────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 554 din 12 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 540 din 16 iunie 2023.────────── CUPRINS SECŢIUNEA I - ELEMENTE DE CONTEXT ŞI JUSTIFICAREA ELABORĂRII STRATEGIEI 1. Introducere 2. Viziunea şi principiile strategiei 3. Priorităţile, politicile şi cadrul juridic existente 3.1. Priorităţile şi politicile la nivelul Guvernului 3.2. Priorităţile Comisiei Europene în domeniul achiziţiilor publice 3.3. Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice 4. Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Aspecte de ansamblu privind capacitatea autorităţilor/entităţilor contractante de a derula procese de achiziţii publice 4.2. Utilizarea achiziţiilor publice strategice: probleme manageriale, organizaţionale şi sistemice 4.2.1. Definirea problemelor privind achiziţiile publice ecologice 4.2.2. Definirea problemelor privind achiziţiile publice responsabile social 4.2.3. Definirea problemelor privind achiziţii publice de inovare 4.3. Definirea problemelor din perspectiva participării IMM-urilor în cadrul proceselor de achiziţii publice 4.4. Definirea problemelor privind achiziţiile centralizate 4.5. Definirea problemelor privind transparenţa în achiziţiile publice 4.6. Definirea problemelor privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice 4.7. Definirea problemelor privind monitorizarea, supervizarea şi controlul SECŢIUNEA 2 - CONTINUAREA REFORMEI SISTEMULUI NAŢIONAL DE ACHIZIŢII PUBLICE 5. Obiective, programe şi rezultate 5.1. Achiziţii publice strategice 5.1.1. Programe (direcţii de acţiune) 5.1.2. Rezultate aşteptate 5.2. Achiziţii publice centralizate 5.2.1. Programe (direcţii de acţiune) 5.2.2. Rezultate aşteptate 5.3. Transparenţa în achiziţii publice 5.3.1. Programe (direcţii de acţiune) 5.3.2. Rezultate aşteptate 5.4. Profesionalizarea 5.4.1. Programe (direcţii de acţiune) 5.4.2. Rezultate aşteptate 5.5. Monitorizare, supervizare şi control 5.5.1. Programe (direcţii de acţiune) 5.5.2. Rezultate aşteptate SECŢIUNEA III - IMPLEMENTAREA STRATEGIEI 6. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare 7. Implicaţii asupra cadrului juridic 8. Proceduri privind monitorizarea, evaluarea şi actualizarea strategiei 8.1. Monitorizarea, evaluarea şi actualizarea strategiei 8.2. Indicatori 8.3. Instituţii responsabile ANEXA - PLAN DE ACŢIUNE LISTA ABREVIERILOR AA = Autoritatea de Audit ADR = Autoritatea pentru Digitalizarea României ANAP = Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ANC = Autoritatea Naţională pentru Calificări ANFP = Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici ANI = Agenţia Naţională de Integritate ARACIS = Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior BM = Banca Mondială CC = Consiliul Concurenţei CIAP = Comitetul interministerial pentru achiziţii publice CNSC = Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor COR = Clasificarea Ocupaţiilor din România CPM = Cancelaria Prim-Ministrului CSM = Consiliul Superior al Magistraturii DLAF = Departamentul pentru Lupta Antifraudă IMM = Întreprinderi mici şi mijlocii INA = Institutul Naţional de Administraţie IT = Tehnologia informaţiei MAT = Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului MCID = Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării MDLPA = Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei MF = Ministerul Finanţelor MIPE = Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene MJ = Ministerul Justiţiei MS = Ministerul Sănătăţii MTI = Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ONAC = Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate ONG = Organizaţie non-nuvernamentală OS = obiectiv specific PAAP = Programul anual de achiziţii publice PEAPC = Platforma Electronică pentru Achiziţii Publice Centralizate PNRR = Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României SEAP = Sistemul electronic de achiziţii publice SGG = Secretariatul General al Guvernului SNAP = Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice UCA = Unitate Centralizată de Achiziţii UE = Uniunea Europeană SECŢIUNEA I ELEMENTE DE CONTEXT ŞI JUSTIFICAREA ELABORĂRII STRATEGIEI 1. Introducere Strategia în domeniul achiziţiilor publice este un document de politică publică care include obiectivele Guvernului privind continuarea reformei sistemului naţional de achiziţii publice în perioada 2023 - 2027. Achiziţiile publice sunt recunoscute atât în politicile publice adoptate la nivel european*1) cât şi de către Guvernul României, prin măsurile prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă*2), drept un instrument strategic pentru asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, care poate contribui, în acelaşi timp la îndeplinirea obiectivelor politice orizontale precum crearea locurilor de muncă, inovarea în domenii strategice, incluziunea socială şi sustenabilitatea economică şi de mediu. De asemenea, achiziţiile publice joacă un rol important în ceea ce priveşte calitatea şi eficienţa serviciilor prestate de către autorităţile şi instituţiile publice. În anul 2020, achiziţiile publice au reprezentat aproximativ 9% din produsul intern brut al României*3), fapt ce demonstrează potenţialul enorm al acestora de a determina evoluţia economiei naţionale. *1) Europa 2020: strategia Uniunii Europene pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii sociale; Europa durabilă în perspectiva anului 2030; Comunicarea Comisiei C0M(2017) 572 final - Funcţionarea achiziţiilor publice în şi pentru Europa. *2) Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, https://mfe.gov.ro/pnrr/ *3) Conform informaţiilor Direcţiei Monitorizare, Statistică şi Politici din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cheltuielile pentru achiziţii publice au reprezentat 8,77% din PIB în anul 2020. Cheltuielile pentru achiziţii publice, calculate ca procent din PIB, nu includ valoarea achiziţiilor directe şi a contractelor bazate pe proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; În acest context, Guvernul şi-a propus continuarea reformei în domeniul achiziţiilor publice care a fost iniţiată prin aprobarea Strategiei Naţionale în domeniul Achiziţiilor Publice 2015 - 2020 (SNAP 2015 - 2020)*4). Prin implementarea strategiei, a fost realizată reforma la nivel de sector, respectiv a fost asigurată transpunerea directivelor europene în domeniul achiziţiilor publice în legislaţia naţională, consolidarea funcţiilor esenţiale ale sistemului de achiziţii publice şi dezvoltarea instrumentelor necesare pentru profesionalizarea personalului implicat în procesul de achiziţii publice. Având în vedere finalizarea implementării acţiunilor prevăzute în SNAP 2015 - 2020, este necesară adoptarea unei abordări strategice pentru rezolvarea problemelor actuale identificate în urma evaluării generale a sistemului de achiziţii publice din România şi, prin urmare, elaborarea unei noi strategii în domeniul achiziţiilor publice. *4) Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice Astfel, în scopul elaborării acesteia, în luna iulie 2020 a fost constituit un grup de lucru*5) în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) a cărui activitate a constat în identificarea problemelor privind funcţionarea sistemului de achiziţii publice şi stabilirea priorităţilor pentru continuarea procesului de tranziţie a achiziţiilor publice de la o funcţie administrativă la una strategică, cu impact în atingerea obiectivelor organizaţionale şi transversale, precum cele referitoare la dezvoltarea durabilă. Mai mult, în contextul elaborării unui nou cadru strategic pentru dezvoltarea sistemului naţional de achiziţii publice, componenţa Comitetul interministerial pentru achiziţii publice (CIAP)*6) a fost modificată în anul 2021*7) astfel încât să includă şi autorităţi publice centrale care reglementează domenii precum cele referitoare la mediu, muncă sau cercetare şi inovare. *5) Ordinul Preşedintelui ANAP nr. 1668/20.07.2020 privind Grupul de lucru de la nivelul ANAP pentru elaborarea proiectului de strategie în domeniul achiziţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare; *6) Decizia nr. 236 din 19 octombrie 2015 privind înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru Achiziţii Publice, http://anap.gov.ro/web/decizie-nr-236-din-19-octombrie-2015-privind-înfiinţarea-comitetului-interministerial-pentru-achiziţii-publice/. Guvernul României a instituit un mod de lucru operativ pentru sprijinirea ANAP în scopul promovării politicilor în domeniul achiziţiilor publice, precum şi în vederea asigurării coordonării şi a coerenţei procesului de implementare a strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice, prin înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru Achiziţii Publice (CIAP). Activitatea CIAP este sprijinită de un grup de lucru la nivel tehnic, format din specialişti desemnaţi din instituţiile cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice. *7) Decizia nr. 312/18.05.2021 pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 236/2015 privind înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru Achiziţii Publice, http://anap.gov.ro/web/decizia-nr-312-18-05-2021-pentru-modificarea-deciziei-prim-ministrului-nr-236-2015-privind-înfiinţarea-comitetului-interministerial-pentru-achiziţii- publice/. Prin aceasta modificare a fost asigurată participarea, alături de ANAP, a autorităţilor publice centrale cu rol important în domeniul achiziţiilor publice: Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate, Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Consiliul Concurenţei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Sănătăţii. Totodată, în procesul de elaborare a strategiei s-au avut în vedere concluziile şi recomandările din "Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice"*8), elaborat de către Banca Mondială, precum şi priorităţile identificate de către grupul de lucru constituit la nivelul ANAP. Mai mult, grupul de lucru a beneficiat de recomandările experţilor Băncii Mondiale*9) pentru elaborarea strategiei şi a planului de acţiune aferent acesteia. *8) Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice a fost elaborat de Banca Mondială în cadrul proiectului SIPOCA 625 - Sprijin în implementarea SNAP prin consolidarea capacităţii administrative a ANAP şi a autorităţilor contractante, în baza Acordului de servicii de asistenţă tehnică rambursabile privind evaluarea sistemului de achiziţii publice şi sprijin suplimentar pentru implementarea SNAP. Document disponibil pe websiteul ANAP la următorul link: http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf *9) În contextul implementării proiectului SIPOCA 625 SNAP 2023 - 2027 este armonizată cu priorităţile Comisiei Europene*10) şi a fost elaborată în contextul implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Adoptarea strategiei este justificată inclusiv de necesitatea îndeplinirii recomandărilor de ţară formulate de către Comisia Europeană cu privire la domeniul achiziţiilor publice. Raportul de ţară din 2020 privind România*11), elaborat de Comisia Europeană, a evidenţiat progresele referitoare la punerea în aplicare a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice (2015 - 2020), menţionând totodată necesitatea asigurării predictibilităţii legislaţiei privind achiziţiile publice, îmbunătăţirea eficienţei achiziţiilor publice şi asigurarea punerii în aplicare integrală şi sustenabilă a strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă*12) întăreşte concluziile Raportului de ţară din 2020 prin sublinierea necesităţii realizării reformelor în scopul asigurării tranziţiei verzi, transformării digitale, creşterii inteligente, sustenabile şi favorabilă incluziunii, şi nu în ultimul rând asigurării coeziunii sociale şi teritoriale şi redresarea sistemului de sănătate. Prin urmare, achiziţiile publice sustenabile sunt esenţiale pentru redresarea şi rezilienţa economică a României. *10) Comisia Europeană, Comunicarea COM (2017) 572 final, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/25612 *11) Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2020 privind România, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1584543810241&uri=CELEX%3A52020SC0522 *12) Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, https://mfe.gov.ro/pnrr/ SNAP 2023 - 2027 este împărţită în trei secţiuni care vizează în principal prezentarea contextului, a obiectivelor şi a modului în care se va monitoriza şi evalua implementarea şi impactul strategiei. Obiectivul general şi obiectivele specifice au fost definite în funcţie de problemele de politici publice sau oportunităţile de dezvoltare identificate şi având în vedere viziunea Guvernului privind continuarea reformei sistemului de achiziţii publice. Prin urmare obiectivul general al strategiei vizează promovarea utilizării achiziţiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la rezilienţa şi redresarea economică a României, inclusiv prin asigurarea beneficiilor sociale, de mediu şi a celor generate de inovare şi prin asigurarea accesului crescut al Departamentul pentru Lupta Antifraudă Întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) la piaţa achiziţiilor publice. În vederea implementării noii strategii în domeniul achiziţiilor publice urmează să fie implicate autorităţile şi instituţiile nominalizate în planul de acţiune, inclusiv autorităţi publice centrale care reglementează domenii precum cele referitoare la mediu, muncă sau cercetare şi inovare. Coordonarea activităţii urmează să fie îndeplinită de ANAP, instituţia care asigură elaborarea, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice, ca parte a politicii Guvernului. 2. Viziunea şi principiile strategiei Strategia în domeniul achiziţiilor publice 2023 - 2027 are în vedere construirea pe termen lung a unui sistem de achiziţii publice mai performant, orientat spre inovare şi sustenabilitate, mai uşor accesibil tuturor actorilor implicaţi în procesul de achiziţii publice şi care să asigure o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice. Strategia are în vedere îmbunătăţirea funcţionării sistemului de achiziţii publice în scopul dezvoltării durabile a României şi utilizării eficiente a fondurilor publice prin: ● Utilizarea achiziţiilor publice ca instrument strategic pentru a asigura rezultate durabile, incluzive şi inovatoare orientate către cetăţeni; ● Creşterea calităţii şi eficienţei achiziţiilor publice prin continuarea profesionalizării persoanelor responsabile cu derularea proceselor de achiziţii publice; ● Creşterea capacităţii ANAP de a promova şi implementa politica în domeniul achiziţiilor publice, prin consolidarea funcţiilor de monitorizare, supervizare şi control a sistemului de achiziţii publice; ● Consolidarea achiziţiilor centralizate; ● Îmbunătăţirea transparenţei sistemului de achiziţii publice, în scopul creşterii încrederii cetăţenilor şi a operatorilor economici în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor publice şi asigurarea concurenţei. În procesul de implementare a strategiei se vor promova principiile care stau la baza aplicării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, respectiv: - Nediscriminarea şi tratamentul egal, principiu care presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale dintre operatorii economici; – Recunoaşterea reciprocă a produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte state, precum şi a specificaţiilor tehnice şi/sau a standardelor, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional; – Transparenţa, asigurată prin aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la atribuirea contractului de furnizare de produse, servicii şi lucrări; – Proporţionalitatea, principiu care reprezintă asigurarea corelaţiei între necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziţie publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite; – Asumarea răspunderii, principiu care presupune determinarea clară a sarcinilor şi atribuţiilor persoanelor responsabile cu achiziţiile publică, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparţialităţii şi independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces. 3. Priorităţile, politicile şi cadrul juridic existente 3.1. Priorităţile şi politicile la nivelul Guvernului Programul de Guvernare pentru perioada 2021 - 2024*13) include printre măsuri continuarea transparentizării proceselor şi procedurilor administrative prin promovarea datelor şi informaţiilor în format deschis care să fie disponibile public, inclusiv facilitarea accesului cetăţenilor la contractele de achiziţii publice publicate online. Totodată, programul vizează îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice pentru stimularea investiţiilor în infrastructura de transport şi în cercetare şi inovaţie. În ceea ce priveşte consolidarea dialogului instituţional şi a cooperării dintre domeniul justiţiei şi mediului de afaceri, programul pune accentul pe specializarea magistraţilor în achiziţii publice şi actualizarea listei experţilor judiciari pe domenii economice, inclusiv în ceea ce priveşte litigiile privind procedurile de achiziţii publice. *13) https://gov.ro/fişiere/programe fişiere/Program de Guvernare 2021%E2%80%942024.pdf Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) prevede în cadrul componentei "Buna Guvernanţă" reformarea sistemului naţional de achiziţii publice, obiectivul acesteia fiind îmbunătăţirea eficienţei sistemului de achiziţii publice şi punerea în aplicare integrală şi sustenabilă a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice aprobată prin HG nr. 901/2015, inclusiv prin consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor/entităţilor contractante, într-un cadru legal flexibil şi coerent. Astfel, pentru implementarea acestei reforme au fost prevăzute o serie de acţiuni şi anume: ● Adoptarea şi intrarea în vigoare a modificării legislaţiei naţionale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare) în vederea eficientizării procesului de atribuire (până la 31 martie 2022). ● Adoptarea şi intrarea în vigoare a Strategiei actualizate privind achiziţiile publice, inclusiv a măsurilor orizontale de sprijinire a implementării planului naţional de redresare şi rezilienţă (până la 30 iunie 2023). ● Operaţionalizarea organismelor centralizate de achiziţii publice pentru autorităţile locale (până la 31 decembrie 2025). ● Formare specializată în domeniul achiziţiilor publice oferită unui număr de cel puţin 350 de persoane (atât funcţionari publici, cât şi personal contractual) (până la 31 decembrie 2023). ● Interconectarea şi interoperabilitatea cu alte baze de date a Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP), până la 31 decembrie 2023. ● Operaţionalizarea sistemului electronic de achiziţii publice, inclusiv formulare electronice, evaluarea automată a calificărilor, cataloage electronice, facturare electronică, plăţi electronice (până la 31 martie 2025). În plus, în cadrul componentei ''Transformare digitală" din PNRR este prevăzută implementarea formularelor electronice (eForms)*14) în domeniul achiziţiilor publice (până la 30 iunie 2023). *14) Instituite în temeiul Regulamentului de Punere în Aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în domeniul achiziţiilor publice şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1986 (formulare electronice). 3.2. Priorităţile Comisiei Europene în domeniul achiziţiilor publice Politica Comisiei Europene în domeniul achiziţiilor publice se realizează în prezent conform strategiei care a fost asumată şi promovată în anul 2017 prin intermediul Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: "Realizarea de achiziţii publice care să funcţioneze în şi pentru Europa" (C0M(2017) 572 final)*15). Strategia Comisiei Europene în domeniul achiziţiilor publice a fost elaborată în jurul a şase priorităţi de politică publică, după cum urmează: *15) Strategia Comisiei Europene în domeniul achiziţiilor publice - C0M(2017) 572 final, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/25612 ● Asigurarea adoptării pe scară mai largă a achiziţiilor publice strategice; ● Profesionalizarea personalului responsabil de achiziţii publice; ● Îmbunătăţirea accesului la pieţele de achiziţii; ● Creşterea transparenţei, integrităţii şi a calităţii datelor; ● Stimularea transformării digitale a achiziţiilor; ● Cooperare pentru agregarea achiziţiilor publice. 3.3. Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice În anul 2016 a fost adoptată legislaţia primară*16) în domeniul achiziţiilor publice, care transpune noile directive europene în domeniu*17) şi au fost adoptate normele de aplicare aferente legislaţiei primare*18). În acelaşi an a fost adoptată o lege distinctă privind căile de atac*19) care reprezintă o transpunere a directivei europene*20) referitoare la ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice. *16) Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare *17) Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice; Directiva 2014/25/UE privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale; şi Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune *18) H.G nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; H.G. nr. 867/16.11.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. *19) Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare *20) Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor Consiliului 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce priveşte ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice Totodată în vederea realizării de achiziţii publice cu impact redus asupra mediului a fost aprobată Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile verzi, cu modificările şi completările ulterioare şi a fost aprobat, prin Ordinul comun al ANAP şi Ministerului Mediului nr. 1068/1652/2018, Ghidul de achiziţii publice verzi care cuprinde cerinţele minime privind protecţia mediului pentru anumite grupe de produse şi servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini. De asemenea, pentru sprijinirea autorităţilor/entităţilor contractante în implementarea legislaţiei menţionate au fost emise instrucţiuni şi îndrumări, aprobate prin ordine ale preşedintelui ANAP, şi au fost puse la dispoziţia acestora Ghidul on-line*21) şi serviciul suport Help-desk*22). *21) https://achizitiipublice.gov.ro/home *22) http://www.anrmap.ro/ro/autorităţi-contractante 4. Analiza contextului şi definirea problemelor România alocă aproximativ 9% din PIB pentru cheltuielile cu achiziţiile publice*23), contractele de lucrări privind proiectarea şi execuţia în domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare reprezentând cea mai mare parte din aceste cheltuieli. În perioada 2017-2020 peste 99% dintre procedurile de achiziţie publică s-au desfăşurat online prin intermediul SEAP. Din punct de vedere valoric, procentul procedurilor de achiziţie publică derulate online a crescut treptat de la 88,84% în anul 2018*24) la 96,54% în anul 2020*25). *23) Conform informaţiilor Direcţiei Monitorizare, Statistică şi Politici din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cheltuielile pentru achiziţii publice au reprezentat 8,77% din PIB în anul 2020. Cheltuielile pentru achiziţii publice, calculate ca procent din PIB, nu includ valoarea achiziţiilor directe şi a contractelor bazate pe proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; *24) Raportul statistic aferent anului 2018 privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică iniţiate prin publicare de anunţ/invitaţie de participare/anunţ de participare simplificat în cadrul SEAP, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/02/raport-statistic-2018_05Feb2019.pdf *25) Raport statistic privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale iniţiate în cadrul sistemului electronic de achiziţii publice prin publicarea de anunţ/anunţ de participare simplificat/invitaţie de participare - anul 2020, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/02/Raport-statistic-APIP_AN2020.pdf În anul 2020, 3.443 autorităţi şi entităţi contractante au atribuit contracte de achiziţie publică prin intermediul SEAP*26), număr în scădere faţă de anii 2019*27) (3.820 autorităţi/entităţi contractante) şi 2018*28) (3.921 autorităţi/entităţi contractante). Din evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice a rezultat faptul că aproximativ 90% din autorităţile/entităţile contractante care au gestionat achiziţiile publice prin intermediul SEAP în perioada 2017-2019 sunt autorităţi mici, mai puţin de 10% sunt medii şi aproximativ 1% sunt autorităţi mari. În plus 80% din valoarea contractelor din această perioadă a fost atribuită de numai 5% dintre autorităţi*29). Această situaţie denotă o nevoie stringentă de agregare a cererii de produse, servicii sau lucrări între autorităţile/entităţile contractante din România cu scopul de a reduce sarcina administrativă şi de a realiza procese de achiziţii publice în condiţii de eficienţă economică şi socială. *26) Raportul "Indicatorii de monitorizare a eficienţei procedurilor de achiziţie publică finalizate prin contract, în anul 2020", http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/08/Indicatori-eficienta-SAP-Contracte_AN2020_varianta-site_10Aug2021_FINAL.pdf?fbclid=IwAR2YYL2hSPH1J9xDSbK5zPkktpyCJlJlD-Yv6l8mSgA5pel1qiQj5h765PU *27) Raport - Indicatorii de monitorizare a eficienţei procedurilor de achiziţie publică finalizate prin contract în anul 2019, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/09/Raport_indicatorii_de-monitorizare-2019_varianta_finala_rev16iul_v2.pdf *28) Indicatorii de monitorizare a eficienţei procedurilor de achiziţie publică finalizate prin contract în anul 2018, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/09/Indicatori-de-monitorizare-2018 final-23Sep2019.pdf *29) Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625 Conform rezultatelor unei cercetări recente*30) care a avut drept grup ţintă managerii de achiziţii publice şi responsabilii de achiziţii publice din autorităţile/entităţile contractante, au reieşit următoarele caracteristici privind procesele de achiziţie publică şi ale profesioniştilor care lucrează în domeniu: *30) Informaţii procesate din chestionarele utilizate pentru stabilirea nevoilor de formare (chestionare privind profesionalizarea şi dezvoltarea carierei în domeniul achiziţiilor publice publicate pe site-ul ANAP în perioada 10 decembrie 2019 - 17 ianuarie 2020), documente elaborate de către Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625 ● Peste 50% dintre procesele de achiziţii publice, derulate la nivel de autoritate/entitate contractantă, sunt realizate de persoane care deţin funcţii fără legătură directă cu achiziţiile; ● Responsabilii cu achiziţii publice din autorităţile/entităţile contractante au în general vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, deţin o diploma de licenţă/master în domenii precum afaceri, administraţie şi drept sau inginerie, producţie şi construcţii şi au o vechime mai mică de 10 ani în domeniul achiziţiilor publice; ● Deşi majoritatea autorităţilor/entităţilor contractante au înfiinţat un compartiment specializat de achiziţii publice (aproximativ 73%), mai mult de jumătate dintre acestea aveau un singur sau niciun funcţionar cu atribuţii în domeniu la momentul colectării datelor. Din aceste caracteristici rezultă clar o problemă a capacităţii autorităţilor/entităţilor contractante din România de a atrage şi a reţine personal specializat în domeniul achiziţiilor publice, unul dintre motive fiind imaginea negativă pe care domeniul îl are în sfera publică*31). *31) Studiu privind oportunitatea profesionalizării funcţiei de achiziţii publice şi introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625. Document disponibil la următorul link: http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/03/Studiu-privind-oportunitatea-profesionalizarii-funcţiei-de-achiziţii.pdf 4.1. Aspecte de ansamblu privind capacitatea autorităţilor/entităţilor contractante de a derula procese de achiziţii publice După adoptarea noului pachet legislativ în domeniul achiziţiilor publice în anul 2016*32), procedurile de achiziţie publică cel mai des utilizate au fost procedura simplificată şi licitaţia deschisă, la polul opus situându-se licitaţia restrânsă, negocierea competitivă şi dialogul competitiv*33). Această situaţie denotă lipsa capacităţii autorităţilor/entităţilor contractante de a derula proceduri de achiziţie publică complexe, care vizează negocierea sau dialogul cu ofertanţii, prin intermediul cărora pot promova obiective orizontale de politici publice precum cele legate de dezvoltare durabilă şi utilizarea soluţiilor inovatoare. *32) Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare *33) A se vedea rapoartele statistice ale Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice din perioada 2017-2020 privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică iniţiate prin publicare de anunţ/invitaţie de participare/anunţ de participare simplificat în cadrul SEAP, http://anap.gov.ro/web/analize-si-rapoarte-statistice/ Documentaţiile de atribuire selectate şi verificate ex-ante de către ANAP au înregistrat o creştere a ratei de respingere, de la aproximativ 60% în anul 2017 la aproximativ 85% în anul 2020*34). Această creştere corespunde cu modificarea modalităţii de exercitarea a controlului exante, implementată de la jumătatea anului 2018, care prevede verificarea de către ANAP a conformităţii documentaţiilor de atribuire cu dispoziţiile legale aplicabile atât din punct de vedere al regularităţii, cât şi al calităţii. Mai mult decât atât, prin O.U.G. nr. 114/2020 a fost modificată modalitatea de realizare a controlului ex-ante, în sensul renunţării la exercitarea controlului până la emiterea avizului conform necondiţionat şi trecerea la un control "o singură dată", fapt ce a crescut în mod evident rata de respingere a documentaţiilor de atribuire. Astfel, începând cu anul 2020, imaginea de ansamblu asupra desfăşurării procedurilor de atribuire s-a mutat la finalul procedurilor, moment până la care autorităţile/entităţile contractante au posibilitatea de a implementa măsurile de remediere stabilite de către ANAP prin controlul ex-ante exercitat. *34) A se vedea rapoartele de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice din perioada 2017-2020 Conform experţilor ANAP, în cazul autorităţilor/entităţilor contractante verificate au fost identificate următoarele tipuri de greşeli privind elaborarea documentaţiilor de atribuire*35): *35) Rezumatul discuţiilor din cadrul focus grupurilor cu personalul ANAP pentru stabilirea nevoilor de formare 2020, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625 > formularea greşită a criteriilor de calificare sau a factorilor de evaluare; > comunicare deficitară între personalul responsabil de achiziţiile publice şi compartimentele beneficiare din cadrul autorităţii/entităţii contractante; > utilizarea scăzută a documentaţiilor standardizate/ghidurilor/îndrumărilor de pe site-ul ANAP de către autorităţile/entităţile contractante; > personalul responsabil de achiziţii publice nu este întotdeauna informat cu privire la modificările legislative în domeniu; > nu sunt justificate pertinent situaţii precum modalitatea de lotizare a procedurilor, iniţierea procedurilor de achiziţie publică de tipul negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau modificările contractuale; > răspunsurile la solicitările de clarificări sunt adeseori incomplete şi lipsite de claritate. Aproximativ un sfert din procedurile de achiziţie publică iniţiate în SEAP în fiecare an sunt anulate (conform statisticilor ANAP din perioada 2017-2020*36)). În acest sens sunt relevante datele rezultate din componenta de verificare procedurală a controlului ex-ante*37) derulat de ANAP. Pentru aproximativ 30% din procedurile de atribuire verificate din punct de vedere procedural de către ANAP, în perioada 2018-2020, au fost întocmite rapoarte de activitate pentru proceduri anulate, procent în creştere faţă de anul 2017 când rapoartele de activitate pentru proceduri anulate au reprezentat 22,46% din totalul procedurilor de atribuire verificate în anul respectiv. Spre exemplu, pentru anul 2020 au fost identificate de către ANAP următoarele cauze pentru anularea procedurilor de achiziţie publică*38): *36) A se vedea rapoartele ANAP privind Indicatorii de monitorizare a eficienţei procedurilor de achiziţie publică finalizate prin contract, pentru perioada 2017-2020, http://anap.gov.ro/web/analize-si-rapoarte-statistice/ *37) controlul ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii şi, respectiv, a modificărilor acestor contracte/acorduri-cadru *38) Raport anual de activitate - ANAP 2020, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Raport-activitate-ANAP-2020-final.pdf > au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme/neadecvate sau nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare; > au fost depuse oferte admisibile dar care nu au putut fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare; > abateri grave de la prevederile legislative care au afectat procedura de achiziţie publică; > imposibilitatea încheierii contractului ca urmare a lipsei fondurilor; > ca urmare a deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) prin care s-a dispus eliminarea de specificaţii tehnice, economice sau financiare din anunţul/anunţul simplificat de participare, din documentaţia de atribuire ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire. În mod clar aceste cauze de anulare a procedurilor de achiziţie publică arată o nevoie de creştere a pregătirii personalului existent la nivelul autorităţilor/entităţilor contractante în ceea ce priveşte elaborarea specificaţiilor tehnice şi estimarea valorii contractului, dar şi a operatorilor economici din perspectiva elaborării ofertelor. Cu toate că datele ne arată o rată mare de respingere a documentaţiilor de atribuire şi o rată de anulare a procedurilor de achiziţii publice în creştere, în perioada 2017-2020 nu au existat fluctuaţii mari de solicitări de consiliere metodologică din partea autorităţilor contractante şi operatorilor economici către ANAP (numărul mediu din cei patru ani fiind de aproximativ 1500 de răspunsuri/an*39)). Mai mult s-a observat o scădere a solicitărilor prin intermediul portalului Helpdesk de la 6.537 în anul 2017*40) la 2428 în anul 2020*41). Majoritatea solicitărilor de îndrumare au vizat interpretarea prevederilor legislative referitoare la modificarea, executarea, încetarea contractului/acordului cadru şi la modalitatea de desfăşurare, comunicare, clarificare în cadrul procedurilor de atribuire*42). *39) A se vedea rapoartele de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice din perioada 2017-2020 *40) Raport anual de activitate - ANAP 2017, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/08/Raport-activitate-ANAP-2017.pdf *41) Raport anual de activitate - ANAP 2020, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Raport-activitate-ANAP-2020-final.pdf *42) Conform Raportului pentru monitorizarea achiziţiilor publice, pentru perioada 1 ianuarie 2018 şi 31 decembrie 2020, document elaborat de ANAP în conformitate prevederile Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE şi 2014/25/UE şi transmis către Comisia Europeană în luna aprilie 2021 Pentru a avea o imagine cât mai realistă asupra problemelor din domeniul achiziţiilor publice vom prezenta date şi informaţii furnizate de organizaţii cu atribuţii de control ex-post şi gestionare a contestaţiilor, precum Curtea de Conturi a României, Autoritatea de Audit, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi instanţele de judecată. Astfel, în raportul de activitate pentru anul 2020*43), Curtea de Conturi a României a inclus principalii factori de risc în domeniul achiziţiilor publice, dintre care amintim: *43) Raport de activitate pentru anul 2020 - Curtea de Conturi a României, https://www.curteadeconturi.ro/uploads/c9bdc530/8abe592f/2f119ca1/a351d4ab/af97b450/d3f35915/66802bf0/05a372b4/Raport_de_activitate_pe_anul_2020.pdf > pregătirea deficitară a procesului de achiziţie publică; > alegerea greşită a procedurii de achiziţie publică şi a criteriului de atribuire; > nerespectarea obligaţiilor legale privind utilizarea SEAP (spre exemplu publicarea cu întârziere a anunţurilor de atribuire sau lipsa publicării notificării trimestriale privind achiziţiile directe); > achiziţia publică nu are legătură cu obiectul de activitate al autorităţii/entităţii contractante sau aceasta achiziţionează produse de la un operator economic care nu are ca obiect de activitate comercializarea acestor produse; > divizarea artificială a contractelor de achiziţie publică în contracte de valoare mai mică şi utilizarea excesivă a cumpărării directe; > nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică/acordul-cadru; > încheierea contractului de achiziţie publică peste limita creditelor de angajament aprobate în acest scop. Potrivit Curţii de Conturi a României, comportamentul autorităţilor/entităţilor contractante care nu asigură legalitatea utilizării fondurilor publice cauzează restrângerea concurenţei, neasigurarea garanţiei obţinerii celui mai bun raport calitate-preţ şi ineficienţa cheltuirii fondurilor publice. Abaterile de la cerinţele aplicabile achiziţiilor publice efectuate de beneficiarii de fonduri europene, identificate de Autoritatea de Audit (AA) pe parcursul anului 2020*44), se încadrează în general în problemele expuse de Curtea de Conturi a României (spre exemplu, nerespectarea prevederilor legale privind publicitatea şi transparenţa sau divizarea artificială a contractelor de achiziţie publică). Un aspect important de evidenţiat este ponderea pe care o reprezintă corecţiile financiare aplicate ca urmare a nerespectării legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice în totalul valorii neregulilor identificate de AA pe parcursul desfăşurării activităţii specifice: în anul 2019*45) acestea reprezentau peste 50% însă în anul 2020 au crescut la aproximativ 70%. Având în vedere trendul crescător al abaterilor constatate cu privire la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, în mod clar sunt necesare măsuri de profesionalizare în scopul eficientizării managementului proiectelor finanţate din fonduri europene cu accent pe gestionarea procesului de achiziţii publice. *44) Raport de activitate pentru anul 2020 - Curtea de Conturi a României, https://www.curteadeconturi.ro/uploads/c9bdc530/8abe592f/2f119ca1/a351d4ab/af97b450/d3f35915/66802bf0/05a372b4/Raport_de_activitate_pe_anul_2020.pdf *45) Raport de activitate pentru anul 2019 - Curtea de Conturi a României,https://www.curteadeconturi.ro/uploads/14c6d5e8/708c97f7/65e75ee9/fc5a16e7/2f6ff0a2/7260cbc5/3281db33/d3b01e07/Raport_de_activitate_pe_anul_2019.pdf Aceste informaţii sunt susţinute şi de datele furnizate de CNSC*46). Deşi procentul contestaţiilor formulate către Consiliu a crescut cu doar 6% în anul 2020 faţă de anul 2019, numărul contestaţiilor formulate în anul 2020, în cadrul procedurilor de achiziţie publică finanţate din fonduri europene, a crescut cu aproximativ 60% în comparaţie cu anul precedent. Peste 80% dintre contestaţii au vizat rezultatul procedurii de achiziţie publică, obiectul contestaţiilor vizând adeseori respingerea ofertei contestatorului ca neconformă sau inacceptabilă, caracterul inacceptabil/neconform al ofertelor altor participanţi la procedura de achiziţie publică sau anularea fără temei legal a procedurii de achiziţie publică de către autoritatea/entitatea contractantă. Contestaţiile care se refereau la documentaţiile de atribuire au vizat în special: cerinţe restrictive cu privire la criteriile de calificare/selecţie sau specificaţiile tehnice, răspunsuri neclare/incomplete/ambigue la solicitările de clarificări, modalitatea de utilizarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare aferenţi, nedivizarea achiziţiei publice pe loturi sau impunerea de clauze contractuale inechitabile sau excesive. *46) Raport de activitate pentru anul 2020 - Consiliul Naţional de Soluţionarea Contestaţiilor, http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/2021/05/Raport.2020.RO_.pdf În mod similar contestaţiile formulate în instanţele de judecată*47), respectiv la nivelul tribunalelor, au avut în principal drept obiect procesul de evaluarea a ofertelor (inclusiv răspunsurile la solicitările de clarificări) şi rezultatul procesului de achiziţie publică (atât achiziţii directe cât şi proceduri de achiziţii publice). *47) Potrivit informaţiilor furnizate Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice de către Curtea de Apel Bucureşti în anul 2021 în contextul elaborării Raportului pentru monitorizarea achiziţiilor publice în conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE şi 2014/25/UE Dintre cauzele*48) pentru aplicarea greşită a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice cele mai evidente sunt: *48) România - Raport pentru monitorizarea achiziţiilor publice în conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE şi 2014/25/UE, document elaborat de ANAP pentru perioada 2018-2020 şi comunicat Comisiei Europene în luna aprilie 2021 – modificările frecvente şi nearmonizate ale legislaţiei incidente celei din domeniul achiziţiilor publice care au generat o abordare diferită în piaţă în legătură cu planificarea şi derularea contractelor de achiziţie; – abordări diferite ale autorităţilor din sistemul de achiziţii publice cu privire la prevederile legislaţiei în materia achiziţiilor publice, datorată unor reglementări excesive care au generat surse paralele de recomandări, unele limitative şi altele extinse, în funcţie de reperele legale la care s-au raportat (prevederi legislative din anumite sectoare economice, legislaţie fiscală, etc.), care au condus la o practică neunitară; – lipsa constituirii şi publicării jurisprudenţei şi a unor ghiduri de bune practici care să orienteze autorităţile/entităţile contractante în derularea procedurilor de achiziţie publică complexe şi în managementul modificărilor contractuale; – deficitul de personal specializat în domeniul achiziţiilor publice la nivelul autorităţilor/entităţilor contractante; – salarizarea redusă comparativ cu responsabilitatea ridicată; – fluctuaţia semnificativă a personalului din compartimentele de achiziţii. 4.2. Utilizarea achiziţiilor publice strategice: probleme manageriale, organizaţionale şi sistemice În Raportul de ţară pentru anul 2020*49), Comisia Europeană recomandă României remedierea deficienţelor sistemului de achiziţii publice, mai ales în ceea ce priveşte promovarea achiziţiilor publice ecologice şi responsabile din punct de vedere social. Mai mult, Studiul privind utilizarea strategică a achiziţiilor publice privind inovarea în economia digitală*50), finalizat la nivelul Comisiei Europene - DG Connect în anul 2021, arată o performanţă scăzută a României, aceasta ocupând poziţia 25 din 30 de poziţii posibile. Scorul României este de 12,9% în condiţiile în care media la nivel european este de 26,6%. Performanţa ţării la 9 din 10 indicatori este sub media europeană. În completare, în Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice*51), Banca Mondială (BM) concluzionează că două treimi din autorităţile/entităţile contractante nu au folosit niciodată sau au folosit rareori criterii sociale, de mediu sau inovatoare în documentaţiile de achiziţie publică. *49) Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2020 privind România, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1584543810241&uri=CELEX%3A52020SC0522 *50) Comisia Europeană, Studiul privind utilizarea strategică a achiziţiilor publice privind inovarea în economia digitală, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/7f5a67ae-8b8e-11eb-b85c-01aa75ed71a1/language-e *51) Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625. Document disponibil la următorul link: livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf (gov.ro) Totodată în încercarea de a aprofunda profilul personalului din domeniul achiziţiilor publice, un studiu realizat la începutul anului 2020*52) în rândul managerilor şi personalului cu atribuţii privind derularea procesului de achiziţii publice arată că autorităţilor contractante le lipsesc capacitatea şi cunoştinţele necesare pentru a folosi achiziţiile publice drept instrument strategic. Pentru majoritatea respondenţilor, achiziţiile publice reprezintă o funcţie pur administrativă. În plus, rezultatul studiului arată că în implementarea Programelor Anuale de Achiziţii Publice este luată în considerare legislaţia aplicabilă achiziţiilor publice însă rareori sunt vizate prevederi legale care se referă, spre exemplu, la achiziţiile publice ecologice, eficienţa energetică şi promovarea unor vehicule de transport rutier nepoluante*53). De asemenea, acest studiu a indicat o legătură directă între proporţia de buget cheltuită pentru realizarea de achiziţii publice şi frecvenţa folosirii criteriilor de mediu, sociale şi de inovare în documentele achiziţiei. Mai exact folosirea acestor criterii este direct proporţională cu dimensiunea bugetului alocat achiziţiilor publice. În acest context achiziţiile publice ar putea reprezenta un element pozitiv de antrenare a schimbării pentru folosirea sustenabilă a resurselor publice. Aşadar se poate concluziona că autorităţile care au un buget mai mare alocat achiziţiilor publice recunosc potenţialul strategic al acestora de a asigura rezultate organizaţionale mai ample. Însă în lipsa unor date care să reflecte utilizarea achiziţiilor strategice la nivelul autorităţilor publice este dificil să se poată analiza performanţa în acest sector. În momentul de faţă, la nivel naţional nu există date privind achiziţiile publice strategice şi nici un mecanism pentru colectarea acestora ceea ce împiedică identificarea obstacolelor şi întârzie luarea de măsuri în vederea creşterii utilizării acestui tip de achiziţii publice şi, implicit, obţinerea de beneficii din perspectiva sustenabilităţii mediului înconjurător, sustenabilităţii sociale şi a inovării. *52) Raportul privind analiza nevoilor de formare şi dezvoltare profesională ale personalului responsabil cu achiziţiile publice în cadrul autorităţilor şi entităţilor contractante, Banca Mondială (2020) *53) Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi, Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, OUG nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilităţi cu emisii scăzute În considerarea celor de mai sus, la nivel de sistem este nevoie de eforturi suplimentare pentru managementul cunoştinţelor, mai ales pentru asigurarea unui nivel mai bun de cooperare, coordonare şi schimb de informaţii, dar şi a unei bune practici în rândul principalelor părţi interesate din domeniul achiziţiilor publice, inclusiv a instituţiilor de control. În această privinţă, CIAP are un rol esenţial. Un leadership de nivel înalt poate înlesni şi accelera tranziţia achiziţiilor publice de la funcţia administrativă la cea strategică şi de la preţul cel mai scăzut la rezultate sustenabile. Mai mult, utilizarea redusă a criteriilor sociale, de mediu sau de inovare în documentaţiile de achiziţie publică poate fi determinată atât de lipsa accesului la îndrumare specifică cât şi de lipsa unor ţinte multianuale asumate la nivel naţional. În timp ce în alte State Membre au fost înfiinţate centre de competenţe privind achiziţiile publice sustenabile şi de inovare, în România nu există în momentul de faţă un astfel de centru care să ofere îndrumare privind derularea acestor tipuri de achiziţii publice. Acest fapt contribuie la prelungirea situaţiei actuale în care autorităţile publice preferă să rămână în sfera lor de confort şi să continue implementarea unor strategii de achiziţii publice ce nu iau în considerare criteriile care contribuie la realizarea de achiziţii publice ecologice, responsabile social sau de inovare. Crearea unui centru de competenţe pentru achiziţii publice sustenabile şi de inovare poate contribui în mod substanţial la întărirea competenţelor consilierilor de achiziţii publice/experţilor în achiziţii publice de a utiliza şi de a promova acest tip de criterii*54). *54) Astfel de centre de competenţe au fost deja create în alte State Membre ale Uniunii Europene. Exemple în acest sens includ: Agenţia Federală de Mediu din Republica Federală Germană (Umweltbundesamt), care pune la dispoziţia autorităţilor publice a unui instrument privind calcularea costurilor pe ciclu de viaţă al produselor sau serviciilor, precum şi ghiduri privind achiziţiile publice ecologice şi responsabile social; Centrul German de Competenţă pentru Achiziţii Durabile (KNB), care publică, cu titlu de regularitate, o colecţie de exemple de bună practică de documentaţii de atribuire ce includ criterii care contribuie la realizarea de achiziţii ecologice, responsabile social şi inovatoare; organizaţia olandeză PIANOo, un centru de expertiză în materie de achiziţii publice finanţat de către Ministerul Economiei, care pune la dispoziţia celor interesaţi un instrument privind criterii care contribuie la realizarea de achiziţii ecologice, responsabile social şi inovatoare; în Suedia, Agenţia naţională de achiziţii publice pune la dispoziţia autorităţilor publice interesate un mecanism de alegere a criteriilor de sustenabilitate potrivite în funcţie de obiectul procedurilor de achiziţie publică pe care le iniţiază; în Danemarca, autorităţile publice au la dispoziţie, pe o pagină de internet dedicată "Achizitorului responsabil", criterii care contribuie la realizarea de achiziţii ecologice şi responsabile social şi care pot fi incluse în documentaţiile de atribuire pentru diferite tipuri de produse pe care intenţionează să le achiziţioneze, precum şi un mecanism de calculare a TCO (Total Cost of Ownership). În ceea ce priveşte lipsa unor ţinte, în Raportul privind evaluarea sistemului de achiziţii publice din România experţii Băncii Mondiale*55) subliniază oportunitatea dezvoltării unor documente de politici publice privind achiziţiile sustenabile (care să stabilească inclusiv astfel de ţinte/obiective) şi adoptarea unor planuri de diseminare şi comunicare care să fie luate în considerare de către ANAP, în colaborare cu alte instituţii. De asemenea, nu există o metodologie unitară, unanim acceptată pentru măsurarea rezultatelor ce derivă din implementarea achiziţiilor publice strategice. Lipsa unor ţinte/obiective naţionale şi a unei metodologii de măsurare a rezultatelor afectează atât colectarea datelor privind implementarea de achiziţii publice ecologice, responsabile social şi de inovare, cât şi motivarea autorităţilor publice de a utiliza aceste tipuri de achiziţii. *55) http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf În ceea ce priveşte analiza contextului şi definirea problemelor este important de menţionat inclusiv Raportul naţional pentru monitorizarea achiziţiilor publice în conformitate cu directivele în domeniul achiziţiilor publice*56), aferent perioadei 2018-2020, care a fost elaborat de către ANAP cu contribuţia ministerelor şi autorităţilor relevante. Procesul de elaborare a raportului a reprezentat un exerciţiu complex care a avut în vedere inclusiv colectarea de date şi informaţii cantitative şi calitative despre achiziţiile publice strategice, respectiv achiziţiile publice ecologice, responsabile social şi cele privind inovarea. Principalele concluzii ale raportului, transmis către Comisia Europeană în luna aprilie 2021, sunt extrem de folositoare pentru a înţelege cum autorităţile/entităţile contractante abordează acest tip de achiziţii. Informaţii din raport sunt incluse în cadrul secţiunilor din acest subcapitol dedicate achiziţiilor publice ecologice, responsabile sociale şi de inovare. *56) Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE şi 2014/25/UE 4.2.1. Definirea problemelor privind achiziţiile publice ecologice În perioada 2018 - 2020, demersul de implicare a autorităţilor/entităţilor contractante în implementarea prevederilor legale referitoare la realizarea de achiziţii publice ecologice a întâmpinat o serie de dificultăţi şi provocări. În primul rând vorbim despre provocări de ordin managerial întrucât estimarea necesarului de achiziţii al unei autorităţi/entităţi contractante este prevăzut în Programul anual de achiziţii publice (PAAP), ceea ce implică nevoia planificării şi definirii în avans a achiziţiilor publice ecologice în interiorul unei autorităţi/entităţi contractante şi, după caz, elaborarea strategiei anuale de achiziţie publică şi a strategiei de contractare. În al doilea rând vorbim despre provocări organizaţionale deoarece achiziţiile publice ecologice implică o regândire a modului de funcţionare a compartimentului de achiziţii al unei autorităţi/entităţi contractante deoarece presupune colaborare interdepartamentală, în special cu cele de protecţie a mediului de la nivelul instituţiei pentru a permite definirea celor mai relevante criterii ecologice pentru diversele categorii de produse şi servicii, ce sprijină respectiva instituţie să-şi atingă obiectivele organizaţionale de mediu. În cazul în care nu există astfel de departamente ar trebui ca personalul responsabil de achiziţii publice să aibă un dialog mai strâns cu beneficiarii achiziţiei, inclusiv cu cetăţenii dacă aceştia sunt beneficiari finali sau să cumpere servicii de consultanţă pentru elaborarea criteriilor ecologice. În al treilea rând există o serie de provocări la nivel de sistem privind derularea de achiziţii publice ecologice, respectiv neimplementarea Legii nr. 69/2016, lipsa unor ţinte asumate la nivel naţional şi promovarea limitată a ghidurilor sau a documentaţiilor standardizate care au fost elaborate pentru a sprijini activitatea autorităţilor/entităţilor contractante. Legea nr. 69/2016 nu a putut fi aplicată în totalitate atât din cauza faptului că Planul naţional de achiziţii publice verzi nu a fost supus aprobării, cât şi din cauza faptului că legea conţine referinţe la prevederi legislative care au fost abrogate prin noul pachet legislativ în domeniul achiziţiilor publice*57) care transpune Directivele Uniunii Europene*58). În plus în anul 2022 a fost aprobată Legea nr. 86 pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, care completează Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale cu prevederi privind factorii de evaluare ecologici. Pentru a evita duplicarea prevederilor legislative referitoare la achiziţiile publice verzi este indicată abrogarea Legii nr. 69/2016 concomitent cu modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice cu prevederi specifice achiziţiilor publice verzi, inclusiv adoptarea Planului naţional de acţiune care să stabilească ţinte multianuale pentru realizarea de achiziţii publice ecologice de către autorităţile contractante. Cu toate că au existat provocări privind implementarea legislaţiei primare privind achiziţiile publice verzi, în anul 2018 ANAP şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au elaborat un Ghid privind achiziţiile publice ecologice, aprobat prin ordin comun*59), care conţine criterii minime de protecţie a mediului şi care ar trebui incluse în termenii de referinţă sau specificaţiile tehnice pentru anumite categorii de bunuri şi servicii. Pentru a facilita înţelegerea criteriilor specifice de achiziţii publice ecologice pentru grupele prioritare de produse incluse în ordinul mai sus menţionat, în decembrie 2019, ANAP a elaborat un Ghid de bune practici pentru utilizarea factorilor de evaluare în achiziţia de produse*60), care cuprinde recomandări de formulare a factorilor de evaluare ecologici, dar şi exemple de cerinţe şi factori de evaluare cu impact bazate pe dispoziţiile-cheie ale Directivei 24/2014/UE care se referă în mod specific la modalităţile de încorporare a consideraţiilor sociale în procesul de achiziţii publice. Mai mult, pentru a promova includerea produselor alimentare durabile în procedurile de achiziţie, ANAP împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au aprobat prin ordin comun*61) documentaţia standardizată de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor şi produselor lactate şi produselor de panificaţie în cadrul Programului pentru scoli al României. Astfel cele două autorităţi publice au creat posibilităţi de dezvoltare şi de extindere a pieţei cu produse prietenoase cu mediul, încurajând introducerea de criterii de calitate în achiziţia alimentelor care permit luarea în considerare a celui mai bun echilibru între preţ şi calitate, respectiv caracteristici specifice ale D.O.P. (denumiri de origine), S.T.G. (specialităţi tradiţionale garantate), I.G.P. (protecţia indicaţiilor geografice), produse ecologice certificate, amprenta de transport redusă, trasabilitatea, lanţul scurt de aprovizionare. ANAP a colaborat inclusiv cu Asociaţia Română de Standardizare pentru elaborarea unui Îndrumar pentru formularea criteriilor legate de standarde în documentaţiile de atribuire*62), care include exemple de strategii de urmat şi sugestii practice în formularea cerinţelor de management de mediu. *57) Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice, Legea nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii *58) Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE şi Directiva 2014/25/UE *59) Ordinul nr. 1068/1652/2018 din 4 octombrie 2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi care cuprinde cerinţele minime privind protecţia mediului pentru anumite grupe de produse şi servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini, http://anap.gov.ro/web/ordinul-nr-1068-1652-2018-din-4-octombrie-2018-pentru-aprobarea-ghidului-de-achiziţii-publice-verzi-care-cuprinde-cerinţele-minime-privind-protecţia-mediului-pentru-anumite-grupe-de-produse-si-servic/ *60) http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/02/ghid-Catalog_factori_produse_ANAP.pdf *61) Ordinul 19/37/2018 privind aprobarea documentaţiei standardizate de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor şi produselor lactate şi produselor de panificaţie în cadrul Programului pentru şcoli al României. *62) http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/08/Îndrumar-ANAP-final_august2019.pdf În plus faţă de problemele generale identificate privind achiziţiile publice strategice, în ceea ce priveşte utilizarea achiziţiilor publice ecologice, în România nu se cunoaşte cu exactitate gradul de utilizare a criteriilor ecologice în procesele de achiziţii publice. Au fost realizate studii la nivel naţional, precum Raportul Băncii Mondiale privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, care menţionează utilizarea redusă a criteriilor ecologice însă în lipsa unor indicatori cheie de performanţă şi a unor facilităţi corespunzătoare în SEAP nu se poate monitoriza în mod eficient progresul înregistrat şi rezultatele obţinute. În plus acest tip de achiziţii publice este insuficient promovat la nivel naţional, inclusiv în Ghidul online privind achiziţiile publice*63), chiar dacă au existat eforturi din partea ANAP şi a altor organizaţii publice şi private de a elabora ghiduri sau de a disemina exemple de bune practici. *63) https://achizitiipublice.gov.ro/home 4.2.2. Definirea problemelor privind achiziţiile publice responsabile social Spre deosebire de achiziţiile publice ecologice care se bucură de un cadru de reglementare bine definit (de la legislaţie specifică până la ghiduri de bună practică), achiziţiile publice responsabile social nu au beneficiat de acelaşi nivel de atenţie din partea instituţiilor cu responsabilităţi de reglementare în domeniu. Prin urmare, se constată atât lipsa unui cadru de reglementare diversificat şi aliniat pentru achiziţiile publice responsabile social cât şi lipsa unor îndrumări specifice privind rolul achiziţiilor publice în valorificarea potenţialului economiei sociale şi în rezolvarea problemelor sociale. Scopul principal al promovării introducerii criteriilor de incluziune sociale în contractele de achiziţii publice este de a transforma politicile bazate pe furnizarea de beneficii grupurilor vulnerabile în politici bazate pe schimbarea de statut, respectiv de a înlocui măsurile pasive (prestaţiile sociale) cu măsuri active (formare profesională, acompaniere pe piaţa forţei de muncă, angajare). Cu alte cuvinte, prin includerea criteriilor de incluziune socială în contractele de achiziţii publice, persoana vulnerabilă este sprijinită să facă trecerea de la statutul de persoană asistată la cel de contribuitor net al sistemului de asistenţă socială. Această schimbare de paradigmă prezintă beneficii pentru fiecare parte a acestui demers: persoana vulnerabilă este integrată în muncă, primeşte sprijin pentru calificare şi acumulează experienţă într-o întreprindere socială de inserţie, iar statul reduce presiunea asupra bugetului de asigurări sociale. În România utilizarea contractelor rezervate în perioada 2018-2020 a fost extrem de redusă*64) deşi domeniile de activitate ale unităţilor protejate autorizate/întreprinderilor sociale de inserţie sunt diversificate incluzând atât producţie (confecţii metalice, fabricarea ambalajelor de carton, fabricarea articolelor textile, confecţionare decoraţiuni şi obiecte artizanale etc), cât şi servicii (contabilitate, secretariat, arhivare, tipografie, organizare evenimente, activităţi în domeniul IT etc). Mai mult, conform Barometrului Achiziţiilor Publice Responsabile Social, doar 15% dintre autorităţile contractante participante la cercetare au utilizat clauze sociale în procedurile de achiziţie publică sau au încheiat contracte rezervate*65). *64) Conform ANAP în perioada 2018-2020 la nivel naţional s-a înregistrat un număr de 40 de contracte/acorduri- cadru rezervate. Atât numărul contractelor/ acordurilor-cadru rezervate, cât şi valoarea lor a crescut în această perioadă, respectiv de la 5 contracte/ acorduri-cadru rezervate cu valoarea totală de 3.063.866 lei în anul 2018 la 20 de contracte/acorduri-cadru rezervate cu valoarea totală de 28.585.917 lei în anul 2020 *65) Barometrul Achiziţiilor Publice Responsabile Social 2021, Raport de cercetare privind achiziţiile publice responsabile social din România elaborat de Fundaţia Alături de Voi România şi Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare Fonduri-structurale.ro, https://alaturidevoi.ro/wp-content/uploads/2022/01/Barometrul-achiziţiilor- publice-responsabile ADV-România.pdf Au fost identificate mai multe dificultăţi şi probleme în implementarea prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice în ceea ce priveşte contractele rezervate şi utilizarea criteriilor sociale, care au avut ca rezultat utilizarea redusă a acestora.*66) În ceea ce priveşte autorităţile/entităţile contractante, acestea nu au mai identificat beneficiile în vederea atribuirii de contracte rezervate unităţilor protejate, în contextul modificării din august 2017 a legislaţiei privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, respectiv a prevederilor privind taxa de dizabilitate*67). În plus, conform informaţiilor cuprinse în Barometrul Achiziţiilor Publice Responsabile Social*68), mai mult de jumătate din reprezentanţii autorităţilor contractante participante la cercetare au cunoştinţe insuficiente despre clauzele sociale şi contractele rezervate şi 15% dintre aceştia nu deţin astfel de cunoştinţe. Acestea sunt completate de reticenţa autorităţilor/entităţilor contractante de a derula achiziţii publice responsabile social din cauza unei percepţii că autorităţile publice cu atribuţii de control ar putea cataloga utilizarea criteriilor sociale sau a contractelor rezervate drept favorizarea anumitor organizaţii, având în vedere numărul redus de unităţi protejate autorizate*69) şi de întreprinderi sociale de inserţie*70) la nivel naţional. În ceea ce priveşte întreprinderile sociale şi unităţile protejate, doar puţin peste jumătate dintre cele participante la cercetarea din cadrul Barometrului Achiziţiilor Publice Responsabile Social au precizat faptul că şi-au prezentat produsele şi serviciile unei autorităţi/entităţi contractante şi 2/3 dintre acestea nu au participat niciodată la o procedură de achiziţii publice. Principalele motive sunt lipsa de expertiză şi capacitatea de producţie redusă. În mod sigur este nevoie de un grad mai mare de cunoaştere între diferiţii actori care ar putea fi eligibili pentru participarea la procesele de achiziţii publice responsabile social, respectiv este necesară promovarea serviciilor şi produselor oferite de întreprinderi sociale şi unităţi protejate şi notificarea acestor organizaţii atunci când se derulează astfel de procese de achiziţie publică*71). *66) Achiziţii cu impact social şi de mediu în România - Raport de politică publică, Coordonator: Petrescu Claudia - expert cercetare şi politici publice Centrul pentru Legislaţie Nonprofit, cercetător Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Asociaţia Centrul pentru Legislaţie Nonprofit, 2021 https://www.clnr.ro/wp-content/uploads/2022/02/Raport-de-politica-publica-CLNR.pdf *67) Varianta actualizată a acestui act normativ cuprinde variante alternative ce pot fi luate în considerare de către autorităţile publice. Legea 448/2006, modificată prin Legea 81/2021, prevede că "Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligaţii: ....... b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate." *68) Barometrul Achiziţiilor Publice Responsabile Social 2021, Raport de cercetare privind achiziţiile publice responsabile social din România elaborat de Fundaţia Alături de Voi România şi Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare Fonduri-structurale.ro, https://mcusercontent.com/1b6104bdaae7427c0973ed39d/files/e50019aa-186c-55e9-71af-1d7d454dacad/Barometrul_Achiziţiilor_Publice_Responsabile_Social_septembrie_2021.pdf *69) https://anpd.gov.ro/web/informaţii-utile/unităţi-protejate-autorizate/ *70) https://www.anofm.ro/index.html?agenţie=&categ=9&subcateg=1&idpostare=21973 sau https://alaturidevoi.ro/întreprinderi-sociale-de-inserţie-situaţia-la-zi/ *71) Barometrul Achiziţiilor Publice Responsabile Social 2021, Raport de cercetare privind achiziţiile publice responsabile social din România elaborat de Fundaţia Alături de Voi România şi Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare Fonduri-structurale.ro, https://mcusercontent.com/1b6104bdaae7427c0973ed39d/files/e50019aa-186c-55e9-71af-1d7d454dacad/Barometrul_Achiziţiilor_Publice_Responsabile_Social_septembrie_2021.pdf Similar cu ceea ce a fost identificat în cazul achiziţiilor publice ecologice, în România nu au fost asumate ţinte privind utilizarea achiziţiilor publice responsabile social şi, totodată, nu se cunoaşte gradul de utilizare a criteriilor sociale şi a impactului social pe care îl pot genera acest tip de achiziţii publice. 4.2.3. Definirea problemelor privind achiziţii publice de inovare În ciuda posibilităţilor oferite de legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice pentru cumpărarea de produse/servicii/lucrări inovatoare există încă incertitudini la nivelul întregii administraţii publice care afectează aplicarea acestora în practică. La nivel naţional este nevoie de ghidare şi dezbatere în ceea ce priveşte asumarea obiectivelor strategice de la nivel european privind inovarea şi conectarea lor la domeniul achiziţiilor publice. Pentru a deveni capabile să înţeleagă şi să încurajeze noile abordări necesare în vederea rezolvării problemelor complexe ale societăţii, autorităţile/entităţile contractante trebuie să dobândească, înainte de toate, noi instrumente, cunoştinţe, abilităţi şi conexiuni pentru a identifica posibilităţile adecvate de gestionare a procesului de generarea a beneficiilor sociale prin intermediul soluţiilor inovatoare. La nivel naţional se constată o utilizare scăzută a procedurilor de achiziţie publică ce pot promova dezvoltarea de soluţii inovatoare (spre exemplu, dialog competitiv, negociere competitivă, parteneriat pentru inovare)*72). În ceea ce priveşte parteneriatul pentru inovare este evidentă o înţelegere limitată a acestui tip de procedură de achiziţii publice întrucât este o procedură nou introdusă în cadrul legislativ european şi naţional privind achiziţiile publice, pentru care nu au fost dezvoltate îndrumări specifice în vederea aplicării sale de către autorităţile/ entităţile contractante. În plus, în momentul de faţă, chiar dacă autorităţile/ entităţile contractante ar deţine cunoştinţele necesare pentru derularea procedurii de parteneriat pentru inovare, aceasta nu se poate derula prin mijloace electronice, datorită lipsei facilităţilor tehnice disponibile în acest sens în SEAP. *72) La nivel naţional, conform datelor disponibile în SEAP, în perioada 2019 - 2021 au fost iniţiate un număr de 15 proceduri de achiziţie publică de tipul dialogului competitiv (marea majoritate aparţinând entităţilor contractante), dintre care mai mult de jumătate au fost anulate. De asemenea, procedurile de negociere sau de parteneriat pentru inovare nu se regăsesc printre procedurile de achiziţii publice iniţiate în perioada de referinţă menţionată mai sus. În cadrul legal şi de politici publice de la nivel naţional sunt necesare clarificări în legătură cu tipurile de achiziţii şi proceduri care pot stimula inovarea, respectiv achiziţiile publice de cercetare-dezvoltare (denumite la nivel european achiziţii publice pre-comerciale), achiziţiile publice de soluţii inovatoare [soluţie nouă aproape introdusă pe piaţă sau care există deja în cantitate redusă pe piaţă şi nu necesită o etapă de cercetare-dezvoltare*73)] şi procedura parteneriatului pentru inovare (care permite autorităţilor/entităţilor contractante să cumpere atât procesul de cercetare-dezvoltare cât şi implementarea soluţiei inovatoare). Lipsa unui cadru legal şi de politici publice care să vizeze derularea achiziţiilor publice de cercetare - dezvoltare - inovare, inclusiv a unor ghiduri şi instrucţiuni dedicate, determină lipsa de expertiză şi experienţă sesizată la nivelul autorităţilor/ entităţilor de a utiliza acest tip de achiziţii publice sau de proceduri şi a criteriilor de inovare. În acest context, personalul cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice nu cunoaşte beneficiile pe care le pot genera achiziţiile publice de inovare şi preferă implementarea unor proceduri de achiziţie cu care sunt familiarizaţi, precum şi utilizarea frecventă a criteriului "preţul cel mai scăzut". Acest lucru indică faptul că autorităţile/entităţile contractante nu acordă suficientă atenţie calităţii, durabilităţii şi inovaţiei, aspect dublat de teama unor efecte negative generate de potenţiale greşeli în utilizarea criteriilor care încurajează inovarea (spre exemplu, sancţiuni impuse de autorităţile cu rol de control în domeniul achiziţiilor publice). *73) Comisia Europeană, Achiziţionarea de inovaţii TIC, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/innovation-procurement Mai mult, la nivel naţional nu există informaţii disponibile privind obiectivele autorităţilor/entităţilor contractante şi includerea criteriilor de inovare în procesele de achiziţii publice şi nici informaţii privind nivelul de îndeplinire al acestor obiective. În prezent nu există în SEAP filtre pentru preluarea informaţiilor privind achiziţiile publice de inovare şi, prin urmare, nu se poate monitoriza în ce măsură autorităţile/entităţile contractante utilizează criterii de inovare şi, în acelaşi timp, nu se pot fundamenta corespunzător politicile publice aferente. Aceeaşi problemă o identificăm în cazul achiziţiilor publice ecologice şi a celor responsabile social. În ceea ce priveşte stimularea şi promovarea achiziţiilor publice de inovare, identificăm câteva probleme suplimentare. În primul rând, nu au fost reglementate structuri instituţionale specifice şi un cadru de colaborarea interinstituţional pentru promovarea acestui tip de achiziţie publică. În al doilea rând, nu a fost facilitat un dialog între autorităţile şi instituţiile publice şi operatorii economici care dezvoltă sau deţin potenţialul de a dezvolta soluţii inovatoare. Achiziţiile publice de inovare reprezintă o oportunitate atât pentru autorităţile/entităţile contractante, cât şi pentru operatorii economici şi, nu în ultimul rând, pentru populaţie. Potenţialul strategic al achiziţiilor publice de inovare este foarte mare, în special în sprijinirea dezvoltării tehnologice în sectorul public, care poate motiva operatorii economici să inoveze şi să adopte noi tehnologii prin integrarea de criterii inovatoare şi consultarea pieţei.*74) De asemenea, achiziţiile publice de inovare oferă oportunităţi multiple pentru întreprinderile nou-înfiinţate, astfel cum a subliniat Comisia Europeană în recent adoptata sa strategie dedicată IMM-urilor şi în planul de acţiune privind drepturile de proprietate intelectuală*75). În plus, la sfârşitul anului 2020, Consiliul Uniunii Europene a prezentat câteva concluzii privind stimularea investiţilor prin intermediul achiziţiilor publice*76). Una dintre aceste concluzii a inclus o recomandare de stabilire a unor platforme care să permită interacţiunea între autorităţi publice şi furnizori de tehnologie, pentru încurajarea implicării întreprinderilor nou-înfiinţate, specializate în tehnologii avansate, în dezvoltarea de soluţii inovatoare care să răspundă nevoilor sectorului public. *74) Potrivit Comunicării Comisiei nr. C(2021) 4320 final ce stabileşte îndrumări privind achiziţiile publice în domeniul inovării, "Investiţiile publice si inovarea sunt două modalităţi esenţiale de a răspunde provocărilor legate de redresare, de tranziţia verde si digitală si de crearea unei economii mai reziliente în UE. Analiza comparativă la nivelul UE relevă faptul că Europa exploatează doar jumătate din capacitatea potenţială a achiziţiilor publice în domeniul inovării de stimulare a redresării economice si că există investiţii insuficiente, în special în ceea ce priveşte achiziţiile publice de soluţii digitale si în domeniul cercetării si dezvoltării, ambele având un rol-cheie în consolidarea autonomiei strategice si a competitivităţii UE. Va fi necesar ca achizitorii publici să stimuleze achiziţiile publice în domeniul inovării si să ajute întreprinderile să dezvolte soluţii inovatoare în ecosistemele industriale cheie, în special în cazul în care achizitorii publici sunt investitori esenţiali." *75) Comunicare a Comisiei, Valorificarea la maximum a potenţialului inovator al UE - Un plan de acţiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea şi rezilienţa UE. C0M(2020) 760 final, 25.11.2020. https://eur-lex.europa.eu/legalcontent/R0/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0760&from=EN. *76) Consiliul Uniunii Europene, Concluziile Consiliului: Stimularea investiţiilor prin instrumentul achiziţiilor publice: Redresare Sustenabilă si Relansarea unei Economii Europene, Bruxelles, 25 noiembrie 2020. În prezent nu este vizibilă implicarea autorităţilor publice în dezvoltarea unei pieţe în care să activeze acest tip de operatori economici, chiar dacă acestea deţin o putere mare de cumpărare (datorată bugetelor pe care le gestionează, mai ales, în contextul implementării PNRR). În ceea ce priveşte achiziţiile publice de inovare, autorităţile publice sunt bine poziţionate pentru a prelua riscul aferent dezvoltării unor soluţii inovatoare, prin finanţarea unor astfel de proiecte şi implementarea lor prin intermediul achiziţiilor publice. Cu toate acestea, cadrul legal actual reprezentat în principal de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare nu conţine prevederi clare în ceea ce priveşte opţiunile disponibile pe care acestea le au pentru a finanţa proiectele cu o componentă inovativă, cum ar fi cele care pot fi implementate prin parteneriatul pentru inovare. 4.3. Definirea problemelor din perspectiva participării IMM-urilor în cadrul proceselor de achiziţii publice Comisia Europeană a finalizat în anul 2021 Raportul privind analiza necesităţilor IMM-urilor în domeniul achiziţiilor publice*77). Analiza a vizat cinci state membre printre care se numără şi România. În acest context IMM-urile autohtone participante la studiu au identificat următoarele probleme şi necesităţi în legătură cu participarea lor în cadrul procedurilor de achiziţii desfăşurate la nivel naţional: > încrederea scăzută cu privire la implementarea contractelor în contextul în care se înregistrează întârzieri ale plăţilor; > ineficienţa proceselor de achiziţii publice şi calitatea scăzută a documentaţiilor de atribuire, fapt ce determină IMM-urile să nu vadă beneficiile colaborării cu sectorul public; > capacitate redusă a personalului cu atribuţii în domeniul achiziţii publice de a evalua calitatea, motiv pentru care alegerea evidentă a criteriului de atribuire este preţul cel mai scăzut; > participarea la procedurile de achiziţie publică implică eforturi foarte mari pentru IMM- uri în contextul în care trebuie să înţeleagă şi să aplice paşii procedurali, să aibă în vedere posibile contestaţii care conduc la blocaje, ceea ce generează întârzieri şi sarcini suplimentare; > IMM-urile recunosc că au nevoie de susţinere şi formare specializată în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv cu privire la utilizarea sistemelor informatice precum TED sau SEAP; > IMM-urile consideră că este necesar să fie organizate întâlniri pe regiuni sau sectoare de activitate în cadrul cărora să fie realizate schimburi de bune practici şi să fie puse bazele unor parteneriate care ar putea susţine procese complexe de achiziţii publice. *77) Comisia Europeană, Raportul privind analiza necesităţilor IMM-urilor în domeniul achiziţiilor publice, https://ec.europa.eu/growth/content/analysis-smes%E2%80%99-needs-public-procurement_en Raportul naţional pentru monitorizarea achiziţiilor publice*78), realizat de către ANAP pentru perioada 2018-2020, în conformitate cu directivele în domeniul achiziţiilor publice, conţine un capitol dedicat nivelului de participare a IMM-urilor la procedurile de achiziţii publice. Conform acestui raport, peste 70% din contractele de achiziţie publică încheiate în perioada 2018-2020 au fost încredinţate IMM-urilor*79). Pentru anul 2020, din punct de vedere valoric, ponderea contractelor şi acordurilor-cadru încredinţate IMM - urilor s-a situat la un nivel de 50% din valoarea totală a contractelor şi acordurilor cadru, procent în scădere faţă de anii 2019 (62%) şi 2018 (55%). Aceste date arată în mod clar că IMM-urile tind să participe la proceduri de achiziţie publică cu valori contractuale mai mici. *78) România - Raport pentru monitorizarea achiziţiilor publice în conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE şi 2014/25/UE, document elaborat de ANAP pentru perioada 2018-2020 şi comunicat Comisiei Europene în luna aprilie 2021 *79) Aceste datele cantitative se referă la proceduri de achiziţii publice/sectoriale/concesiuni de lucrări şi servicii cu o valoare estimată peste pragurile valorice pentru care transmiterea către JOUE este obligatorie Aşadar din punct de vedere al datelor cantitative, România se situează peste media la nivel european. Astfel, în 2017 IMM-urile au câştigat 65% din toate contractele de achiziţii publice din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European. În perioada 2011-2017 valoarea contractelor de achiziţie publică atribuite IMM-urilor a fost de 33% din valoarea totală a contractelor de achiziţii publice din UE şi Spaţiul Economic European*80). Cu toate acestea, ANAP a fost pusă în imposibilitatea de a raporta Comisiei Europene date calitative pe această temă precum iniţiative de politici publice şi legislative, stabilirea de ţinte sau măsuri specifice pentru susţinerea participării IMM-urilor în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Prin urmare, se constată lipsa unor măsuri de facilitare a dialogului dintre autorităţile publice şi sectorul IMM-urilor cu toate că la nivel european şi naţional este recunoscută contribuţia pe care achiziţiile publice o pot avea în stimularea pieţei şi, în special, a IMM-urilor de a furniza produse, presta servicii şi executa lucrări sustenabile şi inovatoare. Pentru remedierea acestei probleme, atât în analiza Comisiei Europene privind participarea IMM-urilor la procedurile de achiziţii publice, cât şi în raportul Băncii Mondiale privind evaluarea sistemului de achiziţii publice din România se recomandă adoptarea unor măsuri precum formarea specializată a IMM- urilor şi construirea unui dialog cu această categorie prin organizarea de întâlniri regulate. *80) Comisia Europeană, Analiza participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi a măsurilor de susţinere a acestora, https://ec.europa.eu/growth/content/analysis-smes%E2%80%99-participation-public-procurement-and-measures- support-it_en 4.4. Definirea problemelor privind achiziţiile centralizate Achiziţiile centralizate sunt deja consacrate drept unul din instrumentele de politici publice în domeniul achiziţiilor care aduce beneficii clare şi cuantificabile în ceea ce priveşte generarea de economii de scară, ca rezultat al agregării cererii şi reducerea costurilor de tranzacţionare, graţie utilizării unor mecanisme centralizate de contractare. Alte beneficii importante includ creşterea gradului de siguranţă a aprovizionării pentru autorităţile contractante şi atractivitatea procedurilor de achiziţii pentru operatorii economici, promovarea unui nivel sporit de standardizare a specificaţiilor pentru anumite categorii de bunuri şi servicii, îmbunătăţirea vizibilităţii, a transparenţei şi a combaterii corupţiei, precum şi creşterea gradului de profesionalizare, prin utilizarea de personal specializat la care nu toate autorităţile contractante au acces în mod individual. Importanţa crescândă a achiziţiilor centralizate în cadrul instrumentarului de politici în domeniul achiziţiilor publice a fost demonstrată şi recunoscută atât la nivel internaţional, prin studii, analize şi statistici*81), cât şi la nivel european, prin directivele, strategiile şi politicile publice adoptate în acest sens, iar la nivel naţional prin parcurgerea unor paşi importanţi în crearea cadrului legislativ specific şi prin înfiinţarea şi funcţionarea efectivă a primelor unităţi de achiziţii centralizate. În afara cadrului juridic general aplicabil achiziţiilor publice [directivele europene*82), transpuse în legislaţia românească*83)], domeniul achiziţiilor centralizate beneficiază şi de o legislaţie specifică, legată în special de instituirea cadrului legal necesar înfiinţării şi funcţionării diferitelor unităţi centralizate de achiziţii (UCA) la nivel central, local sau regional*84). *81) OECD (2019): Reforming Public Procurement: Progress in Implementing the 2015 OECD Recommendation *82) Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice; Directiva 2014/25/UE privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale; *83) Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; respectiv Hotărârile de Guvern de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a acestora *84) OUG nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizate; OUG nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ONAC (precum şi normele metodologice de implementare a acesteia, adoptate prin HG nr. 119/2019), completată de HG nr. 502/2018; hotărârile de consilii locale şi judeţene prin care s-au înfiinţat primele trei UCA locale la nivelul Consiliului Judeţean Harghita, Consiliului Judeţean Sibiu şi Primăriei Timişoara. UCA au devenit, în ultimii ani, actori din ce în ce mai semnificativi în peisajul achiziţiilor publice din majoritatea economiilor dezvoltate, importanţa lor crescând în mod accelerat pe fondul măsurilor de răspuns la provocările legate de aprovizionarea cu produse necesare combaterii pandemiei Covid-19. Astfel, un studiu al OECD constată faptul că doar în intervalul martie-iunie 2020, un număr de 19 ţări au implementat măsuri de centralizare a anumitor categorii de achiziţii*85). *85) OECD (2021): Stocktaking Report on Immediate Public Procurement and Infrastructure Responses to Covid-19 La nivel european, achiziţiile centralizate, ca parte esenţială a achiziţiilor comune sau pe bază de colaborare, reprezintă una dintre cele şase priorităţi de politici formulate de către Comisia Europeană (CE) în noiembrie 2017*86). *86) Comunicarea CE catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor - Transformarea achiziţiilor publice pentru ca acestea să funcţioneze în şi pentru Europa, COM (2017) 572 final În cadrul Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice 2015-2020, Guvernul României a recunoscut achiziţiile centralizate ca un element esenţial în efortul de a elimina problema capacităţii administrative scăzute a autorităţilor contractante în ceea ce priveşte realizarea economiilor de scară prin achiziţionarea de bunuri şi servicii la costuri avantajoase. Implementarea setului de acţiuni prevăzute în Strategie a condus la crearea şi dezvoltarea acestui domeniu în România prin înfiinţarea şi operaţionalizarea OficiulUI Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC). De asemenea, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 71 din 20 noiembrie 2012, Ministerul Sănătăţii (MS) a fost desemnat unitate de achiziţii publice centralizată. Pe plan naţional, includerea de proiecte şi măsuri specifice în domeniul achiziţiilor centralizate în cadrul PNRR*87) confirmă importanţa acestui domeniu în arhitectura politicilor publice pe termen scurt şi mediu în România. *87) Componenta C14 - Obiectiv Specific 5 - Reforma 8 - Acţiunea (3) - Ţinta 435: UCA operaţionale la nivel local În continuare sunt prezentate principalele probleme identificate care determină necesitatea stabilirii unor direcţii de acţiune în ceea ce priveşte achiziţiile centralizate. a) Capacitatea redusă şi lipsa experienţei practice în rândul personalului cu atribuţii în derularea achiziţiilor de la nivelul autorităţilor contractante, dublate de lipsa de informare şi lipsa accesului la îndrumare disponibilă în domeniul achiziţiilor. Lipsa experienţei practice în domeniul achiziţiilor, capacitatea redusă,atât din punct de vedere al pregătirii profesionale, cât şi al insuficienţei personalului dedicat achiziţiilor, lipsa unor surse de informare cu autoritate şi implicit lipsa accesului la îndrumare în domeniul achiziţiilor centralizate a determinat o participare relativ redusă a autorităţilor contractante din categoria utilizatorilor secundari (voluntari) la procedurile de atribuire derulate de ONAC.*88). Este vorba în special de autorităţi locale de dimensiuni mici, pentru care efortul administrativ de utilizare a procedurilor ONAC (în special cele legate de estimarea corectă a necesarului în vederea planificării achiziţiilor centralizate) nu justifică potenţialele beneficii obţinute de pe urma înrolării într-un acord-cadru. Această reticenţă este, cel mai probabil, dublată de percepţia pierderii controlului asupra rezultatului procedurii de achiziţie atât în privinţa obiectului achiziţiei (caracteristici, performanţe etc.), cât şi a criteriilor utilizate pentru selecţia furnizorului. *88) Astfel, în medie, aproximativ 15% dintre utilizatorii secundari din Registrul Utilizatorilor se înscriu la procedurile de achiziţii centralizate organizate de ONAC (7-8% la achiziţiile de mobilier şi corpuri de iluminat, 20-25% la achiziţiile de combustibili şi hârtie) - Raportul Băncii Mondiale privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice (capitolul cu privire la profesionalizare), http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf b) Lipsa unor ţinte/obiective naţionale privind achiziţiile centralizate În prezent, este dificilă măsurarea gradului în care modalitatea de operaţionalizare a achiziţiilor centralizate răspunde aşteptărilor legate de beneficiile preconizate, în special cele de ordin cantitativ, cum ar fi volumul achiziţiilor, numărul autorităţilor contractante active, ponderea achiziţiilor centralizate în totalul achiziţiilor publice, economiile realizate. Acest lucru se datorează în principal lipsei unor ţinte sau obiective clare la nivel naţional, care să fie însoţite de metodologiile adecvate pentru colectarea datelor şi măsurarea rezultatelor. c) Număr redus al categoriilor de produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat Analiza tipurilor de produse şi servicii achiziţionate de MS şi ONAC în intervalul 2014-2020 a indicat faptul că numai patru categorii de produse*89) au cumulat achiziţii în valoare mai mare de 100 mil. RON fiecare. Acest lucru, coroborat cu analiza*90) listei de bunuri şi servicii achiziţionate în mod uzual în regim centralizat de UCA similare din ţări membre UE*91), relevă faptul că există un potenţial de extindere semnificativă a gamei de produse şi servicii care să facă obiectul achiziţiilor centralizate. Acest potenţial este validat de încă două concluzii recente ale analizei efectuate de Banca Mondială, respectiv de numărul autorităţilor contractante care achiziţionează aceleaşi tipuri de produse şi servicii*92) şi de răspunsurile la chestionarele transmise autorităţilor contractante, prin care acestea au identificat categorii de produse şi servicii*93) pe care le consideră adecvate pentru a fi achiziţionate în sistem centralizat. *89) În ordine descrescătoare a valorii: produse farmaceutice, combustibili, echipamente IT şi respectiv echipamente, furnituri şi consumabile de birou. *90) Raport privind produsele si serviciile cel mai frecvent procurate de către OCA-uri europene si AC româneşti selectate şi propunerile de standardizare a cerinţelor/specificaţiilor pentru produse şi servicii convenite, elaborat de Banca Mondială pentru ONAC (octombrie 2021) *91) Electricitate, asigurări auto, servicii mentenanţă ascensoare, echipamente birotică, servicii de medicina muncii, servicii de arhivare, transport aerian, servicii cloud *92) Produse alimentare diverse - 1.612 AC; pâine - 1.148 AC; carne de porc - 970 AC; carne de pui - 948 AC; alimente, băuturi - 935 AC; consumabile medicale - 913 AC *93) Transport aerian, servicii de arhivare, mobilier şcolar, mobilier metalic, servicii de medicina muncii, servicii cloud, electricitate, echipamente birotică, servicii mentenanţă ascensoare, asigurări auto, software antivirus. d) Utilizarea redusă a achiziţiilor centralizate în anumite domenii şi sectoare economice, precum şi la nivelul autorităţilor locale Cu excepţia notabilă a domeniului sanitar, există relativ puţine domenii de activitate sau sectoare economice în care achiziţiile centralizate să fie majoritare în portofoliul achiziţiilor publice. Prin urmare, pe lângă extinderea gamei de produse şi servicii achiziţionate centralizat (prezentată la punctul anterior), există oportunităţi semnificative de extindere şi a domeniilor în care sunt realizate achiziţii în sistem centralizat. Pe baza experienţei din alte state membre ale UE (Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Austria, Lituania, Finlanda) şi non-UE (Norvegia), este de aşteptat ca utilizarea acestora pe scară largă să aducă beneficii importante în sectoare cum ar fi utilităţile, infrastructura sau educaţia, precum şi la nivelul autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării) 4.5. Definirea problemelor privind transparenţa în achiziţiile publice Transparenţa reprezintă unul din principiile fundamentale în achiziţiile publice, consfinţit ca atare în toate actele normative aplicabile domeniului. Legislaţia românească ce transpune directivele europene include transparenţa printre cele 6 principii care guvernează procesul de achiziţii publice. Creşterea transparenţei poate genera şi întreţine un veritabil cerc virtuos al dezvoltării economice şi sociale, cu beneficii care depăşesc cu mult pe cele direct cuantificabile ca rezultat al economiilor de costuri realizate prin stimularea concurenţei. Transparenţa în achiziţiile publice reprezintă un factor cu potenţial multiplicator, generator de efecte pozitive cum sunt: ● creşterea liberei concurenţe, ceea ce contribuie nemijlocit la o eficienţă sporită în cheltuirea banului public; ● facilitarea accesul neîngrădit al tuturor operatorilor economici interesaţi, inclusiv a IMM-urilor şi întreprinderilor sociale de inserţie şi ale unităţilor protejate autorizate, cu privire la oportunităţile de afaceri oferite de sectorul public; ● democratizarea accesului la informaţii şi la procedurile de achiziţii publice, cu impact în ceea ce priveşte corectare a dezechilibrelor economice şi la atenuarea disparităţilor economice, sociale şi demografice între regiuni. ● prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, ceea ce conduce către un climat economic şi administrativ mai sănătos şi mai performant, cu efect direct asupra creşterii nivelului de încredere în mediul economic local atât din partea operatorilor naţionali, cât şi a celor comunitari şi a investitorilor străini (pe lângă publicul larg şi societatea civilă). Transparenţa în achiziţiile publice poate fi abordată la nivelul diferitelor etape ale procesului de achiziţie publică. Cadrul legal şi modul de derulare a procedurilor reprezintă elementele cu cel mai mare impact asupra gradului de transparenţă în achiziţiile publice care influenţează în bună măsură modul în care informaţia este comunicată factorilor interesaţi. Directivele europene în materie de achiziţii publice vizează în special aspecte administrative legate de publicitate şi de accesul potenţialilor ofertanţi la informaţiile legate de procesul de atribuire. Din această perspectivă putem vorbi despre o transparenţă ex-ante, care ţine de obligaţiile legale ale autorităţilor contractante de a asigura transparenţa în toate aspectele ce vizează etapa de derulare a procedurii de atribuire, pornind de la dialogul cu piaţa (activităţile legate de consultarea, cercetarea sau analiza pieţei), trecând prin obligaţiile legate de publicitate şi accesul potenţialilor ofertanţi la toate documentele relevante, inclusiv răspunsuri prompte şi complete la solicitările de clarificări adresate de aceştia, precum şi soluţionarea eventualelor contestaţii legate de conţinutul documentaţiei de atribuire. Urmând firul logic al derulării procesului de achiziţii publice, putem discuta în continuare despre o transparenţă expost, care vizează obligaţiile legale referitoare la asigurarea transparenţei faţă de procesul de evaluare şi de atribuire a contractului, de publicare a anunţului de atribuire (inclusiv soluţionarea eventualelor contestaţii legate de rezultatul procedurii), dar şi de acces la dosarul achiziţiei publice. Tot în cadrul acestei categorii de transparenţă ex-post, se încadrează şi obligaţiile specifice etapei de derulare/implementare a contractului de achiziţie publică, ulterior atribuirii. Indiferent de natura specifică a obligaţiilor legale sau de etapa în cadrul procesului de achiziţii publice, se pot identifica o serie de numitori comuni ce definesc transparenţa în achiziţiile publice. În primul rând, transparenţa presupune ca informaţiile şi datele despre procedurile respective să fie corecte, complete şi disponibile la timp tuturor factorilor interesaţi - agenţi economici, autorităţi publice, societatea civilă, publicul larg. În al doilea rând, aceste date şi informaţii trebuie să fie accesibile atât din punct de vedere al sursei, cât şi al formatului în care sunt reproduse (utilizarea de formate tip date deschise). Nu în ultimul rând, transparenţa ar trebui să permită o componentă participativă, în sensul posibilităţii ca utilizatorii respectivelor date şi informaţii să poată contribui cu sugestii referitoare la ce informaţii să fie furnizate, în ce moment şi în ce format, în aşa fel încât transparenţa să contribuie în mod real la satisfacerea nevoii de informare a respectivilor utilizatori. Noua versiune a platformei SEAP a reprezentat un semnificativ pas înainte în ceea ce priveşte creşterea transparenţei în achiziţiile publice din România. Totodată Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în calitate de operator al SEAP, publică regulat pe site-ul data.gov.ro pachete de date cu privire la achiziţiile publice derulate. SEAP permite accesarea datelor în format deschis, însă sunt necesare şi operaţiuni manuale pentru procesarea/alocarea corectă a informaţiilor. De asemenea, există anumite limitări ale informaţiilor disponibile, cele mai importante lipsuri identificate fiind următoarele: ● informaţiile despre contestaţii se limitează la cele depuse la CNSC; ● nu există o evidenţă a acţiunilor introduse la nivelul instanţelor de judecată şi nici a deciziilor acestora; ● nu există o modalitate de evidenţiere şi de raportare a informaţiilor legate de criteriile sau beneficiile sociale, ecologice şi de inovare ale procedurilor de atribuire; ● achiziţiile comune ocazionale nu sunt derulate prin SEAP. În ceea ce priveşte demersurile de aliniere la standardele şi practicile internaţionale în domeniul transparenţei datelor, România a devenit membru al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partership/OGP) din anul 2011, iar în prezent se află în derulare cel de al 5-lea Plan de Acţiune în cadrul OGP, pentru perioada 2020-2022. De asemenea, încă din anul 2013 România şi-a declarat intenţia de a adopta Standardul Datelor de Contractare Deschise (Open Contracting Data Standard/OCDS), care reprezintă un standard deschis, gratuit de raportare a datelor referitoare la contractele publice, implementat în prezent în peste 30 de ţări şi care se bazează pe trei principii de bază: ● Contractarea deschisă (Open Contracting) - publicarea şi utilizarea deschisă, accesibilă şi la timp a informaţiilor despre contractele publice, în scopul stimulării implicării cetăţenilor şi a mediului de afaceri în identificarea de soluţii şi obţinerea de rezultate (inclusiv îmbunătăţirea eficienţei, eficacităţii şi integrităţii); ● Date deschise (Open Data) - datele sunt disponibile în mod gratuit spre a fi utilizate şi procesate de orice terţă parte interesată, ceea ce presupune existenţa permisiunii şi a posibilităţii ca datele să fie accesibile, "citibile" şi procesabile spre a fi reutilizate; ● Standard de date (Data Standard) - prin care este definită structura şi semnificaţia datelor în scopul de a elimina orice ambiguitate şi de a permite interpretarea datelor de către persoane sau sisteme de prelucrare a datelor. O altă măsură care a contribuit substanţial la creşterea gradului de transparenţă în achiziţiile publice din România a fost lansarea de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în iunie 2017, a sistemului PREVENT. Principalele constrângeri şi probleme identificate privind transparenţa în achiziţiile publice care justifică elaborarea prezentei Strategii sunt: a) Lipsa stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ în domeniul achiziţiilor publice. Noul pachet legislativ pentru achiziţiile publice care transpune directivele europene în domeniul achiziţiilor publice a fost adoptat în 2016, când au fost publicate şi normele de implementare. Într-un sondaj lansat în aprilie 2020*94), 67% dintre autorităţile contractante remarcau o îmbunătăţire în gestionarea proceselor de achiziţii publice după adoptarea noului pachet legislativ. Cu toate acestea, legislaţia primară şi secundară a fost modificată în mai multe rânduri până în prezent şi este completată de instrucţiuni, ordine şi notificări cu intenţia de a aduce o mai mare claritate asupra modului de interpretare şi aplicare a diferitelor articole de lege. Drept urmare, cadrul legislativ este extins şi complicat. Acest lucru provoacă incertitudine juridică şi dificultăţi pentru personalul implicat în achiziţii publice, atât în cadrul autorităţilor contractante, cât şi al operatorilor economici, având un impact major asupra planificării şi derulării proceselor de achiziţii publice de către autorităţile contractante, personalul responsabil fiind nevoit să aloce timp suplimentar pentru a se familiariza cu noile modificări sau instrucţiuni. Riscul de erori este de asemenea ridicat în condiţiile unui pachet legislativ complex şi a unui volum ridicat de informaţii. *94) Rezultatele sondajului sunt prezentate în Apendice 4 - Raport chestionare din Raportul Băncii Mondiale privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, disponibil la: http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf b) Transparenţa scăzută în ceea ce priveşte modificările legislative în domeniul achiziţiilor publice. Prevederile legii 52/2003 şi ale legii 24/2000*95) sunt aplicabile şi în domeniul achiziţiilor. Acestea obligă la publicarea proiectelor de acte normative, instituie un mecanism de feedback pentru părţile interesate, reglementează evaluările de impact şi alte mecanisme de transparenţă şi responsabilitate. În practică, actele normative sunt uneori adoptate într-o manieră grăbită, ceea ce nu permite consultarea şi feedback-ul semnificativ din partea părţilor interesate*96). *95) Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică; Legea nr. 24/2000 (republicată) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative *96) Conform Raportului de ţară al Comisiei Europene (2019), disponibil la: https://commission.europa.eu/publications/2019-european-semester-country-reports_en Un procent de 72% din autorităţile contractante care au răspuns sondajului din aprilie 2020 consideră că procesul de consultare publică cu privire la modificările legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice este limitat, acestea apreciind că proiectele de acte normative sunt publicate spre consultare rar sau deloc. Peste 80% dintre reprezentanţii societăţii civile consideră că ar putea avea o implicare directă în procesul de planificare şi supervizare a gestionării banilor publici, transparenţa deciziilor şi consultarea publică fiind unele dintre zonele de interes principale.*97) *97) Rezultatele sondajului sunt prezentate în Apendice 4 - Raport chestionare din Raportul Băncii Mondiale privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, disponibil la: http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf În cadrul funcţiei de reglementare a ANAP, activitatea de screening legislativ are un rol important în asigurarea transparenţei privind modificările legislative în domeniul achiziţiilor publice prin analiza proiectelor de acte normative şi evidenţierea şi notificarea eventualelor prevederi contrare cadrului legislativ naţional în domeniul achiziţiilor publice instituţiilor iniţiatoare. Activitatea de screening legislativ este în prezent realizată manual ceea ce presupune analiza unui număr limitat de proiecte de acte normative şi totodată reprezintă un efort semnificativ din partea personalului responsabil din partea ANAP. c) Încrederea scăzută în integritatea proceselor de achiziţii publice. Indicele de Percepţie a Corupţiei al Transparency Internaţional pentru anul 2021 plasează România pe locul 66 din 180 de ţări evaluate, cu un scor de 45 de puncte din maxim 100. Acesta poate fi comparat cu scorul mediu al ţărilor UE de 64 puncte sau de 88 puncte obţinut de Danemarca, Finlanda sau Noua Zeelandă, situate pe locul 1.*98) Indicele de Percepţie a Corupţiei urmăreşte mai mulţi factori, unul dintre cei mai importanţi fiind transparenţa sistemului de achiziţii publice, care conduce la creşterea încrederii în integritatea derulării achiziţiilor publice. *98) https://www.transparency.org.ro/ro/tiropage/indicele-de-percepţie-corupţiei-2021 Noul sistem de achiziţii publice electronice lansat în 2018 a creat premisele unui grad mai mare de transparenţă în procesul de achiziţii publice, după cum se remarcă şi în Raportul de ţară din 2020 privind România al Comisiei Europene*99), iar 71% dintre autorităţile contractante care au răspuns sondajului din aprilie 2020*100) apreciază o creştere a nivelului transparenţei în domeniul achiziţiilor publice. Cu toate acestea, ponderea procedurilor de negociere fără publicare prealabilă este în continuare ridicată, cu 21% în 2018, 14% în 2019 şi 22% în 2020,*101) existând oportunităţi de reducere inclusiv prin clarificarea condiţiilor de aplicare şi îndrumare direcţionată către sectoarele de activitate sau autorităţile contractante care recurg cel mai frecvent la aplicarea acestei excepţii, explicarea importanţei şi beneficiilor transparenţei, dar şi supervizarea regulată a celor mai frecvente cazuri de aplicare. Totodată, scorul de transparenţă publicat de Opentender.eu*102) este 35,46 pentru perioada 2018-2020 şi este calculat în baza datelor publicate în TED. Conform rezultatelor publicate de Opentender.eu se remarcă faptul că datele din TED cu privire la România nu cuprind informaţii despre subcontractanţi, locul de implementare, durata procesului şi valoarea contractului, astfel că este necesară verificarea modului în care sunt completate, transferate, primite şi recepţionate datele din SEAP în TED. *99) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020SC0522&from=EN *100) Rezultatele sondajului sunt prezentate în Apendice 4 - Raport chestionare din Raportul Băncii Mondiale privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, disponibil la: http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf *101) https://single-market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en *102) https://opentender.eu/ro/dashboards/transparency Implementarea priorităţilor de dezvoltare a SEAP prevăzute de PNRR prin introducerea unor funcţionalităţi suplimentare pentru asigurarea colectării eficiente a datelor, a prevenirii erorilor frecvente, inclusiv verificarea modului în care datele sunt transferate, respectiv primite şi recepţionate din SEAP în TED, va avea o contribuţie semnificativă în creşterea nivelului de transparenţă, optimizarea şi simplificarea proceselor, reducerea inconsistenţelor între rezultatele privind performanţa sistemului de achiziţii publice publicate la nivel naţional şi internaţional, şi implicit creşterea gradului de încredere în actorii principali ai sistemului. ANAP şi ADR vor avea un rol cheie în planificarea şi implementarea acestor priorităţi, fiind necesară stabilirea unui mecanism de comunicare şi colaborare constante între acestea, precum şi de monitorizare permanentă a gradului de implementare. 4.6. Definirea problemelor privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice Profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice reprezintă una dintre cele şase priorităţi politice strategice definite în cadrul Strategiei de achiziţii publice din 2017 a Comisiei Europene.*103) *103) COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR Transformarea achiziţiilor publice pentru ca acestea să funcţioneze în şi pentru Europa - https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0572&from=EN Nivelul scăzut de profesionalizare a personalului responsabil de achiziţii publice din statele membre ale UE generează numeroase provocări privind implementarea proceselor de achiziţii publice strategice care au componentă socială, ecologică sau de inovare. În acest context, Comisia Europeană a propus ca Statele Membre să elaboreze şi să implementeze strategii pe termen lung privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice. Principalele măsuri propuse de Comisia Europeană sunt incluse în Recomandarea privind profesionalizarea achiziţiilor publice*104) şi vizează aspecte precum: definirea unui cadru de calificări şi competenţe în domeniul achiziţiilor publice, organizarea programelor de formare iniţială şi de perfecţionare, implementarea unui sistem de premiere şi promovare a bunelor practici, elaborarea de ghiduri pentru creşterea capacităţii administrative la nivelul autorităţilor/entităţilor contractante şi asigurarea schimbului de bune practici între acestea. Comisia s-a angajat să acorde sprijin statelor membre în scopul elaborării şi implementării strategiilor privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice prin intermediul unor instrumente de sprijin la nivel de ţară disponibile în cadrul diferitelor programe ale Comisiei. *104) Recomandarea (UE) 2017/1805 a Comisiei din 3 octombrie 2017 cu privire la profesionalizarea achiziţiilor publice - Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achiziţiilor publice, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017H1805&from=EN ANAP, cu sprijinul reprezentanţilor Băncii Mondiale*105), a revizuit în cursul anului 2021 standardul ocupaţional "expert achiziţii publice"*106), a elaborat cadrele de competenţe pentru funcţiile publice de execuţie consilier achiziţii publice şi consilier sistem achiziţii publice*107) şi a realizat un studiu privind oportunitatea introducerii unei profesii reglementate în domeniul achiziţiilor publice şi dezvoltarea unui sistem de recompense. *105) În baza Acordului de servicii de asistenţă tehnică pentru evaluarea sistemului de achiziţii publice şi continuarea sprijinului în implementarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice (P169141/7302/ANAP/24.05.2019) *106) Standardul revizuit a fost aprobat prin Decizia Autorităţii Naţionale pentru Calificări nr. 358/12.08.2021, http://intern.anc.edu.ro/standarde/SO_2014_prezent/management/uploads/1629132501.pdf *107) ANAP, Rezultate SIPOCA 625 - Activitatea 5: Consolidarea cadrului normativ şi instituţional pentru dezvoltarea carierei, competenţelor şi cunoştinţelor personalului, http://anap.gov.ro/web/rezultate-sipoca-625/ Comisia Europeană a verificat coerenţa şi alinierea cadrelor de competenţe şi a programei de formare (anexă la standardul ocupaţional revizuit expert achiziţii publice) cu instrumentele şi soluţiile ProcurCompEU (cadrul european de competenţe pentru profesioniştii din domeniul achiziţiilor publice). În urma acestei analize, Comisia Europeană a recomandat ANAP să furnizeze orientări privind modalitatea de utilizare a cadrelor de competenţe de către autorităţile contractante pentru recrutarea specialiştilor în domeniu, precum şi pentru evaluarea şi dezvoltarea competenţelor consilierilor/consilierilor sistem achiziţii publice (inclusiv precizări privind utilizarea instrumentului de autoevaluare ProcurCompEU). Totodată Comisia Europeană a recomandat ANAP să aibă în vedere elaborarea unor cadre de competenţe pentru funcţiile publice de conducere din domeniul achiziţiilor publice*108). *108) Comisia Europeană, Punerea în aplicare a ProcurCompEU în România, https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/procurcompeu-românia-ro.pdf Aprobarea standardului ocupaţional revizuit "expert achiziţii publice" a reprezentat un pas fundamental pentru profesionalizarea personalului cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice. În vederea implementării unitare a acestuia, ANAP, în colaborare cu alte instituţii de specialitate, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru promovarea standardului printre furnizorii de formare profesională şi universităţi. În anul 2021 programele postuniversitare şi masteratele privind achiziţiile publice înscrise în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior nu au fost aliniate standardului ocupaţional "expert achiziţii publice" şi prin urmare au vizat alte ocupaţii care pot fi practicate pe piaţa muncii. Profesia reprezintă o evoluţie faţă de o simplă ocupaţie, iar profesionalizarea poate apărea atât din nevoia practicienilor de a fi recunoscuţi public pentru calitatea activităţii lor în respectivul domeniu, cât şi din nevoia administraţiei publice şi a angajatorilor de a stimula respectiva ocupaţie din considerente ce ţin de interesul public. Profesia este în general asociată cu un grad crescut de credibilitate şi recunoaştere întrucât oferă posibilitatea experţilor/consilierilor achiziţii publice să aibă o identitate şi apartenenţă la un grup de profesionişti cu standarde şi valori foarte bine definite*109). *109) Studiu privind oportunitatea profesionalizării funcţiei de achiziţii publice şi introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625 https://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/03/Studiu-privind-oportunitatea-profesionalizarii-funcţiei-de-achiziţii.pdf Tranziţia de la ocupaţie la profesie în domeniul achiziţiilor publice trebuie realizată treptat atât printr-o activitate de promovare a ocupaţiei şi a bunelor practici, cât şi prin îmbunătăţirea competenţelor personalului responsabil de achiziţiile publice din autorităţile/entităţile contractante. Transformarea percepţiei publicului despre domeniu şi recunoaşterea pe scară largă a bunelor practici poate fi soluţia pentru atragerea şi retenţia personalului în compartimentele de achiziţii publice care adesea se confruntă cu deficit de personal specializat. Principalele constrângeri şi probleme identificate privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice care justifică elaborarea prezentei Strategii sunt: a) Ratele ridicate de respingere a documentaţiilor de atribuire în urma controlului exante şi numărul mare de contestaţii indică faptul că sunt necesare standarde profesionale mai coerente pentru personalul cu responsabilităţi în domeniul achiziţiilor publice Nivelul scăzut de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul achiziţiilor publice este o problemă sistemică şi în România, drept dovadă fiind rata ridicată de respingere a documentaţiilor de atribuire în urma controlului ex-ante şi ponderea contestaţiilor soluţionate de CNSC în favoarea operatorilor economici ca procent din valoarea totală estimată a procedurilor iniţiate, care reflectă, printre altele, capacitatea limitată a autorităţilor contractante de a elabora documentaţia de atribuire şi de a gestiona procesul de evaluare. Astfel, datele furnizate de CNSC în raportul de activitate pe anul 2020*110) arată că valoarea estimată cumulată a procedurilor pentru care CNSC a pronunţat decizii de remediere sau anulare a procedurii a fost de 23.750.197.681,11 RON, reprezentând 37,71% din valoarea totală anuală estimată a procedurilor iniţiate în SEAP în 2020, respectiv 167.501.086.791 RON. Aceste date indică că există în continuare o nevoie considerabilă de îmbunătăţire a capacităţii autorităţilor contractante de a gestiona procedurile de achiziţii publice. *110) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Raport de activitate 2020, http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/2021/05/Raport.2020.RO_.pdf Conform Raportului anual de activitate al ANAP pentru 2020*111), pe baza datelor furnizate în urma exercitării funcţiei de control ex-ante, din numărul total de documentaţii de atribuire verificate, mai mult de 80% au fost respinse cu formularea de observaţii şi solicitări de revizuire. *111) Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, Raport anual de activitate 2020, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Raport-activitate-ANAP-2020-final.pdf Conform unui raport*112) al Băncii Mondiale privind sistemul de achiziţii publice din România ce citează un studiu*113) prin care autorităţilor contractante li s-a solicitat opinia cu privire la nevoile lor specifice de dezvoltare a capacităţii, acestea au indicat că este nevoie de formare suplimentară, personal mai bine calificat, reguli mai simple şi mai clare, schimb de bune practici, o mai bună organizare internă şi buget suficient pentru dezvoltarea capacităţii. *112) Banca Mondială (2020), Raport privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf *113) Sondaj realizat în aprilie 2020 ce stă la baza analizei prezentate în Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, menţionat în nota de subsol anterioară În cadrul aceluiaşi studiu ONG-urile*114) au fost întrebate cum văd ele provocările şi nevoile autorităţilor contractante. Opinia ONG-urilor a relevat faptul că autorităţilor contractante le lipseşte personalul calificat, că este nevoie de mai multă transparenţă în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice, că există o lipsă de planificare, de capacitate de a dezvolta criterii de calificare şi selecţie şi factori de evaluare adecvaţi scopului şi o capacitate scăzută de a realiza un bun management al contractului. Astfel, respondenţii au indicat că este nevoie de o îmbunătăţire a capacităţii de-a lungul întregului ciclu de achiziţie. *114) Sondaj citat în Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice - Banca Mondială (2020), realizat în rândul a 210 ONG-uri din România cu privire la necesitatea consolidării capacităţii în domeniul achiziţiilor publice Aceste probleme legate de calitatea muncii în domeniul achiziţiilor publice au ca efect performanţa suboptimă în asigurarea celei mai bune valori şi obţinerea rezultatelor pentru banii publici cheltuiţi. Prin urmare, profesionalizarea la nivel naţional este un proces complex, pe termen lung şi în care toate instituţiile responsabile ar trebui să fie stabile şi capabile să dezvolte şi să menţină acţiunile de profesionalizare incluse în această strategie. b) Lipsa unui mecanism de centralizare a informaţiilor pentru cartografierea tuturor categoriilor de personal care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv a calificărilor şi nevoilor de formare ale acestora Personalul care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor publice în România reprezintă un grup destul de eterogen, neexistând până în prezent nicio iniţiativă structurată la nivel naţional pentru a se cunoaşte cu exactitate care sunt categoriile de personal cărora acţiunile de profesionalizare li s-ar putea adresa. Pe de o parte, există o diversitate de personal care desfăşoară achiziţii publice la nivelul unei game largi de autorităţi şi entităţi contractante. Unii dintre aceştia sunt angajaţi cu statut de funcţionari publici, respectiv cei care deţin funcţia publică de Consilier Achiziţii Publice*115) şi care au în atribuţiile postului activităţi de achiziţie publică mai mult de 50%, conform prevederilor introduse de Codul Administrativ*116) adoptat în anul 2019. *115) Conform datelor furnizate de ANFP prin Adresa nr. 7482/2022, la sfârşitul lunii februarie 2022, situaţia funcţiilor de Consilier achiziţii publice, ocupate, temporar ocupate, temporar vacante şi vacante indică un număr total de 4908 posturi, dintre care 1147 posturi la nivelul administraţiei centrale şi 3761 la nivelul administraţiei locale *116) Art. 610 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ O altă categorie este reprezentată de funcţionari publici care printre alte atribuţii desfăşoară şi activităţi de achiziţii publice, şi, prin urmare, sunt încadraţi pe alte funcţii. Conform rezultatelor unei cercetări*117) care a avut drept grup ţintă managerii şi responsabilii de achiziţii publice din autorităţile/entităţile contractante, au reieşit următoarele caracteristici privind procesele de achiziţie publică şi ale profesioniştilor care lucrează în domeniu: ● peste 50% dintre procesele de achiziţii publice, derulate la nivel de autoritate/entitate contractantă, sunt realizate de persoane care deţin funcţii fără legătură directă cu achiziţiile; ● responsabilii cu achiziţii publice din autorităţile/entităţile contractante au în general vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, deţin o diploma de licenţă/master în domenii precum Afaceri, Administraţie şi Drept sau Inginerie, Producţie şi Construcţii şi au o vechime mai mică de 10 ani în domeniul achiziţiilor publice; ● deşi majoritatea autorităţilor/entităţilor contractante au înfiinţat un compartiment specializat de achiziţii publice (aproximativ 73%), mai mult de jumătate dintre acestea aveau un singur sau niciun funcţionar cu atribuţii în domeniu la momentul colectării datelor. *117) Informaţii procesate din chestionarele utilizate pentru analiza nevoilor de formare (chestionare privind profesionalizarea şi dezvoltarea carierei în domeniul achiziţiilor publice publicate pe site-ul ANAP în perioada 10 decembrie 2019 - 17 ianuarie 2020), documente elaborate de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625. Din aceste caracteristici rezultă clar încă o problemă legată de capacitatea redusă a autorităţilor contractante din România de a atrage şi a reţine personal specializat în domeniul achiziţiilor publice, unul dintre motive fiind imaginea negativă pe care domeniul îl are în sfera publică*118). Aşadar, este nevoie de acţiuni concentrate pentru îmbunătăţirea percepţiei asupra statutului profesiei de achiziţii publice. *118) Banca Mondială (2021), Studiu privind oportunitatea profesionalizării funcţiei de achiziţii publice şi introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/03/Studiu-privind-oportunitatea- profesionalizarii-funcţiei-de-achiziţii.pdf. La nivelul autorităţilor contractante există încă o categorie de specialişti care desfăşoară activităţi de achiziţii denumită "personal contractual"*119), conform Codului Administrativ*120) acestea având dreptul de a angaja în funcţie de necesităţi, în plus faţă de funcţionarii publici şi acest tip de personal cu contract de muncă sau de management. Este de remarcat faptul că acest grup de personal reprezintă aproximativ 44% din personalul care lucrează în achiziţii publice*121), o proporţie semnificativă pentru profesia de achiziţii publice. *119) Personalul contractual este încadrat în temeiul unui contract individual de muncă sau contract de management. Rolul personalului contractual este acela de realizare a activităţilor direct rezultate din exercitarea atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice şi care nu implică exercitarea de prerogative de putere publică. A se vedea în acest sens art. 538, 541 şi 549 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. *121) Banca Mondială (2020), Raport privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625, http://anap.gov.ro/web/wp- content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf În vederea realizării unor politici publice privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice sunt necesare baze de date actualizate pentru fundamentarea şi stabilirea impactului acestor documente. În prezent nu există posibilitatea de a cunoaşte cu exactitate nivelul salarial al experţilor/consilierilor achiziţii publice de la nivel local, numărul de funcţionari publici sau de personal contractual cu atribuţii în domeniu la nivel central şi local sau numărul de funcţionari publici care deţin certificatul recunoscut de Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) aferent ocupaţiei expert achiziţii publice. De asemenea, nu este cunoscut numărul funcţionarilor publici şi al personalului contractual cu atribuţii în derularea proceselor de achiziţie publică care au urmat cursuri de perfecţionare în domeniul achiziţiilor publice sau care au obţinut certificate de expert achiziţii publice de la întrarea în vigoare în 2016 a noului pachet legislativ. Datele cu privire la funcţionarii publici şi nevoile de formare ale acestora ar putea fi colectate prin intermediul raportărilor pe care instituţiile sunt obligate să le transmită către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici ANFP cu privire la planurile anuale de perfecţionare*122). Cu toate acestea, conform rapoartelor ANFP privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici, rata raportării către ANFP este destul de scăzută*123). În cazul personalului contractual sau al personalului angajat de entităţile contractante*124) nu există însă nicio obligaţie de raportare şi nicio instituţie care să gestioneze un mecanism de coordonare, prin urmare datele ar putea fi mai dificil de obţinut. *122) Conform art. 401, 458, 459 şi 551 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să elaboreze anual planul de perfecţionare profesională atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru personalul contractual, inclusiv estimări ale costurilor şi identificarea resurselor necesare în bugetele proprii. Cu toate acestea, există obligaţia de a comunica aceste planuri Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici doar pentru funcţionarii publici. ANFP centralizează nevoile de instruire a funcţionarilor publici şi le pune la dispoziţia Institutului Naţional de Administraţie şi a altor furnizori de formare şi perfecţionare profesională. *123) Conform informaţiilor din rapoartele anuale ale ANFP privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici, ratele de respondenţa au fost de 6,99% în 2017, 5,15% în 2018, 3,82% în 2019, 3,64% în 2020 şi 33,4% în 2021, http://www.anfp.gov.ro/conţinut/Rapoarte_formarea_profesionala_2012prezent *124) În sensul Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale O sursă importantă de date în cazul personalului contractual ar putea fi Institutul Naţional de Administraţie (INA) care organizează programele de pregătire, formare şi perfecţionare profesională inclusiv pentru această categorie de personal. Cu toate acestea, complexitatea în colectarea datelor este amplificată de faptul că pentru personalul contractual, atât cel cu funcţie contractuală de execuţie, cât şi cel cu funcţie de conducere, programele de pregătire, formare şi perfecţionare profesională pot fi organizate şi de alţi furnizori de formare în afară de INA. O altă categorie importantă de personal pentru care nu s-a realizat o centralizare a datelor este reprezentată de persoanele fizice sau angajaţi ai furnizorilor de servicii de achiziţie de drept privat care oferă autorităţilor şi entităţilor contractante astfel de activităţi de achiziţie auxiliare*125) pe piaţă. În general aceşti specialişti sunt încadraţi în ocupaţia de Expert achiziţii publice, conform Codului Clasificării Ocupaţiilor din România (COR)*126), prin urmare datele ar putea fi obţinute de la Ministerul Muncii şi/sau de la Ministerul Educaţiei pe baza certificatelor de absolvire pentru ocupaţia de Expert Achiziţii Publice emise de aceste instituţii. *125) Definite conform art. 3, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 98/2016 şi art. 3, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 99/2016. *126) Ordinul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1832/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere) Pentru toate categoriile de personal enumerate anterior, au fost create premisele pentru asigurarea unei abordări unitare a profesionalizării şi mobilităţii profesionale în domeniul achiziţiilor publice, prin revizuirea în anul 2021 a Standardului Ocupaţional pentru ocupaţia Expert achiziţii publice*127) care are la bază Cadrul de Competenţe pentru funcţia de Consilier Achiziţii Publice*128). Cu toate acestea, reîncadrarea acestei ocupaţii nu a fost reflectată la nivelul legislaţiei*129) privind COR până la începutul anului 2022. *127) Prin Decizia nr. 358/12.08.2021 a Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC), http://intern.anc.edu.ro/standarde/SO_2014_prezent/management/uploads/1629132501.pdf *128) Disponibile pe site-ul ANAP, http://anap.gov.ro/web/rezultate-sipoca-625/ *129) Ordinul nr. 38/82/2022 din 11 ianuarie 2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011: "se mută ocupaţia expert achiziţii publice din grupa de bază 2149 Ingineri şi asimilaţi neclasificaţi în grupele de bază anterioare în grupa de bază 2421 Analişti de management şi organizare la codul 242116 (publicat în Monitorul Oficial nr. 141 din 11 februarie 2022). c) ANAP nu are funcţiile legale necesare pentru a putea implementa politicile în domeniul profesionalizării în domeniul achiziţiilor publice Pentru planificarea şi implementarea măsurilor de profesionalizare propuse ANAP trebuie să colaboreze cu multiple entităţi implicate în prezent de definirea şi/sau implementarea politicilor şi regulilor, atât în materie de formare pentru administraţia publică, cât şi din sistemul naţional de educaţie şi de formare profesională a adulţilor, precum: ● instituţii cu competenţe generale de reglementare, în special Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Educaţiei; ● ministerele de linie, în special Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), MS , Ministerul Finanţelor (MF); ● instituţii cu competenţe specifice de reglementare, monitorizare şi/sau control - Secretariatul General al Guvernului (SGG), Cancelaria Prim-Ministrului (CPM), ANI, ANFP, Consiliul Naţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Administraţia Publică*130), ANC(ANC), Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), ADR (ADR), CNSC, Consiliul Concurenţei (CC), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Curtea de Conturi a României (CCR), AA; *130) Constituit în baza Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor - republicată, cu modificările şi completările ulterioare ● ONAC şi alte UCA centrale şi locale, după caz; ● furnizori publici de formare - instituţiile de formare care funcţionează pe lângă/în subordinea/în coordonarea ministerelor de linie şi altor autorităţii de reglementare; instituţii de învăţământ superior acreditate; ● furnizori privaţi de formare, acreditaţi sau autorizaţi în condiţiile legii - instituţii de învăţământ superior acreditate şi furnizori de formare continuă autorizaţi; ● reprezentanţi şi forme asociative ale autorităţilor/entităţilor contractante, societăţii civile, mediului academic şi operatorilor economici; asociaţii profesionale, experţi şi specialişti în domeniul achiziţiilor publice şi alte domenii relevante. În prezent ANAP nu dispune de toate funcţiile legale pentru asigurarea colaborării şi schimbului de date cu toate instituţiile publice relevante necesare pentru luarea deciziilor în ceea ce priveşte implementarea politicii de profesionalizare în domeniul achiziţiilor publice. d) Implementarea şi aprobarea cadrelor de competenţe este un proces complex şi consumator de timp, mai ales având în vedere procesul de reformă aflat în curs de desfăşurare a managementului resurselor umane la nivel guvernamental Cadrele de competenţe pentru cele două funcţii publice de execuţie introduse de Codul administrativ, Consilier Achiziţii Publice (pentru personalul din autorităţile contractante) şi Consilier Sistem Achiziţii Publice (pentru personalul ANAP) au fost publicate de ANAP pe site-ul propriu, fiind supuse consultării publice*131) din luna august 2020 până în luna septembrie 2020. Până la momentul elaborării prezentei Strategii aceste documente nu fuseseră încă aprobate la nivel guvernamental întrucât procesul administrativ este destul de complex şi îndelungat. *131) http://anap.gov.ro/web/anap-lansează-in-consultare-publica-cadrele-de-competente-aferente-funcţiilor-de- consilier-achiziţii-publice-si-consilier-sistem-achiziţii-publice/ Lipsa unui cadru de competenţe pentru manageri este de asemenea o problemă care se datorează unei limitări legislative, respectiv faptului că în forma actuală Codul administrativ nu include o funcţie publică de conducere în domeniul achiziţiilor publice, ci doar cea de execuţie. În plus, la momentul revizuirii cadrelor de competenţe şi a standardului ocupaţional, Comisia Europeană a recomandat*132) de asemenea dezvoltarea unui cadru de competenţe pentru funcţia managerială de achiziţii publice, astfel încât să se realizeze o mai bună aliniere a instrumentelor dezvoltate la nivel naţional cu cadrul de competenţe şi instrumentele ProcurCompEU. *132) Comisia Europeană, Rapoarte aferente studiilor de caz de implementare a ProcurCompEU, ProcurCompEU - Raport de implementare în România, https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public- buyers/professionalisation-public-buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement- professionals_en e) Furnizorii privaţi de formare acreditaţi în prezent pe vechiul standard ocupaţional nu pot sau nu doresc să ofere instruire privind noul standard parţial din cauza unor probleme de reglementare Standardul ocupaţional pentru ocupaţia de Expert achiziţii publice a fost revizuit de ANAP cu suportul Băncii Mondiale, fiind aprobat*133) de anc în luna august 2021. Acesta reprezintă unul dintre demersurile întreprinse pentru continuarea profesionalizării personalului cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice, OS prevăzut în cadrul anterioarei Strategii naţionale în domeniul achiziţiilor publice. *133) Decizia nr. 358/12.08.2021 a Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC) Noul standard a fost aliniat Cadrului de competenţe european pentru profesioniştii în domeniul achiziţiilor publice - ProcurCompEU*134) adoptat de Comisia Europeană în 2020 şi reflectă competenţe necesare legislaţiei naţionale în materie de achiziţii publice. Standardul a fost conceput să fie aplicabil personalului cu atribuţii în derularea achiziţiilor publice din cadrul autorităţilor/entităţilor contractante, dar şi operatorilor economici implicaţi în procesul achiziţii şi persoanelor care doresc să îşi dezvolte cariera şi competenţele în acest domeniu. *134) ProcurCompEU - Cadrul european de competenţe pentru profesioniştii din domeniul achiziţiilor publice, https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public-buyers/professionalisation-public- buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement-professionals_ro Prin urmare, acest demers are un impact şi asupra furnizorilor privaţi de formare, inclusiv asupra persoanelor care doresc să obţină o astfel de certificare prin intermediul acestora. Cu toate acestea, reîncadrarea acestei ocupaţii a fost reflectată la nivelul Codului COR*135) în luna februarie 2022, astfel că de la momentul publicării noului standard şi până la reîncadrarea în codul COR a ocupaţiei, ceea ce a coincis cu elaborarea prezentei Strategii, a durat jumătate de an. *135) Prin Ordinul nr. 38/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 - Publicat în Monitorul Oficial 141 din 11.02.2022 De la introducerea, în luna august 2021, a noului standard ocupaţional până în luna septembrie 2022, la nivel naţional au existat doar patru furnizori de formare autorizaţi în baza standardului ocupaţional revizuit. În anul 2021, programele de formare în domeniul achiziţiilor publice au fost în continuare organizate pe baza standardului ocupaţional iniţial. Astfel, în anul 2021 au fost eliberate 3585 de certificate de absolvire pentru absolvenţii programelor de formare în domeniul achiziţiilor publice autorizate în baza standardului ocupaţional iniţial şi nu a fost eliberat niciun certificat de absolvire în baza standardului ocupaţional revizuit. Prin urmare, lipsa acreditărilor în baza noului standard s-ar putea datora în primul rând acestei decalări, întrucât din punct de vedere administrativ procedura de acreditare nu s-a modificat. În continuare, după modificările reflectate la nivelul codului COR, cel mai probabil obstacolele pentru aceşti furnizori privaţi de formare ar putea fi şi de altă natură, cum ar fi spre exemplu considerente de cost şi de timp pentru gestionarea unui astfel de curs aferent Planului şi Programei de pregătire care au fost modificate în mod considerabil*136) faţă de vechiul standard. *136) Noul Standard Ocupaţional prevede un număr de 720 de ore de pregătire teoretică şi practică aferente celor 8 module şi 30 de competenţe, în timp ce în baza vechiului standard acreditarea se putea obţine în doar câteva zile (durata cursurilor disponibile pe piaţă variază), cu dobândirea certificatului de absolvire pentru 11 unităţi de competenţă, http://intern.anc.edu.ro/standarde/SO_2014 prezent/management/uploads/1629132501.pdf Astfel, este posibil ca unii furnizori de formare să considere că introducerea acestui tip de curs în oferta lor conform noii programe de formare ar creşte destul de mult costurile pentru gestionarea cursului şi, implicit, a preţurilor finale practicate, ceea ce ar putea duce la scăderea bruscă a cererii pentru astfel de cursuri. În plus, există o disproporţie în ceea ce priveşte nivelul de reglementare pentru furnizorii privaţi care oferă servicii de formare funcţionarilor publici şi cei care oferă astfel de servicii pe piaţa formării profesionale a adulţilor. HG nr.1066/2008*137) pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcţionarilor publici este în prezent în curs de revizuire, dar modificările probabile nu sunt încă clare. În versiunea actuală, acest act nu impune criterii de calitate furnizorilor care oferă servicii de formare funcţionarilor publici. Prin contrast, O.G. nr. 129/2000*138) privind formarea profesională a adulţilor impune foarte multă rigoare pentru furnizorii de formare prin anumite standarde de calitate şi are asociat un nivel de birocraţie destul de ridicat. *137) H.G. nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare *138) O.G. nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificări şi completările ulterioare Prin urmare, pentru furnizorii privaţi care oferă servicii de formare sectorului public intrarea pe piaţă este destul de facilă, pentru că cerinţele pentru aceste persoane juridice şi formatorii angajaţi sunt minime. Aceşti furnizori au posibilitatea fie de a utiliza calea acreditării conform legislaţiei în domeniul formării profesionale a adulţilor (i.e. O.G. nr. 129/2000), fie de a aplica prevederile H.G. nr. 1066/2008 care reglementează destul de puţin întregul proces. În schimb, pentru furnizorii privaţi de formare care ar dori să ofere cursuri conform noului standard ocupaţional revizuit, intrarea pe piaţă este mult mai dificilă pentru că trebuie să se conformeze unui set mult mai mare de cerinţe, după cum prevede O.G. nr. 129/2000, cum ar fi, printre altele, demonstrarea faptului că au contracte cu formatori acreditaţi, acces la resurse umane, spaţii, facilităţi şi echipament pentru training, plata taxelor de autorizare, autorizarea la nivelul comisiilor judeţene pentru orice tip de program de formare. Prin urmare procesul de formare este foarte bine reglementat. f) Universităţile au manifestat până acum puţin interes în furnizarea de cursuri postuniversitare în domeniul achiziţiilor publice Spre deosebire de furnizorii privaţi de formare care până la momentul adoptării noului Standard Ocupaţional pentru Expert achiziţii publice erau destul de activi pe piaţa cursurilor de formare în domeniul achiziţiilor publice, mediul universitar a manifestat de la bun început destul de puţin interes în includerea de programe post-universitare în domeniul achiziţiilor publice în oferta lor educaţională. Unul dintre motive ar putea fi faptul că universităţile îşi adaptează oferta educaţională în funcţie de cererea pieţei pentru astfel de programe, iar domeniul achiziţiilor publice ar putea să nu fie atât de atractiv pentru studenţi. Un alt motiv ar putea fi faptul că nu există o conştientizare la nivel de leadership universitar a oportunităţilor pe care un program universitar în domeniul achiziţiilor publice le-ar putea aduce. Până acum nu s-a realizat nicio analiză de piaţă care să ofere informaţii concrete care să convingă conducerea acestor instituţii de utilitatea introducerii unui astfel de program. La momentul elaborării acestei Strategii, în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS)*139) existau doar două instituţii de învăţământ superior*140) care aveau incluse achiziţiile publice ca şi calificare de sine stătătoare în cadrul programelor de master (nivelul 7 CNC/EQF). Cu toate acestea, conform datelor disponibile în RNCIS, nu există universităţi care să urmeze întocmai planul şi programa de formare aferentă vechiului standard ocupaţional şi nici a celui actual. *139) Autoritatea Naţională pentru Calificări, Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior, http://www.anc.edu.ro/registrul-naţional-al-calificărilor-din-învăţământul-superior-rncis/, data accesării: 3 februarie 2022 *140) Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureş (1 program de master - Achiziţii publice) şi Universitatea din Bucureşti (2 programe de master - Achiziţii publice, concesiuni, parteneriat public-privat şi Managementul achiziţiilor publice) Alte câteva universităţi au ales să includă achiziţiile publice doar ca simpla disciplină în cadrul unor alte programe de studiu post-universitar cum ar fi auditul şi managementul financiar al fondurilor europene sau evaluare şi administrare imobiliară, adaptându-şi oferta educaţională cel mai probabil în funcţie de cererea existentă pentru astfel de programe la momentul actual. g) Noul proces de formare şi dezvoltare profesională pentru practicienii din domeniul achiziţiilor publice (formarea iniţială şi actualizarea anuală a competenţelor), inclusiv finanţarea acestuia, ar putea reprezenta o provocare în contextul cadrului actual de reglementare Conform legislaţiei în domeniul formării profesionale a funcţionarilor publici*141), autorităţile contractante trebuie să prevadă sume în bugetul propriu pentru participarea acestei categorii de personal la programele de formare profesională organizate de INA sau de alţi furnizori de formare profesională, însă de cele mai multe ori aceste rezerve bugetare sunt fie insuficiente, fie inexistente*142). *141) Art. 14, alin. (1) din H.G. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcţionarilor publici *142) ANFP, Proiect SIPOCA 136 - Dezvoltarea unui sistem de management unitar al resurselor umane din administraţia publică, Studiul privind cadrul legal si instituţional existent în domeniul resurselor umane http://www.anfp.gov.ro/RZ Doc/2021/Proiecte/SIPOCA%20136/Output-uri/1.1%20Diagnostic%20revizuit3%20clean.pdf În anumite condiţii, unele sume ar trebui suportate integral de autoritatea contractantă, respectiv atunci când programele de formare sunt urmate la iniţiativa ori în interesul autorităţii contractante în domeniile care se regăsesc în planul de perfecţionare anual. În alte situaţii, funcţionarii publici pot plăti parţial sau integral pentru aceste cursuri, dacă sunt urmate din iniţiativă proprie cu acordul autorităţii contractante, iar domeniile de studiu nu se regăsesc în planul anual de perfecţionare. În oricare dintre aceste situaţii, resursele financiare ale autorităţilor contractante sunt adesea insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor de formare, astfel că fie planurile de anuale de perfecţionare care se trimit la ANFP nu conţin nevoile reale ale funcţionarilor publici, fie autorităţile contractante aleg să nu mai raporteze către ANFP, deşi ANFP realizează centralizarea informaţiilor cu privire la domenii prioritare de formare. Autorităţile contractante vor fi astfel puse în faţa faptului de a asigura sumele necesare atât pentru formarea iniţială a funcţionarilor publici care ar trebui să se alinieze cu conţinutul Programei de pregătire aferente Standardului ocupaţional revizuit, cât şi formarea şi perfecţionarea continuă pentru fiecare funcţionar public care este obligatoriu a se realiza o dată la doi ani*143). *143) Conform art. 458 din Ordonanţă de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare h) Poziţia juridică este foarte complexă şi va trebui să fie atent cartografiată înainte de a propune orice posibile modificări Cartografierea legislaţiei incidente prezintă provocări specifice întrucât reformele din domeniul profesionalizării şi cele din alte sectoare publice sunt interdependenţe. În plus, este nevoie de armonizarea cu politicile publice mai ample ale administraţiei publice şi există multiple entităţi la nivel naţional cu responsabilităţi în definirea şi implementarea politicilor în materie de educaţie, formare profesională şi de dezvoltare a carierei. Procesul de profesionalizare în domeniul achiziţiilor publice se află de-abia la început în România, astfel încât aceste provocări sunt amplificate de faptul că grupurile-ţintă de personal nu sunt clar identificate, cadrele de competenţe elaborate nu au fost încă adoptate în mod formal la nivel guvernamental, iar programa de pregătire aferentă standardului ocupaţional revizuit nu este încă utilizată de furnizorii de formare din diferite motive. În plus, instituţii diferite răspund de politicile de resurse umane privind funcţionarii publici şi personalul contractual*144), iar fişele de post, cerinţele de angajare şi salariile diferă încă de la instituţie la instituţie pentru posturi similare*145). *144) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi ANFP răspund de politicile pentru funcţionarii publici, iar Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale răspunde de politicile privind personalul contractual *145) 2021, Banca Mondială, Raport privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice (elaborat de către Banca Mondială în cadrul proiectului SIPOCA 625 - "Sprijin în implementarea Strategiei Naţionale în domeniul Achiziţiilor Publice prin consolidarea capacităţii administrative a ANAP şi a autorităţilor contractante"), p 109, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf. În acest context, cartografierea legislaţiei aferente politicilor de recrutare, formare şi dezvoltare a carierei pentru personalul care are atribuţii în domeniul achiziţiilor publice necesită eforturi considerabile şi, ulterior, o monitorizare constantă pentru a surprinde şi a analiza impactul oricăror modificări apărute pe parcursul implementării programelor prevăzute în Planul de acţiune. i) În plus a fost identificată necesitatea profesionalizării în ceea ce priveşte sistemul de remedii din următoare considerente: ● Practica neunitară la nivelul instanţelor de judecată Înţelegerea diferită a normelor juridice în materia achiziţiilor publice conduce la o practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată. Recunoscând importanţa dialogului interinstituţional pentru asigurarea unei practici unitare în materia achiziţiilor publice, cadrul legal cuprinde prevederi specifice în sensul sprijinirii unei practici unitare. Astfel, potrivit prevederilor art. 62 şi 63 din Legea nr. 101/2016, membrii CNSC organizează întâlniri lunare pentru discutarea problemelor de drept care au condus la pronunţarea de soluţii diferite în cauze similare şi luarea de măsuri în vederea unificării practicii administrativ-jurisdicţionale. În plus, CNSC organizează semestrial seminarii cu judecători din cadrul instanţelor judecătoreşti şi specialişti din cadrul ANAP, precum şi cu experţi în materia achiziţiilor publice. Aceste ateliere au rolul de a asigura o înţelegere unitară a conceptelor din materia achiziţiilor publice şi de a contribui la evitarea situaţiilor în care sunt pronunţate soluţii diferite în cauze similare. Implementarea acestui mecanism a fost însă afectată de situaţia pandemică, când nu au mai putut fi organizate întâlnirile semestriale, iar dotările de ordin tehnic ale CNSC nu au permis organizarea acestor întâlniri în format online. Acest lucru a contribuit la perpetuarea situaţiilor de practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată, ceea ce se traduce prin vulnerabilitatea sistemului, dar şi prin încredere scăzută în funcţionarea sistemului şi creşterea numărului de contestaţii. ● Expertiză insuficientă la nivelul instanţelor de judecată Pe lângă practica neunitară în materia achiziţiilor publice, la nivelul instanţelor de judecată s-a constatat expertiza insuficientă în rândul judecătorilor mai ales cu privire la aspectele tehnice contestate în dosare, precum şi numărul limitat de complete de judecată cu expertiză în soluţionarea dosarelor de achiziţii publice. Ambele probleme identificate impactează consistenţa soluţiilor pronunţate, precum şi termenele de soluţionare a contestaţiilor/acţiunilor promovate împotriva deciziilor pronunţate de CNSC (i.e., mult peste media de 20 de zile pe care le are la dispoziţie CNSC în acest sens). Acest lucru afectează în mod negativ încrederea operatorilor economici în sistemul de remedii, precum şi calitatea actului jurisdicţional. 4.7. Definirea problemelor privind monitorizarea, supervizarea şi controlul Un sistem de achiziţii publice eficient, orientat către rezultate, necesită monitorizare şi supervizare strategică, bazate pe analize de performanţă actualizate. Digitalizarea din ce în ce mai mare a sistemelor de achiziţii publice reprezintă o oportunitate reală de a oferi decidenţilor elementele de care au nevoie pentru identifica şi elimina eventualele blocaje în funcţionarea sistemului de achiziţii publice, stabilirea priorităţilor şi formularea politicii în domeniu. Sistemele de achiziţii electronice ar trebui să producă date de bună calitate, dar şi mai important, care pot oferi o modalitate de detectare a neregulilor. Mai mult, accesul la datele privind achiziţiile publice poate facilita dialogul cu societatea civilă şi poate contribui la combaterea fraudei şi corupţiei. SNAP din 2015 a creat bazele monitorizării şi supervizării strategice prin introducerea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea eficienţei sistemului de achiziţii publice şi a funcţiei de supervizare ca funcţie-cheie pentru evaluarea performanţei sistemului de achiziţii publice, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul autorităţilor contractante. Totodată, în anul 2015 a fost înfiinţat CIAP al cărui rol este, printre altele, să asigure coordonarea strategică a politicilor în domeniul achiziţiilor publice. Acesta a fost reconfirmat în 2021 prin Decizia Prim Ministrului nr. 312/18.05.2021, cu rol de a asigura coordonarea şi coerenţa procesului de implementare a reformelor în domeniul achiziţiilor publice, în acord cu măsurile strategice naţionale. Atribuţiile Comitetului au fost ulterior extinse asupra implementării PNRR. Totodată, Comisia Europeană solicită statelor membre să instituie mecanisme eficiente de monitorizare a pieţei achiziţiilor publice, aceasta fiind una dintre condiţiile favorizante pentru noua perioadă de programare 2021-2027. Măsurile pentru implementarea mecanismelor de monitorizare prevăzute de Regulamentul 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize, au fost deja iniţiate de ANAP prin dezvoltarea unui sistem de analiză şi vizualizare a datelor colectate prin SEAP şi de către CNSC. Mecanismul de monitorizare a fost conceput pentru a sprijini funcţia de monitorizare a ANAP şi a facilita îndeplinirea obligaţiilor de raportare conform Directivelor europene. Prin dezvoltarea unui sistem eficient de analiza a datelor cu privire la procesele de achiziţii publice, inclusiv contestaţii, mecanismul de monitorizare este un instrument strategic util care poate contribui la eficientizarea sistemului de achiziţii publice precum şi pentru promovarea şi stimularea performanţei autorităţilor şi entităţilor contractante. Nu în ultimul rând, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede reformarea sistemului naţional de achiziţii prin eficientizarea procesului de achiziţii şi facilitarea accesului la date prin digitalizarea procesului de achiziţii publice şi interconectarea sistemului electronic pentru achiziţii publice cu alte sisteme informatice operate şi administrate de instituţii ce deţin date şi informaţii relevante pentru desfăşurarea procesului de achiziţii publice. Guvernul României a înregistrat progrese în implementarea mai multor aspecte ale Strategiei naţionale privind achiziţiile publice de la aprobarea acesteia prin H.G. nr. 901/2015. Astfel, 67,5% din 1086 de autorităţi contractante şi 51% din 1444 de operatori economici care au răspuns unui sondaj lansat în aprilie 2020*146) au declarat că, în general, sistemul de achiziţii publice s-a îmbunătăţit în urma adoptării noii legislaţii privind achiziţiile publice în 2016. *146) Rezultatele sondajului se regăsesc în Raportul privind evaluarea general a sistemului de achiziţii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, secţiunea Proiecte UE. Sistemul PREVENT operat de ANI pentru identificarea în timp real a potenţialelor conflicte de interese şi introducerea noului sistemul electronic al achiziţiilor publice au fost, de asemenea, considerate ca fiind rezultate pozitive. Funcţia de monitorizare a fost totodată dezvoltată prin implementarea unui sistem de indicatori de performanţă pentru evaluarea eficienţei sistemului de achiziţii publice şi realizarea de analize statistice în conformitate cu nevoile diferitelor structuri din cadrul ANAP. Ghiduri cu privire la controlul intern managerial şi control financiar preventiv în achiziţiile publice au fost elaborate şi sunt disponibile în ghidul online (www.achizitiipublice.gov.ro), lansat de ANAP în 2016. Au fost elaborate Ghiduri privind implementarea standardelor de control intern managerial pentru trei categorii de autorităţi contractante (mici, mijlocii, mari), un Îndrumar privind consolidarea controlului financiar preventiv propriu în domeniul achiziţiilor publice şi un altul cu privire la conflictul de interese în achiziţii publice.*147) Conform sondajului din aprilie 2020*148), aproximativ 60% dintre autorităţile contractante au dezvoltat proceduri interne pentru planificarea achiziţiilor, inclusiv gestionarea contractelor, iar 72,6% dintre respondenţi au afirmat că nu au solicitat niciodată îndrumări privind utilizarea standardelor specifice achiziţiilor publice. *147) Ghidul achiziţiilor publice, https://www.achizitiipublice.gov.ro/matrix. *148) Rezultatele sondajului se regăsesc în Raportul privind evaluarea general a sistemului de achiziţii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, secţiunea Proiecte UE. În ciuda acestor progrese, noua abordare în exercitarea controlului financiar preventiv în domeniul achiziţiilor publice, rezultată urmare a implementării măsurilor Strategie naţionale din domeniului achiziţiilor publice din 2015, este percepută de 69% dintre autorităţile contractante care au răspuns sondajului din aprilie 2020*149) ca neducând la o îmbunătăţire semnificativă a rezultatelor achiziţiilor. Totodată, mecanismul de control ex ante a suferit modificări multiple de la adoptarea Strategiei naţionale în 2015, Raportul de ţară din 2020 privind România remarcând nevoia de stabilitate şi predictibilitate a cadrului legislativ specific achiziţiilor publice, inclusiv cu privire la controlul ex ante. Activitatea de supervizare a performanţei sistemului de achiziţii publice este încă în fază incipientă, primele acţiuni tematice fiind desfăşurate în 2019. Deşi funcţia de supervizare a avut un debut timid, iniţiativele luate până în prezent oferă baza pentru continuarea dezvoltării acestei funcţii. *149) Idem. În continuare sunt identificate principalele probleme cu privire la funcţiile de monitorizare, supervizare şi control care justifică elaborarea prezentei strategii: a) În prezent, datele cu privire la procesele de achiziţii publice gestionate de autorităţile/entităţile contractante se regăsesc în SEAP (informaţii cu privire la lansarea, derularea procedurii şi atribuirea contractului), la nivelul CNSC (informaţii privind contestaţiile şi rezultatul acestora) şi la nivelul autorităţilor contractante (informaţii privind planificarea proceselor de achiziţii şi implementarea contractului). Schimbul de date între instituţiile responsabile, respectiv ADR, ANAP, CNSC se realizează în baza unor protocoale semnate între acestea. Dezvoltarea unui cadru strategic care să identifice părţile interesate, rolurile şi responsabilităţile acestora, aspectele de comunicare şi raportare, fluxurile de lucru, inclusiv privind accesul direct la seturile de date, va permite o mai bună gestionare a datelor privind achiziţiile publice şi va facilita supervizarea strategică a sistemului de achiziţii publice. b) Rezultatele privind performanţa sistemului de achiziţii publice din România publicate de Comisia Europeană nu sunt confirmate de analizele de date efectuate în baza datelor din SEAP. Conform situaţiei prezentate de către Comisia Europeană,*150) performanţa generală a sistemului naţional de achiziţii publice este în mare parte nesatisfăcătoare, analiza indicatorilor fiind realizată în baza datelor din TED. Cu toate acestea, analizele de date realizate de ANAP au relevat diferenţe faţă de cele publicate de Comisia Europeană. Aceste diferenţe necesită verificări suplimentare privind preluarea datelor din SEAP în TED astfel încât să se asigure concordanţă între analizele efectuate la nivel naţional faţă de cele publicate de Comisia Europeană. Totodată, analizele realizate de ANAP evaluează performanţa generală a sistemului de achiziţii publice indiferent de pragurile valorice,*151) situaţie în care seturile de date sunt mai cuprinzătoare decât cele publicate de Comisia Europeană. *150) Single Market Scoreboard https://single-market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en *151) Sunt incluse în analize atât procedurile de achiziţii publice ce au valori estimate sub pragul de transmitere la JOUE cât şi procedurile de achiziţie publică ce au valori estimate peste pragul de transmitere la JOUE, acestea din urmă regăsindu-se în TED. c) Lipsa unui mecanism complex de monitorizare şi raportare a pieţei achiziţiilor publice care să corespundă cerinţelor condiţiei favorizante aferente cadrului financiar 2021-2027 şi cerinţelor de raportare în baza în baza art. 83 şi 84 (ale Directivelor 24 şi 25 din 2014). Conform Directivelor europene, fiecare stat membru trebuie să raporteze Comisiei Europene aspecte privind funcţionarea sistemului de achiziţii publice la fiecare trei ani. Ultimul exerciţiu de raportare a fost derulat în aprilie 2021 şi a presupus un efort semnificativ din partea ANAP pentru colectarea şi procesarea datelor solicitate de Comisia Europeană prin formularul de raportare pus la dispoziţie tuturor statelor membre. Dacă o bună parte a datelor pot fi colectate din SEAP sau alte baze de date disponibile, cum este cea gestionată de CNSC cu privire la contestaţii, alte date şi informaţii necesare nu sunt disponibile într-un mod structurat la nivelul celorlalte instituţii implicate sau vizate de acest proces, fiind necesară atât colectarea, cât şi analiza şi structurarea acestora pentru a răspunde cerinţelor de raportare. Interoperabilitatea sistemelor informatice ale instituţiilor din cadrul sistemului de achiziţii publice ar facilita colectarea şi verificarea datelor, în vreme ce dezvoltarea unor formulare standard de colectare a datelor, acolo unde acestea nu sunt disponibile, inclusiv a unui mecanism de raportare regulată, sunt esenţiale pentru a facilita procesul de raportare către Comisia Europeană. d) Lipsa evaluării eficienţei sistemului de control intern. Noua abordare în exercitarea controlului financiar preventiv introdusă urmare a adoptării strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice din 2015 este percepută ca ineficientă de 69% dintre autorităţile contractante care au răspuns sondajului lansat în aprilie 2020*152). O evaluare a modului în care activitatea de control financiar preventiv care vizează achiziţiile publice este realizată în practică este necesară pentru a stabili eventualele măsuri pentru ca acesta să devină un sprijin real pentru autorităţile contractante. *152) Rezultatele sondajului se regăsesc în Raportul privind evaluarea general a sistemului de achiziţii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, secţiunea Proiecte UE. e) Necesitatea evaluării eficienţei controlului extern ex-ante efectuat de ANAP. Trecerea în 2019 către controlul ex ante voluntar a creat provocări într-un sistem conceput în jurul controlului ex ante obligatoriu, astfel încât introducerea în februarie 2020 a unei abordări bazate pe o evaluare de risc a fost binevenită. Cu toate acestea, controlul ex ante este perceput diferit de diferite categorii de autorităţi contractante, fiind în general apreciat de autorităţile contractante ca fiind un mecanism care le acordă încredere prin confirmarea deciziilor pe care le iau pe parcursul derulării procesului de achiziţie publică. Având în vedere rolul cheie al ANAP în procesul de profesionalizare a funcţiei de achiziţii publice, o evaluare a beneficiilor controlului ex ante, inclusiv cum poate contribui în mod eficient la dezvoltarea capacităţii autorităţilor contractante şi responsabilizării acestora, este esenţială pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a acestei funcţii în contextul larg al obiectivelor de profesionalizare avute în vedere în cadrul prezentei Strategii. f) Datele care rezultă din controlul ex post sau audit cu privire la achiziţiile publice, inclusiv cele finanţate din fonduri europene, sunt insuficient exploatate în procesul de analiză a performanţei sistemului de achiziţii publice sau în cadrul unui sector de activitate. În ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor europene, conform raportului de activitate al Curţii de Conturi pentru anul 2019*153), aproximativ 52% din valoarea neregulilor constatate reprezintă corecţii financiare aplicate ca urmare a nerespectării legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. Valoarea acestui indicator a crescut, în cursul anului 2020 la aproximativ 70%*154). Colectarea şi analiza datelor specifice pot oferi informaţii cu privire la performanţa generală a autorităţilor contractante şi eficienţa sistemului de control intern sau al celui ex ante, şi se pot traduce în ghiduri şi îndrumări, inclusiv programe de instruire pentru autorităţi contractante. *153) Sinteza Raportului public pe anul 2019 al Curţii de Conturi. *154) Raportul Curţii de Conturi 2020 https://www.curteadeconturi.ro/uploads/c9bdc530/8abe592f/2f119ca1/a351d4ab/af97b450/d3f35915/66802bf0/05a372b4/Raport_de_activitate_pe_anul_2020.pdf g) Lipsa unor reglementări clare privind responsabilitatea personală şi instituţională. Există o reticenţă din partea funcţionarilor publici în luarea unor decizii pentru că există temerea că în cazul unui eşec organele de control, de audit şi cele de aplicare a legii nu vor face distincţie între erorile de judecată oneste, neglijenţa gravă şi chiar fraudă. Există percepţia că indivizii, chiar şi funcţionarii relativ începători, pot fi consideraţi responsabili pentru acţiuni de rutină întreprinse în numele instituţiilor lor. De asemenea, nu este clar cum se corelează formele de răspundere cu încălcările constatate în practică. Doar 15% din 1086 de autorităţi contractante chestionate*155) au declarat că păstrează înregistrări privind performanţele economice pentru fiecare contract. Acest lucru are un impact negativ asupra mecanismului de excludere a unor companii din procedurile de achiziţii publice pe baza performanţelor nesatisfăcătoare în contractele publice anterioare. De asemenea, unele autorităţi contractante sunt reticente să publice informaţii despre performanţele nesatisfăcătoare ale operatorilor economici de teama acţiunilor legale ale acestor operatori. Cu toate acestea, 97% dintre autorităţile contractante chestionate*156) spun că au exclus sau descalificat ofertanţi în cadrul procedurii de atribuire din cauza neexecutării sau a executării defectuoase în trecut. Este aşadar necesară o analiză a legislaţiei şi a practicilor existente privind responsabilitatea personală şi instituţională în sistemul de achiziţii publice, cu scopul de a clarifica cadrul legal, de a-l face mai predictibil şi de a elabora şi disemina îndrumări clare tuturor celor implicaţi. *155) Rezultatele sondajului se regăsesc în Raportul privind evaluarea general a sistemului de achiziţii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, secţiunea Proiecte UE. *156) Idem. h) Colaborare inter-instituţională deficitară. Acest lucru împiedică ANAP să colecteze în mod eficient informaţii legate de soluţionarea litigiilor în materie de achiziţii publice de la nivelul tribunalelor şi a Curţilor de Apel. Dacă la nivelul CNSC colectarea şi diseminarea informaţiilor legate de contestaţiile primite pe parcursul unui an calendaristic se realizează în condiţii de maximă eficienţă şi rigurozitate, nu aceeaşi concluzie se poate desprinde în ceea ce priveşte practica în materia achiziţiilor publice de la nivelul instanţelor de judecată. Deşi Legea nr. 101/2016 stabileşte obligaţia de raportare a Curţilor de apel către ANAP, nu există o obligaţie similară stabilită în sarcina tribunalelor atunci când acestea sunt instanţele sesizate în primă fază cu soluţionarea contestaţiilor. Mai mult, în ciuda prevederilor ce privesc obligaţia de raportare în sarcina Curţilor de Apel, în practică acest lucru nu se întâmplă, astfel că ANAP nu primeşte informaţiile necesare evaluării globale a modului în care funcţionează sistemul de remedii şi, prin urmare, nu poate stabili cu claritate şi certitudine direcţiile de urmat pentru rezolvarea problemelor identificate. Conform celor recomandate prin Raportul Băncii Mondiale privind evaluarea sistemului de achiziţii publice din România, o bună comunicare şi cooperare între instituţii va creşte încrederea în sistemul de achiziţii publice. Prin urmare, este necesar ca instituţiile implicate să comunice eficient pentru scopul transmiterii informaţiilor legate de rezultatul contestaţiilor, în vederea orientării şi dezvoltării capacităţii administrative. SECŢIUNEA 2 CONTINUAREA REFORMEI SISTEMULUI NAŢIONAL DE ACHIZIŢII PUBLICE 5. Obiective, programe şi rezultate Obiectivul general (OG) al Strategiei este: Promovarea utilizării achiziţiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la rezilienţa şi redresarea economică a României, inclusiv prin asigurarea beneficiilor sociale, de mediu şi inovatoare şi a accesului crescut al IMM-urilor la piaţa achiziţiilor publice. Obiectivele specifice (OS) OS 1 - Utilizarea achiziţiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice şi asigurarea beneficiilor sociale, de mediu şi de inovare OS 2 - Obţinerea de economii şi eficientizarea proceselor prin utilizarea achiziţiilor centralizate OS 3 - Consolidarea încrederii în sistemul de achiziţii publice din România prin creşterea transparenţei procesului de achiziţii publice OS 4 - Continuarea dezvoltării capacitaţii, capabilităţii şi integrităţii profesioniştilor în achiziţii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie OS 5 - Asigurarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de achiziţii publice prin utilizarea eficientă a datelor şi consolidarea funcţiilor de monitorizare, supervizare şi control În cadrul prezentului capitol sunt descrise rezultatele politicilor publice (outcomes) corespunzătoare obiectivelor specifice ale Strategiei. Rezultatele acţiunilor (outputs) sunt incluse în cadrul Planului de acţiune aferent Strategiei. 5.1. Achiziţii publice strategice În cadrul acestui subcapitol sunt prezentate programele, respectiv direcţiile de acţiune şi rezultatele aşteptate în urma implementării acestora care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific (OS 1): Utilizarea achiziţiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice şi asigurarea beneficiilor sociale, de mediu şi de inovare. 5.1.1. Programe (direcţii de acţiune) a) Asigurarea beneficiilor globale ale achiziţiilor publice strategice prin: A1. Înfiinţarea unui centru de competenţe în materie de achiziţii publice sustenabile şi de inovare în cadrul ANAP Pentru a promova funcţia strategică a achiziţiilor publice la nivelul sistemului naţional al achiziţiilor publice, ANAP trebuie să dobândească vizibilitate şi să promoveze cunoştinţe specifice privind achiziţiile publice sustenabile şi de inovare. La nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene există centre de competenţe sau centre de expertiză privind achiziţiile sustenabile (ecologice şi responsabile social) şi de inovare care au rolul de a instrui autorităţile/entităţile contractante, de a elabora documente suport şi a oferi îndrumare, precum şi de a organiza evenimente legate de promovarea bunelor practici şi premierea acestora. Având în vedere existenţa acestor iniţiative la nivel european în timpul Preşedinţiei Germaniei la Consiliul Uniunii Europene care a avut loc în anul 2020, s-au pus bazele unei reţele a centrelor europene de competenţe în materie de achiziţii sustenabile. Mai mult, în anul 2022 la nivelul Comisiei Europene, în cadrul grupului EXPP - Grupul de lucru al experţilor guvernamentali în materie de achiziţii publice, s-a format subgrupul Achiziţii Publice Sustenabile. Prin urmare, pentru a răspunde acestor tendinţe la nivel european, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice va fi înfiinţat un centru de competenţe în materie de achiziţii publice sustenabile şi de inovare. Atribuţiile centrului ar putea să vizeze în principal suportul operaţional şi coordonarea metodologică a autorităţilor/entităţilor contractante pe subiecte specifice, instruirea personalului cu responsabilităţi în domeniul achiziţiilor publice, facilitarea schimbului de bune practici prin organizarea de evenimente. Pentru operaţionalizarea centrului va fi angajat personal sau, după caz, va fi încadrat personal de la nivelul altor compartimente. Personalul nou angajat/încadrat va fi instruit în vederea dobândirii unor competenţe specifice achiziţiilor publice sustenabile şi de inovare. A2. Completarea Ghidului Online gestionat de către ANAP Pentru a sprijini activitatea centrului de competenţe şi implicit a autorităţilor/entităţilor contractante se va avea în vedere completarea Ghidului Online gestionat de către ANAP cu secţiuni dedicate achiziţiilor publice ecologice, responsabile social şi de inovare sau prin integrarea unor aspecte legate de aceste tipuri de achiziţii publice în secţiunile existente ale Ghidului Online. A3. Elaborarea şi implementarea unui program anual de conferinţe/seminarii cu implicarea mediului academic şi a mediului de afaceri Mai mult, pentru a structura şi îmbunătăţi activitatea de comunicare a ANAP în ceea ce priveşte achiziţiile strategice se va elabora şi implementa anual un program de conferinţe/seminarii pe sectoare de activitate şi/sau pe tipuri de achiziţii publice pentru a facilita schimbul de experienţă, pentru a disemina expertiza existentă la nivelul altor actori (precum universităţile sau organizaţiile neguvernamentale) şi pentru a premia cele mai bune practici. În ceea ce priveşte universităţile, se vor organiza anual conferinţe în care reprezentanţii acestora îşi vor putea prezenta rezultatele cercetării academice în domeniul achiziţiilor publice către personalul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, personalul autorităţilor/entităţilor contractante, operatorilor economici şi altor actori din sistemul naţional de achiziţii publice. A4. Oferirea de sprijin unităţilor de achiziţie centralizată în derularea de proceduri de achiziţii centralizate strategice în sectoare de interes La nivel european, unităţile pentru achiziţii centralizate reprezintă actori extrem de importanţi datorită volumului de achiziţii publice pe care îl gestionează şi impactului pe care îl au asupra pieţei. Prin urmare, ANAP va oferi sprijin specific către ONAC, către unităţile de achiziţii centralizate operaţionalizate la nivel local şi către unităţi care achiziţionează centralizat produse/servicii/lucrări în anumite sectoare de activitate, precum sectorul sănătăţii. În acest mod ANAP se va asigura că achiziţiile centralizate şi contractele de anvergură asigură beneficii sociale, de mediu şi de inovare ori de câte ori este posibil. Totodată, ANAP va asigura elaborarea unei secţiuni distincte în Ghidul Online care să fie dedicată achiziţiilor centralizate şi se va implica în diseminarea bunelor practici privind achiziţiile publice sustenabile şi de inovare identificate la nivelul unităţilor de achiziţii centralizate. A5. Continuarea implementării programului de instruire dezvoltat în cadrul proiectului SIPOCA 625 Instruirea şi dezvoltarea competenţelor este esenţială atât pentru personalul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi personalul unităţilor de achiziţii centralizate, cât şi pentru personalul cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice din cadrul celorlalte autorităţi/entităţi contractante. În acest context, ANAP şi partenerul său INA vor asigura continuarea implementării programelor de formare specializată şi de perfecţionare prevăzute în cadrul proiectului SIPOCA 625. În urma instruirii beneficiarii de formare vor putea genera beneficii sociale, de mediu şi de inovare prin intermediul procedurilor de achiziţii publice pe care le derulează. A6. Dezvoltarea şi implementarea unui ghid şi a unui modul de instruire adresat managementului ierarhic superior din cadrul autorităţilor contractante Prin proiectul SIPOCA 625 ANAP, cu sprijinul experţilor Băncii Mondiale, a elaborat cadrele de competenţe pentru funcţiile publice consilier achiziţii publice şi consilier sistem achiziţii publice. Acestea au fost verificate de către reprezentanţii Comisiei Europene care au concluzionat că sunt aliniate cadrului european de competenţe pentru profesioniştii în achiziţii publice. Cu toate acestea, Comisia Europeană a recomandat elaborarea unui cadru de competenţe pentru managerii compartimentelor de achiziţii publice (mai multe detalii despre acest subiect se găsesc în subcapitolul 5.4 din prezenta strategie). Pentru a dezvolta competenţe în rândul personalului de conducere din autorităţile/entităţile contractante cu privire la achiziţiile publice sustenabile şi de inovare se vor realiza îndrumări specifice pentru aceştia şi va fi dezvoltat un program de perfecţionare profesională care va viza în principal diseminarea politicii europene şi naţionale în domeniul achiziţiilor publice. Ca urmare a implementării acestei acţiuni, managerii compartimentelor de achiziţii publice din cadrul autorităţilor/entităţilor contractante vor sprijini personalul de execuţie în activitatea lor pentru a asigura beneficii sociale, de mediu şi de inovare prin intermediul achiziţiilor publice. Programul de perfecţionare profesională dedicat managementului ierarhic superior din cadrul autorităţilor contractante, care va conţine un modul de instruire cu privire la achiziţiile publice sustenabile şi de inovare, va fi dezvoltat la nivelul ANAP şi va fi organizat cu sprijinul universităţilor şi al INA. A7. Oferirea de sesiuni de formare instituţiilor şi organismelor cu atribuţii de verificare şi control în domeniul achiziţiilor publice pentru familiarizarea acestora cu conceptul de achiziţii publice realizate în mod strategic Instruirea specifică privind achiziţiile publice sustenabile şi de inovare va fi realizată inclusiv pentru instituţiile şi organismele cu atribuţii de verificare şi de control din cadrul sistemului naţional de achiziţii publice, precum Curtea de Conturi a României, Autoritatea de Audit sau Autorităţile de Management prevăzute în sistemul de management şi control al fondurilor europene, Ministerul Finanţelor - Serviciul de Inspecţie Fonduri Europene şi Compartimentele de verificare şi control achiziţii publice. Înţelegerea specificului acestor tipuri de achiziţii publice trebuie să existe la nivelul tuturor actorilor implicaţi în domeniu, de la reglementator până la autorităţile/entităţile contractante care implementează politicile şi prevederile legale în domeniul achiziţiilor publice şi până la instituţiile de control şi actorii din sistemul de remedii. A8. Realizarea unui sondaj pentru a identifica condiţiile/necesităţile care contribuie la realizarea de achiziţii publice strategice Pentru a identifica beneficiile sociale, de mediu şi de inovare care au fost obţinute prin intermediul achiziţiilor publice derulate de autorităţile/entităţile contractante, ANAP va aplica periodic un sondaj adresat autorităţilor/entităţilor contractante care au derulat proceduri de achiziţii publice care au inclus beneficii strategice şi operatorilor economici care au depus oferte la astfel de proceduri. ADR va facilita promovarea sondajului prin intermediul SEAP. În acest mod ANAP va evalua impactul strategic global al achiziţiilor publice şi va identifica exemple de bune practici pe care să le împărtăşească cu toate autorităţile contractante. Datele colectate prin intermediul acestui sondaj vor completa datele care vor fi colectate prin intermediul SEAP, după implementarea noilor formulare electronice, despre utilizarea criteriilor privind beneficiile sociale, de mediu şi de inovare în procedurile de achiziţie publică. A9. Crearea unui instrument/mecanism de evaluare şi raportare a impactului social al achiziţiilor strategice Colaborarea dintre ANAP şi universităţile sau institutele de cercetare din România se va concretiza inclusiv prin elaborarea unei metodologii pentru evaluarea impactului achiziţiilor publice sustenabile şi de inovare asupra calităţii vieţii cetăţenilor şi pentru realizarea unor astfel de evaluări. b) Asigurarea beneficiilor privind protecţia mediului prin: A10. Abrogarea Legii nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi Pentru a simplifica cadrul legislativ în domeniul achiziţiilor publice şi pentru a sprijini autorităţile/entităţile contractante în derularea de achiziţii publice ecologice, Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi se va abroga. A11. Modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice cu prevederi specifice achiziţiilor publice verzi În contextul abrogării Legii nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi, se vor modifica şi completa prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice cu prevederi care, pe de o parte să vină în sprijinul autorităţilor/entităţilor contractante şi care, pe de altă parte, să stimuleze atribuirea de contracte de achiziţii publice ecologice. A12. Elaborarea şi adoptarea Planului naţional de achiziţii ecologice Se va elabora şi adopta un Plan naţional de achiziţii ecologice prin care să stabilească ţinte multianuale în vederea realizării de achiziţii publice ecologice de către autorităţile/entităţile contractante pentru categoriile de produse, de servicii sau de lucrări selectate şi pentru care au fost elaborate criterii ecologice de către Comisia Europeană. A13. Stabilirea unor indicatori privind impactul asupra mediului a celor mai frecvent achiziţionate produse, servicii şi lucrări, împreună cu stabilirea unor ţinte pentru atingerea acestor indicatori, în baza cadrului legal existent Prin Legea nr. 86 din 12 aprilie 2022 au fost modificate şi completate Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Prin acest act normativ a fost stabilit faptul că autoritatea/entitatea contractantă va include în cadrul criteriului de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost factori de evaluare privind protecţia mediului în cadrul anumitor tipuri de contracte care vor fi stabilite ulterior prin normele metodologice. Prin urmare, dacă pentru anumite categorii de produse, servicii sau lucrări va fi obligatorie utilizarea factorilor de evaluare privind protecţia mediului, pentru celelalte tipuri de contracte de achiziţii publice vor trebui stabilite ţinte prin Planul naţional de achiziţii verzi (prevăzut în Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile verzi), a căror îndeplinire să fie monitorizată anual prin intermediul unor indicatori specifici. Mai mult, având în vedere noile evoluţii la nivel european, este necesar să fie realizată actualizarea Ordinului comun al ANAP şi Ministerului Mediului nr. 1068/1652/2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi care cuprinde cerinţele minime privind protecţia mediului pentru anumite grupe de produse şi servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini. c) Asigurarea beneficiilor sociale prin: A14. Clarificarea cadrului legislativ privind opţiunea de rezervare a contractelor către persoane juridice fără scop lucrativ, întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserţie şi unităţi protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale. În ceea ce priveşte achiziţiile publice responsabile social este necesar să se asigure un cadru corespunzător de politici publice, prin facilitarea colaborării între ANAP, SGG şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, inclusiv să fie clarificat cadrul legislativ privind opţiunea de rezervare a contractelor către persoane juridice fără scop lucrativ, întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserţie şi unităţi protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale. Totodată există acte normative care necesită actualizare precum Legea nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege face trimiterea la un act normativ în domeniul achiziţiilor publice care era în vigoare în urmă cu 20 de ani, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002. A15. Elaborarea şi adoptarea Planului naţional pentru achiziţii publice responsabile social În vederea elaborării şi adoptării Planului naţional pentru achiziţii publice responsabile social ANAP şi MMSS vor colabora îndeaproape pentru a analiza categoriile de produse, servicii şi lucrări pentru care vor fi stabilite ţinte în documentul de politică publică, a căror îndeplinire să fie monitorizată anual prin intermediul unor indicatori specifici, şi pentru a elabora instrumente operaţionale legate de integrarea aspectelor sociale în cadrul procesului de achiziţii publice. A16. Organizarea unor ateliere de lucru/sesiuni de instruire destinate persoanelor juridice fără scop lucrativ, întreprinderilor sociale, întreprinderilor sociale de inserţie şi unităţilor protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale. Utilizarea unei abordări sustenabile de către autorităţile/entităţile contractante, vizibilă inclusiv prin creşterea numărului de proceduri de achiziţie publică în care dreptul de participare la acestea este rezervat unităţilor protejate autorizate conform Legii nr. 448/2006 sau întreprinderilor sociale de inserţie conform Legii nr. 219/2015, poate fi percepută ca un element de noutate de către potenţialii furnizori. În acest sens, consolidarea capacităţilor în materie de achiziţii publice responsabile social trebuie văzută dintr-o dublă perspectivă, respectiv atât din perspectiva autorităţilor/entităţilor contractante, cât şi din perspectiva furnizorilor. Cu alte cuvinte, este necesară creşterea gradului de înţelegere a modului de funcţionare a sistemului de achiziţii publice în rândul acestui tip de furnizori, iar acest lucru se poate face cu sprijinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al ANAP. Astfel se vor organiza atelierele de lucru destinate persoanelor juridice fără scop lucrativ, întreprinderilor sociale, întreprinderilor sociale de inserţie şi unităţilor protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale care vor avea drept scop familiarizarea acestora cu prevederile legale referitoare la atribuirea contractelor rezervate, cu aspectele legate de participarea la procedurile de atribuire aferente şi cu beneficiile pe care le pot obţine din implementarea unei astfel de abordări. d) Asigurarea beneficiilor privind inovarea prin: A17. Dezvoltarea unor instrumente operaţionale (cum ar fi de exemplu instrucţiuni care să cuprindă exemple de bună practică, dezvoltarea bibliotecii de speţe) destinate asigurării unei înţelegeri comune a conceptului de achiziţii publice de inovare în conformitate cu direcţiile stabilite de politica europeană în acest sens şi pentru promovarea acestui tip de achiziţii Înţelegerea limitată a conceptului de achiziţii publice de inovare şi a perspectivei din care acest tip de achiziţii trebuie considerat (i.e., a modului în care se achiziţionează soluţii inovatoare, dar şi din perspectiva soluţiilor achiziţionate) se traduce într-o utilizare extrem de redusă a acestora. De asemenea, deşi acest tip de achiziţii publice şi oportunităţile pe care le creează atât pentru sectorul public, cât şi pentru sectorul privat, sunt clar definite la nivel de politici şi strategii promovate la nivel european, lipsa cunoaşterii conceptului de achiziţii publice de inovare la nivel naţional impactează în mod negativ deschiderea autorităţilor publice de a le utiliza. Prin urmare, pentru înţelegerea şi implementarea direcţiilor strategice promovate la nivel european referitoare la achiziţiile publice de inovare este necesar să fie dezvoltate instrumente operaţionale care să vină în sprijinul autorităţilor/entităţilor contractante. A18. Analizarea şi clarificarea cadrului legal cu privire la finanţarea contractelor de achiziţii publice de inovare Una dintre modalităţile prin care autorităţile/entităţile contractante pot răspunde nevoilor cetăţenilor în urma achiziţionării de produse, servicii şi lucrări inovatoare este reprezentată de procedura de achiziţie publică parteneriatul pentru inovare. De la adoptarea noului pachet legislativ în domeniul achiziţiilor publice în anul 2016, la nivel naţional nu a fost derulat niciun parteneriat pentru inovare. Conform consultărilor ANAP cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi centrale, pentru utilizarea unei astfel de proceduri este necesar să se clarifice cadrul legal privind finanţarea contractelor de achiziţii publice cu componentă de inovare, inclusiv stabilirea oportunităţii de a modifica Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, pentru a se asigura că aceasta este în concordanţă cu prioritatea Comisiei Europene în ceea ce priveşte achiziţiile publice de inovare. Având în vedere că această procedură presupune atât achiziţia de servicii de cercetare-dezvoltare cât şi achiziţia soluţiilor inovatoare, utilizarea parteneriatului pentru inovare este o activitate cu risc crescut care necesită lungi perioade de implementare. Principalul risc este ca activitatea de cercetare-dezvoltare să nu conducă la rezultatul dorit, respectiv dezvoltarea soluţiei inovatoare, însă participanţii la parteneriatul pentru inovare trebuie plătiţi pentru efortul depus. Pentru eliminarea barierelor care stau în calea achiziţiilor publice de inovare, principalul rezultat vizat de această acţiune, trebuie realizată inclusiv profesionalizarea instituţiilor de control în ceea ce priveşte importanţa şi logica utilizării criteriilor sau procedurilor specifice care încurajează inovarea. A19 Stimularea inovării prin intermediul achiziţiilor publice prin stabilirea unei platforme de dialog strategic cu sectorul privat, inclusiv prin crearea unui Catalog online de soluţii inovatoare Totodată este necesar să fie puse bazele unui ecosistem al inovării în care ANAP, MCID şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT) să consulte periodic reprezentanţii mediului de afaceri, institutelor de cercetare şi autorităţilor/entităţilor contractante pentru a identifica oportunităţile de achiziţii publice care pot introduce inovarea pe piaţă. Crearea unei platforme de colaborare între sectorul public şi cel privat, împreună cu crearea unui Catalog online de soluţii inovatoare în care sectorul privat să îşi poată promova soluţiile inovatoare recent introduse pe piaţă sau care există în număr limitat pe piaţă, pot reprezenta un prim pas pentru identificarea oportunităţilor de a promova soluţii inovative prin intermediul achiziţiilor publice menite să răspundă nevoilor autorităţilor/entităţilor contractante. A20. Înfiinţarea unui Centru pilot la nivel guvernamental cu rol de Broker de Inovare în evaluarea fezabilităţii soluţiilor propuse a fi implementate prin realizarea de achiziţii publice de inovare Simpla existenţă a platformei de dialog şi a Catalogului online de soluţii inovatoarea nu sunt, însă, suficiente pentru buna funcţionare a ecosistemului mai sus menţionat. Astfel, această infrastructură menită să faciliteze inovarea are nevoie de actorii care să o gestioneze în mod eficient, şi care să asigure şi să pună în aplicare dialogul dintre sectorul public şi cel privat. Prin urmare catalogul va fi gestionat de către un Centru pilot de inovare în domeniul achiziţiilor publice, cu rol de Broker de Inovare*157), care va colecta, evalua şi corela necesităţile autorităţilor/entităţilor contractante de soluţii inovatoare cu soluţiile inovatoare cuprinse în acest catalog. Reprezentanţii centrului pilot de inovare în domeniul achiziţiilor publice, după analiza pieţei şi analiza stadiului tehnicii, vor putea furniza un răspuns autorităţii/entităţii contractante cu privire la existenţa pe piaţă a unei soluţii inovatoare care să răspundă nevoii acesteia. În situaţia în care soluţia inovatoare nu a fost identificată pe piaţă se va discuta posibilitatea iniţierii unui parteneriat pentru inovare care presupune atât cercetare-dezvoltare cât şi achiziţia ulterioară a soluţiei dezvoltate. *157) A se vedea Comunicarea Comisiei nr. C(2021) 4320 final "Orientări privind achiziţiile publice în domeniul inovării". Aceşti brokeri de inovare sunt instituţii create cu scopul de a asigura corelarea între nevoile sectorului public şi soluţiile inovative aflate în stare incipientă a dezvoltării lor, create de către sectorul privat. Cu alte cuvinte, brokerii de inovare pot acţiona din ambele direcţii, respectiv atât din perspectiva (i) furnizorilor de soluţii inovatoare, canalizând aceste idei dinspre sectorul privat către achizitorii publici (i.e., municipalităţi, spitale,) sau reţelele acestora (i.e., asociaţia municipiilor din România, asociaţia consiliilor judeţene etc.), cât şi invers, din perspectiva (ii) reprezentanţilor sectorului public prin comunicarea nevoilor acestora către industria relevantă. A21. Înfiinţarea unui Grup de Lucru cu rol în îndrumarea şi asistenţa autorităţilor/entităţilor contractante în scopul realizării de achiziţii publice de inovare şi centralizarea informaţiilor legate de implementarea de achiziţii publice de inovare Autorităţile/entităţile contractante care vor dori să deruleze achiziţii publice de soluţii inovatoare prin intermediul unei proceduri clasice de achiziţii publice sau să deruleze un parteneriat pentru inovare vor fi sprijinite în special în etapa de elaborare a documentaţiei de achiziţii publice de un grup de experţi care va fi înfiinţat la nivel de Guvern. Grupul de experţi va avea membri din toate ministerele de resort, urmând ca aceştia să fie convocaţi în funcţie de domeniul de activitate vizat de achiziţia publică respectivă. Sprijinul acordat de acest grup de experţi autorităţilor/entităţilor contractante poate viza inclusiv monitorizarea implementării contractului şi atingerii nivelului de performanţă dorit. e) Asigurarea accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice prin: A22. Implementarea unei platforme de dialog între reprezentanţii sectorului public şi a IMM-urilor, continuarea simplificării legislaţiei şi dezvoltarea în continuare a unor documentaţii standard Pentru a creşte accesul IMM-urilor pe piaţa achiziţiilor publice se va pune bazele unei platforme de dialog între reprezentaţii Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului şi Consiliului Naţional al IMM-urilor din România. Acest spaţiu de discuţii va lua forma unor conferinţe şi/sau ateliere de lucru care vor avea ca obiectiv familiarizarea IMM-urilor cu specificul achiziţiilor publice, precum şi identificarea modalităţilor prin care procedurile de achiziţie publică pot fi mai bine promovate în rândul acestora (inclusiv prin organizare de consultări de piaţă, continuarea simplificării legislaţiei şi dezvoltarea unor documentaţii standard suplimentare). A23. Implementarea unui program de dezvoltare a aptitudinilor IMM-urilor în materie de achiziţii publice De asemenea, va fi dezvoltat şi organizat un program de instruire pentru IMM-uri în domeniul achiziţiilor publice care va aborda perspectiva ofertantului, respectiv calitatea în care pot participa IMM-urile la procedură - ofertant unic, membru într-un consorţiu, terţ susţinător, subcontractant. MAT va fi sprijinit în implementarea acestei acţiuni de către ANAP în ceea ce priveşte elaborarea programei şi manualului de formare. 5.1.2. Rezultate aşteptate Impactul Strategiei pe termen mediu şi lung vizează obţinerea următoarelor rezultate aşteptate în urma implementării direcţiilor de acţiune care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific (OS 1) Utilizarea achiziţiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice şi asigurarea beneficiilor sociale, de mediu şi de inovare: ● Utilizare sporită a criteriilor privind beneficiile sociale, de mediu şi de inovare în cadrul procedurilor de achiziţie publică; ● Grad de conştientizare crescut privind beneficiile sociale, de mediu şi de inovare la nivelul autorităţilor/entităţilor contractante, operatorilor economici şi în cadrul instituţiilor de control ex-post; ● Competenţe profesionale dezvoltate ale profesioniştilor din domeniul achiziţiilor publice în vederea creşterii utilizării criteriilor sociale, de mediu şi de inovare în cadrul procedurilor de achiziţii publice pe care le derulează, inclusiv prin asigurarea de asistenţă tehnică autorităţilor contractante cu privire la implementarea de achiziţii publice de inovare; ● Creşterea participării IMM-urilor la achiziţiile publice din România, precum şi creşterea capacităţii şi încrederii IMM-urilor privind participarea la proceduri de achiziţie publică; ● Crearea condiţiilor în vederea evaluării impactului achiziţiilor strategice şi a identificării exemplelor de bune practici; ● Adoptarea cadrului legislativ pentru promovarea şi implementarea achiziţiilor publice strategice. 5.2. Achiziţii publice centralizate Obiectivul specific (OS 2) prin care sunt soluţionate problemele identificate este: Obţinerea de economii şi eficientizarea proceselor prin utilizarea achiziţiilor centralizate. 5.2.1. Programe (direcţii de acţiune) Principalele direcţii de acţiune ce se impun pentru a răspunde în mod eficient problemelor identificate sunt prezentate în cele ce urmează A24. Extinderea domeniului de aplicare a achiziţiilor centralizate în administraţia centrală, în special în sectoarele sănătăţii, educaţiei, transporturilor şi digitalizării, care sunt prioritare în PNRR*158) *158) Componenta C14 - Buna guvernanţă - Obiectiv Specific 5 - Un sistem naţional de achiziţii publice mai eficient, inclusiv prin consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor/entităţilor contractante, într-un cadru legal flexibil şi coherent - Reforma 8 Reformarea sistemului naţional de achiziţii publice, Ţinta 435: UCA operaţionale la nivel local Utilizarea achiziţiilor centralizate este una din direcţiile de acţiune cu un potenţial semnificativ de creştere a eficienţei programelor de investiţii prevăzute în PNRR. Experienţa recentă a utilizării achiziţiilor centralizate în domeniul sănătăţii (în special în contextul provocărilor legate de pandemia Covid-19 şi a măsurilor luate pentru combaterea răspândirii acesteia) a validat importanţa acestui instrument de politici în domeniul achiziţiilor publice şi a demonstrat faptul că achiziţiile centralizate pot fi un factor decisiv care să conducă la reducerea costurilor administrative şi obţinerea de economii. Sectoare prioritare identificate în PNRR cum ar fi transporturile (Componenta 4), digitalizarea (Componenta 7), sănătatea (Componenta 12) şi educaţia (Componenta 15) se numără printre cele mai importante domenii în care achiziţiile centralizate pot ajuta în mod semnificativ administraţia publică să atingă obiectivele propuse în condiţii de eficienţă în utilizarea fondurilor publice. Prin volumul ridicat şi prin natura omogenă şi recurentă a bunurilor şi serviciilor achiziţionate cel mai frecvent, precum şi prin alte caracteristici cum ar fi multitudinea autorităţilor contractante şi gradul ridicat de dispersie geografică la nivelul întregii ţări, aceste sectoare de activitate sunt printre cele mai adecvate domenii de extindere a aplicării achiziţiilor centralizate în administraţia publică. Pentru identificarea bunurilor şi serviciilor specifice care pot face obiectul achiziţiei centralizate în aceste sectoarele prioritare, va fi realizată o analiză a achiziţiilor realizate de către entităţile care activează în aceste sectoare. La realizarea acestei analize se va avea în vedere inclusiv studiul privind produsele şi serviciile cel mai frecvent achiziţionate de către unităţile de achiziţii centralizate europene şi autorităţile contractante româneşti*159) şi recomandările Băncii Mondiale pentru extinderea listei de categorii de bunuri şi servicii achiziţionate prin unităţi centralizate*160). *159) Raport privind produsele şi serviciile cel mai frecvent procurate de către OCA-uri europene şi AC româneşti selectate şi propunerile de standardizare a cerinţelor/specificaţiilor pentru produse şi servicii convenite *160) ONAC va realiza un studiu privind extinderea listei de categorii de bunuri şi servicii achiziţionate prin unităţi centralizate, urmează să fie finalizat în luna septembrie 2023 A25. Colaborarea cu UCA la nivel local pentru a revizui produsele incluse sau planificate a fi incluse şi potenţialul de extindere şi revizuire Înfiinţarea celor 3 UCA locale prin intermediul programului SIPOCA 625 la nivelul Consiliului Judeţean Harghita, Consiliului Judeţean Sibiu şi Primăriei Timişoara a reprezentat un prim pas important în cadrul efortului de extindere a utilizării achiziţiilor centralizate la nivelul administraţiei publice locale. Operaţionalizarea efectivă a activităţii UCA locale este următorul pas pentru obţinerea de beneficii reale pe care această iniţiativă trebuie să le aducă. Maximizarea beneficiilor generate de utilizarea achiziţiilor centralizate în administraţia publică locală nu se poate realiza fără o analiză continuă şi o extindere corespunzătoare a gamei*161) de produse şi servicii care pot fi achiziţionate în sistem centralizat. Această revizuire permanentă va ţine seama nu numai de dinamica necesarului autorităţilor contractante (volume, sezonalitate, sortiment, frecvenţă, pondere în total cheltuieli etc.) ci şi, mai ales, de evoluţiile de pe pieţele produselor şi serviciilor respective - disponibilitate, volume, nivel de preţ şi de calitate, nivelul concurenţei, prezenţa IMM-urilor, dispersia geografică a potenţialilor furnizori, oportunităţi de includere a unor criterii sociale, de mediu sau de inovare etc. *161) Produsele şi serviciile prevăzute pentru achiziţionarea de către UCA locale în sistem centralizat la momentul actual sunt servicii de curăţenie, furnizare de birotică şi echipamente IT. ANAP va avea un rol esenţial în îndrumarea UCA locale pentru a asigura maximizarea beneficiilor prin utilizarea mai eficientă a fondurilor publice şi creşterea capacităţii administrative a acestora. A26. Consultanţă prin furnizarea de îndrumare şi de documentaţii necesare pentru a sprijini crearea de noi UCA la nivel local În mod evident, înfiinţarea a 3 UCA la nivel local nu poate avea un impact semnificativ în creşterea eficienţei cheltuirii fondurilor publice la nivel naţional şi deci nu poate rămâne o iniţiativă singulară. De aceea, este important ca acest proces de popularizare a modelului de UCA la nivel local să continue într-un ritm adecvat. PNRR prevede înfiinţarea a 4 noi UCA la nivel local (până la sfârşitul anului 2025) pentru care ANAP se va implica prin elaborarea de foi de parcurs şi prin furnizarea de îndrumare şi de documentaţii necesare procesului de înfiinţare şi operaţionalizare efectivă a acestora. Prin acest proces de extindere a modelului de UCA la nivel local se urmăreşte creşterea numărului de autorităţi contractante aflate în subordinea sau coordonarea autorităţilor publice locale (consilii judeţene şi primării) care beneficiază de acces la achiziţii realizate în sistem centralizat, în aşa fel încât acestea să fie accesibile unui număr cât mai mare de autorităţi contractante, indiferent de dimensiune, profilul activităţii, volum de achiziţii sau capacitate de a derula proceduri de achiziţii publice. De asemenea, trebuie explorată posibilitatea înfiinţării de UCA specializate pe anumite domenii (arii de interes ar putea fi elaborarea de studii de fezabilitate, proiecte tehnice, proiectare/execuţie lucrări, IT etc.). A27. Promovarea utilizării platformei informatice a ONAC de către alte UCA Achiziţia şi operaţionalizarea de către ONAC a Platforma Electronică pentru Achiziţii Publice Centralizate (PEAPC)*162), în cadrul proiectului SIPOCA 753, oferă o oportunitate reală de consolidare a sistemului de achiziţii publice centralizate. Platforma este complementară cu SEAP (prin intermediul căruia vor continua să fie derulate procedurile de atribuire, conform legii) şi va integra în mediul electronic etapele de planificare şi respectiv de monitorizare a implementării contractelor (acordurilor-cadru). Aspectul important este acela că PEAPC poate permite accesul tuturor UCA care doresc utilizarea platformei, fapt care le-ar aduce multiple avantaje acestora, precum şi autorităţilor contractante beneficiare şi nu în ultimul rând, operatorilor economici care doresc acces la piaţa achiziţiilor în sistem centralizat, fără a mai fi nevoite să investească în platforme sau sisteme similare la nivelul fiecărei UCA. *162) Semnarea contractului este planificată pentru trim. 1 - 2022, iar punerea în funcţiune a sistemului pentru trim. III - 2023. PEAPC este proiectată să ofere integrare completă atât cu SEAP, cât şi cu principalele instituţii sau organisme care au atribuţii şi responsabilităţi în domeniul achiziţiilor publice (ANAP, Registrul Comerţului, ANAF, Curtea de Conturi, PCUe, CNSC, CC etc.). Prin urmare, pe lângă beneficiile legate de reducerea costurilor administrative pentru toate părţile implicate (UCA, autorităţi contractante beneficiare, operatori economici), utilizarea PEAPC de către UCA asigură şi beneficii legate de interoperabilitatea sistemelor tuturor actorilor implicaţi în achiziţiile publice centralizate. A28. Creşterea capacităţii administrative a autorităţilor contractante în domeniul achiziţiilor centralizate Direcţiile de acţiune menite să contribuie semnificativ la creşterea capacităţii administrative a autorităţilor contractante în domeniul achiziţiilor centralizate se vor axa pe profesionalizarea personalului cu responsabilităţi în domeniu prin furnizarea de instruire şi îndrumare, într-un cadru care să faciliteze schimbul de informaţii şi transferul de cunoştinţe. Una din modalităţile prin care s-ar putea operaţionaliza această direcţie de acţiune îl reprezintă înfiinţarea unui Centru de expertiză privind achiziţiile centralizate în cadrul ANAP (similar Centrului de expertiză privind achiziţiile strategice, vezi A1). Acest centru de expertiză va avea rolul de a oferi îndrumare metodologică autorităţilor contractante, în vederea îndeplinirii obiectivului specific privind oferirea de consultanţă prin furnizarea de îndrumare şi de documentaţii necesare pentru a sprijini crearea de noi UCA la nivel local. Atribuţiile alocate acestui centru de expertiză vor include, printre altele: - Clarificarea prevederilor legale referitoare la achiziţiile centralizate în general; – Oferirea de îndrumări (inclusiv prin intermediul Ghidului online) privind modul de organizare şi de derulare a procedurilor de achiziţii în sistem centralizat (inclusiv, fără a se limita la: planificarea şi estimarea necesarului, standardizarea specificaţiilor, consultarea pieţei, stabilirea criteriilor de calificare şi de atribuire, introducerea de criterii legate de sustenabilitate şi inovare etc.); – Elaborarea de ghiduri şi publicarea, cu titlu de regularitate, a unor documentaţii de atribuire care constituie exemple de bună practică etc. O altă modalitate prin care poate fi crescută capacitatea administrativă a autorităţilor contractante îl reprezintă consolidarea instituţională a celor 3 UCA locale înfiinţate prin intermediul programului SIPOCA 625 la nivelul Consiliului Judeţean Harghita, Consiliului Judeţean Sibiu şi Primăriei Timişoara, precum şi prin înfiinţarea şi operaţionalizarea celor 4 UCA locale (măsură prevăzută în PNRR). Direcţiile de acţiune prezentate mai sus, particularizate pe specificul achiziţiilor centralizate, se vor completa cu direcţiile de acţiune prevăzute la subcapitolul 5.1 Achiziţii Publice Strategice. Cele mai importante se referă la: ● creşterea utilizării criteriilor de sustenabilitate (prin urmărirea beneficiilor de mediu, sociale, inovatoare şi economice); ● stabilirea pe termen mediu a unor indicatori privind impactul asupra mediului a celor mai frecvent achiziţionate produse, servicii şi lucrări; ● oferirea de sprijin către ONAC, MS şi celorlalte UCA locale în derularea de achiziţii centralizate strategice în sectoare de interes; ● încurajarea de măsuri suplimentare pentru facilitarea accesului IMM-urilor la procedurile de achiziţii centralizate, inclusiv prin implementarea unei platforme de dialog între reprezentanţii UCA şi ai IMM-urilor şi prin implementarea unui program de dezvoltare a aptitudinilor IMM-urilor în domeniul achiziţiilor centralizate. 5.2.2. Rezultate aşteptate Impactul Strategiei pe termen mediu şi lung vizează obţinerea următoarelor rezultate aşteptate în urma implementării direcţiilor de acţiune care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific (OS 2) - Obţinerea de economii şi eficientizarea proceselor prin utilizarea achiziţiilor centralizate: ● Cheltuieli reduse şi procese eficientizate prin utilizarea UCA atât la nivel central cât şi la nivel local; ● Număr ridicat de autorităţi contractante care au acces la achiziţii centralizate, inclusiv la achiziţii strategice prin intermediul UCA la nivel central/local. 5.3. Transparenţa în achiziţii publice Obiectivul specific (OS 3) prin care sunt soluţionate problemele identificate în prezentul capitol este reprezentat de consolidarea încrederii în sistemul de achiziţii publice din România prin creşterea transparenţei procesului de achiziţiile publice. 5.3.1. Programe (direcţii de acţiune) Principalele direcţii de acţiune identificate care vor sprijini atingerea obiectivelor şi soluţionarea eficientă a problemelor identificate sunt următoarele: a) Creşterea nivelului de transparenţă a proceselor de achiziţii publice prin: A29. Realizarea unei evaluări a stadiului actual de publicare a informaţiilor şi a datelor privind achiziţiile publice în raport cu Standardul Datelor de Contractare Deschise. Pe baza concluziilor şi recomandărilor formulate în cadrul acestei evaluări se va determina necesitatea de a dezvolta în continuare funcţionalităţile SEAP şi de a lua decizii referitoare la publicarea de date şi informaţii în viitor. A30. Colaborarea cu ONG-uri, jurnalişti şi reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru a identifica acele domenii în care transparenţa sistemului de achiziţii publice poate fi îmbunătăţită şi efectuarea modificărilor necesare. A31. Elaborarea de îndrumări cu privire la utilizarea excepţiilor prevăzute de lege, precum şi promovarea importanţei şi beneficiilor transparenţei în achiziţii publice. A32. Elaborarea unor documentaţii de atribuire standard, pe anumite sectoare de activitate, stabilite în urma unei analize de date şi a consultării părţilor interesate, în acord cu reglementările specifice Uniunii Europene care conţin prevederi referitoare la domeniul achiziţiilor publice. b) Promovarea unui cadru legislativ simplificat, stabil şi transparent în ceea ce priveşte achiziţiile publice, care să permită autorităţilor contractante să efectueze achiziţii în mod competent şi cu încredere, prin actualizarea Ghidului Online al achiziţiilor publice, furnizarea de îndrumări clare cu privire la modificările legislative şi continuarea dezvoltării SEAP în conformitate cu obligaţiile asumate în cadrul PNRR. A33. Implementarea iniţiativelor de automatizare a proceselor specifice activităţii funcţiei de screening legislativ realizate în contextul funcţiei de reglementare, în vederea eficientizării acestora. A34. Simplificarea cadrului legislativ prin consolidarea tuturor reglementărilor aplicabile prevăzute în diferite acte normative cu toate modificările şi completările ulterioare. 5.3.2. Rezultate aşteptate Impactul Strategiei pe termen mediu şi lung vizează obţinerea următoarelor rezultate aşteptate în urma implementării direcţiilor de acţiune care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific (OS 4): Consolidarea încrederii la nivel naţional şi internaţional în sistemul de achiziţii publice din România prin creşterea transparenţei în achiziţiile publice: ● Respectarea standardelor internaţionale cu privire la transparenţa datelor privind achiziţiile publice; ● Informaţiile şi datele furnizate sunt accesibile şi inteligibile pentru utilizatorii finali; ● Procesul de achiziţii publice este uşor de înţeles şi cât mai simplu posibil pentru toţi participanţii; ● Procesele specifice activităţii de screening legislativ sunt automatizate şi eficiente; ● Procesele de consultare publică a modificărilor legislaţiei transparente; ● Cadrul legislativ simplificat şi uşor de înţeles, inclusiv prin asigurarea accesului autorităţilor/entităţilor contractante şi operatorilor economici la îndrumare şi documentaţii de atribuire standardizate în domeniile prioritare. 5.4. Profesionalizarea Obiectivul specific al profesionalizării (OS 4) constă în continuarea dezvoltării capacitaţii, capabilităţii şi integrităţii profesioniştilor în achiziţii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie. Acest OS este astfel formulat încât să surprindă, pe de o parte, legătura dintre profesionalizare şi toate celelalte obiective din cadrul acestei Strategii, iar pe de altă parte, să atingă trei aspecte distincte, respectiv capacitatea sistemului în ansamblu de a realiza achiziţii în condiţii optime, capabilitatea - calitatea şi abilităţile profesioniştilor în achiziţii şi, de asemenea, integritatea - standardele la care lucrează personalul în cadrul sistemului de achiziţii. 5.4.1. Programe (direcţii de acţiune) Principalele direcţii de acţiune identificate care vor sprijini atingerea obiectivelor şi soluţionarea eficientă a problemelor identificate în Secţiunea I, punctul 4.6 sunt următoarele: a) Dezvoltarea profesiei de achiziţii publice, pornind de la cadrele de competenţe şi standardul ocupaţional revizuit A35. Crearea unei structuri dedicate la nivelul ANAP pentru profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice Cartografierea legislaţiei aferente politicilor de recrutare, formare şi dezvoltare a carierei reprezintă un prim pas necesar pentru a înţelege modul în care interacţionează diferitele entităţi cu responsabilităţi în materie de formare profesională şi de dezvoltare a carierei. Cartografierea legislaţiei aplicabile domeniului educaţiei, respectiv învăţământului postuniversitar, este de asemenea relevantă întrucât aceasta are un impact direct asupra politicilor prin modul în care calitatea programelor post-universitare afectează dinamica pieţei muncii, inclusiv calitatea formării personalului din administraţia publică. Totodată, este necesar ca ANAP să aibă la dispoziţie diferite categorii de date în legătură cu personalul care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor publice. Pentru toate aceste acţiuni este nevoie de înfiinţarea unei structuri dedicate la nivelul ANAP care să colaboreze cu reprezentanţi ai instituţiilor relevante. În acest sens, este necesar a se crea cadrul legal pentru înfiinţarea, conducerea şi coordonarea lucrărilor acestei structuri, inclusiv modul de colaborare cu instituţiile publice relevante. În ceea ce priveşte colectarea datelor, aceasta structura ar putea avea ca principală sarcină înfiinţarea unei baze de date a personalului cu responsabilităţi în domeniul achiziţiilor publice pe baza raportărilor periodice primite de la instituţiile relevante, care sa includă toate informaţiile necesare, cum ar fi calificările şi nevoile de formare. În cazul în care anumite date lipsesc, acestea ar putea fi extrase din instrumentul de autoevaluare. Informaţiile despre funcţii şi salarii ar putea fi obţinute de la MF şi/sau ANFP şi adăugate în baza de date, ceea ce ar putea ajuta la măsurarea sarcinii administrative. A36. Consolidarea rolului ANAP în supravegherea tranziţiei de la ocupaţie la profesie în domeniul achiziţiilor publice, asigurându-se că aceasta are funcţiile legale şi protocoalele necesare pentru a colabora cu alte agenţii şi autorităţi în materie de formare, comunicare şi standarde profesionale ANAP va avea un rol important în supravegherea formării profesionale pe baza nevoilor identificate la nivelul autorităţilor contractante, precum şi la nivelul personalului propriu, asigurând în acelaşi timp: (i) un nivel minim de calitate al programelor de formare şi (ii) respectarea anumitor standarde profesionale minime de către persoanele care aparţin sau care doresc să se alăture profesiei. Pentru îndeplinirea acestui rol, ANAP va trebui să aibă funcţiile legale necesare astfel încât să fie în măsură să colaboreze cu mai multe instituţii cu rol în materie formare pentru administraţia publică, de formare profesională a adulţilor şi din sistemul naţional de educaţie, asumându-şi responsabilitatea supravegherii strategice a profesiei de achiziţii publice la nivel naţional. Pentru asigurarea funcţiilor legale necesare în supravegherea viitoarei profesii de achiziţii publice şi colaborarea cu aceste instituţii, a fost deja realizat un prim pas prin înfiinţarea Comitetului interministerial pentru achiziţii publice*163), ca for de coordonare politică şi monitorizare a stadiului implementării măsurilor stabilite prin SNAP, reunind reprezentanţii celor mai relevante autorităţi publice de specialitate. *163) Constituit în baza Deciziei prim-ministrului nr. 236/2015 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru achiziţii publice, cu modificările şi completările ulterioare O parte importată dintre entităţile cu care ANAP trebuie să colaboreze pentru implementarea direcţiilor de acţiune din această Strategie se află în componenţa sau pe lista instituţiilor cu caracter de invitaţi permanenţi la lucrările Comitetului interministerial. Prin urmare, întrucât acesta are rolul de a sprijini ANAP în vederea implementării măsurilor stabilite în materie de formare, Comitetul interministerial poate oferi ANAP atât îndrumare strategică pentru dezvoltarea funcţiilor sale în ceea ce priveşte supravegherea profesiei de achiziţii publice, cât şi asigurarea acordului formal al tuturor entităţilor implicate şi schimbul de date necesare pentru supravegherea profesiei. În vederea elaborării unor standardele de calitate pentru furnizori şi programele de formare, ANAP poate colabora cu universităţile, INA şi furnizorii de formare profesională publici şi privaţi pentru a-i ajuta să înţeleagă cerinţele Cadrelor de competenţe şi ale Programei de formare aferentă noului Standard ocupaţional, astfel încât aceştia să fie capabili să dezvolte o ofertă de programe de formare adecvate acestor cerinţe. Pe măsură ce noile cursuri vor fi disponibile pe piaţă, ANAP va trebui să fie în măsură să culeagă informaţii de la aceste universităţi şi furnizori de formare în legătură cu tipurile de cursuri oferite şi să comunice aceste oportunităţi de formare autorităţilor contractante şi instituţiilor cu care colaborează. Datele agregate obţinute prin utilizarea instrumentului de autoevaluare online de personalul din domeniul achiziţiilor publice asistaţi de manageri, vor fi folosite pentru analiza nevoilor de formare. În continuare, ANAP va putea colabora cu universităţile, furnizorii de formare profesională, INA şi ANFP pentru realiza, anual sau după cum se va considera necesar, o estimare a cererii de astfel de programe de formare profesională, pentru a se asigura că programele de formare disponibile corespund acestei cereri. Odată ce aceste instrumente vor deveni operaţionale şi programele de formare se vor putea desfăşura conform planificării, va deveni foarte important ca ANAP să poată obţine feedback din partea managerilor şi personalului de achiziţii publice cu privire la cursurile de care au beneficiat. Analiza opiniilor colectate va permite ANAP să decidă dacă universităţile şi furnizorii de formare profesională îndeplinesc standardele de calitate. ANAP va fi astfel în măsură să propună îmbunătăţiri acestora sau să colaboreze cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, comunicându-i în ce măsură universităţile şi furnizorii de formare profesională îndeplinesc standardele de calitate, pe baza opiniilor colectate. Măsurile de asigurare a calităţii ce ar putea fi luate de instituţiile competente în cazul neîndeplinirii standardelor de calitate ar putea merge până la eliminarea furnizorilor din Registrul Naţional al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor sau eliminarea respectivului program postuniversitar din Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior. În continuare, ANAP va trebui să coordoneze aplicarea Standardului ocupaţional şi a unui Cod de conduită care să definească modul în care ar trebui să îşi desfăşoare activitatea profesioniştii din domeniul achiziţiilor publice şi care sunt comportamentele aşteptate din partea acestora. În acest fel, ANAP se poate asigura că noua profesie va îndeplini aşteptările publicului în ceea ce priveşte conduita şi nivelul de pregătire profesională a membrilor săi. Acest demers va putea face cunoscute publicului normele profesionale minime pe care trebuie să le îndeplinească achizitorii publici ce asigură o calitate minimă a activităţii lor şi contribuţia lor la realizarea achiziţiilor publice în beneficiul cetăţenilor, ceea ce ar putea avea ca efect îmbunătăţirea imaginii achiziţiilor publice şi creşterea atractivităţii profesiei. Pe de altă parte, această abordare va duce la crearea identităţii de grup, recunoaştere şi prestigiu profesional pentru membrii profesiei întrucât aceştia vor respecta aceleaşi standarde profesionale şi vor urma acelaşi cod de conduită. A37. Elaborarea şi agrearea unei abordări pentru a face formarea la nivelul cerut de standardul ocupaţional obligatorie pentru profesioniştii în achiziţii publice şi adoptarea legislaţiei pentru implementarea acesteia Odată ce cadrele de competenţe şi de formare vor fi pe deplin operaţionale, este necesară colaborarea cu ANFP, furnizorii de formare şi autorităţile contractante pentru a stabili cea mai bună abordare în ceea ce priveşte introducerea unui nivel minim de formare şi certificare pentru practicienii în achiziţii pe baza conţinutului Standardului ocupaţional revizuit pentru ocupaţia de Expert achiziţii publice. Colaborarea dintre ANAP şi ANFP ar trebui să pornească de la o idee care a mai fost discutată şi la momentul elaborării proiectului de Plan privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice. La momentul respectiv s-a propus introducerea în Hotărârea de Guvern pentru aprobarea cadrului de competenţe şi a carierei funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice a unei cerinţe de a finaliza un program de formare bazat pe Standardul ocupaţional pentru Expert achiziţii publice. Grupul-ţintă ar putea fi reprezentat fie de personalul care efectuează achiziţii peste o anumită valoare sau nivel de risc, fie de cei care desfăşoară activităţi de achiziţii publice în autorităţile contractante mari (aşa cum este definit în Ghidul de implementare a standardelor de control intern managerial pentru achiziţiile publice*164) sau cei care lucrează în domeniile/ariile considerate prioritare în special în PNRR*165), cum ar fi transport, mobilitate, infrastructură, digital, mediu, social, sănătate şi educaţie. *164) http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/03/Ghid-Control-Intern_08.02.2018.pdf *165) Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de Consiliul UE (28 octombrie 2021), Pilonul V. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, Componenta C14. Buna guvernanţă, R8. Reformarea sistemului naţional de achiziţii publice, pag. 93, https://mfe.gov.ro/pnrr/ Este necesar ca cerinţele privind certificarea să se adreseze în primul rând profesioniştilor în cazul cărora s-ar putea crea cel mai mare impact, cum ar fi: personalul ANAP, profesioniştii implicaţi în achiziţii publice strategice pentru realizarea obiectivelor sociale, de mediu şi celor din domeniul inovării, profesioniştii care îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităţilor de achiziţii centralizate din sectoarele relevante sau la nivel central/regional/local, personalul din autorităţile şi entităţile contractante mari, în special al celor care implementează proiecte relevante de infrastructură şi al celor care implementează proiecte finanţate prin PNRR. Aşadar, este necesar ca aceste discuţii să fie reluate pentru a stabili ce tipuri de autorităţi contractante şi/sau pentru ce domenii ar putea fi solicitată o astfel de certificare. Având în vedere complexitatea acestui demers, ar putea deveni necesară elaborarea unui plan de acţiune distinct bazat pe o evaluare detaliată a nevoilor de formare la nivel de sistem întrucât planificarea riguroasă este esenţială pentru implementarea şi adoptarea pe scară largă a cadrelor de competenţe, standardului ocupaţional revizuit şi a instrumentului de autoevaluare ProcurComp^EU. Totodată, introducerea unor programe internaţionale*166) de certificare/acreditare în achiziţii publice sau achiziţii în general ar putea completa programele de formare şi calificările postuniversitare ce vor fi implementate la nivel naţional. Astfel de programe ar putea aduce beneficii suplimentare pentru persoanele acreditate, cum ar fi recunoaşterea profesionalismului, promovarea dobândirii cunoştinţelor şi abilităţilor de specialitate în concordanţă cu cele mai noi evoluţii din domeniu, precum şi îmbunătăţirea perspectivelor de promovare în carieră. *166) Exemple de diferite tipuri de programe internaţionale de certificare în domeniul achiziţiilor se regăsesc în Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziţii publice, document elaborat de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625 Cu toate acestea, este nevoie de o analiză a acestei oportunităţi şi de o prioritizare a personalului care ar trebui să urmeze astfel de programe, întrucât costurile participării la cursurile de formare şi ale certificării pot fi destul de mari, atunci când autoritatea de certificare este un organism internaţional. În primul rând, personalul ANAP şi cei care îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităţilor de achiziţii centralizate ar trebui să beneficieze de astfel de programe internaţionale de certificare, pentru obţinerea celui mai bun impact şi crearea unor exemple de urmat pentru restul profesioniştilor în domeniul achiziţiilor. În plus, ar trebui realizată o centralizare a datelor în legătură cu toate persoanele care au obţinut această certificarea pe vechiul standard şi apoi a celor care vor obţine certificarea pe noul standard. Mai mult, ar trebui să existe o monitorizare mai bună a persoanelor care lucrează în acest domeniu şi a celor care pleacă din sistem pentru a putea cunoaşte în orice moment care este situaţia reală a personalului de achiziţii publice. În acest sens, ANFP ar putea să ţină o astfel de evidenţă pentru funcţionarii publici, iar pentru celelalte categorii de personal menţionate anterior, MMSS ar putea avea o astfel de centralizare. MF deţine de asemenea date cu privire la funcţionarii publici, inclusiv despre personalul contractual. Prin urmare, este necesară o colaborare mai strânsă a ANAP cu aceste instituţii pentru obţinerea acestor date, astfel încât cadrele de competenţe şi standardul ocupaţional nou să poată fi implementate şi utilizate în mod adecvat. Persoanele care au obţinut certificatul pe vechiul standard ar trebui să beneficieze de cursuri de actualizare a cunoştinţelor astfel încât aceştia să dobândească cunoştinţe, abilităţi şi competenţe noi în special în ceea ce priveşte achiziţiile inovatoare, sociale şi ecologice. Performanţa în domeniul achiziţiilor publice nu va putea fi îmbunătăţită atât timp cât persoanele care lucrează în acest domeniu nu vor obţine competenţele necesare gestionării noilor tipuri de proiecte şi aplicării cerinţelor actualului cadru de reglementare şi de îndrumare la nivel naţional şi european. O categorie distinctă de personal de la nivelul autorităţilor şi entităţilor contractante pentru care anumite acţiuni de profesionalizare pe teme specifice din domeniul achiziţiilor publice ar putea fi organizate este cea a personalului din compartimentele/departamentele cu care un compartiment de achiziţii publice are în general legături relevante, cum ar fi compartimentele beneficiare ale achiziţiilor, cele juridice, financiare, de audit, contabile etc. Pe de altă parte, o altă categorie importantă de personal căreia acţiunile de profesionalizare ar trebui să se adreseze este reprezentată de personalul implicat în domeniul achiziţiilor publice la nivel de sistem, respectiv personalul ANAP. Acest grup cuprinde de asemenea cele două tipuri de personal, respectiv persoanele care deţin funcţiile publice de execuţie "Consilier sistem achiziţii publice" şi "Consilier achiziţii publice" introduse prin Codul administrativ*167), precum şi personalul contractual cu atribuţii similare funcţiei publice, însă în acest caz informaţiile sunt uşor accesibile, fiind centralizate la nivelul ANAP. *167) Art. 392, alin. (1), art. 610 şi Anexa nr. 5 la OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ Pentru personalul ANAP au fost puse deja bazele unui proces structurat de profesionalizare prin elaborarea cadrului de competenţe pentru funcţia de consilier sistem achiziţii publice. Acest instrument oferă totodată şi mobilitate profesională, atât între diferitele atribuţii aferente achiziţiilor publice la nivel de sistem, cât şi potenţialul transfer către activităţi de achiziţii publice la nivelul autorităţilor şi entităţilor contractante. Astfel, având în vedere diversitatea personalului implicat în achiziţiile publice la nivel naţional este nevoie să se realizeze în primul rând o cartografiere a diferitelor categorii de personal şi mai apoi o anumită ierarhizare pentru a identifica care dintre acestea ar trebui să facă parte din grupul-ţintă pentru acţiunile de profesionalizare. Această ierarhizare va putea fi realizată în funcţie de obiectivele strategice la nivelul sistemului naţional al achiziţiilor publice şi domeniile/ariile majore identificate ca fiind prioritare în documentele programatice naţionale sau ale Comisiei Europene, în special în PNRR*168), cum ar fi transport, mobilitate, infrastructură, digital, mediu, social, sănătate şi educaţie. *168) Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de Consiliul UE (28 octombrie 2021), Pilonul V. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, Componenta C14. Buna guvernanţă, R8. Reformarea sistemului naţional de achiziţii publice, pag. 93, https://mfe.gov.ro/pnrr/ Totodată, analizarea cadrului de reglementare pentru furnizorii privaţi de formare şi realizarea ajustărilor necesare este încă un pas important pentru găsirea unui echilibru în ceea ce priveşte nivelul de reglementare pentru furnizorii privaţi care prestează servicii de formare funcţionarilor publici şi pentru cei care prestează astfel de servicii pe piaţa formării adulţilor. În plus, poziţia juridică ar trebui monitorizată în continuare, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea sistemului de credite transferabile pentru educaţia şi formarea administraţiei publice. Organizarea de discuţii periodice formale de către ANAP pentru obţinerea de feedback de la reprezentanţii acestor furnizori privaţi de formare va contribui la înţelegerea problemelor cu care aceştia se confruntă în organizarea de cursuri conform noii programe a standardului ocupaţional revizuit. Totodată, un exerciţiu de cartografiere a legislaţiei secundare şi terţiare relevante este necesar pentru a asigura înţelegerea deplină a modului în care funcţionează piaţa furnizorilor privaţi de formare în domeniul achiziţiilor publice şi a modului în care ar putea fi obţinute date cu privire la numărul de Experţi achiziţii publice instruiţi pe vechiul standard, ceea ce ar putea releva de asemenea anumite motive care stau la baza lipsei de interes a furnizorilor. A38. Oferirea de îndrumări cu privire la modul în care cadrele de competenţe, standardul ocupaţional şi instrumentul de autoevaluare ProcurComp^EU pot fi utilizate în mod eficient de către managerii de la nivelul ANAP şi al autorităţilor contractante pentru recrutarea, evaluarea şi dezvoltarea personalului Până la momentul elaborării acestei Strategii, cele două cadre de competenţe în domeniul achiziţiilor publice nu fuseseră încă aprobate la nivel guvernamental întrucât ANFP a adoptat Normele privind cadrele de competenţe generale şi specifice doar la finalul anului 2022*169). Cu toate acestea, procesul de aprobare cel mai probabil nu va avea impact asupra conţinutului cadrelor de competenţe care au fost deja aliniate cu ProcurComp^EU, aşa cum a concluzionat şi Comisia Europeană în urma demersului de revizuire a acestora. *169) Anexa nr. 8 "Norme privind cadrele de competenţe generale şi specifice" la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ cu modificările şi completările ulterioare În consecinţă, colaborarea şi comunicarea eficientă între ANAP şi ANFP sunt esenţiale pentru a asigura înţelegerea şi respectarea cerinţelor ce ţin de tehnica legislativă în contextul mai amplu al profesionalizării funcţionarilor publici şi parcurgerea unui proces cât mai scurt pentru adoptarea formală a cadrelor de competenţe. În continuare este nevoie de implicarea ANAP şi de colaborarea cu ANFP pentru implementarea acestor cadre. ANAP împreună cu ANFP va elabora un plan de acţiune distinct pentru implementarea cadrelor de competenţe, a standardului ocupaţional revizuit şi a instrumentului de autoevaluare ProcurComp^EU, bazat pe o evaluare detaliată a nevoilor de formare la nivel de sistem. Deşi toate acţiunile din acest capitol privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice au scopul de a îmbunătăţi abilităţile, cunoştinţele şi competenţele achizitorilor, profesionalizarea personalului nu se poate realiza fără implicarea directă a managerilor de achiziţii publice atât din cadrul ANAP, cât şi de la nivelul autorităţilor contractante, care ar trebui să fie responsabili de formarea profesională, evaluarea performanţei şi gestionarea carierei personalului din acest domeniu. În acest sens, sunt necesare acţiuni concrete pentru ca managerii să beneficieze la rândul lor de îndrumare specifică în utilizarea efectivă a cadrelor de competenţe, a standardului ocupaţional şi a instrumentului de autoevaluare ProcurComp^EU în planificarea formării personalului, evaluării performanţei şi dezvoltării carierei acestuia. Printre altele, aceste acţiuni pot lua forma unor materiale de îndrumare pentru manageri şi personalul subordonat sau a unor module cu tematică adaptată fiecărei categorii care pot fi disponibile pe platforma electronică de învăţare într-o secţiune special dedicată acestora. Pe lângă funcţionarii publici, personalul contractual ar trebui să primească de asemenea îndrumare cu privire la utilizarea cadrului de competenţe şi instrumentului de autoevaluare, dacă se preconizează că aceşti angajaţi vor rămâne în funcţie pe perioade mai lungi. Pentru realizarea unui cadru adecvat de management al performanţei va fi necesară stabilirea unor cerinţe clare în legătură cu periodicitatea şi modul în care ar trebui să se desfăşoare discuţiile între manageri şi personal. Cu ocazia acestor discuţii se vor obţine opiniile angajaţilor cu privire la nevoile de formare, problemele, ideile de îmbunătăţire şi motivaţiile care stau la baza îmbunătăţirii performanţei, aspecte importante ce pot avea ca efect o mai bună retenţie a personalului. Managerii vor explica personalului din subordine cum contribuie planurile profesionale individuale la îndeplinirea obiectivelor generale ale autorităţii contractante şi unde este nevoie de îmbunătăţiri. Totodată, aceştia vor putea sprijini personalul din subordine pentru o mai bună orientare privind traseul în carieră, informându-i în legătură cu competenţele necesare pentru o eventuală promovare şi nevoile de formare pe baza rezultatelor utilizării instrumentului de auto-evaluare. Pentru ca acest cadru de management al performanţei şi de gestionare a carierei să poată funcţiona, va fi esenţial ca managerii de achiziţii publice să acţioneze ca modele în ceea ce priveşte comportamentul etic, sprijinirea personalului aflat în subordine şi promovarea beneficiilor sociale, de mediu şi inovatoare în achiziţiile publice, astfel încât şi personalul să fie motivat să contribuie la îndeplinirea aceloraşi obiective. În contextul de mai sus, punerea în aplicare a programelor prevăzute în Strategie, inclusiv cartografierea categoriilor de personal cărora acestea se vor adresa şi a legislaţiei incidente domeniului profesionalizării în achiziţii publice, implementarea cadrelor de competenţe pentru profesioniştii în achiziţii publice, operaţionalizarea standardului ocupaţional revizuit şi implementarea programelor de formare reprezintă în acelaşi timp o necesitate dar şi un demers complex din cauza multitudinii de părţi implicate. În acest sens, pentru asigurarea unei bune colaborări şi a schimbului de date între ANAP şi instituţiile publice relevante, va fi esenţial rolul CIAP*170) ca for de coordonare politică. Acesta va sprijini ANAP în vederea asigurării acordului formal al tuturor entităţilor implicate pentru schimbul de date necesare pentru supravegherea profesiei şi luarea deciziilor în legătură cu politicile de profesionalizare. *170) Constituit în baza Deciziei nr. 236/2015 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru achiziţii publice, cu modificările şi completările ulterioare A39. Crearea şi menţinerea unei platforme de e-learning, inclusiv autoevaluarea online, folosind instrumentul şi modulele de învăţare electronică, pentru a permite profesioniştilor să-şi completeze lacunele identificate După cum se arată şi în studiul de caz al Comisiei Europene în ceea ce priveşte implementarea ProcurComp*EU în România*171), ANAP îşi propune să dezvolte o platformă de e-learning în domeniul achiziţiilor publice care va include atât instrumentul de autoevaluare bazat pe cel disponibil la nivelul ProcurComp^EU, cât şi module online pentru compensarea deficienţelor identificate în urma aplicării acestui instrument. *171) Comisia Europeană, Rapoarte aferente studiilor de caz de implementare a ProcurComp^EU, ProcurComp^EU - Raport de implementare în România, https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public- buyers/professionalisation-public-buyers/ProcurComp^EU-european-competency-framework-public-procurement- professionals_en Acest demers este necesar pentru a putea valorifica în mod real cadrele de competenţe deja dezvoltate prin asigurarea disponibilităţii cursurilor online în domeniul achiziţiilor publice, conform nevoilor de formare, precum şi prin utilizarea cadrelor de competenţe în recrutarea, gestionarea performanţei şi identificarea nevoilor de formare. Astfel, managerii şi personalul din domeniul achiziţiilor publice, vor primi îndrumare în legătură cu utilizarea instrumentului de autoevaluare, pentru a putea înţelege mai bine necesitatea utilizării cadrului de competenţe. În continuare, nevoile de formare identificate cu ajutorul instrumentului de autoevaluare online pot fi agregate anual, pentru a realiza o analiză a necesităţilor de formare, astfel încât să existe o înţelegere corectă asupra cererii probabile de programe de formare. ANAP ar trebui să colaboreze cu INA, universităţile şi cu furnizori de formare profesională pentru a analiza dacă există suficiente programe de formare pe piaţă care să acopere respectiva cerere. Pe lângă agregarea datelor, utilizarea instrumentului de autoevaluare va permite o monitorizare facilă atât la nivel de autoritate contractantă, cât şi la nivelul ANAP, a perioadelor şi modului în care personalul şi managerii realizează evaluările. A40. Elaborarea unui cadru de competenţe suplimentar pentru managerii departamentelor de achiziţii publice şi implementarea acestuia, inclusiv solicitarea ca managerii să fie instruiţi în managementul performanţei, managementul schimbării şi coaching-ul personalului În prezent, lipsa unui cadru de competenţe pentru managerii de achiziţii publice se datorează unei limitări legislative, respectiv faptului că în forma actuală Codul administrativ*172) nu include o funcţie publică de conducere în domeniul achiziţiilor publice. Prin urmare, pentru că la momentul elaborării cadrelor de competenţe pentru cele două funcţii publice de execuţie în domeniul achiziţiilor publice, funcţia publică de conducere nu a fost inclusă, sunt necesare demersuri pentru a corecta acest aspect. *172) OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ Necesitatea elaborării unui cadru de competenţe pentru funcţia managerială de achiziţii publice a fost semnalată şi de Comisia Europeană la momentul revizuirii cadrelor de competenţe*173) elaborate în România, astfel încât să se realizeze o mai bună aliniere a instrumentelor dezvoltate la nivel naţional cu cadrul de competenţe şi instrumentele ProcurComp^EU. *173) Comisia Europeană, Rapoarte aferente studiilor de caz de implementare a ProcurComp^EU, ProcurComp^EU - Raport de implementare în România, https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public- buyers/professionalisation-public-buyers/ProcurComp^EU-european-competency-framework-public-procurement- professionals_en În primul rând, este necesară actualizarea Codului administrativ pentru a include o funcţie publică de conducere în domeniul achiziţiilor publice, similar cu parcursul celor două funcţii publice de execuţie pentru a asigura un temei legal pentru elaborarea noului cadru de competenţe specific funcţiei manageriale de achiziţii publice. În continuare, va fi necesară consultarea cu autorităţile contractante şi colaborarea cu ANFP şi INA pentru a elabora conţinutul cadrului de competenţe, parcurgerea paşilor administrativi şi legali pentru aprobarea formală a acestuia şi implementarea propriu-zisă. În ceea ce priveşte conţinutul cadrului de competenţe şi a programei de formare pentru managerii de achiziţii publice, acestea vor trebui să includă competenţe şi teme specifice în domeniul managementului performanţei, a managementului schimbării, coaching-ului (îndrumării personale) şi obţinerea beneficiilor sociale şi de mediu în achiziţiile publice. Profesionalizarea va încuraja raţionamentul profesional al factorilor de decizie în materie de achiziţii, care ar trebui să fie protejaţi atunci când acţionează cu bună-credinţă. Prin urmare, este necesar să se analizeze oportunitatea oricăror modificări legislative şi crearea unor îndrumări care sunt necesare pentru a asigura o astfel de protecţie pentru factorii de decizie în domeniul achiziţiilor publice. Formarea managerilor devine de asemenea relevantă în acest caz pentru a asigura faptul că aceştia stabilesc aşteptările corecte pentru personalul din subordine în ceea ce priveşte răspunderea personală şi instituţională. A41. Elaborarea şi implementarea unui sistem de autoevaluare a persoanelor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice/a echipelor de achiziţii publice din autorităţile/entităţile contractante, pe baza cadrului de competenţe şi a standardului ocupaţional, precum şi a informaţiilor cu privire la performanţa echipei Funcţia de achiziţii publice presupune lucrul în echipă, iar reuşita activităţii profesioniştilor din domeniul achiziţiilor publice este obţinută în mare măsură ca urmare a colaborării, schimbului de informaţii şi idei şi valorificării contribuţiilor tuturor persoanelor relevante în realizarea sarcinilor de serviciu. În acest sens, există la nivel internaţional exemple de implementare*174) a unor sisteme de evaluare şi certificare a echipelor de achiziţii ce pot fi utilizate ca bune practici şi la nivelul autorităţilor contractante din România. *174) Cum ar fi: Victorian Government Purchasing Board din Australia, programul de acreditare prin evaluare inter pares aplicat de Naţional Health Service în UK sau planul de îmbunătăţire a capacităţii în domeniul achiziţiilor din Scoţia, exemple furnizate în cadrul Studiului privind oportunitatea profesionalizării funcţiei de achiziţii publice şi introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat în 2021 de Banca Mondială în contextul implementării de către ANAP a proiectului SIPOCA 625 Dezvoltarea unui sistem de evaluare/ autoevaluare a persoanelor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice şi după caz, echipelor de achiziţii pe baza cadrului de competenţe şi a standardului ocupaţional este necesară pentru că reprezintă o abordare ce poate duce la îmbunătăţirea performanţei şi a statutului profesiei de achiziţii publice. Un alt beneficiu al stabilirii unor standarde pentru activitatea unei echipe sau unei organizaţii poate fi o modalitate foarte bună de a permite managerilor să se concentreze asupra deficitelor de competenţe şi cunoştinţe şi asupra gestionării performanţelor, contribuind astfel la îmbunătăţirea generală a echipei. În plus, evaluarea pozitivă a unei echipe poate fi percepută ca un factor pozitiv la momentul recrutării. În plus faţă de acţiunile de formare, certificare şi managementul performanţei pentru indivizi, ANAP va acorda prioritate elaborării unei metodologii şi a unui sistem pentru evaluarea performanţei persoanelor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice şi, după caz, a echipelor din unităţile de achiziţii centralizate, care vor funcţiona ca medii pentru pilotarea acestui demers. În continuare, se va pune accent pe evaluarea echipelor de achiziţii din autorităţile contractante medii şi mari, ceea ce ar putea determina îmbunătăţiri în domeniile de activitate ale acestora, putând contribui astfel la consolidarea realizărilor obţinute prin cadrul de competenţe şi prin instrumentul de autoevaluare. Devine astfel foarte important ca aceste echipe să funcţioneze la standarde ridicate şi, dacă reuşesc acest lucru, pot să se constituie în centre de expertiză, contribuind la ridicarea standardelor şi pentru alte echipe de achiziţii publice. Evaluarea persoanelor şi/sau a echipei se va concentra asupra capacităţii demonstrate a acesteia, respectiv va avea la bază dovezile privind practicile de achiziţii publice ale acesteia. Ca parte a evaluării echipa va primi feedback cu privire la îndeplinirea standardelor şi sugestii pentru continuarea îmbunătăţirii performanţei. O abordare riguroasă în acest sens va contribui la creşterea performanţei generale a achiziţiilor publice şi la îmbunătăţirea statutului noii profesii de achiziţii publice. A42. Crearea unui mecanism de colaborare interinstituţional prin care ANAP să se asigure că are la dispoziţie date pentru monitorizarea numărului de profesionişti în achiziţii publice aflaţi în funcţie şi a nivelului de pregătire pe care aceştia l-au primit în raport cu standardul ocupaţional şi cu privire la asigurarea de beneficii sociale, de mediu şi/sau inovare din achiziţiile publice Pentru a putea realiza mai întâi o analiză a categoriilor de personal cartografiate în vederea planificării formării şi supravegherii profesiei de achiziţii publice şi, ulterior, o monitorizare a tuturor indicatorilor aferenţi rezultatelor aşteptate din implementarea acţiunilor de profesionalizare, ANAP trebuie să aibă la dispoziţie diferite categorii de date. Obţinerea accesului la aceste date şi centralizarea lor va presupune colaborarea ANAP cu diferite instituţii precum ANFP, INA, MMSS, MF şi MEd, în contextul cadrului de comunicare şi colaborare asigurat prin intermediul Comitetului Interministerial. Datele statistice cu privire la profesioniştii din domeniul achiziţiilor publice sunt necesare pentru monitorizarea numărului de profesionişti în achiziţii publice aflaţi în funcţie şi a nivelului de pregătire, iar în acest sens ANAP va avea în vedere încheierea unor protocoale de colaborare. În scopul monitorizării, aceste date vor trebui să reflecte în principal nivelurile de formare pentru toţi profesioniştii activi din domeniul achiziţiilor publice, respectiv funcţionarii publici pentru care achiziţiile publice reprezintă mai mult de 50% din activitate. Datele colectate ar trebui să reflecte totodată şi modul în care cunoştinţele, abilităţile şi competenţele dobândite în domeniul achiziţiilor inovatoare, responsabile social şi ecologice sunt utilizate de profesionişti pentru îmbunătăţirea performanţei în domeniul achiziţiilor publice şi obţinerea beneficiilor aşteptate din gestionarea acestor tipuri de achiziţii. În continuare, va fi necesară asigurarea datelor pentru a putea realiza monitorizarea unor alţi indicatori relevanţi precum: numărul de funcţionari publici şi personal contractual care lucrează în departamentele de achiziţii publice din autorităţile/entităţile contractante, numărul de posturi vacante în departamentele de achiziţii publice, nivelul salariilor, nivelul de pregătire, tipurile de cursuri la care participă profesioniştii în achiziţii publice şi managerii compartimentelor/departamentelor de achiziţii publice, nivelul de competenţe, rezultatele evaluărilor individuale şi de echipă etc. A43. Colaborarea cu asociaţiile de profesionişti în achiziţii publice pentru a identifica recompensele non-financiare care ar ajuta la retenţia şi motivarea personalului, de exemplu conceperea posturilor (job design), oportunităţi de dezvoltare, recunoaştere şi dezvoltarea de orientări pentru autorităţile contractante pentru a şti cum să le folosească Retenţia şi motivarea personalului din domeniul achiziţiilor publice este o problemă în România, în principal din cauza imaginii negative pe care o au în prezent achiziţiile publice. Pentru ca schimbarea acestei percepţii să devină realitate, sunt necesare acţiuni concrete de colaborare directă cu asociaţiile de profesionişti în achiziţii publice pentru a identifica în primul rând care sunt cele mai potrivite recompense non-financiare în viziunea acestora. Este necesar ca măsurile ce vor fi implementate în acest sens să contribuie la îndeplinirea obiectivului mai larg al politicii în domeniul achiziţiilor publice la nivel naţional, respectiv acela ca funcţia de achiziţii publice să înceapă să fie percepută ca o funcţie strategică şi nu ca una pur administrativă, aşa cum se întâmplă în prezent. Aceste măsuri vor viza, printre altele, în plus faţă de asigurarea formării, conceperea posturilor (job design) în domeniul achiziţiilor publice şi planificarea oportunităţilor de dezvoltare a carierei şi de recunoaştere profesională. Pentru toate aceste măsuri vor fi dezvoltate orientări pentru autorităţile contractante în ceea ce priveşte managementul resurselor umane şi alocarea de resurse suficiente, astfel încât acestea să poată fi în măsură să le utilizeze pentru a atrage şi păstra personalul al cărui profil corespunde cu aspiraţia pe termen lung privind rolul strategic pe care îl pot avea achiziţiile publice. În acest sens, a fost deja realizat un prim pas important introducerea Cadrului de competenţe, cu roluri şi responsabilităţi clare şi a Standardului ocupaţional revizuit, cu programa de formare aferentă. Aceste instrumente reprezintă baza pentru ca angajaţii să beneficieze de formare şi sprijin permanent, inclusiv pentru dobândirea calificării în domeniul achiziţiilor. Abordările legate de retenţia personalului vor trebui să fie adaptate diferiţilor angajaţi, în funcţie de nevoile şi aspiraţiile fiecăruia, plecând de la concluziile discuţiilor între manageri şi personal şi a feedback-ului colectat cu privire la nevoile de formare, oportunităţile în carieră şi factorii motivanţi care pot duce la îmbunătăţirea performanţei acestora. Odată implementate aceste măsuri, ANAP va trebui să colaboreze cu ANFP şi autorităţile contractante pentru monitorizarea nivelurilor de satisfacţie şi de fluctuaţie a personalului, precum şi a numărului de posturi vacante în timp. Astfel, se va putea obţine o imagine generală asupra modului în care autorităţile contractante gestionează acest proces de management al performanţei şi vor putea fi transmise avertismente timpurii asupra problemelor care ar putea duce la fluctuaţii şi mai mari de personal. b) Creşterea gradului de conştientizare şi continuarea îmbunătăţirii îndrumării şi formării A44. Încheierea protocoalelor de colaborare cu universităţile şi informarea acestora cu privire la oportunităţile de dezvoltare a programelor de studii/calificărilor postuniversitare în Achiziţii Publice sau Managementul Lanţului de Aprovizionare După cum s-a arătat, în prezent interesul mediului universitar pentru includerea în oferta educaţională a programelor post-universitare în domeniul achiziţiilor publice este destul de scăzut. Prin urmare, este nevoie în primul rând să se realizeze o conştientizare la nivel de conducere a universităţilor în legătură cu această oportunitate plecând de la o analiză de piaţă care să aducă date concrete pentru a putea convinge aceste instituţii să includă în oferta lor astfel de programe post-universitare de studiu. Cursurile ar putea urma structura Programei de pregătire aferente Standardului ocupaţional revizuit, cu accent pe teme de interes precum achiziţiile strategice (ecologice, responsabile social, inovatoare). Colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior pentru a include achiziţiile publice ca program de studiu post-universitar de sine-stătător sau ca disciplină obligatorie în programele de master/postuniversitare relevante va fi o modalitate de a obţine performanţe mai bune în achiziţiile publice la nivel naţional. De asemenea, denumirile acestor programe ar putea fi adaptate astfel încât să devină mai interesante pentru studenţi şi mai relevante pentru cerinţele pieţei muncii. În acest sens, unele exemple de succes la nivel internaţional în domeniul marketingului educaţional ar putea fi de asemenea de ajutor în planificarea acestor programe întrucât s-a demonstrat că utilizarea unor denumiri mai cuprinzătoare de tipul "managementului lanţului de aprovizionare" a fost mai atractivă pentru grupul-ţintă în unele ţări. Pentru a putea realiza aceste schimbări, discuţiile cu universităţile ar trebui purtate la nivel de leadership, spre exemplu la nivel de decan sau prorector, în general cu persoane conectate la ultimele evoluţii de pe piaţa muncii şi din administraţia publică pentru ca aceste oportunităţi să fie mai bine înţelese şi valorificate. A45. Dezvoltarea şi implementarea unui program structurat de formare pentru funcţionarii publici debutanţi care intră în domeniul achiziţiilor publice, cu o combinaţie de formare în afara locului de muncă şi stagii de practică, pentru a le oferi o experienţă largă În conformitate cu prevederile Codului administrativ*175) (OUG nr.57/2019) funcţionarii publici debutanţi sunt acele persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii publice de grad profesional debutant şi care apoi parcurg o perioadă de stagiu de un an finalizată cu o evaluare pentru a putea fi numit funcţionar public de execuţie permanent. *175) Art. 388, alin. (2) şi (3) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare Pentru aceşti funcţionari publici debutanţi va fi dezvoltat un program dedicat de formare în domeniul achiziţiilor publice. Pentru ca aceşti funcţionari să dobândească o experienţă cât mai cuprinzătoare, programul va conţine o combinaţie de cursuri specializate şi stagii de practică. Pentru ca achiziţiile publice să înceapă să devină o opţiune de carieră atractivă pentru debutanţi, iar autorităţile contractante să poată beneficia în cele din urmă de profesionişti bine pregătiţi, ANAP va colabora cu INA, ANFP, reprezentanţii universităţilor şi structurile asociative ale furnizorilor de formare din România pentru a monitoriza numărul de funcţionari publici debutanţi care vor participa la programul de formare şi care vor fi ulterior angajaţi de autorităţile contractante. Astfel, universităţile pot organiza cursuri de formare specializată, care pot include şi o componentă de stagii de practică la instituţii publice. ANAP va colabora cu INA, ANFP, reprezentanţii universităţilor şi structurile asociative ale furnizorilor de formare din România pentru a monitoriza numărul de funcţionari publici debutanţi care vor participa la programul de formare şi care vor fi ulterior angajaţi de autorităţile contractante. A46. Elaborarea şi implementarea unui plan anual de comunicare pentru a pune în valoare achiziţiile publice, începând cu conferinţe cu operatorii economici şi autorităţile contractante pentru a evidenţia exemple de bune practici privind, de ex. achiziţiile sociale, ecologice şi inovatoare, precum şi implicarea actualilor profesionişti în achiziţii O altă prioritate pentru ANAP constă în asigurarea unei comunicări eficiente pentru a îmbunătăţi imaginea achiziţiilor publice. Vor fi avute în vedere bunele practici în ceea ce priveşte achiziţiile sociale, ecologice şi inovatoare şi aspecte importante legate de profesionalizare. Este necesară organizarea unor activităţi de comunicare cu reprezentanţii sau structurile asociative ale diferitelor tipuri de autorităţi şi entităţi contractante, cum ar fi cele din administraţia publică locală, consiliile judeţene, prefecturile, primăriile de municipii, oraşe şi comune, ministerele, spitalele, departamentele de sănătate publică, direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a copilului, companiile de stat, inspectoratele şcolare, inspectoratele de poliţie, direcţiile sanitar-veterinare etc. Totodată, va fi necesar să se obţină feedback din partea asociaţiilor de profesionişti în achiziţii publice, a mediului academic, a reprezentanţilor furnizorilor de formare profesională şi a operatorilor economici din România. În acest sens, întrucât grupul-ţintă este unul divers şi nevoile de comunicare sunt diferite, este necesară elaborarea şi implementarea unui plan de comunicare. Pentru implementarea acestuia, ANAP ar trebui să fie în măsură să aloce sumele necesare organizării activităţilor de comunicare din bugetul propriu. În prezent, astfel de evenimente pot fi finanţate doar prin proiecte cu finanţare europeană, prin urmare pot fi derulate doar activităţile prevăzute în proiectele care au primit finanţare. A47. Menţinerea şi actualizarea Ghidului online al achiziţiilor publice, Serviciului Helpdesk şi SEAP pentru a oferi materiale de referinţă actualizate şi relevante atât pentru profesioniştii instruiţi în domeniul achiziţiilor, cât şi pentru personalul care efectuează achiziţii şi nu a beneficiat de instruire Pentru a putea pune în continuare la dispoziţia profesioniştilor în achiziţii publice materiale actualizate şi relevante menţinerea şi actualizarea Ghidului online al achiziţiilor publice, Serviciului Helpdesk şi SEAP reprezintă o prioritate. Conţinutul unor astfel de materiale se va adresa atât profesioniştilor instruiţi în domeniul achiziţiilor publice, cât şi celor care realizează activităţi de achiziţii publice dar care nu au beneficiat de formare specializată în acest domeniu. Pentru implementarea acestei direcţii de acţiune ANAP va colabora cu ADR pentru ca achiziţiile publice să se deruleze la standarde ridicate în mod constant, ceea ce va avea ca efect scăderea numărului de contestaţii cu privire la documentaţiile de atribuire şi rezultatele procedurilor de achiziţii publice. A48. Elaborarea unui nou modul de instruire şi actualizarea Ghidului online al achiziţiilor publice pentru a aborda cele mai frecvente greşeli identificate din rezultatele contestaţiilor şi auditurilor referitoare la achiziţiile publice Rezultatele analizelor instituţiilor cu rol de supraveghere şi control la nivel naţional precum Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit, CNSC şi Institutul Naţional al Magistraturii reprezintă o sursă de feedback continuu inclusiv cu privire la activitatea de achiziţii publice. Astfel, pentru a îmbunătăţi îndrumările şi instruirea disponibile şi pentru a crea un ciclu de îmbunătăţire continuă, va fi dezvoltat un nou modul de instruire şi va fi actualizat Ghidul online al achiziţiilor publice cu informaţii rezultate din analiza celor mai frecvente greşeli identificate la nivelul contestaţiilor, a misiunilor de audit şi a celor ce rezultă din jurisprudenţa relevantă a instanţelor în materia achiziţiilor publice realizate de aceste instituţii. Pentru a aborda cele mai frecvente greşeli referitoare la achiziţiile publice ANAP va realiza cel puţin anual analiza contestaţiilor şi a constatărilor auditurilor. Rezultatele acestei analize vor fi utilizate pentru a actualiza orientările publicate în Ghidul online al achiziţiilor publice şi conţinutul modulului de instruire ce va fi disponibil în acest sens pe platforma de e-learning personalului care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor publice. A49. Consolidarea formării judecătorilor cu privire la abordarea contestaţiilor în materia achiziţiilor publice Legea nr. 101/2016 permite şi chiar încurajează cooperarea instituţională tradusă prin organizarea de ateliere de lucru şi întâlniri între consilierii CNSC, specialişti din cadrul ANAP şi judecătorii de la nivelul instanţelor de judecată pentru a discuta problemele de drept care au condus la pronunţarea de soluţii diferite în cauze similare şi luarea de măsuri în vederea unificării practicii judiciare. În acest context, se vor relua aceste întâlniri de lucru pentru a se asigura schimbul eficient de informaţii şi exemple de bună practică. De asemenea, ANAP va demara discuţiile cu partenerului responsabil (CSM) în vederea identificării oportunităţilor şi experţilor pentru organizarea unor ateliere de lucru menite să contribuie la consolidarea formării judecătorilor în materia achiziţiilor publice şi la asigurarea unei practici unitare la nivelul instanţelor de judecată. 5.4.2. Rezultate aşteptate Impactul Strategiei pe termen mediu şi lung vizează obţinerea următoarelor rezultate aşteptate în urma implementării direcţiilor de acţiune care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific (OS 4) - ''Continuarea dezvoltării capacităţii, capabilităţii şi integrităţii profesioniştilor în achiziţii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie": ● Dezvoltarea profesiei de achiziţii publice, pornind de la cadrele de competenţe şi standardul ocupaţional revizuit, prin întărirea capacităţii ANAP de a iniţia şi susţine politicile şi acţiunile de instruire a personalului implicat în activităţi specifice achiziţiilor publice; ● Creşterea atractivităţii şi gradului de conştientizare a importanţei funcţiilor publice specifice de consilier achiziţii publice/ consilier sistem achiziţii publice; ● Continuarea îmbunătăţirii îndrumării şi formării profesioniştilor în domeniul achiziţiilor publice; ● Sistem de remedii eficace şi eficient prin asigurarea unei bune coordonări instituţionale şi a practicii unitare, precum şi prin reducerea termenelor de pronunţare a deciziilor în domeniul achiziţiilor publice. 5.5. Monitorizare, supervizare şi control În cadrul acestui subcapitol sunt prezentate programele, respectiv direcţiile de acţiune şi rezultatele aşteptate în urma implementării acestora care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific (OS 5): Asigurarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de achiziţii publice prin utilizarea eficientă a datelor şi consolidarea funcţiilor de monitorizare, supervizare şi control. 5.5.1. Programe (direcţii de acţiune) Principalele direcţii de acţiune ce se impun pentru a răspunde în mod eficient problemelor identificate şi prezentate la Secţiunea I, punctul 4.7 sunt prezentate în cele ce urmează. Funcţiile de monitorizare, supervizare şi control oferă informaţii cu privire la nivelul performanţei sistemului de achiziţii publice şi constituie baza pentru adoptarea direcţiilor strategice care să conducă la un sistem de achiziţii publice eficient. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru colectarea şi utilizarea datelor este importantă pentru monitorizarea, supervizarea şi controlul sistemului de achiziţii publice. Analizele de date asigură o fundaţie solidă pentru exercitarea funcţiilor de supervizare şi control, inclusiv pentru analiza pieţei achiziţiilor publice şi a performanţei autorităţilor contractante. Rezultatele pot fi folosite pentru identificarea problemelor sistemice care ar putea necesita modificări legislative, elaborarea de orientări şi îndrumare sau dezvoltarea unor programe de instruire. În acest context, sunt avute în vedere următoarele direcţii de acţiune: a) Întărirea funcţiilor de monitorizare şi supervizare prin: A50. Analiza şi eficientizarea fluxurilor de informaţii şi date pentru a asigura o privire de ansamblu a pieţei achiziţiilor publice, o eficienţă sporită a procesului de colectare a informaţiilor şi datelor şi a accesului ANAP la informaţiile şi datele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare potrivit Directivelor europene (articolul 83 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE şi cu articolul 99 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE) Totodată, mecanismul de monitorizare dezvoltat va permite punerea la dispoziţia publicului a rezultatelor analizelor realizate de ANAP în conformitate cu articolul 83 alineatul (3) din Directiva 2014/24/UE şi cu articolul 99 alineatul (3) din Directiva 2014/25/UE şi va include modalităţi prin care să se asigure că toate informaţiile ce indică situaţii în care poate fi suspectată o manipulare a procedurilor de cerere de oferte sunt comunicate organismelor naţionale competente în conformitate cu articolul 83 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE şi cu articolul 99 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE. A51. Asigurarea interconectării şi interoperabilităţii SEAP cu alte baze de date şi sisteme (de exemplu, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Integritate, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ANAP, CNSC, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei (MJ), ONAC în conformitate cu obligaţiile asumate în cadrul PNRR A52. Analiza şi dezvoltarea cadrului legislativ cu privire la schimbul de date şi interoperabilitatea sistemelor A53. Analiza calităţii datelor din SEAP şi a modului în care acestea se regăsesc în SEAP şi TED (Suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene).*176) *176) TED - Tenders Electronic Daily Scopul analizei este de a identificarea şi a propune măsuri de remediere a eventualelor omisiuni sau erori cu scopul de a îmbunătăţi calitatea datelor introduse de entităţile înregistrate în SEAP. Rezultatele analizei pot oferi informaţii utile pentru dezvoltarea de îndrumare şi instruire pentru utilizatorii SEAP. A54. Dezvoltarea sistemului electronic al achiziţiilor publice prin implementarea în cadrul SEAP a formularelor electronice standard pentru publicarea anunţurilor în domeniul achiziţiilor publice (e-Forms), în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în domeniul achiziţiilor publice şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1986 ("formulare electronice") (Text cu relevanţă pentru SEE), precum şi a funcţionalităţilor suplimentare prevăzute de PNRR, inclusiv a funcţionalităţilor care să permită înregistrarea datelor cu privire la achiziţiile care includ criterii sociale, de mediu sau privind inovarea, precum şi a celor cu privire la IMM-urile care activează în calitate de subcontractant în cadrul contractelor de achiziţie publică, inclusiv valoarea totală a activităţilor subcontractate. A55. Platformă informatică destinată analizei soluţiilor pronunţate în deciziile CNSC şi ale instanţelor cu privire la contestaţiile referitoare la procesele de achiziţii publice pentru a identifica erorile sistemice şi măsurile asociate. A56. Elaborarea unei metodologii care vizează colectarea, procesarea şi analiza datelor cu privire la rezultatul contestaţiilor şi plângerilor soluţionate de CNSC, tribunale sau Curţi de Apel, respectiv creşterea performanţelor, de raportare şi evaluare a rezultatelor printr-o practică unitară. Aceasta din urmă se poate realiza prin dezvoltarea unui sistem tip platformă informatică. Platforma informatică va asigura accesul online publicului deschis, cu posibilitate de căutare a tuturor hotărârilor pe diverse problematici, este unul dintre mijloacele menite să îi ajute atât pe magistraţii şi consilierii de soluţionare, cât şi pe justiţiabili să facă trimitere la cauze şi hotărâri similare. Totodată, în paralel cu dezvoltarea modului e-contestaţii prevăzut de PNRR, se poate avea în vedere colectarea şi asigurarea accesului la date prin extinderea SEAP asupra tuturor categoriilor de contestaţii şi plângeri cu privire la achiziţii publice şi stabilirea protocoalelor necesare pentru utilizarea acestuia la nivelul tuturor entităţilor implicate. A57. Revizuirea Legii nr. 101/2016 pentru a asigura comunicarea deciziilor pronunţate de tribunale către ANAP. Aşa cum s-a precizat mai sus, deşi Legea nr. 101/2016 stabileşte o obligaţie de raportare a Curţilor de Apel către ANAP, nu există o obligaţie similară stabilită în sarcina tribunalelor atunci când acestea sunt instanţele sesizate în primă fază cu soluţionarea contestaţiilor. Prin urmare, ANAP nu dispune de informaţiile necesare pentru a efectua analize complete cu privire la funcţionarea sistemului de remedii care să faciliteze totodată îndeplinirea obligaţiilor de raportare către Comisia Europeană, conform Directivelor europene. Stabilirea unei obligaţii în sarcina tribunalelor de a transmite către ANAP o copie după hotărârea motivată pronunţată de către acestea va permite ANAP să analizeze, centralizeze şi proceseze datele cu privire sistemul de remedii, precum şi să identifice eventualele probleme ce pot apărea în implementarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi să stabilească direcţiile necesare pentru rezolvarea acestor probleme. b) Întărirea sistemului de control prin: A58. Evaluarea aplicării mecanismului de control financiar preventiv care vizează achiziţiile publice, aşa cum a fost dezvoltat urmare a implementării măsurilor prevăzute de SNAP adoptată în 2015, inclusiv a regulilor de integritate şi a modului în care independenţa responsabililor poate fi întărită. A59. Evaluarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de control ex ante şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire graduală pentru a sprijini eforturile ANAP cu privire la dezvoltarea capacităţii şi pentru a asigura o mai mare responsabilizare a autorităţilor contractante. În plus, evaluarea va avea în vedere posibilitatea introducerii unor funcţionalităţi în SEAP care să permită identificarea facilă a procedurilor care să facă obiectul acţiunilor tematice iniţiate ca parte a funcţiei de supervizare A60. Analiza regulată de către ANAP a problemelor identificate de instituţiile competente cu realizarea controlului ex ante şi ex post / auditurilor cu privire la achiziţii publice cu scopul identificării măsurilor necesare pentru remedierea acestora şi asigurarea unei abordări unitare. A61. În acest scop, este necesară elaborarea unei metodologii de colectare, procesare şi analiză a datelor cu privire la problemele identificate de instituţiile competente cu realizarea controlului ex ante şi ex post / auditurilor cu privire la achiziţii publice. Folosirea datelor din sistemul de control pentru identificarea problemelor sistemice şi apoi actualizarea ghidului online al achiziţiilor publice contribuie la clarificarea modului în care pot fi evitate astfel de probleme şi la sporirea înţelegerii şi încrederii la nivelul autorităţilor contractante. A62. Analiza eficienţei mecanismelor de combatere a fraudei şi asigurarea de îndrumare clară cu privire la corelaţia între gravitatea deviaţiei de la normă, forma de vinovăţie cu care a acţionat funcţionarul public şi consecinţele generate de această conduită pe de o parte şi, pe de altă parte forma de răspundere care poate fi angajată pentru a sancţiona eficient, predictibil şi proporţional aceste încălcări ale normelor legale. A63. Analiza legislaţiei şi a elaborarea unor îndrumări cu privire la responsabilitatea personală şi instituţională aferente activităţii de achiziţii publice pentru a asigura că prevederile sunt clare iar distincţia între eroare, neglijenţă şi fraudă este pe deplin înţeleasă, astfel încât autorităţile contractante şi consilierii în achiziţii publice să se concentreze pe adoptarea în cadrul achiziţiilor pe care le derulează a modalităţilor cele mai potrivite pentru obţinerea beneficiilor. Este important ca reglementarea şi practica în această materie să fie predictibile şi să înglobeze principiul proporţionalităţii între gravitatea faptei şi forma de răspundere angajată. Prin claritate, proporţionalitate şi predictibilitate se va înlătura reticenţa personalului din cadrul autorităţilor contractante implicat în procesul de achiziţii publice să folosească abordări inovatoare pentru îndeplinirea obiectivelor. 5.5.2. Rezultate aşteptate Impactul Strategiei pe termen mediu şi lung vizează obţinerea următoarelor rezultate aşteptate în urma implementării direcţiilor de acţiune care vor contribui la îndeplinirea obiectivului specific (OS 5) : Asigurarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de achiziţii publice prin utilizarea eficientă a datelor şi consolidarea funcţiilor de monitorizare, supervizare şi control: ● Accesul ANAP la o gamă mai largă de informaţii şi date cu privire la procesele de achiziţie publică derulate prin intermediul platformei SEAP ; ● Utilizarea informaţiilor furnizate de către SEAP în vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de achiziţii publice pentru luarea măsurilor de care se impun pentru îmbunătăţirea funcţionării acestuia şi formularea politicilor în domeniu; ● Colaborare îmbunătăţită între instituţiile responsabile cu gestionarea fondurilor UE şi principalele instituţii ale sistemului de achiziţii publice în scopul asigurării unei abordări unitare în materia achiziţii publice; ● Informaţiile relevante privind achiziţiile publice sunt partajate în mod eficient între toate instituţiile cu responsabilităţi din cadrul sistemului achiziţiilor publice; ● Asigurarea accesului la datele şi informaţiile aferente achiziţiilor publice strategice derulate prin intermediul platformei SEAP; ● Datele din SEAP sunt cuprinzătoare şi fiabile, respectă prevederile Regulamentelor europene, asigură transparenţa şi facilitează monitorizarea şi supervizarea sistemului de achiziţii publice. ● Sistemul de control ex-ante al achiziţiilor publice este îmbunătăţit şi capabil să asigure utilizarea eficientă a fondurilor publice precum şi respectarea integrităţii achiziţiilor publice derulate de către autorităţile contractante. Sistemul de control ex ante este eficient şi proporţional cu nivelul de risc. Acţiunile pentru asigurarea integrităţii sistemului de achiziţii publice contribuie la reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene, sprijinind autorităţile contractante în derularea cu succes a proceselor de achiziţii.Mecanismele pentru combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice sunt mai eficiente. SECŢIUNEA III IMPLEMENTAREA STRATEGIEI 6. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare Implementarea prezentei Strategii se va realiza în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2023-2027. Finanţarea acţiunilor va fi asigurată din bugetele instituţiilor responsabile, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă asigurate, este important ca fiecare instituţie publică să îşi revizuiască priorităţile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2023-2027 a resurselor bugetare minimale. În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii vor fi avute în vedere şi surse de finanţare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile acordate prin PNRR, fondurile structurale aferente perioadei 2021- 2027 sau finanţarea externă oferită de alte organizaţii (spre exemplu, BM sau Banca Europeană de Investiţii). Accesarea surselor de finanţare alternative revine fiecărei instituţii responsabile de realizarea acţiunilor. Finanţarea unei părţi importante dintre acţiunile prevăzute în Planul de acţiune este asigurată prin PNRR, ANAP fiind instituţia responsabilă de realizarea jaloanelor corespunzătoare Componentei C7 - Transformare digitală, Investiţia 7 - Implementarea formularelor electronice e-Forms în domeniul achiziţiilor publice şi a Componentei C14 - Buna guvernanţă, OS 5, Reforma 8 - Reformarea sistemului naţional de achiziţii publice. O parte dintre acţiunile prevăzute în cadrul Planului de acţiune aferent prezentei strategii care se află în responsabilitatea ANAP sunt finanţate prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, în cadrul proiectului "Sprijin în implementarea SNAP prin consolidarea capacităţii administrative a ANAP şi a autorităţilor contractante" - cod SIPOCA 625. De asemenea, o parte dintre acţiunile incluse în Planul de acţiune aferent prezentei strategii care au ca obiectiv îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei sistemului de remedii sunt finanţate prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic (IST) 2021-2027, gestionat de către Direcţia Generală de Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene, în cadrul proiectului "Măsuri pentru sprijinirea eficienţei sistemului de achiziţii publice din România, cu accent pe reglementările privind remediile şi căile de atac". 7. Implicaţii asupra cadrului juridic Atingerea obiectivelor specifice avute în vedere prin prezenta Strategie presupune modificarea şi completarea unor acte normative, şi după caz, emiterea unor noi acte normative aferente direcţiilor de acţiune stabilite. 7.1. Achiziţii strategice Astfel, pentru îndeplinirea obiectivului specific (OS 1) - "Utilizarea achiziţiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice şi asigurarea beneficiilor sociale, de mediu şi de inovare" este necesar să fie întreprinse următoarele demersuri legislative : a) Cu privire la achiziţiile publice ecologice ● Abrogarea Legii nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi; ● Modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice cu prevederi specifice achiziţiilor publice verzi; ● Elaborarea HG pentru aprobarea Planului naţional de achiziţii publice ecologice, prin care vor fi stabilite ţinte multianuale obligatorii. b) Cu privire la achiziţiile publice responsabile social ● Se vor actualiza prevederile în materia achiziţiilor publice responsabile social, respectiv se va modifica Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, întrucât aceasta include trimiteri la prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, act normativ abrogat din anul 2006. 7.2. Achiziţii centralizate Pentru îndeplinirea obiectivului specific (OS 2) - "Eficientizarea activităţii de achiziţii publice şi obţinerea de economii prin utilizarea achiziţiilor centralizate şi creşterea capacităţii administrative a unităţilor de achiziţii centralizate (UCA)" este necesar să fie întreprinse următoarele demersuri legislative: ● completarea cadrului legislativ existent aplicabil ONAC (şi MS) prin actualizarea listei de produse, servicii şi lucrări ce pot fi achiziţionate de acestea în regim centralizat, în baza analizei efectuate de BM în acest sens; ● completarea cadrului legislativ existent aplicabil ONAC (şi celorlalte UCA) în sensul deschiderii accesului oricăror UCA la PEAPC prin înregistrarea lor ca utilizatori în sistem, cu dreptul de a accesa toate funcţionalităţile necesare planificării şi derulării procedurilor de atribuire a contractelor-cadru, precum şi monitorizării implementării contractelor subsecvente; ● completarea cadrului legislativ cu privire la integrarea şi interoperabilitatea bazelor de date, pentru a permite ANAP şi tuturor celorlalte instituţii sau organisme cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul achiziţiilor centralizate (Registrul Comerţului, ANAF, Curtea de Conturi, PCUe, CNSC, CC etc.) accesul la datele şi informaţiile disponibile în PEAPC. 7.3. Transparenţa Pentru îndeplinirea obiectivului specific (OS 3) - "Consolidarea încrederii în sistemul de achiziţii publice din România prin creşterea transparenţei procesului de achiziţiile publice" este necesară elaborarea şi adoptarea unui act normativ care va avea ca scop consolidarea tuturor reglementărilor aplicabile în domeniul achiziţiilor publice. 7.4. Profesionalizarea Pentru îndeplinirea obiectivului specific (OS 4) - ''Continuarea dezvoltării capacităţii, capabilităţii şi integrităţii profesioniştilor în achiziţii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie" şi punerea în aplicare a acţiunilor prevăzute în legătură cu profesionalizarea achiziţiilor publice este necesar să fie întreprinse următoarele demersuri legislative, respectiv modificarea şi completarea următoarelor acte normative : ● OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru introducerea unei funcţii publice de conducere specifice în domeniul achiziţiilor publice; ● OUG nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, pentru clarificarea funcţiei de iniţiere şi elaborare a documentelor de politică publică în domeniul profesionalizării achiziţiilor publice; ● HG nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1832/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), pentru introducerea ocupaţiei de Manager achiziţii publice. 7.5. Monitorizare, supervizare, control Pentru îndeplinirea obiectivului specific (OS 5) - "Asigurarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de achiziţii publice prin utilizarea eficientă a datelor şi consolidarea funcţiilor de monitorizare, supervizare şi control" şi punerea în aplicare a acţiunilor prevăzute în legătură cu monitorizarea,supervizarea şi controlul este necesar să fie întreprinse următoarele demersuri legislative, respectiv: Completarea Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor prin includerea unei obligaţii în sarcina tribunalelor de a transmite către ANAP deciziile motivate pronunţate ca urmare a sesizării de către operatorii economici cu contestaţii în materia achiziţiilor publice (similar prevederilor art. 35 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 ce impune această obligaţie în sarcina Curţilor de Apel) şi adăugarea unei anexe care să includă modelul de formular de raportare a datelor privind litigiile în materie de achiziţii publice soluţionate de către instanţele de judecată (tribunale, Curţi de Apel). 8. Proceduri privind monitorizarea, evaluarea şi actualizarea strategiei 8.1. Monitorizarea, evaluarea şi actualizarea strategiei Monitorizarea prezentei Strategii se va realiza de către ANAP prin structurile responsabile, conform atribuţiilor stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al ANAP şi procedurile instituite la nivelul instituţiei. Anual, fiecare instituţie responsabilă de implementarea prezentei Strategii şi a Planului de acţiune aferent acesteia va comunica ANAP, până la finalul lunii ianuarie, un plan de activităţi care va detalia acţiunile din Planul de acţiune, la nivel de activităţi, responsabili şi termene, pentru anul în curs. Planul anual de activitate consolidat pentru implementarea Strategiei va fi elaborat de ANAP până la finalul lunii februarie. Planurile anuale de activităţi vor sta la baza monitorizării implementării Strategiei şi a Planului de acţiune aferent acesteia, de către structurile specializate din cadrul ANAP. ANAP va realiza o activitate constantă de monitorizare a informaţiilor privind implementarea Strategiei. Monitorizarea Strategiei va avea în vedere atât realizarea rezultatelor acţiunilor (outputs), cât şi realizarea rezultatelor politicii publice (outcomes), prin urmărirea indicatorilor de realizare a acţiunilor prevăzute în planul de acţiune (indicatori de rezultat), precum şi a indicatorilor privind rezultatele politicii publice (indicatori de impact). Procesul de monitorizare a implementării acţiunilor prevăzute în planul de acţiune aferent Strategiei va cuprinde atât activitatea de monitorizare continuă cât şi activitatea de raportare. Activitatea de monitorizare continuă se va realiza în două etape, respectiv etapa de colectare a informaţiilor privind implementarea şi realizarea acţiunilor aferente obiectivelor prevăzute în Strategie şi etapa de analiză a informaţiilor, care va consta în sistematizarea şi prelucrarea informaţiilor privind implementarea acţiunilor cuprinse în Strategie. Pe baza informaţiilor colectate va fi comparată situaţia curentă cu cea de referinţă, va fi analizat gradul de realizare a obiectivelor şi stadiul acţiunilor prevăzute în Planul de acţiune. După caz, se va proceda la elaborarea de propuneri care să prevină neîndeplinirea obiectivelor ori care să remedieze situaţiile în cazul depăşirii termenelor asumate prin planul de acţiune şi, după caz, vor fi realizate demersuri în vederea identificării cauzelor care generează deficienţe în realizarea acţiunilor. În vederea asigurării implementării corespunzătoare a obiectivelor specifice, ANAP va identifica şi elabora soluţiile necesare pentru depăşirea deficienţelor, în colaborare cu instituţiile responsabile de realizarea respectivului obiectiv. În cadrul procesului de monitorizare, în paralel cu activitatea de monitorizare continuă, structura responsabilă din cadrul ANAP va efectua activitatea de raportare, care se va realiza prin elaborarea rapoartelor de progres privind stadiul îndeplinirii acţiunilor asumate prin Strategie, în vederea prezentării acestora conducerii ANAP şi după caz, Comitetului Interministerial pentru Achiziţii Publice, Guvernului României şi/sau Comisiei Europene. Rapoartele de progres privind stadiul îndeplinirii acţiunilor asumate prin Strategie vor fi elaborate semestrial sau ori de câte ori este necesar. Evaluarea Strategiei se va realiza la finalul perioadei de implementare şi se va finaliza prin elaborarea unui raport în care va fi analizată îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategie. În măsura în care domeniul achiziţiilor publice necesită continuarea intervenţiei pentru atingerea obiectivelor se va realiza actualizarea Strategiei la momentul expirării perioadei de implementare. Strategia poate face obiectul actualizării în contextul unor situaţii de urgenţă ce justifică modificarea în timpul implementării sau în vederea alinierii cu priorităţile europene. Rapoartele de progres privind stadiul îndeplinirii acţiunilor asumate prin Strategie vor fi elaborate semestrial sau ori de câte ori este necesar. Evaluarea Strategiei se va realiza la finalul perioadei de implementare şi se va finaliza prin elaborarea unui raport în care va fi analizată îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategie. În măsura în care domeniul achiziţiilor publice necesită continuarea intervenţiei pentru atingerea obiectivelor se va realiza actualizarea Strategiei la momentul expirării perioadei de implementare. Strategia poate face obiectul actualizării în contextul unor situaţii de urgenţă ce justifică modificarea în timpul implementării sau în vederea alinierii cu priorităţile europene. 8.2. Indicatori Pe parcursul perioadei de monitorizare urmează a fi utilizaţi trei tipuri de indicatori, respectiv: indicatori de proces, indicatori de impact şi indicatori de rezultat. Indicatorii de proces şi indicatorii de impact prevăzuţi în cadrul prezentului capitol măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei. Indicatorii de proces vizează rezultatul evaluării performanţei sistemului în ansamblu în raport cu obiectivul general. Indicatorii de impact măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice. Pe baza indicatorilor de rezultat este evaluat gradul de îndeplinire a acţiunilor, aceştia fiind incluşi în Planul de acţiune aferent Strategiei.
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Obiectiv general │Indicatori de proces│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Promovarea │ │
│utilizării │ │
│achiziţiilor │ │
│publice drept │ │
│instrument │- performanţa │
│strategic pentru │României în │
│a contribui la │realizarea de │
│rezilienţa şi │achiziţii │
│redresarea │strategice; │
│economică a │- creşterea │
│României, │capacităţii │
│inclusiv prin │autorităţilor │
│asigurarea │contractante prin │
│beneficiilor │profesionalizare şi │
│sociale, de mediu│prin utilizarea │
│şi inovatoare şi │achiziţiilor publice│
│a accesului │centralizate; │
│crescut al IMM- │ │
│urilor la piaţa │ │
│achiziţiilor │ │
│publice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Obiective │Indicatori de impact│
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │I.1 Procentul din │
│ │(a) numărul total al│
│ │procedurilor de │
│ │achiziţii publice │
│ │iniţiate într-un an │
│ │calendaristic şi (b)│
│ │numărul procedurilor│
│ │de achiziţii publice│
│ │iniţiate pentru care│
│ │criterii care │
│ │contribuie la │
│ │realizarea de │
│ │achiziţii ecologice │
│ │au fost incluse în │
│ │documentaţia de │
│ │atribuire în cadrul │
│ │criteriilor de │
│ │calificare şi │
│ │selecţie, ca cerinţe│
│ │minime la nivelul │
│ │caietului de sarcini│
│ │sau ca factori de │
│ │evaluare parte a │
│ │criteriului de │
│ │atribuire; │
│ │I.2 Procentul din: │
│ │(a) numărul total al│
│ │procedurilor de │
│ │achiziţii publice │
│ │iniţiate într-un an │
│ │calendaristic │
│ │(b) numărul │
│ │procedurilor de │
│ │achiziţii publice │
│ │iniţiate pentru care│
│ │criterii care │
│ │contribuie la │
│ │realizarea de │
│ │achiziţii sociale au│
│ │fost incluse in │
│ │documentaţia de │
│ │atribuire în cadrul │
│ │criteriilor de │
│ │calificare şi │
│ │selecţie, ca cerinţe│
│ │minime la nivelul │
│ │caietului de sarcini│
│ │sau ca factori de │
│ │evaluare parte a │
│OS 1 - Utilizarea│criteriului de │
│achiziţiilor │atribuire; │
│publice ca │I.3 Procentul din: │
│instrument │(a) numărul total al│
│strategic, │procedurilor de │
│inclusiv │achiziţii publice │
│asigurarea │iniţiate într-un an │
│accesului │calendaristic; │
│IMM-urilor la │(b) numărul │
│pieţele de │procedurilor de │
│achiziţii publice│achiziţii publice │
│şi asigurarea │iniţiate într-un an │
│beneficiilor │calendaristic de │
│sociale, de mediu│către autorităţi/ │
│şi de inovare │entităţi │
│ │contractante care │
│ │atribuie contracte │
│ │de achiziţii publice│
│ │de inovare; │
│ │I.4 Procentul │
│ │procedurilor │
│ │iniţiate de către │
│ │unităţile │
│ │centralizate de │
│ │achiziţii şi ONAC │
│ │pentru care: │
│ │(a) criterii care │
│ │contribuie la │
│ │realizarea de │
│ │achiziţii │
│ │responsabile social │
│ │şi/sau │
│ │(b) criterii care │
│ │contribuie la │
│ │realizarea de │
│ │achiziţii ecologice │
│ │au fost incluse in │
│ │documentaţia de │
│ │atribuire în cadrul │
│ │criteriilor de │
│ │calificare şi │
│ │selecţie, ca cerinţe│
│ │minime la nivelul │
│ │caietului de sarcini│
│ │sau ca factori de │
│ │evaluare parte a │
│ │criteriului de │
│ │atribuire; │
│ │I.5 Gradul de │
│ │participare al IMM │
│ │în cadrul │
│ │procedurilor de │
│ │achiziţii publice │
│ │iniţiate ( numărul │
│ │de operatori │
│ │economici cu statut │
│ │de IMM participanţi │
│ │la proceduri de │
│ │achiziţii publice │
│ │raportat la numărul │
│ │total de operatori │
│ │economici │
│ │participanţi la │
│ │proceduri de │
│ │achiziţii publice). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │I.6 Procentul │
│ │procedurilor de │
│ │achiziţii publice │
│ │iniţiate de către │
│ │unităţile │
│ │centralizate de │
│ │achiziţii şi 0NAC │
│ │din totalul de │
│ │proceduri de │
│ │achiziţii publice │
│ │iniţiate; │
│ │I.7 Numărul │
│ │produselor şi │
│OS 2 - Obţinerea │serviciilor nou │
│de economii şi │introduse pentru a │
│eficientizarea │fi achiziţionate în │
│proceselor prin │sistem centralizat; │
│utilizarea │I.8 Evoluţia │
│achiziţiilor │numărului de │
│centralizate │autorităţi │
│ │contractante care │
│ │apelează la ONAC/ │
│ │unităţi centralizate│
│ │de achiziţii, │
│ │respectiv numărul de│
│ │noi autorităţi │
│ │contractante care │
│ │efectuează achiziţii│
│ │prin intermediul │
│ │ONAC sau al │
│ │unităţilor │
│ │centralizate de │
│ │achiziţii. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │I.9 Gradul de │
│ │publicare în │
│ │conformitate cu │
│ │Standardul Datelor │
│ │de Contractare │
│ │Deschise, a │
│ │informaţiilor şi │
│ │datelor privind │
│ │achiziţiile publice;│
│ │I.10 Gradul de │
│ │încredere a │
│ │ONG-urilor, │
│ │mass-media şi ai │
│ │reprezentanţilor │
│OS 3 - │mediului de afaceri │
│Consolidarea │referitor la │
│încrederii în │transparenţa │
│sistemul de │sistemului de │
│achiziţii publice│achiziţii publice; │
│din România prin │I.11 Numărul │
│creşterea │proiectelor de acte │
│transparenţei │normative în care au│
│procesului de │fost identificate │
│achiziţii publice│prevederi specifice │
│ │achiziţiilor │
│ │publice; │
│ │I.12 Gradul de │
│ │satisfacţie a │
│ │autorităţilor/ │
│ │entităţilor │
│ │contractante şi │
│ │operatorilor │
│ │economici │
│ │referitoare la │
│ │instrumentele │
│ │operaţionale │
│ │elaborate şi puse la│
│ │dispoziţie. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │I.13 Gradul de │
│OS 4 - │creştere a │
│Continuarea │capacităţii, │
│dezvoltării │capabilităţii şi │
│capacitaţii, │integrităţii │
│capabilităţii şi │profesioniştilor în │
│integrităţii │achiziţii publice; │
│profesioniştilor │I.14 Gradul de │
│în achiziţii │fluctuaţie a │
│pentru a sprijini│profesioniştilor din│
│realizarea │achiziţii publice. │
│tuturor │I.15 Scăderea │
│celorlalte │numărului de soluţii│
│obiective din │neunitare la nivelul│
│actuala Strategie│sistemului de │
│ │remedii; │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │I.16 Numărul de │
│ │indicatori │
│ │suplimentari ce vor │
│ │putea fi calculaţi │
│ │prin noi date şi │
│ │informaţii avute la │
│ │dispoziţie în │
│ │vederea evaluării │
│ │funcţionării │
│ │sistemului; │
│ │I.17 Număr/sisteme │
│ │interconectate; │
│ │I.18 Numărul │
│ │instituţiilor care │
│ │furnizează regulat │
│ │şi complet date şi │
│ │informaţii cu │
│ │privire la │
│ │rezultatul │
│ │contestaţiilor şi │
│ │plângerilor; │
│ │I.19 Gradul de │
│ │încredere a │
│ │autorităţilor │
│ │contractante în │
│ │controlul ex ante; │
│ │I.20 Numărul de │
│ │probleme sistemice │
│ │identificate şi │
│ │măsurile de │
│ │îmbunătăţire agreate│
│OS 5 - Asigurarea│şi implementate; │
│eficienţei şi │I.21 Gradul de │
│eficacităţii │satisfacţie a (a) │
│sistemului de │autorităţilor │
│achiziţii publice│contractante, (b) │
│prin utilizarea │operatorilor │
│eficientă a │economici şi │
│datelor şi │(c) organizaţiilor │
│consolidarea │neguvernamentale cu │
│funcţiilor de │privire la │
│monitorizare, │eficacitatea │
│supervizare şi │mecanismelor de │
│control │combatere a fraudei;│
│ │I.22 Procentul │
│ │autorităţilor │
│ │contractante/ │
│ │practicienilor din │
│ │domeniul │
│ │achiziţiilor publice│
│ │care afirmă că │
│ │regulile cu privire │
│ │la responsabilitatea│
│ │personală şi │
│ │instituţională sunt │
│ │bine delimitate. │
│ │I.23 Numărul │
│ │deciziilor privind │
│ │contestaţiile │
│ │judiciare cu privire│
│ │la procedurile de │
│ │achiziţii publice │
│ │pronunţate de │
│ │tribunale care sunt │
│ │comunicate ANAP. │
│ │I.24 Numărul │
│ │tribunalelor care │
│ │transmit către ANAP │
│ │deciziile privind │
│ │contestaţiile │
│ │judiciare cu privire│
│ │la procedurile de │
│ │achiziţii publice │
│ │procedurile de │
│ │achiziţii publice │
└─────────────────┴────────────────────┘
8.3. Instituţii responsabile Având în vedere rolul fundamental pe care ANAP îl are cu privire la formularea la nivel de concepţie, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice, stabilirea şi implementarea sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi monitorizarea funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice, ANAP va avea rolul principal în ceea ce priveşte implementarea direcţiilor de acţiune prevăzute în Strategie şi urmărirea rezultatelor aşteptate. Implementarea prezentei Strategii şi a Planului de acţiune aferent acesteia se bazează pe cooperarea loială dintre toate instituţiile responsabile de realizarea acţiunilor şi atingerea indicatorilor prevăzuţi în cadrul direcţiilor de acţiune. În cazul în care responsabilitatea realizării unor acţiuni revine mai multor instituţii, instituţia responsabilă care asigură coordonarea implementării respectivei acţiuni este cea care are principala competenţă în gestionarea ariei de intervenţie respective. La nivelul Planului de acţiune, instituţia coordonatoare este cea menţionată prima în şirul instituţiilor responsabile de implementarea acţiunii respective. De asemenea, în contextul complexităţii şi multidimensionalităţii achiziţiilor publice ANAP va fi sprijinită în îndeplinirea rolului său de către instituţii şi autorităţi publice cu roluri şi competenţe specifice în ariile lor de acţiune. Instituţiile responsabile pentru realizarea acţiunilor sunt nominalizate în Planul de acţiune. De asemenea, având în vedere sfera largă de cuprindere şi grupurile ţintă urmărite, în implementarea prezentei Strategii ANAP va colabora cu asociaţii ale unităţilor administrativ- teritoriale din România (i.e., Asociaţia Municipiilor din România; Asociaţia Comunelor din România; Asociaţia Oraşelor din România; Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România) şi de diferite asociaţii ale specialiştilor/experţilor în achiziţii publice din România (i.e., Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Achiziţii; Asociaţia Specialiştilor în Achiziţii Publice din România; Sindicatul Naţional al Specialiştilor în Achiziţii Publice; Asociaţia Experţilor în Achiziţii; Asociaţia Română pentru SmartCity; sau Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii). ANEXA 1 PLAN DE ACŢIUNE
┌────────────────┬───────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬─────────────┐
│Obiective │ │Termen de │Instituţii │Rezultate │Indicatori de │Monitorizare │
│specifice │Acţiuni principale │realizare │responsabile/ │aşteptate │rezultat │şi evaluare │
│ │ │ │colaboratoare │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │ANAP │ │ │ │
│ │ │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Cercetării, │ │ │ │
│ │ │ │Inovării şi │ │ │ │
│ │ │ │Digitalizării │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul Muncii │ │ │ │
│ │ │ │şi Solidarităţii │ │ │ │
│ │ │ │Sociale │ │ │ │
│ │ │ │Institutul │ │ │ │
│ │ │ │Naţional de │ │ │ │
│ │ │ │Cercetare │ │ │ │
│ │ │ │Ştiinţifică în │ │ │ │
│ │ │ │domeniul Muncii şi│ │ │ │
│ │ │ │Protecţiei Sociale│ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │A1. Înfiinţarea │ │Mediului, Apelor │Centru de │ │ │
│ │unui centru de │ │şi Pădurilor │competenţe privind│ │Activitate de│
│ │competenţe în │ │Departamentul │achiziţiile │Un centru de │monitorizare │
│ │materie de │Trimestrul I│pentru Dezvoltare │publice │competenţe │continuă │
│ │achiziţii publice │2025 │Durabilă │sustenabile şi de │funcţional │Evaluare după│
│ │sustenabile şi de │ │ONG-uri şi │inovare înfiinţat │ │implementarea│
│ │inovare în cadrul │ │asociaţii (cum ar │în cadrul ANAP │ │strategiei │
│ │ANAP │ │fi Asociaţia │ │ │ │
│ │ │ │Română pentru │ │ │ │
│ │ │ │Oraşe Inteligente │ │ │ │
│ │ │ │şi Mobilitate, │ │ │ │
│ │ │ │Uniunea Naţională │ │ │ │
│ │ │ │a Consiliilor │ │ │ │
│ │ │ │Judeţene, │ │ │ │
│ │ │ │Asociaţia │ │ │ │
│ │ │ │Naţională a │ │ │ │
│ │ │ │Experţilor în │ │ │ │
│ │ │ │Achiziţii Publice)│ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Educaţiei │ │ │ │
│ │ │ │Consiliul │ │ │ │
│ │ │ │Concurenţei │ │ │ │
│ │ │ │Institutul │ │ │ │
│ │ │ │Naţional de │ │ │ │
│ │ │ │Administraţie │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │ANAP │ │ │ │
│ │A2. Completarea │ │Colaboratori: │Ghidul online │ │ │
│ │Ghidului Online │ │Ministerul │completat cu │Numărul de accesări│ │
│ │gestionat de către │ │Cercetării, │secţiunile │ale secţiunilor │Activitate de│
│ │ANAP cu secţiuni/ │ │Inovării şi │dedicate │relevante incluse │monitorizare │
│ │aspecte privind │Trimestrul │Digitalizării │achiziţiilor │în Ghidul online │continuă │
│ │achiziţiile publice│IV 2024 │Ministerul Muncii │publice ecologice,│privind achiziţiile│Evaluare după│
│ │ecologice, │ │şi Solidarităţii │responsabile │publice gestionat │implementarea│
│ │responsabile social│ │Sociale │social şi de │de ANAP │strategiei │
│ │şi de inovare │ │Ministerul │inovare │ │ │
│ │ │ │Mediului, Apelor │ │ │ │
│ │ │ │şi Pădurilor │ │ │ │
│ │ │ │ONAC │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │Trimestrul │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │III 2024 ca │ANAP │ │ │ │
│ │ │data de │Colaboratori: │ │ │ │
│ │ │începere şi │Ministerul │ │ │ │
│ │ │apoi │Cercetării, │ │ │ │
│ │A3. Elaborarea şi │recurenţă │Inovării şi │ │ │ │
│ │implementarea unui │anuală │Digitalizării │ │ │ │
│ │program regulat de │pentru │Ministerul Muncii │ │ │Activitate de│
│ │conferinţe şi │conferinţe, │şi Solidarităţii │Un program de │Conferinţe şi │monitorizare │
│ │seminarii, cu │respectiv │Sociale │conferinţe │seminarii │continuă │
│ │implicarea directă │recurenţă │Ministerul │elaborat │organizate conform │Evaluare după│
│ │a mediului academic│lunară/ │Mediului, Apelor │ │programului │implementarea│
│ │şi a mediului de │trimestrială│şi Pădurilor │ │ │strategiei │
│ │afaceri în aceste │pentru │Ministerul │ │ │ │
│ │activităţi │organizarea │Educaţiei │ │ │ │
│ │ │de │Institutul │ │ │ │
│ │ │training-uri│National de │ │ │ │
│ │ │şi seminarii│Administraţie │ │ │ │
│ │ │(după caz) │Consiliul │ │ │ │
│ │ │ │Concurenţei │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ONAC, UCA locale │ │ │
│ │ │ │ │şi UCA pe sectoare│ │ │
│ │ │ │ │(ex. sănătate) │ │ │
│ │ │ │ │sunt sprijinite cu│ │ │
│ │A4. Oferirea de │ │ │privire la │ │ │
│ │sprijin unităţilor │ │Responsabil: │includerea în │ │ │
│ │de achiziţie │ │ANAP │documentaţiile de │ │ │
│ │centralizată în │ │Colaboratori: │atribuire a unor │ │ │
│ │derularea de │ │ONAC │criterii de mediu,│Numărul de │ │
│ │proceduri de │ │Ministerul │sociale şi de │solicitări pentru │ │
│ │achiziţii │ │Sănătăţii │inovare │care s-a acordat │ │
│ │centralizate │ │BAGR (Baza │Exemple de bune │consiliere privind │ │
│ │strategice în │Trimestrul │Aprovizionare, │practici privind │utilizarea de │Activitate de│
│ │sectoare de interes│II 2025 ca │Gospodărie şi │achiziţiile │criterii de mediu, │monitorizare │
│ │prin Centrul de │data de │Reparaţii – │publice │sociale şi de │continuă │
│ │expertiză din │începere şi │achiziţie │sustenabile şi de │inovare │Evaluare după│
│ │cadrul ANAP şi │apoi în mod │centralizată │inovare │Numărul de accesări│implementarea│
│ │diseminarea bunelor│continuu │pentru │identificate la │ale secţiunii │strategiei │
│ │practici privind │ │Administraţia │nivelul unităţilor│privind achiziţiile│ │
│ │achiziţiile publice│ │Naţională a │de achiziţii │centralizate din │ │
│ │sustenabile şi de │ │Penitenciarelor) │centralizate sunt │cadrul Ghidului │ │
│ │inovare │ │Alte unităţi de │împărtăşite cu │online │ │
│ │identificate la │ │achiziţii │toţi cei implicaţi│ │ │
│ │nivelul unităţilor │ │centralizate la │în sectorul │ │ │
│ │de achiziţii │ │nivel local şi │achiziţiilor │ │ │
│ │centralizate │ │central │publice în cadrul │ │ │
│ │ │ │ │unei secţiuni │ │ │
│ │ │ │ │distincte dedicată│ │ │
│ │ │ │ │achiziţiilor │ │ │
│ │ │ │ │centralizate din │ │ │
│ │ │ │ │Ghidul Online │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Includerea unor │Secţiuni │ │
│ │ │ │ │secţiuni │suplimentare │ │
│ │ │ │Responsabil: │suplimentare │incluse în │ │
│ │A5. Continuarea │ │Institutul │privind │programul de │Activitate de│
│ │implementării │ │Naţional de │achiziţiile │instruire privind │monitorizare │
│ │programului de │Trimestrul │Administraţie │strategice în │achiziţiile │continuă │
│ │instruire dezvoltat│II 2025 │Colaboratori: │cadrul programului│strategice │Evaluare după│
│ │în cadrul │ │Autorităţi/ │de instruire │Numărul de sesiuni │implementarea│
│ │proiectului SIPOCA │ │entităţi │Organizarea de │de formare │strategiei │
│ │625 │ │contractante │sesiuni de formare│furnizate privind │ │
│ │ │ │ANAP │privind │achiziţiile │ │
│ │ │ │ │achiziţiile │strategice │ │
│ │ │ │ │strategice │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Secţiune │ │ │
│ │ │ │ │suplimentară │ │ │
│ │ │ │ │privind │ │ │
│ │ │ │ │achiziţiile │ │ │
│ │ │ │ │publice │ │ │
│ │ │ │ │sustenabile şi de │Numărul de accesări│ │
│ │ │ │ │inovare adresată │ale Ghidului de pe │ │
│ │A6. Dezvoltarea şi │ │ │managementului │site-ul ANAP │ │
│ │implementarea unui │ │ │ierarhic superior │Un program de │ │
│ │ghid şi a unui │ │Responsabil: │din cadrul │perfecţionare │ │
│ │modul de instruire │ │ANAP │autorităţilor │organizat, care va │Activitate de│
│ │cu privire la │ │Colaboratori: │contractante │conţine un modul de│monitorizare │
│ │achiziţiile publice│Trimestrul │Autorităţi/ │integrată în │instruire cu │continuă │
│ │sustenabile şi de │III 2025 │entităţi │Ghidul online │privire la │Evaluare după│
│ │inovare adresat │ │contractante │gestionat de ANAP │achiziţiile publice│implementarea│
│ │managementului │ │Universităţi │Modul de instruire│sustenabile şi de │strategiei │
│ │ierarhic superior │ │INA │elaborat cu │inovare, dedicat │ │
│ │din cadrul │ │ │privire la │managementului │ │
│ │autorităţilor │ │ │achiziţiile │ierarhic superior │ │
│ │contractante │ │ │publice │din cadrul │ │
│ │ │ │ │sustenabile şi de │autorităţilor │ │
│ │ │ │ │inovare adresat │contractante │ │
│ │ │ │ │managementului │ │ │
│ │ │ │ │ierarhic superior │ │ │
│ │ │ │ │din cadrul │ │ │
│ │ │ │ │autorităţilor │ │ │
│ │ │ │ │contractante │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │Institutul │ │ │ │
│ │ │ │Naţional de │ │ │ │
│ │A7. Oferirea de │ │Administraţie │ │ │ │
│ │sesiuni de formare │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │instituţiilor si │ │ANAP │Stabilirea unui │ │ │
│ │organismelor cu │ │Curtea de Conturi │program de sesiuni│ │ │
│ │atribuţii de │ │a României │de formare cu │ │Activitate de│
│ │verificare şi │Trimestrul │Autoritatea de │privire la │ │monitorizare │
│ │control în domeniul│III 2025 şi │Audit │conceptul de │Număr de sesiuni de│continuă │
│ │achiziţiilor │apoi în mod │Autorităţi de │achiziţii publice │formare organizate │Evaluare după│
│ │publice pentru │continuu │Management │strategice │conform programului│implementarea│
│ │familiarizarea │ │Ministerul │adresate │ │strategiei │
│ │acestora cu │ │Finanţelor- │instituţiilor de │ │ │
│ │conceptul de │ │Serviciul de │control │ │ │
│ │achiziţii publice │ │Inspecţie Fonduri │ │ │ │
│ │realizate în mod │ │Europene şi │ │ │ │
│ │strategic │ │Compartimentele de│ │ │ │
│ │ │ │verificare şi │ │ │ │
│ │ │ │control achiziţii │ │ │ │
│ │ │ │publice │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A8. Realizarea unui│ │Responsabil: │Condiţiile/ │ │ │
│ │sondaj pentru a │ │ANAP │necesităţile care │ │ │
│ │identifica │ │Colaboratori: │contribuie la │Sondajul este │Activitate de│
│ │condiţiile/ │Trimestrul │Autorităţi/ │realizarea de │realizat şi lansat │monitorizare │
│ │necesităţile care │II 2024 │entităţi │achiziţii publice │periodic prin SEAP │continuă │
│ │contribuie la │Trimestrul │contractante │ecologice, │Rezultatele │Evaluare după│
│ │realizarea de │II 2026 │Autoritatea pentru│responsabile │cercetării sunt │implementarea│
│ │achiziţii publice │ │Digitalizarea │social si de │interpretate │strategiei │
│ │strategice de către│ │României │inovare sunt │ │ │
│ │autorităţile │ │Consiliul │identificate │ │ │
│ │publice │ │Concurenţei │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Instrumentul/ │ │ │
│ │ │ │ │mecanismul de │ │ │
│ │ │ │ │evaluare şi │ │ │
│ │ │ │ │raportare a │ │ │
│ │ │ │ │impactului social │ │ │
│ │ │ │Responsabil: │al achiziţiilor │ │ │
│ │A9. Crearea unui │ │ANAP │strategice este │ │Activitate de│
│ │instrument/mecanism│ │Colaboratori: │creat │ │monitorizare │
│ │de evaluare şi │Trimestrul I│Universităţi/ │Evaluarea │Gradul de utilizare│continuă │
│ │raportare a │2027 │centre de │impactului social │a instrumentului/ │Evaluare după│
│ │impactului social │ │cercetare │general al │mecanismului │implementarea│
│ │al achiziţiilor │ │Institutul de │achiziţiilor │ │strategiei │
│ │strategice │ │Cercetare pentru │strategice şi │ │ │
│ │ │ │Calitatea Vieţii │identificarea de │ │ │
│ │ │ │ │exemple de bune │ │ │
│ │ │ │ │practici care pot │ │ │
│ │ │ │ │fi diseminate │ │ │
│ │ │ │ │către autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │contractante │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Act normativ de │Activitate de│
│ │A10. Abrogarea │ │ │Legea nr. 69/2016 │abrogare a Legii │monitorizare │
│ │Legii nr. 69/2016 │Trimestrul │Responsabili: │privind │nr. 69/2016 privind│continuă │
│ │privind achiziţiile│IV 2023 │ANAP │achiziţiile │achiziţiile publice│Evaluare după│
│ │publice verzi │ │ │publice verzi │verzi aprobat şi │implementarea│
│ │ │ │ │abrogată │publicat în │strategiei │
│ │ │ │ │ │Monitorul Oficial │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Acte normative de │ │
│ │ │ │ │ │modificare şi │ │
│ │A11. Modificarea şi│ │ │Legislaţia în │completare a │ │
│ │completarea │ │ │domeniul │legislaţiei în │Activitate de│
│ │legislaţiei în │ │ │achiziţiilor │domeniul │monitorizare │
│ │domeniul │Trimestrul │Responsabili: │publice modificată│achiziţiilor │continuă │
│ │achiziţiilor │IV 2023 │ANAP │şi completată cu │publice cu │Evaluare după│
│ │publice cu │ │ │prevederi │prevederi specifice│implementarea│
│ │prevederi specifice│ │ │specifice │achiziţiilor │strategiei │
│ │achiziţiilor │ │ │achiziţiilor │publice verzi │ │
│ │publice verzi │ │ │publice verzi │aprobate şi │ │
│ │ │ │ │ │publicate în │ │
│ │ │ │ │ │Monitorul Oficial │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │Act normativ │Activitate de│
│ │A12. Elaborarea şi │ │Ministerul │Planul naţional de│privind Planul │monitorizare │
│1. Utilizarea │adoptarea Planului │Trimestrul I│Mediului, Apelor │achiziţii │naţional de │continuă │
│achiziţiilor │naţional de │2024 │şi Pădurilor │ecologice elaborat│achiziţii ecologice│Evaluare după│
│publice ca │achiziţii ecologice│ │Colaborator: │şi adoptat │aprobat şi publicat│implementarea│
│instrument │ │ │ANAP │ │în Monitorul │strategiei │
│strategic, │ │ │ │ │Oficial │ │
│inclusiv ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│asigurarea │ │ │Responsabili: │ │ │ │
│accesului IMM- │ │ │Ministerul │ │ │ │
│urilor la │ │ │Mediului, Apelor │ │ │ │
│pieţele de │ │ │si Pădurilor │ │ │ │
│achiziţii │ │ │Departamentul │ │ │ │
│publice şi │A13. Stabilirea │ │pentru Dezvoltare │ │ │ │
│asigurarea │unor indicatori │ │Durabilă │ │ │ │
│beneficiilor │privind impactul │ │ANAP │ │ │ │
│sociale, de │asupra mediului a │ │Colaboratori: │ │Act normativ cu │ │
│mediu şi de │celor mai frecvent │ │Agenţia Naţională │ │privire la │Activitate de│
│inovare │achiziţionate │ │pentru Protecţia │ │indicatorii privind│monitorizare │
│ │produse, servicii │Trimestrul I│Mediului │Indicatorii şi │impactul asupra │continuă │
│ │şi lucrări, │2024 │ONG-uri şi │ţintele sunt │mediului şi ţintele│Evaluare după│
│ │împreună cu │ │asociaţii (cum ar │stabilite │aferente acestora │implementarea│
│ │stabilirea unor │ │fi Asociaţia │ │adoptat/publicat în│strategiei │
│ │ţinte pentru │ │Română pentru │ │Monitorul Oficial │ │
│ │atingerea acestor │ │Oraşe Inteligente │ │ │ │
│ │indicatori, în baza│ │şi Mobilitate, │ │ │ │
│ │cadrului legal │ │Uniunea Naţională │ │ │ │
│ │existent │ │a Consiliilor │ │ │ │
│ │ │ │Judeţene, │ │ │ │
│ │ │ │Asociaţia │ │ │ │
│ │ │ │Naţională a │ │ │ │
│ │ │ │Experţilor în │ │ │ │
│ │ │ │Achiziţii Publice)│ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabili: │ │ │ │
│ │ │ │ANAP │ │ │ │
│ │ │ │Secretariatul │ │ │ │
│ │ │ │General al │ │ │ │
│ │ │ │Guvernului │ │ │ │
│ │ │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul Muncii │ │ │ │
│ │ │ │şi Solidarităţii │ │ │ │
│ │A14. Clarificarea │ │Sociale │ │ │ │
│ │cadrului legislativ│ │Institutul │ │ │ │
│ │privind opţiunea de│ │Naţional de │ │Act normativ │ │
│ │rezervare a │ │Cercetare │Prevederi ale │privind opţiunea de│ │
│ │contractelor către │ │Ştiinţifică în │cadrului legal │rezervare a │ │
│ │persoane juridice │ │domeniul Muncii şi│clare şi │contractelor către │ │
│ │fără scop lucrativ,│ │Protecţiei Sociale│actualizate în │întreprinderi │Activitate de│
│ │întreprinderi │ │Autoritatea │ceea ce priveşte │sociale de inserţie│monitorizare │
│ │sociale, │Trimestrul I│Naţională pentru │atribuirea de │şi unităţi │continuă │
│ │întreprinderi │2024 │Persoanele cu │contracte │protejate │Evaluare după│
│ │sociale de inserţie│ │Dizabilităţi │rezervate de către│autorizate adoptat │implementarea│
│ │şi unităţi │ │Federaţia ONG- │autorităţile/ │Actualizarea │strategiei │
│ │protejate │ │urilor pentru │entităţile │prevederilor Legii │ │
│ │autorizate, │ │Servicii Sociale │contractante │nr. 350/2005 │ │
│ │inclusiv a celor │ │Agenţia Naţională │Indicatori şi │referitoare la │ │
│ │acreditate ca │ │de Plăţi şi │ţinte stabilite │achiziţiile publice│ │
│ │furnizori de │ │Inspecţie Socială │ │ │ │
│ │servicii sociale │ │RISE Romania - │ │ │ │
│ │ │ │Reţeaua Română a │ │ │ │
│ │ │ │întreprinderilor │ │ │ │
│ │ │ │de Incluziune │ │ │ │
│ │ │ │Socială DIZABNET -│ │ │ │
│ │ │ │Reţeaua românească│ │ │ │
│ │ │ │de furnizori de │ │ │ │
│ │ │ │servicii pentru │ │ │ │
│ │ │ │persoanele cu │ │ │ │
│ │ │ │deficienţe │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Analiza privind │ │ │
│ │ │ │ │categoriile de │ │ │
│ │ │ │Responsabili: │produse, servicii,│ │ │
│ │ │ │ANAP │lucrări pentru │ │ │
│ │ │ │Colaboratori: │care vor fi │Un Studiu de │ │
│ │ │ │Institutul │stabilite ţinte în│fundamentare a │Activitate de│
│ │A15. Elaborarea şi │ │Naţional de │Planul naţional │ţintelor elaborat │monitorizare │
│ │adoptarea Planului │Trimestrul I│Cercetare │pentru achiziţii │Act normativ │continuă │
│ │naţional pentru │2025 │Ştiinţifică în │publice │privind Planul │Evaluare după│
│ │achiziţii publice │ │domeniul Muncii şi│responsabile │naţional pentru │implementarea│
│ │responsabile social│ │Protecţiei Sociale│social │achiziţii publice │strategiei │
│ │ │ │Ministerul Muncii │Plan naţional │responsabile social│SNAP │
│ │ │ │şi Solidarităţii │pentru achiziţii │adoptat │ │
│ │ │ │Sociale │publice │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │social elaborat şi│ │ │
│ │ │ │ │aprobat │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │ANAP │ │ │ │
│ │ │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │ │ │Agenţia Naţională │ │ │ │
│ │ │ │pentru Ocuparea │ │ │ │
│ │ │ │Forţei de Muncă │ │ │ │
│ │ │ │Institutul │ │ │ │
│ │ │ │Naţional de │ │ │ │
│ │A16. Organizarea │ │Cercetare │ │ │ │
│ │unor ateliere de │ │Ştiinţifică în │ │ │ │
│ │lucru/sesiuni de │ │domeniul Muncii şi│ │ │ │
│ │instruire destinate│ │Protecţiei Sociale│ │ │ │
│ │persoanelor │ │Autoritatea │ │ │ │
│ │juridice fără scop │ │Naţională pentru │Stabilirea unui │Atelierele de lucru│Activitate de│
│ │lucrativ, │Trimestrul │Persoanele cu │program pentru │/Sesiunile de │monitorizare │
│ │întreprinderilor │III 2025 şi │Dizabilităţi │organizarea de │instruire sunt │continuă │
│ │sociale, │apoi în mod │Federaţia ONG- │ateliere de lucru/│organizate conform │Evaluare după│
│ │întreprinderilor │regulat │urilor pentru │sesiuni de │programului │implementarea│
│ │sociale de inserţie│ │Servicii Sociale │instruire │stabilit │strategiei │
│ │şi unităţilor │ │Agenţia Naţională │ │ │ │
│ │protejate, inclusiv│ │de Plăţi şi │ │ │ │
│ │a celor acreditate │ │Inspecţie Socială │ │ │ │
│ │ca furnizori de │ │RISE Romania - │ │ │ │
│ │servicii sociale │ │Reţeaua Română a │ │ │ │
│ │ │ │întreprinderilor │ │ │ │
│ │ │ │de Incluziune │ │ │ │
│ │ │ │Socială │ │ │ │
│ │ │ │DIZABNET - Reţeaua│ │ │ │
│ │ │ │românească de │ │ │ │
│ │ │ │furnizori de │ │ │ │
│ │ │ │servicii pentru │ │ │ │
│ │ │ │persoanele cu │ │ │ │
│ │ │ │deficienţe │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A17. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │unor instrumente │ │ │ │ │ │
│ │operaţionale │ │ │ │ │ │
│ │(instrucţiuni care │ │ │ │ │ │
│ │să cuprindă exemple│ │Responsabili: │ │Număr de accesări │ │
│ │de bună practică şi│ │ANAP │ │ale instrumentelor │ │
│ │dezvoltarea │ │Secretariatul │Instrumentele │operaţionale din │ │
│ │bibliotecii de │ │General al │operaţionale │cadrul Bibliotecii │ │
│ │speţe) destinate │ │Guvernului │(instrucţiuni, │de speţe │Activitate de│
│ │asigurării unei │ │Colaboratori: │exemple de bune │Prevederile │monitorizare │
│ │înţelegeri comune a│Trimestrul │Ministerul │practici, inclusiv│legislative privind│continuă │
│ │conceptului de │II 2024 │Cercetării, │dezvoltarea │conceptul de │Evaluare după│
│ │achiziţii publice │ │Inovării şi │bibliotecii de │achiziţii publice │implementarea│
│ │de inovare în │ │Digitalizării │spete) sunt │în domeniul │strategiei │
│ │conformitate cu │ │Ministerul │realizate │inovării adoptate │ │
│ │direcţiile │ │Educaţiei │ │şi publicate în │ │
│ │stabilite de │ │Ministerul │ │Monitorul Oficial │ │
│ │politica europeană │ │Finanţelor │ │ │ │
│ │în acest sens şi │ │ │ │ │ │
│ │pentru promovarea │ │ │ │ │ │
│ │acestui tip de │ │ │ │ │ │
│ │achiziţii │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabili: │ │ │ │
│ │ │ │Secretariatul │ │Prevederi │ │
│ │ │ │General al │ │legislative privind│ │
│ │A18. Analizarea şi │ │Guvernului │Cadru legal │finanţarea │ │
│ │clarificarea │ │Ministerul │analizat şi │contractelor de │Activitate de│
│ │cadrului legal cu │ │Finanţelor │clarificat/ │achiziţii publice │monitorizare │
│ │privire la │Trimestrul │Colaboratori: │actualizat privind│de inovare şi, după│continuă │
│ │finanţarea │II 2024 │ANAP Ministerul │finanţarea │caz, privind │Evaluare după│
│ │contractelor de │ │Cercetării, │contractelor de │modificarea Legii │implementarea│
│ │achiziţii publice │ │Inovării şi │achiziţii publice │500/2002 privind │strategiei │
│ │de inovare │ │Digitalizării │de inovare │finanţele publice │ │
│ │ │ │Ministerul │ │adoptate şi │ │
│ │ │ │Investiţiilor şi │ │publicate în │ │
│ │ │ │Proiectelor │ │Monitorul Oficial │ │
│ │ │ │Europene │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabili: │ │ │ │
│ │ │ │ANAP │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Antreprenorialului│ │ │ │
│ │ │ │şi Turismului │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │A19. Stimularea │ │Cercetării, │ │ │ │
│ │inovării prin │ │Inovării şi │ │ │ │
│ │intermediul │ │Digitalizării │ │ │ │
│ │achiziţiilor │ │Agenţia de │Platforma de │Numărul de │ │
│ │publice prin │ │Dezvoltare │dialog este │înscrieri în │Activitate de│
│ │stabilirea unei │ │Regională │realizată si │platforma de dialog│monitorizare │
│ │platforme de dialog│Trimestrul │Bucureşti-Ilfov │funcţională │Numărul de accesări│continuă │
│ │strategic cu │II 2026 │Colaboratori: │Catalogul online │ale Catalogului │Evaluare după│
│ │sectorul privat, │ │Asociaţia Română │este realizat si │online de soluţii │implementarea│
│ │inclusiv prin │ │pentru Oraşe │funcţional │inovatoare │strategiei │
│ │crearea unui │ │Inteligente şi │ │ │ │
│ │Catalog online de │ │Mobilitate │ │ │ │
│ │soluţii inovatoare │ │Camere de Comerţ │ │ │ │
│ │ │ │Străine │ │ │ │
│ │ │ │ANIS (Asociaţia │ │ │ │
│ │ │ │patronală │ │ │ │
│ │ │ │românească a │ │ │ │
│ │ │ │industriei IT &C │ │ │ │
│ │ │ │din toate │ │ │ │
│ │ │ │sectoarele) │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A20. înfiinţarea │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │unui Centru pilot │ │ANAP │ │Centrul Pilot │ │
│ │la nivel │ │Colaboratori: │ │funcţional │ │
│ │guvernamental cu │ │Secretariatul │ │Numărul de │Activitate de│
│ │rol de Broker de │ │General al │ │solicitări de │monitorizare │
│ │Inovare în │Trimestrul │Guvernului │Centrul Pilot este│asistenţă primite │continuă │
│ │evaluarea │II 2027 │Ministerul │înfiinţat la nivel│de către Centrul │Evaluare după│
│ │fezabilităţii │ │Antreprenorialului│guvernamental │pilot pentru │implementarea│
│ │soluţiilor propuse │ │şi Turismului │ │evaluarea │strategiei │
│ │a fi implementate │ │Ministerul │ │fezabilităţii │ │
│ │prin realizarea de │ │Cercetării, │ │soluţiilor propuse │ │
│ │achiziţii publice │ │Inovării şi │ │ │ │
│ │de inovare │ │Digitalizării │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A21. înfiinţarea │ │ │ │ │ │
│ │unui Grup de lucru │ │ │Grupul de lucru │ │ │
│ │la nivel de Guvern │ │ │înfiinţat │ │ │
│ │cu rol în │ │ │Informaţii │ │ │
│ │îndrumarea şi │ │Responsabili: │colectate privind │ │ │
│ │asistenţa │ │ANAP │desfăşurarea │Numărul │ │
│ │autorităţilor/ │ │Secretariatul │achiziţiilor │autorităţilor/ │Activitate de│
│ │entităţilor │ │General al │publice în │entităţilor │monitorizare │
│ │contractante în │Trimestrul │Guvernului │domeniul inovării │contractante cărora│continuă │
│ │realizare de │III 2025 │Colaboratori: │Asistenţă tehnică │le-a fost acordată │Evaluare după│
│ │achiziţii publice │ │Toate ministerele │oferită │asistenţă tehnică │implementarea│
│ │de inovare şi │ │din cadrul │autorităţilor │de către grupul de │strategiei │
│ │centralizarea │ │Guvernului │contractante cu │lucru │ │
│ │informaţiilor │ │ │privire la │ │ │
│ │legate de │ │ │implementarea de │ │ │
│ │implementarea de │ │ │achiziţii publice │ │ │
│ │achiziţii publice │ │ │de inovare │ │ │
│ │de inovare │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A22. Asigurarea │ │ │ │ │ │
│ │accesului │ │ │ │ │ │
│ │IMM-urilor la piaţa│ │Responsabili: │ │ │ │
│ │achiziţiilor │ │ANAP │ │ │ │
│ │publice prin │ │Ministerul │ │Numărul de │ │
│ │implementarea unei │ │Antreprenorialului│Platforma de │conferinţe şi/sau │ │
│ │platforme de dialog│ │şi Turismului │dialog este │ateliere de lucru │Activitate de│
│ │între │ │Colaboratori: │realizată şi │organizate │monitorizare │
│ │reprezentanţii │Trimestrul │Consiliul Naţional│funcţională │Numărul │continuă │
│ │sectorului public │II 2026 │al IMM-urilor din │Cadrul legislativ │documentaţiilor │Evaluare după│
│ │şi ai IMM-urilor, │ │România │este simplificat │standard elaborate │implementarea│
│ │continuarea │ │Ministerul │Documentaţii │Consultări de piaţă│strategiei │
│ │simplificării │ │Investiţiilor şi │standard noi │efectuate │ │
│ │legislaţiei şi │ │Proiectelor │ │ │ │
│ │dezvoltarea în │ │Europene │ │ │ │
│ │continuare a unor │ │ONAC │ │ │ │
│ │documentaţii │ │ │ │ │ │
│ │standard │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabili: │ │ │ │
│ │ │ │ANAP │ │ │ │
│ │A23. Implementarea │ │Ministerul │Program de │ │Activitate de│
│ │unui program de │ │Antreprenorialului│instruire pentru │Numărul IMM-urilor │monitorizare │
│ │dezvoltare a │Trimestrul I│şi Turismului │IMM-uri în │participante la │continuă │
│ │aptitudinilor │2027 │Ministerul │domeniul │programul de │Evaluare după│
│ │IMM-urilor în │ │Economiei │achiziţiilor │instruire │implementarea│
│ │materie de │ │Colaboratori: │publice dezvoltat │ │strategiei │
│ │achiziţii publice │ │Consiliul Naţional│şi implementat │ │ │
│ │ │ │al IMM-urilor din │ │ │ │
│ │ │ │România │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Un studiu/analiză │ │
│ │ │ │ │ │elaborat prin care │ │
│ │ │ │ │Categoriile de │sunt identificate │ │
│ │ │ │ │bunuri şi servicii│categoriile de │ │
│ │ │ │Responsabili: │care sunt │bunuri şi servicii │ │
│ │A24. Extinderea │ │ANAP │achiziţionate │specifice care pot │ │
│ │domeniului de │ │Ministerul │centralizat de │face obiectul │ │
│ │aplicare a │ │Finanţelor │către entităţile │achiziţiei │ │
│ │achiziţiilor │ │ONAC │care activează în │centralizate în │ │
│ │centralizate în │ │Colaboratori: │sectoarele │sectoarele │ │
│ │administraţia │ │Ministerul │sănătăţii, │prioritate │Activitate de│
│ │centrală, în │ │Sănătăţii │educaţiei, │identificate │monitorizare │
│ │special în │Trimestrul I│Ministerul │transporturilor şi│Act normativ │continuă │
│ │sectoarele │2025 │Transporturilor şi│digitalizării │privind │Evaluare după│
│ │sănătăţii, │ │Infrastructurii │identificate │actualizarea HG nr.│implementarea│
│ │educaţiei, │ │Ministerul │Actualizarea HG │119/2019 cu │strategiei │
│ │transporturilor şi │ │Educaţiei │nr. 119/2019 cu │categoriile de │ │
│ │digitalizării, care│ │Ministerul │categoriile de │bunuri şi servicii │ │
│ │sunt prioritare în │ │Cercetării, │bunuri şi servicii│care pot fi │ │
│ │PNRR │ │Inovării şi │identificate prin │achiziţionate │ │
│ │ │ │Digitalizării │studiu/analiză │centralizat │ │
│ │ │ │ │care pot fi │rezultate în urma │ │
│ │ │ │ │achiziţionate │studiului/analizei,│ │
│ │ │ │ │centralizat │aprobat şi publicat│ │
│ │ │ │ │ │în Monitorul │ │
│ │ │ │ │ │Oficial │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A25. Colaborarea cu│ │ │ │ │ │
│ │UCA la nivel local │ │ │Analiza/studiu │Categorii de │Activitate de│
│ │pentru a revizui │ │Responsabil: │privind revizuirea│produse şi servicii│monitorizare │
│ │produsele incluse │Trimestrul │ANAP │gamei de produse │achiziţionate în │continuă │
│ │sau planificate a │IV 2024 │Colaboratori: │şi servicii care │sistem centralizat │Evaluare după│
│ │fi incluse şi │ │UCA la nivel local│pot fi │actualizate conform│implementarea│
│ │potenţialul de │ │ONAC │achiziţionate în │analizei │strategiei │
│2. Obţinerea de │extindere şi │ │ │sistem centralizat│ │ │
│economii şi │revizuire. │ │ │ │ │ │
│eficientizarea ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│proceselor prin │A26. Consultanţă │ │ │ │ │ │
│utilizarea │prin furnizarea de │ │Responsabil: │Foi de parcurs, │Numărul │Activitate de│
│achiziţiilor │îndrumare şi │ │ANAP │îndrumare şi │autorităţilor │monitorizare │
│centralizate │documentaţii │Trimestrul │Colaboratori: │documentaţii │cărora le-a fost │continuă │
│ │necesare pentru a │IV 2024 │UCA la nivel local│privind crearea de│acordată îndrumare │Evaluare după│
│ │sprijini crearea de│ │ONAC │noi UCA la nivel │privind UCA la │implementarea│
│ │noi UCA la nivel │ │ │local disponibile │nivel local │strategiei │
│ │local │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A27. Promovarea │ │Responsabil: │Plan de promovare │ │Activitate de│
│ │utilizării │ │ONAC │a utilizării │Măsurile prevăzute │monitorizare │
│ │platformei │Trimestrul │Colaboratori: │platformei │în planul de │continuă │
│ │informatice a ONAC │IV 2023 │ANAP │informatice a ONAC│promovare sunt │Evaluare după│
│ │de către alte UCA │ │UCA la nivel local│realizat │implementate │implementarea│
│ │ │ │ │ │ │strategiei │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Îndrumare şi │ │ │
│ │ │ │ │documentaţii │ │ │
│ │ │ │ │necesare pentru a │Numărul de │ │
│ │ │ │ │sprijini crearea │solicitări pentru │ │
│ │ │ │ │de noi UCA la │care s-a acordat │ │
│ │ │ │ │nivel local │consiliere cu │ │
│ │ │ │ │elaborate Centrul │privire la │ │
│ │A28. Creşterea │ │Responsabil: │de expertiză │achiziţiile │ │
│ │capacităţii │ │ANAP │privind │centralizate │Activitate de│
│ │administrative a │ │Colaboratori: │achiziţiile │Număr de solicitări│monitorizare │
│ │autorităţilor │Trimestrul │ONAC │centralizate │privind achiziţiile│continuă │
│ │contractante în │IV 2025 │Ministerul │înfiinţat în │în sistem │Evaluare după│
│ │domeniul │ │Sănătăţii │cadrul ANAP’ │centralizat care au│implementarea│
│ │achiziţiilor │ │Alte UCA de la │Îndrumări puse la │ca obiect │strategiei │
│ │centralizate │ │nivel local şi │dispoziţie prin │achiziţiile │ │
│ │ │ │central │intermediul │strategice │ │
│ │ │ │ │Ghidului online cu│Numărul de accesări│ │
│ │ │ │ │privire la modul │ale Ghidului online│ │
│ │ │ │ │de organizare şi │privind achiziţiile│ │
│ │ │ │ │de derulare a │publice │ │
│ │ │ │ │procedurilor de │ │ │
│ │ │ │ │achiziţii în │ │ │
│ │ │ │ │sistem centralizat│ │ │
├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Stadiul actual de │ │ │
│ │ │ │ │publicare a │ │ │
│ │A29. Realizarea │ │ │informaţiilor şi a│ │ │
│ │unei evaluări a │ │ │datelor privind │Raport aprobat │ │
│ │stadiului actual de│ │Responsabil: │achiziţiile │privind stadiul │ │
│ │publicare a │ │ANAP │publice în raport │actual de publicare│Activitate de│
│ │informaţiilor şi a │ │Colaboratori: │cu Standardul │a datelor privind │monitorizare │
│ │datelor privind │Trimestrul I│Autoritatea pentru│Datelor de │achiziţiile │continuă │
│ │achiziţiile publice│2024 │Digitalizarea │Contractare │publice, inclusiv │Evaluare după│
│ │în raport cu │ │României │Deschise evaluat │concluzii şi │implementarea│
│ │Standardul Datelor │ │ONAC │Concluzii şi │recomandări cu │strategiei │
│ │de Contractare │ │ │recomandări cu │privire la │ │
│ │Deschise │ │ │privire la │dezvoltarea SEAP │ │
│ │ │ │ │necesitatea │ │ │
│ │ │ │ │dezvoltării SEAP │ │ │
│ │ │ │ │formulate │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A30. Colaborarea cu│ │ │Domeniile în care │ │ │
│ │ONG-uri, jurnalişti│ │ │transparenţa │Studiul privind │ │
│ │şi reprezentanţi ai│ │Responsabil: │sistemului de │domeniile în care │ │
│ │mediului de afaceri│ │ANAP │achiziţii publice │transparenţa │ │
│ │pentru a identifica│ │Colaboratori: │poate fi │sistemului de │Activitate de│
│ │acele domenii în │ │Autoritatea pentru│îmbunătăţită şi │achiziţii poate fi │monitorizare │
│ │care transparenţa │Trimestrul │Digitalizarea │măsurile asociate │îmbunătăţită este │continuă │
│ │sistemului de │IV 2024 │României │sunt identificate.│elaborat şi aprobat│Evaluare după│
│ │achiziţii publice │ │ONG-uri, mass- │Măsurile de │Planul de măsuri de│implementarea│
│ │poate fi │ │media, asociaţii │îmbunătăţire a │îmbunătăţire a │strategiei │
│ │îmbunătăţită şi │ │de afaceri │transparenţei sunt│transparenţei este │ │
│ │efectuarea │ │ │identificate şi │elaborat şi │ │
│ │modificărilor │ │ │implementate │implementat │ │
│ │necesare. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A31. Elaborarea de │ │ │ │ │ │
│ │îndrumări cu │ │ │Îndrumări privind │ │ │
│ │privire la │ │ │utilizarea │ │ │
│ │utilizarea │ │ │excepţiilor │Îndrumările │Activitate de│
│3. Consolidarea │excepţiilor │ │ │prevăzute de lege │elaborate sunt │monitorizare │
│încrederii în │prevăzute de lege, │Trimestrul │Responsabil: │elaborate │disponibile │continuă │
│sistemul de │precum şi │II 2024 │ANAP │Gradul de │utilizatorilor pe │Evaluare după│
│achiziţii │promovarea │ │ │utilizare a │site-ul ANAP │implementarea│
│publice din │importanţei şi │ │ │excepţiilor │ │strategiei │
│România prin │beneficiilor │ │ │prevăzute de lege │ │ │
│creşterea │transparenţei în │ │ │este în scădere. │ │ │
│transparenţei │achiziţii publice │ │ │ │ │ │
│procesului de ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│achiziţii │ │ │Responsabil: │ │Numărul │ │
│publice │ │ │ANAP │ │documentaţiilor │ │
│ │ │ │Colaboratori: │ │standard de │Activitate de│
│ │A32. Elaborarea de │ │Alte instituţii │Documentaţii │atribuire noi │monitorizare │
│ │noi documentaţii │Trimestrul │(în funcţie de │standard de │elaborate şi │continuă │
│ │standard de │II 2024 │domeniul de │atribuire noi │publicate în Ghidul│Evaluare după│
│ │atribuire │ │aplicare al noilor│elaborate │online al │implementarea│
│ │ │ │documentaţii │ │achiziţiilor │strategiei │
│ │ │ │standard de │ │publice │ │
│ │ │ │atribuire) │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A33. Implementarea │ │ │ │ │ │
│ │iniţiativelor de │ │ │ │ │ │
│ │automatizare a │ │ │ │ │ │
│ │proceselor │ │ │Procesele │ │ │
│ │specifice │ │ │specifice │ │Activitate de│
│ │activităţii de │ │ │activităţii de │Sistemul │monitorizare │
│ │screening │Trimestrul │Responsabil: │screening │automatizat de │continuă │
│ │legislativ │IV 2024 │ANAP │legislativ sunt │screening este │Evaluare după│
│ │realizate în │ │ │automatizate şi │funcţional │implementarea│
│ │contextul funcţiei │ │ │eficiente │ │strategiei │
│ │de reglementare, în│ │ │ │ │ │
│ │vederea │ │ │ │ │ │
│ │eficientizării │ │ │ │ │ │
│ │acestora. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A34. Simplificarea │ │ │ │ │ │
│ │cadrului legislativ│ │ │ │ │ │
│ │prin consolidarea │ │ │ │ │ │
│ │tuturor │ │ │ │ │Activitate de│
│ │reglementărilor │ │Responsabil: │Cadru legislativ │Cadru legislativ │monitorizare │
│ │aplicabile │Trimestrul │ANAP │simplificat şi │aprobat şi publicat│continuă │
│ │prevăzute în │II 2027 │Colaboratori: │uşor de înţeles │în Monitorul │Evaluare după│
│ │diferite acte │ │CIAP │ │Oficial │implementarea│
│ │normative cu toate │ │ │ │ │strategiei │
│ │modificările şi │ │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │ANAP │ │ │ │
│ │ │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │ │ │CIAP │ │ │ │
│ │A35. Crearea unei │ │Agenţia Naţională │O structură │O structură │ │
│ │structuri dedicate │ │pentru Funcţionari│distinctă creată │funcţională la │Activitate de│
│ │la nivelul ANAP │ │Publici │la nivelul ANAP │nivelul ANAP care │monitorizare │
│ │pentru │Trimestrul │Institutul │pentru realizarea │gestionează │continuă │
│ │profesionalizarea │IV 2025 │Naţional de │activităţilor de │politica privind │Evaluare după│
│ │în domeniul │ │Administraţie │profesionalizare │profesionalizarea │implementarea│
│ │achiziţiilor │ │Ministerul │în domeniul │în domeniul │strategiei │
│ │publice. │ │Finanţelor │achiziţiilor │achiziţiilor │ │
│ │ │ │Ministerul Muncii │publice │publice │ │
│ │ │ │şi Solidarităţii │ │ │ │
│ │ │ │Sociale │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Educaţiei │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Numărul │ │
│ │ │ │ │ │documentelor emise │ │
│ │ │ │ │ │privind colaborarea│ │
│ │ │ │ │ │cu alte instituţii │ │
│ │ │ │ │ANAP are funcţiile│din domeniul │ │
│ │ │ │ │legale necesare şi│profesionalizării/ │ │
│ │ │ │ │este capabilă să │formării │ │
│ │ │ │ │conducă │profesionale │ │
│ │A36. Consolidarea │ │ │activitatea de │Amendarea celor │ │
│ │rolului ANAP în │ │Responsabil: │colaborare pentru │două acte normative│ │
│ │supravegherea │ │ANAP │a creşte gradul de│privind organizarea│ │
│ │tranziţiei de la │ │Colaboratori: │conştientizare a │si funcţionarea │ │
│ │ocupaţie la │ │CIAP │unei cariere în │ANAP (OUG nr. 13/ │ │
│ │profesie în │ │Agenţia Naţională │domeniul │2015 privind │ │
│ │domeniul │ │a Funcţionarilor │achiziţiilor │înfiinţarea, │ │
│ │achiziţiilor │ │Publici │publice şi pentru │organizarea şi │ │
│ │publice, │ │Secretariatul │a se asigura că │funcţionarea │Activitate de│
│ │asigurându-se că │ │General al │profesioniştii din│Agenţiei Naţionale │monitorizare │
│ │aceasta are │Trimestrul │Guvernului │domeniul │pentru Achiziţii │continuă │
│ │funcţiile legale şi│IV 2025 │Institutul │achiziţiilor │Publice, HG nr. 634│Evaluare după│
│ │protocoalele │ │Naţional de │publice au │/2015 privind │implementarea│
│ │necesare pentru a │ │Administraţie │pregătirea │organizarea şi │strategiei │
│ │colabora cu alte │ │Ministerul Muncii │adecvată şi │funcţionarea │ │
│ │agenţii şi │ │şi Solidarităţii │îndeplinesc sau │Agenţiei Naţionale │ │
│ │autorităţi în │ │Sociale │lucrează pentru │pentru Achiziţii │ │
│ │materie de formare,│ │Ministerul │îndeplinirea │Publice) în aşa fel│ │
│ │comunicare şi │ │Educaţiei │standardelor │încât să fie │ │
│ │standarde │ │Agenţia Naţională │necesare │prevăzute atribuţii│ │
│ │profesionale. │ │pentru Calificări │Rolul consolidat │pentru ANAP în │ │
│ │ │ │ │al ANAP în │vederea conducerii │ │
│ │ │ │ │supravegherea │activităţii de │ │
│ │ │ │ │ocupaţiei de │colaborare pentru a│ │
│ │ │ │ │expert achiziţii │creşte gradul de │ │
│ │ │ │ │publice │conştientizare a │ │
│ │ │ │ │ │carierei în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │achiziţiilor │ │
│ │ │ │ │ │publice │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A37. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│ │agrearea unei │ │ │ │ │ │
│ │abordări pentru a │ │ │ │Legislaţie adoptată│ │
│ │face formarea la │ │ │O metodologie │care stabileşte │ │
│ │nivelul cerut de │ │ │elaborată pentru a│metodologia şi │Activitate de│
│ │standardul │ │Responsabil: │face obligatorie │grupurile-ţintă │monitorizare │
│ │ocupaţional │Trimestrul I│ANAP │formarea la │pentru care │continuă │
│ │obligatorie pentru │2026 │Colaborator: │nivelul cerut de │formarea la nivelul│Evaluare după│
│ │profesioniştii în │ │ANFP │standardul │standardul │implementarea│
│ │achiziţii publice │ │ │ocupaţional │ocupaţional │strategiei │
│ │şi adoptarea │ │ │ │revizuit va deveni │ │
│ │legislaţiei pentru │ │ │ │obligatorie │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │ │
│ │acesteia. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A38. Oferirea de │ │ │ │ │ │
│ │îndrumări cu │ │ │ │ │ │
│ │privire la modul în│ │ │ │ │ │
│ │care cadrele de │ │ │ │Un set de îndrumări│ │
│ │competenţe, │ │ │Îndrumări │cu privire la modul│ │
│ │standardul │ │ │elaborate cu │în care cadrele de │ │
│ │ocupaţional şi │ │ │privire la modul │competenţe, │ │
│ │instrumentul de │ │ │în care cadrele de│standardul │Activitate de│
│ │autoevaluare │ │Responsabil: │competenţe, │ocupaţional şi │monitorizare │
│ │ProcurCompEU pot fi│Trimestrul │ANAP │standardul │instrumentul de │continuă │
│ │utilizate în mod │II 2026 │Colaborator: │ocupaţional şi │autoevaluare │Evaluare după│
│ │eficient de către │ │ANFP │instrumentul de │ProcurCompEU pot fi│implementarea│
│ │managerii de la │ │ │autoevaluare │utilizate, │strategiei │
│ │nivelul ANAP şi al │ │ │ProcurCompEU pot │elaborate şi │ │
│ │autorităţilor │ │ │fi utilizate. │disponibile pe │ │
│ │contractante pentru│ │ │ │site-ul ANAP │ │
│ │recrutarea, │ │ │ │ │ │
│ │evaluarea şi │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │personalului. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A39. Crearea şi │ │ │ │Platforma de │ │
│ │menţinerea unei │ │ │O platformă de e- │e-learning care │ │
│ │platforme de e- │ │ │learning creată, │include │ │
│ │learning, inclusiv │ │ │care include │instrumentul de │ │
│ │autoevaluare │ │ │instrumentul de │autoevaluare şi │ │
│ │online, folosind │ │Responsabili: │auto-evaluare şi │modulele de │Activitate de│
│ │instrumentul şi │ │ANAP │modulele de │învăţare │monitorizare │
│ │modulele de │Trimestrul │INA │învăţare │electronică │continuă │
│ │învăţare │III 2027 │Colaborator: │electronică, ce │actualizată │Evaluare după│
│ │electronică, pentru│ │ANFP │permit │periodic - perioada│implementarea│
│ │a permite │ │ │profesioniştilor │de monitorizare: │strategiei │
│ │profesioniştilor │ │ │să-şi completeze │semestrial sau ori │ │
│ │să-şi completeze │ │ │lacunele │de câte ori devin │ │
│ │lacunele │ │ │identificate │necesare modificări│ │
│ │identificate. │ │ │ │ale conţinutului │ │
│ │ │ │ │ │platformei │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A40. Elaborarea │ │ │ │Codul administrativ│ │
│ │unui cadru de │ │ │ │actualizat cu │ │
│ │competenţe │ │ │ │includerea funcţiei│ │
│ │suplimentar pentru │ │ │ │publice de │ │
│ │managerii │ │ │ │conducere în │ │
│ │departamentelor de │ │Responsabil: │ │domeniul │ │
│ │achiziţii publice │ │ANAP │Un cadru de │achiziţiilor │Activitate de│
│ │şi implementarea │ │Colaboratori: │competenţe pentru │publice │monitorizare │
│ │acestuia, inclusiv │Trimestrul │ANFP │managerii │Legislaţia │continuă │
│ │solicitarea ca │IV 2026 │Autorităţi │departamentelor de│specifică adoptată │Evaluare după│
│ │managerii să fie │ │contractante │achiziţii publice │pentru │implementarea│
│ │instruiţi în │ │INA │elaborat │implementarea │strategiei │
│ │managementul │ │ │ │cadrului de │ │
│ │performanţei, │ │ │ │competenţe pentru │ │
│ │managementul │ │ │ │managerii │ │
│ │schimbării şi │ │ │ │departamentelor de │ │
│ │coaching-ul │ │ │ │achiziţii publice │ │
│ │personalului. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A41. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea unui │ │ │ │ │ │
│ │sistem de │ │ │ │ │ │
│ │autoevaluare a │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor cu │ │ │ │ │ │
│ │atribuţii în │ │ │Un sistem de │Un sistem de │ │
│ │domeniul │ │ │autoevaluare a │autoevaluare a │ │
│ │achiziţiilor │ │ │persoanelor cu │persoanelor cu │ │
│ │publice, şi după │ │Responsabil: │atribuţii în │atribuţii în │Activitate de│
│ │caz, a echipelor de│ │ANAP │domeniul │domeniul │monitorizare │
│ │achiziţii publice │Trimestrul │Colaboratori: │achiziţiilor │achiziţiilor │continuă │
│ │din cadrul │IV 2027 │ANFP │publice şi a │publice şi a │Evaluare după│
│ │autorităţilor/ │ │Autorităţi │echipelor de │echipelor de │implementarea│
│ │entităţilor │ │contractante │achiziţii publice │achiziţii publice │strategiei │
│ │contractante, pe │ │ │elaborat │operaţional. │ │
│ │baza cadrului de │ │ │O metodologie de │Metodologie │ │
│ │competenţe şi a │ │ │evaluare realizată│elaborată şi │ │
│ │standardului │ │ │ │aprobată │ │
│ │ocupaţional, precum│ │ │ │ │ │
│ │şi a informaţiilor │ │ │ │ │ │
│ │cu privire la │ │ │ │ │ │
│ │performanţa │ │ │ │ │ │
│ │echipei. │ │ │ │ │ │
│4. Continuarea ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│dezvoltării │A42. Crearea unui │ │ │ │ │ │
│capacităţii, │mecanism de │ │ │ │ │ │
│capabilităţii şi│colaborare │ │ │Un mecanism │ │ │
│integrităţii │interinstituţional │ │ │interinstituţional│ │ │
│profesioniştilor│prin care să se │ │ │creat pentru │Un mecanism │ │
│în achiziţii │asigure faptul că │ │ │colectarea datelor│interinstituţional │ │
│pentru a │ANAP are la │ │ │în vederea │de colectare a │ │
│sprijini │dispoziţie date │ │ │monitorizării │datelor pentru │ │
│realizarea │pentru │ │Responsabil: │numărului de │monitorizarea │ │
│tuturor │monitorizarea │ │ANAP │profesionişti │numărului de │ │
│celorlalte │numărului de │ │Colaboratori: │aflaţi în funcţie │profesionişti care │Activitate de│
│obiective din │profesionişti din │ │ANFP │şi a nivelului de │vor beneficia de │monitorizare │
│actuala │achiziţii publice │Trimestrul │Ministerul Muncii │pregătire pe care │pregătire în raport│continuă │
│Strategie │aflaţi în funcţie │III 2024 │şi Solidarităţii │aceştia l-au │cu noul standard │Evaluare după│
│ │şi a nivelului de │ │Sociale │primit în raport │ocupaţional şi a │implementarea│
│ │pregătire pe care │ │Ministerul │cu standardul │informaţiilor cu │strategiei │
│ │aceştia l-au primit│ │Educaţiei │ocupaţional şi a │privire la │ │
│ │în raport cu │ │INA │informaţiilor cu │asigurarea de │ │
│ │standardul │ │ │privire la │beneficii sociale, │ │
│ │ocupaţional şi cu │ │ │asigurarea │de mediu şi/sau de │ │
│ │privire la │ │ │beneficiilor │inovare din │ │
│ │asigurarea de │ │ │sociale, de mediu │achiziţiile publice│ │
│ │beneficiilor │ │ │şi/sau de inovare │- funcţional. │ │
│ │sociale, de mediu │ │ │ale achiziţiilor │ │ │
│ │şi/sau de inovare │ │ │publice. │ │ │
│ │ale achiziţiilor │ │ │ │ │ │
│ │publice. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A43. Colaborarea cu│ │ │ │ │ │
│ │asociaţiile de │ │ │ │ │ │
│ │profesionişti în │ │ │ │ │ │
│ │achiziţii publice │ │ │Un set de │ │ │
│ │pentru a identifica│ │ │orientări creat în│ │ │
│ │recompensele non- │ │ │urma colaborării │ │ │
│ │financiare care ar │ │ │cu asociaţiile de │Procentul anual al │ │
│ │ajuta la retenţia │ │Responsabil: │profesionişti în │autorităţilor │ │
│ │şi motivarea │ │ANAP │achiziţii publice │contractante care │Activitate de│
│ │personalului, de │ │Colaboratori: │pentru │utilizează │monitorizare │
│ │exemplu, conceperea│Trimestrul │ANFP │autorităţile │îndrumările privind│continuă │
│ │posturilor (job │II 2025 │Asociaţii ale │contractante cu │recompensele │Evaluare după│
│ │design), │ │profesioniştilor │privire la │non-financiare │implementarea│
│ │oportunităţi de │ │în achiziţii │recompensele non- │pentru retenţia şi │strategiei │
│ │dezvoltare, │ │publice │financiare care ar│motivarea │ │
│ │recunoaştere şi │ │ │ajuta la retenţia │personalului │ │
│ │dezvoltarea de │ │ │şi motivarea │ │ │
│ │orientări pentru │ │ │personalului. │ │ │
│ │autorităţile │ │ │ │ │ │
│ │contractante pentru│ │ │ │ │ │
│ │a şti cum să le │ │ │ │ │ │
│ │folosească. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Un plan de │ │ │
│ │ │ │ │comunicare şi │ │ │
│ │A44. Încheierea │ │ │colaborare cu │ │ │
│ │protocoalelor de │ │ │universităţile │ │ │
│ │colaborare cu │ │ │elaborat pentru │ │ │
│ │universităţile şi │ │ │informarea │ │ │
│ │informarea acestora│ │ │acestora şi │ │ │
│ │cu privire la │ │ │creşterea │Numărul de │Activitate de│
│ │oportunităţile de │ │Responsabil: │numărului de │protocoale de │monitorizare │
│ │dezvoltare a │Trimestrul │ANAP │oportunităţi de │colaborare │continuă │
│ │programelor de │IV 2024 │Colaboratori: │formare în │încheiate cu │Evaluare după│
│ │studii/ │ │Universităţi │domeniul │universităţile │implementarea│
│ │calificărilor │ │ │achiziţiilor │ │strategiei │
│ │postuniversitare în│ │ │publice, de care │ │ │
│ │achiziţii publice │ │ │beneficiază │ │ │
│ │sau managementului │ │ │sectoarele public │ │ │
│ │lanţului de │ │ │şi privat, │ │ │
│ │aprovizionare. │ │ │ridicând │ │ │
│ │ │ │ │standardele │ │ │
│ │ │ │ │generale. │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A45. Dezvoltarea şi│ │ │ │ │ │
│ │implementarea unui │ │ │ │ │ │
│ │program structurat │ │ │ │ │ │
│ │de formare pentru │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │funcţionarii │ │INA │Un program de │Un program de │Activitate de│
│ │publici debutanţi │ │Colaboratori: │formare pentru │formare pentru │monitorizare │
│ │în domeniul │Trimestrul │ANAP │funcţionarii │funcţionarii │continuă │
│ │achiziţiilor │II 2026 │Universităţi │publici debutanţi │publici debutanţi │Evaluare după│
│ │publice, cu o │ │Asociaţia Română a│în domeniul │în domeniul │implementarea│
│ │combinaţie de │ │Furnizorilor de │achiziţiilor │achiziţiilor │strategiei │
│ │formare în afara │ │Formare │publice elaborat. │publice funcţional.│ │
│ │locului de muncă şi│ │Profesională │ │ │ │
│ │stagii de practică,│ │ │ │ │ │
│ │pentru a le oferi o│ │ │ │ │ │
│ │experienţă largă. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A46. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea unui │ │ │ │ │ │
│ │plan anual de │ │ │ │ │ │
│ │comunicare pentru a│ │ │ │ │ │
│ │pune în valoare │ │ │ │ │ │
│ │achiziţiile │ │ │ │ │ │
│ │publice, care să │ │ │ │ │ │
│ │includă conferinţe │ │ │ │Planul de │ │
│ │cu operatorii │ │ │ │comunicare pentru │ │
│ │economici şi │ │Responsabil: │ │punerea în valoare │ │
│ │autorităţile │ │ANAP │Un plan de │a achiziţiilor │Activitate de│
│ │contractante pentru│ │Colaboratori: │comunicare pentru │publice implementat│monitorizare │
│ │a evidenţia exemple│Trimestrul │Autorităţi │punerea în valoare│Numărul de │continuă │
│ │de bune practici │IV 2023 │contractante │a achiziţiilor │conferinţe cu │Evaluare după│
│ │privind, de │ │Asociaţii de │publice elaborat. │operatorii │implementarea│
│ │exemplu, │ │afaceri │ │economici şi │strategiei │
│ │achiziţiile │ │ │ │autorităţile │ │
│ │sociale, ecologice │ │ │ │contractante │ │
│ │şi inovatoare, │ │ │ │realizate │ │
│ │precum şi │ │ │ │ │ │
│ │implicarea │ │ │ │ │ │
│ │actualilor │ │ │ │ │ │
│ │profesionişti în │ │ │ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │ │ │
│ │achiziţiilor │ │ │ │ │ │
│ │publice. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A47. Menţinerea şi │ │ │ │ │ │
│ │actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │Ghidului online al │ │ │ │ │ │
│ │achiziţiilor │ │ │ │ │ │
│ │publice, │ │ │ │ │ │
│ │Serviciului │ │ │ │ │ │
│ │Helpdesk şi SEAP │ │ │ │Ghidul online al │ │
│ │pentru a pune la │ │ │ │achiziţiilor │ │
│ │dispoziţie │ │ │O metodologie │publice, Serviciul │ │
│ │materiale de │ │Responsabil: │elaborată privind │Helpdesk şi SEAP │Activitate de│
│ │referinţă │ │ANAP │actualizarea │menţinute şi │monitorizare │
│ │actualizate şi │Trimestrul │Colaborator: │Ghidului online al│actualizate │continuă │
│ │relevante atât │II 2026 │Autoritatea pentru│achiziţiilor │periodic - perioada│Evaluare după│
│ │pentru │ │Digitalizarea │publice, │de monitorizare: │implementarea│
│ │profesioniştii │ │României │Serviciului │trimestrial sau ori│strategiei │
│ │instruiţi în │ │ │Helpdesk şi SEAP │de câte ori este │ │
│ │domeniul │ │ │ │necesar │ │
│ │achiziţiilor, cât │ │ │ │ │ │
│ │şi pentru │ │ │ │ │ │
│ │personalul care │ │ │ │ │ │
│ │efectuează │ │ │ │ │ │
│ │achiziţii şi nu a │ │ │ │ │ │
│ │beneficiat de │ │ │ │ │ │
│ │instruire. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A48. Elaborarea │ │ │Conţinutul unui │ │ │
│ │unui nou modul de │ │ │nou modul de │ │ │
│ │instruire şi │ │ │instruire elaborat│Un modul de │ │
│ │actualizarea │ │Responsabil: │Rezultatele │instruire │ │
│ │Ghidului online al │ │ANAP │analizelor din │funcţional şi │ │
│ │achiziţiilor │ │Colaboratori: │activităţile de │Ghidul online al │Activitate de│
│ │publice pentru a │ │Curtea de Conturi/│supraveghere şi │achiziţiilor │monitorizare │
│ │aborda cele mai │Trimestrul │Autoritatea de │control oferă │publice actualizat │continuă │
│ │frecvente greşeli │II 2026 │audit │feedback pentru a │cu cele mai │Evaluare după│
│ │identificate din │ │CNSC │ajuta la │frecvente greşeli │implementarea│
│ │rezultatele │ │Institutul │îmbunătăţirea │identificate din │strategiei │
│ │contestaţiilor şi │ │Naţional al │îndrumării şi │rezultatele │ │
│ │auditurilor │ │Magistraturii │instruirii, creând│contestaţiilor şi │ │
│ │referitoare la │ │ │un ciclu de │auditurilor │ │
│ │achiziţiile │ │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │publice. │ │ │continuă │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A49. Consolidarea │ │Responsabil: │Ateliere de lucru │ │ │
│ │formării │ │Consiliul Superior│pentru │ │Activitate de│
│ │judecătorilor cu │ │al Magistraturii │consolidarea │Numărul │monitorizare │
│ │privire la │Trimestrul I│Institutul │formării │judecătorilor care │continuă │
│ │abordarea │2027 │National al │judecătorilor în │au participat la │Evaluare după│
│ │contestaţiilor în │ │Magistraturii │materia │ateliere de lucru │implementarea│
│ │materia │ │Colaboratori: │achiziţiilor │anual │strategiei │
│ │achiziţiilor │ │ANAP │publice organizate│ │ │
│ │publice │ │CNSC │anual │ │ │
├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A50. Analiza şi │ │ │ │ │ │
│ │eficientizarea │ │ │ │ │ │
│ │fluxurilor de │ │ │ │ │ │
│ │informaţii şi date │ │ │ANAP poate colecta│ │ │
│ │pentru a asigura o │ │Responsabil: │şi analiza mai │ │ │
│ │privire de ansamblu│ │ANAP │eficient │ │ │
│ │a pieţei │ │Colaboratori: │informaţiile şi │O analiză a │ │
│ │achiziţiilor │ │CIAP │datele cu privire │fluxurilor de │ │
│ │publice, o │ │Secretariatul │la funcţionarea │informaţii │Activitate de│
│ │eficienţă sporită a│ │General al │sistemului de │realizată şi un │monitorizare │
│ │procesului de │Trimestrul │Guvernului │achiziţii publice,│mecanism de │continuă │
│ │colectare a │II 2024 │Autoritatea pentru│fiind facilitată │colectare a │Evaluare după│
│ │informaţiilor şi │ │Digitalizarea │monitorizarea şi │informaţiilor şi │implementarea│
│ │datelor şi a │ │României │supervizarea │datelor │strategiei │
│ │accesului ANAP la │ │CNSC │sistemului de │implementat. │ │
│ │informaţiile şi │ │Curţi de Apel │achiziţii publice,│ │ │
│ │datele necesare │ │ONAC │inclusiv procesul │ │ │
│ │pentru îndeplinirea│ │Alte instituţii │de raportare către│ │ │
│ │obligaţiilor de │ │ │UE. │ │ │
│ │raportare potrivit │ │ │ │ │ │
│ │Directivelor │ │ │ │ │ │
│ │europene. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │Secretariatul │ │ │ │
│ │ │ │General al │ │ │ │
│ │ │ │Guvernului │ │ │ │
│ │ │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │ │ │Autoritatea pentru│ │ │ │
│ │ │ │Digitalizarea │ │ │ │
│ │ │ │României │Informaţiile sunt │ │ │
│ │ │ │Ministerul │partajate în mod │ │ │
│ │A51. Asigurarea │ │cercetării, │eficient între │ │ │
│ │interconectării şi │ │inovării şi │toate instituţiile│Cadrul de │Activitate de│
│ │interoperabilităţii│ │digitalizării │relevante, │interconectare şi │monitorizare │
│ │SEAP cu alte baze │Trimestrul │ANAP │facilitând astfel │interoperabilitate │continuă │
│ │de date şi sisteme │IV 2023 │Oficiul Naţional │derularea │a SEAP cu alte baze│Evaluare după│
│ │în conformitate │ │al Registrului │procedurilor de │de date şi sisteme │implementarea│
│ │obligaţiile asumate│ │Comerţului │achiziţii publice │stabilit │strategiei │
│ │în cadrul PNRR. │ │ANI │şi realizarea │ │ │
│ │ │ │Agenţia Naţională │supervizării şi │ │ │
│ │ │ │de Administrare │controlului. │ │ │
│ │ │ │Fiscală │ │ │ │
│ │ │ │CNSC │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Afacerilor Interne│ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Justiţiei │ │ │ │
│ │ │ │ONAC │ │ │ │
│ │ │ │Alte instituţii │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │cercetării │ │ │ │
│ │ │ │inovării şi │ │ │ │
│ │ │ │digitalizării │ │ │ │
│ │ │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │ │ │Secretariatul │ │ │ │
│ │ │ │General al │Informaţiile sunt │ │ │
│ │ │ │Guvernului │partajate în mod │ │ │
│ │ │ │Autoritatea pentru│eficient între │ │ │
│ │A52. Analiza şi │ │Digitalizarea │toate instituţiile│O analiză realizată│Activitate de│
│ │dezvoltarea │ │României │relevante, │şi un act normativ │monitorizare │
│ │cadrului legislativ│Trimestrul │ANAP │facilitând astfel │privind schimbul de│continuă │
│ │privind schimbul de│III 2023 │Oficiul Naţional │derularea │date şi │Evaluare după│
│ │date şi │ │al Registrului │procedurilor de │interoperabilitatea│implementarea│
│ │interoperabilitatea│ │Comerţului │achiziţii publice │sistemelor adoptat │strategiei │
│ │sistemelor. │ │ANI │şi realizarea │ │ │
│ │ │ │Agenţia Naţională │supervizării şi │ │ │
│ │ │ │de Administrare │controlului. │ │ │
│ │ │ │Fiscală │ │ │ │
│ │ │ │CNSC │ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Afacerilor Interne│ │ │ │
│ │ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │ │Justiţiei │ │ │ │
│ │ │ │ONAC │ │ │ │
│ │ │ │Alte instituţii │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Datele disponibile│ │ │
│ │ │ │ │în SEAP sunt de │ │ │
│ │ │ │ │înaltă calitate şi│ │ │
│ │A53. Analiza │ │Responsabili: │contribuie la │ │Activitate de│
│ │calităţii datelor │ │Autoritatea pentru│sprijinirea │ │monitorizare │
│ │din SEAP şi a │Trimestrul │Digitalizarea │transparenţei, │O analiză realizată│continuă │
│ │modului în care │II 2024 │României │asigurând │anual │Evaluare după│
│ │acestea se regăsesc│ │ANAP │monitorizarea şi │ │implementarea│
│ │în SEAP şi TED. │ │ │supervizarea │ │strategiei │
│ │ │ │ │eficace a │ │ │
│ │ │ │ │sistemului de │ │ │
│ │ │ │ │achiziţii publice.│ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Implementarea │ │ │
│ │A54. Dezvoltarea │ │ │formularelor │ │ │
│ │SEAP prin │ │ │electronice │ │ │
│ │implementarea │ │ │standard (eForms) │ │ │
│ │formularelor │ │ │în domeniul │ │ │
│ │electronice │ │ │achiziţiilor │ │ │
│ │standard pentru │ │ │publice finalizată│ │ │
│ │publicarea │ │ │Datele disponibile│ │ │
│ │anunţurilor în │ │ │în SEAP sunt │ │ │
│ │domeniul │ │ │cuprinzătoare şi │ │ │
│ │achiziţiilor │ │ │contribuie la │ │ │
│ │publice (eForms), │ │ │sprijinirea │ │ │
│ │în conformitate cu │ │ │transparenţei, │ │ │
│ │Regulamentul │ │ │asigurând │ │ │
│ │Comisiei Europene │ │ │monitorizarea şi │ │ │
│ │nr. 1780/2019, │ │ │supervizarea │ │ │
│ │precum şi a │ │ │eficace a │ │ │
│ │funcţionalităţilor │ │ │sistemului de │ │ │
│ │suplimentare │ │ │achiziţii publice.│Numărul/procentul │ │
│ │prevăzute de PNRR, │ │Responsabili: │Criteriile cu │funcţionalităţilor │Activitate de│
│ │inclusiv a datelor │ │Autoritatea pentru│privire la │din formularele │monitorizare │
│ │despre achiziţiile │Trimestrul │Digitalizarea │beneficiile │electronice │continuă │
│ │în care au fost │IV 2023 │României │sociale, de mediu │standard (eForms) │Evaluare după│
│ │utilizate criterii │ │ANAP │sau criteriile │şi/sau prevăzute în│implementarea│
│ │cu privire la │ │ │privind inovarea │PNRR dezvoltate în │strategiei │
│ │beneficiile │ │ │în cadrul │cadrul SEAP │ │
│ │sociale, de mediu │ │ │procedurilor de │ │ │
│ │sau criterii │ │ │achiziţii publice │ │ │
│ │privind inovarea în│ │ │reflectate în │ │ │
│ │cadrul procedurilor│ │ │SEAP. │ │ │
│ │de achiziţie │ │ │Calitatea de │ │ │
│ │publică, precum şi │ │ │subcontractant a │ │ │
│ │a celor cu privire │ │ │IMM-urilor care │ │ │
│ │la IMM-urile care │ │ │participă la │ │ │
│ │activează în │ │ │procedurile de │ │ │
│ │calitate de │ │ │achiziţii publice │ │ │
│ │subcontractanţi în │ │ │este reflectată în│ │ │
│ │cadrul contractelor│ │ │SEAP │ │ │
│ │de achiziţii │ │ │0 mai bună │ │ │
│ │publice, inclusiv │ │ │evaluare a │ │ │
│ │valoarea totală a │ │ │impactului │ │ │
│ │activităţilor │ │ │economic global al│ │ │
│ │subcontractate │ │ │achiziţiilor │ │ │
│ │ │ │ │publice │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A55. Platformă │ │ │ │ │ │
│ │informatică │ │ │ │ │ │
│ │destinată analizei │ │ │ │ │ │
│ │soluţiilor │ │ │ │ │ │
│ │pronunţate în │ │ │ │ │ │
│ │deciziile CNSC şi │ │Responsabili: │Platformă │ │Activitate de│
│ │ale instanţelor cu │ │CNSC │informatică │Platformă │monitorizare │
│5. Asigurarea │privire la │Trimestrul │Colaboratori: │privind analiza │informatică │continuă │
│eficienţei şi │contestaţiile │IV 2027 │Curţi de Apel │soluţiilor CNSC/ │operaţională │Evaluare după│
│eficacităţii │referitoare la │ │Tribunale │instanţe │ │implementarea│
│sistemului de │procesele de │ │ │ │ │strategiei │
│achiziţii │achiziţii publice │ │ │ │ │ │
│publice prin │pentru a identifica│ │ │ │ │ │
│utilizarea │erorile sistemice │ │ │ │ │ │
│eficientă a │şi măsurile │ │ │ │ │ │
│datelor şi │asociate. │ │ │ │ │ │
│consolidarea ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│funcţiilor de │A56. Elaborarea │ │ │ │O metodologie de │ │
│monitorizare, │unei metodologii de│ │ │ │colectare, │ │
│supervizare şi │colectare, │ │ │Metodologie cu │procesare şi │ │
│control │procesare şi │ │Responsabili: │privire la │analiză a datelor │Activitate de│
│ │analiză a datelor │ │ANAP │rezultatul │cu privire la │monitorizare │
│ │cu privire la │Trimestrul I│CSM │contestaţiilor şi │rezultatul │continuă │
│ │rezultatul │2024 │Colaboratori: │plângerilor │contestaţiilor şi │Evaluare după│
│ │contestaţiilor şi │ │CNSC │soluţionate de │plângerilor │implementarea│
│ │plângerilor │ │Curţi de Apel │CNSC, tribunale │soluţionate de │strategiei │
│ │soluţionate de │ │Tribunale │sau Curţi de Apel │CNSC, tribunale sau│ │
│ │CNSC, tribunale sau│ │ │elaborată │Curţi de Apel │ │
│ │Curţi de Apel. │ │ │ │dezvoltată şi │ │
│ │ │ │ │ │implementată │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Act normativ de │ │
│ │ │ │ │ │modificare a Legii │ │
│ │ │ │ │ │101/2016 adoptat/ │ │
│ │ │ │ │ │publicat în │ │
│ │ │ │ │ │Monitorul Oficial │ │
│ │ │ │ │Legea 101/2016 │Numărul deciziilor │ │
│ │ │ │ │revizuită │privind │ │
│ │ │ │ │ANAP dispune de │contestaţiile │ │
│ │ │ │ │informaţii │judiciare cu │ │
│ │A57. Revizuirea │ │ │complete cu │privire la │ │
│ │Legii 101/2016 │ │Responsabili: │privire la │procedurile de │Activitate de│
│ │pentru a asigura │ │SGG │deciziile privind │achiziţii publice │monitorizare │
│ │comunicarea │Trimestrul │ANAP │contestaţiile │pronunţate de │continuă │
│ │deciziilor │II 2026 │Colaborator: │judiciare, pentru │tribunale care sunt│Evaluare după│
│ │pronunţate de │ │CNSC │a facilita │comunicate ANAP. │implementarea│
│ │tribunale către │ │ │procesul de │Numărul │strategiei │
│ │ANAP │ │ │monitorizare şi │tribunalelor care │ │
│ │ │ │ │supervizare a │transmit către ANAP│ │
│ │ │ │ │sistemului de │deciziile privind │ │
│ │ │ │ │achiziţii publice │contestaţiile │ │
│ │ │ │ │ │judiciare cu │ │
│ │ │ │ │ │privire la │ │
│ │ │ │ │ │procedurile de │ │
│ │ │ │ │ │achiziţii publice │ │
│ │ │ │ │ │procedurile de │ │
│ │ │ │ │ │achiziţii publice │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A58. Evaluarea │ │ │ │ │ │
│ │aplicării │ │ │ │ │ │
│ │mecanismului de │ │ │ │ │ │
│ │control financiar │ │ │ │ │ │
│ │preventiv care │ │ │ │ │ │
│ │vizează achiziţiile│ │ │ │ │ │
│ │publice, aşa cum a │ │ │Evaluarea │ │ │
│ │fost dezvoltat, │ │Responsabil: │aplicării │ │ │
│ │urmare a │ │Ministerul │mecanismului de │O analiză realizată│Activitate de│
│ │implementării │ │Finanţelor │control financiar │în urma evaluării │monitorizare │
│ │măsurilor prevăzute│Trimestrul │Colaboratori: │preventiv care │Măsurile de │continuă │
│ │de Strategia │IV 2024 │ANAP │vizează │îmbunătăţire │Evaluare după│
│ │naţională în │ │ANI │achiziţiile │identificate sunt │implementarea│
│ │domeniul │ │CNSC │publice realizată │implementate │strategiei │
│ │achiziţiilor │ │INA │Controlorii │ │ │
│ │publice adoptată în│ │ANFP │financiari au un │ │ │
│ │2015, inclusiv a │ │ │rol clar definit │ │ │
│ │regulilor de │ │ │ │ │ │
│ │integritate şi a │ │ │ │ │ │
│ │modului în care │ │ │ │ │ │
│ │independenţa │ │ │ │ │ │
│ │responsabililor │ │ │ │ │ │
│ │poate fi întărită. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Rolul controlului │ │ │
│ │ │ │ │ex ante ca parte a│ │ │
│ │ │ │Responsabil: │regimului general │ │ │
│ │A59. Evaluarea │ │Secretariatul │de control al │ │ │
│ │eficienţei şi │ │General al │achiziţiilor │ │ │
│ │eficacităţii │ │Guvernului │publice evaluat │O analiză realizată│Activitate de│
│ │sistemului de │ │ANAP │Măsuri de │Măsurile de │monitorizare │
│ │control ex ante şi │Trimestrul I│Colaboratori: │îmbunătăţire │îmbunătăţire │continuă │
│ │identificarea │2025 │Curtea de Conturi │identificate, care│identificate şi │Evaluare după│
│ │oportunităţilor de │ │CNSC │să asigure │adoptate. │implementarea│
│ │îmbunătăţire │ │Curţi de Apel │eficienţa şi │ │strategiei │
│ │graduală. │ │Autorităţi de │eficacitatea │ │ │
│ │ │ │management │acestuia, inclusiv│ │ │
│ │ │ │Alte instituţii │proporţionalitatea│ │ │
│ │ │ │ │cu nivelul de │ │ │
│ │ │ │ │risc. │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A60. Analiza │ │ │ │ │ │
│ │regulată de către │ │ │ │ │ │
│ │ANAP a problemelor │ │ │ │ │ │
│ │identificate de │ │ │ │O analiză a │ │
│ │instituţiile │ │ │ │rezultatelor │ │
│ │competente cu │ │Responsabil: │Problemele │controlului ex ante│ │
│ │realizarea │ │ANAP │sistemice │şi ex post/ │Activitate de│
│ │controlului ex ante│ │Colaboratori: │identificate │auditurilor │monitorizare │
│ │şi ex post/ │Trimestrul I│Secretariatul │Măsuri pentru │realizată │continuă │
│ │auditurilor cu │2025 │General al │remedierea şi │Măsurile pentru │Evaluare după│
│ │privire la │ │Guvernului │asigurarea unei │remedierea şi │implementarea│
│ │achiziţii publice │ │Curtea de Conturi │abordări unitare │asigurarea unei │strategiei │
│ │cu scopul │ │Autoritatea de │identificate │abordări unitare │ │
│ │identificării │ │Audit │ │care au fost │ │
│ │măsurilor necesare │ │ │ │identificate sunt │ │
│ │pentru remedierea │ │ │ │adoptate │ │
│ │acestora şi │ │ │ │ │ │
│ │asigurarea unei │ │ │ │ │ │
│ │abordări unitare. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A61. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │unei metodologii de│ │ │ │ │ │
│ │colectare, │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │procesare şi │ │ANAP │ │ │ │
│ │analiză a datelor │ │Colaboratori: │ │ │ │
│ │cu privire la │ │Secretariatul │Metodologie de │ │Activitate de│
│ │problemele │ │General al │colectare, │O metodologie │monitorizare │
│ │identificate de │Trimestrul │Guvernului │procesare şi │elaborată şi │continuă │
│ │instituţiile │IV 2024 │Curtea de Conturi │analiză a datelor │aprobată │Evaluare după│
│ │competente cu │ │Autoritatea de │elaborată │ │implementarea│
│ │realizarea │ │Audit │ │ │strategiei │
│ │controlului ex ante│ │Consiliul │ │ │ │
│ │şi ex post/ │ │Concurenţei │ │ │ │
│ │auditurilor cu │ │ │ │ │ │
│ │privire la │ │ │ │ │ │
│ │achiziţii publice. │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Responsabil: │ │ │ │
│ │ │ │Secretariatul │ │ │ │
│ │ │ │General al │ │ │ │
│ │ │ │Guvernului │Analiză a │ │ │
│ │A62. Analiza │ │Colaboratori: │eficienţei │Un studiu/analiză │Activitate de│
│ │eficienţei │ │Ministerul │mecanismelor de │privind eficienţa │monitorizare │
│ │mecanismelor de │Trimestrul │Investiţiilor şi │combatere a │mecanismelor de │continuă │
│ │combatere a fraudei│IV 2026 │Proiectelor │fraudei elaborată │combatere a fraudei│Evaluare după│
│ │şi asigurarea de │ │Europene │Măsurile asociate │finalizat │implementarea│
│ │îndrumare │ │Autoritatea de │identificate şi │ │strategiei │
│ │ │ │Audit │implementate │ │ │
│ │ │ │DLAF │ │ │ │
│ │ │ │DNA │ │ │ │
│ │ │ │CIAP │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │A63. Analiza │ │ │Analiza │Un studiu/analiză a│ │
│ │legislaţiei şi │ │ │legislaţiei cu │legislaţiei cu │ │
│ │elaborarea de │ │ │privire la │privire la │ │
│ │îndrumări cu │ │ │responsabilitatea │responsabilitatea │ │
│ │privire la │ │Responsabili: │personală şi │personală şi │Activitate de│
│ │responsabilitatea │ │Secretariatul │instituţională │instituţională │monitorizare │
│ │personală şi │Trimestrul │General al │realizată │finalizat │continuă │
│ │instituţională │IV 2026 │Guvernului │Îndrumări cu │Un ghid privind │Evaluare după│
│ │pentru a asigura că│ │Colaboratori: │privire la │responsabilitatea │implementarea│
│ │prevederile sunt │ │Alte instituţii │responsabilitatea │personală şi │strategiei │
│ │clare iar │ │ │personală şi │instituţională în │ │
│ │distincţia între │ │ │instituţională în │domeniul │ │
│ │eroare, neglijenţă │ │ │domeniul │achiziţiilor │ │
│ │şi fraudă este pe │ │ │achiziţiilor │publice elaborat │ │
│ │deplin înţeleasă. │ │ │publice │ │ │
└────────────────┴───────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────┘
----- 
