Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 818 din 11 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 24 iulie 2024.────────── CUPRINS LISTĂ DE ACRONIME CAPITOLUL I. INTRODUCERE Secţiunea 1. CONTEXT GENERAL Secţiunea 2. MISIUNEA MINISTERULUI INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE CAPITOLUL II. PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL ÎN DOMENIUL COMUNICĂRII FONDURILOR EXTERNE NERAMBURSABILE CAPITOLUL III. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR Secţiunea 1. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE COMUNICARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE 2014-2020 Secţiunea 2. FACTORI DE SUCCES ÎN COMUNICAREA PE TEMA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE 2014-2020 Secţiunea 3. DIFICULTĂŢI ÎN COMUNICAREA DESPRE INSTRUMENTELE STRUCTURALE 20142020 Secţiunea 4. EVALUAREA CANALELOR DE COMUNICARE Secţiunea 5. EVALUAREA INSTRUMENTELOR DE COMUNICARE Secţiunea 6. CONCLUZII CU PRIVIRE LA EFICIENŢA STRATEGIEI DE COMUNICARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE 2014-2020 CAPITOLUL IV. VIZIUNEA PENTRU COMUNICARE ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 CAPITOLUL V. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE STRATEGIEI DE COMUNICARE ŞI DISEMINARE A INFORMAŢIILOR PUBLICE REFERITOARE LA ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE Secţiunea 1. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE Secţiunea 2. PLATFORMA https://oportunităţi-ue.gov.ro: "SINGLE ENTRY POINT" AL SURSELOR DE FINANŢARE CAPITOLUL VI. PUBLIC ŢINTĂ CAPITOLUL VII. MESAJE CHEIE CAPITOLUL VIII. PROGRAME SAU DIRECŢII DE ACŢIUNE ŞI CANALE DE COMUNICARE Secţiunea 1. PRINCIPALELE PROGRAME SAU DIRECŢII DE ACŢIUNE ALE COMUNICĂRII Secţiunea 2. PRINCIPALELE INSTRUMENTE DE MARKETING Secţiunea 3. MEDIA Secţiunea 4. MATERIALE DE INFORMARE Secţiunea 5. AFIŞAJUL OUTDOOR Secţiunea 6. COMUNICAREA DESPRE FONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE Secţiunea 7. ELEMENTE DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA FONDURILOR EXTERNE NERAMBURSABILE 2021-2027 CAPITOLUL IX. INSTITUŢII RESPONSABILE. REŢEAUA NAŢIONALĂ A RESPONSABILILOR PENTRU COMUNICAREA PROGRAMELOR 2021-2027 CAPITOLUL X. MECANISM DE IMPLEMENTARE CAPITOLUL XI. IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSE DE FINANŢARE CAPITOLUL XII. PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE CAPITOLUL XIII. REZULTATE AŞTEPTATE CAPITOLUL XIV. INDICATORI CAPITOLUL XV. IMPLICAŢII ASUPRA CADRULUI JURIDIC LISTĂ DE ACRONIME
┌──────┬───────────────────────────────┐
│ADR │Agenţie pentru Dezvoltare │
│ │Regională │
├──────┼───────────────────────────────┤
│AM │Autoritate de Management │
├──────┼───────────────────────────────┤
│CE │Comisia Europeană │
├──────┼───────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├──────┼───────────────────────────────┤
│FEN │Fonduri Externe Nerambursabile │
├──────┼───────────────────────────────┤
│FESI │Fondurile Europene Structurale │
│ │şi de Investiţii │
├──────┼───────────────────────────────┤
│GIV │Ghid de Identitate Vizuală │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IS │Instrumente Structurale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IRES │Institutul Român pentru │
│ │Evaluare şi Strategie │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Ministerul Dezvoltării, │
│MDLPA │Lucrărilor Publice şi │
│ │Administraţiei │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MF │Ministerul Finanţelor │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MIV │Manual de Identitate Vizuală │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MIPE │Ministerul Investiţiilor şi │
│ │Proiectelor Europene │
├──────┼───────────────────────────────┤
│OI │Organism Intermediar │
├──────┼───────────────────────────────┤
│OIR │Organism Intermediar Regional │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PNRR │Planul Naţional de Redresare şi│
│ │Rezilienţă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PO │Program Operaţional │
├──────┼───────────────────────────────┤
│POAT │Programul Operaţional Asistenţă│
│ │Tehnică │
├──────┼───────────────────────────────┤
│POC │Programul Operaţional │
│ │Competitivitate │
├──────┼───────────────────────────────┤
│POCA │Programul Operaţional │
│ │Capacitate Administrativă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│POCU │Programul Operaţional Capital │
│ │Uman │
├──────┼───────────────────────────────┤
│POIM │Programul Operaţional │
│ │Infrastructură Mare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│POR │Programul Operaţional Regional │
├──────┼───────────────────────────────┤
│POSDRU│Programul Operaţional Sectorial│
│ │Dezvoltarea Resurselor Umane │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Asociaţia Agenţiilor pentru │
│ROREG │Dezvoltare Regională din │
│ │România │
└──────┴───────────────────────────────┘
CAP. I INTRODUCERE SECŢIUNEA 1 CONTEXT GENERAL Ca membră a UE, România beneficiază în perioada de programare 2021-2027 de FEN, instrumente financiare menite să contribuie la reducerea decalajelor economice şi sociale dintre statele membre UE, continuând demersurile iniţiate în acest scop odată cu aderarea la UE. Ulterior aderării la UE, în perioada 2007-2022, România a beneficiat de un flux de finanţare total net de 55,7 miliarde de euro, potrivit Balanţei Financiare Nete, actualizată şi publicată de MF la data de 31 ianuarie 2023, după cum este precizat în cartea Politica de coeziune publicată de MIPE, în martie 2023. Având în vedere sumele semnificative alocate dezvoltării României, atât în perioadele de programare anterioare, respectiv cadrul financiar 2007-2013 şi cadrul financiar 2014-2020, cât şi în prezenta perioadă de programare 2021-2027, cetăţenii trebuie să fie informaţi, în continuare, clar, corect şi complet despre actualele instrumentele de finanţare ale UE şi modalităţile prin care aceştia pot să beneficieze de fluxul de resurse pe care UE îl acordă României. Sondaje realizate de MIPE în 2019 arată o scădere a sentimentului de apartenenţă a cetăţenilor la UE, aceştia fiind sceptici, confuzi sau chiar defensivi când subiectul beneficiilor generate de absorbţia fondurilor europene este adus în discuţie. În contextul unui euroscepticism identificat deja la nivel social, sunt necesare o comunicare eficientă şi transparenţă în asigurarea vizibilităţii impactului real al finanţărilor europene la nivelul societăţii. Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene porneşte de la valoarea adăugată reală a comunicării şi dezideratul creşterii eficacităţii comunicării intervenţiilor realizate cu fonduri europene, acestea reprezentând manifestarea cea mai vizibilă a UE la nivelul vieţii cotidiene. În plus, la fel ca celelalte state membre UE, planificarea activităţii de comunicare despre FEN este o obligaţie: România trebuie să asigure informarea şi promovarea intervenţiei financiare europene, complementară contribuţiei Guvernului la dezvoltarea statului. Începând cu perioada de programare 2014-2020, regulamentele UE recunosc comunicarea ca funcţie strategică a programelor. În cadrul actualului exerciţiu financiar, Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize, cu modificările şi completările ulterioare, susţine această abordare şi prevede obligaţia statelor membre UE beneficiare ale fondurilor europene de a lua măsurile necesare de informare a publicului şi de comunicare privind operaţiunile care beneficiază de finanţare în cadrul unui program, precum şi pentru a asigura vizibilitatea intervenţiei financiare a UE. Scopul acestor demersuri extensive este asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte oportunităţile de finanţare nerambursabilă, cât şi evidenţierea rolului UE în finanţarea proiectelor. Astfel, adoptarea şi implementarea uniformă şi unitară a unei strategii de comunicare la nivel naţional este necesară pentru a răspunde eficient nevoilor de informare ale publicului general şi ale publicului specific, format din beneficiari, potenţiali beneficiari şi alţi cetăţeni interesaţi de finanţări europene. Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene este elaborată de MIPE în conformitate cu atribuţiile care îi revin în calitate de coordonator, la nivel naţional, al FEN aferente Politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021-2027, aşa cum sunt stipulate în Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu modificările şi completările ulterioare, şi în acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare, în special Capitolul III - Vizibilitate, transparenţă şi comunicare al Titlului IV - Monitorizare, evaluare, comunicare şi vizibilitate. SECŢIUNEA 2 MISIUNEA MINISTERULUI INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE În plus faţă de coordonarea la nivel naţional a FEN aferente Politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021-2027, prevăzută prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2018, cu modificările şi completările ulterioare, MIPE îndeplineşte, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de transport, proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deşeurilor, proiectele privind îmbunătăţirea sistemului de răspuns la risc şi proiectele privind investiţii în infrastructuri spitaliceşti, finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 221/2023, funcţia de coordonator naţional al comunicării şi diseminării informaţiilor referitoare la accesarea fondurilor europene şi asigurarea transparenţei informaţiilor publice din sectorul finanţărilor externe aferente Politicii de coeziune. Îndeplinirea acestui rol se realizează în acord cu obligaţiile care decurg din Regulamentul (UE) 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare, pentru ţara noastră în calitate de stat membru al UE. Potrivit Regulamentului (UE) 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare, MIPE asigură vizibilitatea operaţiunilor care beneficiază de finanţări europene şi informarea cetăţenilor despre rolul şi realizările fondurilor şi programelor şi trebuie să desemneze un coordonator pentru comunicare pentru activităţile de vizibilitate, transparenţă şi comunicare în legătură cu sprijinul din fonduri, inclusiv pentru programele din cadrul obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg). Astfel, MI PE stabileşte abordarea strategică privind comunicarea despre FEN din perioada de programare 2021-2027, pe care o pune în aplicare cu implicarea directă a AM-urilor care gestionează programe finanţate din Politica de coeziune 2021-2027. Coordonarea, la nivelul MIPE, a activităţilor de comunicare despre FEN în cadrul Reţelei naţionale de comunicatori contribuie atât la generarea de beneficii în interiorul instituţiilor, prin eforturi de comunicare şi iniţiative comune, cât şi la transparenţa şi puterea de informare a diferitelor categorii de public, în cel mai eficient mod posibil. Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene este implementată prin concentrarea acţiunilor de comunicare dedicate exerciţiului financiar 2021-2027 la nivelul Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, prin complementaritatea eforturilor de comunicare ale MIPE, prin direcţia de specialitate, respectiv către publicul larg, beneficiarii indirecţi şi potenţiali beneficiari la nivel naţional, precum şi eforturile de comunicare realizate de AM-uri, care se adresează preponderent beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari, la nivel local sau regional. Un asemenea efort comun derulat de toate AM-urile, atât pentru programele naţionale, cât şi pentru cele regionale, presupune o coordonare continuă, uniformă şi integrată, alături de transmiterea de mesaje coerente care să întărească încrederea cetăţenilor în fondurile europene şi beneficiile concrete ce le generează pentru România investiţiile realizate cu finanţări din astfel de fonduri europene. Astfel, Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene are ca scop stabilirea obiectivelor, organizarea şi structurarea comunicării despre finanţările europene la nivel naţional. CAP. II PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL ÎN DOMENIUL COMUNICĂRII FONDURILOR EXTERNE NERAMBURSABILE Carta drepturilor fundamentale a UE, devenită obligatorie prin Tratatul de la Lisabona, oferă tuturor instituţiilor UE un cadru comun pentru a face legătura între realizările UE şi valorile care stau la baza UE atunci când comunică cu publicul. Printre articolele relevante din Cartă se numără articolul 11. Libertatea de exprimare şi de informare referitor la dreptul la informare şi libertatea de exprimare, precum şi libertatea şi diversitatea mijloacelor de informare în masă, articolul 41 Dreptul la bună administrare care prezintă dreptul de a fi ascultat şi dreptul de acces la documentele care privesc persoana care solicită accesul, articolul 42 Dreptul de acces la documente care vizează dreptul de acces la documentele instituţiilor UE şi articolul 44 Dreptul de petiţionare care recunoaşte dreptul de petiţie. Documentele politice privind comunicarea publicate de CE reflectă profilul înalt al acestei politici, care se bazează pe trei principii generale: a) sondarea opiniei publice şi luarea în considerare a percepţiilor şi aşteptărilor cetăţenilor; b) explicarea modului în care politicile UE afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor; c) conectarea cu cetăţenii statelor membre UE, prin intermediul mijloacelor de comunicare potrivite. În cadrul exerciţiului financiar 2021-2027, comunicarea şi vizibilitatea sprijinului acordat sunt dimensiuni importante ale tuturor programelor finanţate prin Politica de coeziune a UE. Construirea unor mesaje corecte referitoare la politicile şi programele UE deţine o miză cu atât mai importantă cu cât UE se confruntă cu evenimente care au un impact socio-economic notabil în cele mai multe state, respectiv crize economice, sociale, politice. Comunicarea asociată fondurilor şi programelor UE are misiunea de a contribui la consolidarea încrederii în instituţii şi la crearea unui climat social constructiv, orientat spre soluţii. Depăşirea crizei provocate de pandemia de COVID-19 şi redresarea post- pandemică, războiul din Ucraina şi combaterea efectelor socio-economice antrenate de acesta, sunt aspecte care trebuie avute în vedere la calibrarea comunicării referitoare la fondurile UE în perioada următoare. Aceste evenimente generează panică, polarizare, confuzie, contribuind la erodarea încrederii în instituţiile şi politicile naţionale, după cum arată sondaje ale agenţiei Eurofound. În acelaşi timp, UE, inclusiv instituţiile europene, continuă să fie percepută ca o ancoră de stabilitate şi prosperitate, bucurându-se de încrederea cetăţenilor în cele mai multe state membre. Astfel, gestionarea eficientă a programelor din exerciţiul financiar 2021-2027 trebuie să fie susţinută de o bună comunicare asociată implementării programelor, cu accent pe rezultatele intermediare şi finale şi pe efectele acestor rezultate asupra cetăţenilor. Promovarea sprijinului oferit de UE sub forma programelor şi proiectelor finanţate prin Politica de coeziune reflectă cerinţele politicii de comunicare a UE, după cum reiese şi din Rezoluţia Parlamentului European privind Cartea albă privind comunicarea. Politica de comunicare a UE se bazează pe premisa că implementarea şi comunicarea sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Pe scurt, este important să fie obţinute rezultate şi, în acelaşi timp, să fie promovate adecvat. Comunicarea despre UE este o responsabilitate partajată între CE şi beneficiarii finanţării UE, inclusiv statele membre. Principiile comunicării UE constituie un cadru pentru strategiile de comunicare ale statelor membre, care sunt adaptate la specificul naţional. Normele privind comunicarea şi vizibilitatea UE sunt obligatorii pentru beneficiarii finanţărilor europene, fiind aplicabile tuturor programelor şi modurilor de gestiune. În exerciţiul financiar 2021-2027, comunicarea capătă o importanţă mai mare în managementul programelor finanţate din fonduri europene, fapt susţinut şi prin reinstituirea obligativităţii ca fiecare AM să aibă un responsabil de comunicare dedicat programului gestionat, după cum este precizat în Regulamentul (UE) 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestui Regulament, fiecare stat membru UE asigură vizibilitatea operaţiunilor care beneficiază de finanţări europene şi informarea cetăţenilor despre rolul şi realizările fondurilor şi programelor, prin intermediul unui portal unic de internet. De asemenea, Regulamentul prevede că fiecare stat membru UE desemnează un coordonator pentru comunicare pentru activităţile de vizibilitate, transparenţă şi comunicare în legătură cu sprijinul din fonduri, inclusiv pentru programele din cadrul obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg), în cazul în care statul membru respectiv găzduieşte AM. Pentru România, funcţia de coordonator naţional al comunicării şi diseminării informaţiilor referitoare la accesarea fondurilor europene şi asigurarea transparenţei informaţiilor publice din sectorul finanţărilor externe aferente Politicii de coeziune este asigurată de MIPE, după cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022, aprobată prin Legea nr. 221/2023. Astfel, prezenta Strategie stabileşte cadrul general pentru asigurarea vizibilităţii şi transparenţei şi realizarea comunicării exclusiv a FEN din Politica de coeziune 2021-2027. Totodată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022, aprobată prin Legea nr. 221/2023, stipulează faptul că, în vederea stabilirii unei viziuni sau strategii comune referitoare la instrumentele de comunicare, MIPE, prin structura de specialitate, avizează proiectele din domeniul comunicării de la nivelul AM-urilor şi centralizează datele privind implementarea proiectelor de comunicare, necesare asigurării unui mesaj clar, concis şi uniform privind oportunităţile de finanţare aferente perioadei de programare 2021-2027. Pentru a evita o comunicare unilaterală şi fragmentată, precum şi o dublare a volumului de muncă, care nu aduce beneficii pe măsură, Acordul de Parteneriat cu România 2021 - 2027 pune accent pe o comunicare bazată pe: 1. evaluarea eforturilor de comunicare anterioare, pentru stabilirea activităţilor aferente perioadei de programare 2021-2027; 2. promovarea unor exemple de bune practici către publicul larg, încurajând inclusiv generarea de conţinut de către utilizatori; 3. consolidarea reţelei naţionale de comunicatori. În aplicarea prevederilor art. 48 - Responsabili cu comunicarea şi reţele de comunicare din Regulamentul (UE) 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare, România a pus bazele unei Reţele naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, coordonată de structura cu atribuţii de comunicare privind finanţările europene din cadrul MIPE. Reţeaua reuneşte autorităţi centrale şi locale, AM-urilor gestionate de MIPE şi de alte instituţii, inclusiv Interreg, Reprezentanţa CE la Bucureşti, centrele de informare Europe Direct, şi reprezentanţi ai mediului universitar. Pe lângă actorii menţionaţi mai sus, dintre care au statut de membru exclusiv AM-urile care gestionează fonduri aferente Politicii de coeziune 2021-2027, reţeaua se poate extinde pentru a include alţi parteneri relevanţi. CAP. III ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR SECŢIUNEA 1 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE COMUNICARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE 2014-2020 Strategia de comunicare pentru IS 2014-2020 a fost elaborată de MIPE în conformitate cu prevederile Anexei XII la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, şi aprobată în noiembrie 2015 de Comitetul de Monitorizare al POAT 2014-2020. Obiectivele Strategiei de comunicare pentru perioada 2014-2020 au fost: 1. de a creşte şi a consolida gradul de notorietate al IS 2014- 2020; 2. de a creşte nivelul de conştientizare cu privire la rolul şi contribuţia ue la co- finanţarea proiectelor, inclusiv la priorităţile politice ale UE şi obiectivele Politicii de coeziune; 3. de a creşte gradul de informare al potenţialilor beneficiari cu privire la temele, priorităţile şi intervenţiile de finanţare prin IS 2014-2020. Strategia de comunicare 2014-2020 a fost operaţionalizată cu ajutorul a două instrumente: Planul de comunicare multianual al MIPE - în ceea ce priveşte programele operaţionale gestionate de MIPE, respectiv POAT, POC, POIM şi POCU- şi planurile de comunicare ale AM-urilor din MDLPA, respectiv AM POR şi AM POCA. Acestea au fost respectate în mare parte, chiar dacă au existat şi anumite obstacole în implementare. Măsurile de informare şi publicitate au fost implementate, prin intermediul proiectelor de comunicare şi informare dedicate, finanţate din FESI. În perioada de programare 2014-2020, coordonarea activităţilor de comunicare derulate de diferitele AM cu rol în gestionarea FESI s-a realizat la nivel informal, prin cooperare punctuală în cadrul unei reţele iniţiate de MIPE. Conform raportului de cercetare realizat de IRES, în urma analizării interacţiunii şi comunicării din perspectiva partenerilor interni, respectiv AM şi structuri orizontale, precum şi a partenerilor externi, precum asociaţii profesionale şi experţi comunicare, prevederile Strategiei de Comunicare pentru IS 2014-2020 au fost în mare parte respectate în perioada implementării acesteia, cu unele ajustări pe parcursul exerciţiului 2014-2020, în funcţie de evoluţiile instituţionale şi a resurselor la dispoziţie. Cercetarea IRES a fost realizată în cadrul proiectului "Campanii de comunicare pentru promovarea FESI 2014-2020", finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2014-2020 (cod SMIS 120088). Cercetarea a avut ca scop evaluarea partenerilor interni şi externi anterior menţionaţi, prin analizarea interacţiunii şi comunicării acestora. Evaluarea s-a concentrat pe aspecte precum: succesul sau barierele în comunicarea politicii şi programelor de coeziune de către beneficiari şi publicul larg astfel încât ţintele programelor să fie atinse, eficienţa diferitelor canale sau instrumente de comunicare folosite la nivelul structurii de comunicare din MIPE, percepţia impactului unui proiect în funcţie de obiectivele sau adresabilitatea acestuia, relevanţa factorilor narativi în procesul de comunicare, precum şi aşteptări sau propuneri în vederea îmbunătăţirii fluxului de comunicare. Desi strategia a fost bine definită la nivel teoretic, nu a fost întotdeauna percepută de către participanţii la studiul IRES ca fiind obligatoriu de urmat la nivel practic. Motivul invocat de participanţii la studiu este că, odată semnate contractele de finanţare, responsabilitatea comunicării revenea fiecărei entităţi implicate, care a trebuit să asigure transmiterea corectă şi eficientă a informaţiilor către beneficiari. în practică, a existat un grad important de autonomie şi flexibilitate în ceea ce priveşte modul în care comunicarea a fost gestionată. Strategia de comunicare pentru IS 2014-2020 şi planurile conexe au fost implementate într-o măsură apreciabilă, cu adaptarea metodelor de comunicare la noile realităţi tehnologice şi sociale, ţinând cont de nevoia de flexibilitate şi de reducere a birocraţiei. Rolul diverselor părţi interesate în atingerea obiectivelor de comunicare a fost complex şi variat. Atingerea obiectivelor Strategiei de comunicare 2014-2020 a fost susţinută şi de actori precum: 1. grupurile de lucru operative pentru comunicare, respectiv existenţa unor mecanisme de coordonare a comunicării, au avut rol cheie în ajustarea strategiei în raport de evoluţiile din realitate, dar şi în promovarea bunelor practici; 2. societatea civilă şi ONG-urile au contribuit semnificativ la procesul de comunicare pe tema FESI 2014-2020. Din studiul IRES, a reieşit nevoia de căi clare de comunicare pentru societatea civilă, astfel încât să se evite distorsionarea informaţiilor; 3. presa a promovat atât aspectele pozitive, cât şi obstacolele întâmpinate de beneficiari în implementarea proiectelor; 4. actorii instituţionali, respectiv departamentele şi responsabilii de comunicare din cadrul AM-urilor şi OI-urilor, au furnizat informaţia principală , având un rol crucial în procesul de comunicare; 5. transparenţa, furnizarea de informaţii cu privire la rezultate şi colaborarea strânsă dintre beneficiar şi finanţator sunt aspecte cruciale pentru o implementare reusită a Strategiei de comunicare. Participanţii la studiul IRES au subliniat importanţa implicării tuturor actorilor relevanţi, de la nivel central până la nivel regional şi local şi necesitatea unei comunicări eficiente şi a unei coordonări strânse între aceşti actori. Implementarea Strategiei de Comunicare 2014-2020 a fost evaluată pe parcursul şi la finalul perioadei de programare, astfel: 1. în prima parte a anului 2019, MIPE a achiziţionat servicii pentru realizarea a două cercetări cantitative în vederea stabilirii jaloanelor cu privire la percepţia publică faţă de notorietatea finanţărilor europene. În cadrul primului studiu, culegerea datelor a fost făcută pe un eşantion format din populaţia adultă rezidentă în România, neinstituţionalizată, în vârstă de 18 ani şi peste, în număr de 1500 de respondenţi. În general, cetăţenii se declară mulţumiţi de intrarea României în UE, astfel 65% consideră că intrarea ţării noastre în UE a fost benefică pentru români în mare şi foarte mare măsură, iar nivelul de încredere în UE este unul ridicat şi 49% din respondenţi declară că au destul de multă sau foarte multă încredere în UE. Totodată, din sondaj a rezultat că fondurile ESI sunt o temă necunoscută, complicată şi distantă. Cei mai mulţi respondenţi nu ştiau ce reprezintă proiectele finanţate din POCU, POC, POIM sau POAT. Prosperitatea era valoarea despre care 55% dintre respondenţi au considerat că reprezintă cel mai bine impactul investiţiilor din fonduri europene. Principala aşteptare a 91% dintre respondenţi de la cei care gestionează fonduri europene era de a reduce nivelul de birocraţie. În martie 2019, a fost elaborat pentru MIPE un raport de cercetare calitativă şi cantitativă. Cercetarea calitativă s-a bazat pe 12 interviuri în profunzime, cu 2 interlocutori/interviu, realizate cu reprezentanţi ai structurilor implicate în gestionarea FESI, iar cercetarea cantitativă a fost realizată prin 1083 interviuri luate în rândul populaţiei adulte. Recomandările au fost ca accentul să se pună pe comunicarea acelor domenii de intervenţie mai puţin cunoscute, ca, de exemplu, investiţiile în tot ceea ce înseamnă competitivitate sau resurse umane, care erau percepute ca beneficiind de fonduri europene în proporţie de 28%, respectiv 40%. De asemenea, s-a recomandat creşterea încrederii populaţiei în sistemul prin care se acordă fonduri europene aplicanţilor. În plus, segmentul celor interesaţi de subiectul fondurilor europene doreau să ştie mai multe despre modalitatea de accesare a fondurilor şi, conform sondajelor, emisiunile TV de specialitate erau considerate cel mai bun mijloc, respectiv 57%, urmate de campanii de informare, respectiv 38%, şi informare la nivel local prin primării/consilii locale/consilii judeţene, respectiv 35%. Deoarece sondajele au demonstrat că PO erau puţin cunoscute, campaniile de comunicare desfăşurate de MIPE cu finanţare din POAT 2014-2020 au vizat informarea publicului ţintă cu privire la PO şi rezultatele acestora, cu exemple concrete de proiecte de succes. Aceste campanii s-au desfăşurat atât în mediile tradiţionale, precum mass-media, cât şi în social media şi au presupus deopotrivă o componentă audio-vizuală şi una scrisă. Concluziile studiilor au adus în vedere problemele de comunicare care necesită abordare în următoarea strategie de comunicare. PO au fost asociate perceptiv cu transparenţă şi eficienţă, personalul instruit, dorinţa de a ajuta beneficiarii şi cu gradul ridicat de absorbţie. Percepţia negativă a acestora era centrată pe insuficienţa personalului, instabilitatea legislativă, lipsa promovării, vizibilitatea scăzută, risipa de fonduri şi managementul deficitar al calendarului de aprobare a acestora. 2. La finalizarea perioadei de programare, în 2023, MIPE a contractat servicii pentru evaluarea impactului modului de comunicare despre FESI. IRES a realizat o analiză atât cantitativă, cât şi calitativă pentru evaluarea eficienţei canalelor de comunicare ale MIPE, cercetarea impactului fondurilor europene asupra societăţii şi economiei româneşti, precum şi pentru evaluarea partenerilor interni, ca de exemplu AM, structuri orizontale, şi a partenerilor externi, din care fac parte inclusiv asociaţii profesionale, experţi comunicare, prin analizarea interacţiunii şi comunicării acestora. Rapoartele IRES arată că obiectivele Strategiei de comunicare aferente perioadei 20142020 au fost atinse în foarte mare şi în mare măsură. Peste 70% din partenerii interni susţin acest punct de vedere, în timp ce 20% consideră că aceste obiective au fost atinse în mică măsură. Percepţia partenerilor externi este în mare parte similară cu cea a partenerilor interni. Cercetarea evidenţiază, în primul rând, creşterea notorietăţii IS-urilor, obiectiv urmărit de Strategia de comunicare 2014-2020. Unii respondenţi remarcă faptul că apetenţa pentru fonduri europene a fost mult mai crescută faţă de perioada 2007-2013 şi mai multe entităţi au fost conştiente de posibilităţile de finanţare. Al doilea obiectiv, conştientizarea rolului UE în co-finanţarea proiectelor, este, de asemenea, în mare măsură realizat, majoritatea participanţilor la studiu fiind de părere că beneficiarii sunt în mare parte conştienţi de importanţa contribuţiei UE. Cel de-al treilea obiectiv, informarea potenţialilor beneficiari despre finanţările 20142020, a fost realizat cu succes. Există convingerea că, fără o strategie de comunicare clară, numărul de cereri de finanţare şi proiecte finanţate ar fi fost mult mai mic. Atât în rândul partenerilor interni, cât şi în rândul partenerilor externi există o perspectivă predominant optimistă, de aprox. 80%, respectiv aprox. 70%, asupra evaluării generale a activităţii de comunicare pe tema IS-urilor în perioada 2014-2020 comparativ cu perioada anterioară, în timp ce numai 20% din partenerii interni şi 25% din partenerii externi consideră că această activitate s-ar fi menţinut la acelaşi nivel ca în exerciţiul financiar anterior. SECŢIUNEA 2 FACTORI DE SUCCES ÎN COMUNICAREA PE TEMA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE 2014-2020 Conform răspunsurilor participanţilor la cercetarea realizată de IRES pentru MIPE, succesul activităţilor de comunicare a PO 2014-2020 a fost determinat de: 1. Flexibilitatea, transparenţa şi proactivitatea comunicării au fost sintetizate într-o abordare bidirecţională, de "a ţine aproape" de beneficiari, prin promovarea informaţiilor relevante şi actualizate constant. 2. Centralizarea informaţiei, în special în mediul online, implicând coerenţa şi unitatea mesajelor transmise, a fost susţinută de iniţiativa de a avea un site unic care a venit la recomandarea CE, de a dezvolta o platformă web pentru a centraliza informaţiile şi a le face uşor accesibile. Beneficiarii au avut un punct de referinţă clar şi eficient pentru a accesa informaţiile de care aveau nevoie, fiind redirecţionaţi ulterior către link-uri specifice, această abordare fiind apreciată de mulţi ca fiind extrem de benefică. 3. Implicarea persoanelor publice şi mediatizarea campaniilor de comunicare prin intermediul canalelor tradiţionale, precum televiziunea şi radioul, a adus avantaje în ceea ce priveşte vizibilitatea, credibilitatea şi impactul campaniilor. Alegerea unor persoane publice şi prezentarea mesajelor într-un limbaj accesibil au contribuit la creşterea atractivităţii şi eficacităţii comunicării. De asemenea, prezentarea proiectelor de succes şi a rezultatelor acestora au avut rolul de a evidenţia beneficiile finanţărilor pentru publicul general. Spoturile publicitare şi campaniile care au avut la bază rezultatele proiectelor au fost percepute ca fiind de impact şi au consolidat încrederea în utilitatea şi eficienţa IS. 4. Consolidarea comunicării online şi tranziţia către informările electronice şi platformele de videoconferinţă, au sporit eficienţa şi gradul de acoperire a unui public cât mai larg prin mesajele diseminate. Prezenţa activă în mediul online, în special pe reţelele sociale precum Facebook, a consolidat comunicarea şi a facilitat atingerea unor segmente specifice ale publicului, precum tinerii. 5. Îmbunătăţirea modului de prezentare a ghidurilor, respectiv claritatea şi accesibilitatea ghidurilor solicitantului, a avut impact asupra calităţii cererilor de finanţare. 6. Valorificarea experienţei în domeniul comunicării acumulată în perioada 2007-2013 a jucat un rol esenţial în reuşita campaniilor de comunicare. 7. Reţeaua de comunicatori informală a permis realizarea primelor demersuri de conjugare a eforturilor de comunicare, pentru coerenţă şi uniformitate în mesajele transmise publicului general, o mai bună coordonare şi un schimb rapid de bune practici şi soluţii la provocări comune/similare. În plus, comunicatorii, datorită expertizei şi cunoştinţelor lor specifice, au avut capacitatea de a adapta informaţiile pentru diferite audienţe şi contexte, sporind astfel impactul şi relevanţa informaţiilor transmise. 8. În sondajele şi studiile de cercetare, unii experţi au menţionat importanţa studiilor despre beneficiarii de finanţări europene şi obiceiurile acestora de consum media, studii care au avut un rol esenţial în adaptarea şi eficientizarea strategiilor de comunicare pentru promovarea rezultatelor proiectelor din perioada 2014-2020. De asemenea, au fost menţionate studiile care au permis compararea practicilor şi rezultatelor între diferite regiuni, oferind o viziune globală asupra eficienţei comunicării de la o regiune la alta. SECŢIUNEA 3. DIFICULTĂŢI ÎN COMUNICAREA DESPRE INSTRUMENTELE STRUCTURALE 2014-2020 Conform cercetării realizate de IRES, printre aspectele care au îngreunat procesul de comunicare în exerciţiul financiar anterior se numără: 1. Dublarea informaţiei: unii experţi din AM-uri sau Ol-uri apreciază că, în loc să faciliteze un flux clar şi direct de informaţii către cei mai interesaţi, publicarea informaţiei pe două site-uri web a făcut ca multe dintre eforturile de comunicare să pară redundante şi ineficiente. În plus, monitorizarea şi evaluarea comunicării au fost îngreunate. Website- ul fonduri-ue.ro a fost creat în 2014 în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, prin care se solicita statelor membre UE să stabilească un portal unic web care să ofere informaţii şi acces la PO. În schimb, site-ul web mfe.gov.ro funcţionează din 2018 ca site instituţional, punând la dispoziţia celor interesaţi informaţii conform legislaţiei naţionale care stabileşte obligaţiile instituţiilor publice de a oferi acces la diferite categorii de informaţii, de exemplu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Impactul redus al campaniilor de comunicare privind IS-urilor 2014-2020: unii respondenţi consideră că în ciuda investiţiilor semnificative, mesajul sau modalitatea de distribuţie a acestora nu a fost eficient. 3. Lipsa monitorizării eficiente la nivel de AM: nu a existat o analiză cuprinzătoare care să indice în ce măsură comunicarea a avut efectul dorit şi a atins un număr suficient de beneficiari de fonduri europene. 4. Existenţa a două site-uri concomitent, respectiv mfe.gov.ro şi fonduri-ue.ro: furnizarea de informaţii despre IS pe două website-uri a complicat comunicarea, dar şi monitorizarea şi evaluarea comunicării. Pentru o comunicare eficientă, este esenţială nu numai diseminarea informaţiilor, ci şi capacitatea de a măsura şi a evalua impactul acestor informaţii asupra publicului ţintă. 5. Neadecvarea comunicării la situaţii particulare ale beneficiarilor: grupurile specifice de beneficiari, de exemplu pescarii din zonele mai izolate, nu au fost abordate în mod eficient în campaniile de comunicare ale AM-urilor responsabile, care trebuiau să fie adaptate în funcţie de accesul la tehnologie sau la facilităţile electronice. 6. Nivelul înalt de birocraţie şi presiunea asupra resursei umane în cadrul AM- urilor: capacitatea administrativă este adesea limitată de numărul redus de personal, fluctuaţia acestuia şi absenţa beneficiilor care ar putea menţine angajaţii pe termen lung. Deşi există dorinţa de simplificare a proceselor de accesare şi implementare a fondurilor, percepţia este că birocraţia a crescut. Această creştere în birocraţie se traduce printr-un volum mai mare de muncă, necesitatea unei comunicări intensificate între părţi şi claritatea în privinţa aşteptărilor şi responsabilităţilor. 7. Comunicarea şi coordonarea dintre diferitele autorităţi şi structuri implicate în derularea campaniilor pentru IS: uneori, autorităţile regionale şi cele centrale au lansat campanii similare în acelaşi interval de timp, ceea ce poate să dilueze mesajul transmis beneficiarilor finali. Mai mult, comunicarea defectuoasă şi lipsa unei coordonări eficiente între diferitele autorităţi împiedică fluxul eficient de informaţii şi sinergia dintre diferitele programe. SECŢIUNEA 4 EVALUAREA CANALELOR DE COMUNICARE Adaptarea canalelor de comunicare pentru a oferi o experienţă optimă pe dispozitive mobile este esenţială, implicând şi crearea de conţinut optimizat pentru vizualizarea pe smartphone-uri şi tablete, integrând funcţii interactive şi sociale care să stimuleze engagement-ul şi să faciliteze distribuirea de informaţii. 1. Platforma fonduri-ue.ro În general, acest portal prezintă o serie de puncte forte notabile, inclusiv un trafic considerabil, înregistrând 4,8 milioane de sesiuni în perioada 01.01.2021-30.06.2023. Traficul masiv în România indică platforma ca sursă dominantă de informaţii la nivel naţional, servind un volum considerabil de utilizatori români. Durata medie de sesiune de 204,91 secunde relevă o interacţiune profundă şi semnificativă. Pe de altă parte, dublarea informaţiilor despre PO pe site-ul instituţional, respectiv mfe.gov.ro, a constituit un factor de confuzie, împărţire a traficului prin direcţionarea persoanelor care căutau informaţii despre FESI către celălalt site. 2. Platforma mfe.gov.ro Un website guvernamental dedicat promovării informaţiilor pentru accesarea fondurilor europene ar trebui să fie în centrul unor strategii de comunicare robuste şi adaptate nevoilor utilizatorilor săi. Pagina principală, precum şi paginile de programe şi anunţuri ale website-ului instituţional www.mfe.gov.ro, înregistrează durate medii de interacţiune considerabile, variind între 50 şi 90 de minute, în perioada 01.01.2021-30.06.2023. Aceasta demonstrează că întreg conţinutul este de interes şi reuşeşte să reţină atenţia utilizatorilor. Se remarcă o utilizare preponderentă a canalelor social media cu creştere "organică", ceea ce poate limita reach-ul şi diversitatea demografică a audienţei. Aceasta poate diminua, într-un anumit context, oportunităţile de exploatare a potenţialului altor măsuri de promovare, cum ar fi reclamele pe canalele de media sociale. 3. Social Media Platformele sociale utilizate de MIPE, respectiv Facebook, YouTube, Instagram, X, îşi propun să fie canale principale pentru promovarea şi diseminarea informaţiilor legate de accesarea fondurilor europene. Contul de Facebook a atras în mod evident un public matur, cu majoritatea utilizatorilor încadrându-se în grupa de vârstă 25-50+ ani. Acesta este un segment demografic care are potenţialul de a avea un impact semnificativ în ceea ce priveşte aplicarea şi accesarea fondurilor europene. Pe de altă parte, se poate observa o lipsă de angajament din partea tinerilor, cu o concentrare demografică slabă în grupurile de vârstă sub 25 de ani. Aceasta indică o potenţială oportunitate ratată de a educa şi implica generaţia mai tânără în proiectele şi iniţiativele europene şi deci o creştere a culturii accesării fondurilor europene. În ceea ce priveşte provocările şi ameninţările, se remarcă: 1. o competiţie crescândă cu alte site-uri, cerând o auditare continuă şi adaptare la cerinţele şi aşteptările în evoluţie ale utilizatorilor; 2. diversitatea preferinţelor utilizatorilor: nevoia de a ţine pasul cu diversitatea aşteptărilor utilizatorilor, oferind un conţinut mai diversificat şi centrat pe utilizator; 3. dublarea informaţiilor publicate pe fonduri-ue.ro şi pe mfe.gov.ro. SECŢIUNEA 5 EVALUAREA INSTRUMENTELOR DE COMUNICARE 1. MIV pentru IS 2014-2020 elaborat de MIPE. Majoritatea partenerilor interni şi externi participanţi la studiul IRES este de acord că MIV a fost clar şi uşor de respectat, subliniind faptul că acesta respectă cerinţele finanţatorului principal, CE. Conform studiilor, MIV a reuşit să stabilească linii minime şi reguli comune de respectat şi să ajute la promovarea uniformă a proiectelor, facilitând astfel munca atât la nivelul MIPE, cât şi la nivelul structurilor din subordine şi a beneficiarilor. MIV a permis fiecărui program să îşi personalizeze identitatea vizuală în funcţie de propriile nevoi făcându-l relevant pentru o gamă largă de proiecte. Unul dintre obstacole în aplicarea prevederilor MIV a fost constituit de frecvenţa şi natura actualizărilor, mai ales atunci când actualizarea nu este clar comunicată beneficiarilor. În ceea ce priveşte implementarea MIV, una dintre dificultăţile remarcate de participanţii la studii este legată de lipsa de coerenţă şi corelare cu alte manuale sau cu diferiţi actori din sistem. Aceasta poate duce la interpretări diferite, creând ambiguităţi în procesul de implementare. În acest context, sesiunile de instruire organizate de MIPE cu privire la implementarea MIV sunt văzute ca fiind instrumente valoroase în înţelegerea şi aplicarea unitară a cerinţelor manualului. 2. Evenimentele organizate de MIPE de Ziua Europei Respondenţii la studiu care au participat la evenimentele de Ziua Europei, subliniază importanţa acestora în procesul de comunicare. Aceşti experţi văd astfel de evenimente ca o oportunitate de a promova valorile şi beneficiile UE. De asemenea, subliniază importanţa creşterii gradului de conştientizare a avantajelor de a fi cetăţean european. MIPE a organizat evenimente variate care au vizat diverse categorii de public, de la general la specific. De aceea, se recomandă ca evenimentele să promoveze în continuare mai degrabă oportunităţi şi rezultate ale finanţării cu FESI şi să fie folosite ca un canal cheie de comunicare cu cei care nu au acces la Internet sau nu ştiu să utilizeze informaţia digitală. 3. Relaţia cu presa pe tema comunicării IS 2014-2020 În perioada de programare 2014-2020 s-a înregistrat o colaborare directă cu presa, inclusiv pentru ca jurnaliştii să deprindă cunoştinţe de bază legate de finanţările europene. Evenimentele organizate pentru promovarea acestora au fost mediatizate, iar succesul lor a fost amplificat datorită colaborării cu mass-media. De asemenea, respondenţii au constatat că media a început să aibă o mai bună înţelegere a tematicii, cu efect pozitiv asupra modului în care sunt prezentate informaţiile. SECŢIUNEA 6 CONCLUZII CU PRIVIRE LA EFICIENŢA STRATEGIEI DE COMUNICARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE 2014-2020 1. Principalele realizări ale implementării acţiunilor de comunicare în perioada de programare 2014-2020 sunt următoarele: a. Strategia de comunicare pentru IS 2014-2020 a fost implementată, atingându-şi în mare măsură obiectivele. b. Centralizarea comunicării a permis o viziune integrată asupra comunicării privind FESI 2014-2020. c. A crescut notorietatea FESI şi încrederea că acestea reprezintă o valoare adăugată la dezvoltarea societăţii româneşti. d. Campaniile de comunicare au fost mai vizibile şi au atras atenţia asupra poveştilor de succes în implementarea proiectelor finanţate prin FESI2014-2020. e. Au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative în comunicarea despre fonduri structurale, cu un accent sporit pe utilizarea canalelor tradiţionale precum TV şi radio, şi integrarea eficientă a persoanelor publice în campanii de comunicare. f. Modernizarea canalelor de comunicare a fost remarcabilă, integrând mediile online şi reţelele sociale, mai ales pentru publicul specific. g. A fost asigurată o comunicare bidirecţională, flexibilă şi transparentă privind utilizarea FESI. 2. Printre obstacole identificate sunt următoarele: a. A existat un deficit major de informare şi conştientizare la nivelul publicului privind FESI, în special când a fost vorba de PO. b. Existenţa a două website-uri de informare pe tema FESI, respectiv mfe.gov.ro şi fonduri-ue.ro, a creat confuzie în rândul publicului general şi specific. c. Vizibilitatea şi impactul scăzute ale campaniilor de comunicare privind IS 20142020 nu au creat o masă critică în percepţia impactului FESI asupra României. d. Utilizarea unui limbaj mult prea tehnic şi inaccesibil, în special pentru publicul general poate descuraja accesarea sau interesul potenţialilor beneficiari pentru proiectele finanţate prin FESI. e. Pandemia a dus la suspendarea acţiunilor de comunicare faţă-în-faţă, cu un impact negativ asupra grupurilor specifice de beneficiari din zone izolate sau care nu au un nivel de educaţie corespunzător sau competenţe digitale asociate pentru accesarea canalelor de comunicare online pe tema FESI. f. Nivelul înalt de birocraţie şi presiunea asupra resursei umane în cadrul AM-urilor au afectat capacitatea instituţională de implementare a acţiunilor de comunicare. g. Modificările repetate ale regulilor de identitate vizuală au dus la ajustări repetate şi activităţi cronofage. Având în vedere concluziile sondajelor şi cercetărilor realizate pentru MIPE atât în 2019, cât şi în 2023, prin consultarea publicului general şi a partenerilor interni şi externi, Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene este elaborată pentru a răspunde aspectelor problematice din activitatea de comunicare a finanţărilor europene, valorificând totodată rezultatele activităţilor de comunicare din perioada anterioară de programare şi a lecţiilor învăţate. Strategia îşi propune eficientizarea diseminării informaţiilor despre finanţările disponibile şi fondurile alocate României prin Politica de coeziune 2021-2027, pentru a ajunge la categorii de public cât mai diverse, în vederea creşterii gradului de conştientizare în rândul publicului ţintă despre FEN, a nivelului de încredere şi cunoaştere a sistemului de acordare a acestor fonduri. CAP. IV VIZIUNEA PENTRU COMUNICARE ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene porneşte de la înţelegerea activităţii de comunicare ca parteneriat, precum şi de la nevoia de asigurare a vizibilităţii acţiunilor de comunicare având în vedere că aceasta are potenţialul de a stimula încrederea şi interesul pentru contractarea de finanţări europene şi implementarea de proiecte în beneficiul societăţii. Strategia stabileşte liniile directoare cu privire la activitatea de comunicare aferentă actualului exerciţiu financiar european: 1. Informarea corectă a cetăţenilor: strategia va facilita accesul la informaţii clare şi concise despre finanţările europene, demonstrând impactul pozitiv al acestora asupra dezvoltării României. 2. Creşterea gradului de conştientizare: campaniile de comunicare vor spori gradul de familiarizare a publicului cu privire la sprijinul financiar semnificativ oferit de UE. În Acordul de Parteneriat 2021-2027 comunicarea este sintetizată astfel: 1. măsurarea eforturilor de comunicare depuse în exerciţiile financiare anterioare, pentru stabilirea activităţilor de comunicare pentru perioada 2021-2027; 2. identificarea şi promovarea unor exemple de bune practici către publicul larg, încurajând interacţiunea bidirecţională şi generarea de conţinut de către utilizatori; 3. îmbunătăţirea reţelei naţionale de comunicatori şi implementarea de parteneriate cu structuri terţe precum universităţi, reţele profesionale. Implementarea cu succes a Strategiei depinde de implicarea activă, coordonată şi eficientă a actorilor instituţionali cu rol în gestionarea finanţărilor europene. În acest sens, Strategia este construită pe 3 piloni de activităţi de comunicare: 1. elaborarea constantă de conţinut, inclusiv în perspectiva gestionării colaborării cu presa; 2. consolidarea reţelei de comunicatori, pentru asigurarea coordonării şi complementarităţii; 3. diseminarea informaţiilor prin construirea reţelei de comunicatori şi de parteneri. Pe parcursul acestei perioade de programare se aşteaptă operaţionalizarea şi consolidarea Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, implicit dezvoltarea capacităţii comunicatorilor de a derula şi susţine activitatea de comunicare, precum şi atingerea unor categorii de public cât mai extinse, prin creşterea gradului de amplificare a mesajelor. CAP. V OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE STRATEGIEI DE COMUNICARE ŞI DISEMINARE A INFORMAŢIILOR PUBLICE REFERITOARE LA ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE Programul de guvernare 2023-2024 îşi propune dezvoltarea echilibrată şi coezivă a României, inclusiv dezvoltarea infrastructurii de transport, creşterea nivelului de trai şi stimularea investiţiilor şi include ca obiective asigurarea absorbţiei fondurilor din cadrul financiar multianual 2021-2027 şi simplificarea accesării fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient şi orientat spre sprijinirea beneficiarului. O comunicare eficientă despre oportunităţile de finanţare şi impactul FEN alocate României prin Politica de coeziune creează premisele pentru creşterea numărului de proiecte depuse pentru finanţare, respectiv a gradului de absorbţie a fondurilor europene, prin informarea cetăţenilor despre fondurile disponibile, în cadrul unor acţiuni de comunicare distincte, adaptate publicului ţintă şi prin sprijinirea beneficiarilor inclusiv prin servicii de helpdesk. SECŢIUNEA 1 OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE Comunicarea în perioada 2021-2027, respectiv al treilea exerciţiu financiar în care România beneficiază de fonduri europene, porneşte de la valorificarea rezultatelor evaluării activităţilor de comunicare din perioada anterioară. Dintre principalele concluzii ale evaluării, subliniem: 1. Un grad ridicat de interacţiune al publicului în ceea ce priveşte FESI; 2. Tonul general al reacţiilor negative; 3. Impactul redus al campaniilor de comunicare privind IS în perioada 2014-2020. Ţinând seama de evaluarea activităţilor de comunicare anterioare, Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene este fundamentată pe obligaţiile care revin României în acord cu Regulamentul (UE) 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare, şi are următoarele obiective generale: 1. Asigurarea vizibilităţii sprijinului financiar din FEN 2021-2027 acordat proiectelor eligibile pentru finanţare; 2. Informarea cetăţenilor despre rolul şi rezultatele FEN. În îndeplinirea acestora, vor fi urmărite obiective specifice precum: 1. Creşterea gradului de conştientizare la nivelul publicului privind FEN; 2. Promovarea beneficiilor şi a contribuţiei FEN la finanţarea proiectelor în perioada 2021-2027; 3. Dezvoltarea Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027; 4. Asigurarea transparenţei şi diseminarea informaţiilor referitoare la sursele de finanţare disponibile, în vederea contractării fondurilor alocate prin programele specifice de către toate categoriile de potenţiali beneficiari; 5. Asigurarea caracterului unitar şi uniform în diseminarea informaţiilor, la nivelul întregii reţele de comunicatori. Obiectivele specifice vor fi realizate prin următoarele măsuri: 1. Asigurarea aplicării şi promovării în rândul beneficiarilor a GIV 2021-2027, de către întreaga reţea naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027; 2. Identificarea şi promovarea unor exemple de bune practici către publicul larg, încurajând interacţiunea bidirecţională şi generarea de conţinut de către beneficiari şi utilizatori; 3. Simplificarea, asigurarea clarităţii şi conciziei mesajelor campaniilor de comunicare, cu accent pe valoarea adăugată a finanţării prin FEN, din perspectivă personală, precum şi la nivel comunitar şi societal; 4. Complementaritatea campaniilor de comunicare derulate de MIPE şi AM-uri; 5. Consolidarea relaţiei cu presa, ca partener de încredere în informarea despre FEN 2021-2027, inclusiv prin organizarea de conferinţe de presă la nivelul MIPE şi la nivelul AM-urilor. 6. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a impactului generat de mesajele transmise prin intermediul platformelor de social media şi a feedback-ului din partea beneficiarilor, şi în general monitorizarea şi evaluarea indicatorilor de progres în comunicare prin studii ex-ante, intermediare şi studii ex-post, care sunt necesare pentru o comunicare de succes privind FEN 2021-2027. Prin sondaje de opinie, focus grupuri şi interviuri se va asigura identificarea nevoilor de informare în perioada ex-ante, dar şi măsurarea progresului sau a impactului comunicării în evaluările intermediare şi ex-post. 7. Optimizarea canalelor de comunicare ale MIPE, mai ales a website-ului, din punct de vedere tehnic, al conţinutului şi al promovării acestora, inclusiv personalizarea strategiilor de marketing, pentru a îmbunătăţi angajamentul cu diferite grupuri demografice. În acest sens, este avută în vedere dezvoltarea unui site nou integrat ca design şi funcţionalităţi cu platforma https://oportunităţi-ue.gov.ro/ şi complementar acesteia, pentru a asigura o informare integrată a tuturor categoriilor de public. 8. Organizarea de întâlniri de lucru sau sesiuni de instruire pentru membrii Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, pentru a eficientiza comunicarea internă şi a valorifica bunele practici în comunicarea publică pentru actuala perioadă de programare. SECŢIUNEA 2 PLATFORMA https://oportunităţi-ue.gov.ro: "SINGLE ENTRY POINT" AL SURSELOR DE FINANŢARE MIPE a dezvoltat platforma https://oportunităţi-ue.gov.ro, ce constituie un punct unic de acces pentru beneficiari, platforma fiind un integrator de date privind oportunităţile de finanţare. Aceasta oferă informaţii actualizate despre programele de finanţare europene şi naţionale, împreună cu oportunităţi de networking şi parteneriat. Platforma dispune de funcţionalităţi pentru comunicarea online a MIPE, cum ar fi un motor de căutare a surselor de finanţare în funcţie de domeniu şi de tipul de beneficiar, un calendar cu evenimente-cheie şi un asistent virtual. De asemenea, găzduieşte o secţiune cu poveşti de succes care oferă informaţii despre proiecte finanţate prin diverse programe. În ceea ce priveşte programele 2021-2027, fiecare program are propriile secţiuni care includ două categorii de informaţii: 1. informaţii generale despre program: de exemplu, domeniul de aplicare şi obiectivele, finanţarea totală, beneficiarii eligibili; 2. informaţii specifice apelurilor de proiecte, inclusiv hyperlink-uri către ghidurile solicitanţilor. Platforma dispune şi de o secţiune "Financing info Monday" prin intermediul căreia, în colaborare cu reprezentanţii structurilor responsabile de managementul PNRR, al programelor aferente Politicii de coeziune, punctele naţionale de contact sau punctele focale, agenţiile naţionale relevante, AM-urile, direcţiile generale ale CE şi agenţiile executive ale acesteia, sunt organizate întâlniri tematice, astfel încât să se realizeze o informare cât mai eficientă a potenţialilor beneficiari cu privire la oportunităţile de finanţare şi să se asigure sinergiile şi complementaritatea cu toate sursele de finanţare ale Uniunii. Pentru a facilita crearea de reţele şi cooperarea între beneficiarii publici şi privaţi din România şi celelalte state membre UE, platforma este disponibilă şi în limbile engleză, franceză şi germană, cu funcţii de căutare a partenerilor similar portalului "Funding & tenders opportunities". Membrii Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 se asigură că platforma este actualizată cu informaţiile necesare aferente domeniilor gestionate de fiecare dintre aceştia. CAP. VI PUBLIC ŢINTĂ Una dintre problemele identificate în "Sondaj la nivel naţional" efectuat pentru MIPE în anul 2019 este cea legată de percepţia că fondurile europene sunt dificil de accesat şi doar 28% dintre respondenţi considerau că acordarea fondurilor se face corect, iar 31%, transparent. De asemenea, o altă problemă se referă la obţinerea cu dificultate a informaţiilor despre FESI: 21% dintre participanţi au considerat că este foarte greu, iar 34%, destul de greu să găsească informaţii. Instituţiile implicate în implementarea Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene vor pune accent pe oportunităţile şi beneficiile finanţărilor europene şi vor furniza publicului, prin comunicare directă, respectiv canale proprii, şi indirectă, precum mass-media: 1. Informaţii concrete pentru înţelegerea mecanismului de atragere a finanţărilor şi pentru conştientizarea rezultatelor şi impactului finanţărilor la nivel local şi la nivelul României în ansamblu; 2. Instrumente pentru documentare, în special online: website-uri sau platforme web şi conţinut publicat pe reţele de social media. Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene este elaborată cu scopul de a asigura transmiterea informaţiilor în cel mai eficient mod către categorii diferite de public. Cele patru categorii de public ţintă vizate sunt: 1. publicul general pentru care mesajul se rezumă la existenţa finanţărilor din fonduri europene pentru dezvoltarea economică şi socială a României, în vederea reducerii decalajelor faţă de celelalte state membre ale UE, dar şi a diferenţelor dintre regiunile ţării; La începutul anului 2019 au fost realizate mai multe sondaje pentru MIPE, respectiv "Sondaj la nivel naţional", realizat la nivelul lunii februarie 2019, precum şi "Fonduri europene pe înţelesul tuturor: raport de cercetare calitativă şi cantitativă", realizat în decursul lunii martie 2019. Rezultatele acestor sondaje arată o nevoie a publicului general de a afla, iniţial, despre existenţa surselor de finanţare. În această categorie de informare trebuie incluse informaţii despre oportunităţi, povesti de succes, modalităţi de a te informa mai departe şi activităţile şi obiectivele instituţiilor implicate. Ideal, publicul larg informat va trece în categoria potenţialilor beneficiari, apoi în categoria beneficiarilor, dacă se realizează o comunicare eficientă. 2. publicul specific format din următoarele categorii : a. beneficiari sau potenţiali beneficiari ai fondurilor; b. profesionişti şi instituţii care gestionează programele de finanţare şi care pot explica mecanismele finanţărilor, pot facilita obţinerea de finanţări, pot monitoriza procesul şi pot informa cu privire la acesta. Această categorie include şi publicul intern. Pentru acest tip de public mai importante sunt crearea şi păstrarea unor relaţii de încredere şi satisfacere în ceea ce priveşte procesul de informare. 3. multiplicatori de mesaje: instituţii şi persoane avizate şi neavizate, pentru care tema fondurilor europene este de mare interes şi despre care comunică în spaţiul public; 4. mass media. CAP. VII MESAJE CHEIE Ca urmare a analizelor asupra canalelor oficiale de comunicare, respectiv paginile web ale MIPE, care cuprind secţiuni cu informaţii specifice fiecărei AM, dar şi analizei de conţinut privind comunicarea din cadrul grupurilor de Facebook ale beneficiarilor, este dezirabilă asigurarea congruenţei între mesajele din comunicarea oficială şi comunicarea directă cu publicul. Actorii cheie în procesul de comunicare, respectiv MIPE şi AM-urile, vor asigura coerenţa mesajului transmis. În acest sens, vor fi aplicate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022, aprobată prin Legea nr. 221/2023, conform cărora MIPE va asigura transmiterea unui mesaj clar, concis şi uniform, privind oportunităţile de finanţare aferente perioadei de programare 2021-2027. Ca principiu general, mesajele pentru publicul general se vor referi la fondurile europene, iar cele pentru publicul specific, multiplicatorii de mesaje şi mass media se vor referi cu precădere la FEN şi la investiţiile, măsurile, proiectele finanţate din programele aferente Politicii de coeziune în perioada 2021-2027. Mesajele vor fi realizate după cum urmează: 1. Publicul general şi mass media vor fi abordate cu mesaje despre rolul finanţărilor europene în dezvoltarea României în general, astfel încât să atragem potenţiali beneficiari relevanţi, şi despre rezultatele semnificative obţinute în implementarea programelor. Coordonarea mesajelor va fi gestionată de către coordonatorul Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, la fel ca şi planificarea acţiunilor de comunicare. 2. Pentru publicul specific şi mass media, comunicarea va fi realizată cu precădere de AM-uri, prin declinarea de mesaje adecvate programelor de finanţare gestionate. Vor fi comunicate noutăţile din cadrul programelor, oportunităţile de finanţare, rezultatele implementării. În ambele situaţii, se va pune accent pe promovarea finanţărilor disponibile în perioada actuală de programare şi pe prezentarea proiectelor de succes. Campaniile de comunicare pentru toate categoriile de public vor fi complementare ca mesaj şi concept şi vor fi planificate pentru asigurarea unei vizibilităţi continue, pe cât posibil fără suprapuneri. Frecvenţa acestor campanii în spaţiul public va fi decisă la nivelul Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, pornind de la minimum o campanie/an pentru publicul general şi minimum o campanie/an pentru publicul specific. Frecvenţa campaniilor poate fi optimizată în funcţie de evaluările intermediare ale programelor. Mesajele campaniilor de comunicare vor fi simple, clare şi concise, cu accent pe valoarea adăugată a FEN, din perspectivă personală, dar şi la nivel comunitar şi societal. În plan secund, comunicarea despre finanţările europene va urmări consolidarea încrederii în procesul de acordare a FEN. Este recomandată simplificarea mesajului şi utilizarea unui limbaj accesibil pentru publicul general şi pentru cel specific, fără a compromite acurateţea şi specificitatea informaţiei. Pentru a atinge nivelul de accesibilitate de limbaj în raport cu publicului general şi specific, mesajele pot fi pre-testate în focus grupuri, înainte de difuzarea acestora către publicul general sau către cel specific. Organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile profesionale, partenerii sociali şi, în general, beneficiarii de FEN pot fi cooptaţi, după caz, ca multiplicatori de mesaj şi implicaţi în activităţile de comunicare derulate de către MIPE sau AM-uri sau OIR-uri, precum şi în activităţile de comunicare derulate în cadrul proiectelor proprii. Aceşti multiplicatori de mesaje vor fi abilitaţi să sporească vizibilitatea programelor în cadrul reţelelor din care fac parte. CAP. VIII PROGRAME SAU DIRECŢII DE ACŢIUNE ŞI CANALE DE COMUNICARE SECŢIUNEA 1 PRINCIPALELE PROGRAME SAU DIRECŢII DE ACŢIUNE ALE COMUNICĂRII Prezenta Strategie este elaborată în concordanţă cu contextul naţional şi instituţional, reflectând evoluţiile din societatea românească şi interesul manifestat de grupurile ţintă pentru anumite teme. Conform "Sondaj la nivel naţional" realizat în luna februarie 2019, fondurile europene sunt percepute ca fiind abordate într-un mod relativ opac, iar procesul de accesare a finanţărilor este considerat dificil. Prin urmare, este necesară concentrarea asupra sporirii transparenţei, consolidării notorietăţii, intensificării cunoaşterii obiectivelor finanţărilor europene şi îmbunătăţirii înţelegerii mecanismelor de acordare. Această abordare vizează creşterea încrederii potenţialilor beneficiari şi a publicului specializat în întregul proces, contribuind astfel la o absorbţie mai eficientă, o succesiune mai pronunţată a proiectelor, impactul sporit al acestora şi o vizibilitate extinsă în rândul populaţiei. În acest context, principalele direcţii de acţiune ale comunicării sunt evidenţiate mai jos, luând în calcul lecţiile învăţate din exerciţiile anterioare, principalele ameninţări, dar şi obiectivele de comunicare propuse pentru perioada 2021-2027:
┌───────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Direcţii de │Obiectiv │ │
│Provocare │acţiune ale │general vizat│Public ţintă │
│ │comunicării │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Promovarea de │ │ │
│ │poveşti de │1. Asigurarea│ │
│ │succes prin │vizibilităţii│ │
│ │instrumente de │sprijinului │ │
│ │comunicare cu │financiar │ │
│ │preponderenţă │acordat │ │
│ │vizuale │proiectelor │ │
│ ├───────────────┤care │Public │
│ │Utilizarea │beneficiază │general, │
│ │sporită de │de FEN; │mass-media │
│ │mesaje care să │2. Informarea│ │
│ │faciliteze │cetăţenilor │ │
│ │sesizarea şi │despre rolul │ │
│ │înţelegerea │şi │ │
│ │beneficiilor │rezultatele │ │
│ │pentru viaţa │FEN │ │
│ │fiecărui │ │ │
│ │cetăţean │ │ │
│ ├───────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Accent pe │ │ │
│ │efectele │Asigurarea │ │
│ │pozitive pentru│vizibilităţii│ │
│ │întreaga │sprijinului │Public │
│ │societate, pe │financiar │general, │
│ │care le poate │acordat │mass- │
│ │declanşa │proiectelor │media, │
│ │implementarea │care │potenţiali │
│ │cu succes a │beneficiază │beneficiari │
│ │proiectelor │de FEN │ │
│ │finanţate din │ │ │
│ │FEN │ │ │
│ ├───────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Abordarea şi │ │ │
│ │explicarea cu │ │ │
│ │preponderenţă a│ │ │
│ │temelor care au│ │ │
│ │generat │ │ │
│ │controverse în │ │ │
│ │exerciţiul │ │ │
│ │anterior: │ │ │
│ │• gradul de │ │ │
│ │absorbţie, │ │ │
│ │inclusiv │ │ │
│ │explicarea │ │ │
│ │diferenţelor │ │ │
│ │între fonduri │ │Mass-media, │
│ │angajate, │Informarea │potenţiali │
│ │fonduri │cetăţenilor │beneficiari, │
│ │contractate, │despre rolul │profesionişti│
│ │fonduri │şi │şi instituţii│
│ │cheltuite │rezultatele │care │
│ │• România: stat│FEN │gestionează │
│Tonul │beneficiar sau │ │programele de│
│general │donator, │ │finanţare │
│negativ al │respectiv │ │ │
│reacţiilor │raportul între │ │ │
│publicului │cotizaţia │ │ │
│ │României către │ │ │
│ │UE şi fondurile│ │ │
│ │europene │ │ │
│ │primate de │ │ │
│ │România │ │ │
│ │• complexitatea│ │ │
│ │procedurilor şi│ │ │
│ │întârzierile │ │ │
│ │generate de │ │ │
│ │aceasta │ │ │
│ ├───────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Parteneriate cu│ │ │
│ │stakeholderi │ │ │
│ │care sunt deja │ │ │
│ │recunoscuţi ca │ │ │
│ │emitenţi de │ │Mass-media, │
│ │informaţie │ │potenţiali │
│ │privind │ │beneficiari, │
│ │finanţările │ │profesionişti│
│ │europene, care │ │şi instituţii│
│ │pot prelua o │ │care │
│ │parte din │ │gestionează │
│ │efortul de │ │programele de│
│ │informare sau │ │finanţare │
│ │comunicare şi │ │ │
│ │care îi pot │ │ │
│ │aduce un grad │ │ │
│ │sporit de │ │ │
│ │credibilitate │Informarea │ │
│ ├───────────────┤cetăţenilor ├─────────────┤
│ │Interactivitate│despre rolul │ │
│ │şi angrenarea │şi │ │
│ │tinerilor în │rezultatele │ │
│ │efortul de │FEN │ │
│ │comunicare, │ │ │
│ │prin │ │ │
│ │deschiderea de │ │Public │
│ │voluntariate │ │general, │
│ │sau │ │mass-media │
│ │internship-uri │ │ │
│ │la nivelul MIPE│ │ │
│ │şi altor │ │ │
│ │structuri cu │ │ │
│ │atribuţii în │ │ │
│ │gestionarea FEN│ │ │
│ ├───────────────┤ ├─────────────┤
│ │Accent pe │ │Public │
│ │transparenţa şi│ │general, │
│ │corectitudinea │ │mass- │
│ │procesului de │ │media, │
│ │alocare a │ │beneficiari │
│ │fondurilor │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Platformele │ │ │
│ │digitale │ │ │
│ │trebuie să │ │ │
│ │ofere │ │Public │
│ │informaţii │ │general, │
│ │actualizate, │ │mass- │
│ │clare şi │Informarea │media, │
│ │accesibile │cetăţenilor │potenţiali │
│ │privind toate │despre rolul │beneficiari │
│ │aspectele │şi │ │
│ │relevante ale │rezultatele │ │
│ │FEN │FEN │ │
│ ├───────────────┤ ├─────────────┤
│ │Folosirea de │ │Profesionişti│
│ │către AM-uri a │ │şi instituţii│
│ │rezultatelor │ │care │
│ │din │ │gestionează │
│ │monitorizare în│ │programele de│
│ │comunicare │ │finanţare │
│ ├───────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Impactul │ │ │Public │
│redus al │Realizarea de │ │general, │
│campaniilor│cercetări │ │mass- │
│de │periodice, │ │media, │
│comunicare │utilizând │ ├─────────────┤
│privind IS │aceeaşi baterie│ │Profesionişti│
│în perioada│de instrumente │ │şi instituţii│
│2014-2020 │de cercetare │ │care │
│ │sociologică │ │gestionează │
│ │ │ │programele de│
│ │ │ │finanţare │
│ ├───────────────┤Informarea ├─────────────┤
│ │Încurajarea │cetăţenilor │Profesionişti│
│ │colaborării │despre rolul │şi instituţii│
│ │între reţelele │şi │care │
│ │de │rezultatele │gestionează │
│ │multiplicatori │FEN │programele de│
│ │de informaţie │ │finanţare │
│ ├───────────────┤ ├─────────────┤
│ │Facilitarea │ │ │
│ │accesului la │ │ │
│ │informaţie a │ │Public │
│ │persoanelor cu │ │general, │
│ │nevoi speciale,│ │potenţiali │
│ │de exemplu │ │beneficiari │
│ │nevăzători, pe │ │ │
│ │website-urile │ │ │
│ │instituţionale │ │ │
└───────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────┘
SECŢIUNEA 2 PRINCIPALELE INSTRUMENTE DE MARKETING 1. Pentru comunicarea în mediul online se folosesc site-urile dezvoltate de MIPE, respectiv https://oportunităţi-ue.gov.ro şi www.mfe.gov.ro, precum şi website-urile altor instituţii cu rol de AM pentru programele din perioada 2021-2027 şi conturile oficiale ale acestor instituţii de pe platformele social media. În perioada actuală de programare, platforma https://oportunităţi-ue.gov.ro furnizează informaţii actualizate despre apeluri de finanţare şi programe, iar site-ul instituţional www.mfe.gov.ro va fi refăcut. 2. Sunt folosite, de asemenea, instrumente clasice: a. Media relations b. Promovare şi publicitate c. Materiale de informare tipărite d. Afişajul în spaţii deschise sau în exterior e. Materiale cu impact vizual, precum clipuri TV şi radio, filme de prezentare a mecanismelor de obţinere a finanţărilor sau de prezentare a proiectelor de succes, a lecţiilor învăţate. SECŢIUNEA 3 MEDIA Angrenarea media se poate face din două perspective: 1. Anunţuri, articole, spoturi, reclame gratuite sau plătite privind lansările de programe şi apeluri de finanţare; 2. Relaţionarea cu media prin colaborarea cu publicaţii online de calitate şi prin specializarea în domeniul finanţărilor europene a unor jurnalişti, prin utilizarea unor instrumente diferite, precum traininguri, stabilirea unor baze de date care să permită transmiterea de comunicate de presă şi materiale de background către jurnalişti, sesiuni de informare dedicate presei locale. Se va acorda atenţie inclusiv organizării de sesiuni de informare sau de vizite la proiecte finanţate din fonduri europene. SECŢIUNEA 4 MATERIALE DE INFORMARE Materialele tipărite sau electronice se realizează în special pentru grupurile specializate, fiind distribuite la evenimente, la lansarea de noi apeluri sau la cerere. Pot fi realizate două categorii de publicaţii: 1. materiale de referinţă, de exemplu, dar fără a se limita la: a. Informări la momentul lansării apelurilor la finanţare, b. Liste de întrebări şi răspunduri pe website, eventual editate pentru publicare, c. Liste de greşeli frecvente, d. Concluzii sau soluţii oferite în urma participării la evenimentele de informare, e. Exemple de bune practici. 2. materiale care prezintă povesti de succes şi lecţii învăţate. Pentru eficienţa comunicării, se pot prelua materiale realizate de media sau de alţi parteneri. Realizarea de materiale tipărite nu constituie o activitate principală. Conţinutul materialelor poate valorifica celelalte instrumente de comunicare, pentru a eficientiza activitatea. SECŢIUNEA 5 AFIŞAJUL OUTDOOR Afişajul de tip outdoor poate fi folosit pentru promovarea instrumentelor de informare, dar şi în cadrul campaniilor de comunicare. SECŢIUNEA 6 COMUNICAREA DESPRE FONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE În cadrul comunicării, este importantă adoptarea unei abordări calculate şi eficiente în atingerea obiectivelor. Utilizarea datelor şi analizelor pentru a ghida deciziile de comunicare reflectă această raţionalitate, pentru ca eforturile să fie direcţionate în mod eficient în vederea atingerii rezultatelor dorite. În această linie, prezenta Strategie ia în calcul principalele variabile în ceea ce priveşte activităţile de comunicare şi stabileşte orientări generale. Mai mult, această abordare se aliniază cu obiectivul specific referitor la unitatea informaţiei, dar şi cu cel care mizează pe transparenţă şi conştientizarea de către public a aspectelor incluse în mesajele diseminate cu privire la FEN. Pe de altă parte, comunicarea trebuie să fie adaptată la contextul social, abordând probleme relevante şi reflectând valorile care rezonează cu publicul ţintă, motiv pentru care promovarea şi comunicarea la nivel de program trebuie să fie specializată, aşadar intră în aria de responsabilităţi a AM-urilor care gestionează programul respectiv. În comunicarea realizată în cadrul instituţional, procesele birocratice pot contribui la asigurarea coerenţei şi consistenţei în mesajele transmise către publicul ţintă. Cu toate acestea, este important ca birocraţia să nu devină o barieră pentru creativitate şi adaptabilitate într-un mediu în continuă schimbare. O abordare echilibrată ar implica implementarea unor procese eficiente, dar şi deschiderea la inovaţie şi ajustare în funcţie de dinamica societăţii, fapt ce se poate aplica prin diversificarea canalelor şi a instrumentelor de comunicare, precum şi o mai bună organizare a procesului de comunicare, roluri asumate de Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027. Aceeaşi structură organizatorică este principalul actor şi în ceea ce priveşte procesul decizional cu privire la comunicare. Deciziile nu sunt luate doar de indivizi, ci rezultă din interacţiunile colective în cadrul instituţiilor, astfel încât colaborarea şi comunicarea eficiente între membrii reţelei de comunicatori sunt esenţiale. Procesele de luare a deciziilor în cadrul reţelei trebuie să fie deschise, transparente şi să asigure contribuţia colectivă pentru a asigura consensul şi implementarea eficientă a strategiilor de comunicare. SECŢIUNEA 7 ELEMENTE DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA FONDURILOR EXTERNE NERAMBURSABILE 2021-2027 Prezenta Strategie urmăreşte în mod deosebit atragerea publicului şi creşterea gradului de conştientizare a publicului despre FEN. Instituţiile, respectiv membrii Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, trebuie să identifice şi să atragă publicul ţintă, să determine conştientizarea rolului şi scopului acestor instituţii şi să dezvolte relaţii durabile, de parteneriat în vederea unei comunicări constante, cu categoriile de public. Aceasta implică folosirea strategică a canalelor de comunicare pentru a ajunge la categoriile de public relevante şi pentru a dezvolta un angajament de durată şi o înţelegere adecvată. Principalele etape pentru atingerea acestor obiective sunt: 1. Construirea şi gestionarea imaginii FEN: Imaginea FEN este strâns legată de imaginea instituţiilor cu rol în gestionarea FEN, astfel încât anumite aspecte prezentate în continuare se vor susţine reciproc. Marketingul contribuie la definirea şi promovarea imaginii organizaţiei, ajutând la crearea unei identităţi distinctive. Construirea şi gestionarea imaginii sunt esenţiale pentru a dezvolta o identitate distinctă şi recunoaştere în rândul publicului. Organizaţiile trebuie să îşi definească clar valorile, misiunea şi scopul şi să le comunice în mod consecvent pentru a construi o imagine puternică. Gestionarea imaginii implică, de asemenea, monitorizarea şi adaptarea constantă a reputaţiei organizaţiei în funcţie de schimbările din mediul extern. Dintre etapele construirii imaginii FEN, sunt relevante: a. Definirea şi comunicarea clară a obiectivelor sau valorilor: acestea ghidează comportamentul şi deciziile organizaţiei. b. Gestionarea reputaţiei FEN: monitorizarea atentă a percepţiei publicului şi gestionarea promptă a situaţiilor care ar putea afecta reputaţia instituţiei sau a FEN, construirea şi menţinerea unei reputaţii pozitive sunt importante pentru construirea unei imagini puternice. c. Implicarea angajaţilor în construirea imaginea FEN, cu impact la nivelul imaginii instituţionale: strategiile sau planurile de comunicare ar trebui să includă programe de implicare şi instruire pentru ca angajaţii să înţeleagă şi să reflecte valorile asociate FEN şi implicit organizaţiei în interacţiunile lor cu publicul. 2. Comunicarea eficientă a rolului FEN: Comunicarea obiectivelor FEN şi a programelor finanţate de acestea pune accent pe folosirea unor mesaje clare, relevante şi cu impact emoţional, pentru a transmite eficient principiile susţinute şi impactul la nivelul societăţii. 3. Impactul tehnologiei asupra comunicării: Într-o lume digitalizată, impactul tehnologiei asupra comunicării este important. Tehnologia e utilizată pentru a comunica, interacţiona cu publicul şi gestiona reputaţia instituţiei sau a unui program. Pot fi întreprinse măsuri precum: a. Utilizarea reţelelor sociale: platformele sociale sunt folosite pentru a interacţiona cu publicul ţintă, pentru a distribui conţinut relevant şi pentru a susţine dialogul bidirecţional între organizaţie şi audienţă. b. Marketing-ul digital: pot fi implementate strategii de marketing digital pentru a creşte vizibilitatea organizaţiei în mediul online, inclusiv optimizarea pentru motoarele de căutare, campanii plătite pe click şi conţinut relevant şi valoros. c. Tehnologii emergente: pot fi adoptate tehnologii emergente, cum ar fi realitatea virtuală, inteligenţa artificială sau analiza datelor, pentru a inova şi a oferi experienţe de comunicare unice şi captivante. d. Personalizarea comunicării: cu ajutorul tehnologiei, mesajele pot fi personalizate în funcţie de caracteristicile şi preferinţele publicului, precum şi în funcţie de categoriile de public ţintă. e. Gestionarea reputaţiei online: având în vedere că reputaţia este puternic influenţată de prezenţa online, politicile de acţiune ar trebui să includă gestionarea recenziilor, răspunsuri la feedback-ul online şi monitorizarea activităţilor care pot afecta percepţia online a organizaţiei. Pentru îndeplinirea obiectivelor de comunicare şi promovare a FEN sunt avute în vedere următoarele linii strategice:
┌────────────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┐
│Linie │Abordare │Măsuri propuse │Implementare │
│strategică │ │ │ │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Campaniile de │
│ │ │ │comunicare pentru toate│
│ │ │ │categoriile de public │
│ │ │• │trebuie să fie │
│ │ │Complementaritatea│complementare ca mesaj │
│ │ │obiectivelor de │şi să aibă o │
│ │• │comunicare şi a │vizibilitate continuă, │
│Corelarea │Complementaritatea│obiectivelor de │fără suprapuneri; │
│măsurilor de│obiectivelor de │marketing, │• Mesajele campaniilor │
│comunicare │comunicare şi de │asigurând totodată│de comunicare trebuie │
│şi promovare│promovare raportat│coerenţa mesajelor│să fie simple, clare şi│
│ │la publicul ţintă │şi contribuţia │concise, cu accent pe │
│ │ │directă la │valoarea adăugată a │
│ │ │atingerea acestor │finanţării prin FEN, │
│ │ │obiective │din perspectivă │
│ │ │ │personală, dar si la │
│ │ │ │nivel comunitar si │
│ │ │ │societal. │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Diferenţierea │
│ │ │ │mesajului si a │
│ │ │ │instrumentelor de │
│ │ │ │comunicare în funcţie │
│ │ │ │de grupurile ţintă │
│ │ │ │identificate; │
│ │ │ │• Canalele de │
│ │ │ │comunicare se adresează│
│ │ │ │în mod diferit │
│ │ │ │categoriilor de grupuri│
│ │ │ │ţintă: de exemplu, │
│ │ │ │pentru publicul general│
│ │ │ │se utilizează eficient │
│ │• Identificarea │ │televiziunea, │
│ │categoriilor de │ │internetul si radioul, │
│ │public si │• Adaptarea │în timp ce publicului │
│Segmentare │dezvoltarea │mesajelor pentru a│specific i se adresează│
│şi targeting│planurilor de │ţinti diferite │site-ul propriu al │
│ │acţiune specifice │segmente ale │MIPE; │
│ │pentru fiecare │grupurilor ţintă │• Pentru a evita │
│ │segment │ │confuzia în informarea │
│ │ │ │digitală, va exista un │
│ │ │ │singur site al MIPE │
│ │ │ │complementar cu │
│ │ │ │platforma │
│ │ │ │oportunitati-ue.gov.ro;│
│ │ │ │• Din perspectiva │
│ │ │ │managementului │
│ │ │ │informaţiei pe site, │
│ │ │ │MIPE gestionează │
│ │ │ │componenta de informare│
│ │ │ │a publicului general, │
│ │ │ │în timp ce AM- urile │
│ │ │ │asigură informarea │
│ │ │ │publicului specific. │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Materialele de │
│ │ │• Integrarea │informare, campaniile │
│ │ │elementelor de │si evenimentele │
│ │ │identitate │desfăşurate trebuie să │
│ │• Construirea şi │instituţională şi │respecte prevederile │
│Gestionarea │gestionarea │a FEN în toate │GIV 2021-2027. │
│identităţii │identităţii FEN, │materialele şi │• Actualitatea, │
│aferente │inclusiv a logo- │canalele de │utilitatea şi │
│FEN │ului, culorilor şi│comunicare pentru │transparenţa │
│ │elementelor │a asigura o │informaţiilor postate │
│ │distinctive │prezentare │pentru fiecare program │
│ │ │coerentă şi │reprezintă condiţii │
│ │ │recunoaştere │cheie pentru asigurarea│
│ │ │ │unei informări de │
│ │ │ │succes. │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Pentru ca platforma │
│ │ │ │oportunitati-ue.gov.ro │
│ │ │ │să poată valorifica │
│ │ │ │funcţiile şi │
│ │ │ │informaţiile │
│ │ │ │disponibile, sunt │
│ │ │ │urmărite: │
│ │ │ │1) poziţionarea clară a│
│ │ │ │portalului, prin │
│ │ │ │informare publică │
│ │ │ │referitoare la │
│ │ │ │obiectivele acestuia; │
│ │ │ │2) integrarea cu │
│ │ │ │paginile web dezvoltate│
│ │ │ │de alte instituţii care│
│ │ │ │coordonează fonduri │
│ │ │ │europene; │
│ │ │ │3) dezvoltarea unor │
│ │ │ │secţiuni cu resurse │
│ │ │ │utile pentru │
│ │ │ │beneficiarii şi │
│ │ │ │solicitanţii de │
│ │ │ │finanţare europeană. │
│ │ │ │Astfel de secţiuni pot │
│ │ │ │include tutoriale, │
│ │ │ │module de eLearning, │
│ │ │ │manuale, ghiduri de │
│ │ │ │implementare, link-uri │
│ │ │ │la date şi resurse │
│ │ │ │utile. │
│ │ │ │• A fost creat un cont │
│ │ │ │de social media asociat│
│ │ │ │platformei web pentru │
│ │ │ │ca utilizatorii să aibă│
│ │ │ │acces facil la │
│ │ │ │informaţii clare si │
│ │ │ │coerente. Responsabilii│
│ │ │ │de comunicare din MIPE │
│ │ │ │si AM-urilor au │
│ │ │ │atribuţii clare │
│ │ │ │referitoare la │
│ │ │ │comunicarea online, │
│ │ │ │precum publicarea si │
│ │ │• Folosirea │actualizarea de │
│ │• Utilizarea │canalelor digitale│informaţii pe platforma│
│ │social media şi a │pentru a comunica │web si pagina de social│
│ │marketingului │noutăţi, │media asociată │
│Promovarea │digital pentru a │evenimente şi │acesteia. │
│FEN în │atinge audienţe │realizări ale │• Aplicaţia online │
│social media│specifice şi a │organizaţiei, │Helpdesk este │
│ │încuraja │construind astfel │gestionată, la nivel │
│ │implicarea │o comunitate │centralizat, de MIPE, │
│ │publicului │online activă │fiind accesibilă │
│ │ │ │tuturor celor │
│ │ │ │interesaţi prin simpla │
│ │ │ │înregistrare ca │
│ │ │ │utilizator. În funcţie │
│ │ │ │de subiectul selectat, │
│ │ │ │persoana responsabilă │
│ │ │ │din cadrul MIPE │
│ │ │ │direcţionează │
│ │ │ │solicitarea primită │
│ │ │ │către departamentul │
│ │ │ │specializat sau │
│ │ │ │abilitat să formuleze │
│ │ │ │un răspuns. │
│ │ │ │• Canalele de │
│ │ │ │comunicare sunt │
│ │ │ │diversificate pentru ca│
│ │ │ │informaţiile să ajungă │
│ │ │ │la un număr mai mare de│
│ │ │ │utilizatori, iar │
│ │ │ │informaţia transmisă │
│ │ │ │este adaptată la │
│ │ │ │nevoile grupurilor │
│ │ │ │cărora li se adresează.│
│ │ │ │Utilizatorii mai tineri│
│ │ │ │pot fi atrasi prin │
│ │ │ │extinderea prezenţei în│
│ │ │ │social media a │
│ │ │ │informaţiilor despre │
│ │ │ │fondurile europene. În │
│ │ │ │privinţa publicului din│
│ │ │ │categoria 25-50 ani, │
│ │ │ │intensificarea │
│ │ │ │comunicării prin presa │
│ │ │ │online poate capta │
│ │ │ │atenţia unui procent │
│ │ │ │mare de utilizatori, │
│ │ │ │după cum s-a constatat │
│ │ │ │în statele în care │
│ │ │ │există o tradiţie a │
│ │ │ │presei de calitate │
│ │ │ │generatoare a unui │
│ │ │ │interes mai mare pentru│
│ │ │ │proiectele finanţate │
│ │ │ │din FEN. │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Conţinutul │
│ │ │ │materialelor │
│ │ │ │informative este │
│ │ │ │optimizat şi │
│ │ │ │diversificat pentru ca │
│ │ │ │acestea să răspundă │
│ │ │ │nevoilor diverse ale │
│ │ │ │publicului. E vorba de │
│ │ │ │tutoriale video, │
│ │ │ │webinarii, ateliere │
│ │ │ │interactive online care│
│ │ │ │să faciliteze │
│ │ │ │înţelegerea de către │
│ │ │ │cetăţeni a proceselor │
│ │ │ │asociate cu accesarea │
│ │ │ │fondurilor europene; │
│ │ │ │• Informaţiile despre │
│ │ │ │evenimentele organizate│
│ │ │ │sunt aduse la │
│ │ │ │cunoştinţa publicului │
│ │ │ │prin canalele de │
│ │ │ │comunicare proprii ale │
│ │ │ │MIPE şi ale membrilor │
│ │ │ │reţelei naţionale de │
│ │ │ │comunicatori; │
│ │ │ │• Creşterea numărului │
│ │ │ │de evenimente de │
│ │ │ │informare sau de │
│ │ │ │sesiuni de instruire │
│ │ │ │organizate în sprijinul│
│ │ │ │potenţialilor │
│ │ │ │beneficiari, mai ales │
│ │ │ │în rândul celor care nu│
│ │ │• Crearea de │au acces sau nu │
│ │• Dezvoltarea şi │campanii care să │utilizează internetul, │
│ │implementarea │promoveze rolul │este necesară pentru │
│ │campaniilor de │FEN │creşterea gradului de │
│ │comunicare pentru │• Integrarea │informare, │
│ │a promova │evenimentelor │conştientizare, │
│Promovare, │informaţiile │despre FEN în │implicare prin crearea │
│evenimente │despre FEN │strategiile/ │unui efort │
│şi campanii │• Organizarea de │planurile de │comunicaţional │
│ │evenimente pentru │comunicare pentru │continuu, în care │
│ │a creşte │a evidenţia │nevoile de informare │
│ │vizibilitatea şi a│contribuţiile în │pot fi mai uşor │
│ │atrage atenţia │promovarea │identificate şi │
│ │publicului │informaţiilor │rezolvate prin │
│ │ │despre FEN │comunicare │
│ │ │ │bidirecţională, │
│ │ │ │adaptabilă şi │
│ │ │ │transparentă; │
│ │ │ │• Evenimentele continuă│
│ │ │ │să promoveze mai │
│ │ │ │degrabă oportunităţi şi│
│ │ │ │rezultate ale FEN şi │
│ │ │ │sunt folosite ca un │
│ │ │ │canal cheie de │
│ │ │ │comunicare cu cei care │
│ │ │ │nu au acces la Internet│
│ │ │ │sau nu ştiu să │
│ │ │ │utilizeze informaţia │
│ │ │ │digitală. │
│ │ │ │• Organizarea de │
│ │ │ │evenimente care se │
│ │ │ │adresează publicului │
│ │ │ │larg, de tipul │
│ │ │ │evenimentelor dedicate │
│ │ │ │Zilei Europei, este │
│ │ │ │importantă pentru │
│ │ │ │marcarea identităţii │
│ │ │ │europene, dar nu │
│ │ │ │suficientă. Se │
│ │ │ │multiplică │
│ │ │ │evenimentele care │
│ │ │ │vizează promovarea │
│ │ │ │valorilor europene şi │
│ │ │ │consolidarea │
│ │ │ │identităţii naţionale │
│ │ │ │în context european, │
│ │ │ │după principiul unitate│
│ │ │ │în diversitate. │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Extinderea Reţelei │
│ │ │ │naţionale a │
│ │ │ │responsabililor pentru │
│ │ │ │comunicarea programelor│
│ │ │ │2021-2027, inclusiv │
│ │ │ │prin implementarea de │
│ │ │ │parteneriate cu │
│ │ │ │structuri terţe; │
│ │ │ │• Asigurarea │
│ │• Consolidarea │ │complementarităţii │
│ │Reţelei naţionale │• Dezvoltarea şi │măsurilor de comunicare│
│Marketing │a responsabililor │întreţinerea │la nivelul structurii │
│relaţional │pentru comunicarea│relaţiilor cu │de specialitate a MIPE │
│ │programelor │membrii Reţelei │şi al AM-urilor, în │
│ │20212027 │ │vederea atingerii unor │
│ │ │ │categorii cât mai │
│ │ │ │variate de public, │
│ │ │ │inclusiv în plan local.│
│ │ │ │Această măsură poate fi│
│ │ │ │realizată şi prin │
│ │ │ │valorificarea în comun │
│ │ │ │a resurselor │
│ │ │ │disponibile pentru │
│ │ │ │promovarea FEN. │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Încurajarea │
│ │ │ │publicaţiilor de a │
│ │ │ │realiza secţiuni │
│ │ │ │dedicate urmăririi │
│ │ │ │progresului proiectelor│
│ │ │ │finanţate. Sunt oferite│
│ │ │ │informaţii rezultate │
│ │ │• Utilizarea │din activităţile de │
│Analiza şi │ │analizei datelor │monitorizare sau │
│măsurarea │• Măsurarea │şi feedback-ului │activităţi de cercetare│
│performanţei│rezultatelor │pentru a evalua │sociologică către │
│comunicării │campaniilor şi │eficacitatea │publicaţiile care au │
│şi │analiza datelor │mesajelor şi │secţiuni dedicate. Se │
│promovării │pentru a face │strategiilor sau a│are în vedere │
│FEN │ajustări │planurilor de │identificarea si │
│ │ │comunicare │comunicarea despre │
│ │ │ │proiecte care pot fi │
│ │ │ │promovate si │
│ │ │ │monitorizate de aceste │
│ │ │ │publicaţii, pentru a fi│
│ │ │ │prezentate ca bune │
│ │ │ │practici sau doar ca │
│ │ │ │mecanisme de accesare a│
│ │ │ │fondurilor. │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │• Publicaţiile sunt │
│ │ │ │încurajate să comunice │
│ │ │ │impactul proiectelor la│
│ │ │ │nivelul comunităţii, nu│
│ │ │ │doar de a monitoriza │
│ │ │ │rezultatele imediate │
│ │ │ │ale proiectelor. │
│ │ │ │• Presa trebuie │
│ │ │ │abordată ca un partener│
│ │ │ │de încredere în │
│Consolidarea│ │ │informarea despre FEN. │
│comunicării │ │ │Se va face informarea │
│impactului │• Comunicarea │• Comunicarea │corectă, actualizată si│
│FEN la │relaţiei dintre │impactului pozitiv│transparentă prin │
│nivelul │FEN si principiile│al FEN asupra │organizarea de │
│societăţii, │orizontale ale │comunităţii si │conferinţe de presă pe │
│inclusiv în │Politicii de │societăţii │tema FEN. │
│relaţie cu │coeziune │ │• Promovarea bunelor │
│presa │ │ │practici si a │
│ │ │ │poveştilor de succes │
│ │ │ │prin organizarea de │
│ │ │ │vizite ale │
│ │ │ │jurnalistilor la │
│ │ │ │locaţiile unor astfel │
│ │ │ │de proiecte, pot fi │
│ │ │ │metode de multiplicare │
│ │ │ │a mesajului şi de │
│ │ │ │consolidare a │
│ │ │ │încrederii în │
│ │ │ │finanţarea prin FEN. │
└────────────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┘
CAP. IX INSTITUŢII RESPONSABILE. REŢEAUA NAŢIONALĂ A RESPONSABILILOR PENTRU COMUNICAREA PROGRAMELOR 2021-2027 Implementarea prezentei Strategii presupune colaborarea tuturor instituţiilor implicate în gestionarea programelor de finanţare şi interesate de finanţările europene, pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, măsurile prevăzute în acest document. Nucleul cadrului instituţional necesar implementării Strategiei este reprezentat de Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027. În această perioadă de programare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022, aprobată prin Legea nr. 221/2023, MIPE asigură, prin structura de specialitate cu atribuţii de comunicare în domeniul fondurilor europene, rolul de coordonator pentru activităţile de vizibilitate, transparenţă şi comunicare în legătură cu sprijinul din fonduri, inclusiv pentru programele din cadrul obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg), respectiv coordonator naţional al comunicării şi diseminării informaţiilor referitoare la accesarea fondurilor europene şi asigurarea transparenţei informaţiilor publice din sectorul finanţărilor externe aferente Politicii de coeziune. MIPE, prin structura cu atribuţii în realizarea comunicării despre FEN, în calitate de coordonator naţional pentru comunicare pentru activităţile de vizibilitate, transparenţă şi comunicare în legătură cu sprijinul din partea fondurilor europene, coordonează activitatea Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027. La momentul elaborării Strategiei, Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 reuneşte, cu statut de membri, responsabilii de comunicare din AM-uri, precum şi parteneri. AM-urile cu statut de membri din cadrul acestei Reţele vor fi AM-urile din cadrul MIPE şi din alte ministere, inclusiv cele aferente programelor INTERREG*1, precum şi ADR-uri. Partenerii din cadrul Reţelei vor fi Biroul Reprezentanţei CE în România, centrele de informare Europe Direct, ROREG, Universitatea din Petroşani, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitatea Mineră şi Protecţie Antiexplozivă. *1 Pentru programele de cooperare teritorială pentru care MDLPA exercită funcţia de AM vor fi aplicate cu prioritate recomandările sau ghidurile specifice elaborate de CE, fără ca Strategia să impună sarcini administrative care depăşesc obligaţiile ce revin AM respective şi partenerilor, respectiv state precum Ucraina, Republica Moldova, Serbia în îndeplinirea obiectivelor de comunicare aferente programelor de cooperare teritorială. Aceste AM din cadrul MDLPA sunt membri în Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 şi contribuie la implementarea Strategiei în măsura competenţelor. Conducătorul fiecăreia dintre AM-urile prevăzute mai sus are obligaţia desemnării a cel puţin doi responsabili pentru comunicare şi a informării în acest sens a structurii de specialitate din MIPE. AM-urile care fac parte din Reţeaua de comunicatori, prin conducătorii şi responsabilii pentru comunicare, cu statut de membru, au următoarele atribuţii: a) participă activ la dezvoltarea unor abordări unitare în comunicarea şi diseminarea informaţiilor despre FEN din Politica de coeziune aferentă perioadei de programare 2021-2027, precum şi la planificarea şi derularea de activităţi în comun, la nivelul Reţelei de comunicatori; b) informează coordonatorul naţional cu privire la orice activitate de comunicare publică desfăsurată pentru promovarea FEN alocate României prin Politica de coeziune în exerciţiul financiar 2021-2027; c) transmit informaţii actualizate pentru diseminare prin intermediul instrumentelor de comunicare online, inclusiv al site-ului MIPE şi al platformei "Oportunităţi-UE" cu rol de punct unic de acces al surselor de finanţare, conform ariei de competenţă. În acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/1060 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022, aprobată prin Legea nr. 221/2023, Reţeaua se va extinde pentru a include şi alţi parteneri relevanţi, precum instituţii de învăţământ şi organizaţii de cercetare. Componenţa Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 se poate extinde prin includerea de parteneri, astfel: a) prin transmiterea de către MIPE, prin structura de specialitate, de invitaţii de participare instituţiilor relevante pentru activitatea derulată de Reţeaua de comunicatori; b) prin formularea unei solicitări de către structurile şi instituţiile interesate, cu atribuţii relevante pentru activitatea Reţelei de comunicatori, şi aprobate de către MIPE, prin structura de specialitate. Reţeaua încurajează schimbul de informaţii permanent şi proactiv între membrii acesteia, astfel încât la nivelul structurii de comunicare din MIPE să existe informaţii actualizate privind programele 2021-2027. Scopul acesteia e de a amplifica mesajele despre finanţările europene şi, în acest sens, de a crea mecanismele pentru cooperarea în activitatea de comunicare între instituţiile participante, precum şi a dezvolta abordări unitare, comune pentru activitatea de comunicare, prin planificarea de activităţi în logica valorificării la maximum a tuturor resurselor disponibile, fie că este vorba de expertiză, resurse financiare sau accesul unitar şi prompt la informaţii relevante în procesele de comunicare. În acest context, operaţionalizarea Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 şi eficientizarea colaborării la nivelul acesteia sunt necesare pentru a valorifica acţiunile şi eforturile de comunicare derulate de fiecare AM, complementar cu activităţile structurii de comunicare din cadrul MIPE. Pentru coordonarea efectivă şi eficientă a membrilor Reţelei, aceasta se reuneşte periodic. Activitatea Reţelei este orientată de un coordonator naţional responsabil pentru toate programele 2021-2027. Acesta asigură, pe de o parte, sincronizarea la nivel naţional între programe şi activităţile de comunicare realizate pentru fiecare dintre acestea, pentru a se evita suprapunerea de activităţi, livrarea de mesaje parţial nearmonizate, iar, pe de altă parte, cooperarea între membrii reţelei pentru stabilirea de linii directoare pentru activităţile de comunicare în vederea amplificării mesajului. AM-urile, prin responsabilii de comunicare, vor menţine legătura cu coordonatorul reţelei naţionale, care va urmări informarea tuturor membrilor reţelei în vederea sincronizării acţiunilor de comunicare. Activitatea Reţelei va fi calibrată şi eficientizată în baza consultării cu membrii reţelei, în conformitate cu Raportul de analiză şi evaluare a rezultatelor aferent contractului de servicii nr. 203218/28.11.2023 - SERVICII DE ORGANIZARE EVENIMENT, respectiv ÎNTÂLNIRE DE LUCRU pentru dezvoltarea echipei de comunicatori elaborat în cadrul proiectului "Campanii de Comunicare pentru promovarea fondurilor ESI 2014-2020". Aceştia au fost implicaţi în evaluarea activităţilor de comunicare aferente perioadei de programare anterioare şi cu privire la îmbunătăţirea activităţii de informare şi comunicare 2021-2027. Recomandările de calibrare a activităţii şi colaborării în cadrul reţelei vizează: 1. creşterea numărului de întâlniri de lucru sau sesiuni de instruire pentru membrii Reţelei naţionale de comunicatori; 2. formarea unor echipe tematice de lucru, restrânse numeric pentru a eficientiza comunicarea internă; 3. valorificarea bunelor practici în comunicarea publică pentru perioada de programare 2021-2027; 4. evaluarea periodică a stadiului de implementare a obiectivelor echipei de comunicatori; 5. desemnarea unor persoane suport pentru situaţii de criză; 6. complementaritate între campaniile de comunicare; 7. simplificarea mesajului şi utilizarea unui limbaj accesibil pentru publicul general; 8. monitorizarea permanentă a impactului generat de mesajele transmise prin intermediul platformelor de social media; 9. monitorizarea feedbackului obţinut din partea beneficiarilor; 10. utilizarea mai eficientă a Reţelei naţionale de comunicatori. CAP. X MECANISM DE IMPLEMENTARE Implementarea Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene se face prin Planul de comunicare multianual al MIPE şi planurile de comunicare ale AM-urilor din cadrul şi din afara MIPE, elaborate cu respectarea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune incluse în prezenta Strategie. Aceasta reprezintă un document cadru care stabileşte direcţii de acţiune minime, pe care AM-urile se asigură că le aplică şi pe baza cărora pot elabora şi aproba strategii, în cazul AM-urilor care nu sunt în cadrul MIPE, sau planuri de comunicare specifice domeniului gestionat. În implementarea Strategiei sunt implicaţi actorii instituţionali reuniţi în cadrul Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027. AM-urile pentru programele naţionale şi regionale din cadrul financiar 2021-2027 îşi armonizează activităţile de comunicare şi se coordonează în materie de mesaje şi activităţi de comunicare în cadrul Reţelei naţionale de comunicatori. Responsabilii de comunicare din cadrul AM-urilor fac parte din Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 şi colaborează cu coordonatorul acesteia, pentru a asigura o comunicare optimă cu privire la FENdestinate României, printr-un schimb permanent de informaţii. Comunicarea permanentă între membrii Reţelei cu coordonatorul naţional urmăreşte şi transmiterea de informaţii relevante în vederea diseminării acestora prin canalele de comunicare oficiale ale MIPE, a generării de conţinut pentru materialele ministerului şi a organizării de evenimente specifice de promovare. Dincolo de obligaţiile minimale legate de comunicarea pe tema sprijinului UE, atribuţiile de comunicare şi, în special, cele care se focusează pe rezultatele finanţării UE, trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: 1. documentarea cu privire la efectele comunicării derulate pentru promovarea FEN, prin acces la statistici, rapoarte de cercetare, analize social media, sondaje de opinie publică; 2. elaborarea strategiei, planului sau planurilor de comunicare pentru exerciţiul financiar 2021-2027, având în vedere abordările decise la nivelul Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 şi complementaritatea dintre domenii partajate între două sau mai multe programe; 3. coordonarea comunicării online, prin monitorizarea şi actualizarea, gestionarea paginilor web dedicate programului sau programelor gestionate de AM-uri şi a paginilor de social media relaţionate; 4. realizarea unor materiale de informare pe teme legate de programele 2021-2027. Cu titlu de exemplu, reprezintă asemenea materiale ghidurile şi tutorialele video dedicate solicitanţilor şi beneficiarilor programelor 2021-2027; 5. coordonarea comunicării la faţa locului, prin organizare de evenimente, realizarea de materiale informative în format scriptic sau fizic; 6. derularea de campanii de cunoaştere şi documentare a opiniei diferitelor categorii relevante de public, prin cercetare cantitativă şi calitativă; 7. participarea la Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicare, inclusiv la evenimentele dedicate; 8. evaluarea activităţilor de comunicare prin derularea de cercetări şi ca parte a studiilor de evaluare. Astfel, MIPE, prin structura de specialitate, împreună cu AM-urile, prin intermediul Reţelei responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, asigură atât armonizarea mesajelor şi iniţiativelor, cât şi facilitarea accesului la categorii noi şi relevante de public, folosind eficient resursele logistice şi de conţinut. AM pentru programele de cooperare teritorială din cadrul MDLPA aplică cu prioritate recomandările sau ghidurile specifice elaborate de CE şi îndeplinesc obligaţiile de comunicare stabilite în baza programelor de cooperare teritorială. Strategia nu impune sarcini administrative care depăşesc obligaţiile ce revin AM respective şi partenerilor, respectiv Ucraina, Republica Moldova, Serbia în îndeplinirea obiectivelor de comunicare aferente programelor. Sintetic, la implementarea Strategiei contribuie: 1. structura de specialitate din MIPE, care coordonează activitatea Reţelei, asigură unitatea mesajelor comunicate şi a activităţilor de comunicare, liniile generale de comunicare din care vor fi declinate mesaje specifice de către fiecare AM, precum şi diseminarea de informaţii implicând autorităţi centrale şi locale, mediul universitar şi societatea civilă; 2. AM-urile care colaborează activ în cadrul Reţelei şi implementează planuri de comunicare pentru programele gestionate; 3. stakeholderi şi multiplicatori de informaţii care sunt încurajaţi să sporească vizibilitatea finanţărilor europene, a rezultatelor acestora la nivelul societăţii. Cu titlu de exemplu, sunt avute în vedere organizaţiile sau instituţiile care influenţează implementarea programelor. În cazul în care AM-urile se află în alte instituţii decât MIPE, acestea redactează propriile strategii sau planuri de comunicare şi vor ţine seama de particularităţile fiecărui program, precum publicul ţintă, tipul de proiecte eligibile, buget alocat pentru comunicare. Planurile de comunicare ale AM-urilor din afara MIPE se aprobă la nivelul instituţiei din care fac parte respectivele autorităţi. Structura cu atribuţii de comunicare a FEN din MIPE avizează planurile de comunicare ale AM-urilor din minister, pentru programele gestionate. Planurile de comunicare 2021-2027 se implementează şi se actualizează automat prin planurile anuale de acţiune, elaborate de responsabilii de comunicare ai programelor, care detaliază şi plasează în timp activităţile propuse pentru asigurarea informării şi promovării sprijinului acordat de UE statului membru şi a fiecărui Program în parte. Ceilalţi membri ai Reţelei, precum instituţii de învăţământ şi organizaţii de cercetare, contribuie la realizarea obiectivului de creştere a gradului de informare despre finanţările europene şi au un rol de multiplicator al mesajelor, prin diseminarea informaţiilor despre fondurile europene disponibile şi impactul acestora la nivelul societăţii. Mediul academic poate contribui şi la evaluarea activităţii de comunicare, prin activităţi de cercetare, analize, sondaje pe teme legate de finanţări europene. CAP. XI IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSE DE FINANŢARE Implementarea Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene se face conform alocărilor financiare prezentate în Planul de comunicare multianual al MIPE şi planurile de comunicare ale AM-urilor. Proiectele de comunicare şi promovare a finanţărilor din Politica de coeziune, acordate României în actualul cadru financiar, pregătite de structura de specialitate din MIPE, în exercitarea rolului de coordonator naţional al comunicării şi diseminării informaţiilor, sunt finanţate din Programul Asistenţă Tehnică 2021-2027. Conform Programului Asistenţă Tehnică 2021-2027, AM PAT finanţează măsuri de comunicare pentru Programul Sănătate, Programul Dezvoltare Durabilă, Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare şi Programul Asistenţă Tehnică. Măsurile de comunicare pentru Programul Educaţie şi Ocupare, Programul Incluziune şi Demnitate Socială, Programul Tranziţie Justă, Programul Transport, Programele Regionale şi programele de cooperare teritorială beneficiază de finanţare din bugetul alocat în cadrul respectivelor programe. Activităţile de comunicare ale AM-urilor pentru programele menţionate mai sus sunt stabilite în complementaritate cu acţiunile de comunicare prevăzute de structura de specialitate din MIPE, iar bugetul alocat acestora este estimat în planurile de comunicare ale fiecărui AM, respectiv în Planul de comunicare multianual al MIPE elaborat de structura de specialitate care coordonează comunicarea şi diseminarea informaţiilor despre finanţările din Politica de coeziune 2021-2027. Implementarea Strategiei se realizează de către ordonatorii principali de credite/ instituţiile implicate, cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate, în condiţiile legii. CAP. XII PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE Procesul de monitorizare urmăreşte analiza fazei de implementare a politicii şi de identificare a posibilelor deviaţii de la scopurile stabilite iniţial. Monitorizarea asigură colectarea informaţiilor şi a datelor statistice şi utilizează indicatori relevanţi şi măsurabili pentru urmărirea implementaţii. Evaluarea presupune analiza periodică a situaţiei, în special analiza performanţei şi a rezultatelor obţinute. Evaluarea determină eficacitatea, eficienţa şi impactul, contribuind la îmbunătăţirea implementării. Monitorizarea şi evaluarea se susţin reciproc, oferind oportunităţi permanente de revizuire şi de învăţare, în baza colectării de feedback de la părţile interesate şi a aplicării de măsuri corective. Comunicarea rezultatelor de monitorizare şi evaluare a implementării programelor contribuie la promovarea valorilor europene în spaţiul public românesc. Această activitate vizează crearea unor legături solide între orientarea către rezultate a programelor şi proiectelor finanţate din Politica de coeziune 2021-2027, pe de-o parte, şi comunicarea publică asociată rezultatelor de monitorizare şi evaluare, pe de altă parte. Orientarea spre rezultate este o cerinţă de bază a noului cadru financiar, iar modul în care este comunicată are o importanţă ridicată. Comunicarea rezultatelor monitorizării şi evaluării ajută la prezentarea realizărilor programelor, contribuind nu numai la promovarea sprijinului oferit de UE prin Politica de coeziune 2021-2027, dar şi la crearea unui climat favorabil, la consolidarea încrederii în UE şi la o mai bună înţelegere a beneficiilor apartenenţei la UE. Adoptarea de mecanisme electronice de monitorizare şi depunere a proiectelor a marcat o evoluţie semnificativă faţă de perioada anterioară. Cu toate acestea, participanţii la cercetările realizate de IRES subliniază că absenţa unei evaluări concrete a impactului comunicării a reprezentat un punct vulnerabil în cuantificarea reală a rezultatelor acesteia. Mai precis, a lipsit o analiză cuprinzătoare care să indice în ce măsură comunicarea a avut efectul dorit şi a atins un număr suficient de beneficiari sau potenţiali beneficiari de fonduri europene. Conform studiilor IRES, în perioada anterioară de programare, existenţa a două website-uri MIPE în paralel, www.mfe.gov.ro şi www.fonduri-ue.ro, a complicat comunicarea, dar şi monitorizarea şi evaluarea comunicării. Monitorizarea implementării Strategiei, precum şi evaluarea, sunt sarcini care revin şi fiecărei AM, nu doar structurii de comunicare din cadrul MIPE. Coordonatorul reţelei centralizează progresul pentru activităţile prevăzute şi gestionează adaptarea Strategiei atunci când este necesar, cu sprijinul reprezentanţilor AM şi ADR din cadrul reţelei. Monitorizarea constă în activităţi pentru măsurarea eficienţei cu care sunt implementate măsurile de comunicare. Astfel, monitorizarea se realizează prin date colectate la nivelul fiecărei activităţi a Strategiei, iar structura de coordonare din cadrul MIPE asigură centralizarea informaţiilor. Fiecare AM care gestionează programe finanţate din Politica de coeziune şi fiecare ADR comunică structurii de specialitate din MIPE, la începutul anului, un plan de activităţi care detaliază acţiunile din Planul de comunicare al fiecărei AM sau ADR, precizează responsabili şi termene de realizarea a activităţilor. Structura de specialitate din MIPE realizează o activitate constantă de monitorizare a informaţiilor referitoare la implementarea Strategiei. Monitorizarea implementării Strategiei are în vedere atât indicatorii de realizare a acţiunilor, respectiv indicatori de rezultat, cât şi a indicatorilor privind rezultatele politicii publice, respectiv indicatori de impact. Procesul de monitorizare include: a) activitatea de monitorizare continuă se realizează prin colectarea informaţiilor despre realizarea acţiunilor aferente obiectivelor Strategiei şi prin analiza acestor informaţii, care presupune sistematizarea şi prelucrarea informaţiilor. Informaţiile colectate susţin compararea situaţiei de referinţă cu situaţia curentă şi implicit analiza gradului de realizare a obiectivelor Strategiei şi stadiul acţiunilor din Planul de acţiune. În cazul constării neîndeplinirii obiectivelor, sunt identificate cauzele şi elaborate propuneri pentru remedierea situaţiilor. În scopul asigurării implementării obiectivelor Strategiei, MIPE, în calitate de coordonator naţional al comunicării şi diseminării informaţiilor referitoare la accesarea fondurilor europene şi asigurarea transparenţei informaţiilor publice din sectorul finanţărilor externe aferente Politicii de coeziune, asigură armonizarea şi complementaritatea acţiunilor structurii de specialitate din MIPE şi ale AM-urilor şi ADR-urilor şi identifică şi elaborează împreună cu acestea soluţiile pentru depăşirea deficienţelor, atunci când este cazul. b) activitatea de raportare se realizează în paralel cu monitorizarea continuă şi este realizată atât de structura de specialitate din MIPE, cât şi de AM-uri şi ADR- uri, prin elaborarea de raportări referitoare la stadiul îndeplinirii acţiunilor asumate în strategiile şi planurile de comunicare. Aceste rapoarte sunt elaborate periodic şi sunt prelucrate pentru stabilirea şi prezentarea progresului în implementarea activităţilor de comunicare inclusiv în cadrul reuniunilor cu reprezentanţii CE, precum reuniunile de ţară cu Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană pe tema comunicării fondurilor europene. MIPE, prin structura de specialitate, generează un formular de raportare periodică, care să fie completat de AM-uri şi ADR-uri cu indicatorii de performanţă proprii, pentru a se decela, ulterior, activităţile de comunicare cu cel mai mare impact. Rapoartele pot conţine şi: costurile alocate implementării activităţilor de comunicare; respectarea termenelor şi a conţinutului planurilor de acţiune în domeniul comunicării; modificările înregistrate pe parcursul implementării documentelor strategice ale AM-urilor şi ADR- urilor, elaborate pentru îndeplinirea prezentei Strategii, precum şi la finalul implementării acestora, la nivelul grupurilor-ţintă vizate; schimbările instituţionale determinate de implementarea prezentei Strategii şi a documentelor strategice subsumate, specifice fiecărei AM şi ADR. Evaluarea este efectuată prin raportarea la indicatorii şi planificarea activităţilor de comunicare. Evaluarea intermediară a implementării prezentei Strategii, respectiv a eficienţei acţiunilor de comunicare, se realizează în 2027 cu scopul de a ajusta activităţile prevăzute în continuare. Evaluarea intermediară poate oferi o imagine de ansamblu despre: 1. Tipul şi instrumentele de comunicare dezvoltate/utilizate 2. Relevanţa tipului de instrument de comunicare şi a mesajului 3. Traficul pe website-uri 4. Acoperirea în media "earned" şi conţinut media 5. Outreach în rândul grupului ţintă 6. Reacţii iniţiale la activităţile de comunicare Monitorizarea şi evaluarea activităţii de comunicare trebuie fie corelate mai bine cu feedback-ul din partea publicului ţintă, responsabilitatea de monitorizare revenindu-le celor implicaţi în implementarea activităţilor de comunicare. În lumina feedback-ului primit în cadrul cercetării derulate pentru MIPE, sunt necesare o monitorizare mai riguroasă şi o evaluare constantă a eficienţei Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene. Adaptările vor fi făcute în timp real, pe baza constatărilor de la nivelul AM-urilor, ADR-urilor şi al Reţelei de comunicatori, precum şi a concluziilor eventualelor studii privind implementarea Strategiei. În concluzie, monitorizarea şi evaluarea permanentă a gradului de atingere a indicatorilor de progres în comunicare prin studii sunt necesare pentru o comunicare de succes privind FEN 2021-2027. Prin sondaje de opinie, focus grupuri şi interviuri se pot asigura atât identificarea nevoilor de informare în perioada ex ante, cât şi măsurarea progresului sau a impactului comunicării în evaluările intermediare şi ex post. Procesul de comunicare este monitorizat continuu şi evaluat prin studii specifice derulate de MIPE, şi la fel fiecare activitate specifică. Pentru a evalua la nivel naţional procesul de comunicare se folosesc indicatori de impact cu efect general. Indicatorii de rezultat şi de produs vor fi folosiţi pentru a măsura schimbările calitative cauzate de implementarea diferitelor activităţi şi instrumente de comunicare. Performanţa atingerii obiectivelor de comunicare privind FEN 2021-2027 se evaluează prin raportarea la valorile iniţiale a valorilor măsurate ale indicatorilor în timpul şi la finalul implementării Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene. CAP. XIII REZULTATE AŞTEPTATE Monitorizarea implementării prezentei Strategii presupune măsurarea periodică a progresului înregistrat către îndeplinirea obiectivelor. În funcţie de acesta, se poate decide realocarea resurselor cu scopul utilizării eficiente. Conform raportului "Orientări generale cu privire la comunicarea rezultatelor de monitorizare şi evaluare în exerciţiul financiar 2021 -2027" realizat în octombrie 2023 de către Banca Mondială, în cadrul Acordului privind serviciile de asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare şi evaluare în contextul programelor finanţate de UE în România în perioada 2021-2027, rezultatele proiectelor reprezintă un mijloc foarte bun de promovare a impactului sprijinului UE. Deşi în baza regulamentelor europene există elemente de comunicare minimale obligatorii care trebuie respectate la nivel de operaţiune finanţată, este oportună susţinerea beneficiarilor în demersurile de promovare a rezultatelor din proiectele finanţate şi derularea de campanii de informare sau conştientizare eficiente. Acest aspect ar trebui să fie realizat simultan cu sensibilizarea beneficiarilor referitor la avantajele unei comunicări eficiente la nivel de proiect. Astfel, pot fi realizate ghiduri sau orientări opţionale de comunicare pentru beneficiari, care să se concentreze pe următoarele aspecte, fără ca lista de mai jos să fie exhaustivă: ● utilizarea unor principii de comunicare, adaptate diferitelor categorii de grup ţintă vizate; ● recomandări şi bune practici pentru organizarea evenimentelor de informare legate de proiect: conferinţa de deschidere sau încheiere, dar şi alte evenimente; ● recomandări şi bune practici referitoare la dezvoltarea paginilor web de proiect; ● recomandări şi bune practici referitoare la administrarea paginilor de social media aferente proiectului; ● recomandări pentru achiziţionarea serviciilor şi produselor de comunicare. Activităţile derulate în vederea atingerii obiectivelor prezentei Strategii urmăresc obţinerea în principal a următoarelor rezultate: 1. Campanii de promovare online, TV şi radio; 2. Materiale de informare şi promovare; 3. Conţinut pentru site; 4. Evenimente de comunicare cu Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027; 5. Evenimente pentru promovarea programelor 2021-2027; 6. Evaluarea eficienţei activităţii Reţelei şi a comunicării MIPE. Rezultatele aşteptate în urma implementării Strategiei naţionale sunt declinate sau completate de rezultate stabilite în documentele de planificare subsumate prezentei Strategii, care se elaborează la nivelul fiecărei AM în funcţie de specificităţile programului gestionat. În capitolul dedicat comunicării şi vizibilităţii din programele 2021-2027, sunt incluse rezultate şi indicatori specifici identificaţi de AM-urile pentru programele gestionate. CAP. XIV INDICATORI Stabilirea indicatorilor folosiţi pentru evaluarea progresului pe parcursul implementării Strategiei, precum şi la finalul perioadei de implementare pentru a măsura impactul acesteia, are în vedere lista de mai jos. Aceasta poate fi completată în funcţie de rezultatele aşteptate la nivelul fiecărei AM.
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Tip │Indicator │
│indicator│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Indicator│Nivel de constientizare în │
│de │rândul publicului ţintă │
│rezultat │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Indicator│Nivel de încredere în │
│de │sistemul de acordare a FEN │
│rezultat │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Indicator│Nivel de cunoastere a │
│de │sistemului de acordare a FEN│
│rezultat │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Indicator│Număr materiale de informare│
│de │si publicitate │
│realizare│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Indicator│ │
│de │Număr campanii organizate │
│realizare│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Indicator│Număr sesiuni sau vizite pe │
│de │site │
│realizare│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Număr evenimente de │
│Indicator│comunicare cu Reţeaua │
│de │naţională a a │
│realizare│responsabililor pentru │
│ │comunicarea programelor │
│ │2021-2027 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Indicator│Număr evenimente de │
│de │informare si comunicare │
│realizare│ │
└─────────┴────────────────────────────┘
CAP. XV IMPLICAŢII ASUPRA CADRULUI JURIDIC Prezenta strategie este elaborată în baza obligaţiei care revine MIPE, în calitate de coordonator naţional al comunicării şi diseminării informaţiilor referitoare la accesarea fondurilor europene şi asigurarea transparenţei informaţiilor publice din sectorul finanţărilor externe aferente Politicii de Coeziune, stipulată în art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2022, aprobată prin Legea nr. 221/2023. Adoptarea Strategiei asigură cadrul pentru aplicarea planului de acţiune prevăzut în anexa la Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene, respectiv implementarea direcţiilor de acţiune prevăzute în strategie şi îndeplinirea obiectivelor acesteia. ANEXA 1 la Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene Plan de acţiune al Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene Implementare Implementarea Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene este asigurată de structura de specialitate din MIPE, de ADR-urile şi de AM-urile care gestionează fonduri din Politica de coeziune şi care fac parte din Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027. La nivel orizontal, MIPE, prin structura cu atribuţii în realizarea comunicării despre FEN, împreună cu AM-urile şi ADR-urile, prin intermediul Reţelei de comunicatori, asigură armonizarea mesajelor şi iniţiativelor şi facilitează accesul la categorii noi şi relevante de public, folosind eficient resursele logistice şi de conţinut. În plus, fiecare entitate responsabilă cu comunicarea despre FEN îşi planifică activitatea de comunicare în funcţie de prevederile Strategiei şi de specificul fondurilor pe care le gestionează, respectiv al măsurilor pe care le finanţează şi al categoriei de public vizată, precum şi de bugetul alocat activităţilor de comunicare. MIPE realizează un plan de comunicare multianual pentru implementarea Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene, iar AM-urile şi ADR-urile elaborează şi implementează documente programatice de comunicare în aplicarea prevederilor Strategiei, care detaliază activităţile de informare şi promovare a sprijinului acordat României, prin Politica de coeziune 2021-2027, de către UE, prin intermediul fiecărui Program. Instituţii şi structuri responsabile AM-urile care gestionează fonduri din Politica de coeziune, aferente perioadei de programare 2021-2027 şi ADR-urile au în vedere realizarea comunicării directe cu potenţialii beneficiari şi beneficiarii FEN, respectiv definirea şi implementarea activităţilor de comunicare în funcţie de nevoile identificate în rândul beneficiarilor finanţărilor şi al publicului ţintă. Responsabilitatea implementării Strategiei revine în principal: 1. Structurii de specialitate din MIPE care coordonează activitatea Reţelei naţionale a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027 şi care asigură liniile generale de comunicare despre FEN şi unitatea mesajelor şi a activităţilor de comunicare; 2. AM-urile care gestionează fonduri din Politica de coeziune 2021-2027 şi ADR- urilor care colaborează activ în cadrul Reţelei şi implementează planuri sau alte documente programatice de comunicare pentru programele gestionate; 3. Diseminarea informaţiilor despre fondurile externe nerambursabile şi activităţile de comunicare derulate de MIPE sau de AM-urile şi ADR-urile pot fi susţinute de stakeholderi şi multiplicatori de informaţii, în funcţie de eventuale forme de colaborare stabilite de instituţiile cu atribuţii în gestionarea FEN. Perioadă de implementare Implementarea Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene se va realiza de la momentul intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Strategiei până la finalizarea perioadei de implementare a programelor aferente perioadei de programare 2021-2027. Rezultate aşteptate şi indicatori Entităţile cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii îşi stabilesc obiectivele ţinând cont de specificul programelor sau activităţii gestionate şi cu respectarea obligaţiilor minime trasate de Strategie. În capitolul dedicat comunicării şi vizibilităţii din fiecare Program aferent Politicii de coeziune din perioada de programare 2021-2027, sunt incluse rezultate şi indicatori specifici identificaţi de AM-uri pentru programele gestionate. Evaluare Procesul de evaluare a implementării Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene implică colectarea de informaţii de la nivelul ADR-urilor şi AM-urilor care gestionează fonduri din Politica de coeziune, precum şi de la alte entităţi partenere în Reţeaua naţională a responsabililor pentru comunicarea programelor 2021-2027, dacă e cazul. MIPE, prin structura de specialitate, generează un formular de raportare periodică a activităţilor de comunicare derulate de AM-uri sau ADR-uri. De asemenea, MIPE, prin structura de specialitate, realizează evaluarea finală a implementării Strategiei de comunicare şi diseminare a informaţiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene. Atât MIPE, cât şi fiecare structură responsabilă trebuie să realizeze evaluarea activităţilor de comunicare şi promovare a FEN, în baza obiectivelor asumate în documentele strategice de comunicare.
┌──────────────────┬──────────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │REZULTATE │INSTITUŢII │INSTRUMENTE │PERIOADĂ DE │MONITORIZARE │
│ACŢIUNI │AŞTEPTATE │RESPONSABILE │DE │IMPLEMENTARE│ŞI/SAU │
│ │ │ │IMPLEMENTARE │ │EVALUARE*1 │
├──────────────────┴──────────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│O.G. 1 - Asigurarea vizibilităţii sprijinului financiar din fonduri externe │
│nerambursabile 2021-2027 acordat proiectelor eligibile pentru finanţare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│O.S. 1 - Promovarea beneficiilor şi a contribuţiei fondurilor externe │
│nerambursabile la finanţarea proiectelor în perioada 2021-2027 │
├──────────────────┬──────────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Ministerul │ │ │ │
│A1. Crearea de │ │Investiţiilor│Planuri de │ │ │
│conţinut pentru │ │şi │comunicare ale│ │ │
│promovarea │ │Proiectelor │autorităţilor │ │ │
│oportunităţilor de│ │Europene, │de management │ │ │
│finanţare, a │ │prin │şi agenţiilor │ │ │
│importanţei şi a │Conţinut (de │structura de │pentru │ │ │
│sprijinului │exemplu, anunţuri │specialitate │dezvoltare │ │ │
│financiar acordat │pentru lansare │Autorităţi de│regională │ │Evaluarea │
│de UE in cadrul │apeluri de │management │Planul │2029 │progresului se│
│Politicii de │finanţare, liste │care │multianual de │ │realizează │
│coeziune │de întrebări şi │gestionează │comunicare al │ │semestrial. │
│2021-2027, cu │răspunsuri) │fonduri din │structurii de │ │ │
│accent pe valoarea│ │Politica de │specialitate │ │ │
│adăugată a │ │coeziune │din Ministerul│ │ │
│finanţării din FEN│ │2021-2027 şi │Investiţiilor │ │ │
│şi adaptat la │ │agenţiile │şi Proiectelor│ │ │
│grupul ţintă │ │pentru │Europene │ │ │
│ │ │dezvoltare │ │ │ │
│ │ │regională │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │Investiţiilor│Planuri de │ │ │
│ │ │şi │comunicare ale│ │ │
│ │ │Proiectelor │autorităţilor │ │ │
│ │ │Europene, │de management │ │ │
│ │ │prin │şi agenţiilor │ │ │
│ │ │structura de │pentru │ │ │
│ │Campanii de │specialitate │dezvoltare │ │ │
│A2. Diseminarea de│comunicare │Autorităţi de│regională │ │ │
│informaţii despre │Evenimente sau │management │Planul │2029 │Semestrial │
│FEN │acţiuni de │care │multianual de │ │ │
│ │comunicare │gestionează │comunicare al │ │ │
│ │ │fonduri din │structurii de │ │ │
│ │ │Politica de │specialitate │ │ │
│ │ │coeziune │din Ministerul│ │ │
│ │ │2021-2027 şi │Investiţiilor │ │ │
│ │ │agenţiile │şi Proiectelor│ │ │
│ │ │pentru │Europene │ │ │
│ │ │dezvoltare │ │ │ │
│ │ │regională │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Ministerul │Planuri de │ │ │
│ │ │Investiţiilor│comunicare ale│ │ │
│ │ │şi │autorităţilor │ │ │
│ │ │Proiectelor │de management │ │ │
│ │Canale de │Europene, │şi agenţiilor │ │ │
│A3.Optimizarea │comunicare │prin │pentru │ │ │
│canalelor de │optimizate din │structura de │dezvoltare │ │ │
│comunicare ale │punct de vedere al│specialitate │regională şi │ │ │
│MIPE, mai ales a │funcţionalităţilor│Autorităţi de│planul │ │ │
│website-ului, din │Conţinut │management │multianual de │2029 │2027 şi 2029 │
│punct de vedere │actualizat │care │comunicare al │ │ │
│tehnic, al │publicat │gestionează │structurii de │ │ │
│conţinutului şi al│Creşterea gradului│fonduri din │specialitate │ │ │
│promovării │de informare a │Politica de │din Ministerul│ │ │
│ │publicului │coeziune │Investiţiilor │ │ │
│ │ │2021-2027 şi │şi Proiectelor│ │ │
│ │ │agenţiile │Europene │ │ │
│ │ │pentru │Proiecte de │ │ │
│ │ │dezvoltare │comunicare cu │ │ │
│ │ │regională │cofinanţare UE│ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │Investiţiilor│ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │
│ │ │Proiectelor │ │ │ │
│A4. Monitorizarea │ │Europene, │ │ │ │
│şi evaluarea │ │prin │ │ │ │
│impactului generat│Studii │structura de │ │ │ │
│de mesajele │intermediare şi │specialitate │ │ │ │
│transmise prin │studii ex-post │Autorităţi de│Proiecte de │ │ │
│intermediul │despre impactul │management │comunicare cu │2029 │2027 şi 2029 │
│platformelor de │comunicării şi │care │cofinanţare UE│ │ │
│social media şi a │nevoile │gestionează │ │ │ │
│feedbackului din │beneficiarilor │fonduri din │ │ │ │
│partea │ │Politica de │ │ │ │
│beneficiarilor │ │coeziune │ │ │ │
│ │ │2021-2027 şi │ │ │ │
│ │ │agenţiile │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │
│ │ │dezvoltare │ │ │ │
│ │ │regională │ │ │ │
├──────────────────┴──────────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│O.S.2 – Asigurarea transparenţei şi diseminarea informaţiilor referitoare la │
│sursele de finanţare disponibile, în vederea contractării fondurilor alocate │
│prin programele specifice de către toate categoriile de potenţiali beneficiari │
├──────────────────┬──────────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Ministerul │Planuri de │ │ │
│ │ │Investiţiilor│comunicare ale│ │ │
│ │ │şi │autorităţilor │ │ │
│ │ │Proiectelor │de management │ │ │
│ │ │Europene, │şi agenţiilor │ │ │
│ │ │prin │pentru │ │ │
│ │ │structura de │dezvoltare │ │ │
│A1. Diseminarea de│ │specialitate │regională şi │ │ │
│informaţii despre │Evenimente/ │Autorităţi de│planul │ │ │
│FEN în cadrul unor│activităţi de │management │multianual de │2029 │Semestrial │
│evenimente de │comunicare │care │comunicare al │ │ │
│comunicare │ │gestionează │structurii de │ │ │
│ │ │fonduri din │specialitate │ │ │
│ │ │Politica de │din Ministerul│ │ │
│ │ │coeziune │Investiţiilor │ │ │
│ │ │2021-2027 şi │şi Proiectelor│ │ │
│ │ │agenţiile │Europene │ │ │
│ │ │pentru │Proiecte de │ │ │
│ │ │dezvoltare │comunicare cu │ │ │
│ │ │regională │cofinanţare UE│ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Ministerul │ │ │ │
│ │ │Investiţiilor│ │ │ │
│ │ │şi │Planuri de │ │ │
│ │ │Proiectelor │comunicare ale│ │ │
│ │ │Europene, │AM-urilor şi │ │ │
│ │ │prin │ADR-urilor şi │ │ │
│ │Campanii social │structura de │planul │ │ │
│A2. Publicarea de │media │specialitate │multianual de │ │ │
│informaţii pe │Materiale │Autorităţi de│comunicare al │ │ │
│canalele de │publicate pe │management │structurii de │2029 │Semestrial │
│comunicare │canalele de │care │specialitate │ │ │
│oficiale │comunicare │gestionează │din Ministerul│ │ │
│ │oficiale │fonduri din │Investiţiilor │ │ │
│ │ │Politica de │şi Proiectelor│ │ │
│ │ │coeziune │Europene │ │ │
│ │ │2021-2027 şi │Proiecte de │ │ │
│ │ │agenţiile │comunicare cu │ │ │
│ │ │pentru │cofinanţare UE│ │ │
│ │ │dezvoltare │ │ │ │
│ │ │regională │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Planuri de │ │ │
│ │ │MIPE, prin │comunicare ale│ │ │
│ │ │structura de │autorităţilor │ │ │
│ │ │specialitate │de management │ │ │
│A3. Monitorizarea │ │Autorităţi de│şi agenţiilor │ │ │
│şi evaluarea │ │management │pentru │ │ │
│impactului generat│ │care │dezvoltare │ │ │
│de mesajele │ │gestionează │regională şi │ │ │
│transmise prin │Studii │fonduri din │planul │2029 │2027 şi 2029 │
│intermediul │ │Politica de │multianual de │ │ │
│activităţilor de │ │coeziune │comunicare al │ │ │
│comunicare │ │2021-2027 şi │structurii de │ │ │
│ │ │agenţiile │specialitate │ │ │
│ │ │pentru │din MIPE │ │ │
│ │ │dezvoltare │Proiecte de │ │ │
│ │ │regională │comunicare cu │ │ │
│ │ │ │cofinanţare UE│ │ │
├──────────────────┴──────────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│O.G.2 – Informarea cetăţenilor despre rolul şi rezultatele fondurilor externe │
│nerambursabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│O.S: 1 – Creşterea gradului de conştientizare la nivelul publicului privind │
│fondurile externe nerambursabile │
├──────────────────┬──────────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │Planuri de │ │ │
│ │ │MIPE, prin │comunicare ale│ │ │
│ │ │structura de │autorităţilor │ │Semestrial │
│ │ │specialitate │de management │ │pentru acţiuni│
│ │Evenimente de │Autorităţi de│şi agenţiilor │ │de comunicare │
│ │informare şi │management │pentru │ │2027-2029 │
│A1. Activităţi de │comunicare │care │dezvoltare │ │pentru │
│informare şi │Campanii social │gestionează │regională şi │ │evaluarea │
│comunicare despre │media despre FEN │fonduri din │planul │2029 │gradului de │
│măsuri sprijinite │Grad crescut de │Politica de │multianual de │ │conştientizare│
│prin FEN │conştienzare │coeziune │comunicare al │ │de către │
│ │despre FEN la │2021-2027 şi │structurii de │ │public a │
│ │nivelul publicului│agenţiile │specialitate │ │beneficiilor │
│ │ │pentru │din MIPE │ │FEN │
│ │ │dezvoltare │Proiecte de │ │ │
│ │ │regională │comunicare cu │ │ │
│ │ │ │cofinanţare UE│ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Planuri de │ │ │
│ │ │MIPE, prin │comunicare ale│ │ │
│ │ │structura de │autorităţilor │ │ │
│ │ │specialitate │de management │ │ │
│ │ │Autorităţi de│şi agenţiilor │ │ │
│A2. Valorificarea │ │management │pentru │ │ │
│rezultatelor din │Acţiuni de │care │dezvoltare │ │ │
│monitorizare şi │comunicare de │gestionează │regională şi │ │Semestrial │
│promovarea de │prezentare a │fonduri din │planul │2029 │începând din │
│exemple de bune │bunelor practici │Politica de │multianual de │ │2027 │
│practici către │Proiecte promovate│coeziune │comunicare al │ │ │
│publicul larg │ │2021-2027 şi │structurii de │ │ │
│ │ │agenţiile │specialitate │ │ │
│ │ │pentru │din MIPE │ │ │
│ │ │dezvoltare │Proiecte de │ │ │
│ │ │regională │comunicare cu │ │ │
│ │ │ │cofinanţare UE│ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Planuri de │ │ │
│ │ │MIPE, prin │comunicare ale│ │ │
│ │ │structura de │autorităţilor │ │ │
│ │ │specialitate │de management │ │ │
│ │Acţiuni de │Autorităţi de│şi agenţiilor │ │ │
│ │comunicare, │management │pentru │ │ │
│A3. Consolidarea │inclusiv │care │dezvoltare │ │ │
│relaţiei cu presa,│conferinţe de │gestionează │regională şi │ │ │
│ca partener în │presă │fonduri din │planul │2029 │Anual │
│informarea despre │Teme preluate şi │Politica de │multianual de │ │ │
│FEN 2021-2027 │diseminate de │coeziune │comunicare al │ │ │
│ │mass-media │2021-2027 şi │structurii de │ │ │
│ │ │agenţiile │specialitate │ │ │
│ │ │pentru │din MIPE │ │ │
│ │ │dezvoltare │Proiecte de │ │ │
│ │ │regională │comunicare cu │ │ │
│ │ │ │cofinanţare UE│ │ │
├──────────────────┴──────────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│O.S.2 – Dezvoltarea Reţelei de comunicatori │
├──────────────────┬──────────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │Număr crescut de │ │ │ │ │
│ │instituţii │ │ │ │ │
│ │partenere incluse │MIPE, prin │ │ │ │
│ │în Reţeaua de │structura de │ │ │ │
│ │comunicatori │specialitate,│Plan │ │ │
│A1. Extinderea │Număr de │în calitate │multianual de │ │ │
│Reţelei de │parteneriate cu │de │comunicare al │2029 │2027 şi 2029 │
│comunicatori │stakeholderi │coordonator │MIPE │ │ │
│ │recunoscuţi ca │al Reţelei de│ │ │ │
│ │emitenţi de │comunicatori │ │ │ │
│ │informaţie privind│ │ │ │ │
│ │finanţările │ │ │ │ │
│ │europene │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │MIPE, prin │ │ │ │
│ │ │structura de │ │ │ │
│ │ │specialitate,│ │ │ │
│ │ │în calitate │ │ │ │
│ │ │de │ │ │ │
│ │ │coordonator │Proiect de │ │ │
│ │Reuniuni ale │al Reţelei de│comunicare │ │ │
│ │Reţelei de │comunicatori │finanţat din │ │ │
│A2. Agrearea unei │comunicatori │Autorităţi de│Programul │ │Anual, │
│abordări comune a │Orientări cu │management │Asistenţă │2029 │începând din │
│comunicării despre│privire la │care │Tehnică │ │2025 │
│FEN │realizarea │gestionează │2021-2027 │ │ │
│ │activităţilor de │fonduri din │Reţeaua de │ │ │
│ │comunicare │Politica de │comunicatori │ │ │
│ │ │coeziune │ │ │ │
│ │ │2021-2027 şi │ │ │ │
│ │ │agenţiile │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │
│ │ │dezvoltare │ │ │ │
│ │ │regională │ │ │ │
├──────────────────┴──────────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│O.S.3 – Asigurarea caracterului unitar şi uniform în diseminarea informaţiilor, │
│la nivelul întregii Reţele de comunicatori │
├──────────────────┬──────────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │Ghid de │ │ │
│ │Solicitări de │MIPE, prin │Identitate │ │ │
│A1. Asigurarea │sprijin pentru │structura de │Vizuală pentru│ │ │
│aplicării şi │acţiuni de │specialitate │perioada │ │ │
│promovării în │comunicare. Din │Autorităţi de│2021-2027 │ │ │
│rândul │partea │management │Manuale de │ │ │
│beneficiarilor a │beneficiarilor de │care │identitate │ │ │
│Ghidului de │finanţare, │gestionează │vizuală ale │ │ │
│Identitate Vizuală│soluţionate │fonduri din │autorităţilor │2029 │Anual │
│2021-2027, de │Materiale de │Politica de │de management │ │ │
│către întreaga │comunicare │coeziune │şi agenţiilor │ │ │
│Reţea de │conforme cu │2021-2027 şi │pentru │ │ │
│comunicatori şi │prevederile │agenţiile │dezvoltare │ │ │
│beneficiarii │Ghidului de │pentru │regională │ │ │
│fondurilor externe│identitate vizuală│dezvoltare │atunci când │ │ │
│nerambursabile │2021-2027 │regională │este cazul │ │ │
│ │ │ │Ghiduri ale │ │ │
│ │ │ │beneficiarului│ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │MIPE, prin │ │ │ │
│A2. Simplificarea,│ │structura de │ │ │ │
│asigurarea │ │specialitate │ │ │ │
│clarităţii şi │ │Autorităţi de│ │ │ │
│conciziei │ │management │ │ │ │
│mesajelor │ │care │Reuniuni ale │ │ │
│campaniilor de │Mesaje pentru │gestionează │membrilor │ │ │
│comunicare, cu │campanii de │fonduri din │Reţelei de │2029 │2027 şi 2029 │
│accent pe valoarea│comunicare │Politica de │comunicatori │ │ │
│adăugată a │ │coeziune │ │ │ │
│finanţării prin │ │2021-2027 şi │ │ │ │
│fonduri externe │ │agenţiile │ │ │ │
│nerambursabile │ │pentru │ │ │ │
│ │ │dezvoltare │ │ │ │
│ │ │regională │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Planuri de │ │ │
│A3. Asigurarea │ │MIPE, prin │comunicare ale│ │ │
│complementarităţii│ │structura de │autorităţilor │ │ │
│campaniilor de │ │specialitate │de management │ │ │
│comunicare │ │Autorităţi de│şi agenţiilor │ │ │
│derulate de │ │management │pentru │ │ │
│Ministerul │Campanii de │care │dezvoltare │ │ │
│Investiţiilor şi │comunicare │gestionează │regională şi │ │ │
│Proiectelor │Planificare │fonduri din │planul │2029 │Anual │
│Europene şi │acţiuni de │Politica de │multianual de │ │ │
│autorităţi de │comunicare │coeziune │comunicare al │ │ │
│management şi │ │2021-2027 şi │structurii de │ │ │
│agenţii pentru │ │agenţiile │specialitate │ │ │
│dezvoltare │ │pentru │din MIPE │ │ │
│regională │ │dezvoltare │Proiecte de │ │ │
│ │ │regională │comunicare cu │ │ │
│ │ │ │cofinanţare UR│ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │Creşterea │ │Planul de │ │ │
│A4. Organizarea de│eficienţei │ │comunicare al │ │ │
│întâlniri de lucru│comunicării │MIPE, prin │structurii de │ │ │
│sau sesiuni de │interne │structura de │specialitate │2029 │Anual │
│instruire pentru │Bune practici în │specialitate │din MIPE │ │ │
│membrii Reţelei de│comunicarea │ │Proiect cu │ │ │
│comunicatori │publică │ │cofinanţare UE│ │ │
│ │valorificate │ │ │ │ │
└──────────────────┴──────────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┘
*1 Termenele prevăzute pentru monitorizare şi/sau evaluare sunt maximale, iar frecvenţa acestora poate fi mai ridicată, după caz. ----- 
