────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 344 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 334 din 5 aprilie 2022.────────── CUPRINS I. INTRODUCERE II. INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE II.1. ABORDAREA STRATEGICĂ II.2. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND FENOMENUL DROGURILOR ÎN ROMÂNIA III. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC IV. DEFINIREA PROBLEMEI V. VIZIUNE, SCOP, OBIECTIVE VI. PRINCIPII VII. DIRECŢII DE ACŢIUNE VII.1. REDUCEREA CERERII DE DROGURI VII.2. REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI VII.3. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII OPERAŢIONALE DE RĂSPUNS - COOPERARE INTERNAŢIONALĂ, CERCETARE, EVALUARE, INFORMARE ŞI COORDONARE VIII. REZULTATELE POLITICILOR PUBLICE IX. REZULTATELE ACŢIUNILOR X. INDICATORI XI. IMPLICAŢII PENTRU BUGET XII. IMPLICAŢII JURIDICE XIII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE XIV. ETAPE ULTERIOARE ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE XV. MENŢIUNI I. INTRODUCERE Strategia naţională în domeniul drogurilor - documentul programatic ce defineşte politica României în domeniul luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri pentru perioada 2022-2026 - cuprinde concepţia de abordare a fenomenului drogurilor şi asigură cadrul de cooperare pentru actorii sociali care au competenţe şi responsabilităţi în domeniu. Documentul asigură continuitatea şi integrarea eforturilor şi rezultatelor înregistrate prin implementarea strategiilor naţionale antidrog anterioare, predictibilitatea şi transparenţa decizională în ceea ce priveşte opţiunile strategice şi măsurile specifice de intervenţie precum şi un sistem flexibil şi eficient de acţiune comună. Strategia se subsumează obiectivelor generale şi specifice, asumate la nivel internaţional prin documentul final al sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU (UNGASS) din 2016 privind problema drogurilor la nivel mondial, intitulat "angajamentul comun de a aborda şi a combate în mod eficient problema drogurilor la nivel mondial", prin Declaraţia ministerială din 2019 privind consolidarea acţiunilor la nivel naţional, regional şi internaţional pentru a accelera punerea în aplicare a angajamentelor comune de a aborda şi a combate problema drogurilor la nivel mondial, prin obiectivele de dezvoltare durabilă 2030, precum şi celor asumate la nivel european, prin noua Strategie U.E. în materie de droguri 2021-2025. Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022-2026 este rezultatul unui proces transparent de consultare cu instituţiile şi autorităţile publice de nivel central şi local, precum şi cu partenerii din sfera societăţii civile (organizaţii neguvernamentale şi culte). Politica naţională în domeniul drogurilor pentru perioada de referinţă are caracter transversal faţă de domeniile sectoriale de politici publice naţionale, integrând măsurile şi intervenţiile specifice ale acestora cu aplicabilitate în domeniul drogurilor şi urmărind să asigure complementaritatea şi sinergia cu acestea. Documentul programatic integrează o triadă de acţiune strategică: 1. REDUCEREA CERERII DE DROGURI, 2. REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI şi 3. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII OPERAŢIONALE DE RĂSPUNS - COOPERARE INTERNAŢIONALĂ, CERCETARE, EVALUARE, INFORMARE ŞI COORDONARE. Direcţiile de acţiune strategică se structurează pe 11 obiective generale, fiecare având mai multe obiective specifice, operaţionalizate la nivel de activităţi în cadrul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul drogurilor, cu aplicabilitate pentru perioada 2022-2026. II. INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE II.1. Abordarea strategică Strategia tratează fenomenul drogurilor şi provocările acestuia printr-o abordare integrată, multidisciplinară, echilibrată şi fundamentată pe dovezi ştiinţifice şi pe practicile relevante în domeniu. Documentul armonizează două perspective teoretice complementare în ceea ce priveşte modul de definire şi abordare a fenomenului drogurilor, luând în considerare principalele arii pe care acesta le afectează major - sănătatea şi ordinea/siguranţa publică. Din perspectiva criminologică, consumul şi traficul de droguri sunt comportamente sociale deviante, asociate adesea altor tipuri de criminalitate, emergente modului specific de organizare şi funcţionare a societăţii, multifactorial determinate de o serie de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi localizate la nivelul mediului extern global sau cu originea în deficienţe structurale sau de funcţionare ale corpului social. Privit astfel, fenomenul drogurilor poate fi abordat cu instrumente specifice de control a criminalităţii organizate ori tactici de management al riscurilor aflate la dispoziţia structurilor naţionale şi internaţionale specializate de aplicare a legii. Abordat prin prisma sănătăţii publice, consumul ilicit de droguri, în special dependenţa, este definit ca patologie ce afectează semnificativ starea de sănătate a indivizilor, a comunităţilor, aregiunilor sau a societăţii în ansamblu, cu repercusiuni ulterioare asupra domeniilor educaţiei, pieţei muncii ş.a. Această abordare permite utilizarea unor instrumente de monitorizare, evaluare şi intervenţie riguros fundamentate ştiinţific. II.2. Situaţia actuală privind fenomenul drogurilor în România Situaţia sintetică a tendinţelor înregistrate în perioada 2013-2020 în domeniul consumului şi traficului de droguri, în baza evoluţiei indicatorilor de monitorizare, relevă: Consumul de droguri în populaţia generală Conform celui mai recent studiu, realizat în anul 2019 de către Agenţia Naţională Antidrog, la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună, se observă o prevalenţă de 3,9%. În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează în grupele de vârstă 15-34 ani, confirmând rezultatele celorlalte studii, conform cărora aceasta este grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum: 16,9%, 10%, respectiv 6,6%.*1) *1) Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2020, pag. 30. Disponibil la: http://ana.gov.ro/wp- content/uploads/2021/01/ RN_2020_final.pdf De-a lungul perioadei de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020, concluziile celor trei studii realizate în acest interval (2013, 2016, 2019) prezintă o creştere a consumului oricărui drog ilicit pentru toate cele trei tipuri de consum menţionate (pentru consum experimental, de la 6,6% în 2013, la 10,7% în 2019, pentru consum recent, de la 2,5%, la 6%, pentru consum actual, de la 1,1%, la 3,9%). Comparativ cu ritmul de creştere înregistrat pe perioada de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012, cel identificat în perioada de referinţă (2013-2020) a fost mai mic, (38,3%, faţă de 78,8% pentru consumul experimental, 58,3%, faţă de 84% pentru consumul recent şi 71,8%, faţă de 90,9% pentru consumul actual). Creşterea poate fi explicată prin faptul că noile substanţe psihoactive au devenit o problemă mai persistentă, în fiecare an, peste 50 de noi substanţe fiind depistate pentru prima dată în Europa*2), dar şi prin faptul că evoluţia consumului de canabis, care, deşi înregistrează cele mai mici prevalenţe ale consumului din Europa, îşi continuă tendinţa ascendentă. Astfel, pe primul loc în "ierarhia" celor mai consumate droguri ilicite în România se situează noile substanţe psihoactive - un procent de 6,3% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani menţionând că a încercat de-a lungul vieţii să consume astfel de substanţe, în timp ce, pentru canabis, procentul înregistrat a fost de 6,1%. *2) European Drug Report 2020 Cea mai mare creştere se constată în cazul consumului actual al oricărui drog ilicit în populaţia generală, ceea ce înseamnă o creştere a numărului consumatorilor dependenţi şi, implicit, o nevoie crescută pentru servicii de asistenţă. Consumul de droguri în rândul elevilor de 16 ani În perioada 2013-2020, componenta naţională a studiului european ESPAD (studiu derulat la nivel internaţional din 4 în 4 ani, începând cu anul 1995) a fost implementată de 2 ori în România, respectiv în anul 2015 şi în anul 2019. La nivel naţional, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD 2019, este de 9,5%*3), în timp ce consumul oricărui drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi. Deşi, faţă de studiul anterior din anul 2015, se observă o scădere cu 12% a proporţiei celor care declară consumul oricărui drog de-a lungul vieţii, valorile foarte apropiate ale celor două tipuri de consum indică o rată crescută a celor care, după un consum experimental de droguri, aleg să continue acest tip de comportament. *3) Substanţele psihoactive incluse în sintagma "orice tip de drog ilicit" sunt: canabis, ecstasy, cocaină, crack, amfetamine, LSD sau alte halucinogene, heroină, GHB În rândul elevilor de 16 ani, cel mai consumat drog ilicit este canabisul, acesta fiind urmat de noile substanţe psihoactive (8,7% dintre adolescenţii de 16 ani au consumat canabis de-a lungul vieţii, 7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat şi în ultima lună). În topul drogurilor preferate de adolescenţi, noile substanţe psihoactive se situează pe locul doi, după canabis, 3,2% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion declarând consumul dea lungul vieţii de astfel de substanţe şi 2,2% menţionând că au consumat în ultimul an. La sfârşitul perioadei de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020, în rândul adolescenţilor de 16 ani, pentru majoritatea drogurilor ilicite analizate se observă menţinerea şi chiar scăderea nivelului de consum. Face excepţie consumul de canabis, care continuă să crească pentru toate perioadele de referinţă (de-a lungul vieţii, în ultimul an, în ultima lună). Comparativ cu ritmul de creştere înregistrat pe perioada de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012, cel identificat în perioada de referinţă (2013-2020) a fost mult mai mic (233% faţă de -5% în cazul consumului oricărui drog ilicit de-a lungul vieţii). Admiterea la tratament În perioada de implementare a SNA 2013-2020, 23177*4) beneficiari au fost înregistraţi în baza de date aferentă indicatorului "Admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri". Tendinţa ascendentă a cererii de tratament pentru probleme datorate consumului de droguri, începută din 2014, a atins un maxim în anul 2019, atât pentru numărul total de solicitări (4283*5)), cât şi pentru numărul de beneficiari admişi pentru prima dată la tratament pentru dependenţa de droguri (3102*6)). De altfel, evoluţia numărului total al admiterilor este în corelaţie directă cu aceea a numărului de admiteri noi la tratament. *4) Rapoartele naţionale privind situaţia drogurilor în România 2014-2020.Disponibile la http://ana.gov.ro/rapoarte-si-studii/ *5) Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2020. Disponibil la: http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2021/01/RN_2020_final.pdf *6) Idem 5 Tendinţele înregistrate în perioada de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 au fost influenţate de efectele determinate de punerea în aplicare a modificărilor legislative, de disponibilitatea locurilor la tratament substitutiv de tip opioid, precum şi de menţinerea interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive. Cel mai mare impact asupra evoluţiei indicatorului a fost determinat, începând cu anul 2014, de aplicarea prevederilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul intrării în vigoare a noului Codului Penal. Instituţiile din sistemul de aplicare a legii constituind principala sursă de referinţă pentru consumatorii de droguri admişi la tratament, efectele măsurii legislative s-au reflectat atât în dinamica admiterilor la tratament ca urmare a consumului de droguri, cât şi în "tabloul" general al drogurilor pentru care s-a solicitat asistenţă specializată. Astfel, faptul că în rândul persoanelor referite de instanţele de judecată/procurori către Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog pentru realizarea evaluării în scopul includerii în circuitul integrat de asistenţă predomină consumatorii de canabis, a determinat "mutaţii" importante în configuraţia drogurilor pentru care se solicită asistenţă integrată ca urmare a consumului de droguri. Acestea s-au reflectat, în special, în sistemul de asistenţă de tip ambulatoriu şi pentru categoria pacienţilor admişi pentru prima dată la tratament. În funcţie de tipul drogului care a cauzat problema medicală, s-a menţinut aproximativ aceeaşi distribuţie a solicitărilor de asistenţă, preponderent disputată între cele trei tipuri de substanţe care domină tabloul asistenţei pentru dependenţa de droguri din România (canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive), în anul 2019 având loc o consolidare a poziţiei deţinute de canabis, care ajunge să totalizeze peste 50% dintre cererile de tratament. Numărul de beneficiari aflaţi în tratament substitutiv de tip opioid a atins un maximum în anul 2019 (1905 cazuri*7)). Ulterior creşterii semnificative, înregistrate în anul 2014 (cu 52,9%) şi explicate prin revenirea consumatorilor de heroină la vechiul model de consum, după experimentarea noilor substanţe psihoactive, cererea de tratament substitutiv de tip opioid a prezentat ritmuri de dinamică în lanţ relativ mici, dar care conturează o tendinţă ascendentă pentru ultima perioadă de implementare a SNA 2013-2020. Analizând această evoluţie în paralel cu cea a cererii de tratament pentru consumul de opioide şi observând că, aproape două treimi dintre persoanele aflate în tratament substitutiv de tip opioid au mai beneficiat în trecut de astfel de tratamente, creşterea se poate explica prin menţinerea consumatorilor în acest tip de tratament pe perioade foarte lungi de timp. Aceasta reprezintă un succes, dacă luăm în considerare concluziile Raportului tehnic al EMCDDA*8), conform cărora un tratament substitutiv de tip opioid de scurtă durată va oferi un efect al protecţiei mai mic decât în cazul unuia prelungit. *7) Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2020. Disponibil la: http://ana.gov.ro/wp- content/uploads/2021/01/ RN_2020_final.pdf *8) Technical Report - EMCDDA Assessment of drug-induced death data and contextual information in selected countries.(2017). Disponibil la: https://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/4667/Assessment%20of%20drug-induced%20death%20data.pdf Comparând evoluţia indicatorului "Admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri", în perioadele de implementare a celor două documente de politici publice, ritmul de creştere a numărului de beneficiari care au solicitat asistenţă pentru probleme datorate consumului de droguri a fost de 31,3% (14418*9) beneficiari înregistraţi în perioada 2005-2012, respectiv 23177*10) beneficiari înregistraţi în perioada 2013-2020) pentru numărul total de cazuri şi 53,5% pentru numărul cazurilor noi (7852*11) beneficiari admişi pentru prima dată la tratament în perioada 2005-2012, respectiv 15158*12) în perioada 2013-2020). De asemenea, în funcţie de drogul consumat, dacă în perioada 2005-2012 cazuistica era dominată de opioide (cu o pondere de 57,4% din totalul admiterilor la tratament), în perioada de implementare a SNA 2013-2020, solicitările adresate serviciilor de tratament s-au diversificat fiind distribuite între canabis, noi substanţe psihoactive şi opioide, acestea din urmă înregistrând o pondere de 32,5%. *9) Rapoartele naţionale privind situaţia drogurilor în România 2004-2013. Disponibile la http://ana.gov.ro/rapoarte-si-studii/ *10) Rapoartele naţionale privind situaţia drogurilor în România 2014-2020. Disponibile la http://ana.gov.ro/rapoarte-si-studii/ *11) Idem 9 *12) Idem 10 Bolile infecţioase asociate consumului de droguri Nivelul scăzut al disponibilităţii tratamentului de substituţie pentru dependenţa de opiacee şi scăderea numărului echipamentelor sterile distribuite prin programele de schimb de seringi, precum şi tendinţele înregistrate în modelul consumului de droguri*13), identificate în ultima perioadă de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012, au contribuit la sporirea ratei de transmitere a HIV. Focarul de infecţie HIV din rândul persoanelor care îşi injectează droguri din România, notificat la nivel european*14) de către Agenţia Naţională Antidrog la sfârşitul anului 2011, în baza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea infecţiei HIV/SIDA din cadrul Comisiei Naţionale de Luptă antiSIDA, a atins un maxim în anul 2013 (318 cazuri*15)). Măsurile luate de autorităţile statului împreună cu organizaţiile neguvernamentale de profil, au condus, începând cu anul 2014, la scăderea continuă a notificărilor HIV/SIDA înregistrate în rândul persoanelor care îşi injectează droguri, ajungând, în anul 2019 la aproximativ un sfert din valoarea vârfului de incidenţă înregistrat în anul 2013 (87 cazuri*16)). *13) Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2012. Disponibil la: http://ana.gov.ro/wp- content/uploads/2018/11/Report_R0_2012.pdf *14 Joint ECDC and EMCDDA rapid risk assessment: HIV in injecting drug users in the EU/ EEA, following a reported increase of cases in Greece and România. (2012). Disponibil la: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/120112_TER_Joint-EMCDDA-and-ECDC-rapid-risk-assessment-HIV-IDU.pdf *15) Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2014. Disponibil la http://ana.gov.ro/wp- content/uploads/2018/11/R0_RN_2014.pdf *16) Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2020. Disponibil la: http://ana.gov.ro/wp- content/uploads/2021/01/ RN_2020_final.pdf Tendinţe similare au fost observate şi în cazul prevalenţelor infecţiei cu HIV, respectiv cu virusurile hepatice B şi C, înregistrate în rândul persoanelor care îşi injectează droguri şi care au solicitat servicii de tratament specializat (statusul serologic autodeclarat la admitere). Vârfurile prevalenţelor infecţiei cu HIV (49,2%), respectiv cu virusul hepatic B (27,7%) s-au înregistrat în anul 2013, iar cel al prevalenţei cu virusul hepatic C (74,2%) în anul 2012. În perioada aplicării SNA 2013-2020, cele trei prevalenţe au înregistrat scăderi, cele mai mici valori fiind observate la sfârşitului primului interval de implementare a acesteia, respectiv 2013-2016 (4,4% pentru virusul hepatic B, 34,3% pentru virusul hepatic C şi 11,6% pentru HIV). În privinţa programelor de schimb de seringi adresate persoanelor care îşi injectează droguri, se remarcă scăderea numărului de beneficiari (de la 5148 în anul 2013, la 2944 în anul 2018), în concordanţă cu scăderea numărului de seringi distribuite (de la 2052770 seringi în anul 2013, la 1181768 seringi în anul 2019, cea mai mică valoare înregistrându-se în anul 2018, când au fost distribuite 896397 seringi*17)). Această scădere reprezintă o consecinţă a disponibilităţii limitate a acestor tipuri de programe de reducere a riscurilor. *17) Rapoartele naţionale privind situaţia drogurilor în România 2004-2020.Disponibile la http://ana.gov.ro/rapoarte- si-studii/ Decese asociate consumului de droguri În perioada de referinţă a Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020, se remarcă o creştere a numărului persoanelor care au decedat, direct sau indirect, ca urmare a consumului de droguri, de la 30 cazuri în anul 2013, la 58 cazuri în anul 2019. Această ultimă cifră are impact asupra creşterii numărului mediu de cazuri înregistrat în perioada de implementare a SNA 2005-2013, comparativ cu cel înregistrat în perioada de implementare a SNA 2013-2020, de la 25,5, la 31,1. Creşterea este determinată de evoluţia intoxicaţiilor cu metadonă în cazurile de decese asociate consumului de droguri, numărul acestora dublându-se de la o perioadă la alta. De asemenea, a crescut vârsta medie de deces, de la 25,8 în perioada 2005-2012, la 32,4 în perioada de aplicare a SNA 2013-2020. Estimarea consumului de opiacee în populaţia generală În perioada 2013-2020 a fost realizată estimarea consumului problematic de opiacee la nivel naţional. Cele mai recente date în acest sens au fost obţinute în anul 2017, când s-a înregistrat o rată a consumatorilor problematici de opioide la 1000 de locuitori din România de 1,6*18)(95% CI: 0,8 - 2,9). Majoritatea consumatorilor problematici de opioide prezenţi în cele trei baze analizate este reprezentată de bărbaţi (81%), tineri, cu vârsta cuprinsă în intervalul 2534 ani (47,1%), heroina fiind drogul principal de consum (95,6%)*19). *18) 12935000 locuitori cu vârsta între 15-64 înregistraţi la 1 ianuarie 2017în România, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică *19) Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2019. Disponibil la: http://ana.gov.ro/wp- content/uploads/2020/01/RN_2019_15.01.20.pdf Consumul de droguri în penitenciar În perioada implementării SNA 2013-2020, ponderea persoanelor private de libertate aflaţi în unităţile de detenţie care au declarat consum de droguri la depunerea în penitenciar a crescut de la 5,5%, la sfârşitul anului 2013, la 12,8% la sfârşitul anului 2019. Pentru întreaga perioadă analizată, heroina, canabisul şi noile substanţe psihoactive reprezintă principalele droguri declarate ca fiind consumate, la depunerea în penitenciar. Persoanele private de libertate consumatoare de droguri pot beneficia de acelaşi tip de servicii disponibile şi în comunitate, serviciile de asistenţă fiind acordate atât de către personalul specializat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cât şi de către specialiştii din Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog ale Agenţiei Naţionale Antidrog. Potrivit datelor rezultate din monitorizarea de rutină a indicatorului Admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri, 1611 persoane private de libertate consumatoare de droguri au primit servicii de asistenţă în perioada de implementare a SNA 2013-2020, media anuală a numărului de beneficiari fiind 230, în timp ce, în perioada de implementare a SNA 2005-2012*20), 307 persoane private de libertate consumatoare de droguri au solicitat astfel de servicii, în acest interval de timp media anuală a numărului acestora fiind 61. *20) Datele sunt disponibile începând cu anul 2008 În ceea ce priveşte tipul drogului consumat, pentru perioada analizată (SNA 20132020), au fost identificate aceleaşi tendinţe ca şi în comunitate şi, în corelaţie cu drogul de consum autodeclarat la depunerea în penitenciar, cererea de tratament a fost determinată, preponderent, de consumul de opiacee, acesta fiind urmat de consumul de canabis şi de cel de noi substanţe psihoactive. Având în vedere dezvoltarea serviciului de tratament substitutiv de tip opioid, numărul beneficiarilor programului de menţinere a abstinenţei cu metadonă, acordat în regim privativ de libertate, a crescut de 5 ori în perioada de implementare a SNA 2013-2020, respectiv de la 16 beneficiari, în anul 2013, la 140 beneficiari în anul 2019, media anuală a numărului de beneficiari fiind 54. Comparativ, în perioada de implementare a SNA 2005-2012, cel mai mare număr de beneficiari ai acestui tip de serviciu a fost înregistrat în anul 2009, respectiv 27, iar media anuală a numărului de beneficiari a fost 14,8. Piaţa drogurilor*21) *21) Datele cuprinse în analiza "Piaţa drogurilor" au fost preluate din Rapoartele naţionale privind situaţia drogurilor în România: http://ana.gov.ro/rapoarte-si-studii/ În ultimii ani, globalizarea a dus la dezvoltarea grupărilor criminale responsabile de expansiunea fenomenului traficului de droguri la nivel european şi a creat şi pe teritoriul nostru naţional numeroase oportunităţi pentru intensificarea activităţilor ilicite de comercializare a drogurilor şi, implicit, pentru dezvoltarea unor legături criminale transfrontaliere puternice. Astfel, piaţa ilicită a drogurilor din România a cunoscut o dinamică continuă, cu o creştere a disponibilităţii pentru majoritatea tipurilor de droguri, concretizată atât prin creşterea semnificativă a cantităţii totale de droguri confiscate (în special cocaină şi canabis), cât şi a numărului total de capturi realizate. Scăderea preţului cocainei, atât preţul cu ridicata, cât şi preţul cu amănuntul, concomitent cu creşterea purităţii, sunt aspecte ce constituie indicii unei disponibilităţi în creştere a acestui drog pe piaţa ilicită a drogurilor din România, anul 2019 înregistrând o creştere semnificativă atât a cantităţii totale confiscate (1.615,69 kg faţă de 34,61 kg în anul 2018), cât şi a numărului de capturi realizate (534 capturi faţă de 361 în anul 2018). Totodată, canabisul rămâne în continuare cel mai capturat drog la nivel naţional, cu o creştere alarmantă a disponibilităţii sale pe piaţa drogurilor din România, reflectată atât în creşterea consecutivă, semnificativă, începând cu anul 2016, a numărului de capturi realizate, cât şi în creşterea numărului de culturi ilicite identificate, cu cele mai mari valori înregistrate în anul 2018 (137 culturi), respectiv anii 2019 şi 2016 (cu câte 83 culturi) aspecte ce evidenţiază o preocupare şi un interes crescut din partea grupărilor de crimă organizată pentru dezvoltarea de activităţi ilicite organizate privind cultivarea şi traficarea acestui drog. Datele statistice aferente perioadei de implementare a SNA 2013-2020 pun în evidenţă o creştere semnificativă a cantităţii totale de droguri confiscate comparativ cu perioada de implementare a SNA 2005-2012, fiind consemnată cantitatea de 14.975,58 kg faţă de 8.511,71 kg înregistrată în perioada 2005-2012. În ceea ce priveşte cantităţile semnificative de droguri confiscate, raportat la cantitatea totală de droguri confiscată, acestea se menţin în perioada ultimilor 7 ani la o valoare procentuală peste 92% din cantitatea totală confiscată, cu excepţia anilor 2013 şi 2018, când aceasta s-a situat în jurul valorii de 87%. Analiza ultimilor 4 ani menţine tendinţa fluctuantă a evoluţiei cantităţii confiscate pe tip de drog, anul 2019 înregistrând creşteri semnificative, cu maxim al valorilor pentru toate tipurile de droguri, cu excepţia cantităţii de rezină de canabis a cărei valoare maximă a fost înregistrată în anul 2016. Aceeaşi evoluţie fluctuantă se menţine şi în cazul analizei pe categoria droguri de risc şi de mare risc, cu menţiunea că anul 2016 înregistrează cea mai mare cantitate de cocaină confiscată (2.321,35 kg). Şi anul 2019 înregistrează o creştere a cantităţii drogurilor de mare risc confiscate (kg), cu a doua cea mai mare valoare absolută atinsă (1.786,07 kg). În ceea ce priveşte ponderea celor două categorii de droguri din totalul cantităţilor confiscate (kg/cp), aceasta atinge cele mai mari valori procentuale în anul 2019 (kg - 50,02%, cp - 91,64%), după valorile de maxim atinse în anul 2016 (kg - 47,10%, cp - 89,66%), acest aspect datorându-se cantităţilor de heroină (138,39 kg), cocaină (1.615,69 kg) şi MDMA (47.283 cp) confiscate în anul 2019. În ceea ce priveşte cantităţile totale de droguri confiscate, sub forma de comprimate, ultimii 4 ani evidenţiază o evoluţie fluctuantă, cu maxim procentual atins în anul 2018 pentru drogurile de risc şi în anul 2019 pentru cele de mare risc, tendinţa fiind una în creştere şi pentru anul 2020. O tendinţă în creştere este consemnată şi pentru numărul de capturi pe tip de drog, cu creşteri anuale semnificative pentru canabis şi cocaină. În ceea ce priveşte valoarea totală înregistrată în perioada de referinţă, cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis iarbă şi fragmente vegetale (12708), droguri sintetice (2755), heroină (1109) şi rezină de canabis (900). Analiza numărului de capturi raportat la cantităţile confiscate pe tip de drog evidenţiază în continuare canabisul ca drogul predominant, atât în totalul numărului de capturi, cât şi al cantităţii totale confiscate, cu excepţia anilor 2016 şi 2019, care înregistrează cele mai mari cantităţi confiscate de cocaină, cu o tendinţă în continuă creştere a disponibilităţii acestui tip de drog pe piaţa ilicită autohtonă. În ceea ce priveşte capturile semnificative de droguri realizate în ultimii patru ani, numărul acestora înregistrează o creştere anuală consecutivă, cu o valoare maximă atinsă în anul 2019 (259 capturi - 3,81% din totalul capturilor realizate). Raportat la cantităţile (kg) confiscate, reţine atenţia faptul că, în aceeaşi perioadă de analiză, acestea au reprezentat peste 96% din cantitatea totală confiscată, cu excepţia anului 2018 când a fost consemnat procentul de 87,5%. Şi capturile semnificative de droguri sub formă de comprimate reprezintă peste 63% din cantitatea totală confiscată, cu evoluţie fluctuantă şi maxime atinse în anii 2018 (95,46%) şi 2017 (81,74%). De asemenea, se constată şi o creştere anuală a numărului de capturi semnificative care au avut România drept ţară de destinaţie a drogurilor traficate, cu peste 50% din numărul de capturi semnificative realizate, anul 2017 înregistrând valorile procentuale cele mai mari în ceea ce priveşte destinaţia drogurilor către România din totalul capturilor semnificative realizate, atât din punct de vedere al numărului de capturi (72%), cât şi din punct de vedere al cantităţii confiscate (kg - 84,88%). În ceea ce priveşte cantităţile semnificative de comprimate confiscate care au avut ca ţară de destinaţie România, acestea ating maxime ale valorilor procentuale în anii 2016 şi 2019, cu 93,43% şi 70,82% din cantitatea totală aferentă capturilor semnificative de comprimate confiscate. Analiza ultimilor patru ani pune în evidenţă şi faptul că peste 80% din numărul total al capturilor realizate reprezintă capturi sub 5 grame, cu o valoare maximă a cantităţii confiscate atinsă în anul 2018 (0,85% din cantitatea totală capturată). Totodată, pentru dinamica pieţei ilicite destinate traficului pentru consum propriu, reţine atenţia şi faptul că, peste 17% din numărul de capturi realizate au vizat cantităţi de droguri între 5-1000 de grame, cu o cantitate confiscată care a variat între 2,87-17,04% din cantitatea totală de droguri confiscate. În ceea ce priveşte infracţionalitatea la regimul drogurilor, în perioada de implementare a SNA 2013-2020, numărul total al persoanelor condamnate pentru infracţiuni la regimul drogurilor înregistrează o tendinţă fluctuantă, cu cea de-a doua cea mai mare valoare înregistrată în anul 2015 (1028 persoane condamnate), după maximul istoric atins în anul 2012 (1096 persoane condamnate). Datele statistice ale ultimilor patru ani menţin aceeaşi tendinţă fluctuantă, cu o valoare absolută în creştere în anul 2019 (819 persoane condamnate), dar sub maximul perioadei de analiză, înregistrat în anul 2017 (889 persoane condamnate). Deşi ponderea persoanelor condamnate la regimul drogurilor din numărul total al persoanelor condamnate definitiv la nivel naţional se situează în jurul valorii de 2,64%, la nivelul tribunalelor ponderea acestei categorii de persoane este în creştere, cu un maxim procentual atins în anul 2019 (20,41% de la 17,45% în anul 2017 şi 18,88% în 2018). Totodată, se constată o evoluţie ascendentă a numărului de cauze soluţionate de parchete şi a numărului de rechizitorii*22), cu maxime atinse în anul 2019 (7248 cauze soluţionate, respectiv 1124 rechizitorii), cu excepţia anilor 2014 (pentru numărul de rechizitorii) şi 2017 (pentru numărul de cauze soluţionate), când s-au înregistrat scăderi ale valorilor absolute ale acestor indicatori. În ultimii patru ani, la nivelul tribunalelor, ponderea dosarelor penale instrumentate la regimul drogurilor*23) din numărul total al dosarelor penale înregistrate se situează în jurul valorii de 0,20%, cu maxim atins în anii 2016 (0,26%), respectiv 2019 (0,24%) *22) Inclusiv acorduri de recunoaştere a vinovăţiei *23) Inclusiv NSP (Legea nr. 194/2011) În contextul noilor măsuri legislative impuse de intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală, începând cu anul 2017, se înregistrează o tendinţă de scădere atât a ponderii persoanelor condamnate din numărul total al persoanelor trimise în judecată, cât şi a ponderii persoanelor trimise în judecată din totalul celor cercetate, aspecte determinate de aplicarea măsurilor coercitive alternative, atât de către instanţele de judecată, cât şi de către unităţile de parchet. Aceste măsuri se reflectă şi în datele statistice cu privire la categoria pedepselor aplicate de către instanţe de-a lungul anilor. Cea mai mare pondere din totalul persoanelor condamnate la regimul drogurilor o reprezintă infracţiunile de trafic ilicit de droguri incriminate de art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, cu un maxim atins în anul 2014 (87,24% - 547 persoane). Pe fondul unor variaţii anuale ale valorilor înregistrate, ultimii patru ani pun în evidenţă o tendinţă generală de scădere a valorii absolute şi procentuale ale acestui indicator, concomitent cu o evoluţie, din anul 2015, în creştere a valorii absolute şi procentuale a numărului persoanelor condamnate pentru infracţiunea de consum de droguri incriminată de art. 4 din Legea nr. 143/2000. Astfel, anul 2019 consemnează cea mai mare valoare procentuală înregistrată pentru acest indicator (18,93% din totalul persoanelor condamnate la regimul drogurilor), şi a doua cea mai mare valoare absolută (155 persoane) după maximul atins în anul 2015 (157 persoane). În ceea ce priveşte pedepsele aplicate, analiza datelor statistice relevă faptul că, pe fondul aplicării de măsuri coercitive alternative, instanţele aplică cu precădere pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, atât pentru traficul ilicit de droguri, cât şi pentru deţinere în vederea consumului, cea mai mare valoare a acestui indicator fiind consemnată în anul 2016 (440 pedepse aplicate), în timp ce anul 2015 înregistrează cea mai mare valoare pentru numărul pedepselor cu executare în penitenciar (519 pedepse aplicate). Raportat la numărul total de persoane condamnate, proporţia se păstrează, cu menţiunea că, pentru infracţiunile de trafic ilicit de droguri incriminate de art. 2 din Legea nr.143/2000 ponderea pedepselor cu executare în penitenciar este mai mare decât în cazul infracţiunilor pentru deţinere în vederea consumului prevăzute de art. 4 din Legea nr.143/2000, valoarea maximă fiind consemnată în anul 2015 (45,59%). Cu toate acestea, în ultimii ani se constată o tendinţă de creştere a valorilor absolute şi procentuale ale numărului pedepselor aplicate cu executare în penitenciar pentru infracţiunile de deţinere pentru consum propriu, dar sub maximul atins în anul 2016 pentru acest indicator (30,77%), concomitent cu o creştere procentuală a pedepselor cu suspendarea executării sub supraveghere şi o scădere a ponderii amenzilor penale aplicate şi a amânării executării pedepsei. Aceste aspecte ar putea constitui un indiciu fie al nerespectării de către persoanele condamnate a măsurilor dispuse de către instanţe, fie al cazurilor de recidivă. Toate aceste aspecte conturează imaginea unui teritoriu naţional ce rămâne în continuare un punct de tranzit pentru traficul de droguri, dovadă fiind cantităţile mari de droguri capturate pe teritoriul naţional, având ca destinaţie ţări atât din spaţiul european, cât şi din alte zone, dar fiind, totodată, şi ţară de destinaţie pentru majoritatea tipurilor de droguri. România, prin portul Constanţa, rămâne o rută alternativă utilizată de reţelele infracţionale organizate pentru introducerea în Europa a cocainei precum şi o zonă de comercializare a drogurilor, traficul stradal fiind însă caracterizat de cantităţi mici destinate asigurării consumului propriu (micul trafic stradal). În acest context, măsurile de investigare derulate de structurile abilitate au fost canalizate pe monitorizarea şi documentarea activităţilor reţelelor de criminalitate organizată transfrontalieră, care, în conexiune cu cele autohtone, au creat pe teritoriul ţării noastre canale de traficare de droguri de mare risc (cocaină, heroină, droguri sintetice, NSP), destinate pieţei de consum naţionale şi internaţionale.Rezultatele activităţilor de reducere o ofertei de droguri obţinute în ultimii 7 ani au pus în evidenţă o evoluţie oscilantă a valorilor consemnate pentru indicatorii"grupările infracţionale identificate", "persoane implicate în aceste grupări" şi "persoane condamnate de către instanţele de judecată pentru comiterea de infracţiuni la regimul juridic al drogurilor", aspect ce rezultă din caracterul dinamic şi asimetric al fenomenului traficului de droguri care evoluează şi se adaptează rapid la schimbările sociale, economice, legislative şi chiar instituţionale. Raportat la bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor, în anul 2019 a fost înregistrată cea mai mare valoare a sumelor indisponibilizate, comparativ cu perioada 2016 - 2018. Totodată, numărul bunurilor relevante variază de la an la an, anul 2018 consemnând cea mai mare valoare a imobilelor (52 imobile) şi a autoturismelor (92 autoturisme) supuse sechestrului asigurător. Se constată, de asemenea, o asociere a faptelor penale la regimul drogurilor cu fapte de deţinere de arme de foc şi muniţie aferentă, fiind consemnate arme indisponibilizate şi confiscate, cel mai mare număr de arme fiind atins în anul 2017 (37 arme). În ceea ce priveşte măsurile de confiscare dispuse de instanţe, cele mai multe bunuri relevante confiscate au fost înregistrate în anul 2018 (9 autoturisme şi 6 imobile). Cele mai mari sume de bani dispuse a fi confiscate, extrase din hotărârile judecătoreşti definitive primite de Agenţia Naţională Antidrog în baza prevederilor art. 5 din Legea nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, au fost înregistrate în anul 2018 (4.371.229 lei, 321.712 euro, 1300 USD). Cu toate că anul 2019 evidenţiază cea mai mare valoare a contului Ministerului de Finanţe 20.35.01.06 "Încasări rezultate din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a săvârşirii infracţiunilor la regimul drogurilor şi precursorilor " (1.629.251 lei), aceasta rămâne sub nivelul valorilor sumelor consemnate şi extrase din hotărârile judecătoreşti definitive comunicate Agenţiei. În acest context al evoluţiei fenomenului traficului şi consumului ilicit la nivel naţional, identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi evoluţiei fenomenului rămân în continuare arii de intervenţie pentru reducerea ofertei de droguri, desigur, corelate şi raportate la direcţiile europene de acţiune cu impact major pentru asigurarea securităţii şi siguranţei cetăţenilor la nivelul UE. De asemenea, în privinţa deturnării precursorilor, noile tendinţe la nivel european şi mondial constând în substituirea precursorilor de droguri, utilizarea substanţelor fabricate la comandă (designer-precursors) reprezintă veritabile provocări la adresa autorităţilor. În contextul circulaţiei precursorilor în cadrul pieţei unice şi a măsurilor de control unitare la nivel european, metodele actuale de procurare şi utilizare a precursorilor la producerea ilicită de droguri impun o adaptare rapidă a măsurilor de răspuns. III. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC Noul model de dezvoltare sustenabilă, stabilit în Programul de Guvernare 2021-2024, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1284 din 23 decembrie 2020, stabileşte viziunea şi obiective generale pentru fiecare minister, constituind, astfel, cadrul general pentru politici şi intervenţii sectoriale. Prin implementarea obiectivelor strategice stabilite de către Guvernul României prin Programul de guvernare, România va beneficia de un sistem capabil să ofere siguranţă individului şi comunităţii, să impună ordine şi respect faţă de lege. Prin Planul de implementare a angajamentelor MAI din Programul de guvernare pentru perioada 2020-2024, dezideratul de creare a unui sistem de ordine şi siguranţă publică adaptat viitoarelor provocări de securitate vizează adoptarea unei noi Strategii naţionale care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise şi a cărei implementare să contribuie la asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor şi comunităţilor, inclusiv prin consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalităţii. Priorităţile stabilite vor fi corelate cu cele naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii grave, a celei organizate şi transfrontaliere. Obiectivele şi priorităţile ministerelor stabilite în Programul de guvernare oferă cadrul larg necesar definirii unor politici sectoriale a căror corelare şi intersectare, în contextul prezentei strategii, sunt necesare promovării sănătăţii, stabilităţii sociale şi securităţii, precum şi creşterii gradului de conştientizare, în acord cu deziderate asumate şi la nivel european. CADRU JURIDIC Modificări legislative Procesul anterior, care a avut ca obiectiv armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene şi adaptarea structurilor şi mecanismelor administraţiei publice naţionale în mod corespunzător celor europene, a continuat în ultimii ani în special în privinţa consolidării cadrului legal, având în prezent reglementări naţionale conforme cu standardele europene şi internaţionale. Relevante sunt modificările aduse Deciziei - Cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri şi măsuri legislative europene subsecvente, implementate sau în curs de aplicare de România prin modificări ale legislaţiei naţionale, impuse de adoptarea Directivei (UE) 2017/2103 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanţe psihoactive în definiţia termenului "drog" şi de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului; Acte normative de referinţă România a adoptat gradual, alături de alte state şi în special Statele Membre ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi consolidării continue a cadrului legal şi instituţional naţional, în contextul eficientizării cooperării internaţionale şi în scopul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri având, în prezent, reglementări naţionale conforme cu standardele europene şi internaţionale. Viziunea prezentei strategii îşi propune să corespundă cadrului politic şi priorităţilor politicii UE în domeniul drogurilor în perioada 2021-2025. Cadrul juridic şi de politici în domeniul drogurilor 1. La nivel internaţional ● Convenţia Unică privind Drogurile din 1961 şi protocolul adiţional din 1972; ● Convenţia asupra Substanţelor Psihotrope din 1971; ● Convenţia împotriva Traficului Ilicit de Droguri şi Substanţe Psihotrope din 1988. ● Declaraţia politică şi planul de acţiune privind cooperarea internaţională către o strategie integrată şi echilibrată de combatere a problemei mondiale a drogurilor, ONU 2009; ● Declaraţia ministerială comună de revizuire a punerii în aplicare de către statele membre a declaraţiei politice şi a planului de acţiune privind cooperarea internaţională către o strategie integrată şi echilibrată de combatere a problemei mondiale a drogurilor, ONU 2014; ● Documentul final al celei de-a treizecea sesiuni speciale a Adunării Generale a Naţiunilor Unite în domeniul drogurilor, intitulat "Angajamentul nostru comun de a aborda şi contracara eficient problema mondială a drogurilor", ONU 2016; ● Declaraţia ministerială privind consolidarea acţiunilor noastre la nivelurile naţionale, regionale şi internaţionale pentru accelerarea punerii în aplicare a angajamentelor noastre comune de abordare şi combatere a problemei mondiale a drogurilor, ONU 2019. 2. La nivel european ● Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri; ● Regulamentul (CE) nr. 111/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 de stabilire a normelor de monitorizare a comerţului cu precursori de droguri între Uniune şi ţările terţe; ● Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie; ● Regulamentul (UE) nr. 1258/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 privind precursorii drogurilor; ● Regulamentul (UE) nr. 1259/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerţului cu precursori de droguri între Comunitate şi ţările terţe; ● Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1013 al Comisiei din 25 iunie 2015 de stabilire a normelor privind Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind precursorii drogurilor şi Regulamentul (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerţului între Uniune şi ţările terţe cu precursori ai drogurilor; ● Regulamentul (UE) 2017/2101 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 în ceea ce priveşte schimbul de informaţii, sistemul de alertă timpurie şi procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanţe psihoactive; ● Directiva (UE) 2017/2103 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanţe psihoactive în definiţia termenului "drog" şi de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului; ● Regulamentul delegat (UE) 2018/729 al Comisiei din 26 februarie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte includerea anumitor precursori ai drogurilor în lista substanţelor clasificate; ● Regulamentul delegat (UE) 2020/1737 al Comisiei din 14 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte includerea anumitor precursori ai drogurilor în lista substanţelor clasificate; Strategia Uniunii Europene în materie de droguri 2021-2025, publicată în jurnalul oficial al Uniunii Europene nr. 2021/C 102 I/01 (ST/13932/2020/INIT) şi Planul de acţiune al UE în materie de droguri 2021-2025, publicat în jurnalul oficial al Uniunii Europene nr. 2021/C 272/02 (ST/9819/2021/INIT). 3. La nivel naţional ● Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011 republicată, privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 461 din 11.05.2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 142/2018 privind precursorii de droguri; ● Hotărârea Guvernului nr. 236/2019 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 142/2018 privind precursorii de droguri. ● Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de Procedură Penală, cu modificările şi completările ulterioare. IV. DEFINIREA PROBLEMEI Eforturile de implementare a activităţilor prevăzute în Strategia Naţională Antidrog 2013-2020 au evidenţiat faptul că nu există răspunsuri simple la problemele cu care ne confruntăm şi că lecţiile învăţate sunt importante în măsura în care sunt asumate şi valorificate. Realizarea obiectivelor pe termen lung necesită o abordare echilibrată, comprehensivă, integrată şi bazată pe spiritul cooperării între instituţii şi organizaţii care activează în segmentele de reducere a cererii şi ofertei de droguri. Răspunsul instituţional la fenomenul dinamic al drogurilor nu poate fi limitat la o singură instituţie sau organizaţie, ci trebuie să fie rezultatul unei cooperări inter-instituţionale constante şi eficiente. Mecanismul de coordonare continuă să reprezinte elementul central în asigurarea sinergiei, coerenţei şi unităţii răspunsului la fenomenul drogurilor, pornind de la premisele asigurării unui schimb eficient de informaţii şi date şi utilizării eficiente a resurselor. În acest context, gradul de îndeplinire a obiectivelor strategice a fost influenţat de: 1. Cadrul de planificare anterior, care a fost fundamentat pe date şi analize ştiinţifice, a prezumat o anumită constanţă atât în evoluţia factorilor specifici legaţi de fenomen cât şi în ceea ce priveşte factorii contextuali ai mediului extern (financiar, organizatoric- administrativ), aspect ce nu s-a dovedit pe deplin întemeiat/realist. 2. O serie de evenimente cu caracter impredictibil (focarul de HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi pandemia de COVID-19) au determinat modificări semnificative în abordarea şi implementarea unora dintre intervenţiile planificate şi au avut impact asupra strategiei iniţiale de alocare şi disponibilităţii resurselor umane, financiare şi logistice necesare. 3. Cadrul legislativ restrictiv a determinat ca aplicarea mecanismelor de finanţare prevăzute să fie deficitară. Actualul cadru de planificare strategică ia în considerare faptul că există o serie de vulnerabilităţi*24) de ordin economic identificate la nivel naţional- deficit de resursă umană specializată, de profesionalizare, subfinanţare şi disfuncţii trenante în organizarea sistemelor de servicii publice (sănătate, educaţie, asistenţă socială), accentuate de pandemia COVID 19, cu impact asupra eficacităţii şi sustenabilităţii măsurilor de protecţie a cetăţeanului şi comunităţilor vulnerabile precum şi a serviciilor specializate de prevenire şi asistenţă a consumatorilor de droguri. *24) Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2020-2024 Vulnerabilităţile sistemice semnalate sunt amplificate şi de persistenţa factorilor de risc individuali, familiali şi sociali*25) în consumul de droguri, care au impact atât asupra capacităţii personale de răspuns cât şi asupra autorităţilor publice cu responsabilităţi în implementarea politicilor în domeniu. *25) Studiile ESPAD şi GPS naţionale Vulnerabilităţile cadrului legislativ şi organizatoric (în special în ceea ce priveşte sistemul de colectare a datelor privind drogurile, sistemul de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri, mecanismul de finanţare şi coordonare, sistemul de monitorizare a operaţiunilor cu precursori de droguri) au în continuare impact asupra fenomenului analizat. Analiza mediului extern relevă o serie de ameninţări şi tendinţe ale fenomenului drogurilor la nivel mondial, european şi regional*26) ce pot influenţa pe termen mediu şi evoluţia problematicii drogurilor în România. *26) EU Drug Markets Report 2019 www.emcdda.europa.eu Piaţa drogurilor este o sursă majoră de venit pentru grupările de criminalitate organizată din regiunea UE (circa 30 miliarde EUR pe an). Pe lângă impactul economic, decesele legate de droguri şi alte consecinţe pentru sănătatea publică, piaţa drogurilor induce efecte negative şi în planul siguranţei publice prin asocierea cu diferite forme de criminalitate precum violenţa în comunităţi, alimentarea corupţiei şi subminarea autorităţii publice. Disponibilitatea globală a drogurilor în spaţiul european, atât pentru drogurile naturale, cât şi pentru cele sintetice, rămâne foarte ridicată. Consumatorii au acces la o mare varietate de produse de puritate şi potenţa ridicate, care sunt echivalente ca preţ sau mai ieftine decât au fost în ultimul deceniu. Noile substanţe psihoactive (NSP) devin o problemă tot mai persistentă, cocaina are un rol în creştere în problematica europeana a drogurilor şi există un potenţial ridicat pentru consumul de heroină. Asistăm la apariţia unor noi substanţe de tip opioid sintetic - 6 noi derivaţi de fentanyl, consumul în creştere al produselor de tip MDMA şi canabis cu potenţa ridicată şi al noilor produse derivate din acesta. Producţia de droguri la nivel global şi în interiorul UE este în creştere. Există provocări specifice asociate cu diferite regiuni. Producţia de cocaină în America şi cea de heroină în Afganistan sunt la niveluri fără precedent. Europa a devenit un producător major de canabis şi droguri sintetice şi, într-o oarecare măsură, este un furnizor global de MDMA şi amfetamină. China este, de asemenea, importantă ca ţară sursă a precursorilor de droguri şi a noilor substanţe psihoactive. În unele ţări precum Maroc, Turcia şi cele din Balcanii de Vest, există grupări de criminalitate organizată care sunt strâns legate de grupurile etnice care locuiesc în UE, fapt ce influenţează dinamica aprovizionării cu droguri. Africa are un rol în creştere ca zonă de trafic şi tranzit, cu potenţial impact negativ asupra securităţii şi creşterii problematicii drogurilor în regiune. Se înregistrează evoluţii recente în ce priveşte precursorii, factor important al extinderii producţiei de droguri. Noi ameninţări provin din capacitatea grupărilor de crimă organizată de a exploata oportunităţile care decurg din dezvoltările logistice şi digitalizarea asociate pieţelor comerciale globale. Tehnologiile emergente (5G, inteligenţa artificială, cloud, INTERNET of Things, smart computing şi machine learning) şi utilizarea criptomonedelor şi a tehnologiei block-chain pe pieţele virtuale de droguri, sunt elemente aflate deja în arsenalul grupărilor de criminalitate organizată. Atât internetul de suprafaţă cât şi cel ascuns (darknet) sunt utilizate pentru vânzările online de droguri, la fel ca şi reţelele sociale şi aplicaţiile pentru comunicaţiile mobile. Serviciile de criptare şi anonimizare sunt tot mai frecvent folosite de grupările de criminalitate organizată pentru securizarea comunicării, traficul şi vânzarea de droguri ilicite. Se remarcă o creştere rapidă a volumului comerţului prin reţele de transport intermodal pentru transporturi de volum mare (containere) şi servicii de livrare rapidă de colete şi poştale pentru volume mai mici, tot mai mult utilizate de grupările de crimă organizată pentru trafic de droguri. Acestea acţionează transfrontalier şi exploatează lacunele şi diferenţele în reglementarea şi controlul drogurilor la nivel naţional. În acest context, modelele de consum (amplitudinea consumului de droguri, ritmul în creştere al consumului în ultimul an/ultima lună, revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive, evoluţia consumului de canabis, asocierea diferitelor comportamente adictive la vârsta adolescenţei) corelate cu disponibilitatea şi diversificarea pieţei drogurilor reprezintă, la nivel naţional, din perspectiva impactului asupra sănătăţii şi siguranţei publice, problema abordată de această strategie. Fenomenul se accentuează în condiţiile existenţei unor ameninţări globale în creştere şi vulnerabilităţi trenante, care conturează un mediu impredictibil ce afectează capacităţile naţionale de răspuns. V. VIZIUNE, SCOP, OBIECTIVE Viziunea strategiei naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026 are ca scop instituirea unei abordări orientate către obţinerea de rezultate durabile privind problematica drogurilor la nivel naţional, aducând plus valoare abordării fenomenului în context european, prin ajustarea rezilientă şi particularizată a măsurilor de sprijin şi îndrumare. În sinergie cu prevederile celorlalte documente de politici publice naţionale şi europene, Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022-2026 îşi propune să contribuie la limitarea impactului şi a consecinţelor negative ale fenomenului drogurilor asupra sănătăţii şi siguranţei publice, concomitent cu dezvoltarea capacităţilor operaţionale de răspuns ale României, în condiţiile unui mediu extern cu evoluţii impredictibile. Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022-2026 urmăreşte perspectiva reducerii cererii şi a ofertei de droguri, prin intermediul temelor transversale: coordonare, cooperare internaţională şi cercetare, evaluare, informare şi vizează atingerea a 11 obiective generale. VI. PRINCIPII Concepţia strategică în domeniul drogurilor pentru perioada 2022-2026 este guvernată de următoarele principii, a căror respectare este esenţială şi obligatorie: 1. Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - activităţile desfăşurate de instituţiile statului, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri ale societăţii civile pentru realizarea obiectivelor prezentei strategii se desfăşoară cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. 2. Principiul coordonării şi cooperării - instituţiile şi organizaţiile vor coopera astfel încât să se asigure o concepţie coerentă, integrată şi coordonată asupra problematicii drogurilor. 3. Principiul complementarităţii, transparenţei şi dialogului social - presupune transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile, precum şi implicarea acesteia în implementarea obiectivelor strategice. 4. Principiul legalităţii - activităţile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfăşoară în baza prevederilor legale. 5. Principiul promovării parteneriatului - realizarea de parteneriate vizând atingerea obiectivelor strategice. 6. Principiul responsabilităţii sociale - responsabilitatea pentru răspunsul la fenomenul drogurilor aparţine entităţilor sociale implicate în limitele atribuţiilor şi sferei lor de acţiune; 7. Principiul subsidiarităţii - constă în asigurarea luării deciziilor şi implementării acţiunilor la nivelul cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de resursele necesare. 8. Principiul echilibrului - abordarea proporţională a intervenţiilor din domeniul reducerii cererii şi a ofertei de droguri. 9. Principiul egalităţii de tratament în prestarea serviciilor publice - reprezintă eliminarea oricărei discriminări a beneficiarilor serviciilor publice bazate, după caz, pe criterii de origine etnică sau rasială, religie, vârstă, gen, orientare sexuală, dizabilitate, precum şi asigurarea aplicării unor reguli, cerinţe şi criterii identice pentru toate autorităţile şi organismele prestatoare de servicii publice. VII. DIRECŢII DE ACŢIUNE VII.1. REDUCEREA CERERII DE DROGURI Reducerea cererii de droguri constă într-o paletă de acţiuni complementare, ce include prevenirea (contextuală, universală, selectivă şi indicată), depistarea şi intervenţia timpurie, consilierea, tratamentul, reabilitarea, reintegrarea socială şi recuperarea. Aceste intervenţii contribuie la creşterea gradului de rezilienţă al cetăţenilor, al comunităţilor şi al societăţii româneşti în ansamblu, la impactul şi consecinţele negative ale fenomenului drogurilor. Termenul de rezilienţă este înţeles aici în dublă cheie: drept capacitatea inerentă a indivizilor de a rezista şi reacţiona articulat şi coerent la evenimente disruptive sau crize, precum şi capacitatea lor de a reveni rapid la o stare de normalitate funcţională. În domeniul reducerii cererii de droguri, măsurile şi intervenţiile specifice vor fi focalizate pe dezvoltarea sănătoasă şi în siguranţă a copiilor şi a tinerilor (subpopulaţiile cel mai intens afectate de fenomenul drogurilor) şi pe reducerea consumului de droguri ilicite, în complementaritate cu măsuri sustenabile de dezvoltare a comunităţilor vulnerabile. Vor fi abordate cu prioritate şi măsurile de asistenţă pentru anumite grupuri vulnerabile - femei consumatoare de droguri, persoane cu istoric îndelungat de consum, comunităţi cu o rată mare de infecţie HIV, hepatită, TBC şi imigranţi care provin din ţări cu o rată mare de infecţie HIV, persoanele consumatoare marginalizate sau excluse social, grupurile etnice, persoanele consumatoare care practică sexul comercial, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi, copiii consumatori. Intervenţiile pentru reducerea cererii de droguri urmăresc să prevină consumul, să întârzie vârsta de debut în consum, să reducă consumul problematic de droguri, să trateze dependenţa de droguri, să contribuie la recuperarea şi reintegrarea socială printr-o abordare integrată, multidisciplinară şi bazată pe evidenţe ştiinţifice şi prin promovarea şi asigurarea coerenţei între politicile din domeniul sănătăţii, cel social şi cel al justiţiei. Consumul de droguri poate genera probleme de sănătate şi efecte sociale nocive asupra consumatorilor şi familiilor acestora, dar şi a comunităţii în ansamblu. Prin urmare, această direcţie strategică de acţiune configurează măsuri şi politici care previn sau reduc posibilele riscuri pentru sănătate şi consecinţele negative pentru utilizatori, societate şi penitenciare. În comparaţie cu populaţia generală, în mediul penitenciar există o probabilitate crescută pentru consumul de droguri şi, de asemenea, pentru practicarea unor forme riscante de consum, cum este cel injectabil. Dificultăţile în a face faţă încarcerării, disponibilitatea drogurilor şi mai ales creşterea prezenţei noilor substanţe psihoactive agravează problemele inerente consumului de droguri, însă detenţia poate oferi şi oportunităţi pentru tratament şi reabilitare. Domeniu prioritar PREVENIRE Obiectiv general 1: Consolidarea sistemului naţional de prevenire ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor de prevenire (contextuală, universală, selectivă şi indicată) adresate populaţiei generale, şcolare şi grupurilor vulnerabile, în baza evidenţelor ştiinţifice. Obiective specifice: 1.1. Dezvoltarea intervenţiilor şi strategiilor contextuale şi universale de prevenire adresate populaţiei generale. 1.2. Dezvoltarea intervenţiilor şi strategiilor pentru întârzierea vârstei de debut în consumul de droguri în rândul categoriilor de vârstă la risc şi grupurilor vulnerabile. 1.3. Facilitarea accesului categoriilor de persoane aflate la debutul consumului la măsuri de intervenţie timpurie, în vederea evitării transformării consumului experimental/ocazional de droguri în consum regulat. 1.4. Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă. Domeniu prioritar ASISTENŢA INTEGRATĂ Arie prioritară REDUCEREA RISCURILOR ASOCIATE CONSUMULUI DE DROGURI Obiectiv general 2: Dezvoltarea, bazată pe evidente ştiinţifice, a serviciilor şi intervenţiilor din cadrul sistemului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială destinate reducerii efectelor negative asociate consumului de droguri. Obiective specifice: 2.1. Îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare şi vaccinare HIV, HVB, HVC, TBC şi altor boli asociate. 2.2. Prevenirea supradozelor şi deceselor asociate consumului de droguri. 2.3. Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă. Arie prioritară ASISTENŢĂ SPECIALIZATĂ Obiectiv general 3:Consolidarea şi dezvoltarea, bazate pe evidente ştiinţifice, a intervenţiilor şi serviciilor specializate de asistenţă medicală, psihologică şi a celor de reintegrare socială. Obiective specifice: 3.1. Facilitarea accesului persoanelor care consumă droguri la serviciile integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială, în concordanţă cu nevoile şi particularităţile acestora. 3.2. Creşterea rezilienţei şi reducerea stigmatizării persoanelor care consumă droguri. 3.3. Facilitarea accesului femeilor şi a grupurilor vulnerabile (persoane fără locuinţă, consumatori de droguri cu comorbidităţi psihice, persoane cu un istoric de consum îndelungat sau policonsum) la serviciile integrate de asistenţă, în funcţie de particularităţile acestora. 3.4. Aplicarea măsurilor de tratament alternative la sancţiunile coercitive în acord cu principiile justiţiei terapeutice pentru persoanele care consumă droguri. Obiectiv general 4: Dezvoltarea unei abordări integrate a consumului de droguri în sistemele privative de libertate. Obiective specifice: 4.1. Asigurarea continuităţii serviciilor de asistenţă pentru persoanele care consumă droguri şi care execută o pedeapsă privativă de libertate atât în perioada de reţinere şi arest preventiv, de detenţie, cât şi după liberare, având ca scop final reintegrarea socială. 4.2. Prevenirea consumului de droguri şi a riscurilor şi consecinţelor asociate în sistemele privative de libertate. 4.3. Prevenirea supradozelor în rândul persoanelor care consumă droguri sau se află în tratament substitutiv, atât în perioada de reţinere şi arest preventiv, de detenţie, cât şi după liberare. VII.2. REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI Măsurile şi intervenţiile propuse pe această direcţie strategică de acţiune vor contribui la perturbarea pieţelor, tradiţionale şi online, ale drogurilor ilicite, dezmembrarea grupărilor infracţionale organizate implicate în traficul şi producţia de droguri, asigurarea respectării legii, reducerea violenţei asociate cu pieţele drogurilor ilicite şi intensificarea schimbului de date şi informaţii operative între părţile interesate responsabile. În privinţa precursorilor de droguri, mecanismul de coordonare instituit vizează asigurarea aplicării sistemului legislativ european, compatibilizarea sistemelor normative şi tehnice naţionale cu cerinţele stabilite unitar la nivel european pentru asigurarea răspunsului la problematica deturnării acestora din circuitele licite. Obiectiv general 5: Consolidarea intervenţiilor de contracarare a grupărilor de criminalitate organizată care îşi desfăşoară activitatea în România sau a grupărilor de sorginte română care ţintesc statele membre U.E. care sunt implicate în traficul de droguri şi au legături cu alte ameninţări la adresa securităţii naţionale. Obiective specifice: 5.1. Destructurarea grupărilor de criminalitate organizată active pe teritoriul României, în special a celor cu o component transnaţională şi care pot: - încuraja colaborarea între diferite grupuri de criminalitate organizată; – săvârşi fapte de corupţie; – reprezenta o ameninţare la adresa siguranţei naţionale. 5.2. Intensificarea aplicării mecanismelor de identificare şi punere sub sechestru a bunurilor şi valorilor rezultate ca urmare a săvârşirii de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor. Obiectiv general 6: Întărirea capacităţii de detecţie a cantităţilor mari de droguri, precursori şi pre-precursori traficate pe teritoriul României. Obiective specifice: 6.1. Intensificarea utilizării de tehnologii eficiente în identificarea şi investigarea grupărilor de criminalitate organizată implicate în traficarea drogurilor în şi prin România, precum şi în ţări U.E. sau non U.E., care utilizează rutele de trafic comerciale consacrate (canale legale). 6.2. Creşterea capacităţii de detecţie a cantităţilor mari de droguri la nivelul structurilor de aplicare a legii cu atribuţii directe în combaterea traficului de droguri. Obiectiv general 7: Consolidarea mecanismului de control al circuitului licit al precursorilor şi medicamentelor cu conţinut stupefiant şi de combatere a deturnării acestora precum şi prevenirea şi combaterea producţiei de droguri şi a cultivării ilicite a plantelor cu conţinut stupefiant. Obiective specifice: 7.1. Prevenirea şi combaterea deturnării şi traficării precursorilor şi pre-precursorilor de droguri şi identificarea laboratoarelor clandestine de droguri. 7.2. Dezvoltarea mecanismelor de monitorizare şi control a circuitului legal a medicamentelor cu conţinut psihotrop şi stupefiant. 7.3. Creşterea capacităţii prevenire şi combatere a cultivării ilicite a canabisului în România. Obiectiv general 8: Intensificarea monitorizării eficace a canalelor logistice şi digitale legale folosite pentru distribuţia de droguri în volum mediu şi mic şi sporirea confiscărilor de substanţe ilicite prin intermediul acestor canale, în strânsă cooperare cu sectorul privat. Obiective specifice: 8.1. Creşterea capacităţii de identificare a pieţelor de droguri din mediul virtual şi a furnizorilor de droguri pe piaţa din România. 8.2. Intensificarea şi diversificarea metodelor de detectare a drogurilor şi precursorilor de droguri care fac obiectul traficului prin utilizarea serviciilor poştale şi curierat. VII. 3. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII OPERAŢIONALE DE RĂSPUNS - COOPERARE INTERNAŢIONALĂ, MONITORIZARE ŞI COORDONARE Obiectiv general 9: COOPERARE INTERNAŢIONALĂ - Consolidarea angajamentului României, asumat prin documentele internaţionale şi prin cele bilaterale sau multilaterale la care ţara noastră este parte şi a poziţiei de partener activ în efortul mondial de reducere a cererii şi ofertei de droguri precum şi a deturnării şi traficului de precursori. Având în vedere caracterul global al fenomenului drogurilor, este necesară interconectarea dimensiunii interne şi externe ale politicii României în materie de droguri, ceea ce presupune integrarea strategiei naţionale şi a obiectivelor acesteia în cadrul politicii externe generale a României, ca parte a unei abordări cuprinzătoare care utilizează pe deplin gama de politici şi de instrumente diplomatice, politice şi financiare disponibile, într-un mod coerent şi coordonat. Cooperarea internaţională, aşa cum este prevăzută în strategie, contribuie la accelerarea punerii în aplicare a angajamentelor asumate de România, în domeniul drogurilor, la nivel internaţional, respectând principiile responsabilităţii partajate, multilateralismului, promovării unei abordări axate pe dezvoltare, respectării drepturilor omului şi a demnităţii umane, statului de drept şi respectării prevederilor Convenţiilor internaţionale în materie de droguri. În cadrul acestei componente, România îşi propune să contribuie la adoptarea poziţiilor comune ale UE şi la crearea de sinergii, menite să definească agenda internaţională şi multilaterală privind politica în materie de droguri. De asemenea, ţara noastră va continua să se implice şi să contribuie în mod activ la derularea dialogurilor cu ţările sau regiunile din afara U.E., menite să faciliteze schimbul de informaţii privind strategiile, obiectivele şi iniţiativele relevante. În perioada de referinţă, România va continua întreprinderea de demersuri în vederea oferirii de asistenţă tehnică, în marja implementării programelor de cooperare cu ţări sau regiuni din afara UE şi cu alţi parteneri sau a derulării programelor de înfrăţire instituţională din domeniul drogurilor, finanţate la nivelul Comisiei Europene. Astfel, dincolo de perspectivele unor proiecte de înfrăţire instituţională în care Agenţia Naţională Antidrog se poate implica pe viitor, noul cadru financiar multianual al U.E., precum şi pachetul de stimulente finanţat din bugetul U.E. în cadrul politicii Next Generation EU ar putea oferi României posibilitatea de creare a noi legături şi de dezvoltarea de iniţiative în domeniul drogurilor. În contextul derulării activităţilor de cooperare internaţională, România va avea în vedere protejarea şi promovarea respectării standardelor şi obligaţiilor internaţionale privind drepturile omului în cadrul politicilor globale în materie de droguri. Pe lângă obiectivele specifice stabilite în prezenta strategie, pe componenta de cooperare internaţională se va avea în vedere, totodată, respectarea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune stabilite la nivel guvernamental în cadrul cooperării cu partenerii externi din domeniul relaţiilor internaţionale şi al afacerilor Europene. La nivel regional, al UE, se continuă asigurarea unui rol activ în cadrul procesului decizional, pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din calitatea de stat membru, contribuind la dialogul european în domeniu, în cadrul următoarelor forumuri şi structuri europene: Grupul Orizontal de Lucru privind Drogurile (HDG) al Consiliului Uniunii Europene, Grupului Dublin, precum şi la activităţile derulate la nivelul Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanii (EMCDDA).Totodată, vor fi continuate demersurile pentru participarea României la activităţile Grupului Pompidou al Consiliului Europei. Cooperarea strategică cu organizaţiile internaţionale, în special cu Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalităţii (UNODC), principala entitate din cadrul sistemului ONU responsabilă de abordarea şi combaterea problemei drogurilor la nivel mondial este vitală. Totodată, la fel de importantă este participarea României la procesele de elaborare a politicilor ONU, în marja activităţii Comisiei Naţiunilor Unite privind substanţele stupefiantele (CND), principalul organism responsabil de controlul drogurilor şi de definirea/revizuirea politicilor globale în materie, precum şi în cadrul activităţilor altor foruri ale ONU, axate pe aspecte legate de sănătate, respectarea drepturilor omului şi dezvoltare durabilă. ONU reprezintă forul internaţional în cadrul căruia au fost negociate şi adoptate convenţiile în materie de droguri la care România este parte şi anume, Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin protocolul din 1972, Convenţia Naţiunilor Unite din 1971 asupra substanţelor psihotrope şi Convenţia din 1988 împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, ce reprezintă piatra de temelie a sistemului internaţional de control al drogurilor. Cele mai reprezentative instituţii din structura ONU implicate în combaterea traficului ilicit şi în prevenirea consumului de droguri sunt: Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), Comisia ONU pentru substanţe stupefiante (CND) şi Consiliul Internaţional privind Controlul Stupefiantelor (INCB). Obiective specifice: 9.1. Asigurarea unei prezenţe active în cadrul mecanismelor europene de coordonare şi cooperare în materie de droguri, atât pe componenta de reducere a ofertei de droguri, cât şi cea de reducere a cererii de droguri, precum şi în domeniul coordonării, cooperării internaţionale, cercetării, monitorizării şi evaluării, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea României de stat membru şi implicării în procesul decizional de la nivelul UE. 9.2. Consolidarea şi dezvoltarea rolului României în cadrul forurilor internaţionale implicate în definirea politicii mondiale în materie de droguri, în scopul coordonării acţiunilor şi eforturilor mondiale de prevenire a consumului şi de combatere a traficului ilicit de droguri, precum şi dezvoltarea cooperării şi continuarea implicării în proiecte/iniţiative comune din domeniul drogurilor, derulate în cadru bilateral sau în format multilateral. Obiectiv general 10: CERCETARE, EVALUARE, INFORMARE - Dezvoltarea şi consolidarea unui sistem integrat şi flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, în vederea utilizării celor mai recente informaţii în procesul decizional şi al formulării şi aplicării răspunsurilor din domeniul sănătăţii publice şi securităţii cetăţenilor. Informaţiile independente, bazate pe ştiinţă, reprezintă resursa esenţială în înţelegerea problemelor legate de droguri şi în elaborarea răspunsurilor adecvate. Datele fundamentează deciziile oferind un cadru de referinţă pentru o abordare integrată, de la adaptarea legislaţiei, a planurilor de acţiune şi până la identificarea celor mai bune practici şi noilor domenii de cercetare. În vederea maximizării beneficiilor oferite de evidenţele ştiinţifice este necesară o atenţie sporită în înţelegerea legăturii dintre obiectivele politicilor în domeniul drogurilor şi factorii care intervin în consumul de droguri. Deşi România are deja o serie de surse de date, prin care se obţin informaţii valide, este nevoie este un sistem integrat şi flexibil, care să se poată adapta la realitatea dinamică şi în schimbare a pieţei drogurilor şi a consumului de substanţe psihoactive şi la apariţia unor noi dependenţe determinate de factori, precum noile tehnologii. Obiective specifice: 10.1. Dezvoltarea şi implementarea instrumentelor de supraveghere epidemiologică pentru a obţine şi a analiza cele mai recente date privind modelele şi tendinţele survenite în consumul de droguri. 10.2. Promovarea rolului ANA drept centru de excelenţă în furnizarea de date şi informaţii referitoare la droguri şi precursori în România. 10.3. Dezvoltarea sistemului de avertizare timpurie (EWS). Obiectiv general 11: COORDONARE - Asigurarea unui cadru unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor realizate. Eficienţa aplicării unor politici coerente de răspuns la fenomenul drogurilor şi urmărirea tendinţelor acestui fenomen se pot asigura doar prin colaborarea reală a tuturor actorilor sociali implicaţi. Coordonarea este principiul de bază al eficienţei strategiei naţionale în domeniul drogurilor, presupune sincronizarea tuturor activităţilor către un obiectiv strategic comun, asumat de către toate structurile guvernamentale şi neguvernamentale implicate, abordarea făcându-se inter-guvernamental, inter-instituţional şi inter-sectorial, între nivelurile local, regional, naţional şi internaţional. Coordonarea se realizează pe orizontală, între diferite ministere şi administraţii la nivel naţional, şi pe verticală, de la nivel guvernamental către nivelul regional şi local. Mecanismele de coordonare instituite vor intensifica cooperarea între sectoarele de reducere a cererii şi ofertei de droguri, vor asigura complementaritatea eforturilor realizate în parteneriat de autorităţile publice şi societatea civilă, vor facilita utilizarea raţională şi eficientă a tuturor resurselor existente, vor asigura evitarea contradicţiilor, suprapunerilor sau consecinţele nedorite ale unor intervenţii specifice. Coordonarea punerii în aplicare optime a strategiei şi a planului de acţiune este asigurată de Agenţia Naţională Antidrog, instituţie specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, abilitată prin lege să coordoneze la nivel naţional răspunsul la fenomenul drogurilor. În vederea susţinerii procesului decizional participativ se va constitui Consiliul Consultativ, organism inter-disciplinar format din reprezentanţi desemnaţi ai instituţiilor publice şi ai societăţii civile responsabili pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul drogurilor la nivel inter-sectorial. Obiective specifice: 11.1. Optimizarea platformei de coordonare şi cooperare inter-sectorială în domeniul drogurilor, suport decizional în asigurarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog ca principal organism de coordonare privind politica naţională în materie de droguri. 11.2. Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii de răspuns a structurilor naţionale specializate în reducerea cererii şi ofertei de droguri. VIII. REZULTATELE POLITICILOR PUBLICE La sfârşitul perioadei de implementare a Strategiei naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026, structurile naţionale implicate în reducerea cererii şi ofertei de droguri vor deţine capacităţi operaţionale consolidate capabile să ofere un răspuns corelat cu evoluţia traficului şi consumului de droguri. IX. REZULTATELE ACŢIUNILOR Planul de acţiune aferent strategiei detaliază şi stabileşte concret măsurile, intervenţiile şi rezultatele preconizate în domeniul reducerii cererii şi ofertei drogurilor, coordonării, cooperării internaţionale şi monitorizării urmărind să contribuie la limitarea impactului şi consecinţelor negative ale fenomenului drogurilor asupra sănătăţii şi siguranţei publice prin: 1. Sistemul integrat de reducere a cererii de droguri, comprehensiv, bazat pe evidenţe ştiinţifice şi practici relevante în domeniu, care să includă măsuri de prevenire, reducerea riscurilor şi consecinţelor asociate consumului de droguri, tratament şi reintegrare socială. 2. Mecanismul integrat de prevenire şi contracarare a infracţionalităţii la regimul drogurilor şi precursorilor, care să consolideze cadrul naţional de securitate şi siguranţă publică a cetăţenilor. 3. Abordarea coerentă a politicii naţionale, în acord cu politica UE şi cu răspunsul global în domeniul drogurilor, corelată cu afirmarea rolului activ al României în cadrul forurilor internaţionale şi europene specializate. 4. Sistemul integrat şi flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, care să susţină procesul decizional, formularea şi aplicarea răspunsurilor în domeniul sănătăţii publice şi securităţii cetăţenilor. 5. Mecanismul optimizat de coordonare inter-sectorială capabil să asigurare punerea în aplicare la nivel local şi naţional a politicilor în domeniul drogurilor. X. INDICATORI Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei cuprinde activităţile concrete şi indicatorii aferenţi fiecărei acţiuni asumate de către entităţile responsabile. Indicatori globali pentru Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul drogurilor în perioada 2022-2026: 1. Procentul din populaţie care consumă droguri în mod curent (în ultima lună), a consumat droguri recent (în ultimul an) şi care a consumat măcar o dată (în viaţă), în funcţie de tipul de drog şi grupa de vârstă (anchetă GPS şi ESPAD). 2. Tendinţe privind consumul problematic de droguri. 3. Tendinţe privind decesele cauzate de droguri şi mortalitatea în rândul consumatorilor de droguri. 4. Prevalenţa şi incidenţa în rândul consumatorilor de droguri injectabile, a bolilor infecţioase atribuite consumului de droguri, inclusiv HIV şi hepatita virală B şi C. 5. Tendinţe privind vârsta de debut în consumul de droguri ilicite (Proiectul european de cercetare în şcoli privind alcoolul şi alte droguri - ESPAD). 6. Tendinţe privind numărul de persoane admise la tratament pentru consum de droguri. 7. Tendinţe privind numărul de capturi şi cantitatea de droguri ilicite, precursori şi pre- precursori capturate. 8. Tendinţe privind preţul şi puritatea drogurilor. 9. Tendinţe privind infracţionalitatea la regimul drogurilor şi precursorilor. 10. Tendinţe în consumul de droguri în rândul persoanelor private de libertate. 11. Intervenţii bazate pe probe privind prevenirea, reducerea riscurilor şi asistenţă specializată (RDRA). 12. Dialog şi cooperare sporite în materie de droguri cu state terţe, organizaţii europene şi internaţionale. 13. Evoluţii în implementarea strategiei naţionale în materie de droguri, legislaţie, mecanisme de coordonare şi estimări ale cheltuielilor publice. 14. Sistemul naţional de avertizare timpurie privind noile substanţe psihoactive. 15. Vizibilitatea temelor de politici publice în domeniul drogurilor. XI. IMPLICAŢII PENTRU BUGET Identificarea şi dezvoltarea mecanismelor financiare, inclusiv a componentelor legislative pentru punerea în aplicare a acestora, va contribui la consolidarea rolului instituţiilor naţionale implicate şi creşterea capacităţii de reacţie a acestora la dinamica fenomenului, utilizând următoarele paliere de finanţare, respectiv: 1. asigurarea creditelor bugetare necesare susţinerii financiare a măsurilor şi intervenţiilor destinate reducerii cererii şi ofertei de droguri prin bugetele ordonatorilor de credite de la nivel central şi local. 2. asigurarea creditelor bugetare necesare finanţării Programului Naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială în domeniul drogurilor, respectiv Programul de Interes Naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială în domeniul drogurilor. 3. atragerea şi valorificarea fondurilor externe nerambursabile pentru susţinerea politicilor în domeniul drogurilor. Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia naţională şi a activităţilor subsumate acestor obiective cuprinse în Planul de acţiune în perioada 2022-2026 se asigură de către fiecare instituţie publică cu atribuţii în realizarea obiectivelor, în raport cu priorităţile, cu resursele disponibile şi cu etapele de realizare a acestora, cu încadrarea în fondurile aprobate pentru anul 2022 şi cele prevăzute prin strategiile naţionale fiscal bugetare în vigoare. XII. IMPLICAŢII JURIDICE Consolidarea răspunsului naţional în domeniul drogurilor va implica analiza şi, după caz, îmbunătăţirea legislaţiei incidente, corelarea domeniilor subsecvente cu actele comunitare aferente sau aplicarea directă a acestora. XIII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE Cadrul organizatoric necesar implementării, monitorizării şi evaluării Strategiei naţionale presupune colaborarea intersectorială pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, direcţiile de acţiune, obiectivele generale şi obiectivele specifice prevăzute în prezenta strategie, facilitată printr-un cadru de dialog conferit prin Consiliul Consultativ pentru Aplicarea Strategiei Antidrog, format din reprezentanţi la nivel decizional ai instituţiilor implicate. Secretariatul Consiliului va fi asigurat de Agenţia Naţională Antidrog. Monitorizarea implementării strategiei urmăreşte realizarea obiectivelor generale şi specifice în contextul acţiunilor/activităţilor propuse, a resurselor umane, materiale şi financiare alocate, respectarea planificărilor în timp. Agenţia Naţională Antidrog va elabora, la termenele stabilite în planul de acţiune*27), pe baza informaţiilor comunicate de către fiecare instituţie care desfăşoară activităţi de reducere a cererii şi ofertei de droguri, rapoarte de monitorizare pe care le prezintă spre avizare Consiliului Consultativ pentru Aplicarea Strategiei Antidrog. *27) Rapoartele de monitorizare se elaborează începând cu anul următor aprobării documentelor programatice de către Guvernul României Evaluarea permite aprecierea măsurii în care Strategia şi-a atins obiectivele propuse, iar rezultatele, măsurate cantitativ şi calitativ, sunt cele planificate, în termeni de eficienţă, eficacitate şi impact. Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022-2026 şi Planul de Acţiune aferent vor fi evaluate ex-post la finalul perioadei de implementare stabilite, iar concluziile acestei evaluări vor fi prezentate exhaustiv într-un Raport de evaluare elaborat de Agenţia Naţională Antidrog. XIV. ETAPE ULTERIOARE ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei cuprinde instituţiile şi autorităţile centrale şi locale responsabile pentru realizarea fiecărei activităţi specifice domeniului de competenţă. Societatea civilă asigură complementaritatea implementării acţiunilor planificate, în conformitate cu prevederile statutare. XV. MENŢIUNI Obiectivele generale şi specifice prevăzute în prezentul document se aduc la îndeplinire prin activităţile prevăzute în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026 este anexă la prezentul document strategic. ANEXA 1 LA STRATEGIA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL DROGURILOR 2022-2026 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL DROGURILOR 2022-2026 I. REDUCEREA CERERII DE DROGURI Domeniul prioritar PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI Obiectiv general 1: Consolidarea sistemului naţional de prevenire ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor de prevenire (contextuală, universală, selectivă şi indicată) adresate populaţiei generale, şcolare şi grupurilor vulnerabile, în baza evidenţelor ştiinţifice. Obiective specifice: 1.1. Dezvoltarea intervenţiilor şi strategiilor contextuale şi universale de prevenire adresate populaţiei generale. 1.2. Dezvoltarea intervenţiilor şi strategiilor pentru întârzierea vârstei de debut în consumul de droguri în rândul categoriilor de vârstă la risc şi grupurilor vulnerabile. 1.3. Facilitarea accesului categoriilor de persoane aflate la debutul consumului la măsuri de intervenţie timpurie, în vederea evitării transformării consumului experimental/ocazional de droguri în consum regulat. 1.4. Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă.
┌───────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────┬──────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│ │1.1.1. │ │ │ │ │
│ │Realizarea de │ │ │ │ │
│ │proiecte/ │ │ │ │Agenţia │
│ │campanii │ │ │ │Naţională │
│ │naţionale / │ │ │ │Antidrog, │
│ │locale de │ │- număr │ │Ministerul │
│ │informare, │ │campanii/ │ │Educaţiei, │
│ │conştientizare│ │proiecte │ │Ministerul │
│ │a riscurilor │ │naţionale │ │Sănătăţii, │
│ │şi │ │- număr │ │Autorităţile │
│ │consecinţelor │2022-2026 │campanii/ │anual │administraţiei│
│ │negative ale │ │proiecte │ │publice │
│ │consumului de │ │locale │ │locale, │
│ │droguri şi │ │- număr │ │Ministerul │
│ │promovarea │ │beneficiari│ │Familiei, │
│ │alternativelor│ │direcţi │ │Tineretului şi│
│ │sănătoase la │ │ │ │Egalităţii de │
│ │consumul de │ │ │ │Şanse, │
│ │droguri, │ │ │ │Societatea │
│ │adresate │ │ │ │civilă. │
│1.1. │populaţiei │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │generale │ │ │ │ │
│intervenţiilor ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│şi strategiilor│1.1.2. │ │ │ │ │
│contextuale şi │Realizarea de │ │ │ │ │
│universale de │proiecte/ │ │ │ │ │
│prevenire │campanii │ │ │ │ │
│adresate │naţionale / │ │ │ │Agenţia │
│populaţiei │locale care au│ │ │ │Naţională │
│generale. │ca scop │ │ │ │Antidrog, │
│ │creşterea │ │ │ │Ministerul │
│ │influenţei │ │- număr │ │Educaţiei, │
│ │factorilor de │ │campanii/ │ │Ministerul │
│ │protecţie, │ │proiecte │ │Sănătăţii, │
│ │scăderea │ │naţionale │ │Autorităţile │
│ │influenţei │ │- număr │ │administraţiei│
│ │factorilor de │2022-2026 │campanii/ │anual │publice │
│ │risc, precum │ │proiecte │ │locale, │
│ │şi dezvoltarea│ │locale │ │Ministerul │
│ │de abilităţi │ │- număr │ │Familiei, │
│ │pentru │ │beneficiari│ │Tineretului şi│
│ │categoriile de│ │direcţi │ │Egalităţii de │
│ │vârstă expuse │ │ │ │Şanse, │
│ │riscului de │ │ │ │Societatea │
│ │consum de │ │ │ │civilă. │
│ │droguri, cu │ │ │ │ │
│ │sprijinul │ │ │ │ │
│ │părinţilor şi │ │ │ │ │
│ │al liderilor │ │ │ │ │
│ │de opinie. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│ │1.2.1. │ │ │ │Agenţia │
│ │Realizarea de │ │- număr │ │Naţională │
│ │proiecte/ │ │campanii/ │ │Antidrog, │
│ │campanii │ │proiecte │ │Ministerul │
│ │naţionale/ │ │naţionale │ │Educaţiei, │
│ │locale de │ │- număr │ │Ministerul │
│ │prevenire │2022-2026 │campanii/ │anual │Sănătăţii, │
│ │adresate │ │proiecte │ │Autorităţile │
│ │categoriilor │ │locale │ │administraţiei│
│1.2. │de vârstă la │ │- număr │ │publice │
│Dezvoltarea │risc pentru │ │beneficiari│ │locale, │
│intervenţiilor │dezvoltarea de│ │direcţi │ │Societatea │
│şi strategiilor│comportamente │ │ │ │civilă. │
│pentru │adictive. │ │ │ │ │
│întârzierea ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│vârstei de │ │ │ │ │Agenţia │
│debut în │ │ │ │ │Naţională │
│consumul de │ │ │ │ │Antidrog, │
│droguri în │1.2.2. │ │- număr │ │Ministerul │
│rândul │Realizarea de │ │campanii/ │ │Educaţiei, │
│categoriilor de│proiecte/ │ │proiecte │ │Ministerul │
│vârstă la risc │campanii │ │naţionale │ │Sănătăţii, │
│şi grupurilor │naţionale/ │ │- număr │ │Ministerul │
│vulnerabile. │locale de │2022-2026 │campanii/ │anual │Familiei, │
│ │prevenire │ │proiecte │ │Tineretului şi│
│ │adresate │ │locale │ │Egalităţii de │
│ │grupurilor │ │- număr │ │Şanse, │
│ │vulnerabile la│ │beneficiari│ │Autorităţi ale│
│ │consumul de │ │direcţi │ │administraţiei│
│ │droguri. │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │locale, │
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│ │1.3.1. │ │ │ │ │
│1.3. │Dezvoltarea │ │ │ │ │
│Facilitarea │măsurilor de │ │ │ │ │
│accesului │intervenţie │ │ │ │Agenţia │
│categoriilor de│timpurie │ │ │ │Naţională │
│persoane aflate│pentru │ │ │ │Antidrog, │
│la debutul │persoanele │ │ │ │Ministerul │
│consumului la │care au │ │- număr │ │Educaţiei, │
│măsuri de │experimentat │ │activităţi │ │Ministerul │
│intervenţie │consumul de │2022-2026 │- număr │anual │Sănătăţii, │
│timpurie, în │droguri, în │ │beneficiari│ │Societatea │
│vederea │vederea │ │direcţi │ │civilă, │
│evitării │evitării │ │ │ │Autorităţi ale│
│transformării │trecerii de la│ │ │ │administraţiei│
│consumului │un consum │ │ │ │publice │
│experimental/ │ocazional/ │ │ │ │locale. │
│ocazional de │experimental │ │ │ │ │
│droguri în │la un consum │ │ │ │ │
│consum regulat.│de droguri │ │ │ │ │
│ │regulat. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│ │1.4.1. │ │ │ │ │
│ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │de către │ │ │ │Agenţia │
│ │societatea │ │ │ │Naţională │
│1.4. │civilă cu │ │ │ │Antidrog, │
│Consolidarea │suportul │ │- număr de │ │Autorităţile │
│parteneriatului│autorităţilor │2022-2026 │programe/ │anual │administraţiei│
│cu societatea │publice de │ │servicii │ │publice │
│civilă │proiecte/ │ │ │ │locale, │
│ │campanii │ │ │ │Societatea │
│ │naţionale/ │ │ │ │civilă. │
│ │locale de │ │ │ │ │
│ │prevenire. │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────┴──────────────┘
Domeniul prioritar ASISTENŢA INTEGRATĂ Arie prioritară REDUCEREA RISCURILOR ASOCIATE CONSUMULUI DE DROGURI Obiectiv general 2: Dezvoltarea, bazată pe evidente ştiinţifice, a serviciilor şi intervenţiilor din cadrul sistemului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială destinate reducerii efectelor negative asociate consumului de droguri. Obiective specifice: 2.1. îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare şi vaccinare HIV, HVB, HVC, TBC şi altor boli asociate. 2.2. Prevenirea supradozelor şi deceselor asociate consumului de droguri 2.3. Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă.
┌───────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┬────────┬──────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │2.1.1. │ │ │ │ │
│2.1. │Implementarea │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │serviciilor de│ │ │ │ │
│accesului │asistenţă de │ │ │ │Agenţia │
│consumatorilor │nivel I │ │ │ │Naţională │
│de droguri │destinate │ │- numărul │ │Antidrog, │
│injectabile la │consumatorilor│ │serviciilor de│ │Ministerul │
│servicii de │de droguri │ │asistenţă de │ │Sănătăţii, │
│prevenire, │pentru │2022-2026 │nivel I - │anual │Autorităţile │
│consiliere, │prevenirea, │ │numărul şi │ │administraţiei│
│tratament, │consilierea, │ │tipul │ │publice │
│testare şi │tratamentul, │ │beneficiarilor│ │locale, │
│vaccinare HIV, │testarea şi │ │ │ │Societatea │
│HVB, HVC, TBC │vaccinarea │ │ │ │civilă. │
│şi altor boli │HIV, HVB, HVC,│ │ │ │ │
│asociate. │TBC şi a altor│ │ │ │ │
│ │boli asociate.│ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │2.2.1. │ │ │ │ │
│ │Implementarea │ │ │ │Agenţia │
│ │de campanii de│ │ │ │Naţională │
│ │informare │ │ │ │Antidrog, │
│2.2. Prevenirea│adresate │ │- număr │ │Ministerul │
│supradozelor şi│reţelelor de │ │campanii │ │Sănătăţii, │
│deceselor │profesionişti,│2022-2026 │- număr │anual │Autorităţile │
│asociate │in vederea │ │beneficiari │ │administraţiei│
│consumului de │prevenirii │ │direcţi │ │publice │
│droguri │supradozelor │ │ │ │locale, │
│ │şi a deceselor│ │ │ │Societatea │
│ │asociate │ │ │ │civilă. │
│ │consumului de │ │ │ │ │
│ │droguri. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │2.3.1. │ │ │ │ │
│ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │de către │ │ │ │Agenţia │
│ │societatea │ │ │ │Naţională │
│ │civilă cu │ │ │ │Antidrog, │
│2.3. │suportul │ │ │ │Ministerul │
│Consolidarea │autorităţilor │ │- număr de │ │Sănătăţii, │
│parteneriatului│publice a │2022-2026 │programe/ │anual │Autorităţile │
│cu societatea │programelor/ │ │servicii │ │administraţiei│
│civilă │serviciilor │ │ │ │publice │
│ │integrate │ │ │ │locale, │
│ │pentru │ │ │ │Societatea │
│ │consumatorii │ │ │ │civilă. │
│ │de droguri │ │ │ │ │
│ │injectabile. │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┴────────┴──────────────┘
Arie prioritară ASISTENŢA SPECIALIZATĂ A PERSOANELOR CARE CONSUMĂ DROGURI Obiectiv general 3: Consolidarea şi dezvoltarea, bazate pe evidente ştiinţifice, a intervenţiilor şi serviciilor specializate de asistenţă medicală, psihologică şi a celor de reintegrare socială. Obiective specifice: 3.1. Facilitarea accesului persoanelor care consumă droguri la serviciile integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială, în concordanţă cu nevoile şi particularităţile acestora. 3.2. Creşterea rezilienţei şi reducerea stigmatizării persoanelor care consumă droguri. 3.3. Facilitarea accesului femeilor şi a grupurilor vulnerabile (persoane fără locuinţă, consumatori de droguri cu comorbidităţi psihice, persoane cu un istoric de consum îndelungat sau policonsum) la serviciile integrate de asistenţă, în funcţie de particularităţile acestora. 3.4. Aplicarea măsurilor de tratament alternative la sancţiunile coercitive în acord cu principiile justiţiei terapeutice pentru persoanele care consumă droguri.
┌─────────────────┬────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬──────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├─────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │3.1.1. │ │ │ │Agenţia │
│ │Implementarea │ │- număr şi │ │Naţională │
│ │serviciilor de │ │tip de │ │Antidrog, │
│ │nivel I de │ │servicii │ │Ministerul │
│ │atragere şi │ │- număr de │ │Sănătăţii, │
│ │motivare a │2022-2026 │beneficiari │anual │Autorităţile │
│ │persoanelor care│ │- harta │ │administraţiei│
│ │consumă droguri,│ │resurselor │ │publice │
│ │în special a │ │specifice │ │locale, │
│ │consumatorilor │ │ │ │Societatea │
│3.1. Facilitarea │problematici. │ │ │ │civilă. │
│accesului ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│persoanelor care │ │ │ │ │Agenţia │
│consumă droguri │ │ │- număr şi │ │Naţională │
│la serviciile │ │ │tip de │ │Antidrog, │
│integrate de │3.1.2. │ │servicii │ │Ministerul │
│asistenţă │Implementarea │ │- număr de │ │Sănătăţii, │
│medicală, │serviciilor de │2022-2026 │beneficiari │anual │Autorităţile │
│psihologică şi │nivel II │ │- harta │ │administraţiei│
│socială, în │ │ │resurselor │ │publice │
│concordanţă cu │ │ │specifice │ │locale, │
│nevoile şi │ │ │ │ │Societatea │
│particularităţile│ │ │ │ │civilă. │
│acestora. ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │- număr şi │ │Naţională │
│ │ │ │tip de │ │Antidrog, │
│ │3.1.3. │ │servicii │ │Ministerul │
│ │Implementarea │ │- număr de │ │Sănătăţii │
│ │serviciilor │2022-2025 │beneficiari │anual │Autorităţi ale│
│ │specializate de │ │- harta │ │administraţiei│
│ │nivel III │ │resurselor │ │publice │
│ │ │ │specifice │ │locale, │
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
├─────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │ │ │Naţională │
│ │ │ │ │ │Antidrog, │
│ │3.2.1. │ │ │ │Ministerul │
│ │Implementarea de│ │- număr │ │Sănătăţii │
│ │proiecte/ │ │proiecte/ │ │Consiliul │
│ │campanii/ │ │campanii/ │ │Naţional │
│ │intervenţii de │2022-2026 │intervenţii │anual │pentru │
│ │informare şi │ │- număr │ │Combaterea │
│ │sensibilizare a │ │beneficiari │ │Discriminării,│
│ │populaţiei │ │direcţi │ │Autorităţile │
│ │generale. │ │ │ │administraţiei│
│ │ │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │locale, │
│3.2. Creşterea │ │ │ │ │Societatea │
│rezilienţei şi │ │ │ │ │civilă. │
│reducerea ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│stigmatizării │ │ │ │ │Agenţia │
│persoanelor care │ │ │ │ │Naţională │
│consumă droguri. │3.2.2. │ │ │ │Antidrog, │
│ │Implementarea de│ │ │ │Ministerul │
│ │proiecte/ │ │ │ │Sănătăţii │
│ │campanii/ │ │- număr │ │Ministerul │
│ │intervenţii de │ │proiecte/ │ │Muncii şi │
│ │informare şi │ │campanii/ │ │Solidarităţii │
│ │sensibilizare a │2022-2026 │intervenţii │anual │Sociale, │
│ │profesioniştilor│ │- număr │ │Ministerul │
│ │din serviciile │ │beneficiari │ │Sănătăţii, │
│ │destinate │ │direcţi │ │Autorităţile │
│ │diferitelor │ │ │ │administraţiei│
│ │grupurilor │ │ │ │publice │
│ │vulnerabile. │ │ │ │locale, │
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
├─────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│3.3. Facilitarea │ │ │ │ │Agenţia │
│accesului │3.3.1. │ │ │ │Naţională │
│femeilor/ │Implementarea de│ │- număr │ │Antidrog, │
│grupurilor │programe şi │ │programe şi │ │Ministerul │
│vulnerabile la │servicii │ │servicii │ │Sănătăţii, │
│serviciile │specializate │2022-2026 │specializate│anual │Autorităţi ale│
│integrate de │adresate │ │- număr şi │ │administraţiei│
│asistenţă, în │grupurilor │ │tip de │ │publice │
│funcţie de │vulnerabile │ │beneficiari │ │locale, │
│particularităţile│ │ │ │ │Societatea │
│acestora. │ │ │ │ │civilă. │
├─────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │3.4.1. Evaluarea│ │ │ │ │
│ │şi revizuirea │ │ │ │Ministerul │
│ │mecanismului de │ │ │ │Afacerilor │
│ │referire a │ │ │ │Interne prin │
│ │cazurilor │ │ │ │Agenţia │
│ │persoanelor care│ │- document │ │Naţională │
│ │consumă droguri │ │evaluare │ │Antidrog şi │
│ │şi care au │ │- număr acte│ │alte structuri│
│ │săvârşit fapte │2022-2026 │revizuite │anual │specializate, │
│ │penale cu │ │- număr │ │Direcţia de │
│ │pericol social │ │beneficiari │ │Investigare a │
│ │redus, în │ │referiţi │ │Infracţiunilor│
│ │vederea │ │ │ │de │
│ │includerii │ │ │ │Criminalitate │
│3.4. Adaptarea │acestora în │ │ │ │Organizată şi │
│sistemului de │circuitul │ │ │ │Terorism. │
│justiţie │integrat de │ │ │ │ │
│terapeutică │asistenţă. │ │ │ │ │
│pentru persoanele├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│care consumă │ │ │ │ │Agenţia │
│droguri ca │ │ │ │ │Naţională │
│alternativă la │ │ │ │ │Antidrog, │
│sancţiunile │ │ │ │ │Poliţia │
│coercitive în │ │ │ │ │Română, │
│funcţie de │3.4.2. │ │ │ │Direcţia │
│nevoile │Implementarea │ │ │ │Medicală din │
│identificate. │măsurilor │ │ │ │Ministerul │
│ │rezultate în │ │- număr │ │Afacerilor │
│ │urma evaluării, │ │măsuri │ │Interne, │
│ │aplicabile │ │implementate│ │Ministerul │
│ │sistemului de │2022-2026 │- număr şi │anual │Sănătăţii, │
│ │justiţie │ │tip servicii│ │Ministerul │
│ │terapeutică │ │- număr │ │Justiţiei prin│
│ │pentru │ │beneficiari │ │Direcţia │
│ │persoanele care │ │ │ │Naţională de │
│ │consumă droguri.│ │ │ │Probaţiune, │
│ │ │ │ │ │Autorităţi ale│
│ │ │ │ │ │administraţiei│
│ │ │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │locale, │
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
└─────────────────┴────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴──────────────┘
Obiectiv general 4: Dezvoltarea unei abordări integrate a consumului de droguri în sistemele privative de libertate. Obiective specifice: 4.1. Asigurarea continuităţii serviciilor de asistenţă pentru persoanele care consumă droguri şi care execută o pedeapsă privativă de libertate atât în perioada de reţinere şi arest preventiv , de detenţie cât şi după liberare, având ca scop final reintegrarea socială. 4.2. Prevenirea consumului de droguri şi a riscurilor şi consecinţelor asociate în sistemele privative de libertate. 4.3. Prevenirea supradozelor în rândul persoanelor care consumă droguri sau se află în tratament substitutiv, atât în perioada de reţinere şi arest preventiv, de detenţie, cât şi după liberare.
┌─────────────┬────────────────┬────────────┬───────────┬────────┬────────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├─────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │4.1.1. Evaluarea│ │ │ │Naţională │
│ │şi actualizarea │ │ │ │Antidrog, │
│ │mecanismului de │ │- document │ │Direcţia │
│ │referire a │ │evaluare │ │Medicală din │
│ │cazurilor │ │- număr │ │Ministerul │
│ │persoanelor care│2022-2026 │acte │anual │Afacerilor │
│ │consumă droguri │ │revizuite │ │Interne, │
│ │aflaţi în stare │ │- număr │ │Politia Română, │
│ │de reţinere şi │ │beneficiari│ │Ministerul │
│ │arest preventiv.│ │ │ │Sănătăţii, │
│4.1. │ │ │ │ │Societate │
│Asigurarea │ │ │ │ │civilă. │
│continuităţii├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────────┤
│serviciilor │4.1.2. │ │ │ │ │
│de asistenţă │Implementarea │ │ │ │ │
│pentru │măsurilor │ │ │ │Agenţia │
│persoanele │rezultate în │ │ │ │Naţională │
│care consumă │urma evaluării, │ │ │ │Antidrog, │
│droguri şi │aplicabile │ │ │ │Poliţia Română, │
│care execută │sistemului de │ │- număr şi │ │Direcţia │
│o pedeapsă │servicii │ │tip │ │Medicală │
│privativă de │integrate de │2022-2026 │servicii │anual │Ministerul │
│libertate │asistenţă pentru│ │- număr │ │Afacerilor │
│atât în │persoanele care │ │beneficiari│ │Interne, │
│perioada de │consumă droguri │ │ │ │Ministerul │
│reţinere şi │sau care se află│ │ │ │Sănătăţii, │
│arest │în tratament │ │ │ │Societate │
│preventiv, de│substitutiv │ │ │ │civilă. │
│detenţie cât │aflate în stare │ │ │ │ │
│şi │de reţinere şi │ │ │ │ │
│după │arest preventiv.│ │ │ │ │
│liberare, ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────────┤
│având ca scop│4.1.3. │ │ │ │Agenţia │
│final │Furnizarea unui │ │ │ │Naţională │
│reintegrarea │continuum de │ │ │ │Antidrog, │
│socială │servicii │ │ │ │Ministerul │
│ │integrate de │ │ │ │Justiţiei prin │
│ │asistenţă pentru│ │- numărul │ │Administraţia │
│ │persoanele care │ │şi tip │ │Naţională a │
│ │consumă droguri │2022-2026 │servicii │anual │Penitenciarelor,│
│ │sau care se află│ │- număr │ │Ministerul │
│ │în tratament de │ │beneficiari│ │Sănătăţii, │
│ │substituţie atât│ │ │ │Autorităţi ale │
│ │în sistemul │ │ │ │administraţiei │
│ │penitenciar cât │ │ │ │publice locale, │
│ │şi după │ │ │ │Societatea │
│ │liberare. │ │ │ │civilă. │
├─────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │ │ │Naţională │
│4.2. │4.2.1. │ │ │ │Antidrog, │
│Prevenirea │Implementarea de│ │- număr │ │Ministerul │
│consumului de│proiecte/ │ │proiecte/ │ │Justiţiei prin │
│droguri şi a │campanii/ │ │campanii/ │ │Administraţia │
│riscurilor şi│intervenţii de │ │intervenţii│ │Naţională a │
│consecinţelor│informare şi │2022-2026 │de │anual │Penitenciarelor,│
│asociate în │sensibilizare │ │prevenire │ │Ministerul │
│sistemele │adresate │ │- număr │ │Sănătăţii │
│privative de │persoanelor │ │beneficiari│ │Autorităţile │
│libertate. │private de │ │ │ │administraţiei │
│ │libertate. │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
├─────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │ │ │Naţională │
│ │4.3.1. │ │ │ │Antidrog, │
│4.3. │Implementarea de│ │ │ │Direcţia │
│Prevenirea │programe de │ │ │ │Medicală din │
│supradozelor │informare şi │ │ │ │Ministerul │
│în rândul │formare a │ │ │ │Afacerilor │
│persoanelor │profesioniştilor│ │- număr │ │Interne, │
│care consumă │care lucrează cu│ │programe │ │Poliţia Română, │
│droguri sau │persoane care │ │formare │ │Ministerul │
│se află în │consumă droguri │ │- număr │ │Sănătăţii, │
│tratament │aflate în stare │2022-2026 │programe │anual │Ministerul │
│substitutiv, │de reţinere şi │ │informare │ │Justiţiei prin │
│atât în │arest preventiv,│ │- număr şi │ │Administraţia │
│perioada de │detenţie sau │ │tip │ │Naţională a │
│reţinere şi │după liberare, │ │beneficiari│ │Penitenciarelor │
│arest │pentru │ │ │ │şi Direcţia │
│preventiv, de│prevenirea şi/ │ │ │ │Naţională de │
│detenţie, cât│sau facilitarea │ │ │ │Probaţiune, │
│şi după │intervenţiei │ │ │ │Autorităţile │
│liberare. │rapide în caz de│ │ │ │administraţiei │
│ │supradoză. │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
└─────────────┴────────────────┴────────────┴───────────┴────────┴────────────────┘
II. REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI Obiectiv general 5: Consolidarea intervenţiilor de contracarare a grupărilor de criminalitate organizată care îşi desfăşoară activitatea în România sau a grupărilor de sorginte română care ţintesc statele membre U.E. care sunt implicate în traficul de droguri şi au legături cu alte ameninţări la adresa securităţii naţionale 5.1. Destructurarea grupărilor de criminalitate organizată active pe teritoriul României, în special a celor cu o componentă transnaţională şi care pot: - încuraja colaborarea între diferite grupuri de criminalitate organizată – săvârşi fapte de corupţie – reprezenta o ameninţare la adresa siguranţei naţionale 5.2. Intensificarea aplicării mecanismelor de identificare şi punere sub sechestru a bunurilor şi valorilor rezultate ca urmare a săvârşirii de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor.
┌──────────────┬───────────────┬────────────┬─────────────┬────────┬─────────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│ │5.1.1. │ │ │ │ │
│ │Investigarea cu│ │ │ │ │
│ │prioritate, │ │ │ │ │
│ │inclusiv prin │ │ │ │ │
│ │reconfigurarea │ │ │ │ │
│ │modului de │ │ │ │ │
│ │partajare a │ │ │ │ │
│ │competenţei şi │ │ │ │ │
│ │coordonarea │ │ │ │ │
│ │managerială a │ │ │ │ │
│ │prioritizării │ │ │ │ │
│ │acţiunilor, a │ │ │ │ │
│ │grupărilor de │ │ │ │ │
│ │criminalitate │ │ │ │ │
│ │organizată care│ │ │ │ │
│ │sunt implicate │ │ │ │ │
│ │în traficul de │ │- număr de │ │ │
│ │droguri, precum│ │grupări │ │ │
│ │şi în alte │ │infracţionale│ │ │
│ │forme de │ │identificate │ │ │
│ │criminalitate │ │- număr de │ │Direcţia de │
│ │gravă (traficul│ │grupări │ │Investigare a │
│ │de persoane, │ │infracţionale│ │Infracţiunilor de│
│ │introducerea │2022-2026 │destructurate│anual │Criminalitate │
│ │ilegală de │ │- număr │ │Organizată şi │
│ │migraţi, │ │persoane │ │Terorism, Poliţia│
│ │traficul de │ │cercetate │ │Română. │
│ │arme de foc, │ │- bunuri │ │ │
│ │terorismul, │ │confiscate/ │ │ │
│ │etc.) sau care │ │valorificate │ │ │
│ │facilitează │ │ │ │ │
│ │forme grave de │ │ │ │ │
│ │criminalitate │ │ │ │ │
│ │organizată │ │ │ │ │
│ │(violenţă/ │ │ │ │ │
│ │omoruri în │ │ │ │ │
│ │legătură cu │ │ │ │ │
│ │traficul de │ │ │ │ │
│ │droguri, │ │ │ │ │
│ │corupţie, │ │ │ │ │
│ │spălare de │ │ │ │ │
│ │bani, etc.) şi │ │ │ │ │
│ │sunt o │ │ │ │ │
│ │ameninţare │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │siguranţa │ │ │ │ │
│ │naţională │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│ │5.1.2. Schimb │ │ │ │ │
│ │de informaţii │ │ │ │ │
│ │între │ │ │ │ │
│5.1. │structurile din│ │ │ │ │
│Destructurarea│cadrul │ │ │ │ │
│grupărilor de │Sistemului │ │ │ │ │
│criminalitate │Naţional de │ │ │ │ │
│organizată │Ordine şi │ │ │ │ │
│active pe │Siguranţă │ │ │ │ │
│teritoriul │Publică privind│ │ │ │ │
│României, în │relaţia dintre │ │ │ │ │
│special a │criminalitatea │ │ │ │ │
│celor cu o │legată de │ │ │ │Direcţia de │
│componentă │pieţele │ │ │ │Investigare a │
│transnaţională│drogurilor │ │- număr de │ │Infracţiunilor de│
│şi care pot: │(producţie, │ │investigaţii │ │Criminalitate │
│- încuraja │trafic şi │ │derulate de │ │Organizată şi │
│colaborarea │distribuţie de │ │autorităţile │ │Terorism, Poliţia│
│între │droguri) şi │ │naţionale │ │Română, Direcţia │
│diferite │alte forme de │2022-2026 │competente pe│anual │Generală de │
│grupuri de │criminalitate │ │baza │ │Protecţie │
│criminalitate │gravă (trafic │ │informaţiilor│ │Internă, │
│organizată │de persoane, │ │transmise de │ │Serviciul Român │
│- săvârşi │introducerea │ │instituţiile │ │de Informaţii, │
│fapte de │ilegală de │ │responsabile │ │Serviciul de │
│corupţie │migraţi, │ │ │ │Informaţii │
│- reprezenta o│traficul de │ │ │ │Externe. │
│ameninţare │arme de foc, │ │ │ │ │
│la adresa │terorism, etc.)│ │ │ │ │
│siguranţei │precum şi alte │ │ │ │ │
│naţionale │forme grave de │ │ │ │ │
│ │criminalitate │ │ │ │ │
│ │organizată │ │ │ │ │
│ │(violenţă │ │ │ │ │
│ │omoruri în │ │ │ │ │
│ │legătură cu │ │ │ │ │
│ │traficul de │ │ │ │ │
│ │droguri şi │ │ │ │ │
│ │spălare de │ │ │ │ │
│ │bani, etc.) │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│ │5.1.3. │ │ │ │ │
│ │Stabilirea de │ │ │ │ │
│ │legături │ │ │ │ │
│ │funcţionale │ │ │ │ │
│ │între │ │ │ │ │
│ │autorităţile │ │ │ │ │
│ │vamale şi │ │ │ │ │
│ │autorităţile de│ │- număr de │ │Autoritatea │
│ │aplicare a │ │investigaţii │ │Vamală Română, │
│ │legii, pentru │2022-2026 │în care a │anual │Poliţia Română, │
│ │detectarea │ │fost folosit │ │Poliţia de │
│ │activităţilor │ │sprijinul │ │Frontieră Română │
│ │suspecte de │ │D.G.V. │ │ │
│ │acoperire a │ │ │ │ │
│ │unor activităţi│ │ │ │ │
│ │ilegale legate │ │ │ │ │
│ │de traficul de │ │ │ │ │
│ │droguri şi │ │ │ │ │
│ │activităţi de │ │ │ │ │
│ │spălare de bani│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│ │5.1.4. │ │ │ │ │
│ │Cooperare cu │ │ │ │Direcţia de │
│ │parteneri din │ │- număr de │ │Investigare a │
│ │ţări membre şi │ │investigaţii │ │Infracţiunilor de│
│ │non membre U.E.│ │derulate cu │ │Criminalitate │
│ │şi implicarea │2022-2026 │sprijinul │anual │Organizată şi │
│ │în investigaţii│ │EUROJUST, │ │Terorism, Poliţia│
│ │a agenţiilor │ │EUROPOL şi │ │Română, │
│ │U.E. precum │ │FRONTEX │ │Poliţia de │
│ │EUROJUST, │ │ │ │Frontieră Română │
│ │EUROPOL şi │ │ │ │ │
│ │FRONTEX. │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│ │5.1.5. │ │ │ │Direcţia de │
│ │Cooperare cu │ │ │ │Investigare a │
│ │ţările cu risc │ │- număr de │ │Infracţiunilor de│
│ │ridicat din │2022-2026 │investigaţii │anual │Criminalitate │
│ │perspectiva │ │în care s-a │ │Organizată şi │
│ │producţiei şi a│ │cooperat │ │Terorism, Poliţia│
│ │traficului de │ │ │ │Română. │
│ │droguri. │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│ │5.2.1. │ │ │ │ │
│ │Identificarea │ │ │ │ │
│ │în cadrul │ │ │ │ │
│ │investigaţiilor│ │ │ │Direcţia de │
│ │a veniturilor │ │ │ │Investigare a │
│ │şi bunurilor │ │- bunuri │ │Infracţiunilor de│
│ │rezultate din │2022-2026 │confiscate/ │anual │Criminalitate │
│ │săvârşirea │ │valorificate │ │Organizată şi │
│ │infracţiunilor │ │ │ │Terorism, Poliţia│
│ │de trafic de │ │ │ │Română. │
│ │droguri şi │ │ │ │ │
│5.2. │confiscarea │ │ │ │ │
│Intensificarea│acestora │ │ │ │ │
│aplicării ├───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│mecanismelor │5.2.2. │ │ │ │ │
│de │Cooperarea cu │ │ │ │Direcţia de │
│identificare │ţările cu risc │ │ │ │Investigare a │
│şi punere sub │ridicat din │ │- număr │ │Infracţiunilor de│
│sechestru a │perspectiva │ │investigaţii │ │Criminalitate │
│bunurilor şi │producţiei şi a│ │financiare │ │Organizată şi │
│valorilor │traficului de │2022-2026 │iniţiate │anual │Terorism, Poliţia│
│rezultate ca │droguri pentru │ │- bunuri │ │Română, Agenţia │
│urmare a │facilitarea │ │confiscate │ │Naţională de │
│săvârşirii de │accesului la │ │ │ │Administrare a │
│infracţiuni la│informaţii │ │ │ │Bunurilor │
│regimul │financiare şi │ │ │ │Indisponibilizate│
│drogurilor şi │de altă natură │ │ │ │ │
│precursorilor ├───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────────────┤
│ │5.2.3. │ │ │ │ │
│ │Valorificarea │ │ │ │ │
│ │bunurilor, │ │ │ │Agenţia Naţională│
│ │inclusiv a │ │- sume de │ │de Administrare │
│ │sumelor de bani│ │bani │ │Fiscală, Agenţia │
│ │provenite din │2022-2026 │recuperate │anual │Naţională de │
│ │săvârşirea de │ │- bunuri │ │Administrare a │
│ │infracţiuni la │ │valorificate │ │Bunurilor │
│ │regimul │ │ │ │Indisponibilizate│
│ │drogurilor şi │ │ │ │ │
│ │precursorilor │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────────┴────────────┴─────────────┴────────┴─────────────────┘
Obiectiv general 6: întărirea capacităţii de detecţie a cantităţilor mari de droguri, precursori şi pre-precursori traficate pe teritoriul României 6.1. Intensificarea utilizării de tehnologii eficiente în identificarea şi investigarea grupărilor de criminalitate organizată implicate în traficarea drogurilor în şi prin România, precum şi în ţări U.E. sau non U.E., care utilizează rutele de trafic comerciale consacrate (canale legale). 6.2. Creşterea capacităţii de detecţie a cantităţilor mari de droguri la nivelul structurilor de aplicare a legii cu atribuţii directe în combaterea traficului de droguri.
┌──────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────┬────────┬──────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│6.1. │6.1.1. │ │ │ │ │
│Intensificarea│Utilizarea unor│ │- număr de │ │ │
│utilizării de │tehnologii │ │cazuri în care│ │Poliţia │
│tehnologii │eficiente, │ │au fost │ │Română, │
│eficiente în │capabile să │ │utilizate │ │Direcţia de │
│identificarea │detecteze şi să│ │tehnologii noi│ │Investigare a │
│şi │monitorizeze │2022-2026 │- număr de │anual │Infracţiunilor│
│investigarea │comunicările │ │cazuri în care│ │de │
│grupărilor de │membrilor │ │au fost │ │Criminalitate │
│criminalitate │grupărilor │ │identificate │ │Organizată şi │
│organizată │infracţionale │ │droguri │ │Terorism │
│implicate în │organizate │ │ │ │ │
│traficarea │ │ │ │ │ │
│drogurilor în ├───────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│şi prin │6.1.2. │ │ │ │ │
│România, │Utilizarea cu │ │ │ │ │
│precum şi în │precădere a │ │- număr de │ │ │
│ţări U.E. sau │analizelor de │ │analize de │ │Autoritatea │
│non U.E., care│risc pentru │ │risc generate │ │Vamală Română,│
│utilizează │identificarea │ │pe baza cărora│ │Poliţia │
│rutele de │transporturilor│2022-2026 │s-au efectuat │anual │Română, │
│trafic │de mărfuri │ │controale - - │ │Poliţia de │
│comerciale │suspecte în │ │cantităţi de │ │Frontieră │
│consacrate │care ar putea │ │droguri │ │Română │
│(canale │fi disimulate │ │confiscate │ │ │
│legale) │droguri. │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │6.2.1. │ │ │ │ │
│ │Utilizarea unor│ │ │ │ │
│ │tehnologii │ │ │ │ │
│ │eficiente de │ │ │ │ │
│ │control de │ │ │ │ │
│ │securitate, de │ │- număr de │ │ │
│ │tip scanare, │ │cazuri în care│ │ │
│ │capabile să │ │au fost │ │ │
│ │detecteze │ │utilizate │ │ │
│ │drogurile şi │ │măsurile de │ │ │
│ │precursorii de │ │control │ │Autoritatea │
│ │droguri pentru │ │- număr de │ │Vamală Română,│
│ │containere, │ │cazuri în care│ │Poliţia de │
│ │camioane, nave,│2022-2026 │au fost │anual │Frontieră │
│ │concentrându-se│ │identificate │ │Română, │
│ │asupra │ │droguri ca │ │Poliţia │
│ │porturilor de │ │urmare a │ │Română. │
│ │mari │ │utilizării │ │ │
│ │dimensiuni, │ │tehnologiilor │ │ │
│ │aeroporturilor,│ │de control si │ │ │
│ │gărilor de tren│ │securitate │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │principalelor │ │ │ │ │
│ │puncte de │ │ │ │ │
│ │trecere a │ │ │ │ │
│ │frontierei │ │ │ │ │
│ │terestre. │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │6.2.2. │ │ │ │ │
│ │Utilizarea cu │ │ │ │ │
│ │precădere a │ │ │ │ │
│ │analizei de │ │ │ │ │
│ │risc, a │ │ │ │ │
│ │metodelor de │ │- număr │ │ │
│ │investigare şi │ │controale │ │ │
│ │a altor │ │efectuate pe │ │Autoritatea │
│6.2. Creşterea│politici, │ │baza │ │Vamală Română,│
│capacităţii de│controale şi │ │analizelor de │ │Poliţia de │
│detecţie a │proceduri │2022-2026 │risc │anual │Frontieră │
│cantităţilor │relevante │ │- număr │ │Română, │
│mari de │pentru │ │capturi/ │ │Poliţia │
│droguri la │combaterea │ │cantităţi de │ │Română. │
│nivelul │traficului de │ │droguri │ │ │
│structurilor │droguri, în │ │confiscate │ │ │
│de aplicare a │punctele majore│ │ │ │ │
│legii cu │de intrare şi │ │ │ │ │
│atribuţii │ieşire a │ │ │ │ │
│directe în │traficului de │ │ │ │ │
│combaterea │droguri │ │ │ │ │
│traficului de ├───────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│droguri │6.2.3. │ │ │ │ │
│ │Colaborare cu │ │ │ │ │
│ │Organizaţia │ │ │ │ │
│ │Mondială a │ │ │ │Autoritatea │
│ │Vămilor pentru │ │- număr mesaje│ │Vamală Română,│
│ │dezvoltarea │2022-2026 │operative │anual │Poliţia │
│ │metodelor de │ │schimbate │ │Română. │
│ │analiză de risc│ │ │ │ │
│ │şi de control │ │ │ │ │
│ │pentru detecţia│ │ │ │ │
│ │drogurilor │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │6.2.4. │ │ │ │ │
│ │înfiinţarea de │ │ │ │ │
│ │echipe comune │ │ │ │ │
│ │de control │ │- număr echipe│ │Autoritatea │
│ │pentru │ │de │ │Vamală Română,│
│ │facilitarea │ │control │ │Poliţia de │
│ │detecţiei │2022-2026 │- număr │anual │Frontieră │
│ │drogurilor │ │unităţi de │ │Română, │
│ │(vamă, poliţie,│ │analiză de │ │Poliţia │
│ │poliţie de │ │risc │ │Română. │
│ │frontieră) şi │ │ │ │ │
│ │unităţi de │ │ │ │ │
│ │analiză de risc│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │6.2.5. Iniţiere│ │ │ │ │
│ │cooperare cu │ │ │ │ │
│ │autorităţile │ │- număr de │ │Autoritatea │
│ │aeronautice │ │întâlniri │ │Vamală Română,│
│ │civile şi │ │periodice cu │ │Poliţia de │
│ │maritime │2022-2026 │reprezentanţii│anual │Frontieră │
│ │relevante │ │autorităţilor │ │Română, │
│ │pentru │ │aeronautice │ │Poliţia │
│ │detectarea │ │civile şi │ │Română. │
│ │drogurilor în │ │maritime │ │ │
│ │aeroporturi şi │ │ │ │ │
│ │porturi │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────┴────────┴──────────────┘
Obiectiv general 7: Consolidarea mecanismului de control al circuitului licit al precursorilor şi medicamentelor cu conţinut stupefiant şi de combatere a deturnării acestora precum şi prevenirea şi combaterea producţiei de droguri şi a cultivării ilicite a plantelor cu conţinut stupefiant. 7.1. Prevenirea şi combaterea deturnării şi traficării precursorilor şi pre-precursorilor de droguri şi identificarea laboratoarelor clandestine de droguri. 7.2. Dezvoltarea mecanismelor de monitorizare şi control a circuitului legal a medicamentelor cu conţinut psihotrop şi stupefiant. 7.3. Creşterea capacităţii prevenire şi combatere a cultivării ilicite a canabisului în România.
┌─────────────────┬───────────────┬────────────┬────────────┬────────┬──────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├─────────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.1.1. │ │ │ │ │
│ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │
│ │circuitului │ │-număr/tip │ │Agenţia │
│ │licit al │2022-2026 │măsuri │anual │Naţională │
│ │precursorilor │ │ │ │Antidrog │
│ │în scopul │ │ │ │ │
│ │prevenirii │ │ │ │ │
│ │deturnării │ │ │ │ │
│ │acestora. │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.1.2. Schimb │ │ │ │ │
│ │de date şi │ │ │ │ │
│ │informaţii cu │ │ │ │ │
│ │autorităţile │ │ │ │Direcţia de │
│ │vamale cu │ │ │ │Investigare a │
│ │privire la │ │ │ │Infracţiunilor│
│ │detectarea │ │ │ │de │
│ │importului de │ │- număr │ │Criminalitate │
│ │pre-precursori,│2022-2026 │investigaţii│anual │Organizată şi │
│ │precursori şi │ │iniţiate │ │Terorism, │
│ │echipamente ce │ │ │ │Poliţia │
│ │pot fi folosite│ │ │ │Română, │
│ │pentru │ │ │ │Autoritatea │
│ │înfiinţarea │ │ │ │Vamală Română.│
│ │unor │ │ │ │ │
│ │laboratoare │ │ │ │ │
│ │clandestine de │ │ │ │ │
│7.1. Prevenirea │droguri. │ │ │ │ │
│şi combaterea ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│deturnării şi │7.1.3 │ │ │ │ │
│traficării │.Culegerea de │ │ │ │ │
│precursorilor şi │date şi │ │ │ │ │
│pre-precursorilor│informaţii cu │ │ │ │ │
│de droguri şi │valoare │ │ │ │ │
│identificarea │operativă şi │ │ │ │ │
│laboratoarelor │valorificarea │ │- număr de │ │ │
│clandestine de │acestora în │2022-2026 │investigaţii│anual │Poliţia Română│
│droguri. │procesul penal,│ │iniţiate │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │
│ │înfiinţarea │ │ │ │ │
│ │unor │ │ │ │ │
│ │laboratoare │ │ │ │ │
│ │clandestine de │ │ │ │ │
│ │droguri. │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.1.4. │ │ │ │ │
│ │Instruirea │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │
│ │din cadrul │ │ │ │Direcţia de │
│ │structurilor cu│ │ │ │Investigare a │
│ │competenţe în │ │ │ │Infracţiunilor│
│ │domeniu cu │ │ │ │de │
│ │privire la │ │ │ │Criminalitate │
│ │modalităţile de│ │ │ │Organizată şi │
│ │deturnare a │ │ │ │Terorism, │
│ │precursorilor │ │- număr │ │Autoritatea │
│ │şi de import a │2022-2026 │sesiuni │anual │Vamală Română,│
│ │pre- │ │instruire │ │Agenţia │
│ │precursorilor │ │ │ │Naţională │
│ │şi cu privire │ │ │ │Antidrog, │
│ │la │ │ │ │Poliţia de │
│ │echipamentele │ │ │ │Frontieră │
│ │şi substanţele │ │ │ │Română, │
│ │cu dublă │ │ │ │Politia │
│ │utilizare │ │ │ │Română. │
│ │folosite în │ │ │ │ │
│ │producţia de │ │ │ │ │
│ │droguri │ │ │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │ │ │- număr │ │ │
│ │7.2.1. │ │sesizări │ │ │
│ │Identificarea │ │transmise │ │ │
│ │unor anomalii │ │către │ │ │
│ │în cererea de │ │- organele │ │Ministerul │
│ │medicamente cu │ │de aplicare │ │Sănătăţii, │
│ │conţinut │2022-2026 │a legii │anual │Poliţia │
│ │stupefiant │ │- număr │ │Română. │
│ │pentru │ │întâlniri │ │ │
│ │prevenirea │ │periodice │ │ │
│ │deturnării │ │intre │ │ │
│ │acestora │ │actorii │ │ │
│ │ │ │relevanţi │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.2.2. │ │- semnalări │ │ │
│ │Utilizarea unor│ │transmise │ │ │
│ │platforme │ │către │ │ │
│ │informatice │ │organele de │ │ │
│7.2. Dezvoltarea │pentru │2022-2026 │aplicare a │anual │Ministerul │
│mecanismelor de │monitorizarea │ │legii, ca │ │Sănătăţii │
│monitorizare si │distribuţiei │ │urmare a │ │ │
│control a │medicamentelor │ │utilizării │ │ │
│circuitului legal│cu conţinut │ │platformelor│ │ │
│a medicamentelor │stupefiant │ │informatice │ │ │
│cu conţinut ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│psihotrop şi │7.2.3. │ │ │ │ │
│stupefiant │Organizarea │ │ │ │ │
│ │unor întâlniri │ │ │ │ │
│ │şi seminarii cu│ │ │ │ │
│ │asociaţiile │ │ │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │
│ │relevante din │ │ │ │ │
│ │domeniu, pentru│ │ │ │ │
│ │creşterea │ │- număr │ │Ministerul │
│ │gradului de │2022-2026 │întâlniri │anual │Sănătăţii, │
│ │conştientizare │ │organizate │ │Poliţia │
│ │cu privire la │ │ │ │Română. │
│ │implicaţiile │ │ │ │ │
│ │legale şi │ │ │ │ │
│ │pericolul │ │ │ │ │
│ │reprezentat de │ │ │ │ │
│ │deturnarea │ │ │ │ │
│ │medicamentelor │ │ │ │ │
│ │cu conţinut │ │ │ │ │
│ │stupefiant │ │ │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.3.1. Schimb │ │ │ │ │
│ │de date şi │ │ │ │ │
│ │informaţii cu │ │ │ │Direcţia de │
│ │autorităţile │ │ │ │Investigare a │
│ │vamale cu │ │- număr │ │Infracţiunilor│
│ │privire la │ │informaţii │ │de │
│ │detectarea │ │valorificate│ │Criminalitate │
│ │importurilor de│2022-2026 │- număr │anual │Organizată şi │
│ │echipamente ce │ │cazuri │ │Terorism, │
│ │pot fi folosite│ │echipamente │ │Autoritatea │
│ │pentru │ │detectate │ │Vamală Română,│
│ │înfiinţarea │ │ │ │Poliţia │
│ │unor culturi │ │ │ │Română. │
│ │ilegale de │ │ │ │ │
│ │canabis │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.3.2. │ │ │ │ │
│ │Culegerea de │ │ │ │ │
│ │date şi │ │ │ │Direcţia de │
│ │informaţii cu │ │ │ │Investigare a │
│ │valoare │ │ │ │Infracţiunilor│
│ │operativă │ │- număr de │ │de │
│ │privind │2022-2026 │investigaţii│anual │Criminalitate │
│ │cultivarea │ │iniţiate │ │Organizată şi │
│ │ilicită de │ │ │ │Terorism, │
│ │canabis indoor │ │ │ │Poliţia │
│ │şi outdoor şi │ │ │ │Română. │
│ │valorificarea │ │ │ │ │
│ │acestora în │ │ │ │ │
│ │procesul penal.│ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.3.3. │ │ │ │ │
│ │Pregătirea │ │ │ │ │
│ │specialiştilor │ │ │ │ │
│ │din cadrul │ │ │ │ │
│ │structurilor │ │ │ │Direcţia de │
│7.3. Creşterea │competente din │ │ │ │Investigare a │
│capacităţii │cadrul │ │ │ │Infracţiunilor│
│prevenire şi │Ministerului │ │ │ │de │
│combatere a │Agriculturii, │ │ │ │Criminalitate │
│cultivării │Poliţiei │ │ │ │Organizată şi │
│ilicite a │Române, │ │ │ │Terorism, │
│canabisului în │Poliţiei de │ │- număr │ │Autoritatea │
│România │Frontieră şi │2022-2026 │întâlniri │anual │Vamală Română,│
│ │ale Autorităţii│ │periodice │ │Agenţia │
│ │Vamale Române │ │organizate │ │Naţională │
│ │cu privire la │ │ │ │Antidrog, │
│ │capacitatea de │ │ │ │Poliţia de │
│ │identificare a │ │ │ │Frontieră │
│ │activităţilor │ │ │ │Română, │
│ │cu potenţial │ │ │ │Poliţia │
│ │infracţional in│ │ │ │Română. │
│ │legătură cu │ │ │ │ │
│ │producţia │ │ │ │ │
│ │ilicită a │ │ │ │ │
│ │canabisului in │ │ │ │ │
│ │România. │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────────┤
│ │7.3.4. │ │ │ │ │
│ │Cooperarea cu │ │ │ │ │
│ │sectorul │ │ │ │ │
│ │privat, in │ │ │ │ │
│ │scopul │ │ │ │ │
│ │identificării │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │Direcţia de │
│ │comercializare │ │ │ │Investigare a │
│ │a │ │- număr │ │Infracţiunilor│
│ │echipamentelor │ │întâlniri │ │de │
│ │ce pot fi │2022-2026 │periodice │anual │Criminalitate │
│ │folosite pentru│ │organizate │ │Organizată şi │
│ │înfiinţarea de │ │ │ │Terorism, │
│ │culturi ilegale│ │ │ │Poliţia │
│ │de canabis sau │ │ │ │Română. │
│ │a seminţelor de│ │ │ │ │
│ │canabis, precum│ │ │ │ │
│ │şi în scopul │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirii │ │ │ │ │
│ │bazelor de date│ │ │ │ │
│ │deţinute de │ │ │ │ │
│ │sectorul privat│ │ │ │ │
└─────────────────┴───────────────┴────────────┴────────────┴────────┴──────────────┘
Obiectiv general 8: Intensificarea monitorizării eficace a canalelor logistice şi digitale legale folosite pentru distribuţia de droguri în volum mediu şi mic şi sporirea confiscărilor de substanţe ilicite prin intermediul acestor canale, în strânsă cooperare cu sectorul privat 8.1. Creşterea capacităţii de identificare a pieţelor de droguri din mediul virtual şi a furnizorilor de droguri pe piaţa din România. 8.2. Intensificarea şi diversificarea metodelor de detectare a drogurilor şi precursorilor de droguri care fac obiectul traficului prin utilizarea serviciilor poştale şi curierat.
┌──────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┬────────┬──────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │8.1.1. │ │ │ │ │
│ │Investigarea │ │ │ │ │
│ │noilor metode │ │ │ │ │
│ │tehnologice, │ │ │ │Direcţia de │
│ │în special │ │- număr de │ │Investigare a │
│ │criptarea, │ │metode │ │Infracţiunilor│
│ │utilizate de │ │tehnologice │ │de │
│ │grupările de │2022-2026 │identificate │anual │Criminalitate │
│ │criminalitate │ │- număr │ │Organizată şi │
│ │organizată │ │grupări │ │Terorism, │
│ │care activează│ │identificate │ │Poliţia │
│ │pe pieţele │ │ │ │Română. │
│ │drogurilor │ │ │ │ │
│ │tradiţionale │ │ │ │ │
│ │si virtuale. │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │8.1.2. │ │ │ │ │
│ │Aplicarea de │ │ │ │ │
│ │instrumente │ │ │ │ │
│ │specifice de │ │ │ │Direcţia de │
│ │investigare │ │ │ │Investigare a │
│ │on-line a │ │- instrumente │ │Infracţiunilor│
│8.1. Creşterea│grupărilor de │ │specifice de │ │de │
│capacităţii de│criminalitate │2022-2026 │investigare │anual │Criminalitate │
│identificare a│organizată │ │on-line │ │Organizată şi │
│pieţelor de │care folosesc │ │aplicate │ │Terorism, │
│droguri din │mediul virtual│ │ │ │Poliţia │
│mediul virtual│pentru │ │ │ │Română. │
│şi a │aprovizionare │ │ │ │ │
│furnizorilor │sau │ │ │ │ │
│de droguri pe │distribuţie a │ │ │ │ │
│piaţa din │drogurilor. │ │ │ │ │
│România ├──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │8.1.3. Schimb │ │ │ │ │
│ │de informaţii │ │ │ │ │
│ │cu privire la │ │ │ │ │
│ │acţiuni, │ │ │ │ │
│ │detectări de │ │ │ │ │
│ │droguri în │ │ │ │ │
│ │colete sau │ │- număr │ │ │
│ │corespondenţă │ │investigaţii │ │Direcţia de │
│ │internaţională│ │iniţiate │ │Investigare a │
│ │cu autorităţi │ │- număr │ │Infracţiunilor│
│ │de aplicare a │2022-2026 │capturi de │anual │de │
│ │legii din │ │droguri │ │Criminalitate │
│ │cadrul │ │detectate în │ │Organizată şi │
│ │statelor UE │ │colete/ │ │Terorism, │
│ │sau non UE şi │ │corespondenţă │ │Poliţia Română│
│ │cooperare prin│ │internaţională│ │ │
│ │intermediul │ │ │ │ │
│ │Europol, │ │ │ │ │
│ │Eurojust şi a │ │ │ │ │
│ │ataşaţilor de │ │ │ │ │
│ │interne ai │ │ │ │ │
│ │României. │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │8.2.1. │ │ │ │ │
│ │Utilizarea de │ │ │ │ │
│ │mijloace şi │ │ │ │ │
│ │echipamente, │ │ │ │ │
│ │precum câinii │ │ │ │Autoritatea │
│ │dresaţi pentru│ │- acţiuni │ │Vamală Română,│
│ │detectare şi/ │ │comune │ │Poliţia de │
│ │sau maşinile │2022-2026 │efectuate │anual │Frontieră │
│ │cu raze X şi │ │- mijloace şi │ │Română, │
│ │schimb de bune│ │echipamente │ │Poliţia │
│ │practici │ │utilizate │ │Română. │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │monitorizarea │ │ │ │ │
│ │expedierilor │ │ │ │ │
│ │poştale │ │ │ │ │
│ │suspecte. │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │8.2.2. │ │ │ │Autoritatea │
│ │Încheierea │ │ │ │Vamală Română,│
│ │unor │ │ │ │Poliţia de │
│8.2. │memorandumuri │ │ │ │Frontieră │
│Intensificarea│de înţelegere │ │ │ │Română, │
│şi │şi schimb de │ │- număr de │ │Poliţia │
│diversificarea│date între │ │întâlniri │ │Română. │
│metodelor de │autorităţile │ │periodice/ │ │Ministerului │
│detectare a │de aplicare a │ │seminarii │ │Cercetării, │
│drogurilor şi │legii, │2022-2026 │organizate │anual │Inovării şi │
│precursorilor │serviciile │ │- număr │ │Digitalizării │
│de droguri │vamale, │ │memorandumuri │ │Autoritatea │
│care fac │serviciile │ │încheiate │ │Naţională │
│obiectul │poştale şi de │ │ │ │pentru │
│traficului │curierat rapid│ │ │ │Administrare │
│prin │şi prestatorii│ │ │ │şi │
│utilizarea │de servicii de│ │ │ │Reglementare │
│serviciilor │plată │ │ │ │în Comunicaţii│
│poştale şi │electronică. │ │ │ │ │
│curierat. ├──────────────┼────────────┼──────────────┼────────┼──────────────┤
│ │8.2.3. Analiza│ │ │ │ │
│ │fezabilităţii │ │ │ │Autoritatea │
│ │operaţionale a│ │ │ │Vamală Română,│
│ │modului în │ │ │ │Poliţia de │
│ │care │ │ │ │Frontieră │
│ │serviciile │ │ │ │Română, │
│ │poştale şi de │ │ │ │Poliţia │
│ │curierat │ │ │ │Română, │
│ │expres pot │ │ │ │Ministerului │
│ │detecta şi │2022-2026 │- analiză │anual │Cercetării, │
│ │preveni │ │realizată │ │Inovării şi │
│ │distribuţia de│ │ │ │Digitalizării │
│ │substanţe │ │ │ │Autoritatea │
│ │ilicite în │ │ │ │Naţională │
│ │coletele de │ │ │ │pentru │
│ │expediţie │ │ │ │Administrare │
│ │livrate prin │ │ │ │şi │
│ │intermediul │ │ │ │Reglementare │
│ │serviciilor │ │ │ │în Comunicaţii│
│ │poştale. │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┴────────┴──────────────┘
III. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII OPERAŢIONALE DE RĂSPUNS - COOPERARE INTERNAŢIONALĂ, MONITORIZARE ŞI COORDONARE. III.1. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ Obiectiv general 9: Consolidarea angajamentului României, asumat prin documentele internaţionale şi prin cele bilaterale sau multilaterale la care ţara noastră este parte şi a poziţiei de partener activ în efortul mondial de reducere a cererii şi ofertei de droguri precum şi a deturnării şi traficului de precursori. Obiective specifice: 9.1. Asigurarea unei prezenţe active în cadrul mecanismelor europene de coordonare a politicii UE în materie de droguri, atât pe componenta de reducere a ofertei de droguri, cât şi cea de reducere a cererii de droguri, precum şi în domeniul coordonării, cooperării internaţionale, cercetării, monitorizării şi evaluării, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea României de stat membru şi implicării în procesul decizional de la nivelul UE. 9.2. Consolidarea şi dezvoltarea rolului României în cadrul forurilor internaţionale implicate în definirea politicii mondiale în materie de droguri, în scopul coordonării acţiunilor şi eforturilor mondiale de prevenire a consumului şi de combatere a traficului ilicit de droguri, precum şi dezvoltarea cooperării şi continuarea implicării în proiecte/iniţiative comune din domeniul drogurilor, derulate în cadru bilateral sau în format multilateral.
┌───────────────┬────────────────┬────────────┬───────────┬────────┬──────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili │
│ │ │ │ │evaluare│ │
├───────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│ │9.1.1. │ │ │ │ │
│ │Participarea │ │ │ │ │
│ │punctuală a │ │ │ │ │
│ │reprezentanţilor│ │ │ │ │
│ │României la │ │ │ │ │
│ │activităţi de │ │ │ │ │
│9.1. Asigurarea│afaceri │ │ │ │ │
│unei prezenţe │europene, │ │ │ │ │
│active în │derulate în │ │ │ │ │
│cadrul │ţară, în │ │ │ │ │
│mecanismelor │străinătate sau │ │ │ │ │
│europene de │în sistem de │ │ │ │ │
│coordonare şi │videoconferinţă,│ │ │ │ │
│cooperare în │organizate la │ │ │ │ │
│materie de │nivelul │ │ │ │ │
│droguri, atât │structurilor de │ │ │ │Agenţia │
│pe componenta │lucru şi de │ │ │ │Naţională │
│de reducere a │decizie ale │ │ │ │Antidrog, │
│ofertei de │instituţiilor │ │ │ │Poliţia │
│droguri, cât şi│Uniunii │ │ │ │Română, │
│cea de reducere│Europene, în │ │ │ │Ministerul │
│a cererii de │contextul │ │ │ │Afacerilor │
│droguri, precum│cooperării │ │- număr de │ │Externe, │
│şi în domeniul │poliţieneşti, │2022-2026 │participări│anual │Direcţia de │
│coordonării, │procesului de │ │ │ │Investigare │
│cooperării │adoptare/ │ │ │ │Infracţiunilor│
│internaţionale,│aprobare a │ │ │ │de │
│cercetării, │proiectelor de │ │ │ │Criminalitate │
│monitorizării │acte legislative│ │ │ │Organizată şi │
│şi evaluării, │sau │ │ │ │Terorism, │
│în vederea │nelegislative, │ │ │ │Ministerul │
│îndeplinirii │precum şi de │ │ │ │Sănătăţii. │
│obligaţiilor ce│definire a │ │ │ │ │
│decurg din │politicilor UE │ │ │ │ │
│calitatea │în materie de │ │ │ │ │
│României de │droguri, pentru │ │ │ │ │
│stat membru şi │promovarea │ │ │ │ │
│implicării în │interesului │ │ │ │ │
│procesul │României în │ │ │ │ │
│decizional de │cadrul acestora │ │ │ │ │
│la nivelul UE │şi armonizarea │ │ │ │ │
│ │legislaţiei şi │ │ │ │ │
│ │politicilor │ │ │ │ │
│ │naţionale cu │ │ │ │ │
│ │cele stabilite │ │ │ │ │
│ │la nivel │ │ │ │ │
│ │european │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼──────────────┤
│9.2. │9.2.1. │ │ │ │ │
│Consolidarea şi│Participarea │ │ │ │ │
│dezvoltarea │punctuală a │ │ │ │ │
│rolului │reprezentanţilor│ │ │ │ │
│României în │României la │ │ │ │ │
│cadrul │activităţi de │ │ │ │ │
│forurilor │cooperare │ │ │ │ │
│internaţionale │internaţională │ │ │ │ │
│implicate în │derulate în │ │ │ │ │
│definirea │ţară, în │ │ │ │ │
│politicii │străinătate sau │ │ │ │ │
│mondiale în │în sistem de │ │ │ │Agenţia │
│materie de │videoconferinţă,│ │ │ │Naţională │
│droguri, în │organizate în │ │ │ │Antidrog, │
│scopul │marja forurilor │ │ │ │Poliţia │
│coordonării │internaţionale/ │ │ │ │Română, │
│acţiunilor şi │UE sau în cadrul│ │ │ │Ministerul │
│eforturilor │unor proiecte/ │ │ │ │Afacerilor │
│mondiale de │iniţiative │ │- număr de │ │Externe, │
│prevenire a │comune din │2022-2026 │participări│anual │Direcţia de │
│consumului şi │domeniul │ │ │ │Investigare │
│de combatere a │drogurilor, │ │ │ │Infracţiunilor│
│traficului │pentru │ │ │ │de │
│ilicit de │promovarea │ │ │ │Criminalitate │
│droguri, precum│interesului │ │ │ │Organizată şi │
│şi dezvoltarea │României în │ │ │ │Terorism, │
│cooperării şi │cadrul acestora,│ │ │ │Ministerul │
│continuarea │cooperare │ │ │ │Sănătăţii. │
│implicării în │poliţienească, │ │ │ │ │
│proiecte/ │dezvoltarea │ │ │ │ │
│iniţiative │relaţiilor │ │ │ │ │
│comune din │parteneriale şi │ │ │ │ │
│domeniul │armonizarea │ │ │ │ │
│drogurilor, │legislaţiei şi │ │ │ │ │
│derulate în │politicilor │ │ │ │ │
│cadru bilateral│naţionale cu │ │ │ │ │
│sau în format │cele stabilite │ │ │ │ │
│multilateral. │la nivel │ │ │ │ │
│ │mondial. │ │ │ │ │
└───────────────┴────────────────┴────────────┴───────────┴────────┴──────────────┘
III.2. CERCETARE, EVALUARE, INFORMARE Obiectiv general 10: Dezvoltarea şi consolidarea unui sistem integrat şi flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, în vederea utilizării celor mai recente informaţii în procesul decizional şi al formulării şi aplicării răspunsurilor din domeniul sănătăţii publice şi securităţii cetăţenilor. Obiective specifice: 10.1. Dezvoltarea şi implementarea instrumentelor de supraveghere epidemiologică pentru a obţine şi analiza cele mai recente date privind modelele şi tendinţele survenite în consumul de droguri. 10.2. Promovarea rolului ANA drept centru de excelenţă în furnizarea de date şi informaţii referitoare la droguri şi precursori în România. 10.3. Dezvoltarea sistemului de avertizare timpurie (EWS).
┌──────────────┬────────────────┬────────────┬───────────┬────────┬────────────┐
│Obiective │ │Perioada de │ │Termen │ │
│specifice │Activităţi │implementare│Indicatori │de │Responsabili│
│ │ │ │ │evaluare│ │
├──────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.1. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│ │analiza datelor │ │- număr │ │ │
│ │rezultate din │ │baze de │ │ │
│ │implementarea │ │date │ │ │
│ │indicatorilor │ │curăţate │ │Agenţia │
│ │epidemiologici │ │- număr │ │Naţională │
│ │cheie şi a celor│2022-2026 │baze de │anual │Antidrog │
│ │dezvoltaţi la │ │date │ │Ministerul │
│ │nivel naţional -│ │extrase │ │Sănătăţii │
│ │indicatorul │ │- număr │ │ │
│ │admitere la │ │analize │ │ │
│ │tratament ca │ │semestriale│ │ │
│ │urmare a │ │/anuale │ │ │
│ │consumului de │ │ │ │ │
│ │droguri (TDI). │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.2. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│ │analiza datelor │ │ │ │ │
│ │rezultate din │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │
│ │indicatorilor │ │ │ │ │
│ │epidemiologici │ │ │ │ │
│ │cheie şi a celor│ │- bază de │ │Agenţia │
│ │dezvoltaţi la │ │date │ │Naţională │
│ │nivel naţional -│2022-2026 │curăţată │anual │Antidrog │
│ │Indicatorul │ │- analiză │ │Ministerul │
│ │decese ca urmare│ │anuală │ │Sănătăţii │
│ │a consumului de │ │ │ │ │
│ │droguri şi │ │ │ │ │
│ │mortalitate în │ │ │ │ │
│ │rândul │ │ │ │ │
│ │consumatorilor │ │ │ │ │
│ │de droguri │ │ │ │ │
│ │(DRD). │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.3. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│ │analiza datelor │ │ │ │ │
│ │rezultate din │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │
│ │indicatorilor │ │- bază de │ │Agenţia │
│ │epidemiologici │ │date │ │Naţională │
│ │cheie şi a celor│2022-2026 │curăţată │anual │Antidrog │
│ │dezvoltaţi la │ │- analiză │ │Ministerul │
│ │nivel naţional -│ │anuală │ │Sănătăţii │
│ │Indicatorul boli│ │ │ │ │
│ │infecţioase │ │ │ │ │
│ │asociate │ │ │ │ │
│ │consumului de │ │ │ │ │
│ │droguri. (DRID).│ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.4. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│ │analiza datelor │ │ │ │ │
│ │rezultate din │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │- bază de │ │ │
│ │indicatorilor │ │date │ │Agenţia │
│10.1. │epidemiologici │2022-2026 │curăţată │anual │Naţională │
│Dezvoltarea şi│cheie şi a celor│ │- analiză │ │Antidrog │
│implementarea │dezvoltaţi la │ │anuală │ │ │
│instrumentelor│nivel naţional -│ │ │ │ │
│de │Consumul │ │ │ │ │
│supraveghere │problematic de │ │ │ │ │
│epidemiologică│droguri (PDU). │ │ │ │ │
│pentru a ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│obţine şi a │10.1.5. │ │ │ │ │
│analiza cele │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│mai recente │analiza datelor │ │ │ │ │
│date privind │rezultate din │ │- │ │ │
│modelele şi │implementarea │ │metodologie│ │ │
│tendinţele │indicatorilor │ │- bază de │ │Agenţia │
│survenite în │epidemiologici │2022-2026 │date │anual │Naţională │
│consumul de │cheie şi a celor│ │curăţată │ │Antidrog │
│droguri │dezvoltaţi la │ │- analiză │ │ │
│ │nivel naţional -│ │ │ │ │
│ │Studiul în │ │ │ │ │
│ │populaţia │ │ │ │ │
│ │generală (GPS). │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.6. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│ │analiza datelor │ │ │ │ │
│ │rezultate din │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │
│ │indicatorilor │ │ │ │ │
│ │epidemiologici │ │- │ │Agenţia │
│ │cheie şi a celor│ │metodologie│ │Naţională │
│ │dezvoltaţi la │2022-2026 │- bază de │anual │Antidrog │
│ │nivel naţional -│ │date │ │Ministerul │
│ │Proiectul │ │curăţată │ │Sănătăţii │
│ │european │ │- analiză │ │ │
│ │referitor la │ │ │ │ │
│ │studiul în şcoli│ │ │ │ │
│ │privind consumul│ │ │ │ │
│ │de alcool şi │ │ │ │ │
│ │alte droguri │ │ │ │ │
│ │(ESPAD). │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.7. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│ │analiza datelor │ │ │ │ │
│ │rezultate din │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │- bază de │ │ │
│ │indicatorilor │ │date │ │Agenţia │
│ │epidemiologici │ │curăţată │ │Naţională │
│ │cheie şi a celor│2022-2026 │- număr │anual │Antidrog │
│ │dezvoltaţi la │ │analize │ │Ministerul │
│ │nivel naţional -│ │semestriale│ │Sănătăţii │
│ │Indicatorul │ │/anuale │ │ │
│ │urgenţe medicale│ │ │ │ │
│ │datorate │ │ │ │ │
│ │consumului de │ │ │ │ │
│ │droguri (ER). │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.8. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea şi│ │ │ │ │
│ │analiza datelor │ │ │ │ │
│ │rezultate din │ │- bază de │ │ │
│ │implementarea │ │date │ │ │
│ │indicatorilor │ │curăţată │ │Agenţia │
│ │epidemiologici │2022-2026 │- număr │anual │Naţională │
│ │cheie şi a celor│ │analize │ │Antidrog │
│ │dezvoltaţi la │ │semestriale│ │ │
│ │nivel naţional -│ │/anuale │ │ │
│ │Servicii de │ │ │ │ │
│ │asistenţă │ │ │ │ │
│ │integrată (SAI) │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.1.9. │ │ │ │Agenţia │
│ │Realizarea de │ │ │ │Naţională │
│ │alte analize ale│2022-2026 │- număr │2026 │Antidrog │
│ │situaţiei, │ │analize │ │Ministerul │
│ │răspunsurilor şi│ │ │ │Sănătăţii │
│ │tendinţelor. │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.1. │ │ │ │ │
│ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │
│ │cuprinse în │ │ │ │ │
│ │acordul de │ │- număr │ │Agenţia │
│ │parteneriat cu │2022-2026 │activităţi │anual │Naţională │
│ │Observatorul │ │ │ │Antidrog │
│ │european de │ │ │ │ │
│ │droguri şi │ │ │ │ │
│ │toxicomanii │ │ │ │ │
│ │(OEDT). │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.2. │ │ │ │ │
│ │Elaborarea şi │ │- raport │ │ │
│ │transmiterea │ │privind │ │Agenţia │
│ │Raportului │2022-2026 │situaţia │anual │Naţională │
│ │privind situaţia│ │drogurilor │ │Antidrog │
│ │drogurilor în │ │în România │ │ │
│ │România. │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.3. │ │ │ │ │
│ │Completarea şi │ │ │ │ │
│ │transmiterea │ │ │ │ │
│ │tabelelor │ │- număr │ │Agenţia │
│ │standard │2022-2026 │tabele │anual │Naţională │
│ │solicitate de │ │standard │ │Antidrog │
│ │Observatorul │ │ │ │ │
│ │European de │ │ │ │ │
│ │Droguri şi │ │ │ │ │
│ │Toxicomanii. │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.4. │ │ │ │ │
│ │Completarea şi │ │ │ │ │
│ │transmiterea │ │ │ │ │
│ │chestionarelor │ │ │ │Agenţia │
│ │anuale │2022-2026 │- număr │anual │Naţională │
│ │solicitate de │ │chestionare│ │Antidrog │
│ │Biroul │ │ │ │ │
│ │Naţiunilor Unite│ │ │ │ │
│ │pentru Droguri │ │ │ │ │
│ │si Criminalitate│ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.5. │ │ │ │ │
│ │Completarea şi │ │ │ │ │
│ │transmiterea │ │- număr │ │Agenţia │
│ │datelor │2022-2026 │seturi de │anual │Naţională │
│ │solicitate de │ │date │ │Antidrog │
│ │Institutul │ │ │ │ │
│ │National de │ │ │ │ │
│ │Statistică. │ │ │ │ │
│10.2. ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│Promovarea │10.2.6. │ │ │ │ │
│rolului ANA │Completarea şi │ │ │ │ │
│drept centru │transmiterea │ │- număr │ │Agenţia │
│de excelenţă │seturilor de │2022-2026 │seturi de │anual │Naţională │
│în furnizarea │date pentru │ │date │ │Antidrog │
│de date şi │http:// │ │ │ │ │
│informaţii │data.gov.ro │ │ │ │ │
│referitoare la├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│droguri în │10.2.7. │ │ │ │ │
│România │Realizarea unor │ │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │ │
│ │suplimentare │ │ │ │ │
│ │privind consumul│ │ │ │ │
│ │de droguri în │ │ │ │Agenţia │
│ │România, la │ │- număr │ │Naţională │
│ │solicitarea │2022-2026 │materiale │anual │Antidrog │
│ │decidenţilor, │ │ │ │Ministerul │
│ │comunităţii │ │ │ │Sănătăţii │
│ │ştiinţifice şi │ │ │ │ │
│ │profesioniştilor│ │ │ │ │
│ │din domeniu, │ │ │ │ │
│ │opiniei publice │ │ │ │ │
│ │etc. │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.8. │ │ │ │ │
│ │Colectarea, │ │ │ │ │
│ │analiza, │ │ │ │ │
│ │prelucrarea şi │ │ │ │ │
│ │interpretarea │ │- număr │ │Agenţia │
│ │datelor │2022-2026 │analize │anual │Naţională │
│ │statistice │ │- număr │ │Antidrog │
│ │aferente │ │raportări │ │ │
│ │indicatorilor de│ │ │ │ │
│ │reducere a │ │ │ │ │
│ │ofertei de │ │ │ │ │
│ │droguri. │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.9. │ │ │ │ │
│ │Realizarea unei │ │ │ │ │
│ │evidenţe a │ │ │ │ │
│ │bunurilor şi │ │- număr │ │ │
│ │valorilor │ │analize │ │Agenţia │
│ │provenite din │2022-2026 │- număr │anual │Naţională │
│ │săvârşirea de │ │raportări │ │Antidrog │
│ │infracţiuni la │ │ │ │ │
│ │regimul │ │ │ │ │
│ │drogurilor şi │ │ │ │ │
│ │precursorilor. │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.2.10. │ │ │ │ │
│ │Colectarea şi │ │ │ │ │
│ │transmiterea │ │ │ │ │
│ │către │ │ │ │ │
│ │organismele │ │- număr │ │Agenţia │
│ │internaţionale a│2022-2026 │raportări │anual │Naţională │
│ │datelor │ │ │ │Antidrog │
│ │referitoare la │ │ │ │ │
│ │situaţia │ │ │ │ │
│ │precursorilor la│ │ │ │ │
│ │nivel naţional │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.3.1. │ │ │ │ │
│ │Participarea în │ │ │ │ │
│ │Sistemul │ │ │ │ │
│ │european de │ │ │ │ │
│ │avertizare │ │- număr │ │Agenţia │
│ │timpurie privind│2022-2026 │notificări │anual │Naţională │
│ │schimbul de │ │Raport │ │Antidrog │
│ │informaţii, │ │anual │ │ │
│ │evaluarea │ │ │ │ │
│ │riscurilor şi │ │ │ │ │
│ │controlul noilor│ │ │ │ │
│ │substanţe │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.3.2. │ │ │ │ │
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │
│ │noilor substanţe│ │ │ │Agenţia │
│ │psihoactive │ │- număr │ │Naţională │
│10.3. │detectate la │2022-2026 │substanţe │anual │Antidrog │
│Dezvoltarea │nivelul │ │ │ │Ministerul │
│sistemului de │laboratoarelor │ │ │ │Sănătăţii │
│avertizare │specializate din│ │ │ │ │
│timpurie (EWS)│România │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────────┤
│ │10.3.3. │ │ │ │ │
│ │Informarea │ │ │ │ │
│ │factorilor de │ │ │ │ │
│ │decizie cu │ │ │ │ │
│ │privire la │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │
│ │Programului de │ │ │ │ │
│ │măsuri pentru │ │- număr │ │Agenţia │
│ │combaterea │2022-2026 │analize │anual │Naţională │
│ │comercializării │ │semestriale│ │Antidrog │
│ │şi consumului │ │ │ │ │
│ │substanţelor/ │ │ │ │ │
│ │produselor noi, │ │ │ │ │
│ │cu efecte │ │ │ │ │
│ │psihoactive, │ │ │ │ │
│ │dăunătoare │ │ │ │ │
│ │sănătăţii │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────────┴────────────┴───────────┴────────┴────────────┘
III.3. COORDONARE Obiectiv general 11. Asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor realizate. Obiective specifice: 11.1. Optimizarea platformei de coordonare şi cooperare inter-sectorială în domeniul drogurilor, suport decizional în asigurarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog ca principal organism de coordonare privind politica naţională în materie de droguri. 11.2. Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii de răspuns a structurilor naţionale specializate în reducerea cererii şi ofertei de droguri.
┌────────────────┬─────────────────┬────────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┐
│Obiective │Activităţi │Perioada de │Indicatori │Termen de │Responsabili │
│specifice │ │implementare│ │evaluare │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │- grupuri de │ │ │
│ │ │ │lucru sectoriale│ │ │
│ │ │ │(reducerea │ │Ministerul │
│ │ │ │cererii, │ │Afacerilor │
│ │ │ │reducerea │ │Interne, │
│ │ │ │ofertei, │ │Ministerul │
│ │ │ │cooperare cu │ │Sănătăţii, │
│ │11.1.1. │ │organizaţii │ │Ministerul │
│ │Operaţionalizarea│2022-2026 │neguvernamentale│anual │Educaţiei, │
│ │mecanismului │ │şi autorităţi │ │Ministerul │
│ │inter-sectorial │ │ale │ │Familiei, │
│ │ │ │administraţiei │ │Tineretului şi│
│ │ │ │publice locale) │ │Egalităţii de │
│ │ │ │- Consiliul │ │Şanse, │
│ │ │ │National │ │Societatea │
│ │ │ │Consultativ │ │civilă. │
│ │ │ │pentru Aplicarea│ │ │
│ │ │ │Strategiei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│11.1. │ │ │ │ │Ministerul │
│Optimizarea │ │ │ │ │Afacerilor │
│platformei de │ │ │ │ │Interne, │
│coordonare şi │ │ │ │ │Ministerul │
│cooperare │ │ │ │ │Sănătăţii, │
│inter-sectorială│11.1.2. Adaptarea│ │ │ │Ministerul │
│în domeniul │cadrului │2022-2026 │- iniţiative │anual │Educaţiei, │
│drogurilor, │legislativ │ │legislative │ │Ministerul │
│suport │naţional │ │ │ │Familiei, │
│decizional în │ │ │ │ │Tineretului şi│
│asigurarea │ │ │ │ │Egalităţii de │
│rolului Agenţiei│ │ │ │ │Şanse, │
│Naţionale │ │ │ │ │Societatea │
│Antidrog ca │ │ │ │ │civilă. │
│principal ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│organism de │ │ │ │ │Agenţia │
│coordonare │11.1.3. │ │ │ │Naţională │
│privind politica│Elaborarea, │ │ │anual │Antidrog, │
│naţională în │implementarea, │ │ │începând cu │Ministerul │
│materie de │monitorizarea si │ │- planuri de │al doilea an│Sănătăţii, │
│droguri. │evaluarea │2022-2026 │acţiune locale │de │Autorităţi ale│
│ │planurilor de │ │implementate │implementare│administraţiei│
│ │acţiune locale in│ │ │a SNDD │publice │
│ │domeniul │ │ │ │locale, │
│ │drogurilor. │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │11.1.4. │ │ │ │ │
│ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │unui concept │ │- concept de │ │ │
│ │modem de │ │comunicare pe │ │ │
│ │comunicare care │ │termen mediu │ │Agenţia │
│ │să promoveze în │ │implementat (pe │ │Naţională │
│ │mass- media şi în│2022-2026 │toată durata │anual │Antidrog │
│ │rândul opiniei │ │Strategiei │ │Ministerul │
│ │publice temele │ │Naţionale în │ │Sănătăţii │
│ │specifice ale │ │domeniul │ │ │
│ │politicii │ │drogurilor 2021-│ │ │
│ │naţionale in │ │2025 , 5 ani). │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │ │
│ │drogurilor. │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Programe │ │ │
│ │ │ │naţionale │ │ │
│ │ │ │(Programul de │ │ │
│ │ │ │Interes Naţional│ │ │
│ │ │ │în domeniul │ │ │
│ │ │ │prevenirii şi │ │ │
│ │ │ │asistenţei │ │ │
│ │ │ │medicale, │ │ │
│ │ │ │psihologice şi │ │ │
│ │ │ │sociale a │ │ │
│ │ │ │consumatorilor │ │ │
│ │11.2.1. │ │de droguri şi │ │ │
│ │Operaţionalizarea│ │Programul │ │ │
│ │mecanismului │ │Naţional de │ │Ministerul │
│ │financiar pentru │2022-2026 │prevenire şi │2026 │Afacerilor │
│ │finanţarea │ │asistenţă │ │Interne │
│ │priorităţilor │ │medicală, │ │ │
│ │strategice. │ │psihologică şi │ │ │
│ │ │ │socială a │ │ │
│ │ │ │consumatorilor │ │ │
│ │ │ │de droguri), │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │
│ │ │ │instituţii │ │ │
│ │ │ │publice şi ONG, │ │ │
│ │ │ │de finanţare a │ │ │
│ │ │ │priorităţilor │ │ │
│ │ │ │strategice │ │ │
│ │ │ │principale, │ │ │
│ │ │ │aprobat prin HG │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │ │ │Naţională │
│ │11.2.2. Atragerea│ │ │ │Antidrog │
│ │de fonduri │ │ │ │Ministerul │
│ │externe │ │- număr de fişe │ │Educaţiei │
│ │nerambursabile şi│2022-2026 │de finanţare │anual │Ministerul │
│ │dezvoltarea │ │depuse/ │ │Sănătăţii │
│ │parteneriatelor │ │implementate │ │Autorităţi ale│
│ │inovative in │ │ │ │administraţiei│
│ │domeniu. │ │ │ │publice locale│
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │ │ │Naţională │
│ │ │ │ │ │Antidrog, │
│ │ │ │ │ │Ministerul │
│ │ │ │- număr de │ │Educaţiei, │
│ │11.2.3. │ │sesiuni de │ │Ministerul │
│ │Implementarea │ │formare │ │Sănătăţii, │
│ │programelor de │ │organizate │ │Ministerul │
│ │formare iniţială │2022-2026 │- număr de │anual │Familiei, │
│ │şi continuă în │ │beneficiari │ │Tineretului şi│
│ │domeniul │ │- categorii │ │Egalităţii de │
│ │drogurilor. │ │profesionale │ │Şanse, │
│ │ │ │formate │ │Autorităţi ale│
│ │ │ │ │ │administraţiei│
│ │ │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │locale, │
│ │ │ │ │ │Societatea │
│ │ │ │ │ │civilă. │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │11.2.4. │ │- curiculla │ │ │
│ │Dezvoltarea │ │dezvoltată │ │Agenţia │
│ │atestatului de │ │- număr de │ │Naţională │
│ │studii │2022-2026 │sesiuni formare │2024 │Antidrog, │
│11.2. │complementare in │ │formatori │ │Ministerul │
│Dezvoltarea şi │domeniul │ │- număr │ │Sănătăţii │
│consolidarea │drogurilor │ │formatori │ │ │
│capacităţii de │adresat medicilor│ │formaţi │ │ │
│răspuns a ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│structurilor │11.2.5. │ │ │ │ │
│naţionale │Facilitarea │ │- resurse │ │Agenţia │
│specializate in │accesului la │ │bibliografice │ │Naţională │
│reducerea │resurse de │2022-2026 │disponibile │anual │Antidrog, │
│cererii şi │documentare in │ │- număr accesări│ │Ministerul │
│ofertei de │domeniul │ │ │ │Sănătăţii │
│droguri. │drogurilor │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │11.2.6. │ │ │ │ │
│ │Susţinerea │ │- număr stagii │ │Agenţia │
│ │actului │ │de practică │ │Naţională │
│ │educaţional la │2022-2026 │- număr │anual │Antidrog, │
│ │nivelul │ │evenimente - │ │Ministerul │
│ │învăţământului │ │număr │ │Sănătăţii │
│ │pre-universitar │ │participanţi │ │ │
│ │şi universitar │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │11.2.7. │ │ │ │ │
│ │Digitalizarea │ │ │ │ │
│ │sistemului de │ │ │ │ │
│ │monitorizare şi │ │ │ │ │
│ │control al │ │- sistem │ │ │
│ │precursorilor de │ │informatic │ │ │
│ │droguri cu │ │integrat de │ │Agenţia │
│ │respectarea │2022-2026 │monitorizare şi │anual │Naţională │
│ │regulamentelor │ │control a │ │Antidrog │
│ │europene în │ │operaţiunilor cu│ │ │
│ │domeniu şi în │ │precursori │ │ │
│ │conformitate cu │ │ │ │ │
│ │sistemul │ │ │ │ │
│ │legislativ │ │ │ │ │
│ │naţional │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │11.2.8. │ │ │ │Direcţia de │
│ │Organizarea │ │ │ │Investigare a │
│ │periodică a unor │ │ │ │Infracţiunilor│
│ │sesiuni de │ │ │ │de │
│ │pregătire │ │- număr cursuri │ │Criminalitate │
│ │specifică pentru │2022-2026 │de pregătire │anual │Organizată şi │
│ │personalul │ │organizate │ │Terorism, │
│ │specializat în │ │ │ │Poliţia │
│ │investigarea │ │ │ │Română, │
│ │traficului de │ │ │ │Agenţia │
│ │droguri. │ │ │ │Naţională │
│ │ │ │ │ │Antidrog │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │11.2.9. │ │ │ │Direcţia de │
│ │Organizarea de │ │ │ │Investigare a │
│ │întâlniri de │ │ │ │Infracţiunilor│
│ │interes │ │- număr │ │de │
│ │operaţional şi │2022-2026 │investigaţii │anual │Criminalitate │
│ │strategic în │ │iniţiate în │ │Organizată şi │
│ │domeniul │ │comun │ │Terorism, │
│ │combaterii │ │ │ │Politia │
│ │traficului de │ │ │ │Română. │
│ │droguri. │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │11.2.10. │ │ │ │ │
│ │Organizarea de │ │ │ │ │
│ │întâlniri cu │ │ │ │ │
│ │ţările sursă a │ │ │ │Direcţia de │
│ │drogurilor care │ │ │ │Investigare a │
│ │au ca destinaţie │ │ │ │Infracţiunilor│
│ │România sau se │ │- număr de │ │de │
│ │află în tranzit │2022-2026 │întâlniri la │anual │Criminalitate │
│ │pentru stabilirea│ │care se │ │Organizată şi │
│ │unor parteneriate│ │participă. │ │Terorism, │
│ │de cooperare şi │ │ │ │Poliţia │
│ │colaborare │ │ │ │Română. │
│ │efectivă pentru │ │ │ │ │
│ │combaterea │ │ │ │ │
│ │traficului de │ │ │ │ │
│ │droguri. │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────────────┴────────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┘
----- 
