Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022  privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1251 bis din 23 decembrie 2022
──────────
        Aprobată prin Hotărârea nr. 1.492 din 14 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1251 din 23 decembrie 2022.
──────────

    INTRODUCERE
        România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populaţiei, având în prezent aproximativ 3,7 milioane de persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult, ceea ce reprezintă aproximativ 19,2% din populaţie. Se preconizează că ponderea populaţiei adulte vârstnice din România cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va creşte şi mai mult, ajungând la 27,7%, până în anul 2050. În aceeaşi perioadă, se preconizează că ponderea persoanelor în vârstă de 80 de ani sau mai mult va creşte de la nivelul actual de 4,8% la 8,5%. Acest lucru se întâmplă în contextul soldului negativ al migraţiei externe, al ratelor scăzute de natalitate şi al creşterii speranţei de viaţă. Îmbătrânirea şi creşterea speranţei de viaţă sunt, în general, însoţite de perioade prelungite de fragilitate şi de dependenţă. În România există o proporţie semnificativă de persoane în vârstă, în special de peste 80 de ani, care necesită servicii de îngrijire pe termen lung.
        Dezvoltarea sistemelor de sănătate, de îngrijire pe termen lung şi de protecţie socială care pot răspunde nevoilor unei populaţii îmbătrânite este recunoscută din ce în ce mai mult la nivel mondial ca fiind o prioritate urgentă. Adoptarea Deceniului ONU privind îmbătrânirea în condiţii bune de sănătate, 2021-2030, condus de OMS, reprezintă o recunoaştere clară a urgenţei de a acţiona şi de a se asigura că cele peste un miliard de persoane în vârstă care trăiesc în prezent în lume pot avea acces la resursele de bază necesare pentru o viaţă împlinită şi demnă. Pandemia COVID-19 a accentuat şi a evidenţiat lacunele existente în politicile, sistemele şi serviciile destinate persoanelor în vârstă. Ea a întărit hotărârea actorilor naţionali şi internaţionali de a face eforturi pentru o abordare globală concertată.
        Uniunea Europeană intenţionează să formuleze recomandări privind îngrijirea pe termen lung. La nivelul UE, există planuri pentru o Strategie europeană de îngrijire. În timp ce politicile şi serviciile de îngrijire pe termen lung rămân o competenţă naţională, procesul de la nivelul UE vizează să sprijine punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Se preconizează că aceasta va contribui la orientarea şi influenţarea politicilor naţionale în domeniul îngrijirii pe termen lung prin promovarea unor standarde mai ridicate, creşterea sprijinului financiar, monitorizarea progreselor şi încurajarea statelor membre să convină asupra unor obiective ambiţioase în materie de investiţii şi de dezvoltare a serviciilor.
        România s-a angajat deja în reforme profunde ale asistenţei sociale. Principalele direcţii ale acestor reforme sunt: creşterea capacităţii administrative a unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, prin angajarea asistenţilor sociali şi a asistenţilor medicali comunitari responsabili de identificarea, evaluarea şi monitorizarea nevoilor grupurilor vulnerabile din comunitate, asigurarea serviciului public de asistenţă socială în fiecare comunitate, îmbunătăţirea performanţelor prin asigurarea disponibilităţii de personal calificat, în special în zonele rurale, dezvoltarea serviciilor sociale; asigurarea sustenabilităţii serviciilor sociale prin distribuirea echitabilă a resurselor financiare de la bugetul de stat pentru serviciile descentralizate şi de la bugetele locale. În ceea ce priveşte serviciile sociale pentru persoanele vârstnice, principala prioritate este dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu şi a serviciilor de îngrijire de zi la nivel comunitar şi creşterea rezilienţei serviciilor rezidenţiale publice. De asemenea, se are în vedere creşterea ponderii fondurilor de la bugetul de stat alocate pentru serviciile sociale pentru persoanele vârstnice, acordate ca măsură de asistenţă socială şi implementarea principiului finanţarea urmează beneficiarul.
        Strategia include date şi informaţii din Studiul de fundamentare elaborat în cadrul proiectului cu asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale.
    1. VIZIUNEA
        Prin atingerea obiectivelor generale şi specifice prevăzute în prezenta strategie, până în anul 2030, sistemul de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice din România ar trebui să poată asigura accesul tuturor persoanelor vârstnice dependente, din orice localitate şi indiferent de venituri, la o formă adecvată de suport, de îngrijire şi asistenţă. Strategia recunoaşte ca obiective prioritare sustenabilitatea resurselor financiare şi umane pentru dezvoltarea continuă a sistemului de îngrijire de lungă durată.
        Strategia privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânirea activă 2023-2030 este în concordanţă cu direcţiile acestor reforme de anvergură şi cu evoluţiile globale. Aceasta îşi propune să ofere fundamentul analitic pentru dezvoltarea unui cadru strategic pentru îmbunătăţirea accesului, calităţii şi sustenabilităţii serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă.
        Actuala strategie a fost dezvoltată pe baza unei analize detaliate a Strategiei Nationale pentru îmbătrânire activă, 2015 -2020, şi urmăreşte cu precădere continuarea progreselor în ceea ce priveşte obiectivele anterioarei strategii, cât şi extinderea acestora ca răspuns la schimbările din contextul naţional şi internaţional.
        Îngrijirea de lungă durată (ÎLD) pentru persoanele vârstnice nu este un serviciu care răspunde unei situaţii excepţionale, ci unei nevoi sociale fireşti şi care este în creştere, într-o societate îmbătrânită. Prin urmare, soluţiile pentru asigurarea îngrijirii de lungă durată pentru persoanele vârstnice trebuie să fie sustenabile.
        Durabilitatea acestor soluţii se bazează pe responsabilitatea persoanei şi a comunităţilor, obligaţia de întreţinere prevăzută de Codul Civil, accesul la servicii de prevenire şi, complementar, asistenţa socială.
        Viziunea globală a prezentei strategii este de a ne asigura că toate persoanele vârstnice din România pot trăi cu demnitate şi îşi pot menţine calitatea vieţii, autonomia şi posibilitatea de alegere, indiferent de starea lor funcţională, şi de a reduce perioadele trăite cu limitări funcţionale şi capacitatea intrinsecă la vârste înaintate.
        Pentru a realiza această viziune, strategia urmăreşte, prin atingerea obiectivelor consolidarea şi dezvoltarea unui sistem de îngrijire pe termen lung care să asigure accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate tuturor celor care au nevoie de acestea, în cadrul ales de aceştia, respectându-le preferinţele şi răspunzând în mod eficient la schimbările în ceea ce priveşte nevoile lor de îngrijire.
        Principii generale şi consideraţii-cheie
    a) Îngrijirea centrată pe persoană, ceea ce preusupune că serviciile sunt acordate în baza unui plan individualizat de asistenţă şi îngrijire, cu respectarea demnităţii, autonomiei şi a dreptului la alegere informată;
    b) Fără o abordare centrată pe prevenţia declinului funcţional, nu se vor putea asigura serviciile de îngrijire de lungă durată pentru toţi cei care au nevoie; Prevenţia declinului functional este o premisă esenţială care asigură sustenabilitatea sistemului de îngrijiri de lungă durată astfel încât acesta să răspundă nevoilor de îngrijiri ale beneficiarilor.
    c) România trebuie să dezvolte un continuum de servicii ÎLD pentru persoanele în vârstă asigurând servicii de îngrijire de lungă durată care să răspundă în mod dinamic nevoilor de îngrijire pe tot parcursul vieţii;
    d) Respectarea autonomiei şi libertăţii de a alege, inclusiv locul de îngrijire. Susţinerea cu prioritate a îngrijirii la domiciliu şi în comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali;
    e) Autorităţile administraţiei publice trebuie să garanteze asigurarea serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice, ca măsură de asistenţă socială, precum şi continuumul de servicii prin implicarea tuturor actorilor instituţionali şi colaborare interinstituţională;
    f) Fluxurile de finanţare publică ar trebui să fie organizate în conformitate cu principiul "finanţarea urmează beneficiarul", respectând dreptul beneficiarilor la alegere şi, implicit, la accesarea serviciilor ÎLD prestate de furnizori privaţi de servicii sociale şi finanţate din fondurile publice destinate asistenţei sociale; Finaţare sustenabilă, adaptată nevoilor instituţionale şi ale pacientului. Respectarea fluxului "finanţarea urmează pacientul".
    g) Accesul la servicii finanţate din resurse publice, se bazează pe o evaluare strictă a nevoilor, prin utilizarea instrumentelor standardizate;
    h) Pentru a asigura sustenabilitatea, finanţarea pentru ÎLD trebuie să respecte principiul subsidiarităţii;
    i) iToate persoanele vârstnice ar trebui să fie eligibile pentru servicii de prevenire finanţate din fonduri publice;
    j) Respectarea dreptului la servicii sociale acordate ca măsură de asistenţă socială;
    k) Îmbunătăţirea calităţii ar trebui să se bazeze pe procesele interne ale furnizorilor şi să fie stimulată de autorităţile publice.


    2. PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL EXISTENTE
        Programul de Guvernare 2021-2024 prevede:
    A. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este responsabil de implementarea şi gestionarea unor proiecte/programe de investiţii şi reforme cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), printre care şi componenta Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice.
    B. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va elabora proiectul de lege privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, care vizează asigurarea eficienţei în finanţarea serviciilor de îngrijire pe termen lung, îmbunătăţirea sistemului actual de asistenţă socială a persoanelor vârstnice, în special a sistemului de servicii de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea unui program de îngrijire pe termen lung şi implementarea politicilor publice pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice.
    C. În domeniul asistenţei sociale, obiectivul este ca finanţarea să se facă per beneficiar, indiferent de furnizorul de servicii de asistenţă socială, iar abordarea să fie personalizată şi integrată în funcţie de profilul beneficiarului.

        În cadrul PNRR, Pilonul V Sănătate, Rezilienţă economică, socială şi instituţională, Componenta 13: Reforme Sociale, este prevăzută Reforma îngrijirii de lungă durată pentru persoanele vârstnice şi promovarea îmbătrânirii active, precum şi investiţia în înfiinţarea unui număr de 71 de centre de zi de asistenţă şi îngrijire pentru persoanele vârstnice dependente, cu echipe mobile de îngrijire la domiciliu.
        Indicatorul de performanţă pentru reforma îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, prevăzută în PNRR, în responsabilitatea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu termen anul 2022, îl reprezintă aprobarea şi intrarea în vigoare a cadrului normativ pentru asigurarea mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată acordată în centrele de zi şi la domiciliu şi, implicit, a responsabilităţilor administraţiei publice la nivel local şi central.
        Cadrul normativ pentru asigurarea mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată la domiciliu şi în centre de zi de îngrijire şi recuperare, este reprezentat de modificările şi completările necesare sau iniţierea unor acte normative noi, după cum urmează:
    1. modificarea şi completarea Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, pentru asigurarea mecanismului sustenabil de finanţare a îngrijrii de lungă durată cu respectarea principiilor prevenţiei şi subsidiarităţii, pentru reglementarea managementului de caz pentru persoana vârstnică, clarificarea sprijinului acordat îngrijitorilor informali etc.
    2. hotărâri ale Guvernului pentru aproabarea strategiei privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânire activă 2023-2030, pentru elaborarea standardului de cost pentru centrul de zi de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice dependente şi revizuirea standardului de cost pentru serviciile de îngrijire acordate la domiciliu, pentru revizuirea grilei naţionale de evaluare a persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice;
    3. Ordine ale ministrului muncii şi solidarităţii sociale pentru aprobarea standardelor de calitate pentru managementul de caz, pentru modificarea şi completarea Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr.29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi a serviciilor acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinele sociale.

        În Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.440/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, sunt prevăzute următoarele măsuri:
    a) Elaborarea metodologiei utilizată de autorităţile administraţiei publice locale, de estimare anuală a numărului persoanelor vârstnice dependente care necesită sprijin pentru activităţile de bază ale vieţii zilnice, nu primesc ajutor din partea îngrijitorilor informali şi voluntari şi trăiesc în sărăcie/au venituri sub cuantumul indemnizaţiei minime de pensionari;
    b) Asigurarea creşterii constante a veniturilor mici, indemnizaţii pentru persoane vârstnice dependente şi persoane cu dizabilităţi, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate;
    c) Existenţa/iniţierea unor programe sociale destinate persoanelor vârstnice, pensionarilor - tichete valorice de masă, vouchere pentru alimente, produse pentru igienă, bilete de tratament;
    d) Creşterea nivelului de competenţe digitale şi folosirii Internetului în rândul populaţiei, în general, şi a categoriilor defavorizate, în special, precum şi în mediul rural, includsiv pentru persoanele vârstnice;
    e) Creşterea fondului de locuinţe sociale prin dezvoltarea mecanismelor complementare pentru diminuarea deficitului în domeniul locuirii, inclusiv pentru persoanele vârstnice;
    f) Dezvoltarea serviciilor sociale destinate cu precădere persoanelor vârstnice singure sau dependente care au ca obiectiv asigurarea îmbătrânirii active şi egalitatea de şanse prin:
    1. consolidarea serviciilor care vizează încurajarea participării vârstnicilor la viaţa socială, prevenirea izolării şi a instituţionalizării;
    2. dezvoltarea reţelei serviciilor de îngrijire la domiciliu şi/sau în comunitate, inclusiv prin unităţi mobile de îngrijire şi subvenţionarea costurilor îngrijirii şi serviciilor conexe pentru persoanele vârstnice singure şi/sau dependente, inclusiv prin programe finanţate din fonduri europene, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program operaţional sau PNRR;
    3. dezvoltarea de locuinţe protejate pentru vârstnici;
    4. call-centere de urgenţă, dar şi pentru consiliere;
    5. dezvoltarea teleasistenţei sociale prin utilizarea dispozitivelor electronice, comunicării online, dispozitivelor asistive de tip brăţări şi a altor tehnologii asistive, aplicaţii electronice etc.;
    6. formarea specialiştilor ce lucrează cu persoane vârstnice;
    7. adaptarea, amenajarea şi dotarea minimală a locuinţelor persoanelor vârstnice aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, în funcţie de nevoile acestora pentru a preveni riscul de cădere şi de pierdere a autonomiei funcţionale, achiziţionarea de echipamente asistive;
    8. elaborarea algoritmului de estimare automată a standardului de cost pentru serviciile sociale pentru persoane vârstnice, persoane fără adăpost şi alte categorii de persoane vulnerabile;
    9. dezvoltarea unei noi abordări strategice privind incluziunea socială a persoanelor vârstnice.


        În Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă 2021 - 2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.558/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2021-2027 pentru implementarea Strategiei Nnaţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027, este prevăzută necesitatea promovării conceptului de îmbătrânire activă şi în condiţii bune de sănătate, precum şi a unor măsuri de activare şi reţinere pe piaţa muncii, astfel încât toate persoanele vârstnice interesate să îşi poată continua viaţa activă, măsuri care să fie corelate cu alte documente programatice din domeniu, în continuarea obiectivelor stabilite prin Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020.
        Strategia prevede pachete de măsuri şi servicii de ocupare şi formare adaptate grupurilor dezavantajate, pentru persoanele cu vârsta peste 50 de ani, precum şi finanţarea serviciilor de susţinere a îmbătrânirii active prin implicarea lucrătorilor vârstnici de peste 60 de ani în programe de mentorat pentru formarea şi integrarea lucrătorilor noi.
        Strategia naţională de sănătate 2022-2030, publicată în consultare publică pe pagina de internet a Minsterului Sănătăţii la următoarea adresă: https://www.ms.ro/wp- content/uploads/2022/04/SNS_consultare-public%C4%83.pdf, prevede următoarele măsuri, în legătură cu îngrijirea de lungă durată:
        Direcţia de acţiune "Sănătatea vârstnicului":
    a) Furnizarea intervenţiilor preventive care conduc la creşterea calităţii vieţii;
    b) Promovarea îngrijirilor de lungă durată la domiciliu, neinstituţionalizate, ca servicii comunitare integrate medico-sociale;
    c) Elaborarea şi implementarea de planuri locale, judeţene, regionale, naţional de îngrijiri de lungă durată pentru populaţia vârstnică şi alte persoane vulnerabile cu prioritate pentru populaţia vârstnică din rural;
    d) Evaluarea nevoilor persoanelor vârstnice - evaluarea gradului de dependenţă a acestora pe baza unei grile comune de evaluare a dependenţei între sectorul medical şi social, definirea planurilor individuale de servicii şi definirea necesarului de servicii de îngrijire pe termen lung la domiciliu, neinstituţionalizate şi instituţionalizate;

        Direcţia de acţiune "Sănătatea grupurilor vulnerabile":
    a) Definirea şi catagrafierea grupurilor vulnerabile din perspectiva furnizării serviciilor de sănătate: persoanele cu risc ridicat de sărăcie, cum ar fi grupurile cu status socioeconomic scăzut şi gospodăriile monoparentale; persoanele cu probleme de comportament care provoacă dependenţă; persoanele cu dizabilităţi fizice şi intelectuale; persoanele cu afecţiuni şi boli rare; persoanele în vârstă, fragile şi persoanele care suferă de demenţă; persoanele cu probleme majore de sănătate mintală; persoane cu risc ridicat de probleme de sănătate şi securitate în muncă; migranţi şi solicitanţi de azil etc.;
    b) Evaluarea şi identificarea nevoilor pentru servicii de sănătate specifice a grupurilor vulnerabile;
    c) Efectuarea unei evaluări a nevoilor pentru persoanele cu dizabilităţi fizice şi intelectuale severe care au nevoie de îngrijire pe termen lung şi servicii specializate de îngrijire comunitară;

        Direcţia de acţiune "Dezvoltarea şi extinderea structurilor de îngrijire ambulatorie post-acute":
    a) Asigurarea interoperabilităţii structurilor de îngrijire ambulatorie post-acută, inclusiv a îngrijirilor la domiciliu, cu serviciile de asistenţă socială, serviciile de îngrijire de bază oferite de organizaţii neguvernamentale şi serviciile de îngrijire oferite de lucrătorii informali - aparţinători, îngrijitori;
    b) Modernizarea şi dezvoltarea reţelei care care furnizează servicii de psihiatrie comunitară;
    c) Dezvoltarea accelerată şi asigurarea echitabilă a serviciilor ambulatorii de paliaţie/îngrijiri terminale, la nivelul fiecărui judeţ şi creşterea ofertei de servicii paliative/îngrijiri terminale pentru toţi pacienţii care necesită acest tip de îngrijiri;
    d) Dezvoltarea capacităţii de furnizare la nivel local a îngrijirilor de lungă durată la domiciliu, neinstituţionalizate;
    e) Contractarea de furnizori acreditaţi de servicii de îngrijire de lungă durată la domiciliu şi/sau dezvoltarea de noi tipuri instituţionale de furnizori de îngrijiri de lungă durată la domiciliu - recrutarea şi salarizarea personalului calificat etc;
    f) Furnizarea sustenabilă de servicii de îngrijire de lungă durată la domiciliu populaţiei vârstnice dependente;

        Direcţia de acţiune "Asigurarea necesarului de finanţare şi a unui nivel adecvat de eficienţă pentru servicii medicale specifice":
    a) Revizuirea mecanismelor de planificare, contractare şi plată, implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a acestora şi asigurarea unui nivel adecvat de finanţare a serviciilor de sănătate publică;
    b) Creşterea şi diversificarea surselor de finanţare pentru serviciile de sănătate publică, inclusiv promovarea sănătăţii, prin mecanisme de impozitare a factorilor de risc asociaţi bolilor cronice cu impact major în dizabilitate şi mortalitate evitabilă;
    c) Finanţarea adecvată a monitorizării regulate a dezvoltării somatice şi psihice a nou- născutului şi copilului mic în cadrul reţelei de asistenţă medicală primară;
    d) Finanţarea adecvată şi sustenabilă, partajată de la bugetul de stat şi din bugetele locale, a serviciilor de îngrijire de lungă durată la domiciliu;
    e) Creşterea adecvată a alocării financiare pentru asistenţa medicală primară şi ambulatoriul clinic de specialitate, în baza nevoilor reale de servicii la aceste niveluri şi importanţei acestora în ameliorarea indicatorilor de sănătate;
    f) Simplificarea cadrului de finanţare pentru transplant prin introducerea plăţii pe proces pentru seturile de proceduri eligibile pentru acest mecanism de finanţare. Inclusiv prin implementarea costurilor reale ale procedurilor respective;
    g) Asigurarea unei finanţări adecvate şi continue a tuturor componentelor Sistemului informaţional integrat în domeniul sănătăţii;
    h) Completarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES) cu funcţionalităţile care lipsesc - servicii paraclinice, ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice, de recuperare, îngrijiri la domiciliu, stomatologie, dispozitive medicale şi consultaţiile de urgenţă la domiciliu;
    i) Dezvoltarea metodologiei pentru elaborarea Master Planurilor Regionale de Servicii de asistenţă medicală comunitară, asistenţă medicală primară, recuperare / reabilitare, asistenţa medicală la domiciliu etc.


    Strategia multianuală pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022 - 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.854/2022 privind aprobarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030 propune identificarea de iniţiative care au potenţialul de a atrage cu succes medicii în zonele care oferă posturi vacante, precum şi selecţia de opţiuni fezabile pentru păstrarea medicilor în zone rurale, izolate sau neatractive. Totodată, se doreşte realizarea unui inventar al deficienţelor de organizare şi funcţionare a programelor de formare, rezidenţiat, educaţie medicală continuă, coroborată cu identificarea soluţiilor pentru a depăşi aceste deficienţe, dar şi îmbunătăţirea reglementărilor care guvernează activitatea medicilor, în deplin acord cu legislaţia europeană.
        Potrivit strategiei, se constată un deficit de personal în specialitatea medicală geriatrie şi gerontologie, la nivelul anului 2020, existând numai 241 de specialişti.
        În Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabilă" 2022 - 2027 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.490/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabile" 2022-2027, se precizează că "Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani reprezintă 72,72% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă, rezultă că 53,04% sunt persoane cuprinse între 18 - 64 de ani - 415.995 de persoane şi 46,96% au peste 65 de ani - 368.369 de persoane, în total persoane adulte cu dizabilităţi." De asemenea, "Estimările realizate pe baza informaţiilor furnizate de Serviciile de Autoritate Tutelară indică o creştere a numărului de persoane puse sub interdicţie; doar în 2019, 4.000 de persoane au fost puse sub interdicţie. Dintre acestea, femeile reprezintă puţin peste jumătate, iar persoanele de 65 de ani şi peste reprezintă 46%, cu procente importante şi în grupele de vârstă de 18 - 34 şi 35 - 49 de ani. 95% dintre persoanele puse sub interdicţie au încadrare în grad de handicap. Marea majoritate au un certificat de încadrare în grad de handicap grav (84%), însă există şi persoane cu grad accentuat (14%) sau chiar mediu şi uşor. În ceea ce priveşte tipul de handicap, pentru persoanele încadrate în grad de handicap, cea mai mare parte este într-adevăr dată de persoane cu handicap psihic (44%) şi mintal (37%), însă există şi persoane care sunt încadrate în grad de handicap fizic, somatic, vizual sau surdocecitate."
    "Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt nedezvoltate, parţial pe fondul unei aşteptări ca acestea să fie dezvoltate doar de autorităţile locale. Echipele mobile sunt aproape inexistente, iar rolul lor este neclar reprezentanţilor de la nivel judeţean."
    "Organizarea administrativă a serviciilor medicale este necesar a fi centrată pe aplicarea principiilor "continuum al îngrijirii" şi "îngrijire centrată pe pacient".
        Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilităţi în România. Disponibil la: http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/11/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu- dizabilitati-in-Romania.pdf
        Ministerul Sănătăţii a publicat în data de 26 iulie 2022, Ghidul de finanţare pentru Centrele Comunitare Integrate aferent Componentei 12 - Sănătate, Investiţia 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, Investiţia specifică I1.4: Centre Comunitare Integrate.
    Un număr de 200 de centre comunitare integrate vor fi construite /reabilitate/modernizate/extinse şi/sau dotate în cadrul PNRR. Principalul scop al centrelor comunitare integrate este acela de a spori accesul la servicii medicale de calitate pentru populaţie şi, în special, pentru grupurile vulnerabile.
        La nivelul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale este în curs de elaborare Strategia Naţională pentru Formarea Adulţilor 2023-2027, în cadrul căreia urmează să fie incluse şi măsuri care ar conduce la implementarea principiilor îmbătrânirii active şi care ar reprezenta şi măsuri de prevenire în vederea prelungirii vieţii active. Spre exemplu, printre nevoile identificate în cadrul consultărilor publice, una dintre posibilele soluţii la problemele identificare ar "utilizarea şi în administraţia publică a "reverse mentoring-ului", prin care tinerii angajaţi care au competenţe digitale mult mai dezvoltate pot transmite aceste cunoştinţe şi personalului mai în vârstă, la locul de muncă."

    3. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR
        Din analiza legislaţiei care reglementează sistemul de asistenţă socială şi sistemul de sănătate/de asistenţă medicală, constatăm că nu există o continuitate/sinergie în acoperirea tuturor dimensiunilor conceptului de îngrijire de lungă durată.
    3.1. Îngrijirea de lungă durată în sistemul de asistenţă socială
        Ca şi în alte state, sistemul de asistenţă socială din România, intervine subsidiar sau, după caz, complementar (1) efortului fiecărei persoane/familii de implicare activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate, (2) obligaţiei de întreţinere prevăzute de Codul civil şi (3) sistemelor de asigurări sociale.
        Conceptul de îngrijire de lungă durată include două dimensiuni: îngrijirea şi durata acesteia.
        În primele forme de clasificare a serviciilor acordate la domiciliu, în anul 2000, era prevăzut un mix între serviciile de îngrijire personală, de îngrijire medicală şi de amenajare şi adapatare a ambientului*1. În ceea ce priveşte perioada, a fost reglementată îngrijirea temporară şi îngrijirea permanentă. Spre exemplu, în Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, era reglementată îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu sau într-un cămin pentru persoane vârstnice.
    *1 Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu sunt:
    a) servicii sociale privind, în principal, îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială, consiliere juridică şi administrativă, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente, îngrijirea locuinţei şi gospodăriei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
    b) servicii sociomedicale privind, în principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacităţilor fizice şi psihice, adaptarea locuinţei la nevoile persoanei vârstnice şi antrenarea la activităţi economice, sociale şi culturale, precum şi îngrijirea temporară în centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
    c) servicii medicale, sub forma consultaţiilor şi îngrijirilor medicale la domiciliu sau în instituţii de sănătate, consultaţii şi îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare şi de dispozitive medicale.


        Având în vedere faptul că situaţia de dependenţă este o consecinţă a bolii, traumei sau dizabilităţii şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate, îngrijirea are, de asemenea, mai multe dimensiuni: îngrijirea personală şi îngrijirea medicală.
        În ceea ce priveşte durata, înainte de utilizarea sintagmei "lungă durată" în legislaţia care reglementează sistemul de asistenţă socială este utilizată sintagma "pe perioadă nedeterminată".
        Termenul de instituţionalizare face diferenţa între servicii acordate în centre pe perioadă nedeterminată şi servicii acordate temporar. Spre exemplu, în atribuţiile asistentului social din unităţile medico-sociale este să identifice mediile în care poate fi integrată persoana internată timp îndelungat şi să prevină instituţionalizarea.
        Forma în vigoare a definiţiei îngrijirii de lungă durată, reglementată în anul 2011, prevede acordarea persoanelor aflate în situaţie de dependenţă a ajutorului pentru îndeplinirea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice, pentru o perioadă mai lungă de 60 de zile. Definiţia include numai serviciile de îngrijire personală, însă reglementarea prevede faptul că aceasta se pot acorda integrat cu serviciile de îngrijire medicală, servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţii şi altele asemenea, servicii de recuperare/reabilitare: kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie podologie şi altele asemenea, servicii de consiliere socială, juridică şi de informare.
        Îngrijirea de lungă durată se asigură la domiciliu, în centre rezidenţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul şi în comunitate.
        Situaţia serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, licenţiate de MMSS, în cadrul cărora se acordă şi îngrijire de lungă durată sau servicii de prevenire, este următoarea:
        Tabel: Numărul de servicii sociale licenţiate în perioada 2016-2022*2
    *2 Pentru anul 2016, datele disponibile se referă la 1.09.2016; pentru perioada 2017-2021, date disponibile la 31 decembrie; pentru 2022 - date disponibile la 15.07.2022.

┌───────┬────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rata de │
│ │Categorie de│ │ │ │ │ │ │Modificare│creştere │
│COD SS │serviciu │2016│2018│2019│2020│2021│2022│relativă │medie │
│ │social │ │ │ │ │ │ │2022/2016 │anuală │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │între │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2016-2022│
├───────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┤
│Centre rezidenţiale de îngrijire şi asisteţă medico-socială pentru │
│persoane vârstnice, bolnavi │
│cronici în fază terminală │
├───────┬────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────────┬─────────┤
│ │Centre │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8710 │rezidenţiale│37 │52 │53 │61 │72 │68 │0,8 │0,14 │
│CRMS-I │medico │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sociale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼─────────┤
│ │Centre │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8710 │rezidenţiale│3 │4 │5 │5 │8 │8 │1,7 │0,28 │
│CRMS-II│de îngrijiri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │paliative │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┤
│Centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice │
├───────┬────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────────┬─────────┤
│8730 │Cămine │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CR- │pentru │228 │352 │503 │643 │698 │697 │2,1 │0,34 │
│V-I │persoane │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vârstnice │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼─────────┤
│8730 │Centre de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CR- │tip respiro/│2 │2 │5 │4 │3 │3 │0,5 │0,08 │
│V-II │centre de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │criză │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼─────────┤
│8730 │Locuinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CR- │protejate │0 │10 │18 │17 │17 │9 │-0,1 │-0,02 │
│V-III │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┤
│Centre de zi pentru persoane vârstnice │
├───────┬────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────────┬─────────┤
│ │Centre de zi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│8810 │de asistenţă│29 │47 │49 │48 │44 │41 │0,4 │0,07 │
│CZ- V-I│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │recuperare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼─────────┤
│ │Centre de zi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8810 │socializare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CZ- │şi petrecere│28 │67 │82 │104 │121 │125 │3,5 │0,58 │
│V-II │a timpului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │liber (tip │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │club) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┤
│Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane │
│cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţii de dependenţă │
├───────┬────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────────┬─────────┤
│8810 │Unităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ID-I │îngrijire la│157 │226 │250 │271 │312 │309 │1,0 │0,16 │
│ │domiciliu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┤
│centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în │
│situaţii de nevoie │
├───────┬────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────────┬─────────┤
│8899 │Servicii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CZ- │asistenţă │34 │94 │108 │153 │202 │228 │5,7 │0,95 │
│PN-V │comunitară │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┤
│Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de │
│sărăcie │
├───────┬────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────────┬─────────┤
│8899 │Cantine │60 │114 │127 │135 │137 │133 │1,2 │0,20 │
│CPDH-I │sociale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼─────────┤
│ │Servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8899 │mobile de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CPDH-II│acordare a │5 │7 │9 │12 │20 │20 │3,0 │0,50 │
│ │hranei - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │masa pe roţi│ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┴─────────┘


        Chiar dacă observăm o creştere importantă a numărului căminelor pentru persoane vârstnice, totuşi, numărul de locuri din totalul centrelor rezidenţiale, la nivelul anului 2020, este de 25.373. Prin urmare, numărul de paturi în centrele rezidenţiale pentru îngrijirea de lungă durată, la 100 mii de locuitori este, în continuare, printre cele mai mici din UE, semnalând un sistem de îngrijire de lungă durată insuficient dezvoltat.*3
    *3 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Long-term_care_beds_in_nursing_and_residential_care_facilities,_2013_and_2018_(per_100_000_inhabitants)_Health20.png

        Structura de personal este prevăzută în Nomenclatorul serviciilor sociale, iar standardele minime de calitate prevăd recomandări pentru raportul angajat/beneficiar, în funcţie de gradul de dependenţă. Pentru serviciile acordate în centrele de zi pentru persoane vârstnice, încadrate potrivit grilei de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, în gradele de dependenţă IIIA şi IIIB, raportul angajat/beneficiar recomandat este de minimum 1/20. Pentru serviciile acordate în centrele de zi pentru persoane vârstnice dependente raportul angajat/beneficiar recomandat este de minimum 1/4.
        În conformitate cu prevederile Legii asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care este o lege-cadru, legile speciale privind protecţia socială a diferitelor categorii de beneficiari eligibili pentru servicii de îngrijire pe termen lung - persoane vârstnice, cu handicap şi bolnavi cronici, ar fi trebuit actualizate în conformitate cu reglementările legislaţiei-cadru în termen de un an de la aprobarea Legii nr. 292/2011.
        Totodată, deşi există o lege unică pentru serviciile sociale, respectiv, Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, cu modificările şi completările ulterioare, legile speciale adresate persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, copiilor, victimelor violenţei domestice, au capitole speciale pentru serviciile sociale acordate. Ca urmare, fiecare act normativ are propriile definiţii şi terminologie utilizate pentru serviciile sociale, precum şi reglementări diferite privind beneficiile de asistenţă socială şi procentul de finanţare a serviciilor sociale asigurat de la bugetul de stat, inclusiv pentru serviciile ÎLD.
        Spre exemplu, nevoile de îngrijire personală sunt similare pentru o persoană cu dizabilităţi şi pentru o persoană în vârstă care se află într-un grad similar de dependenţă. Implicit, serviciile de îngrijire personală de care ar avea nevoie, sunt similare pentru ambele categorii de beneficiari. Cu toate acestea, finanţarea acestor servicii de la bugetul de stat este diferită. Dacă pentru serviciile rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi finanţarea este susţinută până la 90% din bugetul de stat, pentru centrele rezidenţiale pentru vârstnici reperul de stabilire a sumelor alocate din bugetul de stat este minim 10% din standardul de cost. De asemenea, în cazul în care o persoană cu handicap grav poate beneficia de un asistent personal, angajat de primărie sau, în schimb, de o indemnizaţie lunară, persoana în vârstă de gradul I de dependenţă trebuie să plătească o contribuţie pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, stabilite de autorităţile locale care prestează aceste servicii.
        Persoanele în vârstă fără venituri şi pensionarii care primesc indemnizaţie socială reprezintă categoriile unice de persoane în vârstă scutite de la această plată.
        În schimb, serviciile de recuperare/reabilitare sunt diferite: serviciile de recuperare/reabilitare pentru persoanele în vârstă se referă, în special, la menţinerea sau recuperarea autonomiei funcţionale pentru a limita situaţia de dependenţă de realizarea ABVZ şi AIVZ, în timp ce recuperarea/reabilitarea persoanei cu handicap are, pe lângă limitarea situaţiei de dependenţă, asigurarea autonomiei funcţionale necesare pentru o viaţă activă, inclusiv integrarea pe piaţa muncii.
        Ca urmare a reglementărilor multiple şi necoordonate, există o mulţime de suprapuneri şi inechităţi în ceea ce priveşte sistemul de servicii sociale, inclusiv serviciile de îngrijire pe termen lung. De asemenea, o consecinţă a acestei situaţii este migrarea masivă a persoanelor în vârstă dependente către sistemul de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.
        Alte aspecte care pot fi considerate obstacole reale în dezvoltarea serviciilor ÎLD, acordate la domiciliu şi în centrele de zi la nivel comunitar sunt:
    A. Lipsa de corelare între serviciile ÎLD - servicii de îngrijire personală, efectuate şi finanţate de la bugetul de stat şi bugetele locale prin sistemul de asistenţă socială şi serviciile de asistenţă medicală la domiciliu, finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În această situaţie, doar o parte dintre furnizorii privaţi pot accesa fonduri din ambele surse de finanţare.
    B. Metodologia de evaluare a situaţiei de dependenţă şi a nevoilor de îngrijire personală utilizate în prezent este foarte dificil de implementat în practică, din cauza lipsei de personal specializat - asistenţi sociali şi medici şi, pe de altă parte, din cauza lipsei de fonduri pentru susţinerea acestei activităţi.
    C. De asemenea, reglementările actuale privind tipurile de servicii sociale definite în Nomenclatorul serviciilor sociale, pe categorii de beneficiari, determină, în practică, situaţii paradoxale. De exemplu, un centru de zi de asistenţă şi recuperare pentru persoanele în vârstă nu poate oferi servicii pentru persoanele cu dizabilităţi, deoarece există standarde diferite de calitate şi cost.

        Potrivit datelor furnizate de Institutului Naţional de Statistică, "sistemul de îngrijire socială a oferit, în anul 2020, servicii de îngrijire medicală în 266 de unităţi rezidenţiale pentru persoane vârstnice (58,6% dintre unităţi fiind în mediul urban), în 526 centre rezidenţiale destinate persoanelor cu dizabilităţi (67,3% în mediul urban) şi în 111 centre de zi, de asemenea, destinate persoanelor cu dizabilităţi (95,5% dintre acestea situate în mediul urban)."*4
        *4 Activitatea reţelei sanitare şi de ocrotire a sănătăţii în anul 2020, https://insse.ro/cms/ro/content/activitatea-re%C8%9Belei-sanitare-%C8%99i-de-ocrotire-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-%C3%AEn-anul-2020-0


    3.2. Îngrijirea de lungă durată în sistemul de asistenţă medicală
    Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 170 alin (1) lit. g) defineşte spitalul pentru bolnavi cu afecţiuni cronice - spitalul în care durata de spitalizare este prelungită datorită specificului patologiei. Bolnavii cu afecţiuni cronice şi probleme sociale vor fi preluaţi de unităţile de asistenţă medico- sociale, precum şi de aşezămintele de asistenţă socială prevăzute de lege, după evaluarea medicală.
        Prin urmare, pentru bolnavii cu afecţiuni cronice şi probleme sociale, îngrijirea de lungă durată, după ce au fost externaţi din spitalele pentru bolnavi cu afecţiuni cronice, se acordă în unităţi medico-sociale sau în centre de servicii sociale.
        Din prelucrarea datelor publicate de INS, rezultă următoarea situaţie a numărului paturilor în unităţile sanitare cu paturi pentru internare continuă*5 sau pentru unităţi medico-sociale de zi.
        *5 În conformitate cu prevederile art. 914 alin. (1) lit.i) din Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin spitalizare continua - spitalizare mai mare de 24 de ore - pentru tipurile de tratament stabilite prin hotărâre a Guvernului;

        În conformitate cu prevederile Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui casei naţionale de asigurări de sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu modificările şi completările ulterioare. Tipurile de îngrijiri în regim de spitalizare continuă sunt: îngrijiri acute şi îngrijiri cronice sau de recuperare. Printre secţiile din nomenclatorul de secţii spitaliceşti în vigoare pentru care se întocmesc FOCG pentru îngrijiri de tip cronic sau de recuperare sunt: Cronici (1061); Îngrijiri paliative (1061_PAL); Geriatrie şi gerontologie (1121);

┌──────────────┬────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Categorii de │Forme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unităţi │de │1990│1997│2003│2016│2017│2018│2019│2020│2021│
│sanitare │propriet│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│În unităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medico-sociale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- paturi │publică │: │: │858 │3298│3305│3427│3416│3415│3415│
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│internare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│În unităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medico-sociale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- paturi │publică │: │: │: │: │: │: │: │15 │15 │
│pentru cazuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de zi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        Serviciile de îngrijiri pe termen lung şi reabilitare funcţionează fragmentat şi se confruntă cu o insuficientă clarificare a standardelor de calitate şi a rolurilor diverşilor furnizori de astfel de servicii. Finanţarea acestor servicii este fragmentată între sectorul social, sănătăţii, autorităţile publice locale şi Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Numărul centrelor care oferă îngrijiri pe termen lung şi servicii de reabilitare este insuficient, distribuit neuniform, existând judeţe care nu au nici o astfel de unitate.
        România cu cele 122 de servicii de paliaţie pentru adulţi şi 12 pediatrice, se situează ca număr de servicii la 100.000 locuitori în jumătatea inferioară a clasamentului ţărilor investigate. În 2019 în România existau 635 de furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu. 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu şi un furnizor autorizat pentru ambele tipuri de îngrijire la domiciliu. Majoritatea serviciilor de îngrijiri paliative sunt în unităţi cu paturi. La nivelul anului 2019 în România în sistem public şi privat erau aprobate 2.545 de paturi, din care 55% în sistem. Din cele 2545 de paturi, 1.995 erau contractate de CNAS.
        Capacitatea de îngrijiri paliative este limitată şi concentrată într-un număr redus de unităţi. Distribuţia acestor servicii este extrem de neuniformă: 11 judeţe nu au servicii de îngrijiri paliative, peste 30% din serviciile de îngrijire paliativă sunt concentrate în regiunea Nord Est. Serviciile existente de îngrijiri paliative la domiciliu, în ambulatoriu, echipe mobile, spital, reprezintă 2% din necesarul la nivel naţional. Resursa umană implicată în astfel de servicii este insuficient pregătită la nivel de bază şi specializat.
        Dezvoltarea palierelor de asistenţa medicală comunitară, îngrijiri de lungă durată, îngrijiri paliative şi îngrijiri de reabilitare-recuperare este suboptimală, pe fondul insuficienţei numerice şi de calificare a resurselor umane şi a unei infrastructuri neadecvate şi/sau precare.
        Pe fondul tendinţei generale de scădere a natalităţii şi implicit de îmbătrânire a populaţiei, a creşterii incidenţei cancerului, afecţiunilor neurologice şi cardiologice invalidante pentru pacienţi şi în mod deosebit pentru pacienţii cu vârstă de +65 ani, România se confruntă în ultimele decenii cu o creştere a numărului de bolnavi incurabili de această vârstă, pentru a căror asistenţă specializată sistemul de sănătate nu este pregătit. În ultimii ani, după adoptarea Legii nr. 95/2006 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificări şi completări ulterioare, îngrijirile paliative s-au dezvoltat în România ca răspuns la o nevoie imediată de îngrijire de specialitate, prin servicii iniţial acordate în organizaţii neguvernamentale şi ulterior extinse în sistemul public de sănătate.
        Dezvoltarea serviciilor de lungă durată şi a îngrijirilor paliative a avut loc în mod aleator, în lipsa unui cadru legislativ general care să permită integrarea îngrijirii paliative în sistemul naţional de sănătate.
        De asemenea, Recomandarea Rec(2003)24 a Comitetului de miniştri ai statelor membre ale Consiliului Europei privind îngrijirea paliativă, recomandă ca "Guvernele statelor membre: să adopte politici, măsuri legislative şi de altă natură necesare pentru crearea unei strategii naţionale coerente şi comprehensive în îngrijiri paliative".
        Rezoluţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind consolidarea îngrijirilor paliative, ca parte componentă a asistenţei comprehensive pe tot parcursul vieţii, a identificat ca acţiuni la nivel de ţară, pentru consolidarea îngrijirilor paliative, următoarele:
    1. formularea şi implementarea unor politici naţionale care integrează serviciile de îngrijiri paliative bazate pe dovezi în fluxul continuu al asistenţei medicale la toate nivelurile, pentru bolile cronice ameninţătoare de viaţă, cu accent pe asistenţa primară, comunitară şi pe îngrijirile la domiciliu;
    2. susţinerea îngrijirilor paliative prin eforturi de promovare a unor politici de asigurare a dreptului universal la sănătate şi la medicamentele esenţiale, pe baza rezultatelor evaluărilor şi pentru îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei îngrijirilor paliative;
    3. implementarea şi monitorizarea recomandărilor din planul global de acţiune al OMS pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile şi asigurarea integrării acestora în sistemele de acoperire universală şi de acces la medicamentele esenţiale;
    4. asigurarea educaţiei în îngrijirile paliative, inclusiv în privinţa aspectelor etice, la nivelul pregătirii de bază a medicilor şi asistenţilor medicali şi a personalului sanitar la toate nivelurile, în concordanţă cu rolurile şi responsabilităţile în cadrul serviciilor, precum şi ca parte a dezvoltării resurselor umane;
    5. asigurarea accesului corespunzător la medicamentele controlate, cu minimizarea potenţialului de uz ilicit şi abuz, prin alinierea reglementărilor naţionale şi locale la ghidurile OMS pentru politicile referitoare la substanţele controlate;
    6. asigurarea accesului la îngrijiri paliative sub toate aspectele - suport medical de bază, suport psiho-social şi spiritual pentru pacienţi şi familii, cu supervizarea corespunzătoare din partea personalului sanitar cu instruire specializată;
    7. stabilirea unor repere etice în asigurarea serviciilor de îngrijri paliative, în privinţa accesului echitabil şi implicării comunităţii în politici şi programe;
    8. parteneriatul între diferitele sectoare pentru realizarea de cercetări operaţionale în îngrijirile paliative, inclusiv dezvoltarea unor modele cost-eficiente de îngrijire.

        Totodată, conform Legii drepturilor pacientului nr.46/2003, cu modificările şi completările ulterioare, acesta are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate, respectiv la îngrijiri atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului. Acest drept se poate asigura numai prin dezvoltarea unor servicii integrate între spital şi comunitate, iar dezvoltarea acestora trebuie stimulată printr- un cadru normativ-strategic.

    3.3. Tendinţe demografice, epidemiologice şi sociale în România
        Procesul de îmbătrânire a populaţiei din România a început cu zeci de ani în urmă, iar această tendinţă s-a accelerat în ultimii 20 de ani, în special atunci când se analizează rata de dependenţă a vârstnicilor. Vârsta mediană în România a crescut de la 26,3 ani în 1950 la 43,2 ani în 2020 şi se preconizează că va ajunge la 47,4 ani în 2050. De asemenea, se preconizează că ponderea persoanelor în vârstă în cadrul populaţiei, de obicei, cei cu vârsta de peste 65 de ani, va creşte cu aproape 50% în aceeaşi perioadă, de la 19,2% din totalul populaţiei în 2020 la 27,7% în 2050 (UN, 2019). Se preconizează că grupul cu vârsta de peste 80 de ani va creşte cu 3,7 puncte procentuale, de la 4,8 la 8,5% din totalul populaţiei.
        Indicele de dependenţă a persoanelor în vârstă - raportul dintre populaţia în vârstă de peste 65 de ani împărţită la populaţia în vârstă de muncă, a crescut, de asemenea, începând cu anii 1950 şi s-a accelerat, în special, în ultimii 20 de ani. Pe baza proiecţiilor ONU, se preconizează că populaţia vârstnică va ajunge la aproape 50% din populaţia activă până în 2050.
        Îmbătrânirea populaţiei are dimensiuni regionale şi urbane/rurale pronunţate. În timp ce zonele urbane beneficiază de migraţia internă a tinerilor, în unele zone rurale, numărul persoanelor în vârstă raportat la populaţia de vârstă activă poate fi de până la 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane.
        În conformitate cu INS, populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2022, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 20% populaţia tânără de 0-14 ani: 3836 mii, faţă de 3195 mii persoane. (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/popdom1ian2022r.pdf)
        În localităţile rurale, numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste raportat la populaţia 0-14 ani poate fi şi de 5, până la de 10 ori mai mare.
        Se aşteaptă ca speranţa de viaţă în România să crească în următoarele câteva decenii. Speranţa de viaţă la naştere în România în 2020 a fost de 76,5 ani, ceea ce se numără printre cele mai scăzute din UE, ocupând locul 24 din cele 27 de state membre. Acelaşi model este evident atunci când se analizează speranţa de viaţă la 65 de ani, care este cu 17,2 ani mai mare, clasându-se pe locul 26 în întreaga UE27. Cu toate acestea, se preconizează că ambii indicatori vor creşte puternic în următoarele câteva decenii, ajungând la 80,8 ani şi, respectiv, 21,6 ani, până în 2050. Speranţa de viaţă a femeilor la 65 de ani este 18,7 ani, mai mult, faţă speranţa de viaţă a bărbaţilor la 65 de ani, care este de 15,3 ani. Cifre bazate pe EURSTAT (European Commission 2022) diferă uşor de cele furnizate de UN (2019), cu toate acestea, tendinţele şi clasamentele preconizate sunt foarte apropiate.
        Tendinţele epidemiologice reflectă tendinţele demografice.
        Tabelul 1 prezintă principalele cauze de deces, principalii factori determinanţi pentru decesele premature şi pentru anii de viaţă trăiţi cu dizabilitate şi factorii de risc asociaţi cu dizabilitatea, în rândul populaţiei în vârstă. Afecţiunile netransmisibile au dominat la toţi indicatorii, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, bolile cardiace ischemice şi accidentele vasculare cerebrale ischemice remarcându-se ca principale cauze de deces pentru ambele sexe. În schimb, căderile, pierderea auzului, durerile lombare şi bolile pulmonare obstructive cronice se evidenţiază ca fiind principalele cauze de dizabilitate (WHO, 2020).
        Tabelul 1 . Cauzele principale de deces şi dizabilitate, România, 2017

┌─────────────┬──────────────┬──────────────┐
│Cauză şi risc│Femei │Bărbaţi │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Boală cardiacă│Boală cardiacă│
│ │ischemică │ischemică │
│ │Accident │Accident │
│Principalele │vascular │vascular │
│cauze de │cerebral │cerebral │
│deces la │ischemic │ischemic │
│persoane în │Boala │Hemoragie │
│vârstă de 70 │Alzheimer │intercerebrală│
│ani+ │Hemoragie │Boala │
│ │intercerebrală│Alzheimer │
│ │Boala cardiacă│Boala cardiacă│
│ │hipertensivă │hipertensivă │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Boală cardiacă│
│Principalii │Boală cardiacă│ischemică │
│factori │ischemică │Accident │
│determinanţi │Accident │vascular │
│pentru anii │vascular │cerebral │
│de viaţă │cerebral │ischemic │
│pierduţi │ischemic │Hemoragie │
│ajustaţi cu │Boala │intercerebrală│
│dizabilitatea│Alzheimer │Boala │
│la persoane │Hemoragie │Alzheimer │
│în vârstă de │intercerebrală│Boala │
│70 ani + │Boala cardiacă│pulmonară │
│ │hipertensivă │obstructivă │
│ │ │cronică │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Căderi │
│ │Dureri lombare│Dureri în │
│Principalii │Boală cardiacă│partea │
│factori │ischemică │inferioară a │
│determinanţi │Căderi │spatelui │
│pentru anii │Pierderea │Boală cardiacă│
│trăiţi în │auzului │ischemică │
│dizabilitate │Boala │Pierderea │
│la persoane │pulmonară │auzului │
│în vârstă de │obstructivă │Boala │
│70 ani + │cronică │pulmonară │
│ │ │obstructivă │
│ │ │cronică │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Tensiune │Fumatul │
│ │arterială │Tensiune │
│Principalii │sistolică │arterială │
│factori de │ridicată │sistolică │
│risc asociaţi│Indicele de │ridicată │
│cu │masă corporală│Consumul de │
│dizabilitatea│ridicat │alcool │
│la persoane │Glicemia mare,│Glicemie mare,│
│în vârstă de │pe nemâncate │pe nemâncate │
│70 ani + │Densitate │Indicele de │
│ │minerală │masă corporală│
│ │osoasă scăzută│ridicat │
│ │Fumatul │ │
└─────────────┴──────────────┴──────────────┘

        Sursa: WHO Biroul Regional pentru Europa, România studiu de caz privind furnizarea îngrijirilor pe termen lung, 2020" .

        Profilul epidemiologic al României este, în mare parte, similar cu cel al altor ţări membre ale UE. Acesta include o prevalenţă scăzută a bolilor infecţioase şi o proporţie din ce în ce mai mare de boli cardiovasculare, cancer şi afecţiuni care apar din cauze externe, inclusiv violenţă şi leziuni. La fel ca în majoritatea statelor membre ale UE, numărul tot mai mare de persoane obeze şi supraponderale creşte presiunea asupra costurilor serviciilor de sănătate şi a îngrijirii persoanelor afectate, mai ales atunci când obezitatea este asociată cu alte boli, inclusiv cu diabetul de tip 2, care este una dintre cele mai costisitoare afecţiuni cronice din ţările OCDE. Rata standardizată a mortalităţii din cauza consumului de alcool în România este de 42 la 100.000 de locuitori, cea mai mare din UE (WHO, 2020). Fumatul zilnic şi hipertensiunea arterială sunt, de asemenea, mai frecvente în România decât media UE.
        Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani şi speranţă de viaţă la 65 de ani plasează din nou România printre ţările cu cele mai mici valori - în 2018, 37% faţă de 50% la nivelul UE-27. În 2018, românii la 65 de ani se puteau aştepta, în medie, la 6,1 ani de viaţă sănătoasă, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire cu 0,6 ani faţă de 2010. Cu toate acestea, această cifră este cu 62% mai mică decât numărul mediu de ani sănătoşi din UE-27 (European Commission, 2021b).
        Speranţa de viaţă pentru românii de 65 de ani cu o percepţie pozitivă a sănătăţii este mai mică decât cea a individului mediu din UE. În 2018, speranţa de viaţă la 65 de ani în România pentru persoanele cu o percepţie pozitivă a sănătăţii era de 13,7 ani pentru femei şi de 12,2 ani pentru bărbaţi. Aceleaşi cifre în ţările UE au fost de 16,7 şi 14,9 pentru bărbaţi şi, respectiv, femei. Acest indicator a crescut în mod constant de când datele au devenit disponibile în 2007, ceea ce sugerează că o parte din creşterea speranţei de viaţă s-a tradus printr-o creştere a numărului de ani cu percepţie proprie a sănătăţii. Cu toate acestea, toate cifrele disponibile sunt anterioare la COVID-19.
        Mortalitatea tratabilă a scăzut pe parcursul deceniului precedent, dar a rămas peste media UE, fiind de 239 pentru femei şi 415 pentru bărbaţi la 100 000 de persoane în 2014. În comparaţie, aceasta se situează la 97 şi, respectiv, 158 de decese, pentru UE27. De asemenea, spitalizările evitabile pentru afecţiuni cronice comune în România, cum ar fi diabetul, hipertensiunea, insuficienţa cardiacă, boala pulmonară obstructivă cronică şi astmul, în 2015 au fost printre cele mai ridicate din UE, cu 8,5% din totalul spitalizărilor şi 1,7 externări la 100 de locuitori (WHO, 2020). Durata medie a spitalizării în 2016 a fost de 7,5 zile, foarte aproape de media UE.
        În 2012, se estima că în România existau 270 034 de persoane cu demenţă, adică 1,38% din totalul populaţiei, uşor mai puţin decât media UE de 1,55%. Aceste estimări sunt însă probabil o subestimare, deoarece ratele oficiale de diagnosticare sunt scăzute. Aproximativ două treimi dintre persoanele cu demenţă erau femei. În rândul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani, prevalenţa demenţei în 2018 a fost de aproximativ 4%, mai mică decât media UE de 7%. (WHO, 2020).
        În ceea ce priveşte dizabilitatea, în 2020, numărul total de persoane de orice vârstă, cu dizabilităţi certificate era de 857.638, dintre care 368.369, aproximativ 43%, cu vârsta de 65 de ani şi peste. Aceste cifre sunt comunicate Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA) prin intermediul Direcţiilor Generale Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
        Persoanele singure sau vârstnice cu funcţionalitate limitată, precum şi cele cu dizabilităţi, au fost identificate ca fiind grupuri vulnerabile în România. Grupurile vulnerabile se confruntă cu diverse forme de excluziune socială sau sunt expuse unui risc ridicat de excluziune în moduri care sunt uneori, dar nu întotdeauna, asociate cu sărăcia. Deoarece grupurile vulnerabile se confruntă cu probleme specifice, pentru care este posibil ca politicile generice să nu funcţioneze, acestea au adesea nevoie de servicii adaptate şi integrate pentru a le spori participarea socială şi economică. Identificarea şi răspunsul adecvat la nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile sunt esenţiale pentru conceperea şi punerea în aplicare a unor politici de incluziune socială eficiente. (World Bank, 2015).
        Persoanele în vârstă sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie şi excluziune socială. România are a doua cea mai mare cifră de persoane vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială dintre membrii UE. Din populaţia sa de peste 65 de ani, 43,7 % se încadrează în această categorie, faţă de o medie de 23,1 % în toate ţările UE. Cifra este, de asemenea, mai mare în cazul femeilor în vârstă din România, 49,1 %, faţă de 35,6 % în cazul bărbaţilor. (European Commission, 2022). Riscul de sărăcie creşte semnificativ în cazul persoanelor în vârstă care trăiesc singure.*6
        *6 Imaginea este mai nuanţată atunci când se analizează persoanele în vârstă pe grupe de vârstă. Creşterea prestaţiilor de pensie din ultimii ani a dus la un risc mai mic de sărăcie pentru populaţia cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani decât media populaţiei. Cu toate acestea, riscul creşte brusc pentru persoanele cu vârsta de peste 75 de ani, în special pentru cei care sunt mai vulnerabili la sărăcie, cum ar fi femeile în vârstă, persoanele care primesc pensii minime sau persoanele care primesc pensii de agricultor (European Commission, 2020).
        Coabitarea între generaţii a fost în mod tradiţional mai răspândită în România decât în alte ţări din UE. În 2011, gospodăria medie din România avea 2,6 membri, peste media UE de 2,3. Modelul de coabitare al persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, este destul de divizat: 35 % din acest grup trăiesc cu un partener, 28 % trăiesc singuri, iar 37 % trăiesc cu copiii, familia extinsă sau cu persoane care nu sunt rude (WHO, 2020).
        În ciuda faptului că au o rată medie de coabitare mai mare decât alte ţări din UE, adulţii români au niveluri ridicate de singurătate, care a fost exacerbată de efectul pandemiei COVID-19. De exemplu, potrivit unui raport recent al Centrului European care acoperă ţările UE27, România a avut cea mai mare prevalenţă a singurătăţii, măsurată ca procent de adulţi care au indicat că s-au simţit singuri "mai mult de jumătate din timp, majoritatea timpului sau tot timpul" în cele două săptămâni care au precedat sondajul (Sandu, ZÎlyomi, and Leichsenring, 2021). Un raport al Institutului de Economie a Muncii (IZA) a arătat un model similar pentru izolarea socială (D'Hombres, Barjakovβ, and Schnepf, 2021).
        Responsabilităţile de îngrijire pe termen lung şi rolurile tradiţionale de gen din România afectează ratele de participare a femeilor la forţa de muncă. Ancheta UE privind forţa de muncă estimează rata de participare a femeilor la 45,3 %, cu 21,1 puncte procentuale sub aceeaşi cifră pentru bărbaţi, estimată la 65,4%. Diferenţa se explică parţial prin aşteptările de gen în ceea ce priveşte îngrijirea pe termen lung. De exemplu, un sondaj realizat în 2015 în rândul femeilor angajate cu responsabilităţi de îngrijire din Bucureşti a constatat că 50 % dintre respondenţi nu au fost deloc de acord cu afirmaţia: "O femeie nu ar trebui să lase îngrijirea unei rude în vârstă să stea în calea carierei sale". Mai mult, 31 % nu au fost deloc de acord cu faptul că o femeie ar putea să-şi asume responsabilitatea de a oferi sprijin financiar pentru gospodărie în timp ce soţul ei oferă îngrijire neremunerată unei rude (WHO, 2020).
        Rata de dependenţă a persoanelor vârstnice este mai mare în zonele rurale, însă decalajul dintre zonele rurale şi cele urbane a scăzut de-a lungul timpului. În timp ce în 2003, populaţia vârstnică din zonele rurale reprezenta 29% din populaţia în vârstă de muncă, aceeaşi cifră se ridica la 14% în zonele urbane. Ritmul de îmbătrânire a fost mai rapid în zonele urbane (pornind de la o bază mai mică), prin urmare, diferenţa a scăzut de la 15 puncte procentuale în 2003, la 6 puncte procentuale în 2021 (Figura 1). Acest lucru se explică parţial prin dinamica migratorie care face ca procesul de îmbătrânire din România să fie diferit de cel observat în majoritatea ţărilor UE (cu excepţia Bulgariei, Letoniei şi Lituaniei). În comparaţie cu alte ţări, este mai probabil ca scăderea populaţiei României să favorizeze migraţia internaţională decât urbanizarea internă (Şoşea, 2021). Acest proces s-a accelerat probabil în 2007, când România a devenit stat UE. Românii de vârstă activă (20-64 de ani) sunt de departe cel mai mare grup naţional în rândul cetăţenilor UE mobili, majoritatea dintre aceştia deplasându-se din motive legate de ocuparea unui loc de muncă (Mantu, 2020).
        Figura 1 . România: rata de dependenţă a persoanelor în vârstă, pe reşedinţa urbană-rurală, 2003-21
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Institutul Naţional de Statistică (2022).

    3.4. Modelele de cerere de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă rezultate din sondajul SHARE din România din 2017 şi 2019
        Pe baza rezultatelor sondajului Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe (SHARE) din România din 2017 şi 2019, studiul de fundamentare care a stat la baza elaborării prezentei strategii, descrie modelele de cerere de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă. Sondajul SHARE a evaluat o serie de activităţi de bază ale vieţii zilnice (ABVZ) şi activităţi instrumentale ale vieţii zilnice (AIVZ).
        Datele SHARE au dat următoarea distribuţie generală a celor trei grupe de nevoi de îngrijire în 2019: 5 % au avut o nevoie minoră de îngrijire, 16,7 % au avut o nevoie majoră de îngrijire şi 11,2 % au avut o nevoie severă de îngrijire. Restul de 67,1 % dintre persoanele vârstnice din România nu aveau nicio nevoie de îngrijire, conform autoevaluării realizate în cadrul sondajului SHARE. Aproximativ o treime (32,9 %) dintre românii cu vârsta de 65 de ani sau mai mult au raportat că au avut cel puţin o nevoie de îngrijire minoră în 2019. În timp ce în grupa de vârstă 65-79 de ani, aproximativ 21,7 la sută au raportat cel puţin o nevoie de îngrijire minoră, în grupa de vârstă 80+, 64,3 la sută au raportat nevoi. În grupa de vârstă 65-79 de ani, 78,3 % nu au raportat nicio limitare în ceea ce priveşte ABVZ-urile sau AIVZ-urile în 2019. Aproximativ una din douăzeci de persoane din această grupă de vârstă a raportat o nevoie de îngrijire minoră (4,6 %), în timp ce mai mult de una din zece persoane (11,1 %) a raportat o nevoie de îngrijire majoră, iar aproximativ 6 % a raportat o nevoie de îngrijire severă. În grupa de vârstă 80+, aproximativ una din douăzeci de persoane a raportat, de asemenea, o nevoie minoră de îngrijire (6,4%), în timp ce una din trei persoane în vârstă din această grupă de vârstă a raportat o nevoie majoră de îngrijire (32,3%), iar una din patru a raportat o nevoie severă de îngrijire (25,6%).
        Femeile sunt mai susceptibile de a avea nevoie de îngrijire decât bărbaţii. Ponderea persoanelor cu cel puţin o nevoie minoră de îngrijire conform grilei de evaluare a îngrijirii din România este mai mare la femeile în vârstă. La fel ca în alte ţări, femeile reprezintă o parte mai mare din populaţia vârstnică din România. Conform recensământului din 2010, 58% dintre românii din grupa de vârstă 65-79 de ani sunt femei. În grupa de vârstă 80+, aproape două din trei persoane în vârstă sunt femei (65,9%). Acest lucru amplifică importanţa nevoilor de îngrijire mai mari ale subpopulaţiei feminine.
        Ponderea persoanelor în vârstă care au nevoie de îngrijire tinde să fie mai mare în zonele rurale decât în cele urbane. Având în vedere că accesul la servicii de sănătate preventivă şi la servicii de îngrijire de lungă durată diferă între zonele rurale şi cele urbane, este important să se înţeleagă această dimensiune într-o analiză a nevoilor de îngrijire pe termen lung ale persoanelor în vârstă. În populaţia rurală, aproximativ două din trei persoane în vârstă (66,0%) nu au nevoi de îngrijire, una din douăzeci (5,3%) are o nevoie minoră de îngrijire, 17,1% are o nevoie majoră de îngrijire şi 11,6% are o nevoie severă de îngrijire Figura 2. În populaţia urbană, mai mult de şapte din zece adulţi (72,9 %) nu au nevoi de îngrijire, 3,8 la sută au o nevoie minoră de îngrijire, 14,3 % au o nevoie majoră de îngrijire şi 9 la sută au o nevoie severă de îngrijire. Pentru toate cele trei categorii de nevoi de îngrijire, cifrele tind, prin urmare, să fie mai mari în rândul populaţiei rurale atât în 2017, cât şi în 2019.
        Figura 2. România: Nevoi de ÎLD şi ponderea persoanelor cu nevoi de ÎLD în funcţie de tipul de aşezare în timp (în procente)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: SHARE 2017 şi SHARE 2019, versiunea de lansare 8.0.0.
        Persoanele vârstnice cu un nivel de educaţie mai ridicat au mai puţine şanse de a raporta nevoi de îngrijire decât persoanele vârstnice cu un nivel de educaţie mai scăzut. Studiile au identificat educaţia ca fiind un factor deerminant major al rezultatelor în materie de sănătate mai târziu în viaţă (Grossman şi Kaestner, 1997; Grossman, 2000). Acest lucru a fost atribuit comportamentelor de sănătate diferenţiate, modelate de şcolarizarea primită şi de interacţiunile cu colegii. Dintre cele trei grupuri analizate - nivel de bază, nivel secundar superior şi nivel post-secundar, incidenţa nevoilor de îngrijire este semnificativ mai mare în grupul cu cel mai scăzut nivel de educaţie (Figura 6). În special, în rândul celor care au primit doar educaţie de bază sau mai puţin, ponderea persoanelor cu o nevoie majoră de îngrijire este de 19,5%, iar ponderea persoanelor cu o nevoie severă de îngrijire este de 14,9%. Nu există nicio dovadă de creştere a nevoilor de îngrijire între grupurile de educaţie.
        Figura 3. România: Nevoi de ÎLD şi ponderea persoanelor cu nevoi de ÎLD în funcţie de nivelul de educaţie de-a lungul timpului (în procente)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: SHARE 2017 şi SHARE 2019, versiunea de lansare 8.0.0.
        Persoanele vârstnice din România care fac parte din grupele de venituri mai mari sunt mai puţin susceptibile să declare că au nevoie de îngrijire pe termen lung decât persoanele vârstnice mai puţin bogate. Venitul, la fel ca şi nivelul de educaţie, este strâns legat de rezultatele în materie de sănătate pe tot parcursul ciclului de viaţă. În plus, venitul disponibil al gospodăriei este un factor crucial în ceea ce priveşte capacitatea de a plăti serviciile de îngrijire.
        Figura 4 arată că doar 20,5% dintre persoanele în vârstă, din treimea cu cel mai ridicat nivel de venit, aveau nevoie de îngrijire de lungă durată, în timp ce acest număr era de 38,5% în treimea de mijloc şi de 43% pentru persoanele în vârstă care trăiesc în gospodării din cea mai săracă treime a distribuţiei veniturilor. Ponderea persoanelor vârstnice din fiecare dintre cele trei categorii - minoră, majoră şi gravă, a fost mai mică în grupa superioară de venituri în comparaţie cu grupa de venituri medii, unde a fost din nou mai mică decât în grupa inferioară de venituri. De asemenea, cifrele referitoare la venituri arată unele tendinţe pozitive în timp, în special în grupurile de venituri superioare şi inferioare.
        Figura 4. România: Nevoi de ÎLD şi ponderea persoanelor cu nevoi de ÎLD în funcţie de venitul pe cap de familie pe cap de locuitor de-a lungul timpului (în procente)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: SHARE 2017 şi SHARE 2019, versiunea de lansare 8.0.0.
        Nevoile de îngrijire ale persoanelor în vârstă care trăiesc în gospodării formate dintr-o singură persoană au fost în mod constant şi semnificativ mai mari decât cele ale persoanelor în vârstă care trăiesc cu alte persoane. Pentru a interpreta constatările privind dimensiunea gospodăriei (Figura 5), este important să se ia în considerare faptul că este obişnuit ca cuplurile în vârstă să intre la pensie în timp ce locuiesc împreună. În timp, decesul unui partener poate duce la o gospodărie formată dintr-o singură persoană. De asemenea, poate duce la mutarea persoanei în vârstă la membrii familiei, transformând situaţia într-o gospodărie cu trei sau mai multe persoane. Din acest motiv, mărimea gospodăriei este puternic corelată cu vârsta, gospodăriile formate din două persoane fiind forma dominantă în rândul respondenţilor cu vârste cuprinse între 65 şi 69 de ani. Pentru toate cele trei categorii de nevoi de îngrijire, cele mai mici procente se regăsesc în gospodăriile formate din două persoane, în timp ce cele mai mari procente se regăsesc în gospodăriile formate dintr-o singură persoană. Gospodăriile formate din trei sau mai multe persoane se situează între aceste două categorii. Într-adevăr, ponderea persoanelor cu nevoi majore de îngrijire (26,5%) şi cu nevoi severe de îngrijire (17,6%) au fost cele mai mari valori găsite în toate subpopulaţiile socio-demografice analizate, cu excepţia grupului de vârstă de peste 80 de ani.
        Figura 5. România: Nevoi de ÎLD şi ponderea persoanelor cu nevoi de ÎLD în funcţie de mărimea gospodăriei, în timp (în procente)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: SHARE 2017 şi SHARE 2019, versiunea de lansare 8.0.0.
        Categoria de nevoi de îngrijire minoră este cea mai puţin frecventă categorie de nevoi, cuprinzând aproximativ 5% din populaţia vârstnică a României. Nevoile de îngrijire minoră sunt mai răspândite în rândul persoanelor cu un nivel de educaţie mai scăzut şi cu venituri mai mici ale gospodăriei. Acestea tind să fie mai răspândite în rândul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani şi a celor care locuiesc fie în gospodării individuale, fie în gospodării formate din trei sau mai multe persoane.
        În rândul persoanelor în vârstă cu nevoi minore de îngrijire, cele mai frecvente limitări sunt incapacitatea de a face cumpărături, de a ieşi din casă în mod independent pentru a accesa servicii de transport şi de a folosi o hartă pentru a se deplasa într-un loc necunoscut.
        Aproximativ una din şase persoane vârstnice din România raportează o nevoie majoră de îngrijire. Aceasta a fost definită în setul de date SHARE ca fiind exact o limitare ABVZ sau mai mult de o limitare AIVZ. În rezultatele ambelor sondaje, 42,2% dintre persoanele cu nevoi majore de îngrijire îndeplinesc criteriul AIVZ, în timp ce aproximativ aceeaşi cantitate de persoane îndeplinesc criteriul ABVZ (38,7%), iar aproximativ una din cinci persoane din această categorie îndeplineşte ambele criterii (19,1%).
    Nevoile majore de îngrijire sunt mai răspândite în rândul populaţiei în vârstă de 80 de ani sau mai mult, în rândul populaţiei feminine în vârstă, în rândul persoanelor cu un nivel de educaţie scăzut şi cu venituri mici ale gospodăriei, precum şi în gospodăriile formate dintr-o singură persoană.
        În subpopulaţia vârstnică cu nevoi majore de îngrijire, limitările în efectuarea de lucrări în casă sau în grădină şi utilizarea serviciilor de transport public sunt cele mai frecvente AIVZ, în timp ce urcatul/coborâtul din pat şi îmbrăcatul independent sunt cele mai frecvente ABVZ.
        Pentru a corela datele SHARE cu grila de evaluare a nevoilor de îngrijire din România, respondenţii care au raportat două sau mai multe limitări în ABVZ au fost consideraţi ca având o nevoie severă de îngrijire. Aproximativ una din nouă persoane vârstnice din România are o nevoie severă de îngrijire (11,2%), ceea ce face ca aceasta să fie a doua cea mai răspândită categorie de nevoi de îngrijire.
        Nevoile severe de îngrijire sunt semnificativ mai răspândite în rândul populaţiei cu vârsta de 80 de ani sau mai mult, în grupul cu un nivel de educaţie mai scăzut şi în rândul celor care trăiesc în gospodării cu venituri mici. În plus, nevoile severe de îngrijire tind să fie uşor mai frecvente în rândul femeilor, al locuitorilor din mediul rural şi al celor care locuiesc singuri sau în gospodării cu trei sau mai mulţi membri.
        Persoanele vârstnice cu nevoi severe de îngrijire suferă de diverse limitări, mai mult de patru din cinci persoane fiind incapabile să efectueze activităţi precum lucrul în casă sau în grădină, să cumpere alimente, să se ridice/coboare din pat şi să se îmbrace singure. Figura 6 arată că şase din cele nouă limitări AIVZ şi cinci din cele şase limitări ABVZ afectează fiecare mai mult de jumătate din populaţia cu nevoi severe de îngrijire.
        Cele mai răspândite limitări sunt restricţiile în ceea ce priveşte capacitatea de a face lucrări în casă sau în grădină (89,1%), de a cumpăra alimente (87,2%), de a se băga şi de a se da jos din pat (84,0%), de a se îmbrăca (83,6 %) şi de a ieşi din casă în mod independent şi de a utiliza serviciile de transport public (80,0%). Alte limitări AIVZ, care afectează mai mult de jumătate din populaţia cu nevoi severe de îngrijire, includ spălatul rufelor (71,5%), gătitul meselor (65,3%) şi utilizarea unei hărţi pentru a se orienta într-un loc necunoscut (55,8%). Alte limitări ABVZ comune care afectează mai mult de jumătate din această subpopulaţie sunt limitările legate de mersul pe jos (75,4%), îmbăiatul (65,3%) şi folosirea toaletei (53,6%). Chiar şi cea mai puţin frecventă limitare ABVZ, şi anume capacitatea de a mânca independent, este prezentă în cazul a 43,1% dintre persoanele cu nevoi severe de îngrijire.
        Figura 6. România: Nevoia severă de îngrijire, incidenţa limitărilor în AIVZ (stânga) şi ABVZ (dreapta) (în procente)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: SHARE 2017 şi SHARE 2019, versiunea de lansare 8.0.0.
        Îngrijirea informală este forma dominantă de îngrijire oferită persoanelor vârstnice din România care au nevoie de îngrijire, în timp ce foarte puţini au apelat la servicii de îngrijire private profesionale sau publice. În 2019, 61,7% dintre persoanele vârstnice cu nevoi de îngrijire au primit îngrijire informală în România. Ponderea persoanelor care au beneficiat de îngrijire profesională a fost de 3,1%, în timp ce ponderea persoanelor care au primit ajutor profesional pentru sarcini casnice a fost de 2,4%. Ponderea persoanelor vârstnice cu nevoi de îngrijire care au primit o altă formă de îngrijire profesională privată a fost de 3,3%. Aceste modele reprezintă o uşoară creştere a primirii de îngrijire profesională între 2017 şi 2019. Îngrijirea acordare de serviciile publice a fost primită doar de 0,6 % dintre persoanele în vârstă cu nevoi de îngrijire.
        În general, utilizarea serviciilor profesionale private de îngrijire este scăzută. Utilizarea acesteia este mai mare în rândul persoanelor cu cea mai mare categorie de nevoi.
        Deficitul de îngrijire - cererea nesatisfăcută, este substanţial, dar este mai puţin răspândit în rândul persoanelor în vârstă cu categorii mai mari de nevoi de îngrijire.
        În ceea ce priveşte tipurile de îngrijire informală primite de persoanele vârstnice, utilizarea îngrijirii informale din afara gospodăriei este forma dominantă de îngrijire pentru persoanele cu toate nivelurile de nevoi.
        S-au înregistrat puţine progrese în ceea ce priveşte asigurarea unui număr suficient şi a unei calificări suficiente a resurselor umane pentru îngrijire, atât în ceea ce priveşte forţa de muncă formală, cât şi în ceea ce priveşte îngrijitorii informali.

    3.5. Implementarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020 şi obiective de continuat
        Strategia naţională 2015-2020 a stabilit un program de reformă transsectorială extrem de ambiţios, grupat în trei obiective generale:
    A. Obiectivul 1 Prelungirea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii profesionale a persoanelor în vârstă;
    B. Obiectivul 2 Promovarea participării sociale şi a unei vieţi demne la vârste înaintate;
    C. Obiectivul 3 Atingerea unei independenţe şi a unei securităţi sporite pentru persoanele cu nevoi de îngrijire pe termen lung.

        În pofida unei evoluţii pozitive consistente în majoritatea obiectivelor şi acţiunilor specifice declarate, doar o parte din strategie a fost pe deplin realizată.
        Principalele realizări care au creat cele mai importante oportunităţi de accelerare a progresului şi care pot acţiona ca pietre de temelie pentru extinderea modelelor de succes în anii următori şi au avut în vedere:
    a) Recunoaşterea din ce în ce mai mare a ÎLD ca o ramură importantă a securităţii sociale.
    b) Creşterea capacităţii serviciilor de îngrijire pe termen lung şi a autorităţilor administraţiei publice locale de a stabilit eligibilitatea; Pentru a accelera progresele, ambele linii de acţiune ar trebui să fie continuate. Proiectarea sistemului ar trebui să se concentreze pe consolidarea stimulentelor pentru ca furnizorii privaţi de servicii de îngrijire să intre pe piaţă într-un număr şi mai mare decât până acum. În paralel, investiţiile publice ar trebui intensificate pentru a reduce deficitul de capacităţi în zonele insuficient deservite şi dezavantajate şi pentru a asigura un acces echitabil la îngrijire în întreaga ţară.
    c) În contextul creşterii rapide a nevoilor de îngrijire şi a ofertei de îngrijire, în special în sectorul privat, o realizare importantă este actualizarea standardelor de calitate şi dezvoltarea standardelor de cost pentru aproape toate tipurile de servicii sociale, inclusiv pentru îngrijirea pe termen lung. Serviciile de îngrijire de calitate scăzută expun utilizatorii de îngrijire, care reprezintă deja un grup vulnerabil, la un risc crescut de deteriorare a stării lor de sănătate şi a calităţii vieţii. Dezvoltarea unui mecanism solid de asigurare a calităţii ar asigura că resursele investite în îngrijirea pe termen lung răspund nevoilor de îngrijire şi contribuie la obţinerea unui impact pozitiv asupra sănătăţii şi bunăstării persoanelor în vârstă. Progresele în acest domeniu ar trebui să continue cu dezvoltarea altor mecanisme de promovare a calităţii îngrijirii, cum ar fi creşterea capacităţii de control şi de executare, promovarea iniţiativelor voluntare în materie de calitate, implicarea utilizatorilor de servicii de îngrijire şi a comunităţilor în asigurarea calităţii şi introducerea de stimulente economice bazate pe performanţă.
    d) Paşii importanţi în ceea ce priveşte monitorizarea, colectarea de date şi schimbul de informaţii îmbunătăţesc semnificativ oportunităţile de planificare, asigurare a calităţii şi analiză comparativă. O infrastructură de date mai puternică şi mai integrată va duce la câştiguri considerabile în materie de eficienţă, la îmbunătăţiri ale capacităţii de reacţie a sistemului de îngrijire şi va permite evaluări detaliate ale rezultatelor politicilor. Vor fi necesare investiţii în consolidarea competenţelor digitale în unităţile locale de servicii sociale şi în rândul forţei de muncă din domeniul îngrijirii, pentru a valorifica întregul potenţial al tehnologiei disponibile. De asemenea, ar trebui să se pună accentul pe armonizarea şi facilitarea schimbului de date, între sectoare şi domenii de politică, pentru a spori eficienţa şi eficacitatea îngrijirii.
    e) O mai bună integrare între sectorul sănătăţii şi cel social a fost recunoscută ca fiind un factor important pentru dezvoltarea unor politici şi intervenţii coerente în domeniul îmbătrânirii active în cadrul Strategiei naţionale 2015-2020. Implementarea serviciilor comunitare integrate reprezintă un pas semnificativ în această direcţie, oferind un model de succes de coordonare a proceselor şi de colaborare intersectorială. Deşi strategia prevedea consolidarea funcţiilor sistemului de îngrijire pe termen lung într-un departament interministerial comun, colaborarea prin protocoale dedicate pentru intervenţii specifice s-a dovedit a fi o abordare mai reuşită pentru alinierea eforturilor şi punerea în comun a resurselor între autorităţile din domeniul sănătăţii, social şi educaţional.
    f) Pe parcursul perioadei de punere în aplicare a strategiei, s-au înregistrat progrese clare în ceea ce priveşte capacitatea autorităţilor relevante, în special a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, de a atrage şi de a investi resurse financiare europene în dezvoltarea sistemului naţional de îngrijire pe termen lung. Alte resurse au fost angajate prin intermediul PNRR. Având în vedere interesul sporit la nivelul UE de a sprijini reformele în domeniul îngrijirii pe termen lung în statele membre, este esenţial să se valorifice orice oportunităţi viitoare. Pentru a accelera progresul, ar trebui să se continue investiţiile în capacitatea autorităţilor regionale şi locale de a obţine şi de a gestiona finanţarea programelor.
        Următoarele obiective şi acţiuni din strategia anterioară, ar trebui continuate:
    a) Elaborarea unui program naţional de ÎLD prin consolidarea legislaţiei în domeniul sănătăţii şi protecţiei sociale, acordând o atenţie specială persoanelor în vârstă şi stabilirea unui sistem de finanţare pentru ÎLD.
        Este esenţial să se elaboreze un cadru naţional structurat pentru furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung, stabilind o strategie organizaţională şi de finanţare orientată spre viitor şi durabilă, care să depăşească finanţarea şi programele pe termen scurt şi sporadice care au predominat în ultimii ani. În timp ce responsabilitatea primară pentru îngrijirea pe termen lung rămâne în sarcina autorităţilor locale, nu există nici capacitatea financiară, nici capacitatea organizatorică necesară la acest nivel extrem de descentralizat, cel puţin nu în mod consecvent pe întreg teritoriul. Prin urmare, coordonarea metodologică şi finanţarea de la nivel naţional care să sprijine eforturile locale sunt esenţiale pentru dezvoltarea sistemului de ÎLD.
        Un alt aspect crucial în această privinţă este analiza şi reducerea neconcordanţelor şi suprapunerilor care duc la un tratament şi un acces inechitabil la asistenţă socială între persoanele vârstnice dependente şi persoanele cu dizabilităţi. În mod similar, programele şi iniţiativele organizate în sectorul sănătăţii şi în cel al protecţiei sociale trebuie să fie aliniate pentru a asigura o mai bună acoperire şi o mai mare acoperire a nevoilor de îngrijire în rândul persoanelor în vârstă.

    b) Integrarea programelor de voluntariat în politicile de resurse umane din instituţiile publice. Autorităţile naţionale responsabile nu au raportat niciun progres în ceea ce priveşte stabilirea unor programe naţionale sau regionale structurate pentru a creşte numărul de voluntari în rândul persoanelor în vârstă.
    c) Revizuirea şi îmbunătăţirea procedurii existente pentru evaluarea multidisciplinară a nevoilor şi a eligibilităţii pentru prestaţii pentru persoanele care au nevoie de îngrijire la domiciliu, prin modificarea şi completarea legislaţiei existente privind protecţia persoanelor în vârstă. Adoptarea unui instrument de evaluare unic şi cuprinzător este un pas important în direcţia armonizării şi promovării integrării între serviciile de sănătate şi de îngrijire pe termen lung, indiferent dacă acestea se acordă persoanelor vârstnice dependente sau persoanelor adulte cu dizabilităţi.
    d) Crearea de puncte de acces unice împreună cu managementul externării din spital, inclusiv formarea de "manageri de caz" şi de profesionişti în domeniul îngrijirii pe termen lung.
        În pofida evoluţiei pozitive în ceea ce priveşte îmbunătăţirea resurselor umane şi a coordonării în cadrul sistemului de asistenţă socială, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte consolidarea managementului după externare şi stabilirea unor trasee de îngrijire care să treacă de graniţele dintre sistemul de sănătate şi cel de asistenţă socială. Investiţiile în crearea de servicii de coordonare şi gestionare a activităţilor de îngrijire pe termen lung la domiciliu după externarea din spital sunt esenţiale pentru a asigura continuitatea îngrijirii şi pentru a îmbunătăţi experienţa de îngrijire şi rezultatele pentru utilizatori. În absenţa unui angajament comun de a investi în coordonarea îngrijirii şi în gestionarea externării de către factorii de decizie şi planificatorii de servicii din sistemul de asistenţă socială şi cel de sănătate, calitatea şi eficienţa îngrijirii pe termen lung vor continua să aibă de suferit.

    e) Asigurarea colectării periodice de date, a monitorizării şi a raportării privind sistemul de ÎLD, cu scopul de a prognoza cererea de ÎLD şi nevoile de finanţare.
        Totuşi, încă nu se asigură integrarea şi schimbul de date între cele două sisteme - al îngrijirii de lungă durată din sistemul de asistenţă socială şi din sistemul de sănătate, respectiv, între furnizorii de servicii sociale şi de sănătate.

    f) Stabilirea unui mecanism de alocare echitabilă a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru implementarea programelor de asistenţă socială/îngrijire pe termen lung.
        Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care extinde acordarea finanţării de la bugetul de stat pentru ÎLD informală şi formală la domiciliu şi în centrele de zi, se află in dezbatere la Parlament; este necesară iniţierea de modificări şi completării ale legii cu reglementări in ceea ce priveşte prevenirea, întărirea responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a furnizorilor de servicii sociale şi stabilirea contravenţiilor specifice;

    g) Îmbunătăţirea furnizării de servicii de îngrijire pe termen lung, cu accent pe zonele rurale şi îndepărtate, servicii de îngrijire de zi şi facilităţi de cazare temporară.
        Este esenţial ca iniţiativele viitoare să încurajeze în continuare dezvoltarea furnizării private de servicii de îngrijire. În acelaşi timp, va fi necesară, de asemenea, o investiţie continuă în furnizarea finanţată din fonduri publice şi conceperea unui sistem care să stimuleze furnizarea privată în zonele rurale.

    h) Îmbunătăţirea planurilor de recrutare, de formare şi de menţinere a personalului de îngrijire;
    i) Organizarea de programe de formare privind managementul integrat al serviciilor de îngrijire pe termen lung;
    j) Dezvoltarea unor mecanisme de sprijin pentru îngrijitorii informali, inclusiv actualizări legislative, oportunităţi de formare şi acces preferenţial la servicii de respiro subvenţionate;
        O revizuire a legislaţiei existente, care să clarifice definiţia îngrijitorului informal şi să introducă drepturi în bani şi în natură, este imperativă pentru durabilitatea unui sistem naţional de ÎLD.
        În plus, va fi necesar să se dezvolte servicii de asistenţă şi de formare pentru a le oferi îngrijitorilor informali drepturile deja recunoscute prin lege.

    k) Implementarea managementului de caz pentru persoanele vârstnice cu nevoi de îngrijire şi a principiului proximităţii prin prioritizarea îngrijirii la domiciliu şi în comunitate.
    l) Accentuarea imaginii sociale a populaţiei vârstnice şi promovarea participării şi incluziunii sociale.
    m) Îmbunătăţirea accesibilităţii infrastructurii spaţiului public. Niciun oraş sau comunitate nu participă la Reţeaua globală pentru oraşe şi comunităţi prietenoase cu vârstnicii şi doar un singur oraş - Oradea, este listat ca membru în Reţeaua oraşelor sănătoase din Europa. Deşi la nivel naţional se observă unele progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesibilităţii infrastructurii pentru persoanele cu handicap, există încă mari bariere. Un studiu de evaluare recent, realizat în cadrul proiectului "Consolidarea mecanismului de coordonare pentru punerea în aplicare a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu handicap", a constatat că este necesară consolidarea măsurilor legislative, de aplicare şi de îndrumare pentru a asigura accesibilitatea spaţiilor publice şi a transportului în mediul urban şi rural.
    n) Prevenirea abuzului şi excluderii populaţiei vârstnice. Combaterea abuzurilor asupra persoanelor vârstnice prin completarea legislaţiei în vigoare privind protecţia socială a persoanelor vârstnice împotriva abuzurilor şi întărirea sancţiunilor pentru acestea. Să prevină, să identifice şi să intervină în cazurile de abuz asupra persoanelor în vârstă, inclusiv asupra persoanelor cu dizabilităţi, prin: (i) Elaborarea şi reglementarea unei metodologii de identificare şi sancţionare a abuzurilor asupra persoanelor vârstnice, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi şi (ii) Monitorizarea campaniilor de prevenire, identificare şi intervenţie în cazurile de abuz asupra persoanelor vârstnice şi asigurarea conformităţii cu reglementările în vigoare. Este necesar să se consolideze sprijinul pentru victimele abuzurilor asupra persoanelor în vârstă şi să se formuleze obiective mai ambiţioase pentru prevenirea abuzurilor asupra persoanelor în vârstă, inclusiv prin inspecţii şi mecanisme de monitorizare continuă a serviciilor sociale.
    o) Asigurarea sprijinului pentru furnizorii de servicii sociale prin înfiinţarea unei linii telefonice de urgenţă 24/24 la nivelul SPAS/DGASPC, care să ofere consiliere şi îndrumarea persoanelor vârstnice către servicii specializate.



    3.6. Probleme identificate în domeniul îngrijirii de lungă durată
    a) Cadrul legislativ actual care reglementează îngrijirea de lungă durată: nu există o continutate/sinergie în acoperirea tuturor dimensiunilor conceptului de îngrijire de lungă durată în legislaţia care reglementează sistemul de asistenţă socială şi sistemul de sănătate/de asistenţă medicală.
    b) Lipsa de corelare între serviciile ÎLD - servicii de îngrijire personală, acordate şi finanţate de la bugetul de stat şi bugetele locale prin sistemul de asistenţă socială şi serviciile de asistenţă medicală la domiciliu, finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
    c) Principiul prevenţiei, care presupune acordarea cu prioritate a îngrijirii în comunitate - la domiciliu şi în centrele de zi, pentru prevenirea agravării situaţiei de dependenţă şi, implicit, prevenirea instituţionalizării, internarea în cămin reprezentând numai ca o măsură cu titlu de excepţie, fiind aplicabile criterii clare de prioritate, se respectă într-o măsură foarte mică.
    d) Principiul subsidiarităţii în asigurarea cheltuielilor pentru acordarea serviciilor comunitare de îngrjire la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente, similar îngrijirii pe termen lung asigurată în căminele pentru persoane vârstnice, respectiv, presupune alocarea de sume de la bugetul de stat în completarea celor alocate de la bugetul local, nu se implementează.
    e) Există suprapuneri şi inechităţi în ceea ce priveşte sistemul de servicii sociale, inclusiv serviciile de îngrijire pe termen lung. De asemenea, o consecinţă a acestei situaţii este migrarea masivă a persoanelor în vârstă dependente către sistemul de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.
    f) Metodologia de evaluare a situaţiei de dependenţă şi a nevoilor de îngrijire personală utilizate în prezent este foarte dificil de implementat în practică, din cauza lipsei de personal specializat - asistenţi sociali şi medici şi, pe de altă parte, din cauza lipsei de fonduri pentru susţinerea acestei activităţi.
    g) Există o abordare diferită între persoanele vârstnice dependente şi persoanele cu dizabilităţi şi dezechilibre în sistemul de servicii sociale în ceea ce priveşte implementarea principiilor calităţii;
    h) Există o abordare diferită în ceea ce priveşte modul de finanţare a cheltuielilor de funcţionare a serviciilor sociale şi a serviciilor medico-sociale.
    i) Reglementările actuale privind tipurile de servicii sociale definite în Nomenclatorul serviciilor sociale, pe categorii de beneficiari, determină, în practică, situaţii paradoxale. De exemplu, un centru de zi de asistenţă şi recuperare pentru persoanele în vârstă nu poate oferi servicii pentru persoanele cu dizabilităţi, deoarece există standarde diferite de calitate şi cost.
    j) Forţa de muncă în domeniul ÎLD - lipsa acută de personal şi de competenţe;
    k) Necesitatea integrării serviciilor medicale pentru asigurarea accesului egal şi echitabil şi pentru a asigura continuitatea de îngrijiri.
        Experienţa de implementare a Planului de acţiune 2015-2020 a scos la iveală şi deficienţe în cadrul sistemelor de sănătate şi de asistenţă socială din România, fiecare dintre acestea reprezentând o barieră în calea progresului şi conducând direct la lacune în implementarea strategiei. Cele mai relevante, sunt următoarele:
    a) Dificultăţile persistente în actualizarea legislaţiei-cadru privind îngrijirea pe termen lung şi asistenţa socială. Fără revizuirea legislaţiei, progresele vor fi încetinite în mod semnificativ, cu costuri în ceea ce priveşte nevoile de îngrijire nesatisfăcute şi oportunităţile ratate de prevenire a nevoilor de îngrijire.
    b) Fragmentarea pronunţată şi colaborarea dificilă între sectorul sănătăţii şi cel al asistenţei sociale, cât şi între nivelurile local, judeţean şi naţional. În timp ce consolidarea funcţiilor rămâne un obiectiv extrem de ambiţios pe termen scurt şi mediu, se pot realiza progrese prin alinierea proceselor şi încheierea de protocoale de colaborare.
    c) Lipsa unei finanţări stabile şi suficiente reprezintă cel mai important obstacol în calea dezvoltării capacităţii de servicii. Resursele financiare limitate la nivel local şi lipsa unor surse stabile de finanţare blochează iniţiativele locale de dezvoltare a furnizării de servicii. Cele mai multe dintre poveştile de succes din perioada de punere în aplicare a strategiei se referă la proiecte susţinute de sume mari de finanţare din partea UE. În timp ce finanţarea bazată pe programe poate sprijini proiectele demonstrative şi pilotarea modelelor şi abordărilor inovatoare de îngrijire, vor fi necesare mecanisme de finanţare pe termen mai lung şi mai stabile pentru a extinde şi a asigura durabilitatea iniţiativelor şi programelor de succes. O strategie de finanţare pentru un sistem naţional performant de îngrijire pe termen lung ar trebui să abordeze nu numai necesitatea de a atrage o cantitate suficientă de resurse în sector, ci şi predictibilitatea finanţării.
    d) Pentru a accelera progresul, ar trebui consolidată răspunderea juridică pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege la nivel local, judeţean şi naţional.
    e) Concentrarea pe politici reactive de dezvoltare a îngrijirii pe termen lung, în detrimentul măsurilor de prevenire şi de întârziere a apariţiei dependenţei şi a nevoilor de îngrijire, reprezintă o alocare ineficientă a resurselor disponibile. Măsurile şi iniţiativele preventive, complementare celor organizate în cadrul programelor de sănătate, sunt esenţiale pentru ca creşterea nevoilor de îngrijire să nu devină imposibil de gestionat pentru sistem. Acestea includ investiţii în medii favorabile vârstei şi de sprijin, precum şi programe de promovare a sănătăţii, de intervenţie timpurie şi de îngrijire reparatorie.
    f) Asigurarea sustenabilităţii forţei de muncă în domeniul îngrijirii, atât formale, cât şi informale, este o provocare comună cu alte ţări europene, dar deosebit de pronunţată pentru România. Este necesară o strategie extrem de ambiţioasă pentru a dezvolta, a păstra şi a proteja forţa de muncă formală de îngrijire pe termen lung şi pentru a sprijini îngrijitorii informali. Aceasta ar trebui să fie susţinută prin alocarea de fonduri cu destinaţie specială pentru formare, perfecţionare şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a perspectivelor de carieră.



    4. Obiective generale şi specifice
        Obiectivul general al strategiei urmăreşte creşterea numărului persoanelor vârstnice care reuşesc să trăiască o viaţă independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc şi îmbunătăţirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente, asigurând egalitate în accesarea acestora şi rezilienţa şi sustenabilitatea sistemului de îngrijiri de lungă durată.
        Obiectivul specific 1: Consolidarea responsabilităţii şi managementului serviciilor ÎLD pentru persoanele în vârstă
        Obiectivul specific 2: Asigurarea unui continuum al serviciilor ÎLD pentru persoanele în vârstă din România şi respectarea drepturilor fundamentale
        Obiectivul specific 3: Asigurarea finanţării durabile şi a sustenabilităţii sistemului ÎLD pentru persoanele în vârstă
        Obiectivul specific 4: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor ÎLD pentru persoanele în vârstă
        Obiectivul specific 5: Consolidarea şi protejarea forţei de muncă formală şi informală pentru ÎLD pentru persoanele vârstnice
        Obiectivul specific 6: Promovarea participării sociale active şi demne a persoanelor vârstnice

    5. Programe - direcţii de acţiune
    Obiectiv specific 1: Consolidarea responsabilităţii şi managementului ÎLD pentru persoanele vârstnice
        Direcţia de acţiune 1.1. Revizuirea cadrului juridic care stă la baza asigurării îngrijirii de lungă durată
        Direcţia de acţiune 1.2. Dezvoltarea de instrumente şi instituţii pentru a promova abordarea sustenabilă a ÎLD pentru persoanele vârstnice
        Direcţia de acţiune 1.3. Sprijinirea dezvoltării capacităţilor locale şi a capacităţii administrative a autorităţilor adminsitraţiei publice locale în domeniul ÎLD
        Direcţia de acţiune 1.4 Dezvoltarea de parteneriate strategice pentru schimbări sustenabile în domeniul ÎLD

    Obiectiv specific 2: Asigurarea unui continuum al serviciilor ÎLD pentru persoanele în vârstă din România şi respectarea drepturilor fundamentale
        Direcţia de acţiune 2.1. Dezvoltarea de servicii pentru persoanele vârstnice care şi-au păstrat autonomia funcţională
        Direcţia de acţiune 2.2. Dezvoltarea de servicii pentru persoanele cu autonomie funcţională în scădere şi nevoi reduse de îngrijire
        Direcţia de acţiune 2.3. Dezvoltarea de servicii pentru persoanele cu pierderi semnificative ale autonomiei funcţionale
        Direcţia de acţiune 2.4. Acţiuni transversale pentru creşterea ofertei de servicii şi reducerea riscului de instituţionalizare a persoanelor vârstnice

    Obiectivul specific 3: Asigurarea finanţării durabile şi a sustenabilităţii sistemului ÎLD pentru persoanele în vârstă
        Direcţia de acţiune 3.1. Creşterea finanţării la nivel naţional pentru centrele de zi şi serviciile de îngrijire la domiciliu
        Direcţia de acţiune 3.2. Asigurarea complementarităţii măsurilor de asistenţă socială şi implementarea principiului liberei alegeri
        Direcţia de acţiune 3.3. Asigurarea sprijinului financiar pentru dezvoltarea sectorului îngrijirii informale
        Direcţia de acţiune 3.4. Asigurarea complementarităţii între sistemul de asistenţă socială şi sistemul de asistenţă medicală în îngrijirea de lungă durată

    Obiectivul specific 4: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor ÎLD pentru persoanele în vârstă
        Direcţia de acţiune 4.1. Sprijin acordat furnizorilor de servicii socicale pentru implementarea principiului "centrarea pe persoană"
        Direcţia de acţiune 4.2. Elaboarea/revizuirea standardelor de calitate şi de cost privind serviciile ÎLD pentru persoanele vârstnice
        Direcţia de acţiune 4.3. Introducerea de stimulente pentru furnizorii de ÎLD pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor
        Direcţia de acţiune 4.4: Încurajarea inovaţiei

    Obiectivul specific 5: Consolidarea şi protejarea forţei de muncă formală şi informală pentru ÎLD a persoanelor vârstnice
        Direcţia de acţiune 5.1. Creşterea atractivităţii locurilor de muncă în domeniul îngrijirii
        Direcţia de acţiune 5.2. Dezvoltarea resurselor umane în sectorul ÎLD pentru perioada 2023-2030
        Direcţia de acţiune 5.3. Dezvoltarea sectorului de îngrijire informală a persoanelor vârstnice
        Direcţia de acţiune 5.4. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei generale şi consolidarea capacităţii autorităţilor locale pentru organizarea ÎLD pentru persoanele vârstnice din comunitate

    Obiectivul specific 6: Promovarea participării sociale active şi demne a persoanelor vârstnice
        Direcţia de acţiune 6.1. Organizarea de acţiuni pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la îmbătrânirea activă
        Directia de acţiune 6.2 Îmbunătăţirea accesibilităţii infrastructurii sociale şi a spaţiului public


    REZULTATELE AŞTEPTATE
        Rezultatele Strategiei naţionale privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030 sunt formulate în sensul atingerii unui set minimal de ţinte şi implementării unor reforme care sunt corelate cu priorităţile stabilite în cadrul noii perioade de programare 2021- 2027 şi investiţiile asumate prin PNRR.
        Reformele propuse prin Strategia naţională privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030 urmăresc dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice, prin clarificarea şi îmbunătăţirea cadrului normativ şi dezvoltarea unor instrumente metodologice şi financiare care să faciliteze implementarea acestuia.
        Revizuirea cadrului normativ privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice vizează îndeosebi asigurarea eficienţei în finanţare a serviciilor de îngrijire pe termen lung, îmbunătăţirea sistemului actual de asistenţă socială a persoanelor vârstnice, în special a sistemului de servicii de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea unui program de îngrijire pe termen lung şi implementarea politicilor publice pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice. Noul cadrul normativ va avea în vedere stabilirea unei surse stabile de finanţare a măsurilor de intervenţie, un mecanism de implementare cu responsabilităţi clare stabilite pentru autorităţile publice centrale şi locale şi un mecanism de rambursare condiţionat de realizarea indicatorilor cheie de performanţă asociaţi obiectivelor politicii.
        Sunt vizate, de asemenea, revizuirea sau elaborarea, după caz, a standardelor de calitate şi de cost pentru serviciile destinate persoanelor vârstnice, elaborarea indicatorilor de performanţă pentru serviciile sociale, precum şi revizuirea grilei naţionale de evaluare a nevoilor pentru persoanele vârstnice.
        În cadrul reformei îngrijirii de lungă durată şi al sistemului naţional de asistenţă socială, MMSS are în vedere reglementarea mecanismului de implementare a principiilor prevenţiei, subsidiarităţii şi al dreptului beneficiarului la libera alegere a furnizorului cu care încheie contractul de servicii sociale acordate ca măsură de asistenţă socială.
        Respectarea principiului prevenţiei presupune acordarea cu prioritate a îngrijirii în comunitate - la domiciliu şi în centrele de zi, pentru prevenirea agravării situaţiei de dependenţă şi, implicit, prevenirea instituţionalizării, internarea în cămin reprezentând numai ca o măsură cu titlu de excepţie, fiind aplicabile criterii clare de prioritate. Din aceste considerente, propunerea de investiţii are în vedere înfiinţarea de centre de zi şi unităţi de îngrjire la domiciliu.
        Respectarea principiului subsidiarităţii în asigurarea cheltuielilor pentru acordarea serviciilor comunitare de îngrjire la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente, similar îngrijirii pe termen lung asigurată în căminele pentru persoane vârstnice, respectiv, presupune alocarea de sume de la bugetul de stat în completarea celor alocate de la bugetul local.
        Pe scurt, rezultatele strategiei vor urmări:
    a) Abordarea problemei îngrijirii de lungă durată pe tot parcursul vieţii, astfel încât să se poată asigura serviciile de îngrijire de lungă durată pentru toţi cei care au nevoie;
    b) Dezvoltarea unui continuum de servicii ÎLD pentru persoanele vârstnice;
    c) Susţinerea cu prioritate a îngrijirii la domiciliu şi comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali, astfel încât persoana vârstnică să poată să îşi facă un plan pentru perioada de bătrâneţe;
    d) Garantarea, de către autorităţile administraţiei publice, a asigurării serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice, ca măsură de asistenţă socială;
    e) Organizarea fluxurilor de finanţare publică în conformitate cu principiul "finanţarea urmează beneficiarul", respectând dreptul beneficiarilor la alegere şi, implicit, la accesarea serviciilor ÎLD prestate de furnizori privaţi de servicii sociale şi finanţate din fondurile publice destinate asistenţei sociale;
    f) Asigurarea complementarităţii între sistemul de asistenţă socială şi sistemul de asistenţă medicală în îngrijirea de lungă durată.


    INDICATORI
        În monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei şi a atingerii rezultatelor aşteptate la nivel naţional, precum şi a măsurării impactului Strategiei - efecte derivate direct din acţiunile şi măsurile planificate, vor fi avuţi în vedere ca indicatori cantitativi de referinţă, în principal, indicatorii naţionali de incluziune socială aprobaţi prin hotărâre a Guvernului, precum şi indicatorii de performanţă aferenţi măsurilor asumate pentru atingerea obiectivelor Strategiei elaboraţi pe baza datelor statistice existente şi a datelor din surse administrative de la nivelul instituţiilor publice responsabile/implicate în implementarea măsurilor din Planul de acţiune pentru perioada 2023-2030, prevăzut în Anexa la prezenta Strategie.

    PROCEDURILE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
        Monitorizarea implementării Strategiei, precum şi evaluarea acesteia, vor fi coordonate la nivelul MMSS.
        Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea acţiunilor stabilite vor raporta progresele înregistrate în implementarea acţiunilor şi atingerea rezultatelor, prin raportarea la evoluţia indicatorilor de îndeplinire a rezultatelor aşteptate ale Strategiei.
        Instituţiile şi autorităţile publice menţionate ca surse pentru calcularea indicatorilor pentru rezultatele aşteptate ale strategiei sunt responsabile pentru calcularea acestora şi comunicarea lor către MMSS şi/sau includerea lor în rapoartele publicate.
        La finalul perioadei de implementare a Strategiei, va fi realizată evaluarea ex-post privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei, precum şi emiterea/furnizarea unor recomandări privind realizarea acţiunilor ulterioare.
        În funcţie de conţinutul recomandărilor cuprinse în evaluările periodice ale progreselor realizate, în funcţie de modificările intervenite la nivelul mecanismelor europene sau al priorităţilor naţionale, Strategia şi Planul pot fi adaptate sau revizuite şi ulterior prezentate Guvernului în vederea aprobării.
        Monitorizarea strategiei se realizează prin Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România prevăzut la art.117 alin. (3) din Legea asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi constituit prin Hotărârea Guvernului nr.1217/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
        Instituţiile responsabile de implementarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiune pentru perioada 2023-2030 raportează anual Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale stadiul implementării acestora, pe baza indicatorilor prevăzuţi în Plan, precum şi pe baza indicatorilor naţionali de incluziune socială, aprobaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2021 pentru aprobarea indicatorilor de incluziune socială.
        Planul de acţiune poate fi revizuit în funcţie de rezultatele monitorizării şi de priorităţile naţionale din domeniul incluziunii sociale identificate de Comisia naţională de incluziune socială din cadrul Mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România.

    INSTITUŢIILE RESPONSABILE
        Instituţiile responsabile sunt menţionate în planul de acţiune pentru perioada 2023-2030, conform responsabilităţilor stabilite prin lege.

    IMPLICAŢIILE BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE
        Strategia prevede atât măsuri care nu presupun resurse financiare, cum ar fi reglementarea unor acte normative, elaborarea unor metodologii şi instrumente de lucru pentru asigurarea coordonării metodologice a serviciilor publice de asistenţă socială, implementarea legislaţiei existente dar şi măsuri care presupun resurse financiare din diverse surse.
        Principala sursă financiară pentru investiţiile în centrele de zi şi unităţile de îngrijire la domiciliu o reprezintă fondurile din PNRR. Aceste măsuri sunt complementare măsurilor care vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program operaţional.
        Finanţarea măsurilor prevăzute în Strategie şi în Planul de acţiuni pentru perioda 2023-2030 se realizează în limita bugetelor anuale aprobate.
        Pe termen lung, faptul că strategia pune accent pe implementarea măsurilor de prevenţie, va conduce la eficientizarea cheltuielilor pentru măsurile de asistenţă socială.

    IMPLICAŢIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC
        Pentru îndeplinirea obiectivelor enunţate în Strategie este necesară elaborarea de noi reglementări în domeniu, precum şi modificarea celor existente, vizând inclusiv documente programatice în domeniu, prin raportare la necesitatea şi oportunitatea de adaptare şi modernizare a cadrului legal incident şi în conformitate cu programele legislative anuale.
        Strategia este parte din Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România.
    ANEXA 1

    la Strategie
                                 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU PERIOADA 2023-2030
        Obiectivul general al strategiei este creşterea numărului persoanelor vârstnice care reuşesc să trăiască o viaţă independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc şi îmbunătăţirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente.

┌──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┐
│Nr. │Direcţie de acţiune/ │ │Indicatori de │Perioada de │Instituţii │Resurse │
│crt. │măsuri │Rezultate │monitorizare │implementare │responsabile│financiare,│
│ │ │ │ │ │ │după caz │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 1: Consolidarea responsabilităţii şi managementului ÎLD │
│pentru persoanele vârstnice │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 1.1: Revizuirea cadrului juridic care stă la baza │
│asigurării ÎLD │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Dezvoltarea unui cadru│Cadrul juridic │ │ │ │ │
│ │strategic şi │permite accesul │Intrarea în vigoare │ │ │Nu este │
│1.1.1.│legislativ unic pentru│tuturor persoanelor │a actului normativ/ │2023 │MMSS MS │cazul │
│ │ÎLD; │vârstnice cu nevoi │actelor normative │ │ │ │
│ │ │de ÎLD │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Revizuirea definiţiei │O definiţie │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │ÎLD pentru a include │unificată a ÎLD care│a actului normativ/ │ │ │ │
│ │toate dimensiunile │include toate │actelor normative │ │MMSS MS │Nu este │
│1.1.2.│conceptului, inclusiv │dimensiunile │prin care se │2023 │MFTEŞ │cazul │
│ │componenta de │conceptului, │reglementează │ │ │ │
│ │sănătate; │inclusiv componenta │definiţia │ │ │ │
│ │ │de sănătate │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Procedură unică de │ │ │ │ │
│ │ │evaluare a nevoilor │ │ │ │ │
│ │Revizuirea procedurii │persoanelor │ │ │ │ │
│ │de evaluare a nevoilor│vârstnice bazată pe │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice │clasificarea │a actului normativ/ │ │ │ │
│ │în vederea încadrării │internaţională a │actelor normative │ │ │ │
│ │în grade de │funcţionalităţilor │prin care se │ │ │ │
│1.1.3.│dependenţă, pentru │aprobată şi pusă în │reglemetează grila │2023 │MMSS MS │PNRR │
│ │accesul la servicii │implementare la │de evaluare a │ │ │ │
│ │sociale şi medicale, │nivel naţional, în │nevoilor persoanelor│ │ │ │
│ │pe baza clasificării │vederea accesării │vârstnice │ │ │ │
│ │internaţionale a │serviciilor de │ │ │ │ │
│ │funcţionalităţilor; │îngrijire de lungă │ │ │ │ │
│ │ │durată în domeniul │ │ │ │ │
│ │ │social şi medical │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │
│ │definiţiei serviciilor│ │ │ │ │ │
│ │de prevenire a │ │ │ │ │ │
│ │situaţiei de │ │ │ │ │ │
│ │dependenţă şi, │ │ │ │ │ │
│ │implicit, a nevoii de │ │ │ │ │ │
│ │îngrijire de lungă │Acte normative │Intrarea în vigoare │ │ │Nu este │
│1.1.4.│durată, şi a accesului│modificate şi/sau │a actelor normative │2023 │MMSS MS │cazul │
│ │la serviciile │completate │ │ │ │ │
│ │preventive pentru │ │ │ │ │ │
│ │toate persoanele │ │ │ │ │ │
│ │vârstnice, indiferent │ │ │ │ │ │
│ │de venituri şi de │ │ │ │ │ │
│ │dreptul la asistenţă │ │ │ │ │ │
│ │socială; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea cadrului │ │ │ │ │ │
│ │legislativ care să │ │ │ │ │ │
│ │asigure colectarea │Acte normative │Intrarea în vigoare │ │ │Nu este │
│1.1.5 │sistematică şi │modificate şi/sau │a actelor normative │2025-2030 │MMSS MS │cazul │
│ │comprehensivă de date │completate │ │ │ │ │
│ │şi monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │nevoilor de ÎLD; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Revizuirea legislaţiei│ │ │ │ │ │
│ │naţionale şi a │ │ │ │ │ │
│ │procedurilor relevante│ │ │ │ │ │
│ │pentru a asigura │Acte normative │ │ │ │ │
│ │transparenţa │revizuite pentru a │ │ │ │ │
│ │procesului decizional │mandata │ │ │ │ │
│ │şi reprezentarea │reprezentarea │Intrarea în vigoare │ │ │Nu este │
│1.1.6 │beneficiarilor, a │beneficiarilor de │a actelor normative │2023 - 2030 │MMSS MS │cazul │
│ │familiilor şi a │servicii ÎLD în │ │ │ │ │
│ │societăţii civile în │procesele │ │ │ │ │
│ │procesul de elaborare │decizionale │ │ │ │ │
│ │a politicilor ÎLD, │relevante. │ │ │ │ │
│ │acordând o atenţie │ │ │ │ │ │
│ │deosebită nivelului │ │ │ │ │ │
│ │local şi judeţean; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 1.2.: Dezvoltarea de instrumente şi instituţii pentru a │
│promova abordarea integrată şi sustenabilă a ÎLD pentru persoanele vârstnice │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │Protocoale-cadru de │ │ │ │ │
│ │ │comunicare şi │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │ │colaborare între │a actului normativ │ │ │ │
│ │Coordonarea între │serviciile publice │prin care se │ │ │ │
│ │furnizarea serviciilor│de asistenţă socială│reglementează │ │ │ │
│1.2.1.│sociale de ÎLD şi │şi direcţiile │protocoalele-cadru; │2023 - 2030 │MMSS MS AAPL│Nu este │
│ │furnizarea de servicii│judeţene de săntate │Numărul │ │ │cazul │
│ │de medicale de lungă │publică, între │protocoalelor │ │ │ │
│ │durată; │furnizorii de │încheiate la nivelul│ │ │ │
│ │ │servicii sociale şi │fiecărui UAT; │ │ │ │
│ │ │furnizorii de │ │ │ │ │
│ │ │servicii medicale; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Înfiinţarea unei │ │ │ │ │ │
│ │structuri │ │ │ │ │ │
│ │interministeriale de │ │ │ │ │ │
│ │control strategic │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │pentru dezvoltarea │coordonării şi a │ │ │ │ │
│ │sistemului de │comunicării între │ │ │ │ │
│ │îngrijire de lungă │autorităţile │ │ │ │ │
│ │durată, cu │naţionale din │Modificări în │ │ │ │
│ │responsabilităţi de │domeniul sănătăţii │organigrama │ │ │ │
│ │supraveghere şi │şi al asistenţei │ministerelor, │ │ │ │
│ │planificare │sociale; Protocoale │aferente stabilirii │ │ │ │
│1.2.2.│strategică, şi a unor │pentru managementul │echipelor │2023 - 2026 │MMSS MS │BA │
│ │echipe operaţionale în│îngrijirilor la │operaţionale ÎLD │ │ │ │
│ │ministerul muncii şi │domiciliu semnate │Infiinţare corp/ │ │ │ │
│ │solidarităţii sociale │între serviciul │programe de control │ │ │ │
│ │şi ministerul │public de asistenţă │interministerial │ │ │ │
│ │sănătăţii, cu │socială şi │ │ │ │ │
│ │responsabilităţi de │direcţiile judeţene │ │ │ │ │
│ │coordonare a │de sănătate publică;│ │ │ │ │
│ │implementării şi │ │ │ │ │ │
│ │monitorizării │ │ │ │ │ │
│ │programelor │ │ │ │ │ │
│ │intersectoriale; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Coordonarea evaluării │ │ │ │ │ │
│ │nevoilor ÎLD şi a │ │ │ │ │ │
│ │furnizării de servicii│ │ │ │ │ │
│ │pentru persoanele │ │ │ │ │ │
│ │vârstnice, cu │ │ │ │ │ │
│ │evaluarea nevoilor de │ │ │ │ │ │
│ │ÎLD şi furnizarea de │ │ │ │ │ │
│ │servicii pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoanele cu │ │ │ │ │ │
│ │dizabilităţi, prin: │ │ │ │ │ │
│ │- Audit cuprinzător al│ │ │ │ │ │
│ │drepturilor şi │ │ │ │ │ │
│ │accesibilităţii │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor de ÎLD │ │ │ │ │ │
│ │pentru persoanele cu │ │ │ │ │ │
│ │dizabilităţi şi a │ │ │ │ │ │
│ │celor pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoanele vârstnice, │ │ │ │ │ │
│ │cu scopul de a │ │ │ │ │ │
│ │identifica orice │ │ │ │ │ │
│ │disparităţi/inechităţi│ │ │ │ │ │
│ │în acces pentru │ │ │ │ │ │
│ │grupurile cu nevoi │Acte normative prin │ │ │ │ │
│ │similare de îngrijire │care se │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │şi potenţiale soluţii │reglementează │a actelor normative;│ │MMSS ANPDPD │Nu este │
│1.2.3.│durabile pentru │instrumentele de │Implementarea │2023-2030 │ANPIS │cazul │
│ │abordarea acestora; │evaluare şi │programelor; │ │ │ │
│ │- Revizuirea │standardele de │ │ │ │ │
│ │legislaţiei şi a │calitate; │ │ │ │ │
│ │procedurilor pentru a │ │ │ │ │ │
│ │asigura standarde │ │ │ │ │ │
│ │egale de reprezentare │ │ │ │ │ │
│ │în luarea deciziilor, │ │ │ │ │ │
│ │alegerea şi controlul │ │ │ │ │ │
│ │accesului la servicii │ │ │ │ │ │
│ │pentru persoanele cu │ │ │ │ │ │
│ │dizabilităţi şi nevoi │ │ │ │ │ │
│ │de îngrijire pe termen│ │ │ │ │ │
│ │lung, indiferent de │ │ │ │ │ │
│ │vârstă; │ │ │ │ │ │
│ │- Revizuirea │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei privind │ │ │ │ │ │
│ │personalul în domeniul│ │ │ │ │ │
│ │ÎLD pentru a │ │ │ │ │ │
│ │identifica lacunele şi│ │ │ │ │ │
│ │disparităţile şi │ │ │ │ │ │
│ │pentru a defini un set│ │ │ │ │ │
│ │de intervenţii │ │ │ │ │ │
│ │armonizate pentru a │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţi performanţa│ │ │ │ │ │
│ │şi convergenţa; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │colaborării între │ │ │ │ │ │
│ │Consiliul Naţional al │ │ │ │ │ │
│ │Organizaţiilor de │ │ │ │ │ │
│ │Pensionari şi al │ │ │ │ │ │
│ │Persoanelor Vârstnice │ │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │şi MMSS şi │Acte normative │a actelor normative;│ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │revizuite; │Numărul │ │MMSS MAI │Nu este │
│1.2.4.│activităţii │Activităţi de │activităţilor │2023-2025 │CNOPPV │cazul │
│ │comitetelor │colaborare derulate;│derulate, al │ │ │ │
│ │consultative de dialog│ │informărilor │ │ │ │
│ │civic pentru │ │comunicate; │ │ │ │
│ │problemele persoanelor│ │ │ │ │ │
│ │vârstnice care │ │ │ │ │ │
│ │funcţionează în baza │ │ │ │ │ │
│ │prevederilor HG nr.499│ │ │ │ │ │
│ │/2004; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Program naţional │ │ │ │ │
│ │ │pentru îmbunătăţirea│Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │Dezvoltarea unui │capacităţii de │a actului normativ │ │ │ │
│ │program naţional │prevenţie, │pentru aprobarea │ │ │ │
│1.2.5.│integrat pentru │diagnostic, │strategiei/ │2024-2030 │MMSS MS │Nu este │
│ │îngrijirea de lungă │tratament, îngrijire│programului; │ │ │cazul │
│ │durată a persoanelor │şi suport a │Implementarea │ │ │ │
│ │vârstnice cu demenţe; │persoanele cu │programului; │ │ │ │
│ │ │demenţe şi alte boli│ │ │ │ │
│ │ │neurodegenerative; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Acte normative prin │ │ │ │ │
│ │Elaborarea unei │care se │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │proceduri pentru │reglementează │a actelor normative;│ │MMSS MS MAI │Nu este │
│1.2.6.│serviciile de │instrumentele de │Implementarea │2024 Permanent│AAPL │cazul │
│ │intervenţie de urgenţă│evaluare şi │procedurilor; │ │ │ │
│ │/răspuns rapid; │standardele de │ │ │ │ │
│ │ │calitate; │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 1.3: Sprijinirea dezvoltării capacităţilor locale şi a │
│capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale în │
│domeniul ÎLD │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │dezbateri naţionale pe│ │ │ │ │ │
│ │tema îngrijirii de │ │ │ │ │ │
│ │lungă durată │ │ │ │ │ │
│ │organizate în toate │ │ │ │ │ │
│ │structurile care au │ │ │ │ │ │
│ │responsabilităţi în │ │ │ │ │ │
│ │domeniul protecţiei │ │ │ │ │ │
│ │drepturilor │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice,│ │Numărul │ │ │ │
│ │inclusiv la nivel │ │consultărilor şi │ │ │ │
│ │local şi între părţile│Creşterea │dezbaterilor │ │ │ │
│ │interesate de la nivel│participării UAT şi │realizate la nivel │ │ │ │
│ │local şi naţional: │societăţii civile la│naţional şi local; │ │MMSS MS │ │
│1.3.1.│a) Prin consiliile │formularea şi │Numărul de entităţi │Anual/ │CNOPPV CJPPV│Nu este │
│ │judeţene ale │implementarea │care oferă │permanent; │IP AAPL FSS │cazul BA │
│ │pensionarilor şi │politicilor vizând │contribuţii la │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice │ÎLD şi ÎA; │documentele aflate │ │ │ │
│ │şi consiliul naţional │ │în consultare/ │ │ │ │
│ │al pensionarilor şi │ │dezbatere pe tema │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice;│ │ÎLD; │ │ │ │
│ │b) Prin furnizorii de │ │ │ │ │ │
│ │servicii sociale şi │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiile care │ │ │ │ │ │
│ │promovează drepturile │ │ │ │ │ │
│ │omului; │ │ │ │ │ │
│ │c) Prin comisiile │ │ │ │ │ │
│ │judeţene de incluziune│ │ │ │ │ │
│ │socială; │ │ │ │ │ │
│ │d) Prin UAT; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │consultări la nivel │ │ │ │ │ │
│ │naţional cu │ │ │ │ │ │
│ │reprezentanţii │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │autorităţilor judeţene│comunicării cu │ │ │ │ │
│ │şi locale pentru a │autorităţile locale │ │ │ │ │
│1.3.2.│defini în comun şi a │şi regionale şi │Număr consultări; │2023- 2030 │MMSS AAPL │Nu este │
│ │obţine sprijin pentru │creşterea │Număr participanţi; │ │ │cazul │
│ │strategiile de │capacităţii │ │ │ │ │
│ │susţinere a │instituţionale în │ │ │ │ │
│ │iniţiativelor şi │ÎLD la nivel local; │ │ │ │ │
│ │inovaţiei în ÎLD la │ │ │ │ │ │
│ │nivel local şi │ │ │ │ │ │
│ │judeţean; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Revizuirea cadrului │ │ │ │ │ │
│ │legislativ pentru a │ │ │ │ │ │
│ │întări prevederile │ │ │ │ │ │
│ │referitoare la │Responsabilizare │ │ │ │ │
│ │răspunderea juridică │sporită a │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│1.3.3.│pentru nerespectarea │autorităţilor │a actului normativ/ │2023- 2026 │MMSS │Nu este │
│ │obligaţiilor stabilite│publice în ceea ce │actelor normative; │ │ │cazul │
│ │de lege în ceea ce │priveşte dezvoltarea│ │ │ │ │
│ │priveşte dezvoltarea │serviciilor de ÎLD; │ │ │ │ │
│ │serviciilor de ÎLD la │ │ │ │ │ │
│ │nivel local, judeţean │ │ │ │ │ │
│ │şi naţional; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Includerea în │ │ │ │ │ │
│ │strategiile locale şi │ │ │ │ │ │
│ │judeţene de dezvoltare│ │ │ │ │ │
│ │a serviciilor sociale,│ │ │ │ │ │
│ │în planurile anuale de│ │ │ │ │ │
│ │acţiuni privind │Strategiile de │ │ │ │ │
│ │serviciile sociale a │dezvoltare a │ │ │ │ │
│ │unor obiective/măsuri/│serviciilor sociale,│ │ │ │ │
│ │programe dedicate │programele de │ │ │ │ │
│ │îngrijirii de lungă │acţiuni comunitare │ │ │ │ │
│ │durată pentru │pentru combaterea │Număr de AAPL-uri │ │ │ │
│ │persoanele vârstnice; │sărăciei şi │care au adoptat prin│ │ │ │
│1.3.4.│Includerea în │excluziunrii sociale│HCL/HCJ măsuri în │2023-2030 │AAPL │BA │
│ │programele de acţiune │şi planuri de │domeniul ÎLD şi ÎA; │ │ │ │
│ │comunitară destinate │acţiune privind │ │ │ │ │
│ │prevenirii şi │serviciile sociale │ │ │ │ │
│ │combaterii riscului de│conţin măsuri │ │ │ │ │
│ │sărăcie şi excluziune │dedicate ÎLD şi │ │ │ │ │
│ │socială, aprobate prin│îmbătrânirii active;│ │ │ │ │
│ │hotărâri ale │ │ │ │ │ │
│ │consiliilor judeţene/ │ │ │ │ │ │
│ │locale şi a măsurilor │ │ │ │ │ │
│ │în domeniul îngrijirii│ │ │ │ │ │
│ │de lungă durată şi al │ │ │ │ │ │
│ │îmbătrânirii active; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Publicul, │ │ │ │ │
│ │ │instituţiile │ │ │ │ │
│ │ │publice, │ │ │ │ │
│ │ │autorităţile │ │ │ │ │
│ │Realizarea periodică │administraţiei │Număr de AAPL-uri │ │ │ │
│ │de acţiuni de │publice locale, │care au raportat │ │ │ │
│ │sensibilizare a │furnizorii de │acţiuni de │ │ │ │
│ │comunităţii privind │servicii sociale etc│sensibilizare a │ │ │ │
│1.3.5.│riscurile sociale de │primesc informaţii │comunităţii cu │Anual │AAPL, MMSS │BA │
│ │la nivelul judeţului │referitoare la │privire la riscurile│ │ │ │
│ │în domeniul îngrijirii│nevoia de îngrijire │sociale din domeniul│ │ │ │
│ │de lungă durată pentru│de lungă durată, │ÎLD a persoanelor │ │ │ │
│ │persoanele vârstnice; │acţiuni de prevenire│vârstnice; │ │ │ │
│ │ │a riscurilor de │ │ │ │ │
│ │ │instalare a │ │ │ │ │
│ │ │situaţiei de │ │ │ │ │
│ │ │dependenţă etc; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Acţiuni de informare │UAT-uri informate cu│Număr de AAPL-uri │ │ │ │
│ │şi consiliere a UAT cu│privire la mecanisme│care au răspuns la │ │ │ │
│1.3.6.│privire la mecanisme │posibile de │acţiunile de │Anual/2030 │MMSS │BA │
│ │posibile de finanţare │finanţare a │informare şi │ │ │ │
│ │a serviciilor de ÎLD; │serviciilor de ÎLD │consiliere; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Înfiinţarea unei linii│ │ │ │ │ │
│ │telefonice de urgenţă │ │ │ │ │ │
│ │24/24 la nivelul SPAS/│Serviciu telefonic │ │ │ │ │
│1.3.7.│DGASPC, care să ofere │de consiliere şi │Număr apeluri │2023 -2030 │MMSS, AAPL, │BA │
│ │consiliere şi │urgenţă operaţional;│înregistrate; │ │ANPIS │ │
│ │îndrumarea persoanelor│ │ │ │ │ │
│ │vârstnice către │ │ │ │ │ │
│ │servicii specializate;│ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Implementarea de către│Utilizarea de către │Număr de SPAS-uri │ │ │ │
│ │SPAS a instrumentelor │SPAS- uri a unor │care utilizează │ │ │ │
│ │de evaluare a nevoilor│instrumente │instrumentele │ │ │ │
│ │de servicii de ÎLD şi │standardizate pentru│standardizate pentru│ │ │ │
│1.3.8.│realizare a diagnozei │evaluarea nevoilor │evaluarea nevoilor │2023-2030 │MMSS, AAPL │BA │
│ │sociale, monitorizarea│de servicii de ÎLD │de servicii de ÎLD │ │ │ │
│ │si evaluarea │şi realizarea │şi realizarea │ │ │ │
│ │procesului de │diagnozei sociale; │diagnozei sociale; │ │ │ │
│ │implementare; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sprijinirea │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor publice de│ │ │ │ │ │
│ │asistenţă socială de │ │ │ │ │ │
│ │la nivelul │ │ │ │ │ │
│ │municipiilor, │ │ │ │ │ │
│ │oraşelor, comunelor, │ │ │ │ │ │
│ │precum şi a spitalelor│ │ │ │ │ │
│ │/unităţilor sanitare │ │ │ │ │ │
│ │cu paturi/direcţiilor │ │ │ │ │ │
│ │de sănătate publică în│ │ │ │ │ │
│ │elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │procedurilor necesare │ │ │ │ │ │
│ │şi implementarea │ │ │ │ │ │
│ │protocoalelor pentru │ │ │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │ │ │
│ │îngrijirilor la │ │ │ │ │ │
│ │domiciliu ca punct │ │ │ │ │ │
│ │unic de acces privind │ │ │ │ │ │
│ │îngrijirea pe termen │ │ │ │ │ │
│ │lung în scopul: │ │ │ │ │ │
│ │a) facilitării │ │ │ │ │ │
│ │colaborării dintre │ │ │ │ │ │
│ │spital/medicul │ │ │ │ │ │
│ │specialist, medicul de│ │ │ │ │ │
│ │familiei, asistentului│ │ │ │ │ │
│ │medical comunitar şi │ │ │ │ │ │
│ │furnizorii de servicii│ │ │ │ │ │
│ │de îngrijire la │Protocoale pentru │ │ │ │ │
│ │domiciliu în vederea │managementul │ │ │ │ │
│ │întocmirii planului de│îngrijirilor la │Număr de UAT-uri în │ │ │ │
│ │externare cu │domiciliu semnate la│care se │ │ │ │
│ │recomandarea de │nivelul SPAS-urilor │implementează │ │ │ │
│1.3.9.│continuare a │şi unităţilor │protocoalele pentru │2023-2030 │MMSS MS AAPL│BA │
│ │serviciilor de │sanitare/direcţiile │managementul │ │ │ │
│ │recuperare şi de │judeţene de sănătate│îngrijirilor la │ │ │ │
│ │îngrijire medicală şi │publică şi a │domiciliu; │ │ │ │
│ │personală în │municipiului │ │ │ │ │
│ │comunitate; │Bucureşti; │ │ │ │ │
│ │b) monitorizării │ │ │ │ │ │
│ │cazurilor persoanelor │ │ │ │ │ │
│ │vârstnice pentru care │ │ │ │ │ │
│ │medicul specialist a │ │ │ │ │ │
│ │recomandat externarea │ │ │ │ │ │
│ │cu recomandare de │ │ │ │ │ │
│ │servicii de îngrijire │ │ │ │ │ │
│ │în afara spitalului: │ │ │ │ │ │
│ │la domiciliu, în │ │ │ │ │ │
│ │centre de zi, în │ │ │ │ │ │
│ │centre rezidenţiale; │ │ │ │ │ │
│ │c) primirii de cereri │ │ │ │ │ │
│ │pentru serviciile de │ │ │ │ │ │
│ │îngrijire la │ │ │ │ │ │
│ │domiciliu; │ │ │ │ │ │
│ │d) colaborării cu │ │ │ │ │ │
│ │furnizorii de servicii│ │ │ │ │ │
│ │sociale şi, după caz, │ │ │ │ │ │
│ │cu furnizorii de │ │ │ │ │ │
│ │servicii de îngrijire │ │ │ │ │ │
│ │medicală; │ │ │ │ │ │
│ │e) asigurării │ │ │ │ │ │
│ │accesului │ │ │ │ │ │
│ │beneficiarilor/ │ │ │ │ │ │
│ │furnizorilor la │ │ │ │ │ │
│ │informaţii de interes │ │ │ │ │ │
│ │public, formulare/ │ │ │ │ │ │
│ │cereri-tip etc; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Crearea la nivelul │ │ │ │ │ │
│ │judeţului a unor │ │ │ │ │ │
│ │centre de resurse │ │ │ │ │ │
│ │pentru îngrijirea de │ │ │ │ │ │
│ │lungă durată pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoane vârstnice, │ │ │ │ │ │
│ │prin colaborarea │ │ │ │ │ │
│ │dintre serviciile │ │ │ │ │ │
│ │publice de asistenţă │ │ │ │ │ │
│ │socială de la nivel │ │ │ │ │ │
│ │judeţean, │ │ │ │ │ │
│ │compartimentul │Protocoale de │ │ │ │ │
│ │persoane vârstnice, cu│colaborare între │ │ │ │ │
│ │direcţiile de sănătate│serviciile publice │ │ │ │ │
│ │publică judeţene şi a │de asistenţă socială│Număr de judeţe în │ │ │ │
│1.3.10│municipiului │de la nivel judeţean│care s-au încheiat │2030 │MMSS MS AAPL│BA │
│ │Bucureşti, cu rolul de│şi direcţiile de │astfel de │ │ │ │
│ │a sprijini │sănătate publică │protocoale; │ │ │ │
│ │autorităţile │judeţene şi a │ │ │ │ │
│ │administraţiei publice│municipiului │ │ │ │ │
│ │locale de la nivelul │Bucureşti; │ │ │ │ │
│ │comunelor, oraşelor şi│ │ │ │ │ │
│ │municipiilor de pe │ │ │ │ │ │
│ │raza teritorială a │ │ │ │ │ │
│ │judeţului, în │ │ │ │ │ │
│ │planificarea, │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │
│ │organizarea │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor de │ │ │ │ │ │
│ │îngrijire de lungă │ │ │ │ │ │
│ │durată, pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoane vârstnice. │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Programe de │Număr de │ │ │ │
│ │Includerea în │instruire derulate │participanţi primari│ │ │ │
│ │programele naţionale │pentru instruirea │/consilieri locali │ │ │ │
│ │de instruire anuală a │primarilor/ │la programe de │ │ │ │
│1.3.11│primarilor/ │consilierilor locali│instruire care │2023-2025 │MMSS ANOFM │BA │
│ │consilierilor locali a│pe tema îngrijirii │includ tema │ │MIPE CNOPPV │ │
│ │temei îngrijirii de │de lungă durată │îngrijirii de lungă │ │ │ │
│ │lungă durată pentru │pentru persoanele │durată pentru │ │ │ │
│ │persoanele vârstnice; │vârstnice; │persoanele │ │ │ │
│ │ │ │vârstnice; │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţia de acţiune 1.4 Dezvoltarea de parteneriate strategice pentru schimbări │
│sustenabile în domeniul ÎLD │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Consolidarea │ │ │ │ │ │
│ │colaborărilor │ │ │ │ │ │
│ │intersectoriale pentru│ │ │ │ │ │
│ │a aborda provocările │ │ │ │ │ │
│ │societale, inclusiv │ │ │ │ │ │
│ │programe şi acţiuni │ │ │ │ │ │
│ │comune cu: │ │ │ │ │ │
│ │a) Ministerul │ │ │ │ │ │
│ │Familiei, Tineretului │ │ │ │ │ │
│ │şi Egalităţii de │ │ │ │ │ │
│ │Şanse, Agenţia │ │ │ │ │ │
│ │Naţională pentru │ │ │ │ │ │
│ │Egalitatea de Şanse │ │ │ │ │ │
│ │între Femei şi Bărbaţi│ │ │ │ │ │
│ │- cu accent pe forţa │ │ │ │ │ │
│ │de muncă în ÎLD şi │ │ │ │ │ │
│ │îngrijirea informală; │ │ │ │ │ │
│ │b) Ministerul │ │ │ │ │ │
│ │Educaţiei - cu accent │ │ │ │ │ │
│ │pe îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │forţei de muncă în ÎLD│ │ │ │ │ │
│ │şi îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │înţelegerii publicului│ │Număr de programe şi│ │ │ │
│ │despre îmbătrânirea │Programe şi acţiuni │acţiuni comune; │ │ │ │
│1.4.1.│sănătoasă, grija faţă │comune iniţiate şi │Numărul │2023-permanent│MMSS MFTES │BA │
│ │de persoanele │implementate; │beneficiarilor │ │ME MCID MAT │ │
│ │vârstnice şi despre │ │finali; │ │ │ │
│ │îngrijire; │ │ │ │ │ │
│ │c) Ministerul │ │ │ │ │ │
│ │Cercetării, Inovării │ │ │ │ │ │
│ │şi Digitalizării - │ │ │ │ │ │
│ │concentrat pe soluţii │ │ │ │ │ │
│ │TIC, dar şi pe │ │ │ │ │ │
│ │consolidarea │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii de │ │ │ │ │ │
│ │cercetare şi │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare a bazei de │ │ │ │ │ │
│ │cunoştinţe în ÎLD, │ │ │ │ │ │
│ │îmbătrânirea sănătoasă│ │ │ │ │ │
│ │şi o societate │ │ │ │ │ │
│ │prietenoasă cu │ │ │ │ │ │
│ │persoanele vârstnice; │ │ │ │ │ │
│ │d) Ministerul │ │ │ │ │ │
│ │Antreprenoriatului şi │ │ │ │ │ │
│ │Turismului - axat pe │ │ │ │ │ │
│ │întreprinderile │ │ │ │ │ │
│ │sociale pentru │ │ │ │ │ │
│ │îngrijire şi │ │ │ │ │ │
│ │mobilizarea resurselor│ │ │ │ │ │
│ │comunitare; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Revizuirea componenţei│ │ │ │ │ │
│ │şi rolului Comisiei │ │ │ │ │ │
│ │Naţionale pentru │ │ │ │ │ │
│ │Populaţie şi │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltare în vederea │Componenţa şi rolul │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │includerii temelor │Comisiei Naţionale │a actului normativ │ │ │ │
│ │îmbătrânirii active şi│pentru Populaţie şi │revizuit care │ │ │ │
│ │îngrijirii de lungă │Dezvoltare │reglementează │ │ │ │
│ │durată, prin │actualizate în │înfiinţarea, │ │ │Nu este │
│1.4.2.│actualizarea │vederea │organizarea şi │2023-2025 │SGG MMSS │cazul │
│ │prevederilor Hotărârea│intensificării │funcţionarea │ │ │ │
│ │Guvernului nr. 997/ │acţiunilor de │Comisiei Naţionale │ │ │ │
│ │2009 privind │promovare a ÎLD şi │pentru Populaţie şi │ │ │ │
│ │înfiinţarea, │îmbătrânirii active;│Dezvoltare; │ │ │ │
│ │organizarea şi │ │ │ │ │ │
│ │funcţionarea Comisiei │ │ │ │ │ │
│ │Naţionale pentru │ │ │ │ │ │
│ │Populaţie şi │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltare; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 2: Asigurarea unui continuum al serviciilor ÎLD pentru │
│persoanele în vârstă din România şi respectarea drepturilor fundamentale │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 2.1: Dezvoltarea de servicii pentru persoanele vârstnice │
│care şi-au păstrat autonomia funcţională │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Facilitarea accesului │ │ │ │ │ │
│ │populaţiei vârstnice │ │ │ │ │ │
│ │la programele de │ │ │ │ │ │
│ │sănătate publică şi │ │ │ │ │ │
│ │îngrijirea sănătăţii, │ │ │ │ │ │
│ │prin: │ │ │ │ │ │
│ │a) cartografierea │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor medicale, │ │ │ │ │ │
│ │sociale, integrate, │ │ │ │ │ │
│ │destinate persoanelor │ │ │ │ │ │
│ │vârstnice; │ │ │ │ │ │
│ │b) elaborarea de │ │ │ │ │ │
│ │materiale de │ │ │ │ │ │
│ │comunicare şi ghiduri │ │Număr de servicii │ │ │ │
│ │pentru promovarea şi │ │adresate persoanelor│ │ │ │
│ │menţinerea autonomiei │ │vârstnice care │ │ │ │
│ │în rândul populaţiei │Persoanele vârstnice│furnizează si │ │ │ │
│ │vârstnice; │au acces la │programe de │ │ │ │
│ │c) realizarea de │informaţii şi │promovare a unui │Anual │MMSS MS │ │
│2.1.1.│campanii de informare │programe de │stil de viaţă │2023-2030 │CNOPPV AAPL │BA │
│ │a populaţiei vârstnice│prevenţie care │sănătos; Număr de │ │FSS │ │
│ │privind promovarea │promovează un stil │campanii de │ │ │ │
│ │unui stil de viaţă │de viaţă sănătos; │informare; Număr de │ │ │ │
│ │sănătos şi prevenirea │ │persoane vârstnice │ │ │ │
│ │îmbolnăvirilor în │ │informate; │ │ │ │
│ │cadrul Programului │ │ │ │ │ │
│ │naţional de evaluare │ │ │ │ │ │
│ │şi promovare a │ │ │ │ │ │
│ │sănătăţii şi educaţiei│ │ │ │ │ │
│ │pentru sănătate, │ │ │ │ │ │
│ │Programului naţional │ │ │ │ │ │
│ │de sănătate mintală, │ │ │ │ │ │
│ │cu implicarea SPAS; │ │ │ │ │ │
│ │d) evaluarea şi │ │ │ │ │ │
│ │identificarea nevoilor│ │ │ │ │ │
│ │pentru servicii de │ │ │ │ │ │
│ │sănătate specifice │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice/│ │ │ │ │ │
│ │vulnerabile; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Promovarea programelor│ │ │ │ │ │
│ │de susţinere a │ │ │ │ │ │
│ │reducerii singurătăţii│ │ │ │ │ │
│ │şi a participării │ │Număr de servicii │ │ │ │
│ │sociale, inclusiv │ │care implementează │ │ │ │
│ │activităţi la nivelul │ │programe vizând │ │ │ │
│ │UAT în domeniul │Persoanele vârstnice│creşterea │ │ │ │
│ │dezvoltării personale │au acces egal la │participării sociale│ │ │ │
│ │şi comunitare, │informaţii şi │a persoanelor │ │ │ │
│ │petrecere a timpului │programe de │vârstnice; Număr de │ │ │ │
│ │liber, informare, │prevenţie care │UAT în care │Anual │MMSS CNOPPV │ │
│2.1.2.│consiliere, organizare│sprijină reducerea │funcţionează │2023-2030 │AAPL FSS │BA │
│ │activităţi de │singurătăţii şi │servicii cu programe│ │ │ │
│ │voluntariat, │creşterea │vizând creşterea │ │ │ │
│ │organizarea de reţele │participării sociale│participării sociale│ │ │ │
│ │de sprijin reciproc │a persoanelor │a persoanelor │ │ │ │
│ │pentru a depăşi │vârstnice; │vârstnice; Număr de │ │ │ │
│ │probleme de viaţă etc,│ │persoane vârstnice │ │ │ │
│ │prin servicii de │ │beneficiare │ │ │ │
│ │asistenţă comunitară, │ │ │ │ │ │
│ │centre comunitare de │ │ │ │ │ │
│ │învăţare permanentă │ │ │ │ │ │
│ │etc; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Promovarea programelor│ │ │ │ │ │
│ │de prevenire a │ │ │ │ │ │
│ │instituţionalizării: │ │ │ │ │ │
│ │a) Personalizarea │ │ │ │ │ │
│ │beneficiilor de │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă socială │ │ │ │ │ │
│ │pentru combaterea │ │ │ │ │ │
│ │sărăciei, pentru │ │Aprobarea │ │ │ │
│ │persoanele vârstnice; │ │modificărilor │ │ │ │
│ │b) Posbilitatea │ │legislative care să │ │ │ │
│ │achiziţionării/ │ │permită │ │ │ │
│ │închirierii unor │ │personalizarea │ │ │ │
│ │dispozitive │ │beneficiilor de │ │ │ │
│ │electronice pentru a │Persoanele vârstnice│asistenţă socială │ │ │ │
│2.1.3.│putea apela serviciul │au acces la programe│pentru combaterea │2023-2030 │MMSS AAPL │BA │
│ │social, premergătoare,│de prevenire a │sărăciei pentru │ │ │ │
│ │scaune cu rotile etc; │instituţionalizării;│persoanele │ │ │ │
│ │c) finanţarea unor │ │vârstnice; Număr de │ │ │ │
│ │mici investiţii în │ │UAT care accesează/ │ │ │ │
│ │adaptarea locuinţei - │ │implementează │ │ │ │
│ │instalare detectoare │ │programe de │ │ │ │
│ │de fum, rampe │ │prevenire a │ │ │ │
│ │portabile şi bare de │ │instituţionalizării;│ │ │ │
│ │sprijin, eliminarea │ │ │ │ │ │
│ │pragurilor la uşi, │ │ │ │ │ │
│ │etc.; │ │ │ │ │ │
│ │d) crearea de locuinţe│ │ │ │ │ │
│ │sociale adaptate │ │ │ │ │ │
│ │nevoilor persoanelor │ │ │ │ │ │
│ │vârstnice; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Promovarea de │ │ │ │ │ │
│ │iniţiative inovative │ │ │ │ │ │
│ │pentru cresterea │ │ │ │ │ │
│ │participării sociale a│Persoanele vârstnice│ │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice;│au acces la programe│Număr de UAT care │ │ │ │
│ │dezvoltarea de reţele │de promovare a │accesează/ │ │ │ │
│2.1.4.│de voluntariat cu │iniţiativelor │implementează │2023-2030 │MMSS AAPL │BA │
│ │activităţi în │inovatoare pentru │iniţiative │ │ │ │
│ │comunitate - îngrijire│creşterea │inovatoare; │ │ │ │
│ │informală, organizare │participării │ │ │ │ │
│ │de evenimente │sociale; │ │ │ │ │
│ │socio-culturale pentru│ │ │ │ │ │
│ │persoane vârstnice │ │ │ │ │ │
│ │etc; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Număr specialiştilor│ │ │ │
│ │Elaborarea unui │Reducererea riscului│formaţi; Număr │ │ │ │
│ │program naţional │căderilor grave în │campaniilor de │ │ │ │
│ │privind prevenirea │rândul persoanelor │informare şi a │ │ │ │
│2.1.5 │căderilor şi │vârstnice şi suport │materialelor │2023 -2030 │MMSS MS │BA │
│ │promovarea activităţii│pentru un stil de │informative │ │ │ │
│ │fizice în rândul │viaţă sănătos; │elaborate şi │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice;│ │publicate şi/sau │ │ │ │
│ │ │ │distribuite; │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 2.2: Dezvoltarea de servicii pentru persoanele cu autonomie │
│funcţională în scădere şi nevoi reduse de îngrijire │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Dezvoltarea unei │ │ │ │ │ │
│ │reţele de centre │ │Număr de UAT în care│ │ │ │
│ │comunitare de servicii│ │s-au dezvoltat │ │ │ │
│ │sociale acoperitoare │Centre de servicii │servicii comunitare;│ │ │ │
│ │teritorial şi în baza │sociale înfiinţate; │Număr de centre de │ │ │ │
│ │nevoilor de servicii │Legături de │servicii sociale │ │ │ │
│2.2.1.│identificate la nivel │colaborare între │funcţionale, care │2030 │MMSS AAPL │BA PNRR FEN│
│ │local: centre de zi, │centrele de servicii│deţin licenţă de │ │ │ │
│ │servicii de îngrijire │sociale; │funcţionare; Număr │ │ │ │
│ │la domiciliu, servicii│ │de persoane │ │ │ │
│ │de asistenţă │ │beneficiare; │ │ │ │
│ │comunitară, locuinţe │ │ │ │ │ │
│ │protejate; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Includerea persoanelor│ │ │ │ │ │
│ │vârstnice în │ │ │ │ │ │
│ │activităţi la nivelul │ │ │ │ │ │
│ │UAT în domeniul │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării personale │ │ │ │ │ │
│ │şi comunitare, │ │ │ │ │ │
│ │petrecere a timpului │ │ │ │ │ │
│ │liber, informare, │ │Numărul programelor │ │ │ │
│ │consiliere, organizare│ │dedicate persoanelor│ │ │ │
│2.2.2.│activităţi de │Programe iniţiate de│vârstnice sau în │permanent │AAPL │BA FEN │
│ │voluntariat, │UAT; │care sunt implicate │ │ │ │
│ │organizarea de reţele │ │persoanele │ │ │ │
│ │de sprijin reciproc │ │vârstnice; │ │ │ │
│ │pentru a depăşi │ │ │ │ │ │
│ │probleme de viaţă etc,│ │ │ │ │ │
│ │prin servicii de │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă comunitară, │ │ │ │ │ │
│ │centre comunitare de │ │ │ │ │ │
│ │învăţare permanentă │ │ │ │ │ │
│ │etc; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 2.3: Dezvoltarea de servicii pentru persoanele cu pierderi │
│semnificative ale autonomiei funcţionale │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Dezvoltarea, │ │ │ │ │ │
│ │finanţarea şi │Acces crescut la │Numărul serviciilor │ │ │ │
│ │implementarea de │servicii sociale │sociale adresate │ │ │ │
│2.3.1.│servicii ÎLD în │adaptate pentru │persoanelor │2023-2030 │MMSS FSS │BA │
│ │comunitate pentru │persoanele vârstnice│vârstnice cu grad │ │ │FEN │
│ │vârstnicii cu grad │cu grad ridicat de │ridicat de │ │ │ │
│ │mare de dependenţă şi │dependenţă; │dependenţă; │ │ │ │
│ │cu afecţiuni cronice; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Programe de instruire │Creşterea calităţii │ │ │ │ │
│ │adaptate pentru │îngrijirii informale│ │ │ │ │
│ │îngrijitorii informali│pentru persoanele │Număr de îngrijitori│Anual │ │BA │
│2.3.2.│care îngrijesc │vârstnice cu grad │informali instruiţi;│2023-2030 │MMSS MS AAPL│FEN │
│ │persoane vârstnice cu │ridicat de │ │ │ │ │
│ │grad ridicat de │dependenţă; │ │ │ │ │
│ │dependenţă; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Programe de formare │ │ │ │ │ │
│ │adaptate pentru │ │Număr de persoane │ │ │ │
│2.3.3.│persoanele │Program de formare; │vârstnice care │Anual │MMSS MS AAPL│BA │
│ │beneficiare, pentru │ │beneficiază de │2023-2030 │ │ │
│ │abilităţi de │ │aceste programe; │ │ │ │
│ │autoîngrijire; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 2.4: Acţiuni transversale pentru creşterea ofertei de │
│servicii şi reducerea riscului de instituţionalizare a persoanelor vârstnice │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Crearea condiţiilor │ │ │ │ │ │
│ │pentru dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │antreprenoriatului │ │ │ │ │ │
│ │individual de către │ │ │ │ │ │
│ │profesioniştii din │ │ │ │ │ │
│ │domeniul medical şi al│ │Număr de │ │ │ │
│ │îngrijirii prin │Creşterea ofertei de│întreprinderi │ │MMSS MIPE │ │
│2.4.1 │promovarea unor │servicii în domeniul│sociale înfiinţate │2023-2030 │MAT │BA │
│ │instrumente financiare│ÎLD; │şi acreditate în │ │ │ │
│ │dedicate │ │domeniul ÎLD; │ │ │ │
│ │întreprinderilor │ │ │ │ │ │
│ │sociale/ │ │ │ │ │ │
│ │microîntreprinderilor,│ │ │ │ │ │
│ │campanii de informare │ │ │ │ │ │
│ │etc; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Programe de finanţare │Evitarea │ │ │ │ │
│ │a unor măsuri de │instituţionalizării │Număr de locuinţe │ │ │ │
│ │reabilitare şi │persoanelor │adaptate/ │ │ │ │
│ │adaptare a ambientului│vârstnice │reabilitate; │ │MMSS │ │
│ │în locuinţele │vulnerabile prin │Număr de persoane │ │MIPE │BA │
│2.4.2 │personale/individuale │asigurarea unor │vârstnice care au │2023-2030 │AAPL │FEN │
│ │ale persoanelor │condiţii locative │beneficiat de măsuri│ │FSS │ │
│ │vârstnice vulnerabile │mai sigure şi │de adaptare a │ │ │ │
│ │sau în care aceştia │adaptate nevoilor │ambientului; │ │ │ │
│ │trăiesc; │persoanelor │ │ │ │ │
│ │ │vârstnice; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Programe de finanţare │ │ │ │ │ │
│ │a unor măsuri de │Menţinerea/creşterea│ │ │ │ │
│ │furnizare, menţinere │autonomiei │ │ │ │ │
│ │şi reparaţii de │persoanelor │Număr de persoane │ │ │ │
│ │echipamente asistive │vârstnice │vârstnice care au │ │ │ │
│ │în scopul prevenirii │vulnerabile prin │beneficiat de │ │MMSS │ │
│2.4.3.│instituţionalizării în│furnizarea de │echipamente asistive│2023-2030 │MIPE │BA │
│ │principal, sprijin │echipamente asistive│pentru menţinerea/ │ │AAPL │FEN │
│ │pentru mobilitate, │în locuinţele │creşterea autonomiei│ │FSS │ │
│ │ochelari şi aparate │personale/ │funcţionale; │ │ │ │
│ │auditive, precum şi │individuale ale │ │ │ │ │
│ │sprijn pentru ajutoare│acestora; │ │ │ │ │
│ │pentru participare │ │ │ │ │ │
│ │socială; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Crearea unui stoc de │ │ │ │ │ │
│ │locuinţe sociale │ │ │ │ │ │
│ │adaptate nevoilor │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice,│ │Număr de locuinţe │ │ │ │
│ │integrat cu alte │servicii locative │sociale adaptate │ │ │ │
│ │tipuri de servicii │integrate adaptate │furnizate integrat │ │MIPE │ │
│2.4.4 │precum îngrijire la │nevoilor persoanelor│cu alte servicii de │2023-2030 │AAPL │BA FEN │
│ │domiciliu, │vârstnice fără │îngrijire │ │FSS │ │
│ │teleasistenţă socială,│adăpost; │Număr de beneficiari│ │ │ │
│ │teleasistenţă medicală│ │ │ │ │ │
│ │etc, pentru a menţine,│ │ │ │ │ │
│ │pe cât posibil, │ │ │ │ │ │
│ │independenţa acestora;│ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Dezvoltarea de centre │Servicii de suport │ │ │ │ │
│ │şi servicii │medical, psihologic,│ │ │ │ │
│ │specializate în │relocare a │ │ │MMSS │ │
│2.4.5.│sprijinul victimelor │victimelor │Număr de beneficiari│2023-2030 │AAPL │BA │
│ │abuzurilor asupra │abuzurilor asupra │ │ │MFTEŞ │ │
│ │persoanelor în vârstă,│persoanelor │ │ │ANES │ │
│ │în cadrul/subordinea │vârstnice; │ │ │ │ │
│ │SPAS; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 3: Asigurarea finanţării durabile a serviciilor ÎLD pentru │
│persoanele în vârstă │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 3.1.: Creşterea finanţării la nivel naţional pentru │
│centrele de zi şi serviciile de îngrijire la domiciliu │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Alocarea de la bugetul│ │ │ │ │ │
│ │de stat a resurselor │Modificarea şi │ │ │ │ │
│ │financiare necesare │completarea Legii │ │ │ │ │
│ │funcţionării │nr.17/2000 privind │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│3.1.1.│serviciilor │asistenţa socială a │a actelor normative;│2023 │MMSS │BA │
│ │descentralizate - │persoanelor │ │ │ │ │
│ │servicii sociale │vârstnice; │ │ │ │ │
│ │pentru persoanele │ │ │ │ │ │
│ │vârstnice; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Dezvoltarea, pilotarea│ │ │ │ │ │
│ │şi evaluarea de │Creşterea ponderii │Număr de intervenţii│ │ │ │
│ │programe naţionale şi │sumelor alocate │pilot; │ │ │ │
│ │locale/judeţene care │pentru îngrijirile │Elaborare studiu de │ │MMSS │ │
│3.1.2.│să stimuleze alocarea │de lungă durată în │evaluare a │2023-2030 │MS │BA │
│ │de fonduri locale │bugetele locale şi │intervenţiilor │ │AAPL │ │
│ │pentru dezvoltarea │judeţene; │pilot; │ │ │ │
│ │serviciilor de ÎLD în │ │ │ │ │ │
│ │comunitate; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │colaborării între │ │ │ │ │ │
│ │autorităţile locale şi│ │ │ │ │ │
│ │furnizorii privaţi │ │ │ │ │ │
│ │prin creşterea │ │ │ │ │ │
│ │numărului contractelor│Număr crescut de │Număr de AAPL-uri │ │ │ │
│ │de colaborare şi de │servicii de ÎLD │care au încheiat │ │ │ │
│ │cofinanţare în UAT, │susţinute financiar │contracte pentru │ │ │ │
│3.1.3.│inclusiv între judeţ │prin parteneriate │finanţarea │2023-2030 │AAPL │BA │
│ │şi municipii, oraşe, │public- public sau │serviciilor de ÎLD; │ │ │ │
│ │comune din judeţul │public-privat; │Număr de servicii de│ │ │ │
│ │respectiv şi între UAT│ │ÎLD sprijinite; │ │ │ │
│ │şi furnizorii privaţi │ │ │ │ │ │
│ │de servicii în vederea│ │ │ │ │ │
│ │asigurării │ │ │ │ │ │
│ │funcţionării │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor de ÎLD; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 3.2.: Asigurarea complementarităţii măsurilor de asistenţă │
│socială şi implementarea principiului liberei alegeri │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Utilizarea unor │ │ │ │ │ │
│ │formulare unice de │ │ │ │ │ │
│ │evaluare a nevoilor de│ │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │asistenţă socială şi a│Acte normative şi │a actelor normative │ │ │ │
│ │dispoziţiei unice de │proceduri │şi implementarea │ │MMSS │Nu este │
│3.2.1.│stabilire a dreptului │operaţionale │acestora în procesul│2024 │AAPL │cazul │
│ │la asistenţă socială, │aprobate; │de acordare a │ │ │ │
│ │indiferent de forma │ │asistenţei sociale │ │ │ │
│ │acestuia - beneficiu │ │ │ │ │ │
│ │de asistenţă socială │ │ │ │ │ │
│ │sau serviciu social; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Pilotarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea metodei │ │ │ │ │ │
│ │bugetului personal, │ │ │ │ │ │
│ │reprezentând costul │ │ │ │ │ │
│ │total al asistenţei │ │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │sociale la care │Acte normative şi │a actelor normative │ │ │ │
│3.2.2.│persoana vârstnică are│proceduri │şi implementarea │2024 │MMSS │Nu este │
│ │dreptul şi sursele de │operaţionale │acestora în procesul│ │AAPL │cazul │
│ │finanţare pentru │aprobate; │de acordare a │ │ │ │
│ │fiecare dintre │ │asistenţei sociale; │ │ │ │
│ │măsurile de asistenţă │ │ │ │ │ │
│ │socială incluse în │ │ │ │ │ │
│ │planul de intervenţie/│ │ │ │ │ │
│ │planul de servicii; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │
│ │posibilităţii │ │ │ │ │ │
│ │utilizării unor │ │ │ │ │ │
│ │modalităţi de plăţi │ │ │ │ │ │
│ │directe de tip │ │Intrarea în vigoare │ │ │ │
│ │indemnizaţii sau │Acte normative şi │a actelor normative │ │ │ │
│ │vouchere pentru │proceduri │şi implementarea │ │MMSS │Nu este │
│3.2.3.│serviciile sociale │operaţionale │acestora în procesul│2024 │AAPL │cazul │
│ │acordate ca măsură de │aprobate; │de acordare a │ │ │ │
│ │asistenţă socială, │ │asistenţei sociale; │ │ │ │
│ │pentru beneficiarii │ │ │ │ │ │
│ │pentru care este │ │ │ │ │ │
│ │adecvat acest mod de │ │ │ │ │ │
│ │plată şi care optează │ │ │ │ │ │
│ │în acest sens; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 3.3.: Asigurarea sprijinului financiar pentru dezvoltarea │
│sectorului îngrijirii informale │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Extinderea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de sprijin │ │ │ │ │ │
│ │pentru îngrijitorii │ │ │ │ │ │
│ │informali prin: │ │Cadru legislativ │ │ │ │
│ │a) stabilirea unui │ │aprobat pentru │ │ │ │
│ │cuantum suficient │ │indemnizaţia de │ │ │ │
│ │pentru indemnizaţia de│ │îngrijire pentru │ │ │ │
│ │îngrijire; │ │îngrijitorul │ │ │ │
│ │b) dezvoltarea de │ │informal; │ │ │ │
│ │servicii de │ │Număr de servicii de│ │ │ │
│ │consiliere, coordonare│ │consiliere, │ │ │ │
│ │/supervizare a │ │supervizare, │ │ │ │
│ │îngrijitorilor, │Un sector al │coordonare pentru │ │ │ │
│ │servicii de tip │îngrijirii informale│îngrijitorii │ │ │ │
│ │respiro pentru │susţinut prin măsuri│informali, │ │MMSS │BA │
│3.3.1.│îngrijitorii │atractive şi │operative; │2023-2030 │MIPE │FEN │
│ │informali; │eficiente de │Număr de programe de│ │AAPL │ │
│ │c) programe de │sprijin; │instruire pentru │ │ │ │
│ │instruire de bază şi │ │îngrijitorii │ │ │ │
│ │specializată pentru │ │informali şi număr │ │ │ │
│ │îngrijitorii informali│ │de benficiari; │ │ │ │
│ │adaptate diverselor │ │Număr de programe de│ │ │ │
│ │niveluri de educaţie; │ │formare continuă │ │ │ │
│ │d) programe de formare│ │pentru personalul │ │ │ │
│ │continuă pentru │ │SPAS; │ │ │ │
│ │personalul SPAS în │ │Evaluare pozitivă a │ │ │ │
│ │vederea dezvoltării şi│ │serviciilor │ │ │ │
│ │implementării │ │dezvoltate; │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │
│ │sprijinire a │ │ │ │ │ │
│ │îngrijitorilor │ │ │ │ │ │
│ │informali; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Măsuri de sprijinire│Număr de UAT cu │ │ │ │
│ │ │a sectorului │măsuri de sprijinire│ │ │ │
│ │Includerea îngrijirii │îngrijirii informale│a îngrijirii │ │ │ │
│ │informale în strategia│sunt prevăzute în │informale prevăzute │ │ │ │
│ │de dezvoltare a │majoritatea │în strategiile de │ │ │ │
│3.3.2.│serviciilor sociale, │strategiilor de │dezvoltare şi │2023-2030 │AAPL │BA │
│ │în planul anual de │dezvoltare a │planurile anuale de │ │ │ │
│ │acţiuni privind │serviciilor sociale │acţiuni privind │ │ │ │
│ │servicii sociale; │şi în planurile │serviciile sociale │ │ │ │
│ │ │anuale de acţiune │adoptate prin HCL; │ │ │ │
│ │ │elaborate de UAT; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Un număr crescut de │ │ │ │
│ │ │ │SPAS- uri care au │ │ │ │
│ │ │ │implementat programe│ │ │ │
│ │ │ │de sprijinire a │ │ │ │
│ │ │ │îngrijitorilor │ │ │ │
│ │Implementarea de către│ │informali; │ │ │ │
│ │serviciile publice de │ │Număr crescut de │ │ │ │
│ │asistenţă socială a │ │îngrijitori │ │ │ │
│ │programelor de │ │informali instruiţi │ │ │ │
│ │susţinere a îngrijirii│ │şi susţinuţi prin │ │ │ │
│ │informale, cum ar fi: │Un sector al │măsuri de sprijin │ │ │ │
│ │programe de instruire │îngrijirii informale│financiar/material; │ │ │ │
│3.3.3.│periodice pentru │consolidat la nivel │Număr crescut de │2023-2030 │AAPL │BA │
│ │îngrijitorii informali│naţional prin │persoane vârstnice │ │ │ │
│ │din comunitate, │intermediul SPAS; │beneficiare de │ │ │ │
│ │servicii de informare,│ │îngrijire informală;│ │ │ │
│ │consiliere, servicii │ │Număr planului │ │ │ │
│ │de tip respiro, │ │anuale de acţiune │ │ │ │
│ │indemnizaţii acordate,│ │privind serviciile │ │ │ │
│ │alte forme de sprijin;│ │soiale, prin care │ │ │ │
│ │ │ │sunt aprobate │ │ │ │
│ │ │ │programele de │ │ │ │
│ │ │ │instruire, │ │ │ │
│ │ │ │serviciile sociale │ │ │ │
│ │ │ │etc; │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţia de acţiune 3.4.: Asigurarea complementarităţii între sistemul de │
│asistenţă socială şi sistemul de asistenţă medicală în îngrijirea de lungă │
│durată │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │Contractul-cadru │ │ │ │ │
│ │ │privind condiţiile │ │ │ │ │
│ │ │acordării asistenţei│ │ │ │ │
│ │Îmbunătăţirea │medicale în cadrul │ │ │ │ │
│ │conţinutului │sistemului de │ │ │ │ │
│ │Contractului-cadru │asigurări sociale de│ │ │ │ │
│ │privind condiţiile │sănătate, aprobat │ │ │ │ │
│ │acordării asistenţei │prin hotărâre a │ │ │ │ │
│ │medicale, în cadrul │Guvernului, include │ │ │ │ │
│ │sistemului de │explicit şi într-un │ │ │ │ │
│ │asigurări sociale de │procent adecvat, │ │ │ │ │
│ │sănătate prin │cheltuielile │ │ │ │ │
│ │includerea explicită │necesare asigurării │ │ │MMSS │ │
│3.4.1.│şi într-un procent │servicilor pentru │Actele normative │Anual │MS │Nu este │
│ │adecvat a │persoanele │intrate în vigoare; │2023-2030 │CNAS │cazul │
│ │cheltuielilor necesare│vârstnice. │ │ │ │ │
│ │asigurării pachetului │Modificarea │ │ │ │ │
│ │de servicii de bază la│Ordonanţei de │ │ │ │ │
│ │care au dreptul │urgenţă a Guvernului│ │ │ │ │
│ │persoanele asigurate │nr.18/2017 privind │ │ │ │ │
│ │şi pachetul de │asistenţa medicală │ │ │ │ │
│ │servicii minimal │comunitară, aprobată│ │ │ │ │
│ │pentru persoanele │cu modificări şi │ │ │ │ │
│ │vârstnice; │completări prin │ │ │ │ │
│ │ │Legea nr.180/2017, │ │ │ │ │
│ │ │cu modificările şi │ │ │ │ │
│ │ │completările │ │ │ │ │
│ │ │ulterioare; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei în vederea│Cadru legislativ │ │ │ │ │
│ │includerii/definirii │îmbunătăţit prin │ │ │ │ │
│ │atât în pachetul │includerea │ │ │ │ │
│ │minimal de servicii, │serviciilor de │ │ │ │ │
│ │cât şi a pachetului de│prevenţie în │Acte normative │ │ │ │
│ │servicii de bază, a │pachetul minimal de │modificate şi │ │MS │Nu este │
│3.4.2.│serviciilor de │servicii pentru │completate, intrate │2024 │CNAS │cazul │
│ │prevenţie în vederea │persoanele vârstnice│în vigoare; │ │MMSS │ │
│ │susţinerii │şi în pachetul de │ │ │ │ │
│ │îmbătrânirii active, │servicii de bază │ │ │ │ │
│ │menţinerii stării de │pentru persoanele │ │ │ │ │
│ │sănătate şi prevenirii│asigurate; │ │ │ │ │
│ │instalării situaţiei │ │ │ │ │ │
│ │de dependenţă; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Criterii de │ │ │ │ │
│ │ │eligibilitate care │Ghiduri specifice │ │ │ │
│ │ │oferă acces egal si │elaborate conţinând │ │ │ │
│ │ │nediscriminatoriu │criterii echitabile │ │ │ │
│ │Condiţii de concurenţă│pentru toate │de accesare a │ │ │ │
│ │echitabile pentru │categoriile de │fondurilor; │ │ │ │
│ │furnizorii privaţi şi │furnizori privaţi la│Raportare publică │ │MMSS │Nu este │
│3.4.4.│îmbunătăţirea │accesarea │sistematică a │2023-2030 │MS │cazul │
│ │transparenţei în │programelor de │accessului la │ │MIPE │ │
│ │accesarea programelor;│finanţare a │fonduri de │ │ │ │
│ │ │serviciilor sociale,│investitii si │ │ │ │
│ │ │medicale şi │dezvoltare pe │ │ │ │
│ │ │medico-sociale │categorii de │ │ │ │
│ │ │pentru persoanelor │furnizori; │ │ │ │
│ │ │vârstnice; │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 4: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor ÎLD pentru persoanele │
│vârstnice │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 4.1: Sprijin acordat furnizorilor de servicii sociale │
│pentru implementarea principiului "centrarea pe persoană" │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │Noi instrumente │Cel puţin 80% dintre│ │ │ │
│ │Elaborarea unor │specifice pentru │furnizorii de │ │ │ │
│ │modele-cadru pentru │evaluarea calităţii │servicii pentru ÎLD │ │ │ │
│ │instrumentele │sunt elaborate şi │au aplicat o nouă │ │ │ │
│ │specifice pentru │utilizate de toate │metodologie până în │ │ │ │
│4.1.1.│evaluarea calităţii │părţile interesate, │2030; Până în 2030, │2023-2024 2030│MMSS │BA │
│ │utilizate de │inclusiv de │cel puţin 80 % │ │ │ │
│ │furnizorii de servicii│inspecţia socială, │dintre furnizorii de│ │ │ │
│ │sociale şi inspecţia │SPAS şi furnizorii │servicii pentru ÎLD │ │ │ │
│ │socială; │de servicii ÎLD │au personal instruit│ │ │ │
│ │ │ │în noua metodologie;│ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Punerea în aplicare a │ │ │ │ │ │
│ │consultărilor cu │ │Număr de │ │ │ │
│ │furnizorii de │ │participanţi la │ │ │ │
│ │servicii, autorităţile│Metodologie agreată │consultările │ │ │ │
│ │locale, ANPIS şi alte │la nivelul FSS, UAT,│organizate cu FSS, │ │ │ │
│4.1.2 │părţi interesate │ANPIS şi alte părţi │UAT, ANPIS şi alte │2023-2024 │MMSS │BA │
│ │pentru a conveni │interesate în cadrul│părţi interesate cu │ │ │ │
│ │asupra unei │consultărilor; │privire la │ │ │ │
│ │metodologii comune │ │metodologia de │ │ │ │
│ │pentru evaluarea si │ │evaluare a calităţii│ │ │ │
│ │monitorizarea continuă│ │serviciilor de ÎLD; │ │ │ │
│ │a calităţii; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Studiu privind │Publicarea studiului│ │ │ │
│ │Analiza diferitelor │diferite optiuni de │cu privire la │ │ │ │
│ │opţiuni, inclusiv │evaluare a │analiza diferitelor │ │ │ │
│ │proceduri de control │calităţii, inclusiv │opţiuni, inclusiv │ │ │ │
│4.1.3 │al calităţii, un │proceduri de control│proceduri de control│2023-2024 │MMSS │BA │
│ │posibil rol al │al calităţii, un │al calităţii, un │ │ │ │
│ │auditului social şi │posibil rol al │posibil rol al │ │ │ │
│ │alte soluţii; │auditului social şi │auditului social şi │ │ │ │
│ │ │alte soluţii; │alte soluţii; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea ghidului/ │ │Includerea ghidului/│ │ │ │
│ │ghidurilor pentru │Ghid/ghiduri │ghidurilor în │ │ │ │
│4.1.4 │activităţile de │elaborat, aprobat şi│procedura │2023-2024 │MMSS │BA │
│ │evaluare, monitorizare│diseminat; │operaţională │ │ANPIS │ │
│ │şi control, pentru │ │utilizată de IS din │ │ │ │
│ │inspectorii sociali; │ │cadrul ANPIS; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│ │diseminarea ghidului │ │ │ │ │ │
│ │de implementare a │Ghid elaborat, │Număr de FSS către │ │ │ │
│4.1.5 │principiului │aprobat şi │care s-a diseminat │2023-2024 │MMSS │BA │
│ │"centrarea pe │diseminat; │ghidul; │ │MS │ │
│ │persoană" pentru │ │ │ │ │ │
│ │furnizorii de servicii│ │ │ │ │ │
│ │ÎLD; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Crearea unui mecanism │ │ │ │ │ │
│ │de formare şi schimb │ │ │ │ │ │
│ │regulat de experienţă │ │ │ │ │ │
│ │a profesioniştilor din│Mecanism de formare │ │ │ │ │
│ │domeniul serviciilor │şi schimb de │Număr de │ │ │ │
│ │sociale pentru │experienţă între │profesionişti care │ │ │ │
│ │persoanele în vârstă, │profesioniştii din │utilizează │ │ │ │
│4.1.6 │spre ex., o platformă │domeniul serviciilor│mecanismul de │2023-2030 │MMSS │FEN │
│ │electronică creată │pentru persoanele │formare şi de schimb│ │ │ │
│ │pentru promovarea │vârstnice, dezvoltat│de experienţă; │ │ │ │
│ │programelor de formare│şi implementat; │ │ │ │ │
│ │şi a schimburilor de │ │ │ │ │ │
│ │experienţă între │ │ │ │ │ │
│ │profesioniştii din │ │ │ │ │ │
│ │sistemul de ÎLD; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Capacitatea │Program de instruire│ │ │ │
│ │Programe de instruire │furnizorilor de │în managementul │ │ │ │
│ │a personalului │servicii ÎLD │calităţii elaborat; │ │MMSS │ │
│4.1.7 │furnizorilor de │consolidată prin │Număr personal al │2023-2030 │MS │FEN │
│ │servicii SPAS şi ÎLD │programe de │serviciilor de ÎLD │ │FSS │ │
│ │în managementul │instruire în │instruit în │ │ │ │
│ │calităţii; │managementul │managementul │ │ │ │
│ │ │calităţii; │calităţii; │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţie de acţiune 4.2: Elaborarea/revizuirea standardelor de calitate şi de │
│cost privind serviciile ÎLD pentru persoanele vârstnice │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │Standardele privind │Publicarea în │ │ │ │
│ │Elaborarea/revizuirea │ÎLD pentru │Monitorul Oficial a │ │ │ │
│4.2.1 │standardelor de │persoanele în vârstă│actelor normative │2023-2030 │MMSS │PNRR │
│ │calitate şi de cost │sunt revizuite şi │pentru aprobarea │ │ │ │
│ │pentru serviciile ÎLD;│aprobate; │standardele de │ │ │ │
│ │ │ │calitate şi de cost;│ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Aplicarea unei │ │ │ │ │ │
│ │abordări omogene │ │Standarde armonizate│ │ │ │
│ │pentru un modul │ │şi completate cu un │ │ │ │
│ │privind drepturile şi │Standardele │modul comun privind │ │ │ │
│4.2.2 │etica şi procedurile │actualizate sunt │drepturile şi etica │2025-2030 │MMSS │BA │
│ │de evaluare a │puse în aplicare de │şi procedurile de │ │FSS │ │
│ │calităţii pentru toate│FSS; │evaluare a │ │ │ │
│ │standardele privind │ │calităţii; │ │ │ │
│ │serviciile ÎLD pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoanele în vârstă; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborare studii pilot│ │ │ │ │ │
│ │şi elaborare de │ │Publicarea pe pagina│ │ │ │
│ │indicatori şi │Studii şi │de internet a MMSS a│ │ │ │
│4.2.3 │metodologii de │metodologii │studiilor şi │2025-2030 │MMSS ANPIS │BA │
│ │colectare a datelor │elaborate; │metodologiilor │ │ │ │
│ │referitoare la nivelul│ │elaborate; │ │ │ │
│ │de satisfacţie a │ │ │ │ │ │
│ │beneficiarilor ÎLD; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţia de acţiune 4.3.: Introducerea de stimulente pentru furnizorii de ÎLD │
│pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Analiza posibilităţii │ │ │ │ │ │
│ │de aplicare a │ │ │ │ │ │
│ │mecanismelor de │ │ │ │ │ │
│ │"raportare publică" în│ │ │ │ │ │
│ │domeniul ÎLD: │ │ │ │ │ │
│ │a) Elaborarea de │ │ │ │ │ │
│ │modele-cadru pentru │ │ │ │ │ │
│ │planurile anuale de │ │ │ │ │ │
│ │activitate ale │Informaţii publice │ │ │ │ │
│ │furnizorilor de │privind raportul │ │ │ │ │
│ │servicii sociale; │anual de activitate │ │ │ │ │
│ │b) Elaborarea de │al furnizorilor de │ │ │ │ │
│ │modele-cadru de │servicii sociale, al│Rapoarte de evaluare│ │ │ │
│ │rapoarte de evaluare/ │rapoartelor de │ale calităţii │ │ │ │
│ │control ale inspecţiei│control ale │serviciilor sociale,│ │ │ │
│4.3.1.│sociale, destinate │inspecţiei sociale; │elaborate de │2023-2024 │MMSS │BA │
│ │potenţialilor │Creşterea │inspecţia socială, │Anual │ │ │
│ │beneficiari; │procentului │publicate pe pagina │ │ │ │
│ │c) Dezvoltarea unei │furnizorilor de │de internet a │ │ │ │
│ │platforme naţionale │servicii sociale │instituţiei; │ │ │ │
│ │unde rapoartele de │care îşi publică │ │ │ │ │
│ │activitate pot fi │rapoartele anuale pe│ │ │ │ │
│ │consultate într-un │pagina de internet │ │ │ │ │
│ │format accesibil │în formatul-cadru; │ │ │ │ │
│ │publicului larg; │ │ │ │ │ │
│ │d) Dezvoltare de │ │ │ │ │ │
│ │programe online de │ │ │ │ │ │
│ │instruire şi suport în│ │ │ │ │ │
│ │elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │rapoartelor, pentru │ │ │ │ │ │
│ │furnizorii de servicii│ │ │ │ │ │
│ │sociale; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea de │Recomandări │Publicarea/intrarea │ │ │ │
│ │recomandări │metodologice │în vigoare a actelor│ │ │ │
│4.3.2.│metodologice pentru │elaborate şi │normative pentru │2023-2024 │MMSS │Nu este │
│ │punerea în aplicare a │diseminate în rândul│aprobarea │ │ │cazul │
│ │inovaţiilor în │FSS din sectorul │recomandărilor │ │ │ │
│ │sectorul ÎLD; │ÎLD; │metodologice; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Rapoartele analitice│ │ │ │
│ │ │ │care propun planuri │ │ │ │
│ │Organizarea de │Consultări publice │detaliate pentru │ │ │ │
│ │consultări publice │organizate la nivel │introducerea de │ │ │ │
│ │referitor la │naţional cu privire │stimulente pentru │ │ │ │
│ │posibilitatea de │la introducerea de │furnizorii de ÎLD, │ │ │Nu este │
│4.3.3.│aplicare a │stimulente pentru │legate de │2023-2030 │MMSS │cazul │
│ │stimulentelor │furnizorii de ÎLD │îmbunătăţirea │ │ │ │
│ │financiare şi │legate de │calităţii, │ │ │ │
│ │nefinanciare bazate pe│îmbunătăţirea │elaborate; Număr de │ │ │ │
│ │performanţă; │calităţii; │participanţi la │ │ │ │
│ │ │ │consultările │ │ │ │
│ │ │ │publice; │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţia de acţiune 4.4: Incurajarea inovaţiei în domeniul ÎLD │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Investiţii în ÎLD şi │ │ │ │ │ │
│4.4.1 │soluţii digitale │ │ │ │ │ │
│ │pentru acordarea │ │ │ │ │ │
│ │îngrijirii integrate; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┤ │ │ │ │ │
│ │Sprijinirea │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării de │ │ │ │ │ │
│ │proiecte demonstrative│ │ │ │ │ │
│ │axate pe rolul artelor│ │ │ │ │ │
│4.4.2 │şi activităţilor │Programe iniţiate şi│Număr de programe; │ │ │ │
│ │culturale în │implementate; │Număr de │2023-permanent│MAT │BA │
│ │îngrijirea şi │ │beneficiari; │ │ │ │
│ │implicarea socială a │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice;│ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┤ │ │ │ │ │
│ │Sprijinirea │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării de │ │ │ │ │ │
│4.4.3 │proiecte demonstrative│ │ │ │ │ │
│ │axate pe activităţi │ │ │ │ │ │
│ │intergeneraţionale şi │ │ │ │ │ │
│ │modele de îngrijire; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Obiectivul specific 5: Consolidarea forţei de muncă pentru ÎLD pentru │
│persoanele în vârstă │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţia de acţiune 5.1.: Creşterea atractivităţii locurilor de muncă în │
│domeniul îngrijirii │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Dezvoltarea unor │ │ │ │ │ │
│ │pachete atractive │ │ │ │ │ │
│ │pentru lucrătorii ÎLD,│Atractivitatea │Numărul lucrătorilor│ │ │ │
│ │inclusiv rambursarea │locurilor de muncă │implicaţi în │ │ │ │
│ │salariilor, a │în sectorul ÎLD │serviciile ÎLD │ │ │ │
│5.1.1.│transportului şi a │pentru persoanele │pentru persoanele în│2023-2030 │MMSS │BA FEN │
│ │altor cheltuieli cum │vârstnice, este │vârstă este în │ │ │ │
│ │ar fi: mijloc de │îmbunătăţită │creştere; │ │ │ │
│ │transport individual -│ │ │ │ │ │
│ │automobil, scuter, │ │ │ │ │ │
│ │transport public etc; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Includerea în cadrul │ │ │ │ │ │
│ │programelor naţionale │ │ │ │ │ │
│ │de formare │ │ │ │ │ │
│ │profesională │ │ │ │ │ │
│ │organizate de Agenţia │ │ │ │ │ │
│ │Naţională pentru │ │ │ │ │ │
│ │Ocuparea Forţei de │ │ │ │ │ │
│ │Muncă, destinate │ │Numărul de lucrători│ │ │ │
│ │persoanelor aflate în │Deficitul de │care se angajează în│ │ │ │
│5.1.2.│căutarea unui loc de │personal din ÎLD │urma unui program │2023-2030 │MMSS │BA │
│ │muncă şi şomerilor │este redus; │naţional de formare │ │ANOFM │ │
│ │înregistraţi în │ │profesională; │ │ │ │
│ │evidenţele agenţiilor │ │ │ │ │ │
│ │pentru ocuparea forţei│ │ │ │ │ │
│ │de muncă, a cursurilor│ │ │ │ │ │
│ │de calificare pentru │ │ │ │ │ │
│ │ocupaţiile din │ │ │ │ │ │
│ │domeniul îngrijirii de│ │ │ │ │ │
│ │lungă durată a │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice;│ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Implementarea unui │ │ │ │ │ │
│ │program naţional de │ │Numărul de lucrători│ │ │ │
│ │susţinere a │ │care se acreditează │ │ │ │
│ │antreprenoriatului, │Creşterea │ca PFA - furnizori │ │ │ │
│5.1.3.│inclusiv a │capacităţii │de servicii sociale │2023-2030 │MMSS │BA │
│ │antreprenoriatului │sectorului ÎLD; │printr-un program │ │MAT │ │
│ │social în domeniul ÎLD│ │naţional de │ │ │ │
│ │- microgranturi pentru│ │susţinere a │ │ │ │
│ │PFA îngrijitori la │ │antreprenoriatului; │ │ │ │
│ │domiciliu etc.; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Dezvoltarea unei │ │ │ │ │ │
│ │campanii naţionale de │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │comunicare concentrate│opiniei publice şi a│Număr de evenimente/│ │ │ │
│ │asupra sensibilizării │respectului faţă de │clipuri/ materiale │ │MMSS │ │
│5.1.4.│şi aprecierii │contribuţiile │de comunicare │2023-2025 │MS │BA │
│ │importanţei ÎLD şi a │lucrătorilor din │dezvoltate şi │ │ │ │
│ │contribuţiei │domeniu ÎLD; │diseminate; │ │ │ │
│ │lucratorilor din │ │ │ │ │ │
│ │domeniu; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea unui studiu│ │ │ │ │ │
│ │naţional asupra │Studiu privind │ │ │ │ │
│ │condiţiilor de muncă │condiţiile de muncă │ │ │ │ │
│ │în sistemul de ÎLD şi │în sistemul de ÎLD │ │ │ │ │
│5.1.5.│în sistemul sanitar şi│şi în sistemul │Studiu elaborat şi │2023 -2026 │MMSS │BA │
│ │formularea de │sanitar bazat pe │publicat; │ │MS │ │
│ │recomandări pentru │evidenţe culese din │ │ │ │ │
│ │alinierea condiţiilor │teritoriu; │ │ │ │ │
│ │de muncă între cele │ │ │ │ │ │
│ │două sectoare; │ │ │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţia de acţiune 5.2.: Dezvoltarea resurselor umane în sectorul ÎLD pentru │
│perioada 2023-2030 │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Diversificarea şi │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea - prin │ │ │ │ │ │
│ │modularizare, sisteme │ │Număr de programe de│ │ │ │
│ │hibride de predare │ │formare iniţială şi │ │ │ │
│ │etc., a programelor de│Un cadru îmbunătăţit│continuă pentru │ │ │ │
│ │formare iniţială şi │şi atractiv pentru │sectorul ÎLD │ │ │ │
│ │continuă pentru │formarea iniţială şi│dezvoltate; Număr de│ │MMSS │ │
│5.2.1.│profesioniştii din │continuă a │persoane instruite; │2023-2025 │MS │FEN │
│ │sectorul ÎLD, în │lucrătorilor din │Evaluarea calităţii │ │ANC │ │
│ │vederea adaptării │sectorul ÎLD; │programelor de │ │ │ │
│ │acestora la nevoile de│ │instruire de către │ │ │ │
│ │formare actuale şi │ │cursanţi şi de către│ │ │ │
│ │creşterii │ │angajatori; │ │ │ │
│ │atractivităţii │ │ │ │ │ │
│ │acestora; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Creşterea accesului │Resurse umane mai │ │ │ │ │
│ │lucrătorilor din │bine instruite │Număr de lucrători │ │ │ │
│ │sectorul ÎLD la │profesional prin │instruiţi prin │ │MMSS │ │
│5.2.2.│programe adaptate de │participarea la │programe de formare │2023-2030 │MS │BA │
│ │formare profesională │cursuri de formare │pentru │ │FSS │FEN │
│ │continuă, cu accent pe│continuă în sectorul│profesioniştii ÎLD │ │ │ │
│ │îngrijirea la nivel │ÎLD; │în creştere; │ │ │ │
│ │comunitar; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Dezvoltarea şi │Programe de formare │Număr de programe │ │ │ │
│ │implementarea de │diversificate pentru│specifice de formare│ │ │ │
│ │programe specifice de │creşterea │pentru voluntarii │ │ │ │
│ │formare pentru │capacităţii resursei│din sectorul ÎLD; │ │MMSS │ │
│5.2.3.│voluntarii implicaţi │umane din sectorul │Numărul de voluntari│2023-2030 │MS │BA │
│ │în sectorul ÎLD, │ÎLD; │instruiţi prin │ │FSS │FEN │
│ │inclusiv pentru │Acces crescut la │programe de formare │ │ │ │
│ │îngrijitorii │programe de formare │pentru │ │ │ │
│ │informali; │pentru voluntarii │profesioniştii ÎLD; │ │ │ │
│ │ │din sistemul ÎLD; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sprijinirea │Participarea │ │ │ │ │
│ │consolidării │personalului │ │ │ │ │
│ │capacităţii │relevant la formare │ │ │ │ │
│ │instituţionale şi a │continuă, la │Număr persoane │ │ │ │
│ │schimburilor │schimburi inter │instruite/ │ │ │ │
│5.2.4 │internaţionale pentru │pares şi │participanţi la │2023 -2030 │MMSS │BA │
│ │personalul relevant │participarea │schimburi │ │MS │ │
│ │din cadrul MMSS şi al │periodică în │internaţionale de │ │ │ │
│ │MS sau al altor │forumuri regionale │experienţă; │ │ │ │
│ │instituţii naţionale │şi internaţionale de│ │ │ │ │
│ │relevante; │schimb de cunoştinţe│ │ │ │ │
│ │ │şi de bune practici;│ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Instrumente digitale│ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea de │de furnizare a │Număr de instrumente│ │ │ │
│ │instrumente digitale │programelor de │digitale elaborate │ │MMSS │BA │
│5.2.5.│pentru formarea │formare accesibile │pentru formarea │2023-2030 │MS │FEN │
│ │profesioniştilor din │şi adaptate nevoilor│profesioniştilor din│ │FSS │ │
│ │sectorul ÎLD; │profesioniştilor din│sectorul ÎLD; │ │ │ │
│ │ │sectorul ÎLD; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Organizarea instruirii│ │ │ │ │ │
│ │la locul de muncă şi │ │ │ │ │ │
│ │validarea experienţei │Resurse umane mai │Numărul de lucrători│ │ │ │
│ │anterioare pentru │bine instruite │instruiţi prin │ │ │ │
│ │profesioniştii care │profesional prin │programe de formare │ │MMSS │ │
│5.2.6.│lucrează în ÎLD pentru│participarea la │la locul de muncă │2023-2030 │MS │BA │
│ │persoanele în vârstă, │cursuri de formare │pentru │ │FSS │ │
│ │cu un accent specific │la locul de muncă; │profesioniştii ÎLD; │ │ │ │
│ │pe recalificarea │ │ │ │ │ │
│ │personalului din │ │ │ │ │ │
│ │sistemul rezidenţial; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Selectarea şi │Resurse umane │Număr de manageri de│ │ │ │
│ │instruirea managerilor│specializate pentru │caz pentru │ │MMSS │BA │
│5.2.7.│de caz în ÎLD pentru │asigurarea │persoanele vârstnice│2023-2030 │FSS │FEN │
│ │persoanele vârstnice; │managementului de │instruiţi; │ │ │ │
│ │ │caz în ÎLD; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │
│ │programe de instruire │ │Număr de furnizori │ │ │ │
│ │pentru managementul │Programe de │de servicii sociale │ │ │ │
│5.2.8.│integrat al furnizării│instruire │şi medicale care au │2023-2030 │MMSS │BA │
│ │de servicii ÎLD, cu │dezvoltate; │participat la │ │ │FEN │
│ │accent pe coordonare │ │programe de │ │ │ │
│ │şi promovarea │ │instruire; │ │ │ │
│ │inovaţiei sociale; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Cel puţin un modul │ │ │ │
│ │Dezvoltarea de │ │de instruire │ │ │ │
│ │programe specifice de │Program de instruire│specific pentru │ │ │ │
│ │instruire pentru │elaborat pentru │prevenirea abuzului │ │ │ │
│5.2.9.│prevenirea şi │prevenirea abuzului │asupra persoanelor │2023-2030 │MMSS │BA │
│ │recunoasterea abuzului│asupra persoanelor │vârstnice elaborat │ │ANC │FEN │
│ │asupra persoanelor │vârstnice; │şi diseminat; │ │ │ │
│ │vârstnice; │ │Număr de lucrători │ │ │ │
│ │ │ │instruiţi pentru │ │ │ │
│ │ │ │prevenirea abuzului;│ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţia de acţiune 5.3.: Dezvoltarea sectorului de îngrijire informală a │
│persoanelor vârstnice │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Elaborarea unui studiu│ │ │ │ │ │
│ │care să analizeze │ │ │ │ │ │
│ │caracteristicile │ │ │ │ │ │
│ │îngrijitorilor │Studiu privind │Un studiu privind │ │ │ │
│ │informali din România,│sectorul îngrijirii │sectorul îngrijirii │ │ │ │
│5.3.1.│în perspectiva │informale bazat pe │informale în România│2023-2024 │MMSS │BA │
│ │comparativă cu alte │evidenţe culese in │- elaborat şi │ │CNOPPV │ │
│ │State Membre UE şi să │teritoriu; │diseminat; │ │ │ │
│ │fundamenteze politica │ │ │ │ │ │
│ │de susţinere a │ │ │ │ │ │
│ │sectorului îngrijirii │ │ │ │ │ │
│ │informale; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Model-cadru al │ │ │ │
│ │ │ │Planului anual de │ │ │ │
│ │ │ │acţiune privind │ │ │ │
│ │Elaborarea unui plan │ │serviciile sociale │ │ │ │
│ │practic de │ │revizuit prin │ │ │ │
│ │implementare a │ │includerea planului │ │ │ │
│ │serviciilor de suport,│ │de implementare a │ │ │ │
│ │servicii de tip │ │serviciilor suport │ │ │ │
│ │respiro şi a │ │pentru îngrijitorii │ │ │ │
│ │consilierii pentru │Model de plan de │informali; │ │ │ │
│ │îngrijitorii informali│implementare a │Număr de SPAS-uri │ │ │ │
│ │din România şi │serviciilor suport │care utilizează un │ │ │ │
│5.3.2.│includerea acestuia în│pentru îngrijitorii │plan de implementare│2023-2025 │MMSS │BA │
│ │Planul anual de │informali, elaborat │a serviciilor de │ │AAPL │ │
│ │acţiune privind │şi diseminat către │suport pentru │ │ │ │
│ │serviciile sociale │SPAS; │îngrijitorii │ │ │ │
│ │administrate şi │ │informali din │ │ │ │
│ │finanţate din bugetul │ │comunitate; │ │ │ │
│ │consiliului judeţean/ │ │Numărul de │ │ │ │
│ │consiliului local/ │ │îngrijitori │ │ │ │
│ │Consiliului General al│ │informali care │ │ │ │
│ │Municipiului │ │primesc servicii │ │ │ │
│ │Bucureşti; │ │respiro, consiliere,│ │ │ │
│ │ │ │ajutor psihologic, │ │ │ │
│ │ │ │prevenirea │ │ │ │
│ │ │ │burnout-ului etc; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Instruirea │ │Număr de lucrători │ │ │ │
│ │personalului SPAS │ │ai SPAS instruiţi în│ │ │ │
│ │pentru dezvoltarea │Îngrijitorii │aplicarea de măsuri │ │ │ │
│ │reţelei comunitare de │informali sprijiniţi│practice de ajutor │ │ │ │
│ │îngrijitori informali │prin măsuri practice│psihologic şi de │ │ │ │
│5.3.3.│şi aplicarea de măsuri│de ajutor psihologic│prevenire a │2023-2030 │MMSS │BA │
│ │practice de ajutor │şi de prevenire a │burnout-ului pentru │ │AAPL │FEN │
│ │psihologic şi de │burnout-ului │îngrijitorii │ │ │ │
│ │prevenire a │implementate de │informali; │ │ │ │
│ │burnout-ului pentru │SPAS; │Număr de îngrijitori│ │ │ │
│ │îngrijitorii │ │informali │ │ │ │
│ │informali; │ │sprijiniţi; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │
│ │programe modulare │ │ │ │ │ │
│ │adaptate de instruire │Capacitate crescută │ │ │ │ │
│ │a îngrijitorilor │a sectorului de │Numărul de │ │ │ │
│ │informali, inclusiv │îngrijire informală │îngrijitori │ │ │ │
│ │formate digitale de │prin măsuri de │informali instruiţi │ │MMSS │BA │
│5.3.4.│autoinstruire şi │formare şi instruire│prin programe de │2023-2030 │AAPL │FEN │
│ │includerea în │periodică a │formare adaptate │ │ │ │
│ │planurile anuale de │îngrijitorilor │pentru lucrătorii │ │ │ │
│ │acţiune privind │informali; │din sectorul ÎLD; │ │ │ │
│ │serviciile sociale │ │ │ │ │ │
│ │finanţate din bugetul │ │ │ │ │ │
│ │local a programelor de│ │ │ │ │ │
│ │instruire anuale; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Adecvarea beneficiilor│ │ │ │ │ │
│ │/indemnizaţiilor │Îngrijitorii │Număr de îngrijitori│ │ │ │
│ │specifice în numerar │informali sprijiniţi│informali care │ │MMSS │ │
│5.3.5.│pentru membrii │prin indemnizaţii │beneficiază de │2023-2030 │AAPL │BA │
│ │familiei şi rudele │adecvate; │indemnizaţii │ │ │ │
│ │care lucrează ca │ │adecvate; │ │ │ │
│ │îngrijitori informali;│ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea de │ │Studiu elaborat cu │ │ │ │
│ │propuneri pentru │ │privire la │ │ │ │
│ │posibilitatea de a fi │ │posibilitatea de │ │ │ │
│ │recunoscut ca asistent│Diversificarea │recunoaştere ca │ │ │ │
│ │personal pentru │măsurilor de │asistent personal al│ │MMSS │ │
│5.3.6.│persoana vârstnică │sprijinire a │persoanei vârstnice │2023-2024 │CNOPPV │BA │
│ │dependentă, pentru │sectorului de │dependente, pentru │ │ │ │
│ │membrii familiei şi │îngrijire informală;│membrii familiei şi │ │ │ │
│ │rudele care lucrează │ │rudele care lucrează│ │ │ │
│ │ca îngrijitori │ │ca îngrijitori │ │ │ │
│ │informali; │ │informali; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Studiu privind │ │ │ │
│ │ │Studiu privind │infecţiile asociate │ │ │ │
│ │Elaborarea unui Studiu│infecţiile asociate │asistenţei medicale │ │ │ │
│ │de Prevalenţă de │asistenţei medicale │şi a utilizării │ │ │ │
│5.3.7.│Moment în sectorul ÎLD│şi a utilizării │antimicrobienelor în│Anual │MS │BA │
│ │utilizând protocolul │antimicrobienelor în│ÎLD în România şi │ │ │ │
│ │ECDC; │ÎLD, bazat pe │compararea cu datele│ │ │ │
│ │ │informaţiile culese │publicate la nivel │ │ │ │
│ │ │din teritoriu; │european - elaborat │ │ │ │
│ │ │ │şi diseminat; │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Direcţia de acţiuni 5.4.: Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei │
│generale şi consolidarea capacităţii autorităţilor locale pentru organizarea │
│ÎLD pentru persoanele vârstnice din comunitate │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │ │Acorduri/protocoale │ │ │ │
│ │Dezvoltarea unor │ │de cooperare între │ │ │ │
│ │modele eficiente de │Populaţia generală │UAT şi alte │ │ │ │
│ │coordonare │şi autorităţile │instituţii/ │ │ │ │
│ │interinstituţională │administraţiei │organizaţii │ │ │ │
│ │între serviciile │publice locale sunt │relevante pentru │ │MMSS │ │
│5.4.1.│sociale, │informate cu privire│sprijinirea │2023-2030 │CNOPPV │Nu este │
│ │profesioniştii din │la diferitele │serviciilor ÎLD în │ │AAPL │cazul │
│ │domeniul sănătăţii, │posibilităţi în │comunitate; │ │ │ │
│ │poliţie şi alte părţi │organizarea ÎLD │Informaţii privind │ │ │ │
│ │interesate relevante │pentru populaţia │serviciile ÎLD din │ │ │ │
│ │la nivel comunitar; │vârstnică; │comunitate sunt │ │ │ │
│ │ │ │postate pe site-ul │ │ │ │
│ │ │ │primăriei │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Revizuirea cadrului │ │Cadru juridic şi │ │ │ │
│ │juridic şi │ │administrativ │ │ │ │
│ │administrativ pentru │Cadrul juridic şi │privind mobilitatea │ │ │ │
│ │utilizarea eficientă a│administrativ │internă a resurselor│ │ │ │
│ │resurselor umane în │permite utilizarea │umane a fost │ │ │ │
│ │planul de mobilitate │resurselor umane din│revizuit în vederea │ │ │ │
│ │internă a │cadrul UAT pentru │creşterii │ │ │ │
│ │administraţiei publice│desfăşurarea │capacităţii UAT de a│ │MMSS │ │
│5.4.2.│locale în vederea │activităţilor │organiza servicii de│2023-2030 │CNOPPV │Nu este │
│ │acoperirii nevoii de │necesare organizării│ÎLD pentru │ │AAPL │cazul │
│ │personal pentru │serviciilor de ÎLD, │persoanele vârstnice│ │ │ │
│ │organizarea │inclusiv pentru │din comunitate, │ │ │ │
│ │serviciilor de ÎLD, │sprijinirea │inclusiv de a │ │ │ │
│ │inclusiv sprijinirea │sectorului de │coordona şi sprijini│ │ │ │
│ │sectorului de │îngrijire informală;│reţeaua de │ │ │ │
│ │îngrijire informală a │ │îngrijitori │ │ │ │
│ │persoanelor vârstnice;│ │informali din │ │ │ │
│ │ │ │comunitate; │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Instrumente de │ │ │ │
│ │Dezvoltarea unor │ │screening elaborate │ │ │ │
│ │instrumente specifice │ │şi diseminate în │ │ │ │
│ │de screening pentru │Capacitate crescută │rândul personalului │ │ │ │
│ │identificarea şi │a SPAS de a │SPAS; │ │ │ │
│ │orientarea │identifica şi │Număr de SPAS care │ │ │ │
│5.4.3.│potenţialilor │îndruma potenţialii │utilizează noile │2023-2030 │MMSS │BA │
│ │beneficiari ai ÎLD │beneficiari persoane│instrumente de │ │AAPL │FEN │
│ │pentru persoanele │vârstnice cu nevoi │screening pentru │ │ │ │
│ │vârstnice şi formarea │de ÎLD; │identificarea şi │ │ │ │
│ │personalului SPAS │ │orientarea │ │ │ │
│ │pentru aplicarea │ │persoanelor │ │ │ │
│ │acestora; │ │vârstnice cu nevoi │ │ │ │
│ │ │ │de ÎLD; │ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Obiectivul specific 6: Promovarea participării sociale active şi demne a │
│persoanelor vârstnice │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţia de acţiune 6.1.: Organizarea de acţiuni pentru a creşte gradul de │
│conştientizare cu privire la îmbătrânirea activă │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │Sunt dezvoltate │Număr de iniţiative │ │ │ │
│ │Promovarea unei │anual iniţiative │de promovare a unei │ │MMSS │ │
│6.1.1.│imagini pozitive a │care promovează o │imagini pozitive a │Anual │AAPL │Nu e cazul │
│ │persoanelor vârstnice;│imagine pozitivă a │persoanelor │ │FSS │ │
│ │ │persoanelor │vârstnice; │ │CNOPPV │ │
│ │ │vârstnice; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Combaterea abuzului şi│ │ │ │ │ │
│ │a marginalizării │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor în vârstă │ │ │ │ │ │
│ │prin acţiuni ale │Campanii de │ │ │ │ │
│ │furnizorilor de │informare şi │ │ │ │ │
│ │servicii sociale şi │consiliere a │Cel puţin o campanie│ │MMSS │ │
│6.1.2.│prin campanii de │populaţiei cu │anuală realizată la │Anual │ANPIS │BA │
│ │informare a populaţiei│privire la riscurile│nivel naţional; │ │AAPL │ │
│ │cu privire la │sociale pentru │ │ │ │ │
│ │riscurile sociale │persoanele │ │ │ │ │
│ │pentru persoanele │vârstnice; │ │ │ │ │
│ │vârstnice, organizate │ │ │ │ │ │
│ │la nivel naţional, │ │ │ │ │ │
│ │judeţean şi local; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Creşterea gradului de │ │ │ │ │ │
│ │informare a │ │ │ │ │ │
│ │autorităţilor │ │ │ │ │ │
│ │administraţiei publice│ │ │ │ │ │
│ │locale, cu privire la │ │ │ │ │ │
│ │importanţa │ │ │ │ │ │
│ │îmbătrânirii active, a│ │ │ │ │ │
│ │asigurării accesului │ │Numărul │ │ │ │
│ │populaţiei la servicii│Materiale de │materialelor, gradul│ │ │ │
│ │de ÎLD şi a │informare publicate │de acoperire a │ │ │ │
│ │coordonării măsurilor │pe paginile de │temelor şi │ │MMSS │ │
│ │de susţinere a ÎLD │internet şi │periodicitatea │ │MS │ │
│6.1.3.│atât prin asigurarea │comunicate AAPL şi │publicării/ │Anual │CNOPPV │Nu e cazul │
│ │asistenţei sociale │structurilor │comunicării acestora│ │MAT etc │ │
│ │pentru persoanele │deconcentrate ale │către AAPL şi │ │ │ │
│ │vârstnice eligibile să│ministerelor; │structurile │ │ │ │
│ │beneficieze de │ │deconcentrate ale │ │ │ │
│ │servicii sociale ca │ │ministerelor; │ │ │ │
│ │măsură de asistenţă │ │ │ │ │ │
│ │socială şi a accesului│ │ │ │ │ │
│ │la servicii │ │ │ │ │ │
│ │medico-sociale, cât şi│ │ │ │ │ │
│ │prin încurajarea │ │ │ │ │ │
│ │antreprenoriatului în │ │ │ │ │ │
│ │acest domeniu; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Implementarea de │ │ │ │ │ │
│ │programe locale pentru│ │ │ │ │ │
│ │sprijinirea │ │Numărul programelor │ │ │ │
│ │participării sociale │ │locale de sprijinire│ │ │ │
│ │active a persoanelor │Programe iniţiate la│a participării │ │MMSS │ │
│ │vârstnice, respectiv: │nivel local pentru │sociale active a │ │CNOPPV │ │
│6.1.4.│implicarea în │sprijinirea │persoanelor │Permanent │AAPL │BA │
│ │structurile │participării sociale│vârstnice; │ │Societatea │FEN │
│ │consultative locale, │active a persoanelor│Numărul retelelor de│ │civilă │ │
│ │crearea de reţele de │vârstnice; │volutariat pentru │ │ │ │
│ │voluntari locali şi │ │persoane varstnice; │ │ │ │
│ │implicarea acestora în│ │ │ │ │ │
│ │activităţi comunitare │ │ │ │ │ │
│ │etc; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Includerea în │Programe de │Număr de │ │ │ │
│ │programele naţionale │instruire derulate │participanţi primari│ │ │ │
│ │de instruire anuală a │pentru instruirea │/consilieri locali │ │MMSS │BA │
│6.1.5.│primarilor/ │primarilor/ │la programe de │2023-2025 │ANOFM │FEN │
│ │consilierilor locali a│consilierilor locali│instruire care │ │CNOPPV │ │
│ │temei ÎLD şi a │pe tema ÎLD şi a │includ tema ÎLD şi a│ │ │ │
│ │îmbătrânirii active; │îmbătrânirii active;│îmbătrânirii active;│ │ │ │
├──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┤
│Directia de actiune 6.2 Îmbunătăţirea accesibilităţii infrastructurii sociale │
│si a spaţiului public │
├──────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Dezvoltarea │ │Număr de proiecte de│ │ │ │
│ │instrumentelor de │ │dezvoltare/ campanii│ │ │ │
│ │suport - finaciar, │ │/ evenimente; │ │ │ │
│ │administrativ şi de │Creşterea numărului │Număr de oraşe │ │ │ │
│ │comunicare, al │de comunităţi │românesti în reţeaua│ │ │ │
│ │acţiunilor locale de │implicate activ în │globală pentru │ │MMSS │ │
│6.2.1.│îmbunătăţire a │încurajarea │comunităţi │2023 - 2030 │AAPL │BA │
│ │infrastructurii │îmbătrânirii │prietenoase cu │ │ │ │
│ │publice pentru a │sănătoase; │vârstnicii şi │ │ │ │
│ │promova îmbătrânirea │ │Reţeaua oraşelor │ │ │ │
│ │activă şi o viaţă │ │sănătoase din │ │ │ │
│ │sănătoasă la toate │ │Europa; │ │ │ │
│ │vârstele; │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Cadrul legislativ │ │ │ │ │
│ │Revizuirea legislaţiei│prevede măsuri │ │ │ │ │
│ │în vigoare pentru a │active pentru │ │ │ │ │
│ │facilita accesul la │îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │activităţi şi │accesului │Acte normative │ │ │ │
│6.2.2.│infrastructură publică│persoanelor │modificate şi │2023-2030 │MMSS │Nu este │
│ │a persoanelor │vârstnice la │completate; │ │AAPL │cazul │
│ │vârstnice şi a celor │infrastructura de │ │ │ │ │
│ │cu nevoi de îngrijire,│transport, │ │ │ │ │
│ │mai ales în mediul │infrastructura │ │ │ │ │
│ │rural; │socială şi spaţiile │ │ │ │ │
│ │ │publice; │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Cresterea │Stabilirea şi │ │ │ │ │
│ │vizibilităţii şi │lansarea unui │Număr de comunităţi │ │ │ │
│ │lansarea unei campanii│program anual de │premiate; │ │ │ │
│ │naţionale de promovare│premiere şi │Număr evenimente de │ │MMSS │ │
│6.2.3.│a iniţiativelor locale│promovare a │promovare a │2023-2030 │AAPL │BA │
│ │de succes în domeniul │comunităţi/oraşe │iniţiativelor │ │ │ │
│ │îmbătrânirii active şi│inovative şi │locale; │ │ │ │
│ │sănătoase; │prietenoase cu │ │ │ │ │
│ │ │vârstnicii; │ │ │ │ │
└──────┴──────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┘


    LISTĂ ABREVIERI
        AAPL - Autorităţi ale administraţiei publice locale
        ANC - Autoritatea Naţională pentru Calificări
        ANES - Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi
        ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
        ANPDPD - Autoritatea Naşională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi
        ANPIS - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială
        BA - Buget anual: buget stat, bugete locale etc, aprobate pentru instituţiile responsabile
        CNOPPV - Consiliul Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice
        CJPPV - Consiliile judeţene ale pensionarilor şi persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului Bucureşti.
        DGASPC - Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului
        FEN - Fonduri europene nerambursabile în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program operaţional
        FSS - Furnizori de servicii sociale
        INS - Institutul Naţional de Statistică
        IP - Instituţia Prefectului
        ÎA - Îmbătrânire activă
        ÎLD - Îngrijirea de lungă durată
        MAI - Ministerul Afacerilor Interne
        MAT - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului
        MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
        ME - Ministerul Educaţiei
        MFTEŞ - Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse
        MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
        MMSS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale
        MS - Ministerul Sănătăţii
        PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
        SPAS - Serviciul public de asistenţă socială
        SGG - Secretariatul General al Guvernului

                                  ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016