────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 358 din 9 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 15 aprilie 2025.────────── - MAI APROAPE DE CETĂTENI - CUPRINS LISTĂ ABREVIERI CUVÂNT ÎNAINTE 1. INTRODUCERE 2. VIZIUNEA 3. CONCEPTE-CHEIE ÎN MATERIA GUVERNĂRII DESCHISE 4. PRIORITĂŢILE, POLITICILE SI CADRUL LEGAL EXISTENT 5. ANALIZA CONTEXTULUI SI DEFINIREA PROBLEMELOR 6. OBIECTIV GENERAL SI OBIECTIVE SPECIFICE 8. REZULTATELE AŞTEPTATE 9. INDICATORII 10. PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE 11. INSTITUŢIILE RESPONSABILE 11.1. PARTENERI PENTRU IMPLEMENTARE 11.2. IMPLICAREA PĂRŢILOR INTERESATE 12. IMPLICAŢIILE BUGETARE SI SURSELE DE FINANŢARE 13. IMPLICAŢIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC 14. ANEXE LISTĂ ABREVIERI
┌────┬─────────┬───────────────────────┐
│Nr. │Abreviere│Termen abreviat │
│crt.│ │ │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│1. │ADR │Autoritatea pentru │
│ │ │Digitalizarea României │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│2. │AEP │Autoritatea Electorală │
│ │ │Permanentă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│3. │ANAF │Agenţia Naţională de │
│ │ │Administrare Fiscală │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│4. │ANR │Agenţia Naţională │
│ │ │pentru Romi │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│5. │CES │Consiliul Economic şi │
│ │ │Social │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│6. │CNC │Comitetul Naţional de │
│ │ │Coordonare │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Consiliul Naţional │
│7. │CNCD │pentru Combaterea │
│ │ │Discriminării │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│8. │CPM │Cancelaria │
│ │ │Prim-Ministrului │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│9. │DRI │Departamentul pentru │
│ │ │Relaţii Interetnice │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│10. │INA │Institutul Naţional de │
│ │ │Administraţie │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│11. │MADR │Ministerul Agriculturii│
│ │ │şi Dezvoltării Rurale │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│12. │MAI │Ministerul Afacerilor │
│ │ │Interne │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│13. │MAE │Ministerul Afacerilor │
│ │ │Externe │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│14. │MAPN │Ministerul Apărării │
│ │ │Naţionale │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ministerul pentru │
│15. │MCPDC │Consultare Publică şi │
│ │ │Dialog Civic │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ministerul Economiei, │
│16. │MEDAT │Digitalizării, │
│ │ │Antreprenoriatului şi │
│ │ │Turismului │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│17. │MC │Ministerul Culturii │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ministerul Dezvoltării │
│18. │MDLPA │Lucrărilor Publice şi │
│ │ │Administraţiei │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│19. │MEN │Ministerul Energiei │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│20. │MEC │Ministerul Educaţiei şi│
│ │ │Cercetării │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│21. │MF │Ministerul Finanţelor │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ministerul │
│22. │MIPE │Investiţiilor şi │
│ │ │Proiectelor Europene │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│23. │MJ │Ministerul Justiţiei │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│24. │MMAP │Ministerul Mediului, │
│ │ │Apelor şi Pădurilor │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ministerul Muncii, │
│25. │MMFTSS │Familiei, Tineretului │
│ │ │şi Solidarităţii │
│ │ │Sociale │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│26. │MS │Ministerul Sănătăţii │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ministerul │
│27. │MTI │Transporturilor şi │
│ │ │Infrastructurii │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Organizaţia pentru │
│28. │OCDE │Cooperare şi Dezvoltare│
│ │ │Economică │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│29. │OGD │Date Guvernamentale │
│ │ │Deschise │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│30. │OGP │Open Government │
│ │ │Partnership │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│31. │ONG │Organizaţii │
│ │ │Neguvernamentale │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│32. │OUG │Ordonanţă de Urgenţă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│33. │PNA │Plan Naţional de │
│ │ │Acţiune │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│34. │PNRR │Planului Naţional de │
│ │ │Redresare şi Rezilienţă│
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Registrul Unic al │
│35. │RUTI │Transparenţei │
│ │ │Intereselor │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│36. │SEAP │Sistemul Electronic de │
│ │ │Achiziţii Publice │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│37. │SEN │Sistemul Electronic │
│ │ │Naţional │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│38. │SGG │Secretariatului General│
│ │ │al Guvernului │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│39. │SNA │Strategia Naţională │
│ │ │Anticorupţie │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│40. │UE │Uniunea Europeană │
└────┴─────────┴───────────────────────┘
CUVÂNT ÎNAINTE Stimaţi cetăţeni ai României, Acest document de Strategie a fost elaborat într-o perioadă marcată de schimbări rapide şi de provocări complexe, fiind imperativă o abordare proactivă şi transparentă în modul în care guvernele interacţionează cu cetăţenii lor. Conceptul de guvernare deschisă este unul cu implicaţii profunde, care nu se limitează doar la ideea de transparenţă şi acces la informaţii, ci se extinde şi la participarea cetăţenilor în procesul decizional, la responsabilitatea guvernului faţă de cetăţeni şi la crearea de instituţii puternice şi incluzive. Guvernarea deschisă este un angajament fundamental faţă de democraţie şi faţă de valorile de bază ale unei societăţi moderne, un angajament pe care Guvernul României şi-l asumă. În acest context, guvernarea deschisă nu este doar un scop în sine, ci este un mijloc de a atinge obiectivele noastre comune: o guvernare mai eficientă, mai transparentă şi mai responsabilă, care să aducă beneficii tangibile pentru toţi cetăţenii. Strategia pentru Guvernare Deschisă stabileşte direcţiile principale, obiectivele şi acţiunile concrete pe care le vom întreprinde pentru a atinge aceste obiective. Este important de menţionat că această Strategie este a românilor, a cetăţenilor noştri. Astăzi, mai mult ca oricând, este esenţial să construim punţi solide între guvern şi societatea civilă, mediul de afaceri, mediul academic şi toate celelalte părţi interesate. Vă invităm pe toţi să fiţi parte activă în implementarea acestei Strategii, să ne oferiţi feedback şi să colaborăm în vederea atingerii obiectivelor noastre comune. Cu încredere în puterea colaborării şi a angajamentului nostru comun, să continuăm demersurile către o guvernare mai deschisă şi mai responsabilă pentru toţi. Prim-ministrul României Marcel CIOLACU 1. INTRODUCERE Elaborarea unei Strategii pentru Guvernare Deschisă la nivelul României reprezintă o etapă crucială în modernizarea administraţiei publice româneşti, care va conduce la creşterea transparenţei în procesele publice precum şi la îmbunătăţirea participării părţilor interesate în procesul de luare a deciziei la nivel central, precum şi la nivelul comunităţilor locale. Deşi în ultimii 25 de ani, la nivelul Guvernului, au fost realizate eforturi semnificative pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre administraţia publică şi părţile interesate şi de a crea un cadru legislativ favorabil implicării acestora în procesele decizionale, se constată lipsa unei abordări strategice privind guvernarea deschisă, ceea ce conduce la o înţelegere limitată şi un impact redus asupra administraţiei româneşti în ceea ce priveşte valoarea şi metodele guvernării deschise. Începând cu anul 2018, Secretariatul General al Guvernului a preluat oficial responsabilitatea de coordonare şi monitorizare a implementării iniţiativelor de guvernare deschisă. Aceste iniţiative includ politici privind accesul liber la informaţiile publice, transparenţa decizională şi creşterea capacităţii administraţiei de implementa principiile guvernării deschise. Cu toate acestea, cadrul legal şi instituţional existent pentru acest scop este încă unul limitat. În România, conceptul de "guvernare deschisă" nu are o definiţie legală, însă cadrul legislativ include o serie de reglementări legate de guvernarea deschisă, precum: accesul la informaţii publice, participarea publică, digitalizarea, consultarea, datele deschise, transparenţa, anticorupţia, spaţiul civic etc. La nivel internaţional, definiţia conceptului de guvernare deschisă este oferită de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit căreia guvernarea deschisă "este o cultură a guvernării care promovează principiile transparenţei, integrităţii, responsabilităţii şi participării părţilor interesate în sprijinul democraţiei şi al creşterii incluzive". La momentul actual există iniţiative ale instituţiilor publice din România de implementare a principiilor şi practicilor guvernării deschise, însă acestea nu sunt sustenabile pe termen lung, având în vedere faptul că nu există o viziune unitară asupra obiectivelor, mecanismelor şi mijloacelor specifice pentru practicile participative, la toate nivelurile administraţiei. Astfel, în întreaga administraţie publică din România, se remarcă o lipsă a culturii guvernării deschise, la baza căreia se află, în principal, inexistenţa unei abordări structurate şi integrate a domeniului dar şi insuficienţa instrumentelor de implicare civică prin care să se încurajeze şi faciliteze implicarea părţilor interesate în procesele decizionale elaborate la nivel naţional, dar mai ales la nivel local. Totodată, administraţia publică din România nu dispune de instrumentele şi competenţele necesare pentru a putea gestiona eficient creşterea extinsă şi dinamica mediului asociativ, nereuşind astfel să creeze condiţiile pentru dezvoltarea unei societăţi civile solide, informate şi participative. În aceste condiţii, se resimte necesitatea de a consolida cadrul strategic, legislativ şi procedural pentru coordonarea şi implementarea eficientă a iniţiativelor de guvernare deschisă. Aşadar, formularea politicilor publice şi luarea deciziilor la nivel central şi local necesită un parteneriat autentic şi o implicare reală a societăţii civile. Constatăm că, deşi România înregistrează un istoric de implementare a unor iniţiative în sfera guvernării deschise, nu există un mecanism durabil de monitorizare a politicilor, bazat pe un sistem transparent de raportare şi pe evaluări ex-post. În plus, există necesitatea stringentă ca îmbunătăţirile la nivel normativ să reflecte într-o manieră cât mai cuprinzătoare şi proximă situaţia identificată prin intermediul mecanismelor de monitorizare, respectiv prin datele agregate specifice proceselor de evaluare a calităţii aspectelor relevante pentru domeniul guvernării deschise. De asemenea, implicarea părţilor interesate în elaborarea şi implementarea reformelor este redusă, iar dialogul real între parteneri este rar, în ciuda existenţei structurilor instituţionale relevante pentru acest scop. În acest context, lipsa încrederii manifestată ca un simptom nedorit în sfera publică românească reprezintă un aspect care poate fi corectat prin asumarea, la nivel guvernamental, a unui document strategic cu rol iniţiator şi coordonator pentru crearea unui ansamblu instituţional democratic viabil. Având în vedere necesităţile constatate, SGG a elaborat prezenta Strategie pentru Guvernare Deschisă, care va fi implementată în perioada 2025-2030. Strategia pentru Guvernare Deschisă în România va contribui la depăşirea impactului limitat, necoordonat şi neunitar anterior al iniţiativelor guvernamentale din domeniul guvernării deschise, stabilind clar, la toate nivelurile administraţiei, cadrul pentru obiective, resurse şi modalităţi de implementare (Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei - anexa nr. 1 la prezenta Strategie şi Planul de monitorizare şi evaluare a stadiului de implementare - anexa nr. 2 la prezenta Strategie). Strategia are la bază progresele înregistrate de România în domeniul guvernării deschise, seturile de recomandări ale OECD Open Government Review of Romania şi OECD Civic Space Review of Romania, publicate în anul 2023, precum şi exemple de bune practici din alte ţări europene şi este realizată în urma unui proces amplu de consultare cu părţile interesate (autorităţile publice şi societatea civilă), ce a presupus organizarea a opt pre-consultări publice în toate regiunile României, la nivelul anului 2024, ca parte a procesului de elaborare a Strategiei. Elaborarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România reprezintă un progres important pentru ţară, având numeroase beneficii ce influenţează pozitiv diverse aspecte ale funcţionării sale democratice şi sociale. Strategia a beneficiat de contribuţia principalilor actori interesaţi (prin intermediul consultărilor), ceea ce asigură un nivel ridicat de asumare. 2. VIZIUNEA Prin implementarea prezentei Strategii se va crea şi consolida o cultură a guvernării deschise, care promovează principiile transparenţei, integrităţii, responsabilităţii şi participării părţilor interesate. Astfel, guvernarea deschisă va deveni un element central pentru dezvoltarea unei administraţii publice mai eficiente, mai transparente şi mai incluzive, care va: 1. oferi părţilor interesate acces la informaţii publice într-un mod transparent, accesibil şi uşor de înţeles, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 2. promova şi facilita participarea activă părţilor interesate în procesul decizional şi în elaborarea politicilor publice, oferindu-le oportunităţi reale de a-şi exprima opiniile şi preocupările; 3. fi responsabilă şi transparentă în acţiunile realizate, oferind justificări adecvate pentru deciziile luate şi răspunsuri întrebărilor şi preocupărilor părţilor interesate; 4. respecta şi proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi va promova diversitatea şi incluziunea în toate aspectele guvernării şi în luarea deciziilor; 5. creşte şi menţine încrederea cetăţenilor prin comportament etic, onestitate şi acţiuni consecvente pentru binele public. În acest context, prin implementarea acţiunilor propuse în prezenta Strategie, se urmăreşte ca până în anul 2030 să fie creat un cadru instituţional coerent de implementare a politicilor în domeniul guvernării deschise pentru creşterea încrederii şi calităţii interacţiunii dintre cetăţeni şi instituţiile statului. Principalele domenii pe care se va concentra România în ceea ce priveşte guvernarea deschisă se referă la: ● întărirea dialogului dintre instituţiile publice şi societatea civilă; ● consolidarea încrederii în instituţiile publice; ● îmbunătăţirea responsabilităţii şi eticii guvernamentale; ● promovarea transparenţei şi a participării; ● promovarea leadership-ului şi competenţelor în guvernare deschisă; ● implicarea internaţională în promovarea guvernării deschise. De asemenea, Strategia pentru Guvernare Deschisă a României prevede măsuri care asigură: ● integrarea principiilor guvernării deschise în legislaţie; ● promovarea parteneriatelor şi colaborării; ● dezvoltarea unei infrastructuri tehnologice şi instituţionale durabile, necesară guvernării deschise; ● formarea angajaţilor din instituţiile publice în domeniul guvernării deschise; ● promovarea unei culturi organizaţionale a instituţiilor publice care să sprijine şi să promoveze principiile guvernării deschise; ● crearea de mecanisme de monitorizare a implementării iniţiativelor de guvernare deschisă; ● transparenţa proceselor bugetare şi financiare. 3. CONCEPTE-CHEIE ÎN MATERIA GUVERNĂRII DESCHISE Înţelegerea conceptelor-cheie este esenţială pentru asigurarea clarităţii, orientării şi responsabilităţii în eforturile de implementare a Strategiei. România a înregistrat progrese importante în domeniul guvernării deschise, dar implementarea principiilor acesteia continuă să întâmpine provocări din cauza lipsei unei definiţii clare la nivel naţional şi a abordării neunitare a conceptelor cheie. Aşa cum a fost arătat în introducere, la nivel internaţional definiţia guvernării deschise este oferită de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, incluzând concepte cheie precum: transparenţa, integritatea, responsabilitatea şi participarea părţilor interesate. Prima definiţie a guvernării deschise în România se conturează în cadrul Strategiei pentru Guvernare Deschisă a României, această propunere fiind rezultată în urma pre-consultărilor publice organizate în cele 8 regiuni ale României, fiind astfel creată împreună cu toate părţile interesate relevante şi având următoarea formă: "Guvernarea Deschisă reprezintă procesul prin care guvernul şi instituţiile publice răspund nevoilor cetăţenilor, valorificându-le implicarea, aplicând principiile transparenţei, integrităţii, responsabilităţii şi participării părţilor interesate în sprijinul democraţiei şi al creşterii incluzive." Conceptele cheie din domeniul guvernării deschise, pentru care există definiţii la nivel internaţional, dar şi la nivel naţional, sunt prezentate în cele ce urmează:
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Termen │Definiţie │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Reprezintă │
│ │angajamentul │
│ │autorităţilor de a │
│ │oferi acces liber la│
│ │informaţiile publice│
│ │şi de a comunica │
│ │deschis cu │
│ │cetăţenii. │
│ │Transparenţa implică│
│ │publicarea proactivă│
│ │a datelor relevante │
│Transparenţa │pentru cetăţeni, │
│ │inclusiv decizii, │
│ │bugete şi alte │
│ │informaţii │
│ │administrative, │
│ │astfel încât │
│ │societatea să fie │
│ │informată corect şi │
│ │complet cu privire │
│ │la activitatea │
│ │guvernamentală (Open│
│ │Government │
│ │Partnership). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Se referă la │
│ │implicarea │
│ │cetăţenilor în │
│ │procesul decizional,│
│ │prin consultări, │
│ │dezbateri şi alte │
│ │forme de participare│
│ │activă. Acest │
│ │concept promovează │
│ │democratizarea │
│ │deciziilor prin │
│ │oferirea │
│ │posibilităţii │
│ │cetăţenilor de a │
│ │contribui la │
│ │soluţionarea │
│ │problemelor de │
│ │interes public │
│ │(OECD). │
│ │Participarea publică│
│ │este procesul prin │
│ │care publicul │
│ │influenţează şi │
│ │controlează, alături│
│Participarea │de alţi actori │
│părţilor │sociali, acele │
│interesate │iniţiative de │
│ │dezvoltare, decizii │
│ │şi modalităţi de │
│ │alocare a resurselor│
│ │care îi afectează în│
│ │mod direct (Banca │
│ │Mondială). │
│ │Participarea publică│
│ │reprezintă efortul │
│ │organizat al unor │
│ │grupuri, prin care │
│ │se urmăreşte să se │
│ │obţină creşterea │
│ │controlului asupra │
│ │resurselor şi │
│ │instituţiilor cu │
│ │atribuţii de │
│ │reglementare, în │
│ │condiţiile în care │
│ │grupurile respective│
│ │nu au acces nici la │
│ │resurse, nici la │
│ │decizie (United │
│ │Nations Research │
│ │Institute for Social│
│ │Development). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Guvernele deschise │
│ │îşi asumă o │
│ │responsabilitate │
│ │clară faţă de │
│ │acţiunile lor, │
│ │permiţând │
│ │cetăţenilor şi │
│ │instituţiilor de │
│ │control să evalueze │
│ │şi să monitorizeze │
│ │eficacitatea şi │
│Responsabilitatea│etica actelor │
│ │publice. │
│ │Responsabilitatea │
│ │implică audituri, │
│ │raportări publice şi│
│ │mecanisme de │
│ │feedback care să │
│ │asigure o guvernare │
│ │bazată pe │
│ │performanţă │
│ │(Transparency │
│ │International, 2021)│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Integritatea implică│
│ │respectarea │
│ │valorilor etice, │
│ │anticorupţie şi │
│ │comportamentului │
│ │moral în │
│ │administraţia │
│ │publică. Promovarea │
│ │unui climat de │
│ │integritate este │
│ │crucială pentru a │
│ │preveni abuzurile de│
│ │putere şi a spori │
│Integritatea │încrederea publică │
│ │în instituţiile │
│ │guvernamentale. │
│ │Instituţiile care se│
│ │angajează să │
│ │respecte standarde │
│ │înalte de │
│ │integritate │
│ │consolidează o │
│ │guvernare deschisă │
│ │şi responsabilă │
│ │(Transparency │
│ │International, │
│ │2023). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Dreptul persoanei de│
│ │a avea acces la │
│ │orice informaţie de │
│ │interes public nu │
│ │poate fi îngrădit. │
│ │Autorităţile │
│ │publice, potrivit │
│ │competenţelor ce le │
│ │revin, sunt obligate│
│ │să asigure │
│ │informarea corectă a│
│ │cetăţenilor asupra │
│ │treburilor publice │
│ │şi asupra │
│ │problemelor de │
│ │interes personal. │
│ │Dreptul la │
│ │informaţie nu │
│ │trebuie să │
│ │prejudicieze │
│ │măsurile de │
│ │protecţie a │
│ │tinerilor sau │
│ │securitatea │
│ │naţională. │
│ │Mijloacele de │
│Dreptul la │informare în masă, │
│informaţie │publice şi private, │
│ │sunt obligate să │
│ │asigure informarea │
│ │corectă a opiniei │
│ │publice. │
│ │Serviciile publice │
│ │de radio şi de │
│ │televiziune sunt │
│ │autonome. Ele │
│ │trebuie să garanteze│
│ │grupurilor sociale │
│ │şi politice │
│ │importante │
│ │exercitarea │
│ │dreptului la antenă.│
│ │Organizarea acestor │
│ │servicii şi │
│ │controlul │
│ │parlamentar asupra │
│ │activităţii lor se │
│ │reglementează prin │
│ │lege organică │
│ │(Constituţia │
│ │României, │
│ │republicată, Art. 31│
│ │- Dreptul la │
│ │informaţie). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Orice informaţie │
│ │care priveşte │
│ │activităţile sau │
│ │rezulta din │
│ │activităţile unei │
│ │autorităţi publice │
│ │sau instituţii │
│ │publice, indiferent │
│Informaţie de │de suportul ori de │
│interes public │forma sau de modul │
│ │de exprimare a │
│ │informaţiei (Legea │
│ │nr. 544/2001 privind│
│ │liberul acces la │
│ │informaţiile de │
│ │interes public, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Date în format │
│ │prelucrabil automat │
│ │ce pot fi utilizate │
│ │în mod liber, │
│ │reutilizate şi │
│Date │redistribuite de │
│Guvernamentale │către oricine în │
│Deschise (OGD) │orice scop (Legea │
│ │nr. 179/2022 privind│
│ │datele deschise şi │
│ │reutilizarea │
│ │informaţiilor din │
│ │sectorul public). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Obligaţia │
│ │autorităţilor │
│ │administraţiei │
│ │publice de a informa│
│ │şi de a supune │
│ │dezbaterii publice │
│ │proiectele de acte │
│ │normative, de a │
│ │permite accesul la │
│Obligaţia de │luarea deciziilor │
│transparenţă │administrative şi la│
│ │minutele şedinţelor │
│ │publice (Legea nr. │
│ │52/2003 privind │
│ │transparenţa │
│ │decizională în │
│ │administraţia │
│ │publică, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările │
│ │ulterioare). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Colaborarea │
│ │presupune │
│ │parteneriate între │
│ │instituţiile │
│ │publice, cetăţeni, │
│ │sectorul privat şi │
│ │organizaţiile │
│ │societăţii civile │
│ │pentru rezolvarea │
│ │provocărilor │
│Colaborarea │sociale. Ea │
│ │facilitează │
│ │co-crearea │
│ │politicilor şi │
│ │iniţiativelor de │
│ │interes comun, │
│ │promovând astfel o │
│ │abordare integrată │
│ │şi multidisciplinară│
│ │a guvernării (United│
│ │Nations, 2022). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Promovează accesul │
│ │egal al tuturor │
│ │grupurilor din │
│ │societate la │
│ │procesele de │
│ │guvernare şi la │
│ │beneficiile │
│ │deciziilor publice. │
│ │Incluziunea este │
│Incluziunea │esenţială pentru │
│ │asigurarea unei │
│ │reprezentări │
│ │echitabile şi pentru│
│ │integrarea tuturor │
│ │categoriilor sociale│
│ │în procesul │
│ │decizional (Open │
│ │Government │
│ │Partnership, 2022). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Parteneriatul pentru│
│ │Guvernare Deschisă │
│ │(Open Government │
│ │Partnership - OGP) │
│ │este un acord │
│ │internaţional ce │
│ │vizează angajarea │
│Parteneriatul │guvernelor în │
│pentru Guvernare │promovarea │
│Deschisă (OGP) │transparenţei, │
│ │combaterea corupţiei│
│ │şi utilizarea noilor│
│ │tehnologii pentru a │
│ │consolida actul de │
│ │guvernare şi │
│ │dialogul cu │
│ │cetăţenii. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Societatea civilă se│
│ │referă la toate │
│ │formele de acţiune │
│ │socială întreprinse │
│ │de către persoane │
│Societate civilă │fizice sau de către │
│ │grupuri care nu au │
│ │legătură cu │
│ │autorităţi ale │
│ │statului şi nici nu │
│ │sunt gestionate de │
│ │acestea ( Eur Lex). │
└─────────────────┴────────────────────┘
4. PRIORITĂŢILE, POLITICILE SI CADRUL LEGAL EXISTENT În contextul elaborării Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România, este esenţială identificarea şi înţelegerea priorităţilor, politicilor, practicilor şi a cadrului legal existente la nivel naţional şi european. Aceste elemente nu numai că influenţează cuprinsul Strategiei, dar au impact chiar şi asupra implementării efective, fiind în strânsă corelaţie cu priorităţile generale ale Guvernului României. Dintre acestea, menţionăm: ● Constituţia României, republicată; ● Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările ulterioare; ● Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 878/ 2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 cu privire la aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, cu modificările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia; ● Hotărârea Guvernului nr. 379/2022, privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale; ● Hotărârea Guvernului nr. 831/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică; ● Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, cu modificările ulterioare; ● Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 179/2022 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public; ● Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 1056/2022 privind regulile minime de transparenţă în privinţa cadrului de colaborare recomandat dintre decidenţii de la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi persoanele interesate din societatea civilă, în vederea promovării iniţiativelor de politică publică; ● Decizia Prim-Ministrului nr. 181/2024 privind constituirea Comitetului interinstituţional pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiei pentru guvernare deschisă în România. De asemenea, în procesul de elaborare al prezentei Strategii au fost avute în vedere următoarele convenţii, tratate şi declaraţii în domeniul guvernării deschise semnate/ratificate de România:
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Convenţie, tratat, │Anul │
│declaraţie │aderării/ │
│ │ratificării│
├──────────────────────────┼───────────┤
│Pactul Internaţional │ │
│privind Drepturile Civile │1968/1974 │
│şi Politice - Articolul 25│ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Convenţia privind accesul │ │
│la informaţie, │ │
│participarea publicului la│ │
│luarea deciziei şi accesul│1998-2000 │
│la justiţie în probleme de│ │
│mediu (Convenţia de la │ │
│Aarhus) │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Declaraţia de la Varşovia:│ │
│CĂTRE O COMUNITATE DE │2000 │
│DEMOCRAŢII │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Convenţia Naţiunilor Unite│2003/2004 │
│privind corupţia │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Declaraţia pentru o │ │
│Guvernare Deschisă │2011 │
│(Parteneriatul pentru │ │
│Guvernare Deschisă) │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Recomandarea Consiliului │ │
│OCDE privind guvernarea │ │
│deschisă (Organizaţia │2020 │
│pentru Cooperare şi │ │
│Dezvoltare Economică) │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Recomandarea (UE) 2023/ │ │
│2836 a Comisiei din 12 │ │
│decembrie 2023 referitoare│ │
│la promovarea implicării │ │
│şi a participării efective│2023 │
│a cetăţenilor şi a │ │
│organizaţiilor societăţii │ │
│civile la procesele de │ │
│elaborare a politicilor │ │
│publice │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
Mai mult, Strategia recunoaşte importanţa alinierii la politicile şi instrumentele europene care influenţează practicile de guvernare deschisă, aceasta fiind elaborată în deplină concordanţă cu iniţiativele şi angajamentele asumate la nivel european, precum: ● Semestrul European, care oferă un cadru pentru coordonarea politicilor economice şi structurale, promovând în acelaşi timp transparenţa în procesul de guvernare. ● Pactul de Stabilitate şi Creştere, care subliniază necesitatea unui management financiar transparent la nivelul statelor membre. ● Deceniul Digital, care încurajează transformarea digitală a societăţii şi economiei, aspect esenţial pentru implementarea unor practici deschise şi participative. ● Better Regulation, care pune accent pe îmbunătăţirea proceselor de reglementare prin consultare publică şi implicarea părţilor interesate. Prin aceste direcţii, strategia contribuie la consolidarea practicilor europene de guvernare deschisă, asigurând o administraţie publică transparentă, responsabilă şi centrată pe cetăţean. 5. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR Contextul actual din România în materia guvernării deschise este unul de tranziţie şi dezvoltare, fiind esenţială cunoaşterea şi înţelegerea atât a parcursului României în crearea de politici şi practici în domeniu, cât şi a provocărilor curente şi lacunelor existente pentru a dezvolta soluţii eficiente şi sustenabile. Elemente ale guvernării deschise au început să apară în România odată cu adoptarea primei Constituţii democratice în anul 1991 care reglementează dreptul persoanelor de a avea acces la orice informaţie de interes public, garantează dreptul cetăţenilor la petiţii şi iniţiativă legislativă, precum şi libertatea de exprimare şi dreptul la adunare paşnică. De asemenea, constituţia promovează egalitatea şi nediscriminarea, inclusiv în ceea ce priveşte dreptul la identitate, drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi protecţia specială a persoanelor cu dizabilităţi. Începând cu anul 2000, România a început să îşi consolideze eforturile pentru promovarea şi implementarea principiilor guvernării deschise prin crearea unui cadru legal amplu în diferite domenii. Dintre actele normative adoptate putem menţiona: ● Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care a fost elaborată cu scopul de a crea cadrul pentru: exercitarea dreptului la libera asociere, promovarea valorilor civice, ale democraţiei şi statului de drept, urmărirea realizării unui interes general, local sau de grup, facilitarea accesului asociaţiilor şi fundaţiilor la resurse private şi publice, parteneriatul dintre autorităţile publice şi persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial şi respectarea ordinii publice; ● Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, adoptată şi pusă în practică cu scopul de a asigura dreptul oricărei persoane la acces liber şi neîngrădit la orice informaţie de interes public, contribuind astfel la creşterea transparenţei instituţiilor şi autorităţilor publice; ● Ordonanţa nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte modul de exercitare de către cetăţeni a dreptului de a adresa autorităţilor şi instituţiilor publice petiţii formulate în nume propriu, precum şi modul de soluţionare a acestora; ● Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare stabileşte procedurile necesare pentru a asigura transparenţa în procesele decizionale ale autorităţilor şi instituţiilor care utilizează fonduri publice de la nivel local şi central, având rolul de facilita procesul de consultare şi participare a cetăţenilor şi rolul de a promova responsabilitatea autorităţilor publice; ● Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează condiţiile publicării şi reutilizării informaţiilor existente în instituţiile publice, inclusiv în vederea creării unor noi produse şi servicii informaţionale. În cadrul eforturilor de modernizare a administraţiei publice, au fost dezvoltate o serie de practici şi instrumente care au sprijinit deschiderea faţă de cetăţean şi au consolidat transparenţa guvernamentală. Aceste iniţiative au avut ca scop principal creşterea accesului la informaţie, facilitarea participării publice şi îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţi şi cetăţeni. Astfel, în 2001, a fost înfiinţat Ministerul Informaţiilor Publice (MIP), care a jucat un rol fundamental în iniţierea proiectelor, devenite ulterior Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţii de interes public şi Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. MIP avea ca principale atribuţii elaborarea şi implementarea politicii naţionale privind informaţiile publice promovarea şi monitorizarea acesteia, precum şi armonizarea legislaţiei naţionale cu normele UE. În 2002, MIP a înfiinţat 10 Oficii Teritoriale de Informare Publică (OTlP) pentru a sprijini implementarea Legii nr. 544/2001, oferind suport şi instruire instituţiilor publice locale. În acelaşi an, MIP a lansat o campanie de informare pentru a depăşi barierele în aplicarea legii şi a publicat *Ghidul cetăţeanului*, pe care l-a diseminat în teritoriu. Între 2001 şi 2003, MIP a monitorizat aplicarea unitară a acestor legi şi a raportat anual progresul către Guvern şi părţile interesate. În 2003, după desfiinţarea Ministerului Informaţiilor Publice, atribuţiile acestuia au fost preluate de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG), aflată sub autoritatea Guvernului. ASG a continuat activitatea de strategie şi monitorizare a accesului la informaţiile de interes public şi a transparenţei instituţionale privind accesul la informaţii şi transparenţa instituţională, publicând în anul 2003 "Manualul transparenţei în administraţia publică", care detalia necesitatea accesului informatizat la informaţiile de interes public. Din 2005, ASG, devenită Direcţia pentru Strategii Guvernamentale (DSG), a reprezentat Guvernul României la reuniunile Reţelei comunicatorilor de informaţie europeană "Clubul de la Veneţia". DSG a reeditat în anul 2008 "Manualul transparenţei în administraţia publică" şi a lansat în anul 2009 Ghidul "Transparenţa în administraţia publică", un pas important realizat de aceasta fiind reprezentat de publicarea pe site-ul publicinfo.ro, a rapoartelor anuale de monitorizare a aplicării Legilor nr. 544/2001 şi nr. 52/2003, incluzând recomandări pentru publicarea proactivă a seturilor de date de interes public. Un alt pas cheie în istoria guvernării deschise în România este constituit de aderarea României la iniţiativa globală Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă/Open Government Partnership (OGP) în anul 2011, care a avut un impact semnificativ asupra transparenţei şi responsabilităţii instituţiilor şi autorităţilor publice din România, precum şi asupra creşterii participării cetăţenilor la viaţa publică. Prin aderarea la OGP, România şi-a asumat angajamente concrete pentru promovarea transparenţei, participării cetăţenilor şi colaborării între diferitele părţi interesate, care sunt revizuite şi actualizate periodic, pentru a reflecta priorităţile naţionale şi evoluţiile internaţionale. În anul 2016 a fost înfiinţat Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, principala autoritate publică ce avea atribuţii în guvernarea deschisă, în 2017 acesta fiind transformat în Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, iar în 2018 desfiinţat, toate atribuţiile acestuia fiind preluate de Secretariatul General al Guvernului. Dintre realizările înregistrate în această perioadă putem menţiona: adoptarea Memorandumului cu tema: Creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public şi a Memorandumului cu tema: Instituirea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI), continuarea demersurilor de monitorizare a aplicării legislaţiei în domeniul liberului acces la informaţiile de interes public, realizarea evidenţei unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică, precum şi lansarea platformelor E-consultare şi Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI). Tot în anul 2016, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a realizat o evaluare a guvernanţei publice în România, care a inclus aspecte referitoare la guvernarea deschisă şi care a constatat faptul că: ● România avea adoptată o legislaţie privind accesul la informaţie (Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, Memorandumul Guvernului privind creşterea transparenţei şi standardizarea publicării informaţiilor de interes public; ● România avea adoptate documente naţionale privind implicarea cetăţenilor (Legea nr. 52/2003, republicată, cu modificările ulterioare, Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ghid de consultare publică eficientă pentru administraţia publică centrală şi locală (2016); ● România avea un birou responsabil cu coordonarea orizontală a guvernării deschise împărţit între două instituţii (Cancelaria Prim-Ministrului şi MCPDC); ● se afla în curs de elaborare un mecanism de coordonare a guvernării deschise, care includea şi organizaţiile societăţii civile; ● nu exista o strategie naţională pentru guvernare deschisă; ● exista un mecanism de finanţare a iniţiativelor guvernamentale deschise aplicabil la nivelul instituţiilor responsabile pentru implementarea fiecărui proiect; ● se realiza monitorizarea şi evaluarea iniţiativelor de guvernare deschisă. În ceea ce priveşte comunicarea cu părţile interesate, evaluarea din 2016 a evidenţiat atât eforturile de succes în creşterea gradului de conştientizare a guvernării deschise, cât şi unele aspecte care necesită îmbunătăţiri, respectiv: ● progrese: () website-ul ogp.gov.ro - lansat în 2013, care centraliza informaţii şi contribuia la creşterea gradului de conştientizare a principiilor guvernării deschise. () existenţa MCPDC - prin colaborarea cu administraţia publică şi societatea civilă, MCPDC a încercat să crească gradul de cunoaştere şi respectare a legilor privind accesul la informaţii şi implicarea cetăţenilor. ● limitări identificate: () înţelegerea limitată a beneficiilor guvernării deschise în administraţia publică - deşi există eforturi de informare, o parte din administraţie nu pare să înţeleagă pe deplin avantajele implementării principiilor guvernării deschise; () implicare publică redusă - participarea activă în procesele de guvernare deschisă era limitată la doar câteva organizaţii ale societăţii civile (ONG-uri); () lipsa unor programe concrete de instruire şi dezvoltare a capacităţii funcţionarilor publici cu privire la guvernarea deschisă limita eficienţa eforturilor de implementare; () incapacitatea structurilor specifice de a identifica şi delimita, în mod dedicat, legislaţia deja existentă în România care include reglementări specifice componentelor de guvernare deschisă, prin care entităţile publice pot astfel demonstra o viziune unitară asupra domeniului. În domeniul accesului la informaţii şi transparenţei, evaluarea a evidenţiat următoarele progrese: ● responsabilitate centralizată - MCPDC deţinea responsabilitatea coordonării şi monitorizării liberului acces la informaţii de interes public; ● activităţi de consolidare - MCPDC a întreprins diverse acţiuni pentru a îmbunătăţi implementarea legii privind accesul la informaţii, inclusiv actualizarea normelor metodologice şi monitorizarea a 1.740 de instituţii publice ; ● Memorandumul privind transparenţa - Memorandumul Guvernului din 2016 oferea îndrumări şi modele pentru publicarea proactivă a informaţiilor de interes public, contribuind la creşterea gradului de transparenţă; ● răspunsuri centralizate - Fiecare minister avea desemnaţi responsabili cu informarea publică care să gestioneze cererile de informaţii şi să asigure respectarea procedurilor prevăzute de lege; ● rolul ONG-urilor şi mass-media - S-a remarcat rolul ONG-urilor şi mass-media în utilizarea strategică a deciziilor instanţelor de judecată pentru a influenţa pozitiv respectarea legii de către instituţiile publice; ● combaterea corupţiei - Registrul Unic al Transparenţei Intereselor care avea ca scop să facă publice informaţiile despre domeniile de interacţiune dintre ministere, mediul de afaceri şi ONG-uri, contribuind la lupta împotriva corupţiei; ● platformă centralizată - website-ul transparenta.gov.ro, care se afla în curs de dezvoltare şi îşi propunea să centralizeze cererile şi răspunsurile privind informaţiile, facilitând accesul publicului la aceste date. În domeniul implicării cetăţenilor în procesul decizional, evaluarea a evidenţiat următoarele progrese: ● cadru legal - Legea nr. 52/2003 garantează implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor; ● raportare - Fiecare minister trebuie să elaboreze rapoarte anuale care includ informaţii despre gradul de implicare a cetăţenilor (număr de acte adoptate după consultare publică, număr de comentarii primite şi incluse, număr de întâlniri publice organizate etc.); Începând cu anul 2018, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a preluat responsabilităţile şi atribuţiile în promovarea şi implementarea principiilor de guvernare deschisă în România, ceea ce a reprezentat un element fundamental pentru abordarea coordonată a domeniului. De asemenea, aderarea României, prin Secretariatul General al Guvernului, la Recomandarea Consiliului OCDE privind guvernarea deschisă, în 2020, a marcat un pas esenţial pentru adoptarea unei abordări coordonate şi strategice în acest domeniu. Prin acest angajament, România şi-a asumat consolidarea transparenţei instituţionale, creşterea accesului publicului la informaţii şi promovarea implicării părţilor interesate în procesele decizionale, în vederea alinierii la standardele internaţionale promovate de OCDE. Astfel, în perioada 2018 - prezent, SGG a coordonat diverse iniţiative care au vizat dezvoltarea practicilor existente/crearea unei serii de practici şi instrumente în administraţie, şi care au sprijinit deschiderea faţă de cetăţean, promovarea transparenţei şi implicarea activă a publicului în procesul decizional. În scopul creşterii competenţelor funcţionarilor publici, au fost organizate sesiuni de formare privind accesul la informaţii, transparenţa decizională şi implementarea principiilor guvernării deschise. De asemenea, au fost furnizate sesiuni dedicate creşterii capacităţii organizaţiilor neguvernamentale. Aceste cursuri sunt esenţiale pentru consolidarea unui cadru de lucru bazat pe deschidere, colaborare şi responsabilitate. Un alt instrument relevant în contextul guvernării deschise este reprezentat de evaluările anuale realizate de SGG pe baza rapoartelor de implementare ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr . 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare, evaluări ce au un rol crucial în monitorizarea şi îmbunătăţirea proceselor de guvernare deschisă, fiind urmate de recomandări adresate autorităţilor şi instituţiilor publice. La nivelul anului 2022, un progres important pentru România a fost reprezentat de adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 830/2022 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 şi a Hotărârii Guvernului nr. 831/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, care reprezintă primele instrumente cu forţă normativă relevantă privind uniformizarea procedurilor de implementare ale Legilor nr. 544/2001 şi nr. 52/2003, acte normative determinante pentru domeniul guvernării deschise în România. De asemenea, cu scopul de a standardiza practicile autorităţilor publice în aplicarea legislaţiei privind accesul la informaţii de interes public şi a legislaţiei privind consultările publice, Guvernul României a elaborat totodată o serie de materiale/documente suport/ghiduri, respectiv: ● Ghidul "Metodologie şi proceduri pentru realizarea documentelor strategice", cu scopul de a contribui la uniformizarea datelor din cadrul documentelor strategice elaborate la nivel naţional. ● Ghidul autorităţilor publice pentru accesul publicului la informaţia de mediu aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr.1608/2024, cu scopul de a asigura o informare corectă a instituţiilor şi autorităţilor publice în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile reglementate de Convenţia Arhus, ghidul având rolul de a facilita accesul la noţiunile de bază ale Convenţiei Aarhus în cazul soluţionării cererilor de informaţii de mediu, în conformitate cu prevederile art. 4 al Convenţiei Aarhus. ● Ghidul pentru abordarea inovativă a implicării cetăţenilor în procesul decizional, care oferă principii, metodologii şi instrumente practice pentru a facilita implicarea cetăţenilor în procesul decizional, prezentând studii de caz şi bune practici. ● Ghidul privind transparentizarea acordării finanţărilor nerambursabile din fonduri publice conform Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând orientări clare şi detaliate privind procedurile şi cerinţele pentru transparentizarea procesului de acordare a finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. ● Propunerea de politică publică privind uniformizarea şi eficientizarea mecanismului de finanţare în baza Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare, realizată în cadrul angajamentului Transparentizarea acordării finanţărilor nerambursabile din fonduri publice conform Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cuprins în Planul Naţional de Acţiune 2020-2022 a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership - OGP), ce include o evaluare a situaţiei privind acordarea finanţărilor nerambursabile, identificând problemele şi provocările, urmărind să standardizeze şi să eficientizeze procesul de acordare a finanţărilor nerambursabile, reducând birocraţia şi inconsistenţele. Alte instrumente create cu scopul de a promova transparenţa şi participarea publică sunt: ● E-CONSULTARE.GOV.RO este platforma online guvernamentală ce reuneşte proiectele de acte normative lansate în consultare publică la nivelul administraţiei centrale. Scopul acesteia este ca societatea civilă să poată participa în mod eficient la procesul decizional şi a fost concepută drept soluţie pentru creşterea predictibilităţii în procesul de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. Administrată de Secretariatul General al Guvernului, platforma se actualizează săptămânal, recomandările transmise fiind gestionate de autorităţile iniţiatoare conform legii; ● Sistemul Electronic Naţional (SEN), gestionat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, care oferă acces la informaţii, proceduri şi servicii de asistenţă pentru cetăţeni şi companii din UE. SEN include şi registrul naţional al instituţiilor publice, legături de contact pentru instituţiile publice, şi alte facilităţi precum depunerea declaraţiilor la ANAF şi registrul furnizorilor acreditaţi de servicii de certificare pentru semnătura electronică; ● Punctul de contact unic electronic (PCUe), la care este conectată administraţia publică centrală şi alte autorităţi competente şi prin care se pot îndeplini, de la distanţă, prin mijloace electronice, cu uşurinţă, ansamblul procedurilor şi formalităţilor necesare pentru accesul la activităţile de servicii ale acestora, în special declaraţiile, notificările sau cererile necesare pentru obţinerea autorizării, inclusiv cererile de înscriere într-un registru şi orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităţilor de servicii. PCUe permite accesul beneficiarilor la informaţii generale referitoare la anumite domenii de activitate şi asigură transparentizarea fluxului administrativ în vederea soluţionării anumitor cereri, printre acestea numărându-se şi soluţionarea petiţiilor. ● RUTI - Registrul Unic al Transparenţei Intereselor este platforma online guvernamentală prin intermediul căreia decidenţii înscriu întâlnirile dintre aceştia şi grupurile specializate care îşi manifestă, din proprie iniţiativă, interesul pentru un anumit domeniu ce intră în competenţa de reglementare a administraţiei publice centrale şi/sau locale în vederea promovării unei iniţiative de politică publică, iar întâlnirile sunt afişate în mod public. Registrul stabileşte un cadru de colaborare complementar şi anterior procedurii legale de transparenţă decizională; ● CONECT - Catalogul organizaţiilor neguvernamentale pentru evidenţă, consultare şi transparenţă este platforma online guvernamentală creată cu scopul de a întări atât colaborarea între administraţia publică şi sectorul neguvernamental, cât şi dezvoltarea relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale. CONECT reprezintă un cadru transparent prin care SGG doreşte să asigure accesul la informaţii, cu scopul de a prelucra cele mai bune idei sau proiecte venite din parte ONG-urilor; ● DATA.GOV.RO - Punct central de acces pentru seturile de date deschise livrate de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, ajutând publicul să găsească, să descarce şi să folosească informaţiile generate şi deţinute de structurile administrative. De asemenea, în ceea ce priveşte instrumentele existente în domeniul transparenţei şi participării cetăţeneşti, la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cetăţenii sunt informaţi sau se pot informa în legătură cu activitatea desfăşurată prin intermediul: ● spaţiilor de afişaj din cadrul instituţiei (disponibile în toate instituţiile publice); ● website-urilor instituţiilor; ● Centrelor de Informare pentru Cetăţeni (existente doar sporadic, la nivelul câtorva instituţii din România), online, prin şedinţele publice care sunt transmise prin internet (de obicei pe pagina de social media a instituţiei/pe website-ul instituţiei); ● soluţiilor electronice pentru solicitarea informaţiilor/petiţii: () portaluri dedicate unde cetăţenii pot depune petiţii şi solicita informaţii; () platforme online pentru consultarea publică a proiectelor de acte normative, cum ar fi E-Consultare. ● grupurilor de lucru organizate, respectiv: () grupuri de lucru interministeriale sau interinstituţionale care includ reprezentanţi ai societăţii civile; () consultări periodice cu ONG-uri şi alte organizaţii ale societăţii civile pe teme specifice. ● structurilor consultative, create la nivel local şi naţional, care includ reprezentanţi ai diferitelor segmente ale societăţii pentru a asigura un dialog constant între administraţie şi cetăţeni (ex: Consiliul Economic şi Social (CES), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)). Se observă aşadar că, pe baza cadrului legislativ s-au construit de-a lungul timpului mecanisme şi instrumente destinate asigurării transparenţei şi accesului la informaţii publice, precum şi cele pentru participarea activă a cetăţenilor. Pe lângă acestea, au fost iniţiate şi implementate programe şi proiecte care vizează creşterea nivelului de responsabilitate şi participare a cetăţenilor în procesul decizional. Din această categorie fac parte: ● Strategiile Naţionale Anticorupţie care au completat cadrul politicilor publice implementate la nivelul României cu scopul de a promova şi susţine guvernarea deschisă. Până în prezent au fost elaborate 3 astfel de strategii, Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2021-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021, fiind documentul strategic în vigoare. Scopul Strategiilor Naţionale Anticorupţie a fost reprezentat de implementarea unei reforme în domeniul integrităţii şi anti-corupţiei, prin măsuri de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii şi transparenţei, contribuind puternic la creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice. ● Planurile Naţionale de Acţiune, realizate ca urmare a aderării României la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. Până în prezent au fost implementate 6 astfel de planuri, care încorporează peste 70 de angajamente referitoare la guvernarea deschisă. Obiectivele determinate în cadrul Planurilor Naţionale de Acţiune OGP au fost strâns legate şi complementare cu cele stabilite în Strategiile Naţionale Anticorupţie, ambele subsumându-se aceluiaşi scop global al îmbunătăţirii integrităţii funcţiei publice, transparenţei şi responsabilizării actului de guvernare . La momentul actual, majoritatea responsabilităţilor legate de guvernarea deschisă sunt gestionate de către Secretariatul General al Guvernului (SGG), fiind preluate la centrul guvernului în anul 2018, ceea ce a reprezentat un element fundamental pentru abordarea coordonată a domeniului. Această iniţiativă a condus la dezvoltarea unei serii de practici şi instrumente în administraţie, care au sprijinit deschiderea faţă de cetăţean, promovarea transparenţei şi implicarea activă a publicului în procesul decizional. Secretariatul General al Guvernului reprezintă un pion crucial în guvernarea deschisă, având multiple roluri prin care promovează şi pune în practică principiile guvernării deschise, respectiv: ● elaborarea şi promovarea de politici publice şi acte normative în domeniile guvernării deschise, consultării publice, transparenţei, accesului la informaţii de interes public; ● derularea de relaţii bilaterale cu ministerele şi instituţiile cu atribuţii în domeniile guvernării deschise, consultării publice, transparenţei, accesului la informaţii de interes public; ● contribuirea la creşterea capacităţii Guvernului de a pune în practică politici publice pentru o guvernare deschisă, participativă, responsabilă şi performantă, inclusiv privitor la relaţia cu societatea civilă; ● contribuirea la creşterea capacităţii autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica legislaţia privitoare la transparenţa decizională şi liberul acces la informaţiile de interes public; ● acordă suport şi colaborează cu ministerele de resort, în condiţiile legii, în ceea ce priveşte activitatea structurilor din cadrul ministerelor, cu atribuţii legate de politicile publice pentru o guvernare deschisă, participativă, responsabilă şi performantă; ● coordonează activitatea de publicare şi actualizare a informaţiilor pe portalul privind transparenţa decizională www.e-consultare.gov.ro şi pe portalul privind Registrul unic al transparenţei intereselor, www.ruti.gov.ro. În plus, Secretariatul General al Guvernului asigură expertiză pentru fundamentarea politicilor şi strategiilor de cooperare cu mediul asociativ, sens în care: ● coordonează, monitorizează şi evaluează strategiile guvernamentale în domeniul creşterii capacităţii operaţionale a organizaţiilor neguvernamentale şi a politicilor de cooperare cu mediul asociativ, derulate de către autorităţi şi instituţii publice; ● facilitează crearea unor mecanisme instituţionale de consultare şi cooperare cu mediul asociativ şi promovează iniţiativele acestuia pentru reprezentarea legitimă a sectorului în formularea şi implementarea politicilor guvernamentale; ● realizează cadrul de dialog între Guvern şi organizaţiile neguvernamentale, pe tema priorităţilor de politică publică, asumate de Guvern în domeniul dezvoltării organizaţiilor neguvernamentale; ● contribuie la creşterea capacităţii Guvernului de a pune în practică politici publice privind relaţia cu organizaţiile neguvernamentale legal constituite, inclusiv cu partenerii sociali; ● acordă suport şi colaborează cu ministerele de resort, în condiţiile legii, în ceea ce priveşte activitatea structurilor din cadrul ministerelor cu atribuţii privind relaţia cu organizaţiile neguvernamentale, în vederea identificării nevoilor comune şi generarea de soluţii, care să îmbunătăţească serviciile livrate către actorii neguvernamentali; ● elaborează propuneri pentru organizarea unui sistem de finanţare deschis, accesibil, durabil şi strategic pentru organizaţiile societăţii civile din România. De asemenea, Secretariatul General al Guvernului (SGG), prin structurile de specialitate, este responsabil de implementarea unei serii de reforme în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat în data de 29 octombrie 2021 de către Comisia Europeană. Adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a subliniat dezideratul României de a îmbunătăţi cadrul său strategic de politică privind guvernarea deschisă prin includerea unui angajament de a dezvolta o Strategie pentru Guvernarea Deschisă şi prin implementarea unor reglementări şi instrumente care să sprijine consultările publice şi accesul liber la informaţiile de interes public. Strategia va avea menirea de a conduce la îndeplinirea Ţintei nr. 407 din PNRR, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea procesului de consultare publică şi de implicare a părţilor interesate prin creşterea cu 20% a numărului de proiecte de acte legislative care fac obiectul consultării publice şi al implicării părţilor interesate la nivel central, până în anul 2026 şi care prevede elaborarea şi aprobarea unei strategii pentru guvernare deschisă. Aceasta are la bază progresele înregistrate de România în domeniul guvernării deschise, rezultatele pre-consultărilor derulate în anul 2024, rezultatele monitorizărilor realizate de SGG în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionale, precum şi recomandările OECD din rapoartele "Civic Space Review of Romania" şi "Open Government Review of Romania". Aspecte privind progresele înregistrate de România în domeniul guvernării deschise: Chiar dacă relaţia dintre administraţia publică şi societatea civilă a beneficiat progresiv de preocuparea Guvernului de a asigura garanţii legale pentru participarea societăţii civile la procesele decizionale de acum aproape 20 de ani, României îi lipseşte încă o abordare strategică privind guvernarea deschisă şi cadrul de dezvoltare a societăţii civile, conducând la o înţelegere şi impact redus în administraţia românească a valorii şi mijloacelor guvernării deschise. La momentul actual, România are un cadru legislativ care susţine transparenţa şi accesul la informaţii, însă aplicarea eficientă a acestor reglementări rămâne o provocare din cauza unor practici administrative neunitare şi a lipsei de resurse. De-a lungul timpului au fost create mai multe portaluri şi pagini de internet dedicate guvernării deschise, precum platforma E-Consultare. Cu toate acestea, lipsesc anumite funcţionalităţi esenţiale, cum ar fi un punct de acces unic pentru cererile de acces la informaţiile de interes public şi urmărirea acestor cereri. Deşi există progrese în direcţia creării unui ghişeu unic pentru toate paginile de internet dedicate guvernării deschise, arhitectura actuală este încă complexă şi poate crea dificultăţi pentru cetăţeni în accesarea informaţiilor şi participarea la procesele decizionale. Participarea publică, deşi a înregistrat creşteri datorate implicării sectorului neguvernamental în procesele de guvernare, este limitată de factori ce ţin de informarea şi conştientizarea cetăţenilor privind procesele civice. Strategia include iniţiative menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile cetăţenilor în ceea ce priveşte drepturile lor de acces la informaţii, de consultare şi participare publică. Eforturile de a îmbunătăţi transparenţa, responsabilitatea şi participarea publică se dovedesc astfel a fi esenţiale pentru consolidarea democraţiei şi creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice, totodată fiind esenţiale iniţiativele care vizează dezvoltarea sistemului public. Continuarea şi intensificarea acestor eforturi, printr-o abordare coordonată este importantă pentru succesul pe termen lung al guvernării deschise în România. Urmărind progresele României din 2012 până în prezent, în ce priveşte implementarea Planurilor Naţionale de Acţiune, reţinem ca măsuri implementate cu succes următoarele progrese: ● Lansarea portalului data.gov.ro, care a centralizat seturi de date guvernamentale deschise pentru acces public; ● Îmbunătăţirea şi extinderea funcţionalităţilor pentru creşterea transparenţei în achiziţiile publice în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP); ● Publicarea datelor privind rezultatele examenelor naţionale şi a altor statistici educaţionale; ● Îmbunătăţirea accesului public la informaţii privind calitatea aerului şi alte date de mediu; ● Publicarea de date detaliate privind utilizarea fondurilor UE şi naţionale, pe website- urile ministerelor, contribuind la creşterea transparenţei şi responsabilităţii. Guvernul României, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a înfiinţat în anul 2016 Comitetul Naţional de Coordonare OGP (CNC), iar majoritatea ministerelor au desemnat funcţionari publici de rang înalt şi tehnicieni responsabili de procesul OGP, precum şi funcţionari dedicaţi implementării legislaţiei aferente domeniului guvernării deschise. Cu toate acestea, impactul angajamentelor rămâne limitat în lipsa replicării acestora la nivel naţional. De asemenea, este necesară extinderea procesului la nivel local şi susţinerea autorităţilor în dezvoltarea de planuri de acţiune individuale. Rezultatele pre-consultărilor derulate în anul 2024 Pentru elaborarea prezentei Strategii s-a realizat un proces amplu de consultare a părţilor interesate, fiind realizate întâlniri în toate regiunile României. Principalele aspecte care au reieşit în urma consultărilor se referă la faptul că: ● în societatea românească există disfuncţionalităţi, iar acestea sunt cauzate atât de lipsa de resurse şi interes a instituţiilor publice, cât şi a cunoştinţelor şi implicării cetăţenilor în stabilirea politicilor publice locale şi neimplicarea acestora în consultările publice; ● gradul de digitalizare a autorităţilor publice este unul redus, iar consultările publice sunt fie organizate prea târziu, fie nu sunt gestionate cu responsabilitate; ● există o necesitate unanimă de colaborare între Guvern şi părţile interesate, prin intermediul instrumentelor digitale; ● la nivelul societăţii civile se resimte o lipsă a procedurilor de bugetare participativă şi a unor spaţii dedicate activităţilor societăţii civile; ● legislaţia prezintă vulnerabilităţi (recuzita normativ-juridică de reglementare este una stufoasă, disparată, neunitară şi văduvită de proceduri simplificate/standarde legale, prin care poate fi eficientizată modalitatea de implementare); ● comunicarea intra şi inter instituţională este deficitară; ● persoanele cu dizabilităţi nu au acces echitabil la consultări publice; ● este evidentă o nevoie acută de îmbunătăţire a relaţiei între mediul neguvernamental şi instituţiile publice, astfel încât să se faciliteze un schimb de resurse valoros şi să se acorde un suport adecvat ONG-urilor; ● există o recunoaştere a necesităţii revizuirii Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a maximiza guvernarea deschisă şi a îmbunătăţi procesul de consultare cu societatea civilă; ● este nevoie de adoptarea unor legi specifice care să reglementeze şi să îmbunătăţească procesul de consultare publică; ● este necesară o mai bună adaptare a angajaţilor instituţiilor publice în relaţia cu cetăţenii şi o simplificare a limbajului instituţional pentru a facilita înţelegerea politicilor publice; ● există necesitatea de a promova participarea cetăţenilor şi de a asigura transparenţa în luarea deciziilor. Rezultatele monitorizărilor realizate de SGG în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionale Potrivit "Sintezei rapoartelor anuale privind transparenţa decizională în administraţia publică aferente anului 2022*1)", la nivelul autorităţilor publice se realizează un efort semnificativ pentru promovarea transparenţei, participării şi responsabilităţii în guvernare, cu accent pe colaborarea cu societatea civilă şi asigurarea accesului la informaţii şi procese decizionale pentru cetăţeni. Cu toate acestea, autorităţile publice se confruntă cu o serie de probleme în ceea ce priveşte procesul de organizare a consultărilor publice, respectiv: dezinteres şi absenteism, participanţi care exprimă mai mult nemulţumiri şi aduc critici generale, lipsa înţelegerii rolului dezbaterilor publice de către cei interesaţi şi gradul redus de implicare a cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite. *1) https://saa.aov.ro/l/wp-content/uploads/2024/01/sinteza-rapoartelor-52.pdf Sinteza evidenţiază faptul că au fost constatate probleme şi în ceea ce priveşte procesul de completare a rapoartelor anuale, observându-se faptul că: ● raportul nu se completează în integralitate sau datele transmise prezintă neconcordanţe, în ciuda actualizării legislaţiei cu instrucţiuni specifice în 2022; ● unele autorităţi nu transmit raportul anual sau îl transmit după data limită de 15 mai, ceea ce indică probleme de conformitate şi organizare; ● autorităţile cu atribuţii în domeniu utilizează metode diferite de raportare, ceea ce afectează acurateţea datelor şi implicit calitatea sintezei elaborate; ● mecanismul actual de raportare nu include posibilitatea verificării datelor privind calitatea activităţii sau disponibilitatea resurselor, făcând ca aceste informaţii să fie adesea subiective şi nereprezentative pentru situaţia reală. Aceste probleme evidenţiază necesitatea unei standardizări mai riguroase a procesului de completare şi raportare a datelor, precum şi introducerea unor mecanisme de verificare pentru a asigura acurateţea şi obiectivitatea informaţiilor furnizate. Pe de altă parte, "Sinteza rapoartelor anuale privind implementarea de către autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale a legislaţiei privind liberul acces la informaţiile de interes public în anul 2022" a reflectat faptul că autorităţile şi instituţiile publice au implementat o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi procesul de asigurare a accesului la informaţiile de interes public, respectiv: ● identificarea şi publicarea din oficiu de noi categorii de informaţii; ● îmbunătăţirea comunicării inter şi intra-instituţională; ● diversificarea canalelor de comunicare a informaţiilor; ● dezvoltarea site-ului instituţiei, reorganizarea modului de prezentare a informaţiilor de interes public şi actualizarea permanentă a acestora. Aceste măsuri reflectă angajamentul autorităţilor şi instituţiilor publice de a îmbunătăţi transparenţa şi de a facilita accesul la informaţii pentru cetăţeni, fiind totodată paşi importanţi spre o guvernare deschisă şi responsabilă. Datele şi informaţiile furnizate reflectă o evoluţie favorabilă a administraţiei publice către o mai mare deschidere şi transparenţă. Instituţiile publice raportează progrese semnificative în promovarea accesului liber la informaţii şi în îmbunătăţirea comunicării cu cetăţenii. Cu toate acestea, aceste date sunt în mare parte subiective şi nu există un mecanism robust de evaluare a veridicităţii informaţiilor furnizate. Lipsa unui sistem de verificare independent poate duce la discrepanţe şi neconcordanţe în rapoartele prezentate de diferitele instituţii. Aceasta subliniază necesitatea dezvoltării unor mecanisme de evaluare mai riguroase şi standardizate, care să asigure acurateţea şi fiabilitatea datelor raportate. Recomandările din rapoartele OECD Secretariatul General al Guvernului a colaborat cu OCDE pentru realizarea a două rapoarte fundamentale pentru viitoare demersuri din domeniul guvernării deschise de la nivel naţional, lansate în iulie 2023, după cum urmează: Open Government Review of Romania şi Civic Space Country Review of Romania. Acestea au fost elaborate printr-un proces riguros de evaluare şi consultare, implicând multiple părţi interesate din sectorul public şi societatea civilă, pentru a analiza în profunzime spaţiul civic şi practicile de guvernare deschisă din România. Cele două rapoarte oferă o imagine a stării de fapt din România referitoare la domeniul guvernării deschise, protecţia libertăţilor civice, a libertăţii presei, rolul organizaţiilor societăţii civile şi participarea cetăţenilor în procesul decizional, conţinând, de asemenea, o serie de recomandări a căror implementare va genera alinierea statului român la standardele OCDE în domeniu. Potrivit Open Government Review of Romania, instituţiile nu respectă termenul de 10 zile pentru răspunsurile la solicitările de acces la informaţii, folosind frecvent limita maximă de 30 de zile. Iniţiativele pentru guvernare deschisă sunt fragmentate şi izolate, lipsind o viziune guvernamentală unitară şi robustă. Mai multe municipalităţi din România implementează iniţiative de guvernare deschisă, precum bugetele participative şi platformele digitale pentru implicarea cetăţenilor. Totuşi, implementarea acestor iniţiative este inegală la nivel local. Întreaga analiză poate fi citită aici: https://www.oecd.org/en/publications/open-government-review-of-romania ff20b2d4-en.html. Recomandările cheie ale raportului vizează: ● Promovarea unei înţelegeri coerente a conceptului de guvernare deschisă la nivelul guvernului şi integrarea beneficiilor acestuia în sectorul public şi societate. ● Depunerea de eforturi suplimentare pentru creşterea capacităţii cetăţenilor de a vedea, înţelege şi monitoriza deciziile şi activităţile guvernamentale. ● Permiterea şi împuternicirea cetăţenilor şi a părţilor interesate de a participa şi contribui la activităţile şi deciziile guvernului. ● Continuarea proiectării primei Strategii de guvernare deschisă holistică şi integrată a României (aşa cum este prevăzut în ţinta 407 din Planul de recuperare şi rezilienţă) pentru a oferi o viziune clară a agendei de deschidere a guvernării. ● Consolidarea procesului OGP. ● Promovarea cadrelor şi mecanismelor de guvernanţă pentru o agendă integrată de guvernare deschisă. ● Dezvoltarea abilităţilor, conştientizării şi cunoştinţelor despre guvernarea deschisă în sectorul public şi societatea civilă. ● Încurajarea monitorizării şi evaluării reformelor în domeniul guvernării deschise. ● Utilizarea deplină a instrumentelor guvernamentale digitale pentru promovarea deschiderii. ● Promovarea trecerii către un stat deschis. ● Crearea unei agende dedicate pentru creşterea deschiderii legislativului ("Parlament deschis"). Pe de altă parte Civic Space Country Review of Romania evidenţiază faptul că cetăţenii şi asociaţiile întâmpină dificultăţi în accesarea informaţiilor publice din cauza fragmentării documentelor strategice şi a actelor normative. Deşi există legi care asigură transparenţa, precum Constituţia, Legea nr. 52/2003 şi Legea nr. 544/2001, vocea cetăţenilor nu este suficient de bine reprezentată în procesul decizional. OCDE subliniază că un obstacol major este mecanismul de luare a deciziilor, afectat de frecventa utilizare de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă. Raportul evidenţiază necesitatea de a îmbunătăţi accesul la informaţii, reducerea timpilor de răspuns la solicitări, evitarea refuzurilor nejustificate şi crearea unui organism independent de supraveghere pentru monitorizarea proceselor de acces la informaţii şi publicarea datelor relevante. Întreaga analiză poate fi citită aici: https://www.oecd.org/en/publications/civic-space-review-of-romania f11191be-en.html. Din perspectiva guvernării deschise, Raportul Civic Space Country Review of Romania realizează o serie de recomandări în domenii precum: ● Protecţia libertăţilor civice: Recomandări pentru apărarea drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare şi de întrunire. Se sugerează monitorizarea discursului instigator la ură, educarea publicului şi revizuirea legislaţiei privind întrunirile publice. ● Egalitate şi nediscriminare: Propuneri pentru protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi combaterea discriminării, inclusiv reguli pentru incluziunea persoanelor de etnie romă, persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor aparţinând comunităţii LGBTI, cu accent pe educaţia civică. ● Libertăţile mass-media în era digitală: Măsuri pentru protejarea presei, sporirea accesului la informaţii şi transparenţa proprietăţii media, susţinerea jurnalismului de investigaţie şi promovarea alfabetizării media. ● Mediul favorabil pentru organizaţiile societăţii civile: Recomandări pentru simplificarea înregistrării organizaţiilor, îmbunătăţirea transparenţei şi accesului la finanţare, şi încurajarea participării active a acestora. ● Participarea cetăţenilor în procesul decizional: Îmbunătăţirea transparenţei şi eficienţei consultărilor publice, dezvoltarea platformelor online de participare şi dialogul cu părţile interesate. ● Digitalizare şi inteligenţă artificială: Promovarea accesibilităţii digitale şi utilizării etice a IA, cu monitorizarea impactului asupra libertăţilor civile şi implicarea cetăţenilor în dezvoltarea politicilor de IA. ● Reducerea utilizării ordonanţelor de urgenţă: Aplicarea acestora doar în situaţii excepţionale, cu reforme legislative pentru asigurarea transparenţei în utilizarea măsurilor de urgenţă. ● Promovarea inovaţiei în participare: Experimentarea cu forme noi de participare publică, cum ar fi adunările deliberative şi bugetarea participativă, şi iniţierea de proiecte pilot la nivel local. Concluziile generale în urma analizei contextului, disfuncţionalităţilor şi aspectelor care trebuie corijate/optimizate în domeniul guvernării deschise Deşi la nivel teoretic situaţia este una favorabilă, în practică există o serie de probleme, respectiv: 1. Înţelegerea limitată şi impactul redus asupra administraţiei româneşti privind valoarea şi metodele guvernării deschise. 2. Un procent redus al instituţiilor publice din România cunosc şi implementează efectiv principiile şi practicile guvernării deschise. 3. Majoritatea instituţiilor/autorităţilor publice nu au o viziune clară asupra obiectivelor, mecanismelor şi mijloacelor specifice necesare pentru a promova practicile participative la toate nivelurile administraţiei. 4. Există o lipsă a culturii transparenţei în rândul multor instituţii publice. 5. Deşi există o varietate de ghiduri şi instrumente aplicabile în diferite domenii ale guvernării deschise, aplicarea lor rămâne limitată. 6. Oferta limitată de cursuri de formare în domeniul guvernării deschise reprezintă o problemă. 7. Instrumentele digitale de implicare civică sunt insuficiente, ceea ce descurajează şi îngreunează implicarea părţilor interesate în procesele decizionale, în special la nivel local. 8. Administraţia publică din România nu dispune de instrumentele şi competenţele necesare pentru a gestiona eficient creşterea şi dinamica mediului asociativ. 9. Implicarea părţilor interesate în elaborarea şi implementarea reformelor este redusă, iar dialogul real între parteneri este rar. 10. Majoritatea instituţiilor publice au un număr redus de angajaţi responsabili de guvernarea deschisă, ceea ce afectează capacitatea de implementare eficientă a politicilor şi practicilor asociate. 11. În România, există diverse reţele şi iniţiative în domeniul guvernării deschise, cum ar fi reţeaua coordonatorilor OGP şi cluburile OGP create de SGG. Cu toate acestea, lipsesc o reţea de experţi în transparenţă la nivelul instituţiilor publice şi o reţea integrată privind guvernarea deschisă. Această lipsă poate afecta colaborarea şi schimbul de bune practici între instituţiile publice şi poate încetini progresul în domeniul guvernării deschise în ansamblu. Luând în considerare cele redate anterior, se observă nevoia unei strategii clare şi integrate, care să ofere direcţii precise şi să sprijine toate instituţiile publice în adoptarea celor mai bune practici de transparenţă şi deschidere. 6. OBIECTIV GENERAL ŞI OBIECTIVE SPECIFICE Obiectiv general: Crearea unui cadru instituţional coerent de implementare a politicilor în domeniul guvernării deschise pentru creşterea încrederii şi calităţii interacţiunii dintre cetăţeni şi instituţiile statului. Obiective specifice: O.S.1 Promovarea unei înţelegeri coerente a conceptului de guvernare deschisă şi beneficiilor acestuia la nivelul societăţii; O.S.2 Consolidarea rolului de coordonare şi suport al Secretariatului General al Guvernului în domeniul guvernării deschise; O.S.3 Consolidarea cadrului normativ în domeniul guvernării deschise; O.S.4 Crearea unui mediul favorabil pentru organizaţiile societăţii civile din România; O.S.5 Creşterea transparenţei şi participării; O.S.6 Îmbunătăţirea coordonării şi integrării politicilor şi practicilor guvernării deschise la nivelul întregului stat; O.S.7 Consolidarea protecţiei şi promovării spaţiului civic. 7. PROGRAME Programele incluse în prezenta Strategie au rolul de a asigura implementarea obiectivelor generale şi specifice, fiind configurate sub forma unor acţiuni concrete şi complementare, beneficiind de resurse adecvate repartizate. Astfel, acţiunile principale (AP) ale Strategiei sunt următoarele: AP1.1. Derularea unor campanii naţionale de informare dedicate creşterii nivelului de cunoaştere şi înţelegerii conceptului de guvernare deschisă şi a beneficiilor acestuia, de către reprezentanţii societăţii civile şi ai administraţiei publice. AP1.2. Dezvoltarea unui instrument pentru colectarea feedback-ului părţilor interesate cu privire la mecanismele instituţionale şi practicile din domeniul guvernării deschise şi pilotarea acestuia la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice. AP1.3. Completarea website-urilor autorităţilor publice cu îndrumări privind procedurile aferente guvernării deschise pentru a informa părţile interesate despre drepturile lor într- un limbaj simplu. AP1.4. Revizuirea/actualizarea instrucţiunilor, ghidurilor, documentelor suport existente în domeniul guvernării deschise şi crearea unui centru de resurse accesibil gratuit şi on-line. AP1.5. Acţiuni de informare dedicate persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi minorităţilor naţionale referitoare la instrumentele, practicile şi legislaţia aferente domeniului guvernării deschise. AP1.6. Promovarea bunelor practici în domeniul guvernării deschise la nivel local. AP1.7. Sprijinirea creării de formate de lucru pentru guvernare deschisă la nivelul ministerelor pentru a stimula coordonarea şi coerenţa între diferitele portofolii existente (de exemplu, relaţia cu societatea civilă, accesul la informaţie, consultarea publică). AP1.8. Includerea unui curs privind guvernarea deschisă în curricula de formare pentru funcţionarii publici. AP1.9. Realizarea de parteneriate între Guvern şi mediul academic pentru introducerea cursurilor din domeniul guvernării deschise în curricula facultăţilor cu profil socio-uman. AP1.10. Organizarea de instruiri specifice dedicate funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală pentru dezvoltarea de competenţe în domeniul guvernării deschise. AP1.11. Organizarea competiţiei naţionale pentru guvernare deschisă pentru a recompensa iniţiativele remarcabile implementate de administraţia publică şi societatea civilă. AP2.1. Crearea unui Comitet Naţional pentru Guvernare Deschisă, coordonat de Secretariatul General al Guvernului şi compus din reprezentanţi ai administraţiei publice şi societăţii civile. AP2.2. Dezvoltarea capacităţii Secretariatului General al Guvernului de a coordona reformele guvernamentale în domeniul guvernării deschise la toate nivelurile de guvernare, inclusiv prin furnizarea de atribuţii suplimentare de coordonare şi supraveghere. AP2.3. Elaborarea unei propuneri de înfiinţare a unei autorităţi publice care să asigure monitorizarea, evaluarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul guvernării deschise, cu un nivel adecvat de independenţă şi capacitate operaţională. AP3.1. Revizuirea cadrului legal aferent petiţiilor pentru a creşte transparenţa rapoartelor de soluţionare a petiţiilor, pentru elaborarea acestora într-un format standardizat şi pentru a permite centralizarea şi publicarea acestora ca date deschise pe portalul naţional. AP3.2. Introducerea unor noi prevederi în legislaţia privind accesul la informaţii de interes public, în scopul creşterii accesibilităţii informaţiilor precum şi sporirii incluziunii. AP3.3. Revizuirea cadrului legal aferent organizării şi desfăşurării adunărilor publice pentru a îmbunătăţi mecanismele de participare a cetăţenilor la manifestaţii, de a facilita libertatea acestora de întrunire şi pentru a proteja spaţiul civic. AP3.4. Revizuirea cadrului legal aferent transparenţei decizionale pentru instituirea la nivel de legislaţie primară a metodelor suplimentare de consultare publică în vederea valorificării propunerilor societăţii civile. AP4.1. Simplificarea sistemului de redirecţionare a procentului de 3,5% din impozitul pe venit datorat statului în vederea sprijinirii organizaţiilor nonprofit. AP4.2. Instituirea unui mecanism de monitorizare a finanţărilor nerambursabile din fonduri publice acordate organizaţiilor neguvernamentale, cu scopul de a creşte încrederea publicului, de a identifica cele mai bune practici şi de a optimiza alocarea resurselor. AP4.3. Crearea unui instrument integrat pentru centralizarea datelor aferente organizaţiilor neguvernamentale, facilitând astfel accesul la informaţii relevante, identificarea de noi oportunităţi de colaborare şi simplificând procesele administrative AP4.4. Simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică în relaţia cu cetăţenii. AP4.5. Sprijinirea autorităţilor şi instituţiilor publice în operaţionalizarea/ consolidarea structurilor pentru relaţia cu societatea civilă (conform prevederilor art. 51 din Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare). AP.4.6. Dezvoltarea capacităţii de acţiune colaborativă a Guvernului cu organizaţiile societăţii civile pentru a spori gradul de pre-consultare în co-crearea de servicii publice inovative, pentru sporirea calităţii serviciilor publice oferite populaţiei, inclusiv prin co- crearea de politici publice inventive şi inovatoare, în acord cu provocările prefigurate la nivel naţional şi internaţional. AP5.1. Organizarea a minim 1 pre-consultare anuală la nivelul fiecărui minister, dedicată preluării de propuneri din partea societăţii civile pentru setarea priorităţilor de politici. AP5.2. Asigurarea funcţionării portalurilor E-consultare.gov.ro, a Tabloului de bord creat de SGG şi a platformei CONECT, precum şi monitorizarea permanentă în scopul îmbunătăţirii funcţionalităţilor acestora. AP5.3. Monitorizarea şi evaluarea aplicării legislaţiei în domeniul guvernării deschise. AP5.4. Sistematizarea şi îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare şi evaluare a aplicării legislaţiei din domeniul guvernării deschise. AP5.5. Îmbunătăţirea continuă a standardizării afişării din oficiu a informaţiilor pe website- urile guvernamentale prin aplicarea integrală a modelului standard şi prin promovarea publicării ca date deschise pe portalul data.gov.ro, a informaţiilor de interes public disponibile ca date structurate/tabelare. AP5.6. Acordarea de sprijin autorităţilor în vederea furnizării/ publicării ca date deschise pe portalul data.gov.ro, a informaţiilor de interes public disponibile ca date structurate/tabelare. AP5.7. Încurajarea inovaţiei prin experimentarea de noi metode şi practici participative (procese deliberative participative - jurii ale cetăţenilor, adunări cetăţeneşti, hackathoane, bugetare participativă etc.). AP5.8. Crearea unui sistem online uşor de utilizat, care să permită cetăţenilor şi părţilor interesate să urmărească implementarea angajamentelor de guvernare deschisă . AP6.1. Semnarea unui acord politic la nivel înalt privind statul deschis, pentru a oferi un sprijin puternic agendei guvernării deschise. AP6.2. Sprijinirea Legislativului pentru adoptarea unui plan de acţiune destinat stimulării deschiderii activităţii parlamentare. AP6.3. Dezvoltarea unui mecanism integrat prin intermediul căruia instituţiile publice să poată împărtăşi bune practici, lecţii învăţate şi resurse relevante în domeniul guvernării deschise. AP6.4. Consolidarea procesului de implementare a Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România prin aprobarea Planurilor Naţionale de Acţiune prin Decizie a Prim- ministrului, respectând priorităţile asumate prin obiectivele specifice ale Strategiei pentru Guvernare Deschisă. AP6.5. Sprijinirea autorităţilor locale pentru dezvoltarea de planuri de acţiune în domeniul guvernării deschise şi extinderea numărului de autorităţi şi instituţii implicate în OGP local. AP7.1. Lansarea de campanii de conştientizare cu privire la importanţa ca cetăţenii să îşi varieze sursele de informare şi mediile pe care le consumă pentru a confirma acurateţea şi pentru a reduce dezinformarea. AP7.2. Lansarea unei platforme naţionale de dezbatere pentru iniţierea unor demersuri legislative privind limitarea şi combaterea dezinformării şi propagării informaţiilor false. 8. REZULTATELE AŞTEPTATE ● creşterea nivelului de conştientizare şi capacitare a funcţionarilor publici şi a altor părţi interesate în ceea ce priveşte utilizarea şi reutilizarea datelor deschise ● creşterea transparenţei procesului de consultare publică pentru proiectele de acte normative; ● facilitarea accesului părţilor interesate la informaţii de interes public şi promovarea unei culturi a guvernării deschise; ● întărirea capacităţii colaborative dintre organizaţiile societăţii civile şi instituţiile guvernamentale; ● conturarea unor direcţii strategice şi recomandări concrete pentru stimularea şi intensificarea participării civice în vederea creşterii calităţii serviciilor publice şi a gradului de inovare în furnizarea acestora; ● evaluarea eficacităţii procesului de consultare publică şi a nivelului de satisfacţie al cetăţenilor, pentru a identifica zonele de îmbunătăţire şi pentru a adapta politicile şi practicile guvernamentale în consecinţă. ● stimularea schimbului de idei şi experienţe în domeniul guvernării deschise; ● valorificarea resurselor şi expertizei existente la nivel local prin colaborarea cu actorii strategici şi organizaţiile locale relevante, pentru a sprijini eforturile de guvernare deschisă; ● monitorizarea şi evaluarea eficientă a aplicării legislaţiei din domeniul guvernării deschise prin utilizarea de instrumente electronice inovative; ● creşterea coerenţei şi sinergiilor între iniţiativele de guvernare deschisă la nivel local şi naţional, pentru a maximiza impactul şi eficacitatea acestora; ● promovarea şi utilizarea documentelor elaborate de SGG în diferite iniţiative şi proiecte legate de guvernare deschisă; ● mecanisme eficiente şi incluzive de coordonare a politicii guvernării deschise instituite; ● suport politic la nivel înalt privind statul deschis, pentru a oferi un sprijin puternic agendei guvernării deschise; ● îmbunătăţirea procesului de monitorizare a finanţărilor nerambursabile din fonduri publice acordate organizaţiilor neguvernamentale; ● îmbunătăţirea transparenţei şi responsabilităţii în utilizarea fondurilor publice; ● stimularea sprijinului financiar din partea contribuabililor pentru organizaţiile nonprofit; ● consolidarea colaborării şi a comunicării între nivelurile de guvernare ● utilizarea eficientă a platformei E-Consultare; ● implicarea timpurie a cetăţenilor în activităţile administraţiei publice; ● deschiderea şi flexibilitatea întâlnirilor şi dezbaterilor publice; ● inovarea şi diversificarea proceselor participative; ● iniţiative premiate implementate de administraţia publică şi de societatea civilă; ● legislaţie revizuită în acord cu standardele de bună-practică de la nivel internaţional; ● valorificarea expertizei mediului academic în dezvoltarea politicilor de guvernare deschisă; 9. INDICATORII Indicatorii prin care se vor monitoriza şi evalua acţiunile prevăzute în prezenta Strategie se regăsesc în Planul de monitorizare şi evaluare a stadiului de implementare a Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România, alături de termenele repartizate şi de indicarea instituţiilor responsabile. Astfel, prezenta Strategie va conţine următoarele categorii/tipuri de indicatori: ● rapoarte anuale/de analiză/de evaluare/de monitorizare/de feedback; ● campanii/acţiuni/sesiuni de informare/preconsultări organizate; ● instrumente/îndrumări/standarde; ● număr de întâlniri, instruiri, competiţii, parteneriate, formate de lucru, sesiuni de dialog, metode testate, Decizii PM; campanii; ● curricule; ● comitete funcţionale; ● acte normative, sisteme simplificate, acorduri, Memorandum, Planuri de acţiune, propuneri politici publice adoptate; ● publicare documente suport/îndrumări/ghiduri; ● informări scrise/recomandări transmise; ● registre naţionale; ● buget anual alocat; ● centru de resurse; ● instrument de monitorizare a guvernării deschise; ● sistem/mecanism de monitorizare disponibil; ● platformă de dezbatere lansată; ● grup de lucru mixt instituit. 10. PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE Prin Decizia Prim-ministrului nr. 181/28.05.2024, a fost înfiinţat Comitetul interinstituţional pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România, organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, la data înfiinţării având următoarea componenţă: Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Culturii, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Institutul Naţional de Administraţie. La reuniunile Comitetului participă, în calitate de invitaţi permanenţi, reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului României, Avocatului Poporului, Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării şi Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. De asemenea, la reuniunile Comitetului pot participa, în calitate de invitaţi, specialişti în domeniu sau reprezentanţi ai altor entităţi cum ar fi instituţii şi/sau autorităţi publice, mediul academic, organizaţii ale societăţii civile. Lucrările comitetului sunt coordonate de Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul pentru Guvernare Deschisă. În vederea îndeplinirii obiectivului de elaborare, implementare şi monitorizare a Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România, membrii Comitetului au următoarele atribuţii: a) analizează şi dezbat propunerile înaintate de către membri şi invitaţi; b) realizează activităţi de documentare şi analiză, formulând în cadrul reuniunilor recomandări sau propuneri cu privire la obiectivele şi măsurile prevăzute de Strategie; c) contribuie cu expertiză specifică la elaborarea Strategiei, potrivit domeniului de specializare şi ariei de competenţă; d) sprijină instituţiile şi autorităţile publice responsabile în implementarea şi monitorizarea măsurilor prevăzute de Strategie. Astfel, Comitetul va asigura informarea permanentă a prim-ministrului în legătură cu activitatea şi rezultatele obţinute în urma implementării Strategiei, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului. Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor prevăzute în cadrul prezentei Strategii reprezintă procese interconectate, ce se vor derula periodic pe întreaga durată de implementare a acesteia. Secretariatul General al Guvernului, în colaborare cu Comitetul, va urmări periodic gradul de îndeplinire al indicatorilor determinaţi în cadrul Strategiei şi va centraliza informaţiile necesare. Pe baza acestor date, SGG va elabora rapoarte anuale publice, în care va prezenta progresul înregistrat în implementarea Strategiei. Aceste rapoarte vor servi drept instrumente de evaluare şi vor asigura transparenţa şi responsabilitatea în procesul de implementare a Strategiei. În scopul asigurării unei implementări corespunzătoare a prevederilor strategiei, este necesară elaborarea a cel puţin două mecanisme care să asigure un proces de monitorizare şi evaluare eficient, respectiv: ● Plan de Acţiune pentru implementarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România 2025-2030 - anexa nr. 1 la prezenta Strategie; ● Plan de monitorizare şi evaluare a stadiului de implementare a Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România 2025-2030 - anexa nr. 2 la prezenta Strategie. Planul de Acţiune, reprezintă un document care cuprinde acţiunile concrete necesare pentru asigurarea îndeplinirii cu succes a obiectivelor determinate. Acesta include, de asemenea, termenele pentru realizarea acţiunilor incluse în Strategie pentru a asigura monitorizarea progresului, responsabilii şi indicatorii ce vor fi urmăriţi în implementarea acesteia. Rapoartele de progres vor conţine informaţii privind, dar nu limitat la: - acţiunea principală la care se face referire; – descrierea demersurilor realizate pentru îndeplinirea acţiunii la care se face referire; – problemele/obstacolele întâmpinate şi cum au fost rezolvate/depăşite; – aprecieri privind stadiul acţiunii (finalizată, parţial finalizată, nefinalizată) şi traiectorie (pozitivă, negativă); – informaţii privind evaluările derulate (descrierea metodelor folosite; rezultatele/concluziile evaluării); – date statistice şi interpretarea acestor date (după caz); – recomandări vizând implementarea acţiunii principale la care se face referire (după caz). Rapoartele de progres vor fi însoţite de copii ale documentelor care reflectă rezultatele acţiunii principale la care se face referire (rapoarte elaborate, metodologii adoptate, set de indicatori, regulament cadru, planuri de campanii publice). Monitorizarea şi evaluarea centralizată a stadiului de implementare a Strategiei se va realiza conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta Strategie. 11. INSTITUŢIILE RESPONSABILE Pentru a asigura implementarea cu succes a prezentei Strategii şi pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectivelor acesteia, Secretariatul General al Guvernului va avea următoarele responsabilităţi instituţionale: ● Coordonarea iniţiativelor de guvernare deschisă în întreaga administraţie publică; ● Promovarea transparenţei instituţiilor guvernamentale; ● Supravegherea implementării legii privind accesul la informaţiile publice; ● Protejarea şi promovarea spaţiului civic, precum şi a organizaţiilor societăţii civile; ● Dezvoltarea şi implementarea iniţiativelor destinate să faciliteze interacţiunea eficientă şi transparentă cu părţile interesate, oferindu-le acestora oportunităţi reale de implicare în procesele decizionale; ● Crearea unor mecanisme de consultare şi dialog care să permită părţilor interesate să-şi exprime opiniile şi preocupările în mod activ şi să participe la formularea şi implementarea politicilor publice; ● Promovarea parteneriatelor şi colaborării între guvern, sectorul privat, societatea civilă şi publicul larg pentru a identifica şi dezvolta soluţii inovatoare şi eficiente pentru problemele comune şi pentru a asigura o guvernare mai responsabilă şi mai receptivă la nevoile şi aşteptările părţilor interesate; ● Monitorizarea şi evaluarea constantă a progresului în atingerea obiectivelor stabilite şi adaptarea politicilor şi măsurilor în funcţie de feedback-ul şi rezultatele obţinute în procesul de implicare a părţilor interesate. Instituţiile care fac parte din Comitetul interinstituţional pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România vor realiza împreună cu SGG monitorizarea şi evaluarea constantă a progresului în atingerea obiectivelor stabilite şi adaptarea politicilor şi măsurilor în funcţie de feedback-ul şi rezultatele obţinute în procesul de implicare a părţilor interesate, pentru asigurarea implementării iniţiativelor de guvernare deschisă defalcat, în funcţie de sectorul social de interes şi de aplicabilitatea specifică. Rolul la nivel central al instituţiilor va fi unul de instituţii tutelare pe domeniul guvernării deschise, care să împartă responsabilităţi cu SGG şi care să genereze, la nivel de autorităţi/instituţii subordonate şi chiar în teritoriu modele similare de politici, preluând adecvat obiectivele Strategiei, la care au adus contribuţii în etapa de elaborare. Institutul Naţional de Administraţie, împreună cu Secretariatul General al Guvernului vor fi responsabili de crearea unei culturi a guvernării deschise la nivelul administraţiei publice prin instruirea funcţionarilor publici în legătură cu diferite aspecte ale guvernării deschise (utilizarea datelor în format deschis şi promovarea acestora către părţile interesate, căutarea, preluarea şi partajarea informaţiilor solicitate de cetăţeni în termenul stabilit, interacţiunile cu societatea civilă şi publicul asigurarea accesului facil la informaţii pentru cetăţeni, încurajarea feedback-ului public şi a participării la procesele decizionale), precum şi de monitorizarea şi evaluarea constantă a progresului în atingerea obiectivelor stabilite în aria sa de competenţă. 11.1. PARTENERI PENTRU IMPLEMENTARE
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Partener │Rol │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Implementarea politicilor│
│ │şi acţiunilor specifice │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Schimbul de bune │
│ │practici, coordonarea │
│ │acţiunilor comune şi │
│ │dezvoltarea de │
│Autorităţile│parteneriate pentru │
│publice de │proiecte specifice │
│la nivel ├─────────────────────────┤
│central şi │Promovarea unei culturi a│
│local │guvernării deschise │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Monitorizarea şi │
│ │raportarea progresului │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Sensibilizarea │
│ │cetăţenilor în legătură │
│ │cu guvernarea deschisă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Colaborarea şi cooperarea│
│ │cu instituţiile statului │
│Sectorul │şi societatea civilă în │
│privat │dezvoltarea şi │
│ │implementarea soluţiilor │
│ │inovatoare pentru │
│ │problemele comune │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Reprezentarea intereselor│
│ │cetăţenilor │
│ ├─────────────────────────┤
│Societate │Furnizarea de feedback în│
│civilă │procesul de elaborare a │
│ │politicilor şi în │
│ │monitorizarea │
│ │implementării acestora │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Exercitarea drepturilor │
│ │şi exprimarea opiniilor │
│ │şi preocupărilor faţă de │
│ │guvern şi administraţia │
│ │publică │
│Cetăţeni ├─────────────────────────┤
│ │Participarea în cadrul │
│ │consultărilor, │
│ │dezbaterilor publice şi a│
│ │altor forme de implicare │
│ │în procesele decizionale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mass-media │Informarea şi educarea │
│ │publicului │
└────────────┴─────────────────────────┘
11.2. IMPLICAREA PĂRŢILOR INTERESATE
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Părţi │Modalitate de implicare │
│interesate │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Întâlniri şi consultări │
│Autorităţile│cu reprezentanţii pentru │
│publice de │a le expune obiectivele │
│la nivel │şi beneficiile Strategiei│
│central şi │şi pentru a le solicita │
│local │sprijinul şi angajamentul│
│ │în implementare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Întâlniri de colaborare │
│Sectorul │şi parteneriate │
│privat ├─────────────────────────┤
│ │Sesiuni de consultare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Întâlniri de consultare │
│ │şi colaborare │
│Societate ├─────────────────────────┤
│civilă │Sesiuni de formare │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Workshop-uri │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Consultări publice, │
│Cetăţeni │dezbateri şi sondaje de │
│ │opinie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Modalitate de implicare │
│ ├─────────────────────────┤
│Părţi │Promovarea participării │
│interesate │cetăţenilor prin │
│ │intermediul platformelor │
│ │online şi a reţelelor │
│ │sociale │
└────────────┴─────────────────────────┘
12. IMPLICAŢIILE BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE Pentru a îndeplini cu succes obiectivele determinate în cadrul Strategiei, este necesar să se identifice sursele de finanţare care să asigure resursele financiare necesare pentru implementarea măsurilor propuse. Aceste surse de finanţare trebuie să fie diversificate şi sustenabile, astfel încât să sprijine atât obiectivele pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung. Principalele surse de finanţare pot include bugetul de stat, fonduri europene, şi alte surse. Finanţarea din fondurile europene se realizează în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite atât la nivelul legislaţiei europene şi naţionale, cât şi la nivelul programului/programelor din care sunt finanţate operaţiunile.
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Obiectiv Specific │Surse de │
│ │finanţare │
├──────────────────────┼───────────────┤
│O.S.1 Promovarea unei │Bugetul de │
│înţelegeri coerente a │stat, fonduri │
│conceptului de │europene │
│guvernare deschisă şi │nerambursabile,│
│beneficiilor acestuia │alte surse de │
│la nivelul societăţii │finanţare. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│O.S.2 Consolidarea │Bugetul de │
│rolului de coordonare │stat, fonduri │
│şi suport al │europene │
│Secretariatului │nerambursabile,│
│General al Guvernului │alte surse de │
│în domeniul guvernării│finanţare. │
│deschise │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Bugetul de │
│O.S.3 Consolidarea │stat, fonduri │
│cadrului normativ în │europene │
│domeniul guvernării │nerambursabile,│
│deschise │alte surse de │
│ │finanţare. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│O.S.4 Crearea unui │Bugetul de │
│mediul favorabil │stat, fonduri │
│pentru organizaţiile │europene │
│societăţii civile din │nerambursabile,│
│România │alte surse de │
│ │finanţare. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Bugetul de │
│O.S.5 Creşterea │stat, fonduri │
│transparenţei şi │europene │
│participării │nerambursabile,│
│ │alte surse de │
│ │finanţare. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│O.S.6 Îmbunătăţirea │Bugetul de │
│coordonării şi │stat, fonduri │
│integrării politicilor│europene │
│şi practicilor │nerambursabile,│
│guvernării deschise la│alte surse de │
│nivelul întregului │finanţare. │
│stat │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Bugetul de │
│O.S.7 Consolidarea │stat, fonduri │
│protecţiei şi │europene │
│promovării spaţiului │nerambursabile,│
│civic │alte surse de │
│ │finanţare. │
└──────────────────────┴───────────────┘
13. IMPLICAŢIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC Implementarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România necesită ajustări semnificative ale cadrului legislativ actual şi adoptarea de noi acte normative. Aceste modificări sunt esenţiale pentru a crea un mediu propice transparenţei, participării publice şi utilizării eficiente a tehnologiei în sectorul public. Prin consolidarea şi actualizarea legislaţiei, România poate asigura o guvernare mai deschisă, responsabilă şi orientată spre cetăţeni. 14. ANEXE Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta Strategie. ANEXA 1 la Strategie PLAN DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI PENTRU GUVERNARE DESCHISĂ ÎN ROMÂNIA 2025-2030 Obiectiv general: Crearea unui cadru instituţional coerent de implementare a politicilor în domeniul guvernării deschise pentru creşterea încrederii şi calităţii interacţiunii dintre cetăţeni şi instituţiile statului. Obiective specifice: O.S.1 Promovarea unei înţelegeri coerente a conceptului de guvernare deschisă şi beneficiilor acestuia la nivelul societăţii Acţiune 1. Derularea unor campanii naţionale de informare dedicate creşterii nivelului de cunoaştere şi înţelegerii conceptului de guvernare deschisă şi a beneficiilor acestuia, de către reprezentanţii societăţii civile şi ai administraţiei publice. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Până la finalul anului 2030, se vor derula 3 campanii naţionale de informare care vor avea rolul de a îmbunătăţi nivelul de cunoaştere şi înţelegere a reprezentanţilor administraţiei publice şi societăţii civile cu privire la conceptul de guvernare deschisă şi avantajele acestuia. Campaniile se vor axa pe elemente ale guvernării deschise, precum accesul la informaţii, transparenţa decizională, participarea părţilor interesate, etc., vizând familiarizarea grupului ţintă cu practicile, instrumentele şi mecanismele utilizate. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: 3 campanii de informare derulate Acţiune 2. Dezvoltarea unui instrument pentru colectarea feedback-ului părţilor interesate cu privire la mecanismele instituţionale şi practicile din domeniul guvernării deschise şi pilotarea acestuia la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice. Responsabil: SGG, Instituţii publice incluse în eşantion Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede dezvoltarea unui instrument standard care să colecteze feedback-ul cetăţenilor în ceea ce priveşte serviciile publice din domeniul guvernării deschise şi implementarea acestuia ca program pilot în cadrul unor instituţii publice implicate voluntar. Instrumentul va permite cetăţenilor să îşi exprime opiniile cu privire la serviciile publice pe care le-au utilizat şi va avea un impact major asupra îmbunătăţirii acestora. Pilotarea va ajuta la ajustarea şi optimizarea instrumentului înainte de implementarea sa pe scară largă. Pe lângă instrumentul propriu-zis, acţiunea presupune şi realizarea a două rapoarte, respectiv "Raport privind feedback-ul cetăţenilor" şi "Raport privind pilotarea procesului", primul fiind efectuat de SGG în colaborare cu instituţiile publice implicate voluntar, iar cel de-al doilea de SGG. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Termenul de dezvoltare a instrumentului standard pentru colectarea feedback-ului cetăţenilor este T4, 2025, respectiv T4, 2026 pentru cele două rapoarte. Indicatori de evaluare: 1. Instrument standard pentru colectarea feedback-ului cetăţenilor realizat; 2. Raport privind feedback-ul cetăţenilor elaborat; 3. Raport privind pilotarea instrumentului elaborat. Acţiune 3. Completarea website-urilor autorităţilor publice cu îndrumări privind procedurile aferente guvernării deschise pentru a informa părţile interesate despre drepturile lor într-un limbaj simplu. Responsabil: SGG, toate instituţiile Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune elaborarea unui document (standard/îndrumări), de către SGG, care să fie ulterior publicat pe website-urile instituţiilor publice. Acesta va avea rolul de a informa cetăţenii în legătură cu procedurile din domeniul guvernării deschise într-un limbaj cât mai simplu, evitând formulări tehnice sau de specialitate. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Elaborarea documentului (standard/îndrumări) se va realiza până în T4, 2025, iar publicarea acestuia pe website-urile instituţiilor publice până în T2, 2026. Indicatori de evaluare: 1. Standard/ îndrumări elaborate; 2. Număr instituţii care au publicat îndrumările pe website-urile proprii. Acţiune 4. Revizuirea/actualizarea instrucţiunilor, ghidurilor, documentelor suport existente în domeniul guvernării deschise şi crearea unui centru de resurse accesibil gratuit şi on-line. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede revizuirea/actualizarea documentelor elaborate până în prezent la nivelul SGG în domeniul guvernării deschise şi crearea unui centru de resurse online, care să fie gratuit şi uşor accesibil, destinat atât autorităţilor publice, cât şi părţilor interesate. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Centrul de resurse va fi realizat până în T4, 2026. Indicatori de evaluare: Centru de resurse disponibil. Acţiune 5. Acţiuni de informare dedicate persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi minorităţilor naţionale referitoare la instrumentele, practicile şi legislaţia aferente domeniului guvernării deschise. Responsabil: SGG, DRI, ANR, CNCD, Avocatul Poporului Descrierea acţiunii: Vor fi derulate 6 acţiuni de informare la nivel naţional, dedicate persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, în scopul de a furniza informaţii cu privire la instrumentele, practicile şi legislaţia aferente domeniului guvernării deschise şi despre cum acestea pot să se implice în activitatea administraţiei publice. Activităţile vor fi coordonate de SGG, autorităţile şi instituţiile partenere urmând să asigure sprijin în ceea ce priveşte elaborarea şi diseminarea materialelor de informare şi să faciliteze dialogul cu potenţialele grupuri vulnerabile. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: 6 acţiuni de informare realizate. Acţiune 6. Promovarea bunelor practici în domeniul guvernării deschise la nivel local. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune promovarea bunelor practici în domeniul guvernării deschise la nivel local prin intermediul a 6 informări scrise şi a 12 sesiuni de dialog dedicate administraţiei publice şi societăţii civile de la nivel local, pentru a încuraja şi sprijini administraţia publică locală să dezvolte iniţiative de guvernare deschisă. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: 1. 6 informări transmise; 2. 12 sesiuni de dialog realizate. Acţiune 7. Sprijinirea creării de formate de lucru pentru guvernare deschisă la nivelul ministerelor pentru a stimula coordonarea şi coerenţa între diferitele portofolii existente (de exemplu, relaţia cu societatea civilă, accesul la informaţii de interes public, consultarea publică). Responsabil: SGG, toate ministerele Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede sprijinirea ministerelor de către SGG în dezvoltarea de formate de lucru pentru guvernare deschisă cu scopul de a stimula coordonarea şi coerenţa între diferitele portofolii. Conform acesteia, SGG va realiza un model de atribuţii standard, care va constitui ghidul pentru implementarea acestor formate de lucru şi va oferi orientări pentru crearea unor mecanisme eficiente de colaborare internă, promovând transparenţa şi participarea publică. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Modelul de atribuţii standard va fi realizat până în T2,2026, iar structurile/formatele de lucru vor fi înfiinţate până în T4, 2030. Indicatori de evaluare: 1. Model atribuţii standard creat; 2. Număr formate de lucru înfiinţate. Acţiune 8. Includerea unui curs privind guvernarea deschisă în curricula de formare pentru funcţionarii publici. Responsabil: SGG, INA Descrierea acţiunii: Acţiunea vizează introducerea unui curs referitor la guvernarea deschisă în curricula de formare pentru funcţionarii publici. Cursul va acoperi conceptele fundamentale ale guvernării deschise, importanţa transparenţei, accesul la informaţii şi participarea publică şi va avea scopul de a creşte competenţele şi abilităţile funcţionarilor publici. Sursa de finanţare: Nu sunt necesare alocări bugetare suplimentare pentru realizarea activităţilor specifice. Termen de implementare: T2, 2027 Indicatori de evaluare: Curriculă completată Acţiune 9. Realizarea de parteneriate între Guvern şi mediul academic pentru introducerea cursurilor din domeniul guvernării deschise în curricula facultăţilor cu profil socio-uman. Responsabil: SGG, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universităţi Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune o colaborare strânsă între SGG, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi universităţi în vederea introducerii în cadrul facultăţilor cu profil socio-uman a unor cursuri referitoare la guvernarea deschisă, cu scopul de a oferi studenţilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice esenţiale pentru implementarea şi promovarea principiilor de guvernare deschisă, pregătindu-i astfel să devină profesionişti competenţi şi implicaţi în dezvoltarea unei administraţii publice moderne şi eficiente. Sursa de finanţare: Nu sunt necesare alocări bugetare suplimentare pentru realizarea activităţilor specifice. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Număr de parteneriate încheiate Acţiune 10. Organizarea de instruiri specifice dedicate funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală pentru dezvoltarea de competenţe în domeniul guvernării deschise. Responsabil: SGG, INA, MDLPA Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune organizarea unor sesiuni de instruire specifice, prin care să se dezvolte competenţele funcţionarilor publici din administraţia publică locală şi centrală în domeniul guvernării deschise. Pentru implementarea acţiunii SGG va colabora cu INA şi MDLPA. Rolul MDLPA va fi reprezentat de facilitarea dialogului responsabililor de implementarea acţiunii cu reprezentanţii administraţiei publice locale. Sursa de finanţare: Aproximativ 100.000 RON din fonduri publice aprobate prin bugetul SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Număr instruiri organizate Acţiune 11. Organizarea competiţiei naţionale pentru guvernare deschisă pentru a recompensa iniţiativele remarcabile implementate de administraţia publică şi societatea civilă. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune organizarea unei competiţii naţionale în cadrul căreia să fie premiate şi recunoscute iniţiativele importante realizate de administraţia publică şi societatea civilă în domeniul guvernării deschise. Aceste competiţii vor stimula implicarea şi cooperarea instituţiilor publice şi a societăţii civile în dezvoltarea de practici şi instrumente care să promoveze guvernarea deschisă şi care să aducă beneficii întregii societăţi. Sursa de finanţare: aproximativ 100.000 RON din fonduri publice aprobate prin bugetul SGG. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Număr competiţii derulate O.S.2 Consolidarea rolului de coordonare şi suport al Secretariatului General al Guvernului în domeniul guvernării deschise Acţiune 1. Crearea unui Comitet Naţional pentru Guvernare Deschisă, coordonat de Secretariatul General al Guvernului şi compus din reprezentanţi ai administraţiei publice şi societăţii civile. Responsabil: SGG, autorităţi publice, organizaţii ale societăţii civile Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune înfiinţarea unui Comitet Naţional pentru Guvernare Deschisă funcţional, care să fie coordonat de SGG şi alcătuit din reprezentanţi ai administraţiei publice şi societăţii civile. Comitetul, structurat în multiple sub-grupuri aferente elementelor fundamentale ale guvernării deschise, va a avea rolul de a oferi sprijin Guvernului în îmbunătăţirea practicilor existente. Comitetul înfiinţat va fi bazat pe actualul Comitet Naţional de Coordonare al OGP, care va fi transformat în sub-grup dedicat coordonării implementării Planurilor Naţionale de Acţiune OGP. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T2, 2026 Indicatori de evaluare: Comitet funcţional Acţiune 2. Dezvoltarea capacităţii Secretariatului General al Guvernului de a coordona reformele guvernamentale în domeniul guvernării deschise la toate nivelurile de guvernare, inclusiv prin furnizarea de atribuţii suplimentare de coordonare şi supraveghere. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune consolidarea capacităţii SGG de a coordona reformele guvernamentale în domeniul guvernării deschise la toate nivelurile de guvernare, prin adoptarea unei hotărâri a Guvernului având ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul completării corespunzătoare a atribuţiilor instituţiei şi al alocării unui buget anual destinat activităţilor derulate în domeniul guvernării deschise în valoare de minim 1.000.000 lei. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Secretariatului General al Guvernului. Termen de implementare: Hotărârea Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 137/2020, cu modificările şi completările ulterioare, va fi adoptată până în T4, 2026, iar bugetul destinat activităţilor derulate în domeniul guvernării deschise în valoare de minim 1.000.000 lei va fi alocat anual. Indicatori de evaluare: 1. Hotărârea Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 137/2020, adoptată; 2. Buget alocat anual destinat activităţilor derulate în domeniul guvernării deschise în valoare de minim 1.000.000 lei. Acţiune 3. Elaborarea unei propuneri de politică publică privind înfiinţarea unei autorităţi publice care să asigure monitorizarea, evaluarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul guvernării deschise, cu un nivel adecvat de independenţă şi capacitate operaţională. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Activitatea vizează elaborarea unei propuneri de politică publică de către SGG pentru înfiinţarea unei autorităţi publice independente, responsabile cu monitorizarea, evaluarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul guvernării deschise, în conformitate cu bunele practici din ţările membre OCDE. Autoritatea ar completa actuala procedură de contestare a refuzului instituţiilor publice de a furniza informaţii publice, contribuind la soluţionarea mai rapidă a plângerilor şi decongestionarea activităţii instanţelor. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2027 Indicatori de evaluare: Propunere de politică publică elaborată O.S.3 Consolidarea cadrului normativ în domeniul guvernării deschise Acţiune 1. Revizuirea cadrului legal aferent petiţiilor pentru a creşte transparenţa rapoartelor de soluţionare a petiţiilor, pentru elaborarea acestora într-un format standardizat şi pentru a permite centralizarea datelor şi publicarea acestora ca date deschise pe portalul naţional. Responsabil: SGG, MDLPA Descrierea acţiunii: SGG în colaborare cu MDLPA vor elabora un proiect de act normativ, pe care îl va supune aprobării Guvernului, prin care să se vizeze revizuirea cadrului legal aferent petiţiilor, cu scopul de a creşte transparenţa rapoartelor de soluţionare a petiţiilor, pentru elaborarea acestora într-un format standardizat şi pentru a permite centralizarea datelor. Raportul va viza activitatea/practicile de soluţionare a petiţiilor, care să conţină informaţii generale precum: numărul de petiţii primite/soluţionate, termene de răspuns, categorii de petenţi, canale de comunicare, date privind petiţiile care au vizat furnizarea de servicii publice, provocări întâlnite în practică. Publicarea şi centralizarea acestor informaţii va permite construirea unui instrument de monitorizare la nivel naţional care să servească la îmbunătăţirea mecanismului de petiţionare, prin intervenţii bazate pe date reale. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2026 Indicatori de evaluare: Proiect de act normativ aprobat de Guvern Acţiune 2. Introducerea unor noi prevederi în legislaţia privind accesul la informaţii de interes public, în scopul creşterii accesibilităţii informaţiilor precum şi sporirii incluziunii. Responsabil: SGG, MEDAT/ADR Descrierea acţiunii: SGG în colaborare cu MEDAT/ADR vor elabora un proiect de act normativ, pe care îl va supune aprobării Guvernului şi care va avea scopul de a creşte incluziunea prin introducerea de elemente suplimentare privind accesibilitatea informaţiilor de interes public în cadrul legislaţiei specifice. Pentru creşterea accesibilităţii informaţiilor şi promovarea incluziunii se poate avea în vedere: publicarea/furnizarea informaţiilor într-un format mai uşor de înţeles, precum şi în diverse formate (de exemplu, formate digitale accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi); publicarea informaţiilor în mai multe limbi sau în limbaje alternative (cum ar fi limbajul Braille sau interpretarea video pentru persoanele cu deficienţe de auz); asigurarea accesului persoanelor din medii defavorizate sau marginalizate la informaţiile publice, prin crearea unor canale de informare care să ajungă şi la comunităţile vulnerabile. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T2, 2027 Indicatori de evaluare: Proiect de act normativ aprobat de Guvern Acţiune 3. Revizuirea cadrului legal aferent organizării şi desfăşurării adunărilor publice pentru a îmbunătăţi mecanismele de participare a cetăţenilor la manifestaţii, de a facilita libertatea acestora de întrunire şi pentru a proteja spaţiul civic. Responsabil: MAI, MDLPA, SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede ca MAI, în colaborare cu MDLPA şi SGG, să elaboreze un proiect de act normativ, prin care să vizeze revizuirea cadrului legal aferent organizării şi desfăşurării adunărilor publice, astfel încât să se îmbunătăţească mecanismele de participare a cetăţenilor la manifestaţii, să se faciliteze libertatea acestora de întrunire şi să se protejeze spaţiul civic. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAI/SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2027 Indicatori de evaluare: Proiect de act normativ aprobat de Guvern Acţiune 4. Revizuirea cadrului legal aferent transparenţei decizionale pentru instituirea la nivel de legislaţie primară a metodelor suplimentare de consultare publică în vederea valorificării propunerilor societăţii civile. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Măsura prevede ca SGG să elaboreze un proiect de act normativ, prin care să vizeze revizuirea cadrului legal aferent transparenţei decizionale cu scopul de a introduce în legislaţia primară metode suplimentare de consultare publică, care să conducă la o mai bună valorificare a propunerilor şi contribuţiilor societăţii civile. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T2, 2027 Indicatori de evaluare: Proiect de act normativ aprobat de Guvern O.S.4 Crearea unui mediul favorabil pentru organizaţiile societăţii civile din România Acţiune 1. Simplificarea sistemului de redirecţionare a procentului de 3,5% din impozitul pe venit datorat statului în vederea sprijinirii organizaţiilor nonprofit. Responsabil: Ministerul Finanţelor, ANAF, SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune ca Ministerul Finanţelor în colaborare cu ANAF şi SGG să înfiinţeze un grup de lucru mixt, care să dezvolte şi să adopte un sistem simplificat de redirecţionare a procentului de 3,5% din impozitul pe venit datorat statului în vederea sprijinirii organizaţiilor nonprofit. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MF/ANAF/SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare.. Termen de implementare: Grupul de lucru mixt va fi instituit până în T4, 2025, iar sistemul simplificat va fi adoptat până în T4, 2026. Indicatori de evaluare: 1. Grup de lucru mixt instituit; 2. Sistem simplificat adoptat. Acţiune 2. Instituirea unui mecanism de monitorizare a finanţărilor nerambursabile din fonduri publice acordate organizaţiilor neguvernamentale, cu scopul de a creşte încrederea publicului, de a identifica cele mai bune practici şi de a optimiza alocarea resurselor. Responsabil: SGG, Ministerul Finanţelor, ANAF, MDLPA Descrierea acţiunii: Acţiunea presupune colaborarea dintre Ministerul Finanţelor, ANAF, SGG, MDLPA, în vederea creării şi implementării unui mecanism prin care să se monitorizeze finanţările nerambursabile din fonduri publice acordate organizaţiilor neguvernamentale. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, MF, ANAF şi MDLPA, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2028 Indicatori de evaluare: Mecanism de monitorizare instituit Acţiune 3. Crearea unui instrument integrat pentru centralizarea datelor aferente organizaţiilor neguvernamentale, facilitând astfel accesul la informaţii relevante, identificarea de noi oportunităţi de colaborare şi simplificând procesele administrative. Responsabil: SGG, autorităţi/instituţii publice care colectează, gestionează şi partajează date aferente organizaţiilor neguvernamentale Descrierea acţiunii: SGG va realiza o analiză dedicată identificării categoriilor de date aferente organizaţiilor neguvernamentale, gestionate de diferitele autorităţi şi instituţii publice. Pe baza analizei, în colaborare cu instituţiile identificate ca fiind gestionare de date, SGG va realiza o propunere de instrument dedicat cartografierii sectorului neguvernamental, care va oferi date fiabile, transparente şi actualizate la nivel naţional. Astfel, se urmăreşte îmbunătăţirea interoperabilităţii dintre diversele baze de date deţinute de ministere, Instrumentul urmând să devină o sursă de statistici naţionale actualizate şi de încredere. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Raport de analiză va fi elaborat până în T4, 2026, urmând ca propunerea de instrument integrat să fie realizată până în T4, 2027. Indicatori de evaluare: 1. Raport de analiză elaborat; 2. Propunere instrument integrat pentru centralizarea datelor aferente sectorului neguvernamental realizată. Acţiune 4. Simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică în relaţia cu cetăţenii. Responsabil: SGG, toate ministerele Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede în primă fază realizarea de către SGG a unui raport de evaluare a percepţiei publice cu privire la limbajul utilizat de administraţia publică, pe baza căruia va elabora un ghid pentru simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică, precum şi un raport de evaluare final. Guvernul va adopta un Memorandum pentru simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică în relaţia cu cetăţenii. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Raportul de evaluare a percepţiei publice cu privire la limbajul utilizat de administraţia publică va fi elaborat în T2, 2026, ghidul pentru simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică va fi elaborat în T1, 2027, memorandumul pentru simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică va fi adoptat în T4, 2027, iar raportul de evaluare final va fi realizat în T4, 2030. Indicatori de evaluare: 1. Raport de evaluare a percepţiei publice cu privire la limbajul utilizat de administraţia publică elaborat; 2. Ghid pentru simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică elaborat; 3. Memorandum pentru simplificarea limbajului utilizat de administraţia publică adoptat; 4. Raport de evaluare realizat. Acţiune 5. Sprijinirea autorităţilor şi instituţiilor publice în operaţionalizarea/consolidarea structurilor pentru relaţia cu societatea civilă (conform prevederilor art. 51 din Ordonanţa nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare) Responsabil: SGG, alte instituţii publice Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede ca SGG să realizeze o monitorizare a stadiului de operaţionalizare a structurilor pentru relaţia cu societatea civilă de la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, pe baza căreia va demara o serie de consultări şi va propune recomandări de îmbunătăţire, după caz. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2029 Indicatori de evaluare: 1. Raport de monitorizare elaborat; 2. Propuneri de îmbunătăţire a funcţionării structurilor pentru relaţia cu societatea civilă de la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice; 3. Număr de programe sau activităţi comune realizate de autorităţile şi instituţiile publice împreună cu reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în sfera lor de competenţă. Acţiune 6. Dezvoltarea capacităţii de acţiune colaborativă a Guvernului cu organizaţiile societăţii civile pentru a spori gradul de pre-consultare în co-crearea de servicii publice inovative, pentru sporirea calităţii serviciilor publice oferite populaţiei, inclusiv prin co- crearea de politici publice inventive şi inovatoare, în acord cu provocările prefigurate la nivel naţional şi internaţional. Responsabil: SGG, autorităţi publice Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede stimularea cooperării dintre organizaţiile societăţii civile şi instituţiile guvernamentale cu scopul de a genera inovare în sectorul public, aplicabilă concret în procesul de creare şi furnizare a serviciilor publice din România. Se are în vedere evaluarea contribuţiei inovative a sectorului asociativ în elaborarea politicilor publice, a condiţiilor care stimulează inovaţia în organizarea şi furnizarea serviciilor publice şi a modalităţilor de îmbunătăţire a procesului. Ca rezultat sintetic al acestui demers este vizată şi conturarea unor direcţii strategice şi recomandări concrete pentru intensificarea participării civice şi pentru consolidarea încrederii între populaţie, societatea civilă şi instituţiile publice. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2028 Indicatori de evaluare: Număr parteneriate de cooperare între instituţii publice furnizoare de servicii publice şi organizaţii guvernamentale, parteneriate create cu scopul de a spori calitatea serviciilor publice şi a gradului de inovare în furnizarea acestora. O.S.5 Creşterea transparenţei şi participării Acţiune 1. Organizarea a minim 1 pre-consultare anuală la nivelul fiecărui minister, dedicată preluării de propuneri din partea societăţii civile pentru stabilirea priorităţilor de politici publice. Responsabil: Toate ministerele Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede organizarea a 50 de preconsultări la nivelul tuturor ministerelor (minim 1 pre-consultare anuală la nivelul fiecărui minister), care să aibă rolul de a implica societatea civilă în elaborarea politicilor publice. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: 50 pre-consultări organizate Acţiune 2. Asigurarea funcţionării portalurilor E-consultare. gov.ro, a Tabloului de bord creat de SGG şi a platformei CONECT, precum şi monitorizarea permanentă în scopul îmbunătăţirii funcţionalităţilor acestora. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede monitorizarea portalurilor E-consultare.gov.ro şi a Tabloului de bord creat de SGG, scopul asigurării funcţionării corespunzătoare a acestora. Permanent, SGG va evalua aceste instrumente şi va realiza un raport de evaluare anual. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Raport de evaluare anual elaborat Acţiune 3. Monitorizarea şi evaluarea aplicării legislaţiei în domeniul guvernării deschise. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede ca SGG să realizeze anual un raport în care să monitorizeze şi evalueze gradul de aplicare a legislaţiei în domeniul guvernării deschise. Sursa de finanţare: Nu sunt necesare alocări bugetare suplimentare pentru realizarea activităţilor specifice. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Raport anual elaborat Acţiune 4. Sistematizarea şi îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare şi evaluare a aplicării legislaţiei din domeniul guvernării deschise. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede realizarea de către SGG a unei analize privind revizuirea mecanismelor actuale de raportare, precum şi crearea unui instrument unic de monitorizare a guvernării deschise din România. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Analiza privind revizuirea mecanismelor actuale de raportare va fi realizată în T2, 2026, iar instrumentul unic de monitorizare a guvernării deschise din România va fi creat în T2, 2028. Indicatori de evaluare: 1. Analiză privind revizuirea mecanismelor actuale de raportare elaborată; 2. Instrument unic de monitorizare a guvernării deschise din România creat. Acţiune 5. Îmbunătăţirea continuă a standardizării afişării din oficiu a informaţiilor pe website-urile guvernamentale prin aplicarea integrală a modelului standard şi prin promovarea publicării ca date deschise pe portalul data.gov.ro, a informaţiilor de interes public disponibile ca date structurate/tabelare. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede elaborarea de recomandări/realizarea de întâlniri de lucru/informare, în vederea sprijinirii instituţiilor publice în afişarea din oficiu a informaţiilor pe website-urile proprii. Acest sprijin vizează aplicarea integrală a modelului standard şi promovarea publicării informaţiilor şi datelor într-un format de date deschise. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: 1. Număr recomandări transmise; 2. Număr întâlniri de lucru/informare realizate. Acţiune 6. Acordarea de sprijin autorităţilor în vederea furnizării/publicării ca date deschise pe portalul data.gov.ro, a informaţiilor de interes public disponibile ca date structurate/tabelare. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede elaborarea de recomandări şi organizarea de întâlniri de lucru şi sesiuni de informare, în vederea sprijinirii instituţiilor publice în furnizarea şi publicarea informaţiilor de interes public disponibile ca date structurate/tabelare, ca date deschise pe portalul data.gov.ro. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: 1. Număr recomandări transmise; 2. Număr întâlniri de lucru/informare realizate. Acţiune 7. Încurajarea inovaţiei prin experimentarea de noi metode şi practici participative (procese deliberative participative - jurii ale cetăţenilor, adunări cetăţeneşti, hackathoane, bugetare participativă etc.). Responsabil: SGG, autorităţi şi instituţii publice implicate voluntar Descrierea acţiunii: Acţiunea vizează încurajarea inovaţiei prin experimentarea de noi metode şi practici participative, cum ar fi procesele deliberative participative - jurii ale cetăţenilor, adunări cetăţeneşti, hackathoanele şi bugetarea participativă. Aceasta va include organizarea de evenimente şi ateliere pentru a testa şi implementa aceste practici în diverse comunităţi şi instituţii publice implicate voluntar. Scopul este de a implica mai activ cetăţenii în procesul de luare a deciziilor, de a stimula colaborarea şi creativitatea şi de a îmbunătăţi transparenţa şi eficienţa guvernării. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărei instituţii implicate, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Număr metode testate Acţiune 8. Crearea unui sistem online uşor de utilizat, care să permită cetăţenilor şi părţilor interesate să urmărească implementarea angajamentelor de guvernare deschisă. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Această activitate presupune dezvoltarea de către SGG a unui instrument online, accesibil şi uşor de utilizat care să ofere tuturor părţilor interesate informaţii actualizate referitoare la gradul de implementare a acţiunilor asumate în cadrul prezentei Strategii, precum şi a angajamentelor OGP. Sursa de finanţare: Aproximativ 50.000,00 lei din fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T2, 2026 Indicatori de evaluare: Sistem de monitorizare disponibil O.S.6 Îmbunătăţirea coordonării şi integrării politicilor şi practicilor guvernării deschise la nivelul întregului stat Acţiune 1. Semnarea unui acord politic la nivel înalt privind statul deschis, pentru a oferi un sprijin puternic agendei guvernării deschise. Responsabil: Guvern, Parlament, Administraţia Prezidenţială, autorităţi autonome Descrierea acţiunii: Acţiunea vizează semnarea unui acord politic la nivel înalt privind statul deschis, pentru a oferi un sprijin puternic agendei guvernării deschise. Acest acord va implica angajamente clare din partea liderilor politici şi a principalelor autorităţi publice în favoarea transparenţei, responsabilităţii şi participării publice. Prin semnarea acestui acord, se va asigura o susţinere politică fermă pentru implementarea iniţiativelor de guvernare deschisă, promovarea unei culturi instituţionale de deschidere şi colaborare, şi consolidarea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice. Sursa de finanţare: Nu sunt necesare alocări bugetare suplimentare pentru realizarea activităţilor specifice. Termen de implementare: T2, 2026 Indicatori de evaluare: Acord semnat. Acţiune 2. Sprijinirea Legislativului pentru adoptarea unui plan de acţiune destinat stimulării deschiderii activităţii parlamentare. Responsabil: SGG, Parlamentul României Descrierea acţiunii: Acţiunea vizează acordarea de sprijin pentru adoptarea unui plan de acţiune pentru a stimula deschiderea activităţii Legislativului. Prin implementarea acestui plan, se urmăreşte consolidarea responsabilităţii şi deschiderii în activitatea parlamentară, îmbunătăţirea comunicării dintre Legislativ şi cetăţeni şi creşterea încrederii publicului în instituţiile democratice. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărei instituţii implicate, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2026 Indicatori de evaluare: Plan de acţiune adoptat Acţiune 3. Dezvoltarea unui mecanism integrat prin intermediul căruia instituţiile publice să poată împărtăşi bune practici, lecţii învăţate şi resurse relevante în domeniul guvernării deschise. Responsabil: SGG, autorităţi publice Descrierea acţiunii: Acţiunea vizează dezvoltarea unui mecanism integrat prin intermediul căruia instituţiile publice să poată împărtăşi bune practici, lecţii învăţate şi resurse relevante în domeniul guvernării deschise. Scopul este de a facilita colaborarea interinstituţională, de a promova adoptarea celor mai eficiente şi inovative soluţii de guvernare deschisă şi de a crea o reţea de sprijin reciproc între instituţiile publice. Astfel, se va asigura o îmbunătăţire continuă a practicilor de transparenţă, responsabilitate şi participare publică. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T2, 2026 Indicatori de evaluare: Mecanism funcţional. Acţiune 4. Consolidarea procesului de implementare a Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România prin aprobarea Planurilor Naţionale de Acţiune prin Decizie a Prim- ministrului, respectând priorităţile asumate prin obiectivele specifice ale Strategiei pentru Guvernare Deschisă. Responsabil: SGG Descrierea acţiunii: Acţiunea urmăreşte consolidarea procesului de implementare a Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România prin aprobarea Planurilor Naţionale de Acţiune de către Prim-ministru. Aceasta va asigura alinierea planurilor la priorităţile şi obiectivele specifice ale Strategiei pentru Guvernare Deschisă. Prin acest demers, se doreşte garantarea unui angajament politic ferm, facilitarea coordonării eficiente între diferitele instituţii şi monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivelor asumate, astfel contribuind la o guvernare mai transparentă, responsabilă şi participativă. Sursa de finanţare: Nu sunt necesare alocări bugetare suplimentare pentru realizarea activităţilor specifice. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Număr Decizii PM Acţiune 5. Sprijinirea autorităţilor locale pentru dezvoltarea de planuri de acţiune în domeniul guvernării deschise şi extinderea numărului de autorităţi şi instituţii implicate în OGP local. Responsabil: SGG, MDLPA Descrierea acţiunii: Acţiunea vizează sporirea implicării autorităţilor locale în dezvoltarea şi implementarea agendei de guvernare deschisă prin elaborarea de planuri locale de acţiune aliniate cu priorităţile naţionale în domeniu. Aceasta implică colaborarea între autorităţile locale şi naţionale pentru a asigura coerenţa şi eficienţa în implementarea iniţiativelor de guvernare deschisă. Rolul MDLPA va fi reprezentat de facilitarea dialogului SGG cu reprezentanţii administraţiei publice locale. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Număr planuri de acţiune aprobate la nivel local O.S.7 Consolidarea protecţiei şi promovării spaţiului civic Acţiune 1. Lansarea de campanii de conştientizare cu privire la importanţa ca cetăţenii să îşi varieze sursele de informare şi mediile pe care le consumă pentru a confirma acurateţea şi pentru a reduce dezinformarea. Responsabil: SGG, Cancelaria Prim-Ministrului, MAE Descrierea acţiunii: Acţiunea prevede organizarea de campanii educative pentru a sublinia importanţa diversificării surselor de informare şi a mediilor consumate de către cetăţeni, pentru a verifica corectitudinea informaţiilor şi pentru a contracara fenomenul dezinformării. Scopul acestor campanii este să încurajeze o abordare informată şi critică în consumul de ştiri şi informaţii, promovând astfel o mai mare responsabilitate în procesul de informare publică. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG şi Cancelariei Prim-Ministrului, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: T4, 2030 Indicatori de evaluare: Număr campanii derulate. Acţiune 2. Lansarea unei platforme naţionale de dezbatere pentru iniţierea unor demersuri legislative privind limitarea şi combaterea dezinformării şi propagării informaţiilor false. Responsabil: SGG, MAE, Parlamentul României, alte autorităţi Descrierea acţiunii: Acţiunea vizează dezvoltarea unei platforme naţionale de dezbatere pentru promovarea demersurilor legislative destinate limitării şi combaterii dezinformării şi propagării informaţiilor false. Scopul acestei iniţiative este să faciliteze dialogul deschis şi participativ între cetăţeni, experţi şi decidenţi politici, pentru a identifica soluţii legislative eficiente. Platforma va fi un spaţiu dedicat pentru formularea şi discutarea propunerilor legislative, încurajând contribuţiile din partea societăţii civile şi a comunităţii academice. Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SGG şi Parlamentul României, fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanţare. Termen de implementare: Lansarea platformei de dezbatere se va realiza până în T4, 2025, urmând ca propunerile să fie realizate până în T4, 2026. Indicatori de evaluare: 1. Platformă de dezbatere lansată; 2. Număr propuneri realizate. ANEXA 2 la Strategie PLAN DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A STADIULUI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI PENTRU GUVERNARE DESCHISĂ ÎN ROMÂNIA 2025 - 2030 ● Potrivit Deciziei Prim-Ministrului nr. 181/28.05.2024, membrii Comitetul interinstituţional pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România sprijină instituţiile şi autorităţile publice responsabile în implementarea şi monitorizarea măsurilor prevăzute de Strategie. ● Comitetul va asigura informarea permanentă a prim-ministrului în legătură cu activitatea şi rezultatele obţinute în urma implementării Strategiei, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului. ● Secretariatul General al Guvernului, în colaborare cu Comitetul, va urmări periodic gradul de îndeplinire al indicatorilor determinaţi în cadrul Strategiei şi va centraliza informaţiile necesare, conform formatului redat mai jos. ● Pe baza acestor date, SGG va elabora rapoarte anuale publice, în care va prezenta progresul înregistrat în implementarea Strategiei. Aceste rapoarte vor servi drept instrumente de evaluare şi vor asigura transparenţa şi responsabilitatea în procesul de implementare a Strategiei. ● Ministerele şi instituţiile care au atribuţii de implementare a unei acţiuni vor realiza şi transmite coordonatorului Strategiei, în colaborare cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în implementarea acţiunilor, rapoarte de progres care prezintă stadiul implementării tuturor măsurilor din aria de responsabilitate. ● Rapoartele de progres vor conţine informaţii privind, dar nu limitat la: ( ) acţiunea principală la care se face referire; ( ) descrierea demersurilor realizate pentru îndeplinirea acţiunii la care se face referire; ( ) problemele/obstacolele întâmpinate şi cum au fost rezolvate/depăşite; ( ) aprecieri privind stadiul acţiunii (finalizată, parţial finalizată, nefinalizată) şi traiectorie (pozitivă, negativă); ( ) informaţii privind evaluările derulate (descrierea metodelor folosite; rezultatele/concluziile evaluării); ( ) date statistice şi interpretarea acestor date (după caz); ( ) recomandări vizând implementarea acţiunii principale la care se face referire (după caz). ● Rapoartele de progres vor fi însoţite de copii ale documentelor care reflectă rezultatele acţiunii principale la care se face referire (rapoarte elaborate, metodologii adoptate, set de indicatori, regulament cadru, planuri de campanii publice).
┌───────────────┬────────────────────┬───────────────┬────────────┬─────────────────┬─────────────────────────────┐
│Obiectiv │ │Indicator de │Termen de │ │Situaţie │
│specific │Acţiune │monitorizare │implementare│Responsabil ├────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │ │ │ │ │2025│2026│2027│2028│2029│2030│
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Derularea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │campanii naţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dedicate creşterii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nivelului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cunoaştere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înţelegerii │3 campanii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conceptului de │informare │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │guvernare deschisă │derulate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a beneficiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestuia, de către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reprezentanţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │societăţii civile şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ai administraţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Instrument │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea unui │standard pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instrument pentru │colectarea │T4, 2025 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │colectarea │feedback-ului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │feedback-ului │cetăţenilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cetăţenilor cu │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privire la ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │serviciile publice │Raport privind │ │SGG, Instituţii │ │ │ │ │ │ │
│ │din domeniul │feedback-ul │T4, 2026 │publice incluse │ │ │ │ │ │ │
│ │guvernării deschise │cetăţenilor │ │în eşantion │ │ │ │ │ │ │
│ │şi pilotarea │elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestuia la nivelul ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │autorităţilor şi │Raport privind │ │SGG, Instituţii │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţiilor │pilotarea │T4, 2026 │publice incluse │ │ │ │ │ │ │
│ │publice. │instrumentului │ │în eşantion │ │ │ │ │ │ │
│ │ │elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Completarea │Standard/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │website-urilor │îndrumări │T4, 2025 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţilor │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publice cu îndrumări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind procedurile ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │aferente guvernării │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise pentru a │instituţii care│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informa cetăţenii │au publicat │ │SGG, toate │ │ │ │ │ │ │
│ │despre drepturile │îndrumările pe │T2, 2026 │instituţiile │ │ │ │ │ │ │
│ │lor într-un limbaj │website-urile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │simplu. │proprii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Revizuirea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instrucţiunilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ghidurilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │documentelor suport │Centru de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │existente în │resurse │T4, 2026 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul guvernării │disponibil │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise şi crearea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unui centru de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │resurse accesibil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │gratuit şi on- line.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Acţiuni de informare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dedicate persoanelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aparţinând │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │grupurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vulnerabile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O.S.1 │minorităţilor │6 acţiuni de │ │SGG, DRI, ANR, │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea unei│naţionale │informare │T4, 2030 │CNCD, Avocatul │ │ │ │ │ │ │
│înţelegeri │referitoare la │realizate │ │Poporului │ │ │ │ │ │ │
│coerente a │instrumentele, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conceptului de │practicile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│guvernare │legislaţia aferente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschisă şi │domeniului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│beneficiilor │guvernării deschise.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestuia la ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│nivelul │ │6 informări │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│societăţii │Promovarea bunelor │transmise │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │practici în domeniul├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │guvernării deschise │12 sesiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la nivel local. │dialog │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Sprijinirea creării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de formate de lucru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru guvernare │Model atribuţii│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschisă la nivelul │standard creat │T2,2026 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │ministerelor pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a stimula │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │coordonarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │coerenţa între ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │diferitele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │portofolii existente│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(de exemplu, relaţia│Număr formate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu societatea │de lucru │T4, 2030 │SGG, toate │ │ │ │ │ │ │
│ │civilă, accesul la │înfiinţate │ │ministerele │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţie, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │consultarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publică). │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Includerea unui curs│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind guvernarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschisă în │Curriculă │T2, 2027 │SGG, INA │ │ │ │ │ │ │
│ │curricula de formare│completată │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru funcţionarii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publici. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │parteneriate între │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Guvern şi mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │academic pentru │ │ │SGG, Ministerul │ │ │ │ │ │ │
│ │introducerea │Număr │ │Educaţiei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │cursurilor din │parteneriate │T4, 2030 │Cercetării, │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul guvernării │încheiate │ │Universităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │curricula │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │facultăţilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │profil socio-uman. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Organizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instruiri specifice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dedicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţionarilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publici din │Număr instruiri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administraţia │organizate │T4, 2030 │SGG, INA, MDLPA │ │ │ │ │ │ │
│ │centrală şi locală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de competenţe în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul guvernării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │competiţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naţionale pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │guvernare deschisă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a recompensa │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │iniţiativele │competiţii │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │remarcabile │derulate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │implementate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administraţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publică şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │societatea civilă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Crearea unui Comitet│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Naţional pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Guvernare Deschisă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │coordonat de │ │ │SGG, autorităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │Secretariatul │Comitet │ │publice, │ │ │ │ │ │ │
│ │General al │funcţional │T2, 2026 │organizaţii ale │ │ │ │ │ │ │
│ │Guvernului şi compus│ │ │societăţii civile│ │ │ │ │ │ │
│ │din reprezentanţi ai│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administraţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │societăţii civile. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Hotărârea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Guvernului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea │modificarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii │completarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Secretariatului │Hotărârii │T4, 2026 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │General al │Guvernului nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Guvernului de a │137/2020, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O.S.2 │coordona reformele │modificările şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│Consolidarea │guvernamentale în │completările │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rolului de │domeniul guvernării │ulterioare, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│coordonare şi │deschise la toate │adoptată │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suport al │nivelurile de ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Secretariatului│guvernare, inclusiv │Buget alocat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│General al │prin furnizarea de │anual destinat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Guvernului în │atribuţii │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│domeniul │suplimentare de │derulate în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│guvernării │coordonare şi │domeniul │Anual T4, │SGG │ │ │ │ │ │ │
│deschise │supraveghere. │guvernării │2030 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deschise în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │valoare de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │minim 1.000.000│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lei. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Elaborarea unei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │propuneri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înfiinţare a unei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţi publice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │care să asigure │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizarea, │Propunere de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluarea şi │politică │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │controlul aplicării │publică │T4, 2027 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei în │elaborată │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul guvernării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise, cu un │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nivel adecvat de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │independenţă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │operaţională. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Revizuirea cadrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │legal aferent │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │petiţiilor pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │creşte transparenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rapoartelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │soluţionare a │Proiect de act │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │petiţiilor, pentru │normativ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │elaborarea acestora │aprobat de │T4, 2026 │SGG, MDLPA │ │ │ │ │ │ │
│ │într-un format │Guvern │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │standardizat şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a permite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │centralizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publicarea acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ca date deschise pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │portalul naţional. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Introducerea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │noi prevederi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţia privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │accesul la │Proiect de act │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţii de │normativ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes public, în │aprobat de │T4, 2026 │SGG, MEDAT/ADR │ │ │ │ │ │ │
│ │scopul creşterii │Guvern │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │accesibilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţiilor precum│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O.S.3 │şi sporirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Consolidarea │incluziunii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cadrului ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│normativ în │Revizuirea cadrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│domeniul │legal aferent │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│guvernării │organizării şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschise │desfăşurării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │adunărilor publice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a îmbunătăţi │Proiect de act │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mecanismele de │normativ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │participare a │aprobat de │T4, 2027 │MAI, MDLPA, SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │cetăţenilor la │Guvern │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │manifestaţii, de a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │facilita libertatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │întrunire şi pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a proteja spaţiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │civic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Revizuirea cadrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │legal aferent │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transparenţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │decizionale pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instituirea la nivel│Proiect de act │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de legislaţie │normativ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │primară a metodelor │aprobat de │T2, 2027 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │suplimentare de │Guvern │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │consultare publică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │valorificării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │propunerilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │societăţii civile. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Simplificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemului de │Grup de lucru │T4, 2025 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │redirecţionare a │mixt instituit │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │procentului de 3,5% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │din impozitul pe ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │venit datorat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │statului în vederea │Sistem │ │Ministerul │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinirii │simplificat │T4, 2026 │Finanţelor, ANAF,│ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiilor │adoptat │ │’ SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │nonprofit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Instituirea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mecanism de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │finanţărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nerambursabile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fonduri publice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acordate │Mecanism de │ │SGG, Ministerul │ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiilor │monitorizare │T4, 2028 │Finanţelor, ANAF,│ │ │ │ │ │ │
│ │neguvernamentale, cu│instituit │ │MDLPA │ │ │ │ │ │ │
│ │scopul de a creşte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │încrederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publicului, de a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │identifica cele mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bune practici şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a optimiza alocarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Crearea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instrument integrat │Raport de │T4, 2026 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru centralizarea│analiză │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │datelor aferente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiilor ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │neguvernamentale, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │facilitând astfel │Propunere │ │SGG, autorităţi/ │ │ │ │ │ │ │
│ │accesul la │instrument │ │instituţii │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţii │integrat pentru│ │publice care │ │ │ │ │ │ │
│ │relevante, │centralizarea │ │colectează, │ │ │ │ │ │ │
│ │identificarea de noi│datelor │T4, 2027 │gestionează şi │ │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţi de │aferente │ │partajează date │ │ │ │ │ │ │
│ │colaborare şi │sectorului │ │aferente │ │ │ │ │ │ │
│ │simplificând │neguvernamental│ │organizaţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │procesele │realizată │ │neguvernamentale │ │ │ │ │ │ │
│ │administrative. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Raport de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │percepţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │publice cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privire la │T2, 2026 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │ │limbajul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizat de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administraţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │publică │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Ghid pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Simplificarea │simplificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │limbajului utilizat │limbajului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de administraţia │utilizat de │T1, 2027 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │publică în relaţia │administraţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu cetăţenii. │publică │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O.S.4 Crearea │ ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│unui mediul │ │Memorandum │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabil │ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │simplificarea │ │SGG, toate │ │ │ │ │ │ │
│organizaţiile │ │limbajului │T4, 2027 │ministerele │ │ │ │ │ │ │
│societăţii │ │utilizat de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│civile din │ │administraţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│România │ │publică adoptat│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Raport de │ │SGG, toate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare │T4, 2030 │ministerele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Raport de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare │T4, 2029 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │ │elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Propuneri de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţire a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţionării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Sprijinirea │structurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţilor şi │pentru relaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţiilor │cu societatea │T4, 2029 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │publice în │civilă de la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │operaţionalizarea/ │nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │consolidarea │autorităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │structurilor pentru │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │relaţia cu │instituţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │societatea civilă │publice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(conform ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │prevederilor art. 51│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │din Ordonanţa nr. 26│programe sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │/2000, aprobată cu │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │modificări şi │comune │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │completări prin │realizate de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 246/2005, │autorităţile şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu modificările şi │instituţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │completările │publice │ │SGG, alte │ │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare). │împreună cu │T4, 2029 │instituţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţii │ │publice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asociaţiilor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fundaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │care îşi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │desfăşoară │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activitatea în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sfera lor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │competenţă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiune colaborativă│Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a Guvernului cu │parteneriate de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiile │cooperare între│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │societăţii civile │instituţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a spori │publice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │gradul de │furnizoare de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pre-consultare în │servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │co- crearea de │publice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │servicii publice │organizaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │inovative, pentru │guvernamentale,│T4, 2028 │SGG, autorităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │sporirea calităţii │parteneriate │ │publice │ │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor publice │create cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │oferite populaţiei, │scopul de a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │inclusiv prin │spori calitatea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │co-crearea de │serviciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │politici publice │publice şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │inventive şi │gradului de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │inovatoare, în acord│inovare în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu provocările │furnizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prefigurate la nivel│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naţional şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │internaţional. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Organizarea a minim │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1 pre- consultare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │anuală la nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fiecărui minister, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dedicată preluării │50 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de propuneri din │preconsultări │T4, 2030 │Toate ministerele│ │ │ │ │ │ │
│ │partea societăţii │organizate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │civile pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │setarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │priorităţilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │politici. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţionării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │portalurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │E-consultare.gov.ro,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a Tabloului de bord │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │creat de SGG şi a │Raport de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │platformei CONECT, │evaluare anual │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │precum şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │permanentă în scopul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţionalităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Monitorizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluarea aplicării │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei în │elaborat │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul guvernării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Analiză privind│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │revizuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Sistematizarea şi │mecanismelor │T2, 2026 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │actuale de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mecanismelor de │raportare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare şi │elaborată │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluare a aplicării├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │legislaţiei din │Instrument unic│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul guvernării │de monitorizare│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise. │a guvernării │T2, 2028 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deschise din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │România creat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │continuă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │standardizării │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │afişării din oficiu │recomandări │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│O.S.5 Creşterea│a informaţiilor pe │transmise │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transparenţei │website-urile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi participării│guvernamentale prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicarea integrală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a modelului standard├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │şi prin promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publicării ca date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise pe portalul│Număr întâlniri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │data.gov.ro, a │de lucru/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţiilor de │informare │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │interes public │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │disponibile ca date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │structurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tabelare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Acordarea de sprijin│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţilor în │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vederea furnizării/ │recomandări │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │publicării ca date │transmise │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise pe portalul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │data.gov.ro, a ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │informaţiilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes public │Număr întâlniri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │disponibile ca date │de lucru/ │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │structurate/ │informare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tabelare. │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │inovaţiei prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │experimentarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │noi metode şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │practici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │participative │ │ │SGG, autorităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │(procese │Număr metode │T4, 2030 │şi instituţii │ │ │ │ │ │ │
│ │participative - │testate │ │publice implicate│ │ │ │ │ │ │
│ │jurii ale │ │ │voluntar │ │ │ │ │ │ │
│ │cetăţenilor, adunări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cetăţeneşti,, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hackathoane, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bugetare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │participativă etc.).│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Crearea unui sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │online uşor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │utilizat, care să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │permită cetăţenilor │Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi părţilor │monitorizare │T2, 2026 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │interesate să │disponibil │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │urmărească │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │angajamentelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │guvernare deschisă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Semnarea unui acord │ │ │Guvern, │ │ │ │ │ │ │
│ │politic la nivel │ │ │Parlament, │ │ │ │ │ │ │
│ │înalt privind statul│ │ │Administraţia │ │ │ │ │ │ │
│ │deschis, pentru a │Acord semnat │T2, 2026 │Prezidenţială, │ │ │ │ │ │ │
│ │oferi un sprijin │ │ │autorităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │puternic agendei │ │ │autonome │ │ │ │ │ │ │
│ │guvernării deschise.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Legislativului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru adoptarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unui plan de acţiune│Plan de acţiune│T4, 2026 │SGG, Parlamentul │ │ │ │ │ │ │
│ │destinat stimulării │adoptat │ │României │ │ │ │ │ │ │
│ │deschiderii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │parlamentare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Dezvoltarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mecanism integrat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin intermediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │căruia instituţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │publice să poată │Mecanism │ │SGG, autorităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │împărtăşi bune │funcţional │T2, 2026 │publice │ │ │ │ │ │ │
│ │practici, lecţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O.S.6 │învăţate şi resurse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │relevante în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│coordonării şi │domeniul guvernării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrării │deschise. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│politicilor şi ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│practicilor │Consolidarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│guvernării │procesului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschise la │implementare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelul │Parteneriatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întregului stat│pentru Guvernare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Deschisă în România │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin aprobarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Planurilor Naţionale│Număr Decizii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de Acţiune prin │PM │T4, 2030 │SGG │ │ │ │ │ │ │
│ │Decizie a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Prim-ministrului, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │respectând │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │priorităţile asumate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin obiectivele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │specifice ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Strategiei pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Guvernare Deschisă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţilor locale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de planuri de │Număr planuri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiune în domeniul │de acţiune │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │guvernării deschise │aprobate la │T4, 2030 │SGG, MDLPA │ │ │ │ │ │ │
│ │şi extinderea │nivel local │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │numărului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţi şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţii implicate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în OGP local. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Lansarea de campanii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de conştientizare cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privire la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţa ca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cetăţenii să îşi │ │ │SGG, Cancelaria │ │ │ │ │ │ │
│ │varieze sursele de │Număr campanii │T4, 2030 │Prim-Ministrului,│ │ │ │ │ │ │
│ │informare şi mediile│derulate │ │MAE │ │ │ │ │ │ │
│ │pe care le consumă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a confirma │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O.S.7 │acurateţea şi pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Consolidarea │a reduce │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţiei şi │dezinformarea. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovării ├────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│spaţiului civic│Lansarea unei │ │ │SGG, MAE, │ │ │ │ │ │ │
│ │platforme naţionale │Platformă de │ │Parlamentul │ │ │ │ │ │ │
│ │de dezbatere pentru │dezbatere │T4, 2025 │României, alte │ │ │ │ │ │ │
│ │iniţierea unor │lansată │ │autorităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │demersuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │legislative privind ├───────────────┼────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │limitarea şi │ │ │SGG, MAE, │ │ │ │ │ │ │
│ │combaterea │Număr propuneri│ │Parlamentul │ │ │ │ │ │ │
│ │dezinformării şi │realizate │T4, 2026 │României, alte │ │ │ │ │ │ │
│ │propagării │ │ │autorităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţiilor false.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴────────────────────┴───────────────┴────────────┴─────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
----- 
