Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 13 mai 2021 pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 517 din 19 mai 2021
──────────
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 539 din 13 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 517 din 19 mai 2021.
──────────
A. Introducere
Pe plan internaţional se constată o creştere exponenţială a actelor de violenţă asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură^1. Ca urmare a atrocităţilor Holocaustului, s-au dezvoltat o serie de mecanisme pentru a combate negarea şi distorsionarea Holocaustului, precum şi pentru a preveni apariţia unor mişcări rasiste, xenofobe, homofobe, extremiste, radicale, care pot degenera în acţiuni violente, dar din păcate, mai sunt necesare eforturi susţinute în acest sens. Încă mai asistăm la asasinate comise în numele unor rase, etnii sau religii care se pretind a fi superioare, iar victimele nu au avut nicio altă vină decât cea de a fi altfel decât făptuitorii, din punctul de vedere al religiei, rasei, culorii pielii, limbii vorbite, apartenenţei culturale, al originii etnice sau orientării sexuale.
^1 FRA Report on Antisemitism - Overview of data available in the European Union 2008-2018 - 8 noiembrie 2019.
Comisia Europeană: Eurobarometer survey on Antisemitism in Europe - 22 ianuarie 2019.
FRA Report on Experiences and perceptions of antisemitism - Second survey on discrimination and hate crime against Jews in the EU - 10 decembrie 2018.
Parlamentul European: Europeans in 2016: Perceptions and expectations, the fight against terrorism and radicalization - aprilie 2016.
Totodată, discursul instigator la ură devine o ameninţare tot mai puternică la adresa libertăţii de exprimare şi toleranţei, pe măsură ce se răspândeşte prin mediul online şi media clasice, literatură şi în dezbaterea politică, inclusiv în parlamentele unor democraţii consolidate.
Incidente violente, precum atacurile împotriva Muzeului Evreiesc din Bruxelles (2014), a magazinului kasher din Paris (2015), a sinagogii din Copenhaga (2015), a sinagogii din Pittsburgh (2018), a sinagogii din Halle (2019), precum şi confruntările violente din Charlottesville (2017), atacul rasist din Hanau (2020) şi altele, au şocat opinia publică mondială în ultimii ani.
Gravitatea atacurilor antisemite, rasiste şi a atentatelor teroriste din perioada recentă, indiferent de motivaţie, precum şi diversificarea şi intensificarea utilizării social media pentru promovarea discursului instigator la ură, au determinat mai multe state democratice şi organizaţii internaţionale să dezvolte strategii naţionale complementare pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei şi radicalizării, sub toate formele ei de manifestare.
În România, deşi nu au fost înregistrate acte de violenţă care să conducă la pierderea de vieţi omeneşti, există riscul ca pe viitor să apară o creştere a faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi mai ales a discursului instigator la ură, care se propagă în mod accelerat mai ales pe reţelele de socializare.
Pe teritoriul României au fost înregistrate acte de vandalism asupra unor instituţii şi cimitire evreieşti, graffiti cu sloganuri naziste, neolegionare, antisemite^2 şi rasiste, incidente izolate de violenţă fizică pe bază etnică, manifestări sporadice locale antiimigraţie, scandări rasiste şi proliferarea, în mediul online, a unor mesaje rasiste, radicale, xenofobe care instigă la ură împotriva celor care sunt percepuţi a fi diferiţi din punct de vedere etnic, religios, lingvistic sau cultural.
^2 INSHR-EW: Raport de monitorizare a antisemitismului în România. 2019 - aprilie 2020.
De asemenea, România se confruntă cu cazuri de autoradicalizare, inclusiv a unor cetăţeni români, ca urmare a expunerii acestora, în principal în mediul virtual, la diverse mesaje extremiste, radicale, teroriste.
În contextul global actual există riscul ca, pe termen mediu şi lung, şi în România, radicalizarea să devină un fenomen mai răspândit la nivelul societăţii, având în vedere:
- expunerea cetăţenilor români (în special a unor categorii vulnerabile, cum ar fi minorii sau persoanele încarcerate în penitenciare din Europa, recunoscute pentru numărul semnificativ de elemente radicale şi teroriste prezente) la diverse forme de extremism şi ideologii radicale, teroriste;
– disponibilitatea unor persoane din ţara noastră (cetăţeni străini şi români) de a se implica în acţiuni violente sau premergătoare actelor teroriste.
În România, în ultimii ani, a fost observat fenomenul atragerii unor cetăţeni români spre mesaje şi ideologii radicale, aceştia fiind influenţaţi în special de propaganda organizaţiilor teroriste.
Autorităţile statului român au luat deja o serie de măsuri menite să contracareze riscurile în acest sens. Aceste măsuri se referă la adoptarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului, utilizarea memorializării pentru predarea istoriei Holocaustului în România, introducerea unor programe şcolare menite să stimuleze toleranţa şi să prezinte elevilor români istoria Holocaustului, dezvoltarea unei reţele naţionale pentru prevenirea atrocităţilor, adoptarea unor strategii naţionale pentru comunitatea romă^3, utilizarea unor mecanisme administrative şi juridice pentru combaterea discriminării în România, precum şi prin implicarea în iniţiativele internaţionale menite să combată antisemitismul, negarea şi distorsionarea Holocaustului, prevenirea şi combaterea terorismului.
^3 Hotărârea Guvernului nr. 18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020, cu modificările ulterioare.
Proiectul de Strategie a Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2021-2027 se află, în prezent, în dezbatere publică.
Există însă semnale de îngrijorare lansate de societatea civilă cu privire la implementarea cu sincope, în anumite cazuri, a legislaţiei din domeniu, precum şi cu privire la necesitatea actualizării programelor educaţionale, care determină necesitatea unei evaluări a instrumentelor actuale şi stabilirii modalităţilor de a moderniza setul de instrumente de care dispune societatea românească pentru a preveni şi combate aceste fenomene^4.
^4 INSHR-EW: Sondaj de opinie privind Holocaustul din România şi percepţia relaţiilor interetnice - noiembrie 2019.
Comisia Europeană: Eurobarometer survey on Antisemitism in Europe - 22 ianuarie 2019.
INSHR-EW: Sondaj de opinie privind Holocaustul din România şi percepţia relaţiilor interetnice - octombrie 2017.
INSHR-EW: Sondaj de opinie privind Holocaustul din România şi percepţia relaţiilor interetnice - mai 2015.
Ţinând cont de evoluţia acestor fenomene la nivel internaţional şi de riscul dezvoltării acestora la nivel naţional, precum şi pentru a îmbunătăţi implementarea legislaţiei în materie şi a creşte eficienţa instrumentelor existente, se impune adoptarea unei Strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care să fie evaluată şi îmbunătăţită periodic - în primă etapă la 3 ani de la adoptarea ei.
Instituţiile implicate în elaborarea şi implementarea prezentei strategii sunt cele care fac parte din Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului de ură, înfiinţat prin Decizia prim-ministrului nr. 138/2019 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului de ură, şi anume Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Educaţiei (MEd), Ministerul Culturii (MC), Secretariatul General al Guvernului (SGG/inclusiv experţi ai Secretariatului de Stat pentru Culte/SGG-SSC şi ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice/SGG-DRI), Cancelaria Prim-Ministrului (CPM) şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“ (INSHR-EW).
Totodată, activitatea Comitetului interministerial a beneficiat şi va continua să beneficieze de sprijin şi consiliere din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA), Avocatului Poporului (AvP), Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR) şi Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (MP-PÎCCJ), în calitate de invitaţi permanenţi, precum şi din partea Institutului Naţional al Magistraturii (INM) şi B’nai B’rith (BB), în calitate de invitaţi.
B. Viziune
Prin prezenta strategie se urmăreşte prevenirea replicării în România a evoluţiilor negative înregistrate pe acest palier în alte ţări, precum şi asigurarea instrumentelor necesare pentru sancţionarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
Fiind prima strategie naţională în acest domeniu, documentul îşi propune să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină şi să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură, prin:
- îmbunătăţirea colectării de date despre aceste fenomene în România;
– evaluarea legislaţiei actuale pentru identificarea eventualelor lacune şi pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora;
– evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicaţi în procesul de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură (ofiţeri de poliţie, procurori, judecători) şi actualizarea acestor programe dacă va fi cazul;
– evaluarea programelor şcolare actuale şi revizuirea acestora;
– dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească;
– intensificarea implicării României în eforturile internaţionale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură.
C. Priorităţi, politici şi cadru juridic existente
Prezenta Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură a fost elaborată având în vedere:
- Declaraţia Consiliului Uniunii Europene din 6 decembrie 2018 privind combaterea antisemitismului şi elaborarea unei abordări comune în materie de securitate pentru a proteja mai bine instituţiile şi comunităţile evreieşti în Europa;
– paragraful 14 al Concluziilor Consiliului European din 13-14 decembrie 2018;
– Decizia prim-ministrului nr. 138/2019 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului de ură^5;
^5 Membri: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului (inclusiv experţi ai Secretariatului de Stat pentru Culte şi ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice), Cancelaria Prim-Ministrului şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România - Elie Wiesel.
Invitaţi permanenţi: Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, Avocatul Poporului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională pentru Romi şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Invitaţi: Institutul Naţional al Magistraturii şi B’nai B’rith.
- Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020, cu modificările ulterioare;
– Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
D. Definirea problemelor
Printre problemele care justifică necesitatea elaborării acestei strategii se numără următoarele:
- existenţa unui deficit de date statistice cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în România;
– proliferarea, cu precădere în mediul online, a teoriilor conspiraţioniste şi a ştirilor false, inclusiv a unor mesaje stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti şi necesită măsuri de contracarare;
– lipsa unor corelări şi sincronizări între instrumentele dezvoltate sectorial pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, fapt ce poate genera lacune şi o erodare a eficienţei eforturilor de prevenire şi combatere a acestor fenomene;
– necesitatea evaluării intervenţiilor din domeniul educaţional şi cultural, în vederea eficientizării acestora. Colaborarea internaţională a grupărilor care promovează antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură pare a devansa, pe alocuri, cooperarea organizaţiilor internaţionale şi a statelor care şi-au propus să contribuie la prevenirea şi combaterea acestor fenomene, motiv pentru care este necesară o intensificare a cooperării cu instituţiile internaţionale şi statele partenere ale României.
E. Principii generale
Activităţile privind prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, desfăşurate în conformitate cu obiectivele acestei strategii naţionale, se subsumează, în totalitatea lor, următoarelor principii, a căror respectare este esenţială şi obligatorie:
1. principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - toate activităţile desfăşurate de instituţiile statului, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri ale societăţii civile pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură se desfăşoară cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, la care România este parte;
2. principiul legalităţii - activităţile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfăşoară în baza legii şi în conformitate cu aceasta;
3. principiul prevenirii - presupune că întreaga activitate desfăşurată pentru realizarea obiectivelor strategice trebuie să asigure prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, atât printr-o bună cooperare între instituţiile şi organizaţiile implicate, cât şi printr-o coordonare eficientă a implementării strategiei naţionale;
4. principiul complementarităţii, transparenţei şi dialogului social - presupune, pe de o parte, transparenţa procesului decizional, iar, pe de altă parte, consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces. Implementarea strategiei naţionale se va face în mod transparent, cu participarea societăţii civile, alături de instituţiile guvernamentale, în vederea realizării obiectivelor;
5. principiul cooperării - instituţiile şi organizaţiile implicate în prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură vor coopera, astfel încât să se asigure o concepţie coerentă, integrată asupra problematicii şi măsurilor angajate ori planificate, o coordonare adecvată a eforturilor depuse şi demersurilor întreprinse;
6. principiul parteneriatului public-privat - presupune cooptarea societăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi consultarea membrilor societăţii civile în cadrul procesului decizional;
7. principiul responsabilităţii - presupune obligaţia instituţiilor responsabile cu îndeplinirea activităţilor subsumate realizării obiectivelor prevăzute de strategia naţională, precum şi a instituţiilor partenere de a îndeplini în cea mai bună manieră posibilă sarcinile stabilite;
8. principiul sustenabilităţii - presupune alocarea resurselor financiare şi umane necesare realizării obiectivelor strategice;
9. principiul proporţionalităţii - presupune că niciuna dintre acţiunile întreprinse nu trebuie să depăşească nivelul necesar pentru realizarea obiectivelor stabilite.
F. Obiective generale şi specifice
Prezenta strategie îşi propune să promoveze următoarele obiective generale şi specifice:
Obiectiv general nr. 1: asigurarea protecţiei grupurilor vulnerabile în faţa antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură şi prevenirea radicalizării
Prin implementarea acestui obiectiv general se urmăreşte dezvoltarea unor instrumente de diagnosticare eficientă a prezenţei acestor fenomene în societatea românească, de formare profesională a personalului instituţiilor cu atribuţii în combaterea acestor fenomene şi de luare a măsurilor de protecţie, în caz de nevoie, pentru apărarea grupurilor vulnerabile şi a instituţiilor acestora.
Obiectiv specific nr. 1.1: asigurarea protecţiei persoanelor care aparţin grupurilor vulnerabile de pe teritoriul României
Este important ca instituţiile cu responsabilităţi în domeniul păstrării ordinii publice să dispună de informaţiile şi instrumentele necesare pentru a identifica în timp util eventualele ameninţări la adresa unor comunităţi vulnerabile şi să ia măsurile necesare pentru a proteja membrii acestor comunităţi şi instituţiile acestora.
Obiectiv specific nr. 1.2: îmbunătăţirea mecanismelor de colectare a datelor cu privire la incidentele asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Se urmăreşte completarea mecanismelor actuale de identificare şi raportare, prin dezvoltarea unor mecanisme complementare noi, care se referă atât la contravenţii şi infracţiuni, cât şi la măsurarea percepţiei unor comunităţi vulnerabile şi în rândul populaţiei majoritare cu privire la antisemitism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură.
Obiectiv specific nr. 1.3: evaluarea actualelor programe de formare profesională ale instituţiilor cu atribuţii în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi elaborarea unor propuneri menite să crească eficienţa acestor programe
Toate instituţiile cu atribuţii în combaterea acestor fenomene dispun deja de programe de formare profesională. Prin acest obiectiv specific se urmăreşte evaluarea acestor programe şi, în cazul în care se impune, actualizarea acestora pentru a creşte eficienţa lor.
Obiectiv general nr. 2: promovarea toleranţei, educaţiei civice şi a rezilienţei societăţii româneşti în faţa antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Prin acest obiectiv general se urmăreşte o inventariere, evaluare şi, în caz de nevoie, modernizare a proiectelor şi programelor din domeniul educaţional şi cultural menite să crească rezilienţa societăţii în faţa antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Totodată, se urmăreşte completarea instrumentarului educaţional şi cultural actual cu noi instrumente.
Obiectiv specific nr. 2.1: evaluarea actualelor programe şcolare, universitare şi de pregătire profesională care privesc domeniile relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi elaborarea unor propuneri menite să crească eficienţa acestor programe
Acest obiectiv specific urmăreşte evaluarea programelor şcolare, universitare, postuniversitare şi de formare profesională, relevante pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, cu scopul de a creşte eficienţa acestora, precum şi o monitorizare şi coordonare strânsă a eforturilor educaţionale în acest domeniu.
Obiectiv specific nr. 2.2: creşterea rezilienţei tinerilor în faţa ameninţărilor antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Se urmăreşte dezvoltarea unor proiecte-pilot şi promovarea unor coduri de conduită menite să prevină dezvoltarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în societatea românească.
Obiectiv specific nr. 2.3: promovarea unor programe menite să încurajeze construirea unor punţi culturale ale toleranţei şi respectului reciproc
Având în vedere că proliferarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură este facilitată de informaţiile incomplete şi incorecte despre grupurile vulnerabile în faţa unor astfel de ameninţări, prin acest obiectiv specific se urmăreşte reducerea marjei de acţiune a celor care promovează informaţii mistificate, false, preconcepute şi stigmatizante despre aceste grupuri vulnerabile.
Obiectiv specific nr. 2.4: utilizarea muzeelor pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Acest obiectiv specific caută să încurajeze atât cunoaşterea şi asumarea propriei istorii, cât şi înţelegerea contribuţiei unor comunităţi din România la dezvoltarea şi modernizarea ţării noastre.
Obiectiv specific nr. 2.5: creşterea rezilienţei instituţiilor de cultură în faţa ameninţărilor antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Prin acest obiectiv specific se caută să se ofere instituţiilor culturale programe de formare profesională care să permită recunoaşterea şi contracararea unor iniţiative care pot promova antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură.
Obiectiv Specific nr. 2.6: sprijinirea manifestărilor cultural-religioase ale FCER - Cultul Mozaic care promovează dialogul interreligios, evidenţiază contribuţia comunităţilor evreieşti în societatea românească, pun în valoare patrimoniul cultural-religios
Având în vedere că teoriile conspiraţioniste facilitează proliferarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi se folosesc de informaţiile incomplete şi incorecte despre Cultul Mozaic, prin acest obiectiv specific se caută reducerea marjei de manevră a celor care promovează informaţii mistificate, false, preconcepute şi stigmatizante despre Cultul Mozaic.
Obiectiv general nr. 3: continuarea demersurilor pe plan internaţional pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Prin promovarea acestui obiectiv general se încurajează continuarea şi extinderea unor programe de cooperare internaţională, bilaterale şi multilaterale, pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
Obiectiv specific nr. 3.1: continuarea demersurilor în plan multilateral pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Acest obiectiv specific se referă la demersurile întreprinse de România în cadrul Uniunii Europene (UE), Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), ONU, Consiliului Europei (CoE) şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru dezvoltarea unor instrumente internaţionale eficiente în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
Obiectiv specific nr. 3.2: continuarea demersurilor în plan bilateral pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Prin acest obiectiv specific se caută încurajarea continuării şi intensificării colaborării bilaterale cu parteneri consacraţi în acest domeniu, precum sunt Israelul, SUA şi Franţa, dar şi dezvoltarea unor proiecte bilaterale noi de cooperare în domeniu cu ţările din vecinătatea României.
Obiectiv specific nr. 3.3: încurajarea iniţiativelor internaţionale ale instituţiilor academice şi ale societăţii civile pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură
Având în vedere importanţa unei colaborări strânse între instituţiile guvernamentale şi parteneri din mediul academic şi societatea civilă pentru a combate eficient antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură, pe plan naţional şi internaţional, este important să se creeze platforme de dialog şi colaborare, iar acest obiectiv strategic caută să creeze astfel de platforme de dialog şi colaborare.
G. Programe
Programele incluse în prezenta strategie au menirea de a sprijini atingerea obiectivelor generale şi specifice ale strategiei. Sunt acţiuni concrete, complementare, cărora le-au fost repartizate resursele necesare pentru a fi implementate.
Acţiunile principale (AP) ale strategiei sunt următoarele:
- AP1.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru evaluarea nivelului de ameninţare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile;
– AP1.2.1. Dezvoltarea, la nivelul MAI, a unei metodologii unitare de identificare a infracţiunilor motivate de ură, precum şi de colectare sistematică a datelor statistice privind acest gen de infracţiuni;
– AP1.2.2. Dezvoltarea unei metodologii unitare de identificare şi raportare, la nivelul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“ (INSHR-EW), a manifestărilor antisemite;
– AP1.2.3. Dezvoltarea unei metodologii unitare de identificare şi raportare, la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), a incidentelor asociate xenofobiei, rasismului antirom, radicalizării şi discursului instigator la ură care vizează comunitatea romă din România;
– AP1.2.4. Realizarea unei anchete sociologice (sondaj de opinie) în cadrul comunităţii evreieşti din România cu privire la percepţia gradului de securitate a membrilor comunităţii;
– AP1.2.5. Realizarea unei anchete sociologice (sondaj de opinie) relevante la nivelul societăţii româneşti cu privire la maniera în care sunt percepute antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură în ţara noastră;
– AP1.3.1. Evaluarea actualelor programe de formare profesională a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi elaborarea unor propuneri menite să crească eficienţa acestor programe;
– AP1.3.2. Evaluarea conţinuturilor academice ale actualelor programe de pregătire ale Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“ în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, din perspectiva conştientizării şi consolidării cunoaşterii problematicii, precum şi, în eventualitatea în care se constată sincope sau necesităţi de actualizare, elaborarea unor propuneri menite să crească eficienţa acestor programe;
– AP2.1.1. Evaluarea disciplinelor actuale din învăţământul gimnazial „Educaţia socială“, „Istorie“, „Istoria şi tradiţiile minorităţilor“, precum şi a celor din învăţământul liceal „O istorie a comunismului din România“, „Istoria Evreilor. Holocaustul“ şi elaborarea unor propuneri pentru revizuirea acestora;
– AP2.1.2. Evaluarea programelor actuale de pregătire profesională pentru profesorii care predau subiecte relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură şi elaborarea unor propuneri menite să crească eficienţa acestor programe;
– AP2.1.3. Evaluarea programelor actuale din învăţământul universitar care sunt relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi elaborarea unor recomandări menite să crească eficienţa acestor programe;
– AP2.1.4. Înfiinţarea unor programe de masterat şi de doctorat în domenii relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură;
– AP2.2.1. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot „Pathfinder“;
– AP2.2.2. Elaborarea şi implementarea proiectelor-pilot în cadrul programului „Şcoala altfel“;
– AP2.2.3. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot „Să ne cunoaştem eroii“;
– AP2.2.4. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot „Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen“;
– AP2.2.5. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot „Marşul Vieţii“ - dimensiunea internaţională;
– AP2.2.6. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot „Marşul Vieţii în România“;
– AP2.2.7. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot „Sighetu Marmaţiei - Auschwitz trail“;
– AP2.2.8. Intensificarea promovării „Codului de conduită în universităţile din România pentru prevenţia şi sancţionarea incidentelor antisemite“;
– AP2.2.9. Elaborarea şi promovarea unui „Cod de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură“ de către universităţile din România;
– AP2.3.1. Evaluarea actualelor programe culturale menite să încurajeze spiritul civic şi interesul faţă de alte culturi;
– AP2.3.2. Iniţierea programului „Arta împotriva urii sociale, discriminării, antisemitismului şi xenofobiei“, prin extinderea programelor derulate de FCER şi la domeniile muzică şi teatru;
– AP2.4.1. Accelerarea demersurilor pentru amenajarea şi inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România;
– AP2.4.2. Realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor;
– AP2.5.1. Realizarea unor sesiuni de informare pentru prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în instituţiile culturale;
– AP2.6.1. Sprijinirea financiară a proiectelor cultural-religioase ale FCER - Cultul Mozaic;
– AP3.1.1. Continuarea demersurilor întreprinse de România în cadrul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) pentru promovarea cercetării, educaţiei şi memoriei Holocaustului şi combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului;
– AP3.1.2. Continuarea implicării României în procesul de elaborare a unei Abordări comune a Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului şi protejarea comunităţilor şi instituţiilor evreieşti din Europa;
– AP3.1.3. Continuarea implicării României în procesul de elaborare a unor instrumente politice şi juridice internaţionale pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
– AP3.2.1. Continuarea cooperării cu Israelul în domeniul cercetării şi predării cunoştinţelor privind Holocaustul, precum şi în combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului;
– AP3.2.2. Promovarea cooperării cu statele vecine în cercetarea Holocaustului şi combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului;
– AP3.2.3. Continuarea cooperării cu SUA în domeniul cercetării şi predării Holocaustului, precum şi în combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului;
– AP3.2.4. Continuarea cooperării cu Franţa în domeniul cercetării şi predării Holocaustului, precum şi în combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului;
– AP3.3.1. Instituirea premiului „Ambasador Mihnea Constantinescu“ pentru premierea contribuţiei unor reprezentanţi ai mediului academic şi societăţii civile, din România sau străinătate, pentru contribuţia lor la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură;
– AP3.3.2. Organizarea de întâlniri anuale ale delegaţiei române la IHRA cu reprezentanţii centrelor universitare de studiere a istoriei evreilor şi a Holocaustului din România.
Planul de acţiune pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, prevăzut în anexa nr. 2 la hotărâre, include o descriere detaliată a fiecărei acţiuni principale.
H. Rezultate aşteptate
Scopul prezentei strategii este acela de a evalua instrumentele actuale de care dispun societatea românească şi instituţiile statului pentru a combate antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură, instrumente care au fost dezvoltate sectorial, pentru a propune completarea lor şi crearea de sinergii care să crească eficienţa acestor instrumente la nivel local, naţional şi corelarea acesteia cu proiecţiile strategice similare implementate la nivel internaţional.
Este de aşteptat ca strategia să ducă la o corelare, creştere a eficienţei şi completare a instrumentelor şi iniţiativelor sectoriale dezvoltate până în prezent pentru combaterea acestor fenomene, precum şi la conştientizarea de către opinia publică din România cu privire la aceste ameninţări, crescând rezilienţa societăţii româneşti faţă de antisemitism, xenofobie, radicalizare şi discursul instigator la ură.
Publicul-ţintă al strategiei include elevii din învăţământul preuniversitar, studenţii, profesorii, angajaţii instituţiilor publice şi societatea civilă în general.
Impactul strategiei va fi evaluat anual, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă strategie care să încorporeze lecţiile învăţate în implementarea acestei prime strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care are şi rolul de strategie-pilot în domeniu.
I. Indicatori
Indicatorii pe baza cărora se va măsura reuşita implementării strategiei vor urmări atât trăsături calitative, cât şi aspecte cantitative. Printre principalii indicatori folosiţi se află următorii:
• rapoarte de activitate ale grupurilor de lucru înfiinţate în baza prezentei strategii;
• rapoarte statistice cu privire la infracţionalitatea motivată de ură;
• raportul anual al INSHR-EW cu privire la manifestările antisemite;
• raportul anual al ANR cu privire la incidentele asociate xenofobiei, rasismului antirom, radicalizării şi discursului instigator la ură;
• rapoarte pe baza unor anchete sociologice sau pe baza unor metodologii validate;
• rapoarte de evaluare cu privire la programe educaţionale, universitare, postuniversitare şi de formare profesională;
• număr de participanţi sau vizitatori la diversele programe educaţionale şi culturale;
• chestionare de evaluare completate de participanţi;
• studii de fezabilitate;
• rapoarte de progres în promovarea unor proiecte internaţionale.
J. Proceduri de monitorizare şi evaluare
Un coordonator naţional pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, cu rang de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, va fi însărcinat cu monitorizarea implementării prezentei strategii.
Toate instituţiile participante vor transmite, periodic şi ori de câte ori va fi necesar, rapoarte biroului coordonatorului naţional pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care le va centraliza şi le va folosi pentru a elabora rapoarte anuale publice cu privire la progresul înregistrat în implementarea strategiei.
K. Instituţii responsabile
Instituţiile care fac parte din Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură coordonează şi participă la implementarea obiectivelor generale, obiectivelor specifice şi acţiunilor principale, în conformitate cu atribuţiile lor legale.
Din Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură fac parte: MAE, MAI, MJ, MEd, MC, SGG, CPM şi INSHR-EW, în calitate de membri, FCER, MCA, AvP, CNCD, ANR şi MP-PÎCCJ, în calitate de invitaţi permanenţi, precum şi INM şi B’nai B’rith, în calitate de invitaţi.
În implementarea acţiunilor principale, instituţiile guvernamentale beneficiază de sprijin şi consiliere, pe bază voluntară, din partea unor instituţii independente şi organizaţii nonguvernamentale cu expertiză în domeniu.
Biroul coordonatorului naţional pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură va primi sarcina de a monitoriza implementarea prezentei strategii şi de a elabora rapoarte anuale de progres.
L. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare
Resursele financiare necesare implementării strategiei naţionale provin, în principal, din:
a) fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui minister şi fiecărei instituţii cu competenţe în implementarea strategiei naţionale, programate multianual;
b) fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene;
c) fonduri externe nerambursabile puse la dispoziţie de finanţatori europeni sau internaţionali;
d) donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile legii.
Planul de acţiune pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, din anexa la prezenta strategie, include descrieri ale fiecărei acţiuni principale, inclusiv informaţii cu privire la impactul bugetar şi sursele de finanţare.
M. Implicaţii asupra cadrului juridic
În funcţie de concluziile diverselor exerciţii de evaluare a situaţiei din România, incluse în prezenta strategie, este posibil să fie elaborate iniţiative legislative menite să completeze sau să crească eficienţa cadrului juridic menţionat la lit. C.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
