────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.533 din 27 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1232 din 9 decembrie 2024.────────── Cuprins Secţiunea 1. Introducere Secţiunea a 2-a. Viziunea Secţiunea a 3-a. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Secţiunea a 4-a. Analiza contextului şi definirea problemelor Secţiunea a 5-a. Obiectivele strategice, generale şi specifice OG 1. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie a pulberilor şi explozivilor OG 2. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie a muniţiilor, tehnicii de artilerie, armamentului individual şi aparaturii optoelectronice OG 3. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie din domeniul blindatelor, autovehiculelor, tractoare pentru artilerie şi rachete OG 4. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie din domeniul aeronautic 21 OG 5. Revitalizarea capacităţilor de producţie din domeniul naval OG 6. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie pentru realizarea mentenanţei sistemelor şi produselor militare OG 7. Dezvoltarea capacităţilor în vederea realizării şi integrării sistemelor de comunicaţii şi informatică, de comandă-control, realizării de software şi securitate cibernetică destinată FSNA OG 8. Dezvoltarea antreprenoriatului şi a întreprinderilor mici şi mijlocii OG 9. Dezvoltarea domeniului cercetării - dezvoltării - inovării OG 10. Consolidarea şi realizarea cadrului economic, financiar şi legislativ pentru a asigura producţia, integrarea, testarea şi mentenanţa precum şi cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul vehiculelor autonome de luptă, muniţie de tip loitering şi a muniţiei inteligente Secţiunea a 6-a. Direcţii de acţiune şi domenii prioritare de intervenţie în funcţie de obiectivele strategice Secţiunea a 7-a. Rezultatele aşteptate Secţiunea a 8-a. Indicatorii Secţiunea a 9-a. Procedurile de monitorizare şi evaluare Secţiunea a 10-a. Instituţiile responsabile Secţiunea a 11-a. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Secţiunea a 12-a. Implicaţiile asupra cadrului juridic SECŢIUNEA 1 Introducere Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030, denumită în continuare SNIA, este o strategie intersectorială, elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, denumit în continuare MEAT având în vedere calitatea de organ de specialitate al administraţiei publice centrale care aplică Programul de Guvernare în domeniul industriei de apărare. În contextul prezentării primei strategii industriale europene din domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene, denumită în continuare UE şi a propunerii unui set ambiţios de noi acţiuni pentru sprijinirea competitivităţii şi pregătirii industriei de apărare, provocarea României, ca stat membru al UE şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), este aceea de a răspunde prompt direcţiilor comune de acţiune, precum şi de a contura un profil de ţară demn de statutul nostru în cadrul celor două organizaţii şi care să ia în considerare poziţia noastră geografică. Prin acest document, MEAT îşi exprimă ferm dorinţa de a dezvolta parteneriatele strategice pe care România le are în plan economic şi militar prin cooperare interinstituţională. În acest sens, dezideratele MEAT sunt: întărirea parteneriatelor tehnologice între marile companii producătoare de armament din lume şi industria naţională de profil, relansarea producţiei interne cu echipamente destinate structurilor de forţe din sistemul naţional de apărare, denumite în continuare FSNA, ca urmare a programelor de investiţii esenţiale pe care instituţiile militare le au în plan şi dezvoltarea exportului de produse militare. Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 prezintă orientările necesare în domeniul investiţiilor care vor asigura: transformarea, modernizarea şi retehnologizarea operatorilor economici de stat şi privaţi din industria de apărare, creşterea competenţelor profesionale a personalului din domeniu; contribuţia necesară în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării; creşterea competitivităţii şi stimulării antreprenoriatului companiilor mici şi mijlocii; sporirea capacităţii operatorilor economici de stat şi privaţi pentru participarea la programele comune din domeniul apărării ale UE şi NATO. La finalul anului 2023 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124 privind derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. La începutul anului 2024 au fost adoptate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2023, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 438/2024. Noul cadru legal oferă contextul necesar pentru dezvoltarea activităţii operatorilor economici din sectorul industriei de apărare care participă la derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială. Astfel, se creează un mecanism interinstituţional menit să maximizeze opţiunile care conduc la relansarea industriei de apărare printr-o analiză punctuală efectuată de autorităţile contractante, împreună cu MEAT, Agenţia Română de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare, denumită în continuare ARCTIS şi FSNA. În acest sens sunt stabilite măsuri pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate naţională ale României prin derularea de operaţiuni de cooperare tehnologică şi industrială, cu invocarea art. 346 din TFUE. Propunerile de operaţiuni de cooperare tehnologică şi industrială vor fi supuse aprobării CSAT în vederea introducerii în cadrul documentaţiilor de atribuire a contractelor de achiziţie, a unor cerinţe obligatorii pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate ale României. Legislaţia în sensul prezentat are menirea de a susţine în mod eficient procesul de modernizare şi dezvoltare a capacităţilor de producţie din industria naţională de apărare şi de a întări rolul României în cadrul UE şi NATO. Operaţiunile de cooperare tehnologică şi industrială cu invocarea art. 346 din TFUE permit operatorilor economici din sectorul industriei naţionale de apărare protejarea intereselor esenţiale de securitate prin producerea de tehnică militară şi prin menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate. Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 este elaborată în conformitate cu politicile strategice din mediul internaţional ale UE şi ale NATO şi cu strategiile naţionale, precum: Programul de guvernare, Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Carta Albă a Apărării. Strategia este rezultatul unei abordări comune a grupului de lucru creat în 2022 prin Ordinului ministrului economiei nr. 761/2022, precum şi contribuţiile aduse ulterior, prin consultarea structurilor FSNA şi operatorilor economici. Au fost constituite subgrupuri de experţi formate din reprezentanţi ai operatorilor economici de stat, reprezentanţi ai operatorilor economici privaţi, reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor, comunităţii ştiinţifice şi academice, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale interesate. Observaţiile, sugestiile şi recomandările formulate în cadrul şedinţelor grupului, precum şi cele transmise ulterior, în scris, au fost luate în considerare şi încorporate în versiunea finală a proiectului de strategie. Contribuţii importante în elaborarea acestui document strategic au fost aduse de Direcţia Industria Naţională de Apărare din cadrul MEAT al cărei personal a asigurat secretariatul tehnic pe parcursul funcţionării grupului de lucru, precum şi de operatorii economici din domeniu. Menţionăm şi consultările avute cu reprezentanţii Statului Major al Apărării, denumit în continuare SMAp, Direcţiei Generale pentru Armamente, denumită în continuare DGArm din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, denumit în continuare MApN, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT. Metodologie Strategia a fost elaborată în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 379/2022, privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale. Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 a fost elaborată pe baza unei metodologii în mai multe etape. În prima etapă s-a realizat o analiză a factorilor politici, economici, sociali, tehnologici, ecologici şi legislativi pentru a descrie imaginea de ansamblu. Pentru a evalua performanţa şi progresul din cadrul industriei naţionale de apărare au fost identificaţi următorii indicatori: eficienţă, competitivitate şi profitabilitate de natură cantitativă şi calitativă. A fost utilizată analiza unor date care variază în timp, precum şi analiza comparativă a performanţelor pentru identificarea trendurilor de evoluţie, a factorilor esenţiali, a celor sezonieri, ciclici sau întâmplători. De asemenea, a fost elaborată şi o analiză de tip SWOT, care, ulterior, a fost revizuită. Analiza SWOT a evidenţiat principalele puncte slabe, puncte tari, ameninţările şi oportunităţile pentru industria naţională de apărare. În cea de-a doua etapă a fost analizată situaţia actuală din UE pe baza unei cercetări documentare cuprinzătoare care a identificat cele mai bune practici în materie de strategii în domeniul industriei de apărare. În a treia etapă au fost analizate informările la zi primite din partea operatorilor economici de stat şi privaţi. S-a procedat la analiza documentului iniţial al Strategiei şi a observaţiilor primite din partea CSAT precum şi a altor instituţii interesate. S-au revăzut analizele efectuate în prima etapă, datele cantitative şi calitative. Pentru relevanţa analizei şi corectitudinea direcţiilor de acţiune, s-au analizat o serie de date publice şi statistici preluate de la Ministerul Finanţelor şi Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Au fost adăugate cifre relevante pentru 2023 şi statistici care ne-au ajutat la o mai bună previzionare a programelor şi proiectelor de interes strategic. Ultima etapă a constat în revizuirea şi elaborarea proiectului final de strategie care a fost prezentat factorilor de decizie şi experţilor din cadrul FSNA, precum şi reprezentanţilor tuturor părţilor interesate. Scop şi perioadă de implementare În contextul evenimentelor din ultimii doi ani, a provocărilor globale de tip pandemic, dar mai ales ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federaţia Rusă, atât SUA cât şi Uniunea Europeană au fundamentat strategii actualizate de relansare şi dezvoltare a industriei de apărare şi au decis consolidarea lanţurilor de aprovizionare specifică. În acest context România, în procesul de elaborare a propriei strategii pentru industria de apărare trebuie să ia în considerare cele două strategii recent elaborate şi publicate. Pentru a depăşi provocările actuale, România are nevoie de o viziune pe termen lung şi de un obiectiv final în domeniul industriei de apărare, care să exprime nivelul de ambiţie propus, în acord cu viziunea şi scopurile Strategiei Industriale Europene de Apărare (EDIS). Acest document asigură un cadru unitar şi coerent de intervenţie publică în vederea transformării şi revitalizării industriei naţionale de apărare prin participarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Totodată, asigură implementarea unui set de politici publice şi planificarea strategică a proceselor transformaţionale în domeniul abordat,în sensul dezvoltării durabile a României, în aşa fel încât obiectivele generale şi specifice să fie realizate, inclusiv prin utilizarea eficientă a tuturor resurselor. Perioada de aplicare a Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 este de şase ani, din 2024 până în anul 2030. În cadrul documentului strategic sunt prevăzute măsuri de monitorizare şi evaluare a stadiului implementării Strategiei prin definirea cadrului instituţional care să permită urmărirea, în timp, a punerii în aplicare. Principii Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 se fundamentează pe următoarele principii: Principiul participării - elaborarea strategiei s-a realizat prin consultarea şi implicarea tuturor autorităţilor publice centrale interesate, organizaţiilor neguvernamentale, partenerilor sociali, asociaţiilor profesionale şi reprezentanţilor operatorilor economici privaţi din industria de apărare. Principiul responsabilităţii - la stabilirea rezultatelor aşteptate, grupul de lucru, subgrupurile de experţi, precum şi reprezentanţii MEAT au avut în vedere la stabilirea rezultatelor aşteptate poziţiile publice, acordurile politice şi măsurile stabilite pentru alocările bugetare pentru apărare de 2,5% din PIB şi procentul de 35% din acesta, pentru înzestrare pentru perioada 2024-2030. Principiul fundamentării - documentul strategic se bazează pe o amplă analiză a industriei naţionale de apărare şi un set complex de indicatori economico-financiari, operaţionali, funcţionali, sociali, de mediu. Principiul sustenabilităţii - în elaborarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 au fost avute în vedere, corespunzător specificului industrie, elemente din cele 17 Obiective pentru dezvoltare durabilă cuprinse în Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. Principiul predictibilităţii - implementarea obiectivelor strategice şi obţinerea rezultatelor asumate în Strategie depind de planificările bugetare în domeniul financiar, de programele de investiţii esenţiale transmise de autorităţile publice centrale cu sarcini în domeniul apărării şi securităţii naţionale şi de viziunea MEAT privind politica de investiţii în industria de apărare în următorii 6 ani. Principiul transparenţei - în ceea ce priveşte resursele financiare preconizate a fi alocate în următorii ani, au fost folosite date publice ale instituţiilor abilitate. Potrivit cadrului legislativ privind informaţiile clasificate, o serie de date utilizate în procesul de elaborare al Strategiei transmise de autorităţile publice centrale au fost centralizate la nivelul MEAT şi nu pot fi aduse în atenţia publicului. SECŢIUNEA a 2-a Viziunea Strategia oferă o imagine asupra evoluţiei dezirabile a industriei de apărare la orizontul anului 2030, cu perspective pentru anul 2035, în sensul modernizării şi dezvoltării acesteia atât prin investiţii cât şi printr-un ansamblu integrat de politici publice destinate realizării unui ecosistem industrial rezilient, modern şi retehnologizat, competitiv, inovativ, sustenabil, digitalizat şi colaborativ care să asigure protejarea intereselor esenţiale de securitate şi dezvoltare durabilă a României. Misiunea MEAT este de a direcţiona transformarea industriei de apărare a României printr-un proces de reorganizare strategică, retehnologizare şi de readaptare la mediul geostrategic complex, astfel încât aceasta să răspundă atât interesului naţional pentru sprijinirea structurilor statului român şi asigurarea independenţei, suveranităţii şi securităţii, precum şi pentru îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor ce îi revin României ca stat membru al UE şi NATO. Totodată, acest efort este menit să contribuie la dezvoltarea cooperării industriale cu cei mai importanţi parteneri din sectorul industriei de apărare europene şi din spaţiul nord-atlantic. Industria naţională de apărare este industrie strategică de interes naţional şi trebuie să se bazeze pe tehnologii moderne, cercetare, dezvoltare, inovare. Fabricarea produselor militare, inclusiv cu dublă utilizare, şi oferirea unor servicii specifice, la un înalt nivel competitiv şi de calitate, pentru FSNA şi pentru parteneri externi atât în timp de pace cât şi pe timp de război este un deziderat pe care industria naţională de apărare trebuie să îl aibă în vedere. SECŢIUNEA a 3-a Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Pe baza nevoilor de dotare cu armament, muniţie, produse, sisteme şi platforme militare ale FSNA, precum şi a nevoii de protejare a intereselor esenţiale de securitate au fost identificate următoarele priorităţi: 1. Reluarea fabricării de pulberi cu bază simplă, dublă, triplă şi sferică şi dezvoltarea capacităţilor pentru producerea de explozivi brizanţi, precum: TNT, RDX, PETN, a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete reluarea fabricaţiei de capse detonante, de iniţiere şi alte elemente pirotehnice. 2. Asigurarea pe plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniţie. 3. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de fabricare a armamentului de infanterie şi a aparaturii optoelectronice în aşa fel încât să se asigure tranziţia de la armamentul individual existent la cel standard NATO. 4. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie a muniţiilor, cu accent pe omologarea celor standard NATO necesare noilor mijloace de luptă intrate/ care urmează să intre în dotarea MApN; dezvoltarea de noi capabilităţi privind muniţia de artilerie la standarde NATO pentru toate tipurile de armamente şi rachete, omologarea muniţiilor standard NATO pentru armamentul de infanterie. 5. Transformarea şi revitalizarea tuturor capacităţilor de producţie ale operatorilor economici de stat din domeniul aerospaţial şi naval şi susţinerea dezvoltării operatorilor cu capital privat. 6. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie care pot asigura executarea lucrărilor de mentenanţă pentru refacerea stării tehnice a echipamentelor militare, pe timp de pace şi pe timp de război, cât şi modernizarea acestora. 7. Revitalizarea capacităţilor de fabricare în domeniul autovehiculelor militare pentru a putea asigura producţia, integrarea, testarea şi mentenanţa în ţară a tuturor automobilelor şi a autospecialelor realizate pe şasiul acestora. 8. Susţinerea dezvoltării capacităţilor existente la operatorii economici români în vederea realizării şi integrării sistemelor de comunicaţii şi informatică, de comandă-control şi a realizării de software destinat domeniului apărării şi securităţii naţionale. 9. Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului şi a întreprinderilor mici şi mijlocii care să participe la realizarea de produse militare inovative, în special în domeniul electronicii, comunicaţiilor, senzorilor, radarelor, vehiculelor autonome de luptă, echipamentelor de protecţie ş.a. dar şi la refacerea lanţurilor de aprovizionare a marilor operatori economici din industria naţională de apărare. 10. Asigurarea şi întărirea rezilienţei României în situaţii de criză şi reducerea dependenţei faţă de furnizorii de materii prime şi furnituri din afara spaţiului UE şi NATO, prin investiţii realizate de către statul român în capacităţile de producţie din domeniul industriei naţionale de apărare atât pentru produse militare, cât şi pentru cele cu dublă utilizare. 11. Atragerea de investiţii străine şi crearea de societăţi mixte cu investitori strategici din state membre UE, NATO şi/sau a unor state cu care România are încheiate parteneriate strategice în domeniul apărării şi industriei de apărare. 12. Absorbţia de fonduri externe nerambursabile, cu rezultate concrete, concentrarea eforturilor pe accesarea fondurilor externe nerambursabile contribuind la scăderea considerabilă a presiunii asupra bugetului de stat; dezvoltarea capacităţii de gestionare, accesare şi implementare a fondurilor externe nerambursabile în industria naţională de apărare. 13. Crearea unor clustere în parteneriat public-privat în zone de excelenţă ştiinţifică ca şi premisă pentru dezvoltarea cercetării-inovării şi producţiei de echipamente militare şi dual-use pe teritoriul României contribuind astfel la crearea unei componente militare economice care să asigure baza pentru protejarea intereselor naţionale şi reducerea dependenţei de surse externe. 14. Revizuirea/definirea cadrului legislativ şi procedural pentru a permite şi sprijini - în condiţii de transparenţă şi concurenţialitate economică astfel încât: să fie stabilit modul şi condiţiile în care societăţile de stat se pot asocia cu investitori privaţi; să fie încurajate investiţiile private în dezvoltarea unor produse militare/ tehnologii emergente; să fie consolidat controlul statului asupra operatorilor ce activează în domeniul militar. Strategia a fost elaborată în concordonanţă cu politicile şi strategiile la nivel european şi naţional şi integrează recomandările CSAT. Strategia a avut în vedere alinierea şi concordanţa cu documente de politică publică sau strategice şi acte normative prevăzute în Anexa nr. 1. SECŢIUNEA a 4-a Analiza contextului şi definirea problemelor În elaborarea Strategiei au fost luate în considerare în primul rând nevoile de dotare ale FSNA, care sunt stabilite în funcţie de riscurile şi ameninţările la adresa apărării şi securităţii naţionale, precum şi de nevoile de protejare a intereselor esenţiale de securitate ale României în domeniul industriei naţionale de apărare. Demersul analitic al identificării principalelor aspecte care definesc contextul intern şi internaţional al evoluţiei industriei naţionale de apărare este concretizat prin prezentarea caracteristicilor noului cadru de securitate geopolitic şi mai ales de dificultăţile, neîmplinirile şi provocările cu care s-au confruntat şi se mai confruntă operatorii economici, în special cei de stat. Prin analiza amplă a stării industriei naţionale de apărare au putut fi identificaţi indicatori obiectivi de natură cantitativă şi calitativă, modul în care mediul politic, economic, social, tehnic, ecologic şi legislativ poate potenţa sau încetini evoluţia industriei, influenţele mediului extern asupra cadrului de dezvoltare a industriei naţionale de apărare. În ultimul deceniu, schimbările produse în cadrul sistemului internaţional de securitate au generat un nivel ridicat de instabilitate şi o schimbare de paradigmă în relaţiile internaţionale. Creşterea semnificativă pe care o putem observa atât ca număr, cât şi în intensitate, a turbulenţelor, de altfel tot mai interconectate între ele, a atins cel mai înalt nivel din istoria modernă. În ultima perioadă de timp, atât din partea structurii de forţe aparţinând Armatei României, cât şi din partea structurilor regionale şi internaţionale, cu competenţe în acest sens, au fost depuse eforturi considerabile pentru a dezvolta şi implementa în cadrul structurilor militare, capabilităţi specifice, în special în cele care vizează capacităţile de comandă, control, comunicaţii, analiză, informaţie, supraveghere şi recunoaştere. Industria naţională de apărare trebuie să se adapteze, să producă la nivelul necesar în actualul context internaţional şi la nivelul de exigenţă al războiului modern. În egală măsură, industria naţională de apărare trebuie să fie aptă să migreze rapid, prin resorturi interne planificate, către o industrie capabilă să susţină un eventual efort de apărare a teritoriului naţional în faţa unui conflict pe scară largă la frontierele NATO şi UE. Conform observaţiilor NATO şi UE, tehnologiile noi şi disruptive aduc oportunităţi şi riscuri care modifică natura conflictelor, devenind din ce în ce mai importante din punct de vedere strategic şi în competiţia globală tot mai complexă dintre state. În cele din urmă, aceste tehnologii vor stabili rezultatul conflictelor purtate indirect, dar şi al celor purtate pe teren. Componenta de cercetare pentru apărare şi industriile asociate în domeniul securităţii şi apărării trebuie integrate în perspectiva nevoii de adaptare şi îmbrăţişării unei noi generaţii, moderne, de arme adaptate conflictului în secolul XXI, aşa cum ne-o arată astăzi lecţiile războiului din Ucraina. Sub autoritatea MEAT în industria de apărare funcţionează Compania Naţională Romarm cu 15 filiale şi alţi şase operatorii economici cu capital majoritar/integral de stat. La nivelul anului 2021 existau 89 de companii, operatori economici privaţi cu capital românesc şi străin, autorizaţi în baza Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. În 2024 numărul operatorilor economici privaţi autorizaţi este de 114. Analiză SWOT
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Puncte forte │Puncte slabe │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │• Lipsa pentru o │
│ │lungă perioadă de │
│ │timp a investiţiilor│
│ │în operatorii │
│ │economici de stat; │
│ │• Dispariţia unor │
│ │furnizori interni si│
│ │afectarea lanţurilor│
│ │de aprovizionare a │
│ │operatorilor │
│ │economici cu │
│ │consecinţe grave în │
│ │asigurarea │
│ │securităţii │
│ │aprovizionării; │
│ │• IMM-urile din │
│ │domeniu sunt slab │
│ │susţinute si │
│ │spijinite; │
│ │• Uzura fizică si │
│ │morală a │
│ │tehnologiilor de │
│ │fabricaţie, │
│ │utilajelor si │
│ │elementelor de │
│ │infrastructură; │
│ │• Acumularea de │
│ │arierate/datorii │
│ │semnificative la │
│ │nivelul unor │
│ │operatori economici │
│ │de stat, │
│ │incapacitatea de │
│ │a-si finanţa │
│ │producţia din │
│ │fonduri proprii sau │
│ │atrase; │
│ │• Fragmentare │
│ │excesivă a │
│ │operatorilor │
│ │economici de stat │
│ │ceea ce nu permite │
│ │aplicare │
│ │principiilor │
│ │economiei de piaţă │
│• Industria de │care asigură o mai │
│apărare din │mare eficienţă si │
│România are un │reducere a │
│istoric │costurilor; │
│impresionant si │• Cea mai mare parte│
│este cunoscută pe│a produselor sunt │
│diverse pieţe; │realizate pe baza │
│• Este │licenţelor si a │
│principalul │documentaţiei de │
│furnizor intern │excuţie la standarde│
│de produse, │non-NATO; │
│sisteme de │• Cea mai mare parte│
│tehnică militară │a operatorilor │
│si servicii de │economici de stat au│
│mentenanţă pentru│devenit doar │
│instituţiile din │integratori cu │
│cadrul forţelor │dependenţă foarte │
│sistemului │mare faţă de │
│naţional de │furnizori; │
│apărare, denumit │• Incapacitatea de a│
│în continuare │mai realiza unele │
│FSNA; │produse din │
│• Are potenţial │nomenclatorul de │
│de export pentru │fabricaţie; │
│anumite produse, │• Nivelul scăzut de │
│în special pentru│competitivitate si │
│arme si muniţie │existenta unor │
│de infanterie, │capacităţi de │
│fapt demonstrat │producţie │
│de portofoliul de│energofage; │
│contracte; │• Schimbarea │
│• Compatibilitate│frecventă a │
│educaţională si │managementului si a │
│procedurală cu │consiliilor de │
│clientul final │administraţie; │
│naţional - FSNA; │• Personal de │
│• Posibilitatea │cercetare-dezvoltare│
│de cooperare cu │subdimensionat faţă │
│firme străine │de necesităţi si │
│pentru │nivel salarial redus│
│dezvoltarea de │în domeniu; │
│produse noi cu │• Lipsa unor │
│potenţial de │facilităţi fiscale │
│piaţă; │sau instrumente │
│• Costurile de │financiare de │
│operare mici ale │sprijin în domeniul │
│unor societăţi, │cercetării- │
│faţă de alţi │dezvoltării- │
│operatori din │inovării; │
│domeniu; │• Costuri ridicate │
│• Existenţa de │cu dezvoltarea si │
│active │implementarea │
│excedentare care │produselor; │
│pot fi │• Pierderea/migrarea│
│valorificate/ │forţei de muncă │
│utilizate în │calificate; │
│scopul │• Nivelul ridicat al│
│retehnologizării │mediei de vârstă a │
│si dezvoltării │personalului; │
│capacităţilor de │• Lipsa │
│producţie; │competenţelor │
│• Capacităţi de │digitale de bază la │
│mentenanţă în │nivelul personalui │
│domeniul aviaţiei│excutant; │
│militare si │• Calitate slabă a │
│civile, inclusiv │produselor │
│centre regionale │determinată în │
│în cadrul NATO; │principal de │
│• Eligibilitatea │tehnologiile │
│/bonitatea │depăşite din punct │
│financiară a │de vedere tehnic dar│
│ROMARM - nu are │si de neglijenţa în │
│datorii restante │derularea proceselor│
│si poate asigura │tehnologice; │
│susţinerea │• Fluctuaţie de │
│financiară a │personal si │
│filialelor pentru│dificultate de │
│participarea la │angajare din cauza │
│diverse licitaţii│nivelului scăzut al │
│organizate de │salarizării; │
│MapN; │• Birocraţia │
│• Poziţia │excesivă, specifică │
│strategică si │sistemelor │
│accesul facil la │administrative │
│căile de │publice; │
│transport; │• Finanţarea │
│• Dreptul de │insuficientă pentru │
│proprietate │modernizarea │
│intelectuală │capacităţilor de │
│asupra unor │producţie; │
│proiecte; │• Lipsa │
│• Existenţa unor │investiţiilor pentru│
│operatori │transfer tehnologic;│
│economici privaţi│• Lipsa de interes a│
│care au reusit să│investitorilor │
│obţină │strategici de a │
│performanţe │investii în │
│remarcabile atât │industria de apărare│
│pe plan intern │românească; │
│cât si extern; │• Sistemul │
│• Capacitate de │informaţional │
│investiţii │insuficient │
│sporită a │dezvoltat; │
│operatorilor │• Sistem bancar si │
│economici │de finanţare strict │
│privaţi; │si riguros care │
│ │îngreunează │
│ │obţinerea de credite│
│ │de către operatorii │
│ │economici din │
│ │domeniul industriei │
│ │de apărare, în │
│ │comparaţie cu │
│ │competitorii externi│
│ │sau operatorii din │
│ │alte domenii │
│ │industriale; │
│ │• Domeniu │
│ │suprareglementat cu │
│ │un cadru legislativ │
│ │stufos, restrictiv │
│ │si ontradictoriu │
│ │care crează │
│ │obstacole │
│ │birocratice; │
│ │revizuirea │
│ │legislaţiei │
│ │specifice │
│ │achiziţiilor publice│
│ │din domeniul │
│ │apărării si │
│ │securităţii; │
│ │• Asigurarea │
│ │cadrului legal │
│ │pentru omologarea si│
│ │funcţionarea │
│ │poligoanelor uzinale│
│ │din cadrul │
│ │structurilor │
│ │industriei de │
│ │apărare, inclusiv │
│ │pentru organizarea │
│ │si executarea │
│ │tragerilor cu │
│ │muniţie reală de │
│ │toate calibrele; │
│ │• Lipsa unei │
│ │strategii de │
│ │dezvoltare a │
│ │industriei de │
│ │apărare pe termen │
│ │mediu si lung. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Oportunităţi │Ameninţări │
├─────────────────┼────────────────────┤
│• Statutul │ │
│României de ţară │ │
│membră NATO si │ │
│UE: nevoia │ │
│aliaţilor de a │ │
│îndeplini │ │
│obiectivele NATO │ │
│privind apărarea │ │
│comună, │ │
│obiectivele UE de│ │
│dezvoltare a │ │
│rezilienţei, │ │
│cererea crescută │ │
│pentru livrarea │ │
│de echipamente │ │
│militare │ │
│înregistrată la │ │
│nivel global si │ │
│interesul crescut│ │
│al altor │ │
│parteneri globali│ │
│de cooperare în │ │
│domeniul │ │
│industriei de │ │
│apărare; │ │
│• Necesitatea │ │
│asigurării │ │
│siguranţei în │ │
│aprovizionarea cu│ │
│produse militare │ │
│a forţelor din │ │
│FSNA, în │ │
│contextul │ │
│conflictelor │ │
│globale; │ │
│• Operatorii │ │
│economici din │ │
│industria de │ │
│apărare, cu │ │
│sarcini în Planul│ │
│de mobilizare si │ │
│FSNA au │ │
│oportunitatea de │ │
│a participa cu │ │
│prioritate la │ │
│procedurile de │ │
│achiziţie │ │
│demarate, în │ │
│scopul atingerii │ │
│graduale a │ │
│nivelului maxim │ │
│de constituire │ │
│solicitat în │ │
│Nomenclatorul si │ │
│nivelurile de │ │
│constituire a │ │
│rezervelor de │ │
│mobilizare a │ │
│categoriilor de │ │
│produse │ │
│strategice în │ │
│industrie de │ │
│tipul muniţiilor,│ │
│echipamentelor si│ │
│altor categorii │ │
│de tehnică de │ │
│luptă, din │ │
│perspectiva │ │
│noilor prevederi │ │
│ale Hotărârii │ │
│Guvernului nr. │ │
│530/2023 privind │ │
│modificarea si │ │
│completarea │ │
│Hotărârii │ │
│Guvernului nr. │ │
│370/2004 pentru │ │
│aprobarea │ │
│Normelor │ │
│metodologice de │ │
│aplicare a Legii │ │
│nr. 477/2003 │ │
│privind │ │
│pregătirea │ │
│economiei │ │
│naţionale si a │ │
│teritoriului │ │
│pentru apărare, │ │
│cu modificările │ │
│si completările │ │
│ulterioare; │ │
│• Implicarea │ │
│operatorilor │ │
│economici în │ │
│programe de │ │
│cooperare │ │
│industrială si │ │
│tehnologică │ │
│aferente │ │
│achiziţiilor │ │
│majore din import│ │
│a instituţiilor │ │
│din FSNA în │ │
│special a │ │
│Ministerului │ │
│Apărării │ │
│Naţionale (cu │ │
│invocarea art. │ │
│346 din TFUE); │• Accentuarea crizei│
│• Existenţa la │economice si │
│nivel │efectele sale în │
│internaţional a │planul │
│unei mari cereri │retehnologizării si │
│pe termen scurt │dezvoltării │
│si mediu de │capacităţilor de │
│armament si │producţie; │
│muniţie aferentă,│• Creşterea │
│în special pe │concurenţei pe piaţa│
│relaţia Ucraina; │internaţională; │
│• Participarea la│• Efectele │
│crearea unei baze│modificări mediului │
│tehnologice si de│economic, politic si│
│producţie │global de │
│naţională care să│securitate; │
│aibă masa critică│• Dependenţa de │
│necesară │importuri prin │
│negocierilor de │dispariţia unor │
│constituire a │colaboratori pe │
│Bazei Europene │orizontală din │
│Tehnologice si │industria naţională │
│Industriale de │de apărare; │
│Apărare; │• Posibila intrare │
│• Accesarea unor │în insolvenţă a unor│
│programe europene│societăţi din cauza │
│(EDF) si │datoriilor istorice │
│euro-atlantice │acumulate; │
│prin implicarea │• Constrângerile │
│unor structuri │ecologice si de │
│neguvernamentale │mediu; │
│din industria │• │
│naţională de │Deprofesionalizarea │
│apărare; │accentuată si lipsa │
│• Valorificarea │forţei de muncă ca │
│oportunităţilor │urmare a │
│care vor fi │inexistenţei unui │
│create ca urmare │cadru adecvat de │
│a propunerilor │scolarizare pentru │
│din cadrul EDIS, │industria de │
│printre care: │apărare; │
│achiziţionarea de│• Inexistenţa unui │
│către Statele │cadru de organizare │
│Membre a unui │si coordonare │
│procent cât mai │unitară, la nivel │
│mare de achiziţii│naţional, cu rol │
│din echipamentele│determinant în │
│de apărare în mod│gestionarea │
│colaborativ până │activităţilor │
│în 2030, │productive si de │
│creşterea │valorificare a │
│comerţului în │produselor destinate│
│domeniul apărării│FSNA; │
│în interiorul UE;│• Lipsa de feedback │
│• Crearea unor │a ofertelor la │
│consorţii │export; │
│naţionale formate│• Criza pandemică │
│din societăţi │COVID-19, invazia │
│viabile cu │Rusiei în Ucraina în│
│capital de stat │2022 si efectele │
│si societăţi │acestora; │
│competitive │• Implementarea cu │
│private, care, în│întârziere a │
│parteneriat cu │programelor de │
│autorităţi din │investiţii cu │
│Sistemul Naţional│implicaţii majore în│
│de Securitate să │ceea ce priveste │
│dezvolte si să │pierderea de clienţi│
│implementeze │si efectele │
│programe │economice negative │
│naţionale │imediate; │
│prioritare; │• Concurenţa │
│• Asocierea unor │agresivă în domeniul│
│societăţi cu │echipamentelor │
│capital majoritar│optoelectronice, │
│si/sau integral │precum: lunete, │
│de stat în │suporţi, ochelari de│
│perspectiva │vedere pe timp de │
│participării la │noapte, din partea │
│programe │firmelor asiatice │
│europene, │din domeniu care au │
│euro-atlantice si│investit masiv în │
│internaţionale; │cercetare si │
│• Crearea unor │tehnologie si │
│societăţi de tip │practică preţuri sub│
│joint venture pe │nivelul firmelor │
│programele │similare din statele│
│prioritare; │membre UE si NATO; │
│• Necesitatea │• Aplicarea unei │
│modernizării │politici de embargo,│
│echipamentelor │pe anumite zone si │
│militare si de │ţări, în domeniul │
│intervenţie din │echipamentelor │
│dotarea FSNA; │militare din partea │
│• Noul interes │UE ceea ce poate │
│acordat │bloca, temporar, │
│domeniului │vânzări si execuţii │
│apărării de către│de contracte/ │
│Guvernul României│comenzi. │
│si organizaţiile │ │
│internaţionale ca│ │
│urmare a │ │
│existenţei unor │ │
│conflicte │ │
│militare în │ │
│proximitatea │ │
│graniţelor │ │
│României; │ │
│• Tendinţa de │ │
│crestere a │ │
│cererii de │ │
│produse militare │ │
│si existenţa unor│ │
│clienţi │ │
│tradiţionali; │ │
│• Preocupările │ │
│existente la │ │
│nivelul FSNA │ │
│pentru │ │
│realizarea, în │ │
│ţară, a │ │
│mentenanţei │ │
│tehnicii │ │
│militare, │ │
│echipamentelor şi│ │
│mijloacelor │ │
│destinate │ │
│domeniului │ │
│apărării. │ │
│• Interesul │ │
│acordat │ │
│domeniului │ │
│apărării de către│ │
│Guvernul României│ │
│şi de │ │
│organizaţiile │ │
│internaţionale ca│ │
│urmare a │ │
│existenţei unor │ │
│conflicte │ │
│militare în │ │
│proximitatea │ │
│graniţelor │ │
│României; │ │
│• Necesitatea │ │
│reînnoirii │ │
│echipamentelor │ │
│militare şi de │ │
│intervenţie din │ │
│dotarea FSNA; │ │
│• Susţinerea │ │
│industriei de │ │
│apărare de către │ │
│statul român, în │ │
│conformitate cu │ │
│articolul 346 din│ │
│TFUE; │ │
│• Interesul │ │
│pentru menţinerea│ │
│unor filiale ale │ │
│C.N. ROMARM S.A. │ │
│ca furnizori │ │
│siguri pentru │ │
│componentele │ │
│Sistemului │ │
│Naţional de │ │
│Apărare în caz de│ │
│mobilizare, │ │
│intervenţii sau │ │
│război; │ │
│• Existenţa unor │ │
│cereri pentru │ │
│crearea de │ │
│joint-venture-uri│ │
│sau asocieri cu │ │
│firme străine │ │
│care pot │ │
│contribui la │ │
│asigurarea pieţei│ │
│de desfacere │ │
│pentru unele │ │
│produse militare;│ │
│• │ │
│Disponibilizarea │ │
│activelor │ │
│excedentare, care│ │
│nu concură la │ │
│procesul de │ │
│producţie şi care│ │
│nu sunt incluse │ │
│în inventarul │ │
│capacităţilor de │ │
│producţie pentru │ │
│apărare; │ │
│• Participarea la│ │
│programele │ │
│europene pentru │ │
│industria de │ │
│apărare, cum ar │ │
│fi: EDF, EDIDP şi│ │
│PESCO, precum şi │ │
│ESA; │ │
│• Existenţa unor │ │
│capacităţi de │ │
│producţie │ │
│neexploatate la │ │
│potenţial maxim. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
SECŢIUNEA a 5-a Obiectivele strategice, generale şi specifice Pentru perioada 2024-2030, politicile în domeniul industriei de apărare a României trebuie să urmărească direcţiile strategice şi obiectivele generale ale economiei româneşti, precum şi elementele fundamentale ale evoluţiilor din interiorul UE, NATO şi la nivel global în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. Obiectivele strategice ale industriei naţionale de apărare naţionale sunt: a) Dezvoltarea, retehnologizarea şi modernizarea unor capacităţi din industria de apărare, garant al intereselor naţionale şi respectării obligaţiilor internaţionale ce ne revin în urma apartenenţei la NATO şi UE; b) Promovarea cercetării-dezvoltării - inovării în industria de apărare, inclusiv prin investiţii, în scopul creării de cunoştinţe, proprietate intelectuală şi industrială prin transferul acestor rezultate în producţie, în special prin dezvoltarea unor Centre de Excelenţă; c) Dezvoltarea unor programe de cooperare internaţională, atragerea investitorilor strategici români sau străini în zona industriei militare; d) Promovarea cooperării la nivel naţional şi internaţional prin dezvoltarea de parteneriate strategice, colaborarea în cadrul unor proiecte comune, inclusiv cu finanţare europeană, schimb de informaţii şi participare la activităţi specifice comune, precum: implicarea operatorilor economici din industria de apărare în proiecte susţinute de iniţiative precum Planul de dezvoltare a capabilităţilor, denumit în continuare CDP, cooperarea structurată permanentă, denumită în continuare PESCO, procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, denumit în continuare CARD, ţintele de capabilităţi NATO; e) Creşterea capacităţii industriei de apărare de a gestiona competent şi durabil resursele puse la dispoziţia sa; f) Modernizare şi reorganizare în industria naţională de apărare naţională prin încurajarea investiţiilor directe, a transferurilor de know-how, tehnologie şi a managementului performant; g) Menţinerea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, menit să sporească fluxul investiţional, să stimuleze modernizarea tehnologică şi înnoirea permanentă a proceselor şi produselor. Obiective generale şi specifice Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 se bazează pe identificarea principalelor probleme ale industriei de apărare româneşti şi pe stabilirea unor obiective generale şi specifice pentru a aborda aceste probleme. Obiectivele sunt susţinute de măsuri concrete programe de finanţare care vizează modernizarea şi dezvoltarea durabilă a industriei de apărare, creşterea competitivităţii, formarea şi calificarea forţei de muncă. Intervenţia este esenţială din perspectiva dezvoltării echilibrate şi sustenabile a sectorului în contextual provocărilor actuale şi viitoare. Cele zece obiective generale vizează: transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie a pulberilor şi explozivilor, a capacităţilor de producţie a muniţiilor, tehnicii de artilerie, armamentului individual şi aparaturii optoelectronice, a capacităţilor de producţie din domeniul blindatelor, autovehiculelor, tractoare pentru artilerie şi rachete, a capacităţilor de producţie din domeniul aeronautic, a capacităţilor de producţie pentru realizarea mentenanţei sistemelor şi produselor militare, revitalizarea capacităţilor de producţie din domeniul naval, dezvoltarea capacităţilor pentru realizarea şi integrarea sistemelor de comunicaţii şi informatică, de comandă-control, realizării de software şi securitate cibernetică, dezvoltarea antreprenoriatului şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea domeniului cercetării - dezvoltării - inovării, consolidarea şi realizarea cadrului economic, financiar şi legislativ pentru a asigura producţia, integrarea, testarea şi mentenanţa precum şi cercetarea - dezvoltarea - inovarea în domeniul vehiculelor autonome de luptă, muniţie de tip loitering şi a muniţiei inteligente. Fiecărui obiectiv general îi sunt subsumate obiective specifice. Pentru cele 10 obiective generale MEAT a identificat 84 obiective specifice. La nivelul MEAT, ca instituţie iniţiatoare a documentului strategic, obiectivele generale sunt corespondente obiectivelor strategice. Obiectivele generale sunt construite pe baza provocărilor prezente din domeniul industriei de apărare: cerere crescută şi diversificată pentru echipamente şi tehnologii de apărare; inovaţie tehnologică, precum: inteligenţa artificială, dronele şi sistemele autonome, securitate cibernetică, reglementările naţionale şi internaţionale, forţa de muncă calificată în inginerie, tehnologia informaţiei, management de proiect. Rezultatele aşteptate enunţate pentru fiecare obiectiv general în parte reprezintă sinteza obiectivelor specifice. Creşterea eficienţei operaţionale şi a capacităţilor de apărare, cu menţinerea unui avantaj competitiv pe plan global, reducerea riscurilor de atacuri cibernetice şi asigurarea integrităţii sistemelor de apărare, crearea unei forţe de muncă bine pregătite, îmbunătăţirea interoperabilităţii şi a capacităţilor comune de apărare, reducerea vulnerabilităţilor şi asigurarea continuităţii producţiei şi livrării echipamentelor de apărare sunt doar câteva dintre rezultatele aşteptate la care ne referim în documentul strategic. În acelaşi rând, din punctul de vedere a îndeplinirii responsabilităţilor şi sarcinilor obligatorii pentru ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, alte instituţii şi operatori economici în vederea satisfacerii cererilor de produse şi servicii necesare FSNA şi funcţionării operatorilor economici, în caz de mobilizare sau de război, stabilite prin Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare (PMENA), valabil 4 ani, o importanţă considerabilă îl are elaborarea de către ANRSPS în calitate de autoritate de specialitate în domeniul pregătirii economiei naţionale pentru apărare conform Legii nr. 232/2016 şi celelalte ministere şi autorităţi ale administraţiei publice, în principal MEAT, a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, denumit în continuare PMENA, valabil 4 ani. Ulterior, ANRSPS întocmeşte PAPENA, instrument necesar realizării sarcinilor circumscrise intereselor esenţiale de securitate, ca ansamblu de măsuri şi acţiuni privind trecerea economiei de la starea de pace la starea de război şi funcţionarea acesteia în vederea asigurării resurselor necesare susţinerii efortului de apărare, precum şi pentru garantarea funcţionabilităţii capacităţilor de producţie specializate în domeniul industriei pentru fabricarea sau repararea, în caz de mobilizare sau de război, a tehnicii militare, a armamentului, a muniţiilor şi a materiilor prime cu destinaţie strict militară şi a capacităţilor destinate pentru depozitarea acestor produse. În acest context, din perspectiva modificărilor legislative survenite în ultimii doi ani, precum: Hotărârea Guvernului nr. 530/2023 şi Hotărârea Guvernului nr. 895/2024 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, ANRSPS poate deveni, alături de MApN, una din principalele autorităţi care să emită comenzi pentru operatorii economici din industria naţională de apărare, având ca obiect furnizarea de muniţii şi echipamente, prevăzute ca sarcini în Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. Acest rol poate dezvolta acumularea şi administrarea rezervelor de mobilizare, în vederea satisfacerii cererilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice necesare a fi acumulate în rezervele de mobilizare în domeniul industrie în cazul materiilor prime pentru o perioadă de 3 luni de producţie, respectiv în cazul muniţiilor pentru o perioadă de 30 de zile aferentă realizării nivelului de operaţionalizare a FSNA. În acest scop, va fi iniţiat un proces de cooperare la nivel naţional pentru stabilirea cantităţilor vizate, concomitent cu dezvoltarea de noi capacităţi de depozitare. OG 1. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie a pulberilor şi explozivilor Provocări Este necesară o cartografiere a companiilor private producătoare de materii prime, precum şi analiza oportunităţii de a încheia parteneriate între operatorii economici din industria de apărare şi companiile private care produc sau ar putea produce nitroceluloza, nitroglicerină, stabilizatori, plastifianţi, solvenţi, oxidanţi. Este necesară formarea şi perfecţionarea profesională a resursei umane în domeniul fabricării de pulberi şi explozivi. Pentru revigorarea industriei naţionale de pulberi şi explozivi este necesară o susţinere financiară şi legislativă solidă pe termen mediu şi lung. Rezultate aşteptate Asigurarea independenţei naţionale - o industrie proprie de pulberi, propergoli pentru rachete, explozivi, muniţii şi a elementelor de iniţiere, respectiv capse detonante şi alte elemente pirotehnice, care să răspundă prompt la solicitările forţelor armate şi care să permită acumularea acestor produse vitale în limitele nivelurilor de constituire a rezervelor de mobilizare, pe o perioadă de 3 luni, în vederea asigurării proceselor de producţie şi tehnologice ale operatorilor economici cu sarcini în Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. Pe termen mediu şi lung, revigorarea industriei naţionale de pulberi şi explozivi conduce la efecte benefice atât pentru FSNA, care va beneficia prompt de produse de calitate la preţuri mai mici, cât şi pentru economiile zonale mono-industriale. Ţinte 2030 a) Realizarea investiţiilor pentru modernizarea, upgradarea şi modificarea instalaţiilor existente pe poziţia actuală; b) Realizarea investiţiilor pentru construirea în totalitate de noi instalaţii de producţie şi fabricaţie pe o poziţie nouă sau pe cea existentă; c) Realizarea investiţiilor de către un partener privat străin sau român, împreună cu cofinanţare din noile programe UE precum ASAP, pentru construirea de instalaţii de producţie şi fabricare pulberi. În context, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 47 de milioane de euro pentru construirea unei noi fabrici de pulberi militare în România. Această investiţie va permite producerea de pulberi pentru muniţie, contribuind la dezvoltarea capacităţilor de producţie de muniţii la 2 milioane de proiectile pe an. d) Analiza altor opţiuni de finanţare şi parteneriat. Obiective specifice 1.1. Identificarea şi alocarea resurselor bugetare care să permită realizarea infrastructurii necesare, achiziţionarea echipamentelor ce vor fi instalate, respectiv pentru instruirea resursei umane; 1.2. Proiectarea şi realizarea infrastructurii necesare, precum: clădiri, drumuri interioare, sisteme de alimentare cu apă, abur tehnologic, gaze, energie electrică, şi asigurarea spaţiilor de depozitare necesare stocării materiilor prime şi materialelor destinate fabricării pulberilor şi explozivilor, în condiţii de asigurare a securităţii aprovizionării; 1.3. Analiza oportunităţii de a asigura pe plan intern principalele materii prime, precum: nitroceluloza, nitroglicerină, stabilizatori, plastifianţi, solvenţi, oxidanţi, necesare fabricării pulberii pentru muniţie, prin cartografierea companiilor private şi încheierea unor parteneriate cu acestea. 1.4. Furnizarea echipamentelor industriale necesare realizării liniilor, instalaţiilor şi laboratoarelor şi instalarea, punerea în funcţiune şi reglarea utilajelor astfel încât acestea să-şi atingă scopul tehnologic avut în vedere la momentul proiectării capabilităţii de fabricaţie pulberi şi explozivi; 1.5. Instruirea personalului destinat exploatării liniilor de fabricaţie, evaluării calităţii materiilor prime, a materialelor şi produselor finite, precum şi a personalului tehnic destinat mentenanţei. OG 2. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie a muniţiilor, tehnicii de artilerie, armamentului individual şi aparaturii optoelectronice Provocări Producţia de muniţii din România trebuie relansată, dezvoltată, diversificată şi modernizată. Efortul colaborativ între instituţiile de forţă constituie o oportunitate pentru relansarea şi dezvoltarea producţiei de muniţii. Rezultă necesitatea realizării unui efort conjugat care să asigure o componentă financiară semnificativă atât în bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru asigurarea ritmică şi predictibilă a muniţiilor necesare realizării şi preschimbării muniţiilor destinate stocurilor de luptă, cât şi în bugetul ANRSPS în vederea asigurării limitelor nivelurilor de constituire a rezervelor de mobilizare în industrie pe o perioadă de 30 de zile aferentă realizării nivelului de operaţionalizare. Rezultate aşteptate Menţinerea în stare permanentă de funcţionare, prin conservare şi/sau securizare, în baza prevederilor legislaţiei naţionale de pregătire a economiei şi a teritoriului pentru apărare, a acelor linii de fabricaţie de interes strategic naţional, desemnate capacităţi pentru apărare în industrie sau capacităţi strategice potrivit Legii nr. 232/2016, a căror întreţinere, este afectată, în special, de absenţa comenzilor, să fie susţinută prin alocări bugetare şi/sau subvenţionare de la bugetul de stat. Retehnologizarea fluxurilor tehnologice ale agenţilor economici din domeniul fabricării tehnicii de artilerie, armamentului individual, muniţiilor, produselor, sistemelor optice şi optoelectronice destinate armamentului individual. Relansarea activităţii de cercetare, dezvoltare, inovare la nivelul agenţilor economici din domeniul fabricării tehnicii de artilerie, armamentului individual, muniţiilor, produselor, sistemelor optice şi optoelectronice destinate armamentului individual prin creşterea alocaţiilor bugetare precum şi din resurse proprii destinate acestui scop. Asigurarea pe cât posibil a nivelului minim de încărcare a capacităţilor productive a agenţilor economici specializaţi în domeniul fabricării tehnicii de artilerie, armamentului individual, muniţiilor, produselor/sistemelor optice şi optoelectronice destinate armamentului individual astfel încât la încheierea fiecărui an financiar activitatea din exploatare să nu înregistreze pierderi. Ţinte 2030 Potrivit programelor de înzestrare ale FSNA se va acţiona cu prioritate pentru: a) creşterea semnificativă a producţiei de lovituri cal. 122 mm reactive cu bătaie normală şi cu bătaie mărită. Identificarea posibilităţilor de asimilare în producţie internă a motoarelor de marş, precum: licenţă, cooperare industrială şi tehnologică; b) Dezvoltarea altor categorii de lovituri reactive în sistem Multi Launcher Rocket Systems, denumite în continuare MLRS; c) reluarea producţiei pentru lovitura cal. 152 mm cu proiectil exploziv; d) creşterea semnificativă a producţiei de lovituri cal. 82 mm explozivă, 120 mm explozivă etc.; e) urgentarea intrării în producţie a muniţiilor aflate în curs de omologare: lovituri cal. 30 mm, lovituri cal. 35 mm, lovituri cal. 35 mm AHEAD lovituri cal. 25 mm; f) creşterea semnificativă a producţiei de muniţii pentru armamentul individual, încă aflat în înzestrare, precum: cartuş cal. 7,62 mm pe bandă, cartuş cal. 12,7x99 mm pe bandă, lovitură 40x47 mm pentru aruncătorul adaptat etc.; g) omologarea muniţiilor standard NATO pentru armamentul individual; h) asimilarea în fabricaţie a loviturilor cal. 155 mm; i) achiziţionarea unei noi linii de fabricaţie concomitent cu asimilarea în fabricaţie de diferite tipuri de lovituri cal. 120 mm; j) asimilarea în fabricaţie a aparaturii de vedere şi ochire pe timp de noapte echipată cu intensificatori de imagine generaţia 3 şi 3+ şi cu senzori termali de 12 şi 17 microni. Obiective specifice Obiectivele specifice în domeniul producţiei tehnicii de artilerie, armamentului individual, muniţiilor, produselor, sistemelor optice şi optoelectronice destinate armamentului individual, conexate cu programele de înzestrare ale MApN, precum şi cu programele celorlalte forţe din cadrul FSNA, sunt următoarele: 2.1. Proiectarea, fabricarea, testarea şi omologarea la nivel de sistem a armamentului şi muniţiei cal. 5.56 mm standard NATO. Evaluarea oportunităţilor de dezvoltare/realizare şi formularea de propuneri către FSNA cu privire la calibrul 6.8 mm; 2.2. Analiza oportunităţii concentrării în cadrul unor operatori economici desemnaţi privind dezvoltarea/modernizarea unor linii de producţie pentru subansamble critice, precum: capse, turnătorii pentru aliaje speciale folosite pentru ţevi; 2.3. Realizarea centrului naţional de mentenanţă de nivel industrial pentru armamentul individual standard non-NATO, respectiv NATO; 2.4. Realizarea infrastructurii necesare trecerii graduale la fabricarea armamentului individual conform standardelor NATO; 2.5. Realizarea, pe platformele industriale din cadrul unor operatori economici a infrastructurii necesare efectuării testelor de omologare a muniţiilor pentru armamentul individual conform standardelor NATO, precum: Multi-calibre MOPI for 5.56 mm, 7.62 mm, 9 mm and 12.7 mm ammunition; 2.6. Implementarea tuturor standardelor şi procedurilor NATO necesare pentru marcarea muniţiei calibrele 5.56 mm şi 12.7 x 99 mm standard NATO cu simbolul de identificare a muniţiei NATO şi simbolul de identificare pentru interschimbabilitate a muniţiei NATO; 2.7. Realizarea centrului naţional de mentenanţă de nivel industrial pentru sistemele optice şi optoelectronice destinate armamentului individual şi a unei capacităţi de fabricaţie pentru aparatură de vedere şi ochire pe timp de noapte echipată cu intensificatori de imagine generaţia 3 şi 3+ şi cu senzori termali de 12 şi 17 microni; 2.8. Realizarea de parteneriate strategice cu producători externi care deţin tehnologii avansate necesare pentru dezvoltarea armamentului de infanterie cal. 5.56 mm, cal. 9 mm şi cal. 12,7 mm standard NATO; 2.9. Crearea pe platforma industrială de la Uzina Mecanică Plopeni S.A. a unui centru de prelucrări la cald, forjare, tratamente termice, uzinare pentru produse speciale destinate industriei de armament şi muniţie; 2.10. Realizarea Centrului de Excelenţă pentru modernizarea producţiei de muniţii de calibru mare şi dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru muniţie standard NATO prin încheierea unor parteneriate între operatori economici români şi parteneri strategici precum: aplicarea Memorandumului între C.N. Romarm S.A. prin filialele S. UPS Dragomireşti S.A., S. Uzina Mecanică Plopeni S.A. şi S. Tohan S.A. cu General Dynamics; 2.11. Fabricarea tuturor tipurilor de muniţie pentru toate tipurile de armă aflate în dotare şi care vor intra în înzestrare. OG 3. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie din domeniul blindatelor, autovehiculelor, tractoare pentru artilerie şi rachete Provocări În ceea ce priveşte fabricaţia de tehnică blindată în România capabilităţile actuale de reparaţii nu sunt în prezent în măsură să asigure executarea volumului de reparaţii necesar pentru tehnica blindată din dotarea armatei. Menţinerea în stare de operativitate a tehnicii blindate existente concomitent cu aplicarea unor concepte şi planuri de modernizare pentru prelungirea duratei de exploatare; anticiparea şi asigurarea mentenanţei pentru tehnică blindată nou intrată în înzestrare. Asigurarea creării în cadrul centrelor de mentenanţă a unor structuri specializate în executarea mentenanţei operative a tehnicii blindate, în cooperare cu structurile de mentenanţă ale MApN pentru repunerea în stare de funcţionare a tehnicii lovite de focul inamicului pe timpul acţiunilor militare. Rezultate aşteptate Menţinerea acelor capacităţi de producţie capabile să se reorganizeze astfel încât să poată satisface nevoile imediate şi să se retehnologizeze şi să participe la proiecte comune în perspectiva iniţierii, pe termen mediu şi lung, a noi programe de înzestrare. Retehnologizarea graduală pentru sporirea competitivităţii inclusiv pe pieţele externe şi asocierea furnizorilor tradiţionali, inclusiv cu firme cu capital privat din industria naţională pentru a putea face faţă provocărilor actuale şi viitoare. Dezvoltarea unor colective de proiectare pe domenii de interes în vederea reorientării către tehnologii duale, respectiv civil-militare şi acordării unei mai mari atenţii posibilităţilor de transformare a tehnicii militare excedentare în echipamente utile în caz de intervenţii la calamităţi şi dezastre. Ţinte 2030 Programele la care pot participa operatorii economici de stat şi cu capital privat din industria naţională de apărare care deţin capacităţi de producţie şi fabricaţie din domeniul blindatelor, autovehiculelor, tractoarelor pentru artilerie şi rachete: a) Fabricare "Transportor blindat pentru trupe PIRANHA 5 - TBT 8X8" etapa II şi III; b) Proiectare, fabricare, testare, omologare şi mentenanţă "Transportor blindat pentru trupe flotabil - TBT 8X8"; c) Fabricare, testare, omologare şi mentenanţă "Autovehicul tactic blindat tip uşor - ATBTU"; d) Modernizare şi mentenanţă "Maşină de luptă a infanteriei pe şenile - MLI- 84M "Jderul"; e) Fabricare, testare, omologare şi mentenanţă "Maşină de luptă a infanteriei pe şenile - odată cu achiziţia unui nou produs; f) Mentenanţă "Maşină de luptă a vânătorilor de munte, denumită în continuare MLVM"; g) Mentenanţă "Transportor blindat pentru trupe - TAB 77"; h) Mentenanţă "Transportor blindat pentru trupe-cercetare - TAB C79"; i) Mentenanţă transportor blindat de trupe 8x8 PIRANHA 3 şi PIRANHA 5; j) Testare, omologare şi mentenanţă "Tanc principal de luptă"; k) Testare, omologare şi mentenanţă Obuzier 155mm autopropulsat pe şenile; l) Testare, omologare şi mentenanţă Obuzier 155mm autopropulsat pe roţi/tractat; m) Mentenanţă şasiu tun antiaerian "GEPARD". n) Alte programe de interes pe care le pot dezvolta operatorii economici de stat sau cu capital privat în funcţie de capacităţile de producţie şi fabricaţie din domeniul blindatelor, autovehiculelor şi tractoarelor. Obiective specifice 3.1. Reorganizarea societăţilor cu capital de stat din domeniul vehiculelor militare de luptă pe roţi şi şenile ţinând cont în principal, de: i. necesarul estimat de mentenanţă de nivel fabrică pentru perioada ce face obiectul strategiei corelat cu posibilităţile de finanţare ale acestuia; ii. Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, denumit în continuare PMENA, actualizat conform modificărilor cererilor FSNA sau a posibilităţilor de realizare a sarcinilor de către operatorii economici, cu identificarea unor soluţii pentru consolidarea măsurilor defensive naţionale în flancul regional estic; iii. redimensionarea capacităţilor de producţie pe baza cerinţelor şi estimărilor prognozate; iv. refacerea lanţului furnizorilor pe orizontală pentru a asigura astfel securitatea aprovizionării. 3.2. Crearea unor centre de excelenţă pe categorii şi tipuri de tehnică, cu baze regionale inclusiv prin parteneriate de tip Public - Privat, astfel încât să se asigure un grad cât mai mare de încărcare al capacităţilor de producţie şi pe o gamă cât mai diversificată de echipamente. Crearea acestor centre specializate pentru vehiculele militare pe roţi, şenile şi pentru tractoare de artilerie şi rachete va trebui să asigure atât mentenanţă produselor aflate în înzestrare dar şi posibilitatea modernizării; a) Crearea unor centre de mentenanţă specializate pentru: i. vehicule militare pe roţi; ii. vehicule militare pe şenile; iii. tractoare de artilerie şi rachete; b) Consolidarea compartimentelor de cercetare-dezvoltare atât pentru modernizarea produselor existente, cât şi pentru realizarea unor produse noi, eventual prin atragerea şi cooptarea în cadrul proiectelor a unor parteneri externi cu experienţă în domeniu. 3.3. Dezvoltarea de iniţiative bilaterale pe baza unor cooperări industriale europene. Participarea României la programe de cooperare bazate pe cercetare-dezvoltare, desfăşurate în comun de cel puţin două state membre şi având drept obiectiv elaborarea unui produs nou, potrivit legislaţiei europene 3.4. Corelarea necesarului planificat de vehicule militare de luptă pe roţi, şenile, tractoare pentru artilerie şi rachete din Planul de Înzestrare a Armatei României cu programele la care pot participa operatorii economici de stat şi cu capital privat din industria naţională de apărare în vederea proiectării, fabricării, testării, omologării şi mentenanţei echipamentelor. OG 4. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie din domeniul aeronautic Provocări Ţara noastră are o tradiţie considerabilă în ceea ce priveşte capacităţile de producţie din domeniul aeronautic. Revitalizarea şi dezvoltarea acestor capacităţi reprezintă o provocare pentru operatorii economici de stat şi privaţi, în contextul mai larg al relansării industriei aeronautice şi creării a numeroase locuri de muncă. Companiile româneşti din acest domeniu au nevoie de o atenţie sporită tocmai datorită potenţialului crescut pe care îl are această industrie specifică. Este necesar un pachet de intervenţii comprehensiv care să cuprindă: investiţii în educaţie şi formare, încheierea unor parteneriate public-privat, finanţarea cercetării-dezvoltării de tehnologii noi, inovare, utilizarea fondurilor UE, îmbunătăţirea cadrului legal. Rezultate aşteptate Investiţii în programe de educaţie şi formare tehnică pentru a pregăti specialişti în domeniul aeronautic. Colaborarea între guvern şi companii private pentru accelerarea dezvoltării tehnologice şi atragerea de investiţii în infrastructura necesară pentru industrie. Încurajarea şi finanţarea cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi, cum ar fi materialele compozite sau sistemele de propulsie avansate, astfel încât România să poată accede în acest domeniu. Participarea la programe internaţionale de cooperare în domeniul aeronautic şi al apărării în general. Îmbunătăţirea cadrului legal şi de politică publică pentru a facilita activităţile din industria aeronautică şi aerospaţială, precum şi susţinerea iniţiativelor de revitalizare prin demersuri comune de promovare. Ţinte 2030 Realizarea şi finanţarea de programe naţionale de dezvoltare pentru sisteme de arme care să fie realizate de industria aeronautică română, independent sau în cadrul unor programe de parteneriat/colaborări industriale: a) Program de vehicule fără pilot la bord/autonome terestre, aeriene şi navale; b) Program dezvoltare/modernizare avion IAR-99; c) Program de realizare şi adaptare la cerinţele FSNA a unui nou elicopter multirol modern; d) Programul "Drona românească"; e) Program de întreţinere, reparaţii, revizie generală şi modernizare pentru avioanele platformelor aeriene cu destinaţie militară; f) Modernizare tehnologică care să permită asimilarea mentenanţei/reparaţiilor la platformele aeriene şi sistemelor de arme asociate, nou intrate în înzestrarea instituţiilor din FSNA; g) Producerea, integrarea, testarea, omologarea de muniţii specifice, în colaborare cu parteneri externi. Obiective specifice 4.1. Modernizarea tehnologică care să permită asimilarea mentenanţei/reparaţiilor la platformele aeriene şi sistemelor de arme asociate, nou intrate în înzestrarea instituţiilor din FSNA; 4.2. Transfer tehnologic în domeniul sistemelor de zbor fără pilot pentru echipamentele pe care MApN vizează să le achiziţioneze; 4.3. Dezvoltarea componentei de proiectare: proiectarea tehnologică pentru piese metalice, nemetalice şi compozite; proiectarea şi fabricaţia de dispozitive şi gabarite; elaborarea de programe CNC; proiectarea tehnologică pentru asamblare; inspecţia CMM; tratamente termice; acoperiri de suprafaţă şi vopsire; 4.4. Asigurarea logisticii necesare în vederea creşterii eficienţei şi productivităţii muncii, precum şi pentru a îndeplini noi cerinţe tehnologice; 4.5. Susţinerea dezvoltării capacităţilor de fabricare, producţie, integrare, testare şi mentenanţă a motoarelor de avion, precum şi a cercetării-dezvoltării-inovării în acest domeniu, inclusiv prin dezvoltarea de scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor în domeniul aeronautic; 4.6. Realizarea unor programe naţionale precum "Drona românească", inclusiv prin încheierea unor parteneriate strategice cu firme internaţionale de renume din acest domeniu; 4.7. Realizarea şi operaţionalizarea centrului de instruire operatori de UAV-uri; 4.8. Stabilirea de către forţele SNA a unui necesar planificat de tehnică din domeniul aeronautic şi aerospaţial pentru următorii 6 ani pentru a genera o perspectivă clară în domeniu; 4.9. Stabilirea alocărilor bugetare ale FSNA pentru următorii 6 ani pentru achiziţionarea de tehnică din domeniu aeronautic şi aerospaţial; 4.10. Susţinerea dezvoltării capacităţilor strategice destinate întreţinerii, reparaţiilor, reviziilor generale şi modernizării platformelor aeriene militare. OG 5. Revitalizarea capacităţilor de producţie din domeniul naval Provocări În scopul revitalizării capacităţilor de producţie este crucial ca domeniul naval să se adapteze la schimbările globale, să se investească în tehnologie, să se dezvolte specializarea şi să se găsească soluţii sustenabile pentru viitorul industriei navale. Cele trei direcţii cărora trebuie să le răspundă domeniul naval din industria de apărare sunt: a) Necesitatea stimulării inovaţiei şi a competitivităţii în industria de construcţii navale pentru a rămâne relevantă pe piaţa globală. b) Construirea de nave militare maritime şi fluviale proprii - o investiţie care necesită planificare atentă şi strategii de dezvoltare pe termen lung. c) Cooperarea între companiile româneşti şi cele străine pentru a dezvolta tehnologii avansate şi pentru a îmbunătăţi procesele de producţie. La nivel naţional, industria navală românească are un impact major asupra economiei: asigură locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri realizată de şantierele navale reprezintă 1% din Produsul Intern Brut. Datorită şantierelor navale care funcţionează în România, ţara noastră se situează printre primele 5 ţări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat şi în proiectarea şi construcţia de nave militare. Oportunităţile pe care ar trebui să le fructificăm sunt: poziţia geografică, tradiţia în construcţia navală, crearea unui centru regional de mentenanţă. Cu toate acestea, măsurile vizate în cadrul Strategiei sunt dependente inclusiv de programele majore de înzestrare pe care MApN le va derula în domeniul naval. Rezultate aşteptate Şantierele navale din România trebuie să devină principalul furnizor pentru construcţia şi dotarea de platforme navale noi, precum şi pentru mentenanţă pentru navele Forţelor Navale Române. Atragerea tinerilor către meseriile din şantiere şi dezvoltarea unor capacităţi de proiectare bazate în exclusivitate pe absolvenţi ai facultăţilor româneşti, care au putut realiza integrarea noilor tehnologii, reprezintă în continuare puncte forte ale României în industria navală europeană, inclusiv cea militară. Dezvoltarea unor companii medii şi mici în jurul marilor şantiere navale care pot oferi servicii şi echipamente, atât pentru şantierele navale româneşti cât şi pentru alte industrii, inclusive la export, contribuie la obţinerea unui avantaj competitiv important. Ţinte 2030 Prioritizarea cercetării în domeniul naval militar pe acele domenii care pot deveni capacităţi de nişă ale industriei navale militare româneşti la nivel regional şi european. Cooptarea capacităţilor private de proiectare în cadrul programelor de cercetare- dezvoltare navală militară şi realizarea unor parteneriate pe termen lung între acestea. Realizarea a două clustere navale pe Dunăre, Brăila-Galaţi-Tulcea şi la Marea Neagră, Constanţa-Mangalia care să dezvolte relaţiile de colaborare între producători, beneficiari, entităţi de reglementare şi sistemul educaţional este esenţială pentru exploatarea avantajelor competitive de către companiile româneşti. Obiective specifice Următoarele obiective specifice sunt vitale pentru dezvoltarea actualelor capacităţi de cercetare, inovare, proiectare şi producţie navale militare prin care România să-şi asigure nevoile interne şi să devină un furnizor important de nave militare complexe, moderne şi competitive: 5.1. Stimularea investiţiilor privind dezvoltarea pe teritoriul naţional a unor capacităţi de proiectare, dezvoltare şi producţie duale, civile şi militare, la nivelul dezvoltării tehnologice mondiale; 5.2. Stimularea investiţiilor în cercetare şi tehnologie navală militară prin întărirea cooperării între marile companii străine cu investiţii pe teritoriul naţional şi sistemul naţional de apărare, inclusiv prin accesarea fondurilor europene; 5.3. Sprijinul autorităţilor naţionale şi locale pentru dezvoltarea Clusterului Naval Militar Dunărea de Jos Brăila-Galaţi-Tulcea şi a Clusterului Naval Militar Marea Neagră Constanţa-Mangalia. Stimularea dezvoltării cu ajutorul acestor clustere a unei pieţe regionale, inclusiv prin crearea unor parteneriate industriale navale militare cu statele din regiune; 5.4. Întărirea cooperării institutelor de proiectare şi a universităţilor de profil cu instituţiile din FSNA pentru crearea unor capacităţi româneşti de cercetare- dezvoltare şi proiectare în domeniul naval militar; 5.5. Constituirea unor Centre Naţionale de Mentenanţă, Reparaţii şi Modernizare Navale Militare care să devină Centre de Excelenţă regionale disponibile pentru nevoi interne, pentru Forţele Navale din statele riverane Mării Negre şi pentru navele militare NATO şi UE care îndeplinesc misiuni în Marea Neagră; 5.6. Sprijinirea operatorilor economici mici şi mijlocii din România implicaţi în cooperarea orizontală cu şantierele navale militare în vederea generării de noi locuri de muncă, eficientizării şi asigurării siguranţei lanţurilor de aprovizionare şi pentru susţinerea dezvoltării tehnologice. Stimularea şi facilitarea accesului acestor firme la fondurile europene; 5.7. Măsuri pentru o mai bună conectare a industriei navale militare româneşti la cea europeană care să stimuleze cooperarea la nivel naţional şi multinaţional şi dezvoltarea pieţelor internă şi externă. Stimularea îndeplinirii standardelor NATO şi facilitarea accesului la tehnologii şi cunoştinţe dintre cele mai performante; 5.8. Exploatarea potenţialului iniţiativelor industriale militare ale UE, precum: EDF, EDIRPA, PESCO, EDIS, CARD, ASAP şi ESA, prin participarea industriei navale militare româneşti la proiecte europene, atât în domeniul producţiei cât şi al cercetării, dezvoltării şi proiectării. OG 6. Transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie pentru realizarea mentenanţei sistemelor şi produselor militare Provocări În contextul transformării digitale, sunt necesare eforturi semnificative pentru modernizarea şi optimizarea capacităţilor de producţie în domeniul mentenanţei sistemelor şi produselor militare. Acest proces implică utilizarea tehnologiilor digitale, automatizarea şi îmbunătăţirea fluxurilor informaţionale. Industria de apărare trebuie să răspundă următoarelor provocări: a) Capacitatea de a utiliza senzori şi tehnologii de monitorizare predictivă pentru a detecta în avans potenţialele defecţiuni ale echipamentelor; b) Implementarea automatizării în procesele de mentenanţă, astfel încât roboţii şi sistemele autonome să poată efectua inspecţii, reparaţii şi întreţinere; c) Deţinerea unei evidenţe detaliate a tuturor echipamentelor militare, inclusiv istoricul de mentenanţă, piesele de schimb utilizate şi procedurile de reparaţie; d) Asigurarea unei instruiri de calitate a personalului de mentenanţă; e) Utilizarea de aplicaţii mobile şi alte tehnologii digitale care pot ajuta la ghidarea tehnicilor de mentenanţă şi la accesul rapid la informaţii relevante; f) Menţinerea unei colaborări cu furnizorii. Rezultate aşteptate Modernizarea şi extinderea infrastructurii existente pentru a susţine activităţile de mentenanţă şi producţie la standardele NATO. Integrarea tehnologiilor avansate şi a proceselor inovative în producţie şi mentenanţă pentru a îmbunătăţi eficienţa şi a reduce timpul de inactivitate. Formarea şi specializarea forţei de muncă în domeniu pentru a asigura o mentenanţă de înaltă calitate şi o producţie eficientă. Stabilirea de parteneriate cu alte ţări şi organizaţii internaţionale pentru schimb de cunoştinţe, experienţă şi bune practici. Investiţii în cercetare şi dezvoltare pentru a crea soluţii noi şi sustenabile în domeniul industriei de apărare. Promovarea utilizării energiei regenerabile şi a practicilor sustenabile în toate etapele de producţie şi mentenanţă. Ţinte 2030 Asigurarea unor capacităţi de mentenanţă viabile în cadrul industriei naţionale de apărare, care să fie în măsură să realizeze lucrările necesare pentru refacerea stării tehnice a echipamentelor militare, atât pe timp de pace, criză, cât şi pe timp de război. Asigurarea lucrărilor de mentenanţă pentru tehnica din dotarea Armatei Române va fi structurată pe următoarele domenii: a) armamentul individual; b) tehnică de artilerie şi rachete; c) aparatură sisteme optice şi optoelectronice; d) blindate, automobile şi tractoare; e) tehnică şi echipamente de aviaţie; f) tehnică şi echipamente de marină; g) echipamente de comunicaţii şi informatică; Din perspective înzestrării structurilor de forţe din Armata României cu noi mijloace de luptă, este necesar ca industria de apărare să asigure în viitor mentenanţă pentru: noile tipuri de tancuri principale de luptă; obuzierul autopropulsat /tractat de 155 mm; autovehicule tactice blindate de tip uşor; maşină de luptă a infanteriei pe şenile; noile tipuri de platforme aeriene şi navale; noile tipuri de vehicule fără pilot la bord intrate în dotarea FSNA; tehnica şi echipamente de comunicaţii, informatică, s.a.. Obiective specifice 6.1. Elaborarea şi aprobarea unor planuri comune FSNA-industrie naţională de apărare cu stabilirea clară a atribuţiilor fiecăreia în domeniul mentenanţei; 6.2. Identificarea operatorilor economici care să execute lucrări de mentenanţă la staţiile şi autostaţiile cu salt în frecvenţă; 6.3. Desemnarea de Centre de Mentenanţă care să asigure: a) integrarea produselor/echipamentelor ce urmează să intre în înzestrarea FSNA, pe bază de coproducţie, cooperare şi cooperare industrială şi tehnologică, cu invocarea art. 346 din TFUE; b) fabricaţia de echipamente şi produse pentru FSNA; c) modernizarea produselor/echipamentelor din înzestrarea FSNA; d) realizarea mentenanţei. 6.4. Desemnarea unui centru naţional de reparaţii şi întreţinere cu capital majoritar românesc, privat, de stat sau mixt, pentru fiecare domeniu, inclusiv pentru platforme de apărare complexe, precum: avioane, elicoptere, nave de luptă, rachete şi sisteme de lansare rachete, vehicule blindate; 6.5. Pentru contractele de achiziţie, inclusiv cele de tip "G2G" a tehnicii de luptă ce va intra în dotarea structurilor FSNA este prioritar a se analiza modalitatea de implicare a industriei naţionale de apărare, inclusiv obţinerea de tehnologii în cadrul acordurilor de cooperare industrială şi tehnologică, pentru: a) Documentaţia tehnică descriptivă şi de reparaţie/mentenanţă pentru toate nivelurile: "O"- Operaţional, "I" - Intermediar şi "D" -depot / uzinal; b) Cursuri de instruire pentru personalul Centrului de Mentenanţă care va executa în ţară lucrările de reparaţie a tehnicii de luptă; c) Testerele/Dispozitivele specifice de verificare a platformei de luptă livrate cât şi a primelor 10 subansamble ale acesteia care se defectează mai des şi pentru care tehnica primită poate deveni mai des neoperaţională; d) Lista pieselor de schimb care intră în configuraţia platformei livrate cât şi fabricantul acestora. 6.6. Asigurarea sprijinului financiar pentru desfăşurarea acţiunilor de mentenanţă pentru operatorii cu sarcini la mobilizare şi asigurarea constantă de resurse financiare pentru capitol bugetar destinat bunurilor şi serviciilor (mentenanţei)prin îndeplinirea planurilor de conservare şi/sau securizare. OG 7. Dezvoltarea capacităţilor în vederea realizării şi integrării sistemelor de comunicaţii şi informatică, de comandă-control, realizării de software şi securitate cibernetică destinată FSNA Provocări Provocările în realizarea şi integrarea sistemelor de comunicaţii şi informatică în domeniul industriei naţionale de apărare sunt multiple şi complexe. Industria naţională de apărare trebuie să răspundă următoarelor provocări: a) Protejarea infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice prin criptarea sistemelor de comunicaţii pentru a proteja informaţiile sensibile. Protejarea împotriva ameninţărilor precum malware, phishing s.a. necesită măsuri de securitate robuste şi actualizări constante. b) Asigurarea comunicării eficiente între diferitele componente ale sistemelor, precum: radar, sateliţi, vehicule aeriene sau terestre, este dificilă din cauza diversităţii protocoalelor şi a standardelor. Integrarea trebuie să permită schimbul de date şi comenzi fără probleme. De asemenea, coordonarea şi integrarea diferitelor sisteme şi platforme pentru a asigura o comunicare eficientă şi fără întreruperi între diferitele instituţii, agenţii şi departamente este o provocare majoră. c) Depăşirea unor obstacole privind Integrarea diferitelor tehnologii, precum: hardware, software, reţele. Arhitectura trebuie să fie scalabilă şi flexibilă pentru a permite actualizări şi extensii viitoare; d) Odată cu evoluţia tehnologiei, sistemele trebuie să fie proiectate astfel încât să poată fi actualizate şi adaptate la noi ameninţări şi cerinţe, să respecte standardele şi să fie compatibile cu cele existente. Diferenţele între echipamentele produse de diferiţi furnizori pot complica integrarea; e) Există diferenţe semnificative între regiunile UE în ceea ce priveşte infrastructura digitală, ceea ce poate afecta implementarea şi eficienţa sistemelor de comunicaţii la nivel naţional şi european; f) Asigurarea unui număr suficient de lucrători calificaţi şi păstrarea lor în sectorul industriei naţionale de apărare este o provocare, în special în contextul unei pieţe globale competitive pentru talentele în domeniul IT. În urma analizei situaţiei actuale a industriei de apărare din domeniile comunicaţii şi informatică rezultă: a) o discrepanţă mare între nevoia de dotare cu sisteme de comunicaţii, informatică, comandă-control, software şi securitate cibernetică a structurilor de forţe din cadrul FSNA, programele de achiziţii şi implicarea industriei româneşti privind producţia acestor sisteme; b) inexistenţa unor proceduri specifice de licitaţie a sistemelor de comunicaţii şi informatică sau a unor componente specifice, care să permită şi să stimuleze şi accesul operatorilor naţionali la astfel de licitaţii. Pentru producţia şi modernizarea de tehnică de comunicaţii şi informatică, în ţară, ar trebui să existe o politică şi o strategie de producţie la nivel naţional a acestor echipamente. Rezultate aşteptate Implementarea de sisteme avansate de comunicaţii şi informatică. Integrarea eficientă a sistemelor de comandă-control ar trebui să conducă la o coordonare mai bună şi la o reacţie rapidă în situaţii de criză. Sistemele dezvoltate trebuie să fie flexibile şi să poată fi adaptate rapid la noi ameninţări şi tehnologii emergente. O mai bună colaborare interinstituţională şi încheierea unor protocoale de colaborare pentru furnizarea de informaţii între instituţiile publice şi între instituţiile publice şi partenerii partenerii internaţionali pentru a asigura o apărare comună eficientă. Dezvoltarea de programe de formare pentru specialiştii în IT şi securitate cibernetică, pentru a asigura menţinerea unui nivel înalt de expertiză în domeniu. Stimularea cercetării şi inovaţiei în domeniul tehnologiilor din domeniul comunicaţiilor şi informaticii, pentru a rămâne la curent cu cele mai recente dezvoltări şi pentru a le implementa în mod proactiv. Ţinte 2030 Dezvoltarea programelor de digitalizare în cadrul unor instituţii din cadrul FSNA; Implementarea unor programe de cercetare în domeniul comunicaţiilor şi informaticii; Dezvoltarea echipamentelor grele şi a infrastructurii defensive, cu accent pe extinderea capacităţilor de producţie militară, în special în ceea ce priveşte echipamentele pentru apărarea teritorială şi fortificarea capacităţilor de rezistenţă la nivel naţional; Stimularea fabricării în România a componentelor de comandă-control, comunicaţii, informatică, supraveghere, recunoaştere şi achiziţia de ţinte. Obiective specifice 7.1. Creşterea investiţiilor în programele de cercetare - dezvoltare cu aplicabilitate în zona de apărare naţională realizate în România cu obiectivul transformării acestora în programe de achiziţie pentru structurile FSNA; 7.2. Alocarea de bugete şi crearea de către MEAT de programe naţionale de cercetare- dezvoltare în domeniul comunicaţiilor şi informaticii şi nu numai, în special a sistemelor definite de legislaţia naţională ca reprezentând interes esenţial de securitate/ apărare; 7.3. Sprijin în transformarea digitală a instituţiilor din cadrul FSNA şi a companiilor din industria naţională de apărare: utilizarea documentelor electronice în locul documentelor pe hârtie: contracte, documente interne etc.; folosirea semnăturii electronice calificate, echivalentă din punct de vedere juridic cu semnătura olografă; folosirea arhivării electronice cu valoare legală; utilizarea documentelor de muncă în format electronic, semnate cu semnătura electronică calificată şi arhivate electronic; integrarea mecanismelor de semnătură electronică şi arhivare electronică în sistemele utilizate, precum: ERP, CRM, BPM; digitizarea documentelor pe hârtie şi consultarea lor în formă electronică. 7.4. Asigurarea componentei locale şi posibilitatea dezvoltării unui ecosistem de companii cu diferite capabilităţi în domeniul comunicaţiilor şi informaticii; 7.5. Asigurarea cerinţelor de interoperaţionalizare, intercomunicare şi interoperabilitate, conform standardelor NATO; 7.6. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru fabricarea în ţară a mijloacelor de comunicare de date, voce şi video, a mijloacelor necesare realizării de reţele de comunicaţii şi internet rapid, a comunicaţiilor prin satelit; 7.7. Dezvoltarea în România a tehnicii care să asigure ducerea acţiunilor de luptă specifice războiului electronic; 7.8. Pentru asigurarea protecţiei infrastructurilor de comunicaţii civile şi militare este nevoie de dezvoltarea operatorilor economici cu capabilităţi în domeniul securităţii cibernetice, inclusiv prin asigurarea sprijinului financiar prin granturi sau scheme de ajutor de stat; 7.9. Dezvoltarea unui mecanism naţional de verificare a criptărilor sistemelor de comunicaţii. OG 8. Dezvoltarea antreprenoriatului şi a întreprinderilor mici şi mijlocii Provocări Dezvoltarea antreprenoriatului este un proces strategic care încorporează diverse instrumente care se concentrează pe dezvoltarea abilităţilor viitorilor antreprenori. IMM-urile din industria de apărare trebuie să rămână competitive, să concureze cu companii multinaţionale şi să fie interesate de posibilele parteneriate şi colaborări. Colaborarea cu alte IMM-uri, instituţii de cercetare şi companii mari poate aduce avantaje competitive, fiind esenţială dezvoltarea de parteneriate strategice ce poate facilita accesul la resurse şi expertiză. IMM-urile trebuie să se adapteze la cerinţele de securitate şi calitate impuse de industria de apărare. Participarea la licitaţii pentru contracte de apărare necesită cunoaştere profundă a reglementărilor şi a cerinţelor specifice. IMM-urile trebuie să investească în soluţii de securitate cibernetică pentru protejarea datelor şi a infrastructurii, să dezvolte soluţii de securitate robuste. Există provocări legate de menţinerea personalului calificat; astfel, IMM-urile trebuie să investească în formarea şi dezvoltarea angajaţilor. Rezultate aşteptate Dezvoltarea IMM-urilor existente prin adăugarea de competenţe în realizarea de produse şi echipamente pentru industria de apărare; Încurajarea persoanelor cu experienţă în industria de apărare să facă pasul către antreprenoriat; Stimularea consultărilor cu sectorul privat în sensul promovării cooperării dintre public şi privat; Crearea unui mediu concurenţial propice susţinerii start-up-urilor din industria de apărare. Ţinte 2030 Dezvoltarea antreprenoriatului în industria de apărare prin crearea unor programe sustenabile; Furnizarea de consiliere cu privire la o gamă largă de programe, măsuri şi instrumente de finanţare de la nivelul UE, de la nivel naţional şi de la nivel regional; Instituirea de scheme de ajutor de stat destinate IMM-urilor din domeniul industriei de apărare; Utilizarea unor instrumente financiare specifice, împrumuturi cu dobândă mică, garantate de stat. Obiective specifice 8.1. Valorificarea experienţei IMM-urilor din industria de apărare în ceea ce priveşte finanţarea, precum: GRANTURI, Fonduri Europene, credite bancare, în vederea accesării unor programe cu impact pentru industria de apărare; 8.2. Identificarea de zone vulnerabile ale lanţului de aprovizionare şi includerea acestora în call-uri special concepute; 8.3. Dezvoltarea colaborării dintre MEAT, IMM-uri şi industria de stat prin iniţierea unor consultări între MEAT, industria de stat şi sectorul privat în vederea identificării mecanismelor concrete prin care se pot impulsiona cooperările dintre public şi privat, investiţiile în industria naţională de apărare, precum şi eventualele modificări legislative; 8.4. Valorificarea spatiilor excedentare din industria de apărare în interesul comun al societăţilor de stat şi al celor private care concură la realizarea produselor din industria de apărare; 8.5. Încurajarea IMM-urile de a acoperi lanţurile de aprovizionare pentru societăţile din industria de apărare; 8.6. Folosirea IMM-urilor care activează în domenii tehnice cum ar fi, construcţii de utilaje, matriţe, realizarea de produse de larg consum pentru acoperirea nevoii de subansamble, componente şi utilaje; 8.7. Realizarea Programului Afacere deţinută de veteran, denumită şi Veteran- Owned Business şi a Programului Afacere deţinută de o femeie, denumită şi Women - Owned Business. 8.8. Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a deveni parteneri/subcontractori/furnizori pentru marile companii care sunt desemnate contractanţi ai Ministerului Apărării Naţionale OG 9. Dezvoltarea domeniului cercetării - dezvoltării - inovării Provocări Provocările în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovaţiei în industria de apărare reflectă dinamica rapidă a tehnologiilor şi necesităţile de securitate contemporane. Industria de apărare trebuie să fie capabilă să răspundă rapid la schimbările în peisajul ameninţărilor globale, cum ar fi agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, care a evidenţiat nevoia de a investi în tehnologii de apărare şi securitate. Identificarea şi dezvoltarea tehnologiilor critice pentru securitate şi apărare, inclusiv tehnologiile disruptive emergente, sunt esenţiale pentru menţinerea avantajului strategic. Creşterea colaborării internaţionale pentru investiţii comune în cercetare şi dezvoltare. Asigurarea finanţării adecvate şi a investiţiilor în cercetare şi dezvoltare este o provocare constantă, având în vedere costurile ridicate asociate cu inovaţia în domeniul apărării. Integrarea tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligenţa artificială şi automatizarea, necesită noi standarde de protecţie şi contra-măsuri. Aceste provocări necesită o abordare strategică şi inovatoare pentru a asigura că industria de apărare poate răspunde eficient la nevoile de securitate ale prezentului şi viitorului. Rezultate aşteptate Creşterea vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti şi transferul rezultatelor în economie şi societate, ameliorarea substanţială, calitativă şi cantitativă a performanţei capitalului uman din cercetare, inclusiv prin dezvoltarea unor poli de excelenţă; Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin promovarea inovării cu impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului tehnologic, deplasarea accentului spre exerciţii de rezolvare a problemelor complexe cu aplicabilitate directă, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele producţiei şi serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competenţă şi platforme tehnologice; Consolidarea autonomiei tehnologice şi dezvoltarea capacităţilor interne de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, în paralel cu participarea la programele europene de apărare. Ţinte 2030 Încheierea de parteneriate între MEAT cu principalele entităţi active atât din zona militară, cât şi din cea civilă, precum: universităţi şi instituţii academice, institute de proiectare şi cercetare din România, pentru: cercetare în dezvoltarea tehnologiilor militare, inovare tehnologică prin proiecte de cercetare, pregătirea şi formarea inginerilor, cercetătorilor şi liderilor în domeniul tehnologiei militare care să aducă expertiză şi soluţii inovatoare. Realizarea unor cercetări privind: a) dezvoltarea tehnologiilor şi sistemelor de industrie de apărare şi securitate pe domenii cum ar fi: vehicule fără pilot, sisteme de scanare, echipamente de protecţie individuală şi colectivă şi sisteme de observare, comandă şi control; b) dezvoltarea de sisteme şi echipamente inovative de scanare, detecţie, observare şi protecţie individuală; c) dezvoltarea de concepte, soluţii şi tehnologii inovative în domeniu, precum şi pregătirea resursei umane de specialitate; d) dezvoltarea în cadrul instituţiilor FSNA a unor centre de coordonare a activităţii de cercetare şi transfer tehnologic care să asigure interfaţa între "cerere" şi "ofertă", între cercetare, industrie şi utilizatori/beneficiari. Asigurarea finanţării pentru modernizarea infrastructurii de cercetare din cadrul instituţiilor FSNA; Dezvoltarea de soluţii militare inovative şi îmbunătăţirea capacităţilor de apărare cibernetică şi a tehnologiilor de supraveghere aeriană şi comunicaţii securizate; Crearea unei infrastructuri naţionale de coordonare a activităţii de cercetare şi transfer tehnologic în domeniul industriei de apărare. Obiectivele specifice 9.1. Valorificarea/creşterea potenţialului propriu de cercetare-dezvoltare-inovare în realizarea programelor multianuale de înzestrare şi colaborarea cu Agenţia Europeană de Apărare, denumită în continuare EDA, în cadrul unor programe comune de profil, realizarea unor proiecte pentru produse complexe, în parteneriat cu structurile din cadrul FSNA şi asigurarea cofinanţării şi creditelor pentru realizarea de produse şi tehnologii performante; 9.2. Actualizarea nomenclatorului de fabricaţie şi diversificarea gamei sortimentale, în conformitate cu necesităţile de înzestrare ale structurilor din cadrul FSNA; 9.3. Înfiinţarea unor colective de cercetare mixte, cu membri din cadrul FSNA, mediul universitar, institutele de cercetare, operatorii din industria naţională de apărare pentru proiectarea, testarea şi realizarea de produse şi servicii româneşti; 9.4. Crearea de parteneriate pentru realizarea diferitelor programe cu caracter naţional, inclusiv prin constituirea unor consorţii public-private, naţionale şi internaţionale; 9.5. Retehnologizarea şi dezvoltarea laboratoarelor de metrologie, care să execute verificările metrologice şi etalonările echipamentelor de măsură şi control, precum şi a sistemelor de evaluare şi testare din dotarea FSNA; 9.6. Identificarea şi finanţarea unor proiecte-pilot în domeniul cercetării militare, precum şi a unor programe guvernamentale de întinerire a resursei umane specializate din domeniu; 9.7. Intensificarea şi încurajarea activităţii de cercetare-dezvoltare a operatorilor economici din industria naţională de apărare în cooperare cu FSNA, cu structuri de specialitate UE şi NATO, prin operaţionalizarea unor colective pentru cercetare - dezvoltare tehnologică şi inovare; 9.8. Operaţionalizarea şi extinderea Centrului de Excelenţă în Cercetare, Dezvoltare şi Inovare Romarm pentru lansarea proiectelor specifice industriei de apărare. 9.9. Atragerea şi încurajarea tinerilor studenţi sau absolvenţi de studii universitare pentru a participa la programe de cercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate directă în industria naţională de apărare, în vederea împrospătării rezervei de cadre cu aptitudini în domeniu. 9.10. Angajarea României în programe de dezvoltare tehnologică pentru industrie de apărare şi securitate în cadrul iniţiativelor Smart Defence/NATO şi Pooling and Sharing/UE; 9.11. Valorificarea resurselor şi rezultatelor cercetărilor fundamentale din cadrul proiectului Extrem Light Infrastructure - Nuclear Physics, denumit în continuare ELI- NP, prin realizarea de tehnologii şi sisteme inovative pentru industrie de apărare şi securitate; 9.12. Dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi inovare prin realizarea unui cluster naţional privind cercetarea în domeniul tehnologiilor şi sistemelor de industrie de apărare şi securitate, cum ar fi: tehnologiile de: scanare, detecţie şi observare, sisteme fără pilot, tehnologiile de protecţie individuală şi colectivă, CBRN, comunicaţii şi informatică, cu rezultate remarcabile la nivel naţional şi internaţional; 9.13. Realizarea unor cercetări în subdomenii conexe: nanomateriale, materialelor inteligente, robotică, inteligenţă artificială. OG 10. Consolidarea şi realizarea cadrului economic, financiar şi legislativ pentru a asigura producţia, integrarea, testarea şi mentenanţa precum şi cercetarea- dezvoltarea-inovarea în domeniul vehiculelor autonome de luptă, muniţie de tip loitering şi a muniţiei inteligente Provocări Conflictul din Ucraina a pus în evidenţă rolul tot mai important pe care mijloacele autonome de luptă îl pot avea în cadrul acţiunilor de militare. Domeniul vehiculelor autonome de luptă prezintă numeroase provocări tehnice şi operaţionale, cum ar fi: navigaţia autonomă în diverse medii, inclusiv în terenuri dificile sau în condiţii meteorologice extreme, crearea sistemelor de percepţie avansate care să detecteze şi să recunoască obiecte, pietoni, alte vehicule şi obstacole în timp real, protejarea vehiculelor autonome împotriva atacurilor cibernetice, adaptarea legislaţiei pentru a permite testarea şi utilizarea lor, asigurarea interoperabilităţii vehiculelor autonome cu alte sisteme militare şi cu personal uman. Vehiculele de luptă fără pilot la bord au în prezent rol complementar, pe lângă celelalte tipuri de sisteme şi platforme militare, urmând ca pe viitor acestea să devină tot mai importante corespunzător evoluţiei revoluţiei ştiinţifico-tehnice în domeniul vehiculelor autonome de luptă şi a concepţiilor de ducere a acţiunilor de luptă. Tot mai multe state membre NATO şi UE şi-au exprimat interesul pentru a avea capabilităţi contracarare/combatere a dronelor, dar şi de fabricare a propriilor vehicule de luptă aeriene, navale şi terestre, fără pilot la bord cu capacităţi autonome. Capabilităţile de tip vehicule de luptă fără pilot la bord cu capacităţi autonome oferă o serie de caracteristici - şi anume, avantajul operativ-strategic, raza de acţiune, precizia, persistenţa, rezilienţa, fiabilitatea şi tempoul - care permit reevaluarea mediului de luptă operativ strategic din noi perspective. Războiul din Ucraina a evidenţiat, de asemenea, rolul unor noi tipuri de muniţii dintre care cele de tip loitering, precum: muniţie cu capacităţi de survolare şi cele de înaltă precizie, precum: muniţie inteligentă care şi-au confirmat utilitatea operativ- tactică. Muniţiile de tip loitering, respectiv muniţie cu capacităţi de survolare, au apărut ca o nouă categorie inovatoare de arme. Astfel de arme au modelat conflictul armat şi oferă un impact precis la o scară cu mult peste dimensiunea lor fizică. Drept urmare, forţele armate din întreaga lume sunt interesate de această categorie de arme de apărare, deoarece îşi dau seama de capabilităţile unice furnizate de aceste arme. Rezultate aşteptate Pentru a răspunde provocărilor actuale şi viitoare, este fundamental ca pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a României să se accelereze introducerea în înzestrare sisteme de aeronave fără pilot, denumite în continuare UAS cu performanţe ridicate pentru care producţia de componente să se realizeze pe teritoriul României, iar integrarea, testarea şi mentenanţa sistemelor de aeronave fără pilot pe durata ciclului de viaţă să se realizeze la operatori economici din industria naţională de apărare. Interesul esenţial de securitate în acest domeniu pentru statul român îl constituie consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unor capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru sistemele UAS, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea acestora, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă control aferente UAS, integrării finale şi testării sistemelor de acest tip, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS. Ţinte 2030 Realizarea şi operaţionalizarea sistemelor UAS în România prin crearea unor programe dedicate, inclusiv pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare. Operatorii economici din industria naţională de apărare vor asigura: a) producţia structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS; b) producţia de componente şi sisteme electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS; c) integrarea finală şi testarea sistemelor UAS; d) operaţiunile de mentenanţă de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO. Obiective specifice 10.1. Încurajarea cooperării industriale şi tehnologice cu parteneri recunoscuţi internaţional care să realizeze asocieri şi parteneriate cu operatori economici din industria naţională de apărare; 10.2. Încurajarea operatorilor economici din industria naţională de apărare de stat şi privaţi pentru realizarea de parteneriate în vederea realizării de platforme integrate de înaltă calitate, precum dezvoltarea Programului naţional "Drona românească"; 10.3. Dezvoltarea unor clustere în care operatori economici din industria naţională de apărare de stat şi cu capital privat să colaboreze cu instituţii de cercetare de profil, cu facultăţi din domeniu şi cu specialişti independenţi pentru dezvoltarea şi fabricarea de platforme competitive atât pentru domeniul militar cât şi pentru cel civil; 10.4. Stabilirea de către structurile de forţe din cadrul FSNA a unui necesar planificat de vehicule autonome de luptă pentru următorii 6 ani pentru a genera o perspectivă clară acestui domeniu; 10.5. Stabilirea alocărilor bugetare pentru structurile de forţe din cadrul FSNA, pentru următorii 6 ani necesare achiziţionării vehiculelor autonome de luptă; 10.6. Includerea în planurile de cercetare-dezvoltare-inovare ale instituţiilor abilitate a unor programe care să vizeze domeniul vehiculelor de luptă fără pilot la bord cu capacităţi autonome; 10.7. Analiza oportunităţilor pentru oferirea de scheme de ajutor de stat, granturi, contragarantare ş.a. a companiilor şi IMM-urilor care dezvoltă şi produc vehicule de luptă fără pilot la abord cu capacităţi autonome; 10.8. Îmbunătăţirea cadrului legislativ aplicabil vehiculelor de luptă fără pilot la bord/vehiculelor de luptă autonome. 10.9. Înfiinţarea de centre pentru instruirea şi pregătirea personalului destinat testării, omologării şi conducerii vehiculelor de luptă fără pilot la bord; 10.10. Dezvoltarea şi producerea unei game largi de mijloace tehnice pentru combaterea/contracararea vehiculelor de luptă fără pilot la bord. SECŢIUNEA a 6-a Direcţii de acţiune şi domenii prioritare de intervenţie în funcţie de obiectivele strategice
┌────────────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│Obiective │Direcţii de acţiune │Domenii prioritare de │
│strategice │ │intervenţie/programe │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │ │Retehnologizare şi modernizare │
│ │ │Dezvoltarea de programe: │
│ │ │a) Înfiinţarea de linii noi de │
│ │ │producţie; │
│ │ │b) Automatizarea procesului de │
│ │ │producţie; │
│ │ │c) Robotizarea producţiei; │
│ │ │d) Modernizarea liniilor │
│ │ │tehnologice existente; │
│ │ │e) Înlocuirea echipamentelor │
│ │ │mari consumatoare de energie; │
│ │ │f) Creşterea eficienţei │
│ │ │energetice a clădirilor; │
│ │ │g) Modernizarea infrastructurii│
│ │ │pentru a reduce consumurile │
│ │ │(apă, gaz, curent electric │
│ │ │ş.a.); │
│ │ │h) Soluţii IT pentru │
│ │ │gestionarea liniilor de │
│ │ │producţie; │
│ │ │i) Sistem de învăţare, precum │
│ │ │inteligenţa artificială, pentru│
│ │ │optimizarea producţiei. │
│ │ │Dezvoltarea unor capacităţi │
│ │ │dedicate de producţie: muniţii │
│ │ │standard NATO, îndeosebi │
│ │ │muniţii cu rol decisiv în luptă│
│ │ │/BDM, rachete/componente pentru│
│ │ │rachete, drone, precum şi │
│ │ │altele asemenea; │
│ │ │Dezvoltarea industriei │
│ │ │naţionale de apărare ca │
│ │ │platformă de suport logistic pe│
│ │ │întreg ciclul de viaţă al │
│ │ │sistemelor de arme şi │
│ │ │echipamente nou achiziţionate │
│ │ │sau modernizate. │
│ │ │Intervenţii legislative │
│ │ │Pentru producerea în ţară a │
│ │ │unor produse militare, │
│ │ │instituţiile din FSNA trebuie │
│ │ │să utilizeze cu prioritate │
│ │ │acele proceduri în cadrul │
│ │ │cărora poate fi invocată │
│ │ │necesitatea protejării │
│ │ │interesului esenţial de │
│ │ │securitate prin care să se │
│ │ │asigure securitatea │
│ │ │aprovizionării şi menţinerii │
│ │ │capacitaţilor naţionale de │
│ │ │producţie si fabricare a │
│ │ │sistemelor si tehnicii de │
│ │ │luptă. │
│ │ │Modificarea legislaţiei în │
│ │ │sensul realizării operative a │
│ │ │liniilor de fabricaţie pentru │
│ │ │produse militare astfel încât │
│ │ │implementarea proiectelor, │
│ │ │inclusiv cele cu finanţare │
│ │ │externă, să decurgă conform │
│ │ │calendarelor stabilite. │
│ │ │Intervenţii financiar-bugetare │
│ │ │şi măsuri stabilite prin Planul│
│ │ │de pregătire pentru │
│ │ │îndeplinirea sarcinilor din │
│ │ │Planul de mobilizare │
│ │ │Capacităţile de producţie │
│ │ │cuprinse în Planul de │
│ │ │mobilizare a economiei │
│ │ │naţionale pentru apărare se vor│
│ │ │conserva şi/sau securiza, cu │
│ │ │asigurarea resurselor │
│ │ │financiare de la bugetul de │
│1. Dezvoltarea, │Modernizarea şi │stat; │
│retehnologizarea│retehnologizarea │Asigurarea capacităţii de │
│şi modernizarea │capacităţilor de producţie │producţie şi/sau mentenanţă, │
│unor capacităţi │militară, inclusiv prin │după caz a industriei naţionale│
│din industria de│cooperarea cu firme de │de pulberi, explozivi, elemente│
│apărare garant │profil, în mod prioritar din│pirotehnice de iniţiere, │
│al intereselor │ţări membre NATO şi UE prin:│muniţii, tehnică de artilerie, │
│naţionale si │a) implicarea acestora în │armement individual, aparatură │
│respectării │programele de înzestrare ale│optoelectronică, blindate, │
│obligaţiilor │FSNA; │autovehicule, tractoare pentru │
│internaţionale │b) realizarea planurilor de │ertilerie şi rachete, a celor │
│ce ne revin în │retehnologizare şi cumpărare│din domeniul aeronautic, naval │
│urma │de noi linii de fabricaţie │si a sistemelor de comunicaţii │
│apartenenţei la │în baza unor proiecte pe │si informatică: │
│NATO si UE; │termen lung ale FSNA. │Menţinerea în stare permanentă │
│ │ │de funcţionare a liniilor de │
│ │ │fabricaţie/mentenanţă de │
│ │ │interes strategic, naţional, a │
│ │ │căror întreţinere, în special, │
│ │ │în absenţa comenzilor să fie │
│ │ │susţinută prin alocări bugetare│
│ │ │şi/sau subvenţionare de la │
│ │ │bugetul de stat, prin planurile│
│ │ │de conservare şi/sau │
│ │ │securizare; │
│ │ │Retehnologizarea capacităţilor │
│ │ │de producţie să se realizeze, │
│ │ │pe cât posibil, prin preluarea │
│ │ │sarcinii de către un alt │
│ │ │operator economic din industria│
│ │ │naţională de apărare, precum şi│
│ │ │actualizarea documentaţiilor │
│ │ │tehnice şi tehnologice a │
│ │ │produselor de tehnică militară │
│ │ │prevăzute în PMENA, a căror │
│ │ │fabricaţie pe timp de pace este│
│ │ │sistată; │
│ │ │Acumularea produselor din │
│ │ │domeniul industriei în rezerva │
│ │ │de mobilizare, în special a │
│ │ │celor din categoria muniţiilor │
│ │ │şi echipamentelor. │
│ │ │Realizarea de investiţii, │
│ │ │inclusiv prin scheme de ajutor │
│ │ │de stat Elaborarea şi │
│ │ │promovarea de programe de │
│ │ │achiziţii în comun de către │
│ │ │MEAT şi AAApN care să permită │
│ │ │realizarea de produse de căte │
│ │ │operatorii economici români în │
│ │ │vederea asigurării protejării │
│ │ │intereselor esenţiale de │
│ │ │securitate; │
│ │ │Identificarea şi planificarea, │
│ │ │de către structurile de │
│ │ │specialitate ale MEAT a │
│ │ │fondurilor necesare, inclusiv │
│ │ │prin solicitarea/acceptarea de │
│ │ │credite guvernamentale de la │
│ │ │state care pot asigura livrări │
│ │ │de tehnică şi echipamente │
│ │ │esenţiale, asigurării │
│ │ │finalizării unor investiţii în │
│ │ │derulare şi viitoare, │
│ │ │justificate de necesitatea │
│ │ │dezvoltării şi fabricării │
│ │ │produselor şi echipamentelor │
│ │ │solicitate de FSNA; │
│ │ │Promovarea unor proiecte de │
│ │ │acte normative privind unele │
│ │ │măsuri pentru anularea/ │
│ │ │diminuarea unor datorii şi/sau │
│ │ │accesorii ale acestora şi │
│ │ │diminuarea arieratelor inclusiv│
│ │ │prin conversie şi/sau dare în │
│ │ │plată, ale unor operatori │
│ │ │economici din industria │
│ │ │naţională de apărare în │
│ │ │conformitate cu legislaţia │
│ │ │naţională şi comunitară │
│ │ │aplicabilă; │
│ │ │Operaţionalizarea "Fondului │
│ │ │pentru industria naţională de │
│ │ │apărare” prevăzut în Legea nr. │
│ │ │232/2016, care trebuie utilizat│
│ │ │în vederea finanţării │
│ │ │investiţiilor noi si a celor │
│ │ │aflate în derulare. │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │ │Atragerea interesului │
│ │ │cercetătorilor români şi a unor│
│ │ │operatori economici privaţi │
│ │ │care desfăşoară activităţi de │
│ │ │cercetare pentru a colabora în │
│ │ │domeniul cercetării aplicative │
│ │ │cu scopul realizării de produse│
│ │ │înalt specializate şi │
│ │ │inovative; │
│ │ │Încheierea de parteneriate şi │
│ │ │protocoale între MEAT şi │
│ │ │universităţi/facultăţi de │
│ │ │profil şi institute de │
│ │ │cercetare, precum şi cu │
│ │ │asociaţii şi fundaţii care pot │
│ │ │aduce plus valoare │
│ │ │cercetării-dezvoltării-inovării│
│ │ │în industria de apărare; │
│ │ │Crearea unei baze de date │
│ │ │accesibilă operatorilor din │
│ │ │industria de apărare cu │
│ │ │rezultatele cercetării │
│ │ │ştiinţifice cu aplicabilitate │
│ │Creşterea nivelului │în domeniu (teze de doctorat, │
│ │performanţelor activitătii │rapoarte de cercetare, │
│ │de cercetare-dezvoltare: │comunicări ştiinţifice); │
│ │a) exploatarea eficientă a │Sprijinirea accesului pe piaţă │
│ │planurilor cercetării │a unor IMM-uri inovative, │
│ │civile, a inovaţiilor si │orientate spre ”domenii nişă”; │
│ │fondurilor alocate │Actualizarea de către │
│ │cercetării; │institutele de │
│ │b) creşterea utilizării │cercetareproiectare │
│ │proiectelor de cercetare │specializate, în colaborare cu │
│ │civilă în sectorul apărării;│operatorii economici din │
│2. Promovarea │c) îmbunătăţirea relaţiei │industria naţională de apărare,│
│cercetării │cercetare │a documentaţiilor tehnice şi/ │
│dezvoltării - │tehnico-ştiinţifică │sau tehnologice pentru │
│inovării în │militară–industrie naţională│produsele solicitate de │
│industria de │de apărare prin cooptarea │instituţiile din domeniul │
│apărare, │operatorilor economici în │securităţii naţionale la │
│inclusiv prin │etapele de cercetare │mobilizare şi război; │
│investiţii, în │aplicată; │Promovarea de parteneriate şi │
│scopul creării │d) dezvoltarea │iniţiative de colaborare │
│de cunoştinţe, │infrastructurii educaţionale│multilaterale de │
│proprietate │naţionale şi îmbunătăţirea │cercetare-dezvoltare cu ţări │
│intelectuală şi │colaborării dintre │din UE. │
│industrială prin│organizaţiile de cercetare, │Dezvoltarea sectorului privat │
│transferul │sectorul industrial şi │în domeniul apărării prin │
│acestor │academia militară pentru a │creşterea parteneriatelor │
│rezultate în │răspunde mai bine la nevoile│dintre sectorul public şi cel │
│producţie, în │de apărare │privat şi finanţarea naţională │
│special prin │e) stimularea companiilor │pentru tehnologii strategice. │
│dezvoltarea unor│locale să joace un rol │FSNA şi comunitatea ştiinţifică│
│Centre de │esenţial în furnizarea de │trebuie să stabilească Centre │
│Excelenţă; │soluţii inovatoare pentru │de Excelenţă pentru │
│ │sectorul de apărare │capabilităţile industriale │
│ │Înfiinţarea unor Centre de │cheie care să activeze împreună│
│ │excelenţă, respectiv │în cadrul parteneriatelor │
│ │specializare inteligentă, în│strategice sau ca entităţi │
│ │funcţie de cerinţele pieţei │integrate în cadrul aceloraşi │
│ │Creşterea investiţiilor în │parteneriate; │
│ │cercetare-dezvoltare-inovare│Realizarea unor produse │
│ │Crearea unei reţele │competitive, cu valoare │
│ │informatice a industriei │adaugată mare care necesită │
│ │naţionale de apărare │corelarea şi alocarea în comun │
│ │ │a unor sume mai mari pentru │
│ │ │produse care se regăsesc în │
│ │ │Planurile de cercetare ale │
│ │ │MEAT, MApN şi Ministerul │
│ │ │Cercetării, Inovării şi │
│ │ │Digitalizării, denumit în │
│ │ │continuare MCID. │
│ │ │Crearea unei platforme/ │
│ │ │aplicaţii care să conecteze │
│ │ │operatorii economici de profil │
│ │ │cu autorităţile administraţiei │
│ │ │publice cu atribuţii în domeniu│
│ │ │– MEAT, Ministerul Finanţelor │
│ │ │denumit în continuare MF, │
│ │ │Ministerul Educaţiei denumit în│
│ │ │continuare ME, instituţiile din│
│ │ │domeniul securităţii naţionale,│
│ │ │Administraţia Naţională a │
│ │ │Rezervelor de Stat şi Probleme │
│ │ │Speciale, precum şi alte │
│ │ │instituţii şi organisme │
│ │ │neguvernamentale ce au legătură│
│ │ │cu industria naţională de │
│ │ │apărare. │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │Participarea în programe de │ │
│ │cooperare tehnologică şi │ │
│ │industrială conform │ │
│ │Ordonanţei de urgenţă a │ │
│ │Guvernului nr. 124/2023 │ │
│ │privind derularea │Operaţionalizarea grupului de │
│ │operaţiunilor de cooperare │lucru prevăzut în legislaţie, │
│ │tehnologică şi industrială │privind iniţierea procesului de│
│ │în domeniile apărării şi │analiză asupra necesităţii │
│3. Dezvoltarea │securităţii, înfiinţarea, │identificării de măsuri pentru │
│de programe de │organizarea şi funcţionarea │protejarea intereselor │
│cooperare │Agenţiei Române de Cooperare│esenţiale de securitate ale │
│internaţională, │Tehnologică şi Industrială │României prin derularea de │
│atragerea │pentru Securitate şi Apărare│operaţiuni de cooperare │
│investitorilor │şi pentru modificarea şi │tehnologică şi industrială; │
│strategici │completarea Ordonanţei de │Creşterea cooperării │
│români sau │urgenţă a Guvernului nr. 57/│interinstituţionale între MEAT,│
│străini în zona │2015 privind salarizarea │ministerul de resort din care │
│industriei de │personalului plătit din │face parte autoritatea │
│apărare │fonduri publice în anul │contractantă sau a │
│ │2016, prorogarea unor │conducătorului institutiei │
│ │termene, precum şi unele │administrative autonome care │
│ │măsuri fiscal-bugetare şi HG│are calitatea de autoritate │
│ │nr. 438/2024 pentru │contractantă si CSAT. │
│ │aprobarea Normelor │ │
│ │metodologice de aplicare a │ │
│ │prevederilor Ordonanţei de │ │
│ │urgenţă a Guvernului nr. 124│ │
│ │/2023 │ │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │ │Colaborare la nivel naţional │
│ │ │a) asocierea unor operatori │
│ │ │economici cu capital de stat │
│ │ │din industria de apărare are │
│ │ │drept scop modernizarea, │
│ │ │retehnologizarea şi înnoirea │
│ │ │producţiei în scopul realizării│
│ │ │de produse competitive la │
│ │ │standarde NATO atât pentru │
│ │ │FSNA, cât şi pentru export; │
│ │ │b) elaborarea strategiei │
│ │ │privind asocierea operatorilor │
│ │ │economici cu capital majoritar │
│ │ │de stat din industria de │
│ │ │apărare, potrivit direcţiilor │
│ │ │de acţiune stabilite prin │
│ │ │Programul de Guvernare, │
│ │ │Strategia de apărare naţională │
│ │ │a României, Strategia militară │
│ │ │şi Carta Albă a Apărării; │
│ │ │c) promovarea unui parteneriat │
│ │ │instituţional strategic cu │
│ │ │principalii beneficiari │
│ │ │interni: Ministerul Apărării │
│ │ │Naţionale si Ministerul │
│ │ │Afacerilor Interne, Serviciul │
│ │ │Român de Informaţii, Serviciul │
│4. Promovarea │ │de Telecomunicaţii Speciale, în│
│colaborării │ │vederea stabilirii din timp a │
│naţionale si │ │programelor de achiziţii care │
│internaţionale │ │pot fi desfăşurate în │
│prin dezvoltarea│ │colaborare cu operatorii │
│de parteneriate │ │economici din industria │
│strategice; │ │naţională de apărare; │
│colaborarea în │ │d) sporirea colaborării cu │
│cadrul unor │ │Ministerul Afacerilor Externe │
│proiecte comune,│ │în vederea informării operative│
│inclusiv cu │Dezvoltarea cadrului necesar│cu privire la direcţiile │
│finanţare │asigurării îmbunătăţirii şi │strategice din domeniul │
│europeană; │diversificării proceselor de│industriei de apărare. │
│schimb de │asociere ale operatorilor │Colaborare la nivel │
│informaţii si │economici cu capital de stat│international/accesare fonduri │
│participare la │din industria naţională de │externe │
│exerciţii │apărare. │-Conectarea la programele şi │
│militare comune │Dezvoltarea cooperării în │proiectele EDA în domeniul │
│si implicarea │structurile UE. │cercetării, tehnologiilor şi │
│operatorilor │Participarea la proiecte şi │armamentelor; │
│economici din │programe în cadrul NATO/UE │-Identificarea, analizarea şi │
│industria de │Dezvoltarea fluxului │facilitarea implicării │
│apărare în │informaţional, prin │operatorilor economici din │
│proiecte │implementarea unor mecanisme│industria naţională de apărare │
│sustinute de │de cooperare în sistem │în iniţiativele de proiecte │
│iniţiative │integrat, în vederea │susţinute de Comisia Europeană │
│precum Planul de│acoperirii necesităţilor de │în domeniul industriei de │
│dezoltare a │transmitere a documentelor/ │apărare cum ar fi, dar fără a │
│capabilităţilor,│datelor/informărilor/ │se limita la: ASAP, EDIRPA, │
│denumit în │dispoziţiilor către/de la │EDIS, precum şi a │
│continuare CDP, │MEAT/operatori economici de │cercetării-dezvoltării pentru │
│cooperarea │stat şi cu capital privat, │apărare prin Fondul European │
│structurată │prin accesarea de proiecte/ │pentru Apărare; │
│permanentă, │programe cu finanţare din │Pentru ca activitatea │
│denumită în │fonduri europene │operatorilor economici din │
│continuare │nerambursabile │industria de apărare să se │
│PESCO, procesul │ │desfăşoare în parametri optimi,│
│annual coordonat│ │trebuie îndeplinite anumite │
│de revizuire │ │condiţii, care vizează: │
│privind │ │planificarea pe termen mediu şi│
│apărarea, │ │lung a demersurilor, asigurarea│
│denumit în │ │unui support financiar, │
│continuare CARD,│ │capacitarea resurselor │
│ţintele de │ │existente în spaţiul public │
│capabilităţi │ │intern, colaborarea cu entităţi│
│NATO; │ │externe, pentru accesare de │
│ │ │fonduri nerambursabile, │
│ │ │schimburi de bune practici, │
│ │ │parteneriate cu instituţii │
│ │ │similare. │
│ │ │Facilitarea implicării │
│ │ │operatorilor economici din │
│ │ │industria de apărare în │
│ │ │proiecte susţinute de │
│ │ │iniţiative precum Planul de │
│ │ │dezoltare a capabilităţilor - │
│ │ │CDP, cooperarea structurată │
│ │ │permanentă - PESCO, procesul │
│ │ │anual coordonat de revizuire │
│ │ │privind apărarea, denumit în │
│ │ │continuare CARD, ţintele de │
│ │ │capabilităţi NATO prin │
│ │ │transmiterea informărilor │
│ │ │privind apelurile de proiecte/ │
│ │ │programe, oferirea de │
│ │ │consultanţă specifică; │
│ │ │Afilierea operatorilor │
│ │ │economici din industria │
│ │ │naţională de apărare la │
│ │ │asociaţiile internaţionale de │
│ │ │profil în scopul racordării │
│ │ │acestora la activităţile │
│ │ │industriei europene. │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │ │Asigurarea unui mediu de lucru │
│ │ │sigur şi echitabil pentru │
│ │ │angajaţi, promovarea │
│ │ │diversităţii şi incluziunii │
│ │ │prin accent deosebit pe crearea│
│ │ │unui mediu de lucru care să │
│ │ │valorizeze şi să respecte │
│ │ │diferenţele individuale, │
│ │ │contribuind astfel la inovaţie │
│ │ │şi performanţă; │
│ │ │Adoptarea unor măsuri de │
│ │ │protecţie socială pentru │
│ │ │salariaţi, în cazul │
│ │ │concedierilor colective, │
│ │ │relocării sau redistribuirii, │
│ │ │mai ales cursuri de reconversie│
│ │ │profesională; │
│ │ │Investiţii în formarea şi │
│ │ │pregătirea angajaţilor pentru a│
│ │ │avea o forţă de muncă bine │
│ │ │pregătită şi motivată prin │
│ │ │dezvoltarea abilităţilor │
│ │ │profesionale ale personalului │
│ │ │prin programe de specializare a│
│ │ │resursei umane, precum: │
│ │ │desfăşurarea unor cursuri de │
│ │ │achiziţii, legislaţie, │
│ │ │management de proiect; │
│ │ │Lansarea unor acţiuni de │
│ │ │recrutare a personalului din │
│ │ │mediul academic şi din │
│ │ │instituţiile de învăţământ │
│ │ │profesionale; │
│ │ │Implementarea unor parteneriate│
│ │ │între MEAT şi Ministerul │
│ │ │Educaţiei, Academia Tehnică │
│ │ │Militară, organizaţiile │
│ │ │sindicale, alte structuri care │
│ │ │pot furniza expertiză şi │
│ │ │pregătire de specialitate, în │
│ │ │vederea instituirii unor │
│ │ │programe educaţionale duale │
│ │ │pentru industria de apărare, │
│ │ │astfel încât să existe premise │
│ │ │pentru suplinirea deficitului │
│ │ │de capital uman. │
│ │ │Elaborarea unor programe de │
│ │ │master în cadrul Academiei │
│ │ │Tehnice Militare în colaborare │
│ │ │cu C.N. ROMARM S.A., adaptate │
│ │ │absolvenţilor facultăţilor cu │
│ │ │profil politehnic, în vederea │
│ │ │pregătirii acestora pentru │
│ │ │industria de apărare şi │
│5. Creşterea │ │atragerea acestora prin │
│capacităţii │ │semnarea de contracte în cazul │
│industriei de │Creşterea capacităţii │admiterii la master; │
│apărare de a │industriei de apărare de a │Utilizarea eficientă a │
│gestiona │gestiona competent şi │resurselor materiale şi │
│competent şi │durabil resursele puse la │financiare, precum şi protecţia│
│durabil │dispoziţia sa │mediului prin investiţii în │
│resursele puse │ │cercetare şi dezvoltare, │
│la dispoziţia sa│ │modernizarea echipamentelor │
│ │ │tehnologiilor şi asigurarea │
│ │ │unui management eficient al │
│ │ │operaţiunilor; │
│ │ │Implementarea unor politici şi │
│ │ │practici care să minimizeze │
│ │ │risipa şi să protejeze mediul │
│ │ │înconjurător prin adoptarea │
│ │ │tehnologiilor care reduc │
│ │ │consumul de energie în │
│ │ │producţie şi operaţiuni, │
│ │ │implementarea unor sisteme de │
│ │ │reciclare şi de gestionare a │
│ │ │deşeurilorpentru e reduce │
│ │ │impactul asupra mediului, │
│ │ │prioritizarea achiziţiilor de │
│ │ │materiale şi echipamente care │
│ │ │sunt ecologice şi sustenabile. │
│ │ │Identificarea problemelor de │
│ │ │mediu, precum: poluare │
│ │ │istorică, acumulări de materii │
│ │ │prime, produse depozitate peste│
│ │ │termenele de folosire sau │
│ │ │expirate, efecte ale │
│ │ │tehnologiilor şi proceselor de │
│ │ │fabricaţie învechite şi │
│ │ │introducerea acestora într-un │
│ │ │program unitar de mediu, la │
│ │ │nivel naţional; │
│ │ │Operarea unor modificări │
│ │ │legislative pentru a se realiza│
│ │ │anumite investiţii de interes │
│ │ │strategic, în conformitate cu │
│ │ │legislaţia de mediu din România│
│ │ │şi cea comunitară; │
│ │ │Promovarea unui act normativ │
│ │ │prin care să se realizeze, în │
│ │ │baza unei evaluări, eliberarea │
│ │ │unor certificate de către │
│ │ │organisme independente, care să│
│ │ │ateste că operatorul economic │
│ │ │se conformează anumitor │
│ │ │standarde de gestionare a │
│ │ │mediului raportat la Sistemul │
│ │ │Comunitar de Management │
│ │ │Ecologic şi Audit, denumit în │
│ │ │continuare EMAS sau la │
│ │ │standarde de gestionare a │
│ │ │mediului bazate pe standardele │
│ │ │europene sau internaţionale în │
│ │ │domeniu şi certificate de │
│ │ │organisme conforme cu │
│ │ │legislaţia comunitară sau │
│ │ │standardele europene privind │
│ │ │certificarea. │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │ │Revitalizarea industriei de │
│ │ │apărare prin adoptarea unor │
│ │ │planuri de restructurare │
│ │ │operaţională a unor companii, │
│ │ │de la caz la caz; │
│ │ │Realizarea de investiţii în │
│ │ │retehnologizarea fluxurilor de │
│ │ │producţie şi mentenanţă pentru │
│ │ │menţinerea competitivităţii. │
│ │ │Menţinerea unor domenii/ │
│ │ │operatori economici care să │
│ │ │asigure gradul necesar de │
│ │ │autonomie privind înzestrarea │
│ │ │FSNA atât la pace, cât şi în │
│ │ │condiţii de război/mobilizare; │
│ │ │Continuarea procesului de │
│ │ │asociere a operatorilor │
│ │ │economici români cu companii │
│ │ │puternice recunoscute │
│ │ │internaţional. │
│ │ │Viziune │
│ │ │Pentru a depăşi provocările │
│ │ │actuale, România are nevoie de │
│ │ │o viziune pe termen lung şi de │
│ │ │o direcţie strategică în │
│ │ │domeniul industriei de apărare.│
│ │ │C.N. ROMARM S.A., companie │
│ │ │reprezentativă a acestui │
│ │ │domeniu, reprezintă cel mai │
│ │ │important actor de implementare│
│ │ │al acestei direcţii strategice.│
│ │ │Printr-o nouă viziune │
│ │ │strategică, un management │
│ │ │performant şi stabilitate │
│ │ │juridică, economică şi │
│ │ │competenţe tehnice recunoscute,│
│ │ │C.N. ROMARM S.A. trebuie să-şi │
│ │ │construiască o concepţie pe │
│ │ │termen mediu şi lung, capabilă │
│ │ │să realizeze: strategii de │
│ │ │produs, gestionare eficientă şi│
│ │ │operativă a relaţiilor cu │
│ │ │clienţii interni şi externi, │
│ │ │proiecte şi programe │
│ │ │competitive, transfer de │
│ │ │tehnologie, programe de │
│ │ │cooperare tehnologică şi │
│ │ │industrială, cu invocarea art. │
│ │ │346 din TFUE, o imagine bună a │
│ │ │industriei naţionale de apărare│
│ │ │în ţară şi în străinătate. În │
│ │ │acelaşi timp, C.N. ROMARM S.A. │
│ │ │trebuie să reprezinte │
│ │ │principalul furnizor al │
│ │ │structurilor FSNA, cu produse │
│ │ │de înaltă calitate la standarde│
│ │ │NATO. │
│ │ │Scopul reorganizării ROMARM │
│ │ │urmăreşte revitalizarea │
│ │ │Companiei astfel încât │
│ │ │industria naţională de apărare │
│ │ │să poată fi integrată în │
│ │ │lanţuri de producţie străină. │
│ │ │C.N. ROMARM S.A trebuie să │
│ │ │reprezinte un brand românesc, │
│ │ │un integrator de produse/ │
│ │ │proiecte/capabilităţi care să │
│ │ │ofere siguranţă şi încredere. │
│ │ │C.N. ROMARM SA se va organiza │
│ │ │într-o structură modernă, în │
│ │ │spiritul trendului european, │
│ │ │astfel încât să se aplice │
│ │ │principiile strategiilor de │
│ │ │grup privind îmbunătăţirea │
│ │ │activităţii şi eficienţei │
│ │ │utilizării resurselor. │
│ │ │Obiective specifice: │
│ │ │1. C.N ROMARM S.A. – integrator│
│ │ │de produs atât pentru industria│
│ │ │de stat cât şi pentru cea │
│ │ │privată, lider naţional şi │
│ │ │regional pe piaţa de profil │
│ │ │2. C.N. ROMARM S.A. – parte │
│ │ │consistentă a ecosistemului │
│ │ │privind │
│ │ │cercetarea-dezvoltarea-inovarea│
│ │ │în industria de apărare │
│ │ │3. C.N.ROMARM S.A. – prezenţă │
│ │ │şi promovare constantă pe │
│ │ │pieţele externe, politică de │
│ │ │marketing adecvată │
│ │ │4. C.N. ROMARM S.A. – │
│ │ │participant activ şi integrator│
│ │ │în cadrul proiectelor europene │
│ │ │şi dezvoltate de UE/NATO/alţi │
│ │ │parteneri strategici │
│ │ │Direcţii de acţiune: │
│ │ │a) Schimbarea formei de │
│ │ │organizare-funcţionare a │
│ │ │companiei │
│ │ │C.N. ROMARM S.A. se va │
│ │ │reorganiza în spiritul │
│ │ │valorilor europene, astfel │
│ │ │încât să se aplice principiile │
│6. Modernizare │ │strategiilor de grup privind │
│şi reorganizare │ │îmbunătăţirea activităţii şi │
│în industria de │ │eficienţei utilizării │
│apărare │ │resurselor. Noua structură │
│naţională prin │ │organizatorică a C.N. ROMARM │
│încurajarea │Modernizare şi restructurare│S.A. se va realiza sub │
│investiţiilor │Reorganizarea C.N. ROMARM │coordonarea MEAT, prin Direcţia│
│directe, a │S.A. │Industria Naţională de Apărare │
│transferurilor │ │şi va fi bazată pe direcţii │
│de know-how, │ │strategice pe domenii │
│tehnologie şi a │ │specializate de activitate. │
│managementului │ │De la caz la caz, se va analiza│
│performant. │ │restructurarea prin │
│ │ │desfiinţarea/reorganizarea sau │
│ │ │comasarea unor filiale. Această│
│ │ │acţiune va viza, de la caz la │
│ │ │caz, specializarea sau │
│ │ │implicarea comună pentru │
│ │ │anumite categorii de produse; │
│ │ │centralizarea unor decizii, │
│ │ │precum: achiziţii de materii │
│ │ │prime/consumabile, sau │
│ │ │descentralizarea unor │
│ │ │activităţi, precum: │
│ │ │valorificarea produselor, │
│ │ │promovarea. În acelaşi rând va │
│ │ │fi redefinit rolului structurii│
│ │ │centrale şi a filialelor astfel│
│ │ │încât ambele tipuri de │
│ │ │structuri să fie răspunzătoare │
│ │ │şi implicate pentru atingerea │
│ │ │indicatorilor de producţie şi │
│ │ │valorificare; vor fi demarate │
│ │ │unele măsuri de valorificare a │
│ │ │activelor excedentare; se va │
│ │ │urmări scăderea costurilor de │
│ │ │producţie şi urmărirea creării │
│ │ │unor centre de profit. │
│ │ │În cadrul aparatului central al│
│ │ │C.N. ROMARM S.A. o direcţie │
│ │ │importantă va fi cea de │
│ │ │cercetare-dezvoltare-inovare │
│ │ │care va conlucra cu toate │
│ │ │celelate direcţii acordând │
│ │ │suport de specialitate inclusiv│
│ │ │în procesul de depunere a unor │
│ │ │proiecte de interes strategic │
│ │ │pentru România. │
│ │ │b) Creşterea exporturilor │
│ │ │Creşterea exporturilor şi, în │
│ │ │general, a vânzărilor, necesită│
│ │ │crearea unor produse moderne şi│
│ │ │competitive, fapt ce presupune │
│ │ │asociere cu producători │
│ │ │consacraţi şi diminuarea │
│ │ │costurilor indirecte precum şi │
│ │ │revizuirea modului în care sunt│
│ │ │negociate licenţele de export. │
│ │ │C.N. ROMARM S.A. trebuie să-şi │
│ │ │consolideze actualul portofoliu│
│ │ │de produse, să îl diversifice │
│ │ │cu unele noi, cerute de piaţă, │
│ │ │şi să-şi crească volumul │
│ │ │operaţiunilor comerciale, bazat│
│ │ │pe un marketing activ şi ferm, │
│ │ │corelat cu un mediu legislativ │
│ │ │adecvat şi funcţional. │
│ │ │Pe termen scurt, eforturile │
│ │ │trebuie corelate cu politica de│
│ │ │înzestrare a beneficiarilor │
│ │ │interni, şi direcţionate către │
│ │ │pregătirea de oferte fezabile │
│ │ │pentru re-echiparea cu sisteme │
│ │ │de luptă, de sprijin şi │
│ │ │logistic. │
│ │ │c) Obiective strategice │
│ │ │Obiectivele strategice care │
│ │ │trebuie urmărite prin procesul │
│ │ │de reorganizare a C.N. ROMARM │
│ │ │S.A. în vederea eficientizării │
│ │ │activităţii: │
│ │ │1. diminuarea arieratelor, │
│ │ │reducerea pierderilor şi │
│ │ │recuperarea creanţelor; │
│ │ │2. regruparea capacităţilor de │
│ │ │producţie pentru apărare, │
│ │ │avându-se în vedere eliminarea │
│ │ │dualităţii şi/sau pluralităţii │
│ │ │activităţilor de producţie; │
│ │ │3. retehnologizarea, │
│ │ │redimensionarea şi modernizarea│
│ │ │capacităţilor de producţie, │
│ │ │luând în considerare evoluţia │
│ │ │pieţei de profil, precum şi │
│ │ │compatibilizarea produselor şi │
│ │ │tehnologiilor cu cerinţele │
│ │ │asociate calităţii României de │
│ │ │membru al structurilor │
│ │ │euroatlantice; │
│ │ │4. dezvoltarea capacităţilor │
│ │ │care să contribuie semnificativ│
│ │ │la realizarea securităţii │
│ │ │aprovizionării, îndeosebi în │
│ │ │domeniul producţiei de muniţii;│
│ │ │5. realizarea unor capabilităţi│
│ │ │reale, viabile de │
│ │ │cercetare-dezvoltare care să │
│ │ │asigure o contribuţie majoră în│
│ │ │realizarea unor produse │
│ │ │militare competitive în cadrul │
│ │ │industriei naţionale de │
│ │ │apărare; │
│ │ │6. consolidarea şi creşterea │
│ │ │volumului exporturilor pentru │
│ │ │crearea fondurilor necesare │
│ │ │realizării programelor de │
│ │ │modernizare a produselor din │
│ │ │portofoliu. │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │ │Încurajarea IMM-urilor de a │
│7. Menţinerea şi│ │deveni un element important al │
│dezvoltarea unui│ │politicii industriale naţionale│
│mediu de afaceri│ │prin facilitarea accesului în │
│atractiv, menit │ │lanţul de aprovizionare al │
│să sporească │ │industriei de industrie de │
│fluxul │ │apărare şi securitate. │
│investiţional, │Creşterea implicării │Realizarea unor consultări │
│să stimuleze │IMM-urilor în lanţul de │lunare între MEAT, IMM-uri şi │
│modernizarea │aprovizionare │industria de stat pentru a │
│tehnologică şi │ │identifica mecanisme concrete │
│înnoirea │ │prin care se pot impulsiona │
│permanentă a │ │cooperările dintre public şi │
│proceselor şi │ │privat, investiţiile în │
│produselor │ │industria naţională de apărare,│
│ │ │precum şi eventualele │
│ │ │modificări legislative. │
└────────────────┴────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
SECŢIUNEA 7 Rezultatele aşteptate În prezent atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, în special datorită noului context geopolitic, există o puternică determinare şi un interes crescut pentru transformarea şi revitalizarea industriei naţionale de apărare, industrie strategică de interes naţional, prin transformarea acesteia într-o industrie rezilientă, competitivă, sustenabilă, digitală, inovatoare şi colaborativă capabilă să contribuie la protejarea intereselor de securitate dar şi la dezvoltarea durabilă a României. Fără a avea pretenţia de a exprima totalitatea aşteptărilor sunt enumerate câteva dintre acestea cu rol primordial: 1. Conştientizarea la nivel naţional a rolului industriei de apărare, cea care asigură baza tehnico-materială a sistemului de apărare naţională, prin includerea necesităţii dezvoltării acesteia şi a parteneriatului strategic cu alte instituţii publice, în documentele strategice relevante ale României, precum: Strategia naţională de apărare a ţării, Strategia militară a României, Carta albă a Apărării, Programul de guvernare, Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă, Strategia naţională pentru competitivitate, Strategia naţională de export; 2. Asigurarea creşterii nivelului investiţiilor bugetare la operatorii economici de stat până la o medie de 750.000 mii lei pe an; 3. Dublarea cifrei de afaceri la toţi operatorii economici de stat din industria de apărare; 4. Planificarea, executarea şi controlul realizării programelor de investiţii în proporţie de peste 95%; 5. Asigurarea capacităţilor de producţie retehnologizate şi modernizate pentru realizarea unei cifre de afaceri la operatorii economici de stat la aprox. 1.800.000 mii lei pe an; 6. Realizarea capacităţilor de producţie pentru fabricarea pulberilor, pulberi cu bază simplă, dublă, triplă şi sferică, dezvoltarea capacităţilor pentru producerea de explozivi brizanţi, precum: TNT, RDX, PETN şi a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete; 7. Realizarea capacităţilor de fabricare a armamentului de infanterie standard NATO; 8. Modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor de producţie a muniţiilor, cu accent pe omologarea muniţiilor standard NATO necesare noilor mijloace de luptă intrate în dotarea MApN; 9. Reluarea producţiei şi/sau dezvoltarea de noi capacităţi de producţie privind muniţia de artilerie calibru mare şi cu o perioadă de tranziţie la standard NATO; 10. Refacerea capacităţilor de producţie ale operatorilor economici de stat, inclusiv din domeniul aerospaţial şi naval; 11. Retehnologizarea capacităţilor care pot asigura executarea lucrărilor de mentenanţă pentru refacerea stării tehnice a echipamentelor militare, atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război cât şi modernizarea acestora; 12. Retehnologizarea capacităţilor de fabricaţie în domeniul vehiculelor militare de luptă pe roţi şi şenile pentru a putea asigura producţia, integrarea, testarea şi mentenanţa în ţară a vehiculelor necesare Forţelor Sistemului Naţional de Apărare; 13. Creşterea productivităţii muncii pe persoană cu un ritm mediu anual de 10%; 14. Creşterea numărului de cercetători la operatorii economici de stat cu 100%; 15. Creşterea investiţiilor în dotarea cu mijloace specifice cercetării-dezvoltării-inovării la aprox. 2% din valoarea investiţiilor publice din domeniul industriei naţionale de apărare; 16. Creşterea numărului de operatori economici care colaborează cu mediul academic şi organizaţii de cercetare; 17. Creşterea ponderii operatorilor economici de stat şi privaţi care fabrică produse inovative la un număr de cel puţin 30; 18. Creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii care operează în domeniul industriei naţionale de apărare cu cel puţin 50 de operatori; 19. Creşterea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice cu 50%; 20. Dezvoltarea capabilităţilor operatorilor economici privaţi pentru realizarea şi integrarea sistemelor de comunicaţii şi informatică, de comandă-control şi a realizării de software destinat domeniul apărării şi securităţii naţionale; 21. Creşterea numărului întreprinderilor mici şi mijlocii care să participe la realizarea de produse militare inovative, în special în domeniul electronicii, comunicaţiilor, senzorilor, radarelor, vehicule de luptă fără pilot la bord/vehiculelor autonome de luptă, echipamentelor de protecţie ş.a., dar şi la refacerea lanţurilor de aprovizionare a marilor operatori economici din industria naţională de apărare; 22. Refacerea unor lanţuri de aprovizionare a operatorilor economici din industria naţională de apărare, prin încurajarea şi sprijinirea companiilor mici şi mijlocii; 23. Realizarea, prin aplicarea programelor de retehnologizare şi a creşterii producţiei, a condiţiilor pentru creşterea numărului de noi locuri de muncă în industria naţională de apărare cu până la 10.000 specialişti; 24. Aplicarea principiilor tranziţiei verzi care să conducă la creşterea eficienţei energetice şi a reducerii amprentei de carbon cu până la 30%; 25. Realizarea digitalizării operatorilor economici de stat, prin creşterea investiţiilor în achiziţionarea de calculatoare, softuri, licenţe, servere, baze de date şi acces la reţele de internet rapide, cu 100%; 26. Aplicarea principiilor economiei circulare va asigura creşterea gradului de valorificare a materiilor prime cu peste 95%; 27. Transformarea industriei naţionale de apărare într-o industrie capabilă să realizeze produse inovative, prin investiţii publice care vor asigura creşterea numărului de cercetători, colaborarea cu mediul academic şi cu organizaţiile de cercetare, a bazei tehnice de cercetare şi a numărului de brevete, inovaţii, patente ş.a.; 28. Crearea cadrului legislativ pentru a putea furniza produse şi servicii către ţări terţe prin vânzări de tip G2G; 29. Creşterea numărului de brevete, inovaţii, patente la operatorii economici de stat la un număr de 100. SECŢIUNEA 8 Indicatorii În procesul de analiză a stării industriei naţionale de apărare au fost folosite metode de analiză ştiinţifice bazate pe indicatori obiectivi şi măsurabili. Indicatorii utilizaţi au permis măsurarea performanţelor operatorilor economici de stat într-o gamă largă de activităţi şi procese de producţie, pe perioade determinate de timp, de natură cantitativă şi calitativă care au oferit suportul stabilirii obiectivelor generale şi speciale, a direcţiilor de acţiune şi a măsurilor cuprinse în Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030. Indicatorii pe baza cărora se va monitoriza, controla şi măsura gradul de implementare a Strategiei şi a Planului vizează următoarele domenii: a) activitatea financiară b) baza tehnico-materială c) lanţurile de aprovizionare d) investiţii e) producţie f) importuri g) exporturi h) resurse umane i) guvernanţă corporativă j) consumuri energetice k) controlul calităţii, autorizări, certificări l) cercetare-dezvoltare-inovare m) tehnică de informaţii şi calculatoare n) situaţiile juridice o) activităţile la mobilizare Direcţii de acţiune: 1. Realizarea unui mecanism şi a unei matrice, cu indicatori, prin care companiile să transmită rapoarte de progres privind stadiul îndeplinirii măsurilor şi acţiunilor din Planul de Implementare a Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030; 2. Creşterea capacităţii administrative a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în domeniul managementului strategic şi managementul performanţei în Industria Naţională de Apărare prin utilizare de instrumente aferente Programul Operaţional Capacitate Administrativă. SECŢIUNEA 9 Procedurile de monitorizare şi evaluare Procedurile de monitorizare şi evaluare a strategiei sunt esenţiale pentru a asigura că obiectivele stabilite sunt atinse eficient şi că resursele sunt utilizate în mod optim. Aceste proceduri includ: a) Implementarea direcţiilor de acţiune şi intervenţii pe domeniile prioritare se face prin monitorizarea progresului în implementarea planului de acţiune pentru fiecare proiect/program inclus în strategie, cu etape şi termene bine definite. b) Responsabilităţi clar definite prin: 1. Alocarea responsabilităţilor specifice pentru fiecare etapă a procesului de implementare, de la aprobarea strategiei până la diseminarea şi monitorizarea acesteia. 2. Stabilirea personalului responsabil cu monitorizarea şi evaluarea implementării strategiei, care să includă un secretariat tehnic şi să urmărească progresul (prin ordin al Ministrului MEAT se va stabili personal din cadrul DINA, precum şi alte persoane cu atribuţii în domeniu). c) Sesiuni de informare pentru potenţialii beneficiari cu privire la oportunităţile de finanţare din fonduri europene şi guvernamentale. d) Monitorizarea anuală, prin realizarea rapoartelor de monitorizare şi evaluarea finală a implementării strategiei, precum şi pregătirea actualizării documentelor strategice pentru perioadele următoare. e) Utilizarea indicatorilor de performanţă pentru a măsura realizările imediate şi efectele acţiunilor întreprinse în cadrul strategiei. Aceste proceduri vor asigura transparenţa, responsabilitatea şi eficienţa în implementarea strategiei, contribuind astfel la dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor de apărare ale României. Măsuri pentru punerea în aplicare a prezentei Strategii: 1. Strategia Naţională pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 va fi aprobată de către Guvernul României printr-o Hotărâre. 2. Stadiul implementării Strategiei va fi analizat anual în cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Primul termen de raportare asupra implementării este luna iulie 2025. Analiza privind stadiul implementării Strategiei va face anual obiectul unui Raport de Informare către CSAT. Raportul de Informare va cuprinde şi un raport de evaluare anuală al Planului Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei conform Reperelor privind Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 prevăzute în Anexa 2. 3. Strategia va fi supusă unui proces de analiză, revizuire, completare şi îmbunătăţire la fiecare doi ani în cadrul MEAT. Primul termen de prezentare a revizuirii, îmbunătăţirii şi completării este luna iulie 2026. 4. După aprobarea Strategiei, în termen de 90 de zile, MEAT, împreună cu instituţiile partenere, precum: MApN, MAI, SRI, STS, SPP, SIE, ANRSPS, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, vor elabora un Plan naţional de acţiune, document clasificat potrivit legislaţiei în vigoare, în care vor fi enumerate activităţile specifice domeniului. SECŢIUNEA 10 Instituţiile responsabile În vederea implementării, monitorizării, evaluării, controlului şi îmbunătăţirii Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 este necesar să fie adoptate principiile guvernanţei publice multi-level în cadrul căreia decidenţii şi structurile instituţionale cooperează nu numai pe niveluri ierarhice dar şi în plan orizontal, chiar în condiţiile în care au o altă subordonare instituţională. Principiile guvernanţei publice multi-level pe care toate instituţiile implicate trebuie să le respecte sunt: deschidere şi transparenţă, participare, coerenţă, eficacitate, responsabilitate, inovaţia. Autorităţi publice centrale implicate: Implicate ierarhic a) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării; b) Guvernul României; c) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului: 1. Direcţia Industria Naţională de Apărare; 2. Agenţia Română de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare 3. C.N.ROMARM S.A. 4. Operatori din industria de apărare Implicate pe orizontală a) Ministerul Apărării Naţionale; b) Ministerul Afacerilor Interne; c) Serviciul Român de Informaţii; d) Serviciul de Informaţii Externe; e) Serviciul de Protecţie şi Pază; f) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; g) Ministerul Justiţiei: 1. Administraţia Naţională a Penitenciarelor; h) Ministerul Afacerilor Externe; i) Ministerul Educaţiei; j) Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; k) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; l) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; m) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale; Autorităţi publice locale: a) Consilii Judeţene, unde sunt operatori economici din industria naţională de apărare; b) Primării, unde sunt operatori economici din industria naţională de apărare. Sistemul de guvernanţă publică multinivel este cel care poate asigura o cooperare interinstituţională care să asigure coerenţă şi pragmatism în îndeplinirea obiectivelor generale şi specifice, a direcţiilor de acţiune şi a măsurilor stabilite prin Strategie. SECŢIUNEA 11 Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Întregul demers întreprins pentru elaborarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 a fost fundamentat pe nevoile FSNA pentru asigurarea securităţii naţionale a României şi a angajamentelor politice asumate privind alocarea a 2,5% din PIB, în următorii 6 ani, cheltuielilor pentru apărare, iar din sumele rezultate a peste 20% pentru înzestrarea armatei şi 2% pentru cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul militar. Pentru realizarea obiectivelor şi implementarea Strategiei vor fi folosite, în funcţie de specificul tipului de operator economic, de stat sau privat, următoarele fonduri: a) fonduri de la bugetul de stat pentru majorare de capital; b) fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate programelor de investiţii pentru dezvoltare; c) fonduri din surse proprii; d) fonduri de sprijin sau din scheme de ajutor de stat; e) fonduri europene nerambursabile; f) Fondul european de apărare - buget de aproape 8 mild. Euro pentru perioada 2021-2027: 2,7 miliarde EUR pentru finanţarea activităţii colaborative de cercetare în domeniul apărării şi 5,3 miliarde EUR pentru finanţarea proiectelor colaborative de dezvoltare a capabilităţilor în completarea contribuţiilor naţionale; g) Programul european de investiţii în domeniul apărării, în valoare de 500 mil. Euro, pe termen scurt care să asigure achiziţii într-un mod colaborativ, în special pentru refacerea stocurilor, care sunt dezvoltate în mod colaborativ în cadrul UE; h) Programul european de inovare în domeniul apărării în valoare de 2 mild. Euro pentru a face din Europa un centru de inovare în domeniul apărării; i) credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale, în funcţie de politica acestora, precum: Banca Europeană de Investiţii - BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - BERD, Banca Mondială etc., precum şi din alte surse, precum: fonduri suverane, fonduri private cu profil investiţional, pentru susţinerea unor proiecte naţionale congruente cu obiectivele Strategiei; bănci comerciale. j) alte produse financiare, inclusiv prin utilizarea mai activă a pieţei de capital, în speţă prin lansarea de oferte publice iniţiale (IPO); k) încurajarea în continuare a investiţiilor străine directe, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung, promovarea parteneriatului public-privat etc.; l) analiza oportunităţii constituirii "Fondului pentru industria naţională de apărare" din sume obţinute prin atragerea unor capitaluri private (contribuţii ale unor operatori privaţi, fonduri de investiţii, societăţi de investiţii financiare şi altele). Este necesar un nou "Acord politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare" care să ţină cont de noile realităţi geopolitice şi care să dea o perspectivă şi predictibilitate clară pentru perioada 2024-2030 şi care să consfinţească: a) 2,5% din PIB alocări bugetare pentru MApN.; b) peste 20% din suma rezultată pentru înzestrarea armatei; c) 2% pentru cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul militar; d) peste 20% din suma pentru înzestrare alocată pentru achiziţii de la operatorii economici români; e) alocarea a cel puţin 750.000 mii lei pentru investiţii la operatorii economici din industria naţională de apărare; SECŢIUNEA 12 Implicaţiile asupra cadrului juridic În elaborarea Strategiei au fost luate în considerare prevederile majorităţii actelor normative române şi europene, cu incidenţă în domeniul industriei naţionale de apărare dar a fost realizată şi o analiză a conţinutului documentelor legislative pentru a stabili în ce măsură unele prevederi nu mai sunt de actualitate sau care necesită modificări. Astfel, se au în vedere: Modificarea cadrului legislativ astfel încât operatorii economici din domeniul producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, precum şi alte domenii în care operatorii economici din industria de apărare îşi desfăşoară activitatea să fie incluşi în procesul privind accesare diferitelor fonduri prin scheme de ajutor de stat, garantare şi contra-garantare, fonduri pentru IMM-uri, fonduri europene ş.a. Modificarea legislaţiei în sensul realizării operative a liniilor de fabricaţie pentru produse militare astfel încât implementarea proiectelor, inclusiv cele cu finanţare externă, să decurgă conform calendarelor stabilite. După aprobarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030, în procesul de elaborare a Planului de Implementare vor fi realizate propuneri concrete. Anexele 1-3 fac parte integrantă din prezenta Strategie. ANEXA 1 la Strategie Cadrul legal existent La nivel naţional: a) Hotărârea Guvernului nr. 438/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2023 privind derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2023 privind derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare c) Hotărârea Guvernului nr. 864/2023 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare; d) Programul de guvernare 2023-2024 - Viziune pentru naţiune aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2023 pentru acordarea încrederii Guvernului; e) Hotărârea Parlamentului nr. 22/2020 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024; f) Hotărârea Guvernului nr. 1321/2021 privind aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României, pentru perioada 2022-2027, precum şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de securitate cibernetică a României, pentru perioada 2022-2027; g) Hotărârea Guvernului nr. 933/2022 privind aprobarea Strategiei naţionale de cercetare, inovare şi specializare inteligentă 2022-2027; h) Hotărârea Guvernului nr. 395/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de export a României pentru perioada 2014-2020; i) Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, cu modificările şi completările ulterioare; j) Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările şi completările ulterioare; k) Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; l) Ordonanţa Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea şi împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forţelor destinate apărării naţionale, aprobată prin legea nr. 50/1999, cu modificările şi completările ulterioare; m) Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare; n) Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; o) Legea nr. 83/2012 pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare dintre Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda şi Regatul Suediei, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012; p) Hotărârea Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare; q) Hotărârea Guvernului nr. 832/2021 pentru aprobarea Strategiei militare a României; r) Hotărârea Parlamentului nr. 28/2021 pentru aprobarea Cartei albe a apărării; s) Hotărârea Guvernului nr. 718/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia infrastructurilor critice. La nivel UE: a) Strategia Industrială Europeană de Apărare (EDIS) - 2024 b) Programul european pentru industria de apărare (EDIP) - 2024 c) Busola strategica a UE - 2022; d) Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene; e) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; f) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, iulie 2013; g) Strategia europeană de apărare - O Europă sigură într-o lume mai bună, decembrie 2003; h) Strategia de apărare internă a Uniunii Europene - Către un model european de apărare, martie 2010; i) Strategia de apărare internă a UE în acţiune: 5 paşi către o Europă mai sigură - COM(2010) 673 final; j) Politica industrială în domeniul securităţii - Plan de acţiune pentru o industrie a securităţii inovatoare şi competitivă - COM (2012) 417 final; k) Strategia de Apărare Cibernetică a UE (Comunicare Comună către Parlamentul European, Consiliul Europei, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor); l) Agenda europeană privind cercetarea şi inovarea în materie de apărare; m) Orizont 2020 - Programul-cadru pentru cercetare şi inovare - COM(2011) 808 final; n) European Defence Technological and Industrial Base Strategy, aprobată de Comitetul Director EDA în formatul miniştrilor apărării la 14.05.2007; o) Towards a more competitive and efficient defence and security sector, iunie 2013; p) Final Report by High Representative/Head of the EDA on the Common Security and Defence Policy, octombrie 2013; q) Strategia EUROPA 2020, martie 2010; r) Directiva UE nr. 40 din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice şi de înlocuire a Deciziei - cadru 222 din 2005; s) The Digital Agenda for Europe - Driving European growth digitally - COM(2012) 784 final; t) Cybersecurity strategy of the European Union: An Open, Safe and Secure Cyberspace - JOIN(2013) 1 final; u) An Iniţial Long-Term Vision for European Defence Capability and Capacity Needs, EDA, October 2006; v) Joint Action 2004/551/CFSP of 12 July 2004 (hereinafter referred to as the JA) on the establishment of the European Defence Agency EDA Capability Development Plan (CDP). La nivel NATO: a) NATO Strategic Concept 2022; b) NATO 2020: Assured Security, Dynamic Engagement; c) C-M(2011)0022, Political Guidance, 14.03.2011; d) PO(2009)0042, Outline Model for a NATO Defence-planning Process, 01.04.2009; e) SHAPE/CPPCCAMFCR/JM/281143 (5000 TSC FRX 0030/TT-7673/Ser:NU0053), BI-SC Agreed Capability Codes and Capability Statements, 14.10.2011; f) NATO Arhitecture Framework version 3.1 - NAFv3.1; g) NATO Interoperability Standards and Profiles AdaP-34(G) - NISP 2013; h) MC 593/1 Minimum Level of Command and Control (C2) Services Capabilities in Support of Combined Joint NATO Operations in a Land Based Environment. ANEXA 2 la Strategie Repere privind Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 1. Finanţarea Planului Naţional de Acţiune Acţiunile prevăzute în Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 se vor susţine prin: a. alocări bugetare anuale ale MEAT, b. proiecte care se vor derula în Cadrul Financiar Multianual 2021 -2027, c. proiecte cu finanţare directă de la Comisia Europeană, d. Programul pentru industria europeană de apărare (EDIP) pentru perioada 2025-2027 e. proiecte finanţate prin alte mecanisme (Planul de dezvoltare a capabilităţilor (CDP), cooperarea structurată permanentă (PESCO), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), propunerilor EDIS etc.). 2. Implementarea Planului Naţional de Acţiune O parte dintre activităţile specifice Planului Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 vor fi asumate şi coordonate de către MEAT. Alte activităţi specifice vor putea fi implementate prin implicarea partenerilor instituţionali şi competiţii de proiecte şi/sau alte mecanisme specifice, care mobilizează la acţiune toate părţile implicate în dezvoltarea industriei naţionale de apărare. Potrivit cadrului legislativ privind informaţiile clasificate, o serie de date utilizate în procesul de elaborare al Strategiei transmise de autorităţile publice centrale au fost centralizate la nivelul MEAT şi nu pot fi aduse în atenţia publicului. Din acest considerent, pentru direcţiile de acţiune stabilite prin Strategie, MEAT va elabora planuri de activităţi specifice, cu caracter clasificat, potrivit legislaţiei în vigoare. După aprobarea Strategiei, MEAT, împreună cu instituţiile partenere (MApN, MAI, SRI, STS, SPP, SIE, ANRSPS, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării etc.) vor elabora un Plan naţional de acţiune, în termen de 90 de zile, document clasificat potrivit legislaţiei în vigoare, în care vor fi enumerate activităţile specifice domeniului. 3. Monitorizarea şi evaluarea implementării Planului Naţional de Acţiune MEAT are rolul şi responsabilitatea de a monitoriza şi evalua anual stadiul implementării Planului Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030. MEAT îşi va dezvolta un mecanism propriu de monitorizare a implementării Planului Naţional de Acţiune, care va fi parte distinctă în platforma de monitorizare a Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030. Evaluarea Planului Naţional de Acţiune se face cu implicarea instituţiilor partenere enumerate mai sus. Raportul de evaluare anuală al Planului Naţional de Acţiune este parte integrantă a Raportului de Informare care va fi transmis anual către CSAT. Evaluarea intermediară a implementării Planului Naţional de Acţiune se face la 3 ani, cu expertiză externă. 4. Procesul de monitorizare a Planului Naţional de Acţiune Procesul de monitorizare a Planului Naţional de Acţiune prevede raportări anuale de monitorizare, pe baza indicatorilor specifici. Acest proces, cu caracter de regularitate, are ca rezultat Raportul Anual de Monitorizare a Implementării Planului Naţional de Acţiune al Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030. Acest Raport va constitui principalul instrument de monitorizare, pe baza căruia se va evalua progresul înregistrat în implementarea Planului Naţional de Acţiune. Raportul va fi elaborat de către MEAT în primul semestru al anului următor celui pentru care se realizează raportarea si va fi cuprinde informaţii publice care vor fi publicate pe pagina web a MEAT. Raportul va fi prezentat până cel mai târziu la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea. Aceasta va presupune furnizarea de către operatorii economici de stat si privaţi până cel mai târziu la data de 30 mai a anului următor celui pentru care se realizează raportarea, a tuturor informaţiilor privind activităţile derulate în cadrul programelor/proiectelor în care sunt angrenaţi. În cadrul procesului de monitorizare vor putea fi incluse, după caz, si acţiuni/rezultate ce survin din necesităţile de monitorizare, raportare si, eventual, evaluare, specifice perioadei de raportare si care vor avea ca bază concluziile si recomandările din perioada precedentă de raportare. Repere privind responsabilii, instituţiile partenere, sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare pentru perioada 2024-2030 şi a Planul Naţional de Acţiune
┌────────┬────────────┬──────────────┬─────────┐
│Obiectiv│Responsabili│Instituţii │Surse de │
│general │ │partenere │finanţare│
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │Alocări │
│ │ │structuri din │bugetare,│
│ │ │cadrul FSNA, │surse │
│OG 1 │MEAT │parteneri │externe, │
│ │ │sociali, │alte │
│ │ │parteneri │surse │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │Alocări │
│ │ │structuri din │bugetare,│
│ │ │cadrul FSNA, │surse │
│OG 2 │MEAT │parteneri │externe, │
│ │ │sociali, │alte │
│ │ │parteneri │surse │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │Alocări │
│ │ │structuri din │bugetare,│
│ │ │cadrul FSNA, │surse │
│OG 3 │MEAT │parteneri │externe, │
│ │ │sociali, │alte │
│ │ │parteneri │surse │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │ │
│ │ │structuri din │ │
│ │ │cadrul FSNA, │Alocări │
│ │ │parteneri │bugetare,│
│OG 4 │MEAT │sociali, │surse │
│ │ │institute de │externe, │
│ │ │cercetare, │alte │
│ │ │universităţi, │surse │
│ │ │parteneri │ │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │ │
│ │ │structuri din │ │
│ │ │cadrul FSNA, │Alocări │
│ │ │parteneri │bugetare,│
│OG 5 │MEAT │sociali, │surse │
│ │ │institute de │externe, │
│ │ │cercetare, │alte │
│ │ │universităţi, │surse │
│ │ │parteneri │ │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │Alocări │
│ │ │structuri din │bugetare,│
│ │ │cadrul FSNA, │surse │
│OG 6 │MEAT │parteneri │externe, │
│ │ │sociali, │alte │
│ │ │parteneri │surse │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │ │
│ │ │structuri din │ │
│ │ │cadrul FSNA, │Alocări │
│ │ │parteneri │bugetare,│
│OG 7 │MEAT │sociali, │surse │
│ │ │institute de │externe, │
│ │ │cercetare, │alte │
│ │ │universităţi, │surse │
│ │ │parteneri │ │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │ │
│ │ │structuri din │Alocări │
│ │ │cadrul FSNA, │bugetare,│
│OG 8 │MEAT │parteneri │surse │
│ │ │sociali, │externe, │
│ │ │IMM-uri, │alte │
│ │ │parteneri │surse │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │ │
│ │ │structuri din │ │
│ │ │cadrul FSNA, │Alocări │
│ │ │parteneri │bugetare,│
│OG 9 │MEAT │sociali, │surse │
│ │ │institute de │externe, │
│ │ │cercetare, │alte │
│ │ │universităţi, │surse │
│ │ │parteneri │ │
│ │ │internaţionali│ │
├────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Ministere, │ │
│ │ │structuri din │ │
│ │ │cadrul FSNA, │Alocări │
│ │ │parteneri │bugetare,│
│OG 10 │MEAT │sociali, │surse │
│ │ │institute de │externe, │
│ │ │cercetare, │alte │
│ │ │universităţi, │surse │
│ │ │parteneri │ │
│ │ │internaţionali│ │
└────────┴────────────┴──────────────┴─────────┘
ANEXA 3 la Strategie Listă de acronime, abrevieri AEA - Agenţiei Europene de Apărare AMEPIP - Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice ANCEX - Departamentul pentru Controlul Exporturilor ANRSPS - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale ARCTIS - Agenţia Română de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare ASAP - Regulamentul UE 2023/1525 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinirea producţiei de muniţii BEI - Banca Europeană de Investiţii BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare CARD - Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea CSAT - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării DGArm - Direcţiei Generale pentru Armamente DINA - Direcţia Industria Naţională de Apărare EDA - Agenţia Europeană de Apărare EDIP - Programul european pentru industria de apărare EDIRPA - Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument pentru consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun EDIS - Strategia Industrială Europeană de Apărare EDF - Fondul European de Apărare EMAS - Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit ESA - Agenţia Spaţială Europeană FSNA - Forţele Sistemului Naţional de Apărare MAE - Ministerul Afacerilor Externe MAI - Ministerul Afacerilor Interne MApN - Ministerul Apărării Naţionale MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării ME - Ministerul Educaţiei MEAT - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului MF - Ministerul Finanţelor NATO - Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord PAPENA - Planul anual de pregătire a economiei naţionale pentru apărare PMENA - Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. PESCO - Cooperarea structurată permanentă SMAp - Statului Major al Apărării SRI - Serviciul Român de Informaţii STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale TFUE - Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene UAV - Aeronava fără pilot UAS - Sistem de aeronavă fără pilot UE - Uniunea Europeană ---- 
