Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  STRATEGIE NAŢIONALĂ din 25 august 2021 privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE NAŢIONALĂ din 25 august 2021 privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă"

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 843 bis din 3 septembrie 2021
Comenteaza legea
──────────
    Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 917 din 25 august 2021 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 843 din 3 septembrie 2021.
──────────

    CUPRINS
    1. Introducere
    2. Informaţii generale
    2.1. Recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni şi dimensiunea sa internaţională, europeană şi naţională: evoluţii majore şi repere actuale
    2.2. Concepte generale şi noi abordări incidente procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni

    3. Priorităţi - cheie, grup - ţintă şi scop
    3.1. Priorităţi-cheie
    3.2. Grup-ţintă
    3.3. Scop

    4. Definirea problemei
    5. Obiective şi direcţii de acţiune
    6. Principii generale
    7. Implicaţii pentru buget
    8. Implicaţii juridice
    9. Implementarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea Strategiei şi a Planului de acţiune
    9.1. Proceduri privind implementarea
    9.2. Indicatori
    9.3. Riscurile în implementarea strategiei
    9.4. Proceduri privind monitorizarea şi evaluarea
    9.5. Proceduri privind revizuirea


    Abrevieri

┌────────┬─────────────────────────────┐
│AAPL    │Autoritate/autorităţi a/ale  │
│        │administraţiei publice locale│
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Asset Management Office -    │
│AMO     │oficiu naţional pentru       │
│        │gestionarea bunurilor        │
│        │îngheţate                    │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Agenţia Naţională de         │
│ANABI   │Administrare a Bunurilor     │
│        │Indisponibilizate            │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANAF    │Agenţia Naţională de         │
│        │Administrare Fiscală         │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANCPI   │Agenţia Naţională de Cadastru│
│        │şi Publicitate Imobiliară    │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Autoritatea Naţională pentru │
│ANDPDCA │Drepturile Persoanelor cu    │
│        │Dizabilităţi, Copii şi       │
│        │Adopţii                      │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Asociaţia Naţională a        │
│ANEVAR  │Evaluatorilor Autorizaţi din │
│        │România                      │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANPC    │Autoritatea Naţională pentru │
│        │Protecţia Consumatorilor     │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Autoritatea Naţională        │
│ANSVSA  │Sanitară Veterinară şi pentru│
│        │Siguranţa Alimentelor        │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANTIP   │Agenţia Naţională împotriva  │
│        │Traficului de Persoane       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│APL     │Administraţia publică locală │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ARCP    │Asigurare de răspundere      │
│        │civilă profesională          │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Asset Recovery Office (oficiu│
│ARO     │naţional pentru recuperarea  │
│        │creanţelor)                  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│BSC     │Balanced Scorecard           │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Camden Asset Recovery        │
│        │Inter-Agency Network (Reţeaua│
│CARIN   │Internaţională Camden a      │
│        │Oficiilor de Recuperare a    │
│        │Creanţelor)                  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│CE      │Comisia Europeană            │
├────────┼─────────────────────────────┤
│COMS    │Consiliul de Management      │
│        │Strategic                    │
├────────┼─────────────────────────────┤
│CSM     │Consiliul Superior al        │
│        │Magistraturii                │
├────────┼─────────────────────────────┤
│CVR     │Conform Valoare de Referinţă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Direcţia de Combatere a      │
│DCCO    │Criminalităţii Organizate din│
│        │cadrul Poliţiei Române (MAI) │
├────────┼─────────────────────────────┤
│DGA     │Direcţia Generală            │
│        │Anticorupţie                 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Direcţia de Investigaţii     │
│DIC     │Criminale din cadrul Poliţiei│
│        │Române (MAI)                 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Direcţia de Investigare a    │
│DICE    │Criminalităţii Economice din │
│        │cadrul Poliţiei Române (MAI) │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Direcţia de Investigare a    │
│DIICOT  │Infracţiunilor de            │
│        │Criminalitate Organizată şi  │
│        │Terorism                     │
├────────┼─────────────────────────────┤
│DNA     │Direcţia Naţională           │
│        │Anticorupţie                 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│EFOR    │Expert Forum                 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│EPPO    │European Public Prosecutor's │
│        │Office (Parchetul European)  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │European Union Agency for    │
│        │Criminal Justice Cooperation │
│EUROJUST│(Agenţia Uniunii Europene    │
│        │pentru Cooperare în Materie  │
│        │de Justiţie Penală)          │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │European Union Agency for Law│
│        │Enforcement Cooperation      │
│EUROPOL │(Agenţia Uniunii Europene    │
│        │pentru Cooperare în Materie  │
│        │de Aplicare a Legii)         │
├────────┼─────────────────────────────┤
│FATF    │Financial Action Task Force  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│FEN     │Fond Extern Nerambursabil    │
├────────┼─────────────────────────────┤
│FESI    │Fondurile Structurale şi de  │
│        │Investiţii Europene          │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MNPC    │Mecanismul Naţional pentru   │
│        │Prevenirea Criminalităţii    │
├────────┼─────────────────────────────┤
│FSE     │Fondul Social European       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│GAFI    │Grupul de Acţiune Financiară │
│        │Internaţională               │
├────────┼─────────────────────────────┤
│GRECO   │Grupul de state împotriva    │
│        │corupţiei - Consiliul Europei│
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Grupul de Experţi privind    │
│GRETA   │Acţiunile împotriva          │
│        │Traficului de Persoane       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│HG      │Hotărâre de Guvern           │
├────────┼─────────────────────────────┤
│HMIC    │Her Majesty’s Inspectorate of│
│        │Constabulary                 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│HMCPSI  │Her Majesty’s Inspectorate of│
│        │the Crown Prosecution Service│
├────────┼─────────────────────────────┤
│HMMCSI  │Her Majesty’s Inspectorate of│
│        │the Magistrates Courts       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│IGPR    │Inspectoratul General al     │
│        │Poliţiei Române              │
├────────┼─────────────────────────────┤
│IGPF    │Inspectoratul General al     │
│        │Poliţiei de Frontieră        │
├────────┼─────────────────────────────┤
│INM     │Institutul Naţional al       │
│        │Magistraturii                │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ÎCCJ    │Înalta Curte de Casaţie şi   │
│        │Justiţie                     │
├────────┼─────────────────────────────┤
│INS     │Institutul Naţional de       │
│        │Statistică                   │
├────────┼─────────────────────────────┤
│JAI     │Justiţie şi Afaceri Interne  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Echipe comune de anchetă     │
│        │constituite în temeiul Legii │
│JIT     │nr. 302/2004 privind         │
│        │cooperarea judiciară         │
│        │internaţională în materie    │
│        │penală                       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MAE     │Ministerul Afacerilor Externe│
├────────┼─────────────────────────────┤
│MAI     │Ministerul Afacerilor Interne│
├────────┼─────────────────────────────┤
│MCV     │Mecanismul de Cooperare şi   │
│        │Verificare                   │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ME      │Ministerul Educaţiei         │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MF      │Ministerul Finanţelor        │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MJ      │Ministerul Justiţiei         │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MMPS    │Ministerul Muncii şi         │
│        │Protecţiei Sociale           │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Mecanismului Naţional de     │
│MNIR    │Identificare şi Referire a   │
│        │Victimelor Traficului de     │
│        │Persoane                     │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MP      │Ministerul Public            │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MS      │Ministerul Sănătăţii         │
├────────┼─────────────────────────────┤
│NGEU    │Next Generation EU           │
├────────┼─────────────────────────────┤
│OCDE    │Organizaţia pentru Cooperare │
│        │şi Dezvoltare Economică      │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ONG     │Organizaţie                  │
│        │Non-Guvernamentală           │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Oficiul Naţional pentru      │
│ONPCSB  │Prevenirea şi Combaterea     │
│        │Spălării Banilor             │
├────────┼─────────────────────────────┤
│OG      │Ordonanţă de Guvern          │
├────────┼─────────────────────────────┤
│OS      │Obiectiv Strategic           │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ONU     │Organizaţia Naţiunilor Unite │
├────────┼─────────────────────────────┤
│OUG     │Ordonanţă de Urgenţă a       │
│        │Guvernului                   │
├────────┼─────────────────────────────┤
│PÎCCJ   │Parchetul de pe lângă Înalta │
│        │Curte de Casaţie şi Justiţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│PNRR    │Planul Naţional de Redresare │
│        │şi Rezilienţă                │
├────────┼─────────────────────────────┤
│POCA    │Programul Operaţional        │
│        │Capacitate Administrativă    │
├────────┼─────────────────────────────┤
│PSI     │Plan Strategic Instituţional │
├────────┼─────────────────────────────┤
│PwC     │PricewaterhouseCoopers       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Sistemul Naţional Integrat de│
│ROARMIS │Evidenţă a Creanţelor        │
│        │provenite din Infracţiuni    │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SCAP    │Strategia pentru Consolidarea│
│        │Administraţiei Publice       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SGG     │Secretariatul General al     │
│        │Guvernului                   │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SIPOCA  │Sistemul Informatic al POCA  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SIS     │Sistemul de Informaţii       │
│        │Schengen                     │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Sistemul Unic de Management  │
│SMIS    │al Informaţiei (pentru       │
│        │Instrumentele Structurale)   │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SINS    │Sistemul Informatic Naţional │
│        │de Semnalări                 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SNA     │Strategia Naţională          │
│        │Anticorupţie                 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│STS     │Serviciul de Telecomunicaţii │
│        │Speciale                     │
├────────┼─────────────────────────────┤
│TIC     │Tehnologia Informaţiei şi a  │
│        │Comunicaţiilor               │
├────────┼─────────────────────────────┤
│UAT     │Unitate Administrativ        │
│        │Teritorială                  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│UIP     │Unitate de Implementare a    │
│        │Proiectelor                  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│UNBR    │Uniunea Naţională a          │
│        │Barourilor din România       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│UNCAC   │Convenţia Naţiunilor Unite   │
│        │împotriva corupţiei          │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Convenţia Naţiunilor Unite   │
│UNTOC   │împotriva criminalităţii     │
│        │transfrontaliere organizate  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│UNNPR   │Uniunea Naţională a Notarilor│
│        │Publici din România          │
├────────┼─────────────────────────────┤
│UE      │Uniunea Europeană            │
└────────┴─────────────────────────────┘

    1. Introducere
        Fenomenele corupţiei şi criminalităţii organizate au înregistrat evoluţii îngrijorătoare în ultimii ani atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional şi constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale şi a respectării drepturilor fundamentale ale omului. De cele mai multe ori, grupurile infracţionale organizate se manifestă prin infiltrarea în economia reală, funcţionarea pentru obţinerea de profit şi implicarea în activităţi transnaţionale*1). Veniturile provenite din săvârşirea de infracţiuni pe cele nouă pieţe infracţionale principale din Uniunea Europeană s-au ridicat în 2019 la 139 de miliarde EURO, ceea ce reprezintă 1% din produsul intern brut al Uniunii Europene*2). Bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt folosite pentru protejarea şi dezvoltarea activităţilor ilicite, creşterea influenţei, statutului social şi a reputaţiei membrilor grupului infracţional şi erijarea acestora în modele sociale în comunităţile din care fac parte.
        *1) Transcrime, Mapping the risk of Serious and Organised Crime infiltration in Europe, Final report of the MORE, 2018, p. 205
        *2) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE de combatere a criminalităţii organizate 2021-2025 din data de 14.4.2021, p. 1

        În prezent, vulnerabilităţile sunt accentuate de incertitudinile economice şi sociale determinate de criza sanitară globală.
        Faţă de aceste vulnerabilităţi şi ameninţări, România trebuie să asigure stabilitatea şi ireversibilitatea progreselor deja înregistrate în combaterea corupţiei, criminalităţii organizate şi a recuperării creanţelor provenite din infracţiuni. Mai mult, este nevoie ca autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii în prevenirea şi combaterea criminalităţii să intervină ferm, prin acţiuni rapide, fără echivoc şi într-o manieră integrată.
        Astfel, Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 reprezintă un factor catalizator al eforturilor şi angajamentului Guvernului României pentru creşterea capacităţii naţionale de răspuns împotriva criminalităţii. Strategia stabileşte un proces eficientizat de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, ghidat de principiul "criminalitatea nu este profitabilă (crime does not pay)". Strategia îşi propune identificarea efectivă şi cât mai completă a bunurilor având legătură cu infracţiunile, optimizarea administrării bunurilor indisponibilizate şi confiscate şi reutilizarea socială a produselor infracţionale.
        Viziune
        Viziunea acestei strategii este o Românie în care grupurile infracţionale organizate sunt deposedate eficient de toate bunurile dobândite prin infracţiuni, cu respectarea tuturor garanţiilor constituţionale şi a drepturilor omului.Toate autorităţile şi instituţiile acţionează în mod unitar şi sunt pregătite să lucreze împreună astfel încât: modelul de comportament al traficanţilor, evazioniştilor, contrabandiştilor să nu se mai propage în societate; infractorii să nu mai poată beneficia de bunurile dobândite prin infracţiuni; banii rezultaţi din criminalitate să nu mai poată fi spălaţi; banii şi bunurile ascunse în străinătate să fie identificate şi confiscate; victimele să fie protejate şi despăgubite din banii recuperaţi de la infractori, iar grupurile vulnerabile să fie ajutate. Societatea civilă este astfel rezilientă şi pregătită să facă faţă criminalităţii.

        Misiune
        Autorităţile judiciare şi instituţiile administrative cu funcţii suport acţionează integrat, din etapele timpurii ale urmăririi penale şi până la finalizarea procesului penal, pentru a se asigura că veniturile obţinute ilegal prin infracţiuni sunt identificate, indisponibilizate, evaluate, adecvat administrate şi recuperate efectiv.
        Transpunerea în practică a viziunii se întemeiază pe următoarele linii directoare:
        ● nou model de guvernanţă, bazat pe o cooperare intensificată şi responsabilitate comună, între instituţiile din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuţii în legătură cu sistemul judiciar implicate în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● un nou model de cooperare, de tip "task force", la nivel operaţional, pentru identificarea şi administrarea bunurilor indisponibilizate şi confiscate;
        ● îmbunătăţirea legislaţiei în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● noi investiţii în capacitatea logistică a autorităţilor şi instituţiilor publice din cadrul sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● creşterea ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală;
        ● reutilizarea socială vizibilă şi consistentă a produselor infracţionale;
        ● cooperarea strânsă cu societatea civilă pentru diseminarea bunelor practici şi a rezultatelor obţinute, conştientizarea socială a consecinţelor negative ale infracţionalităţii şi revitalizarea etică a comunităţilor.

        Strategia răspunde apelului Uniunii Europene adresat statelor membre la asumarea unei responsabilităţi comune în materie de consolidare a securităţii. Strategia reflectă progresele obţinute în anul 2020 în plan legislativ şi administrativ, precum şi în implementarea documentelor strategice naţionale în domeniul justiţiei, respectiv, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 şi Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020.
        De asemenea, Strategia reprezintă un răspuns la aşteptările cetăţenilor în planul îmbunătăţirii procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni şi reflectate prin puncte de vedere promovate de reprezentanţi ai societăţii civile şi susţinute de un segment larg al populaţiei.
        Strategia este în acord cu obiectivele naţionale asumate pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU (transpusă în Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030), a Strategiei UE privind o uniune a securităţii (transpuse şi în cadrul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024), cu recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) şi şi a Semestrului European în planul consolidării statului de drept (asumate şi în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru perioada programatică 2021-2027). Această corespondenţă permite totodată încadrarea obiectivelor Strategiei în obiectivele de politică de la nivel european, în cadrul cărora vor fi susţinute investiţiile din fonduri nerambursabile, în perioada de programare 2021-2027.
        Astfel, Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 stabileşte, pentru prima dată, un cadru naţional comun pentru creşterea eficienţei recuperării instrumentelor şi produselor infracţiunilor, prin intermediul unor abordări, obiective, direcţii de acţiune şi activităţi/măsuri concrete.
        În România, în acord cu ţintele, valorile şi principiile europene, recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni se realizează prin intermediul unui Sistem naţional (Sistemul naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, a se vedea caseta 1) ce pivotează în jurul unei instituţii publice responsabile de asigurarea caracterului integrat al întregului proces, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

        Caseta 1
        Sistemul naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni din România
        În România sistemul naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni cuprinde un ansamblu de actori instituţionali, cu competenţe partajate în identificarea, indisponibilizarea şi administrarea bunurilor având legătură cu infracţiunile, evidenţa şi punerea în executare a măsurilor de confiscare, stabilirea destinaţiei bunurilor confiscate. Prevederile art. 4 din Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, delimitează actorii instituţionali ai acestui sistem prin statuarea unei liste neexhaustive a entităţilor cu care cooperează ANABI pentru îndeplinirea funcţiilor sale, instituţii din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuţii în legătură cu sistemul judiciar, implicate în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni:
    - Ministerul Justiţiei;
    – Ministerul Finanţelor;
    – Consiliul Superior al Magistraturii;
    – Ministerul Public;
    – Ministerul Afacerilor Interne;
    – Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;
    – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
    – Institutul Naţional al Magistraturii;
    – Alte instituţii naţionale implicate în procedura de identificare, indisponibilizare, administrare şi executare a confiscării bunurilor având legătură cu infracţiunile, cum ar fi: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Departamentul de Luptă Antifraudă, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, alte instituţii publice, regii autonome, societăţi naţionale, companii naţionale sau societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau al unităţilor administrativ- teritoriale.

        Beneficiind de o abordare integrată, coordonată şi intersectorială şi o fundamentare bazată pe o metodologie mixtă (a se vedea caseta 2), Strategia este adaptată nevoilor noului context de securitate europeană şi naţională generate de riscurile inerente progresului societăţii în planul globalizării, liberei circulaţii, transformării digitale şi cele de curând apărute, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 şi cu impact asupra creşterii infracţionalităţii.


        Caseta 2
        Date, informaţii şi analize întreprinse în vederea fundamentării şi elaborării Strategiei
        Un reper important şi punct de pornire în procesul de fundamentare şi elaborare a Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 şi a Planului de acţiune aferent îl constituie propunerea de politică publică privind urmărirea şi recuperarea efectivă a produsului infracţiunii prin măsuri de consolidare a ANABI lansată în noiembrie 2020 de către Ministerul Justiţiei şi ANABI cu avizul prealabil şi favorabil al Consiliul de Coordonare al ANABI, potrivit prevederilor legale în vigoare.
        Strategia consolidează propunerea de politică publică prin dezvoltarea cadrului de acţiune privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni în acord cu noile exigenţe europene şi internaţionale.
        Totodată, acest proces s-a sprijinit pe un instrumentar metodologic cu o componentă cantitativă, respectiv calitativă, precum şi pe concluziile unui set de trei Analize Diagnostic elaborate în cadrul proiectului "Consolidarea şi eficientizarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni", cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082, implementat de către Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi finanţat din fonduri nerambursabile, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA):
    - o primă analiză a urmărit cartografierea situaţiei actuale şi a instrumentelor pe care ANABI le are în prezent la dispoziţie şi a celor de care are nevoie pentru îndeplinirea în mod eficient a atribuţiilor prevăzute de lege, din perspectiva a două planuri interdependenţe: a) analiza situaţiei actuale din perspectiva practicilor curente de la nivelul Agenţiei prin raportare la modul de organizare şi managementul organizaţional; b) analiza principalelor funcţii şi atribuţii ale Agenţiei, cu accent pe componentele operative privind administrarea şi valorificarea bunurilor indisponibilizate, respectiv reutilizarea imobilelor confiscate.
    – o a doua analiză a avut în vedere problematica recuperării creanţelor provenite din infracţiuni din perspectiva a) identificării nevoilor existente ale sistemului de recuperare a creanţelor; b) studiului legislaţiei de profil, inclusiv din perspectivă europeană şi internaţională; c) identificării şi prezentării unor bune practici existente atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional; d) evaluării dificultăţilor cu care se confruntă persoanele implicate în procesul de recuperare a creanţelor.

        Pentru analiza legislaţiei şi a bunelor practici au fost selectate state cu cele mai bune modele în materia recuperării creanţelor provenite din fapte penale, de la nivelul Uniunii Europene şi internaţional: Regatul Belgiei, Republica Franceză, Regatul Ţărilor de Jos, Regatul Spaniei, Statele Unite ale Americii.
    - nu în ultimul rând, o a treia analiză a fost derulată cu scopul identificării nevoilor şi dificultăţilor cu care se confruntă organele care procedează la aplicarea sechestrului.

        Principalele tehnici şi instrumente metodologice utilizate în realizarea analizelor au fost sondajul, chestionarul, studiu de caz, analiza documentelor. Eşantionul utilizat pentru aplicarea chestionarelor a fost unul reprezentativ, înregistrându-se un procent de peste 80% de respondenţi din cadrul personalului ANABI şi 194 de profesionişti, procurori şi poliţişti din toate judeţele ţării. La cercetare au participat şi 104 entităţi cu atribuţii în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, din care, 88 de parchete din cadrul Ministerului Public şi 6 entităţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi 10 entităţi ce fac parte din Sistemul naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni (Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti).
        Strategia a fost fundamentată şi pe baza selecţiei de bune practici identificate în urma derulării, tot în cadrul acestui proiect, a cinci conferinţe regionale şi a unei conferinţe naţionale, al căror obiect a vizat dezbaterile privind cazuri practice în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni. Bunele practici au fost astfel selectate dintr-un total de 93 de speţe prezentate în cadrul acestor evenimente care au reunit un număr de 330 de participanţi (procurori, organe de cercetare penală şi specialişti antifraudă).
        Totodată, alte date şi informaţii de profil au provenit din studii, cercetări, precum şi din consultarea şi a altor factori interesaţi din domeniu în cadrul unor activităţi precum organizarea dezbaterilor publice şi derularea de interviuri cu experţi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu (Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România, Uniunea Naţională a Barourilor din România).
        În elaborarea Strategiei, o importanţă aparte au avut-o şi dezbaterile publice la care ANABI a participat în anul 2021 şi între care se distinge dezbaterea publică "Urmărirea şi recuperarea efectivă a produsului infracţiunii prin măsuri de consolidare şi dezvoltare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI)" desfăşurată de Expert Forum (EFOR) în parteneriat cu ANABI, la eveniment participând reprezentanţi din cadrul Comisiei Europene, EUROPOL şi ai US Marshall Services (SUA), precum şi iniţiativa "Vinerea uşilor deschise" lansată public de ANABI şi prin care în fiecare zi de vineri părţile interesate pot veni la sediul Agenţiei pentru dezbateri privind elaborarea documentului strategic.
        Din această perspectivă, Strategia fixează în cadrul Planului său de acţiune, orientarea şi orizonturile dezvoltării Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni având ca reper perioada 2021-2025. Obiectivele, direcţiile de acţiune şi măsurile sunt gândite pentru asigurarea unei sustenabilităţi a rezultatelor dincolo de acest interval. Strategia este construită în jurul unui obiectiv general care propune ca, până în anul 2025, România să beneficieze de o identificare, administrare şi valorificare responsabile şi sustenabile a bunurilor indisponibilizate şi confiscate în cadrul procesului penal, orientate spre, consolidarea instituţiilor dedicate luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, prevenirea criminalităţii şi reutilizarea socială a creanţelor provenite din infracţiuni.
        Pentru elaborarea Planului de Acţiune s-a avut în vedere configuraţia modelului de repartizare a competenţelor între autorităţile judiciare şi administrative în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni. Soliditatea construcţiei celor două documente programatice este susţinută prin asocierea abordării ciclului de viaţă al confiscării cu dezvoltarea unui sistem viabil economic de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, despăgubirea victimelor infracţiunii şi a dimensiunii sociale prin promovarea şi integrarea reutilizării sociale a acestor bunuri. Se asigură astfel o guvernanţă partajată în procesul de recuperare a produsului infracţiunii ce reclamă o implicare sporită a societăţii într-un efort comun alături de autorităţile şi instituţiile publice ale statului cu atribuţii în domeniu. Astfel, Strategia încorporează obiective specifice, direcţii de acţiune, măsuri concrete şi indicatori de performanţă stabiliţi printr-un amplu proces de consultare cu autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniu şi, în egală măsură, cu reprezentanţi ai societăţii civile.
        Având ca premisă faptul că în ultimii ani infracţionalitatea, în special criminalitatea organizată şi corupţia la nivel înalt, a reuşit să obţină profituri ilicite considerabile, Strategia se sprijină pe un set de obiective, direcţii de acţiune şi măsuri concrete programate pentru perioada 2021-2025 ce contribuie la consolidarea demersurilor strategice desfăşurate în domeniu în perioada 2015-2020 (a se vedea Caseta 3). Strategia urmăreşte consolidarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni (obiectivul strategic nr. 1) pentru coordonarea cu exigenţele europene şi internaţionale în domeniu, intervenţii directe bazate pe o regândire a cazurilor speciale de valorificare pentru o cât mai eficientă privare a infractorilor de câştigurile financiare rezultate din săvârşirea de fapte penale (obiectivul strategic nr. 2) şi modernizarea sistemului de reutilizare socială prin atribuirea sumelor confiscate, precum şi a celor rezultate din valorificarea bunurilor confiscate din proceduri judiciare penale, pentru finanţarea programelor sau proiectelor preventive în lupta împotriva criminalităţii (prevenire, educaţie, protecţia victimelor) (obiectivul strategic nr. 3).
        Nu în ultimul rând, Strategia urmăreşte creşterea performanţei administrative la întregul nivel al Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni în ceea ce priveşte alinierea politicilor, în atingerea obiectivelor, precum şi pentru creşterea ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, prin regândirea mecanismelor de coordonare inter-instituţionale între autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în domeniu, consolidare instituţională, optimizarea procesului de valorificare a bunurilor provenite din infracţiuni, inclusiv prin investiţii în logistica sistemului judiciar, susţinerea reutilizării publice şi sociale a creanţelor provenite din infracţiuni în contextul promovării dialogului bazat pe implicarea activă a beneficiarilor şi factorilor interesaţi.


        Caseta 3
        Demersuri de planificare strategică la nivel naţional cu impact asupra eficientizării procesului recuperării creanţelor provenite din infracţiuni (2015-2020)
    A. Adoptarea strategiilor cu impact în domeniul justiţie: Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030; Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024; Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020; Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020; Angajamentele de ţară pentru accelerarea luptei împotriva corupţiei ca o datorie faţă de cetăţenii săi (Summit-ul de la Londra); Parteneriatul pentru o guvernare deschisă. Planul Naţional de Acţiune 2016-2018.
    B. Implementarea unor proiecte de anvergură finanţate din fonduri externe nerambursabile. Trebuie avute în vedere, pe de o parte, proiectele finanţate din fonduri europene nerambursabile (Fondul Social European), în care Ministerul Justiţiei este coordonator şi/sau partener, implementate sau aflate în derulare:
    1) Proiectul "Dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS", cod MySMIS12073 -SIPOCA: 55, implementat în perioada 2017-2020, coordonatorul proiectului fiind Ministerul Justiţiei şi parteneri de proiect: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Naţională de Probaţiune;
    2) Proiectul "Consolidarea capacităţii administrative a MJ prin dezvoltarea unei platforme de gestiune a proceselor de lucru (GPL) şi a aplicaţiilor aferente", Coordonator Ministerul Justiţiei cu perioadă de implementare 2017-2021 şi care urmăreşte dezvoltarea şi implementarea la nivelul Ministerului Justiţiei a unei platforme moderne de gestiune a proceselor de lucru (GPL) şi a aplicaţiilor aferente;
    3) Proiectul "Consolidarea capacităţii administrative a secretariatului tehnic al Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor anticorupţie", coordonator Ministerul Justiţiei şi partener de proiect Direcţia Generală Anticorupţie, implementat în perioada 2017-2020 şi ale cărui obiective principale au fost:
    a) creşterea capacităţii administrative a instituţiilor publice de la nivel central de a preveni şi a reduce corupţia; b) creşterea gradului de conştientizare a corupţiei în rândul cetăţenilor şi al personalului din instituţiile şi autorităţile publice; c) creşterea gradului de educaţie anticorupţie la nivelul personalului din autorităţile şi instituţiile publice de la nivel central;

    4) Proiectul "Analiza funcţională şi strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)", coordonator Ministerul Justiţiei şi partener de proiect Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflat în perioadă de implementare (2020-2023) şi al cărui obiectiv principal urmăreşte eficientizarea administrării justiţiei prin elaborarea unor instrumente moderne de management care să fundamenteze deciziile cheie la nivelul sistemului judiciar;
    5) Proiectul "Mecanisme eficace de control administrativ şi de prevenire a corupţiei", coordonator Secretariatul General al Guvernului şi partener de proiect Ministerul Justiţiei, implementat în perioada 2018-2020 şi având ca obiect general consolidarea mecanismelor de control administrativ şi de prevenire a corupţiei în administraţia publică centrală, prin reglementarea organizării şi funcţionării Corpului de control al primului- ministru şi eficientizarea activităţii acestuia, a funcţiei de control administrativ în cadrul autorităţilor publice centrale şi consolidarea sistemului intern de prevenire a corupţiei al Secretariatului General al Guvernului;
    6) Proiectul "Întărirea capacităţii de procesare şi analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată şi creşterea capacităţii administrative a Ministerului Public", coordonator Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parteneri de proiect, Ministerul Justiţiei, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Institutul Naţional de Statistică, cu perioadă de implementare 2020-2023 şi care urmăreşte întărirea capacităţii de colectare, procesare şi analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată şi creşterea capacităţii administrative a Ministerului Public.
        Pe de altă parte, trebuie menţionate şi cele două proiecte aflate în derulare, implementate de ANABI în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi finanţate din fonduri nerambursabile, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA): 1) "Consolidarea şi eficientizarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni", cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082; 2) "Dezvoltarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni"(cod SIPOCA 763) ce are ca obiectiv principal dezvoltarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni ROARMIS (Romanian Assets Recovery and Management Integrated System). De asemenea, la sfârşitul anului 2020, a fost semnat Acordul de Grant cu Comisia Europeană pentru proiectul "Continuarea consolidării capacităţii de combatere a traficului de persoane cu accent pe prevenire, cooperare şi recuperarea produselor infracţiunii - WESTEROS 2". Proiectul, care un buget total de 389.809,56 euro, este implementat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (partener coordonator), în parteneriat cu Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi cu structuri similare din Belgia şi Polonia.


    C. Programarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 şi 2021-2027 (definirea priorităţilor de investiţii, a obiectivelor, a măsurilor, a bugetului alocat fiecărei priorităţi de investiţie etc.) şi lansarea apelurilor aferente fondurilor europene destinate eficientizării sistemului judiciar. O atenţie specială este acordată Reformei în planul Consolidării Statului de Drept asumată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru perioada programatică 2021 -2027. Astfel, adoptarea legii de consolidare a mandatului instituţional al ANABI, precum şi creşterea cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate şi administrate de ANABI sunt reforme şi rezultate asumate prin PNRR. Din finanţarea alocată prin PNRR, ANABI urmează a beneficia de sprijin pentru modernizarea şi extinderea capacităţii sale administrative şi operaţionale, fiind prevăzute investiţii pentru construirea/amenajarea a cinci capacităţi de stocare şi consolidarea infrastructurii IT.



    2. Informaţii generale
    2.1. Recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni şi dimensiunea sa internaţională, europeană şi naţională: evoluţii majore şi repere actuale
        Problematica recuperării produsului infracţiunilor ocupă un loc tot mai important pe actuala agendă publică şi instituţională la nivel european şi internaţional. Instituţia juridică a confiscării şi recuperarea creanţelor prin valorificarea acestor bunuri reprezintă o modalitate eficientă de combatere a infracţionalităţii şi, în special, a criminalităţii organizate şi a corupţiei, prin impactul major avut în întreruperea ciclului infracţional de reintroducere în economie a resurselor ilicite.
        Dimensiunea internaţională
        O dovadă fără echivoc în acest sens o constituie numărul copleşitor de state părţi care au ratificat cele două Convenţii ale Naţiunilor Unite*3), cea împotriva criminalităţii transnaţionale organizate*4) (UNTOC, adoptată în 2000) şi cea împotriva corupţiei*5) (UNCAC, adoptată în 2003) ambele conţinând dispoziţii care impun statelor semnatare să adopte măsuri pentru a permite: (i) urmărirea, îngheţarea şi confiscarea activelor ilicite pe teritoriile lor şi (ii) schimbul de informaţii şi cooperarea în procesul de recuperare a activelor*6). De asemenea, la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, problematica recuperării creanţelor provenite din infracţiuni constituie subiect de evaluare tematică la nivelul ţărilor părţi la Convenţia ONU împotriva corupţiei (capitolul V din Convenţie), în cadrul celui deal doilea ciclu de evaluare, accentul fiind tot mai mult pus pe latura sa practică*7).
        *3) Convenţia ONU împotriva corupţiei - 187, Convenţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate - 190.
        *4) United Nations Convention against Transnaţional Organized Crime (unodc.org).
        *5) https://www.unodc.org/unodc/en/corruption/ratification-status.html.
        *6) Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Recuperarea şi confiscarea activelor. Asigurarea faptului că nu este rentabil să se săvârşească infracţiuni, COM/2020/ 217 final, p.17.
        *7) La cea mai recentă Adunare Generală a Statelor Parte la Convenţie organizată la New York în perioada 23-26 septembrie 2019 a fost diseminat un set de îndrumări adresate practicienilor privind administrarea bunurilor sechestrate şi confiscate cu accent pe valorificarea bunurilor în timpul procesului penal şi importanţa planificării luării măsurilor asigurătorii, inclusiv din perspectiva costurilor.

        Demersurilor ONU mai sus menţionate li se alătură ratificarea de către majoritatea membrilor Consiliului Europei, inclusiv de către 21 de state membre ale UE, a Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea de bani şi confiscarea (adoptată în 2005)*8) un instrument juridic important ce permite îngheţarea şi confiscarea activelor şi cooperarea internaţională în domeniul recuperării activelor.
        *8) Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, adoptată la Varşovia la 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea 420/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968 din 4 decembrie 2006.


        Dimensiunea europeană
        Concluziile Consiliului UE din iunie 2020 privind consolidarea investigaţiilor financiare împotriva infracţiunilor grave şi criminalităţii organizate includ apelul către Comisia Europeană de a "consolida cadrul legal privind administrarea bunurilor indisponibilizate, de a include principiul planificării luării măsurii asigurătorii, conferirea de atribuţii suplimentare către ARO".
        În iulie 2020, Comisia Europeană a prezentat noua strategie UE privind securitatea*9), subliniind gradul redus de recuperare a produsului infracţiunii.
        *9) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securităţii, C0M/2020/605 final.

        Comisia Europeană acordă o importanţă sporită tematicii, derulând în prezent două analize cantitative şi calitative care să fundamenteze iniţierea de noi politici publice europene şi să asigure implementarea principiului Crime does not pay*10) (criminalitatea nu este profitabilă):
        *10) Utilizarea şi adaptarea în limba engleză, una din limbile oficiale "de lucru" ale instituţiilor europene, a principiului de drept roman "Nemo potest ex suo delicto consequi emolumentum (Nimeni nu poate obţine avantaje dintr-o infracţiune)".
    a) "Măsurile asigurătorii, confiscarea şi recuperarea creanţelor în statele membre ale Uniunii Europene - ce funcţionează şi ce nu funcţionează" - studiul este realizat de un consorţiu format din Milieu Consulting SPRL, în calitate de coordonator, Ramboll Management Consulting şi PwC. Studiul îşi propune să analizeze ce funcţionează şi ce nu funcţionează în cadrul diferitelor faze ale confiscării (identificarea şi urmărirea bunurilor, indisponibilizarea, administrarea bunurilor indisponibilizate, confiscarea şi valorificarea bunurilor confiscate) precum şi în sistemele de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni existente la nivel naţional (legislaţie, principalii actori, structuri, baze de date).
    b) "Cartografierea riscului de infiltrare a economiei legale de către criminalitatea organizată la nivelul Uniunii Europene", studiul este realizat de un consorţiu format din RAND Europe, Ernst & Young, Center for Social Democracy, Government Transparency Institute and Optimity Advisors. Studiul îşi propune, în primul rând, să analizeze dinamica economiei ilicite generate de criminalitatea organizată şi să ofere date şi informaţii statistice aferente fiecărui Stat Membru în parte, precum şi cele aferente Uniunii Europene ca un întreg. Studiul include o analiză cantitativă şi calitativă a principalelor pieţe ilicite, a investiţiilor făcute de grupurile infracţionale organizate în economia licită a UE şi a datelor privind bunurile sechestrate şi confiscate în Statele Membre. Totodată, acest studiu îşi propune să facă recomandări pentru UE şi pentru Statele Membre în vederea dezvoltării unor mecanisme eficiente de combatere a infiltrării economiei legale de către criminalitatea organizată.

        Statisticile oficiale de la nivelul Uniunii Europene relevate în noua Strategie a UE privind securitatea sunt îngrijorătoare. În contextul în care criminalitatea organizată generează costuri enorme pentru victime, precum şi pentru economie, pierderile anuale fiind estimate la 218-282 de miliarde EUR*11), încă se menţine un dezechilibru major în ceea ce priveşte raportul dintre valoarea estimativă a produselor infracţiunilor de la nivelul tuturor statelor membre UE, de 110 miliarde de Euro anual şi rezultatul măsurilor asigurătorii dispuse: aproximativ 2% dintre aceste produse sunt sechestrate, iar 1% sunt confiscate*12).
        *11) Comisia Europeană, Strategia UE privind o uniune a securităţii: asigurarea conexiunilor în cadrul unui nou ecosistem de securitate, disponibil online la adresa Strategia UE privind o uniune a securităţii: asigurarea conexiunilor în cadrul unui nou ecosistem de securitate România (europa.eu).
        *12) Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Recuperarea şi confiscarea activelor. Asigurarea faptului că nu este rentabil să se săvârşească infracţiuni, COM/2020/217 final, p.2.

        Rata scăzută de confiscare ajută grupările de criminalitate organizată să îşi extindă activităţile şi să se infiltreze în economia legală, de aceea este nevoie de un răspuns ferm, la nivel naţional şi european.
        Astfel, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de creştere a capacităţii de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, printre care se evidenţiază: extinderea domeniului de aplicare al Directivei UE 2014/42 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor; consolidarea administrării bunurilor sechestrate; dezvoltarea reutilizării sociale a bunurilor confiscate; îmbunătăţirea regulilor privind despăgubirea victimelor infracţiunilor; întărirea rolului birourilor de recuperarea a creanţelor provenite din infracţiuni în urmărirea şi identificarea bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile. În acest sens, Comisia Europeană şi-a propus, pentru anul 2021, revizuirea Directivei privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni, elaborarea unei propuneri de directivă privind birourile de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni şi publicarea unei comunicări privind o agendă a UE de combatere a criminalităţii organizate (2021-2025)*13).
        *13) Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, Programul de lucru al Comisiei pentru 2021. O Uniune a vitalităţii într-o lume fragilă, COM(2020) 690 final.

        În luna martie 2021, Comisia Europeană a lansat în consultare publică o foaie de parcurs privind iniţiativa "Combaterea criminalităţii organizate - îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni"*14). Conform documentului Comisiei Europene, iniţiativa răspunde la opt tipuri de probleme identificate la nivel European care conduc la ratele scăzute de indisponibilizare şi confiscare a profiturilor infracţionale: 1) cadrul dezvoltat la nivel european încă nu permite confiscarea bunurilor provenite din mai multe activităţi infracţionale*15); 2) Directiva 2014/42/UE*16) prevede dispoziţii limitative de confiscare fără condamnare şi de confiscare extinsă; 3) Statele Membre au introdus suplimentar alte reguli nearmonizate faţă de cerinţele minime prevăzute de prezenta Directivă, în special în ceea ce priveşte sechestrarea, confiscarea fără condamnare şi confiscarea extinsă; 4) în prezent, bunurile confiscate nu sunt utilizate în mod curent pentru a compensa victimele infracţiunilor sau pentru a restitui profiturile infracţionale către societate, prin reutilizarea în scop social; 5) birourile de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni au în prezent o capacitate limitată de a identifica şi urmări activele infracţionale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european; 6) provocările legate de colectarea datelor statistice; 7) administrarea ineficientă a bunurilor sechestrate şi confiscate; 8) cadrul legal de protecţie a datelor utilizat de birourile de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni nu este în concordanţă cu dispoziţiile Directivei (UE) 2016/680 privind protecţia datelor pentru autorităţile poliţieneşti şi judiciare din sectorul penal.
        *14) Comisia Europeană, Proposal for a Directive revising Directive 2014/42/EU on the freezing and confiscation of the proceeds of crime and proposal for a new Directive on Asset Recovery Offices, repealing Council Decision 2007/845/JHA, "Fighting organised crime - freezing and confiscating the proceeds of crime", disponibilă online la adresa https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12725-Freezing-and- confiscation-of-the-proceeds-of-crime.
        *15) Problema sesizată se referă la faptul că lista activităţilor infracţionale prevăzute la articolul 3 din Directiva 2014/42/UE prezintă o limitare, deoarece nu include anumite infracţiuni importante, cum ar fi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, traficul de arme sau infracţiunile comise în mod obişnuit de grupurile infracţionale organizate, precum spălarea banilor şi infracţiunile împotriva mediului.
        *16) Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.

        În aprilie 2021, Europol a dat publicităţii raportul privind criminalitatea gravă şi organizată din Uniunea Europeană 2021*17), ce oferă o imagine de ansamblu asupra stării actuale a cunoştinţelor privind reţelele criminale şi operaţiunile acestora pe baza datelor furnizate Europol de către statele membre şi partenerilor şi a datelor colectate special pentru acest raport. În încercarea de a depăşi conceptul actual şi limitat privind grupurile de criminalitate organizată, evaluarea se concentrează pe rolurile infractorilor în cadrul structurilor infracţionale şi subliniază modul în care o mai bună înţelegere a acestor roluri permite o abordare operaţională ţintită în lupta împotriva criminalităţii grave şi organizate.
        *17) Europol (2021), Evaluarea ameninţărilor la adresa criminalităţii grave şi organizate din Uniunea Europeană, O influenţă coruptoare: infiltrarea şi subminarea economiei şi a societăţii europene de către criminalitatea organizată, Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Luxemburg, https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/european-union-serious-and-organised- crime-threat-assessment.

        Potrivit Europol*18), aproape 40% din reţelele infracţionale active în UE sunt implicate în comerţul cu droguri ilegale; aproximativ 60% din reţelele criminale active în UE utilizează violenţa. Totodată, utilizarea corupţiei şi a abuzului de structuri legitime de afaceri sunt caracteristici cheie ale criminalităţii grave şi organizate în Europa. Două treimi dintre infractori folosesc corupţia în mod regulat. Peste 80% din reţelele criminale utilizează structuri legitime de afaceri.
        *18) https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/european-union-serious-and-organised- crime-threat-assessment.

        În plus, potrivit raportului Europol, tranziţia verde "este o oportunitate pentru inovaţie şi succes economic. Sistemul financiar şi sectoarele verzi vor fi din ce în ce mai interconectate. Infractorii vor căuta să profite de aceste evoluţii prin orchestrarea unor scheme de fraudă din ce în ce mai complexe şi de anvergură, ce implică investiţii, energie şi certificări ecologice"*19).
        *19) Europol (2021), Evaluarea ameninţărilor la adresa criminalităţii grave şi organizate din Uniunea Europeană, O influenţă coruptoare: infiltrarea şi subminarea economiei şi a societăţii europene de către criminalitatea organizată, Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Luxemburg, p. 93.

        Strategia UE de combatere a criminalităţii organizate 2021-2025*20) lansată de Comisia Europeană în aprilie 2021, enumeră, printre direcţiile de lucru prioritare, consolidarea recuperării activelor şi a măsurilor de combatere a spălării banilor, promovarea investigaţiilor financiare. Strategia recunoaşte provocările cu care se confruntă, în prezent, birourile de recuperare a activelor în urmărirea acestora, întrucât "le lipsesc, de exemplu, competenţele de indisponibilizare temporară pentru a preveni disiparea activelor sau accesul direct şi imediat la anumite registre publice. În plus, activele recuperate nu sunt întotdeauna gestionate în mod eficient şi nu sunt utilizate suficient pentru a despăgubi victimele sau pentru a aduce beneficii societăţii". Prin strategia publicată, Comisia subliniază importanţa intensificării eforturilor de indisponibilizare şi confiscare "printr-un cadru juridic consolidat suplimentar la nivelul UE şi prin întărirea capacităţilor operaţionale ale birourilor de recuperare a activelor", prevăzând, în acest sens, revizuirea Directivei 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană şi a Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile. Aceasta va viza extinderea sferei de cuprindere a infracţiunilor vizate şi introducerea unor norme mai eficace privind confiscarea care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare; asigurarea gestionării eficace şi reutilizarea socială a activelor confiscate şi despăgubirea victimelor infracţiunilor; consolidarea capacităţii birourilor de recuperare a activelor de a urmări şi identifica activele ilicite.
        *20) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE de combatere a criminalităţii organizate 2021-2025, Bruxelles, 14.4.2021, COM(2021) 170 final.

        Prin Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025, lansată de Comisia Europeană în aprilie 2021*21), Comisia îşi re înnoieşte angajamentul şi instituie un cadru solid de politică pentru protejarea persoanelor vulnerabile împotriva traficului de persoane, pentru consolidarea capacităţii de a acţiona a victimelor, pentru aducerea infractorilor în faţa justiţiei şi pentru protejarea comunităţilor. Acest angajament vizează, în principal, femeile şi copiii. Printre altele, strategia se concentrează pe protejarea, sprijinirea şi consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, cu un accent specific asupra femeilor şi copiilor şi urmăreşte să îmbunătăţească identificarea timpurie a victimelor şi îndrumarea acestora către asistenţă şi protecţie suplimentară, să consolideze programele de abilitare a victimelor şi să faciliteze reintegrarea. În pofida progreselor înregistrate, traficul de persoane rămâne o ameninţare gravă în UE, punând în pericol mii de persoane în fiecare an, în special femei şi copii. "De-a lungul lanţului de trafic de persoane, victimele sunt afectate grav pe termen scurt şi lung, având nevoie de asistenţă, sprijin şi protecţie imediate, precum şi de o perspectivă de reintegrare pentru a le asigura o viaţă mai bună".
        *21) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021 - 2025, Bruxelles, 14.4.2021, COM(2021) 171 final.


        Dimensiunea naţională
        Similar altor state membre, recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni reprezintă un obiectiv important al autorităţilor judiciare din România, deoarece una dintre cele mai eficiente metode de combatere a criminalităţii organizate şi a corupţiei constă în aplicarea unor sancţiuni penale severe în cazul săvârşirii acestor infracţiuni, precum şi în identificarea sistematică, indisponibilizarea şi confiscarea instrumentelor utilizate pentru săvârşirea infracţiunii şi a produselor provenite din săvârşirea acesteia.
        Încă din anul 2011, în România au fost adoptate o serie de reglementări care să eficientizeze recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni, până la acel moment neexistând o legislaţie consolidată în acest sens. Prin Hotărârea Guvernului nr. 32/2011, cu modificările şi completările ulterioare*22), Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni (ONPCCRCI)*23) din cadrul Ministerului Justiţiei a fost desemnat în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, România conformându-se astfel cerinţelor Deciziei 2007/845/JAI*24). Până la înfiinţarea ANABI, activitatea de administrare a bunurilor sechestrate se realiza de cele mai multe ori de către organele de cercetare penală care, potrivit prevederilor legale, aduc la îndeplinire ordonanţa de luare a măsurii asigurătorii.
        *22) Hotărârea Guvernului nr. 32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, cu modificările şi completările ulterioare.
        *23) Conform art. II din Hotărârea Guvernului nr. 508/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, denumirea "Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE" s-a înlocuit cu denumirea "Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni".
        *24) Decizia 2007/845/JAI privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătura cu infracţiunile.

        În absenţa unui organism specializat în administrarea bunurilor provenite din infracţiuni, competenţele de management erau împărţite între mai multe autorităţi fără o coordonare eficientă şi neexistând o evidenţă la nivel naţional a tuturor categoriilor de bunuri sechestrate, a depozitarului, a locaţiei unde acestea sunt depozitate sau a stării în care se găsesc. În cazul procedurilor complexe de valorificare, acest mecanism s-a dovedit ineficient întrucât, în general, exigenţele gestionării acestor bunuri depăşesc posibilităţile materiale ale organelor judiciare şi astfel, s-a generat un impact negativ asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.
        Anul 2015 reprezintă un moment de reper pentru demersurile şi progresele realizate de România în direcţia eficientizării procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni. Prin înfiinţarea ANABI, România şi-a propus o abordare integrată a recuperării activelor provenite din infracţiuni, combinând la nivelul ANABI funcţiile suport pentru organele de urmărire penală şi instanţe cu cele de cooperare internaţională, de administrare efectivă a bunurilor indisponibilizate şi de reutilizare socială a bunurilor şi valorilor confiscate. Astfel, ANABI a fost desemnată oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor (Asset Recovery Office - ARO), în sensul Deciziei 2007/845/JAI*25), precum şi oficiu naţional pentru gestionarea bunurilor îngheţate (Asset Management Office - AMO), în sensul art. 10 din Directiva 2014/42/UE*26).
        *25) Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătura cu infracţiunile .
        *26) Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.

        Suplimentar, aspecte particulare ale mandatului ANABI au fost reglementate în legi speciale aflate în vigoare şi în prezent*27). În aplicarea Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, pe parcursul anului 2016 au fost promovate de către Ministerul Justiţiei şi adoptate, hotărâri ale Guvernului şi ordine de ministru.
        *27) Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2016 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate; Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităţilor publice române cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol);

        În egală măsură, ANABI reprezintă un rezultat al Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012 - 2015 şi rămâne parte integrantă din angajamentele interne şi internaţionale ale României în domeniul justiţie şi politicilor anticorupţie.
        Conform legii de înfiinţare, ANABI este instituţie publică de interes naţional cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei, ce are misiunea de a asigura o creştere a ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, printr-o administrare eficientă a bunurilor sechestrate care sunt repartizate Agenţiei de procurori şi judecători. Totodată, potrivit art. 13 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, ANABI îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenţiei, trei reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintre care unul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi unul din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanţelor, precum şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală).
        Pentru realizarea misiunii şi funcţiilor sale legale, ANABI cooperează şi cu entităţi implicate în procesul de recuperare a creanţelor din infracţiuni la nivel european şi internaţional: Oficiile de recuperare a creanţelor din infracţiuni din statele membre U.E. (Asset Recovery Offices, ARO)*28); Parchetul European (European Public Prosecutor's Office, EPPO); European Union Agency for Law Enforcement Cooperation (EUROPOL); The European Union's Judicial Cooperation Unit (EUROJUST); Reţeaua Camden Inter-agenţii de Recuperare a Creanţelor (Camden Asset Recovery Inter-Agency Network, CARIN).
        *28) Dintre actualele state membre cu ale căror autorităţi competente ANABI interacţionează frecvent se evidenţiază Republica Italiană, Republica Franceză, Regatul Spaniei, Republica Federală Germană.

        Odată cu operaţionalizarea sa în anul 2017, după un amplu proces de pregătire, ANABI a exercitat efectiv atribuţiile de:
        ● administrare simplă a bunurilor mobile indisponibilizate a căror valoare individuală depăşeşte, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro (art. 28 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare). Începând cu anul 2019, ANABI gestionează şi monedă virtuală (BITCOIN şi RIPPLE). Astfel, în mai multe dosare de criminalitate organizată portofelul electronic al ANABI a fost pus la dispoziţia autorităţilor judiciare;
        ● administrare a sumelor de bani prin intermediul conturilor unice în lei/valută şi al subconturilor deschise pe numele suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente la unitatea bancară (art. 27 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare) şi care sunt purtătoare de dobândă. Sunt depuse în contul unic sumele de bani ridicate de organele de urmărire penală, cele provenite din valorificarea bunurilor perisabile, cele rezultate din valorificarea anticipată a bunurilor mobile sechestrate, precum şi sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi. Recent, mandatul ANABI a fost extins prin Legea nr. 228/2020*29), Agenţia fiind desemnată autoritate naţională competentă să centralizeze datele primite de la autorităţi în ceea ce priveşte măsurile asigurătorii, confiscările speciale şi confiscările extinse dispuse în cursul procedurilor judiciare penale şi să realizeze statistici pe care le transmite anual, prin intermediul Ministerului Justiţiei, Comisiei Europene, în aplicarea prevederilor art. 11 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. De asemenea, ANABI încunoştinţează judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la ANAF şi de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.
        *29) Legea nr. 228/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene.


    1. Principalele progrese înregistrate la nivel naţional în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
        De la operaţionalizarea ANABI au fost înregistrate mai multe evoluţii pozitive din perspectiva rezultatelor autorităţilor naţionale implicate în identificarea şi recuperarea produsului infracţiunilor, ce se regăsesc la nivelul următoarelor planuri:
        Exercitarea funcţiei de administrare a bunurilor indisponibilizate
        ANABI a introdus mai multe mecanisme şi proceduri care facilitează conservarea valorii bunurilor indisponibilizate, inclusiv în etapa post-confiscare, între acestea regăsindu-se 10 măsuri inovatoare*30): 1) instituţionalizarea unui mecanism de raportare a sechestrelor la nivelul unităţilor bancare ( începând cu octombrie 2016); 2) operaţionalizarea contului unic ANABI (iunie 2017); 3) administrarea simplă a bunurilor sechestrate (2017); 4) administrarea monedelor virtuale sechestrate (prima valorificare în octombrie 2020); 5) organizarea primelor licitaţii publice privind valorificarea anticipată (2017); 6) organizarea primelor licitaţii publice online (2020) cu ajutorul platformei proprii de licitaţii a ANABI; 7) încheierea primelor acorduri privind bunurile confiscate; 8) evidenţa creanţelor provenite din infracţiuni prin introducerea unui mecanism propriu de raportare începând cu anul 2016; 9) evidenţa imobilelor confiscate; 10) reutilizarea socială şi publică.
        *30) Apreciate ca atare şi de respondenţii la chestionarele aplicate în cadrul analizelor diagnostic derulate în cadrul proiectului "Consolidarea şi eficientizarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni", cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082, implementat de ANABI în parteneriat cu PÎCCJ.


        Consolidarea funcţiei de identificare de bunuri în dosare internaţionale
        În multe din speţele în care ANABI este sesizată aceasta facilitează cooperarea judiciară de la etapa pregătirii ordinului de sechestru sau de anchetă până la valorificarea anticipată şi partajarea activelor confiscate. În acest scop, structura de tip ARO din cadrul ANABI face parte inclusiv din Sistemului Naţional de Coordonare EUROJUST*31).
        *31) Conform art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare.

        În perioada 2016-2020, ANABI a primit 877 de cereri externe din 40 de jurisdicţii şi a identificat în România 2,481 de bunuri din care 727 de autoturisme, 77 de conturi, 404 case /construcţii, 355 de apartamente şi 918 terenuri. Cel mai des schimb de date şi informaţii s-a derulat cu Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Spaniei, Republica Federală Germană, Regatul Belgiei şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi a vizat infracţiuni de spălare de bani, participarea la un grup infracţional organizat, trafic de persoane, fraudă inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
        În aceeaşi perioadă, ANABI a transmis 281 de cereri interne către 74 de jurisdicţii şi a identificat în străinătate 525 de bunuri din care 299 autoturisme, 121 conturi, 61 case/construcţii, 11 apartamente şi 33 terenuri. Cel mai des schimb de date şi informaţii sa derulat cu Republica Italiană, Ungaria, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Federală Germană, Republica Franceză, Regatul Spaniei, Republica Cipru şi a vizat infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, trafic de persoane, participare la grup infracţional organizat, corupţie.

        Cooperarea inter-instituţională dintre ANABI şi Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor
        Prin sistemul de întâlniri regionale periodice între ANABI şi Ministerul Public a fost operaţionalizat un sistem de feedback care a generat, pe parcursul timpului, adoptarea mai multor măsuri punctuale unele dintre acestea fiind aprobate de procurorul general şi comunicate unităţilor de parchet sub formă de recomandări. Cooperarea cu Ministerul Public s-a manifestat inclusiv prin încheierea de parteneriate pentru implementarea a două proiecte cu finanţare europeană (a se vedea caseta 2).
        Distinct de punerea în aplicare a solicitărilor formulate de procurori sau judecători, ANABI cooperează şi cu unităţile de poliţie şi ANAF inclusiv prin diseminarea de bune practici. Astfel, periodic sunt organizate întâlniri tematice la cererea unităţilor de parchet, poliţie şi ANAF. În perioada 2015-2019, peste 850 de procurori şi poliţişti au interacţionat cu Agenţia în astfel de reuniuni.

        Recunoaştere externă şi încredere reciprocă
        În contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei CARIN (2019), Ministerul Justiţiei, prin ANABI, a organizat la Bucureşti, în perioada 5-7 noiembrie 2019, Întâlnirea Generală Anuală a Reţelei. Evenimentul a reunit aproximativ 140 de practicieni în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, din peste 60 de jurisdicţii, inclusiv reprezentanţi ai EUROPOL - care asigură Secretariatul permanent al CARIN, precum şi ai EUROJUST. În linie cu Planul strategic CARIN pentru perioada 2018-2021, Preşedinţia CARIN exercitată de ANABI s-a concentrat pe următoarele teme: urmărirea şi recuperarea produsului infracţional aparţinând entităţilor corporative; administrarea, returnarea şi reutilizarea bunurilor produs al infracţiunii; urmărirea şi recuperarea monedelor virtuale.
        Toate aceste teme au fost abordate, inclusiv cu accent asupra cooperării cu jurisdicţiile offshore. Concluziile şi recomandările Adunării Generale de la Bucureşti au fost comunicate Comisiei Europene pentru a fi avute în vedere în viitoarele politici publice în domeniu.
        La nivelul Uniunii Europene, ANABI se numără printre bunele practici selectate şi reflectate pe noul portal Centrul de Resurse Antifraudă*32), lansat de Comisia Europeană la data de 27 mai 2021, prin Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană. Centrul de Resurse Antifraudă a fost lansat în cadrul unei dezbateri online la care au participat peste 200 de persoane- factori de decizie, practicieni şi alte părţi interesate în domeniul fondurilor structurale şi de investiţii, al măsurilor antifraudă şi anticorupţie. Scopul iniţiativei este de a sprijini prevenirea şi detectarea fraudei cu privire la fondurile europene, prin schimbul resurselor şi al bunelor practici şi sprijinirea consolidării capacităţii pentru practicieni.
        *32) https://ec.europa.eu/antifraud-knowledge-centre/index_ro


        Relaţii bilaterale consolidate
        ANABI a consolidat cooperarea bilaterală cu partenerii strategici SUA, Republica Franceză, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Regatul Spaniei, Germania, Republica Italiană. De asemenea, atunci când a fost solicitată, ANABI a oferit asistenţă pentru înfiinţarea sau consolidarea de structuri similare în Republica Tunisiană, Republica Arabă Egipt, Ucraina, Republica Bulgaria, Republica Elenă, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord.



    2. Evidenţa creanţelor provenite din infracţiuni
        Rapoartele anuale de activitate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale ANABI oferă imaginea eficienţei sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni.
        În prezent, evidenţa creanţelor provenite din infracţiuni se realizează prin agregarea, de către ANABI, a următoarelor tipuri de date*33): 1) inventarul naţional al măsurilor asigurătorii dispuse de către procurori (realizat la nivelul anului 2016); 2) comunicări din partea parchetelor şi instanţelor judecătoreşti privind măsurile asigurătorii care au ca obiect bunuri imobile; 3) comunicări din partea instanţelor privind hotărârile judecătoreşti prin care se dispun măsuri naţionale sau internaţionale privind confiscarea (specială sau extinsă) şi repararea prejudiciilor; 4) evidenţele ANABI privind sumele de bani indisponibilizate, bunurile aflate în proceduri de administrare, valorificare anticipată sau reutilizare; 5) comunicări ANAF privind stadiul valorificării bunurilor confiscate.
        *33) ANABI, Raport anual 2019, p.18, disponibil online la adresa Raport anual 2019.pdf (anabi.just.ro).

        În România, potrivit celei mai recente centralizări de date oficiale (2020)*34), în perioada 2017 - 2020, într-un număr total de 43,757 de hotărâri judecătoreşti, s-au dispus măsuri privind confiscarea produsului infracţiunii sau repararea prejudiciilor în cuantum de peste 1 miliard de euro, din care peste 309 milioane de euro reprezentând confiscare extinsă şi confiscare specială. Valoarea anuală echivalentă în euro a sumelor de bani ce au făcut obiectul măsurii privind confiscarea cuprinsă în aceste hotărâri judecătoreşti este reprezentată în graficul cuprins în Figura 1.
        *34) ANABI, Raport anual 2020, p.21. În aceste calcule nu sunt incluse valorile bunurilor mobile sau imobile care fac obiectul măsurii.

        Potrivit datelor statistice oficiale referitoare la suma totală încasată ca urmare a dispunerii măsurilor de siguranţă a confiscării speciale/extinse prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, pentru perioada 2016-2020, după o perioadă de descreştere (2016-2017) şi una de plafon (2017-2018), se observă o tendinţă pozitivă pentru perioada 2018-2019 şi o scădere în anul 2020 (Figura 2)*35), valoarea cumulată fiind de peste 108 milioane de lei/ 23 milioane de euro.
        *35) Conform atribuţiilor sale legale, ANABI publică în baza informaţiilor primite de la ANAF totalul sumelor de bani obţinute în urma valorificării bunurilor confiscate rezultate din proceduri penale.

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 1 Valoarea sumelor de bani ce au făcut obiectul măsurii privind
    confiscarea cuprinsă în hotărârile judecătoreşti pronunţate în perioada 2017-2020 (Euro)
        Sursa: ANABI, Raport anual 2020, p.21
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 2 Situaţia sumelor efectiv încasate din confiscări pentru perioada 2016-2020 (bunuri valorificate + bani)
        Sursa: Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (anabi.just.ro)
        Potrivit datelor furnizate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în perioada 2017 - 2020, din punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus recuperarea de prejudicii provocate statului prin săvârşirea de infracţiuni, autorităţile fiscale au recuperat suma de 483.542.787 lei (aproximativ 100 milioane euro).
        Pentru perioada 2016-2020, evoluţia sumelor efectiv indisponibilizate în proceduri judiciare penale şi aflate în sistemul financiar bancar naţional cunoaşte două etape de plafon (2016-2017 şi 2018-2019), între care se înregistrează o creştere de aproximativ 14% şi o perioadă de uşoară descreştere, de aproximativ 5%, în perioada 2019-2020 (Figura 3). Sumele reflectate în acest grafic reprezintă sume efectiv (sold real) indisponibilizate, fără a distinge după scopul luării măsurii asigurătorii*36) . Aceste evidenţe privind sumele de bani indisponibilizate urmează a fi integrate în sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni.
        *36) Potrivit prevederilor art. 249 din Codul de procedură penală, aceste măsuri se dispun de către procuror sau de către instanţa de judecată cu privire la acele bunuri care la finalizarea procesului: a) pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse; b) pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare; c) pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune.

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3 Evoluţia sumelor efectiv indisponibilizate în proceduri judiciare penale
    şi aflate în sistemul financiar bancar naţional pentru perioada 2016-2020 (mii lei)
        Sursa: Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (anabi.just.ro)
        Rezultatele consolidării Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni prin înfiinţarea ANABI nu au întârziat să apară. Într-o perioadă extrem de scurtă, de doar 4 ani (2017-2020), cuantumul sumelor de bani care fac obiectul sechestrului şi sunt gestionate de către ANABI în contul unic a cunoscut o evoluţie importantă (Figura 4), demonstrând astfel eficacitatea acestui instrument, dar mai presus de toate, capacitatea ANABI de a-şi îndeplini misiunea ce i-a fost încredinţată. După primul an de la înfiinţarea contului unic administrat de ANABI valoarea sumelor de bani din acest cont s-a multiplicat de aproximativ 4 ori, după următorul an s-a dublat (2019), iar în perioada 2019-2020 a înregistrat creşteri constante (Figura 4), în condiţiile în care, în perioada 2018-2020, ANABI a procedat la restituirea de sume către proprietari/părţi civile sau a virat către stat cu titlu de confiscare sau cheltuieli judiciare, sume în valoare totală de 15.196.011,44 lei.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 4 Evoluţia sumelor de bani care fac obiectul sechestrului
    şi sunt gestionate de către ANABI în contul unic pentru perioada 2017-2020 (echivalentul în Euro)
        Sursa: Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (anabi.just.ro)
        Potrivit Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, toate aceste sume sunt purtătoare de dobândă, evoluţia soldurilor de dobândă înregistrare la sfârşit de an (2017-2019) fiind şi ea remarcabilă (Figura 5), în luna decembrie 2020 înregistrându-se o valoare de peste 50 de ori mai mare decât în luna decembrie 2017.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 5 Evoluţia soldului anual de dobândă (echivalentul în lei)
        Sursa: ANABI, Raport anual 2019, p.26.
        În ceea ce priveşte valoarea obţinută prin valorificarea bunurilor indisponibilizate aflate în administrarea ANABI şi care fac obiectul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 318/2015*37), cu modificările ulterioare, din trimestrul trei al anului 2017 până în iunie 2021, în cauzele în care a fost sesizată de către organele judiciare, ANABI a organizat 356 de licitaţii publice şi a obţinut din valorificări suma totală de 16.775.707,51 lei şi totodată o rată de succes de peste 90% a conversiei bunurilor în bani, prin raportare la valoarea estimată în rapoartele de evaluare întocmite de experţi ANEVAR.
        *37) Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, "Din dispoziţia procurorului, a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a instanţei de judecată, Agenţia procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate, în cazurile prevăzute de art. 252^1 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege". În realizarea acestei atribuţii, potrivit art. 29 alin. (5) "valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se realizează: a) de către Agenţie, prin licitaţie publică; b) de către entităţi sau societăţi specializate, selectate cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice; c) prin intermediul executorilor judecătoreşti, potrivit procedurilor proprii; d) de către organele fiscale, potrivit procedurilor proprii de valorificare".

        La nivelul lunii iunie 2021, în evidenţa ANABI cu bunurile efectiv indisponibilizate se află aproximativ 1 miliard de lei (202.515.760 euro), din care: suma de 213.116.770,26 lei (43.355.189,65 euro) în contul unic ANABI; suma de 765.061.552 lei (155.639.505 euro) în sistemul bancar; suma de 17.253.223 lei (3.521.066 euro) reprezentând valoarea bunurilor administrate de ANABI. Acestor sume li se adaugă peste 500.000 de bunuri imobile asupra cărora a fost solicitată, după caz, notarea măsurii asigurătorii sau intabularea ipotecii legale - conform datelor comunicate de ANCPI. Aceste date sunt în curs de validare de către ANABI în cooperare cu autorităţile judiciare, iar informaţiile relevante din punct de vedere al măsurilor asiguratorii dispuse în procesele penale cu privire la imobile urmează a fi preluate în sistemul IT naţional integrat - ROARMIS.
        În plus, referitor la ordinele internaţionale de confiscare, în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 265^8 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia este desemnată organ competent să dispună de sumele de bani obţinute în urma executării unui ordin de confiscare privind bunuri imobile, mobile sau sume de bani, ordin emis de o instanţă străină şi recunoscut de o instanţă de judecată din România. La sfârşitul anului 2020, ANABI avea în evidenţă punerea în executare a 27 de ordine internaţionale de confiscare recunoscute de instanţele române, în anii 2019-2020 fiind executate 5 ordine internaţionale de confiscare, sumele de bani astfel obţinute şi virate la bugetul de stat fiind în cuantum de 255,818.94 euro şi 173,802.35 USD.



    2.2. Concepte generale şi noi abordări incidente procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 reflectă necesitatea promovării şi/sau consolidării unor concepte şi abordări moderne specifice domeniului şi recunoscute la nivel internaţional şi al Uniunii Europene care vor conferi rigoare, supleţe, adaptabilitate şi autoritate sporite procesului recuperării produsului infracţiunii şi pentru atingerea cu succes a rezultatelor de performanţă pe care Strategia şi le-a asumat pentru următorii 5 ani, precum şi a unei reale sustenabilităţi viitoare a acţiunilor propuse.
        Infracţionalitatea generează profituri ilicite importante, pentru sporirea acestora infractorii reinventându-se permanent prin adaptarea modalităţilor lor de operare sau de dezvoltare a unor noi activităţi infracţionale, pentru a se prevala de orice vulnerabilitate a autorităţilor publice şi manifestate cu precădere în timp de criză socio-economică, politică sau sanitară cum este cea pe care societatea actuală o traversează în prezent. O dovadă elocventă se regăseşte în statisticile Poliţiei Române pentru anul 2020 care relevă faptul că în actualele condiţii de distanţare socială, criminalitatea gravă (cu violenţă), tâlhăria şi furtul cunosc cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 13 ani*38) în România, dar, în mediul online "va creşte şi mai mult riscul ca infractorii să exploateze beneficiile inovării în scopuri răuvoitoare"*39), înregistrându-se o creştere a cazurilor de criminalitate cibernetică, fraude, furturi şi falsificări.
        *38) Poliţia Română, Raport privind evaluarea activităţii desfăşurate de Poliţia Română pe anul 2020.
        *39) Comisia Europeană, Strategia UE privind o uniune a securităţii: asigurarea conexiunilor în cadrul unui nou ecosistem de securitate.

        Confruntate cu această dinamică uneori surprinzătoare a mediului infracţional, în care de foarte multe ori bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt transferate în întreaga lume, autorităţile publice cu atribuţii în domeniu trebuie să anticipeze, să intervină prompt şi eficient pentru reducerea beneficiilor obţinute în urma săvârşirii de infracţiuni, perspectiva de a pierde profituri descurajând activităţile ilicite.
        Caseta 4
        Principiul de drept roman "Nemo potest ex suo delicto consequi emolumentum (Nimeni nu poate obţine avantaje dintr-o infracţiune)" - reper fundamental în activitatea de combatere a infracţionalităţii
        O foarte lungă perioadă de timp, forma tradiţională de răspuns a statului împotriva infracţiunilor s-a bazat pe proceduri penale ce urmăreau cu precădere sancţionarea infracţiunii şi mai puţin recuperarea activelor rezultate din fapta ilicită*40).
        *40) Cribb, N., "Tracing and confiscating the proceeds from crime", Journal of Financial Crime, Volume: 11, Issue: 2, 2003, pp. 168-185.

        Această situaţie s-a schimbat şi, în ultimii ani, punerea în aplicare a procedurii de confiscare a căpătat o relevanţă semnificativă, devenind "arma principală" de luptă împotriva criminalităţii organizate*41) considerată ca fiind unul din principalele flageluri care ameninţă dezvoltarea societăţii moderne.
        *41) HMIC, HMCPSI, HMMCSI, Payback Time. Joint Review of asset recovery since the Proceeds of Crime Act 2002, Crown Prosecution Service, 2004, p. 42, par. 2.20, disponibil online la adresa Payback Time: Joint Review of Asset Recovery since the Proceeds of Crime Act 2002 dusticeinspectorates.gov.uk).

        În prezent, o cât mai bună integrare a acestui principiu de sorginte latină la nivelul acţiunii publice reclamă creşterea gradului de identificare efectivă a bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile şi indisponibilizarea acestora.
        În lumina exigenţelor acestui principiu oricare ar fi modelul organizatoric cu atribuţii în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni adoptat la nivel naţional, este esenţial ca, în procedura confiscării, statul să administreze bunurile într-un mod eficient şi viabil din punct de vedere economic, având deopotrivă ca reper modelul sistemului ideal de administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate promovat de organizaţii internaţionale de profil la ale căror recomandări, Uniunea Europeană şi, implicit, România s-au aliniat*42).
        *42) Modelul a fost promovat în anul 2012 de către două organizaţii internaţionale de profil, FATF/GAFI şi OCDE. A se vedea mai mult, FATF/OECD, Best Practices Paper Confiscation (Recommendations 4 and 38) and a Framework for Ongoing Work on Asset Recovery, 2012, pp. 9-10, disponibil online la adresa https://www.fatf- gafi.org/media/fatf/documents/reports/Best%20Practices%20on%20%20Confiscation% 20and%20a%20Framework%20for%200ngoing%20Work%20on%20Asset%20Recovery.pdf.



        Caseta 5
    Caracteristicile sistemului ideal de administrare a bunurilor indisponibilizate - standarde pentru sistemele naţionale de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Documentul FATF/OCDE identifică principalele caracteristici pe care trebuie să le prezinte un sistem ideal de administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate şi spre care statele să tindă să le atingă la nivelul sistemelor lor naţionale: a) Existenţa unui cadru legal şi instituţional pentru administrarea sau supravegherea administrării bunurilor sechestrate; b) Existenţa unor resurse adecvate pentru administrarea acestor bunuri; c) Existenţa unei planificări adecvate înainte de dispunerea măsurilor de sechestrare sau confiscare a bunurilor; d) Existenţa unor măsuri pentru: (i) îngrijirea şi protejarea adecvată a bunurilor indisponibilizate; (ii) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale proprietarilor, ale titularilor altor drepturi asupra bunurilor şi individuale şi ale terţilor; (iii) a dispune de bunurile sechestrate; (iv) instituirea unei evidenţe corespunzătoare a bunurilor şi (v) asumarea răspunderii pentru daunele care trebuie plătite pentru administrarea defectuoasă a bunului indisponibilizat; e) Autorităţile responsabile cu administrarea bunurilor au capacitatea de a oferi în orice moment asistenţa necesară autorităţilor competente cu aplicarea legii în ceea ce priveşte punerea în executare a ordinelor de sechestru şi confiscare; f) Autorităţile responsabile cu administrarea bunurilor trebuie să aibă suficientă expertiză pentru a administra toate categoriile de bunuri; g) Legea conferă instanţelor de judecată autoritatea de a dispune vânzarea bunurilor, inclusiv în cazurile în care bunurile sunt perisabile sau se depreciază rapid; h) Existenţa unui mecanism care permite vânzarea, cu acordul proprietarului, a bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile; i) Bunurile confiscate care nu pot fi valorificate prin vânzare publică vor fi distruse (cum ar fi: bunurile falsificate sau care constituie o ameninţare la adresa securităţii publice); j) Existenţa unor mecanisme care permit ca în situaţia confiscării bunurilor indisponibilizate titlul de proprietate asupra acestora să fie transferat fără complicaţii juridice sau întârzieri nejustificate; k) Existenţa unor mecanisme pentru: asigurarea trasabilităţii bunurilor sechestrate sau confiscate, calcularea valorii acestora la momentul aplicării sechestrului asigurător şi ulterior, în cazul vânzării acestor bunuri, ţinerea evidenţei creanţelor recuperate.
        Un demers important în planul modernizării sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni din România îl constituie schimbarea paradigmei la nivelul modului de coordonare inter-instituţională şi acţiune ce necesită, între altele, o nouă abordare a procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, focusată pe priorităţi - cheie, creşterea eficienţei măsurilor asigurătorii, orientarea spre finalitate şi dezvoltarea reutilizării în interes public şi social a bunurilor confiscate.


        Caseta 6
        Abordarea de tip Task Force în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Necesitatea prevenirii şi combaterii eficiente a criminalităţii într-o societate globală, complexă, în permanentă schimbare, impune integrarea abordării "Task Force" la nivelul acţiunii autorităţilor. Această abordare modernă introduce la nivel organizaţional un nou mod de conducere şi implicit de coordonare inter-instituţională, bazat pe patru dimensiuni integrate: 1) Obiective şi Indicatori de măsurare; 2) Managementul riscurilor; 3) Strategie şi 4) Guvernanţă.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sistemul naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, astfel modernizat şi cu o viziune sistemică, îşi va focaliza eforturile pe un set de priorităţi-cheie ("core-task"), iar rolul central pentru asigurarea unei comenzi focusate de tip "task force" îi revine autorităţii responsabile în fiecare etapă a procesului.
        Avantajele abordării de tip "Task Force" sunt multiple, între care se evidenţiază: viziune şi proceduri unitare; multidisciplinaritate; eficacitate; flexibilitate în faţa situaţiilor nou apărute prin creşterea timpului de răspuns şi a eficacităţii în rezolvarea problemei; corecţia rapidă şi permanentă a disfuncţionalităţilor ş.a.
        Activităţile practicienilor din Sistemul naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni necesită o adaptare şi perfecţionare continuă în acord cu evoluţia problematicii în domeniul de competenţă. Fenomenul infracţional devine din ce în ce mai sofisticat, orientat spre infiltrarea a cât mai multor domenii de activitate, dar şi a vieţii cotidiene şi obţinerea de câştiguri ilicite substanţiale care să îi permită finanţarea în continuare.


        Caseta 7
        Formarea continuă bazată pe o abordare interprofesională şi adaptată nevoilor resursei umane
        Pentru asigurarea unui răspuns sever şi categoric, reflectat prin destructurarea acestui fenomen, deposedarea infractorilor de bunurile provenite din infracţiuni şi returnarea acestor bunuri societăţii ca proprietari de drept, se impune o formare continuă a personalului cu atribuţii, racordată la evoluţia legislativă şi bunele practici de la nivel internaţional şi european, inclusiv în domeniul open source intelligence.
        Din aceste considerente, unul dintre obiectivele Strategiei vizează abordarea interprofesională prin asigurarea unei pregătiri profesionale mixte, comune, multidisciplinare, inclusiv prin programe de pregătire profesională dedicate şi organizate în cadrul unui centru de excelenţă dezvoltat în cadrul ANABI, cu privire la cele mai noi tehnici de aplicare a legii şi justiţiei penale în diferitele domenii de interes, pentru a dota profesioniştii implicaţi în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni cu abilităţile şi cunoştinţele necesare investigării şi combaterii în mod eficient a fenomenului infracţional, indiferent de rapiditatea cu care se transformă şi de contextele diverse în care acesta se manifestă.
        Totodată, în vederea creşterii eficienţei măsurilor asigurătorii se impune adoptarea unei planificări şi evaluări periodice a acestora (principiul planificării sechestrului) în vederea fundamentării extinderii, menţinerii sau ridicării acestora, caracteristică de altfel important de atins de către un sistem performant de administrare a bunurilor indisponibilizate (vezi caseta 8).
        Necesitatea respectării acestui principiu a fost reiterată inclusiv de către Consiliul Uniunii Europene în cadrul Reuniunii din data de 17 iunie 2020. În Concluziile sale privind consolidarea investigaţiilor financiare împotriva infracţiunilor grave şi criminalităţii organizate, Consiliul a solicitat Comisiei Europene să "consolideze cadrul legal privind administrarea bunurilor indisponibilizate, să includă principiul planificării luării măsurii asigurătorii, să confere atribuţii suplimentare birourilor de recuparare a creanţelor provenite din infracţiuni"*43).
        *43) Concluziile Consiliului UE privind consolidarea investigaţiilor financiare împotriva infracţiunilor grave şi criminalităţii organizate din 17 iunie 2020, p.9, disponibil online la adresa https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8927-2020-INIT/ro/pdf.



        Caseta 8
        Principiul planificării sechestrului (pre-seizure planning): parte integrantă a pregătirilor pentru recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni
        Pentru asigurarea unei identificări sistematice a bunurilor provenite din infracţiuni se impune atât evaluarea efectivă a acestora (nu doar a valorii contabile), cât şi estimarea costurilor de administrare şi valorificare a bunurilor indisponibilizate.
        Această etapă pregătitoare specifică fazei de urmărire penală are în vedere includerea în planurile de anchetă a unor activităţi de cunoaştere a bunurilor înaintea sechestrării şi este bazată pe o serie de activităţi indispensabile precum: consilierea de specialitate privind gradul în care bunurile ce urmează a fi sechestrate pot contribui efectiv la recuperarea produselor şi prejudiciilor, analiza prealabilă a costurilor asociate sechestrării şi administrării bunurilor, pregătirea măsurilor organizatorice de preluare a bunurilor.
        Lipsa acestei etape sau derularea deficitară a ei conduce adesea la aşa numitele "sechestre neperformante" în sensul că, în scurt timp de la luarea măsurii, sechestrele insuficient fundamentate ajung să genereze un efect opus celui în vederea căruia a fost dispusă măsura, prin faptul că, în loc să contribuie la repararea prejudiciului şi la o confiscare eficientă, îl consolidează prin creşterea costurilor de administrare.
        Printr-o planificare adecvată înainte de dispunerea măsurilor de indisponibilizare se asigură o evaluare permanentă a costurilor şi a caracterului proporţional, cu alocarea raţională a resurselor financiare pe criterii de rentabilitate, acordându-se o mare atenţie reducerii costurilor de administrare suportate din bani publici.
        Reutilizarea bunurilor produs al infracţiunii reprezintă un concept relativ nou, fiind în fapt o metodă de valorificare a bunurilor confiscate prin transmiterea cu titlu gratuit sau darea în folosinţă a bunurilor provenite din infracţiuni către instituţii publice, autorităţi administrativ-teritoriale sau organizaţii neguvernamentale cu scopul de a fi utilizate pentru obiective de natură socială (reutilizarea socială) sau de interes public (reutilizarea publică).
        Reutilizarea socială şi publică se fundamentează pe recunoaşterea faptului că organizaţiile societăţii civile au un rol-cheie în stimularea acţiunii autorităţilor publice de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate şi a corupţiei, aşa cum este menţionat şi în Strategia UE privind uniunea securităţii (2020).
        Metoda a cunoscut o largă promovare şi susţinere în Uniunea Europeană odată cu adoptarea în anul 2014 a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană, care îndeamnă statele membre "să aibă în vedere adoptarea unor măsuri care să permită ca bunurile confiscate să fie utilizate în interes public sau pentru obiective de natură socială".


        Caseta 9
        Reutilizare socială a bunurilor produs al infracţiunii - model de bună practică în procesul de prevenire şi combatere a criminalităţii
        Prevenirea şi combaterea criminalităţii cunosc o puternică dimensiune socială. Infracţionalitatea afectează nu doar victimele sale, ci întreaga societate care, pe de-o parte, trăieşte cu frica de a deveni la rândul ei o posibilă viitoare victimă, pierzând totodată încrederea în aplicarea legii şi, pe de altă parte, suportă consecinţele acestui rău uneori cu dimensiuni endemice: servicii publice afectate de corupţie, taxe şi impozite mărite, prime de asigurare uriaşe şi altele asemenea.
        În combaterea acestui grav fenomen, acţiunea publică trebuie să fie fermă, solidă şi orientată spre protejarea cetăţenilor şi pe schimbarea atitudinii şi creşterea gradului de încredere şi implicare a societăţii într-un efort comun alături de autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniu.
        Un model de bună practică în reutilizarea bunurilor produs al infracţiunii, inspirat din economia socială şi utilizat tot mai mult la nivel internaţional îl reprezintă reutilizarea socială. La nivelul statelor UE se identifică numeroase exemple de aplicare a acestui concept: Regatul Belgiei (municipalităţile din regiunea flamandă au dreptul de a administra în scop social proprietăţile imobiliare confiscate); Republica Italiană (proprietăţile confiscate ale mafiei pot fi atribuite entităţilor publice locale sau sociale cu scopul înfiinţării de centre de asistenţă socială, culturale, de sănătate ş.a.); Republica Franceză (sumele de bani confiscate şi sumele de bani obţinute din valorificarea bunurilor provenite din infracţiuni de trafic de droguri se constituie venit la fondul pentru lupta împotriva drogurilor); Regatul Spaniei (banii obţinuţi din vânzarea bunurilor confiscate ce provin din traficul de droguri şi spălarea banilor având ca infracţiune predicat traficul de droguri sunt distribuiţi: programelor de prevenire a drogurilor, asistenţei şi reintegrării sociale a dependenţilor de droguri; pentru intensificarea şi îmbunătăţirea prevenirii, urmăririi penale şi pedepsirii infracţiunilor de trafic de droguri; pentru cooperarea internaţională în domeniu). În România, ca urmare a demersurilor organizaţiilor neguvernamentale*44), termenul de reutilizare socială a fost introdus în legislaţie în anul 2015, în cuprinsul iniţial al Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, instituindu-se inclusiv obligativitatea ca sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, să fie alocate pentru susţinerea proiectelor în domeniul educaţiei juridice, al prevenirii criminalităţii şi al asistenţei victimelor infracţiunilor, precum şi pentru alte proiecte de interes public. În anul 2018, prin adoptarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, această posibilitate a fost eliminată prin abrogarea de către acest nou act normativ a art. 37 din Legea nr. 318/2015 şi până în prezent nu a mai fost reintrodusă în legislaţie.
        *44) Centrul de Resurse Juridice: https://www.crj.ro/o-istorie-a-consultării-publice-cu-privire-la-reutilizarea- sociala-a-bunurilor-confiscate-din-infracţiuni-si-câteva-concluzii-generale/

        În primul său raport anual privind statul de drept în toate statele membre (2020), Comisia Europeană menţionează în Capitolul consacrat situaţiei statului de drept în România, că în decembrie 2019, peste 30 de organizaţii neguvernamentale au solicitat guvernului să re întregească mandatul ANABI prin reinstituirea dispoziţiilor referitoare la reutilizarea socială, care ar fi garantat faptul că o parte din sumele confiscate provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt utilizate pentru finanţarea unor proiecte de prevenire a criminalităţii vizibile în societate*45).
        *45) Centrul de Resurse Juridice: http://www.crj.ro/apel-peste-30-de-onguri-solicita-guvernului-româniei- înlăturarea-efectelor-distructive-ale-oug-114-2018-in-privinta-reutilizării-sociale-a-sumelor-confiscate-din- infracţiuni/.

        În iunie 2021, Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului (CADO), în numele a 64 de ONG-- uri membre a Reţelei de ONGuri împotriva Traficului de Persoane (RoITP) şi Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamantale pentru Servicii Sociale - FONSS, a trasnsmis ANABI un punct de vedere prin care a considerat că înfiinţarea Fondului Naţional de Prevenire a Criminalităţii este imperios necesară, pentru asigurarea protecţiei şi asistenţei victimelor infracţiunilor*46). De asemenea, ProTECT, o coaliţie a organizaţiilor specializate care luptă împotriva traficului de persoane şi pentru protejarea drepturilor victimelor şi supravieţuitorilor, care în acest moment reuneşte douăzeci şi una dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale din domeniu, susţine necesitatea operaţionalizării a unui fond de urgenţă şi a unui fond de asistenţă destinate protecţiei victimelor traficului de persoane.
        *46) https://www.facebook.com/741840215938050/posts/3881263851995655/?d=n.





    3. Priorităţi - cheie, grup - ţintă şi scop
    3.1. Priorităţi-cheie
        Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii reprezintă pentru România unul dintre obiectivele naţionale de securitate*47), grupurile infracţionale organizate cu caracter transfrontalier fiind implicate în activităţi economice ilegale de mare amploare (evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă cu produse accizabile, contrafaceri). Pentru a combate eficient aceste fenomene care afectează securitatea naţională şi pentru a diminua capacitatea grupărilor infracţionale este nevoie de consolidarea gradului de recuperare a produselor infracţionale.
        *47) Hotărârea Parlamentului României nr. 22 din 30 iunie 2020 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.

        Din această perspectivă, necesitatea abordării holistice, integrate şi multidimensionale a acestor provocări şi nevoia consolidării progreselor României atinse în domeniu prin implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020*48) şi a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020*49) reclamă în perioada 2021-2025, în acord cu priorităţile guvernamentale actuale în ceea ce priveşte eficientizarea recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, o focalizare a eforturilor pe un set de priorităţi-cheie ("core-task"), după cum urmează:
        *48) Adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.
        *49) Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1155/2014 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Planul de acţiune al acestei strategii a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2016 privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, cu modificările ulterioare.
    1. Consolidarea mecanismelor de coordonare integrată a procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni prin consolidarea rolului ANABI de autoritate responsabilă în domeniu şi prin asigurarea unei abordări de tip "task force" la nivel naţional;
    2. Eficientizarea, cu asigurarea garanţiilor constituţionale, a procesului de identificare, administrare şi valorificare a bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile;
    3. Operaţionalizarea Mecanismului Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii (MNPC)*50) cu scopul extinderii impactului reutilizării în interes social şi public a activelor confiscate în procesul penal. Aceasta urmează a se realiza printr-o mai bună facilitare a plăţii despăgubirilor pentru victime şi a implementării proiectelor sociale destinate protecţiei victimelor infracţiunilor, educaţiei juridice şi prevenirii criminalităţii;
        *50) Mecanismul va fi alimentat cu sumele confiscate, precum şi cu cele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate din proceduri judiciare penale. Vor fi exceptate sumele de bani care fac obiectul acordurilor de partajare cu jurisdicţiile străine în baza acordurilor tehnice încheiate de ANABI.

    4. Creşterea rezilienţei comunităţilor în faţa criminalităţii prin acţiuni de prevenţie, măsuri de promovare a transparenţei, îmbunătăţirea parteneriatului activ cu societatea civilă şi mediul de afaceri, creşterea încrederii cetăţenilor în activitatea de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, precum şi de reutilizare socială şi publică.

        Procesul de fundamentare şi elaborare a Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 a fost corelat cu un set consistent de repere juridice şi de planificare strategică în domeniu, adoptate la nivel internaţional, al Uniunii Europene şi naţional.
        Implementarea Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 contribuie la consolidarea progreselor realizate în domeniu de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV), Rapoartele privind progresele realizate de România în anii 2019*51) şi 2021*52) acordând ANABI statutul de model de succes. Totodată, Strategia contribuie la creşterea impactului Reformei în planul Consolidării Statului de Drept asumată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru perioada programatică 2021-2027, precum şi la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă cuprinse în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU şi asumate de Uniunea Europeană şi deopotrivă de România în contextul adoptării Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.
        *51) A se vedea la p.18 în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, Bruxelles, 22.10.2019, COM(2019) 499 final, SWD(2019) 393 final, afirmaţia "Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) este acum pe deplin operaţională şi a continuat să îşi dezvolte activitatea, pe care o prezintă cu claritate în rapoartele sale anuale. Acesta este un exemplu pozitiv al modului în care analiza atentă a bunelor practici din alte state membre (Belgia, Franţa, Italia şi Ţările de Jos) şi nu numai a contribuit la construirea unui model de succes".
        *52) A se vedea la p. 24 în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, Bruxelles, 8.6.2021, C0M(2021) 370 final, afirmaţia "În 2021, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi-a început cel de al cincilea an de activitate şi îşi dezvoltă în continuare activitatea. Pe baza lecţiilor învăţate de la începerea activităţii sale în 2016, ANABI a prezentat o strategie naţională pentru consolidarea sistemului de recuperare a creanţelor pentru perioada 2021-2025, care include propuneri legislative de extindere a mandatului său şi vizează sporirea capacităţii de urmărire a creanţelor atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, consolidarea mecanismelor de cooperare şi furnizarea de noi instrumente pentru agenţii de poliţie şi procurori în vederea unei mai bune desfăşurări a anchetelor financiare şi crearea unui Fond Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii".

        În egală măsură, Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 trebuie privită şi înţeleasă ca unul din principalii factori catalizatori în demersul României de a atinge obiectivele de securitate ale Uniunii Europene pentru perioada 2020-2025 şi transpuse şi prin obiectivele naţionale de securitate asumate de noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.
        În plus, Strategia contribuie la consolidarea răspunsului unitar şi coordonat furnizat de către toate instituţiile şi organizaţiile implicate în lupta împotriva criminalităţii, prin racordarea cadrului său de acţiune la ansamblul reglementărilor privind asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţionalităţii şi ulterior, printr-o mai bună despăgubire a victimelor infracţiunilor.
        Pentru maximizarea impactului Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 şi asigurarea corelării strategice, strategiile sectoriale planificate a fi elaborate şi adoptate în perioada următoare în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii, dezvoltării justiţiei, prevenirii şi combaterii corupţiei, combaterii traficului de persoane, precum şi a traficului de droguri ş.a., promovate atât de palierul central, cât şi local al administraţiei publice româneşti, vor prelua şi integra conceptele, obiectivele, direcţiile de acţiune şi măsurile Strategiei în propriul lor cadru de intervenţie.
        Repere juridice
        ● Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003*53);
        *53) Ratificată de România în anul 2003. A se vedea în acest sens, Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

        ● Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York, 15 noiembrie 2000*54);
        *54) România a aderat la această Convenţie prin Legea nr. 9/2004 pentru aderarea României la Protocolul împotriva fabricării şi traficului ilegale de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adoptat la New York la 31 mai 2001, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000.

        ● Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind recunoaşterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare şi de confiscare;
        ● Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni şi de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului;
        ● Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului;
        ● Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană;
        ● Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană;
        ● Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile;
        ● Decizia-cadru 2006/960/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informaţii şi date operative între autorităţile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene;
        ● Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea;
        ● Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, îngheţarea, sechestrarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunii.

        Documente programatice
        ● Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU;
        ● Obiectivele de Politică (OP) ale Uniunii Europene;
        ● Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu,
        ● Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securităţii, COM/2020/605 final;
        ● Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor "Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză şi să pregătim viitorul pentru noua generaţie", COM/2020/456 final;
        ● Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, "Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii. Plan de acţiune", Bruxelles, 17.7.2019 COM(2019) 343 final;
        ● Comisia Europeană, Direcţia Generală Migraţie şi Afaceri Interne, Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu "Recuperarea şi confiscarea activelor. Asigurarea faptului că nu este rentabil să se săvârşească infracţiuni", COM(2020)217 final;
        ● Angajamentele de ţară pentru accelerarea luptei împotriva corupţiei ca o datorie faţă de cetăţenii săi (Summit-ul de la Londra);
        ● Raportul de ţară din 2020 privind România care însoţeşte documentul Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Eurogrup Semestrul european 2020: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele structurale, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi rezultatele bilanţurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, SWD(2020) 522 final;
        ● Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, Raportul din 2020 privind statul de drept. Situaţia statului de drept în Uniunea Europeană, Capitolul consacrat situaţiei statului de drept în România, Bruxelles, 30.9.2020, SWD(2020) 322 final;
        ● Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV);
        ● Planul strategic CARIN pentru perioada 2018-2021;
        ● Guvernul României, Programul de Guvernare 2020-2024;
        ● Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024;
        ● Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030;
        ● Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă;
        ● Strategia operaţională a ANABI.


    3.2. Grup-ţintă
        Grupul ţintă al Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 şi al Planului de acţiune pentru perioada 2021-2025 este reprezentat de autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în domeniu, victimele infracţiunilor, entităţi din sectorul public şi privat cu activităţi incidente domeniului recuperării creanţelor provenite din infracţiuni sau din domenii conexe.

    3.3. Scop
        Scopul final al Strategiei are în vedere asigurarea unei identificări, administrări şi valorificări responsabile şi sustenabile a bunurilor indisponibilizate şi confiscate în timpul procesului penal, orientate spre prevenirea criminalităţii şi reutilizarea activelor provenite din infracţiuni în scopuri sociale şi consolidarea instituţiilor dedicate luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii organizate.


    4. Definirea problemei
        În pofida unor progrese incontestabile realizate de România în planul identificării, administrării şi valorificării bunurilor indisponibilizate, continuă să se manifeste o serie de aspecte negative ce urmează a fi ameliorate în contextul implementării Planului de Acţiune al Strategiei în perioada 2021-2025.
        La baza identificării acestor aspecte stau rezultatele analizelor diagnostic (vezi caseta 2) derulate în cadrul proiectului "Consolidarea şi eficientizarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni", cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082, implementat de ANABI în parteneriat cu PÎCCJ. Grupate, aceste aspecte vizează următoarele planuri:
    1. Capacitatea administrativă a Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
    2. Parcursul procesului penal, în toate cele trei etape, urmărire penală, judecată şi executare;
    3. Cooperarea inter-instituţională între instituţiile din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuţii în legătură cu sistemul judiciar implicate în procesul de recuperare a creanţelor, precum şi cu societatea civilă;
    4. Reutilizarea socială şi publică a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor penale.

    1. Capacitatea administrativă a Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Legislaţie incidentă
        ● cadru legal interpretabil şi insuficient, inclusiv prin prisma unei armonizări incomplete cu legislaţia europeană;
        ● aplicarea neunitară a legislaţiei în vigoare (de exemplu, proceduri neunitare în ceea ce priveşte depunerea sumelor de bani ce fac obiectul măsurilor asigurătorii, unele sume fiind virate în alte conturi bancare şi nu în Contul Unic administrat de ANABI);
        ● interpretarea neunitară a cadrului legal existent, neorientată pe finalitatea măsurilor asigurătorii - recuperarea efectivă de prejudicii şi a produsului infracţiunii;
        ● prin invocarea Deciziei ÎCCJ (Complet RIL) nr. 19/2017 s-a generalizat o practică de luare a măsurilor asigurătorii asupra "bunurilor prezente şi viitoare", fiind necesară însă o intensificare a măsurilor subsecvente pentru identificarea, inventarierea şi sechestrarea efectivă. În practică, aceasta se traduce prin pronunţarea de hotărâri de confiscare în echivalent. Aceste tipuri de confiscări nu pot fi aduse eficient la îndeplinire de către ANAF.

        Resurse umane
        ● nealinierea sistemului de evaluare a performanţelor profesionale cu obiectivele de creştere a ratei de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● lipsa personalului de specialitate de la nivelul unor instituţii/structuri din cadrul acestui sistem (scheme de personal incomplete şi/sau scheme de personal subdimensionate);
        ● supra încărcarea cu sarcini a personalului;
        ● lipsa timpului necesar formării profesionale;
        ● pregătire şi capacitate analitică insuficiente ale personalului cu atribuţii în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni cu privire la: realizarea de investigaţii financiare; atribuţiile ANABI în procesul de identificare, administrare, gestionare şi valorificare a bunurilor sechestrate; noile aspecte şi bune practici aferente procesului de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni (de exemplu, procedee noi de identificare a bunurilor ce provin din infracţiuni, sechestrarea şi confiscarea monedelor virtuale);
        ● număr redus de activităţi specifice formării şi diseminării bunelor practici (inexistente la nivel teritorial) şi care să fie axate pe prezentarea atât pe partea teoretică, cât şi pe prezentarea de către specialiştii ANABI a unor cazuri practice cu relevanţă pentru domeniu;
        ● lipsa ghidurilor de bune practici sau alte materiale de specialitate în acest domeniu şi adresate practicienilor în drept penal;
        ● inexistenţa unei formări de lungă durată pentru acoperirea întregii problematice în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● posibilitatea limitată de a participa la sesiuni de instruire de la nivel internaţional;
        ● lipsa experţilor evaluatori pentru anumite categorii de bunuri (cum ar fi criptomonede, bunuri de lux, precum obiecte de artă, ceasuri de colecţie şi diamante);
        ● număr insuficient de specialişti pentru stabilirea prejudiciului concret, cu precădere în cazul infracţiunilor care produc pagube bugetului de stat;
        ● neacoperirea completă a tuturor unităţilor de parchet cu specialişti în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● insuficienta cunoaştere de către organele de urmărire penală a tuturor bazelor de date ce pot fi accesate pentru eficientizarea procesului penal;
        ● lipsa unei structuri specializate pentru formarea personalului cu atribuţii în derularea de investigaţii financiare şi implicit, participarea scăzută a organelor de cercetare penală la formarea profesională în domeniu;
        ● locuri limitate la sesiunile de formare pentru magistraţi în domeniul investigaţiilor financiare/recuperării creanţelor provenite din infracţiuni.

        Resurse financiare şi patrimoniale
        ● resurse financiare şi materiale insuficiente la nivelul organelor de urmărire penală;
        ● lipsa resurselor financiare pentru dispunerea unei evaluări de specialitate a bunurilor;
        ● lipsa resurselor financiare pentru încheierea asigurărilor obligatorii pentru bunurile sechestrate şi aflate în custodia organelor de cercetare penală pentru acoperirea eventualelor riscuri de deteriorare şi distrugere a acestor bunuri;
        ● lipsa resurselor financiare pentru încheierea poliţelor de asigurare de răspundere civilă profesională pentru specialiştii cu atribuţii în domeniul administrării sau valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate;
        ● infrastructură deficitară pentru preluarea, administrarea şi conservarea bunurilor indisponibilizate (de exemplu:, lipsa mijloacelor de transport corespunzătoare şi numărul redus de spaţii de depozitare a bunurilor indisponibilizate).


    2. Parcursul procesului penal, în toate cele trei etape, urmărire penală, judecată şi executare
        ● competenţe limitate ale ANABI în ceea ce priveşte accesul la informaţii privind existenţa conturilor bancare, valorificarea bunurilor imobile şi administrarea societăţilor comerciale;
        ● lipsa structurilor teritoriale ale ANABI;
        ● suport tehnic şi logistic insuficient din partea instituţiilor şi entităţilor publice sau regiilor autonome care deţin infrastructura sau au atribuţii în gestionarea bunurilor cu regim juridic special;
        ● grad redus de identificare şi recuperare a produsului infracţiunii din jurisdicţii străine, inclusiv offshore (schimb de date şi informaţii insuficient cu privire la situaţia patrimonială din străinătate a persoanelor cercetate penal);
        ● dificultăţi în derularea cu celeritate a procesului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate în cazurile speciale prevăzute de legislaţia în vigoare (termene şi reglementare restrictive a cazurilor speciale de valorificare prevăzute de legislaţia în vigoare, dificultatea menţinerii în timp a valorii bunurilor etc.);
        ● insuficienta comunicare către ANABI a înscrisurilor prin care au fost instituite măsuri asigurătorii încă de la momentul instituirii lor;
        ● dificultăţi în identificarea pe teritoriul naţional a bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile (de exemplu, din cauza transferării bunurilor pe numelor terţilor, a accesului insuficient la baze de date sau acces la baze de date incomplete, a lipsei personalului sau a specializării insuficiente pentru evaluarea şi inventarierea adecvată a bunurilor, a lipsei documentelor de provenienţă a bunurilor care să ateste calitatea şi/sau cantitatea, lipsa timpului necesar evaluării bunurilor în raport cu celelalte faze ale procesului penal);
        ● luarea măsurilor asigurătorii se realizează, de cele mai multe ori, fără o evaluare efectivă a bunurilor (se preferă valoarea contabilă) şi, ca regulă, fără estimarea costurilor de administrare şi valorificare a bunurilor indisponibilizate (pre-seizure planning). Această practică generează sechestre "neperformante". Astfel, în scurt timp de la luarea măsurii, sechestrele ajung să genereze un efect opus celui în vederea căruia a fost dispusă măsura, în loc să contribuie la repararea prejudiciului, îl consolidează prin creşterea costurilor de administrare şi conservare;
        ● număr scăzut de sechestre asigurătorii instituite pe bunuri efectiv identificate şi imobile dispuse de la momentul începerii urmăririi penale in personam;
        ● dificultăţi în aplicarea măsurii confiscării extinse (de exemplu, complexitatea administrării probatoriului, reticenţă în aplicarea acestui nou instrument juridic, axarea activităţii de urmărire penală preponderent pe identificarea şi probarea autorilor de infracţiuni fără un interes real sau o prioritizare în urmărirea recuperării prejudiciilor şi confiscării bunurilor produs al infracţiunilor, acces incomplet la informaţii privind bunurile, cheltuielile şi veniturile, resurse umane insuficiente şi lipsa specializării acestora în domeniu, transferarea bunurilor pe numele terţilor, investigaţii financiare îngreunate de lipsa accesului rapid, on-line sau în sistem informatic a organelor judiciare la conţinutul conturilor, în baza mandatelor emise de judecători, dispoziţii de confiscare extinsă neclare);
        ● insuficienta organizare sau operaţionalizare a unor tehnici de investigaţie financiar - patrimonială a persoanelor;
        ● comunicare şi informare insuficiente în rândul executorilor judecătoreşti privind activitatea ANABI;
        ● nu toate instituţiile cu atribuţii dispun de o metodă/metodologie de calculare a prejudiciilor în dosare penale;
        ● bază de date naţională digitalizată parţial privind proprietarii bunurilor imobile.

    3. Cooperarea inter-instituţională între instituţiile din cadrul sistemului judiciar sau cu atribuţii în legătură cu sistemul judiciar implicate în procesul de recuperare a creanţelor, precum şi cu societatea civilă
        ● grad scăzut de cooperare între autorităţile cu competenţe în recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni din cauza unei insuficiente cunoaşteri a interdependenţelor instituţionale şi a modalităţilor concrete de lucru impuse de exercitarea competenţelor şi atribuţiilor autorităţile şi instituţiilor implicate în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● capacitate redusă de soluţionare a cererilor de preluare în administrare din cauza caracterului inadecvat al depozitelor puse la dispoziţia ANABI cu titlu gratuit de către alte autorităţi şi instituţii publice şi folosirea la maximum a capacităţilor disponibile;
        ● cooperarea fragmentată cu alte instituţii/entităţi publice sau regii autonome care deţin atribuţii privind administrarea bunurilor cu regimuri juridice speciale sau infrastructuri necesare depozitării temporare a bunurilor atipice indisponibilizate (ex. Garda de Mediu, Ocoale Silvice etc.);
        ● instrumente de cooperare la nivel naţional insuficiente care să faciliteze soluţionarea speţelor complexe privind bunuri sau active cu regim juridic special;
        ● lipsa unui cadru normativ care să prevadă cooperarea cu ANABI în vederea identificării de bunuri în jurisdicţiile străine;
        ● insuficienta dezvoltare şi cunoaştere a rolului activ al ANABI în procesul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● insuficienta diseminare la nivel de sistem a activităţilor desfăşurate de ANABI, în special cu privire la sfera cooperării Agenţiei cu instituţii din afara României;
        ● interoperabilitate scăzută între bazele de date deţinute de autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în domeniu şi lipsa unui sistem informatic integrat de comunicare interinstituţională online la care să aibă acces toate părţile interesate;
        ● sistemul de colectare a datelor statistice de la nivelul instituţiilor nu este aliniat nevoilor de informaţii asociate procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● necesitatea unei mai bune colaborări cu autorităţile fiscale şi judiciare din statele membre UE pentru sprijinirea adecvată a organelor judiciare;
        ● lipsa unei comunicări regulate şi unitare la nivel naţional şi local cu privire la măsurile şi activităţile dispuse şi efectuate (comunicate de presă cu referiri la toate instituţiile implicate);
        ● mediatizarea insuficientă a cazurilor de succes înregistrate în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● informaţii publice formulate într-un limbaj mai puţin accesibil, perceput şi înţeles de beneficiari;
        ● grad scăzut de încredere a cetăţenilor în performanţa sistemului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni.

    4. Reutilizarea socială şi publică
        ● lipsa obligaţiei legale privind reutilizarea socială a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, din cauza abrogării în anul 2018 a art. 37 din Legea nr. 318/2015 prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile art. 37 din Legea nr. 318/2015 adoptată în forma iniţială statuau, între altele, beneficiarii acestor sume şi criteriile de distribuire a acestor sume şi care aveau în vedere în special, educaţia juridică, prevenirea criminalităţii şi asistenţa victimelor infracţiunilor;
        ● număr scăzut de imobile reutilizate social sau public;
        ● scăderea încrederii societăţii prin neaplicarea cu titlu de regulă a utilizării bunurilor confiscate pentru a compensa victimele infracţiunilor sau pentru a restitui societăţii, prin reutilizare socială, profiturile ilicite.


    5. Obiective şi direcţii de acţiune
        Având în vedere concluziile analizelor diagnostic efectuate (caseta 2), principalele riscuri şi vulnerabilităţi ce se manifestă în domeniu, priorităţile, politicile şi orientările asumate la nivel internaţional şi la nivelul Uniunii Europene pentru prevenirea şi combaterea eficace a criminalităţii şi a corupţiei, Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 stabileşte 1 obiectiv general şi 3 obiective strategice. Subsecvent, planul de acţiune detaliază obiective specifice şi direcţii de acţiune aferente acestora.
        Acestea sunt fundamentate pe o viziune integrată şi unitară, focalizată pe finalitatea măsurilor asigurătorii (recuperarea efectivă de prejudicii şi produse ale infracţiunilor), întreruperea fermă a ciclului infracţional de utilizare a resurselor ilicite în scopuri productive, asigurarea unei coordonări mai robuste între toţi actorii cu atribuţii în domeniu, o puternică dimensiune preventivă şi de reutilizare în interes social şi public a creanţelor provenite din infracţiuni pentru o mai bună protecţie a victimelor infracţiunilor, educaţie juridică şi prevenire a criminalităţii.
        OG Identificarea, administrarea şi valorificarea responsabilă şi sustenabilă a bunurilor indisponibilizate şi confiscate în timpul procesului penal, orientate spre prevenirea criminalităţii şi reutilizarea activelor provenite din infracţiuni în scopuri sociale şi consolidarea instituţiilor dedicate luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii organizate.
    1. OS 1 Consolidarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni printr-o mai bună racordare la exigenţele europene şi internaţionale;
    2. OS 2 Creşterea gradului de identificare şi recuperare a produsului infracţiunii;
    3. OS 3 Prevenirea criminalităţii, protecţia victimelor şi creşterea rezilienţei comunităţilor.

        Atingerea acestor obiective va contribui la obţinerea unui puternic impact social, contribuind la creşterea gradului de încredere a cetăţenilor în justiţie. Implementarea strategiei conduce la creşterea gradului de transparenţă a actului de justiţie prin prezentarea finalităţii proceselor penale, atât cu privire la sumele recuperate la bugetul de stat şi a despăgubirilor efective primite de către victimele infracţiunilor, cât şi cu privire la reutilizarea sumelor confiscate pentru protecţia victimelor, educaţie juridică şi prevenirea criminalităţii.
        Pentru fiecare obiectiv strategic sunt identificate şi promovate obiective specifice, direcţii de acţiune măsuri concrete şi rezultatele aşteptate, precum şi corelaţia cu resursele financiare şi distribuţia acestora pe durata perioadei de implementare, toate aceste elemente regăsindu-se deopotrivă cuprinse şi detaliate în Planul de Acţiune al Strategiei pentru perioada 2021-2025.

    Obiectivul Strategic 1. Consolidarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, printr-o mai bună racordare la exigenţele europene şi internaţionale
        În cei patru ani de la operaţionalizarea completă a ANABI (2017), România a înregistrat progrese notabile în planul identificării, administrării, valorificării bunurilor indisponibilizate şi al recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, ANABI acţionând ca un veritabil liant între instituţiile cu atribuţii în domeniu, astfel încât implicarea acestora pe întreaga durată a procesului penal să se realizeze într-o manieră integrată. Cu toate acestea, implicarea ANABI în Sistemul naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni şi funcţionarea în ansamblu a acestui sistem nu este una deplină. Deficienţele se manifestă la nivel de capacitate administrativă şi de cooperare inter-instituţională: cadru legal insuficient, nearmonizat şi nefavorabil dezvoltării la capacitate deplină a funcţiilor şi potenţialului ANABI pentru atingerea misiunii ce i-a fost încredinţată; priorităţi instituţionale distincte, neconvergente şi insuficient aliniate priorităţilor UE; discrepanţe majore între instituţii în termeni de resursă umană, financiară, patrimonială şi informaţională; lipsa investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea de bunuri; proceduri de lucru comune rigide şi insuficiente; sistem de statistică şi colectare de date neadecvat ce afectează monitorizarea şi evaluarea procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni; şi nu în ultimul rând, lipsa accesului la formare profesională, informare permanentă şi schimb de bune practici în domeniu.
        Strategia propune consolidarea mecanismelor de coordonare inter-instituţională, prin întărirea rolului ANABI de autoritate responsabilă în domeniu, interoperabilitate şi o mai bună comunicare bazată pe proceduri comune. Alinierea cadrului legal la normele şi bunele practici europene şi internaţionale în domeniu vor permite dezvoltarea şi extinderea mandatului instituţional al ANABI. Funcţiile ANABI vor fi consolidate prin: dobândirea statutului de autoritate competentă cu acces la registrul conturilor bancare*55); competenţa de a valorifica bunurile imobile indisponibilizate pe parcursul procesului penal, la cererea sau cu acordul proprietarului (bună practică întâlnită în Republica Franceză, Regatul Ţărilor de Jos, Regatul Spaniei).
        *55) Potrivit proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi de alt timp în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni, de transpunere a Directivei (UE) 2019/1153 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni şi de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului.

        Infrastructura naţională pentru depozitarea bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile va fi dezvoltată pentru acoperirea nevoilor ANABI, dar şi ale organelor de cercetare penală, un prim punct de pornire constituindu-l introducerea obligativităţii actualizării anuale sau la solicitarea ANABI, ori de câte ori este necesar, a capacităţilor de stocare existente la nivel naţional pentru bunurile indisponibilizate. Alocările din PNRR vor completa sumele prevăzute în bugetul ANABI şi destinate realizării investiţiilor pentru operaţionalizarea până în anul 2025 a cel puţin 5 noi depozite la nivel naţional. În plus, toate entităţile controlate de sectorul public*56), care deţin infrastructura sau au atribuţii în gestionarea bunurilor cu regim juridic special vor avea obligaţia legală de a acorda ANABI, la solicitarea acesteia, suport tehnic şi logistic.
        *56) Entităţile avute în vedere sunt: a) companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic, majoritar sau la care deţine controlul; b) regii autonome înfiinţate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială; c) societăţi comerciale la care una sau mai multe entităţi publice prevăzute la lit. a) şi b) deţin o participaţie majoritară sau o participaţie ce le asigură controlul.

        Consolidarea cooperării interinstituţionale bazată pe interoperabilitate se va realiza prin:
        ● operaţionalizarea Sistemului Naţional Integrat de Evidenţă a Creanţelor provenite din Infracţiuni (ROARMIS), un instrument de lucru care conduce la unificarea practicii la nivel naţional referitoare la evidenţa creanţelor provenite din infracţiuni prin colectarea şi agregarea standardizată a datelor şi indicatorilor relevanţi. ROARMIS este prevăzut a fi implementat prin alocări de la bugetul de stat (prin bugetul propriu al ANABI) şi din Programul Operaţional Capacitate Administrativă, în contextul implementării proiectului "Dezvoltarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni" (cod SIPOCA 763), de către ANABI în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
        ● testarea într-un proiect pilot a unificării procedurilor de valorificare în mediul online pentru utilizarea de către ANAF a platformei ANABI de valorificare a bunurilor provenite din infracţiuni.

        Diminuarea riscurilor asociate procesului de recuperare a creanţelor se va realiza etapizat prin încheierea, în limitele resurselor financiare aprobate la nivelul fiecărei instituţii, a poliţelor de asigurare obligatorie pentru bunurile indisponibilizate, precum şi a celor de asigurare de răspundere civilă profesională pentru specialiştii cu atribuţii în domeniul administrării sau valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate.
        Consolidarea capacităţii administrative se va realiza şi prin înfiinţarea unor structuri teritoriale fără personalitate juridică ale ANABI (cum este cazul Franţei), la nivel regional, facilitându-se suportul acordat de Agenţie autorităţilor judiciare de la nivel teritorial. În plus, vor fi implementate măsuri pentru extinderea şi completarea schemelor de personal a unor instituţii/structuri cu deficit al resursei umane (ANABI şi structuri din MAI). Măsurile se impun cu atât mai mult cu cât asigurarea resurselor adecvate şi a independenţei operaţionale a ANABI constituie un angajament asumat de Guvernul României prin Declaraţia de la Londra, dar şi prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
        Strategia propune dezvoltarea competenţelor şi cunoştinţelor profesioniştilor implicaţi în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni prin asigurarea unei pregătiri profesionale mixte, comune şi multidisciplinare, atât prin programe de pregătire profesională dedicate şi organizate în cadrul unui centru de excelenţă înfiinţat de către ANABI, cât şi prin participarea la cursuri de formare la nivelul instituţiilor de profil naţionale şi internaţionale. Strategia are în vedere includerea în procesul de evaluare profesională anuală a procurorilor a unor indicatori corelaţi cu gradul de utilizare a instrumentelor de identificare şi indisponibilizare efectivă şi eficientă a bunurilor provenite din infracţiuni.
        Tot în direcţia îmbunătăţirii capacităţii administrative este avută în vedere şi dezvoltarea capacităţii de planificare strategică a autorităţilor şi instituţiilor implicate în procesul de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni. În acest context, Strategia acordă o atenţie specială creşterii gradului de atragere a fondurilor externe nerambursabile prin noi proiecte implementate la nivelul acestor entităţi publice, mai ales în parteneriat.
        În plus, rezultatele Strategiei vor fi potenţate prin corelarea cu documentele strategice privind combaterea corupţiei şi a diferitelor forme de criminalitate organizată. Aceste documente vor aborda problematica recuperării produsului infracţiunii prin preluarea şi integrarea conceptelor, obiectivelor şi măsurilor Strategiei în propriul lor cadru de intervenţie, asigurându-se, astfel, o mai bună prioritizare a iniţiativelor în domeniu, la nivel naţional.
        Cu scopul asigurării unei mai bune racordări la exigenţele europene şi internaţionale a activităţii Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, Strategia pune accent pe eficientizarea sincronizării agendei instituţionale cu agenda UE şi internaţională în materie. Astfel, România va contribui activ la consolidarea agendei europene în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni prin promovarea de soluţii şi bune practici pentru documentele strategice, precum şi pentru instrumentele legale aflate în dezbatere publică de către Comisia Europeană*57). În acelaşi timp, România va continua implementarea recomandărilor partenerilor externi în domeniul combaterii infracţiunilor şi cu atenţie specială asupra combaterii corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii organizate.
        *57) Revizuirea Directivei privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni; elaborarea unei propuneri de directivă privind birourile de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni.

        Obiectivul strategic urmează a fi atins prin următoarele obiective specifice şi direcţii de acţiune:
        Obiectiv specific 1.1. Consolidarea mecanismelor de coordonare integrată a procesului de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Direcţii de acţiune:
    1.1.1. Armonizarea şi dezvoltarea cadrului legislativ incident procesului de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni în acord cu cerinţele europene şi internaţionale şi nevoile crescânde ale societăţii
    1.1.2. Dezvoltarea şi extinderea mandatului instituţional al ANABI
    1.1.3. Consolidarea interoperabilităţii între actorii sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
    1.1.4. Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale


        Obiectiv specific 1.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii necesare derulării adecvate a procesului de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Direcţii de acţiune:
    1.2.1. Asigurarea infrastructurii necesare depozitării bunurilor sechestrate
    1.2.2. Gestionarea adecvată a riscurilor incidente activităţii de manipulare, transport, depozitare şi întreţinere a bunurilor sechestrate şi aflate în custodia organelor de cercetare penală


        Obiectiv specific 1.3. Dezvoltarea autorităţilor şi instituţiilor implicate în procesul de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni, eficiente, responsabile şi transparente la toate nivelurile
        Direcţii de acţiune:
    1.3.1. Eficientizarea activităţii desfăşurate de către ANABI
    1.3.2. Alocarea suficientă de personal pentru buna desfăşurare a procesului de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni


        Obiectiv specific 1.4. Profesionalizarea şi perfecţionarea activităţii instituţiilor implicate în procesul de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Direcţii de acţiune:
    1.4.1. Dezvoltarea unui sistem de formare profesională, integrat, transparent şi bazat pe competenţe
    1.4.2. Îmbunătăţirea criteriilor de calitate în activităţile de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni


        Obiectiv specific 1.5. Consolidarea capacităţii de planificare strategică a autorităţilor şi instituţiilor implicate în procesul de recuperare şi administrare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Direcţii de acţiune:
    1.5.1. Dezvoltarea sistemului de monitorizare şi evaluare
    1.5.2. Dezvoltarea capacităţii personalului de monitorizare şi evaluare
    1.5.3. Creşterea gradului de atragere a fondurilor externe nerambursabile la nivelul structurilor cu atribuţii pentru consolidarea procesului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni


        Obiectiv specific 1.6. Eficientizarea coordonării politicilor la nivel internaţional
        Direcţii de acţiune:
    1.6.1. Eficientizarea sincronizării cu agenda UE şi internaţională în domeniul combaterii criminalităţii




    Obiectivul Strategic 2. Creşterea gradului de identificare şi recuperare a produsului infracţiunii
        În România, problematica recuperării creanţelor provenite din infracţiuni continuă să graviteze în jurul etapei de identificare a bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile, ceea ce a condus la o eficienţă scăzută a măsurilor asigurătorii, cauzată în principal de: insuficienta consultare şi pregătire a măsurilor operative între autorităţile competente; lipsa evaluărilor efective a bunurilor (preferându-se utilizarea valorii contabile a acestora); lipsa planificării sechestrelor; aplicarea neunitară a Deciziei ÎCCJ (Complet RIL) nr. 19/2017, acces redus al instituţiilor la baze de date în vederea îndeplinirii mandatului legal. Pentru bunurile indisponibilizate aceste cauze conduc la pierderea în timp a valorii lor.
        Din aceste perspective, în planul internaţional, Strategia urmăreşte extinderea cooperării în domeniul recuperării activelor în vederea confiscării, cu state care au expertiză şi rezultate în materie de cooperare cu jurisdicţii off-shore. Măsura va fi potenţată prin consolidarea funcţiei ANABI de identificare de bunuri în dosare cu element de extraneitate. Astfel, prezenta Strategie are în vedere introducerea unor mecanisme de cooperare inter- instituţională prin modificarea legislaţiei primare şi secundare, care să încurajeze cooperarea cu ANABI în vederea identificării de bunuri în jurisdicţiile străine. Astfel, se are în vedere o mai mare implicare a ANABI în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor incidente la momentul luării şi punerii în aplicare a măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, precum şi reglementarea expresă a posibilităţii cooptării specialiştilor ANABI în echipele comune de anchetă (JIT) constituite în temeiul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
        Strategia susţine consolidarea colaborării inter-instituţionale naţionale, prin: operaţionalizarea conexiunii ANABI la reţeaua SIENA (prin acces direct) pentru securizarea, via EUROPOL, a comunicaţiilor; includerea ANABI în lista autorităţilor competente a primi acces direct sau indirect la "Semnalările privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale" din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS); promovarea unor metodologii de lucru care să faciliteze utilizarea canalelor de cooperare ale Agenţiei în vederea identificării de active în jurisdicţii străine, consultarea ANABI anterior sesizării cu valorificarea anticipată a bunurilor mobile cu regim special de valorificare/circulaţie, planificarea sechestrelor, respectiv includerea în planurile de anchetă a unor activităţi de cunoaştere a costurilor asociate administrării şi valorificării a bunurilor înaintea sechestrării, privind identificarea, administrarea şi valorificarea bunurilor de lux/de valoare ridicată.
        În plus, Strategia promovează o dezbatere în vederea identificării unei soluţii legislative optime cu privire la modalităţile şi organele competente pentru executarea eficientă a hotărârilor judecătoreşti de confiscare în echivalent care nu pot fi aduse la îndeplinire de către ANAF (din motive obiective).
        Tot în vederea creşterii ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, Strategia propune o regândire a cazurilor speciale de valorificare cu scopul asigurării unei rentabilităţi maxime a vânzării la un cost minim şi a unei valorificări uşor de aplicat. Pentru această măsură Strategia se inspiră din bunele practici utilizate de state cu experienţă în domeniu (SUA, Regatul Ţărilor de Jos, Belgia).
        Obiectivul strategic urmează a fi atins prin următoarele obiective specifice şi direcţii de acţiune:
        Obiectiv specific 2.1. Consolidarea colaborării internaţionale privind recuperarea produsului infracţiunii
        Direcţii de acţiune:
    2.1.1. Creşterea gradului de identificare şi recuperare a produsului infracţiunii din jurisdicţii străine, inclusiv off-shore
    2.1.2. Dezvoltarea cadrului normativ în vigoare, care să încurajeze cooperarea cu ANABI în vederea identificării de bunuri în jurisdicţiile străine


        Obiectiv specific 2.2. Consolidarea colaborării la nivel naţional privind recuperarea produsului infracţiunii
        Direcţii de acţiune:
    2.2.1. Reglarea mecanismelor instituţionale esenţiale pentru creşterea eficienţei în domeniul recuperării produsului infracţiunii
    2.2.2. Raţionalizarea competenţei ANABI de identificare a bunurilor post-condamnare prin echivalent
    2.2.3. Creşterea capacităţii de evaluare şi expertizare a bunurilor indisponibilizate


        Obiectiv specific 2.3. Creşterea eficienţei măsurilor asigurătorii prin evaluarea permanentă a costurilor şi a caracterului proporţional, cu alocarea raţională a resurselor financiare pe criterii de rentabilitate
        Direcţii de acţiune:
    2.3.1. Planificarea şi evaluarea periodică a măsurilor asigurătorii în vederea fundamentării extinderii, menţinerii sau ridicării acestora


        Obiectiv specific 2.4. Eficientizarea procesului de valorificare a produsului infracţiunii, cu asigurarea garanţiilor constituţionale
        Direcţii de acţiune:
    2.4.1. Dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional incident procesului de valorificare a produsului infracţiunii




    Obiectivul Strategic 3. Prevenirea criminalităţii, protecţia victimelor şi creşterea rezilientei comunităţilor
        Un demers important în lupta împotriva criminalităţii îl constituie prevenirea, educaţia şi protecţia victimelor. Acest tip de acţiune asupra cauzelor şi consecinţelor formelor grave de criminalitate nu poate fi realizată în absenţa unei abordări strategice integrate. Asumarea acestui obiectiv strategic la nivel naţional va avea un efect de replicare subsecventă în toate strategiile sectoriale de prevenire şi combatere a diferitelor forme şi tipologii de criminalitate. În acest scop, Strategia fundamentează înfiinţarea unui mecanism naţional de prevenire a criminalităţii - un mecanism instituţional şi financiar ce vizează prioritizarea alocării de resurse, inclusiv pentru protecţia victimelor infracţiunilor, având ca reper şi experienţa altor state precum Republica Franceză, Regatul Spaniei, SUA.
        La nivel legislativ principiul priorităţii despăgubirii victimelor este consacrat inclusiv în codul penal care prevede expres că sunt "supuse confiscării speciale (...) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia"*58).
        *58) Art. 112 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.

        Cu toate acestea, în puţine cauze acest principiu îşi găseşte aplicarea, valoarea bunurilor asupra cărora sunt efectiv dispuse măsuri asigurătorii fiind insuficientă pentru a acoperi prejudiciile aduse victimelor infracţiunilor grave. De altfel, această constatare este validată prin documentele programatice interne, rapoartele de progres aferente, dar şi evaluările partnerilor instituţionali care au participat la consultările privind promovarea acestei Strategii şi la întâlnirile periodice ale Grupului de lucru privind problematica victimelor infracţiunilor*59). Fără a se dori o enumerare exhaustivă, propunerile vizează:
        *59) Constituit la nivelul Ministerului Justiţiei, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 4463/C/2020.
    – accesul victimelor la despăgubiri pentru prejudicierea şi vătămarea lor de către infractor;
    – accesul acestora la servicii sociale de consiliere, recuperare şi terapie, reintegrare socială;
    – introducerea de metode facile de compensare sub formă de vouchere sau de carduri cu sume prestabilite;
    – servicii de asistenţă şi protecţie (sănătate, psihologic, juridic, reabilitare etc) pe termen scurt şi mediu.

        Aceste propuneri răspund dificultăţilor întâmpinate în practică care includ, dar nu se limitează la:
    - complexitatea şi durata procedurilor pentru accesul la despăgubiri;
    – lipsa finanţării guvernamentale pentru asistenţă şi servicii de protecţie ale organizaţiilor non-guvernamentale;
    – lipsa compensaţiilor financiare morale acordate de stat pentru victimele infracţiunii de trafic de persoane;
    – lipsa informării complete şi corecte a victimelor traficului de persoane cu privire la drepturile pe care acestea le au etc.

        Potrivit raportului de evaluare privind România din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRETA pe tema Acces la justiţie şi remedii eficiente pentru victimele traficului de persoane, dat publicităţii la data de 3 iunie 2021*60), GRETA îndeamnă autorităţile române să depună eforturi suplimentare pentru a facilita şi garanta accesul la despăgubiri pentru victimele traficului de persoane, în special prin:
        *60) https://rm.coe.int/evaluation-report-on-the-implementation-of-the-council-of-europe-conve/1680a2b0f8.
    – utilizarea pe deplin a legislaţiei privind îngheţarea şi confiscarea bunurilor, precum şi cooperarea internaţională, pentru a asigura despăgubirea victimelor traficului de fiinţe umane şi a se asigura că bunurile recuperabile care sunt confiscate în cadrul procedurilor penale sunt returnate cât mai curând victimei;
    – facilitarea accesului la despăgubiri prin " înfiinţarea cu prioritate a unui fond de despăgubire a victimelor care utilizează bunurile confiscate ale autorilor traficului de persoane pentru a finanţa despăgubiri şi reparaţii şi simplificarea procedurii şi a criteriilor de eligibilitate pentru a solicita despăgubiri".

        În acelaşi timp, raportul pe anul 2020 al Departamentului de Stat al SUA*61) privind problematica traficului de persoane reţine faptul că deşi potrivit legii, toate victimele au dreptul la îngrijiri psihologice şi medicale, "statul nu a furnizat mai mult de o sesiune de consiliere în domeniul sănătăţii mintale şi nu a finanţat costurile asistenţei medicale. Organizaţiile non-guvernamentale au plătit toate costurile serviciilor psihologice pentru victime din cauza refuzului statului de a rambursa psihologii care au furnizat asistenţă victimelor. Organizaţiile non-guvernamentale au acoperit, de asemenea, costurile asistenţei medicale de urgenţă ale victimelor, deoarece statul nu avea asistenţă financiară, iar asistenţa medicală necesită plata în avans. Mai mult, accesul la asistenţă medicală a impus victimelor române să se întoarcă în judeţele de origine pentru a obţine acte de identitate. Procesul a prezentat obstacole logistice şi financiare pentru multe victime ale traficului; aceste costuri fiind, de asemenea, acoperite de organizaţiile non-- guvernamentale". Printre altele, în raport se recomandă "modificarea legislaţiei pentru a permite sprijin financiar organizaţiilor non-guvernamentale pentru serviciile acordate victimelor şi dezvoltarea şi instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor".
        *61) https://www.state.gov/reports/2020-trafficking-in-persons-report/românia/

        Problematica protecţiei şi asistenţei victimelor infracţiunilor stă la centrul politicilor europene în domeniul combaterii criminalităţii organizate. Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025*62) statuează faptul că "identificarea timpurie a victimelor este esenţială pentru acordarea promptă de asistenţă, sprijin şi protecţie victimelor traficului de persoane. [...] Pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale, identificarea timpurie proactivă a victimelor trebuie să fie urmată de un sprijin puternic în abordarea nevoilor victimelor. Acordarea de asistenţă, sprijin şi protecţie victimelor rămâne, însă, o provocare. Victimele se confruntă adesea cu dificultăţi în accesarea drepturilor lor. [...] Accesul la despăgubiri pentru victimele traficului de persoane este îngreunat de multe obstacole, inclusiv de complexitatea procedurilor".
        *62) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021 - 2025, Bruxelles, 14.4.2021, COM(2021) 171 final, p. 15.

        Pentru toate aceste argumente, pentru a contribui la atingerea obiectivului final al actului de justiţie - înlăturarea efectelor negative ale criminalităţii asupra victimelor şi sentimentul de dreptate înfăptuită până la capat, Strategia susţine instituirea unui Mecanism Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii ce urmează a fi alimentat cu sumele confiscate, precum şi cu cele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate din proceduri judiciare penale, dar vor fi exceptate sumele de bani care fac obiectul distribuirii către jurisdicţiile străine realizate în cadrul acordurilor de partajare conform acordurilor tehnice încheiate de ANABI. În acest sens, Strategia propune revizuirea Legii nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, în sensul reglementării ca secţiune distinctă în lege a modului de constituire şi distribuire a sumelor rezultate din colectarea efectivă a activelor confiscate în proceduri judiciare penale.
        Demersul legislativ, susţinut şi de un segment larg al societăţii civile (a se vedea caseta 9) va reprezenta şi o măsură de re întregire a mandatului ANABI prin reinstituirea dispoziţiilor referitoare la reutilizarea socială.
        Astfel, mecanismul propus va respecta următoarele linii directoare:
        ● se respectă imperativul colectării eficiente la bugetul de stat a veniturilor necesare pentru proiecţiile bugetar-fiscale, dublat cu prioritizarea alocărilor bugetare pentru măsuri de asistenţă şi de protecţie a victimelor pe termen mediu, educaţie juridică şi prevenirea criminalităţii. Astfel, 50% din sume se vor vira direct la bugetul de stat, iar diferenţa va urma regulile mecansimului instituţional financiar care va facilita alocarea de resurse pentru scopurile prevăzute în lege*63);
        *63) Anterior abrogării, articolul 37 din Legea nr. 318/2015 reglementa instituţia reutilizării sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în cadrul proceselor penale, după cum urmează:
    (1) Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se alocă, pe baza bilanţului anual prezentat de Agenţie, astfel:
    a) 20% pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
    b) 20% pentru Ministerul Sănătăţii;
    c) 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne;
    d) 15% pentru Ministerul Public;
    e) 15% pentru Ministerul Justiţiei;
    f) 15% pentru asociaţii şi fundaţii cu obiect de activitate în domeniul social şi pentru academii de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale.



        ● mecanismul va viza exclusiv sumele de bani confiscate şi sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în proceduri penale, rămase după acoperirea cheltuielilor de valorificare, precum şi a altor reţineri, potrivit legii, inclusiv deducerea sumelor care fac obiectul distribuirii internaţionale de către ANABI, în temeiul legii;
        ● după un termen iniţial de 5 ani de funcţionare se vor analiza eficienţa şi necesitatea menţinerii mecanismului; astfel această măsură va fi reglementată prin lege şi va avea un caracter temporar.
        ● mecanismul va permite implementarea de proiecte multianuale;
        ● prin acest mecanism se vor putea finanţa nerambursabil inclusiv proiecte derulate de organizaţii nonguvernamentale.

        Sumele alocate vor putea fi folosite exclusiv pentru următoarele scopuri măsuri/acţiuni/programe privind:
        ● asistenţă şi protecţia victimelor infracţiunilor - inclusiv pentru situaţii de urgenţă*64);
        *64) PROTECT estimează că un fond minim de asistenţă a victimelor traficului de persoane este de 13,675.00 RON/an/victimă, ceea ce pentru un număr mediu de 600 de victime identificate/an înseamnă un fond anual de 8,205,043.33 lei. De asemenea, în estimarea cuantumului fondului de urgenţă am pornit de la cheltuielile medii imediate raportate de organizaţii, din momentul în care o victimă este referită până când aceasta intră în programul de asistenţă, şi s-a considerat o perioadă necesară de minim 10 zile, aplicându-se acelaşi indice de corecţie de 3,7%, rata medie a inflaţiei prognozată de BNR pentru 2021. În urma calculelor a rezultat că este necesar un fond de 9,477.00 lei pe care organizaţia să-l poată accesa în maxim 72/h de la referirea victimei.

        ● prevenirea criminalităţii;
        ● educaţie juridică;
        ● consolidarea capacităţii administrative, inclusiv logistice a instituţiilor abilitate cu identificarea, administrarea şi valorificarea bunurilor sechestrate.

        Infracţionalitatea afectează tot mai mult comunităţile, acestea confruntându-se cu multiple provocări: violenţă, trafic de persoane, spălare de bani ş.a. Strategia fixează un cadru proactiv de acţiune pentru asigurarea unui nivel înalt de conştientizare la nivelul societăţii, de prevenire şi sprijinire a grupurilor vulnerabile, precum şi de protecţie a victimelor, de susţinere a reutilizării sociale şi publice. Totodată, Strategia promovează participarea activă a părţilor interesate în procesul de monitorizare a recuperării creanţelor provenite din infracţiuni: societatea civilă, partenerii externi (precum Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO şi alte organisme internaţionale promotoare de politici publice în domeniu), precum şi autorităţile şi instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu.
        Sunt avute în vedere promovarea bunelor practici şi a exemplelor de succes (destructurare, pedeapsă, confiscare şi justiţie restaurativă), precum şi creşterea accesului la date publice deschise cu privire la performanţa Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni.
        Obiectivul strategic urmează a fi atins prin următoarele obiective specifice şi direcţii de acţiune:
        Obiectiv specific 3.1. Operaţionalizarea Mecanismului Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii (MNPC)
        Direcţii de acţiune:
    3.1.1. Asigurarea cadrului legislativ specific operaţionalizării MNPC
    3.1.2. Dezvoltarea capacităţii operaţionale a ANABI de a exercita atribuţia legală privind reutilizarea socială şi publică a sumelor confiscate şi a celor rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile confiscate
    3.1.3. Realizarea de studii, analize şi statistici pentru monitorizarea MNPC


        Obiectiv specific 3.2. Asigurarea unui proces decizional receptiv, bazat pe promovarea participării active a părţilor interesate în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Direcţii de acţiune:
    3.2.1. Asigurarea şi încurajarea dialogului şi consultării cu societatea civilă, cu partenerii externi (precum Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO), precum şi inter-instituţională la nivelul tuturor autorităţilor şi instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniu


        Obiectiv specific 3.3. Creşterea încrederii populaţiei în activitatea de administrare a bunurilor indisponibilizate, de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, precum şi de reutilizare socială şi publică
        Direcţii de acţiune:
    3.3.1. Evaluarea rezultatelor orientate către utilizatorii/beneficiarii serviciilor furnizate de către ANABI, pentru a ghida eforturile pentru satisfacerea nevoilor lor
    3.3.2. Susţinerea conştientizării cu privire la beneficiile unei administrări adecvate şi orientate spre finalitate a bunurilor indisponibilizate şi a recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, la nivelul societăţii şi în rândul factorilor de decizie
    3.3.3. Asigurarea transparenţei gradului de recuperare a creanţelor din infracţiuni




    6. Principii generale
        Metodologia dezvoltată în cadrul strategiei se bazează pe următoarele principii:
        Respectarea statului de drept
        Acţiunile desfăşurate de către autorităţile şi instituţiile implicate în procesul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni se desfăşoară pe baza şi în executarea legii, cu respectarea drepturilor omului şi a principiului separaţiei puterilor în stat.

        Respectarea şi protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în implementarea măsurilor de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni
        Autorităţile şi instituţiile implicate au obligaţia legală de a asigura, în toate activităţile desfăşurate, respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale proprietarilor, ale titularilor altor drepturi asupra bunurilor şi ale terţilor.

        "Crime does not pay"*65)
        *65) Traducerea în limba română a sintagmei este: "Criminalitatea nu este profitabilă"
        Acţiunile desfăşurate de către autorităţile şi instituţiile implicate urmăresc o consolidare a eforturilor depuse pentru o aplicare fără echivoc şi cu rezultate îmbunătăţite a principiului conform căruia infracţiunea care generează profituri ilicite nu poate recompensa niciodată autorul acesteia.

        Protecţia datelor cu caracter personal
        Autorităţile şi instituţiile implicate respectă dreptul la protecţia datelor cu caracter personal.

        Buna administrare
        Autorităţile şi instituţiile publice implicate sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a folosirii resurselor şi răspund pentru modul de implementare a Strategiei.

        Transparenţa
        Asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile relevante privind actul de justiţie şi alocarea şi cheltuirea resurselor publice pentru realizarea rezultatelor planificate.

        Fundamentarea bazată pe dovezi
        Procesul decizional pentru fundamentarea documentelor strategice şi a planificării financiare se bazează pe analiza de date factuale, pe cele mai bune rezultate ştiinţifice şi pe judecata şi expertiza profesională a specialiştilor.

        Orientarea către rezultate
        Îndeplinirea acţiunile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile implicate este în consonanţă cu obiectivele asumate, urmărindu-se printr-un efort constant în cadrul unei alocări bugetare definite într-o perioadă de timp specificată, atingerea standardelor de excelenţă.

        Predictibilitate
        Măsurile şi deciziile autorităţilor şi instituţiilor implicate, privind acţiunile şi alocările bugetare stabilite în cadrul bugetar pe termen mediu, contribuie la implementarea obiectivelor strategice şi obţinerea rezultatelor asumate.

        Aditionalitatea fondurilor
        Atingerea obiectivelor va fi asigurată printr-o alocare eficace şi suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanţare.

        Continuitatea în planificarea strategică şi în alocarea fondurilor aferente
        Pentru eficientizarea iniţiativelor în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, autorităţile şi instituţiile implicate trebuie să imprime în procesul de planificare strategică şi al alocării fondurilor aferente o dinamică favorabilă unei schimbări sustenabile.

        Abordarea managementului integrat
        Dezvoltarea măsurilor în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni presupune coordonarea şi cooperarea între toate autorităţile şi instituţiile implicate, iar practicile şi procedurile în domeniu vor avea la bază o viziune şi o concepţie unitară, cu accent pe parteneriat şi colaborare în reţea.

        Consultarea societăţii civile şi a mediului de afaceri şi demersul colaborativ
        Pe tot parcursul ciclului Strategiei (elaborare, aprobare, implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei şi a Planului său de acţiune) societatea civilă şi mediul de afaceri vor fi consultate şi implicate.



    7. Implicaţii pentru buget
        Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 implică activităţi ce vor fi finanţate conform prevederilor legale şi în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, din bugetele autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în realizarea obiectivelor, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie şi printr-o alocare eficace şi suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanţare.
        Proiecţiile bugetare de susţinere a acţiunilor/măsurilor prevăzute în Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 sunt elaborate la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice implicate, în fiecare an pentru anul următor (având la bază regula 1+3 ani) şi reprezintă o condiţionalitate a implementării strategiei.

    8. Implicaţii juridice
        Pentru îndeplinirea obiectivelor enunţate în Strategie este necesară elaborarea de noi reglementări în domeniu, precum şi modificarea celor existente.
        Astfel se impune modificarea şi completarea:
        ● Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare;
        ● Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, republicată;
        ● Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Hotărârea CSM nr. 69/2014 privind aprobarea noilor formulare statistice precum şi a nomenclatorului unic statistic pentru cauzele penale la parchete, precum şi ghidul de completare a formularelor, conform anexelor;
        ● Hotărârea CSM nr. 676/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, republicată.

        În acelaşi timp se impune elaborarea următoarelor acte normative:
        ● act normativ privind Transpunerea Directivei (UE) 2019/1153*66);
        *66) Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi de alt timp în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni, de transpunere a Directivei (UE) 2019/1153 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni şi de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului.

        ● act normativ în vederea consolidării caracterului multidisciplinar al ANABI, prin simplificarea detaşării în cadrul ANABI de personal de specialitate din cadrul celorlalţi actori ai sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;
        ● alte acte normative care să sprijine în mod realist şi sinergic necesitatea de consolidare a Sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, în acord cu exigenţele europene şi internaţionale în domeniu.

        Totodată se impune revizuirea legislaţiei secundare care să faciliteze colaborarea inter- instituţională dintre ANABI şi alte autorităţi administrative cu care colaborează (de exemplu, ANCPI, ANPC, ANSVSA ş.a.)
        În egală măsură vor fi încheiate noi protocoale de cooperare prin care sunt stabilite modalităţile concrete de acces direct sau indirect la baze de date şi infrastructuri logistice ce privesc orice categorie de bunuri ce poate face obiectul unei măsuri asiguratorii sau a confiscării.
        În ceea ce priveşte modificările legislative promovate prin strategie, prin ordinul ministrului justiţiei se va constitui un grup de lucru care va analiza şi identifica celor mai bune soluţii legislative care să vizeze consolidarea ANABI, modificarea Codului de procedură penală, precum şi înfiinţarea Mecanismului Naţional de Prevenire a Criminalităţii. Aspectele ce vor face obiectul consultărilor cu privire la MNPC vor fi dezbătute în format inter-instituţional, la care vor participa şi reprezentanţi ai MAI, MF, MJ, dar şi ai organizaţiilor non-- guvernamentale. Pentru componentele menţionate anterior, se vor constitui subgrupuri de lucru.

    9. Implementarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea Strategiei şi a Planului de acţiune
        În baza şi cu respectarea considerentelor principiului "abordării managementului integrat", Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 şi Planul de Acţiune aferent sunt implementate, monitorizate şi evaluate într-un cadru organizatoric ce presupune o viziune unitară, precum şi coordonarea, cooperarea între autorităţile şi instituţiile implicate şi interesate, respectiv cu societatea civilă. Scopul acestui demers este de a pune în aplicare, într-un mod eficient, direcţiile de acţiune şi activităţile prevăzute pentru operaţionalizarea obiectivelor asumate prin Strategie.
    9.1. Proceduri privind implementarea
        Principalele instrumente de operaţionalizare a Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 sunt:
        ● Planul de Acţiune aferent Strategiei;
        ● Planul Strategic Instituţional (PSI) pentru ministerele implicate;
        ● Planurile anuale de lucru ale tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea Strategiei (documente de planificare anuală la nivelul cărora este transpus Planul de Acţiune aferent Strategiei).


    9.2. Indicatori
        În procesul de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei în perioada 2021-2025 şi a atingerii rezultatelor aşteptate la nivel naţional, precum şi a măsurării impactului Strategiei (efecte derivate direct din acţiunile şi măsurile planificate) va fi avut în vedere un set solid de indicatori cantitativi de referinţă, printre care se remarcă Sistemul Naţional de Indicatori aferent implementării Sistemului Naţional Integrat de Evidenţă a Creanţelor provenite din Infracţiuni (ROARMIS)*67), respectiv indicatorii de performanţă aferenţi măsurilor asumate pentru atingerea obiectivelor Strategiei, elaboraţi pe baza datelor statistice existente.
        *67) ROARMIS este dezvoltat în cadrul Proiectului "Dezvoltarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni" (cod SIPOCA 763), Beneficiar: Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi Partener: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Data de începere proiect: 10.07.2020. Perioada de implementare: 30 de luni.

        Setului de indicatori cantitativi i se pot asocia şi alţi indicatori calitativi ce oferă informaţii despre progresul realizat în rezolvarea problemelor de interes general în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, precum şi în domenii conexe acestuia.

    9.3. Riscurile în implementarea strategiei
        Atingerea obiectivelor propuse prin Strategie poate fi îngreunată de unele riscuri precum:
    - Lipsa unei voinţe politice pe termen lung pentru implementarea strategiei;
    – Întârzierea procesului legislativ pentru măsurile ce implică modificarea de acte normative sau iniţierea unor acte normative;
    – Alocări bugetare insuficiente pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute. În mod frecvent, strategiile au un risc asociat alocărilor bugetare pentru implementarea măsurilor. Acesta poate fi gestionat de către ordonatorii principali de credite implicaţi în implementarea strategiei, cărora le revine responsabilitatea implementării obiectivelor cu încadrarea în fondurile aprobate în buget, potrivit legii;
    – Întârzieri în implementarea măsurilor la nivelul instituţiilor responsabile.

        Aceste riscuri vor fi gestionate prin măsuri punctuale identificate în cadrul procedurilor de monitorizare şi evaluare periodică.

    9.4. Proceduri privind monitorizarea şi evaluarea
        Potrivit competenţelor conferite în baza art. 13 din Legea nr. 318/2015, cu modificările ulterioare, monitorizarea implementării Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025, precum şi evaluarea acesteia, vor fi realizate de Consiliul de Coordonare al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
        Colectarea datelor cu privire la implementarea strategiei revine autorităţilor şi instituţiilor responsabile de implementarea acţiunilor stabilite în Planul de Acţiune al Strategiei, ANABI fiind instituţia care centralizează aceste date semestrial şi anual întocmind rapoartele de monitorizare semestriale şi anuale. Rapoartele sunt prezentate spre analiză Consiliului de Coordonare a ANABI de directorul general al Agenţiei, la reuniunile Consiliului putând participa autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în domeniu sau orice persoană a cărei prezenţă este considerată utilă, inclusiv reprezentanţi ai societăţii civile.
        La jumătatea etapei de implementare a Strategiei, în anul 2023, ANABI va elabora un raport de evaluare privind impactul Strategiei, în care vor fi analizate rezultatele implementării, stadiul îndeplinirii obiectivelor şi cauzele eventualelor întârzieri privind realizarea acţiunilor prevăzute, precum şi recomandări pentru ajustarea Planului de Acţiuni.
        La finalul perioadei de implementare a Strategiei, ANABI va realiza evaluarea ex-post privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei, precum şi emiterea/furnizarea unor recomandări privind realizarea acţiunilor ulterioare.
        Raportul anual de monitorizare, Raportul de evaluare intermediară (2023) şi Raportul de evaluare ex-post a Strategiei fac parte integrantă din raportul anual de activitate al directorului general al ANABI, raport ce este prezentat Consiliului de Coordonare al ANABI spre aprobare.
        Ulterior, Raportul anual de monitorizare, Raportul de evaluare intermediară (2023) şi Raportul de evaluare ex-post a Strategiei sunt prezentate Ministrului Justiţiei, acesta putând a le prezenta, spre informare, Consiliului de Management Strategic (COMS)*68) şi Guvernului.
        *68) COMS este un organism colegial alcătuit din ministrul justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

        Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE ( în cadrul MCV), GRECO, GRETA*69) şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte.
        *69) Grupul de Experţi privind Acţiunile împotriva Traficului de Fiinţe Umane instituit în virtutea art. 36 al Convenţiei Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de persoane, care a intrat în vigoare pe 1 februarie 2008.


    9.5. Proceduri privind revizuirea
        În funcţie de conţinutul recomandărilor cuprinse în evaluările periodice ale progreselor realizate, în funcţie de modificările intervenite la nivelul mecanismele europene sau al priorităţilor naţionale, Strategia şi Planul de acţiune pentru perioada 2021-2025 pot fi adaptate sau revizuite, cu aprobarea Consiliului de Coordonare a ANABI şi ulterior, prezentate Guvernului în vederea aprobării.



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Alte Institutii,  STRATEGIE NAŢIONALĂ din 25 august 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016