Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIE din 7 octombrie 2009 privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

STRATEGIE din 7 octombrie 2009 privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 26 octombrie 2009

Comenteaza legea

STRATEGIE din 7 octombrie 2009
privind tranziţia de la televiziunea analogicã terestrã la cea digitalã terestrã şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 26 octombrie 2009

CAP. 1
Cadrul general

Obligaţiile asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, precum şi interesul major manifestat pentru creşterea gradului de satisfacţie a cerinţelor consumatorilor au determinat lansarea procesului de tranziţie de la televiziunea analogicã terestrã la cea digitalã terestrã, acţiune care va permite valorificarea enormei oportunitãţi pe care implementarea televiziunii digitale terestre o constituie pentru România. În conformitate cu obligaţiile asumate în raporturile cu Uniunea Europeanã, Guvernul României a decis implementarea serviciilor de televiziune digitalã terestrã la nivel naţional şi finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogicã din banda de frecvenţe UHF, pânã la 1 ianuarie 2012. Acest proces nu va implica doar câteva schimbãri tehnice pentru armonizarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, ci implicã de asemenea un proces complex de modernizare ce va transforma peisajul audiovizualului, aducând cu sine introducerea pas cu pas a noilor reglementãri menite sã asigure o utilizare şi un control eficientizat al spectrului radio, în conformitate cu recomandãrile ITU prevãzute în Actele finale ale Conferinţei Regionale de Radiocomunicaţii Geneva 2006 (RRC 06), încurajând migrarea spre televiziunea digitalã şi campanii de informare ce vor facilita înţelegerea a ceea ce presupune aceastã tranziţie şi ulterior realizarea acesteia.
Optimizând utilizarea spectrului prin intermediul tehnologiilor valabile prin standardele DVB-T, DVB-T2 şi DVB-H şi al metodelor de comprimare MPEG2 şi MPEG4, se deschide drumul spre o nouã dezvoltare a perspectivelor beneficiarilor publici şi privaţi şi accesul la dividendul digital pentru nou-intraţii pe piaţã.
Aceastã schimbare va aduce cu sine o altã etapã - cea a economiei digitale în România; operatorii vor fi capabili sã-şi dinamizeze oferta mulţumitã unui set de servicii inovative, în mai mare mãsurã în concordanţã cu cererile audienţei, în termenii calitãţii imaginii, ubicuitãţii recepţiei fixe sau mobile şi interactivitãţii orizontale şi verticale la nivel local, regional şi naţional. Avantajul pe care televiziunea terestrã îl prezintã pentru autoritãţi este acela cã va rãmâne cel mai potrivit instrument de mãsurare a acoperirii universale şi cã, odatã cu digitalizarea, va fi posibilã crearea unor servicii administrative interactive.
Conversia televiziunii terestre de la transmiterea analogicã la cea digitalã este parte componentã a tranziţiei generale spre oportunitãţile unor reţele cu performanţã superioarã, beneficiind de avantajele tehnice ale acoperirii, care pot, de acum înainte, sã transmitã pe lângã serviciile terestre de televiziune şi servicii de date cãtre terminale.
Este de asemenea parte a unui proiect mult mai amplu, în concordanţã cu obiectivele statelor membre ale Uniunii Europene, dupã cum sunt acestea exprimate în strategia de la Lisabona, obiective ce încurajeazã expansiunea societãţii cunoaşterii, bazatã pe extinderea accesului la tehnologiile IT, continuând în acelaşi timp sã fie susţinute principiile concurenţei pentru a asigura posibilitãţile de alegere ale utilizatorilor.
Mulţumitã unei strategii determinate şi bine gândite de introducere a DVB-T-ului în România, la 2 ani de la aderarea la Uniunea Europeanã, este necesarã corelarea dintre alegerea politicilor audiovizuale şi cadrul orientãrilor economice, industriale şi sociale ale ţãrii. Acest proces trebuie sã ia în considerare cât mai bine o serie de factori esenţiali, legaţi atât de structura şi caracteristicile populaţiei, cât şi de mediile şi modalitãţile de acces la serviciile de televiziune. Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statisticã, în România existã un numãr de aproximativ 7,5 milioane de gospodãrii, cu un venit mediu bãnesc de aproximativ 1.200 lei/gospodãrie, repartizate dupã cum urmeazã:


 ┌───────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┬─────────────┐
 │Venitul pe gospodãrii      │    Lei/lunã     │   Gospodãrii     │    %        │
 ├───────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────┤
 │Sub pragul sãrãciei        │  Sub 450 lei    │  1,5 milioane    │   20%       │
 ├───────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────┤
 │Deasupra pragului de       │                 │                  │             │
 │sãrãcie, dar sub nivelul   │                 │                  │             │
 │salariului mediu pe        │                 │                  │             │
 │economie                   │  450-1.200 lei  │  3,75 milioane   │   50%       │
 ├───────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────┤
 │Peste nivelul salariului   │                 │                  │             │
 │mediu pe economie          │Peste 1.200 lei  │  2,25 milioane   │   30%       │
 └───────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────┘

Sursa: Institutul Naţional de Statisticã (2006) (http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap4.pdf)
Televiziunea din România constã într-o piaţã maturã de servicii audiovizuale cu conţinut generalist, cu câţiva participanţi de talie mare care pun accentul pe divertisment şi o piaţã a programelor TV de nişã în curs de evoluţie, dintre care doar o parte reuşesc sã se facã cunoscuţi. Piaţa televiziunii digitale este încã un teren neexploatat. Sunt peste 260 de posturi TV în întreaga ţarã, ceea ce indicã un interes major pentru investiţiile în afacerile legate de televiziune.
Repartiţia modalitãţilor de recepţie a serviciilor de televiziune în funcţie de mediul de acces este prezentatã în tabelul de mai jos:


 ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
 │'c7Fãrã acces la servicii de          │                                        │
 │televiziune (incluzând cele         │                                        │
 │fãrã sursã de curent electric)      │ ~ 470.000 (6% din gospodãrii)          │
 ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
 │Doar prin antenã terestrã           │ ~ 1.445.000 (19% din gospodãrii)       │
 ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
 │Cablu TV                            │ ~ 3.600.000 (49% din gospodãrii)       │
 ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
 │Satelit                             │ ~ 1.980.000 (27% din gospodãrii)       │
 ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
 │IPTV                                │ ~ sub 0,01% din gospodãrii             │
 └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘

Sursa: Analizele efectuate de ATDI Est pe baza datelor publicate pe site-urile Autoritãţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) în anul 2008
Din totalul populaţiei care depinde exclusiv de antena terestrã pentru recepţionarea serviciilor de televiziune, aproximativ 38% se gãsesc în mediul urban, iar 62% în cel rural.
Recepţia prin cablu este vast extinsã (în aproape 50% dintre gospodãrii). Bine dezvoltatã, reţeaua prin cablu este împãrţitã între cei 2 mari operatori, RCS-RDS şi UPC România. În decembrie 2006, UPC România şi RCS-RDS se aflau pe poziţii de egalitate în cadrul pieţei de cablu. Emisia prin satelit este încã în dezvoltare, cu peste 25% dintre gospodãrii echipate sã primeascã astfel semnalul. În prezent existã 5 platforme: DigiTV (RCS-RDS), FocusSat (UPC), Max TV (DCS), Boom TV (DTH Television Group) şi Dolce (Romtelecom).
Radiodifuzarea serviciilor de televiziune publice joacã încã un rol important în cadrul emisiei TV din România, TVR1 şi TVR2 atingând în 2006 o cotã de audienţã de 16,7% şi, respectiv, 5,3%. În ultimii ani s-a observat un fenomen în rândul canalelor TV private: principalii jucãtorii şi-au pãstrat poziţia de lider de piaţã, dar cifrele de audienţã ale Pro TV şi Antena 1 au scãzut în ultimii ani. Aceastã situaţie poate fi atribuitã, pe de-o parte, reformei din 2004 cu referire la modalitatea de mãsurare a acestor cifre, dar principalul motiv este creşterea cotei de audienţã a canalelor de interes special, creşterea audienţei acestora fãcându-se în detrimentul marilor canale generaliste, atât publice, cât şi private.
Deja extinsã, gama de programe TV din România continuã sã se dezvolte. Din anul 2006 pânã în vara anului 2007 în ţarã a apãrut o gamã mare de noi canale TV, ca de exemplu Goodlife, Antena 2, HBO Comedy, Animax, KidsCo, Party TV, Hits TV, Sport1, MGM etc.
În ultimii 3 ani, o dezvoltare majorã a emisiilor de televiziune terestrã a condus la acordarea a 62 de licenţe pentru televiziuni locale şi a 53 de licenţe radio locale. Acest fapt a dus la mijlocul anului 2007 la un numãr total de 662 de staţii de emisie radio şi de 260 de staţii de emisie TV pentru servicii locale, fãcând România "a doua piaţã de posturi locale ca mãrime din Europa Centralã şi de Est".
(Sursa: http://www.cna.ro/licente/concurslic/statisticã.jpg).
În ceea ce priveşte serviciile de televiziune cu acoperire naţionalã, ca numãr de staţii de emisie, situaţia este urmãtoarea:


 ┌──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
 │           Categorie                          │          Numãr         │
 │                                              │        de staţii       │
 ├──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Posturile publice de televiziune              │          546           │
 ├──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Posturile private                             │          252           │
 └──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘

Sursa: ANCOM (2008)
Acoperirile aferente acestui numãr de staţii, pe principalele posturi, sunt:


 ┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬───────────────┐
 │      Program TV       │  Privat/Public   │   Populaţie       │               │
 │                       │                  │   acoperitã       │    Procent    │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TVR1                   │  Public          │   20.665.170      │    95,33%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TVR2                   │  Public          │   18.865.105      │    87,02%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │PRO TV                 │  Privat          │   11.421.745      │    52,69%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │ANTENA 1               │  Privat          │    8.731.102      │    40,28%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │REALITATEA TV          │  Privat          │    4.049.323      │    18,68%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │PRIMA TV               │  Privat          │    3.795.696      │    17,51%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TV SIGMA               │  Privat          │    1.938.260      │     8,94%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TVR Craiova            │  Public          │      978.986      │     4,52%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │NATIONAL TV            │  Privat          │      886.868      │     4,09%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TVR Timişoara          │  Public          │      883.743      │     4,08%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TVR Iaşi               │  Public          │      837.058      │     3,86%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │ACTIV TV               │  Privat          │      769.868      │     3,55%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │FOCUS TV               │  Privat          │      730.183      │     3,37%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │ALPHA TV               │  Privat          │      721.181      │     3,33%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │ETNO TV                │  Privat          │      601.542      │     2,77%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TVR Cluj               │  Public          │      528.602      │     2,44%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TELEUNIVERSITATEA TV   │  Privat          │      498.824      │     2,30%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TV GALAŢI              │  Privat          │      430.339      │     1,99%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │WYL TV                 │  Privat          │      313.310      │     1,45%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TVR Mureş              │  Public          │      313.263      │     1,45%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │ONE TV                 │  Privat          │      309.154      │     1,43%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │NEPTUN TV              │  Privat          │      271.799      │     1,25%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 𗈛 EST                  │  Privat          │      243.148      │     1,12%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TV EUROPA NOVA         │  Privat          │      222.078      │     1,02%     │
 ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
 │TV BUZAU               │  Privat          │      218.534      │     1,01%     │
 └───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴───────────────┘

Sursa: Calculele de acoperire ATDI Est (2008)
Volumul mare de finanţãri pentru serviciile publice de televiziune provine din abonamentele colectate de la gospodãrii. Persoanele fizice plãtesc 1,2 euro pe lunã, iar companiile 4,5 euro pe lunã. Din 2003, cuantumul abonamentului nu a mai fost legat de nivelul inflaţiei, rãmânând la aceste valori. De menţionat cã numai 60% din gospodãrii plãtesc taxa, multe gospodãrii fiind scutite de platã pe baza propriilor declaraţii conform cãrora nu dispun de radio sau televizor.
În 2006, CNA a monitorizat 36 de canale TV şi un total de 8.823 emisiuni TV, totalizând 16.000 de ore de conţinut. În aceastã perioadã au fost emise câteva avertismente, majoritatea din cauza încãlcãrii reglementãrilor legale în privinţa protejãrii copiilor şi a încãlcãrii regulilor de sponsorizare, publicitate, teleshopping, corectã informare şi pluralism. Numãrul cel mai mare de avertismente a fost emis însã pentru a sancţiona nerespectarea reglementãrilor legate de obligaţia de a oferi o informare corectã (sursã: CNA - Raport anual).
Întreaga piaţã a publicitãţii TV din România a fost estimatã la 520 milioane de euro conform cifrelor nete din 2007 (sursa: Alpha Cont Mediatrack). Veniturile totale încasate din publicitate ale principalelor 3 canale TV din ţarã au scãzut substanţial, de la 48,7% în 2004 la 40% în 2006. Creşterea cheltuielilor pentru publicitate a fost pusã pe baza presiunii costurilor de producţie. Aceste presiuni au fost în mare parte declanşate de creşterea costurilor pentru drepturilor de autor [în toamna lui 2005, Guvernul a mãrit taxa plãtitã Corpurilor Colective de Protecţie a Drepturilor de Autor din subordinea Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, (ORDA)] şi de introducerea în 2005 a TVA-ului pe drepturile de difuzare a filmelor. Din aceste cauze, Societatea Românã de Televiziune (SRTV) a înregistrat în 2006 faţã de anul precedent o creştere a cheltuielilor cu 230.000 euro pe lunã. Pe lângã aceasta, SRTV trebuie sã contribuie anual cu 15% din venitul obţinut din publicitate la finanţarea filmelor româneşti. În ianuarie 2006, SRTV a finanţat 22 de proiecte de filme de televiziune, din 570 propuse.
Având în vedere necesitatea unui rãspuns la noile evoluţii tehnologice şi a creãrii condiţiilor de stabilire a cadrului normativ pentru toate serviciile media audiovizuale, indiferent de suportul tehnic utilizat, asigurând reguli de bazã unitare atât pentru serviciile clasice de televiziune, analogicã sau digitalã, cât şi pentru serviciile media audiovizuale la cerere ori pentru cele de televiziune mobilã, necesitate abordatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii audiovizualului nr. 504/2002 , în conformitate cu obligaţiile impuse prin Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfãşurarea activitãţilor de difuzare a programelor de televiziune, Guvernul României decide implementarea serviciilor de televiziune digitalã terestrã la nivel naţional şi finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogicã pentru banda de frecvenţe UHF pânã la data de 1 ianuarie 2012.

CAP. 2
Prezentarea sistemelor de tip DVB-T şi DVB-H

Sistemului DVB-T (Digital Video Broadcasting - Terrestrial) a apãrut în primul rând ca o necesitate de a transmite mai multe posturi de televiziune într-o calitate superioarã, în acelaşi spaţiu spectral necesar unui singur program transmis analogic, în condiţiile în care spectrul de frecvenţe este o resursã limitatã care trebuie exploatatã într-un mod raţional.
S-a constatat cã spectrul radio a devenit neîncãpãtor pentru numãrul uriaş de servicii pe care trebuie sã le susţinã (posturi de radio, posturi TV, telefonie, comunicaţii radio, internet). În acest scop, la nivelul Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU) şi al Comunitãţii Europene au fost elaborate documente referitoare la trecerea de la televiziunea analogicã actualã la televiziunea digitalã.
Conform acestor normative pânã la data de 1 ianuarie 2012 toate transmisiile analogice actuale vor trece în format digital, realizându-se astfel încetarea transmisiilor analogice din banda de frecvenţe UHF. Acest proces va atrage dupã sine douã componente: pe de o parte, toate posturile de televiziune (posturile publice cu acoperire naţionalã, posturile private cu acoperire naţionalã şi posturile locale) vor fi obligate sã modernizeze reţeaua de emiţãtoare în noul format, iar pe de altã parte, sã înceapã producerea şi comercializarea echipamentului de recepţie.
Emisia digitalã terestrã se poate face în format MPEG-2 sau MPEG-4 (care este comunã cu transmisiile digitale prin satelit DVB-S, precum şi în reţelele de cablu DVB-C), fiind o transmisie multipurtãtoare COFDM cu modulaţie în quadraturã 64 QAM (sau 16 QAM).
Din punct de vedere tehnic, transmisia digitalã terestrã constã în digitizarea şi comprimarea informaţiei în format MPEG-2 sau MPEG-4. În acest fel, în cadrul unui canal TV de 8 MHz (cât este alocat în banda UHF unui program analogic), se pot transmite pânã la 8 programe TV, structurate într-un multiplex digital.
Calitatea transmisiei este superioarã în comparaţie cu transmisiile actuale, permiţând formate 3/4, 16/9 sau înaltã definiţie (HD). Semnalul este captat din eter cu ajutorul unei antene de UHF, şi în acest sens producãtorii de asemenea echipamente au lansat deja pe piaţã antene TV dedicate.
Receptorul DVB-T poate fi un decodor încorporat în televizor sau un echipament de sine stãtãtor (set-top box). Acesta nu este doar un simplu receptor TV, deoarece în afarã de programe de televiziune sunt recepţionate şi programe de radio având calitate CD, precum şi alte servicii interactive.
Formatul digital permite inclusiv vizionarea programelor PPV (Pay Per View), care reprezintã vizionarea la cerere a unor filme sau evenimente programate şi plata numai a acestor servicii.
Specificaţia DVB-H a fost dezvoltatã în luna iunie a anului 2004 pentru accesarea serviciilor DVB de pe dispozitive portabile cu baterii cum ar fi telefoanele mobile, PDA-uri etc. DVB-H, un standard derivat din DVB-T, special pentru recepţia mobilã, combinã emisia cu un set de mãsuri pentru a se asigura cã receptorii-ţintã pot opera în mişcare şi de pe dispozitive alimentate de baterie. În România este necesarã urmãrirea cu atenţie a evoluţiei şi tendinţelor pieţei, pentru a se putea lua o decizie corespunzãtoare pentru introducerea serviciilor de tip DVB-H.

CAP. 3
Obiective strategice

Având în vedere necesitãţile de dezvoltare a societãţii româneşti, precum şi angajamentele asumate în cadrul organizaţiilor internaţionale în care România este parte, Guvernul României a efectuat o amplã serie de studii, analize şi consultãri. În urma acestora s-au conturat urmãtoarele obiective fundamentale ale Strategiei privind tranziţia de la televiziunea analogicã terestrã la cea digitalã terestrã şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional:
3.1 Realizarea tranziţiei complete şi efective de la serviciile de televiziune analogice din banda de frecvenţe UHF la serviciile de televiziune în format digital de tip DVB-T şi încetarea completã a emisiilor analogice pânã la data de 1 ianuarie 2012;
3.2 Stabilirea modalitãţilor de acces al publicului la serviciile de televiziune şi multimedia digitale;
3.3 Identificarea instrumentelor şi mãsurilor optime de intervenţie publicã pentru încurajarea comutãrii, raportatã la pãrţile-ţintã (consumatori, fabricanţii de echipamente, radiodifuzorii, utilizatori potenţiali ai spectrului eliberat etc.);
3.4 Dezvoltarea echilibratã a infrastructurii pentru furnizarea de servicii de televiziune în format digital, prin intermediul transmisiilor terestre, pe teritoriul întregii ţãri;
3.5 Implementarea unor mãsuri legislative necesare asigurãrii unei utilizãri în comun a infrastructurilor de emisie digitalã terestrã, astfel încât utilizatorul final sã poatã avea acces la toate sursele existente (programe TV) fãrã a fi necesarã dotarea cu mai multe seturi de echipamente de recepţie (antenã, decodor etc.);
3.6 Stabilirea soluţiilor optime de comutare în condiţiile în care transmisiile analogice şi cele în format digital vor fi difuzate simultan, în paralel, iar spaţiul spectral va fi suprglomerat, urmãrindu-se şi evitarea interferenţelor prejudiciabile;
3.7 Optimizarea utilizãrii resurselor spectrale, concomitent cu stabilirea unor condiţii tehnice specifice, care sã permitã implementarea tehnologiilor în format digital (DVB-T şi DVB-H), în conformitate cu planul digital stabilit în cadrul RRC 2006 şi conversia treptatã a emiţãtoarelor analogice cu impact minim asupra recepţiei programelor de televiziune;
3.8 Stabilirea principiilor generale pentru elaborarea unui cadru legislativ de naturã a dezvolta un mediu concurenţial şi propice investiţiilor pe piaţa serviciilor de televiziune în format digital, cu asigurarea respectãrii exprimãrii pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, a pluralismului surselor de informare a publicului şi a unui raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire naţionalã şi serviciile locale, regionale ori tematice;
3.9 Implementarea serviciilor de televiziune în format digital de tip DVB-H, DVB-T de tip HD şi/sau alte viitoare tehnologii, în funcţie de cererile de piaţã pentru astfel de servicii;
3.10 Diminuarea efectelor negative ale conversiei de la analogic la digital, având în vedere necesitatea asigurãrii serviciilor publice de televiziune şi în acelaşi timp pãstrarea unei competitivitãţi loiale pe piaţã şi respectarea principiului neutralitãţii tehnologice;
3.11 Prezentarea cãtre Grupul interdepartamental prevãzut la cap. 5 a Planului naţional al frecvenţelor radio, în vederea implementãrii a maximum 5 multiplexe digitale naţionale în banda UHF, a unui multiplex digital naţional în banda VHF, precum şi a unor multiplexe digitale suplimentare, la nivel local/regional, în funcţie de posibilitãţile tehnice şi în conformitate cu planul de frecvenţe adoptat la conferinţa ITU Geneva RRC-06.

CAP. 4
Plan de mãsuri pentru implementarea strategiei

La conferinţa ITU Geneva RRC-06 a fost adoptat un nou plan de frecvenţe, înlocuind planul de transmisie analogicã. Planul de frecvenţã ITU Geneva 2006 (GE06) defineşte utilizarea benzilor de transmisie III (VHF - 174-230 MHz) şi a benzilor IV/V (UHF - 470-862 MHz) pentru transmisia terestrã digitalã (şi serviciile digitale T-DAB şi DVB-T).
În România, banda III VHF este majoritar folositã de cãtre Societatea Naţionalã de Radiocomunicaţii - S.A. pentru transmisia programului public de televiziune TVR1.
Pentru banda UHF, România a prevãzut un numãr total de 37 de alocãri, pentru fiecare alocare negociind un numãr de canale pe care le poate folosi pentru viitoarea reţea digitalã de televiziune.
În vederea atingerii obiectivelor strategice prevãzute la pct. 3.1, 3.2, 3.4, 3.6 şi 3.7, la nivel naţional, România poate implementa maximum 5 multiplexe în banda UHF şi un multiplex în banda VHF, rãmânând ca la nivel regional/local sã aibã posibilitatea alocãrii unor multiplexe suplimentare în funcţie de posibilitãţile tehnice şi în limitele Planului Geneva 2006.
Având în vedere aceste argumente şi obiectivele strategice prevãzute la pct. 3.6, 3.9 şi 3.10, se prevede o analizã ulterioarã în vederea implementãrii unui multiplex dedicat serviciilor DVB-H. Transmiţãtoarele analogice de mare putere din banda VHF, care transmit în prezent programele televiziunii publice cu acoperire naţionalã, vor fi menţinute în funcţiune pânã în anul 2015 pentru a permite cetãţenilor potenţial afectaţi de imposibilitatea recepţionãrii serviciilor digitale terestre accesul la serviciile publice de televiziune. Aceste staţii, operând în banda VHF, nu vor crea probleme de interferenţe pentru multiplexele digitale ce vor fi implementate.
Pentru a putea pune în practicã obiectivele stabilite şi pentru a menţine coerenţa şi controlul procesului de tranziţie, se stabileşte urmãtorul plan de mãsuri:
4.1 Mãsuri de implementat pânã la data de 1 ianuarie 2012:
4.1.1 În urma analizei situaţiei actuale a licenţelor de emisie analogice din România şi a planului digital care trebuie respectat, a faptului cã accesul la programele publice de televiziune pentru cetãţenii României este garantat de Constituţia României, a demersurilor continue ale autoritãţilor pentru creşterea procentului de populaţie acoperitã de serviciile de televiziune cel puţin pentru programele publice de televiziune şi a celor cu cotã de audienţã şi acoperire semnificative şi în concordanţã cu obiectivele strategice enunţate în acest document, vor fi luate în considerare urmãtoarele mãsuri pentru elaborarea planului tehnic de conversie:
4.1.1.1 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevãzute la pct. 3.1, 3.2, 3.6, 3.7, 3.8 şi 3.9 se vor acorda 6 multiplexe digitale pentru DVB-T şi, luând în considerare interesul la momentul respectiv al unor potenţiali operatori pentru aceastã tehnologie, pentru DVB-H;
4.1.1.2 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevãzute la pct. 3.7 şi 3.9 cele 6 multiplexe digitale naţionale în benzile de frecvenţe UHF şi VHF vor avea condiţii de compatibilitate cu Planul de frecvenţe Geneva RRC-06;
4.1.1.3 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevãzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3, 3.5, 3.6 şi 3.7, douã multiplexe din cele 6 multiplexe disponibile se vor acorda, cu impunerea unor condiţii de acoperire teritorialã şi de populaţie, de emisie Free To Air, de preluare şi transmisie în condiţii economice transparente şi nediscriminatorii a posturilor publice naţionale de televiziune, precum şi a posturilor private de televiziune cu acoperire şi indice de audienţã semnificative, în funcţie de condiţiile, criteriile şi procedura stabilite de CNA. Prin Free To Air se înţelege transmisia necodatã a programelor de televiziune, respectiv recepţia liberã a acestora;
4.1.1.4 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevãzute la pct. 3.1, 3.4, 3.7 şi 3.10, în funcţie de posibilitãţile tehnice şi în limitele Planului Geneva 2006 se pot identifica multiplexe regionale/locale cu scopul de a prelua posturile TV locale/ regionale care nu au fost preluate conform subpct. 4.1.1.3 în funcţie de condiţiile, criteriile şi procedura stabilite de CNA.
4.1.2 Acordarea multiplexelor digitale
În vederea atingerii obiectivului strategic prevãzute la pct. 3.1, precum şi a tuturor celorlalte obiective strategice enunţate, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
4.1.2.1 Pentru finalizarea procesului de tranziţie la termenul asumat şi notificat la nivelul Comisiei Europene, primele douã multiplexe digitale naţionale, cu reguli de utilizare condiţionate din punct de vedere tehnic, se vor acorda pânã la data de 31 decembrie 2009, cu obligaţia ca acestea sã retransmitã programele publice de televiziune terestrã cu acoperire naţionalã, precum şi posturile private de televiziune cu acoperire şi indici de audienţe semnificative, potrivit criteriilor şi modalitãţilor stabilite de CNA.
În acelaşi scop, posturile de televiziune regionale/locale vor fi retransmise, în limitele posibilitãţilor tehnice, prin intermediul multiplexelor regionale/locale disponibile, acordate dupã implementarea celor douã multiplexe naţionale.
4.1.2.2 Restul de 4 multiplexe digitale se vor acorda pânã cel târziu la data de 1 iulie 2010, cu posibilitatea de furnizare a serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune dupã data de 1 ianuarie 2012.
4.1.3 Regulile de utilizare condiţionatã a celor douã multiplexe naţionale şi a celor regionale/locale rezervate procesului de tranziţie, aşa cum sunt acestea definite la subpct. 4.1.2.1 şi în conformitate cu obiectivele strategice prevãzute la pct. 3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 şi 3.10, sunt:
4.1.3.1 Cele douã multiplexe cu acoperire naţionalã vor trebui sã asigure pânã la data stabilitã pentru finalizarea procesului de tranziţie o acoperire pentru programele de televiziune naţionale publice şi pentru cele cu acoperire şi indici de audienţe semnificative de minimum 90% din populaţie şi 80% din teritoriu, iar pânã în anul 2015 o acoperire de peste 95% din populaţie;
4.1.3.2 Multiplexele regionale/locale vor asigura retransmisia posturilor de televiziune care deţin şi opereazã licenţe de emisie analogicã terestrã, cel puţin pânã la expirarea acelor licenţe şi în condiţii de acoperire cel puţin similare, potrivit criteriilor şi modalitãţilor stabilite de CNA.
4.1.4 Calendarul şi modalitatea de organizare pentru multiplexele digitale rãmase disponibile (4 multiplexe cu acoperire naţionalã şi multiplexe cu acoperire regionalã sau localã):
4.1.4.1 Celelalte 4 multiplexe vor fi acordate pânã cel târziu la data de 1 iulie 2010 în baza propunerilor formulate de Grupul interdepartamental prezentat la cap. 5, astfel încât fiecare multiplex va permite retransmisia a cel puţin 7 posturi de televiziune Standard Definition cu parametri tehnici de transmisie identici pentru fiecare post sau a unei combinaţii de posturi Standard Definition, High Definition, precum şi a unor servicii multimedia;
4.1.4.2 În cazul în care rãmân disponibile multiplexe regionale/locale în urma procesului de tranziţie, altele decât cele ce urmeazã a prelua posturile regionale/locale de televiziune, acestea vor fi acordate dupã data de 1 ianuarie 2012.
4.1.5 Dotarea populaţiei cu echipamente de recepţie a televiziunii digitale terestre, conform obiectivelor strategice prevãzute la pct. 3.3, 3.8 şi 3.10:
4.1.5.1 Necesitatea şi procesul de implementare a echipamentelor necesare la utilizator vor fi mediatizate corespunzãtor şi în timp util;
4.1.5.2 Va fi susţinutã dotarea doar de la furnizori de echipamente acreditaţi în acest sens de cãtre organismele abilitate;
4.1.5.3 Pe întreg parcursul procesului de dotare, furnizorii vor pune la dispoziţia autoritãţilor competente toate datele statistice necesare urmãririi centralizate a procesului;
4.1.5.4 Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii va determina şi asigura respectarea unui set minimal de caracteristici impuse la echipamentele de recepţie ce vor intra în dotarea populaţiei.
4.1.6 Calendarul procesului de tranziţie, conform obiectivului strategic prevãzut la pct. 3.1:
4.1.6.1 Lansarea, cu începere la data de 1 decembrie 2009, a unei campanii de informare şi mediatizare a procesului de tranziţie de la televiziunea terestrã analogicã la televiziunea terestrã digitalã.
4.1.6.2 Cel târziu la data de 31 decembrie 2010: realizarea unei acoperiri de minimum 60% din populaţie şi 50% din teritoriu pentru multiplexele prevãzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.3 Cel târziu la data de 30 iunie 2011: realizarea unei acoperiri de minimum 80% din populaţie şi 70% din teritoriu pentru multiplexele prevãzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.4 Cel târziu la data de 31 decembrie 2011: realizarea unei acoperiri de minimum 90% din populaţie şi 80% din teritoriu pentru multiplexele prevãzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.5 Cel târziu la data de 1 ianuarie 2012: încetarea oricãrei emisii analogice de televiziune terestrã în banda de frecvenţe UHF alocatã emisiei digitale.
4.2 În vederea atingerii obiectivului strategic prevãzut la pct. 3.5, Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale va realiza o analizã a premiselor tehnice şi legale şi va elabora un set de propuneri legislative necesare, pânã cel târziu la data de 1 noiembrie 2009.
4.3 Linii directoare ale strategiei pe termen lung:
4.3.1 În conformitate cu obiectivele strategice prevãzute la pct. 3.2, 3.4 şi 3.8, începând cu anul 2012 toate receptoarele noi de televiziune vândute vor trebui sã aibã încorporate decodoare DVB-T la standardul solicitat (cel puţin MPEG-4).
4.3.2 Multiplexele regionale/locale disponibile în urma procesului de tranziţie, altele decât cele ce au preluat posturile regionale/locale de televiziune, vor fi acordate dupã data de 1 ianuarie 2012.
4.3.3 Niciun emiţãtor analogic de televiziune din banda de frecvenţe UHF nu va mai emite pe teritoriul României dupã data de 1 ianuarie 2012.
4.3.4 Pânã la finele anului 2015, peste 95% din populaţia României va beneficia de acoperire cu servicii de televiziune digitalã, cel puţin pentru posturile publice naţionale de televiziune.

CAP. 5
Modalitãţile de aplicare a mãsurilor

Pentru atingerea obiectivelor şi punerea în practicã a planului de mãsuri stabilit, se va trece la implementarea sistemelor de televiziune digitalã terestrã - DVB-T, în cel mai scurt timp, într-o modalitate care sã asigure eşalonat preluarea tuturor posturilor de televiziune care deţin şi opereazã în prezent licenţe de emisie analogicã terestrã, în condiţii cel puţin similare ca acoperire.
În scopul coordonãrii procesului de tranziţie de la televiziunea analogicã terestrã la televiziunea digitalã terestrã, la momentul intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se va constitui un grup interdepartamental format din reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale, Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerului Finanţelor Publice, ANCOM şi CNA. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri, instituţiile menţionate vor desemna, printr-o notificare adresatã Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale, câte 3 reprezentanţi în Grupul interdepartamental, dintre care unul la nivel de secretar de stat, cu excepţia ANCOM, care va desemna unul dintre reprezentanţi la nivel de vicepreşedinte. Grupul interdepartamental astfel constituit îşi va stabili în prima şedinţã de lucru propriul regulament de organizare şi funcţionare.
Pentru atingerea obiectivelor stabilite de prezenta strategie, Grupul interdepartamental va colabora, atunci când este necesar, cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale de profil, respectiv cu reprezentanţii televiziunilor locale şi regionale.
Grupul interdepartamental va avea urmãtoarele sarcini specifice:
- analizarea Planului de frecvenţe pentru România asociat Acordului Geneva 2006 şi a repartizãrii frecvenţelor pe multiplexe, în urma propunerii ANCOM, bazatã pe rezultatele obţinute la coordonarea internaţionalã a frecvenţelor;
- urmãrirea îndeplinirii cerinţelor prevãzute la pct. 3.5;
- elaborarea calendarului şi a condiţiilor tehnice pentru acordarea celor 4 multiplexe prevãzute la subpct. 4.1.4.1.
- coordonarea şi monitorizarea procesului de tranziţie de la televiziunea analogicã terestrã la televiziunea digitalã terestrã;
- identificarea eventualelor necesitãţi normativ-legislative pentru desfãşurarea în condiţii optime a procesului de tranziţie de la televiziunea analogicã terestrã la televiziunea digitalã terestrã;
- elaborarea şi urmãrirea derulãrii programelor de dotare cu echipamente de recepţie pentru categoriile defavorizate ale populaţiei;
- analizarea necesitãţilor legislativ-financiare şi elaborarea de propuneri legislative necesare asigurãrii tranziţiei de la televiziunea analogicã terestrã la televiziunea digitalã terestrã.
De asemenea, în cadrul procesului de tranziţie se stabilesc urmãtoarele responsabilitãţi individuale:
Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale este responsabil de:
- coordonarea Grupului interdepartamental, care urmãreşte derularea şi evaluarea implementãrii şi efectelor prezentei strategii;
- analizarea premiselor tehnice şi legale şi iniţierea propunerilor legislative necesare pentru asigurarea utilizãrii în comun a infrastructurilor de emisie digitalã terestrã, astfel încât utilizatorul final sã poatã avea acces la toate sursele existente (programe TV) fãrã a fi necesarã dotarea cu mai multe seturi de echipamente de recepţie (antenã, decodor etc.).
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional este responsabil de:
- monitorizarea şi asigurarea punerii în practicã a politicilor culturale şi audiovizuale asumate de România şi eventuala iniţiere de propuneri legislative în acest sens.
ANCOM este responsabilã de:
- elaborarea şi prezentarea, pânã la data de 15 octombrie 2009, cãtre Grupul interdepartamental, a Planului de frecvenţe radio prevãzut la pct. 3.11;
- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor analogice terestre;
- acordarea licenţelor de emisie digitale pentru difuzarea programelor în sistem digital terestru pentru operatorul/operatorii de multiplex în conformitate cu Planul de frecvenţe pentru România asociat Acordului Geneva 2006;
- autorizarea tehnicã a emisiilor digitale;
- supravegherea şi controlarea respectãrii obligaţiilor prevãzute în licenţele de emisie digitale;
- verificarea respectãrii de cãtre operatorii de emisii analogice terestre a calendarului de încetare a emisiei. CNA este responsabil de:
- monitorizarea şi asigurarea punerii în practicã, împreunã cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, a politicilor audiovizuale asumate de România, a campaniilor de informare şi mediatizare a procesului de tranziţie de la televiziunea analogicã terestrã la televiziunea digitalã terestrã;
- acordarea licenţelor audiovizuale digitale în cadrul multiplexelor pentru serviciile media audiovizuale digitale, în conformitate cu responsabilitãţile ce îi revin potrivit legii;
- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor analogice terestre.

__________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIE din 7 octombrie 2009

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"