────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 430 din 27 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 494 din 11 iunie 2020.────────── CUPRINS 1. DEFINIREA UNOR TERMENI ŞI EXPRESII 2. ABREVIERI PARTENERI INSTITUŢIONALI IMPLICAŢI ÎN IMPLEMENTAREA STRATEGIEI 3. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 4. CADRUL LEGAL 5. DEFINIREA PROBLEMEI 6. OBIECTIVE 7. VALORI ŞI PRINCIPII GENERALE 8. MONITORIZARE, EVALUARE, REVIZUIRE 9. IMPLICAŢII BUGETARE 10. IMPLICAŢII JURIDICE 11. INDICATORI 12. ETAPE ULTERIOARE INTRĂRII ÎN VIGOARE A STRATEGIEI, INSTITUŢII RESPONSABILE 13. PLAN NAŢIONAL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI NAŢIONALE DE REINTEGRARE SOCIALĂ A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE STRATEGIA NAŢIONALĂ DE REINTEGRARE SOCIALĂ A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE 2020-2024 1. Definirea unor termeni şi expresii În sensul prezentei strategii, următorii termeni se definesc astfel: a) persoane private de libertate - persoane sancţionate cu măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie, persoane condamnate la pedeapsa închisorii ori a detenţiunii pe viaţă, persoane arestate preventiv; b) proces de reintegrare socială - succesiune de demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, care au ca finalitate reintegrarea socială a persoanelor private de libertate şi care se realizează în două etape: 1. etapa executorie - debutează la încarcerare şi se derulează pe perioada executării măsurii preventive/măsurii educative/pedepsei privative de libertate; 2. etapa postexecutorie - începe de la data liberării condiţionate sau a liberării la termen, iar beneficiarii sunt persoanele din detenţie puse în libertate, identificate cu nevoi de asistenţă în perioada postdetenţie şi care accesează serviciile corespondente de la nivel de comunitate; c) infrastructură instituţională - ansamblu al elementelor ce constituie baza tehnico-materială de susţinere a activităţilor instituţiilor şi autorităţilor, cu relevanţă pentru procesul de reintegrare socială; d) parteneri instituţionali - colaboratori implicaţi în procesul de reintegrare socială, de regulă, pe baza unor protocoale de colaborare sau a unor acorduri de parteneriat, după caz, instituţii ale statului, organizaţii neguvernamentale, de drept public sau privat, mediul de afaceri; e) loc de deţinere - penitenciare cu regim de maximă siguranţă, închis, semideschis sau deschis, penitenciare pentru tineri, penitenciare pentru femei, penitenciare-spital, centre educative, centre de detenţie, centre de arestare preventivă şi secţii speciale de arestare preventivă din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, centre de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române; f) demersuri recuperative - demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, individuale sau de grup, derulate în etapele succesive ale procesului de reintegrare socială; g) program educativ, de asistenţă psihologică, de asistenţă socială - demers structurat, constituit din ansamblul activităţilor care utilizează metode şi tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenţie, orientat spre compensarea nevoilor sau riscurilor identificate, în contextul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate; h) mediu de suport - structură socială (familie, grup, vecinătate, echipă, comunitate) din care fac parte persoanele private de libertate, structură aflată într-un sistem de relaţii afective, socioeconomice, politice, culturale cu alte structuri şi reţele, în scopul optimizării rezultatelor propuse; i) marginalizare socială - poziţia socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor, cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii (se manifestă prin absenţa unui minimum necesar al condiţiilor de viaţă, din perspectiva nevoilor sociale). 2. Abrevieri parteneri instituţionali implicaţi în implementarea Strategiei Ministere MAI - Ministerul Afacerilor Interne MEC - Ministerul Educaţiei şi Cercetării MJ - Ministerul Justiţiei MEEMA - Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri MMPS - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale MS - Ministerul Sănătăţii Autorităţi, instituţii publice şi persoane juridice ACoR - Asociaţia Comunelor din România AMR - Asociaţia Municipiilor din România ANA - Agenţia Naţională Antidrog ANC - Autoritatea Naţională pentru Calificări ANITP - Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor ANDPDCA - Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţie AOR - Asociaţia Oraşelor din România BOR - Biserica Ortodoxă Română CNDIPT - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DNP - Direcţia Naţională de Probaţiune IGPF - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române SPAS - Serviciile publice de asistenţă socială, organizate în subordinea consiliilor judeţene, consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, în aparatul de specialitate al primarului, după caz, conform art. 113 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare UNCJR - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România 3. Consideraţii introductive Raportul de monitorizare pentru anul 2018 al Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 389/2015, a fost elaborat sub forma unui memorandum, incluzând propunerea de continuare a activităţilor destinate reintegrării sociale a persoanelor private de libertate, printr-un nou proiect de hotărâre a Guvernului, cu valabilitate pentru ciclul strategic 2020-2024. În acest context, în şedinţa Guvernului din data de 24 aprilie 2019 a fost aprobat memorandumul iniţiat de Ministerul Justiţiei, implicit din perspectiva demersului de elaborare şi înaintare, pe circuitul de avizare, a noului proiect de hotărâre a Guvernului. În consecinţă, proiectul de act normativ a fost inclus în Planul anual de lucru al Guvernului pentru anul 2019 şi au fost întreprinse demersurile necesare finalizării acestuia, în parteneriat interinstituţional. În elaborarea noului proiect de hotărâre a Guvernului au fost avute în vedere progresele înregistrate în anii 2015-2019, precum şi activităţile parţial implementate, care se impun a fi continuate în perspectiva anilor viitori, astfel încât să fie atinşi indicatorii de rezultat previzionaţi. Analiza de progres - care a fundamentat viitoarele direcţii strategice de acţiune - s-a întemeiat pe concluziile evidenţiate în cele trei rapoarte de monitorizare întocmite corespunzător implementării Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, în anii 2017, 2018 şi 2019. Pentru perioada 2020-2024, ţinta strategică vizează reintegrarea funcţională a persoanelor private de libertate în mediul familial, în comunitate şi pe piaţa muncii, prin consolidarea, optimizarea şi dezvoltarea mecanismelor legale şi procedurale necesare. În consecinţă, prin noul proiect de hotărâre a Guvernului sunt vizate: - preluarea măsurilor care nu au fost finalizate în perioada 2015-2019, ca urmare a întârzierilor în implementare, survenite în perioada 2015-2017; – conservarea, în conţinutul Strategiei, a măsurilor îndeplinite, care au caracter periodic/continuu şi care, în consecinţă, se impun a fi reluate/continuate periodic; – dezvoltarea şi particularizarea unor servicii de suport social, disponibile în plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială; – introducerea unor măsuri noi ce se impune a fi realizate pentru ciclul strategic 2020-2024. În ceea ce priveşte cadrul general de fundamentare a necesităţii continuării colaborării interinstituţionale, pentru facilitarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate, amintim că, potrivit datelor statistice furnizate de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, pentru perioada 2014-2018, precizate inclusiv în memorandumul menţionat, criminalitatea a înregistrat un trend descrescător. Anul 2018 a fost al şaptelea an consecutiv în care criminalitatea sesizată a scăzut la nivel naţional (–2,4% faţă de anul 2017), înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 11 ani. Referitor la tipul faptelor săvârşite, în perioada 2014-2018 un trend descrescător a fost înregistrat pentru infracţiunile de tâlhărie şi furt, în anul 2018 fiind înregistrată cea mai mică valoare din ultimii 11 ani, în scădere pentru al şaselea an consecutiv (–11,7% în primul caz, respectiv –4,8% în al doilea caz, faţă de anul 2017). Conform datelor înregistrate în statistica judiciară, din totalul de 32.304 persoane condamnate definitiv în anul 2018, în cazul a 1.374 s-a reţinut starea de recidivă. Cele mai multe infracţiuni săvârşite de recidivişti sunt: furtul calificat (319), conducerea unui vehicul fără permis (184), furtul (153), tâlhăria calificată (76) şi lovirea sau alte violenţe (59). Raportat la datele gestionate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, analiza statistică a informaţiilor privind ponderea deţinuţilor recidivişti în populaţia carcerală generală a indicat, în ultimii 10 ani, un trend relativ descendent, astfel: 44,82% (2009), 44,93% (2010), 45,87% (2011), 45,78% (2012), 45,78% (2013), 43,00% (2014), 40,33% (2015), 38,27% (2016), 38,37% (2017), 38,44% (2018), 38,43% (2019). Coordonatele statistice privind diminuarea ponderii deţinuţilor recidivişti în populaţia penitenciară, coroborate cu informaţiile relevante pentru contextul naţional general, susţin continuarea politicilor publice promovate pentru scăderea infracţionalităţii şi creşterea gradului de siguranţă comunitară, în rândul cărora se înscrie şi implementarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Acest document îşi propune să fundamenteze şi să consolideze abordarea sistematică şi integrată transinstituţională, astfel încât persoanele private de libertate să beneficieze de suportul necesar procesului de reintegrare socială, în vederea prevenirii recidivei. Eficientizarea demersurilor dezvoltate prin Strategia 2015-2019, din perspectiva noului exerciţiu strategic 2020-2024, este absolut necesară pentru determinarea unor schimbări pozitive, atât la nivelul individual al persoanei private de libertate, cât şi la nivel comunitar (prin creşterea gradului de securitate socială). Din perspectivă calitativă, analiza progreselor înregistrate pe parcursul implementării Strategiei, în perioada 2015-2019, a evidenţiat consolidarea colaborării interinstituţionale şi creşterea interesului reprezentanţilor structurilor partenere, pentru implementarea activităţilor şi diseminarea informaţiilor privind obiectivele Strategiei, în plan intrainstituţional. Sensibilizarea structurilor publice, care au atribuţii conexe reintegrării sociale a persoanelor private de libertate, cu privire la importanţa exercitării rolului în raport cu această categorie de beneficiari, a constituit una dintre principalele pârghii de activare şi funcţionare a mecanismului interinstituţional integrat, urmărit prin promovarea şi aplicarea documentului strategic, pentru perioada 2015-2019. O altă direcţie prioritară de acţiune, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 389/2015, a vizat mobilizarea autorităţilor publice locale în procesul de reintegrare socială a persoanelor care au fost sancţionate penal. Astfel, s-a apreciat că dezvoltarea unor servicii de suport social, disponibile în plan local, aflate la îndemâna beneficiarilor direcţi, persoane revenite în comunitate, este în măsură să contribuie la finalitatea demersurilor integrative, care vizează creşterea gradului de siguranţă a comunităţii şi prevenirea recidivei. În pofida eforturilor interinstituţionale conjugate, experienţa implementării Planului naţional de implementare a Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate şi, în special, a Obiectivului strategic III - Facilitarea asistenţei postdetenţie la nivel sistemic a demonstrat că implicarea autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de reintegrare socială rămâne un resort dificil de accesat şi mobilizat. Totodată, „peste o treime din localităţile rurale şi 10 procente dintre oraşele mici^1 nu dispun de servicii publice de asistenţă socială. Serviciile integrate, care includ servicii de protecţie socială, ocupare, educaţie, sănătate şi alte servicii publice (necesare pentru a oferi suport familiilor aflate în sărăcie), sunt extrem de rare. Există o fragmentare şi o lipsă de coordonare accentuate în sectorul serviciilor specializate, mai ales în zonele rurale, în ceea ce priveşte acordarea de servicii populaţiei adulte. Evaluarea nevoilor şi sistemele de management al informaţiilor sunt deficitare în domeniul social şi sunt rareori utilizate pentru a sprijini procesul decizional“^2 . ^1 Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede ca fiecare administraţie publică locală să organizeze servicii publice de asistenţă socială (SPAS), dar implementarea acestor reglementări a fost amânată, în special în localităţile rurale. Deşi în ultimii ani s-a înregistrat un progres, recensământul SPAS, realizat de Banca Mondială în luna mai 2014, a indicat că peste o treime (34%) din administraţiile locale din zonele rurale şi 8% din oraşele foarte mici (cele cu mai puţin de 10.000 de locuitori) nu au organizat astfel de servicii, ci au suplimentat responsabilităţile personalului existent. ^2 Conform Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 383 din 27 mai 2015. În coordonatele preocupărilor pentru capacitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate au devenit posibile, în perioada 2017-2019, consolidarea colaborării şi identificarea unor proiecte noi, derulate în parteneriat transinstituţional. Cu toate acestea, pentru rezultate reale, sustenabile privind creşterea şanselor de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor eliberate din detenţie se impune reglementarea cadrului legislativ, astfel încât să devină posibilă încheierea de contracte individuale de muncă, pentru persoanele private de libertate, în mod special pentru cele din regimul deschis, având în vedere că munca prestată la diverşi agenţi economici reclamă această formă de reglementare a raporturilor de muncă, ce ar genera un impact real şi pentru facilitarea reinserţiei socioprofesionale. Opinia publică, din ce în ce mai atentă la aspecte ce ţin de zona penitenciarelor şi de problematica privind drepturile persoanelor private de libertate sau a persoanelor puse în libertate din sistemul penitenciar (prin comparaţie cu alte categorii de persoane vulnerabile), ar manifesta un grad mai mare de receptivitate la nevoile de reintegrare socială ale acestora, în contextul identificării unor soluţii practice, concrete, orientate spre diminuarea riscului de recidivă. Se evidenţiază, în acest sens, dezideratul continuării demersurilor recuperative derulate în detenţie şi în perioada după liberare, în sensul oferirii de suport integrat persoanelor cu risc de excluziune socială. Astfel, se impun atât corelarea nevoilor de bază (fiziologice, de securitate, de apartenenţă) identificate la persoanele condamnate cu asistenţa educativă, psihologică, socială, cât şi implicarea reprezentanţilor comunităţilor locale în procesul de reintegrare socială, în dubla lor calitate, de parteneri ai sistemului penitenciar şi de beneficiari ai ansamblului de măsuri destinate reducerii ratei recidivei şi, implicit, creşterii siguranţei la nivel comunitar. Elemente de relevanţă privind caracteristicile populaţiei carcerale La finalul semestrului I al anului 2019, în sistemul penitenciar românesc se aflau custodiate aproximativ 20.500 de persoane private de libertate. Potrivit datelor statistice^3, aproximativ 95% din populaţia carcerală era reprezentată, la aceeaşi dată de referinţă, de persoane cu vârste între 18 şi 60 de ani, considerate, în principiu, apte de muncă. Din perspectiva studiilor urmate, raportat la efectivele de deţinuţi custodiate în luna august 2019, în sistemul penitenciar existau 7% persoane analfabete, 16,83% persoane care au urmat cursurile învăţământului de nivel primar, 39,18% persoane care au urmat cursurile învăţământului de nivel secundar inferior (gimnazial), 17,67% persoane care au urmat cursurile învăţământului de nivel secundar superior (liceal), 10,91% persoane cu studii profesionale, 0,7% persoane înscrise la cursuri postliceale sau şcoală de maiştri, 3,41% persoane care au urmat învăţământ de nivel universitar^4. ^3 Conform aplicaţiei informatice de evidenţă deţinuţi PMSWeb (august 2019). ^4 Conform aplicaţiei informatice de evidenţă deţinuţi PMSWeb (august 2019). Dintre persoanele condamnate care au furnizat date privind calificarea/ocupaţia la depunerea în penitenciar, 65,23% au declarat că nu deţineau o meserie/profesie, iar 74,77% au declarat că nu aveau o ocupaţie. Datele statistice^5 evidenţiate justifică necesitatea continuării educaţiei, precum şi a obţinerii unei calificări profesionale - condiţionate însă de nivelul de studii al persoanelor aflate în detenţie - în contextul în care, cu atât mai mult, doar aproximativ 30% dintre deţinuţii custodiaţi erau implicaţi în activităţi lucrative, preponderent în muncă necalificată. ^5 Conform aplicaţiei informatice de evidenţă deţinuţi PMSWeb (august 2019). Ponderea, aproximativ egală, dintre urban (52,04%) şi rural (47,16%), ca mediu de provenienţă a deţinuţilor, indică necesitatea existenţei şi dezvoltării unor servicii sociale integrate^6, care să asigure, în mod corespunzător, asistarea postdetenţie, fiind imperativă implicarea tuturor autorităţilor publice locale (comune, oraşe, municipii). ^6 Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015, studiu detaliat în capitolul Definirea problemei/Studii relevante. Având în vedere procentul crescut al populaţiei de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentanţii altor culte religioase recunoscute la nivel naţional, este relevantă şi din perspectiva acţiunilor de diminuare a marginalizării sociale şi de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoarcerea în mediul de provenienţă. Colaborarea preoţilor capelani din unităţile penitenciare cu parohiile, centrele social-filantropice şi mănăstirile ortodoxe, prin valorificarea reţelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la susţinerea persoanelor aflate în detenţie, care urmează să revină în comunităţile de provenienţă. Politica penală promovată la nivel naţional, obiectivată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările ulterioare, a avut un impact deosebit asupra efectivului de minori custodiaţi în sistemul penitenciar, care a scăzut semnificativ. Cu toate acestea, problematica reintegrării sociale a minorilor sancţionaţi cu măsuri educative privative de libertate rămâne o provocare pentru personalul de specialitate, impunând o abordare specifică, adaptată particularităţilor psihosomatice şi vârstei beneficiarilor. Referitor la categoria delincvenţilor juvenili, aproximativ 1% dintre persoanele custodiate la nivelul sistemului penitenciar sunt minori. La sfârşitul primului semestru al anului 2019, în evidenţele administraţiei penitenciare erau înregistraţi 263 de minori. Dintre aceştia, peste 75% aveau vârste cuprinse între 16 şi 18 ani. În contextul demersurilor recuperative destinate delincvenţilor juvenili, s-a evidenţiat ca stringentă problema accesării reprezentantului minorilor, pentru a permite instituţiilor cu responsabilităţi privind custodierea acestora să acorde asistenţa medicală (inclusiv psihiatrică) şi psihologică necesară, fără întârziere şi în acord cu interesul superior al copilului, indiferent de zona de provenienţă şi gradul de implicare a familiei în calitatea vieţii minorilor. Astfel, deseori, în pofida faptului că minorii sunt în grija unor membri ai familiei, aceştia - fie din motive obiective, relaţionate dificultăţilor financiare, fie, în anumite situaţii, din cauza dezinteresului sau dezaprobării conduitei copilului - nu pot fi contactaţi de către reprezentanţii instituţiilor publice responsabile, pentru a obţine un acord rapid privind acordarea asistenţei de specialitate. Potrivit dispoziţiilor execuţional-penale în vigoare^7, primirea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere^8 se face în temeiul documentelor prevăzute la art. 97 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după stabilirea identităţii acestora. Astfel, conform art. 97 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea identităţii se realizează în baza actului de identitate valabil sau a procesului-verbal de stabilire a identităţii, întocmit de organul de executare penală. Acesta întocmeşte procesul-verbal de stabilire a identităţii în situaţia în care asupra persoanelor private de libertate nu se găsesc documentele de identitate valabile, însă identitatea şi, după caz, existenţa documentelor sunt confirmate de verificările efectuate în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări sau ale altor instituţii, după caz. ^7Art. 43 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare - Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face oricând, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după stabilirea identităţii acestora. ^8Art. 2 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare - loc de deţinere - penitenciarele cu regim de maximă siguranţă, închis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele educative, centrele de detenţie, centrele de arestare preventivă şi secţiile speciale de arestare preventivă din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi centrele de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În cazul în care stabilirea identităţii nu se poate realiza în condiţiile expuse, organul de executare întocmeşte un proces-verbal de identificare, din care să rezulte că persoana privată de libertate prezentată este cea faţă de care s-a dispus măsura preventivă, pedeapsa sau măsura educativă, la care anexează, după caz, toate actele şi documentele deţinute, care au condus la identificarea acesteia. Totodată, sunt dispuse măsurile necesare, în vederea demarării procedurii de înregistrare tardivă a naşterii persoanei private de libertate şi obţinerii unui document de identitate. În prezent, situaţia persoanelor care nu au documente de identitate sau nu au fost înregistrate este gestionată printr-un mecanism dificil, ale cărui etape de derulare necesită un interval de timp foarte îndelungat, cu alocarea de resurse umane şi financiare. Mai mult, potrivit art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal. În fapt, au fost înregistrate situaţii în care persoanele private de libertate custodiate au refuzat să completeze şi să semneze cererea pentru eliberarea unui document de identitate, considerentul invocat fiind acela că ar impieta derularea unor proceduri judiciare sau predarea în alte state pentru efectuarea unor proceduri judiciare. Articolul 109 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare - Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă a persoanelor faţă de care s-au dispus măsuri preventive privative de libertate se face pe baza ordonanţei prin care s-a dispus măsura reţinerii sau, după caz, a mandatului de arestare preventivă, după stabilirea identităţii acestora. Astfel, în contextul în care se impune celeritate în desfăşurarea procesului penal, corecta identificare a persoanei împotriva căreia acesta a fost declanşat fiind esenţială, este absolut necesară crearea unui mecanism suplu şi eficient de înregistrare a persoanelor cercetate/sancţionate penal, a căror naştere nu a fost înregistrată în Registrul de stare civilă, precum şi de emitere a unui document de identitate valabil. 4. Cadrul legal Având în vedere reglementările internaţionale şi europene în materia drepturilor omului şi ale drepturilor copilului, reforma legislativă în materie penală, alături de normele şi standardele internaţionale, putem contura o perspectivă mai amplă asupra surselor-cadru ale reglementării sancţiunilor privative şi neprivative de libertate. Legislaţie internaţională şi recomandări internaţionale Organizaţia Naţiunilor Unite 1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite; 2. Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990; 3. Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990; 4. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Geneva, ratificată prin Legea nr. 203/2000; 5. Principiile Naţiunilor Unite privind prevenirea delincvenţei juvenile (Principiile de la Riyadh), adoptate în 1990 prin Rezoluţia Adunării Generale 45/112; 6. Ansamblul Regulilor Minime de Tratament al Deţinuţilor, aprobat de către Consiliul Economic şi Social prin Rezoluţiile nr. 663 C (XXIV) din 31 iulie 1957 şi nr. 2076 (LXII) din 13 mai 1977; 7. Ansamblul regulilor minime ale Naţiunilor Unite cu privire la administrarea justiţiei pentru minori (Regulile de la Beijing), adoptat de Adunarea Generală prin Rezoluţia nr. 40/33 din 29 noiembrie 1985; 8. Regulile minimale ale Naţiunilor Unite pentru elaborarea unor măsuri neprivative de libertate (Regulile de la Tokio), adoptate de Adunarea Generală prin Rezoluţia nr. 45/110 din 14 decembrie 1990; 9. Ansamblul Regulilor Minime de Tratament al Deţinuţilor (Regulile Nelson Mandela), aprobat de către Adunarea Generală prin Rezoluţia nr. 70/175 din 17 decembrie 2015; 10. Regulile Naţiunilor Unite pentru tratamentul femeilor deţinute şi măsuri neprivative de libertate pentru femeile infractori (Regulile de la Bangkok). Consiliul Europei 1. Recomandarea nr. 1286 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind o strategie europeană pentru copii (1996); 2. Recomandarea nr. 5 a Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei privind drepturile copiilor instituţionalizaţi (2005); 3. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994; 4. Recomandarea Comitetului de Miniştri ai statelor membre referitoare la Regulile Penitenciare Europene, Rec(2006)2, adoptată de Comitetul de Miniştri, la data de 11 ianuarie 2006; 5. Recomandarea Rec. (2010)1 privind Regulile Europene în domeniul Probaţiunii, adoptată de către Comitetul de Miniştri la 20 ianuarie 2010, la cea de-a 1075 adunare a vice-miniştrilor; 6. Recomandarea nr. R (89) 12 cu privire la educaţia în penitenciare, adoptată de Comitetul de Miniştri la 13 octombrie 1989, în cadrul celei de a 429-a reuniuni a miniştrilor adjuncţi; 7. Recomandarea CM/REC(2008)11 a Comitetului de Miniştri ai statelor membre privind normele europene pentru delincvenţii minori care fac obiectul unor sancţiuni sau măsuri dispuse de organele judiciare; 8. Regulamentul (UE) nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor). Legislaţie internă 1. Constituţia României, republicată; 2. Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; 3. Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; 4. Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare; 5. Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare; 6. Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare; 7. Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare; 8. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 9. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 10. Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 11. Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare; 12. Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată; 13. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; 14. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 15. Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare; 16. Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare; 17. Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 18. Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 19. Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 20. Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare; 21. Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu completările ulterioare; 22. Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiilor publice centrale; 23. Hotărârea Guvernului nr. 1079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare; 24. Hotărârea Guvernului nr. 604/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; 25. Hotărârea Guvernului nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate; 26. Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare; 27. Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare; 28. Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările ulterioare; 29. Ordinul ministrului justiţiei nr. 1322/C/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; 30. Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului sănătăţii, şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 393/630/4.236/2017 pentru aprobarea Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei; 31. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Definirea problemei 5.1. Concluzii ale colaborărilor interinstituţionale, în perioada 2015-2019 Luând în considerare faptul că strânsa colaborare dintre instituţiile cu responsabilităţi în procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate este esenţială pentru obţinerea unor rezultate reale, raportat la problematica expusă, în perioada 2017-2019, în contextul implementării Hotărârii Guvernului nr. 389/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019 au fost identificate activităţile specifice atât în cadrul Comisiei interministeriale pentru coordonarea şi implementarea prevederilor Strategiei, cât şi în cadrul grupurilor interinstituţionale de lucru, constituite prin hotărâri ale Comisiei, în vederea îndeplinirii activităţilor prevăzute în Planul naţional de implementare a Strategiei. Rezultatele activităţilor desfăşurate în comun s-au obiectivat sub forma unor documente sintetice de lucru, utile din perspectiva diagnozei aspectelor necesar a fi remediate, precum şi a celor care reclamă adoptarea unor măsuri noi, care să contribuie la îndeplinirea scopului Strategiei, respectiv facilitarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate. În aceleaşi coordonate ale cooperării interinstituţionale, au fost dezvoltate forme comune de pregătire profesională a specialiştilor care interacţionează cu persoanele sancţionate penal (program modular de formare profesională, schimburi de experienţă), precum şi proceduri interinstituţionale de lucru, corespunzător unor problematici punctuale, identificate în contextul procesului de reintegrare socială, raportat la demersurile de asistenţă şi sprijinire a reinserţiei sociale a deţinuţilor/foştilor deţinuţi. Principalele concluzii desprinse ulterior derulării activităţilor prevăzute în Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019 au subliniat importanţa: - colaborării interinstituţionale şi a creşterii interesului reprezentanţilor structurilor partenere pentru implementarea cu succes a activităţilor, respectiv diseminarea informaţiilor privind obiectivele Strategiei; – implicării active a structurilor publice, cu atribuţii conexe reintegrării sociale a persoanelor sancţionate penal, şi a mediului privat, din perspectiva responsabilităţii sociale. Dintre rezultatele lucrărilor desfăşurate cu participare şi contribuţii interinstituţionale, amintim două rapoarte (ambele asumate instituţional şi aprobate prin hotărâri ale Comisiei interministeriale), relevante din perspectiva ariilor de colaborare deficitară, respectiv a necesităţilor privind facilitarea reintegrării sociale a persoanelor sancţionate penal. Concluziile acestora fundamentează, complementar altor surse de relevanţă pentru această problematică, dezvoltarea direcţiilor de acţiune strategică, pentru perioada 2020-2024. Raportul de studiu „Identificarea necesităţilor privind facilitarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate“^9 analizează aspectele problematice care survin, atât în perioada de detenţie, cât şi după revenirea în comunitate, evidenţiind responsabilităţile instituţiilor implicate, necesitatea colaborării în ceea ce priveşte schimbul de informaţii şi referirea cazurilor, precum şi dificultăţile cu care se confruntă persoanele eliberate din detenţie. ^9 Raport rezultat în urma implementării Activităţii I.3.3. Identificarea necesităţilor privind facilitarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate (e.g. accesul reciproc al instituţiilor implicate la informaţii relevante, accesul comun la baze de date informatizate etc.) din Planul naţional de implementare a Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, aprobat prin Hotărârea nr. 9/2018 a Comisiei interministeriale. Astfel, principalele aspecte problematice reliefate în cadrul raportului, vizează: În perioada detenţiei: - insuficienta cunoaştere a mediului sociofamilial din care provine persoana privată de libertate (stare civilă, număr copii, situaţia materială a familiei, relaţii cu persoanele apropiate, adicţii, probleme de comportament, modul în care este perceput de comunitate etc.) şi dificultăţi în menţinerea legăturii cu mediul de suport; – lipsa unei certitudini privind nivelul de şcolarizare declarat de deţinut, în vederea continuării cursurilor în perioada detenţiei; – lipsa unei calificări profesionale, care să asigure persoanelor liberate accesul pe piaţa muncii; – lipsa respectului faţă de valorile sociale şi potenţialul de dezvoltare a unor comportamente infracţionale, ce pot avea impact asupra riscului de recidivă; – slaba implicare a persoanei în procesul de pregătire pentru liberare, respectiv în stabilirea parcursului pe termen scurt şi mediu; – insuficienta informare privind serviciile ce pot fi accesate în perioada postdetenţie şi instituţiile care pot oferi sprijin. În perioada postliberare: - lipsa actelor de identitate valabile; – dificultăţi privind revenirea în familie şi comunitate; – lipsa unei locuinţe/unui adăpost; – lipsa resurselor financiare/lipsa hranei sau a îmbrăcămintei, după liberare; – dificultăţi privind identificarea unui loc de muncă, în general, sau a unui loc de muncă potrivit calificării dobândite; – dificultăţi privind accesarea serviciilor de sănătate post-liberare, în cazul persoanelor care nu au asigurări de sănătate; – dificultăţi privind continuarea studiilor; – dificultăţi privind accesul pe piaţa muncii, în contextul existenţei cazierului judiciar; – lipsa de suport din partea comunităţii. Nevoile privind facilitarea reintegrării sociale au fost identificate, în cadrul studiului, la nivelul următoarelor dimensiuni: al persoanei aflate în detenţie, al comunităţii, al instituţiilor, precum şi la nivel legislativ, fiind formulate o serie de recomandări de ordin general, după cum urmează: La nivelul persoanei aflate în detenţie: - construirea unui plan de intervenţie postliberare, care să cuprindă nevoile persoanei şi măsurile pe care aceasta trebuie să le întreprindă; – informarea persoanelor care urmează să fie eliberate din detenţie, cu privire la furnizorii publici sau privaţi de servicii sociale existenţi în comunitate; – accesarea unor servicii sociale încă din perioada detenţiei; – încurajarea persoanelor care urmează să fie eliberate din detenţie de a accesa serviciile publice de asistenţă socială din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau unele servicii de consiliere sau supraveghere ale serviciilor de probaţiune; La nivel comunitar: - construirea unei reţele de voluntari, care pot acompania persoana, în perioada imediat următoare eliberării din detenţie, perioadă asociată cu un risc mai mare de recădere în infracţionalitate; – implicarea organizaţiilor religioase şi a cultului de care aparţine persoana, în vederea sprijinirii în perioada postliberare; – valorificarea centrelor de zi pentru integrare/reintegrare socială şi a centrelor de informare, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a serviciilor sociale şi medicale ale Bisericii Ortodoxe Române; La nivel instituţional: - construirea unei baze de date privind angajatorii, mai ales a celor dispuşi să angajeze persoane care au executat măsuri privative sau neprivative de libertate; – transmiterea unor informaţii privind perioada detenţiei, în vederea stabilirii ariilor prioritare de intervenţie postliberare şi, după caz, urmărirea evoluţiei persoanei de către serviciile de probaţiune; – responsabilizarea serviciilor publice de asistenţă socială, de la nivelul autorităţilor locale, pentru sprijinirea persoanelor care se liberează, conform atribuţiilor legale ce le revin^10; ^10 Hotărârea nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare - Anexa nr. 3 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al compartimentului de asistenţă socială organizat la nivelul comunelor. – valorificarea exemplelor de bună practică, identificate la nivel local, privind reintegrarea socială; La nivel legislativ: - modificarea legislaţiei, în vederea acordării unor facilităţi fiscale pentru angajatori; – întărirea serviciilor de probaţiune. Raportul grupului de lucru interinstituţional abordează, de asemenea, importanţa asigurării accesului, în mod reciproc, la baze de date gestionate de diferite instituţii, cu relevanţă pentru problematica asistării adecvate şi reintegrării persoanelor aflate în detenţie sau care au fost puse în libertate. În acelaşi registru explicativ, cel de-al doilea raport - „Inventarierea nevoilor de extindere a colaborărilor de către instituţiile şi autorităţile publice implicate în procesul de reintegrare socială din cadrul Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019“^11, elaborat în baza analizei protocoalelor interinstituţionale, precum şi a tipurilor de nevoi acoperite prin serviciile prevăzute în cadrul acestora - susţine atât necesitatea de extindere, dezvoltare a parteneriatelor, prin încheierea de noi protocoale de colaborare, cât şi nevoia unor ajustări operaţionale, pentru optimizarea rezultatelor în contextul colaborărilor deja existente. ^11 Raport rezultat în urma implementării Activităţii III.1.1. Inventarierea nevoilor de extindere a colaborărilor de către instituţiile şi autorităţile publice implicate în procesul de reintegrare socială din Planul naţional de implementare a Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, aprobat prin Hotărârea nr. 4/21.12.2017 a Comisiei interministeriale. În cuprinsul Raportului sunt inventariate principalele arii de servicii deficitare, pentru fiecare dintre acestea fiind formulate măsuri comune de intervenţie, care pot face obiectul unor protocoale de colaborare interinstituţionale: - locuinţă/adăpost; – acte de stare civilă; – relaţii familiale şi contacte cu mediul de suport; – instruire şcolară; – formare profesională şi identificarea unui loc de muncă; – sănătate; – dependenţă/alcool/tratament; – atitudine infracţională şi promovare valori/viaţa în comunitate. Pentru asigurarea unui continuum al intervenţiilor şi după liberare, raportul subliniază oportunitatea încheierii unor protocoale cadru, multiinstituţionale. 5.2. Recomandări ale Comitetului European pentru prevenirea torturii şi tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) În Raportul final al CPT, elaborat în urma vizitei efectuate în anul 2018 în România, se precizează: „este evident că trebuie făcute mai multe pentru a oferi deţinuţilor activităţi practice, în vederea pregătirii acestora pentru reintegrarea în comunitate“, cu referire directă la: muncă, profesie, educaţie, sport şi recreere. În ceea ce priveşte privarea de libertate a minorilor, CPT recomandă, în raportul menţionat, prezenţa părinţilor, a reprezentantului legal sau a serviciilor de protecţie a copilului, pe toată durata procedurilor penale şi execuţional-penale. În timpul acestor proceduri, ar trebui să fie obligatorie prezenţa unui adult de încredere, în consecinţă, legile relevante ar trebui să fie modificate în acest sens, potrivit concluziilor raportului CPT. 5.3. Studii ştiinţifice relevante Lucrarea „Recidivism şi excluziune socială“ (Ţica, 2016), elaborată în urma unui studiu efectuat pe un eşantion de deţinuţi de la Penitenciarul Oradea, urmăreşte descifrarea factorilor sociali care influenţează recidiva. În mod particular, este abordată relaţia dintre formele de excluziune socială şi recidivă, cele două fenomene influenţându-se reciproc. Potrivit autorului, excluziunea socială vine în conflict cu justiţia socială, prin faptul că duce la oportunităţi inegale în privinţa educaţiei, a integrării pe piaţa muncii sau a participării la viaţa comunităţii. Studiul evidenţiază ca şi cauze ale recidivei: sărăcia, consumul de alcool, anturajul, comportamentul de tip infracţional, dificultatea găsirii unui loc de muncă, lipsa ajutorului din partea statului, gradul scăzut de educaţie, lipsa locuinţei şi dorinţa de îmbogăţire rapidă. O ierarhizare a acestora situează, la cel mai înalt nivel, dificultăţile de a obţine un loc de muncă şi comunicarea dificilă cu instituţiile statului, precum şi problemele legate de locuinţă, iar, la polul opus, reluarea legăturii cu familia şi grupul de prieteni. Concluziile acestei cercetări sunt de relevanţă din perspectiva: • Legislaţiei internaţionale: statul român ţine cont, în cadrul legislativ menţionat, de recomandările şi legislaţia internaţională, în materie de asistenţă penală şi postpenală, însă punerea în practică a directivelor internaţionale este, adesea, dificilă sau imposibilă din cauza unor factori obiectivi (şomaj, constrângeri financiare, mental colectiv reticent la problematica acceptării şi reinserţiei foştilor deţinuţi, deficit de personal cu responsabilităţi în reintegrarea socială etc.). Se impun eforturi concertate din partea factorilor guvernamentali responsabili şi a comunităţii, în general, pentru diminuarea recidivismului infracţional, un fenomen cu consecinţe negative, raportat la asigurarea siguranţei publice, dar şi în ceea ce priveşte costurile aferente justiţiei şi detenţiei. • Demersurilor cu efect în reducerea recidivei: în ceea ce priveşte demersurile cu efect pozitiv în diminuarea recidivei, derulate în perioada de detenţie, accentul este plasat pe necesitatea completării nivelului de studii, precum şi pe obţinerea unei calificări profesionale, în acest ultim caz subliniindu-se faptul că numărul cursurilor de calificare şi recalificare profesională, derulate în colaborare cu agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, se situează la un nivel relativ scăzut, în contextul constrângerilor bugetare şi al ofertei limitate de cursuri. Această concluzie poate fi extrapolată la nivelul întregului sistem penitenciar, în perioada 2014-2018, situaţia includerii persoanelor aflate în detenţie la cursuri de calificare profesională prezentându-se după cum urmează:
┌────┬─────────────┬───────────────────┐
│ │Nr. total │Dintre care nr. │
│ │persoane │persoane private de│
│ │private de │libertate incluse │
│ │libertate │la cursuri de │
│Anul│incluse la │calificare │
│ │cursuri de │profesională în │
│ │calificare │cadrul proiectelor │
│ │profesională │cu finanţare │
│ │ │europeană │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│2014│2.569 │2.013 │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│2015│2.378 │1.828 │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│2016│519 │80 │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│2017│388 │0 │
├────┼─────────────┼───────────────────┤
│2018│179 │0 │
└────┴─────────────┴───────────────────┘
Sursa: ANP, 2019 Analiza datelor prezentate indică faptul că organizarea şi derularea cursurilor de calificare profesională cu persoanele aflate în detenţie a înregistrat maximul perioadei de referinţă, în ceea ce priveşte numărul beneficiarilor, atunci când aceste demersuri au fost finanţate şi din fonduri europene, în cadrul proiectelor. Această situaţie conduce la concluzia că, în pofida disponibilităţii de colaborare şi implicare din partea agenţiilor judeţene de ocuparea forţei de muncă pentru organizarea cursurilor de calificare profesională a persoanelor private de libertate, oferta şi posibilităţile de finanţare a acestora se dovedesc insuficiente^12, fiind necesară, din perspectiva sprijinirii reinserţiei socioprofesionale, completarea cu alte modalităţi de calificare formală şi de certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale. ^12 Cursurile de formare profesională pentru persoanele private de libertate sunt finanţate din bugetul asigurărilor de şomaj, această categorie de participanţi fiind o excepţie în rândul beneficiarilor. • Găsirea unui loc de muncă: în ceea ce priveşte angajarea persoanelor care părăsesc sistemul penitenciar, autorul cercetării propune încurajarea mediului de afaceri pentru încadrarea în muncă a foştilor condamnaţi, prin introducerea unor facilităţi fiscale. • Asistarea postdetenţie: în prezent, nu există o instituţie publică responsabilă cu monitorizarea şi consultanţa post-penală a foştilor condamnaţi, atât pe probleme care ţin de angajarea în câmpul muncii, cât şi pe alte probleme de ordin social. Este necesară, în egală măsură, o conectivitate între serviciile sociale derulate în penitenciar şi cele similare din cadrul administraţiilor publice locale. În plus, trebuie încurajate organizaţiile neguvernamentale care pot oferi sprijin locativ şi asistare foştilor deţinuţi. Studiul „Etnografia tranziţiilor la deţinuţi“ (Durnescu, 2018), desfăşurat în perioada 2016-2018, la Penitenciarul Bucureşti - Jilava, descrie procesul de reintegrare, din perspectiva subiectivă a persoanelor private de libertate. O parte din concluziile analizei, în ceea ce priveşte perioada postdetenţie, relevă următoarele probleme cu influenţe în apariţia recidivei: - deţinuţii se liberează din penitenciar cu bani puţini (2,6 RON cei din Bucureşti), fiind minoritari cei care dispun de sume mai mari la momentul liberării, ca urmare a muncii prestate sau de la familie; – liberările pot avea loc la ore târzii, existând probleme în ceea ce priveşte ajungerea persoanei liberate din detenţie la domiciliu sau la un serviciu social de adăpost temporar; – pentru 95% dintre deţinuţii implicaţi în cercetare, statul este „inexistent“, aceştia manifestând neîncredere în raport cu acesta; – cei mai mulţi deţinuţi se află în stare de precaritate accentuată, mai ales cei de etnie romă sau cei izolaţi social; – puţini deţinuţi se adresează instituţiilor sau autorităţilor pentru a-şi rezolva diferite probleme sau nu ştiu cui să se adreseze şi cum să procedeze; – cei mai mulţi sunt convinşi că vor fi marginalizaţi şi că nu vor avea şanse de angajare; – puţini sunt cei fără adăpost, însă reprezintă o categorie foarte vulnerabilă; – lipsa monitorizării deţinuţilor foşti consumatori de droguri sau a celor cu boli grave, lipsa cardului de sănătate şi imposibilitatea accesării serviciilor medicale. În ceea ce priveşte perioada postdetenţie, Durnescu (2018) a observat că aceasta poate fi eşalonată, după cum urmează: - în primele 2-4 săptămâni, deţinuţii au o mobilitate redusă, fiind preocupaţi de restabilirea legăturii cu familia şi cu refacerea după experienţa traumatizantă a detenţiei; – după primele 2-4 săptămâni apare dorinţa de autonomie economică, având şanse de reuşită dacă beneficiază de susţinerea familiei sau a unei reţele sociale. Autorul precizează, în cadrul studiului, că aceştia au la dispoziţie două săptămâni să reuşească. Concluziile cercetării, cu referire la locul de muncă, relevă următoarele aspecte ce trebuie avute în atenţie: - deţinuţii sunt convinşi că sprijinul din partea statului este inexistent; – cei mai mulţi aleg munca fără forme legale, asociată cu o serie întreagă de riscuri (instabilitate ocupaţională, salarizare inconstantă, imposibilitatea de accesare a serviciilor medicale etc.); – câştigurile din muncă sunt, de cele mai multe ori, mici şi nu oferă perspective reale de reuşită socială departe de cariera infracţională; – mediul de suport poate contribui la găsirea unui loc de muncă; – lipsa studiilor şi a actelor de identitate constituie obstacole serioase în găsirea unui loc de muncă decent; – o treime doresc să emigreze; – temerile persoanelor private de libertate că existenţa cazierului poate influenţa negativ găsirea unui loc de muncă; – de cele mai multe ori, locurile de muncă găsite sunt sezoniere şi vizează munca necalificată; – antreprenoriatul este, uneori, o formă de şomaj deghizat, putând fi un răspuns la imposibilitatea găsirii unui loc de muncă. Deşi studiile prezentate anterior au vizat deţinuţii din anumite penitenciare (Oradea, Bucureşti-Jilava), concluziile acestora pot fi extinse, din perspectiva relevanţei privind problematica cu care se confruntă persoanele private de libertate din unităţile sistemului penitenciar. Studiul de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială, 2015) este relevant pentru a susţine iniţiativa cheie „Consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale la nivel comunitar“ prin: - dezvoltarea unui pachet minim de intervenţii, ca o responsabilitate obligatorie a fiecărei autorităţi locale; – finanţarea din bugetul de stat a unui program la nivel naţional - Programul Social Oportunitate şi Responsabilitate (SPOR) - pentru a asigura, în fiecare localitate, cel puţin un salariat cu normă întreagă care desfăşoară activităţi de asistenţă socială şi lucrează - unu la unu - cu persoanele aflate în situaţii vulnerabile şi cu familiile lor; – finanţarea din bugetul de stat a unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale şi dezvoltarea de metodologii, ghiduri şi instrumente care să sprijine aplicarea, la scară largă, a managementului de caz în cadrul SPAS, în special în comunele şi oraşele mici; – dezvoltarea unui sistem solid de monitorizare şi evaluare a serviciilor de asistenţă socială, la nivel comunitar. Crearea, în cadrul aceluiaşi program SPOR, a unor echipe comunitare de intervenţie integrată pentru furnizarea serviciilor sociale (educaţie, ocupare, sănătate, protecţie socială şi alte servicii publice) şi a programelor de intermediere socială şi facilitare la nivel comunitar, în special în comunităţile sărace şi marginalizate de romi şi non-romi, din mediul rural şi urban, prin: - elaborarea unor metodologii, protocoale şi proceduri de lucru clare pentru lucrătorii comunitari; – înfiinţarea, în zonele marginalizate extinse, a unor centre comunitare multifuncţionale, care să acorde servicii integrate familiilor aflate în sărăcie extremă etc. 5.4. Modele de bună practică în Europa Analiza modului în care alte sisteme penitenciare din Europa pregătesc şi susţin procesul de reintegrare socială a persoanelor care execută pedepse privative de libertate constituie o sursă valoroasă de bune practici care, adaptate, pot sprijini eforturile specialiştilor români. Danemarca: Deţinuţii din penitenciarele daneze^13 au obligaţia, conform regulamentului intern, de a fi activi zilnic, fie muncind, în funcţie de oportunităţile oferite de unitatea de detenţie, fie participând la demersuri de formare profesională sau activităţi educative cu caracter practic (ex.: confecţionarea unor obiecte de artizanat, muzică, pictură etc.). Doar deţinuţii bolnavi sunt exceptaţi de la participarea la aceste activităţi zilnice. Refuzul participării conduce la anumite consecinţe stabilite conform reglementărilor specifice. ^13 www.kriminalforsorgen.dk În sistemul penitenciar din Danemarca, deţinuţii sunt responsabilizaţi prin alocarea lunară, pe un card, a unei sume de bani necesară cumpărării produselor alimentare de la punctul comercial din penitenciar. Abilităţile practice de trai independent sunt dezvoltate prin implicarea deţinuţilor în activităţi comune, în spaţiile de autogospodărire (ex.: pregătirea mesei, curăţenie, timp liber). În cazul atelierelor de producţie, pregătirea vocaţională este integrată muncii, iar activităţile ce se desfăşoară pot fi de tipul cursurilor de scurtă durată, cursurilor de ucenicie sau chiar efectuării unui stagiu de practică într-o unitate de producţie (fabrică), în vederea urmării unui proces de educaţie pe termen lung. Există posibilitatea obţinerii unei diplome, ca urmare a participării la cursuri ce durează chiar şi o zi, însă, în mod normal, aceste cursuri durează de la o săptămână până la 20 de săptămâni. Fiecare angajat din sistemul penitenciar danez care relaţionează direct cu deţinutul îşi asumă rolul de model, de educator, implicându-se, nemijlocit, în organizarea şi derularea activităţilor zilnice din programul acestuia. Se consideră că un deţinut cu care se comunică zilnic, într-o relaţionare armonioasă, în limitele normelor deontologice, prezintă o probabilitate mai mică de a face rău angajaţilor penitenciarului într-un incident critic (revoltă, luare de ostatici)^14, spre exemplu. De asemenea, se apreciază că serviciul penitenciar are un rol important în comunitate, la nivelul căreia, de altfel, fiecare persoană care execută o pedeapsă privativă de libertate se va întoarce. ^14 Aşa-numitul concept de „securitate dinamică“. Franţa oferă modele de reintegrare socială a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi, un exemplu fiind activităţile de reconversie profesională desfăşurate de organizaţia ACTA VISTA^15, încă din perioada detenţiei. ACTA VISTA este o organizaţie cu scop nonlucrativ, nonprofit, care administrează un şantier de inserţie, în care deţinuţii, pe lângă alte categorii de persoane defavorizate, sunt orientaţi, în special, către recondiţionarea patrimoniului cultural al Marsiliei. Recrutarea celor care îşi exprimă dorinţa de a munci se realizează din ultimul an de detenţie, în baza unui contract individual de muncă^16. Astfel de modele se întâlnesc pe întreg teritoriul Franţei, organizaţiile de acest profil fiind finanţate din trei surse: administraţia locală, bugetul de stat şi autofinanţare. ^15 www.actavista.fr ^16 Câştigul unui deţinut este de peste o mie de euro, salariul fiind obţinut pentru 26 de ore prestate săptămânal, reprezentând atât munca, cât şi orele de pregătire (elemente de bază: limba franceză şi matematica, respectiv pregătirea profesională în domeniu/calificarea la locul de muncă). Belgia abordează problematica deţinuţilor/foştilor deţinuţi cu risc de excluziune socială din perspectiva formării/reorientării profesionale şi integrării pe piaţa muncii. Structurile de economie socială activează atât în penitenciare, cât şi în exteriorul acestora, dezvoltând deţinutului, încă din detenţie, abilităţi necesare locului de muncă pe care urmează să-l ocupe după liberare. Deşi nu există o definiţie unanim acceptată a economiei sociale, exemplul Belgiei indică înţelegerea deplină a faptului că implicarea mediului de afaceri în obiective sociale (nu axate exclusiv pe a produce profit) şi spiritul antreprenorial aduc avantaje, inclusiv economiei. Germania: deşi organizată diferit în cele 16 landuri ale sale, obiectivul principal al executării pedepsei privative de libertate este ca deţinutul să devină capabil să menţină o viaţă social responsabilă, fără a mai comite infracţiuni odată eliberat din detenţie. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, detenţia trebuie să fie comparabilă, pe cât posibil, cu viaţa din libertate şi să fie acompaniată de măsuri adecvate pentru reintegrarea deţinuţilor. Ca şi în alte state europene, filosofia executării pedepselor privative de libertate se bazează pe cele două concepte diferite, dar care funcţionează în complementaritate: siguranţă şi securitate socială. Siguranţa este un concept care totalizează măsurile legate de siguranţa fizică a penitenciarelor, a deţinuţilor etc., iar securitatea socială, inclusiv din perspectiva reintegrării sociale, este principalul obiectiv al executării pedepsei. În Germania, deţinuţilor li se solicită să muncească, în conformitate cu articolul 5, paragraful 41 al legii penitenciare germane. Dacă deţinutul nu este apt de muncă, are posibilitatea de a se implica într-o activitate terapeutică. Obiectivul principal este de a menţine, transmite şi cultiva resurse care să permită deţinutului să aibă o activitate profesională ulterior eliberării. Ţinând cont de capacităţile şi abilităţile acestora, tuturor deţinuţilor li se oferă, în timpul detenţiei, posibilitatea de a alege trei direcţii de acţiune: un loc de muncă, un curs de calificare sau o formare profesională la locul de muncă, însoţite, de cele mai multe ori, de cursuri de şcolarizare. Accentul este, deci, plasat pe optimizarea reinserţiei socio-profesionale a acestora, odată puşi în libertate. Precizăm, de asemenea, că, în cazul Germaniei, nu există un contract individual de muncă oferit deţinutului, sectorul privat având relaţii contractuale doar cu administraţia^17. ^17 Perspectives des instruments européens pour la réinsertion des détenus: quels moyens Pour quels résultats? - studiu realizat de Think Tank Européen Pour la solidarité (Pls), Etudes & Dossiers, Affaires sociales, 2013. Guvernul spaniol a înţeles cât de importantă este participarea comunităţii la reintegrarea socială a deţinuţilor. Un număr considerabil de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii colaborează în două mari arii de intervenţie, realizând atât activităţi în centrele penitenciare, în perioada execuţional-penală, cât şi activităţi postdetenţie. În vederea facilitării reintegrării sociale, aceste organizaţii vin în completarea muncii specialiştilor din centrele penitenciare, fiind considerate o „prelungire“ a activităţii sistemului penitenciar. Deşi proiectele acestora sunt implementate în diferite domenii de interes - comunicare, tehnologie, cultură, educaţie - diferenţiat în funcţie de tipul de executare a pedepsei, o mare parte a acestora sunt dedicate inserţiei profesionale a deţinuţilor. În funcţie de evaluarea finală a activităţii organizaţiilor, de calitatea proiectelor derulate şi de atingerea obiectivelor stabilite, acestora li se alocă fonduri financiare din buget, statul spaniol acordând subvenţii de 0,7% pe impozitul pe venit, sumele distribuindu-se la Ministerul de Interne, la Ministerul Serviciilor Sociale şi la Ministerul Finanţelor. Pentru organizaţiile neguvernamentale care implementează proiecte în sistemul penitenciar, se alocă, anual, aproximativ 300 de milioane de euro^18, această sumă fiind acordată în baza a 12 criterii generale, cum ar fi: numărul centrelor penitenciare, în care se implementează programele, numărul beneficiarilor, numărul programelor implementate, rezultatele obţinute etc. Programele de formare/inserţie profesională cuprind programe de formare ocupaţională şi de ocupare a unui loc de muncă, ateliere ocupaţionale, orientare profesională, tehnici de căutare a unui loc de muncă, sprijin şi supervizare pentru reintegrarea socială. Elementul fundamental al inserţiei sociale este munca, astfel că deţinuţii care intră în penitenciar sunt formaţi, calificaţi profesional pentru a se putea reintegra în comunitate. De altfel, majoritatea deţinuţilor din sistemul penitenciar spaniol desfăşoară activităţi corelate cu munca. ^18 Sumă disponibilă pentru anul 2013. Modelul Biroului de Participare Socială, înfiinţat în cadrul Departamentului de Justiţie de la Generalitat de Catalonia, poate fi, de asemenea, menţionat ca bună practică în ceea ce priveşte continuarea firească a demersurilor derulate cu deţinuţii în faza execuţional-penală şi în perioada post-detenţie. Scopul principal al acestui organism este de a stabili şi întări legăturile între comunitate şi persoanele care execută pedepse privative de libertate. Intervenţiile avute în vedere sunt strâns legate de identificarea de locuinţe sociale pentru persoanele private de libertate fără sprijin familial, comunităţi locale rurale (ferme) pentru persoanele dependente de droguri, psihici sau cu discernământ diminuat, comunităţi terapeutice, centre de zi pentru persoane care au săvârşit infracţiuni cu violenţă, cu istoric de violenţă domestică, agresori sexuali, centre/ apartamente în afara oraşului, locuri de muncă, conform competenţelor dobândite în perioada detenţiei. Un exemplu de iniţiativă socială din sectorul de voluntariat, foarte activ în Spania, este Centrul de Iniţiative pentru Reinserţie, a cărui misiune vizează formarea, ocuparea şi reinserţia socială, prin stabilirea itinerariului de reinserţie socio-profesională a persoanelor private de libertate. În fiecare an, acest centru formează circa 3.000 de deţinuţi, în aproximativ 250 de meserii. Formarea urmăreşte trei obiective: să-i formeze într-o meserie, să le dezvolte competenţele profesionale, să contribuie la reducerea riscului de recidivă. Ocuparea se referă la angajarea deţinuţilor pe piaţa muncii încă din perioada execuţional-penală şi menţinerea acestora, respectiv identificarea altor locuri de muncă, după ce sunt eliberate din detenţie. Inserţia se referă la integrarea pe piaţa muncii după realizarea unui plan individualizat, de către o echipă multidisciplinară, a unui „portret“ pentru a intra pe piaţa muncii. Datele disponibile arată că, încă din anul 2011, 3.000 de persoane au parcurs acest proces, 887 au obţinut un contract de muncă, 50% în întreprinderi normale, iar 50% în întreprinderi de reinserţie socială. Mediul de afaceri este, de asemenea, cooptat şi prezent în demersurile de reintegrare socială a persoanelor cu risc de excluziune socială. Obra Social La Caixa^19, o fundaţie caritabilă a grupului financiar La Caixa, are ca program principal Reincorpora/Reintegrează, un demers fără precedent, care, în colaborare cu mediul penitenciar, se bazează pe noţiunea de formare-serviciu. Este un proiect pedagogic care aduce împreună dimensiunea pedagogică şi utilitatea socială. Date disponibile din 2012 arată că, având susţinerea Departamentului de Justiţie şi a Centrului de Iniţiative pentru Reinserţie, Obra Social La Caixa a dezvoltat 20 de activităţi de formare-serviciu în Catalonia. Între 2005 şi 2010, grupul financiar a subvenţionat formarea a 5.000 de deţinuţi, în centre penitenciare din toată Spania. În cadrul acestui proiect se lucrează cu persoane private de libertate, care se află în etapa finală a executării pedepsei. Orientarea constă în trei faze: formarea în diferite specializări, serviciul pe care-l dau înapoi comunităţii şi integrarea. Cursurile de calificare se derulează pe o perioadă de 6 luni, însumând între 300 şi 400 de ore. În faza a doua se utilizează o teorie pedagogică (formare şi serviciu comunitar) - învaţă, ulterior „returnează“ ceva comunităţii (ex. merg însoţiţi în licee şi vorbesc despre efectele negative ale alcoolului). În a treia fază are loc orientarea, ce presupune că foştii deţinuţi sunt ajutaţi de ONG să găsească un loc pe piaţa muncii. Menţionăm că, în anul 2012, au fost implicate în acest proiect 1900 de persoane private de libertate. ^19 https://obrasociallacaixa.org/en/pobreza-accion-social/integracion-laboral/reincorpora-de-la-caixa În Polonia, din remuneraţia primită de către un deţinut, ca urmare a muncii prestate, 35% este utilizat pentru un fond special constituit pentru a crea mai multe locuri de muncă pentru deţinuţi (Professional Activisation Fund), iar 10% este utilizat pentru acordarea de ajutor, ulterior liberării (Post-Penitentiary Help Fund). Deţinuţii selecţionaţi la muncă au posibilitatea să obţină calificări profesionale şi, de asemenea, beneficiază de 14 zile de concediu plătit pentru fiecare an lucrat. În perioada concediului plătit, anumite drepturi ale deţinutului sunt suplimentate (ex.: vizite suplimentare sau cu o durată mai mare, suplimentarea dreptului de a achiziţiona alimente sau tutun, prioritate în a participa la activităţi culturale). 5.5. Responsabilizarea individuală a persoanelor private de libertate, în raport cu munca Pornind de la unul din scopurile executării pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate, anume „formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă“ [art. 3 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, cu modificările ulterioare], stabilirea unei modalităţi concrete de reglementare a raporturilor individuale de muncă ale deţinuţilor este fundamentul demersurilor ulterioare, care vizează atât formarea profesională a acestora (ex: în cadrul învăţământului dual, al uceniciei), cât şi accesarea şi menţinerea unui loc de muncă. Cadrul legal actual, prin dispoziţiile art. 193 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 de aprobare a Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările ulterioare, deşi prevede: „posibilitatea includerii de clauze în contractele de folosire la muncă a persoanelor private de libertate, prin care operatorii economici pot să desfăşoare sau să susţină, material, cursuri de formare profesională şi de atestare pe meserii“, aceasta nu este valorificată din cauza lipsei reglementărilor specifice raporturilor individuale de muncă. În prezent, prin dispoziţiile art. 10 alin. (8) din Instrucţiunile privind organizarea muncii persoanelor private de libertate, aprobate prin Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 500.165/2017, cu modificările ulterioare, în cazul îndeplinirii corespunzătoare a îndatoririlor la locul de muncă şi al participării constante la muncă, la cererea persoanelor private de libertate, operatorul economic poate elibera doar o recomandare, fără valoare juridică, în care să se menţioneze calitatea lucrărilor, experienţa şi dobândirea competenţelor ca urmare a muncii prestate. 5.6. Practici europene Deşi în multe ţări nu există o definiţie unanim acceptată a economiei sociale, în state precum: Spania, Franţa, Portugalia, Belgia, conceptul de economie socială se bucură de cea mai mare recunoaştere din partea autorităţilor publice, a lumii academice şi ştiinţifice, precum şi din partea sectorului economic. Primele două ţări menţionate se evidenţiază, deoarece Franţa este locul de naştere al acestui concept, iar Spania a aprobat, în 2011, prima lege naţională europeană privind economia socială. Statisticile arată că, la nivel european, acestea sunt şi ţările în care forţa de muncă implicată în economia socială reprezintă 9-10% din populaţia activă, în timp ce, în noile state membre ale UE, precum Slovenia, România, Malta, Lituania, Croaţia, Cipru şi Slovacia, economia socială rămâne un sector mic, emergent, în care lucrează sub 2% din populaţia activă^20. ^20 „Evoluţii recente ale economiei sociale în Uniunea Europeană“ - studiul CESE, Uniunea Europeană 2017. În paralel, în 2011, Comisia Europeană a publicat Cartea verde, intitulată Promovarea unui cadru european pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor, şi a definit Responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) ca „un concept aplicat întreprinderilor pentru a integra, în mod voluntar, preocupările sociale şi de mediu în activităţile lor comerciale şi în interacţiunea cu părţile implicate“. Cele două alternative de sprijin social din partea sectorului economic, de economie socială şi responsabilitate socială a întreprinderilor, merită exploatate şi în interesul reintegrării sociale, socioprofesionale a persoanelor sancţionate penal. În acest context, sectorul terţiar din Belgia, Franţa, Anglia, Spania oferă deţinuţilor oportunitatea de a lucra, de a se forma/specializa la locul de muncă, în baza unui contract/acord individual de muncă. În sens concluziv, cu privire la practicile europene recomandate pentru susţinerea inserţiei persoanelor care au fost sancţionate penal, pe piaţa muncii, amintim Rezoluţia Parlamentului European din 5 octombrie 2017, referitoare la sistemele penitenciare şi condiţiile din închisori, în care sunt prevăzute următoarele: "63. Încurajează statele membre să elaboreze instrumente pentru a sprijini revenirea deţinuţilor la activitatea profesională prin identificarea oportunităţilor de ocupare a unor locuri de muncă, în raport cu nevoile din regiune, pentru a organiza şi monitoriza formarea şi munca în modul cel mai personalizat posibil şi pentru a menţine un dialog constant cu reprezentanţii angajatorilor; face un apel la statele membre să înfiinţeze un sistem de programe de formare destinat încurajării angajatorilor şi întreprinderilor private să ofere formare profesională deţinuţilor, în vederea recrutării acestora la sfârşitul perioadei de detenţie; încurajează statele membre să creeze stimulente pentru angajatorii care doresc să angajeze deţinuţi sau să încurajeze foşti deţinuţi să îşi înfiinţeze propria afacere, inclusiv stimulente financiare şi fiscale; încurajează, de asemenea, statele membre să înfiinţeze puncte de contact pentru deţinuţii eliberaţi, care să ofere informaţii şi sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, precum şi activităţi de învăţare la distanţă obligatorii şi supravegheate cu stricteţe. (...) 68. Invită Comisia să publice rapoarte detaliate privind situaţia în închisorile din Europa, din cinci în cinci ani, de la aprobarea prezentei rezoluţii, inclusiv o analiză aprofundată privind calitatea educaţiei şi formării asigurate deţinuţilor, precum şi o evaluare a rezultatelor (inclusiv ratele de recidivă) măsurilor alternative în locul detenţiei." În România, economia socială este reglementată prin Legea nr. 219/2015, cu modificările ulterioare, iar persoanele eliberate din detenţie, care îndeplinesc condiţiile de a face parte din grupul vulnerabil definit potrivit legii, pot desfăşura activităţi în cadrul structurilor de economie socială, în baza unui raport de muncă. Dat fiind faptul că persoanele private de libertate nu pot încheia, în prezent, contracte individuale de muncă, nu este posibil accesul acestora la structurile de economie socială decât după ce părăsesc sistemul penitenciar. 5.7. Concluzii Ţinând cont de rezultatele analizelor şi studiilor efectuate în plan naţional, precum şi de politicile europene în domeniu, se evidenţiază o serie de concluzii cu implicaţii importante, în ceea ce priveşte procesul de reintegrare socială a persoanelor care au executat sancţiuni privative de libertate. • Calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condiţiile de bază, care contribuie la reintegrarea postdetenţie, asigurând foştilor deţinuţi oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit şi a unei surse de venit, în măsură să susţină independenţa individuală. Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale şi vocaţionale mai bune a deţinuţilor, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerinţele pieţei muncii şi cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate. În acest sens, se impune elaborarea, anual, la nivelul sistemului penitenciar, a unui plan de formare pentru persoanele private de libertate, care să fie analizat şi inclus în planul de formare profesională al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă. • Pentru a avea o imagine reală cu privire la eficienţa programelor de formare profesională, derulate în perioada executării pedepselor privative de libertate, este necesară realizarea unei analize privind ocuparea persoanelor eliberate care au beneficiat de aceste demersuri. • În ceea ce priveşte eficienţa intervenţiei recuperative, organizate în perioada detenţiei, aceasta trebuie asigurată prin demersuri ce vizează echilibrarea comportamentală a deţinuţilor/persoanelor internate, precum şi educarea acestora în spiritul responsabilizării şi adaptării la normele sociale. În egală măsură, este necesară derularea, cu preponderenţă, a unor activităţi cu caracter practic, care pot conduce la creşterea gradului de independenţă a persoanelor care părăsesc sistemul penitenciar, precum şi a unei intervenţii care să urmărească identificarea şi dezvoltarea înclinaţiilor/abilităţilor individuale, care pot contribui la obţinerea unor reuşite personale, în diferite domenii de activitate (ex.: artă, sport etc.). • Contractul individual de muncă ar reprezenta o soluţie viabilă pentru creşterea şanselor de reintegrare socio-profesională a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, având în vedere că munca prestată la diverşi agenţi economici reclamă această formă de reglementare a raporturilor de muncă. În mod particular, ar prezenta o importanţă deosebită reglementarea contractului individual de muncă al persoanelor private de libertate din regimul deschis, în vederea facilitării tranziţiei către viaţa din comunitate. • Referitor la asistarea postdetenţie, pentru a asigura tranziţia dintre mediul penitenciar şi comunitate, este necesară existenţa unor structuri care să aibă în atribuţii preluarea persoanelor care se liberează, să ofere servicii integrate, specializate şi să monitorizeze cazurile preluate, în scopul depăşirii, cu succes, a perioadei critice postdetenţie, în care există un risc ridicat de recădere în infracţionalitate. În acest sens, este esenţială implicarea autorităţilor locale în aceste demersuri şi crearea unei reţele de suport care să includă, pe lângă serviciile sociale, voluntari, poliţia comunitară, organizaţii neguvernamentale, agenţi economici, reprezentanţi ai cultelor etc. • Potrivit dispoziţiilor execuţional-penale în vigoare, printre documentele care însoţesc persoana privată de libertate la primirea în locul de detenţie se numără actul de identitate sau procesul-verbal de stabilire a identităţii. Situaţia persoanelor vizate, care nu au documente de identitate, este gestionată printr-un mecanism dificil, ale cărui etape de derulare necesită un interval de timp foarte îndelungat, cu alocarea de resurse umane şi financiare. Astfel, în contextul în care se impune celeritate în desfăşurarea procesului penal, corecta identificare a persoanei împotriva căreia acesta a fost declanşat fiind esenţială, se impune crearea unui mecanism suplu şi eficient de înregistrare a persoanelor cercetate/sancţionate penal, a căror naştere nu a fost înregistrată în Registrul de stare civilă. • În scopul susţinerii adecvate a interesului superior al copilului privat de libertate, precum şi al îndeplinirii obligaţiilor faţă de acesta este necesară desemnarea unui reprezentant care să-l asiste pe minor până la încetarea măsurii privative de libertate. Se impune analizarea legislaţiei în vederea stabilirii condiţiilor de numire, a rolului, a atribuţiilor şi a cerinţelor de pregătire, formare şi experienţă profesională pentru persoanele desemnate ca reprezentanţi. 6. Obiective Strategia elaborată pentru ciclul strategic 2020-2024 urmăreşte consolidarea cadrului interinstituţional de colaborare, în vederea operaţionalizării principiilor anterior promovate, prin Hotărârea Guvernului nr. 389/2015, respectiv: continuum de servicii şi asistenţă individualizată, sistematică, adaptată nevoilor, cu adresabilitate pentru categoria persoanelor care au fost sancţionate penal. Având în vedere progresele înregistrate în implementarea Hotărârii Guvernului nr. 389/2015, cu precădere în perioada 2017-2019, prin acest nou document strategic se intenţionează ajustarea politicilor promovate în domeniul execuţional-penal, prin raportare la bunele practici identificate în context european şi luând în considerare evoluţia serviciilor sociale şi educaţionale, existente în plan naţional. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 389/2015 a fost identificat mecanismul de acţiune şi interacţiune necesar pentru instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale, care au vocaţia de a activa în etapele succesive ale procesului de reintegrare socială a persoanelor sancţionate penal. Scopul actualului demers strategic vizează eficientizarea politicilor penale şi prevenirea marginalizării persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate, prin creşterea gradului de implicare socială şi responsabilizarea comunităţii. Deplasarea accentului dinspre asistarea persoanei, pe timpul detenţiei (şi, implicit, îmbunătăţirea calităţii serviciilor puse la dispoziţia acesteia, în perioada şederii în penitenciar), spre reabilitarea socială, prin instrumente care susţin asumarea unui mod de viaţă autonom şi facilitarea accesului la serviciile de suport din comunitate, constituie fundamentul direcţiilor de acţiune emergente actualei Strategii. Luând în considerare normele şi reglementările europene în domeniu, obiectivarea funcţiei educaţional-reintegrative a instituţiei penitenciare, dar şi a celorlalte instituţii publice cu rol în facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor care au săvârşit infracţiuni se evidenţiază ca imperios necesară. Realizarea demersurilor recuperative, la parametrii optimi, constituie o premisă esenţială a reuşitei intervenţiei de tip social şi este condiţionată de eforturile de promovare a unor modalităţi standardizate şi integrate de suport, în parteneriat interinstituţional. În implementarea prezentei Strategii, pentru rezultate reale de impact, este absolut necesară implicarea responsabilă, printr-o acţiune convergentă a instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu rol în asistenţa persoanelor private de libertate, în etapele succesive reintegrării sociale, ca parteneri instituţionali care se regăsesc la punctul 2. Viziune Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate va asigura implementarea coerentă a politicilor publice care răspund nevoilor de reintegrare socială a persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate, contribuind la siguranţa comunităţii. Misiune Stimularea implicării şi armonizarea demersurilor organizate de către actorii sociali (instituţii, autorităţi publice centrale şi locale, culte, organizaţii ale societăţii civile) care au/pot avea un rol în responsabilizarea şi reintegrarea în societate, încă din timpul detenţiei, a persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate. În acest context, au fost menţinute, în linii generale, cele trei direcţii strategice de acţiune promovate prin exerciţiul 2015-2019, ce vor fi concretizate în perioada 2020-2024 prin obiective specifice, activităţi prevăzute cu responsabili, termene şi indicatori de rezultat, după cum urmează: OBIECTIVUL I. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi interinstituţionale în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate Demersurile de sprijinire a persoanelor private de libertate, în vederea susţinerii reintegrării în comunitate şi pentru prevenirea riscului de excluziune socială, reprezintă o categorie de activităţi complexe şi dificile, care reclamă o pregătire şi o abordare specifică şi inovativă din partea personalului specializat. De asemenea, eficienţa utilizării resurselor şi îmbunătăţirea climatului organizaţional contribuie, în mod direct, la creşterea calităţii rezultatelor obţinute în plan local sau sistemic privind reintegrarea socială a persoanelor sancţionate penal. Consecutiv acestora, se impune nevoia acţionării în sens unitar şi dezvoltarea unor politici instituţionale, care să faciliteze procesul de reintegrare socială. Prin acest obiectiv, se urmăresc: • formarea şi perfecţionarea profesională a personalului cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate; • dezvoltarea infrastructurii instituţiilor cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale; • analizarea şi, după caz, modificarea şi completarea cadrului normativ pentru asigurarea continuităţii serviciilor acordate persoanelor private de libertate; • implementarea, revizuirea şi completarea Manualului de proceduri interinstituţionale, referitoare la implicarea şi colaborarea instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale în procesul de reintegrare socială. Rezultatul aşteptat constă în asigurarea cadrului normativ şi organizatoric-funcţional necesar abordării interinstituţionale a procesului de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. OBIECTIVUL STRATEGIC II. Creşterea eficienţei şi eficacităţii intervenţiei specializate derulate în perioada de executare a sancţiunilor privative de libertate Realizarea demersurilor recuperative destinate persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar, la parametrii optimi, constituie o premisă esenţială a reuşitei intervenţiei de tip social, pentru facilitarea reintegrării sociale şi prevenirea recidivei. Scopul măsurilor preventive şi funcţia formativă a măsurilor educative şi a pedepselor sau măsurilor privative de libertate se evidenţiază ca prioritare şi contribuie semnificativ la creşterea siguranţei comunitare. Prin acest obiectiv se urmăresc: • optimizarea intervenţiei recuperative adresate persoanelor private de libertate; • stimularea accesului persoanelor private de libertate la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, în acord cu cerinţele pieţei muncii; • sensibilizarea comunităţii cu privire la problematica reintegrării sociale a persoanelor private de libertate şi prevenirea infracţionalităţii; • dezvoltarea şi consolidarea de parteneriate, în vederea facilitării reintegrării sociale a persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate. Rezultatul aşteptat constă în punerea la dispoziţia persoanelor private de libertate a instrumentelor necesare pentru asumarea unui mod de viaţă autonom şi facilitarea accesului la serviciile de suport din comunitate. OBIECTIVUL STRATEGIC III. Facilitarea asistenţei postdetenţie la nivel sistemic Dezvoltarea unor servicii de suport social, disponibile în plan local, pentru beneficiarii direcţi (persoane revenite în comunitate după executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate) este în măsură să contribuie la finalitatea demersurilor integrative, care vizează creşterea gradului de siguranţă a comunităţii şi prevenirea recidivei. Pentru aceasta, este necesară mobilizarea autorităţilor administraţiilor publice locale, în procesul de reintegrare socială a persoanelor care au fost sancţionate penal, şi responsabilizarea comunităţii, în raport cu nevoile de suport şi asistenţă ale persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile (din care fac parte persoanele care execută o pedeapsă/măsură privativă de libertate). Prin acest obiectiv se urmăreşte: • asigurarea continuităţii intervenţiei destinate persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate, prin preluarea cazurilor şi acordarea asistenţei necesare în perioada postdetenţie. Rezultatul aşteptat constă în asigurarea cadrului organizatoric-funcţional pentru susţinerea persoanelor private de libertate, în perioada postdetenţie, în vederea prevenirii recidivei. OBIECTIVUL I. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi interinstituţionale în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate I.1. Formarea şi perfecţionarea profesională a personalului cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate Termen: până la finalizarea implementării Strategiei (2024) Rezultat: personal pregătit profesional, din perspectiva abordării integrate a procesului de reintegrare socială a persoanelor private de libertate I.2. Dezvoltarea infrastructurii instituţiilor cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale Termen: anual Rezultat: resurse umane şi materiale, care să susţină abordarea integrată a procesului de reintegrare socială a persoanelor private de libertate I.3. Analizarea şi, după caz, modificarea şi completarea cadrului normativ pentru asigurarea continuităţii serviciilor acordate persoanelor private de libertate Termen: până la finalizarea implementării Strategiei (2024) Rezultat: cadru normativ comun, care reglementează asigurarea continuităţii serviciilor acordate persoanelor private de libertate, modificat şi promovat I.4. Implementarea, revizuirea şi completarea Manualului de proceduri interinstituţionale, referitoare la implicarea şi colaborarea instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale în procesul de reintegrare socială Termen: periodic, până la finalizarea implementării Strategiei (2024) Rezultat: Manual de proceduri interinstituţionale, revizuit şi completat OBIECTIVUL STRATEGIC II. Creşterea eficienţei şi eficacităţii intervenţiei specializate derulate în perioada de executare a sancţiunilor privative de libertate II.1. Optimizarea intervenţiei recuperative adresate persoanelor private de libertate Termen: până la finalizarea implementării Strategiei (2024) Rezultat: programe de intervenţie şi instrumente de evaluare adaptate nevoilor beneficiarilor II.2. Stimularea accesului persoanelor private de libertate la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, în acord cu cerinţele pieţei muncii Termen: până la finalizarea implementării Strategiei (2024) Rezultat: cadru normativ aprobat, care facilitează accesul persoanelor private de libertate la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, în acord cu cerinţele pieţei muncii II.3. Sensibilizarea comunităţii cu privire la problematica reintegrării sociale a persoanelor private de libertate şi prevenirea infracţionalităţii Termen: până la finalizarea implementării Strategiei (2024) Rezultat: proiecte de prevenire a criminalităţii şi produse media destinate sensibilizării comunităţii cu privire la problematica reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate, întâlniri între potenţiali angajatori şi persoanele private de libertate, burse ale locurilor de muncă II.4. Dezvoltarea şi consolidarea de parteneriate, în vederea facilitării reintegrării sociale a persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate Termen: anual Rezultat: protocoale de colaborare şi acorduri de parteneriat încheiate sau, după caz, revizuite şi implementate OBIECTIVUL STRATEGIC III. Facilitarea asistenţei postdetenţie la nivel sistemic III.1. Asigurarea continuităţii intervenţiei destinate persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate, prin preluarea cazurilor şi acordarea asistenţei în perioada postdetenţie Termen: până la finalizarea implementării Strategiei (2024) Rezultat: proiect de procedură-cadru/metodologie aprobată şi implementată, informări transmise cu privire la nevoile de asistare postdetenţie, cazuri preluate, studii privind reintegrarea socială a persoanelor private de libertate, cadru comun de furnizare şi accesare a informaţiilor privind referirea cazurilor, centre de incluziune socială funcţionale 7. Valori şi principii generale Implementarea Strategiei este subsumată următoarelor valori şi principii generale: • solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile; • abordarea particularizată, potrivit căreia măsurile de reintegrare socială trebuie adaptate situaţiei de viaţă a fiecărei persoane; • responsabilizarea individuală, potrivit căreia persoana privată de libertate participă, în mod activ, la procesul de reintegrare socială; • parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare reintegrării în societate a persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate, contribuind astfel la siguranţa comunităţii; • proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului la acestea; • eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat, în raport cu efectul proiectat; • eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; • asigurarea securităţii publice şi a siguranţei cetăţeanului - în implementarea prezentei Strategii, se urmăreşte creşterea încrederii opiniei publice în demersurile recuperative derulate, subscrise funcţiei educative a măsurilor şi pedepselor privative de libertate; • participarea şi transparenţa - toate părţile implicate contribuie, în mod efectiv, la implementarea Strategiei. Societatea civilă este informată cu privire la procesul de implementare; • principiul continuităţii şi coordonării - în procesul de implementare a Strategiei sunt asigurate atât actualizarea politicilor curente la nivel sectorial, cât şi coordonarea cu alte iniţiative; • principiul cooperării, coerenţei şi multidisciplinarităţii - în implementarea prezentei Strategii, partenerii instituţionali cooperează, conform responsabilităţilor prevăzute în etape succesive ale procesului de reintegrare socială, asigurându-se, în acest fel, o abordare coerentă şi multidisciplinară în concretizarea activităţilor subscrise obiectivelor asumate; • principiul respectării drepturilor persoanelor private de libertate şi a confidenţialităţii datelor personale - în implementarea prezentei Strategii, partenerii instituţionali asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor private de libertate, cu exigenţa păstrării confidenţialităţii datelor personale; • principiul promovării egalităţii de şanse în accesul la măsurile promovate pentru facilitarea reintegrării sociale - prin prezenta Strategie se asigură condiţiile pentru accesarea demersurilor recuperative şi a măsurilor promovate, de către fiecare persoană privată de libertate, în raport cu nevoile individuale specifice; • principiul sustenabilităţii activităţilor - prezenta Strategie propune dezvoltarea unui sistem integrat, coerent şi durabil de servicii de asistenţă postdetenţie la nivelul comunităţii. 8. Monitorizare, evaluare, revizuire Instrumentul prin care se asigură implementarea Strategiei este Planul naţional de implementare a Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, care conţine obiectivele strategice, obiectivele specifice, activităţile, termenele de realizare, responsabilii, resursele şi indicatorii de rezultat. Monitorizarea şi raportarea implementării Strategiei se realizează de către Comitet, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare, în baza Planului naţional de implementare. Prin monitorizare se urmăreşte analiza periodică a gradului de atingere a obiectivelor stabilite în prezenta Strategie, care se reflectă în Raportul anual de monitorizare. Prefecturile vor asigura coordonarea şi vor contribui la monitorizarea activităţilor prevăzute la Obiectivul strategic III. Facilitarea asistenţei postdetenţie la nivel sistemic, în considerarea imperativului de a cointeresa instituţiile şi autorităţile publice locale în demersurile de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Prin evaluarea Strategiei se urmăreşte impactul produs de atingerea obiectivelor stabilite. Rezultatul activităţii de evaluare se concretizează sub forma Rapoartelor de monitorizare – documente evaluative intermediare, întocmite cu frecvenţă anuală. La încheierea perioadei de implementare, este elaborat un Raport de evaluare finală, care va sta la baza formulării unor propuneri pentru consolidarea cadrului de reglementare şi organizatoric-funcţional, instituit prin prezenta Strategie. Prin revizuirea Strategiei, în funcţie de influenţele factorilor interni şi externi, se urmăreşte adaptarea continuă a obiectivelor, activităţilor şi resurselor pentru atingerea impactului aşteptat. Deciziile de revizuire sunt formulate în consecinţa analizării informaţiilor incluse în Rapoartele anuale de monitorizare şi agreate în plenul Comitetului. Pentru concretizarea obiectivelor şi activităţilor prevăzute în prezenta Strategie, fiecare instituţie şi autoritate a administraţiei publice centrale şi locale, responsabilă, asigură transpunerea acestora în documentele proprii de planificare a activităţii. 9. Implicaţii bugetare Aplicarea strategiei se va realiza cu încadrare în bugetul aprobat instituţiilor implicate în implementarea sa. 10. Implicaţii juridice 1) Analizarea cadrului normativ pentru asigurarea continuităţii serviciilor acordate în domeniul reintegrării sociale: Studiile evidenţiază practici eficiente în alte state europene şi recomandă completarea unor prevederi legale pentru a facilita accesul persoanelor private de libertate la o gamă mai largă de servicii sociale. - Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare; – Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 500.165/2017 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate, cu modificările ulterioare. 2) Analizarea şi, după caz, modificarea şi completarea cadrului normativ necesar privind realizarea următoarelor activităţi: - analizarea şi, după caz, modificarea şi completarea unor acte normative privind desemnarea unui reprezentant pentru asistarea minorului care execută o măsură privativă de libertate şi stabilirea condiţiilor de numire a acestuia, a rolului, a atribuţiilor şi a cerinţelor de pregătire, formare şi experienţă profesională; – formularea propunerilor de modificare şi completare a cadrului legal aferent evidenţei persoanelor, în vederea emiterii actelor de identitate, la solicitarea reprezentanţilor autorităţii în care se află persoana cercetată/privată de libertate care refuză să depună o cerere în acest sens; – dezvoltarea cadrului legal necesar încheierii unor contracte individuale de muncă pentru a asigura accesul persoanelor private de libertate la piaţa forţei de muncă/forme de instruire profesională; – modificarea cadrului legal pentru implementarea învăţământului dual în unităţile sistemului penitenciar; – asigurarea cadrului legal pentru accesarea unor surse de finanţare de la bugetul de stat, în scopul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate (Program de Interes Naţional). 11. Indicatori Indicatori de performanţă
┌───────────────────┬──────────────────────────┬───────────────┬─────────────────────┐
│ │ │ │Valoarea │
│Denumirea │ │Denumirea │indicatorilor │
│obiectivului │Rezultatul aşteptat │indicatorilor │de performanţă │
│strategic │ │de performanţă ├────────────┬────────┤
│ │ │ │Previzionat │Realizat│
├───────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┼────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │
│ │ │Nr. programe de│ │ │
│I. Dezvoltarea │ │formare comună │1 │ │
│capacităţii │ │implementate │ │ │
│instituţionale şi │ │ │ │ │
│interinstituţionale│ │ │ │ │
│în domeniul │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│reintegrării │ │ │ │ │
│sociale a │ │Nr. ore de │ │ │
│persoanelor private│ │formare │40 h/an │ │
│de libertate │ │profesională │ │ │
│- formarea şi │ │ │ │ │
│perfecţionarea │ │ │ │ │
│profesională a │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│personalului cu │ │ │ │ │
│atribuţii în │ │Nr. specialişti│ │ │
│domeniul │ │care urmează │50 │ │
│reintegrării │ │programele │ │ │
│sociale a │ │ │ │ │
│persoanelor private│ │ │ │ │
│de libertate; │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│- dezvoltarea │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │Procent │ │ │
│instituţiilor │Rezultatul aşteptat constă│absolvenţi │ │ │
│cu atribuţii în │în asigurarea cadrului │programe de │95% dintre │ │
│domeniul │normativ │formare │participanţi│ │
│reintegrării │şi │profesională │ │ │
│sociale; │organizatorico-funcţional,│(%) │ │ │
│- analizarea şi, │unitar, necesar abordării │ │ │ │
│după caz, │interinstituţionale │ │ │ │
│modificarea │a procesului de ├───────────────┼────────────┼────────┤
│şi completarea │reintegrare socială │ │ │ │
│cadrului normativ │a persoanelor private de │Nr. baze comune│ │ │
│pentru asigurarea │libertate. │de documente │1 │ │
│continuităţii │ │normative │ │ │
│serviciilor │ │ │ │ │
│acordate │ │ │ │ │
│persoanelor private│ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│de libertate; │ │ │ │ │
│- implementarea, │ │Nr. acte │ │ │
│revizuirea şi │ │normative │ │ │
│completarea │ │modificate/ │3 │ │
│Manualului de │ │completate │ │ │
│proceduri │ │ │ │ │
│interinstituţionale│ │ │ │ │
│referitoare la │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│implicarea şi │ │ │ │ │
│colaborarea │ │Nr. proceduri │ │ │
│instituţiilor şi │ │aplicate │7 │ │
│autorităţilor │ │ │ │ │
│administraţiei │ │ │ │ │
│publice centrale │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│şi locale în │ │ │ │ │
│procesul de │ │Nr. proceduri │ │ │
│reintegrare │ │revizuite/nou │3 │ │
│socială. │ │elaborate │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┼────────────┼────────┤
│II. Creşterea │ │Nr. instrumente│ │ │
│eficienţei şi │ │revizuite │3 │ │
│eficacităţii │ │ │ │ │
│intervenţiei │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│specializate │ │Nr. rapoarte de│ │ │
│derulate în │ │evaluare a │ │ │
│perioada de │ │eficacităţii │4 │ │
│executare a │ │programelor │ │ │
│sancţiunilor │ │ │ │ │
│privative │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│de libertate │ │Nr. programe │ │ │
│- optimizarea │ │revizuite │5 │ │
│intervenţiei │ │şi adaptate │ │ │
│recuperative │ │ │ │ │
│adresate │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│persoanelor private│ │Nr. propuneri │ │ │
│de libertate; │ │de modificare │ │ │
│- stimularea │ │şi completare │3 │ │
│accesului │ │legislativă/ │ │ │
│persoanelor private│Rezultatul aşteptat constă│normativă │ │ │
│de libertate la │în punerea la dispoziţia │ │ │ │
│activităţi de │persoanelor private de ├───────────────┼────────────┼────────┤
│instruire şcolară │libertate │Nr. proiecte de│ │ │
│şi formare │a instrumentelor necesare │prevenire a │ │ │
│profesională, în │pentru asumarea unui mod │criminalităţii,│ │ │
│acord cu cerinţele │de viaţă autonom │precum │ │ │
│pieţei muncii; │şi facilitarea accesului │şi de │ │ │
│- sensibilizarea │la serviciile de suport │sensibilizare a│ │ │
│comunităţii cu │din comunitate. │comunităţii cu │ │ │
│privire la │ │privire la │1/an │ │
│problematica │ │problematica │ │ │
│reintegrării │ │reinserţiei │ │ │
│sociale a │ │sociale a │ │ │
│persoanelor private│ │persoanelor │ │ │
│de libertate şi │ │private de │ │ │
│prevenirea │ │libertate │ │ │
│infracţionalităţii;│ │ │ │ │
│- dezvoltarea şi │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│consolidarea de │ │Nr. produse │ │ │
│parteneriate, în │ │media realizate│1 │ │
│vederea facilitării│ │şi difuzate │ │ │
│reintegrării │ │ │ │ │
│sociale a │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│persoanelor aflate │ │Bază comună de │ │ │
│în executarea unei │ │protocoale, │ │ │
│pedepse sau măsuri │ │actualizată │1 │ │
│privative de │ │şi disponibilă │ │ │
│libertate. │ │pentru accesare│ │ │
│ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┼────────────┼────────┤
│ │ │Proiect │ │ │
│ │ │procedură-cadru│ │ │
│ │ │/metodologie │1 │ │
│ │ │privind │ │ │
│ │ │asistarea │ │ │
│ │ │postdetenţie │ │ │
│ │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│III. Facilitarea │ │Procedură-cadru│ │ │
│asistenţei │ │/metodologie │1 │ │
│postdetenţie la │ │implementată │ │ │
│nivel sistemic │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│- asigurarea │ │Cadru comun de │ │ │
│continuităţii │Rezultatul aşteptat constă│accesare a │ │ │
│intervenţiei │în asigurarea cadrului │informaţiilor │ │ │
│destinate │organizatorico-funcţional │despre │1 │ │
│persoanelor care au│pentru susţinerea │persoanele │ │ │
│executat pedepse │persoanelor private de │private de │ │ │
│sau măsuri │libertate, în perioada │libertate │ │ │
│privative de │postdetenţie, în vederea ├───────────────┼────────────┼────────┤
│libertate, prin │prevenirii recidivei. │Nr. studii │ │ │
│preluarea cazurilor│ │privind │ │ │
│şi acordarea │ │reintegrarea │ │ │
│asistenţei în │ │socială a │ │ │
│perioada │ │persoanelor │3 │ │
│postdetenţie. │ │care au │ │ │
│ │ │executat │ │ │
│ │ │sancţiuni │ │ │
│ │ │privative de │ │ │
│ │ │libertate │ │ │
│ │ ├───────────────┼────────────┼────────┤
│ │ │Nr. centre de │ │ │
│ │ │incluziune │8 │ │
│ │ │socială │ │ │
└───────────────────┴──────────────────────────┴───────────────┴────────────┴────────┘
12. Etape ulterioare intrării în vigoare a strategiei, instituţii responsabile
┌────────────────┬─────────────┬────────────────┐
│Etape ulterioare│ │ │
│intrării în │Termen │Instituţii │
│vigoare a │ │responsabile │
│strategiei │ │ │
├────────────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │Ministerul │
│ │30 de zile de│Justiţiei, │
│Desemnarea │la data │Ministerul │
│membrilor │intrării în │Muncii şi │
│Comitetului │vigoare a │Protecţiei │
│interministerial│proiectului │Sociale, │
│pentru │Hotărârii │Ministerul │
│coordonarea şi │Guvernului │Educaţiei şi │
│implementarea │privind │Cercetării, │
│prevederilor │implementarea│Ministerul │
│Strategiei │Strategiei │Afacerilor │
│naţionale de │naţionale de │Interne, │
│reintegrare │reintegrare │Ministerul │
│socială a │socială a │Sănătăţii, │
│persoanelor │persoanelor │Administraţia │
│private de │private de │Naţională a │
│libertate │libertate │Penitenciarelor │
│2020-2024 │2020-2024 │şi Direcţia │
│ │ │Naţională de │
│ │ │Probaţiune │
├────────────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │30 de zile de│ │
│ │la data │ │
│ │intrării în │ │
│Desemnarea │vigoare a │ │
│membrilor │proiectului │ │
│Secretariatului │Hotărârii │ │
│tehnic al │Guvernului │ │
│Comitetului prin│privind │Administraţia │
│decizie a │implementarea│Naţională a │
│directorului │Strategiei │Penitenciarelor │
│general al │naţionale de │ │
│Administraţiei │reintegrare │ │
│Naţionale a │socială a │ │
│Penitenciarelor │persoanelor │ │
│ │private de │ │
│ │libertate │ │
│ │2020-2024 │ │
├────────────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │60 de zile de│ │
│ │la data │Comitetul │
│ │intrării în │interministerial│
│ │vigoare a │pentru │
│ │proiectului │coordonarea şi │
│ │Hotărârii │implementarea │
│Elaborarea │Guvernului │prevederilor │
│Regulamentului │privind │Strategiei │
│de organizare şi│implementarea│naţionale de │
│funcţionare al │Strategiei │reintegrare │
│Comitetului │naţionale de │socială a │
│ │reintegrare │persoanelor │
│ │socială a │private de │
│ │persoanelor │libertate │
│ │private de │2020-2024 │
│ │libertate │ │
│ │2020-2024 │ │
└────────────────┴─────────────┴────────────────┘
13. Plan naţional de implementare a Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate
┌───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────────┐
│Obiective specifice│Activităţi │Termen │Responsabil │Resurse │Indicator de │
│ │ │ │ │ │rezultat │
├───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────────┤
│OBIECTIVUL STRATEGIC I │
│Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi interinstituţionale în domeniul │
│reintegrării sociale a persoanelor private de libertate │
├───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │- resurse │- nr. │
│ │ │ │ │umane │specialişti care│
│ │ │ │ │- resurse │urmează │
│I.1. Formarea şi │I.1.1. Continuarea │ │ │materiale │programele/nr. │
│perfecţionarea │implementării │ │ │- resurse │specialişti care│
│profesională a │programului comun │ │ │financiare în │au fost │
│personalului cu │de formare şi de │ │sectorul formare │limita │identificaţi cu │
│atribuţii în │perfecţionare │ │profesională de la │bugetelor │nevoile de │
│domeniul │profesională a │Anii I-II │nivelul DNP, ANP, │aprobate ale │formare şi │
│reintegrării │personalului cu │ │ANOFM, MEC │instituţiilor │perfecţionare │
│sociale a │atribuţii în │ │ │- fonduri din │profesională │
│persoanelor private│domeniul │ │ │proiecte │- nr. │
│de libertate │reintegrării │ │ │- resurse │specialişti care│
│ │sociale │ │ │atrase de │au absolvit │
│ │ │ │ │către │programul/nr. │
│ │ │ │ │colaboratori │specialişti │
│ │ │ │ │externi │participanţi │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │I.1.2. Revizuirea │ │ │ │ │
│ │şi acreditarea │ │ │ │ │
│ │formei revizuite a │ │ │ │ │
│ │programului comun │ │ │ │ │
│ │de formare şi de │ │grup de lucru │- resurse │- program │
│ │perfecţionare a │Anul II │interinstituţional: │umane │revizuit şi │
│ │personalului cu │ │DNP, ANP, ANOFM, MEC│ │acreditat │
│ │atribuţii în │ │ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │ │
│ │reintegrării │ │ │ │ │
│ │sociale │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │- nr. │
│ │ │ │ │- resurse │specialişti care│
│ │ │ │ │umane │urmează │
│ │ │ │ │- resurse │programul │
│ │ │ │ │materiale │revizuit/ │
│ │ │ │ │- resurse │nr. specialişti │
│ │ │ │ │financiare în │care au fost │
│ │I.1.3. │ │sectorul formare │limita │identificaţi cu │
│ │Implementarea │ │profesională de la │bugetelor │nevoile de │
│ │programului, în │Anii III-V │nivelul DNP, ANP, │aprobate ale │formare şi │
│ │varianta revizuită │ │MEC instituţii de │instituţiilor │perfecţionare │
│ │ │ │învăţământ superior │- fonduri din │profesională │
│ │ │ │ │proiecte │- nr. │
│ │ │ │ │- resurse │specialişti care│
│ │ │ │ │atrase de │au absolvit │
│ │ │ │ │către │programul │
│ │ │ │ │colaboratori │revizuit/ nr. │
│ │ │ │ │externi │specialişti │
│ │ │ │ │ │participanţi │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │I.1.4. │ │ │ │ │
│ │Participarea, în │ │ │- resurse │ │
│ │cadrul unor │ │ │umane │ │
│ │întâlniri comune │ │ │- resurse │ │
│ │organizate la nivel│ │DNP, MEC, MAI (IGPR,│materiale │ │
│ │local/regional, de │ │ANA), MS, MMPS │- resurse │ │
│ │către unităţile din│ │(ANOFM, ANDPDCA), │financiare în │ │
│ │sistemul │ │ANP, autorităţi ale │limita │- o întâlnire la│
│ │penitenciar, în │Anual │administraţiei │bugetelor │nivel local/ │
│ │vederea diseminării│(o activitate│publice locale │aprobate ale │regional, în │
│ │modelelor │/an) │(inclusiv prin │instituţiilor │fiecare an │
│ │profesionale de │ │SPAS-uri), în │- fonduri din │de implementare │
│ │bună practică în │ │colaborare cu │proiecte │ │
│ │domeniul │ │ONG-uri │- resurse │ │
│ │reintegrării │ │ │atrase de │ │
│ │sociale │ │ │către │ │
│ │a persoanelor │ │ │colaboratori │ │
│ │private │ │ │externi │ │
│ │de libertate │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │- resurse │ │
│ │ │ │ │umane │ │
│ │ │ │ │- resurse │- nr. funcţii │
│ │ │ │ │materiale │ocupate/nr. │
│ │ │ │ │- resurse │funcţii │
│ │ │ │ │financiare în │prevăzute în │
│I.2. Dezvoltarea │I.2.1. Continuarea │ │ │limita │state │
│infrastructurii │asigurării │ │ │bugetelor │- nr. spaţii nou│
│instituţiilor cu │resurselor │ │DNP, ANP, MEC │aprobate ale │identificate/ │
│atribuţii în │necesare, în │Anual │(resurse umane), │instituţiilor │nr. spaţii │
│domeniul │vederea │ │autorităţi publice │(inclusiv din │necesare │
│reintegrării │desfăşurării │ │locale │venituri │- nr. spaţii │
│sociale │eficiente a │ │ │proprii) │amenajate/ │
│ │activităţilor │ │ │- fonduri din │nr. spaţii care │
│ │ │ │ │proiecte │necesită │
│ │ │ │ │- resurse │îmbunătăţirea │
│ │ │ │ │atrase de │amenajării │
│ │ │ │ │către │ │
│ │ │ │ │colaboratori │ │
│ │ │ │ │externi │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │I.3.1. Actualizarea│Periodic, în │ │ │ │
│ │bazei comune de │funcţie de │ │ │- bază comună de│
│ │acte normative, în │modificările │ │ │acte normative │
│ │domeniul │şi │DNP, ANP, MEC, MAI │- resurse │în domeniul │
│ │reintegrării │completările │(IGPR), MS, MMPS │umane │reintegrării │
│ │sociale a │cadrului │ │ │sociale, │
│ │persoanelor private│legislativ │ │ │actualizată │
│ │de libertate │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │I.3.2. Continuarea │ │ │ │ │
│ │procesului de │ │ │ │ │
│ │analiză a actelor │ │ │ │ │
│ │normative │ │ │ │ │
│ │existente, în │ │ │ │ │
│I.3. Analizarea şi,│scopul │ │ │ │ │
│după caz, │monitorizării │ │ │ │- raport de │
│modificarea şi │propunerilor │ │Grup de lucru │ │analiză şi │
│completarea │anterioare şi al │ │interinstituţional │ │inventar de │
│cadrului normativ │identificării │Anul II şi │DNP, MEC, MAI │- resurse │propuneri de │
│pentru asigurarea │prevederilor │anul V │(inclusiv prin │umane │modificare sau │
│continuităţii │necesar a fi │ │IGPR), MS, MMPS, ANP│ │completare a │
│serviciilor │modificate şi/sau │ │ │ │cadrului │
│acordate │completate, a │ │ │ │legislativ │
│persoanelor private│lacunelor │ │ │ │ │
│de libertate │legislative în │ │ │ │ │
│ │domeniu şi, după │ │ │ │ │
│ │caz, în scopul │ │ │ │ │
│ │asanării cadrului │ │ │ │ │
│ │legislativ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │I.3.3. Promovarea │ │ │ │ │
│ │şi aprobarea │ │ │ │- nr. acte │
│ │actelor normative │Până la │ │ │normative │
│ │de modificare şi │finalizarea │MJ, DNP, ANP, MEC, │- resurse │aprobate │
│ │completare a │implementării│MAI (IGPR), MS, MMPS│umane │- nr. acte │
│ │cadrului legislativ│Strategiei │ │ │normative │
│ │ca urmare a │ │ │ │promovate │
│ │analizării cadrului│ │ │ │ │
│ │legislativ existent│ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │I.3.4. Analizarea, │ │ │ │ │
│ │modificarea şi │ │ │ │ │
│ │completarea unor │ │ │ │ │
│ │acte normative │ │ │ │ │
│ │privind desemnarea │ │ │ │ │
│ │unui reprezentant │ │ │ │ │
│ │pentru asistarea │ │ │ │- nr. acte │
│ │minorului care │ │Grup de lucru │ │normative │
│ │execută o măsură │Până la │interinstituţional │ │analizate │
│ │privativă de │finalizarea │DNP, ANP, MAI │- resurse │- nr. acte │
│ │libertate şi │implementării│(inclusiv prin │umane │normative │
│ │stabilirea │Strategiei │IGPR), MS, MMPS │ │promovate │
│ │condiţiilor de │ │(ANDPDCA) │ │- nr. acte │
│ │numire ale │ │ │ │normative │
│ │acestuia, a │ │ │ │aprobate │
│ │rolului, a │ │ │ │ │
│ │atribuţiilor şi a │ │ │ │ │
│ │cerinţelor de │ │ │ │ │
│ │pregătire, formare │ │ │ │ │
│ │şi experienţă │ │ │ │ │
│ │profesională │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │I.3.5. Formularea │ │ │ │ │
│ │propunerilor de │ │ │ │ │
│ │modificare şi │ │ │ │ │
│ │completare a │ │ │ │ │
│ │cadrului legal │ │ │ │ │
│ │aferent evidenţei │ │ │ │ │
│ │persoanelor, în │ │ │ │- propunere de │
│ │vederea emiterii │Până la │Grup de lucru │ │modificare │
│ │actelor de │finalizarea │interinstituţional │- resurse │legislativă │
│ │identitate, la │implementării│MAI (inclusiv prin │umane │- nr. acte │
│ │solicitarea │Strategiei │DEPABD, IGPR), DNP, │ │normative │
│ │reprezentanţilor │ │ANP │ │modificate şi │
│ │autorităţii în care│ │ │ │completate │
│ │se află persoana │ │ │ │ │
│ │cercetată/privată │ │ │ │ │
│ │de libertate care │ │ │ │ │
│ │refuză să depună o │ │ │ │ │
│ │cerere în acest │ │ │ │ │
│ │sens │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│I.4. Implementarea,│I.4.1. Continuarea │Până la │DNP, MEC, MAI │ │ │
│revizuirea şi │implementării │finalizarea │(inclusiv prin ANA, │- resurse │- nr. proceduri │
│completarea │Manualului de │implementării│IGPR), MS, MMPS │umane │aplicate conform│
│Manualului de │proceduri │Strategiei │(inclusiv prin │ │Manualului │
│proceduri │interinstituţionale│ │ANOFM, ANDPDCA), ANP│ │ │
│interinstituţionale├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│referitoare la │ │ │Grup de lucru │ │ │
│implicarea şi │I.4.2. Evaluarea şi│ │interinstituţional -│ │ │
│colaborarea │revizuirea │ │DNP, MEC, MAI │ │ │
│instituţiilor şi │procedurilor │ │(inclusiv prin ANA, │ │- nr proceduri │
│autorităţilor │pilotate, precum şi│Anii I-III │IGPR), MS, MMPS │- resurse │revizuite │
│publice centrale şi│completarea │ │(inclusiv prin │umane │- nr. proceduri │
│locale în procesul │manualului cu noi │ │ANOFM, ANDPDCA), ANP│ │nou elaborate │
│de reintegrare │proceduri │ │şi parteneri din │ │ │
│socială │ │ │comunitate - │ │ │
│ │ │ │colaboratori │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────────┤
│OBIECTIVUL STRATEGIC II │
│Creşterea eficienţei şi eficacităţii intervenţiei specializate derulate în │
│perioada de executare a sancţiunilor privative de libertate │
├───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────────┤
│ │II.1.1. Revizuirea │ │ │ │ │
│ │instrumentelor │ │ │ │- 1 raport de │
│ │necesare culegerii │Până la │ │ │evaluare │
│ │informaţiilor │finalizarea │ │ │instrumente │
│ │relevante în │implementării│DNP, ANP │ │- 3 instrumente │
│ │procesul de │Strategiei │ │ │de evaluare │
│ │evaluare a │ │ │ │revizuite │
│ │persoanelor private│ │ │ │ │
│ │de libertate │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │DNP, ANP, MAI (ANA) │ │ │
│ │II.1.2. Evaluarea │ │- parteneri │ │ │
│ │eficacităţii │ │instituţionali şi │- resurse │ │
│ │programelor │ │organizaţii │umane │- 3 rapoarte de │
│ │educative, de │ │neguvernamentale │- resurse │evaluare │
│ │asistenţă │ │(conform │financiare în │intermediare │
│II.1. Optimizarea │psihologică şi │Anii I-II │protocoalelor de │limita │- 1 raport de │
│intervenţiei │asistenţă socială │ │colaborare) │bugetelor │evaluare final, │
│recuperative │implementate, din │ │- instituţii de │alocate │cu privire la │
│adresate │perspectiva │ │învăţământ superior │- fonduri din │programe │
│persoanelor private│reintegrării │ │- organisme │proiecte │ │
│de libertate │sociale │ │profesionale cu rol │ │ │
│ │ │ │de supervizare │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │- resurse │ │
│ │ │ │DNP, ANP, MAI (ANA) │umane │ │
│ │II.1.3. Revizuirea,│ │- parteneri │- resurse │ │
│ │adaptarea şi │ │instituţionali şi │financiare │ │
│ │definitivarea │ │organizaţii │- resurse │ │
│ │programelor │ │neguvernamentale │financiare în │- 20 programe │
│ │educative, de │ │(conform │limita │ajustate │
│ │asistenţă │Anii III-V │protocoalelor de │bugetelor │- 5 programe │
│ │psihologică şi │ │colaborare) │alocate │dezvoltate │
│ │asistenţă socială, │ │- instituţii de │- fonduri din │ │
│ │în funcţie de │ │învăţământ superior │proiecte │ │
│ │rezultatele │ │- organisme │- resurse │ │
│ │evaluării acestora │ │profesionale cu rol │atrase de │ │
│ │ │ │de supervizare │către │ │
│ │ │ │ │colaboratori │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.2.1. Dezvoltarea│ │ │ │ │
│ │cadrului legal │ │ │- resurse │ │
│ │necesar încheierii │ │ │umane │ │
│ │unor contracte │ │ │- resurse │- propuneri de │
│ │individuale pentru │Până la │ │financiare în │modificare │
│ │a asigura accesul │finalizarea │ANP │limita │legislativă care│
│ │persoanelor private│implementării│ │bugetelor │să reglementeze │
│ │de libertate la │Strategiei │ │alocate │acordul │
│ │piaţa forţei de │ │ │- fonduri din │individual │
│ │muncă/forme de │ │ │proiecte │ │
│ │instruire │ │ │ │ │
│ │profesională │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.2.2. Modificarea│ │ │ │ │
│ │cadrului normativ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │- propuneri de │
│ │implementarea │Anul I │ANP, MEC │- resurse │modificare cadru│
│ │învăţământului dual│ │ │umane │normativ │
│ │în unităţile │ │ │ │ │
│ │sistemului │ │ │ │ │
│ │penitenciar │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.2.3. │ │ │- resurse │ │
│ │Implementarea │ │ │umane │ │
│ │învăţământului dual│ │ANP, MEC (prin │- resurse │- nr. deţinuţi │
│ │pentru persoanele │ │inspectoratele │financiare în │înscrişi la │
│ │private de │Anii II-V │şcolare), în │limita │cursurile │
│ │libertate, în │ │colaborare cu agenţi│bugetelor │învăţământului │
│ │situaţia în care │ │economici │alocate │dual │
│ │există cereri din │ │ │- fonduri din │ │
│II.2. Stimularea │partea agenţilor │ │ │proiecte │ │
│accesului │economici │ │ │ │ │
│persoanelor private├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│de libertate la │II.2.4. Dezvoltarea│ │ │- resurse │ │
│activităţi de │cadrului legislativ│ │ │umane │ │
│instruire şcolară │pentru asigurarea │ │ │- resurse │ │
│şi formare │condiţiilor │ │ │financiare │ │
│profesională, în │necesare evaluării │ │ │- resurse │- propuneri │
│acord cu cerinţele │şi certificării │Anii I-III │MEC (ANC), ANP │financiare în │dezvoltare cadru│
│pieţei muncii │competenţelor │ │ │limita │legislativ │
│ │profesionale │ │ │bugetelor │ │
│ │dobândite pe alte │ │ │alocate │ │
│ │căi decât cele │ │ │- fonduri din │ │
│ │formale │ │ │proiecte │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.2.5. Asigurarea │ │ │ │ │
│ │cadrului legal │ │ │ │ │
│ │pentru accesarea │ │ │ │ │
│ │unor surse de │ │ │- resurse │- propuneri de │
│ │finanţare de la │ │ │umane │intervenţie │
│ │bugetul de stat, în│ │ │- resurse │legislativă │
│ │scopul facilitării │Anii I-III │MJ, ANP, DNP │financiare în │pentru │
│ │reintegrării │ │ │limita │dezvoltarea de │
│ │sociale a │ │ │bugetelor │programe de │
│ │persoanelor private│ │ │alocate │interes naţional│
│ │de libertate │ │ │ │ │
│ │(Program de Interes│ │ │ │ │
│ │Naţional) │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.2.6. Elaborarea │ │ │ │ │
│ │unui Program de │ │ │ │ │
│ │Interes Naţional │ │ │- resurse │ │
│ │pentru facilitarea │ │ │umane │ │
│ │accesului │ │ │- resurse │ │
│ │persoanelor private│Anii IV-V │MJ, ANP, DNP │financiare în │- PIN elaborat │
│ │de libertate la │ │ │limita │ │
│ │servicii │ │ │bugetelor │ │
│ │educaţionale, │ │ │alocate │ │
│ │psihologice şi │ │ │ │ │
│ │sociale │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │- nr. parteneri │
│ │ │ │ │ │implicaţi │
│ │ │ │ │ │- nr. programe/ │
│ │ │ │ │- resurse │proiecte/ │
│ │II.3.1. Continuarea│ │DNP, MAI (IGPR, ANA,│umane │campanii │
│ │implementării unor │ │IGPF), MEC, ANP, în │- fonduri din │organizate │
│ │programe/proiecte/ │Periodic │colaborare cu │proiecte │- nr. │
│ │campanii de │ │parteneri din │- resurse │beneficiari │
│ │prevenire a │ │comunitate │atrase de │- nr. apariţii │
│ │criminalităţii │ │ │partenerii din│în mass-media/ │
│ │ │ │ │comunitate │nr. comunicate │
│ │ │ │ │ │de presă │
│ │ │ │ │ │elaborate/ │
│ │ │ │ │ │proiect │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.3.2. Continuarea│ │ │ │- nr. parteneri │
│ │implementării de │ │ │ │implicaţi │
│ │proiecte pentru │ │ │- resurse │- nr. proiecte │
│ │sensibilizarea │ │ │umane │organizate │
│ │comunităţii cu │Până la │DNP, ANP, MEEMA, în │- fonduri din │- nr. │
│ │privire la │finalizarea │colaborare cu │proiecte │beneficiari │
│ │problematica │implementării│parteneri din │- resurse │- nr. apariţii │
│II.3. │reinserţiei sociale│Strategiei │comunitate │atrase de │în mass-media/ │
│Sensibilizarea │a persoanelor │ │ │partenerii din│nr. comunicate │
│comunităţii cu │private de │ │ │comunitate │de presă │
│privire la │libertate │ │ │ │elaborate/ │
│problematica │ │ │ │ │proiect │
│reintegrării ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│sociale a │II.3.3. Organizarea│ │ │ │ │
│persoanelor private│unor întâlniri │ │ │ │ │
│de libertate şi │între persoanele │ │ │ │- nr. întâlniri,│
│prevenirea │private de │ │ │ │burse ale │
│infracţionalităţii │libertate şi │ │ │- resurse │locurilor de │
│ │potenţiali │ │ANP, MMPS (ANOFM), │umane │muncă organizate│
│ │angajatori, burse │Anual │MEEMA │- fonduri din │- nr. persoane │
│ │ale locurilor de │ │ │proiecte │selectate în │
│ │muncă, pentru │ │ │ │vederea │
│ │facilitarea │ │ │ │încadrării în │
│ │reinserţiei pe │ │ │ │muncă │
│ │piaţa forţei de │ │ │ │ │
│ │muncă │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.3.4. Crearea/ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea unor │ │ │ │ │
│ │produse media (ex. │ │ │ │ │
│ │spoturi sociale │ │ │- resurse │ │
│ │audiovideo) │Până la │ │atrase de │ │
│ │destinate │finalizarea │ │parteneri │- nr. produse │
│ │facilitării │implementării│DNP, ANP │instituţionali│media realizate │
│ │reintegrării │Strategiei │ │- fonduri din │ │
│ │sociale a │ │ │proiecte │ │
│ │persoanelor private│ │ │ │ │
│ │de libertate şi │ │ │ │ │
│ │prevenirii │ │ │ │ │
│ │recidivei │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │II.3.5. Promovarea │ │ │ │ │
│ │produselor │Până la │DNP, MAI (IGPR, ANA,│ │- nr. parteneri │
│ │audiovideo │finalizarea │ANITP), MEC, ANP, │- resurse │implicaţi │
│ │realizate, în │implementării│parteneri din │umane │- nr. apariţii │
│ │mediul on │Strategiei │comunitate │ │în mass-media │
│ │şi off line │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│II.4. Dezvoltarea │II.4.1. │ │- DNP, MAI (ANA), │ │ │
│şi consolidarea de │Actualizarea bazei │ │MS, MMPS (ANOFM, │ │ │
│parteneriate, în │comune de │ │ANDPDCA), ANP │ │ │
│vederea facilitării│protocoale de │ │- asociaţii şi │ │ │
│reintegrării │colaborare, │ │organizaţii │- resurse │- bază comună de│
│sociale a │încheiate în │Anual │neguvernamentale │umane │protocoale │
│persoanelor care au│domeniul │ │(conform │ │ │
│executat pedepse │reintegrării │ │protocoalelor de │ │ │
│sau măsuri │sociale a │ │colaborare şi │ │ │
│privative de │persoanelor private│ │responsabilităţilor)│ │ │
│libertate │de libertate │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────────┤
│OBIECTIVUL STRATEGIC III │
│Facilitarea asistenţei postdetenţie la nivel sistemic │
├───────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │- proiect de act│
│ │III.1.1. Elaborarea│ │ │ │normativ pentru │
│ │unei │ │ │ │aprobarea │
│ │proceduri-cadru/ │Anii I-II │Grup de lucru │- resurse │procedurii-cadru│
│ │metodologii privind│ │interinstituţional │umane │/metodologiei │
│ │asistarea │ │ │ │privind │
│ │postdetenţie │ │ │ │asistarea │
│ │ │ │ │ │postdetenţie │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │- autorităţi publice│ │ │
│ │III.1.2. │ │locale, în │ │ │
│ │Implementarea │ │colaborare cu ANP, │ │- │
│ │procedurii-cadru/ │Anii II-V │DNP, MEC, MAI, MS, │- resurse │procedură-cadru/│
│ │metodologii privind│ │ANOFM, alte │umane │metodologie │
│ │asistarea │ │instituţii cu │ │implementată │
│ │postdetenţie │ │atribuţii în │ │ │
│ │ │ │asistarea postpenală│ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │III.1.3. Furnizarea│ │ │ │ │
│ │informaţiilor │ │ │ │ │
│ │necesare │ │ │ │ │
│ │instituţiilor şi │ │ANP │ │ │
│ │autorităţilor │ │(inclusiv în │ │- nr. informări │
│ │administraţiilor │Până la │colaborare cu DNP, │ │transmise/ nr. │
│ │publice locale, │finalizarea │MEC, MAI, MS, ANOFM,│- resurse │beneficiari care│
│ │pentru continuarea │implementării│BOR, alte instituţii│umane │necesită │
│ │acordării de │Strategiei │cu atribuţii în │ │asistenţa în │
│ │asistenţă │ │asistarea │ │perioada │
│ │persoanelor care au│ │postpenală) │ │postdetenţie │
│ │executat pedepse │ │ │ │ │
│ │sau măsuri │ │ │ │ │
│ │privative de │ │ │ │ │
│ │libertate │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │III.1.4. │ │ │- resurse │ │
│ │Certificarea │ │ │umane │ │
│ │competenţelor │ │ │- resurse │ │
│III.1. Asigurarea │profesionale │ │ │financiare în │ │
│continuităţii │dobândite pe alte │Anii I-II │MMPS (ANOFM), ANP │limita │- nr. persoane │
│intervenţiei │căi decât cele │ │ │bugetelor │certificate │
│destinate │formale ale │ │ │alocate │ │
│persoanelor care au│persoanelor puse în│ │ │- fonduri din │ │
│executat pedepse │libertate din │ │ │proiecte │ │
│sau măsuri │detenţie │ │ │ │ │
│privative de ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│libertate, prin │III.1.5. Preluarea │ │ │ │ │
│preluarea cazurilor│şi asistarea, la │Până la │ │ │- nr. cazuri │
│şi acordarea │nivelul reţelei de │finalizarea │ANP, în colaborare │- resurse │identificate/ │
│asistenţei în │suport comunitar, a│implementării│cu BOR │umane │nr. cazuri │
│perioada │persoanelor puse în│Strategiei │ │ │preluate │
│postdetenţie │libertate │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │III.1.6. Realizarea│ │ │ │ │
│ │de studii privind │ │ │- resurse │ │
│ │reintegrarea │ │ │umane │ │
│ │socială a │ │- MJ; instituţiile │- resurse │- nr. rapoarte │
│ │persoanelor care au│Până la │responsabile, după │materiale │de cercetare │
│ │executat pedepse │finalizarea │caz, în colaborare │- resurse │- recomandări şi│
│ │sau măsuri │implementării│cu parteneri │financiare ale│măsuri │
│ │privative de │Strategiei │universitari, │instituţiilor │consecutive │
│ │libertate (ex.: │ │ONG-uri │desemnate │concluziilor │
│ │ocuparea pe piaţa │ │ │- fonduri din │studiilor │
│ │muncii, tendinţe │ │ │proiecte │ │
│ │legate de populaţia│ │ │ │ │
│ │infracţională) │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │III.1.7. Crearea │ │ │- resurse │ │
│ │cadrului comun de │ │ │umane │ │
│ │accesare a unor │ │ │- resurse │ │
│ │informaţii despre │Până la │ │materiale │ │
│ │persoanele private │finalizarea │- DNP, MEC, MAI │- resurse │- acces comun la│
│ │de libertate, în │implementării│(IGPR), MS, ANP, │financiare în │informaţii, │
│ │vederea facilitării│Strategiei │MMPS (ANOFM) │limita │reglementat │
│ │reintegrării │ │ │bugetelor │ │
│ │sociale şi │ │ │alocate │ │
│ │prevenirii │ │ │- fonduri din │ │
│ │recidivei │ │ │proiecte │ │
│ ├───────────────────┼─────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │- resurse │ │
│ │ │ │ │umane │ │
│ │ │ │- autorităţi publice│- resurse │ │
│ │III.1.8. │Până la │locale; după caz, în│materiale │- nr. centre de │
│ │Dezvoltarea │finalizarea │colaborare cu │- resurse │incluziune │
│ │centrelor de │implementării│organizaţii │bugetare ale │funcţionale │
│ │incluziune socială │Strategiei │neguvernamentale │autorităţilor │ │
│ │ │ │ │publice locale│ │
│ │ │ │ │- fonduri din │ │
│ │ │ │ │proiecte │ │
└───────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────────┘
---- 
