────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.440 din 29 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.205 din 15 decembrie 2022.────────── ABREVIERI ANA - Agenţia Naţională Anti-drog ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor ARV - antiretroviral BSB - bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi BSS - anchetă serologică şi comportamentală CDI - consumatori de droguri injectabile CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ECDC - Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor FSE - Fondul Social European GFATM - Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei HIV - Virusul Imunodeficienţei Umane IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române INBI - Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" ITS - Infecţie/infecţii cu transmitere sexuală MDR-TB - tuberculoză multi-drog rezistentă MAI - Ministerul Afacerilor Interne MS - Ministerul Sănătăţii ONG - Organizaţie neguvernamentală OMS/WHO - Organizaţia Mondială a Sănătăţii PEP - profilaxie post-expunere PMTCT - prevenirea transmiterii materno-fetale PPL - persoane private de libertate PPSC - persoane care practică sexul comercial PrEP - profilaxie pre-expunere RAA - Fundaţia Romanian Angel Appeal - Apelul Îngerului Român SIDA - Sindromul Imunodeficienţei Umane Dobândite TBC - tuberculoză VHB - virusul hepatitei B VHC - virusul hepatitei C ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite UNAIDS - Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA UNGASS - Adunarea Generală a Naţiunilor Unite - Sesiunea Specială HIV/SIDA UNICEF - Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii UNODC - Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate UNOPA - Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA INTRODUCERE Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV /SIDA în perioada 2022-2030 a fost elaborată de către Comisia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA - Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi Tuberculoză, cu sprijin financiar din partea Fondului Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză şi Malarie. În procesul de elaborare a Strategiei au fost activ implicate organisme guvernamentale, organizaţii neguvernamentale, membrii Comitetului Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi Tuberculoză, precum şi agenţii internaţionale cu responsabilităţi în acest domeniu. Strategia derivă din priorităţile de politică publică trasate prin Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 şi reprezintă politica sectorială a MS în domeniul supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA şi Tuberculoză în România. Din punct de vedere epidemiologic, Strategia are la bază datele furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" (INBI), pe cele disponibile în cadrul studiilor realizate până la sfârşitul anului 2020, precum şi datele puse la dispoziţie de instituţii guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale ce au contribuit la redactarea acestuia. Acţiunile incluse în cadrul Strategiei se bazează pe nevoile semnalate şi soluţiile propuse în cadrul întâlnirilor realizate în 2017-2021 cu o serie de experţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor active în domeniul HIV/SIDA şi se regăsesc în Planul de acţiuni al Strategiei Naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030, Anexa la prezenta Strategie. Acestea au fost validate/discutate în cadrul întâlnirii Comitetului Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi Tuberculoză începând cu anul 2017 şi validate în 2021. Procesul de consultare publică coordonat de Ministerul Sănătăţii s-a desfăşurat în 2018, iar actualizarea datelor a fost făcută în 2021. VIZIUNE România va deveni o ţară în care toate persoanele infectate cu HIV sau diagnosticate cu SIDA, precum şi persoanele din cadrul grupurilor vulnerabile cu risc crescut de infectare HIV au acces egal, necondiţionat şi continuu la servicii de prevenire, tratament, îngrijire medicală centrată pe persoană şi servicii sociale, fără discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, dizabilitate, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, în conformitate cu standardele prevăzute de legislaţia în vigoare. CAP. I PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL PRIVIND INFECŢIA HIV/SIDA Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030, denumit în continuare Strategie, derivă din priorităţile exprimate în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate Publică (2021-2027) şi urmăreşte respectarea angajamentelor naţionale şi internaţionale asumate de Guvernul României, prin următoarele documente: La nivel naţional: - Constituţia României, republicată; – Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările ulterioare; – Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei; – Hotărârea Guvernului nr. 344/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026. – Strategia Naţională de Sănătate 2021-2027; La nivel internaţional: - Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă; – Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii; – Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; – Strategiile Globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în sectorul sănătăţii pentru HIV şi infecţii cu transmitere sexuală pentru perioada 2016-2021; – Strategiile globale ale OMS în domeniul sănătăţii pentru HIV, hepatitele virale şi infecţiile cu transmitere sexuală, pentru perioada 2016-2021, Raportul Directorului-General; – Strategia Programului Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS): Cea mai rapidă cale de a combate SIDA; – Programul Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS): COMBATEREA INEGALITĂŢILOR, COMBATEREA SIDA. STRATEGII GLOBALE SIDA 2021-2026; – Rezoluţia Parlamentului European privind răspunsul la HIV/SIDA, tuberculoză şi hepatită C - 2017/2576 (RSP); – Programul Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS): obiectivele tratamentului 90-90-90; – Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (UNGASS) 2011, Declaraţia Politică privind HIV/SIDA: Intensificarea Eforturilor pentru Eliminarea HIV/SIDA, Iunie 2011; – Planul de acţiune al sectorului de sănătate ca răspuns la infecţia HIV în regiunea Europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; – Planul de acţiune pentru prevenirea şi controlul maladiilor netransmisibile în regiunea Europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; – Sesiunea specială a Adunării Generale a Naţiunilor Unite privind Problema Mondială a Drogurilor, 2016 - Documentul final a celei de a 30-a sesiune specială a Adunării Generale, "Angajamentul comun privind abordarea şi contracararea problemei mondiale a drogurilor"; – Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. PRINCIPII DIRECTOARE 1. Acţiunile Strategiei sunt construite având în centru persoana şi drepturile fundamentale ale acesteia, aşa cum sunt ele garantate de legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la care România este parte. 2. Abordarea din cadrul Strategiei are la bază dinamica profilului epidemiologic de ţară şi ţine cont de particularităţile de vârstă, sex, cultură şi comportament ale persoanelor vizate. 3. Acţiunile din cadrul Strategiei sunt aliniate la standardele şi recomandările internaţionale în domeniul prevenirii, controlului şi supravegherii HIV/SIDA şi ţin cont de datele disponibile şi capacitatea de implementare a intervenţiilor la nivel naţional. 4. Implicarea societăţii civile, a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şi a grupurilor populaţionale vizate de programe în formularea politicilor Strategiei, planificarea, implementarea şi monitorizarea răspunsului naţional şi în mecanismele de coordonare ale Strategiei este o garanţie a adaptării intervenţiilor la nevoile existente. 5. Intervenţiile de prevenire reprezintă principalul mijloc de combatere a răspândirii HIV/SIDA. În vederea asigurării acoperirii şi impactului necesar, intervenţiile de prevenire trebuie să beneficieze de alocări adecvate de resurse din fonduri publice. 6. Cunoaşterea epidemiei şi a dinamicii acesteia prin realizarea de studii şi cercetări stă la baza alocării resurselor în funcţie de priorităţi şi permite asigurarea celui mai bun raport între cheltuială şi beneficiul obţinut. 7. Întărirea investiţiei în tratament ARV, inclusiv prin asigurarea accesului la profilaxia pre şi post expunere reprezintă o modalitate de prevenire a noilor cazuri de infecţie HIV. 8. Testarea HIV este voluntară şi/sau anonimă, cu garantarea confidenţialităţii şi a consilierii pre şi post test, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. 9. Abordarea integrativă prin colaborarea între programele MS care vizează HIV, TBC şi ITS, şi programul de sănătate mintală derulat de CNAS care asigură persoanelor cu toxicodependenţă tratamentul de substituţie cu agonişti şi antagonişti de opiacee, precum şi testarea metaboliţilor stupefiantelor în urină în vederea introducerii în tratament şi pentru monitorizarea tratamentului, este esenţială în scopul asigurării accesului la măsuri comprehensive, centrate pe persoană. 10. Asigurarea unei bune calităţi a vieţii în relaţie cu sănătatea în completarea activităţii existente în domeniul prevenirii, diagnosticării, tratamentului şi îngrijirii HIV, prin dezvoltarea unor abordări durabile - inclusiv prin îmbunătăţirea prevenirii, depistării şi diagnosticării comorbidităţilor - care să răspundă nevoilor specifice pe termen lung ale persoanelor cu HIV. 11. Dezvoltarea şi funcţionarea unor mecanisme de monitorizare şi raportare (financiară şi programatică) la nivelul întregului Strategiei sunt necesare pentru asigurarea transparenţei în utilizarea resurselor publice. 12. Ministerul Sănătăţii este responsabil pentru coordonarea şi monitorizarea Strategiei şi asigură includerea problematicii HIV/SIDA ca prioritate în cadrul politicilor publice, la nivelul tuturor sectoarelor relevante şi al programelor de dezvoltare socio-economică, atât la nivel central, cât şi local. PROGRAME ŞI DIRECŢII STRATEGICE Strategia este documentul orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor şi proiectelor naţionale şi locale de intervenţie în domeniul supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030 în România. Obiectivul de sănătate prioritar pentru România cu privire la HIV/SIDA este menţinerea profilului de ţară cu incidenţă redusă a HIV şi prevede următoarele direcţii strategice: I. Îmbunătăţirea politicilor/cadrului de reglementare şi sprijinirea mecanismelor eficace de colaborare şi coordonare intersectorială şi între instituţiile Ministerului Sănătăţii prin: activarea Comitetului naţional intersectorial pentru controlul tuberculozei şi infecţiei HIV/SIDA, în colaborare cu Unitatea de Asistenţă Tehnică şi Management a Programului Naţional HIV/SIDA, cu alocarea de resurse din fonduri publice şi instituirea unui mecanism de subcontractare a activităţilor de prevenire la nivelul grupurilor prioritare. II. Îmbunătăţirea capacităţii de management programatic şi intervenţie prin: înfiinţarea unei unităţi de implementare la nivelul Ministerului Sănătăţii care să fie responsabilă cu coordonarea, monitorizarea şi evaluarea acţiunilor cuprinse în Strategie, îmbunătăţirea sistemelor informaţionale de suport pentru implementarea programelor, supravegherea activă prin screening, studii şi cercetări pentru fundamentarea intervenţiilor, dezvoltarea de servicii comunitare, creşterea competenţelor personalului implicat în furnizarea serviciilor. III. Întărirea prevenirii primare a HIV şi ITS prin ţintirea grupurilor prioritare şi la risc cu intervenţii adecvate nevoilor acestora. IV. Asigurarea accesului la serviciile de prevenire secundară, de monitorizare clinico- biologică, tratament şi la programele nutriţionale, conform ghidurilor naţionale în uz. V. Minimizarea riscului biologic ocupaţional la personalul din sistemul medical şi din sistemul de asistenţă socială prin asigurarea informării, educării şi a accesului la tratament post-expunere. CAP. II ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR PRIVIND HIV/SIDA ÎN ROMÂNIA II.1. PROFIL EPIDEMIOLOGIC NAŢIONAL Conform Raportului Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România din cadrul INBI "Prof. Dr. Matei Balş", începând cu anul 1985 şi până la sfârşitul lunii decembrie 2021, la nivel naţional au fost înregistrate 26.171 cazuri cumulate de HIV/SIDA (care includ şi persoanele decedate în acest interval). Dintre acestea, circa 9.287 dintre cazuri au fost înregistrate la începutul anilor '90 la copii (sub 14 ani la data diagnosticării) şi reprezintă aşa numita "cohortă". Cele mai recente estimări realizate de UNAIDS plasează numărul estimat al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România în jurul cifrei de 19.000. Numărul persoanelor înregistrate ca trăind cu HIV/SIDA la sfârşitul lui 2021 era de 17.271, din care aproximativ 5.500 provin din cohorta copiilor cu an de naştere 1988-1990 (32% din total cazuri în viaţă). Prevalenţa HIV/SIDA în rândul adulţilor în România este estimată ca fiind sub 0,1%, dar există grupuri populaţionale cum ar fi bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi (BSB), consumatorii de droguri injectabile (CDI) şi persoanele care practică sexul comercial (PPSC) pentru care studiile realizate estimează prevalenţe de circa 18%, 11,2% şi respectiv 1%. În penitenciare, la nivel naţional, în 2016 erau înregistrate 321 persoane infectate HIV/SIDA. În 2021, Direcţiile de Sănătate Publică au raportat la Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România din cadrul Institutului de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" 336 de testări HIV în penitenciare, cu 8 teste pozitive. Situaţia este mai mult decât îngrijorătoare şi necesită o intervenţie urgentă în vederea prevenirii transmiterii infecţiei HIV de la nivelul acestor grupuri în populaţia generală. Datele din raportul Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA arată că 13.769 persoane seropozitive aveau la sfârşitul anului 2021 acces la îngrijiri de specialitate şi erau monitorizate într-unul din cele nouă centre regionale de tratament de la nivel naţional. Din raportul Unităţii de Asistenţă Tehnică şi Management (UATM) 13.634 erau raportate ca primind tratament specific antiretroviral (ARV). Raportându-ne la ţintele 95-95-95 propuse de UNAIDS, la sfârşitul anului 2020, din 18.000 de persoane estimat a trăi cu HIV/SIDA în România, la sfârşitul anului 2021 (în dinamică 1985-2021), 17.271 (96%) erau înregistrate în Baza de date naţională HIV/SIDA, 13.769 erau în evidenţă medicală activă şi circa 97% dintre acestea (13.634) primeau tratament ARV conform UATM, din care 79,6% aveau o încărcătură virală nedetectabilă. Graficul de mai jos demonstrează necesitatea creşterii capacităţii de testare şi confirmare a diagnosticului (circa 10% din persoanele infectate HIV nu sunt conştiente de statusul lor de seropozitivitate şi circa 24% deşi îl cunosc accesează periodic serviciile de monitorizare şi tratament HIV. Perioada 2007-2021 a fost marcată de patru factori care au influenţat negativ acoperirea şi calitatea intervenţiilor de prevenire şi acces la tratament şi îngrijiri HIV/SIDA şi anume: ● lipsa unui cadru strategic care să orienteze intervenţiile (ultima strategie aprobată la nivel naţional a acoperit perioada 2004-2007); ● diminuarea nivelului de coordonare şi colaborare multisectorială între ministerele, instituţiile şi organizaţiile active în domeniul HIV/SIDA, ca urmare a deficienţelor înregistrate în funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Supravegherea, Controlul şi Prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA; ● retragerea donatorilor internaţionali având drept consecinţă diminuarea drastică a fondurilor disponibile la nivel naţional pentru implementarea intervenţiilor de prevenire, în special a celor adresate grupurilor prioritare (CDI, BSB, PPSC, PPL). Această diminuare nu a fost însă compensată, conform angajamentelor asumate, prin utilizarea fondurilor publice naţionale sau a celor de tip FSE. ● anii 2020-2021 au fost marcaţi de pandemia COVID19, care a influenţat negativ adresabilitatea către serviciile medicale de specialitate (testare şi monitorizare). În perioada 2007-2021, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaţionale (total 11.175 cazuri noi, în medie 745 cazuri/an), creşteri importante înregistrându-se la nivelul grupurilor vulnerabile. Astfel, în această perioadă s-au înregistrat un număr de 6.909 cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală, 1.837 cazuri în rândul CDI şi 1.843 în rândul BSB. În 2019 numărul cazurilor cu transmitere heterosexuală nou înregistrate a fost de 538 (creştere cu circa 44% faţă de anul 2007). În acelaşi an (2019) a fost înregistrată o creştere în dinamică a cazurilor noi HIV/SIDA în rândul BSB de la 20 cazuri în anul 2007 la 204. Cel mai mare număr anual de cazuri noi la nivelul CDI a fost înregistrat în 2013 - 330 cazuri, de circa 33 de ori mai multe decât în 2007 (10 cazuri). Tabel 1
┌─────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│An de │2010│2011│2012│2013│2014│2015│2016│2017│2018│2019│2020│2021│
│referinţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Nr. cazuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│HIV/ SIDA nou│590 │799 │940 │1031│949 │892 │836 │815 │787 │856 │513 │559 │
│diagnosticate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Sursa - Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA din cadrul INBI În tot acest interval de timp (2007-2021) transmiterea heterosexuală s-a menţinut ca principală cale de transmitere, cu o medie de circa 59% din total cazuri noi înregistrate. Transmiterea în rândul CDI a cunoscut o creştere accentuată în perioada 2011-2015, apoi o uşoară scădere şi a atins o medie de circa 16% din total cazuri noi. La nivelul mediei multianuale, transmiterea în rândul BSB are aceeaşi poziţie cu o medie de 16% din numărul cumulat de cazuri, în timp ce în perioada 2016-2021 a reprezentat cea de-a doua cale de transmitere pentru cazurile nou diagnosticate. Majoritatea persoanelor de sex feminin din cadrul cohortei au ajuns la vârsta fertilă, iar, pe de altă parte, există o populaţie de sex feminin infectată HIV pe cale heterosexuală sau prin consum de droguri pe cale intravenoasă, numărul naşterilor la femeile seropozitive în perioada 2013-2021 a rămas relativ constant (239 naşteri în 2013, respectiv 206 în 2021). În acest context ponderea transmiterii verticale din cazurile nou depistate (cu o medie de 1.6% din total cumulativ cazuri noi HIV/SIDA) rămâne o preocupare constantă în lumea medicală. Un motiv de atenţie îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (15.52% teste pozitive din total 451 teste realizate în 2021). Numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 81% faţă de anul 2007 (de la 7.591 în 2007 la 13.769 în 2021). În perioada 2008-2021, numărul pacienţilor aflaţi în tratament ARV a crescut cu 80% (de la 7.434 în 2008 la 13.634 în 2021). Dacă în perioada 2007-2010 bugetul anual alocat la nivel naţional pentru tratament ARV a fost de circa 32 milioane de euro, în anul 2019, în condiţiile unei creşteri cu 74% a numărului de pacienţi în tratament, costurile aferente tratamentului ARV s-au dublat, ajungând la aproximativ 60 milioane de euro. Astfel, în condiţiile menţinerii incidenţei HIV/SIDA la nivelul mediei ultimilor 10 ani (818 cazuri noi anual), doar costurile necesare acoperirii tratamentului ARV şi monitorizării pentru persoanele nou diagnosticate vor implica o creştere anuală a bugetului. Având în vedere resursele financiare limitate existente se impune prioritizarea celor mai eficiente strategii de prevenire, precum şi monitorizarea şi supravegherea continuă a comportamentelor în vederea obţinerii unei imagini clare şi în dinamică a situaţiei epidemiologice. În acest context, costurile acţiunilor de prevenire HIV în rândul grupurilor prioritare şi tinerilor prevăzute de Strategie (cu o valoare de circa 2,52 milioane euro anual), reprezintă o investiţie eficientă din punct de vedere economic care va conduce pe termen lung la scăderea numărului de cazuri noi. Ca atare resursele alocate programelor de prevenire adresate grupurilor prioritare în cadrul Strategiei reprezintă circa 2,88% din costurile asociate programului de screening, tratament şi monitorizare biologică. II.2. PRIORITIZAREA INTERVENŢIILOR DE PREVENIRE Creşterea numărului de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate la nivel naţional în ultimii 10 ani este îngrijorătoare (8.294 cazuri noi HIV/SIDA). Studii realizate la nivel internaţional au demonstrat că dinamica epidemiei HIV este determinată de comportamentele la risc, frecvenţa acestora şi vulnerabilităţile unor grupuri populaţionale specifice şi ale celor aflate în legătură cu acestea. Chiar dacă nu sunt afectate în mod egal de infecţia cu HIV, aceste grupuri sunt cele mai expuse ca urmare a comportamentelor de risc specifice şi a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV. Identificarea acestor populaţii relevante la nivelul Strategiei a fost realizată pornind de la grupurile prioritizate la nivel internaţional de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO). Criteriile utilizate în verificarea relevanţei unui astfel de grup au vizat în principal potenţialul riscului de infectare şi transmitere HIV existent în contextul epidemiologic din România. Astfel, în cadrul Strategiei următoarele grupuri au fost considerate "grupuri prioritare". ● Bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi - prevalenţa HIV/SIDA estimată 18% (2014), conform datelor din studiul European SIALON II, realizat pe un eşantion de 181 MSM din Bucureşti; Prevalenţa autodeclarată a crescut de la 4.5-5% la nivel naţional în 2010 la 7.1% (conform celor două studii comportamentale succesive EMIS 2010, 2017). ● Consumatorii de droguri injectabile, copii şi adulţi - prevalenţă estimată HIV/SIDA (date din testare) în rândul CDI care au accesat servicii de tratament este de 20,6 în 2019 şi prevalenţa HIV în rândul tuturor CDI incluşi în studiul "Anchetă de supraveghere comportamentală şi serologică în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti 2017" (date rezultate în urma testării) este de 30%. ● Persoanele care practică sexul comercial - prevalenţă HIV/SIDA estimată de 1%(2009). Conform aceleiaşi surse, 33% dintre PPSC erau şi consumatoare de droguri injectabile, deci este de aşteptat ca explozia infecţiei cu HIV ce a afectat CDI după 2009 să fi afectat şi această categorie de PPSC. ● Persoanele private de libertate - prevalenţă HIV/SIDA estimată 0.2% (2010), număr de noi cazuri raportate în 2016 în cadrul PPL - 36 cazuri. Experienţa acumulată la nivel internaţional a arătat că menţinerea contactului şi accesului la grupurile prioritare (prin servicii fixe şi de outreach), o corectă înţelegere a nevoilor şi asigurarea accesului membrilor acestora la servicii adaptate de prevenire, tratament şi îngrijiri pot conduce, pe termen lung, la scăderea numărului de noi infecţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şi diminuarea costurilor la nivelul întregii societăţi. Vulnerabilitatea unei persoane în faţa infecţiei HIV poate fi potenţată şi de alţi factori: ● probleme legale (lipsa documentelor de identitate sau a asigurărilor de sănătate); ● probleme financiare (lipsa unui nivel suficient şi constant al veniturilor care să poată asigura o nutriţie şi igienă adecvate); ● problemele psiho-emoţionale; ● stigma şi discriminarea care devin bariere în accesul la servicii de sănătate. Cu aceşti factori se confruntă de exemplu persoanele fără adăpost, persoanele instituţionalizate şi post-instituţionalizate, membrii comunităţilor urbane sau rurale puternic afectate de sărăcie, inclusiv etnicii romi, persoanele cu comportamente şi identităţi stigmatizate în societate etc. Dat fiind că aceste vulnerabilităţi nu se referă exclusiv sau în principal la infecţia HIV, prezenta Strategie nu le adresează prin intervenţii specifice, preferând o abordare focalizată pe suprapunerile cu grupurile prioritare de mai sus, suprapuneri ce determină un profil crescut de vulnerabilitate şi risc de transmitere a infecţiei HIV. Având în vedere numărul mare de cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală înregistrate la nivelul populaţiei generale, o atenţie specială trebuie acordată adolescenţilor şi tinerilor. Aceştia se confruntă cu un risc crescut de infectare ITS/HIV din cauza schimbărilor majore ce intervin în această perioadă a vieţii în relaţiile şi în interacţiunile sociale, a nivelului scăzut de autonomie în luarea deciziilor, dar şi a condiţionării accesului persoanelor sub 18 ani la anumite servicii de sănătate prin solicitarea consimţământului părinţilor/tutorilor. Aceste servicii includ testarea HIV, programele de reducere a riscurilor pentru utilizatorii de droguri etc. În acelaşi timp, adolescenţii şi tinerii sunt mai expuşi în faţa discriminării, stigmei şi violenţei. Teama determinată de acestea şi de posibilele consecinţe legale ale comportamentelor cu risc face ca accesul acestora la servicii de diagnostic şi tratament să fie îngreunat. Utilizarea măsurilor de contracepţie în rândul tinerilor rămâne la nivel scăzut şi prin urmare cea mai des întâlnită cale de transmitere HIV şi ITS în rândul acestora este sexul neprotejat. Astfel, intervenţiile de prevenire incluse în cadrul prezentei Strategii trebuie să asigure şi accesul tinerilor (cu vârste între 15-24 ani) la servicii de prevenire, diagnostic şi tratament HIV/SIDA prin concentrarea pe cunoaşterea nevoilor specifice acestora şi furnizarea de servicii adaptate. TESTAREA HIV CA POARTĂ DE INTRARE ÎN TRATAMENT OMS estimează că, la nivel global, aproape jumătate din persoanele infectate cu HIV nu îşi cunosc statusul de seropozitivitate, iar pentru grupurile prioritare accesul la consiliere şi testare voluntară şi nivelul de cunoaştere a statusului HIV tinde să fie şi mai scăzut. Majoritatea se testează târziu şi de multe ori nu ajung să fie evaluaţi şi înregistraţi într-un serviciu de tratament ARV decât în stadii avansate de imunodepresie, cu consecinţe negative asupra rezultatelor tratamentului ARV şi la nivelul riscului de transmitere a infecţiei cu HIV. În 2020, peste 52% din cazurile noi de infecţie HIV înregistrate în România au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mmc) faţă de 48% la nivel european. Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat şi al utilizării insuficiente a serviciilor de testare şi consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile prioritare. Barierele în accesul pacienţilor la testarea HIV includ condiţionarea testării HIV de existenţa unui document de identitate/cod numeric personal pe de o parte, iar pe de altă parte stigma şi discriminarea cu care se confruntă persoanele din grupurile prioritare în accesul la servicii medicale. Populaţiile ţintite de acţiunile de testare HIV în cadrul Strategiei sunt: ● femeile gravide; ● persoanele din grupurile la risc (cu TBC, ITS, donatori de sânge, personal medico-sanitar, hemodializate, transfuzate, nou-născuţi din mame seropozitive HIV, contacţi cu persoane infectate HIV, cupluri serodiscordante, persoane cu parteneri multipli, victime ale violului sau abuzurilor sexuale, şoferi de transport internaţional, marinari de cursă lungă, persoane cu sejur >6 luni în străinătate, persoane care au lucrat mai mult de 6 luni în străinătate, persoane care urmează să se căsătorească, personalul militar din misiunile din străinătate, imigranţii şi refugiaţii); ● grupurile prioritare (BSB, PPSC, CDI, PPL); ● alte persoane care solicită testarea. Acţiunile de testare HIV propuse vizează: ● identificarea persoanelor infectate cu HIV prin oferirea unor servicii de testare şi consiliere de calitate; ● asigurarea conectării persoanelor infectate cu HIV la servicii de tratament, îngrijire şi suport şi la servicii de prevenire secundară a transmiterii HIV; ● conectarea persoanelor cu rezultate negative la testul HIV şi care au comportamente cu risc la servicii de prevenire primară a HIV şi încurajarea testării ulterioare; ● analiza impactului intervenţiilor de reducere a transmiterii HIV, precum şi a celor ce vizează reducerea morbidităţii şi mortalităţii asociate infecţiei HIV în vederea extinderii intervenţiilor cu impact crescut. Strategia propune întărirea capacităţii de testare HIV gratuită, indiferent de statutul de persoană asigurată, prin intermediul unor centre fixe, unităţi mobile şi opţiuni de tip autotestare. Conform OMS, autotestarea HIV poate creşte numărul de persoane care beneficiază de testare HIV şi îşi cunosc statusul de seropozitivitate. Toate serviciile de testare HIV, indiferent de locul şi modalitatea în care sunt furnizate, trebuie să respecte următoarele principii: consimţământ, confidenţialitate, consiliere, asigurarea corectitudinii rezultatului testării şi conexiunea cu serviciile de prevenire, tratament şi îngrijire. În acord cu recomandările internaţionale, testarea HIV în penitenciare, inclusiv în penitenciarele pentru minori şi tineri, precum şi în centrele educative şi centrele de reeducare pentru minori, trebuie să fie parte integrantă a eforturilor naţionale de creştere a accesului la servicii de prevenire şi tratament HIV. Acestea subliniază şi importanţa asigurării accesului adolescenţilor la serviciile de testare HIV fără obligativitatea obţinerii consimţământului parental sau necesitatea prezenţei părintelui/tutorelui. Numărul gravidelor care nu au putut beneficia de profilaxia transmiterii materno-fetale a HIV sau au făcut-o doar parţial din cauza depistării tardive a rămas relativ constant, variind între 24% şi 1% între 2010 şi 2020. TRATAMENTUL ARV CA MODALITATE DE PREVENIRE A NOILOR INFECŢII HIV Asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA a demonstrat eficienţa acestuia şi în prevenirea transmiterii HIV. Includerea în tratament HIV indiferent de nivelul CD4 conduce la o scădere a încărcăturii virale ce contribuie la reducerea transmiterii HIV la partenerii neinfectaţi şi în consecinţă în comunitate. Intervenţiile de tip medical care vizează tratamentul şi îngrijirile persoanelor care trăiesc cu HIV sunt completate, conform legislaţiei în vigoare, de acordarea de beneficii şi servicii sociale cum ar fi: ● programe nutriţionale (alocaţii zilnice de hrană/indemnizaţii lunare de hrană); ● drepturi conferite de gradul de handicap/dizabilitate (asistent personal, indemnizaţie lunară etc.), în baza certificatului de încadrare în grad de handicap, după caz; ● accesul la servicii sociale - inclusiv servicii specializate pentru persoanele cu HIV/SIDA şi consumatorii de droguri, în funcţie de nevoi; ● Planificarea serviciilor necesare şi asigurarea managementului de caz. Acestea intră în competenţa Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi fac obiectul altor documente de politică publică. MEDIU PROPICE Asigurarea eficienţei programelor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV necesită existenţa unui mediu propice desfăşurării acestora. Scopul acţiunilor propuse în cadrul Strategiei este acela de a înlătura barierele existente în utilizarea serviciilor. Acestea sunt cauzate de discriminare, incriminarea unor comportamente (consumul de droguri sau sexul comercial) sau excluziune socială. Asigurarea unui mediu propice impune colaborarea dintre diferite sectoare, cum ar fi cele de sănătate, justiţie, social, ordine publică etc. În acest sens, acţiunile prevăzute de Strategie vizează: ● instituirea unui mecanism de finanţare a organizaţiilor neguvernamentale implicate în implementarea Strategiei; ● facilitarea accesului persoanelor neasigurate din rândul grupurilor prioritare la servicii de prevenire, testare şi tratament; ● adaptarea cadrului legislativ pentru implementarea unor intervenţii de tip 'camera de consum", autotestare, profilaxie pre-expunere; ● formarea personalului sanitar şi social din serviciile de sănătate ale MS şi a celui din direcţiile medicale din subordinea altor ministere cu reţele proprii în vederea combaterii stigmei şi discriminării. CAP. III COORDONAREA, IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA RĂSPUNSULUI NAŢIONAL HIV/SIDA Complexitatea fenomenului HIV/SIDA şi implicaţiile acestuia la nivel de sănătate publică, social şi economic impun o coordonare eficientă a răspunsului naţional la nivel guvernamental, inter- instituţional şi inter-sectorial. Aceasta trebuie să asigure implicarea tuturor factorilor guvernamentali şi neguvernamentali în atingerea obiectivului strategic comun de reducere a numărului de noi infecţii HIV. Cooperarea şi coordonarea la nivel local, regional şi naţional urmăresc o mai bună gestionare a acţiunilor, precum şi utilizarea raţională şi eficientă a resurselor existente. Responsabilitatea coordonării Strategiei aparţine MS, abilitat prin lege să coordoneze la nivel naţional răspunsul la problematica bolilor transmisibile, inclusiv a HIV/SIDA. În acest scop la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Prevenire şi Control al Bolilor Transmisibile a fost înfiinţată Subunitatea de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC) reprezentată de Secţia Strategie, Planificare, Monitorizare, Comunicarea Riscului în Boli Transmisibile, care realizează coordonarea implementării şi monitorizarea la nivel naţional a Strategiei. Tratamentul ARV şi acţiunile conexe acestuia vor fi coordonate de INBI, în calitate de Unitate de Asistenţă Tehnică şi Management. Asigurarea eficienţei şi transparenţei în utilizarea fondurilor publice implică necesitatea unei bune cunoaşteri a situaţiei HIV/SIDA şi a epidemiei la nivel naţional şi al grupurilor prioritare. Investigarea comportamentelor, cunoştinţelor şi atitudinilor, dar şi a prevalenţei HIV în populaţia generală şi în rândul grupurilor prioritare se vor realiza prin intermediul unor acţiuni de supraveghere epidemiologică şi comportamentală. CAP. IV Priorităţi strategice pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA 20222030 - obiective generale şi specifice, direcţii de acţiune, rezultate aşteptate, indicatori Obiectiv general: Reducerea incidenţei HIV/SIDA şi asigurarea accesului la tratament şi îngrijire HIV/SIDA În vederea îndeplinirii obiectivului general, prezenta Strategie se va concentra pe: [] prevenirea transmiterii HIV în rândul grupurilor prioritare şi al celor cu potenţial crescut de infectare/transmitere; [] garantarea accesului necondiţionat şi nediscriminatoriu al grupurilor prioritare la servicii de prevenire, testare, diagnostic, monitorizare virologică şi imunologică, tratament şi îngrijiri pentru HIV/SIDA, coinfecţii şi comorbidităţi; [] asigurarea testării HIV gratuite a membrilor grupurilor prioritare, a gravidelor şi a altor grupuri la risc, ca modalitate de diagnostic timpuriu şi acces imediat la tratament şi îngrijiri în vederea reducerii riscului de transmitere secundară; [] utilizarea unor pachete esenţiale de servicii cu impact crescut şi eficienţă ridicată bazate pe dovezi ştiinţifice şi în acord cu recomandările internaţionale; [] menţinerea atenţiei acordată intervenţiilor privind prevenirea transmiterii materno-fetale (PMTCT); [] întărirea investiţiei în tratament prin acţiuni de creştere a complianţei şi aderenţei şi utilizarea tratamentului ca metodă de prevenire a transmiterii secundare inclusiv prin metode inovatoare de tipul profilaxiei pre-expunere; [] creşterea capacităţii şi calităţii serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV/SIDA prin formarea personalului implicat în furnizarea, coordonarea şi monitorizarea acestora; [] recunoaşterea contribuţiei şi contractarea partenerilor neguvernamentali în vederea implementării acţiunilor care ţintesc grupurile prioritare; [] finanţarea adecvată a răspunsului naţional din fonduri publice. Obiectiv specific 1: Creşterea accesului grupurilor prioritare la servicii de prevenire HIV Rezultate aşteptate: R 1.1. Până la sfârşitul anului 2030, minim 4.000 BSB de la nivelul a 6 regiuni vor beneficia de minim 2 servicii din pachetul esenţial de prevenire HIV. R 1.2. Programe de teren implementate la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov cu acoperire de minim 4.0 PPSC. R 1.3. Programe de teren implementate la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov cu acoperire de minim 12.0 CDI. R 1.4. Programe de tratament substitutiv de tip low threshold implementate la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov cu acoperire de minim 2.400 CDI. R 1.5. Programe de prevenire HIV active în toate penitenciarele, centre de primire imigranţi, centrele educative şi centrele de reeducare până în 2023. Acţiunile de prevenire a transmiterii HIV în rândul grupurilor prioritare sunt ghidate de dovezile ştiinţifice existente la nivel naţional şi internaţional şi îşi propun alinierea la standardele europene şi internaţionale elaborate de organismele de referinţă în domeniu. La nivel internaţional, prevenirea HIV în rândul grupurilor prioritare se bazează pe implementarea unor pachete comprehensive de servicii, ca răspuns la riscurile specifice fiecărui grup. Având în vedere resursele şi capacitatea de implementare existente, intervenţiile din cadrul acestui document se limitează la acţiunile esenţiale, cum ar fi: distribuţia de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală şi accesorii ale acestora, intervenţii comportamentale, consiliere şi testare HIV şi cele de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile. Acţiunile de testare şi consiliere HIV sunt incluse în cadrul obiectivului specific nr. 3. În situaţiile în care există o suprapunere a comportamentelor cu risc de infectare HIV (exemplu - contact sexual neprotejat cu parteneri multipli şi injectare de droguri cu instrumente nesterile), Strategia prevede o abordare integrată prin intermediul unui cumul de acţiuni, astfel încât să fie adresate în mod specific toate riscurile. Pachetele de servicii propuse sunt relevante şi în cazul adolescenţilor din rândul grupurilor prioritare, dar serviciile adresate acestora trebuie adaptate şi furnizate astfel încât să ţină cont de suprapunerile unor vulnerabilităţi multiple, precum şi de nevoile determinate de vârstă, comportamente specifice, contextul social şi legislativ şi situaţia epidemiologică. În vederea creşterii capacităţii de furnizare de servicii adaptate nevoilor şi specificului grupurilor prioritare, formarea continuă a personalului implicat în prevenirea HIV este esenţială. Având în vedere suprapunerea modalităţilor de transmitere a HIV cu cele ale hepatitelor virale (B şi C) şi ITS, acţiunile propuse în cadrul acestui obiectiv specific contribuie şi la prevenirea acestor infecţii (prin promovarea utilizării corecte şi consistente a dispozitivelor medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală, programele de schimb de seringi şi cele de tratament substitutiv). În ceea ce priveşte programele şi serviciile specializate de reducere a riscului adresate persoanelor cu vârsta sub 18 ani, sunt necesare demersuri pentru includerea acestora pe lista serviciilor care pot fi licenţiate de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, deoarece în prezent, sunt recunoscute numai serviciile specializate pentru adulţi. Un alt aspect corelat cu cel de mai sus este accesul adolescenţilor la serviciile specializate de reducere a riscului, care este condiţionat de informarea şi consimţământul părinţilor/ reprezentantului legal. Luând în considerare, vârsta de 16 ani pentru accesul la servicii de sănătate a reproducerii fără consimţământul părinţilor/ reprezentantului legal, trebuie avută în vedere modificarea legii sănătăţii publice pentru introducerea unei prevederi similare, deoarece aceste servicii nu sunt accesate de toţi adolescenţii care au nevoie, deoarece nu doresc ca părinţii lor să fie implicaţi. Prevenirea transmiterii HIV include şi acţiuni de prevenire la nivelul sistemului medical şi la locul de muncă, cum ar fi: ● Garantarea siguranţei sângelui; ● Aplicarea precauţiunilor universale şi instruirea personalului în acest sens; ● Identificarea situaţiilor de risc, eliminarea şi controlul expunerii accidentale la locul de muncă. Aceste intervenţii fac obiectul unor politici de sănătate publică ce depăşesc cadrul prezentei Strategii, dar care sunt esenţiale pentru asigurarea prevenirii şi controlului expunerii la HIV. Grup prioritar BSB Conform estimării realizate în 2010, populaţia BSB de la nivelul Bucureştiului era de peste 7.000 persoane (circa 0.8% din populaţia de sex masculin a capitalei, cu vârste peste 18 ani). Chiar dacă datele privind prevalenţa HIV în rândul populaţiei BSB sunt încă insuficiente, aceasta (auto-raportare) era estimată a fi între 4.5-5% la nivel naţional în 2010 (conform studiului EMIS, 2010), respectiv 18% în populaţia din Bucureşti (conform datelor culese în cadrul studiului european SIALON II, 2013, al cărui eşantion a inclus un procent ridicat de persoane cu consum de droguri injectabile), şi în jur de 7.1% la nivel naţional (conform studiului EMIS 2, 2017). Conform studiilor realizate, aproximativ 91,7% din BSB care trăiau cu HIV/SIDA primeau tratament ARV (date studiu EMIS 2, 2017), dar numai 43% îşi cunoşteau statusul HIV (conform SIALON II, 2013). Nivelul de folosire a dispozitivelor medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală la ultimul contact sexual raportat în cadrul unui studiu realizat în 2012 era de 78.74%. Pachetul comprehensiv de servicii recomandat la nivel internaţional în vederea prevenirii HIV în rândul BSB: 1. distribuţia de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală şi accesorii; 2. intervenţii comportamentale în vederea reducerii riscurilor de transmitere HIV; 3. consiliere şi testare HIV; 4. programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile (dacă este cazul); 5. tratament şi îngrijiri HIV; 6. prevenirea şi managementul co-infecţiilor şi a altor co-morbidităţi, inclusiv hepatite virale, TBC şi sănătate mintală; 7. diagnostic şi tratament ITS, screening pentru diferite forme de cancer specifice BSB. Acţiuni 1. Distribuţie gratuită de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală şi accesorii compatibile; 2. Consiliere în vederea adoptării unor comportamente fără risc de infectare HIV/ITS/VHB/VHC - consiliere individuală, consiliere între egali, consiliere de grup şi campanii de marketing social. Acestea vor fi furnizate faţă în faţă în cadrul programelor de outreach (inclusiv în cluburi şi alte locaţii) sau prin mass-media/online; 3. Referire şi/sau acompaniere către servicii specializate de diagnostic şi tratament pentru HIV, ITS, hepatite virale, TBC, sănătate mintală, precum şi către servicii sociale furnizate de SPAS, DGASPC sau furnizori privaţi acreditaţi (cum ar fi serviciile de sprijin pentru obţinerea documentelor de identitate, asistenţă legală pentru cazurile de discriminare, încadrare în grad de handicap etc); 4. Formarea personalului din cadrul serviciilor de outreach în vederea asigurării implementării serviciilor prevăzute în cadrul pachetului. Notă: Acţiunile adresate BSB vor include şi persoanele transgen/transgender, urmând ca monitorizarea şi raportarea datelor să permită această distincţie. Grup prioritar PPSC Conform anchetei "Prevalenţa virusurilor HIV, VHB şi VHC şi a comportamentelor cu risc de transmitere a acestora în rândul femeilor care practică sexul comercial pe stradă în Bucureşti", realizată în 2009 de Fundaţia Romanian Angel Appeal, cele 204 participante declarau o medie de 3-4 clienţi în ultima zi în care au lucrat. Doar 11% dintre persoanele intervievate au răspuns corect la toate cele 5 afirmaţii cuantificate de indicatorul UNGASS de cunoştinţe comprehensive privind HIV/SIDA. Circa 99% dintre respondente au declarat că au folosit dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală la ultimul contact sexual cu clientul, valori semnificativ mai reduse înregistrându-se în cazul utilizării dispozitivelor medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală la ultimul contact sexual cu partenerul stabil (15%) şi partenerul ocazional (34%). Per ansamblu, doar jumătate dintre participantele la studiu au raportat utilizarea dispozitivelor medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală şi accesorii la ultimul contact sexual, indiferent de tipul de partener. Aproximativ jumătate dintre respondente au afirmat că şi-au injectat droguri cel puţin o dată în ultimele 30 de zile, iar aproape 60% dintre CDI au folosit în comun cu alţi utilizatori cel puţin unul din componentele echipamentului la ultima injectare. Aproape jumătate (48%) dintre participantele la studiu şi-au făcut cel puţin o dată în viaţă testul HIV, iar aproape o treime s-au testat în ultimele 12 luni. Dintre acestea din urmă, 91% au declarat că îşi cunoşteau rezultatul testului la momentul interviului. Rata infecţiilor cu HIV înregistrată în rândul practicantelor sexului comercial a fost scăzută (aproximativ 1%). Rata de prevalenţă a infecţiei cu virusul hepatitei C a fost însă ridicată - 31%, în timp ce 9% au fost depistate pozitiv la testul pentru virusul hepatic B. Intervenţiile prevăzute pentru perioada 2022-2024 se vor concentra la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov, ca urmare a lipsei estimărilor privind numărul de PPSC la nivel naţional, precum şi a capacităţii insuficiente de oferire a serviciilor în afara acestei regiuni. Pachetul comprehensiv de servicii recomandat la nivel internaţional în vederea prevenirii HIV în rândul PPSC: 1. distribuţia de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală şi accesorii compatibile; 2. intervenţii comportamentale în vederea reducerii riscurilor de transmitere HIV; 3. consiliere şi testare HIV; 4. programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile (dacă este cazul); 5. tratament şi îngrijiri HIV; 6. prevenirea şi managementul co-infecţiilor şi a altor co-morbidităţi, inclusiv hepatite virale, TBC şi sănătate mintală; 7. contracepţie, diagnostic şi tratament ITS, screening pentru diferite forme de cancer. Acţiuni 1. Distribuţia gratuită de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală şi accesorii compatibile; 2. Consiliere în vederea adoptării unor comportamente fără risc de infectare HIV/ITS/VHB/VHC - consiliere individuală, consiliere între egali. Acestea pot fi furnizate faţă în faţă în programe de outreach sau în centre fixe; 3. Referire şi/sau acompaniere către servicii specializate de diagnostic şi tratament pentru HIV, ITS, hepatite virale, TBC, sănătate mintală, alte boli cronice asociate, precum şi către servicii sociale furnizate de SPAS, DGASPC sau furnizori privaţi acreditaţi (cum ar fi serviciile de sprijin pentru obţinerea documentelor de identitate, asistenţă legală pentru cazurile de discriminare, etc); 4. Formarea personalului din cadrul serviciilor de outreach în vederea asigurării implementării serviciilor prevăzute în cadrul pachetului de servicii esenţiale. Grup prioritar CDI Numărul estimat al consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti era în 2015 de circa 9.019*1). În prezent nu există date la nivel naţional cu privire la numărul estimat de CDI. *1) Raportul naţional privind situaţia drogurilor, 2020, European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction şi Agenţia Naţională Antidrog. Prevalenţa HIV estimată în rândul CDI în 2015 varia între 11.2% în rândul CDI care accesau programele de schimb de seringi şi 28.9% în rândul CDI care nu accesează aceste servicii*2). Doar 54,4% îşi cunoşteau însă statusul HIV şi numai 31.5% utilizaseră prezervativul la ultimul contact sexual, conform aceluiaşi studiu. *2) Anchetă de supraveghere comportamentală şi serologică (BSS Behavioural Surveillance Survey) în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti, 2015, studiu realizat pe un eşantion de 516 consumatori recenţi de droguri (care au consumat în ultimele 12 luni) din Bucureşti-Ilfov. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20naţionale/RN_2016.pdf (pg. 170-173). Conform datelor colectate în cadrul unui studiu realizat de ANA*3) în 2015 peste jumătate dintre subiecţi (57%) se injectau de 2-3 ori pe zi, 22% declarau o singură injectare, iar 17% raportau 4-5 episoade de consum injectabil pe zi. Modelul de consum indicat de frecvenţa utilizării în ultimele 30 de zile era unul intensiv (utilizarea drogului de 4-5 ori sau peste 6 ori pe zi) în cazul substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, cocainei şi al unor opioide, altele decât heroina, metadona sau buprenorfina. Potrivit aceluiaşi studiu consumatorii care utilizaseră droguri în ultimele 30 de zile, avuseseră la dispoziţie pentru consum propriu în medie 59 seringi noi/ sterile. *3) Anchetă de supraveghere comportamentală şi serologică (BSS Behavioural Surveillance Survey) în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti, 2015, studiu realizat pe un eşantion de 516 consumatori recenţi de droguri (care au consumat în ultimele 12 luni) din Bucureşti-Ilfov. Pachetul comprehensiv de servicii recomandat la nivel internaţional*4) în vederea prevenirii HIV în rândul CDI: *4) Conform Consolidated Guidelines on HIV prevention, diagnosis, treatment and care for key populations, 2016 update, WHO. 1. schimb de seringi, 2. tratament substitutiv cu agonişti, 3. testare şi consiliere HIV, 4. tratament ARV, 5. prevenirea şi tratamentul ITS, 6. programe de distribuţie de distribuţie de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală, 7. intervenţii comportamentale în vederea reducerii riscurilor de transmitere HIV 8. prevenirea, vaccinarea, diagnosticarea şi tratamentul hepatitelor virale şi al TBC. Schimbul de seringi şi tratamentul substitutiv sunt acţiuni specifice acestui grup prioritar, recomandate ca fiind esenţiale în prevenirea HIV în rândul CDI. În afara acestora, contextul specific al consumului de droguri în România (policonsum, prevalenţă HIV ridicată în rândul CDI) impune completarea intervenţiilor cu servicii de tip testare şi tratament pentru HIV, TBC şi ITS (în special sifilis). PNS prevede în acest sens testarea HIV, TBC, HBV, HCV şi sifilis pentru 90% din beneficiarii programelor de substituţie de tip low threshold. Acţiuni 1. Schimb de seringi (prin intermediul centrelor fixe şi al unităţilor mobile). 2. Distribuţie gratuită de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală, 3. Consiliere individuală în vederea adoptării unor comportamente fără risc de infectare HIV/ITS/VHB/VHC. Aceasta vizează atât riscurile legate de consumul de droguri, cât şi pe cele legate de comportamentul sexual şi este furnizată faţă în faţă în programe de outreach sau în centre fixe. Consilierea urmăreşte educarea CDI cu privire la adoptarea unor comportamente sigure de injectare şi de prevenire a supradozei. 4. Tratament de substituţie cu agonişti de opiacee (metadonă) în regim de menţinere pe termen lung cu o doză medie de 60-120 mg/zi*5) pentru persoanele dependente de opiacee. În cadrul serviciului de tratament de substituţie se va oferi inclusiv acces la testare HIV, TBC, VHB, VHC, sifilis şi vaccinare VHB. *5) Conform prevederilor Ghidului clinic de tratament substitutiv al dependenţei de opiacee, aprobat de către Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi recunoscut de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor. 5. Referire şi/sau acompaniere către servicii specializate de diagnostic şi tratament pentru HIV, ITS, hepatite virale, TBC, sănătate mintală, precum şi către servicii sociale (cum ar fi serviciile de sprijin pentru obţinerea documentelor de identitate, asistenţă legală pentru cazurile de discriminare, etc); 6. Formarea personalului din cadrul serviciilor de outreach şi din centrele fixe în vederea asigurării implementării serviciilor prevăzute în cadrul pachetului esenţial. 7. Camera de consum asistat - Adaptarea legislaţiei în domeniul medical în vederea înfiinţării şi funcţionării camerelor de consum asistat. Având în vedere că această intervenţie este susţinută şi de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se impune colaborarea între Ministerul Sănătăţii şi ANA pentru asigurarea cadrului legal şi a normelor tehnice necesare autorizării şi funcţionării camerelor de consum. Grup prioritar PPL Conform datelor colectate şi analizate în cadrul anchetei "Prevalenţa virusurilor HIV, VHB şi VHC şi a comportamentelor cu risc de transmitere a acestora în rândul persoanelor private de libertate" realizată în 2009, circa 28% dintre respondenţi aveau cunoştinţe comprehensive despre HIV/SIDA. Mai puţin de un sfert dintre respondenţi au declarat că au utilizat dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală la fiecare contact sexual în ultimul an, iar 5% au utilizat dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală la toate ultimele 10 contacte sexuale (indiferent de tipul contactului). Tatuajele (46%), piercing-ul (14%), folosirea în comun a ustensilelor de tuns (73%) şi a celor de igienă personală (foarfece de unghii, unghiere, lame de ras) precum şi tăieturile (ritualice) pe corp (18%) sunt practici cu risc de transmitere HIV, VHB sau VHC destul de răspândite în sistemul penitenciar - 1 din 3 respondenţi a declarat cel puţin una dintre aceste practici. Circa 14% dintre respondenţi au folosit dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere, la ultimul contact sexual. Circa 28% dintre respondenţi au declarat că şi-au injectat droguri în ultimele 30 zile. În ceea ce priveşte utilizarea consistentă a echipamentelor sterile (la 10 din ultimele 10 injectări), 16% dintre persoanele intervievate au declarat că nu au folosit deloc echipamente sterile, în timp ce aproape 1 din 4 respondenţi au folosit la fiecare din ultimele 10 injectări echipament steril. Din totalul de subiecţi incluşi în eşantion, numai 39% şi-au făcut vreodată testul HIV. Dintre cei care şi-au făcut testul HIV vreodată, 75% şi-au făcut testul în ultimele 12 luni, majoritatea (97%) în penitenciar. Datele mai recente raportate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor la Biroul OMS pentru Europa, în cadrul proiectului Health in prisons, actualizate la 11 martie 2019, arată că în mai puţin de jumătate dintre penitenciare se distribuiau prezervative şi lubrifianţi în mod gratuit şi în niciunul dezinfectanţi. Pe de altă parte, ANP raportează că în mai bine de jumătate din penitenciare se derulează programe de schimb de seringi. Prevalenţele măsurate pe total eşantion au fost de 0.6% pentru HIV, 5.2% pentru VHB şi 6.8% pentru VHC. Pachetul comprehensiv de servicii recomandat la nivel internaţional în vederea prevenirii HIV în rândul PPL: 1. intervenţii de tip IEC, 2. programe de distribuţie de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală, 3. prevenirea violenţei sexuale, 4. tratament specific dependenţei de droguri incluzând tratament substitutiv cu agonişti, 5. programe de schimb de seringi, 6. prevenirea transmiterii în cadrul serviciilor medicale şi stomatologice; 7. prevenirea transmiterii prin intermediul procedurilor de tatuare, piercing şi alte forme de penetrare a pielii, 8. profilaxie post expunere, 9. testare şi consiliere HIV, 10. tratament ARV, îngrijiri HIV şi suport, 11. prevenirea, vaccinarea, diagnosticarea şi tratamentul TBC, 12. prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt, 13. prevenirea, diagnosticul şi tratamentul ITS, 14. prevenirea, diagnosticul şi tratamentul altor boli cronice neinfecţioase asociate 15. prevenirea, vaccinarea, diagnosticarea şi tratamentul hepatitelor virale, 16. protejarea personalului împotriva riscurilor ocupaţionale. Acţiuni 1. Consiliere în vederea adoptării unor comportamente fără risc de infectare HIV/ITS/VHB/VHC. Strategia prevede recrutarea, formarea şi menţinerea reţelei de educatori între egali. Consilierea vizează atât riscurile legate de transmiterea pe cale sexuală, cât şi pe cele legate de practicarea altor comportamente cu risc cum ar fi injectarea de droguri, tatuarea, piercing-ul, etc. 2. Distribuţie gratuită de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală şi accesorii compatibile, fără restricţii privind cantitatea, cu respectarea anonimatului şi de o manieră uşor accesibilă. 3. Schimb de seringi cu garantarea accesului facil şi confidenţial la echipament steril de injectare. 4. Tratament de substituţie cu agonişti de opiacee (metadonă) pentru persoanele care se prezintă cu toxicodependenţă. Serviciul va asigura continuitatea tratamentului de substituţie pentru CDI care au fost iniţiaţi în comunitate şi accesul celor care nu au beneficiat anterior, dar care se califică pentru o astfel de formă de tratament. Continuitatea accesului la tratament de substituţie va fi asigurată şi în cazul transferului către altă unitate privativă de libertate şi la eliberare. 5. Formarea personalului din unităţile privative de libertate. Personalul medical, socio- educativ, de pază, etc., va fi format în vederea asigurării managementului şi implementării acţiunilor de prevenire HIV. Notă. Continuitatea accesului la servicii de prevenire, diagnostic şi tratament HIV şi/sau de substituţie cu metadonă trebuie asigurată atât la momentul încarcerării, cât şi al transferului în alt penitenciar sau al eliberării, în strânsă legătură cu serviciile din comunitate. Obiectiv specific 2: Creşterea accesului tinerilor (cu vârste cuprinse între 15-24 ani) la cunoştinţe despre HIV/SIDA Rezultate aşteptate: R 2.1. Programe de prevenire HIV în rândul elevilor de liceu cu acoperire de minim 264.000 elevi la nivel naţional; R 2.2. Campanii anuale privind conştientizarea riscurilor de infectare cu HIV şi promovarea testării HIV în rândul tinerilor (15-24 ani) la nivel naţional. Conform "Raportului Naţional de Sănătate a Copiilor şi Tinerilor din România, 2011", patru din zece elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani din România sunt activi sexual şi numai 25% dintre aceştia au utilizat dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală, la ultimul raport sexual. Frecvenţa liceenilor activi sexual creşte cu înaintarea în vârstă, dublându-se de la 15 la 18 ani. Patru din 100 liceeni activi sexual cu vârsta de 15 ani şi unu din zece în vârstă de 18 ani, au consumat alcool sau droguri înaintea ultimului raport sexual. În ceea ce priveşte comportamentul sexual, tendinţa generală pare să fie către reducerea diferenţelor între sexe. În anul 2011, cazurile de boli cu transmitere sexuală raportate de România la OMS - pe sexe, pentru categoria de vârstă 15-24 de ani se prezentau astfel:
┌───────────────────┬────┬───────┬─────┐
│ │fete│băieţi │total│
├───────────────────┼────┼───────┼─────┤
│Sifilis │330 │222 │552 │
├───────────────────┼────┼───────┼─────┤
│Sifilis recent │278 │181 │459 │
├───────────────────┼────┼───────┼─────┤
│Sifilis tardiv │38 │32 │70 │
├───────────────────┼────┼───────┼─────┤
│Sifilis congenital │3 │6 │9 │
├───────────────────┼────┼───────┼─────┤
│Gonoree │25 │185 │210 │
├───────────────────┼────┼───────┼─────┤
│Chlamydia │12 │40 │52 │
└───────────────────┴────┴───────┴─────┘
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică în România, mai bine de 10% din naşterile înregistrate la nivelul unui an sunt realizate de adolescente. În 2013 aproape 20,000 de tinere născuseră înainte de a împlini 19 ani, iar mai bine de 700 aveau la momentul naşterii sub 15 ani. La nivel naţional, în 2013, au fost înregistrate 7,611 întreruperi de sarcină realizate de tinere cu vârste sub 19 ani, în contextul în care România este ţara europeană cu cel mai mare număr de cazuri HIV nou diagnosticate la tineri (15-24 ani). Acest context, alături de profilul epidemiologic HIV/SIDA al României impune creşterea accesului tinerilor la servicii adecvate de sănătate sexuală şi a reproducerii. În acest sens, acţiunile Strategiei vizează conştientizarea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani cu privire la riscurile de infectare cu HIV prin: ● informare şi educare în cadrul unităţilor şcolare de nivel liceal, ● derularea unor campanii naţionale, ● asigurarea accesului la o linie telefonică gratuită de tip "Helpline". Acţiuni 1. Educaţie în vederea adoptării unor comportamente fără risc de infectare HIV/ITS/VHB/VHC la nivelul adolescenţilor şi tinerilor din unităţile şcolare de nivel liceal. Acţiunea va fi implementată gradual la nivel naţional şi va include formarea personalului didactic şi nedidactic (cadre didactice, consilieri şcolari/ psihopedagogi, medici din reţeaua de medicină şcolară, etc.), în vederea susţinerii sesiunilor de consiliere de grup şi individuală. Este prevăzută a se desfăşura şi o componentă de formare de formatori care să permită menţinerea la nivelul fiecărui judeţ a minim 2 formatori care să asigure formarea iniţială şi continuă a personalului implicat în realizarea sesiunilor de consiliere. Cadrele formate vor susţine sesiuni de consiliere de grup şi individuale în unităţile de nivel liceal. 2. Campanii naţionale privind conştientizarea riscurilor de infectare cu HIV şi promovarea testării HIV. Campaniile vor utiliza canale de tip mass-media (TV, radio, outdoor, etc.) şi online şi vor avea un focus anual în funcţie de priorităţile identificate (exemplu: transmiterea sexuală a HIV, transmiterea prin utilizarea în comun a echipamentelor de injectare, promovarea testării HIV, etc.). 3. Help-line. Linie telefonică gratuită la nivel naţional în vederea informării cu privire la riscurile de infectare cu HIV, precum şi la serviciile disponibile (prevenire, testare, diagnostic şi tratament). Obiectiv specific 3: Creşterea accesului la testare şi diagnostic HIV a grupurilor prioritare, a gravidelor şi a altor grupuri la risc. Rezultate aşteptate: R 3.1. Până la sfârşitul anului 2024 Ministerul Sănătăţii va implementa un algoritm validat de testare HIV la nivel naţional; R 3.2. Testarea HIV a minim 95% dintre gravide anual (circa 200.000 teste/an - rapide + Elisa HIV); R 3.3. Testare rapidă HIV a minim 79.080 persoane din rândul grupurilor prioritare până în 2030 (6.000 BSB, 6.000 PPSC, 31.080 CDI, 36.000 PPL); R 3.4. Testarea gratuită a persoanelor din categoriile la risc (medie 250.000 teste rapide + ELISA/an); R 3.5. Asigurarea capacităţii de consiliere necesară pentru garantarea calităţii testării HIV la nivel naţional prin formarea personalului medical din centrele de testare din sistemul ANP (200 persoane) şi din reţeaua Ministerului Sănătăţii (400 persoane); În abordarea Strategiei, testarea HIV defineşte un pachet de servicii care include: - consilierea (oferirea de informaţii pre-test şi consilierea post-test, inclusiv oferirea de suport pentru deconspirarea statusului HIV în cadrul cuplurilor serodiscordante); – testarea şi diagnosticarea HIV în acord cu un algoritm validat la nivel naţional; – conectarea persoanei la servicii în funcţie de statusul serologic (servicii de prevenire, tratament şi îngrijire şi alte servicii specializate); – colaborarea cu serviciile de laborator în vederea asigurării calităţii testării şi a rezultatelor acesteia. Având în vedere profilul epidemiologic de ţară, contextul local, cost-eficienţa diferitelor abordări de testare şi resursele existente, Strategia prevede adoptarea unui mix de abordări de testare în funcţie de locaţie (în unităţi sanitare sau la nivel comunitar pentru grupurile prioritare) şi tipul de testare (cu o creştere a ponderii abordărilor de tip testare rapidă, inclusiv autotestare). Asigurarea calităţii testării presupune identificarea şi înregistrarea corectă a riscurilor de infectare HIV şi a categoriei populaţionale/grupului prioritar din care face parte persoana testată. Aceasta este o condiţie esenţială pentru cunoaşterea epidemiei şi a factorilor determinanţi ai acesteia şi pentru măsurarea impactului acţiunilor Strategiei. Creşterea capacităţii serviciilor de testare prin formarea personalului va asigura un acces crescut la servicii de testare de calitate. În conformitate cu reglementările în vigoare la nivel naţional acţiunile de testare HIV sunt adresate următoarelor categorii populaţionale: - Femei gravide; – Grupuri prioritare (BSB, PPSC, CDI, PPL); – Alte persoane din grupurile la risc; – Alte persoane care solicită testarea. Numărul testelor HIV realizate în 2016 la nivelul grupurilor prioritare este unul nesatisfăcător (a se vedea tabelul de mai jos), iar Strategia îşi propune creşterea acestuia. O importanţă aparte este acordată acompanierii membrilor grupurilor prioritare în vederea testării şi confirmării diagnosticului şi a asigurării legăturii cu programul de tratament ARV, având în vedere barierele pe care aceştia le întâmpină în accesarea serviciilor (lipsa actelor de identitate, a asigurărilor de sănătate, discriminarea, etc.). Acompanierea va fi realizată prin intermediul serviciilor de outreach.
┌─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ │Număr │Număr │Număr │
│Populaţie│teste HIV│teste HIV│teste HIV│
│ │efectuate│efectuate│efectuate│
│ │în 2016 │în 2019 │în 2020 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│BSB │8 │11 │14 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│PPSC │41 │1 │12 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│CDI │277 │26 │0 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│PPL │240 │231 │133 │
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
Acţiuni 1. Elaborarea şi validarea unui algoritm de testare HIV aplicabil la nivel naţional. Având în vedere diferitele abordări de testare propuse la nivel naţional şi în conformitate cu recomandările internaţionale, Strategia prevede elaborarea unui algoritm de testare HIV şi validarea acestuia. Algoritmul trebuie să ţină cont de resursele existente şi profilul epidemiei şi să fie aplicabil tuturor grupurilor de persoane testate (inclusiv gravidelor) şi abordărilor de testare (inclusiv testării în unităţi sanitare, testării pe teren, autotestării şi testărilor efectuate în cadrul anchetelor serologice şi comportamentale). 2. Testare HIV la gravide. Identificarea gravidei seropozitive HIV şi înrolarea accelerată în tratament reduce semnificativ rata transmiterii HIV la copil şi la partenerul/partenerii acesteia. Strategia prevede testarea gravidelor la luarea în evidenţă, precum şi în ultimul trimestru de sarcină sau, după caz, în maternitate, la momentul naşterii. 3. Testare HIV la grupurile la risc în cadrul sistemului public şi privat. Strategia prevede testarea următoarelor persoane din cadrul grupurilor la risc - persoane cu TBC, ITS, donatori de sânge, personal medico-sanitar, hemodializaţi, transfuzaţi, nou-născuţi de la mame seropozitive HIV, contacţi cu persoane infectate HIV, cupluri serodiscordante, persoane cu parteneri multipli, victime ale violului sau abuzurilor sexuale, şoferi de transport internaţional, marinari de cursă lungă, persoane cu sejur >6 luni în străinătate, persoane care au lucrat mai mult de 6 luni în străinătate, persoane care urmează să se căsătorească, personalul militar din misiunile din străinătate, imigranţii şi refugiaţii. 4. Testare HIV în rândul grupurilor prioritare. Identificarea persoanelor infectate HIV este o prioritate de sănătate publică. Strategia include acţiuni concentrate de testare în rândul grupurilor prioritare, cu accent pe testarea rapidă în cadrul serviciilor de outreach şi prin intermediul centrelor fixe. 5. Formarea personalului din serviciile de testare. În vederea asigurării cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru testarea şi consilierea HIV a membrilor grupurilor prioritare şi a adolescenţilor, a respectării dreptului persoanei la sănătate, confidenţialitate şi non- discriminare, precum şi pentru însuşirea corectă a procedurilor de înregistrare şi raportare a comportamentelor cu risc, Strategia prevede formarea personalului din centrele de testare de la nivelul unităţilor din subordinea Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Justiţiei (Administraţia Naţională a Penitenciarelor). Obiectiv specific 4: Asigurarea accesului universal, continuu, nediscriminatoriu şi rapid al persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA la tratament şi îngrijiri (inclusiv pentru coinfecţii şi comorbidităţi) în vederea creşterii calităţii vieţii în relaţia cu sănătatea şi prevenirii transmiterii secundare a virusului HIV Rezultate aşteptate: R 4. 90 % dintre persoanele diagnosticate cu HIV ajung în tratament ARV. R 4.1. - Până la sfârşitul anului 2030, 21.000 persoane care trăiesc cu HIV vor beneficia de tratament ARV; R 4.2. - Ghid naţional de tratament HIV/SIDA actualizat (inclusiv componentele PMTCT, PrEP, PEP inclusiv risc non ocupaţional, co-infecţii şi co-morbidităţi) şi implementat; R 4.3. - 100% din persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA în evidenţă activă au acces la monitorizare biologică (viremie, CD4), inclusiv cele aparţinând grupurilor prioritare; R 4.4. - Acces asigurat la teste de rezistenţă genotipică la ARV pentru toţi pacienţii în eşec terapeutic care îl necesită; R 4.5. - Personal medical, social şi educatori între egali formaţi la nivelul fiecărui Centru Regional în vederea consilierii pentru creşterea aderenţei şi complianţei (63 persoane); R 4.6. - Cercetare operaţională privind intervenţiile de suport pentru creşterea aderenţei şi complianţei la tratament realizată până în 2023; R 4.7. - Echipe multidisciplinare pregătite să acorde asistenţă în vederea PMTCT la nivel naţional; R 4.8. - 100% din copiii născuţi din gravide seropozitive şi luaţi în evidenţă se regăsesc în baza de date şi au înregistrată finalitatea programului de prevenire a transmiterii verticale în cel mult 18 luni de la momentul naşterii; R 4.9. - Efectuarea profilaxiei pentru reducerea transmiterii verticale a HIV la minim 95% din gravidele cu rezultat pozitiv la screening HIV şi copiii acestora; R 4.10. - PrEP disponibil pentru minim 150 persoane/an; R 4.11. - Profilaxie post-expunere asigurată pentru aproximativ 700 persoane/an în urma expunerii ocupaţionale şi non-ocupaţionale la infectarea cu HIV; R 4.12. - Bază de date naţională HIV/SIDA funcţională, actualizată în permanenţă la nivel naţional; R 4.13. - Medici formaţi în vederea asigurării unei abordări integrative în tratamentul de specialitate al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA (270 de persoane formate); R 4.14. - Sistem de coordonare a implementării programului de tratament şi îngrijiri HIV funcţional - Minim 2 întâlniri/an ale reprezentanţilor celor 9 Centre Regionale; R 4.15. - Profilaxie cu non-ARV la 500 de persoane (anual); R 4.16. - Număr de cazuri de coinfecţie HIV/TBC, HIV/VHC/VHB tratate în co-management anual; R 4.17. - Procent persoane care trăiesc cu HIV care au beneficiat de screening de sănătate mintală în ultimele 12 luni - 70%; R 4.18. - Procent persoane care trăiesc cu HIV şi care au beneficiat de cel puţin una din intervenţiile incluse în servicii privind sănătatea reproducerii în ultimele 12 luni - 50%; Iniţierea precoce a tratamentului ARV aduce beneficii atât la nivelul stării de sănătate a pacientului (creşterea speranţei de viaţă), cât şi la nivelul comunităţii (prin reducerea riscului de transmitere secundară ca urmare a atingerii unei încărcături virale nedetectabile). În acest context monitorizarea virologică şi imunologică corectă este un element de bază pentru evaluarea statusului şi obţinerea nedectabilităţii virusului în vederea asigurării calităţii vieţii persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, precum şi pentru asigurarea prevenirii transmiterii virusului în comunitate. Accesul persoanelor care trăiesc cu HIV din grupurile prioritare (inclusiv a celor private de libertate) la servicii de tratament şi îngrijiri se va face în baza aceloraşi principii cu cel al persoanelor care trăiesc cu HIV din populaţia generală, respectându-se astfel egalitatea de şanse şi accesul nediscriminatoriu la serviciile de sănătate. Intervenţiile de tip PMTCT recomandate la nivel internaţional prevăd o abordare pe mai multe nivele, după cum urmează: - prevenirea primară a transmiterii HIV în rândul femeilor de vârstă fertilă (15 - 49); – prevenirea sarcinilor nedorite în rândul femeilor care trăiesc cu HIV; – prevenirea transmiterii HIV de la femeile care trăiesc cu HIV la copiii acestora; – oferirea de tratament, îngrijire şi suport adecvat mamelor care trăiesc cu HIV, copiilor lor şi familiilor acestora. Recomandările internaţionale (OMS, 2015) susţin oferirea PrEP ca element adiţional pentru prevenirea HIV în rândul persoanelor cu risc crescut de infectare, ca parte a unui pachet comprehensiv de prevenire ce include testare HIV, consiliere, distribuţia de dispozitive medicale de prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală, tratament ARV pentru partenerii seropozitivi din cuplurile discordanţe. Profilaxia post-expunere (PEP) este în momentul de faţă unica modalitate de reducere a riscului de infectare după expunerea la HIV. Având în vedere costurile implicate de tratamentul ARV şi importanţa acestuia în prevenirea transmiterii secundare, aderenţa şi complianţa la tratament sunt extrem de importante. Schemele de tratament ARV şi modalitatea de distribuire a acestuia trebuie ca atare particularizate în funcţie de nevoile fiecărui pacient. Managementul integrat al co-infecţiilor (TBC, VHB, VHC, ITS) şi co-morbidităţilor (sănătate mintală, planificare familială) contribuie la creşterea aderenţei şi complianţei la tratamentul ARV, precum şi la o mai bună stare de sănătate a persoanei şi o eficienţă crescută a cheltuirii fondurilor. Factorii de risc cei mai des întâlniţi şi determinanţii sociali care plasează persoanele la risc de infectare cu TBC includ infecţia cu HIV, sărăcia, nutriţia deficitară, stresul, alcoolismul, fumatul, diabetul, consumul de droguri, detenţia, condiţiile de viaţă şi muncă inadecvate. Grupurile prioritare şi în mod special CDI şi PPL au un risc crescut de TBC, inclusiv MDR-TBC. Managementul coinfecţiilor cu VHB şi VHC este deosebit de important pentru starea de sănătate a persoanelor care trăiesc cu HIV. Coinfecţia cu VHB/VHC în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV conduce la o progresie mai rapidă a bolii hepatice şi o mortalitate mai mare în raport cu persoanele neinfectate cu HIV care prezintă aceste infecţii. Serviciile de îngrijire şi tratament HIV trebuie să ofere condiţiile pentru identificarea şi managementul problemelor de sănătate mintală, inclusiv a problemelor pre-existente infecţiei cu HIV. Tulburările de sănătate mintală în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv cele din rândul grupurilor prioritare, pot afecta aderenţa la tratament ca urmare a problemelor de memorie, a unei capacităţi scăzute de organizare, a lipsei motivaţiei şi a unei înţelegeri limitate a Strategiei de tratament. Acordarea de consiliere şi suport psiho-social şi aplicarea unor scheme de tratament adecvate, alături de intervenţiile bazate pe managementul de caz contribuie la îmbunătăţirea aderenţei şi menţinerea în tratament ARV cu rezultate pozitive asupra stării de sănătate a persoanei şi a nivelului de viremie. Cele mai des întâlnite sunt depresia şi anxietatea, în timp ce demenţa şi alte tulburări cognitive sunt asociate cu stadii avansate ale infecţiei HIV. Membrii grupurilor prioritare se confruntă cu rate şi mai mari de depresie, anxietate, dependenţă de alcool şi droguri, suicid ca rezultat al stresului cronic, izolării sociale, violenţei şi a absenţei unei conexiuni cu serviciile de sănătate şi suport. Accesul la servicii de sănătate a reproducerii, precum şi la servicii de prevenire şi tratament ITS va fi asigurat pentru toate persoanele care trăiesc cu HIV, inclusiv pentru membrii grupurilor prioritare, la acelaşi nivel de acces şi calitate de care beneficiază membrii populaţiei generale. Complementar accesului la tratament ARV, co-infecţii şi co-morbidităţi, persoanele care trăiesc cu HIV trebuie să aibă acces la servicii de medicină generală şi de specialitate, asistenţă socială şi servicii juridice, astfel încât să poată beneficia de cele mai bune standarde de sănătate şi bunăstare. Acţiuni: 1. Tratament ARV. Înrolarea persoanelor care trăiesc cu HIV în tratament ARV se realizează la nivelul celor 9 Centre Regionale, în acord cu Ghidul de Tratament în vigoare la nivel naţional, cât de curând posibil şi ţinând cont de nevoia de consiliere şi pregătire a intrării în tratament a pacientului. În vederea asigurării aderenţei la tratament, modalităţile de furnizare ale acestuia trebuie să ţină cont şi de aspecte operaţionale cum ar fi: frecvenţa interacţiunilor cu unitatea sanitară pentru asigurarea accesului la medicamente ARV, asigurarea proximităţii punctului de livrare a medicamentelor şi accesului la serviciul în care se realizează monitorizarea biologică şi imunologică, etc. 2. Actualizarea Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA. În conformitate cu recomandările internaţionale şi contextul local, prevederile ghidului naţional trebuie să permită înrolarea în tratament ARV a tuturor persoanelor seropozitive indiferent de valoarea CD4. Elaborarea şi diseminarea conţinutului Ghidului vor fi realizate cu implicarea specialiştilor din cele 9 Centre Regionale, precum şi a altor specialişti. 3. Monitorizarea biologică a pacienţilor HIV/SIDA. Toţi pacienţii cu HIV/SIDA vor avea acces la monitorizare din punct de vedere biologic, conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA. În acest sens, necesarul de teste şi reactivi va fi asigurat prin includerea costurilor necesare în programul HIV/SIDA al MS. 4. Monitorizarea aderenţei şi complianţei la tratament ARV. Strategia prevede derularea unui studiu care să permită identificarea celor mai eficace şi eficiente intervenţii de suport în vederea creşterii aderenţei şi complianţei la tratament ARV şi pilotarea acestora (cercetare operaţională). Studiul va fi implementat cu implicarea sectorului academic şi a organizaţiilor neguvernamentale. 5. Consiliere şi suport pentru creşterea aderenţei şi complianţei la ARV. În vederea prevenirii transmiterii secundare şi verticale, consilierea va urmări: ● dezvăluirea diagnosticului; ● informarea şi pregătirea pacientului pentru admiterea în tratament şi educarea acestuia cu privire la decizia întreruperii tratamentului şi consecinţele ei; ● informarea cu privire la riscurile de transmitere secundară şi verticală a HIV; ● informarea cu privire la drepturi şi responsabilităţi; ● informarea asupra serviciilor de natură medicală, socială şi juridică specializate disponibile şi referire către acestea. Consilierea este asigurată de personalul medico-social din cadrul centrelor regionale care furnizează tratament ARV şi monitorizează răspunsul terapeutic al pacienţilor HIV/SIDA şi de educatorii între egali din cadrul organizaţiilor de pacienţi. În acest sens, Strategia prevede formarea personalului medical şi social din cadrul Centrelor Regionale, a unor educatori între egali şi finanţarea serviciilor de consiliere şi suport oferite de aceştia. 6. Prevenirea transmiterii verticale printr-o cascadă de servicii ce includ: - testarea şi consilierea HIV; – tratamentul ARV; – asigurarea naşterii prin cezariană; – alimentaţia pe cale artificială a copilului nou-născut; – alte intervenţii în contextul ARV, realizate post partum; – diagnosticarea timpurie a nou-născutului; – confirmarea diagnosticului pentru copil. În acest sens Strategia prevede: ● pregătirea şi menţinerea de echipe multidisciplinare, specializate în prevenirea transmiterii verticale şi formate din infecţionişti, ginecologi, obstetricieni, neonatologi la nivel naţional; ● înregistrarea şi urmărirea adecvată a gravidelor seropozitive până la confirmarea statusului HIV al copiilor (Registrul Naţional al Gravidelor Infectate HIV şi nou- născutului expus perinatal HIV); 7. Profilaxie pre-expunere (PrEP). Strategia prevede introducerea unei intervenţii de tip PrEP în vederea testării impactului, aderenţei şi raportului cost/beneficiu în condiţiile profilului epidemiologic actual al infecţiei HIV în România. Criteriile de includere în PrEP vor fi elaborate şi incluse în Ghidul Naţional de Tratament HIV/SIDA. 8. Profilaxie post-expunere (PEP) în cazul expunerii la locul de muncă, cât şi în cazul altor tipuri de expunere non-ocupaţională. 9. Bază Naţională de date HIV/SIDA. Având în vedere necesitatea păstrării evidenţei pacienţilor HIV/SIDA va fi asigurată menţinerea şi actualizarea permanentă a Bazei Naţionale de Date HIV/SIDA. Aceasta furnizează informaţii cu privire la toţi pacienţii diagnosticaţi, precum şi la schemele de tratament aplicate şi istoricul de îngrijiri. 10. Prevenirea şi managementul co-infecţiilor şi co-morbidităţilor. Având în vedere legătura existentă între infecţia cu HIV şi alte infecţii, precum şi vulnerabilitatea crescută a grupurilor prioritare la co-morbidităţi se impune asigurarea unei abordări integrative a eforturilor privind prevenirea şi tratamentul HIV şi a celor privind prevenirea şi tratamentul co-infecţiilor (TBC şi hepatite virale de tip B şi C) şi co-morbidităţilor (ITS şi problemele de sănătate mintală). Abordarea integrativă este asigurată în Strategie prin actualizarea/implementarea Ghidului naţional de tratament în acord cu ghidurile existente pentru TBC şi VHB/VHC, respectiv menţinerea evidenţei pacienţilor cu co-infecţie şi monitorizarea comună a cazurilor şi evoluţiei acestora. Strategia prevede realizarea screening-ului de rutină şi tratamentul tulburărilor de sănătate mintală (în principal depresia şi stresul psiho-social) în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate şi a aderenţei la tratament ARV pentru toate persoanele care trăiesc cu HIV, inclusiv a celor din rândul grupurilor prioritare. Pentru buna gestionare a co-morbidităţilor de tip HIV/ITS, pachetul de servicii include: ● strategie şi planificare familială; ● prevenire, screening şi tratamentul cancerului de col uterin/rectal; ● prevenire, screening, diagnostic şi tratament ITS. 11. Formarea personalului medical implicat în tratamentul pacienţilor infectaţi HIV. Strategia prevede pregătirea continuă a personalului medical din cadrul serviciilor de sănătate pentru asigurarea integrării tratamentului HIV în continuum-ul de servicii. Specialităţile medicale avute în vedere sunt cele de Strategie şi planificare familială, psihiatrie, nefrologie, diabetologie, cardiologie, neurologie, ortopedie, dermatologie, stomatologie, etc. Formarea va fi organizată cu implicarea specialiştilor din cadrul Academiei Europene HIV/SIDA şi de Boli Infecţioase găzduită de INBI. 12. Managementul programului de tratament şi îngrijiri HIV la nivel naţional. În vederea întăririi capacităţii administrative şi de management la nivel naţional şi pentru asigurarea unei gestionări eficiente a serviciilor de tratament (inclusiv monitorizarea răspunsului terapeutic), sunt prevăzute întâlniri bianuale ale reprezentanţilor Centrelor Regionale şi ale altor unităţi de specialitate în vederea asigurării unei abordări integrative. Obiectiv specific 5: Asigurarea unui mediu propice pentru implementarea programelor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV Rezultate aşteptate: R 5.1. Mediu legislativ propice acţiunilor Strategiei; R 5.2. Personal format (300 persoane din sectorul sanitar, 100persoane din domeniul social, 180 persoane din serviciile de aplicare a legii); R 5.3. Studiu privind nevoile şi barierele în accesarea serviciilor realizate până la finalul lui 2024; R 5.4. Analiză privind cadrul legal, barierele şi practicile existente în domeniul serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV realizată până la finalul lui 2023; R 5.5. Raport anual al MS cu privire la acţiunile întreprinse în vederea combaterii şi soluţionării cazurilor/situaţiilor de discriminare în cadrul serviciilor de sănătate. Experienţa acumulată până în prezent în România a demonstrat că cea mai bună modalitate de reducere a numărului de infecţii noi este asigurarea accesului rapid şi înrolarea în tratament a persoanelor infectate, cu direcţionarea resurselor către populaţiile unde se întâlneşte cea mai mare prevalenţă HIV şi care prezintă riscul de infectare şi transmitere cel mai ridicat. Accesul gratuit şi neîngrădit la servicii de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV, co-infecţii şi co- morbidităţi (inclusiv pentru persoanele fără domiciliu şi/sau fără acte de identitate) este o condiţie pentru asigurarea eficienţei intervenţiilor Strategiei. În acest sens este necesară adaptarea cadrului legislativ actual şi a mecanismelor existente. La nivelul serviciilor de tratament va fi acordată o atenţie deosebită alocării şi gestionării fondurilor, sistemului de achiziţie, distribuţie, aprovizionare a spitalelor cu medicamente ARV, respectiv reactivi/teste pentru monitorizarea imunologică şi biologică. Persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA şi membrii grupurilor prioritare sunt deseori subiectul unor atitudini negative, al stigmatizării şi al discriminării ca urmare a statusului serologic sau al comportamentelor acestora. De asemenea, problemele medico-sociale (lipsa de igienă, co-existenţa unor probleme de sănătate mintală, toxicodependenţa, etc.) afectează la rândul lor accesul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şi a celor din grupurile prioritare la servicii de prevenire, tratament şi îngrijiri. Aceste atitudini se întâlnesc în familie, în comunitate, în cadrul serviciilor de sănătate, sociale şi a celor care asigură aplicarea legii (poliţie, arest, penitenciare). Efectele atitudinilor discriminatorii şi de stigmatizare determină: ● limitarea accesului la servicii de testare HIV şi întârzierea cunoaşterii statusului serologic cu consecinţe în ceea ce priveşte transmiterea virusului şi înrăutăţirea stării de sănătate a persoanei în cauză; ● ascunderea statusului de seropozitivitate; ● adresabilitate scăzută la serviciile de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV în cazul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şi a celor din grupurile prioritare. În cadrul Strategiei eforturile de reducere a stigmei şi discriminării se concentrează în mod special asupra serviciilor de sănătate şi a celor de aplicare a legii. Asigurarea unui sistem de servicii de sănătate incluziv şi echitabil necesită sensibilizarea şi educarea actorilor implicaţi. Aceştia trebuie să cunoască şi să înţeleagă nevoile specifice ale fiecărei persoane în parte (inclusiv a celor care trăiesc cu HIV/SIDA, ale membrilor grupurilor prioritare, ale adolescenţilor, etc.) pentru a putea oferi servicii de calitate în scopul: ● reducerii riscului de infectare cu HIV; ● creşterii adresabilităţii la serviciile de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV; ● menţinerii unei bune aderenţe la tratament. Formarea va viza şi profesionişti din afara Centrelor Regionale în vederea asigurării standardului de calitate a serviciilor, indiferent de locaţia de furnizare a acestora la nivel naţional. Acţiuni 1. Analiza privind cadrul legal, barierele şi practicile existente la nivelul serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV în vederea evaluării accesului şi adresabilităţii grupurilor prioritare şi al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA la servicii de prevenire, tratament şi îngrijiri. Analiza va include realizarea unei liste cu actele legislative ce trebuie amendate/adoptate în vederea asigurării unui cadru legal propice care să permită accesul neîngrădit la serviciile de prevenire HIV pentru grupurile prioritare, dezvoltarea de standarde pentru serviciile socio-medicale şi cele de teren în vederea subcontractării şi/sau furnizării acestora în parteneriate de tip public-privat, asigurarea cadrului legal pentru implementarea intervenţiilor inovative cum ar fi "camera de consum", evitarea sincopelor în asigurarea tratamentului ARV şi în monitorizarea biologică şi imunologică etc.. Pentru garantarea calităţii şi reprezentativităţii rezultatelor, studiul va fi derulat în colaborare cu sectorul guvernamental, mediul academic, societatea civilă, obligatoriu cu implicarea organizaţiilor neguvernamentale. 2. Adaptarea cadrului legislativ pentru: ● facilitarea accesului persoanelor neasigurate din rândul grupurilor prioritare la servicii de prevenire, testare şi tratament; ● implementarea unor intervenţii de tip cameră de consum, autotestare, profilaxie pre-expunere; ● reducerea barierelor legate de vârstă ce intervin în accesarea nemijlocită a serviciilor de prevenire şi tratament HIV; ● asigurarea disponibilităţii naloxonei la nivelul serviciului de ambulanţă şi în farmacii (în vederea contracarării efectelor supradozei); ● asigurarea colaborării interinstituţionale în vederea accesului la toate serviciile necesare (medicale, sociale, etc.); ● instituirea unui mecanism de finanţare a organizaţiilor neguvernamentale. 3. Formarea personalului sanitar, social şi din cadrul serviciilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei (serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, ordine publică, combaterea faptelor antisociale, aresturi, unităţi de detenţie, etc.) pentru combaterea stigmei şi discriminării, cunoaşterea nevoilor, problematicilor de sănătate şi sociale, strategiilor şi intervenţiilor necesare în cazul grupurilor prioritare şi al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA de către MS, INSP, ŞI INBI MATEI BALŞ prin organizarea de sesiuni de instruire. 4. Mecanism de transparenţă la nivelul Ministerului Sănătăţii cu privire la combaterea stigmei şi discriminării în accesarea serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV. În bază mecanismelor de monitorizare şi raportare a cazurilor de discriminare şi stigmatizare existente, Strategia prevede realizarea unui raport anual al Ministerului Sănătăţii privind măsurile întreprinse în vederea prevenirii şi sancţionării cazurilor de limitare a accesului persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şi al membrilor grupurilor prioritare la servicii de prevenire, tratament şi îngrijiri. Obiectiv specific 6: Asigurarea unui răspuns informat şi coordonat în implementarea şi monitorizarea Strategiei Rezultate aşteptate R 6. Coordonarea, finanţarea şi implementarea Strategiei. R 6.1. - Proceduri de lucru, implementarea şi monitorizarea Strategiei pentru asigurarea implementării acesteia de către Subunitatea de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC) reprezentată de Secţia Strategie, Planificare, Monitorizare, Comunicarea Riscului în Boli Transmisibile, înfiinţată la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de supraveghere şi Control al bolilor Transmisibile; R 6.2. - 4 anchete serocomportamentale realizate în rândul grupurilor prioritare; R 6.3. - Estimarea populaţiei PPSC la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov realizată. Managementul activităţilor sectoriale privind îndeplinirea obiectivelor Strategiei se va face la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de supraveghere şi Control al bolilor Transmisibile prin intermediul Subunităţii de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC), reprezentată de Secţia Strategie, Planificare, Monitorizare, Comunicarea Riscului în Boli Transmisibile, înfiinţată în acest sens. Subunitatea de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC) va asigura: ● strategia şi planificarea anuală a acţiunilor şi resurselor; ● alocarea resurselor şi finanţarea acţiunilor atât pentru implementatorii de la nivel public, cât şi neguvernamental (prin subcontractare); ● monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor; ● raportarea. La nivelul Subunităţii de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC) se va realiza integrarea tuturor acţiunilor Strategiei (prevenire, testare, tratament şi supraveghere), indiferent de grupul ţintă vizat. INBI va asigura la nivel naţional asistenţa tehnică şi managementul serviciilor de diagnostic şi tratament ARV în colaborare cu Centrele Regionale HIV/SIDA. Colectarea, managementul, analiza şi raportarea datelor privind evoluţia epidemiei HIV şi tratamentul ARV vor fi realizate în continuare de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA din cadrul INBI. Implementarea acţiunilor Strategiei va fi realizată atât de actori guvernamentali (unităţi sanitare din reţeaua MS şi a MJ, ANA, alţii), cât şi de autorităţi locale şi actori neguvernamentali (ONG, mediu academic, etc). Consultarea şi implicarea activă a persoanelor afectate şi a grupurilor prioritare în vederea dezvoltării politicilor din domeniu, strategia planificării, implementării şi monitorizării acţiunilor Strategiei este condiţia unui răspuns adecvat, eficace şi eficient la problematica HIV/SIDA. Strategia şi planificarea răspunsului naţional la problematica HIV/SIDA se va face pornind de la situaţia epidemiei şi determinanţii acesteia, atât în rândul populaţiei generale, cât şi al grupurilor prioritare. În acest sens este esenţială cunoaşterea dinamicii epidemiei HIV, a caracteristicilor grupurilor afectate, a cadrului legislativ, a determinanţilor comportamentelor cu risc şi ai vulnerabilităţii în faţa infecţiei HIV, precum şi a modului de funcţionare a sistemului de sănătate şi a infrastructurii serviciilor de la nivelul comunităţii. Rezultatele anchetelor serocomportamentale din rândul grupurilor prioritare se vor constitui în valori de referinţă tip baseline pentru măsurarea progresului acţiunilor de prevenire HIV pentru următoarea perioadă de programare. Identificarea participanţilor la anchetele serocomportamentale va fi realizată în colaborare cu serviciile ce asigură implementarea acţiunilor de prevenire HIV în rândul grupurilor prioritare. Acţiunile şi priorităţile incluse în Strategie vor orienta eforturile MS în vederea identificării resurselor financiare şi tehnice necesare implementării acestuia. Finanţarea acţiunilor din cadrul Strategiei se va face din surse publice, respectiv de la bugetul de stat şi de la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, bugetul local, din surse internaţionale (Fondul Social European, Fondurile Norvegiene, etc.), alte surse inclusiv private. Fundamentarea bugetului anual al Strategiei va fi realizată de către Subunitatea de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC). În vederea finanţării acţiunilor Strategiei implementate de actorii neguvernamentali, MS va asigura cadrul legal necesar funcţionării unui mecanism de subcontractare a fondurilor. Având în vedere implicarea recentă şi interesul crescut al autorităţilor locale în adresarea unor problematici de sănătate publică la nivel comunitar (în special HIV/SIDA, TBC, alte boli transmisibile, toxicodependenţă, etc.), MS va colabora şi va stabili parteneriate cu acestea, în vederea finanţării şi implementării acţiunilor Strategiei. Monitorizarea răspunsului naţional HIV/SIDA se va face de către Subunitatea de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC) prin intermediul definirii, urmăririi, analizei şi raportării unui set de indicatori care vor compune Strategia de monitorizare şi evaluare al Strategiei. Acesta va include indicatori care reflectă disponibilitatea, acoperirea şi calitatea serviciilor furnizate, indicatori de rezultat şi de impact, atât la nivel programatic, cât şi financiar. Sursele de informaţii privind acţiunile realizate şi ţintele atinse sunt: estimarea populaţiilor, anchetele serocomportamentale desfăşurate, date demografice, analiza privind cadrul legal, barierele şi practicile existente în vederea asigurării accesului şi adresabilităţii la servicii de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV/SIDA, cercetări operaţionale, baze de date cu privire la persoanele care beneficiază de servicii, alte studii şi cercetări. Având în vedere importanţa garantării trasabilităţii serviciilor, în cazul persoanelor fără acte de identitate şi/sau cod numeric personal sau al celor care, prin comportamentele cu risc practicate, ar putea fi incriminate, înregistrarea beneficiarilor se va face folosind metode alternative de identificare a beneficiarilor de servicii (prin coduri unice). Problematica incriminării unor comportamente (de tipul consumului de droguri) şi a stigmatizării unor populaţii (persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele care practică sexul comercial, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi) impune garantarea dreptului la viaţa privată, confidenţialitate şi a securităţii datelor în procesele de colectare, prelucrare şi raportare a informaţiilor cu privire la aceste persoane. CAP. V Etapele următoare şi instituţiile responsabile 1. Managementul Strategiei. La nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică a fost înfiinţată Subunitatea de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC) care asigură Planificarea Strategică, Coordonarea, Monitorizarea şi evaluarea, raportarea acţiunilor Strategiei, inclusiv subcontractarea serviciilor. În vederea îndeplinirii funcţiilor sale, Subunitatea de Strategie, Planificare, Monitorizare şi Comunicare (SPMC) va realiza întâlniri, consultări, schimburi de informaţii cu actorii implicaţi în implementarea Strategiei şi alţi actori relevanţi la nivel naţional şi internaţional. 2. Ancheta privind cunoştinţele şi comportamentele cu risc de infectare HIV/ITS/VHB/VHC şi determinanţii acestora în rândul tinerilor (15-24 ani). Plecând de la lipsa unor date de tip baseline cu relevanţă naţională cu privire la cunoştinţele şi comportamentele privind riscurile de infectare cu HIV/ITS/VHB/VHC în rândul tinerilor este prevăzută desfăşurarea unei astfel de anchete. 3. Supravegherea serologică şi comportamentală în rândul grupurilor prioritare. Având în vedere necesitatea adaptării constante a programelor de prevenire la nevoile specifice ale grupurilor prioritare (din punct de vedere al nivelului de cunoştinţe, comportamentelor cu risc şi statusului serologic) şi a extragerii indicatorilor parte a raportărilor naţionale şi internaţionale asumate de România în domeniul HIV/SIDA, Strategia prevede desfăşurarea unor anchete serocomportamentale în rândul următoarelor grupuri: BSB, PPSC, CDI, PPL. 4. Estimarea populaţiei PPSC la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov. Pentru adaptarea serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV adresate PPSC este prevăzută realizarea unui studiu de estimare a dimensiunii acestui grup în Regiunea Bucureşti-Ilfov. Această strategie a fost elaborată folosind o abordare participativă şi bazată pe dovezi. În procesul de dezvoltare au fost implicaţi experţi naţionali şi internaţionali din domeniul HIV/SIDA şi al sistemelor de sănătate: clinicieni, epidemiologi, reprezentanţi ai societăţii civile, funcţionari publici, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi experţi internaţionali. Procesul de redactare a luat în considerare principiile enunţate de Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale, cu modificările şi completările ulterioare care oferă structura şi indicaţii despre elaborarea şi structurarea documentelor de politică naţională. După aprobare, următoarele organizaţii vor fi responsabile pentru implementarea acestei strategii: Ministerul Sănătăţii - supravegherea generală a realizării strategiei, asigurarea că Strategia îşi va menţine relevanţa în contextul priorităţilor de dezvoltare ale ţării, al obligaţiilor faţă de cetăţeni, al angajamentelor internaţionale şi regionale ale ţării. Institutul Naţional de Sănătate Publică - INSP are rolul de instituţie principală care elaborează şi execută politici naţionale în domeniul sănătăţii publice, supraveghează implementarea programelor pentru sănătatea publică. INSP are rol de coordonare în implementarea strategiei şi este responsabil pentru planificarea activităţilor prevăzute, pentru monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare. INBI va asigura la nivel naţional asistenţa tehnică şi managementul serviciilor de diagnostic şi tratament ARV în colaborare cu Centrele Regionale HIV/SIDA. Colectarea, managementul, analiza şi raportarea datelor privind evoluţia epidemiei HIV şi tratamentul ARV vor fi realizate în continuare de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA din cadrul INBI. Implementarea acţiunilor Strategiei va fi realizată atât de actori guvernamentali (unităţi sanitare din reţeaua MS şi a MJ, ANA, alţii), cât şi de autorităţi locale şi actori neguvernamentali (ONG, mediu academic, etc). Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - asigură finanţarea serviciilor spitaliceşti, conform Contractului Cadru Autorităţile locale din domeniul sănătăţii - în calitate de agenţii principale care definesc politicile şi finanţarea pentru asistenţa medicală primară, acestea sunt responsabile pentru integrarea îmbunătăţită a serviciilor pentru persoanele infectate HIV/SIDA în cadrul asistenţei medicale primare, precum şi pentru asigurarea sprijinului financiar pentru serviciile din comunităţi. Sistemul penitenciar (Ministerul Justiţiei) - organizaţia principală responsabilă pentru implementarea screening-ului sistematic în penitenciare şi asigurarea accesului deţinuţilor la tratamente de aceeaşi calitate. Sistemul de asistenţă socială (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale) - este capabil să ofere un sprijin social şi financiar pentru persoanele care beneficiază de tratament (de exemplu, compensaţia pentru pierderea locului de muncă), dar şi să sprijine grupurile vulnerabile şi la risc să apeleze la serviciile medicale şi diagnostice, în vederea susţinerii tratamentului. III.5. Implicaţii bugetare (aspecte financiare) Tabel III.5. REZUMAT BUGET BUGET ALOCAT PNS HIV 2023-2025
┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
│OB.1 CREŞTEREA ACCESULUI GRUPURILOR PRIORITARE LA SERVICII │
│DE PREVENIRE │
├─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬─────────────┤
│ │2023 │2024 │2025 │Total Lei │
├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Grup │ │ │ │ │
│Prioritar│622,270 │1,097,954 │1,573,638 │3, 293,863 │
│BSB │ │ │ │ │
├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Grup │ │ │ │ │
│Prioritar│676,982 │1,298,220 │1,900,877 │3,876,080 │
│PPSC │ │ │ │ │
├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Grup │ │ │ │ │
│Prioritar│4,725,173 │5,528,628 │7,078,760 │17,332,560 │
│CDI NEP │ │ │ │ │
├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Grup │ │ │ │ │
│Prioritar│3,974,676 │4,874,217 │5,939,385 │14,788,279 │
│CDI OST │ │ │ │ │
├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Grup │ │ │ │ │
│Prioritar│407,666 │605,018 │713,022 │1,725,706 │
│PPL │ │ │ │ │
├─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┤
│OB. 2 CREŞTEREA ACCESULUI TINERILOR (CU VÂRSTE CUPRINSE │
│ÎNTRE 15-24 ANI) │
│LA CUNOŞTINTE DESPRE HIV/SIDA │
├─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬─────────────┤
│ │2023 │2024 │2025 │Total Lei │
│ ├───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ │2,606,145 │4,638,330 │4,307,994 │11,552,469 │
├─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┤
│OB.3 CREŞTEREA ACCESULUI LA TESTARE ŞI DIAGNOSTIC HIV A │
│GRUPURILOR PRIORITARE, A GRAVIDELOR ŞI A ALTOR GRUPURI LA │
│RISC │
├─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬─────────────┤
│ │2023 │2024 │2025 │Total Lei │
│ ├───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ │3,110,218 │3,221,218 │3,181,057 │9,512,493 │
├─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┤
│OB. 4 ASIGURAREA ACCESULUI UNIVERSAL, CONTINUU, │
│NEDISCRIMINATORIU ŞI RAPID AL PERSOANELOR DIAGNOSTICATE CU │
│HIV/SIDA LA TRATAMENT ŞI ÎNGRIJIRI │
├─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬─────────────┤
│ │2023 │2024 │2025 │Total Lei │
│ ├───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ │352,597,645│381,125,132│410,370,067│1,144,092,844│
├─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┤
│OB. 5 ASIGURAREA UNUI MEDIU PROPICE PENTRU IMPLEMENTAREA │
│PROGRAMELOR │
│DE PREVENIRE, TRATAMENT ŞI ÎNGRIJIRI HIV │
├─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬─────────────┤
│ │2023 │2024 │2025 │Total Lei │
│ ├───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ │250,849 │359,240 │173,426 │783,515 │
├─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┤
│OB. 6 ASIGURAREA UNUI RĂSPUNS INFORMAT ŞI COORDONAT ÎN │
│IMPLEMENTAREA ŞI │
│MONITORIZAREA STRATEGIEI │
├─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬─────────────┤
│ │2023 │2024 │2025 │Total Lei │
│ ├───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1,071,940 │1,008,970 │1,008,970 │3,089,880 │
└─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┘
Obiectivul general 7. Monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 -2030 şi implicaţiile Programului Naţional de Supraveghere şi Control al infecţiei HIV / SIDA În prezent, România în cadrul Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"are un sistem naţional de management privind colectare şi prelucrare a datelor pentru pacienţii cu infecţie HIV / SIDA şi rezultatele tratamentului acestora. Datele sunt colectate prin intermediul unei aplicaţii informatice utilizată de compartimentului de specialitate organizat la nivelul institutului. Prin Unitatea de Asistenţă Tehnică şi Management a Programului Naţional HIV/SIDA organizată la nivelul Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" se monitorizează prin sistemul informatic menţionat anterior întreaga activitate care se rezumă la raportări solicitate la nivel naţional şi OMS. Sub conducerea Ministerului Sănătăţii, se elaborează Planul de acţiune şi planul de monitorizare şi evaluare ale strategiei, care includ principalele activităţi care urmează a fi implementate, cum ar fi educaţia pentru sănătate, supravegherea epidemiologică, instruirea personalului, etc. Planul conţine indicatori de monitorizare şi evaluare pentru principalele activităţi, permiţând evaluări periodice. Strategia HIV SIDA 2022 - 2030 este, de asemenea, însoţită de indicatori cheie ai strategiei care ghidează dezvoltarea planului şi sunt colectaţi în vederea măsurării rezultatelor şi impactului. Sistemul de monitorizare şi evaluare şi colectarea include date despre rezultatele clinice şi epidemiologice, informaţii strategice şi date manageriale (resurse de infrastructură şi financiare, utilizarea serviciilor şi altele similare). Precum şi următoarele activităţi: ACTIVITATE 1. Cartografierea sistemului actual de colectare a datelor şi crearea unui model consolidat de colectare a datelor la nivel central ACTIVITATE 2. Colectarea datelor şi elaborarea raportului anual privind implementarea strategiei HIV/SIDA, inclusiv transmiterea concluziilor către instituţiile şi actorii cheie. ACTIVITATE 3. Efectuarea de studii referitoare la impactul noilor strategii şi al tehnologiilor pentru gestionare HIV/SIDA ACTIVITATE 4. Derularea de cercetări operaţionale care să sprijine implementarea ghidurilor de tratament preventiv pentru HIV/SIDA. ACTIVITATE 5. Derularea de cercetări operaţionale care să sprijine implementarea modelului de îngrijire în ambulatoriu. IMPLICAŢIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC Programul naţional pentru supraveghere şi controlul HIV/SIDA joacă un rol vital în controlul HIV/SIDA la nivel naţional. Printre atribuţiile sale se numără politicile şi funcţiile de reglementare, managementul proceselor, controlul furnizării serviciilor şi calitatea acestora. Pe măsură ce serviciile de HIV/SIDA devin tot mai integrate în sistemul sanitar general, funcţiile Programul naţional pentru supraveghere şi controlul HIV/SIDA sunt supuse schimbărilor şi trebuie redefinite pentru a le asigura flexibilitatea şi durabilitatea. Reglementarea Programul naţional pentru supraveghere şi control HIV/SIDA este realizată în principal prin două documente legislative: ● Legea nr. 95/2006 republicată, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare ● ORDIN nr. 964 din 31 martie 2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1171/2015 privind aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei, cu modificările şi completările ulterioare. Aprobarea acestei strategii are implicaţii şi asupra altor acte normative cum ar fi: ● LEGE nr. 584 din 29 octombrie 2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA cu modificările şi completările ulterioare. Indicatori şi ţinte
┌─────────┬───────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │2023 │2024 │2025 │Total │
├─────────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │500 │1.000 │1.500 │3.000 │
│ │BSB în outreach│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr │ │ │ │ │
│ │dispozitive │ │ │ │ │
│ │medicale pentru│ │ │ │ │
│ │prevenirea ITS │120.000 │240.000 │360.000 │720.000 │
│ │distribuite │ │ │ │ │
│ │(echivalent 20 │ │ │ │ │
│ │bucăţi/lună/ │ │ │ │ │
│ │persoane) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr accesorii│ │ │ │ │
│ │ale │ │ │ │ │
│ │dispozitivelor │ │ │ │ │
│ │medicale pentru│ │ │ │ │
│ │prevenirea ITS │120.000 │240.000 │360.000 │720.000 │
│ │distribuite │ │ │ │ │
│ │(echivalent 20 │ │ │ │ │
│ │bucăţi/lună/ │ │ │ │ │
│ │persoane) │ │ │ │ │
│BSB ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │outreach BSB │4 │8 │12 │24 │
│ │(norme │ │ │ │ │
│ │complete) │ │ │ │ │
│ ├──────────────┬┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2023 │2024 │2025 │Medie │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Clienţi/ ││125 │125 │125 │125 │
│ │persoane BSB ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │gestiune ││ │ │ │ │
│ │outreach/BSB ││ │ │ │ │
│ │(mii lei) ││654 │615 │602 │624 │
│ │(persoane, ││ │ │ │ │
│ │transp, ││ │ │ │ │
│ │indirecte) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │consumabile/ ││273,42 │273,42 │273,42 │273 │
│ │BSB ││ │ │ │ │
│ │( mii lei) ││ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2022 │2023 │2030 │Total │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │PPSC în ││500 │1.000 │1.500 │3.000 │
│ │outreach ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │dispozitive ││ │ │ │ │
│ │medicale ││ │ │ │ │
│ │pentru ││ │ │ │ │
│ │prevenirea ITS││600.000 │1.200.000│1.800.000│3.600.000 │
│ │distribuite ││ │ │ │ │
│ │(echivalent 3 ││ │ │ │ │
│ │bucăţi/zi/ ││ │ │ │ │
│ │persoană) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │accesorii ale ││ │ │ │ │
│ │dispozitivelor││ │ │ │ │
│ │medicale ││ │ │ │ │
│ │pentru ││60.000 │120.000 │180.000 │360.000 │
│ │prevenirea ITS││ │ │ │ │
│ │distribuite ││ │ │ │ │
│ │(echivalent 10││ │ │ │ │
│PPSC │bucăţi/lună/ ││ │ │ │ │
│ │persoane) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │outreach PPSC ││4 │8 │12 │24 │
│ │(norme ││ │ │ │ │
│ │complete) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2022 │2023 │2024 │Medie │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Clienţi/ ││ │ │ │ │
│ │persoane ││125 │125 │125 │125 │
│ │PPSC ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │gestiune ││ │ │ │ │
│ │outreach/PPSC ││ │ │ │ │
│ │(mii lei) ││700 │650 │622 │657 │
│ │(persoane, ││ │ │ │ │
│ │transp, ││ │ │ │ │
│ │indirecte) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │consumabile/ ││514,46 │514,46 │514,46 │514 │
│ │PPSC ││ │ │ │ │
│ │(mii lei) ││ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2022 │2023 │2024 │Total │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │CDI în ││3.000 │3.500 │4.500 │11.000 │
│ │outreach ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │dispozitive ││ │ │ │ │
│ │medicale ││ │ │ │ │
│ │pentru ││ │ │ │ │
│ │prevenirea ITS││576.000 │672.000 │864.000 │2.112.000 │
│ │distribuite ││ │ │ │ │
│ │(16 ││ │ │ │ │
│ │bucăţi/lună/ ││ │ │ │ │
│ │persoane) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr seringi ││ │ │ │ │
│ │1 ml ││ │ │ │ │
│ │distribuite ││2.880.000│3.360.000│4.320.000│10.560.000│
│ │(80 ││ │ │ │ │
│ │bucăţi/lună/ ││ │ │ │ │
│ │persoane) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr tampoane││ │ │ │ │
│ │alcool ││ │ │ │ │
│ │distribuite ││2.880.000│3.360.000│4.320.000│10.560.000│
│ │(1:1 cu ││ │ │ │ │
│ │seringile) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│CDI │Număr ││ │ │ │ │
│NEP │containere ││ │ │ │ │
│ │seringi 6 l ││ │ │ │ │
│ │(30% seringi ││7.200 │8.400 │10.800 │26.400 │
│ │recuperate, ││ │ │ │ │
│ │circa 120 ││ │ │ │ │
│ │seringi/ ││ │ │ │ │
│ │container) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │outreach CDI ││24 │28 │36 │88 │
│ │(norme ││ │ │ │ │
│ │complete) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2022 │2023 │2024 │Medie │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Clienţi/ ││125 │125 │125 │125 │
│ │persoane CDI ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │gestiune ││ │ │ │ │
│ │outreach/CDI (││ │ │ │ │
│ │mii ││579 │581 │579 │579 │
│ │lei)(persoane,││ │ │ │ │
│ │transp, ││ │ │ │ │
│ │indirecte) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │consumabile/ ││916,73 │918,09 │914,72 │917 │
│ │CDI ││ │ │ │ │
│ │( mii lei) ││ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2022 │2023 │2024 │Total │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │CDI în ││700 │900 │1.100 │2.700 │
│ │substituţie ││ │ │ │ │
│ │low threshold ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │testate/ ││ │ │ │ │
│ │screening ││ │ │ │ │
│ │hepatite, ││630 │180 │180 │990 │
│ │sifilis, TB ││ │ │ │ │
│ │(90% din ││ │ │ │ │
│ │beneficiari) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │CDI vaccinate ││ │ │ │ │
│ │hepatită A+B ││542 │155 │155 │852 │
│ │(86% din cei ││ │ │ │ │
│ │testaţi) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr centre ││ │ │ │ │
│ │low ││2 │3 │4 │9 │
│CDI │threshold ││ │ │ │ │
│OST │funcţionale ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │substituţie ││20 │30 │40 │90 │
│ │(norme ││ │ │ │ │
│ │complete) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2023 │2024 │2025 │Medie │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Clienţi/ ││ │ │ │ │
│ │persoane ││35 │30 │28 │31 │
│ │CDI ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │gestiune ││ │ │ │ │
│ │substituţie/ ││ │ │ │ │
│ │CDI ││3.701 │3.619 │3.610 │3.643 │
│ │(mii lei) ││ │ │ │ │
│ │(persoane, ││ │ │ │ │
│ │indirecte) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cost anual ││ │ │ │ │
│ │consumabile ││ │ │ │ │
│ │substituţie/ ││1.551,35 │1.373,62 │1.364,39 │1.430 │
│ │CDI ││ │ │ │ │
│ │(mii lei) ││ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ ││2023 │2024 │2025 │Total │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │penitenciare ││15 │30 │39 │84 │
│ │cu programe de││ │ │ │ │
│ │prevenire ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │educatori ││ │ │ │ │
│ │intre egali ││ │ │ │ │
│ │activi ││75 │150 │195 │420 │
│ │(minim 5 ││ │ │ │ │
│ │persoane/ ││ │ │ │ │
│ │penitenciar) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │PPL cu acces ││ │ │ │ │
│ │la programe de││7.500 │15.000 │19.500 │42.000 │
│ │prevenire ││ │ │ │ │
│ │(100 persoane/││ │ │ │ │
│ │educator/an) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │dispozitive ││ │ │ │ │
│ │medicale ││ │ │ │ │
│ │pentru ││ │ │ │ │
│ │prevenirea ITS││75.000 │150.000 │195.000 │420.000 │
│ │distribuite ││ │ │ │ │
│ │(5.000 bucăţi/││ │ │ │ │
│ │an/ ││ │ │ │ │
│ │penitenciar) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │accesorii ale ││ │ │ │ │
│ │dispozitivelor││ │ │ │ │
│ │medicale ││ │ │ │ │
│ │pentru ││75.000 │150.000 │195.000 │420.000 │
│ │prevenirea ITS││ │ │ │ │
│ │distribuite ││ │ │ │ │
│ │(5.000 bucăţi/││ │ │ │ │
│PPL │an/ ││ │ │ │ │
│ │penitenciar) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │penitenciare ││ │ │ │ │
│ │cu programe de││2 │5 │5 │12 │
│ │schimb de ││ │ │ │ │
│ │seringi ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr seringi ││ │ │ │ │
│ │1 ml ││20.000 │40.000 │40.000 │100.000 │
│ │distribuite ││ │ │ │ │
│ │(10.000/an) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr tampoane││ │ │ │ │
│ │alcool ││ │ │ │ │
│ │distribuite ││20.000 │40.000 │40.000 │100.000 │
│ │(1:1 cu ││ │ │ │ │
│ │seringile) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │containere ││ │ │ │ │
│ │seringi 6 l ││ │ │ │ │
│ │(100% seringi ││80 │160 │160 │400 │
│ │recuperate, ││ │ │ │ │
│ │circa 250 ││ │ │ │ │
│ │seringi/ ││ │ │ │ │
│ │container) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr ││ │ │ │ │
│ │penitenciare ││4 │7 │9 │20 │
│ │cu programe de││ │ │ │ │
│ │substitutie ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││ │ │ │ │
│ │în program de ││60 │70 │90 │220 │
│ │substitutie ││ │ │ │ │
│ │(istoric) ││ │ │ │ │
│ ├──────────────┼┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane││80 │80 │80 │240 │
│ │în formare ││ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┴┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │2023 │2024 │2025 │Total │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr judeţe cu│20 │40 │40 │100 │
│ │programe active│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Unităţi şcolare│ │ │ │ │
│ │(20 unităţi/ │400 │800 │800 │2000 │
│ │judet) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │formaţi faza 1 │800 │800 │0 │1600 │
│ │(2 persoane/ │ │ │ │ │
│ │şcoală) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │formaţi faza 2 │0 │800 │800 │1600 │
│ │(2 persoane/ │ │ │ │ │
│ │şcoală) │ │ │ │ │
│Tineri ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Clase cu │ │ │ │ │
│ │programe de │ │ │ │ │
│ │prevenire │2.400 │4.800 │4.800 │12.000 │
│ │(6 clase/ │ │ │ │ │
│ │scoală) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr tineri │ │ │ │ │
│ │liceu atinşi │52.800 │105.600 │105.600 │264.000 │
│ │(medie 22 elevi│ │ │ │ │
│ │/clasă) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr │ │ │ │ │
│ │dispozitive │ │ │ │ │
│ │medicale pentru│ │ │ │ │
│ │prevenirea ITS │105.600 │211.200 │211.200 │528.000 │
│ │distribuite │ │ │ │ │
│ │(echivalent 2 │ │ │ │ │
│ │bucăţi/ │ │ │ │ │
│ │persoană) │ │ │ │ │
├─────────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │2023 │2024 │2025 │Total │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │500 │1.000 │1.500 │3.000 │
│ │BSB în outreach│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │PPSC în │500 │1.000 │1.500 │3.000 │
│ │outreach │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │3.000 │3.500 │4.500 │11.000 │
│ │CDI în outreach│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │CDI în │700 │900 │1.100 │2.700 │
│ │substituţie low│ │ │ │ │
│ │threshold │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │PPL cu acces la│7.500 │15.000 │19.500 │42.000 │
│ │programe de │ │ │ │ │
│ │prevenire │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Testări grupuri│2022 │2023 │2024 │Total │
│ │prioritare │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │BSB testaţi HIV│125 │250 │375 │750 │
│ │(25%) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │PPSC testaţi │125 │250 │375 │750 │
│ │HIV (25%) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │CDI testaţi HIV│750 │875 │1.125 │2.750 │
│ │(25%) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Număr persoane │ │ │ │ │
│ │CDI în │ │ │ │ │
│ │substituţie low│630 │810 │990 │2.430 │
│ │threshold │ │ │ │ │
│ │testaţi │ │ │ │ │
│ │HIV (90%) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Testare │Număr persoane │2.000 │2.000 │2.000 │6.000 │
│ │PPL testaţi HIV│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Total teste │3.630 │4.185 │4.865 │12.680 │
│ │rapide │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Testări gravide│2022 │2023 │2024 │Total │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Testare rapida │ │ │ │ │
│ │în ultimul │120.000 │120.000 │120.000 │360.000 │
│ │trimestru/ │ │ │ │ │
│ │maternitate │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Testare │ │ │ │ │
│ │iniţială (la │ │ │ │ │
│ │luarea în │120.000 │120.000 │120.000 │360.000 │
│ │evidenţă - │ │ │ │ │
│ │ELISA) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Testări la │2023 │2024 │2025 │Total │
│ │grupuri la risc│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Teste rapide │159.000 │159.000 │159.000 │477.000 │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Teste ELISA │63.000 │63.000 │63.000 │189.000 │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Total testări │2022 │2023 │2024 │Total │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Total teste │282.630 │283.185 │283.865 │849.680 │
│ │rapide │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Total teste │183.000 │183.000 │183.000 │549.000 │
│ │ELISA │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Personal │ │ │ │ │
│ │consiliere în │0 │100 │100 │200 │
│ │subordinea MS │ │ │ │ │
│ │format │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Personal │ │ │ │ │
│ │consiliere în │ │ │ │ │
│ │subordinea │40 │40 │0 │80 │
│ │Ministerului │ │ │ │ │
│ │Justiţiei │ │ │ │ │
│ │format │ │ │ │ │
├─────────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Nr pers │Nr pers │Nr pers │
│ │ │ │2023 │2024 │2025 │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Tratament │ │15.000,00│16.000,00│17.000,00 │
│ │ARV+PMTCT │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Test CD4 (1 │ │ │ │ │
│ │test/an/ │ │16.000,00│18.000,00│20.000,00 │
│ │persoană) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Test viremie (2│ │ │ │ │
│ │teste/an/ │ │24.000,00│26.000,00│28.000,00 │
│ │persoană) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Teste │ │ │ │ │
│ │rezistenţă │ │3.600,00 │3.900,00 │4.200,00 │
│ │genotipică la │ │ │ │ │
│ │ARV │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Profilaxie non │ │500 │500 │500 │
│ │ARV │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Consiliere prin│ │ │ │ │
│ │egali - │ │9 │9 │9 │
│ │aderenţa │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formare │ │ │ │ │
│ │consilieri │ │27 │27 │27 │
│ │egali │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formare │ │ │ │ │
│ │personal │ │ │ │ │
│ │medical CR │ │18 │18 │18 │
│ │(ghiduri, │ │ │ │ │
│ │aderenţa) │ │ │ │ │
│Tratament├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formarea │ │ │ │ │
│ │personal social│ │18 │18 │18 │
│ │CR │ │ │ │ │
│ │(aderenţa) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Cercetare │ │ │ │ │
│ │operaţională │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Studiu │ │ │ │ │
│ │intervenţie │ │ │ │1 │
│ │aderenţa ARV │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formare echipe │ │80 │80 │80 │
│ │PMTCT │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Bebeluşar │ │ │ │ │
│ │(registru nou │ │ │ │ │
│ │născuţi) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │PrEP │ │150 │150 │150 │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │PEP │ │650 │700 │750 │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Registru de │ │ │ │ │
│ │pacienţi │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formarea │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │
│ │medical │ │90 │90 │90 │
│ │(specialităţi, │ │ │ │ │
│ │abordare │ │ │ │ │
│ │integrativă) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Întâlniri de │ │18 │18 │18 │
│ │coordonare CR │ │ │ │ │
├─────────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Costuri mediu │ │Nr. │Nr. │Nr. │
│ │propice │ │persoane │persoane │persoane │
│ │ │ │AN 2023 │AN 2024 │AN 2025 │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formarea │ │ │ │ │
│ │personalului │ │100 │100 │100 │
│ │medical │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formarea │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │100 │ │
│Mediu │social │ │ │ │ │
│propice ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Formare │ │60 │60 │60 │
│ │personal MAI │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Studiu bariere │ │1 │0 │0 │
│ │acces servicii │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Analiza │ │ │ │ │
│ │cadrului │ │0 │1 │0 │
│ │juridic │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │Monitorizare │ │ │ │ │
└─────────┴───────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┘
ANEXA 1 la Strategie Planul de acţiuni al Strategiei Naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 - 2030 Lista abrevierilor ANOFM - Agenţia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor ARV - antiretroviral BSB - bărbaţi care fax sex cu alţi bărbaţi CDI - consumatori de droguri injectabile CNA - Consiliul Naţional al Audio-vizualului CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate CNCD - Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării CNLAS - Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA a MS CRHS - Centrul Român HIV/SIDA FSE - Fondul Social European HIV - Virusul Imunodeficienţei Umane INBI Matei Balş - Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş IEC - informare, educare şi comunicare INSP - Institutul Naţional de Sănătate Publică ITS - Infecţie/infecţii cu transmitere sexuală LGBT+ - Lesbian, Gay, Bisexual and Transexual MAI - Ministerul Afacerilor Interne ME - Ministerul Educaţiei MMSS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale MS - Ministerul Sănătăţii ONG - Organizaţie neguvernamentală OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii PPSC - persoane care practică sexul comercial PPL - persoane private de libertate SIDA - Sindromul Imunodeficienţei Umane Dobândite SR - Sănătatea reproducerii VHB - Virusul Hepatitei B VHC - Virusul Hepatitei C Obiectiv specific 1: Creşterea accesului grupurilor prioritare la servicii de prevenire HIV Grup prioritar BSB
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în rândul BSB │
│Indicator de impact: Reducerea prevalenţei HIV în rândul BSB până la 7% până în│
│2030 │
├───────────────┬─────────────┬────────┬───────┬──────┬──────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A1. Campanii de│ │ │ │ │ │ │
│reducere a │% din │ │ │ │ │ │
│stigmatizării │populaţia │ │ │ │ │ │
│şi │generală │ │25% │35% │FSE │CNCD, ONG-uri │
│discriminării │expusă la │ │2026 │2030 │ │ │
│în legătură cu │campanie │ │ │ │ │ │
│orientarea │ │ │ │ │ │ │
│sexuală │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% personal │ │ │ │ │ │
│A2. Servicii │din │ │ │ │ │ │
│sociale şi de │serviciile │ │ │ │ │ │
│sănătate care │sociale şi de│ │ │ │ │ │
│oferă, fără │sănătate care│ │ │ │ │ │
│discriminare, │oferă │ │ │15% │ │MS, autorităţi│
│servicii │servicii │0 │ │2030 │MS, FSE │locale, │
│adecvate │adecvate │ │ │ │ │ONG-uri │
│persoanelor de │persoanelor │ │ │ │ │ │
│orientare │de orientare │ │ │ │ │ │
│homosexuală │homosexuală │ │ │ │ │ │
│ │pe baza de │ │ │ │ │ │
│ │standarde │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A3. studii de │ │ │ │ │ │ │
│estimare, │Nr. oraşe │ │ │ │ │MS, autorităţi│
│comportament şi│mari în care │1 │2 │4 │MS, FSE │locale, │
│seroprevalenţă │se desfăşoară│2010 │2026 │2030 │ │ONG-uri │
│HIV/ITS în │studii │ │ │ │ │ │
│rândul BSB. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A4 dezvoltarea │Nr. de │ │ │ │ │ │
│capacităţii │organizaţii │ │ │ │ │ │
│organizaţiilor │active în │ │ │ │ │ │
│comunitare │intervenţii │2 │4 │5 │ │ │
│pentru a face │sociale şi de│2010 │2026 │2030 │FSE │ONG-uri │
│intervenţii │sănătate în │ │ │ │ │ │
│sociale şi de │beneficiul │ │ │ │ │ │
│sănătate în │LGBT │ │ │ │ │ │
│beneficiul LGBT│ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B1. │Nr. locaţii │ │ │ │ │ │
│Desfăşurarea de│în care se │ │ │ │ │ │
│programe de │desfăşoară │ │ │ │ │ │
│teren si │intervenţii │10 │12 │16 │MS, │ │
│on-line pentru │de teren │2010 │2026 │2030 │FSE, │ONG-uri │
│prevenirea HIV/│pentru │ │ │ │ │ │
│ITS în rândul │prevenirea │ │ │ │ │ │
│BSB │HIV/ITS în │ │ │ │ │ │
│ │rândul BSB │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% BSB care │ │ │ │ │ │
│B2. Promovarea │folosesc │ │ │ │MS, │ │
│folosirii │prezervativul│78.74% │80% │90% │autorităţi│ONG-uri │
│prezervativului│la ultimul │2012 │2026 │2030 │locale │ │
│în rândul BSB │contact │ │ │ │ │ │
│ │sexual │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% BSB care │ │ │ │ │ │
│B3. Acces la │îşi fac un │ │ │ │ │ │
│testare şi │test HIV în │43% │90% │90% │MS, │ │
│tratament HIV │ultimele 12 │2013 │2026 │2030 │autorităţi│MS, ONG-uri │
│şi ITS pentru │luni şi îşi │ │ │ │locale │ │
│BSB ’ │cunosc │ │ │ │ │ │
│ │rezultatul │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │Nr. locaţii │ │ │ │ │ │
│B4. intervenţii│în care se │ │ │ │ │ │
│specifice │desfăşoară │0 │5 │5 │MS, │ │
│adolescenţilor │intervenţii │2010 │2026 │2030 │autorităţi│MS, ONG-uri │
│10 - │pentru │ │ │ │locale │ │
│19 ani BSB │BSB │ │ │ │ │ │
│ │adolescenţi │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────────┴────────┴───────┴──────┴──────────┴──────────────┘
Grup prioritar PPSC
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de interventie Prevenirea transmiterii asociată cu sexul comercial │
│Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul PPSC la 1% până în │
│2030 │
├────────────────┬───────────────┬────────┬───────┬──────┬──────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A1. Studii de │ │ │ │ │ │ │
│estimare a │Nr. oraşe mari │ │ │ │MS, │ │
│populaţiei PPSC │în care se │10 │2026 │2030 │FSE, │MS, ONG-uri, │
│şi a │desfăşoară │2009 │10 │10 │autorităţi│academia │
│comportamentelor│studii │ │ │ │locale │ │
│la risc │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A2. promovarea │ │ │ │ │ │ │
│de politici şi │ │ │ │ │ │ │
│legislaţie │Revizuire │ │ │ │ │ │
│propice pentru │legislaţiei │ │ │ │ │ │
│desfăşurarea de │care │Nu │Da │ │MS, FSE │MS, ONG-uri, │
│programe │reglementează │2010 │2026 │ │ │ │
│eficiente de │prostituţia │ │ │ │ │ │
│reducere a │ │ │ │ │ │ │
│vulnerabilităţii│ │ │ │ │ │ │
│PPSC │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A3. │ │ │ │ │ │ │
│anunţuri/ │ │ │ │ │ │ │
│avertismente │ │ │ │ │ │ │
│obligatorii │Legislaţie şi │ │ │ │ │ │
│privind │norme de │ │ │ │ │ │
│riscurile de │implementare │Nu │Da │Da │ │ │
│transmitere HIV/│pentru │2010 │2026 │2030 │MS │MS, CNA │
│ITS pe toate │aplicarea │ │ │ │ │ │
│materialele │obligatorie a │ │ │ │ │ │
│video si │acestei măsuri │ │ │ │ │ │
│tipărite cu │ │ │ │ │ │ │
│conotaţie │ │ │ │ │ │ │
│sexuală │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B1. programe de │ │ │ │ │ │ │
│asistenţă │Număr oraşe cu │ │ │ │Autorităţi│Autorităţi │
│socială publică │astfel de │0 │20 │20 │locale, │locale, │
│care să includă │programe │2010 │2026 │2030 │FSE │ONG-uri │
│PPSC ca │ │ │ │ │ │ │
│beneficiari │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │Număr PPSC │ │ │ │ │ │
│B2. programe de │incluse în │ │ │ │ │ │
│teren pentru │programe de │ │ │ │ │ │
│prevenirea │teren │ │ │ │MS, │ │
│transmiterii HIV│implementate la│ │4.000 │6.000 │autorităţi│Autorităţi │
│/ITS în rândul │nivelul │ │2024 │2030 │locale, │locale, │
│PPSC şi al │regiunii │ │ │ │FSE │ONG-uri │
│clienţilor si │Bucureşti-Ilfov│ │ │ │ │ │
│partenerilor │pentru │ │ │ │ │ │
│acestora │prevenirea HIV/│ │ │ │ │ │
│ │ITS │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B3. oferire de │ │ │ │ │ │ │
│la servicii de │ │ │ │ │ │ │
│testare şi │% PPSC care îşi│ │ │ │ │ │
│tratament HIV, │fac un test HIV│ │ │ │MS, │Autorităţi │
│ITS, reducere a │în ultimele 12 │33% │75% │95% │autorităţi│locale, │
│riscurilor şi │luni % care │2021 │2026 │2030 │locale, │ONG-uri │
│tratament pentru│cunosc │ │ │ │FSE │ │
│consum de │rezultatul │ │ │ │ │ │
│droguri pentru │ │ │ │ │ │ │
│PPSC │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% tineri 15 -29│ │ │ │ │ │
│ │de ani care │ │ │ │ │ │
│B4. Campanii IEC│declară │ │ │ │MS, │ │
│pentru clienţii │folosirea │ │90% │95% │autorităţi│MS, ONG-uri │
│sexului │prezervativului│ │2026 │2030 │locale, │ │
│comercial │la ultimul │ │ │ │FSE │ │
│ │contact sexual │ │ │ │ │ │
│ │cu PPSC │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B5. programe de │ │ │ │ │ │ │
│reducere a │Număr orase cu │ │ │ │Autorităţi│Autorităţi │
│riscului │astfel de │0 │20 │20 │locale, │locale, │
│adolescenţilor │programe │2010 │2026 │2030 │FSE │ONG-uri │
│care practică │ │ │ │ │ │ │
│sexul comercial │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴───────────────┴────────┴───────┴──────┴──────────┴──────────────┘
Grup prioritar CDI
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în rândul │
│utilizatorilor de droguri injectabile │
│Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul CDI la 10% până │
│în 2030 │
├────────────┬───────────┬────────┬───────┬──────┬──────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare │ │
├────────────┼───────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% CDI care │ │ │ │ │ │
│ │au folosit │ │ │ │ │ │
│A1. Programe│echipament │ │ │ │MS, │ │
│de schimb de│de │85% │90% │95% │autorităţi│ONG-uri, │
│seringi │injectare │2008 │2026 │2030 │locale, │farmacii │
│ │steril la │ │ │ │FSE │ │
│ │ultima │ │ │ │ │ │
│ │injectare │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A2. │ │ │ │ │ │ │
│Tratament de│Număr de │ │ │ │MS, MAI, │ │
│menţinere cu│CDI aflaţi │ │ │ │FSE, │MS, MAI, ONG- │
│metadonă/ │în │ │2400 │8000 │CNAS, │uri, │
│suboxonă │tratament │ │2024 │2030 │autorităţi│autorităţi │
│pentru │de │ │ │ │locale │locale │
│dependenţa │substituţie│ │ │ │ │ │
│de opiacee. │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A3. Programe│ │ │ │ │ │ │
│şi servicii │ │ │ │ │ │ │
│specifice de│ │ │ │ │ │ │
│reducere a │Număr de │ │ │ │ │ │
│riscului │programe │ │ │ │MS, │ │
│infectării │pentru │0 │7 │7 │autorităţi│MS, ONG-uri │
│cu HIV şi de│adolescenţi│2010 │2026 │2030 │locale │ │
│integrare │CDI │ │ │ │ │ │
│socială, │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │
│adolescenţi │ │ │ │ │ │ │
│UDI │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A4. Acces la│% CDI care │ │ │ │ │ │
│testare şi │îşi fac un │ │ │ │MS, MAI, │MS, autorităţi│
│tratament │test HIV în│18,7% │80% │90% │autorităţi│locale, │
│HIV, ITS, │ultimele 12│2009 │2013 │2030 │locale │ONG-uri │
│VHB si VHC │luni │ │ │ │ │ │
│pentru UDI │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A5. │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │
│de politici │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │
│legislaţie │Număr de │ │ │ │ │ │
│propice │camere de │0 │4 │10 │MS, MAI, │MS, autorităţi│
│pentru │consum │2021 │2026 │2030 │autorităţi│locale, │
│înfiinţarea │asistat │ │ │ │locale │ONG-uri │
│şi │ │ │ │ │ │ │
│funcţionarea│ │ │ │ │ │ │
│camerelor de│ │ │ │ │ │ │
│consum │ │ │ │ │ │ │
│asistat │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴───────────┴────────┴───────┴──────┴──────────┴──────────────┘
Grup prioritar PPL
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar│
│Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul deţinuţilor sub │
│1% │
├────────────┬────────────┬────────┬───────┬──────┬─────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare│ │
├────────────┼────────────┼────────┼───────┼──────┼─────────┼──────────────┤
│A1. program │Program │ │ │ │ │ │
│anual de │elaborat, │nu │Da │Da │ANP, │ │
│prevenire şi│finanţat şi │2010 │2026 │2030 │FSE │ANP, ONG-uri │
│tratament │implementat │ │ │ │ │ │
│HIV/SIDA. │de ANP │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼────────┼───────┼──────┼─────────┼──────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │
│B1. │educatori │ │ │ │ │ │
│Consiliere │între egali │1500 │1500 │1500 │ │ │
│şi acces la │formaţi │2010 │2026 │2030 │ │ │
│servicii │pentru │ │ │ │ │ │
│pentru │prevenirea │ │ │ │ANP, │ │
│prevenirea │HIV/SIDA │ │ │ │FSE │ANP, ONG-uri │
│transmiterii├────────────┼────────┼───────┼──────┤ │ │
│sexuale a │% deţinuţi │ │ │ │ │ │
│HIV/SIDA în │cu acces la │56% │100% │100% │ │ │
│penitenciare│prezervative│2010 │2026 │2030 │ │ │
│ │gratuite în │ │ │ │ │ │
│ │penitenciare│ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼────────┼───────┼──────┼─────────┼──────────────┤
│ │Nr │ │ │ │ │ │
│ │penitenciare│ │ │ │ │ │
│ │care oferă │ │ │ │ │ │
│ │programe de │2 │10 │10 │ │ │
│B2. Servicii│schimb de │2010 │2026 │2030 │ │ │
│pentru │seringi şi │ │ │ │ │ │
│prevenirea │programe de │ │ │ │ │ │
│transmiterii│tratament │ │ │ │ │ │
│HIV asociată│substitutiv │ │ │ │ANP, │ANP, ONG-uri │
│cu consumul ├────────────┼────────┼───────┼──────┤FSE │ │
│de droguri │% din │ │ │ │ │ │
│în │deţinuţi UDI│ │ │ │ │ │
│penitenciare│care declară│ │ │ │ │ │
│ │folosirea de│65% │80% │85% │ │ │
│ │echipamente │2010 │2026 │2030 │ │ │
│ │sterile la │ │ │ │ │ │
│ │ultima │ │ │ │ │ │
│ │injectare │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────┴────────┴───────┴──────┴─────────┴──────────────┘
Obiectiv specific 2: Creşterea accesului tinerilor (cu vârste cuprinse între 15-24 ani) la cunoştinţe despre HIV/SIDA
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor │
│Indicator de impact: Până în 2030 reducerea cu cel puţin 20% a incidenţei HIV │
│în rândul tinerilor de 15 - 29 de ani faţă de 2021 │
├──────────────────┬──────────────────┬────────┬───────┬──────┬──────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A1. Campanii IEC │% tineri 15 - 24 │ │ │ │ │ │
│de promovare a │de ani cu │10% │45% │50% │MS, ME, │MS, ME, ONG- │
│comportamentelor │cunoştinţe │2006 │2026 │2030 │FSE, │uri │
│fără risc │complexe HIV/SIDA │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% tineri 15 - 24 │ │ │ │MS, │ │
│ │de ani care │ │ │ │FSE, │ │
│A2.Promovarea │raportează │25% │75% │80% │autorităţi│MS, ONG-uri, │
│folosirii │folosirea │2011 │2026 │2030 │locale, │autorităţi │
│prezervativului │prezervativului la│ │ │ │sector │locale │
│ │ultimul contact │ │ │ │privat │ │
│ │sexual │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B1. pregătirea │ │ │ │ │ME, │ │
│şcolilor pentru a │% şcoli pregătite │66.8% │80% │85% │FSE, │ME, autorităţi│
│preda şi promova │să predea educaţia│2009 │2026 │2030 │autorităţi│locale, │
│educaţia pentru │pentru sănătate │ │ │ │locale │ONG-uri │
│sănătate │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B2. educaţie │% elevi şi tineri │ │ │ │ME, │ME, autorităţi│
│pentru sănătate în│expuşi în şcoală │ │90% │90% │FSE, │locale, │
│şcoală │la educaţia pentru│ │2026 │2030 │autorităţi│ONG-uri │
│ │sănătate │ │ │ │locale │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│C1. pregătire │% personal care │ │ │ │ │ │
│personal din │care beneficiază │ │45% │75% │autorităţi│autorităţi │
│protecţia │de cursuri de │ │2026 │2030 │locale, │locale, │
│copilului │formare în │ │ │ │FSE │ONG-uri │
│ │domeniul HIV/SIDA │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│C2. prevenire, │% copii şi tinerii│ │ │ │ │ │
│îngrijire şi │instituţionalizaţi│ │ │ │ │ │
│tratament pentru │sau care trăiesc │ │ │ │ │ │
│consum de droguri │în stradă expuşi │ │ │ │MS, │autorităţi │
│şi ITS-uri pentru │la programe │ │50% │60% │autorităţi│locale, │
│copiii şi tineri │prevenire, │ │2026 │2030 │locale, │ONG-uri │
│instituţionalizaţi│îngrijire şi │ │ │ │FSE │ │
│sau care trăiesc │tratament pentru │ │ │ │ │ │
│în stradă │consum de droguri │ │ │ │ │ │
│ │şi ITS-uri │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │Nr. oraşe în care │ │ │ │ │ │
│C3. programe de │se desfăşoară │ │ │ │ │ │
│prevenire HIV │programe de │ │ │ │autorităţi│autorităţi │
│pentru │prevenire HIV │0 │10 │12 │locale, │locale, │
│adolescenţii şi │pentru │2009 │2026 │2030 │FSE │ONG-uri │
│tinerii din afara │adolescenţii şi │ │ │ │ │ │
│şcolii │tinerii din afara │ │ │ │ │ │
│ │şcolii │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│D1. sistemul de │ │ │ │ │ │ │
│medicină de │ │ │ │ │ │ │
│familie şi PF │ │ │ │ │ │ │
│servicii adecvate │%medici de familie│ │ │ │ │ │
│de consiliere şi │cu competenţe de │ │50% │75% │ │ │
│referire pentru │consiliere şi │ │2026 │2030 │MS, FSE │MS, ONG-uri │
│adolescenţi şi │referire HIV/ITS │ │ │ │ │ │
│tineri privind HIV│adaptate tinerilor│ │ │ │ │ │
│/SIDA şi │ │ │ │ │ │ │
│sănătatea │ │ │ │ │ │ │
│reproducerii │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────┴──────────────────┴────────┴───────┴──────┴──────────┴──────────────┘
Obiectiv specific 3: Creşterea accesului la testare şi diagnostic HIV a grupurilor prioritare, a gravidelor şi a altor grupuri de risc
┌──────────────┬───────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬──────────────┐
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală │finanţare │ │
├──────────────┼───────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼──────────────┤
│A1. Acces la │% gravide │ │ │ │ │ │
│testare şi │testate │ │ │ │ │ │
│tratament HIV │anual │70% │100% │100% │MS, │MS, autorităţi│
│şi │Nr teste │99.181 │2026 │2030 │autorităţi│locale │
│ITS pentru │efectuate │2021 │ │ │locale │ │
│gravide │anual │ │ │ │ │ │
│ │gravide │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼──────────────┤
│A2. Acces la │ │ │ │ │ │ │
│testare şi │Nr teste │ │ │ │ │MS, ANP, │
│tratament HIV │efectuate │466 │ │79.800 │MS, MAI, │autorităţi │
│şi ITS pentru │anual grp │2021 │ │2030 │autorităţi│locale, │
│persoanele din│prioritare │ │ │ │locale │ONG-uri │
│grupurile │ │ │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼──────────────┤
│A3. Acces la │Nr teste │ │ │ │ │ │
│testare şi │efectuate │ │ │ │ │ │
│tratament HIV │anual │144.071 │ │250.000│MS, MAI, │MS, autorităţi│
│şi ITS pentru │persoanelor│2021 │ │2030 │autorităţi│locale, │
│persoanele din│din │ │ │ │locale │ONG-uri │
│categoriile la│categoriile│ │ │ │ │ │
│risc │la risc │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼──────────────┤
│A4. Elaborarea│ │ │ │ │ │ │
│şi validarea │Algoritm │ │ │ │ │MS, autorităţi│
│unui algoritm │elaborat şi│Nu │Da │Da │MS │locale, │
│de testare HIV│implementat│2021 │2024 │2030 │ │ONG-uri │
│aplicabil la │de MS │ │ │ │ │ │
│nivel naţional│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼──────────────┤
│B1. Consiliere│ │ │ │ │ │ │
│şi acces la │ │ │ │ │ │ │
│servicii │Număr de │ │ │ │ │ │
│pentru │educatori │ │ │ │MS, │ │
│prevenirea HIV│formaţi │ │ │600 │Ministerul│MS, Ministerul│
│/SIDA în │pentru │ │ │2030 │Justiţiei │Justiţiei │
│cadrul │prevenirea │ │ │ │(ANP) │(ANP) │
│grupurilor │HIV/SIDA │ │ │ │ │ │
│prioritare şi │ │ │ │ │ │ │
│a │ │ │ │ │ │ │
│adolescenţilor│ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴──────────────┘
Obiectiv specific 4: Asigurarea accesului universal, continuu, nediscriminatoriu şi rapid al tuturor persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA la tratament şi îngrijiri în vederea creşterii calităţii vieţii în relaţia cu sănătatea şi prevenirii transmiterii secundare a HIV
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de intervenţie: Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor │
│asociate │
│Indicator de impact: Creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA │
├────────────────┬────────────────┬────────┬───────┬──────┬────────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│A1. accesului │% pacienţi care │ │ │ │ │ │
│continuu la │înregistrează │ │ │0% │ │ │
│tratament ARV a │întreruperi de │33% │0% │2030 │ │ │
│tuturor │tratament │2010 │2026 │21.000│ │ │
│pacienţilor care│cauzate de lipsa│ │ │2030 │MS, firme │MS, CNLAS │
│se califică │de medicamente │ │ │ │farmaceutice│ │
│conform Ghidului├────────────────┼────────┼───────┼──────┤ │ │
│Naţional de │Nr persoane care│13.759 │16.000 │21.000│ │ │
│Tratament HIV/ │trăiesc cu cu │2021 │2026 │2030 │ │ │
│SIDA │HIV sub TARV │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│ │% pacienţi care │10484- │ │ │ │ │
│ │sunt │VL │ │ │ │ │
│A2. │monitorizati │2021 │ │ │ │ │
│Monitorizarea │viro-imunologic │ │90% │100% │MS, firme │ │
│adecvată a │conform ├────────┤2026 │2030 │farmaceutice│MS, CNLAS │
│pacienţilor │Ghidului │11319 - │ │ │ │ │
│HIV/SIDA │Naţional de │CD4 │ │ │ │ │
│ │Tratament │2021 │ │ │ │ │
│ │HIV/SIDA │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│A3. │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea, │% pacienţi nou │ │ │ │ │ │
│menţinerea şi │diagnosticaţi │651 │95% │100% │ │CNLAS, INBI │
│dezvoltarea │incluşi în baza │2021 │2026 │2030 │MS, FSE │Matei Balş │
│registrului de │de date în │ │ │ │ │ │
│pacienţi │acelaşi an │ │ │ │ │ │
│HIV/SIDA │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│B1. Consiliere │ │ │ │ │ │ │
│şi suport pentru│ │ │ │ │ │ │
│creşterea │ │ │ │ │ │ │
│aderenţei şi │ │ │ │ │ │ │
│complianţei prin│ │ │ │ │ │ │
│programe │% pacienţi │43% │95% │100% │ │MS, CNLAS, │
│medico-sociale │aderenţi la │2009 │2026 │2030 │MS, FSE │INBI Matei │
│şi de sprijin │tratament │ │ │ │ │Balş, ONG-uri │
│între egali, │ │ │ │ │ │ │
│alături de │ │ │ │ │ │ │
│servicii de │ │ │ │ │ │ │
│planificare │ │ │ │ │ │ │
│familială │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│B2. │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │Efectuarea de │ │ │ │ │MS, CNLAS, │
│adecvată a │studii speciale │Da │Da │Da │MS │INBI Matei │
│aderenţei şi │de aderenţă şi │2009 │2026 │2030 │ │Balş, ONG-uri │
│complianţei la │complianţă │ │ │ │ │ │
│tratament │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│B3. Consiliere │ │ │ │ │ │ │
│şi acces la │Număr de │ │ │ │MS, │MS, ONG-uri, │
│servicii pentru │educatori între │Lipsă │ │63 │autorităţi │autorităţi │
│creşterea │egali formaţi │date │ │2030 │locale │locale │
│aderenţei şi │ │ │ │ │ │ │
│complianţei │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│B4. Crearea unui│% din │ │ │ │ │ │
│program de │persoanele cu │ │ │ │ │ │
│screening şi │HIV sunt │ │ │ │MS, │MS, ONG-uri, │
│prevenţie al │evaluate pentru │Lipsă │95% │100% │autorităţi │autorităţi │
│comorbidităţilor│diagnosticul │date │2026 │2030 │locale │locale │
│non-infecţioase │comorbidităţilor│ │ │ │ │ │
│associate HIV │non-infecţioase │ │ │ │ │ │
│ │asociate HIV │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│C1. Pregătirea │ │ │ │ │ │ │
│continuă a │ │ │ │ │ │ │
│personalului │Nr specialişti │ │ │ │ │INBI Matei │
│medical │instruiţi │Lipsă │ │270 │MS, FSE │Balş. MS, │
│furnizori de │rezidenţial sau │date │ │2030 │ │ONG-uri │
│servicii pentru │la distanţă │ │ │ │ │ │
│pacienţii │ │ │ │ │ │ │
│HIV/SIDA │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────┼───────┼──────┼────────────┼──────────────┤
│C2. Revizuire │ │ │ │ │ │ │
│periodică a │Revizuire anuală│Da │Da │Da │ │ │
│ghidurilor de │a ghidurilor │2010 │2024 │2030 │MS │CNLAS, ONG-uri│
│tratament HIV/ │ │ │ │ │ │ │
│SIDA │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴────────────────┴────────┴───────┴──────┴────────────┴──────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii verticale. │
│Indicator de impact: Reducerea transmiterii verticale până la 1 la nivelul │
│anului 2030 │
├─────────────┬─────────────┬────────┬───────┬──────┬──────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare │ │
├─────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A1. │% medici de │ │ │ │ │ │
│consiliere │familie cu │ │ │ │ │ │
│HIV a │competenţe în│ │ │ │ │ │
│femeilor │consilierea │50% │100% │100% │MS, FSE │MS, ONG-uri │
│gravide la │HIV a │2006 │2026 │2030 │ │ │
│nivelul │femeilor │ │ │ │ │ │
│medicilor de │gravide │ │ │ │ │ │
│familie │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │
│A2. │judeţe cu │ │ │ │ │ │
│asigurarea │servicii │ │ │ │ │ │
│capacităţii │active de │17 │42 │42 │MS, │MS, autorităţi│
│de testare şi│consiliere şi│2006 │2026 │2030 │autorităţi│locale, │
│consiliere │testare │ │ │ │locale │ONG-uri │
│HIV la nivel │voluntară a │ │ │ │ │ │
│naţional │femeii │ │ │ │ │ │
│ │gravide │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A3. │ │ │ │ │ │ │
│Asigurarea │% gravide cu │ │ │ │ │ │
│profilaxiei │rezultat │ │ │ │ │ │
│gravidei │pozitiv ce │95% │100% │100% │MS │MS, CNLAS, │
│pentru │urmează │2021 │2026 │2030 │ │CRHS │
│reducerea │profilaxia │ │ │ │ │ │
│transmiterii │ARV │ │ │ │ │ │
│verticale │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B1. echipe │ │ │ │ │ │ │
│mixte active,│Locaţii cu │ │ │ │MS, │ │
│specializate │echipe │8 │19 │19 │autorităţi│MS │
│în prevenirea│pregătite şi │2009 │2026 │2030 │locale │ │
│transmiterii │active │ │ │ │ │ │
│verticale │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B2. │ │ │ │ │ │ │
│înregistrarea│ │ │ │ │ │ │
│finalităţii │% copii │ │ │ │ │ │
│programului │născuţi din │ │ │ │ │ │
│de prevenire │femei │ │ │ │ │ │
│a │seropozitive │100% │100% │100% │MS │CNLAS, CRHS │
│transmiterii │al căror │2021 │2026 │2030 │ │ │
│verticale în │status HIV │ │ │ │ │ │
│cel mult 18 │este │ │ │ │ │ │
│luni de la │determinat │ │ │ │ │ │
│momentul │ │ │ │ │ │ │
│naşterii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│B3. │ │ │ │ │ │ │
│consiliere şi│ │ │ │ │ │ │
│servicii │% femei │ │ │ │ │ │
│adecvate de │seropozitive │Lipsă │ │ │ │ │
│SR pentru │diagnosticate│date │100% │100% │MS │MS, reţeaua │
│femeile de │consiliate │2010 │2026 │2030 │ │PF, ONG-uri │
│vârstă │pentru SR │ │ │ │ │ │
│fertilă care │ │ │ │ │ │ │
│trăiesc cu │ │ │ │ │ │ │
│HIV/SIDA │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴────────┴───────┴──────┴──────────┴──────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în sistemul medical, la │
│locul de muncă │
│şi în cadrul grupurilor prioritare │
│Indicator de impact: Eliminarea oricărei posibilităţi de transmitere HIV în │
│sistemul medical şi instituţiile care oferă servicii sociale; reducerea │
│transmiterii HIV în cadrul grupurilor prioritare │
├──────────────┬──────────────┬────────┬───────┬──────┬──────────┬──────────────┤
│Activităţi │Indicatori │Baseline│Ţintă │Ţintă │Surse de │Implementatori│
│ │ │ │interm.│finală│finanţare │ │
├──────────────┼──────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A1. Instruirea│% personal │ │ │ │ │ │
│personalului │medical │Lipsă │ │ │MS, FSE, │MS, autorităţi│
│medical │instruit │date │100% │100% │autorităţi│locale, │
│privind │privind │2010 │2026 │2030 │locale │ONG-uri │
│precauţiunile │precauţiunile │ │ │ │ │ │
│universale │universale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% unităţi │ │ │ │ │ │
│A2. Finanţarea│medicale cu │ │ │ │ │ │
│adecvată a │buget │Lipsă │ │ │MS, │MS, autorităţi│
│aplicării │suficient │date │100% │100% │CNASS, │locale, │
│precauţiunilor│alocat pentru │2010 │2026 │2030 │autorităţi│ONG-uri │
│universale │aplicarea │ │ │ │locale │ │
│ │precauţiunilor│ │ │ │ │ │
│ │universale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A3. Asigurarea│% unităţi │ │ │ │ │ │
│controlului │medicale │ │ │ │ │ │
│adecvat al │acreditate în │Lipsă │100% │100% │MS, │MS, autorităţi│
│aplicării │baza evaluării│date │2026 │2030 │autorităţi│locale │
│precauţiunilor│aplicării │2010 │ │ │locale │ │
│universale │precauţiunilor│ │ │ │ │ │
│ │universale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │% din cazurile│ │ │ │ │ │
│ │raportate de │ │ │ │ │ │
│A5. acces la │post expunere │ │ │ │ │ │
│tratament post│profesională/ │ │ │ │ │ │
│expunere │non- │Lipsă │ │ │ │ │
│profesională/ │profesională │date │100% │100% │MS, │MS, CNASS, │
│non- │HIV care │2010 │2026 │2030 │CNASS │ONG-uri │
│profesională │beneficiază de│ │ │ │ │ │
│HIV │consiliere şi │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă │ │ │ │ │ │
│ │medicală │ │ │ │ │ │
│ │adecvată │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│A6. Acces la │Nr. │ │ │ │ │ │
│tratament pre-│beneficiari │0 │200 │400 │MS, │MS, ONG-uri │
│expunere HIV │grupuri │2021 │2026 │2030 │ │ │
│ │prioritare/an │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │inventar al │ │ │ │ │ │
│B1. │meseriilor cu │ │ │ │ │ │
│Identificarea │potenţial risc│ │ │ │MS, │ │
│activităţilor │ocupaţional de│ │ │ │MMSS, │MS, MMSS, │
│cu potenţial │transmitere │Nu │Da │Da │autorităţi│autorităţi │
│risc │HIV şi manuale│2010 │2026 │2030 │locale, │locale, │
│ocupaţional de│specifice cu │ │ │ │FSE │ONG-uri │
│transmitere │proceduri şi │ │ │ │ │ │
│HIV │standarde de │ │ │ │ │ │
│ │siguranţă │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────┼───────┼──────┼──────────┼──────────────┤
│ │Integrare │ │ │ │ │ │
│B2. programe │proceduri şi │ │ │ │ │ │
│de prevenire │standarde │ │ │ │ │ │
│HIV la nivelul│prevenire HIV │ │ │ │MS, │ │
│meseriilor cu │ca risc │Nu │Da │Da │MMSS, │angajatori │
│potenţial risc│ocupaţional în│2010 │2026 │2030 │FSE, │ │
│ocupaţional de│mecanismele │ │ │ │angajatori│ │
│transmitere │existente de │ │ │ │ │ │
│HIV │protecţia │ │ │ │ │ │
│ │muncii │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────────┴────────┴───────┴──────┴──────────┴──────────────┘
----- 
