusiv a posibilităţilor de restaurare a acestora; d) prin asigurarea resurselor umane şi materiale, a logisticii şi infrastructurii necesare managementului integrat al frontierei cu respectarea cerinţelor definite la nivel european, în funcţie de necesităţile operaţionale, volumul şi profilul fluxului de pasageri, ameninţările şi rezultatele analizelor de risc, precum şi cu luarea în considerare a necesităţilor specifice României; e) prin asigurarea sprijinului logistic reciproc între instituţiile SAOPSN cu atribuţii pe linia managementului integrat al frontierei de stat, conform celor convenite prin protocoalele de cooperare interinstituţională în vigoare; f) prin alocarea resurselor umane şi echipamentelor necesare pentru gestionarea eficientă a situaţiei de criză înregistrate la frontieră, în situaţia necesităţii reintroducerii controalelor la frontieră, ca urmare a existenţei unor posibile ameninţări la adresa securităţii spaţiului UE. În baza protocoalelor de colaborare încheiate în acest sens, în condiţiile legii, celelalte autorităţi cu atribuţii în domeniul managementului integrat vor sprijini Poliţia de Frontieră Română pentru gestionarea eficientă a situaţiei.
5.7. Obiectivul „Dezvoltarea managementului resurselor umane, competenţelor profesionale şi a pregătirii personalului instituţiilor implicate în domeniul managementului integrat al frontierei“ se va realiza prin: a) armonizarea sistemelor de gestionare a resurselor umane în cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei; b) eficientizarea sistemelor de pregătire a personalului de specialitate pe baza Curriculei de bază comune şi a Cadrului sectorial privind calificarea; c) organizarea unor evaluări periodice a necesităţilor în materie de pregătire; d) îmbunătăţirea programelor de formare de tip e-learning şi integrarea lor în aplicaţiile autorităţilor naţionale implicate în procesul de management integrat al frontierei; e) gestionarea eficientă a rezervei naţionale EBGT, inclusiv prin instituirea unui cadru naţional de pregătire în comun a membrilor acesteia; f) asigurarea pregătirii personalului de specialitate în domeniul drepturilor fundamentale şi protecţiei datelor cu caracter personal; g) dezvoltarea competenţelor specifice prin participarea la activităţile de pregătire organizate de AGENŢIE, CEPOL etc.; h) implementarea standardelor de pregătire şi operaţionale elaborate de Comisia Europeană, AGENŢIE etc. în vederea realizării interoperabilităţii la nivel european, a structurilor cu atribuţii în domeniu; i) organizarea şi desfăşurarea de cursuri de formare profesională continuă, pentru personalul operator din cadrul birourilor vamale de frontieră, în domeniul controlului vamal nedistructiv, a cursurilor de radioprotecţie nivel 1 şi nivel 2, precum şi a cursurilor de imagistică (obţinerea, examinarea, analizarea, filtrarea şi evaluarea radiografiilor rezultate în urma scanării cu raze X şi gamma); j) desfăşurarea regulată a pregătirii/instruirii personalului, prin exerciţii de prevenire/contracarare a unui aflux mare de migranţi, cu implicarea instituţiilor/organizaţiilor cu responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, pentru realizarea unei imagini integrate la nivel naţional.
5.8. Obiectivul „Asigurarea finanţării pentru dezvoltarea managementului integrat al frontierei“ se va realiza prin: a) alocarea resurselor bugetare necesare finanţării sau cofinanţării acţiunilor necesar a fi întreprinse de instituţiile cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat pentru implementarea obiectivelor strategice definite în prezenta strategie naţională; b) obţinerea finanţărilor din fonduri externe nerambursabile alocate României atât prin fondurile create de către UE şi destinate domeniului afacerilor interne, fonduri structurale şi de coeziune pentru perioada 2018-2020, conform specificului acestora, cât şi din alte surse de fonduri externe nerambursabile (finanţări bilaterale, acţiuni comune cu alte stat etc.); c) identificarea altor instrumente financiare care pot servi la realizarea obiectivelor propuse prin prezenta strategie naţională.
CAP. III Mecanisme de implementare SECŢIUNEA 1 Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii Implementarea efectivă a Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile ce le privesc. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor au obligaţia de a întreprinde măsurile ce se impun şi răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta strategie naţională. Monitorizarea implementării Strategiei naţionale revine GIRMIFS, prin secretariatul acestuia. Documentele de implementare a Strategiei naţionale sunt Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii. Pe baza PA şi în scopul realizării acestuia, instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei vor elabora programe sectoriale proprii, potrivit normelor relevante. 1.1. Planul de acţiune (PA) este principalul instrument care asigură implementarea şi monitorizarea Strategiei naţionale, în cuprinsul căruia sunt evidenţiate acţiunile asumate de autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu şi care descrie măsurile ce se derulează pentru realizarea managementului integrat al frontierei, urmând modelul celor cinci obiective strategice descrise în prezenta strategie naţională. PA este conceput ca un document de lucru flexibil în cuprinsul căruia sunt transpuse, sub formă de acţiuni şi activităţi specifice, obiectivele definite de Strategia naţională. PA se modifică/actualizează astfel încât să reflecte dinamica schimbărilor de cerinţe operaţionale, precum şi noile situaţii apărute, cu respectarea cerinţelor generale cuprinse în Codul frontierelor Schengen, Catalogul Schengen şi prezenta strategie. PA este elaborat şi actualizat de către secretariatul GIRMIFS pe baza informaţiilor transmise de către instituţiile/ autorităţile/structurile reprezentate în GIRMIFS, care derulează acţiuni în domeniul de referinţă. La elaborarea PA se are în vedere corelarea acţiunilor şi activităţilor specifice cu cele prevăzute în alte documente programatice, care reglementează domenii conexe managementului integrat al frontierei, dar fără a se limita la Strategia naţională privind imigraţia şi Planul de acţiune aferent. Acţiunile din PA ce vor fi planificate în legătură directă cu obiectivele şi direcţiile de acţiune stabilite de prezenta strategie naţională şi care presupun alocarea de fonduri de la bugetul de stat, din fonduri ale UE sau de altă natură se vor regăsi evidenţiate în PUMI.
1.2. Planul unic multianual de investiţii (PUMI) este documentul de implementare în cuprinsul căruia sunt menţionate investiţiile asociate acţiunilor care alcătuiesc PA şi are rolul de centralizator al valorii estimative a investiţiilor pentru managementul integrat al frontierei, în scopul evitării suprapunerilor investiţionale. PUMI reflectă atât investiţiile cu incidenţă directă asupra realizării obiectivelor managementului frontierei, cât şi pe cele circumscrise cadrului general de management integrat al frontierei. Datele utilizate pentru elaborarea şi actualizarea PUMI sunt cele comunicate de instituţiile/autorităţile/structurile reprezentate în GIRMIFS care gestionează investiţii în domeniul de referinţă şi sunt înregistrate de către secretariatul GIRMIFS. Având în vedere limitările şi constrângerile cadrului legal naţional în domeniul investiţiilor de capital, potrivit căruia fondurile sunt planificate şi finanţate de-a lungul unui exerciţiu bugetar anual, PUMI reprezintă o prognoză a investiţiilor pentru perioada de valabilitate a Strategiei naţionale, urmând a fi actualizat anual, în baza deciziei GIRMIFS, pe măsură ce date cu grad mai ridicat de certitudine sunt puse la dispoziţia acestui organism. Conţinutul PUMI este detaliat şi structurat pe acţiuni, surse de finanţare şi perioade de derulare a investiţiilor. În acest fel documentul oferă o imagine a acţiunilor şi investiţiilor asociate. Investiţiile vor fi planificate în strânsă corelare cu Programul naţional aferent domeniului fondurilor pentru afaceri interne pentru perioada 2014-2020, cu includerea proiectelor în derulare indiferent de sursa de finanţare, avându-se în vedere principiul evitării suprapunerilor investiţionale. În procesul de implementare a Strategiei naţionale, fiecare autoritate naţională va avea în vedere: a) corelarea strictă a măsurilor propuse în PA şi PUMI cu obiectivele/direcţiile de acţiune ale Strategiei naţionale, dar şi cu strategiile sectoriale în domeniul propriu de activitate, în punctele cu relevanţă în domeniul managementului integrat al frontierei ale acestor documente programatice; b) stabilirea priorităţilor în domeniul managementului integrat al frontierei, ţinând cont de posibilităţile concrete de asigurare a finanţării, din surse naţionale şi/sau europene; c) implicarea activă a fiecărei instituţii în îndeplinirea acţiunilor proprii şi a celor ce presupun cooperarea interinstituţională în scopul atingerii obiectivelor propuse; d) monitorizarea şi evaluarea constantă a stadiului acţiunilor prevăzute în documentele de implementare ale Strategiei naţionale; e) identificarea timpurie a riscurilor potenţiale pentru neîndeplinirea acţiunilor propuse şi semnalarea lor către GIRMIFS, în scopul identificării de soluţii pentru contracararea efectelor acestor riscuri.
SECŢIUNEA a 2-a Sistemul integrat pentru securitatea frontierei 2.1. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei reprezintă principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei, în vederea îndeplinirii cerinţelor acquis-ului Uniunii Europene în privinţa asigurării securităţii frontierelor externe ale acesteia. SISF este parte componentă din sistemul naţional de apărare al ţării, compatibil şi interoperabil cu sisteme similare din ţările vecine, state membre ale Uniunii Europene şi cu diferite platforme şi baze de date internaţionale. SISF este un sistem complex, caracterizat prin multitudinea elementelor sale componente, interconectate prin numeroase canale informaţionale (interne şi externe), destinat combaterii infracţionalităţii transfrontaliere. În cadrul SISF se evidenţiază două concepte: - „Programul SISF“, care reprezintă totalitatea proiectelor finanţate prin fonduri ale statului român şi/sau fonduri europene sau orice altă sursă externă de finanţare, derulate şi gestionate de către toate autorităţile şi instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei, în părţile care le privesc, proiecte destinate îndeplinirii obiectivelor strategice prevăzute în prezenta strategie, pentru care se exercită un management coordonat, în scopul asigurării beneficiilor şi controlului care nu ar putea fi obţinute dacă aceste proiecte ar fi abordate individual. – „Proiectul SISF“, care reprezintă componenta din Programul SISF ce revine spre realizare şi operaţionalizare Ministerului Afacerilor Interne, fiind implementat de către structurile responsabile ale instituţiei în baza contractului finanţat din creditul garantat guvernamental.
2.2. Programul SISF Din punct de vedere structural, Programul SISF cuprinde două componente fundamentale, interdependente, astfel: - componenta operativă este formată din: a) cadrul legislativ specific ce reglementează funcţionarea SISF; b) resursele umane alocate pentru operarea şi întreţinerea SISF, corect dimensionate şi pregătite adecvat; c) procedurile operaţionale aplicabile în domeniul asigurării securităţii frontierei.
– componenta tehnică este reprezentată în principal de subsistemele-suport ale Proiectului SISF, după cum urmează: a) Subsistemul „Supraveghere“ se referă la ansamblul mijloacelor tehnice destinate observării frontierei şi a căilor de comunicaţii care converg către aceasta, folosind tehnologii bazate în principal pe senzori cu termoviziune, radare, camere video specializate sau combinaţii ale acestora. Informaţiile obţinute sunt transmise unor centre de control, folosind reţele de comunicaţii dedicate. b) Subsistemul „Control“ este dedicat efectuării controlului identităţii persoanelor, al bunurilor pe care acestea le deţin asupra lor şi al mijloacelor de transport, la tranzitarea punctelor de trecere situate la frontiera externă şi a căilor de comunicaţii care converg către aceste zone. c) Subsistemul „Comunicaţii fixe“ reprezintă ansamblul reţelelor de transport de date de bandă largă, securizată, prin intermediul căreia se realizează schimbul de informaţii între locaţiile fixe, cuprinzând inclusiv infrastructura fixă necesară funcţionării subsistemului „Radiocomunicaţii mobile profesionale“. d) Subsistemul „Radiocomunicaţii mobile profesionale“ asigură suportul tehnic pentru realizarea schimbului de informaţii (voce şi date) între elementele operative mobile, precum şi între acestea şi centrele de comandă şi control. Subsistemul PMR din cadrul SISF este realizat în tehnologie TETRA şi este parte integrantă a Platformei naţionale comune TETRA. e) Subsistemul „Infrastructură“ cuprinde ansamblul construcţiilor civile necesare proiectului SISF (imobile noi, modernizări de construcţii existente, realizarea de căi de acces, alei, împrejmuiri, execuţii sau consolidări de stâlpi, turnuri şi piloni pentru instalarea echipamentelor de supraveghere şi de comunicaţii, racordare la utilităţi etc.) f) Subsistemul „Informatic“ (IT) este un ansamblu de aplicaţii informatice, precum şi infrastructura hardware şi software asociată (servere, „storage“, software de bază ş.a.) care permite personalului Poliţiei de Frontieră Române, autorizat, accesul la o gamă largă de resurse informatice, cum ar fi: - consultarea bazelor de date naţionale şi internaţionale online relevante referitoare la identitatea călătorilor şi autenticitatea documentelor de călătorie, alerte şi consemne activităţi ce fac parte din procesul de control trecere frontieră; – modul de sprijin pentru asigurarea activităţilor de comandă şi control (C2); – modul de analiză de risc; – modul de e-learning.
g) Subsistemul „Mobilitate“ cuprinde platforma terestră–navală–aeriană a SISF şi include toate mijloacele de transport utilizate în cadrul operaţiunilor de supraveghere şi intervenţie la frontiera de stat. h) Subsistemul „Suport logistic integrat“ (SLI) este destinat asigurării operaţiunilor de întreţinere a capabilităţilor SISF pe întreaga perioadă a ciclului de viaţă al acestuia, precum şi suportul tehnic centralizat 24/24 ore.
2.3. Dezvoltări viitoare ale SISF Având în vedere faptul că managementul frontierei este un proces în continuă desfăşurare, ce evoluează atât odată cu dezvoltarea tehnologiilor, cât şi cu perfecţionarea metodelor de săvârşire a infracţiunilor transfrontaliere, este necesară întreprinderea de măsuri menite a creşte nivelul de securitate al frontierei şi adaptarea la noile provocări. Direcţii de abordare în acest sens pot fi reprezentate de următoarele acţiuni: - îmbunătăţirea acoperirii radio a subsistemului PMR, a gradului de disponibilitate a serviciilor asigurate de acest subsistem, precum şi a gradului de interoperabilitate la nivelul Platformei comune de radiocomunicaţii TETRA; – perfecţionarea soluţiilor de supraveghere la nivelul întregii frontiere externe; – dezvoltarea componentei de mobilitate, inclusiv prin achiziţia de aparate de zbor şi realizarea infrastructurii aeronautice aferente; – dezvoltarea bazelor de date, creşterea gradului de interoperabilitate al acestora şi asigurarea nivelurilor de acces, precum şi realizarea de noi aplicaţii informatice menite a facilita schimbul de informaţii, cu respectarea principiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal; – continuarea modernizării infrastructurii punctelor de trecere a frontierei, dezvoltarea sistemelor şi soluţiilor de supraveghere specifice Sistemului integrat vamal de securizare a frontierei (SIVSF) pentru punctele vamale de la frontiera externă (existente sau nou-înfiinţate) şi integrarea acestora în SISF.
SECŢIUNEA a 3-a Sistemul sectorial de informaţii al Poliţiei Române 3.1. SISPOL SISPOL reprezintă sistemul informatic de regiştri naţionali administraţi de Poliţia Română. O parte a acestor regiştri sunt utilizaţi în managementul integrat al frontierei în cadrul subsistemului informatic (IT).
3.2. Dezvoltarea SISPOL Similar dezvoltării SISF este necesară implementarea de măsuri la nivelul SISPOL, cu respectarea principiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal în scopul: a) creşterii capacităţii de stocare şi procesare a datelor; b) scăderii costurilor cu energia electrică; c) implementării conceptelor de „business continuity“; d) dezvoltării infrastructurii de comunicaţii; e) asigurării mentenanţei şi îmbunătăţirii sistemelor, aplicaţiilor şi licenţelor.
SECŢIUNEA a 4-a Sistemul integrat vamal de securizare a frontierei 4.1. Sistemul integrat vamal de securizare a frontierei (SIVSF) cuprinde totalitatea aparatelor, echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi sistemele ce contribuie la securizarea frontierelor, inclusiv aplicaţiile informatice dedicate, asigurate de către Direcţia Generală a Vămilor. SIVSF se compune din: aparate, echipamente, sisteme şi instalaţii emitente de radiaţii ionizante, care asigură, conform normelor legislative europene şi naţionale, securizarea frontierei externe a U.E. şi implicit condiţiile de aderare la spaţiul Schengen; sisteme de supraveghere video a ariei, perimetrului şi fluxurilor de călători şi marfă cu dirijare dinamică a traficului, LPR - Sisteme de preluare/identificare numere de înmatriculare cu modul de fluidizare dinamică a fluxurilor de călători şi marfă, softuri integratoare dedicate şi aparate complementare procesului de control (videoendoscoape, aparate detecţie documente false şi endoscoape).
4.2. Funcţiile SIVSF a) SIVSF este un sistem complex, unitar, specializat ce asigură un înalt nivel al controlului frontierei externe a UE, atât în linia I, cât şi în linia a II-a, potrivit strategiei autorităţii vamale de asigurare cu mijloace de control a „controlului tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi orice alte bunuri“ şi competenţei DGV. b) SIVSF asigură supravegherea frontierei externe aferentă perimetrului şi ariei birourilor vamale şi punctelor de mic trafic aflate în administrarea DGV, prin echipamentele şi sistemele de supraveghere din dotare, respectiv sistemele de supraveghere video a ariei, perimetrului şi fluxurilor de călători şi marfă, cu dirijare dinamică a traficului. c) SIVSF asigură monitorizarea traficului de marfă şi călători, fluidizarea şi dirijarea dinamică a acestuia şi separarea pe culoare distincte, funcţie realizată prin: - sisteme de preluare/identificare a numerelor de înmatriculare cu modul de fluidizare dinamică a fluxurilor de călători şi marfă; – sisteme de supraveghere video a ariei, perimetrului şi fluxurilor de călători şi marfă cu dirijare dinamică a traficului.
d) În cadrul SIVSF se asigură constituirea bazelor de date, în condiţiile legii, atât la nivel local (birou vamal/punct de mic trafic), cât şi la nivel central ce conţin informaţii necesare atât autorităţilor naţionale competente, cât şi autorităţilor echivalente din UE (INTERPOL, EUROPOL, OLAF, OMV etc.).
CAP. IV Resurse financiare Resursele financiare necesare realizării acţiunilor privind investiţiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevăzute în PUMI. Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii naţionale se cuprind în bugetele proprii de către fiecare dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile care le privesc, în raport cu priorităţile, resursele disponibile şi în mod corelat cu etapele de realizare a SISF, în condiţiile legii. Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei naţionale sunt: - fonduri de la bugetul de stat; – fonduri externe nerambursabile; – fonduri rezultate din cofinanţarea asigurată de statul român aferentă fondurilor externe nerambursabile; – fonduri rambursabile, contractate conform legislaţiei aplicabile privind datoria publică; – donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile legii; – alte surse.
CAP. V Elemente relevante după aderarea României la spaţiul Schengen Aderarea României la spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controalelor de frontieră, respectiv a verificărilor derulate în punctele de trecere a frontierei şi a supravegherii organizate între punctele de trecere a frontierelor terestre cu statele membre UE vecine (frontiere interne), acestea urmând a fi trecute de către persoane prin orice loc, fără a fi supuse controalelor de frontieră. Întrucât renunţarea, la frontierele interne, la unul dintre cele 4 filtre ce formează nucleul managementului integrat al frontierei (controlul la frontiere - filtrul 3) este de natură a afecta ordinea, siguranţa publică şi securitatea naţională a României, este necesară întărirea celorlalte 3 filtre (măsurile în ţările terţe, cooperarea cu statele vecine, respectiv măsurile de control în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv returnarea). Astfel, după intrarea în vigoare a deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne vor fi puse în aplicare următoarele măsuri cu relevanţă asupra tuturor tipurilor de frontiere: - vor fi stabilite atribuţiile structurilor MAI la frontierele interne şi va fi asigurată delimitarea clară, din perspectivă instituţională şi legislativă, a competenţei structurilor de aplicare a legii în ceea ce priveşte efectuarea verificărilor în interiorul teritoriului (astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 23 din Regulamentul nr. 399/2016 - Codul frontierelor Schengen (CFS); – vor fi aplicate măsuri compensatorii [prin relocarea personalului Poliţiei de Frontieră Române de pe frontiera internă, creşterea măsurilor de securizare a frontierei externe (inclusiv în ceea ce priveşte aeroporturile şi porturile maritime), întărirea cooperării transfrontaliere cu statele vecine, aplicarea Concepţiei de control al navelor care circulă pe Dunăre, eliminarea obstacolelor fizice (cf. art. 24 CFS)]; – va fi asigurată pregătirea pentru reintroducerea, în situaţii excepţionale, a controalelor la frontierele interne (cf. art. 25-35 CFS).
CAP. VI Monitorizare, evaluare şi revizuire SECŢIUNEA 1 Proceduri de monitorizare 1.1. Monitorizarea implementării Strategiei naţionale revine fiecărei instituţii care concură la realizarea managementului integrat al frontierei de stat, printr-un proces activ de identificare a necesităţilor în domeniul propriu de competenţă, de aducere la îndeplinire a acţiunilor din PA şi de informare periodică a secretariatului GIRMIFS cu privire la evoluţiile înregistrate. Evaluarea într-o manieră unitară a implementării Strategiei naţionale este o activitate esenţială pentru asigurarea coerenţei măsurilor adoptate la nivelul tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, pentru evitarea suprapunerilor investiţionale, de competenţe sau autoritate între instituţiile cu atribuţii la frontieră şi pentru eliminarea disfuncţionalităţilor ce pot apărea în procesul de implementare a Strategiei. Analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale se realizează în cadrul şedinţelor de lucru ale GIRMIFS, organizate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 943/2001 privind înfiinţarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Sarcina pregătirii documentaţiei necesare reuniunilor de lucru, precum şi cele cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale revine secretariatului GIRMIFS, care asigură evidenţa şi comunicarea în vederea punerii în aplicare, către autorităţile abilitate, a tuturor deciziilor şi măsurilor adoptate în cadrul acestor şedinţe, precum şi modul de îndeplinire a acestora. Documentele întocmite de secretariatul GIRMIFS se bazează pe rapoartele şi contribuţiile instituţiilor implicate. De asemenea, secretariatul GIRMIFS întocmeşte şi prezintă grupului interministerial, pe baza unor solicitări exprese, rapoarte de evaluare a modului de implementare a Strategiei naţionale. Rapoartele aferente evaluării vizează analiza stadiului implementării Strategiei naţionale, deficienţele constatate şi propuneri de remediere. Evaluarea presupune compararea rezultatelor activităţilor prevăzute în Strategia naţională şi PA cu obiectivele acestora şi are drept scop aprecierea rezultatelor obţinute în urma implementării activităţilor aferente proiectelor. Rezultatele obţinute în urma evaluării sunt utilizate pentru a evidenţia posibilele îmbunătăţiri viitoare şi pentru a argumenta eventualele decizii strategice. Informaţia folosită în cadrul evaluării este cea utilizată pentru monitorizare, cu completările necesare, punând accent pe elementele specifice de interes.
1.2. Evaluarea ex-post a impactului Strategiei naţionale va urmări analiza modului de utilizare a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, precum şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului prezentului document programatic. SECŢIUNEA a 2-a Evaluare Instituţiile sau autorităţile care derulează activităţi cu incidenţă în domeniul managementului integrat al frontierei pot propune GIRMIFS, prin secretariatul Grupului, indicatorii specifici pe baza cărora se face evaluarea gradului în care au fost atinse rezultatele preconizate, iar Grupul va adopta, prin decizie, metodologia de evaluare. SECŢIUNEA a 3-a Revizuire Prezenta strategie naţională este supusă revizuirii, atunci când situaţia de fapt sau priorităţile naţionale reclamă o reanalizare a obiectivelor şi măsurilor conţinute de aceasta. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
