Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  STRATEGIE 5G din 20 iunie 2019 pentru România Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE 5G din 20 iunie 2019 pentru România

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 551 bis din 4 iulie 2019
Comenteaza legea
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 429 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 551 din 4 iulie 2019
──────────

     Cuprins
    1. REZUMAT EXECUTIV
    2. VIZIUNE
    3. DIAGNOSTICUL SITUAŢIEI ACTUALE
    3.1. Potenţial semnificativ de creştere pe piaţa din România
    3.2. Tendinţe emergente în România şi la nivel global
    3.3. Cursa globală pentru 5G
    3.4. Evoluţii şi perspective în politicile publice pentru 5G
    3.4.1. Planul european
    3.4.2. Interacţiuni şi sinergii cu strategiile din România


    4. CARACTERIZAREA 5G
    4.1. Mai multe tipuri de conectivitate
    4.1.1. Internet mobil semnificativ mai bun
    4.1.2. Internet fix de mare viteză
    4.1.3. Comunicaţii pe scară largă între maşini
    4.1.4. Comunicaţii pentru servicii critice

    4.2. Capacităţi tehnice diferenţiatoare
    4.3. Evoluţie sau revoluţie

    5. IMPACTUL 5G
    5.1. Costurile şi creşterea productivităţii
    5.1.1. Creşterea productivităţii
    5.1.2. Costurile 5G

    5.2. Beneficiile 5G
    5.3. Securitatea reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice
    5.4. Utilizări preferate
    5.3.1. Industrii 4.0
    5.3.2. Autovehicule conectate şi autonome
    5.3.3. Transporturi & logistică
    5.3.4. Energie
    5.3.5. Servicii publice de utilităţi
    5.3.6. Agricultură
    5.3.7. Sănătate

    5.5. Noi modele de afaceri în comunicaţii
    5.6. Principalele elemente de analiză SWOT

    6. OBIECTIVE STRATEGICE
    6.1. Lansare rapidă a serviciilor (în 2020)
    6.2. Devansarea beneficiilor din 5G
    6.3. Reducerea barierelor la dezvoltarea reţelelor 5G
    6.4. Promovarea noilor utilizări şi stimularea cooperării

    7. DIRECŢII PRIORITARE DE ACŢIUNE
    7.1. Spectru optim pentru 5G
    7.2. Infrastructuri prietenoase cu 5G
    7.3. Cadru legislativ favorabil
    7.4. Valorificarea 5G pentru siguranţă publică şi securitate
    7.5. Parteneriate pentru testarea şi validarea utilizărilor 5G

    8. IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
    8.1. Plan de măsuri
    8.2. Resurse financiare
    8.2.1. Contextul actual
    8.2.2. Necesităţi de investiţii şi intervenţie financiară

    8.3. Monitorizare, evaluare şi raportare

    ANEXA NR. 1 - CAPABILITĂŢI TEHNICE ŞI TEHNOLOGII INOVATOARE ÎN CONTEXT DE 5G
    ANEXA NR. 2 - METODOLOGIE
    ANEXA NR. 3 - ACRONIME ŞI ABREVIERI
    1. REZUMAT EXECUTIV
        Avântul fără precedent al internetului şi dispozitivelor mobile de care ne bucurăm în prezent s-a produs în condiţiile în care pe parcursul a mai puţin de două decenii în România s-au lansat şi comercializat cu succes 4 generaţii tehnologice de comunicaţii mobile.
        Tabel nr. 1 - Generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile (a se vedea imaginea asociată)

        Sursa: Informaţii din domeniul public
        5G, a cincea generaţie de comunicaţii mobile, a beneficiat de o multitudine de analize, încercări, teste demonstrative şi lansări comerciale precoce pe toate meridianele, inclusiv teste în România încă din 2017. Efervescenţa cu privire la noua tehnologie este pe măsura potenţialului şi performanţelor acesteia: comunicaţii de zeci de ori mai rapide, mai fiabile şi mai eficiente, pentru oameni şi pentru obiectele conectate ale internetului lucrurilor în deceniul următor, 5G este considerat unul din ingredientele esenţiale pentru transformarea economică preconizată de cea de-a patra revoluţie industrială şi pentru dezvoltarea societăţii Gigabit. Tendinţe noi în conectivitate apar în jurul nostru în fiecare zi, aducând evoluţii rapide la nivelul economiilor şi societăţilor.
        Spre deosebire de celelalte generaţii tehnologice, 5G este concepută ca o tehnologie disruptivă, care merge dincolo de internetul de consum şi industria de divertisment. 5G este gândit să servească optim unor utilizări industriale inovatoare: autovehicule autonome şi conectate, sisteme cyber-fizice şi robotică programabilă, agricultură de înaltă precizie, comunităţi şi reţele inteligente, chirurgie bazată pe realitate virtuală etc. - sunt câteva noi scenarii de conectivitate a căror dezvoltare va fi facilitată substanţial de performanţele 5G, de natură să adauge valoare semnificativă produselor şi serviciilor existente şi să creeze oportunităţi pentru noi afaceri cu lanţuri de valoare mai lungi.
        Lideră în dezvoltarea şi comercializarea multora dintre aspectele tehnologiilor răspândite în prezent la scară globală, Uniunea Europeană şi-a propus un calendar comun ambiţios pentru lansarea şi dezvoltarea 5G, bazat pe coordonare între Statele Membre, resurse noi de spectru radio, diminuarea barierelor administrative la instalarea reţelelor şi un buget masiv de cercetare-dezvoltare.
        Prin dinamica competitivă a sectoarelor comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, a performanţelor reţelelor de comunicaţii existente, precum şi datorită expunerii la rigorile pieţei unice, România beneficiază din plin de avantajele disponibilităţii tehnologiilor avansate de conectivitate. Poziţionarea relativ bună a României permite anticiparea unei lansări comerciale a serviciilor 5G standardizate în 2020, simultan cu marile economii europene.
        Cu toate acestea, materializarea principalelor beneficii derivate din 5G, respectiv creşterile de productivitate în (toate) sectoarele economice şi sociale, crearea de noi locuri de muncă etc. necesită investiţii masive, timp şi un mediu favorabil pentru dezvoltarea unor ecosisteme digitale cuprinzătoare, deopotrivă în mediul privat dar şi în mediul public.
        Acesta este motivul pentru care, cu ajutorul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), demersul de planificare strategică a adus împreună instituţiile responsabile din România, pentru a-şi combina expertiza şi a identifica împreună măsurile cele mai potrivite.
        Prin facilitarea implementării 5G, România îşi propune să pună performanţele de conectivitate să lucreze activ pentru creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti ale deceniului viitor, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii comunităţilor.
        Această strategie conţine argumentele, informaţiile şi paşii necesar a fi realizaţi de statul român în orizontul de timp 2019-2030 pentru a stimula dezvoltarea 5G în România, respectând bornele din Planul de acţiune al UE şi asigurând oamenilor şi afacerilor din ţara noastră avantajele competitive de care au nevoie.
        Astfel, urmărim lansarea rapidă a serviciilor - până în 2020, materializarea accelerată a beneficiilor 5G - prin acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane şi a principalelor rute de transport terestru până în 2025, reducerea barierelor la dezvoltarea reţelelor 5G, promovarea noilor utilizări şi stimularea cooperării între actorii care pot contribui la toate acestea.
        Pe lângă cererea masivă de spectru radio în benzi diferite, noile reţele 5G vor necesita o densificare şi miniaturizare semnificativă a celulelor, precum şi capacităţi ample de fibră optică pentru conectarea acestora. O extindere semnificativă a reţelelor 5G este dificil de imaginat cu regimul de autorizare a lucrărilor de construcţii în vigoare, de aceea ne propunem să-l adaptăm noilor realităţi. Se va revizui cadrul legislativ relevant şi se va asigura investitorilor şi responsabililor direcţi informaţia necesară accelerării proceselor investiţionale, coordonării şi pre-echipării pentru 5G a lucrărilor de infrastructuri publice, precum şi ghidajul tehnic necesar unităţilor administrativ-teritoriale în dezvoltarea infrastructurii digitale a teritoriului pentru 5G.
        Se va pune la dispoziţie resurse suficiente de spectru pentru buna funcţionare a serviciilor comerciale 5G în benzi de frecvenţe radio predilecte pentru 5G în Europa: 700MHz şi 3,4-3,8 GHz mai înainte de sfârşitul anului 2019, iar în benzi milimetrice în 2020. Se vor valorifica performanţele 5G pentru serviciile de siguranţă publică şi intervenţie în caz de dezastre, care vor fi disponibile nu mai târziu de 2025.
        Pentru validarea tehnică şi comercială a soluţiilor bazate pe 5G, ne propunem să facilităm parteneriatele pentru cercetare-dezvoltare, testare şi validare, prin identificarea şi susţinerea a 7 proiecte pilot ale noilor utilizări ale conectivităţii şi facilitarea creării unui ecosistem propice dezvoltării modelelor de afaceri bazate pe 5G.
        De asemenea, se va căuta stimularea specializării inteligente bazată pe conectivitate 5G sprijinind realizarea acelor proiecte care au o componentă de conectivitate semnificativă.
        Aprobarea strategiei reprezintă începutul unui proces care va acoperi decada următoare şi se bazează pe implementarea planului de măsuri de la punctul 8.1, monitorizarea riguroasă a respectării termenelor şi atingerii indicatorilor propuşi, dar nu exclude investigarea oricăror altor căi de acţiune care ar putea deveni necesare în cadrul acestui proces.

    2. VIZIUNE
        Ultimele două decenii marchează o perioadă de dezvoltare tehnologică extraordinară, alimentată de progresele înregistrate în sectorul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei: internetul şi dispozitivele mobile au prins rădăcini şi au cunoscut o evoluţie spectaculoasă în România şi în întreaga lume, generând, cu fiecare nouă generaţie tehnologică, tot mai multe beneficii directe, indirecte şi efecte de multiplicare la nivelul economiilor şi de antrenare la nivelul societăţilor.
        În prezent, cetăţenii României trăiesc, muncesc şi fac afaceri într-un stat acoperit cu reţele fixe şi mobile, utilizează la scară continentală reţelele din întreaga Uniune Europeană ca şi cum ar fi în ţară, lucrează şi se bucură de conţinutul disponibil online oricând, oriunde şi oricum, toate acestea fiind facilitate de reţele de comunicaţii performante, accesibile şi aproape omniprezente.
        Dar pe harta României există încă "pete albe" care marchează zone neacoperite cu reţele de mobile de mare viteză, prea mulţi cetăţeni încă nu folosesc noile tehnologii, iar prea puţine afaceri extrag plusvaloare din conectivitate.
        Prin facilitarea implementării 5G - a cincea generaţie de comunicaţii mobile, ne propunem să punem performanţele de conectivitate ale României să lucreze activ pentru creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti ale deceniului viitor, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii comunităţilor.

    3. DIAGNOSTICUL SITUAŢIEI ACTUALE
        Ca şi noile reţele, strategiile se construiesc cu şi peste realităţile din teren. Din acest motiv, orice strategie are nevoie de un diagnostic pertinent al situaţiei actuale. În contextul strategiei 5G pentru România, sunt relevante evoluţiile şi perspectivele româneşti, europene şi globale în modul în care sunt consumate serviciile şi organizate reţelele de comunicaţii electronice, dar şi în formularea şi planificarea politicilor publice pentru 5G.
        De la lansarea comunicaţiilor mobile în România în 1993, patru generaţii tehnologice au influenţat substanţial modul în care oamenii trăiesc, muncesc şi fac afaceri. Cea mai recentă generaţie tehnologică, 4G, lansată în România în 2012, a fost asociată cu o nouă dinamică în inovare, în dispozitive şi în consumul de servicii de internet.
    3.1. Potenţial semnificativ de creştere pe piaţa din România
        Figura nr. 1 - conexiuni şi trafic total de date mobile în România (a se vedea imaginea asociată)

        Sursa: Statistici ANCOM
        Creşterea exponenţială a traficului de date mobile înregistrată pe fondul răspândirii masive a conexiunilor realizate prin terminale tot mai performante şi al difuziei tehnologiei LTE/4G în reţelele mobile din România este evidenţiată în figura nr. 1. Practic, traficul de date mobile s-a dublat anual în fiecare din ultimii patru ani.
        Figura nr. 2 - acoperire cu internet mobil 4G/LTE (% gospodării) (a se vedea imaginea asociată)

        Sursa: Digital Agenda Scoreboard, Comisia Europeană
        La puţin peste 5 ani de la procedura de selecţie competitivă pentru acordarea frecvenţelor radio, organizată de ANCOM în septembrie 2012, 94% din gospodăriile din România beneficiau de acoperire cu reţele 4G/LTE. Privită însă în context european, remarcabila performanţă românească ilustrează totuşi un ritm mai lent de creştere al acoperirii, comparativ cu numeroase state membre, dar şi o reducere semnificativă a decalajului, la numai 4 p.p. faţă de media UE.
        Figura nr. 3 - stocul de sectoare (celule) în reţelele mobile din România (a se vedea imaginea asociată)

        Deservirea cererii tot mai mari de servicii a necesitat densificarea numărului de sectoare (celule) instalate în reţelele mobile din România, într-un ritm mediu anual de creştere de peste 20%. Deşi numărul de celule 4G a cunoscut cel mai rapid ritm de creştere, celulele 3G contribuie cu mai mult de jumătate la stocul de celule active în reţelele de comunicaţii mobile din România.
        Figura nr. 4 de mai jos prezintă grafic progresul României pe cele cinci direcţii de caracterizare a transformării digitale a economiei şi societăţii*1), raportat la progresul mediu înregistrat la nivelul Uniunii.
        *1) Indicele DESI al Comisiei Europene, https://digital-agenda-data.eu/datasets/desi/visualizations.

        Figura nr. 4 - progresul României în DESI (a se vedea imaginea asociată)

        Este de aşteptat ca difuzia beneficiilor conectivităţii să se producă gradual şi neuniform. Totuşi, în ultimii 5 ani, performanţele remarcabile în materie de conectivitate ale României sunt în mare parte nevalorificate în contextul decalajului major în materie de capital uman şi al progresului modest în integrarea tehnologiilor digitale în viaţa economică. În plus, progresele înregistrate în utilizarea internetului sau în materie de servicii publice digitale abia dacă aduc situaţia din România anului 2018 la media UE în 2014, poziţionând astfel ţara noastră în mod constant pe ultimul loc al clasamentului DESI.
        Un studiu de piaţă realizat în perioada octombrie-decembrie 2018, la solicitarea ANCOM, în rândul persoanelor fizice*2), relevă o notorietate a termenului 5G la nivelul a 34% din populaţia generală, precum şi o serie de aşteptări concrete legate de implementarea sa în România. Astfel, acoperirea naţională mai bună (47%), viteză mai mare la download/upload de fişiere pe internet (31%), respectiv mai puţine probleme cu conectivitatea (26%) şi încărcarea instantanee a paginilor/aplicaţiilor (21%) reflectă cele mai des întâlnite aşteptări ale populaţiei cu privire la implementarea 5G în România.
        *2) https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/files/164_ro.

        Întrebare: 5G reprezintă cea de-a cincea generaţie de comunicaţii mobile, fiind succesorul tehnologiei actuale 4G şi cel mai probabil, va fi lansată în România până în anul 2020. Ce aşteptări aveţi de la implementarea sa în ţara noastră?
        Figura nr. 5 - aşteptările populaţiei de la implementarea 5G în România (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Studiu de piaţă ANCOM

        Întrebaţi în ce condiţii ar fi dispuşi să utilizeze tehnologia 5G dacă aceasta ar fi disponibilă în România de mâine, 45% dintre respondenţi nu ar fi dispuşi să plătească în plus pentru tehnologia 5G, în timp ce 32% ar fi dispuşi să plătească în plus pentru a beneficia de 5G: 15% dacă ar reprezenta o extra-opţiune contra cost la planul tarifar existent şi 17% dacă ar reprezenta un plan tarifar distinct.
        În rândul populaţiei generale, cele mai importante beneficii din utilizarea internetului obiectelor (IoT) sunt legate de confort, siguranţă, automatizare şi optimizare, iar cele mai mari temeri sunt legate de datele personale (furt/pierdere, afectarea confidenţialităţii, complexitatea informaţiilor colectate), respectiv costurile dispozitivelor.
        Tabel nr. 2 - Cele mai importante beneficii şi temeri din utilizarea IoT

┌──────────────┬───┬──────────────────┬───┐
│Beneficii     │   │Temeri            │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│Confortul     │42%│Furtul/pierderea  │35%│
│              │   │datelor           │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│Siguranţa mea │35%│Costurile         │34%│
│şi a familiei │   │dispozitivelor IoT│   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│Automatizarea │   │Afectarea         │   │
│unor          │20%│confidenţialităţii│25%│
│activităţi    │   │datelor           │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│Optimizarea   │   │Complexitatea     │   │
│consumului    │17%│informaţiilor     │15%│
│casnic        │   │personale         │   │
│              │   │colectate         │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│Noi           │   │Dificultatea      │   │
│oportunităţi  │9% │utilizării        │13%│
│de a obţine   │   │dispozitivelor IoT│   │
│venit         │   │                  │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│Eficienţa     │   │Rezistenţa în timp│   │
│dispozitivelor│8% │a dispozitivelor  │10%│
│IoT           │   │                  │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│              │   │Dificultatea      │   │
│Alte beneficii│2% │alegerii          │9% │
│              │   │dispozitivelor    │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│Nici un       │19%│Altă temere       │3% │
│beneficiu     │   │                  │   │
├──────────────┼───┼──────────────────┼───┤
│              │   │Nicio temere      │14%│
└──────────────┴───┴──────────────────┴───┘


        Sursa: Studiu de piaţă ANCOM
        În condiţiile în care notorietatea termenului de internet al obiectelor (IoT) se situează la nivelul a 22%, incidenţa utilizării IoT este de 4% la nivel naţional. Categoriile de respondenţi în care utilizarea IoT se situează la niveluri mult mai ridicate sunt: cei din mediul urban (6%), cei cu educaţie superioară (8%), cei cu vârsta între 16-30 ani, respectiv cei din gospodăriile cu venituri lunare peste 6000 lei (30%).
        De asemenea, în rândul utilizatorilor de IoT, conform studiului comandat de ANCOM:
    a) cele mai apreciate obiecte IoT sub aspectul utilităţii în activităţile curente sunt: televizorul (78%), senzorii pentru locuinţa inteligentă (71%), ceasul sau brăţara inteligentă (66%), centrala termică şi climatizarea (66%) şi contoarele inteligente (64%);
    b) 79% apreciază că utilizarea IoT aduce mai multe beneficii decât costuri;
    c) 79% apreciază că utilizarea IoT îi ajută în activităţile curente în mare sau în foarte mare măsură.

        Conform rezultatelor studiului, 81% dintre persoanele chestionate sunt de acord cu faptul că internetul obiectelor poate reprezenta un ajutor important pentru indivizi, iar 63% sunt de acord că în următorii cinci ani, IoT va face parte din vieţile majorităţii indivizilor.

    3.2. Tendinţe emergente în România şi la nivel global
        Europa a fost fruntaşă în dezvoltarea şi comercializarea multora dintre aspectele tehnologiilor răspândite în prezent la scară globală, iar România beneficiază din plin de avantajele disponibilităţii acestora. În prezenţa tehnologiilor avansate, economiile şi societăţile evoluează rapid.
        O serie de tendinţe emergente în sectorul TIC la nivel global sunt motoarele creşterii, inovării, modificării modelelor de afaceri şi chiar perturbării diferitelor sectoare economice, iar 5G poate avea o contribuţie semnificativă la sprijinirea acestor evoluţii. Rezumăm în cele ce urmează cele mai cunoscute tendinţe.
        Conectivitate: avântul traficului de date este o expresie a creşterii masive a cererii de conectivitate alimentate de proliferarea telefoanelor mobile tot mai inteligente şi a altor aparate conectate. Astfel, reţelele de comunicaţii electronice devin progresiv canale pentru consumul de masă al conţinutului multimedia (muzică, filme, transmisiuni în direct), pentru proliferarea OTT-urilor*3) şi utilizarea pe scară largă a unui număr mare de aplicaţii şi servicii diversificate (reţele sociale, aplicaţii de plată şi e-comerţ) şi chiar pentru gestiunea şi controlul la distanţă al aparatelor de diverse tipuri (senzori, camere video etc.). Dacă pe termen mediu creşterea cererii de conectivitate va continua să fie alimentată de smartphone-uri, tablete şi alte echipamente personale, potenţialul de creştere al cererii (traficului) de date pe termen lung este de aşteptat să fie susţinut în principal pe seama obiectelor/lucrurilor conectate. În acest context, contribuţia 5G va consta atât în îmbunătăţirea performanţelor internetului mobil, cât şi în deschiderea de noi oportunităţi pentru deservirea industriilor conectate cu soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor, vitezei şi eficienţei energetice.
        *3) engl. Over The Top - termen generic pentru serviciile care permit livrarea la consumator de conţinut de orice fel (muzică, filme, telefonie, mesagerie, programe de radio-televiziune etc.) prin conexiunea internet, cu evitarea platformelor operatorilor care controlau în mod tradiţional furnizarea fiecăruia dintre aceste servicii. OTT-uri utilizate pe scară largă de consumatorii din România sunt Netflix, Mubi, Skype, Whatsapp, YouTube etc.

        Acces omniprezent la internet: soluţiile de internet (la punct) fix furnizate de operatorii mobili prin reţelele radio reprezintă o metodă deja consacrată pentru conectarea la internet a numeroase gospodării şi afaceri din România, în special acolo unde firele reţelelor fixe lipsesc. Cu toate acestea, tehnologiile actuale nu permit vitezele de descărcare a datelor şi nivelurile de latenţă experimentate în mod tipic în reţelele fixe clasice şi deseori nici nu reprezintă opţiunea cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În context de 5G, atractivitatea soluţiilor de internet fix prin reţeaua radio creşte substanţial în virtutea disponibilităţii frecvenţelor radio şi a progresului tehnologic.
        Digitalizarea afacerilor sporeşte productivitatea întreprinderilor şi contribuie la creşterea satisfacţiei consumatorilor, având un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri*4). Materializarea deplină a beneficiilor 5G la nivel global este aşteptată pentru orizontul anului 2035, când producţia anuală de produse şi servicii "5G enabled" este prognozată la 12,3 trilioane USD*5). De asemenea, tehnicile avansate de analiză a datelor pot permite companiilor să realizeze o segmentare avansată a pieţelor şi consumatorilor, inclusiv o îmbunătăţire a tehnicilor de predicţie a obiceiurilor de consum, maximizând astfel valoarea adăugată pe client. Capacitatea 5G în materie de colectare şi procesare a datelor este facilitată de edge computing, funcţionalitate care poate sprijini anumite aspecte legate de analiza avansată a datelor şi digitalizare.
        *4) http://www.adlittle.com/sites/default/files/viewpoints/adl_reimagining_telco_operations_in_a_hyper-digital_world_0.pdf.
        *5) 12,3 trilioane USD reprezintă aprox. nivelul cheltuielilor de consum din 2016 în China, Japonia, Franţa, Germania şi UK, luate la un loc, sau PIB- ul Chinei în 2017. Sursa prognozelor: https://www.qualcomm.com/invention/5g/economy.

        Internetul lucrurilor (IoT) reprezintă următoarea inovare economică şi socială majoră, după conectivitate. Prin intermediul IoT, orice obiect fizic (termostat, cască de bicicletă etc.), sau virtual (reprezentarea unui obiect într-un sistem computerizat) poate fi conectat la alte obiecte şi la internet, creând o reţea între obiecte şi între oameni şi obiecte. IoT poate combina lumile fizică şi virtuală în ecosisteme inteligente, care percep mediul înconjurător, analizează şi se adaptează pentru a ne face vieţile mai uşoare, mai sigure, mai eficiente şi mai prietenoase. Creşterea semnificativă a numărului obiectelor conectate de tip IoT în ritmuri medii anuale de peste 20% până în 2022*6) va fi alimentată de o gamă tot mai diversă de scenarii (cazuri) de utilizare şi de reducerea preţurilor aparatelor/lucrurilor conectate. Pe de altă parte, acoperirea existentă a reţelelor mobile plasează operatorii acestora într-o poziţie bună pentru a furniza conectivitatea necesară aplicaţiilor IoT emergente. Dacă în prezent tehnologiile alternative, inclusiv îmbunătăţirile aduse serviciilor 4G, sunt suficiente pentru deservirea cererii de IoT pe termen mediu, 5G aduce fiabilitate, latenţă scăzută, scalabilitate, securitate şi mobilitate, ingrediente care pot sprijini proliferarea pe scară masivă a ecosistemelor IoT.
        *6) https://www.ericsson.com/assets/local/mobility-report/documents/2017/ericsson-mobility-report-june-2017.pdf.

        Upgrade*7) al reţelelor: în prezent, cele mai multe din upgrade-urile reţelelor sunt determinate de nevoia de a îmbunătăţi experienţele utilizatorilor şi pentru eficientizarea funcţionării. În viitor, upgrade-urile vor fi determinate şi de furnizarea de servicii specializate pentru anumite industrii verticale, dar şi pentru satisfacerea cererii de securitate şi integritate a reţelei pentru diferite categorii de clienţi (consumatori, mediu de afaceri, servicii guvernamentale sensibile etc.).
        *7) Actualizare sau modernizare cu creştere a capacităţii, funcţiilor sau performanţelor, folosit în contexte legate de software şi tehnologie.

        Securitate cibernetică, încredere şi suveranitatea datelor: proliferarea IoT şi deservirea tot mai multor industrii cu servicii personalizate fac în aşa fel încât un volum tot mai mare de informaţii private, uneori cu sensibilitate comercială ridicată, sunt transportate prin reţelele de comunicaţii. Datorită posibilităţilor eterogene de acces la reţea, în combinaţie cu tehnicile avansate de prelucrare a datelor şi extragerea de cunoştinţe din acestea*8), pierderile de date sau utilizarea lor ilegitimă poate avea consecinţe severe, inclusiv riscuri reputaţionale care pot frâna dezvoltarea serviciilor. Astfel, securizarea infrastructurilor de comunicaţii trebuie acompaniată de securizarea serviciilor încă din designul acestora, printr-o abordare centrată pe utilizator. În acest sens, se preconizează că 5G va permite gestiunea scalabilă a identităţii, autentificare distribuită şi securizarea segmentelor de reţea.
        *8) engl. data mining.

        Consolidare, fuziuni & achiziţii şi împachetare: achiziţiile sunt un mijloc atractiv prin care operatorii de comunicaţii creează noi oferte de produse şi servicii dincolo de capabilităţile lor tradiţionale, precum şi pentru intrarea pe noi pieţe şi lansarea în noi afaceri. Suntem deja martorii situaţiilor în care operatorii împachetează produse şi servicii sau îşi extind gama serviciilor pe care le oferă dincolo de capacităţile propriilor reţele*9), ţintind intrarea în industrii adiacente*10). Nivelul costurilor şi capabilităţile necesare materializării economiilor de scară în 5G pot constitui factori favorizanţi ai planurilor de fuziuni şi achiziţii între operatorii de reţele, companiile de comunicaţii şi operatorii ficşi şi mobili.
        *9) A se vedea, de exemplu, ofertele de obiecte conectate sau soluţiile smart home ale operatorilor de comunicaţii din România.
        *10) A se vedea, de exemplu, acceleratorul de afaceri Orange Fab lansat în România în iunie 2017, sau achiziţia furnizorului de soluţii IoT Evotracking de către Vodafone România.


    3.3. Cursa globală pentru 5G
        Ca urmare a numeroaselor procese de cercetare, dezvoltare şi testare desfăşurate în ultimii ani pe multiple meridiane, inclusiv consecinţa standardizării tehnologice realizate în cadrul organismelor internaţionale şi regionale de profil, la nivelul industriei de comunicaţii este general acceptată ideea că lansarea comercială a serviciilor 5G va avea loc în jurul anului 2020. În prezent, furnizorii de reţele au depăşit fazele exploratorii şi lucrează la înţelegerea modalităţilor prin care pot satisface cât mai bine specificaţiile tehnologiei 5G, precum şi la identificarea celor mai potrivite opţiuni tehnologice de migrare către 5G pentru propriile reţele.
        Această stare de fapt explică experimentele ambiţioase şi proiectele pilot de anvergură care se desfăşoară peste tot în lume: în august 2018, 154 furnizori de reţele de comunicaţii mobile de pe toate continentele realizaseră deja sau planificaseră să desfăşoare demonstraţii, teste sau încercări ale tehnologiei 5G. Dintre aceştia, 67 de operatori din 39 de state au anunţat că vor comercializa servicii 5G înainte de 2022*11).
        *11) https://gsacom.com/paper/5g-evolution-lte-global-market-status/.

        Cursa globală pentru 5G se face simţită la nivel european, prin accelerarea iniţiativelor private sau publice în diferite direcţii. Ritmul şi multitudinea evoluţiilor înregistrate în progresul spre 5G reduce semnificaţia unei analize exhaustive a acestora în contextul prezentei strategii. Totuşi, recent lansatul Observator European 5G*12) este o sursă bună (non- exhaustivă) de informaţii sistematice privind dezvoltările recente în materie de 5G la nivelul pieţelor şi reţelelor, precum şi cu privire la iniţiativele publice de sprijinire a acestor dezvoltări în statele UE, dar nu numai.
        *12) https://5gobservatory.eu/

        În Uniunea Europeană, 114 teste 5G fuseseră realizate până la mijlocul lunii septembrie 2018 cu deosebire în banda 3,6 GHz, iar servicii comerciale 5G lansate în Tampere (Finlanda) şi Tallinn (Estonia)*13). De asemenea, la aceeaşi dată fuseseră nominalizate 20 oraşe-fanion*14) şi 9 coridoare digitale trans-frontaliere pentru autovehicule autonome*15). În Franţa, 9 oraşe regionale importante au fost selectate pentru testarea 5G, alături de 11 aglomerări în suburbiile Parisului.
        *13) http://5gobservatory.eu/wp-content/uploads/2018/12/80082-5G-Observatory-Quarterly-report-1-rev12-2018.pdf
        *14) Amsterdam, Aveiro, Barcelona, Bari, Berlin, Bristol, Espoo, Ghent, L'Aquila, Londra, Madrid, Malaga, Matera, Milano, Oulu, Patras, Prato, Stockholm, Tallinn şi Torino.
        *15) Metz-Merzig,-Luxembourg, Rotterdam-Antwerpen-Eindhoven, Porto-Vigo - Evora-Merida, E8 "Aurora Borealis" NO-FI, Nordic Way 2 (NO- SE-FI-DK), coridorul Brenner (IT-AT-DE), Thessaloniki-Sofia-Belgrad, via Baltica E67 Tallinn - Riga - Kaunas, precum şi Kaunas - Varşovia.

        La rândul lor, operatorii de comunicaţii din România au realizat mai multe teste publice 5G în ultimii doi ani, cu diverse obiective*16): demonstrarea capacităţilor transmisiei în fascicole şi agregarea frecvenţelor radio în diferite scenarii de utilizare, testarea în condiţii reale a soluţiei de massive MIMO sau demonstrarea performanţelor 5G în materie de viteze, latenţă etc, pentru internet mobil, dar şi pentru internet fix prin reţeaua radio. Unii operatori au anunţat deja lansarea comercială a serviciilor 5G în România pentru anul 2020.
        *16) https://5g-ppp.eu/5g-trials-2/#1512731004794-672b7993-7792.

        Figura nr. 6 de mai jos ilustrează principalele "borne" realizate şi, după caz, anticipate, în parcursul mondial şi european spre 5G din perspectiva standardizării, disponibilizării spectrului radio, dar şi a iniţiativelor şi evenimentelor europene şi globale care pot favoriza dezvoltarea 5G.
        Figura 6 - elemente în cursa globală 5G (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: ANCOM, pe baza Dot-econ şi a informaţiilor din domeniul public

        Astfel, planurile de acţiuni ale organismelor de standardizare relevante, precum UIT*17) şi 3GPP*18), se concentrează pe studierea cerinţelor tehnologice şi pe adoptarea standardelor până în 2020. Tehnologia de reţea este deja disponibilă: 3GPP a anunţat încă din decembrie 2017 finalizarea standardului Release 15 pentru noua reţea radio 5G într-un scenariu esenţial pentru progresul reţelelor, dependent de reţelele LTE existente (scenariu "non-standalone"), iar la jumătatea anului 2018 versiunea standalone a noi reţele radio. De asemenea, cinci producători*19) au anunţat/prezentat deja producţia de plăci de bază (chipset-uri) 5G, un pas important pentru comercializarea primelor terminale 5G, în primul semestru al anului 2019*20).
        *17) Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor.
        *18) The 3rd Generation Partnership Project.
        *19) Qualcomm, Intel, Samsung, Hi-Silicon şi Mediatek.
        *20) A se vedea, de exemplu, https://www.forbes.com/sites/jeanbaptiste/2018/09/18/huawei-confirms-release-of-foldable-screen-5g-smartphone-in-mid-2019/.

        În perspectivă, finalizarea standardului 3GPP Release 16, aşteptată pentru 2019, va permite respectarea integrală a tuturor cerinţelor 5G (IMT-2020), marcând totodată a doua fază în dezvoltarea reţelelor 5G standardizate.
        Pe de altă parte, conferinţele mondiale de radiocomunicaţii (WRC) organizate de UIT sunt vitale pentru materializarea viziunii de super-viteze caracteristică 5G: de exemplu, conferinţa WRC-19 se va concentra pe disponibilizarea şi armonizarea utilizării de noi frecvenţe de spectru radio pentru internet mobil în mai multe benzi cuprinse între 24,25 GHz şi 86 GHz.
        De asemenea, în perspectiva accelerării dezvoltării ecosistemelor 5G şi pe măsura dezvoltării standardelor tehnice relevante, 5G va putea integra reţelele satelitare, prin utilizarea de multiple tehnologii complementare. Accelerarea şi/sau extinderea conectivităţii în platformele în mişcare (avioane, vapoare, trenuri de mare viteză) sau în zone slab deservite, asigurarea continuităţii reţelelor în caz de dezastre naturale sau de incidente în reţelele terestre, activarea sau accelerarea transmisiunilor multi-cast de înaltă rezoluţie etc., reprezintă vârfuri de lance pentru serviciile satelitare de nouă generaţie.
        Nu în cele din urmă, marile economii ale lumii îşi propun roluri ambiţioase în cursa spre 5G şi se sprijină pe evenimente publice majore, precum Jocurile Olimpice sau Campionatul mondial de fotbal, pentru a sprijini lansarea comercială a serviciilor. În Europa, ţintele ambiţioase conţinute în foaia de parcurs "5G pentru Europa" sunt susţinute şi de co-finanţarea de către Comisia Europeană a iniţiativei 5G-PPP*21), lansată încă din 2013.
        *21) 5G-PPP - parteneriat public privat pentru infrastructuri 5G, https://5g-ppp.eu/.


    3.4. Evoluţii şi perspective în politicile publice pentru 5G
    3.4.1. Planul european
        Planificarea strategică ambiţioasă realizată prin Agenda Digitală pentru Europa 2020 este continuată prin ţintele de conectivitate şi acoperire fixate pentru 2025 prin documentul Conectivitate pentru o Piaţă Unică Digitală Competitivă: către o Societate Europeană a Gigabiţilor*22). În contextul recunoaşterii importanţei reţelelor de foarte mare viteză, precum 5G, la nivel european se prevede acoperirea continuă a tuturor centrelor urbane şi a principalelor căi de transport terestru*23) pentru 2025, iar un obiectiv intermediar fixat pentru 2020 este reprezentat de existenţa serviciilor 5G comerciale în cel puţin un oraş major din fiecare stat membru.
        *22) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1553598900441&uri=CELEX:52016DC0587, precum şi documentul de lucru al Comisiei SWD (2016) 300 f, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016SC0300&from=EN.
        *23) Autostrăzi, drumuri naţionale, principalele căi ferate, conform cu reţeaua de transport trans-europeană.

        În considerarea oportunităţii strategice conferite de noua generaţie tehnologică, Planul de Acţiune 5G pentru Europa*24) identifică principalele provocări şi domenii care necesită acţiuni concertate, coordonate la nivelul statelor membre. Suplimentar faţă de contribuţia la piaţa comună digitală şi fixarea propriilor obiective strategice în context de 5G, statele membre trebuie să realizeze şi propriile "foi de parcurs 5G" (acţiunea 1) şi "să ia în considerare utilizarea infrastructurii 5G pentru îmbunătăţirea performanţelor serviciilor de comunicaţii pentru siguranţă publică şi securitate" (acţiunea 7).
        *24) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un plan de acţiune privind 5G în Europa COM (2016) 588 final, https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/?qid=1553591444052&uri=CELEX:52016DC0588, precum şi documentul de lucru al Comisiei SWD (2016) 306 final, http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/EN/1-2016-588-EN-F1-1.PDF.

        De la adoptarea documentelor programatice ante-menţionate, statele membre şi Parlamentul European au manifestat în repetate rânduri sprijinul pentru ansamblul strategiei şi al obiectivelor propuse: astfel, Parlamentul European a apreciat drept binevenită iniţiativa leadershipului european în materie de dezvoltare a reţelelor 5G standardizate*25), iar statele membre au accentuat baza comună a direcţiilor de acţiune pentru succesul 5G*26) şi s-au angajat să urmărească elementele unei foi comune de parcurs pentru dezvoltarea 5G*27).
        *25) Rezoluţia 2016/2305(INI) din 1 iunie 2017 referitor la conectivitatea la internet pentru creştere, competitivitate şi coeziune: societatea europeană a gigabiţilor şi tehnologia 5G, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A8-2017- 0184+0+DOC+XML+V0//RO.
        *26) Declaraţia ministerială comună "Făcând din 5G un succes pentru Europa" https://www.eu2017.ee/sites/default/files/inline- files/Ministerial%20declaration%205G_final_0.pdf.
        *27) https://www.mkm.ee/sites/default/files/8.a_b_aob_5g_roadmap_final.pdf.

        De asemenea, Agenda Urbană a Uniunii Europene*28) prevede, cu referire la 5G, necesitatea unor "platforme de inovare care să promoveze concurenţa în materie de conectivitate mobilă, permiţând unor noi intraţi pe piaţă la nivel local să deservească nevoile specifice ale sectoarelor verticale" (acţiunea 14).
        *28) https://ec.europa.eu/futurium/en/system/files/ged/digital_transition_action_plan_for_dgum_300818_final.pdf

        Un element important în perspectiva europeană îl constituie şi recent adoptata Directivă nr. 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice.

    3.4.2. Interacţiuni şi sinergii cu strategiile din România
        Planificarea strategică în România este realizată prin mai multe strategii generale sau sectoriale, care îndeplinesc scopuri, adresează perspective şi acoperă orizonturi de timp diferite. Aceste strategii interacţionează atunci când măsurile şi intervenţiile pe care le propun vizează direct sau indirect acelaşi domeniu. Atunci când demersurile strategice se completează, imprimând domeniului vizat direcţii similare de evoluţie sau construiesc una în aplicarea celeilalte prin folosirea unor instrumente sincretice, sunt create sinergii acţionabile.
        Viziunea şi planificarea strategică în sectorul comunicaţiilor din România sunt formulate şi detaliate în Strategia Naţională Agenda Digitală pentru România 2020*29) precum şi în Programul pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii NGN (Next Generation Network)*30).
        *29) Hotărârea Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020.
        *30) Hotărârea Guvernului nr. 414/2015 privind aprobarea Programului pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii - NGN (Next Generation Network).

        În aplicarea politicilor şi strategiilor naţionale relevante ante-menţionate, precum şi pentru facilitarea îndeplinirii obiectivelor sale statutare, ANCOM a realizat şi se ghidează şi după propria Strategie pentru Comunicaţii Digitale 2020*31), acordând o atenţie sporită primului element crucial pentru materializarea viziunii 5G: spectrul de frecvenţe radio. În acest sens, ANCOM a consultat public, în 2017, prin intermediul unui chestionar, principiile de acordare a drepturilor de utilizare în 5 benzi de frecvenţe radio*32), iar la jumătatea anului 2018 a adoptat foaia de parcurs naţională privind viitorul unei benzi de frecvenţe cu mare valoare economică, 470-790 MHz*33).
        *31) http://www.ancom.org.ro/strategia-de-comunica539ii-digitale-2020_5535.
        *32) Consultare privind acordarea drepturilor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 694-790 MHz, 791-796 MHz/832-837 MHz, 1452-1492 MHz, 2530-2570 MHz/2650-2690 MHz, 3410-3420 MHz/3510-3520 MHz, 3450-3465 MHz/3550-3565 MHz, http://www.ancom.org.ro/formdata-269-49-322.
        *33) Foaia de parcurs naţională privind alocarea şi utilizarea viitoare a benzii de frecvenţe 470 - 790 MHz, http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Foaia_de_parcurs_pentru_banda_UHF_470-790_MHz_ro.pdf.

        De asemenea, strategia naţională în vederea reglementării, implementării şi optimizării tehnologiilor digitale smart-city în România, aflată în prezent în curs de realizare, va oferi ghidajul strategic esenţial pentru dezvoltarea unei componente-cheie pentru asigurarea sustenabilităţii 5G.
        Strategia 5G pentru România prezintă un potenţial ridicat de valorificare a sinergiilor cu strategiile naţionale/planurile de acţiune în vigoare în alte sectoare. Unele sinergii sunt mai evidente datorită inter-dependenţelor trans-sectoriale specifice [de exemplu, infrastructuri fizice, de comunicaţii, energie, transporturi), altele pe seama capacităţii 5G de a infuza tehnologie de masă (cercetare-dezvoltare-inovare, specializare inteligentă*34)] şi conectivitate în toate sectoarele economice şi sociale (mijloace de transport, comerţ, agricultură, industrii constructoare, prelucrătoare şi extractive, educaţie, sănătate etc.), contribuind astfel la dezvoltare (competitivitate), cu efecte pozitive asupra mediului şi redistribuţiei sociale (reducerea decalajelor). De remarcat totuşi că, în timp, pot apărea alte interacţiuni şi sinergii (de exemplu, mobilitate, decalaj tehnologic între serviciile publice şi cele private/comerciale), după cum intensitatea sau direcţia de manifestare a sinergiilor poate diferi faţă de aşteptările din prezent.
        *34) De exemplu, mecatronica, cyber-mixmecatronica, clatronica - robotica programabilă prezintă utilizări potenţiale cu impact în implementarea sistemelor inteligente de generaţie 5G.

        Figura nr. 7 mai jos prezintă schematic principalele legături cu celelalte strategii naţionale/planuri de acţiune, punctul 5.3 Utilizări preferate trece în revistă unele soluţii de utilizare a 5G în anumite sectoare/domenii considerate, iar Tabelul nr. 4 - Contribuţia potenţială a 5G la adresarea unor provocări şi satisfacerea unor nevoi sectoriale a fost completat cu elemente specific sectoriale, identificate ca urmare a analizei interacţiunilor dintre strategiile naţionale relevante.
        Figura nr. 7 - Strategia 5G ţine cont de următoarele strategii/planuri naţionale (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: GLI-5G




    4. CARACTERIZAREA 5G
        5G este denumirea generică pentru o nouă generaţie de tehnologii din familia tehnologiilor de comunicaţii radio mobile (IMT 2020), care prin inovaţiile pe care le introduce şi prin caracteristicile cu care a fost concepută, facilitează dezvoltarea unor adevărate ecosisteme digitale în majoritatea sectoarelor vieţii economice şi sociale.
        O bună caracterizare a utilizărilor standardizate ale 5G, precum şi a capabilităţilor şi cerinţelor tehnice aferente tehnologiilor 5G a fost publicată de ANCOM în 2017*35).
        *35) http://www.ancom.org.ro/uploads/forms_files/CONSULTARE_ACORDARE_SPECTRU_700_800_1500_2600_MHz_3,5GHz_revizuit_12_ 07 _20171499848014.pdf

    4.1. Mai multe tipuri de conectivitate
        Chiar dacă specificaţiile tehnice pentru 5G nu au fost încă finalizate sub toate aspectele*36), trecerea în revistă a principalelor scenarii de utilizare a conectivităţii permite ilustrarea capacităţilor tehnice pentru care este concepută această tehnologie.
        *36) Recomandarea UIT-R M.2083-0 - Viziunea IMT - Cadrul general şi obiectivele principale pentru dezvoltarea viitoare a IMT pentru 2020 şi după 2020.

    4.1.1. Internet mobil semnificativ mai bun
        Îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor internetului mobil*37) este probabil cea mai evidentă funcţionalitate a 5G: ultra/super viteze indoor şi outdoor cu o calitate uniformă a serviciului, pentru volume mai mari de transmisii de date per aparat conectat, însoţite de îmbunătăţirea acoperirii, 5G va permite o experienţă de conectivitate mobilă semnificativ mai bună pentru un număr mai mare de utilizatori şi în mai multe locuri.
        *37) În taxonomia consacrată, eMBB - engl. enhanced Mobile Broadband.

        Capacitatea mai mare a reţelei de acces radio permite asigurarea de debite sporite de transfer mai multor utilizatori conectaţi simultan, chiar şi în zone de mare densitate, precum evenimente publice şi în momentele de vârf al traficului. Vitezele mai mari ale reţelei permit consumatorilor să vizualizeze conţinut de înaltă definiţie, 4K şi chiar şi 8K în mai multe locuri, sprijinind astfel transmisia de evenimente în direct şi transmisiunile multimedia de înaltă rezoluţie.

    4.1.2. Internet fix de mare viteză
        Performanţele superioare ale reţelelor puse în lumină de 5G deschid noi oportunităţi şi pentru furnizarea eficientă şi pe scară largă de servicii de internet fix wireless*38) de mare viteză către gospodării sau întreprinderi, inclusiv prin furnizarea de soluţii distribuite de cloud computing pentru conectarea datelor şi aplicaţiilor din locuri geografice diferite.
        *38) engl. FWA - fixed wireless access.

        Creşterea masivă a capacităţii reţelelor, împreună cu utilizarea frecvenţelor radio în blocuri de mari dimensiuni (de exemplu, 50-100 MHz) în special în unde milimetrice (blocuri de ordinul sutelor de MHz), vor permite soluţiilor de internet fix prin 5G performanţe comparabile în termeni de viteză şi latenţă cu cele furnizate prin reţelele fixe pe bază de fibră optică, dar şi economicitate prin evitarea costurilor cu firele buclei locale.
        Prin urmare, deşi nu reprezintă un scenariu de utilizare distinct în viziunea UIT, având în vedere dinamica competitivă şi circumstanţele naţionale specifice*39), internetul fix de mare viteză prin soluţii radio 5G are un potenţial evident în România.
        *39) Ubicuitatea limitată a reţelelor fixe de comunicaţii, profilul concurenţial caracterizat de concurenţa bazată de infrastructuri, testele FWA 5G realizate în România.


    4.1.3. Comunicaţii pe scară largă între maşini
        5G este conceput pentru un scenariu particular de conectivitate, care să răspundă creşterii exponenţiale a numărului şi densităţii obiectelor conectate. De altfel, soluţionarea din faza de design tehnologic a nevoilor specifice de conectivitate ale altor sectoare este o premieră. Comunicaţiile pe scară largă între maşini*40) înglobează în principal toate categoriile de utilizări legate de digitalizarea industrială, de transformarea inteligentă a localităţilor odată cu proliferarea obiectelor conectate la nivelul tuturor sectoarelor economice, cu dezvoltarea de sisteme autonome bazate pe o combinaţie de tehnologii precum IoT, cloud, inteligenţă artificială (AI) etc.
        *40) În taxonomia consacrată, mMTC - engl. massive Machine Type Communications.

        Se anticipează că aceste evoluţii vor aduce beneficii semnificative în materie de productivitate şi de valoare adăugată produselor sau serviciilor, sprijinind integrarea trans-sectorială şi apariţia de noi pieţe etc.
        Obiectele conectate au nevoi tipice de conectivitate fundamental diferite de cele ale persoanelor: debite relativ mici, uneori cu frecvenţă prestabilită, cu sensibilitate în general redusă la întârzierea transmisiei, necesită însă un consum energetic redus (autonomia mare a bateriei) şi acoperire extinsă.
        Prin raportare la tehnologiile actuale, 5G aduce capacitatea de conectare a unui număr masiv de astfel de obiecte cu o repartiţie teritorială foarte densă, iar pe măsura maturizării reţelelor 5G, acestea vor permite furnizarea infrastructurii de comunicaţii în condiţii flexibile şi accesibile, potrivită nevoilor specifice ale fiecărei industrii.

    4.1.4. Comunicaţii pentru servicii critice
        5G este de asemenea conceput pentru furnizarea de servicii de comunicaţii ultra-fiabile cu latenţă redusă*41) (comunicare instantanee), cu disponibilitate mare, fără pierdere de pachete sau cu jitter neglijabil.
        *41) În taxonomia consacrată, URLLC - engl. Ultra-reliable and Low Latency Communications.

        Maturizarea reţelelor de comunicaţii 5G va permite operatorilor să furnizeze comunicaţii pentru astfel de servicii critice, de exemplu pentru siguranţă publică, în ecosistemul tehnologic al autovehiculelor autonome şi siguranţei în transporturi, în chirurgia la distanţă sau în controlul de mare precizie al proceselor industriale.
        Apariţia în viitor a altor scenarii de utilizare a conectivităţii, fundamental diferite faţă de cele menţionate mai sus, nu poate fi exclusă. O astfel de eventualitate recomandă flexibilitate la nivelul reţelelor 5G, astfel încât să se poată adapta cerinţelor tipice ale noilor cazuri de utilizare.


    4.2. Capacităţi tehnice diferenţiatoare
        Asigurarea scenariilor de utilizare a conectivităţii descrise mai sus obligă 5G să combine în moduri diferite un număr de capabilităţi tehnice şi tehnologii inovatoare. Trecerea în revistă a celor mai importante dintre acestea, cu explicarea succintă a rolului lor în contextul tehnologiei 5G, permite totodată explicarea unora dintre provocările şi oportunităţile asociate dezvoltării 5G.
        În calitate de succesor al tehnologiei 4G, 5G introduce o multitudine de îmbunătăţiri ale performanţelor existente, dar şi noi funcţionalităţi, corespunzătoare noilor tendinţe de conectivitate. Aplicaţii diferite au cerinţe diferite de calitate: de la viteze mici de transmisie a datelor (de ex. date transmise de senzori şi IoT) la viteze foarte mari (de ex. conţinut multimedia de înaltă rezoluţie) şi cu diferite întârzieri (de ex. întârzierile sunt mai puţin tolerate în apelurile de videoconferinţă decât în video streaming unde poate fi utilizată memoria tampon). Cu excepţia vehiculelor autonome, realităţii augmentate şi a internetului tactil, multe dintre aplicaţii pot fi, cel puţin teoretic, furnizate de reţelele existente. Reţelele 5G vor trebui însă să facă faţă unor cerinţe diferite de calitate a serviciilor pentru diferite tipuri de aplicaţii (de ex. câteva secunde întârziere pot fi fatale pentru autovehiculul autonom conectat).
        Tabelul nr. 3 de mai jos rezumă performanţele aşteptate de la reţelele 5G, prin raportare la cele atinse de reţelele 4G actuale.
        Tabel nr. 3 - comparaţie între performanţele 4G şi 5G (a se vedea imaginea asociată)

        Sursa: ANCOM, pe baza ITU-R, Recomandarea M.2083
        De asemenea, prezentarea de mai jos sintetizează performanţele privind transferul de mare viteză al datelor şi scenariile de densitate a traficului care devin posibile odată cu implementarea 5G, conform celor mai noi standarde (3GPP Release 16 privind serviciile).

┌─┬───────────┬─────────────┬───────────────┬──────────┬──────────┬───────────┬──────────┬──────────────┬───────────┐
│ │           │Viteza       │Viteza         │Densitatea│Densitatea│Densitatea │          │Viteza de     │           │
│ │Scenariu   │experimentată│experimentată  │volumului │volumului │medie de   │Factor de │deplasare a   │Acoperire  │
│ │           │de utilizator│de utilizator  │de trafic │de trafic │utilizatori│activitate│utilizatorului│           │
│ │           │(DL)         │(UL)           │(DL)      │(UL)      │           │          │              │           │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │           │             │               │100 Gbps/ │50 Gbps/  │           │          │Pietoni şi    │Întreaga   │
│1│Urban macro│50 Mbps      │25 Mbps        │kmp (nota │kmp (nota │10 000/kmp │20%       │utilizatori în│reţea (nota│
│ │           │             │               │4)        │4)        │           │          │vehicule (până│1)         │
│ │           │             │               │          │          │           │          │la 120 km/h)  │           │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │           │             │               │          │500 Mbps/ │           │          │Pietoni şi    │Întreaga   │
│2│Rural macro│50 Mbps      │25 Mbps        │1 Gbps/kmp│kmp (nota │100/kmp    │20%       │utilizatori în│reţea (nota│
│ │           │             │               │(nota 4)  │4)        │           │          │vehicule (până│1)         │
│ │           │             │               │          │          │           │          │la 120 km/h)  │           │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │           │             │               │          │          │           │          │              │Clădiri de │
│ │Indoor     │             │               │15 Tbps/  │          │           │          │              │birouri şi │
│3│hotspot    │1 Gbps       │500 Mbps       │kmp       │2 Tbps/kmp│250 000/kmp│nota 2    │pietoni       │rezidenţial│
│ │           │             │               │          │          │           │          │              │(nota 2)   │
│ │           │             │               │          │          │           │          │              │(nota 3)   │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Eveniment  │             │               │[3,75]    │[7,5] Tbps│[500 000]/ │          │              │Zonă       │
│4│în aer     │25 Mbps      │50 Mbps        │Tbps/kmp  │/kmp      │kmp        │30%       │Pietoni       │determinată│
│ │liber      │             │               │          │          │           │          │              │           │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │           │             │               │750 Gbps/ │125 Gbps/ │           │          │Pietoni şi    │           │
│5│Urban dens │300 Mbps     │50 Mbps        │kmp (nota │kmp (nota │25 000/kmp │10%       │utilizatori în│centru     │
│ │           │             │               │4)        │4)        │           │          │vehicule (până│(nota 1)   │
│ │           │             │               │          │          │           │          │la 60 km/h)   │           │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │           │             │               │          │          │           │          │Utilizatori   │           │
│ │Servicii de│             │               │          │          │           │          │aflaţi în     │           │
│ │tip        │max 200 Mbps │N/A sau        │          │          │[15] canale│          │staţionare,   │Întreaga   │
│6│broadcast  │(per canal   │nesemnificativă│N/A       │N/A       │TV [20     │N/A       │pietoni şi    │reţea (nota│
│ │(de ex.,   │TV)          │(e.g., 500 kbps│          │          │Mbps] pe o │          │pietoni şi    │1)         │
│ │TV)        │             │per utilizator)│          │          │purtătoare │          │utilizatori în│           │
│ │           │             │               │          │          │           │          │vehicule (până│           │
│ │           │             │               │          │          │           │          │la 500 km/h)  │           │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │           │             │               │          │          │           │          │Utilizatori în│Cale ferată│
│7│Tren de    │50 Mbps      │25 Mbps        │15 Gbps/  │7,5 Gbps/ │1 000/tren │30%       │trenuri (până │de mare    │
│ │mare viteză│             │               │tren      │tren      │           │          │la 500 km/h)  │viteză     │
│ │           │             │               │          │          │           │          │              │(nota 1)   │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Vehicul pe │             │               │[100] Gbps│[50] Gbps/│           │          │Utilizatori în│Autostradă │
│8│autostradă │50 Mbps      │25 Mbps        │/kmp      │kmp       │4 000/kmp  │50%       │vehicule (până│(nota 1)   │
│ │           │             │               │          │          │           │          │la 250 km/h)  │           │
├─┼───────────┼─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Conectivita│             │               │          │          │           │          │Utilizatori în│           │
│9│te la      │15 Mbps      │7,5 Mbps       │1,2 Gbps/ │600 Mbps/ │400/avion  │20%       │avioane (până │(nota 1)   │
│ │bordul     │             │               │avion     │avion     │           │          │la 1000 km/h) │           │
│ │avioanelor │             │               │          │          │           │          │              │           │
├─┴───────────┴─────────────┴───────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴──────────────┴───────────┤
│NOTA 1: Pentru utilizatori în vehicule, echipamentul poate fi conectate direct                                     │
│la reţea sau la o staţie de bază instalată la bord.                                                                │
│NOTA 2: Este prezumat un anumit mix de trafic; doar anumiţi utilizatori                                            │
│folosesc servicii care necesită cele mai mare rate de transfer                                                     │
│NOTA 3: Pentru servicii interactive audio- video (de ex., întâlniri virtuale),                                     │
│latenţa cap-la-cap este de 2-4ms în timp ce viteza experimentată de utilizator                                     │
│ar trebuie să fie până la rezoluţie video 8K 3D [300 Mbps] în uplink and                                           │
│downlink.                                                                                                          │
│NOTA 4: Aceste valori sunt determinate pe baza densităţii medii de utilizatori.                                    │
│NOTA 5: Toate aceste valori reprezintă ţinte de atins şi nu cerinţe stricte.                                       │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    O listă mai detaliată a noilor tehnologii în context de 5G este prezentată în Anexa nr. 1 - "Capabilităţi tehnice şi tehnologii inovatoare în context de 5G", parte integrantă a prezentului document.

    4.3. Evoluţie sau revoluţie
        Chiar dacă intrarea pe piaţă pentru furnizarea în moduri inovatoare a reţelelor 5G nu poate fi exclusă, un scenariu general acceptat de dezvoltare a reţelelor 5G, în România şi peste tot în lume, este cel bazat pe facilităţile/reţelele existente. În marea majoritate a cazurilor, LTE/4G sunt reţelele de comunicaţii mobile cele mai avansate aflate în exploatare comercială în prezent şi constituie prin urmare punctul de plecare favorit în direcţia 5G.
        Pe de altă parte, chiar dacă prin raportare la 4G, 5G este considerată pe bună dreptate o tehnologie disruptivă, în virtutea saltului tehnologic major, precum şi în ceea ce priveşte performanţele (a se vedea tabelul nr. 3 de mai sus), evoluţia de la o generaţie tehnologică la alta este de obicei realizată mai degrabă prin mai mulţi "paşi intermediari" şi arareori printr-un singur "mare salt". Figura nr. 8 de mai jos prezintă calendarul de lansare şi ediţiile standardelor 3GPP în perioada 2017 - 2019.
        Figura nr. 8 - ediţii standarde 3GPP 2017-2019 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: www.3gpp.org

        De exemplu:
    a) sub aspect tehnic, unele dintre caracteristicile tipice pentru 5G*42) pot fi atinse prin funcţionalităţile introduse de tehnologii evoluate din 4G*43), respectiv ediţiile 13, 14 şi 15 ale standardelor 3GPP;
        *42) De exemplu, MIMO, beamforming, massive IoT, etc.
        *43) Cunoscute şi sub numele de 4,9G, sau LTE Advanced Pro.

    b) deşi, aşa după cum am arătat mai sus, abia ediţia 16 a standardelor 3GPP, aşteptată pentru 2019, va permite respectarea integrală a tuturor cerinţelor 5G (IMT-2020), precocitatea primelor dezvoltări sub numele de "5G" nu poate fi exclusă;
    c) o situaţie similară a fost înregistrată şi cu ocazia tranziţiei de la 3G (ediţia 4) la 4G (ediţia 10, prima ediţie IMT-advanced): primele specificaţii LTE (ediţiile 3GPPP 8 şi 9) nu permiteau atingerea tuturor performanţelor 4G specificate de ITU;
    d) sinergiile tehnice dintre release-urile succesive (paşii intermediari, ediţiile standardelor), precum şi concurenţa între operatori în materie de inovaţie şi de performanţe ale reţelelor, conduc deseori la "botezarea" comercială a reţelelor: un exemplu arhicunoscut în acest sens este reţeaua HSPA, asimilată drept 4G în SUA şi considerată 3G+ în Europa.

        Co-existenţa la nivelul reţelelor de comunicaţii a mai multor generaţii tehnologice, precum şi evoluţia progresivă spre generaţia cea mai performantă este demonstrată de realitate. Cu toate acestea, din perspectiva serviciilor care vor fi oferite, dificultăţile de monetizare a internetului mobil, sau incertitudinile de monetizare a serviciilor inovatoare, de tip IoT, trebuie recunoscute. Din această perspectivă, stimulentele pe termen lung pentru dezvoltarea reţelelor 5G depind de veniturile suplimentare care pot fi obţinute din noile servicii, din noile forme de conectivitate.
        O aşteptare rezonabilă este ca, pentru o perioadă considerabilă de timp, conectivitatea să fie asigurată printr-un mix tehnologic: 5G implementat în zone urbane dense în combinaţie cu 4G şi cu conectivitate indoor realizată prin Wi-Fi. Prin urmare, nevoile neîntrerupte de conectivitate mobilă ale produselor şi serviciilor comerciale vor trebui să fie satisfăcute prin multiple tehnologii: dezvoltatorul unei aplicaţii, al unui serviciu sau al unui produs cu conectivitate încorporată va dori să-şi maximizeze piaţa de desfacere prin reducerea expunerii la implementarea 5G în ritmuri diferite de la un stat la altul, utilizând orice reţele sunt disponibile.
        ● ce fel de acoperire pentru ce scenarii de conectivitate?

        Sub aspect spaţio-temporal, serviciile 5G nu vor avea caracteristici fixe, ci vor fi rezultatul alegerilor făcute de operatorul reţelei, în vederea satisfacerii cererii de servicii, în limita posibilităţilor definite de standardele IMT-2020.
        Furnizarea simultană, pe suprafeţe mari şi în acelaşi timp, a tuturor scenariilor de conectivitate (internet mobil îmbunătăţit, internet fix de mare viteză, comunicaţii masive tip maşină şi comunicaţii critice), cu respectarea tuturor indicatorilor de performanţă din standarde, va fi deosebit de oneroasă.
        Prin urmare, este mai probabil să înregistrăm arii geografice care, deşi considerate ca fiind acoperite cu 5G, în realitate beneficiază numai de o parte din specificaţiile tehnice ale IMT-2020. Mai mult, combinaţia de capacităţi tehnice disponibile în aria geografică respectivă poate varia în timp, tot în funcţie de alegerile realizate de operatorul reţelei*44), drept răspuns la variaţia cererii de servicii.
        *44) De exemplu, zone geografice slab populate pot fi acoperite utilizând standardul 5G necesar furnizării capabilităţilor mMTC (de ex., pentru agricultura de precizie), în detrimentul capacităţilor necesare pentru internetul mobil de mare viteză.



    5. IMPACTUL 5G
    5.1. Costurile şi creşterea productivităţii
        Dimensiunea şi întinderea spaţio-temporală a impactului economic al 5G în România va depinde de o multitudine de factori. Pe de o parte, oferta de 5G va depinde de viteza, amplitudinea şi geografia implementării reţelelor, influenţată de ciclurile investiţionale pe termen lung, de costurile implementării şi de cadrul legislativ şi de reglementare. De cealaltă parte, la nivelul cererii, viteza adopţiei serviciilor şi gradul lor de integrare sunt critice pentru materializarea economiilor de scară şi crearea ecosistemelor digitale: capacitatea utilizatorilor, gospodăriilor şi mediului de afaceri de a integra facilităţile noii tehnologii depinde la rândul ei de soluţionarea unor provocări potenţiale legate de standardele de protecţie a datelor, de asigurarea confidenţialităţii şi securităţii datelor şi aparatelor, de preocupările privind siguranţa, capacitatea şi fiabilitatea aplicaţiilor 5G, de rezistenţa la schimbarea digitală în general.
    5.1.1. Creşterea productivităţii
        În ansamblu, efectul 5G asupra creşterii productivităţii va fi dat de evoluţia factorilor de producţie, a intrărilor şi a producţiei, drept rezultat al integrării tehnologiei 5G. Astfel, efectele 5G asupra producţiei sunt aşteptate în două direcţii: creşterea eficienţei cu care sunt produse şi distribuite produsele şi serviciile existente (de exemplu, tehnologiile mobile permit un acces mai bun, mai facil, al consumatorilor la divertisment sau al mediului de afaceri la informaţii superioare calitativ), respectiv în câştigurile de eficienţă aduse de noile produse şi servicii care devin disponibile, prin comparaţie cu produsele şi serviciile pe care le înlocuiesc (de exemplu, producţia şi utilizarea de autovehicule conectate şi autonome poate eficientiza utilizarea infrastructurilor de transport prin reducerea congestiei şi îmbunătăţirea navigaţiei, a timpilor de transfer etc).
        La nivel mondial, se anticipează că 5G va avea o contribuţie semnificativă la realizarea producţiei industriale în 2035*45), cele mai mari contribuţii ale 5G fiind aşteptate în sectoarele tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, servicii publice, agricultură, silvicultură şi pescuit, transporturi şi logistică, industria hotelieră, construcţii, finanţe şi asigurări şi respectiv, servicii publice de utilităţi.
        *45) https://cdn.ihs.com/www/pdf/IHS-Technology-5G-Economic-Impact-Study.pdf


    5.1.2. Costurile 5G
        De cealaltă parte, a intrărilor necesare, 5G necesită investiţii şi costuri suplimentare pentru construirea infrastructurii fizice a reţelelor (upgrade-ul şi construirea de noi staţii de bază, creşterea capacităţilor în reţelele de backhaul, în platformele software şi hardware necesare, în dezvoltarea de sisteme şi modele de afaceri pentru comunicaţiile tip maşină şi IoT, precum şi în achiziţia drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio).
        Necesarul de investiţii este dat, inter-alia, de ipotezele privind incrementarea capacităţilor existente, de performanţele tehnice utilizate pentru dimensionarea reţelelor, de numărul utilizatorilor şi concentrarea cererii de servicii*46) sau de benzile de frecvenţe radio utilizate pentru 5G. Frecvenţele radio influenţează direct costurile realizării 5G, prin prisma costurilor spectrului (suma ori sumele achitate la acordarea iniţială a licenţei/licenţelor, tariful de utilizare, cost de oportunitate al neutilizării frecvenţelor în alte scopuri), dar şi a investiţiilor necesare "acomodării" serviciilor în frecvenţe diferite, ţinând cont de caracteristicile de propagare.
        *46) De exemplu, în Marea Britanie se estimează că 85% din bugetul investiţional al 5G va fi necesar pentru acoperirea unor zone cu densitate mică de populaţie.

        În ciuda progresului tehnologic, este evident că implementarea fiecărei generaţii tehnologice a costat mai mult decât precedenta.
        Utilizând drept model tiparele dezvoltărilor precedente şi sub rezerva caracterului mai degrabă indicativ al cifrelor, la nivelul Uniunii Europene*47) se estimează un necesar de investiţii în 5G de 56-58 miliarde euro la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G şi cu 20% mai mult decât 3G (după deflatare). Pentru România, acelaşi studiu prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro.
        *47) Identification and quantification of key socio-economic data to support strategic planning for the introduction of 5G in Europe, https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ee832bba-ed02-11e6-ad7c-01aa75ed71a1/language-en.

        De notat că alte estimări produc rezultate sensibil diferite, inclusiv în virtutea metodologiei sau scopurilor diferite pentru care au fost realizate. Exemple în acest sens sunt estimările privind costurile dezvoltării 5G în combinaţie cu efectele altor politici publice, precum atingerea unor ţinte stricte de acoperire universală sau simularea circumstanţelor intrării pe piaţă (investiţie greenfield).
        Experienţa cu generaţiile tehnologice precedente arată că reţelele mobile nu se construiesc peste noapte: există perioade caracterizate de dezvoltare rapidă, în special în locurile unde costurile sunt cele mai mici iar beneficiile comerciale aşteptate sunt cele mai mari, dar se poate constata şi decalaj de dezvoltare sau chiar absenţă a reţelelor, în alte zone geografice mai puţin atractive comercial.


    5.2. Beneficiile 5G
        În contextul în care prognozele unor actori globali din domeniu arată că numărul de utilizatori 5G va ajunge la 1 miliard în 2023*48), beneficiile estimate din 5G sunt pe măsură, fiind aşteptate să se manifeste pe multiple planuri, atât pentru consumatori, cât şi pentru producătorii de bunuri şi servicii, publice sau private.
        *48) Ericsson Mobility Report 2017, https://www.ericsson.com/en/mobility-report/reports/november-2017.

        O analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană*49) arată că instalarea şi utilizarea reţelelor 5G în Europa va avea efecte directe, indirecte (de multiplicare) şi induse (de antrenare) semnificative:
    a) efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro şi 2,4 milioane locuri de muncă; doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro şi respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă;
    b) efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.
    *49) Identification and quantification of key socio-economic data to support strategic planning for the introduction of 5G in Europe, https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ee832bba-ed02-11e6-ad7c-01aa75ed71a1/language-en.

        Beneficiile din valorificarea performanţelor 5G sunt obţinute pe seama mai multor surse:
    a) beneficiile directe ale utilizatorilor de servicii 5G, derivate din accesul acestora la produse şi servicii îmbunătăţite (din punct de vedere al costurilor, calităţii, experienţei, siguranţei etc.);
    b) beneficiile strategice ale industriilor verticale, obţinute prin calitatea mai bună a informaţiilor privind lanţurile de producţie, operaţiunile interne, caracteristicile pieţelor, segmentare, obiceiuri de consum etc., mijlocite de utilizarea facilităţilor 5G;
    c) beneficii operaţionale şi creşterea productivităţii industriilor verticale, în general urmarea valorificării în timp real a informaţiilor privind operaţiunile interne;
    d) tehnicile avansate de prelucrare a datelor în timp real mediate de 5G prezintă beneficii şi în sectoare adiacente sau terţe celui/celor din care au fost colectate datele - de exemplu, îmbunătăţirea furnizării unor servicii publice sau securităţii, pe baza datelor de management al traficului colectate;
    e) lansarea de noi modele de afaceri, mediate de utilizarea capacităţilor diferenţiatoare ale 5G;
    f) creşterea productivităţii şi crearea de noi locuri de muncă*50).
        *50) De exemplu, extrapolând pentru România rezultatele unui studiu despre 5G pentru Smart Cities, într-un oraş de dimensiunile Bucureştiului s-ar putea crea aproximativ 50.000 de muncă, 10.000 în oraşe precum Cluj sau Iaşi, iar la Lugoj aproximativ 400. https://www.accenture.com/t20170222T202102Z__w /us-en/_acnmedia/PDF-43/Accenture-5G-Municipalities-Become-Smart- Cities.pdf%23zoom=50.


        Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investiţiile în IoT şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde USD în 2020 la 9 miliarde USD în 2026 (CAGR+15% 2016 - 2026). Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026.*51)
        *51) Potrivit Ericsson - prezentare pentru GLI-5G, 21 august 2018.

        Distribuţia beneficiilor la nivelul sectoarelor economice ale României
        În studiul de impact privind implementarea 5G în Europa, mediul de afaceri este aşteptat să obţină 55% din beneficiile 5G la nivelul anului 2025. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte distribuţia beneficiilor la nivelul sectoarelor, impactul 5G este probabil să fie resimţit în mod diferit de la o ţară la alta şi de la un sector la altul, în funcţie de intensitatea utilizării tehnologiilor avansate şi a serviciilor de comunicaţii în producţia intermediară sau finală.
        Astfel, conform Documentului de politică industrială al României*52), în ciuda progreselor înregistrate în ultimul deceniu, intensitatea tehnologică a proceselor de producţie în industria prelucrătoare din România continuă să fie modestă (8% sunt realizate în industrii cu tehnologii avansate), valoarea adăugată brută la costul factorilor, realizată de industriile cu tehnologii avansate, abia dacă reprezintă 6% din total.
        *52) Versiunea iunie 2018, http://www.economie.gov.ro/images/politici- industriale/SIPOCA7/Draft%20Document%20de%20Politica%20Industriala%2025%20iunie_final.pdf.

        Puternic integrată în lanţurile de valoare europene, oferta de produse industriale realizate în România este totuşi dominată de bunuri intermediare (61% în 2016) realizate preponderent în sectoare economice cu intensitate tehnologică mediu inferioară şi inferioară, iar lungimea lanţurilor de valoare involuează în raport cu valoarea adăugată, în ciuda lungimii deja modeste a acestora (1,9). Mai mult, este remarcată "o tendinţă de înrăutăţire a poziţionării (României) pe lanţurile de valoare globale, care s-au scurtat, "consolidându-şi" o poziţie în aval, de exportator de produse intermediare", inclusiv în contextul în care România se poziţionează pe ultimul loc în European Innovation Scoreboard al UE pe 2016.
        Situaţia de fapt recomandă, astfel cum este reţinut în cadrul Documentului de politică industrială al României: "Susţinerea digitalizării în întreprinderi în contextul "Industry 4.0", având în vedere importanţa covârşitoare a UE [?]", precum şi "Adoptarea tehnologiilor digitale şi dezvoltarea clusterelor în servicii pentru modernizarea industriei româneşti şi dezvoltarea noilor industrii emergente".
        În acest context, 5G poate contribui substanţial la susţinerea politicilor industriale, răspunzând astfel necesităţilor reale din România.

    5.3. Securitatea reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice
        Preocupările pentru creşterea importanţei activităţilor digitale şi a intensităţii utilizării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice printr-o varietate de echipamente trebuie privite şi din perspectiva securităţii acestora.
        Ca urmare, persoanele care operează în România trebuie să se asigure că propriile reţele sunt unele sigure ori că iau măsuri pentru a garanta securitatea acestora şi să reducă la minim impactul incidentelor poate afecta sau ameninţa, securitatea şi integritatea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice. Cadrul de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, existent la data adoptării prezentului document, este considerat adecvat pentru a răspunde acestor nevoi.
        Pe de altă parte, reţelele de comunicaţii electronice trebuie privite şi din perspectiva nevoii de a fi asigurate că pot face faţă unor riscuri de securitate cibernetică. În acest context, Recomandarea Comisiei Europene din data de 26 martie 2019 privind securitatea cibernetică în reţelele 5G*53) stabileşte o serie de etape ce trebuie parcurse, iar reţelele ce urmează a fi dezvoltate vor trebui să respecte dispoziţiile în materie ce sunt în vigoare ori care vor fi adoptate ca urmare a acţiunilor desfăşurate la nivel naţional şi/sau european.
        *53) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks.


    5.4. Utilizări preferate
        Deşi multe din aşteptările iniţiale legate de 5G s-au concentrat pe utilizările de consum (internet îmbunătăţit) în tradiţia generaţiilor precedente, tot mai mulţi furnizori de tehnologie şi autorităţi publice anticipează cazuri de utilizare industrială cu impact semnificativ, susceptibile să genereze o cerere la scară industrială pentru serviciile introduse de noua generaţie tehnologică.
        Dacă pe termen lung este acceptată ideea că reţelele 5G vor oferi ţesătura de conectivitate necesară oraşelor, afacerilor şi locuinţelor viitorului, practic nu există sectoare economice sau în viaţa comunităţilor în care 5G şi IoT să nu aibă capacitatea de a furniza inovare, beneficii de productivitate sau avantaje competitive. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că în prezent, chiar şi în cele mai avansate economii ale lumii, scenariile de utilizare se află în faze incipiente de dezvoltare, iar realizarea lor se va produce progresiv, pas cu pas, pe măsura dezvoltării ecosistemelor digitale. De asemenea, este foarte probabil ca răspândirea 5G să fie însoţită de avântul altor utilizări, care nu au putut fi anticipate, după cum pot exista situaţii în care furnizorii de conectivitate nu sunt operatori de comunicaţii (furnizorii actuali de reţele publice de comunicaţii electronice). Altfel spus, conectivitatea 5G nu implică în mod necesar prezenţa unui operator de comunicaţii mobile în lanţul creator de valoare.
        Cu referire la o serie de sectoare cheie, tabelul nr. 4 de mai jos sintetizează aspectele în jurul cărora s-au concentrat numeroase dezbateri 5G până în prezent, precum şi contribuţia potenţială a 5G la satisfacerea nevoilor şi rezolvarea provocărilor specifice.
        Tabel nr. 4 - contribuţia potenţială a 5G la adresarea unor provocări şi satisfacerea unor nevoi sectoriale

┌────────────┬────────────────┬─────────────────┬──────────────┐
│Sector      │Provocări       │Nevoi            │Contribuţia 5G│
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │                │                 │- configurarea│
│            │- ţinte de      │                 │dinamică a    │
│            │emisii CO2 tot  │- autovehicule   │resurselor    │
│            │mai stricte     │autonome şi      │reţelelor,    │
│            │- concurenţă    │conectate        │pentru        │
│Automobile  │puternică       │- soluţii        │satisfacerea  │
│            │- presiune pe   │inovative de     │nevoilor tot  │
│            │inovaţie        │infotainment     │mai eterogene │
│            │- globalizare   │                 │- completarea │
│            │- comoditizare  │                 │comunicaţiilor│
│            │                │                 │între vehicule│
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- creşterea     │- reţele care    │- facilitează │
│            │constantă a     │permit servicii  │creşterea     │
│            │calităţii       │inovative (VR,   │masivă a      │
│            │experienţei     │AR, internet     │vitezelor     │
│            │utilizatorilor  │tactil) pentru   │conexiunilor  │
│Media,      │- noi aparate şi│experienţe       │şi a          │
│divertisment│servicii        │imersive         │capacităţilor │
│            │- creşterea     │- conţinut       │de procesare a│
│            │exponenţială a  │interactiv,      │datelor       │
│            │utilizării      │generat de       │- garantează  │
│            │datelor mobile  │utilizatori      │buna calitate │
│            │                │                 │a serviciului │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- dezvoltare    │                 │-             │
│            │sustenabilă     │                 │monitorizarea │
│            │- standarde de  │                 │în timp real  │
│            │calitate în     │                 │facilitează   │
│            │serviciile      │                 │predicţiile   │
│            │publice         │- performanţe    │pentru        │
│            │(salubritate,   │superioare       │gestiunea     │
│            │iluminat,       │- retehnologizare│impactului    │
│Comunităţi  │siguranţă)      │- viteza de      │dezastrelor,  │
│inteligente │- congestii &   │răspuns la       │tratarea      │
│(e.g. oraşe)│vârfuri de      │evenimente       │congestiilor  │
│            │sarcină         │- informaţii mai │-             │
│            │- dezeconomii de│bune pentru      │granularitate │
│            │scară (încălzire│managerii        │superioară în │
│            │locuinţe,       │localităţilor    │datele        │
│            │colectare       │                 │prelucrate,   │
│            │selectivă)      │                 │capacităţi    │
│            │- presiune pe   │                 │avansate de   │
│            │costuri         │                 │analiză a     │
│            │                │                 │datelor       │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │                │- reducerea      │              │
│            │- eficienţă     │consumului, a    │- soluţii     │
│            │energetică, în  │poluării         │scalabile     │
│Locuinţe    │consumul de apă,│- adaptarea la   │bazate pe     │
│inteligente │încălzire etc.  │factorii de mediu│senzori IoT şi│
│            │-               │- economia de    │aplicaţii în  │
│            │responsabilitate│timp (eficienţa  │cloud         │
│            │faţă de mediu   │activităţilor    │              │
│            │                │domestice)       │              │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- generare      │                 │              │
│            │descentralizată │                 │              │
│            │a energiei      │- reţele         │              │
│            │electrice       │inteligente      │- controlul în│
│Energie şi  │- presiune pe   │dinamice, care   │timp real al  │
│utilităţi   │consum          │pot fi           │reţelelor de  │
│            │- creşterea     │monitorizate şi  │transport şi  │
│            │regenerabilelor │controlate de la │distribuţie   │
│            │- penalizarea   │distanţă         │              │
│            │penelor de      │                 │              │
│            │alimentare      │                 │              │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- accent pe     │- informaţii în  │- furnizează  │
│            │siguranţă şi    │timp real        │acoperirea şi │
│            │securitate      │- divertismentul │lărgimile de  │
│Transport   │- creşterea     │pasagerilor      │bandă necesare│
│public      │numărului de    │- creşterea      │pentru        │
│            │pasageri        │eficienţei       │infotainment  │
│            │- reducerea     │operaţionale şi  │şi pentru     │
│            │timpilor de     │în mentenanţa    │creşterea     │
│            │aşteptare       │infrastructurilor│eficienţei    │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- creşterea     │                 │              │
│            │populaţiei      │                 │              │
│            │globale         │                 │              │
│            │- presiune pe   │                 │- conectarea  │
│            │reducerea       │                 │şi controlul  │
│            │utilizării      │                 │de la distanţă│
│            │pesticidelor    │- soluţii pentru │al            │
│            │- deficit de    │agricultură      │echipamentelor│
│            │lucrători       │durabilă -       │agricole      │
│            │agricoli        │agricultura de   │- furnizează  │
│Agricultură │- agricultură de│precizie pentru  │lărgimea de   │
│            │subzistenţă cu  │creşterea        │bandă necesară│
│            │randamente      │productivităţii  │pentru        │
│            │modeste         │şi eficienţei    │imagistică    │
│            │- schimbări     │                 │avansată şi   │
│            │climatice       │                 │utilizarea    │
│            │- risipa        │                 │dronelor      │
│            │alimentară      │                 │              │
│            │- globalizare şi│                 │              │
│            │volatilitatea   │                 │              │
│            │preţurilor      │                 │              │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- acurateţe în  │                 │              │
│            │estimarea       │                 │              │
│            │costurilor      │                 │              │
│            │riscurilor      │                 │              │
│            │- primele de    │- detectarea     │              │
│            │(re)asigurare   │fraudelor        │- tehnici     │
│            │- servicii      │- segmentarea    │avansate de   │
│Bănci &     │bancare         │consumatorilor   │prelucrare şi │
│asigurări   │electronice,    │- îmbunătăţirea  │analiză a     │
│            │mobile          │experienţei      │datelor       │
│            │- metode        │- rapiditatea    │- soluţii     │
│            │alternative     │tranzacţiilor    │securizate    │
│            │pentru          │                 │              │
│            │transferul de   │                 │              │
│            │bani            │                 │              │
│            │- criptomonede, │                 │              │
│            │fintech         │                 │              │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- îmbătrânirea  │                 │- permite     │
│            │populaţiei      │                 │conexiuni     │
│            │- creşterea     │                 │mobile        │
│            │numărului de    │- accesibilitatea│garantate şi  │
│            │cazuri de boli  │soluţiilor de    │securizate    │
│            │cronice         │îngrijire        │pentru        │
│            │- numărul       │medicală         │soluţiile de  │
│            │nopţilor de     │- aparate la     │îngrijire şi  │
│            │spitalizare     │purtător pentru  │monitorizare  │
│Sănătate    │- aşteptări     │monitorizare şi  │la distanţă   │
│            │privind         │chiar tratament  │-             │
│            │îngrijirea      │- îngrijire şi   │îmbunătăţirea │
│            │medicală        │urmărirea        │imagisticii şi│
│            │personalizată   │pacientului la   │a             │
│            │- costurile     │distanţă         │diagnosticării│
│            │îngrijirii      │- dosarul medical│prin tehnici  │
│            │medicale        │al pacientului   │avansate de   │
│            │- fragmentarea  │                 │prelucrare a  │
│            │serviciilor     │                 │datelor       │
│            │medicale        │                 │              │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │                │- robotică şi    │- furnizează  │
│            │- îmbătrânirea  │automatizare în  │platforma de  │
│            │forţei de muncă │întreprindere    │comunicaţii   │
│            │- deficit de    │- soluţii pentru │ultra-fiabile │
│            │competenţe      │reducerea        │în            │
│Industrii   │- globalizare,  │costurilor de    │întreprindere │
│4.0         │presiune pe     │producţie        │- soluţii IoT │
│            │reducerea       │- reducerea      │personalizate │
│            │costurilor      │stocurilor       │- tehnici     │
│            │- protecţia     │- urmărirea      │avansate de   │
│            │mediului        │transporturilor  │prelucrare a  │
│            │                │                 │datelor       │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- participare   │                 │              │
│            │scăzută la      │                 │              │
│            │educaţie şi     │                 │- internetul  │
│            │formare a       │- partajarea     │tactil,       │
│            │populaţiei      │resurselor cu un │realitatea    │
│            │rurale          │număr mai mare de│virtuală,     │
│            │- părăsirea     │studenţi/elevi   │elimină       │
│            │timpurie a      │- învăţământ de  │barierele     │
│            │şcolii          │calitate la      │fizice pentru │
│Educaţie    │- adaptarea la  │distanţă         │accesul la    │
│            │cerinţele pieţei│- programe       │experimente şi│
│            │muncii          │accesibile de    │permite       │
│            │- calitatea     │formare continuă │interacţiuni  │
│            │proceselor      │- adaptarea la   │în timp real  │
│            │educative       │nevoile speciale │- robotică în │
│            │- costurile     │ale persoanelor  │cloud pentru  │
│            │raportate la    │                 │nevoi speciale│
│            │nivelul         │                 │              │
│            │finanţării      │                 │              │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- alerte de     │                 │- permite     │
│            │securitate tot  │- mai multă      │capacităţi    │
│            │mai avansate/   │monitorizare şi  │superioare de │
│Securitate, │dese            │screening în     │monitorizare  │
│servicii de │- ameninţări    │spaţiile publice │şi detecţie,  │
│urgenţă     │teroriste       │- acces mai rapid│inclusiv prin │
│            │- accent pe     │la informaţii mai│aplicaţii     │
│            │securitatea     │bune             │dedicate      │
│            │cibernetică     │                 │              │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│            │- costuri       │                 │-             │
│            │ridicate de     │                 │automatizarea │
│            │producţie       │- reabilitarea   │proceselor    │
│Industria   │- globalizarea  │mediului         │extractive    │
│extractivă  │pieţei          │- competitivitate│pentru        │
│            │materiilor prime│                 │creşteri      │
│            │- impact asupra │                 │semnificative │
│            │mediului        │                 │de eficienţă  │
└────────────┴────────────────┴─────────────────┴──────────────┘


        Sursa: GLI-5G, pe baza informaţiilor din domeniul public
        Pe termen lung 5G va avea un impact universal şi probabil mai mare decât se anticipează în mod uzual în studiile realizate în prezent. În acelaşi timp, o provocare majoră constă în identificarea diverselor scenarii de utilizare a 5G şi în crearea serviciilor şi aranjamentelor de tarifare potrivite acestor utilizări.
    5.3.1. Industrii 4.0
        Creşterea productivităţii prin digitalizarea industriei manufacturiere, cunoscută şi sub numele de a patra revoluţie industrială (sau industriile 4.0) este alimentată de dezvoltarea sistemelor cyber-fizice (CPS)*54),*55) şi de internetul lucrurilor (IoT). Creşterea semnificaţiei CPS implică în mod necesar şi obiectiv îmbunătăţirea substanţială a conectivităţii, dar şi comunicarea şi schimbul rapid de informaţii între un număr mare de aparate diferite, situaţii care potenţează în mod evident rolul 5G în lanţurile creatoare de valoare adăugată.
        *54) engl. Cyber-Physical systems.
        *55) Pentru mai multe informaţii despre sistemele CPS, a se vedea, de exemplu, https://rria.ici.ro/wp-content/uploads/2013/12/art.5-dumitrache.pdf.

        Cele mai cunoscute utilizări ale conectivităţii în industriile 4.0*56) sunt bazate pe comunicaţiile tip maşină şi vizează atât procesele industriale realizate în cadrul unei întreprinderi (cu circuit închis), cât şi integrarea lor între întreprinderi diferite:
    a) aparatele instalate pe o linie de producţie comunică automat cu unităţile de control, astfel încât asigură flexibilizarea şi eficientizarea semnificativă a ciclurilor de producţie;
    b) vehiculele autonome transportă în siguranţă şi cu eficienţă sporită bunuri în cadrul fabricii;
    c) automatizarea proceselor, realizată prin intermediul unui număr mare de senzori şi actuatori care comunică şi primesc instrucţiuni de la unităţile de control contribuie la creşterea eficienţei şi reducerea stocurilor;
    d) urmărirea permanentă permite optimizarea circulaţiei fluxurilor de bunuri, în diferite etape de prelucrare, de la materie primă la produs finit şi livrare la client;
    e) asistenţă la distanţă şi controlul roboţilor pentru îndeplinirea unei varietăţi de sarcini, precum măsurători, săpături în condiţii dificile etc.;
    f) realitatea augmentată îmbunătăţeşte mediul fizic necesar operaţiunilor de mentenanţă sau pentru instruirea personalului.
    *56) Conform 5G-PPP, Cartea Albă a 5G şi a fabricilor viitorului, https://5g-ppp.eu/wp-content/uploads/2014/02/5G-PPP-White-Paper-on-Factories-of-the-Future-Vertical-Sector.pdf.

        Unele din scenariile de conectivitate necesare industriilor 4.0, în special cele cu circuit închis, în cadrul întreprinderii, pot fi realizate prin utilizarea tehnologiilor existente, precum NB-IoT, LoRa, SigFox, etc. şi a reţelelor Wi-Fi sau a evoluţiilor acestora, precum WiGig*57).
        *57) https://www.wi-fi.org/discover-wi-fi/wi-fi-certified-wigig

        Cu toate acestea, creşterea masivă a densităţii de obiecte conectate, a cerinţelor de latenţă, lărgime de bandă, sau chiar de eficienţă energetică, poate necesita implementarea 5G. De asemenea, utilizarea 5G va prezenta avantaje comparative majore, date de simplitatea planificării şi gestiunii reţelei, dar şi de securitatea serviciilor şi tehnicile avansate de prelucrare a datelor facilitate de edge computing.
        Marea diversitate a cazurilor de utilizare a conectivităţii în industriile 4.0 reprezintă în acelaşi timp o oportunitate şi o provocare: pe de o parte, înţelegerea cerinţelor specifice ale sectoarelor creează nevoia partajării informaţiilor, iar pe de altă parte, presiunile de productivitate alimentează interesul mediului industrial în dezvoltarea 5G, materializate prin parteneriatele active cu furnizorii reţelelor de comunicaţii.
        În contextul planificării strategice în România şi în aplicarea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate*58) şi a Strategiei de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020*59), retehnologizarea întreprinderilor mijlocită prin 5G poate deveni o arie de intervenţie prioritară definită ca zonă integrată de dezvoltare, justificând inclusiv intervenţia fondurilor publice pentru a susţine investiţiile în retehnologizare.
        *58) Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020, cu modificările ulterioare.
        *59) Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, cu completările ulterioare.

        De exemplu, utilizări prin implementarea sistemelor inteligente de generaţie 5G în România pot fi realizate în următoarele domenii/direcţii:
    a) service industrial prin telementenanţă (la distanţă) pentru echipamentele industriale cu intervenţii şi corecţii/configurări ultrarapide;
    b) cibernetizare industrială cu posibilităţi de coordonare (conducere) simultană a mai multor echipamente mecatronice şi cyber-mecatronice de înaltă tehnologie, cu comenzi variate şi în timp optim;
    c) conectivitate şi integrare la nivel regional (sau în mai multe regiuni) a facilităţilor digitale de producţie din diferite IMM-uri care să genereze o valoare adăugată mare printr-un parteneriat digitalizat, aferent unei producţii inteligente mult mai flexibile şi adaptate cerinţelor globale;
    d) robotică programabilă cu conexiuni şi integrări ultrarapide, ce vor face ca toate procesele robotizate să fie mult mai eficiente, mult mai rapide şi care pot genera un salt tehnologic avansat, deosebit de mare.

        De asemenea se va urmări dezvoltarea, cu precădere în domeniile de specializare inteligentă, a structurilor integrate care reunesc companii şi organizaţii de cercetare cu profil tehnologic similar şi/sau complementar.
        Prin analogie sau inducţie, termenul de 4.0 este utilizat pentru caracterizarea progresului tehnologic legat de digitalizare şi în alte sectoare ale vieţii economice.

    5.3.2. Autovehicule conectate şi autonome
        Industria automobilelor este caracterizată de adoptarea timpurie a unei varietăţi de soluţii de conectivitate, pentru îmbunătăţirea experienţei în automobil, a siguranţei pe şosele, pentru obţinerea de informaţii privind performanţele, poluarea sau mentenanţa vehiculului, fiind totodată considerat unul dintre sectoarele industriale predilecte pentru valorificarea performanţelor 5G.
        În perspectivă, dezvoltarea de numeroase cazuri de utilizare a conectivităţii automobilelor sunt avute în vedere:
    a) infotainment îmbunătăţit - divertisment la cerere, servicii de ghidaj al călătoriei şi asistenţă rutieră, managementul traficului, servicii localizate de starea vremii sau carosabilului etc;
    b) servicii inovatoare, precum asigurare în funcţie de utilizare, mijlocită de volumul mare de date de telemetrie care poate fi generat;
    c) facilitarea evoluţiei spre autovehiculele autonome, prin soluţii de evitare a coliziunilor, frânare de urgenţă, platooning şi completarea comunicaţiilor V2V (între vehicule) dincolo de câmpul vizual, pe bază de localizare îmbunătăţită etc.;
    d) monitorizarea la distanţă a stării automobilului şi mentenanţa predictivă.

        Unele din scenariile de conectivitate ale automobilelor, în special cele care nu au cerinţe de furnizare în timp real, precum monitorizarea la distanţă sau mentenanţa predictivă, nu necesită în mod obligatoriu utilizarea 5G. De asemenea, soluţiile primare de comunicare inter-vehicule (V2V) - precum DSRC (dedicated short range communications) sau sistemele ITS (Intelligent Transport Systems) standardizate*60) permit comunicarea directă între origine şi destinaţie fără mijlocirea reţelei de comunicaţii. Totuşi, în evoluţia progresivă către vehiculele conectate ale viitorului, cu grad ridicat de autonomie, astfel de soluţii se pot dovedi insuficiente, în special în măsura în care, pentru asigurarea securităţii, cerinţele de conectivitate se extind dincolo de simpla conectare între vehicule (V2V), implicând conectarea vehiculelor la infrastructură (V2I - vehicle-to-infrastructure) sau la pietoni (V2P - vehicle-to-pedestrian).
        *60) De exemplu, standardul IEEE 802.11p, https://standards.ieee.org/findstds/standard/802.11p-2010.html.

        Astfel, se anticipează că rolul 5G în industria automobilelor se va manifesta în mai multe direcţii: îmbunătăţirea serviciilor de infotainment la bordul automobilelor, facilitarea colectării şi prelucrării mai multor date necesare furnizării de servicii inovatoare etc. De asemenea, performanţele 5G sunt considerate critice pentru completarea cerinţelor de comunicare pe distanţe scurte din prezent prin comunicarea V2X (vehicle-to-everything) ultra-fiabilă, necesară pentru îmbunătăţirea autonomiei automobilelor.
        În plus, un studiu realizat de Deloitte pentru asociaţia furnizorilor de comunicaţii mobile din Statele Unite ale Americii (CTIA) estimează că autovehiculele autonome ar putea reduce poluarea cu până la 90%*61), iar în România Strategia Naţională privind schimbările climatice 2013-2020 stabileşte printre obiectivele strategice*62) reducerea emisiilor aferente transportului rutier şi promovarea de sisteme de transport inteligent, ca cele pe care le permite tehnologia 5G.
        *61) "Wireless Connectivity Fuels Industry Growth and Innovation in Energy, Health, Public Safety, and Transportation", Deloitte, https://api.ctia.org/docs/default-source/default-document-library/deloitte_ 2017011987f8479664c467a6bc70ff0000ed09a9.pdf.
        *62) Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.


    5.3.3. Transporturi & logistică
        Potenţialul aplicaţiilor bazate pe 5G este imens şi în materie de logistică, transport de mărfuri şi persoane şi servicii poştale, în contextul globalizării şi a creşterii presiunilor legate de protecţia mediului. Creşterea cererii de mobilitate a persoanelor, respectiv pentru servicii de transport, depozitare şi livrare a bunurilor, datorată avântului comerţului internaţional şi în ultimii ani a comerţului electronic, a perturbat semnificativ inclusiv piaţa serviciilor poştale şi transporturilor şi a stimulat deja un val de inovare şi retehnologizare. Fenomenul continuă însă, se accelerează şi, în acelaşi timp, creşte amprenta de carbon aferentă.
        La fel ca în logistica internă a unei companii de producţie, şi în logistica legată de comerţul intern sau internaţional care implică operaţiuni de preluare, depozitare, transport şi livrare de bunuri, există multiple oportunităţi de optimizare a fluxurilor, pe care noile aplicaţii bazate pe noile tehnologii le pot soluţiona. Senzorii conectaţi la reţelele 5G, dar şi automatizarea proceselor în depozite şi pe liniile de sortare şi încărcare vor creşte eficienţa, precizia şi viteza livrărilor şi vor reduce semnificativ poluarea generată de logistică. Întârzierile inerente transportului intermodal, bazat pe containere transferate prin mai multe platforme de transport (auto, feroviar, aerian, fluvial sau maritim) pot fi minimizate astfel.
        Soluţiile inteligente pentru mijloacele de transport public în oraşe sau pe căile de transport sunt cel mai bine abordate în context de smart-city.

    5.3.4. Energie
        În primul rând, tehnologia 5G va fi mai eficientă energetic decât generaţiile precedente, permiţând instalarea unor elemente de reţea off-grid, independente de reţeaua de alimentare cu energie electrică şi reducând atât costurile operaţionale, cât şi impactul asupra mediului.
        În plus, prin caracteristicile sale specifice - capacitatea de conectare a unui număr enorm de obiecte (mMTC), latenţa scăzută şi ultra-fiabilitatea (URLLC), tehnologia 5G pare să răspundă foarte bine cerinţelor constructive şi funcţionale ale smart-grids - reţelele inteligente de transport şi distribuţie a energiei, capabile de control în timp real al consumului, cu optimizare instantanee a capacităţilor şi comunicare bidirecţională cu consumatorii.
        Pentru a beneficia de oportunităţile oferite de procesul de tranziţie energetică globală, Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050*63) stabileşte noi direcţii strategice de dezvoltare, printre care dezvoltarea reţelelor inteligente de transport şi distribuţie a energiei electrice, şi arată că reţelele inteligente vor facilita tranziţia consumatorului către rolul de prosumator, care injectează în reţea propria producţie de energie electrică.
        *63) Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, Ministerul Energiei, 2016, http://energie.gov.ro/wp- content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-României-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf

        Strategia semnalează întârzierile cu care se confruntă planul de acţiune pentru dezvoltarea reţelelor inteligente şi stabileşte finanţarea investiţiilor în reţele de transport şi distribuţie pentru a le spori eficienţa şi a realiza tranziţia către reţele inteligente.
        O altă direcţie strategică de dezvoltare este promovarea clădirilor inteligente din punct de vedere al construcţiei, arhitecturii, operării, transformării şi stocării energiei, cu caracteristici de prosumator, dar şi transformarea României în centru de producţie de maşini, componente şi materiale pentru tranziţia energetică. Strategia menţionează că noile tehnologii vor fi adoptate treptat, la un cost cât mai redus, cu protecţia datelor cu caracter personal şi cu grad înalt de securitate în faţa atacurilor cibernetice.

    5.3.5. Servicii publice de utilităţi
        Pe lângă beneficiile directe din investiţii şi conectivitatea superioară oferită cetăţenilor şi afacerilor locale*64), noua generaţie de comunicaţii interesează în mod special autorităţile locale pentru că vine cu soluţii pentru multe dintre necesităţile aplicaţiilor din sfera smart-city - "oraşul inteligent" - dezvoltate în ultimii ani. În fapt, numeroase scenarii de utilizare pentru 5G provin direct din necesitatea de a optimiza utilităţile publice, transportul şi siguranţa în aglomerările urbane. Abia datorită particularităţilor tehnice superioare ale 5G, aplicaţii care funcţionează acum pe reţele LTE îşi vor realiza întregul potenţial, prelucrând date de la sute de mii de senzori, ficşi şi mobili, transmiţând informaţii de pe vehicule în mişcare sau din canalizări, monitorizând timp de zeci de ani utilizarea anumitor segmente de drum sau starea unui pod.
        *64) A se vedea obiectele IoT recent intrate în uzul gospodăriilor, conform studiului de piaţă comandat de ANCOM.

        Studiile despre potenţialul 5G de a îmbunătăţi viaţa comunităţilor arată că această tehnologie va face posibile aplicaţii integrate de optimizare a traficului care combină monitorizarea utilizării drumurilor cu controlul semafoarelor şi sisteme de parcare inteligentă, reducerea întreruperilor în alimentarea cu apă şi energie, dar şi reduceri semnificative ale consumului cu iluminatul public sau eficientizarea colectării selective a deşeurilor. Pentru a oferi aceste beneficii comunităţilor proprii, administraţiile locale sunt direct interesate să accelereze emiterea autorizaţiilor de construcţie, să ofere acces pe proprietăţile publice şi să îşi adapteze sistemele de taxare*65).
        *65) How 5G Can Help Municipalities Become Vibrant Smart Cities, Accenture, 2017, https://www.accenture.com/t20170222T202102Z__w /us-en/_acnmedia/PDF-43/Accenture-5G-Municipalities-Become-Smart-Cities.pdf#zoom=50.

        În Alba Iulia, care a fost desemnat oraş pilot de smart-city al Guvernului României, 29 de companii private, dezvoltatori de aplicaţii şi furnizori de comunicaţii testează deja, în colaborare cu autoritatea locală, peste 60 de soluţii specifice unui oraş inteligent printre care sisteme de monitorizare a traficului, a calităţii aerului şi de depistare a parcărilor ilegale. Autobuzele sistemului de transport public local sunt dotate cu GPS, iar cetăţenii pot afla în timp real când vor sosi în staţie. Aplicaţiile pilotate în Alba Iulia sunt instalate pe cheltuiala companiilor private, autoritatea locală furnizând informaţiile pe care le controlează şi avizele necesare.
        Pe baza rezultatelor acestor teste şi exerciţii, precum şi a altor poveşti de succes din ţară şi străinătate, un grup de lucru interinstituţional condus de MCSI pregăteşte în prezent strategia naţională în vederea reglementării, implementării şi optimizării tehnologiilor digitale smart-city în România.

    5.3.6. Agricultură
        Pentru România, care are aproximativ 30% din populaţie angajată în agricultură şi o productivitate a muncii scăzută în acest sector*66), creşterea productivităţii agricole este o prioritate strategică, corelată cu gestionarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea teritorială echilibrată şi constrângerile de mediu.
        *66) Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung 2020-2030, MADR, 2015, http://www.madr.ro/docs/agricultura/strategia-agroalimentara-2020-2030.pdf.

        Agricultura de precizie axată pe îmbunătăţirea randamentelor şi minimizarea riscurilor economice, urmăreşte asigurarea unui control ridicat în gestionarea producţiei agricole. Companiile agricole se îndreaptă către sistemele informatice de monitorizare în timp real a culturilor, care facilitează astfel luarea deciziilor informate cu privire la fertilizare, însămânţare, tratament şi recoltare.
        5G poate oferi infrastructura necesară dezvoltării agriculturii de precizie prin lăţimea de bandă pe care reţelele 5G o oferă şi care va deveni importantă atunci când sistemele de monitorizare bazate pe senzori sunt combinate cu imagistica avansată de la aeronavele fără pilot la bord (drone) sau camerele speciale amplasate local şi analiză cloud, permiţând ajustări automate în agricultura de precizie. Utilajele şi echipamentele agricole vor fi conectate din ce în ce mai mult şi vor deveni autonome, conexiunea cu latenţă redusă şi securitatea reţelelor fiind cruciale.
        Scalabilitatea numărului mare de dispozitive conectate va optimiza agricultura prin îmbunătăţirea productivităţii şi selecţiei culturilor, urmărind o gestionare globală a culturilor într-un cadru inteligent al fermei.
        În perspectivă, printre posibilele aplicaţii pe care 5G le va permite în domeniul agriculturii putem enumera:
    a) maşini agricole conectate: vehicule (tractoare, combine şi camioane de recoltare) controlate de la distanţă de un operator, sau echipamente agricole automate (echipamente de muls inteligente);
    b) irigare inteligentă: utilizarea dispozitivelor şi controlerelor ce reduc utilizarea apei folosind informaţiile transmise în timp real despre condiţiile din teren;
    c) monitorizarea culturilor: monitorizarea în timp real a culturilor, ce permite urmărirea dinamicii pozitive sau negative a dezvoltării culturilor;
    d) senzori de sol: monitorizarea în timp real a unor parametrii de calitate a solului sau a aerului (gradul de fertilizare, pH, azot, fosfor, potasiu, umiditate, temperatură) şi identificarea bolilor sau insectelor;
    e) direcţionarea şi monitorizarea efectivelor de animale: monitorizarea şi gestionarea în timp real a efectivelor de animale;
    f) aeronave fără pilot la bord (drone) în agricultură: monitorizarea suprafeţelor agricole, animalelor sau vehiculelor autonome.


    5.3.7. Sănătate
        Unele dintre aplicaţiile pe care 5G le va permite în materie de sănătate, precum chirurgia minim invazivă bazată pe realitate virtuală, inclusiv la distanţă, demonstrează că implementarea soluţiilor de medicină bazate pe conectivitate şi noi tehnologii poate reduce semnificativ sarcina sistemului medical şi cheltuielile cu sănătatea*67). Disponibilitatea serviciilor de sănătate va creşte, accesul la servicii de înaltă calitate nu va mai fi posibil doar în marile oraşe, sistemele de monitorizare permanentă vor creşte rata de supravieţuire la infarct şi, cel mai important, vor preveni instalarea sau agravarea unor afecţiuni, crescând semnificativ calitatea şi durata vieţii şi oferind comunităţii medicale şi de cercetare informaţiile necesare pentru a identifica noi soluţii curative şi metode de reabilitare sau prevenţie.
        *67) Wireless Connectivity Fuels Industry Growth and Innovation in Energy, Health, Public Safety, and Transportation, Deloitte, 2017, https://www2.deloitte.com/us/en/pages/technology-media-and-telecommunications/articles/wireless-technology-fuels-innovation-in-key-industries.html.

        În special aceste noi posibilităţi de colectare şi prelucrare a unor volume mari de date despre impactul stilului de viaţă, reacţii la diferite tratamente şi evoluţia pacienţilor dau speranţe cercetătorilor pentru că au potenţial pentru descoperiri şi inovaţii cu impact semnificativ asupra sănătăţii, iar studiile arată că pacienţii sunt dispuşi să utilizeze sisteme de monitorizare bazate pe conectivitate, să îşi lase datele să ajungă în cloud şi chiar să îşi ajusteze stilul de viaţă cu ajutorul unor obiecte conectate (ceasuri inteligente şi brăţări pentru fitness).
        În România, fragmentarea serviciilor de sănătate este una dintre marile probleme actuale, cu impact negativ atât asupra accesului populaţiei la servicii adecvate nevoilor, cât şi asupra costurilor pentru sistemul de sănătate, de multe ori serviciile rambursate din bani publici fiind dublate inutil (de exemplu investigaţii pentru acelaşi caz repetate la intervale foarte scurte de timp)*68), iar interconectarea diferitelor sisteme de înregistrare şi decontare, precum şi posibilitatea de a accesa date actualizate în timp real ar putea contribui la îndeplinirea obiectivului strategic de dezvoltare a unui sistem informatic integrat în domeniul sănătăţii.
        *68) Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale.

        Ministerul Sănătăţii îşi asumă, prin Strategia naţională pentru sănătate*69), dezvoltarea sistemului de telemedicină şi încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc şi inter-spitalicesc ca direcţie strategică de acţiune.
        *69) Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale.

        Creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazul apariţiei unor pandemii sau situaţii de urgenţă este, de asemenea, un obiectiv strategic de apărare naţională*70), iar soluţiile bazate pe noile tehnologii pot contribui la acţiuni de importanţă naţională precum revizuirea mecanismelor de monitorizare a activităţii din sectorul de urgenţă.
        *70) Hotărârea Parlamentului nr. 33/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019.



    5.5. Noi modele de afaceri în comunicaţii
        Dincolo de noile modele de afaceri mijlocite de digitalizarea sectoarelor economice, prin caracteristicile sale, dezvoltarea 5G va putea fi asociată cu schimbarea unor elemente în modelele tradiţionale de furnizare a serviciilor şi reţelelor de comunicaţii şi apariţia unor noi poziţii în lanţul generator de valoare. Aspectele cu potenţialul cel mai mare sunt menţionate în cele ce urmează:
    a) diferenţierea serviciilor
        Capacitatea de diferenţiere a serviciilor dată de virtualizare şi informatizare (creşterea importanţei software), segmentarea reţelei etc., poate conduce la creşterea cererii de conectivitate mobilă (de exemplu, aplicaţii de nişă cu acoperire limitată, precum realitate augmentată într-o fabrică), dar şi la creşterea complexităţii modelelor de tarifare (de exemplu, pentru capturarea caracteristicilor particulare ale serviciilor oferite).

    b) dezvoltarea cererii de conectivitate
        Creşterea numărului de obiecte conectate pe fondul avântului IoT, în combinaţie cu capacitatea acestora de a fi conectate la reţele alternative (de exemplu, reţele private 5G, sau Wi-Fi) necesită dezvoltarea de noi modele de tarifare, inexistente în prezent.
        În mod particular, succesul noilor modele tarifare este dat de furnizarea semnalelor economice corecte, potrivite scenariului de conectivitate respectiv, dincolo de rezolvarea problemei "cine cum plăteşte pentru conectivitate". De asemenea, poziţia pe lanţul de valoare poate evolua: de exemplu, operatorul de comunicaţii poate să îşi extindă portofoliul prin vânzarea de aparate conectate la propria reţea, vânzătorul de aparate sau un intermediar poate negocia acorduri de conectivitate cu furnizorii de reţele pentru furnizarea unei soluţii "complete".

    c) noi intermediari în aval
        În măsura în care 5G realizează produse şi servicii cu conectivitate încorporată, acestea vor fi vândute pe piaţa internaţională. Prin urmare, 5G deschide oportunităţi de intermediere în furnizarea serviciilor, de exemplu agregatori de conectivitate pentru anumite produse, sectoare industriale sau geografii trans-naţionale. Cazuri tipice în prezent sunt în sectorul auto, intermediarii în aval faţă de operatorii de comunicaţii.

    d) densificarea reţelelor şi intermediari în amonte
        Densificarea masivă a site-urilor, în special în cazul utilizării undelor milimetrice pentru asigurarea cerinţelor de acoperire indoor sau în spaţii semi-publice (centre comerciale, aeroporturi, stadioane etc.) ridică unele aspecte de care trebuie să se ţină seama (contractuale, logistice, tehnice, de mediu etc). De asemenea, multiplicarea provocărilor în acelaşi loc, dată de necesitatea acoperirii cu mai multe reţele, este potenţial inhibatoare pentru proprietarul/administratorul spaţiului, dar şi pentru operatori.
        O asemenea situaţie poate face loc unor noi oportunităţi de intermediere, în amonte faţă de furnizorii de reţele de comunicaţii tradiţionali: specializate în achiziţionarea, instalarea sau operarea de site-uri în zone bine definite, hot- spot-uri cu densitate foarte mare sau parcuri/hale industriale, acest gen de întreprinderi furnizează servicii de conectivitate cu ridicata către furnizorii de reţele mobile cu acoperire naţională. Un caz tipic în acest sens este ilustrat de utilizarea unei părţi a spectrului de 3,6 GHz în Irlanda.

    e) convergenţa fix-mobil - PPDR
        Pe măsură ce performanţele experimentate de utilizatori prin utilizarea internetului mobil se apropie de experienţa oferită de internetul fix, sau în reflectarea unor situaţii geo-demografice particulare (de exemplu, densitate mică a populaţiei în zone îndepărtate), internetul mobil poate evolua progresiv dintr-un complement al internetului fix, într-un substitut al acestuia. De asemenea, pe măsura densificării celulelor şi a virtualizării funcţiilor, reţelele fixe şi mobile se vor asemăna tot mai mult.
        De altfel, dinamica competitivă în România a consacrat un potenţial ridicat de valorificare a convergenţei fix-mobil prin dezvoltare organică, iar recent, prin efectele unei achiziţii pe piaţa europeană.
        Mai mult, serviciile de siguranţă publică şi intervenţie în caz de dezastre (PPDR), furnizate în prezent printr-o infrastructură de reţea independentă, pot fi furnizate prin utilizarea facilităţilor de evoluţie spre software şi virtualizare oferite de infrastructurile reţelelor comerciale. Aceste facilităţi permit crearea efectivă, pe aceeaşi infrastructură fizică, a unor reţele virtuale separate, fiecare cu propriile cerinţe specifice.
        Chiar dacă este improbabil ca reţelele comerciale să poată furniza o soluţie PPDR completă din toate punctele de vedere, acestea pot beneficia de eficienţele operaţionale şi investiţionale determinate de reducerea duplicării infrastructurilor fizice, prin exploatarea sinergiilor cu serviciile PPDR.

    f) partajarea infrastructurilor, a costurilor şi beneficiilor
        Realizarea efectivă a anumitor scenarii de utilizare a conectivităţii este mai atractivă prin partajarea infrastructurilor, fiind facilitată de evoluţia spre software şi virtualizare. Odată cu 5G şi industrializarea IoT/M2M, partajul infrastructurilor, îndeobşte realizat între furnizorii de comunicaţii, poate fi extins prin dezvoltarea unor operatori de infrastructuri sau cooptarea "verticalilor". Altfel spus, eventualele dezechilibre în stimulentele investiţionale între "verticali" şi furnizorii de reţele de comunicaţii, pot fi echilibrate prin parteneriate sau realizarea de societăţi mixte.



    5.6. Principalele elemente de analiză SWOT
        Caracterizarea tendinţelor emergente în România şi la nivel internaţional, a cursei globale pentru 5G, a ambiţiilor europene de pionierat în 5G şi a impactului acestora în politicile publice, a beneficiilor, costurilor şi utilizărilor preferate deschise de 5G, permite conturarea elementelor principale ale unei analize SWOT privind implementarea 5G în România.

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Puncte tari      │                    │
│- dimensiunile   │                    │
│pieţei interne a │Puncte slabe        │
│României         │- venituri          │
│- apartenenţa la │incrementale        │
│Spaţiul Economic │limitate din        │
│European         │vânzarea            │
│- performanţele  │internetului mobil  │
│superioare ale 5G│ca primă            │
│-                │"locomotivă" pentru │
│disponibilizarea │tranziţia la 5G     │
│unor noi resurse │- integrarea        │
│de spectru pentru│limitată pe termen  │
│5G               │mediu a             │
│- mediul         │tehnologiilor 5G în │
│concurenţial     │alte sectoare       │
│sănătos şi       │(lanţuri de valoare │
│dinamic          │scurte)             │
│- experienţa     │- atractivitate     │
│multinaţională a │comercială limitată │
│furnizorilor de  │a unor cazuri de    │
│reţele de        │utilizare           │
│comunicaţii      │- importul de       │
│- echipamente la │soluţii de          │
│utilizator/      │conectivitate croite│
│consumator tot   │pentru alte pieţe   │
│mai intuitive,   │-                   │
│simplu de folosit│cercetare-dezvoltare│
│- miniaturizarea │subdimensionată     │
│masivă           │- competenţe        │
│- evoluţia spre  │digitale            │
│software şi      │insuficiente        │
│virtualizarea    │                    │
│funcţiilor       │                    │
│reţelelor        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Oportunităţi     │                    │
│- digitalizarea  │                    │
│economiei şi     │                    │
│societăţii       │                    │
│- creşterea      │                    │
│masivă a cererii │                    │
│de internet &    │                    │
│date, de         │                    │
│mobilitate       │Ameninţări          │
│- avântul        │- regimul de        │
│internetului     │autorizare a        │
│lucrurilor (IoT) │lucrărilor de       │
│- avântul        │construcţii         │
│extragerii de    │- conectarea        │
│cunoştinţe din   │celulelor cu fibră  │
│informaţii (data │optică              │
│mining) şi       │- legislaţie        │
│tehnicilor       │(primară, secundară │
│avansate de      │etc.), proceduri,   │
│prelucrare (data │neadaptate la       │
│analytics)       │digitalizarea       │
│- dimensiunea şi │economiei şi        │
│performanţele    │societăţii          │
│reţelelor        │- concurenţa cu     │
│existente şi     │soluţiile           │
│portofoliile de  │alternative (de     │
│frecvenţe        │exemplu, NB-IoT,    │
│utilizate în     │Wi-Gig, etc.)       │
│prezent          │- structuri de      │
│- avântul        │piaţă, modele       │
│industriei TIC & │tarifare ineficiente│
│software         │- riscurile         │
│- ciclurile      │(inclusiv           │
│investiţionale   │percepţiile privind │
│lungi            │riscurile) de       │
│- stocul de      │securitate,         │
│infrastructuri   │protecţia datelor,  │
│fizice existente │radiaţii            │
│şi gradul de     │electromagnetice,   │
│utilizare al     │etc.                │
│acestora         │                    │
│- modele         │                    │
│emergente de     │                    │
│afaceri şi       │                    │
│organizare       │                    │
│socială (de ex., │                    │
│sharing economy  │                    │
│and society)     │                    │
└─────────────────┴────────────────────┘

        Realizarea unei analize SWOT mai detaliate este posibilă, însă aduce o utilitate marginală demersului de planificare strategică pentru 5G în România, în special datorită limitărilor unor astfel de analize în prezenţa unor tehnologii disruptive, precum 5G, dar şi a dinamicii complexe pe diverse pieţe mondiale, cu pronunţate efecte de cascadare transfrontaliere.


    6. OBIECTIVE STRATEGICE
        Obiectivele strategice dau semnale clare privitor la priorităţile care trebuie atinse în parcursul implementării 5G în România şi reprezintă totodată modalităţi de focalizare a proceselor decizionale ale actorilor publici şi privaţi, deţinători de interese în domeniu. Prin ele însele, obiectivele sau ţintele nu pot rezolva provocările, atingerea lor are nevoie de instrumente suplimentare care funcţionează într-un cadru coerent - politici, legislaţie, finanţare, măsuri de sprijin, investiţii şi muncă.
        În aplicarea dispoziţiilor pct. 1.1.1. din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 870/2006*71), prezenta strategie respectă principiile transparenţei, răspunderii, proporţionalităţii, predictibilităţii şi utilizării eficiente a resurselor.
        *71) Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale.

        Materializarea beneficiilor 5G va fi realizabilă progresiv şi în ritmuri diferite de la un sector la altul, corespunzătoare ciclurilor investiţionale lungi, până în 2035. Cu toate acestea, obiectivele strategice vizează ţinte realizabile în prima perioadă a orizontului de timp al prezentei strategii (2019-2030), perioadă în care are loc dezvoltarea reţelelor şi validarea cazurilor de utilizare.
        Infrastructura tehnică şi acoperirea reţelelor, competitivitatea preţurilor şi conlucrarea responsabilă a mediului privat şi a autorităţilor publice (centrale şi locale) sunt ingrediente cheie pentru materializarea obiectivelor asumate.
    6.1. Lansare rapidă a serviciilor (în 2020)
        Lansarea rapidă a serviciilor 5G este dezirabilă datorită efectelor de antrenare preconizate şi necesităţii de a expune tehnologia la realităţile din teren, iar România este bine poziţionată în acest sens datorită drepturilor de utilizare existente în banda 3,4-3,8 GHz şi a mediului concurenţial sănătos.
        Guvernul României, alături de celelalte guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene şi împreună cu Comisia Europeană, şi-au asumat o foaie de parcurs ambiţioasă care, în scopul de a asigura UE o poziţie de lider global în cursa pentru noua generaţie de tehnologie mobilă, prevede lansarea comercială a 5G în primele mari oraşe în anul 2020 şi acoperirea tuturor centrelor urbane*72) şi a principalelor căi de transport*73) până în 2025.
        *72) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Funcţional_urban_area
        *73) Trans European Transport Networks (TEN-T), conform Regulamentului (UE) nr. 1315 din 2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE Text cu relevanţă pentru SEE.

        În acest scop, pentru facilitarea investiţiilor în instalarea de reţele 5G, România va pune la dispoziţie resurse suplimentare de spectru radio, armonizate la nivel european şi global, în cursul anului 2019. Ulterior, valorificarea optimă a rezultatelor WRC-19*74) va permite disponibilizarea de resurse masive în benzi milimetrice.
        *74) https://www.itu.int/en/ITU-R/conferences/wrc/Pages/default.aspx.

        Recunoscând eforturile investiţionale necesare realizării reţelelor 5G, instalarea acestora şi lansarea comercială a serviciilor va începe în zonele cele mai atractive comercial, respectiv marile centre urbane. Pentru orientarea investiţiilor în lansarea rapidă a serviciilor 5G comerciale la nivelul unor centre urbane trebuie avute în vedere criterii socio-economice, legate de hinterlandul industrial adiacent, gradul de integrare al tehnologiilor Smart, potenţialul ştiinţific dat de dimensiunea centrului universitar, potenţialul turistic, maturitatea organizaţională a autorităţilor locale, conectarea la căi importante de transport, precum şi evenimentele pe care urmează să le găzduiască în viitorii 3 ani.
        De cealaltă parte, pentru succesul lansării rapide a 5G, abordarea de tip top-down pe baza unor criterii obiective trebuie completată de o deschidere reală la nivelul comunităţilor respective, exprimată prin facilităţile şi măsurile de sprijin propuse de administratorii comunităţilor.
        Astfel, urmarea reconcilierii criteriilor top-down cu deschiderea reală a comunităţilor, oraşele fanion pentru lansarea serviciilor comerciale 5G în România în cursul anului 2020 sunt Cluj-Napoca, Iaşi şi Capitala Europeană a Culturii 2021, Timişoara.
        Autorităţile locale din cele trei oraşe vor identifica, propune şi conveni cu Guvernul României măsuri specifice, inclusiv facilităţi la utilizarea domeniului public, destinate instalării rapide a reţelelor 5G.
        Nu în ultimul rând, se vor realiza acţiuni concrete de popularizare, pentru conştientizarea beneficiilor noii tehnologii 5G în rândul autorităţilor locale, cetăţenilor şi mediului de afaceri, precum şi pentru reducerea asimetriei de informaţii privind efectele miniaturizării şi densificării elementelor reţelelor.

    6.2. Devansarea beneficiilor din 5G
        Materializarea rapidă a oportunităţilor deschise de 5G generează avantaje competitive nu numai pentru sectorul comunicaţiilor, ci şi pentru ansamblul economiei, precum şi bunăstare la nivelul societăţii româneşti.
        Un ritm alert al investiţiilor eficiente în reţele 5G permite atingerea unei mase critice, necesară materializării economiilor de scară care să permită rentabilitatea furnizării serviciilor 5G. Însă pentru fructificarea potenţialului unei economii şi societăţi conectate, beneficiară a mobilităţii inteligente şi a conectivităţii TIC regionale, este nevoie de conectivitate 5G mult dincolo de masa critică, în oraşe, în împrejurimile acestora, şi pe principalele coridoare de transport.
        Rămânând ataşaţi menţinerii câştigurilor concurenţiale în comunicaţiile mobile, planificăm ca în orizontul anului 2025 în România să beneficieze de acoperire cu servicii 5G:
    a) toate centrele urbane funcţionale*75);
        *75) Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale.

    b) neîntreruptă pe întreaga lungime a autostrăzilor, drumurilor expres şi căilor ferate modernizate, finalizate la data adoptării prezentei, conform MPGT*76) şi TEN-T*77) în vigoare - a se vedea figurile nr. 9 şi 10 de mai jos;
        *76) Master Plan General de Transport al României, http://mt.gov.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente- master-plan1/1379-master-planul-general-de-transport.
        *77) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Funcţional_urban_area

    c) aeroporturile internaţionale, porturile maritime şi fluviale, aşa cum sunt definite în TEN-T, acoperite indoor şi outdoor în scenariul de comunicaţii tip maşină;
    d) primele 10 parcuri industriale din România*78) (din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în acestea), acoperite indoor şi outdoor în scenariul de comunicaţii tip maşină.
        *78) http://www.mdrap.ro/administraţie/-8388.


        Obligaţiile viitoare de acoperire în sarcina titularilor de licenţe de utilizare a frecvenţelor radio vor asigura îndeplinirea acestor obiective.
        Figura nr. 9 - autostrăzi şi drumuri expres conform MPGT şi TEN-T (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Ministerul Transporturilor

        Figura nr. 10 - Căi ferate conform MPGT (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Ministerul Transporturilor


    6.3. Reducerea barierelor la dezvoltarea reţelelor 5G
        Barierele în dezvoltarea reţelelor 5G frânează extinderea şi scumpesc serviciile pe care acestea le furnizează. În măsura în care barierele sunt endogene oricărei investiţii în reţele de comunicaţii mobile, ne propunem să lucrăm în continuare la reducerea semnificativă a nivelului acestora, prin aplicarea unor măsuri concertate vizând:
    a) asigurarea unui mix optim de resurse de frecvenţe radio pentru dezvoltarea eficientă a reţelelor 5G pe termen lung, în condiţii de securizare a investiţiilor;
    b) asigurarea unor mecanisme optime (sub aspect tehnic, concurenţial şi al securităţii) pentru schimbul de trafic de date între reţele (peering);
    c) creşterea gradului de utilizare şi reducerea barierelor (tarifare şi netarifare) pentru accesul la infrastructurile fizice existente care pot fi utilizate de reţelele de comunicaţii;
    d) reducerea barierelor birocratice pentru construirea de noi infrastructuri fizice, suport pentru reţelele de comunicaţii;
    e) proiectarea, autorizarea şi realizarea lucrărilor de construcţii pentru şosele, autostrăzi şi căi ferate, cu prevederea de trasee sistematizate pentru reţele 5G;
    f) conceperea şi aplicarea unui regim favorabil instalării şi utilizării pico-celulelor/celulelor mici, inclusiv pentru conectarea lor prin fibră optică cu amontele reţelelor.

        În acest sens, pentru stimularea competitivităţii serviciilor 5G, resursele de spectru disponibile sub 1 GHz vor fi valorificate la maxim pentru reţele 5G publice.
        De asemenea, situaţia infrastructurilor pentru reţele publice de comunicaţii din România va fi analizată şi raportată cu o periodicitate de cel mult 3 ani. Se vor folosi aceste rapoarte şi pentru revizuirea politicilor publice în materie de infrastructuri pentru comunicaţii electronice.
        Crearea de aranjamente speciale sau exclusive pentru accesul la infrastructuri esenţiale pentru 5G în scopul extragerii de rente sau construcţia de reţele 5G private (pentru uz propriu) de către autorităţile publice locale în centrele marilor aglomerări urbane, pot frâna dezvoltarea reţelelor 5G.

    6.4. Promovarea noilor utilizări şi stimularea cooperării
        Succesul ecosistemului internetului s-a produs pe fondul simbiozei între furnizorii de conţinut on-line şi furnizorii reţelelor de comunicaţii utilizate pentru transportul conţinutului la internauţi: cererea de transmisiuni de date prin internet nu este dată de furnizorul de conţinut (deşi acesta se află la originea traficului), ci de utilizatorii furnizorului de reţele, iar cererea de servicii de acces la internet care alimentează vânzările furnizorului de reţele este generată tocmai de succesul conţinutului on-line creat de furnizorii de conţinut.
        Într-o manieră similară, se poate aprecia că o parte semnificativă a succesului 5G va depinde de simbioza între furnizorii de conectivitate (reţele), furnizorii de conţinut on-line/aplicaţiilor de internet 2.0 şi furnizorii aparatelor/obiectelor conectabile/senzorilor: cererea de conectivitate de care beneficiază furnizorul de reţele 5G este dată de funcţiile, aplicaţiile, conţinutul astfel creat, iar valoarea conţinutului devenit disponibil prin IoT, prin internet 2.1 etc., generează succesul acestor soluţii*79). Principiul este valabil în majoritatea scenariilor de conectivitate verticale, precum industriile 4.0.
        *79) Waze sau Fitbit sunt exemple ilustrative în acest sens.

        Noile utilizări, noile scenarii de conectivitate, aduc beneficii economice şi sociale importante şi susţin totodată creşterea 5G pe termen mediu. De asemenea, succesul 5G depinde de materializarea economiilor la o scară mai mare decât cea posibilă în piaţa românească.
        Prin urmare, ne propunem să promovăm noile utilizări şi să stimulăm cooperarea prin aplicarea unor măsuri concertate vizând:
    a) stimularea cooperării trans-sectoriale pentru încorporarea progresului tehnologic 5G, prin instituirea unor forumuri de dialog, schimb de experienţă, cercetare-dezvoltare şi testare, care valorifică progresele înregistrate în Uniune şi potenţează avantajele competitive sau comparative din sectoarele economice şi ale vieţii sociale româneşti;
    b) sprijinirea activă a proceselor de standardizare tehnică europeană şi internaţională, în comunicaţii sau în alte sectoare economice impactate de 5G, precum şi de armonizare europeană a utilizării frecvenţelor radio;
    c) materializarea intenţiilor României privind testarea şi demonstrarea pe scară largă a conducerii autovehiculelor autonome şi conectate în România*80), inclusiv prin aderarea la, sau iniţierea unui coridor 5G european care să tranziteze una din frontierele naţionale*81);
        *80) http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=43821.
        *81) A se vedea lista coridoarelor 5G europene, https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/cross-border-corridors-connected-and-automated- mobility-cam.

    d) facilitarea colaborărilor pro-competitive între furnizorii de infrastructuri fizice din diverse sectoare, pentru creşterea eficienţei utilizării acestora;
    e) participarea organizaţiilor din România la testarea şi validarea pan-europeană a performanţelor şi utilizărilor 5G, care să faciliteze întâlnirea cererii de soluţii cu oferta bazată pe tehnologie în ansamblul pieţei unice interne.

        Figura nr. 11 - coridoare trans-frontaliere pentru mobilitate conectată şi automată (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Comisia Europeană, situaţie la octombrie 2018



    7. DIRECŢII PRIORITARE DE ACŢIUNE
    7.1. Spectru optim pentru 5G
        Operatorii de comunicaţii mobile din România folosesc în prezent, în reţelele cu acoperire naţională pe care le au, un total de 770 MHz pentru furnizarea serviciilor publice de comunicaţii electronice. Benzile de frecvenţe folosite astfel sunt cele de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz, 2,1 GHz, 2,6 GHz şi 3,4-3,8 GHz, cu drepturi de utilizare acordate cu termen până cel târziu în aprilie 2029. Cantităţile de spectru deţinute de operatori sunt ilustrate în figura nr. 12.
        Figura nr. 12 - frecvenţe utilizate pentru comunicaţii mobile 2G, 3G şi 4G şi titularii drepturilor (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: ANCOM

        Cu toate acestea, realizarea performanţelor specifice 5G, în special în materie de viteze (a se vedea tabelul nr. 3 de la punctul 4.2), nu poate fi realizată cu portofoliile de spectru radio existente. Furnizarea unor viteze de până la 20 Gbps în condiţii stabile, unor utilizatori în mişcare, necesită utilizarea unor lărgimi de bandă de ordinul sutelor de MHz (mergând chiar până la 1 GHz), nevoie care poate fi realizată doar în benzile milimetrice.
        Banda de frecvenţe 3,4-3,8 GHz, considerată de RSPG*82) cea mai potrivită pentru utilizare imediată pentru 5G*83), conţine suficiente resurse spectrale, creând astfel premisele pentru furnizarea de servicii intensive în consumul de date şi aplicaţii pentru celule mici în zonele de densitate mare a cererii. Pentru 255 MHz din această bandă, patru operatori comerciali deţin deja, până la finalul anului 2025, drepturi de utilizare*84) neutre din punct de vedere al tehnologiei şi serviciilor, cu oferirea unei flexibilităţi mai mari asupra planului de utilizare a frecvenţelor.
        *82) engl., Grupul de probleme de politică privind spectrul radio.
        *83) RSPG, "Strategic Roadmap Towards 5G for Europe - Opinion on spectrum related aspects for next- generation wireless systems", 9 November 2016 and Radio Spectrum Policy Group, "Strategic Roadmap Towards 5G for Europe - RSPG Second Opinion on 5G Networks", 30 January 2018.
        *84) De asemenea, reţele guvernamentale utilizează 55 MHz din această bandă până în 2025.

        De asemenea, în virtutea caracteristicilor de propagare pe distanţe mari, frecvenţele în banda de 700 MHz vor furniza operatorilor de comunicaţii mobile oportunitatea dezvoltării acoperirii 5G pe suprafeţe extinse, utilizând stocul de infrastructură existentă.
        Figura nr. 13 - utilizări predilecte pentru benzile cheie de frecvenţe 5G (a se vedea imaginea asociată)
        sursa: Ofcom (UK), BNetzA (DE)

        Astfel, benzile de 700 MHz, 3,4-3,8 GHz şi 24,25-27,5 GHz (banda de 26 GHz) sunt benzi cheie pentru implementarea 5G în România, similar celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Primele dezvoltări comerciale vor avea loc în benzile de 700 MHz şi 3,4-3,8 GHz şi se vor produce mai înainte de sfârşitul anului 2020.
        Ţinând cont de rezultatele procesului de reglementare în banda de 26 GHz la nivelul Comisiei Europene, în România va fi disponibilizat cel puţin 1 GHz până în 2021 în zona superioară a acestei benzi. Pentru valorificarea rezultatelor WRC-19, alţi GHz în benzi milimetrice urmează a fi disponibilizaţi.
        Utilizarea resurselor spectrale suplimentare pentru reţelele de acces şi continuarea avântului traficului de date necesită în mod obiectiv asigurarea de capacităţi corespunzătoare şi în cadrul reţelelor de transport al traficului rezultat. Astfel, cererea de fibră optică pentru conectarea celulelor la reţea va putea fi completată prin identificarea şi alocarea de noi porţiuni de spectru radio pentru linii de radiorelee în regim prioritar pentru operatorii comerciali. În acest scop, sunt vizate benzi de frecvenţe înalte şi foarte înalte, care asigură lărgimi de bandă foarte mari per canal radio (de sute de MHz şi chiar până la 1 GHz), un exemplu în acest sens fiind benzile de 70/80 GHz, care beneficiază de condiţii bune de propagare.
        Dacă şi când va fi nevoie, vor fi efectuate toate demersurile, la nivel guvernamental, prin ministerele şi instituţiile de specialitate, inclusiv prin apelul la mecanismele disponibile, inclusiv cele la nivel european, pentru a sprijini coordonarea rapidă şi eficace la graniţă a frecvenţelor radio pentru 5G, cu prioritate în benzile sub 1 GHz şi în raport cu statele vecine ne-membre Uniunii Europene.
        În continuarea bunelor politici favorizante pentru promovarea intereselor consumatorilor şi creşterea eficienţei utilizării spectrului, securizarea investiţiilor în resurse spectrale pentru 5G va fi realizată pe bază de licitaţii (proceduri de selecţie competitivă). În scopul favorizării dinamicii competitive sănătoase în sectorul comunicaţiilor, licitaţiile vor porni de la preţuri corecte, care reflectă perspectivele de dezvoltare a sectorului în România, şi vor permite intrarea pe piaţă, inclusiv în benzile milimetrice.
        Progresul tehnologic în modurile în care reţelele mobile utilizează frecvenţele radio, precum şi noile provocări în perspectiva dezvoltării masive a reţelelor 5G, sunt de natură să recomande o re-gândire a modelelor actuale de tarifare a utilizării spectrului radio într-o abordare pro-competitivă, care ar trebui să conducă decisiv la reducerea acestora.
        De asemenea, resursele de spectru utilizate în prezent de reţelele publice de comunicaţii electronice vor putea fi folosite pentru 5G imediat ce coordonările şi studiile tehnice sunt finalizate.
        Recunoscând impactul potenţial al micro-reţelelor locale 5G specializate asupra inovării şi dinamicii competitive în general, aşa cum este pus în evidenţă de Agenda Urbană a Uniunii Europene, dar şi riscurile asociate fragmentării pieţelor, modelele de autorizare a utilizării frecvenţelor radio pentru implementarea 5G în benzile milimetrice vor avea în vedere valorificarea rezultatelor testelor realizate în acest sens la nivel european.

    7.2. Infrastructuri prietenoase cu 5G
        Utilizarea performanţelor reţelelor 5G necesită investiţii private masive din partea operatorilor de comunicaţii, pentru a căror devansare este necesară crearea unui mediu stimulativ, atractiv. În acest sens, regimul creat în 2016 pentru infrastructurile fizice ale reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării acestora*85), introduce condiţii favorabile pentru accesul pe proprietatea publică sau privată, la infrastructurile fizice ale operatorilor de reţele de energie electrică, iluminat public, transport public, comunicaţii, gaze naturale, energie termică şi apă, canalizare, servicii de transport public urban etc., precum şi la infrastructurile fizice de transporturi feroviare, rutiere (drumuri, autostrăzi), navale (porturi) şi aeriene (aeroporturi). De asemenea, introduce mecanisme care facilitează coordonarea lucrărilor şi inventariază reţelele de comunicaţii şi infrastructurile fizice ale operatorilor de reţele*86) şi introduce obligaţia de echipare cu infrastructură fizică interioară pregătită pentru reţele de mare viteză, pentru toate clădirile noi sau în renovare majoră*87). Tarifele maxime pentru accesul reţelelor de comunicaţii pe proprietatea publică au fost recent stabilite*88), însă alte mecanisme importante, precum inventarul reţelelor sau punctul de informare unic privind lucrările de inginerie civilă, nu sunt încă realizate.
        *85) Prin dispoziţiile Legii nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, cu modificările ulterioare.
        *86) Pentru informaţii, a se vedea http://www.ancom.org.ro/legea-infrastructurii_4938.
        *87) A se vedea art. 34 din Legea nr. 159/2016.
        *88) http://www.ancom.org.ro/formdata-269-49-361.

        De asemenea, mecanismele şi reglementările pentru utilizarea partajată a infrastructurilor fizice trebuie să stimuleze creşterea utilizării (eficienţa productivă pe termen lung) şi în niciun caz nu trebuie să conducă la subvenţionarea încrucişată a unor utilizatori/utilizări/sectoare în detrimentul altora.
        Infrastructurile fizice utilizate pentru acoperirea cu servicii 4G a României reprezintă active valoroase care pot fi valorificate şi în contextul upgrade-ului la 5G, însă pot să nu fie suficiente pentru satisfacerea cererii de densificare a celulelor. Macro-celulele rurale, dar mai ales celulele metropolitane şi micro-celulele din mediul urban, pot utiliza în comun aceeaşi infrastructură fizică, de la acelaşi turn/pilon/stâlp, mergând până la sursele de alimentare cu curent electric şi canalizaţia pentru fibră optică de conectare la reţea. În aceste condiţii, câştigurile de eficienţă sunt semnificative pentru operatori, iar cerinţele de urbanism şi protecţia mediului sunt mai uşor de satisfăcut.
        Atingerea vitezelor Gigabit, a performanţelor specifice 5G prevăzute în standarde, necesită însă conectarea cu fibră optică a staţiilor de bază şi a nodurilor de concentrare a traficului, pentru conectarea celulelor din centrele urbane, din suburbii, inclusiv din mediul rural. În timp, creşterea traficului 5G este estimată să necesite densificarea metro- şi micro-celulelor urbane până la raze tipice de 1 km, în timp ce dezvoltările 5G rurale pot fi inhibate de absenţa infrastructurii de fibră optică. Aşadar, intervenţiile publice pentru încurajarea dezvoltării de reţele de nouă generaţie în mediul rural pot contribui şi la facilitarea dezvoltării 5G, prin instalarea de fibră optică sau de linii de radiorelee de mare capacitate, şi furnizarea accesului la infrastructura fizică în condiţii avantajoase din punct de vedere tehnico-economic.
        Performanţele 5G nu trebuie atinse doar în interiorul unei reţele, ci şi la comunicarea şi schimbul de trafic între acestea, situaţie de natură să recomande introducerea obligaţiei pentru schimbul de trafic de date între reţele (peering) la nivel naţional şi, prin urmare, revizuirea legislaţiei primare sectoriale.
        Mai mult, furnizarea parametrilor de calitate în zonele "fierbinţi" (hot-spots) ale oraşelor, cu mare densitate de trafic, precum stadioane, centre comerciale, (aero)gări sau suprafeţe pietonale, va putea fi realizată prin pico-celule utilizând banda de 26 GHz, situaţie în care raza acestor aşa-numite "celule mici" poate fi cuprinsă între 20 şi 200-300m, în funcţie de numărul de utilizatori şi de intensitatea traficului.
        Celulele "mici" sunt aparate prea mici ca să poată fi instalate pe infrastructuri dedicate, astfel încât accesul la infrastructurile existente este esenţial. Dincolo de provocările investiţionale, proliferarea celulelor mici va potenţa dificultăţile în identificarea de locuri potrivite pentru instalarea acestora, situaţie de natură să sporească puterea de negociere a deţinătorilor de astfel de site-uri şi să alimenteze tentaţia acestora de a extrage rente de la furnizorii de reţele. Deşi posibile efecte anticoncurenţiale ale unui astfel de comportament pot fi remediate prin instrumente de reglementare inclusiv ţinând de legea concurenţei, intervenţia autorităţilor publice poate lua şi alte forme, de exemplu prin creşterea ofertei de site-uri (de exemplu, infrastructura stradală, semafoare, iluminat public, stâlpii transportului public urban etc.).
        Mobilitatea inteligentă şi conectivitatea TIC regională sunt obiective strategice ale politicii de coeziune post 2020, în România şi în întreaga Uniune, iar autovehiculele conectate şi autonome reprezintă un caz de utilizare a 5G cu mare potenţial de dezvoltare şi cu efecte de antrenare pe măsură. Cu toate acestea, în măsura în care asigurarea latenţelor de cel mult 1ms implică instalarea unui număr mare de celule mici (inclusiv conectarea lor cu fibră optică) de-a lungul coridoarelor de transport terestru, necesarul de investiţii în infrastructura fizică suport poate diminua atractivitatea comercială, întârzia realizarea acoperirii 5G şi inhiba dezvoltarea eco-sistemelor de transporturi autonome.
        Pe de altă parte, prevederea şi realizarea infrastructurii fizice pentru reţele 5G, odată cu realizarea lucrărilor publice de infrastructură de transporturi rutiere şi feroviare, facilitează substanţial dezvoltarea ecosistemului de transporturi autonome în România. Aşadar, este necesară proiectarea şi realizarea de infrastructuri fizice pentru reţele de mare viteză şi 5G, la realizarea lucrărilor de construire, reparare, modernizare, reabilitare sau extindere a drumurilor (autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale, judeţene) şi a căilor ferate. Pentru minimizarea costurilor implementării şi creşterea eficienţei obligaţiei, dotarea cu infrastructuri fizice pentru reţele de mare viteză şi 5G trebuie planificată prin măsuri comune cu implicarea factorilor decizionali din mai multe sectoare (comunicaţii, transporturi etc.), cât mai devreme pe fluxul de activităţi necesare, de exemplu din faza de realizare a studiilor de fezabilitate/documentaţiei tehnice/caiete de sarcini, însă nu mai târziu de depunerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire.
        Dezvoltarea durabilă a reţelelor de comunicaţii implică respectarea cerinţelor de autorizare, urbanism şi amenajarea teritoriului. În context, trebuie însă remarcat că regimul de autorizare care permite accesul furnizorilor de comunicaţii electronice pe proprietăţile publice sau private reprezintă un factor esenţial pentru dezvoltarea reţelelor, iar complexitatea proceselor şi întârzierile în acordarea autorizaţiilor pot constitui frâne semnificative în dezvoltarea concurenţei. Barierele semnificative în calea dezvoltării reţelelor 5G cauzate de regimul în vigoare aplicabil pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii constituie un factor de risc major pentru dezvoltarea 5G în România: creşte riscurile şi costurile proiectelor de investiţii, scumpind în cele din urmă serviciile 5G şi întârziind adopţia acestora.
        Asigurarea cerinţelor de conectivitate tipice localităţilor inteligente post 2020 nu poate fi satisfăcută în mod rezonabil în condiţiile regimului actual de autorizare a lucrărilor de construcţii. Autorizarea lucrărilor de construcţii trebuie să evolueze în trei direcţii:
    a) simplificare, prin eliminarea complexităţilor inutile, clarificarea proceselor, revizuirea termenelor, transparentizare şi digitalizare a activităţilor;
    b) adaptarea cerinţelor de autorizare la progresul tehnologic înregistrat în materia executării lucrărilor de construcţii, al miniaturizării elementelor de infrastructuri specifice 5G şi al co-existenţei/vecinătăţii reţelelor, etc.; în particular, relaxarea constrângerilor de planificare şi autorizare a celulelor 5G de putere mică (micro, pico-celule), este necesară în mod obiectiv;
    c) reducerea eterogeneităţii în aplicarea regimului de autorizare, de la o localitate la alta; în particular, un manual de bune practici în aplicarea regimului de autorizare poate oferi un ghidaj necesar UAT-urilor.

        În acest scop, va fi înfiinţat un grup de lucru inter-instituţional pentru crearea unui regim de autorizare a lucrărilor de construcţii favorabil reţelelor de comunicaţii, denumit în continuare Grupul, care va analiza situaţiile existente, având în vedere şi cazurile considerate bune practici în România şi în alte state europene, opiniile părţilor interesate (autorităţi publice centrale, locale şi mediul privat), precum şi expertiza existentă. Grupul va propune soluţii optime pentru revizuirea regimului de autorizare a lucrărilor de construcţii, care să asigure dezvoltarea durabilă a reţelelor de comunicaţii electronice. În particular, Grupul va analiza oportunitatea, va propune soluţii de intervenţie concrete şi va raporta cu privire la următoarele aspecte:
    a) eliminarea/înlocuirea noţiunii de autorizaţie de construire pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice cu noţiunea de autorizaţie de construire pentru instalarea infrastructurilor fizice necesare reţelelor de comunicaţii electronice/legiferarea unui regim special pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desfiinţare pentru infrastructura de susţinere a reţelelor de comunicaţii electronice;
    b) înlocuirea obligaţiei de autorizare a construcţiei de reţele de comunicaţii electronice cu obligaţia de notificare în cazul instalării unor elemente de reţea simple, care se desfăşoară pe arii restrânse şi cu impact redus asupra mediului (de exemplu, racorduri şi branşamente, cabinete stradale, introducerea de reţele şi echipamente de comunicaţii în infrastructurile fizice subterane construite cu această destinaţie sau în infrastructurile fizice interioare existente, montaj echipamente tehnice: noduri optice, amplificatoare etc.);
    c) simplificarea şi standardizarea procedurilor de avizare a lucrărilor de intervenţie cu caracter de urgenţă (pe stâlpi, piloni, canalizaţii, alte elemente);
    d) eliminarea obligaţiei de a elabora PUZ, întrucât reţelele de comunicaţii sunt o necesitate pentru comunităţile locale (aceste reţele să fie considerate implicit parte din PUZ/PUG); de asemenea, întocmirea de PUZ-uri în cazul construirii staţiilor de bază pentru comunicaţii electronice în extravilanul localităţilor ar trebui înlocuită de adoptarea unui regim de construire flexibil, similar liniilor de comunicaţii reglementat prin art. 102 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) eliminarea cât mai rapidă a obligaţiei de a obţine autorizaţie de construire pentru punctele de acces pe suport radio cu acoperire restrânsă, în conformitate cu articolul 57 din Directiva (UE) nr. 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice;
    f) simplificarea regimului de autorizare pentru lucrările de reparaţii, reabilitări, retehnologizări asupra elementelor de infrastructură fizică de susţinere a reţelelor de comunicaţii, precum şi pentru instalarea reţelelor şi/sau infrastructurilor fizice suport ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii legale sau administrative;
    g) diminuarea numărului (sau reglementarea unui număr fix) de avize solicitate în baza certificatului de urbanism (de ex., în cazul montajului de reţele aeriene pe/în/sub infrastructura deja existentă, propune avize de la deţinătorul de infrastructură, Agenţia de Mediu, operatorul de reţea dacă este cazul şi avizul de ocupare temporară a domeniului public/privat pe perioada realizării montajului/instalării);
    h) eliminarea condiţionării obţinerii unui aviz în funcţie de emiterea unui alt aviz emis de o altă autoritate publică;
    i) limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili sau impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii şi infrastructura suport, cum sunt cele referitoare la: taxe cu privire la infrastructura, interdicţia de amplasare a componentelor reţelei pe stâlpi, obligaţia de a nu construi reţele la o anumită distanţă de anumite obiective;
    j) accesul la inventarul naţional al proprietăţilor publice, realizat similar sau în conjuncţie cu operaţiunile de măsurători cadastrale;
    k) reglementarea întârzierilor în emiterea autorizaţiilor (consecinţe cu privire la respectarea termenelor, introducerea instituţiei aprobării tacite în anumite cazuri), pentru echilibrarea regimului sancţionator cu predictibilitatea;
    l) existenţa unui punct unic de depunere a documentaţiei necesare în procesul de autorizare a infrastructurii telecom, conform prevederilor Directivei nr. 2014/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză;
    m) considerarea bunelor practici din România şi din alte state europene, pentru simplificarea edificării reţelelor - de ex. executarea unor lucrări de construcţii aferente reţelelor de comunicaţii electronice în Ungaria nu necesită autorizarea elementelor pasive de infrastructură, pentru care oricare din laturile acestor elemente (înălţime sau lăţime/lungime) nu depăşeşte 6m fiecare;
    n) clarificarea unor noţiuni - de ex., acordul vecinilor trebuie solicitat doar de la proprietarii apartamentelor situate la ultimul etaj al scării/tronsonului, sau de la proprietarii terenurilor care au cel puţin o linie de hotar comună cu terenul pe care urmează să fie amplasate elementele reţelelor de comunicaţii;
    o) elaborarea unui ghid de bune practici pentru dezvoltarea infrastructurilor digitale în UAT-uri.

        Recunoaşterea 5G drept infrastructură strategică, crucială pentru dezvoltarea durabilă, economică şi socială a României, poate constitui prilejul pentru acordarea unei importanţe sporite planificării în digitalizarea teritoriului. UAT-urile ar putea dori să-şi dezvolte propriile planuri pentru facilitarea dezvoltării infrastructurilor digitale, dar în unele cazuri expertiza de specialitate poate să lipsească, astfel încât un ghid pentru dezvoltarea infrastructurilor digitale în unităţile administrativ teritoriale (UAT-uri), elaborat de specialişti şi experţi în domeniu, ar putea fi de mare ajutor. Un astfel de ghid ar putea conţine criterii de evaluare a nevoilor de conectivitate, soluţii potrivite de realizare a reţelelor în situaţii des întâlnite în practică, aranjamente contractuale, mecanisme de finanţare, măsuri de stimulare a dezvoltării durabile a reţelelor etc.

    7.3. Cadru legislativ favorabil
        Cel mai important act normativ adoptat la nivel european, preconizat să faciliteze adoptarea rapidă şi pe scară largă a reţelelor de nouă generaţie, cum ar fi "fibra până acasă" dar şi a tehnologiei 5G, este Directiva (UE) nr. 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice. Pregătirea pentru era conectivităţii la scară largă şi de foarte mare viteză, care va crea tehnologii de nouă generaţie, precum 5G, necesită modificarea normelor comune care reglementează industria telecomunicaţiilor.
        Recunoscând importanţa asigurării unui cadru favorabil care să sprijine materializarea performanţelor 5G, ne propunem să creăm condiţiile pentru transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) nr. 2018/1972 în termen de 18 luni de la adoptarea Strategiei şi să depunem eforturi pentru asigurarea operaţionalizării depline a tuturor instrumentelor subsecvente pe care le introduce, cel târziu în 2021.
        În context, se impune revizuirea unor elemente de legislaţie care inhibă în mod nejustificat dezvoltarea reţelelor de comunicaţii şi reprezintă bariere absolute în calea 5G.
        Revizuirea politicilor publice în materie de autorizare a lucrărilor de construcţii pentru reţele de comunicaţii electronice va ţine seama în cel mai înalt grad de recomandările grupului de lucru constituit în acest scop.
        Totodată, este necesară revizuirea generală a cadrului legislativ pentru adaptarea la noile ecosisteme digitale, astfel încât să putem beneficia pe deplin de beneficii şi pentru gestiunea riscurilor. De exemplu, recunoaştem principiul extragerii de beneficii din utilizarea domeniului public, însă apreciem că impunerea unor redevenţe procentuale de două cifre*89) pentru utilizarea acestuia de către reţelele de comunicaţii este incompatibilă cu o politică stimulativă pentru progresul digital al României.
        *89) A se vedea, de exemplu, redevenţele impuse în Bucureşti (12%) şi Oradea (26%) prin contractele de concesiune a domeniului public pentru infrastructură de comunicaţii de nouă generaţie.


    7.4. Valorificarea 5G pentru siguranţă publică şi securitate
        Prin prisma dispoziţiilor Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019*90), "interesele şi obiectivele naţionale de securitate reprezintă fundamentul de la care sunt elaborate direcţiile de acţiune şi modalităţile de asigurare a securităţii naţionale [...]. Totodată, direcţiile de acţiune sunt subsumate obligaţiei de a preveni, a combate şi a răspunde, într-o manieră credibilă, în baza principiului constituţional al coordonării unitare, potenţialele ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi cu care România se poate confrunta".
        *90) A se vedea obiectele IoT recent intrate în uzul gospodăriilor, conform studiului de piaţă comandat de ANCOM.

        Conform Recomandării CE nr. C(2003)2657*91), comunicaţiile radio pentru protecţie publică şi intervenţie la dezastre (PPDR) sunt aplicaţii radio utilizate în scopuri de siguranţă publică, securitate şi apărare de către autorităţile naţionale sau operatorii relevanţi pentru a răspunde nevoilor naţionale relevante în ceea ce priveşte siguranţa publică şi securitatea, inclusiv situaţiile de urgenţă.
        *91) Recomandare privind prelucrarea informaţiilor de localizare a apelantului în reţelele de comunicaţii electronice în scopul serviciilor de apel de urgenţă îmbunătăţite pentru locaţie.

        Prin documentele emise de comitetul de standardizare EMTEL în domeniul telecomunicaţiilor în situaţii de urgenţă din cadrul ETSI, au fost stabilite cerinţele pentru acest tip de comunicaţii. Nevoia comunicaţiilor de urgenţă include o multitudine de scenarii, începând de la incidentele minore precum accidentele rutiere, până la incidentele majore precum atacurile teroriste şi dezastrele naturale. Astfel, cerinţele pentru comunicaţiile în situaţii de urgenţă pot fi clasificate pe următoarele paliere:
    a) comunicaţiile autorităţilor către cetăţeni (ex. Sistemul RO-ALERT de alarmare şi avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă);
    b) comunicaţiile dintre autorităţi (ex. reţele şi servicii PPDR şi, în perspectivă, broadband PPDR);
    c) comunicaţiile cetăţenilor către autorităţi (ex. Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, e-call);
    d) comunicaţiile dintre cetăţeni (ex. reţelele publice de comunicaţii).

        Necesităţile de comunicaţii PPDR au crescut în ultimii ani, organizaţiile responsabile cu situaţiile de urgenţă având nevoie de acces la servicii de bandă largă, cum sunt transmisiile video în timp real. De asemenea, comunicaţiile PPDR au cerinţe specifice în ceea ce priveşte prioritatea, disponibilitatea şi securitatea. Aplicaţiile PPDR cum sunt transmisiile de imagini de înaltă rezoluţie şi transmisiile video în timp real necesită viteze de transmisii de date şi capacităţi mai mari decât pot furniza reţelele PPDR actuale, care utilizează tehnologii de bandă îngustă (TETRA).
        Serviciile PPDR sunt furnizate de către o entitate sau agenţie abilitată în acest sens de către administraţiile naţionale, care furnizează asistenţă rapidă şi imediată în situaţii în care există un risc direct asupra vieţii, a sănătăţii şi securităţii publice sau individuale, a proprietăţii publice sau private sau asupra mediului, însă nu neapărat limitat la aceste situaţii.
        Principalele servicii de bandă largă necesare desfăşurării activităţilor specifice instituţiilor cu atribuţii PPDR vizează, fără a avea caracter limitativ, transmisii voce-video, interogări de baze de date, monitorizarea senzorilor şi transfer de fişiere. Datorită parametrilor de calitate superiori sistemelor actuale de comunicaţii mobile de bandă largă, serviciile enumerate anterior pot fi furnizate prin intermediul tehnologiilor de tip 5G care asigură rată mare de transfer a datelor, precum şi mecanisme de prioritizare, preempţiune şi configurare a parametrilor de calitate ale diverselor tipuri de servicii.
        Pentru a satisface necesităţile actuale de comunicaţii PPDR, cât şi pe cele prognozate, ţinând cont de Decizia nr. 2016/687/UE*92), este necesară implementarea de servicii de bandă largă care să susţină capabilităţi îmbunătăţite de transmisii de date şi multimedia, viteze de transfer de date şi capacitate crescute, precum şi cerinţe foarte diferite în ceea ce priveşte capacitatea, disponibilitatea şi robusteţea.
        *92) Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2016/687 a Comisiei din 28 aprilie 2016 privind armonizarea benzii de frecvenţe de 694-790 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice pe suport radio în bandă largă şi pentru o utilizare naţională flexibilă în Uniune.

        Serviciile BB-PPDR pot fi furnizate prin intermediul a trei modele de implementare a infrastructurii:
    a) infrastructură de reţea dedicată pentru BB-PPDR: o reţea de comunicaţii de bandă largă dedicată exclusiv furnizării de servicii BB-PPDR;
    b) infrastructură de reţea/reţele publice de comunicaţii electronice care furnizează servicii de bandă largă utilizatorilor PPDR - statul achiziţionează servicii BB-PPDR de la unul sau mai mulţi operatori de reţele publice de comunicaţii electronice (MFCN);
    c) soluţii hibride cu infrastructură de reţea parţial dedicată şi parţial publică de comunicaţii electronice - serviciile sunt furnizate parţial printr-o infrastructură de reţea dedicată şi parţial de reţea publică de comunicaţii electronice.

        Alegerea unei soluţii hibride de implementare a reţelei BB-PPDR (cu infrastructură de reţea parţial dedicată, concomitent cu utilizarea de elemente din reţelele publice de comunicaţii electronice) reprezintă soluţia optimă atât din punct de vedere al utilizării eficiente a resurselor de spectru şi al valorificării avantajelor pe care le oferă tehnologiile disponibile, cât şi al valorificării comerciale a spectrului radio 5G.
        Pe de altă parte, cooperarea transfrontalieră şi utilizarea unor benzi de frecvenţe armonizate la nivel european sunt cerinţe ce reies şi din studiile şi rapoartele întocmite la nivel european. Interoperabilitatea echipamentelor la nivel european este cerută şi de faptul că dezastrele naturale, situaţiile de urgenţă şi atacurile teroriste nu se întâmplă întotdeauna numai între graniţele unui stat. Avantajele majore ale armonizării spectrului sunt următoarele:
    a) economii generate de achiziţiile de volum ale echipamentelor terminale şi de reţea din utilizarea instituţiilor din domeniul PPDR;
    b) creşterea nivelului de coordonare între forţele de intervenţie din state diferite;
    c) utilizarea echipamentelor în regim de roaming.

        Prin urmare, apreciem că interoperabilitatea serviciilor BB-PPDR la nivelul Uniunii este un element important pentru asigurarea misiunii acestora în condiţii de eficacitate şi eficienţă, circumstanţă de natură să recomande utilizarea aceloraşi frecvenţe pentru PPDR, precum în restul Uniunii Europene.
        Pe baza considerentelor enunţate, se va pune la dispoziţie o subbandă adecvată de spectru radio pentru sisteme PPDR de bandă largă (BB-PPDR), conform planului armonizat al benzii de 700 MHz rezultat din Decizia nr. 2016/687/UE.
        Aceasta permite utilizarea naţională flexibilă a unor porţiuni din banda de 700 MHz pentru mai multe categorii de aplicaţii, stabilind în acest scop mai multe opţiuni pe care statele membre le au la dispoziţie pentru utilizarea acestui spectru, printre care şi PPDR. Astfel, vor fi alocaţi 2x8 MHz în banda de 700 MHz*93), pentru implementarea unei reţele dedicate furnizării de servicii de comunicaţii BB-PPDR, suplimentar celor 2x30 MHz disponibili pentru reţele comerciale în banda de 700 MHz, care pot fi utilizaţi parţial pentru furnizarea de servicii BB-PPDR prin intermediul infrastructurii reţelelor publice de comunicaţii electronice.
        *93) Respectiv în subbenzile de frecvenţe pereche 698-703 MHz şi 753-758 MHz (2x5 MHz) şi în subbenzile de frecvenţe pereche 733-736 MHz şi 788-791 MHz (2x3 MHz).

        Alocarea unei "felii" virtuale din reţelele publice 5G partajate, fie o reţea separată care să utilizeze o tehnologie 5G standardizată în parametri corespunzători, fie într-o combinaţie a celor două variante, pentru unificarea serviciilor de tip VPN/telefonie/internet/mesagerie pe un singur terminal mobil, precum şi asigurarea premiselor de dezvoltare a conceptului de internet al obiectelor la nivelul instituţiilor din SNAOPSN*94).
        *94) Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţa Naţională.

        Eventualele porţiuni de spectru rămase nealocate în banda de 700 MHz, în urma a procedurii de selecţie, vor putea fi folosite pentru dezvoltarea unei reţelei dedicate furnizării de servicii de comunicaţii BB-PPDR, dacă furnizarea serviciilor BB-PPDR de către instituţiile cu atribuţii în managementul riscurilor în situaţii de urgenţă nu poate fi asigurată cu resursele de spectru deja utilizate şi există alocaţii bugetare suficiente pentru dezvoltarea investiţiilor în componenta dedicată a reţelei BB-PPDR.
        Este necesară asigurarea compatibilităţii tehnice dintre viitoarele implementări ale reţelelor de comunicaţii publice 5G şi sistemul RO-ALERT de alarmare şi avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă, prin realizarea cadrului juridic optim şi operaţional pentru interconectarea reţelelor publice de comunicaţii mobile cu sistemul RO-ALERT. De asemenea, compatibilitatea terminalelor 5G furnizate pe piaţa mondială cu sistemului RO-ALERT este necesară.
        Comunicaţiile dintre cetăţeni, obiecte (de exemplu, autovehiculele) şi serviciile de urgenţă realizate prin intermediul centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă ale sistemului 112, se vor realiza utilizând tehnologii moderne precum apeluri VoIP, mesaje text real time, transmiterea de imagini şi video. Cetăţenii sau obiectele vor putea transmite către echipajele de intervenţie, pe lângă apelurile de voce, şi localizarea geografică, imagini de la locul accidentului şi date privind starea de sănătate a persoanelor aflate în situaţii de urgenţă.

    7.5. Parteneriate pentru testarea şi validarea utilizărilor 5G
        Adopţia rapidă şi cu succes a 5G depinde de doi piloni: validarea tehnică şi validarea comercială a soluţiilor. Multitudinea şi diversitatea de teste şi proiecte pilot realizate până în prezent în acest scop în Uniunea Europeană*95) arată o concentrare a interesului pe sectoare verticale, în paralel cu clarificarea unor aspecte cheie concrete, precum:
    a) care sunt beneficiile comerciale din 5G?
    b) cum furnizează 5G aceste beneficii?
    c) care sunt obstacolele?
    d) care este contribuţia diferenţiatoare a 5G?
    e) cum se realizează tranziţia de la 4G la 5G?
    *95) De exemplu, în cadrul 5G-PPP, sau al altor organisme continentale.

        Pentru a putea răspunde acestor întrebări, validarea tehnică şi comercială a soluţiilor necesită realizarea de teste şi proiecte pilot care depăşesc de departe condiţiile unor "încercări teoretice", ale unor "experimente de laborator", astfel încât implică dezvoltări de anvergură ale diferitelor scenarii de conectivitate furnizate în anumite constrângeri geografice, croite pentru cazuri de utilizare anume şi pentru condiţii comerciale definite, precum şi utilizarea unor indicatori de performanţă tehnici şi comerciali specifici.
        Marea majoritate a testelor şi proiectelor pilot 5G este şi va fi realizată prin intermediul testărilor private (comerciale şi pre-comerciale) între operatorii reţelelor, furnizorii de echipamente şi un număr crescând de industrii verticale. Cu toate acestea, accelerarea dezvoltării 5G necesită colaborarea "verticalilor" din diferite sectoare ale vieţii economice şi sociale, mână în mână cu centrele de cercetare şi comunităţile locale, statele membre, Comisia Europeană şi iniţiative sectoriale.
        Pe de altă parte, dezvoltarea de aplicaţii şi utilizări inovative, accesibile şi fiabile, care să folosească performanţele de conectivitate introduse de 5G pentru îmbunătăţirea caracteristicilor produselor sau serviciilor existente, sau pentru lansarea altora noi, care nu ar fi existat fără conectivitate, poate genera avantaje competitive superioare faţă de importul acestora.
        Priorităţile Strategiei de Competitivitate a României conţin obiective care presupun angajarea resurselor în direcţia înfiinţării unor sectoare de producţie şi cercetare de elită în domenii cu potenţial ridicat de specializare inteligentă (bioeconomia, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii, energia şi mediul, ecotehnologiile), revitalizarea industrială prin specializare inteligentă şi transformarea cunoaşterii şi creativităţii în surse de avans competitive.
        Comunicaţiile şi tehnologia informaţiilor se numără printre domeniile de specializare inteligentă, cu relevanţă economică, identificate prin Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 şi către care ar trebui reorientate politicile de CDI, de exemplu: co-finanţarea de proiecte iniţiate de companii private, centre de competenţă, infrastructură de inovare (acceleratoare şi incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic), programe de doctorat şi post-doctorat în domenii prioritare, infrastructuri de cercetare ("roadmap" naţional), performanţă şi concentrare organizaţională, un mecanism de orientare strategică, avizate de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.
        Astfel, în considerarea interesului public şi al rolului cheie al autorităţilor publice într-o multitudine de sectoare, precum energia, transporturile, sănătatea, etc. ne propunem să facilităm parteneriatele pentru cercetare-dezvoltare, testare şi validare comercială prin proiecte pilot ale noilor utilizări ale conectivităţii 5G care:
    a) validează beneficiile 5G în rândul sectoarelor "verticale", inclusiv sectorul public, pentru ambele părţi ale "pieţelor", producători/furnizori şi consumatori de bunuri şi servicii;
    b) sprijină dezvoltarea reţelelor de comunicaţii 5G, publice sau private, şi a afacerilor profitabile;
    c) stimulează succesul adopţiei 5G în România, prin extinderea testelor private.

        Pe baza interviurilor cu părţile interesate din mediul de afaceri, mediul universitar şi mediul public, vor fi identificate un număr de 7 proiecte pilot potenţiale, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, astfel:
    a) fiecare proiect pilot potenţial va include un mix format din proiecte pilot de aplicaţii şi servicii dezvoltate în mai multe sectoare, precum şi proiecte pilot concentrate pe un sector aparte ale vieţii economice sau socio-culturale, valorificând cât mai bine posibil dezvoltările existente*96);
        *96) De exemplu, dezvoltările deja realizate în punctele de concentrare tehnologice, în centrele de inovare sau concentrările industriale din România.

    b) pentru o înţelegere cât mai bună a provocărilor şi oportunităţilor, proiectele vor fi destinate unor regiuni diferite, care prezintă topologii diferite;
    c) în selecţia proiectelor va fi acordată prioritate zonelor acoperite cu infrastructuri de reţele fixe şi mobile de comunicaţii electronice, precum fibră şi LTE, întrucât astfel de zone sunt mai bine poziţionate pentru tranziţia rapidă la 5G comparativ cu zonele mai slab deservite;
    d) de asemenea, selecţia zonelor pilot va fi realizată pe baza maximizării beneficiilor socio-economice derivabile prin instalarea reţelelor 5G şi integrarea tehnologiilor în sectoarele economice sau în viaţa comunităţilor;
    e) pentru fiecare proiect pilot se presupune că va exista cel puţin un furnizor de reţele de comunicaţii (inclusiv satelitare) şi un furnizor de echipamente, interesaţi să furnizeze infrastructura 5G necesară realizării pilotului;
    f) cel puţin un proiect pilot va viza împingerea conţinutului către marginea reţelei (edge computing), pentru testarea şi validarea performanţelor de latenţă necesare 5G;
    g) cel puţin un proiect pilot va implica cooperarea trans-frontalieră a autorităţilor publice din România şi din alt stat;
    h) un proiect pilot ar putea viza validarea 5G pentru conectarea unor zone izolate bine identificate.

        De asemenea, se va facilita crearea unui ecosistem propice dezvoltării modelelor de afaceri bazate pe 5G (denumit generic "Alianţa pentru 5G"), întemeiat pe cooperarea deschisă, pro-competitivă, a tuturor părţilor interesate, folosind în mod ideal infrastructura asociativă şi colaborativă existentă: de la asociaţii profesionale şi comerciale până la agenţii de dezvoltare regională şi camere de comerţ şi industrie, există deja un sistem vibrant de structuri formale şi informale. Obiectivul acestui mecanism constă în extragerea de cunoştinţe din informaţiile privind evoluţia pieţelor, facilitarea întâlnirii cererii de soluţii cu oferta bazată pe tehnologie, creşterea beneficiilor şi scăderea costurilor*97). Un rol important în această structură revine comunităţii academice şi de cercetare, dar şi structurilor specializate în atragerea de finanţări, europene şi nu numai.
        *97) Pentru evitarea oricărui dubiu, nu ne propunem ca Alianţa pentru 5G să asigure guvernanţa sau selecţia parteneriatelor sau a proiectelor pilot.



    8. IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
    8.1. Plan de măsuri
        Pentru materializarea obiectivelor strategice şi implementarea direcţiilor prioritare de acţiune necesare planificării strategice 5G în România, s-a planificat şi se va urmări realizarea următoarelor acţiuni.
        Măsurile identificate în prezent se concentrează pe primii ani ai orizontului de timp al prezentei strategii, în recunoaşterea rolului nostru de facilitator şi catalizator al dezvoltărilor economice şi sociale induse pe tehnologie şi iniţiate de libertatea antreprenorială a mediului privat.

┌────┬───────────────────┬────────────────┬──────┬───────────┬─────────────────┐
│    │                   │                │      │Obiective /│                 │
│Nr. │Măsura             │Responsabil     │Termen│direcţii de│Indicatori       │
│crt.│                   │                │      │acţiune    │                 │
│    │                   │                │      │conexe     │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Mecanism de        │                │      │           │Mecanism         │
│    │urmărire a         │MCSI, cu        │S2    │           │funcţional       │
│1   │implementării      │sprijinul ANCOM │2019  │transversal│Raportare        │
│    │strategiei şi foii │                │      │           │periodică        │
│    │de parcurs         │                │      │           │Reevaluare măsuri│
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Măsuri specifice şi│Primăria Cluj   │      │           │Memorandum-uri   │
│    │facilităţi pentru  │Napoca, Primăria│S2    │           │semnate          │
│2   │lansarea rapidă a  │Iaşi, Primăria  │2019  │OS1, OS2   │Memorandum-uri   │
│    │serviciilor        │Timişoara,      │      │           │aplicate         │
│    │comerciale 5G      │Guvernul        │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Măsuri privind     │                │      │           │                 │
│3   │tariful de         │ANCOM           │S2    │OS1, OS2,  │Decizie adoptată │
│    │utilizare a        │                │2019  │OS3, DPA1  │                 │
│    │spectrului         │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Grup de lucru      │                │      │           │                 │
│    │inter-instituţional│                │      │           │                 │
│    │pentru crearea unui│                │      │OS1, OS2,  │                 │
│4   │regim de autorizare│MDRAP, MCSI,    │S2    │OS3, DPA2, │Grup înfiinţat   │
│    │a lucrărilor de    │ANCOM           │2019  │DPA3       │                 │
│    │construcţii        │                │      │           │                 │
│    │favorabil reţelelor│                │      │           │                 │
│    │de comunicaţii     │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Campanii de        │                │      │           │                 │
│    │informare privind  │                │      │           │                 │
│    │beneficiile 5G şi  │                │      │           │                 │
│    │efectele în rândul │                │      │           │                 │
│    │autorităţilor      │                │      │           │                 │
│    │locale, cetăţenilor│                │      │           │                 │
│    │şi mediului de     │                │S2    │OS1, OS2,  │Campanii lansate │
│5   │afaceri şi pentru  │ANCOM           │2019 -│OS3, OS4,  │campanii         │
│    │reducerea          │                │S2    │DPA2, DPA3,│realizate        │
│    │asimetriei de      │                │2020  │DPA5       │                 │
│    │informaţii privind │                │      │           │                 │
│    │efectele           │                │      │           │                 │
│    │miniaturizării şi  │                │      │           │                 │
│    │densificării       │                │      │           │                 │
│    │elementelor        │                │      │           │                 │
│    │reţelelor          │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Identificarea unui │                │      │           │                 │
│    │(segment de)       │                │      │           │                 │
│    │coridor european   │                │      │           │Negocieri cu     │
│    │trans-frontalier   │Guvernul (MT,   │S2    │OS4, DPA2, │state vecine     │
│6   │pentru demonstrarea│MCSI, MAE)      │2019  │DPA5       │Memorandum semnat│
│    │conducerii         │                │      │           │Notificare la    │
│    │autovehiculelor    │                │      │           │Comisia Europeană│
│    │autonome şi        │                │      │           │                 │
│    │conectate          │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Selecţie           │                │      │           │                 │
│    │competitivă        │                │      │           │                 │
│    │(licitaţie) pentru │                │S2    │OS1, OS2,  │                 │
│7   │acordarea          │ANCOM           │2019  │OS3, DPA1  │Licenţe acordate │
│    │licenţelor de      │                │      │           │                 │
│    │utilizare a        │                │      │           │                 │
│    │frecvenţelor radio │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Identificarea celor│                │S2    │OS2, OS3,  │7 proiecte pilot │
│8   │7 proiecte pilot   │MCSI            │2019  │OS4, DPA4, │potenţiale       │
│    │potenţiale         │                │      │DPA5       │identificate     │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Elaborarea actului │                │      │           │                 │
│    │prin care se       │                │      │           │Cod comunicaţii  │
│9   │transpune Codul    │MCSI ANCOM      │S1    │OS3, OS4,  │transpus Cod     │
│    │european al        │                │2020  │DPA2, DPA3 │comunicaţii      │
│    │comunicaţiilor     │                │      │           │aplicat          │
│    │electronice        │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Plafonarea         │                │      │           │                 │
│    │redevenţelor pentru│                │      │           │Act normativ     │
│10  │utilizarea         │Guvern MDRAP    │S1    │OS2, OS3,  │adoptat Act      │
│    │domeniului public  │MCSI ANCOM      │2020  │DPA3       │normativ aplicat │
│    │de către reţelele  │                │      │           │                 │
│    │de comunicaţii     │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Regim de autorizare│                │      │           │Acte normative   │
│    │a lucrărilor de    │                │      │OS1, OS2,  │modificate pe    │
│11  │construcţii,       │MDRAP. MCSI,    │S1    │OS3, DPA2, │baza             │
│    │favorabil          │ANCOM           │2020  │DPA3       │recomandărilor   │
│    │dezvoltării        │                │      │           │grupului de lucru│
│    │reţelelor 5G       │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Manual de bune     │                │      │           │                 │
│    │practici pentru    │                │      │           │                 │
│    │aplicarea unitară a│                │      │           │Manual aprobat/  │
│    │regimului de       │MDRAP, MCSI     │S1    │           │publicat Grad de │
│12  │autorizare a       │(INSCC)         │2020  │OS3, DPA2  │utilizare al     │
│    │lucrărilor de      │                │      │           │manualului       │
│    │construcţii pentru │                │      │           │                 │
│    │comunicaţii        │                │      │           │                 │
│    │electronice        │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Mecanisme de       │                │      │           │                 │
│    │finanţare          │                │      │OS2, OS3,  │Mecanisme de     │
│13  │stimulative pentru │MFE             │S1    │OS4, DPA4, │finanţare        │
│    │5G şi adaptate     │                │2020  │DPA5       │funcţionale Grad │
│    │pentru proiectele  │                │      │           │de absorbţie     │
│    │pilot potenţiale   │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Cadru juridic      │                │      │           │                 │
│    │pentru             │                │      │           │Act normativ     │
│14  │interconectarea    │MCSI, SNAOPSN   │S2    │OS2, DPA4  │adoptat          │
│    │reţelelor de       │                │2020  │           │Interconectare   │
│    │comunicaţii mobile │                │      │           │asigurată        │
│    │cu RO- ALERT       │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Proiectarea,       │                │      │           │                 │
│    │autorizarea şi     │                │      │           │                 │
│    │realizarea         │                │      │           │                 │
│    │infrastructurii    │                │      │           │                 │
│    │fizice pentru      │                │      │           │                 │
│    │reţele de mare     │                │      │           │Identificarea    │
│    │viteză şi 5G, la   │                │      │           │măsurilor        │
│    │realizarea         │                │      │           │necesare. Act    │
│    │lucrărilor de      │Ministerul      │S2    │           │normativ adoptat.│
│15  │construire,        │Transporturilor,│2020  │OS3, DPA2  │Act normativ     │
│    │reparare,          │MCSI            │      │           │aplicat în       │
│    │modernizare,       │                │      │           │lucrările majore │
│    │reabilitare sau    │                │      │           │de investiţii    │
│    │extindere a        │                │      │           │publice          │
│    │drumurilor         │                │      │           │                 │
│    │(autostrăzi,       │                │      │           │                 │
│    │drumuri naţionale  │                │      │           │                 │
│    │şi judeţene) şi căi│                │      │           │                 │
│    │ferate             │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Studiu privind     │                │      │           │Studiu finalizat │
│    │funcţionarea       │                │      │           │Studiu utilizabil│
│16  │celulelor mici 5G  │MCSI (INSCC)    │S2    │OS2, OS3,  │pentru creşterea │
│    │pe infrastructuri  │                │2020  │DPA2       │ofertei de       │
│    │predilecte/favorite│                │      │           │site-uri         │
│    │existente          │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Ghid pentru        │                │      │           │                 │
│    │dezvoltarea        │                │      │           │Ghid aprobat.    │
│    │infrastructurii    │MDRAP, MCSI,    │S2    │           │Grad de utilizare│
│17  │digitale a         │ANCOM           │2020  │OS3, DPA2  │al ghidului de   │
│    │unităţilor         │                │      │           │UAT              │
│    │administrativ      │                │      │           │                 │
│    │teritoriale (UAT)  │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │                   │                │      │           │Memorandum       │
│    │                   │                │      │           │încheiat Numărul,│
│    │                   │                │      │           │diversitatea şi  │
│    │Operaţionalizarea  │                │S2    │OS4, DPA6, │calitatea        │
│18  │"Alianţei pentru   │MCSI, ANCOM     │2020  │DPA5       │actorilor        │
│    │5G"                │                │      │           │implicaţi        │
│    │                   │                │      │           │Raportare        │
│    │                   │                │      │           │periodică a      │
│    │                   │                │      │           │activităţilor    │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │                   │                │      │           │Raport publicat  │
│    │Raport privind     │                │      │           │Raportare        │
│    │situaţia           │                │      │           │periodică (3     │
│19  │infrastructurilor  │ANCOM           │S2    │OS3, DPA2, │ani). grad de    │
│    │pentru reţele de   │                │2020  │DPA3       │utilizare pentru │
│    │comunicaţii din    │                │      │           │orientarea       │
│    │România            │                │      │           │politicilor      │
│    │                   │                │      │           │publice.         │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Selecţie           │                │      │           │                 │
│    │competitivă        │                │      │           │                 │
│    │(licitaţie) pentru │                │      │           │                 │
│20  │acordarea          │ANCOM           │S2    │OS1, OS2,  │Licenţe acordate │
│    │licenţelor de      │                │2020  │OS3, DPA1  │Spectru utilizat │
│    │utilizare a        │                │      │           │                 │
│    │frecvenţelor radio │                │      │           │                 │
│    │în unde milimetrice│                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Adoptarea cadrului │                │      │           │                 │
│    │legislativ privind │                │      │           │                 │
│    │alocarea spectrului│                │      │           │                 │
│    │pentru BB-PPDR în  │                │      │           │                 │
│    │banda de 700 MHz şi│Guvernul, MCSI, │      │OS3, DPA3, │Reglementări     │
│21  │a mecanismelor de  │ANCOM, SNAOPSN  │2020  │DPA4, DPA5 │aprobate         │
│    │punere la          │                │      │           │                 │
│    │dispoziţie a       │                │      │           │                 │
│    │spectrului adecvat │                │      │           │                 │
│    │modelului de       │                │      │           │                 │
│    │implementare ales  │                │      │           │                 │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │                   │                │      │           │Oferte de        │
│    │                   │                │      │           │referinţă publice│
│    │Creşterea ofertei  │                │      │           │privind accesul  │
│    │de site-uri pentru │                │      │           │la infrastructuri│
│22  │celule mici 5G (în │Guvernul ANRSC  │S2    │OS2, OS3,  │publice în oraşe │
│    │aplicarea studiului│                │2022  │DPA2       │Număr oferte,    │
│    │INSCC)             │                │      │           │relevanţa şi     │
│    │                   │                │      │           │varietatea       │
│    │                   │                │      │           │infrastructurilor│
│    │                   │                │      │           │deschise         │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │                   │                │      │           │Servicii BB-PPDR │
│23  │Servicii BB-PPDR   │STS             │2025  │OS2, OS4,  │lansate Servicii │
│    │operaţionale       │                │      │DPA4       │BB-PPDR utilizate│
│    │                   │                │      │           │în SNAOPSN       │
├────┼───────────────────┼────────────────┼──────┼───────────┼─────────────────┤
│    │Monitorizarea      │                │      │           │Obligaţii de     │
│24  │obligaţiilor de    │ANCOM           │2025  │OS2        │acoperire        │
│    │acoperire incluse  │                │      │           │monitorizate     │
│    │în licenţe         │                │      │           │                 │
└────┴───────────────────┴────────────────┴──────┴───────────┴─────────────────┘

        Evoluţii tehnologice, economice, la nivelul pieţelor sau al legislaţiei pot necesita revizuirea planului de măsuri, în orizontul de timp al prezentei strategii.

    8.2. Resurse financiare
    8.2.1. Contextul actual
        În perioada 2014-2020, din Fondul European pentru Investiţii Strategice este alocat un total de 1,041 mld. Euro pentru dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, în special prin: conţinut digital, servicii digitale, infrastructuri de telecomunicaţii de mare viteză şi reţele în bandă largă.
        Pentru proiectele din domeniul TIC există finanţări disponibile şi în cadrul Programului Operaţional Competitivitate (POC) 2014-2020, care adresează chiar necesităţile de sprijin pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) şi infrastructura subdezvoltată de tehnologia informaţiei şi comunicaţii, Programul Operaţional Regional (POR) 2014- 2020, care finanţează investiţiile la nivel regional şi stimulează activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, care susţine diversificarea activităţilor economice şi crearea de locuri de muncă prin îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor în zonele rurale.
        Sunt deja în curs sau finalizate proiecte de acoperire cu bandă largă a zonelor albe din România - Ro-NET 1 (proiect finalizat, finanţat din Programul Operaţional Creşterea competitivităţii Economice 2007-2013) şi Ro-NET 2 (proiect în curs de finalizare, finanţat prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020), proiecte finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi o serie de scheme de finanţare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) operate de Ministerul Agriculturii. Acestea vor contribui şi la dezvoltarea reţelelor 5G, care necesită o infrastructură solidă de fibră optică.
        O altă facilitate de finanţare este reprezentată de Mecanismul pentru interconectarea Europei*98) [cunoscut şi sub numele de CEF*99)], o iniţiativă a Comisiei Europene în colaborare cu Banca Europeană pentru Investiţii pentru dezvoltarea reţelelor transfrontaliere de transport, comunicaţii şi energie şi aceasta prevede, de asemenea, 1 miliard de Euro pentru sectorul comunicaţiilor în perioada 2014-2020.
        *98) https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/growth-and-investment/financing-investment/connecting-europe-facility-cef-financial- instruments_en#a-common-infrastructure-financing-instrument-for-2014-2020.
        *99) engl. Connecting Europe Facility.

        Comisia Europeană a propus continuarea Mecanismului pentru interconectarea Europei în următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027*100), cu scopul de a sprijini investiţiile în infrastructura transfrontalieră din sectorul transporturilor (inclusiv transporturi inteligente şi autonome), cel al energiei şi cel digital. La acestea se vor adăuga finanţări disponibile prin Programul Europa Digitală în cinci direcţii, toate cu relevanţă sporită din perspectiva 5G în România: super-computere, inteligenţă artificială, securitate cibernetică, competenţe digitale avansate şi utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale. În plus, noul Program InvestEU va oferi finanţare în special sectorului privat, prin instrumente financiare cu garanţia UE, relevantă pentru domeniul 5G fiind eligibilitatea dezvoltării infrastructurii digitale, în special prin proiecte care sprijină dezvoltarea reţelelor digitale de mare capacitate şi a dezvoltării şi operaţionalizării de servicii şi tehnologii digitale. Totodată, prin programul InvestEU se va oferi investitorilor/dezvoltatorilor de proiecte consiliere în materie de investiţii, dar şi posibilitatea de a atrage finanţare/investiţii, prin publicarea proiectelor de investiţii pe portalul european dedicat.
        *100) Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 şi a Regulamentului (UE) nr. 283/2014, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-4029_en.htm#_ftn1.


    8.2.2. Necesităţi de investiţii şi intervenţie financiară
        Materializarea beneficiilor 5G, dezvoltarea cazurilor de utilizare trecute în revistă în cadrul direcţiilor de acţiune stabilite în capitolul 8, implică investiţii în cercetare (teoretică, experimentală, aplicată), în reţele publice sau private de comunicaţii, dar şi în industrii, în amonte sau în aval faţă de sectorul comunicaţiilor, dar în special în diverse ramuri ale economiei naţionale, pentru dezvoltarea unor eco-sisteme inteligente, conectate, de infrastructuri, obiecte şi oameni.
        Marea majoritate a investiţiilor în dezvoltarea 5G vor fi realizate din surse private, într-un mediu concurenţial sănătos care beneficiază de un cadru investiţional şi operaţional favorabil din partea statului român.
        Cu toate acestea, susţinerea dezvoltării 5G, prin completarea investiţiilor private cu finanţare publică bine ţintită poate avea un rol important în diverse moduri şi poate evolua în funcţie de progresele înregistrate:
    a) extinderea şi conectarea cu fibră optică a celulelor reţelelor 5G în zone importante din punct de vedere al politicilor publice, dar cu atractivitate comercială limitată - de exemplu, pentru asigurarea unei mobilităţi inteligente şi conectivităţi regionale, de-a lungul autostrăzilor, drumurilor, căilor ferate, sau pentru stimularea coeziunii şi reducerea decalajelor, în oraşele mici şi în mediul rural;
    b) modelele de finanţare consacrate în practică pentru finanţarea extinderii reţelelor sunt statul ca furnizor de reţea, statul ca partener şi statul ca beneficiar/client [din raţiuni de eficienţă investiţională şi operaţională, pe fondul economiilor de scară şi gamă tipice sectorului comunicaţiilor şi în contextul salturilor tehnologice, nu recomandăm utilizarea modelului "statul ca furnizor de reţea"];
    c) impulsionarea integrării unei mase critice de "tehnologie", în amonte, în aval sau în indiviziune cu sectorul comunicaţiilor, realizabil într-un centru de inovare, într-un parc industrial sau într-un domeniu de activitate, până la apariţia sustenabilităţii comerciale;
    d) finanţarea continuă a activităţilor de cercetare-dezvoltare teoretică şi aplicată, în sectorul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, pentru noi echipamente sau noi utilizări;

        Candidate predilecte la finanţare într-o primă etapă pot fi cele 7 proiecte pilot identificate conform punctului 7.5 de mai sus.
        Segmentând în timp fazele de implementare ale strategiei, în orizontul 2020 se vor dezvolta cazurile de utilizare, adică soluţii inovative bazate pe 5G, şi conexiunile prin fibră sau alte reţele backhaul de mare capacitate, urmând ca dezvoltările de reţele la nivel de masă să survină în orizontul 2021-2025.
        În orizontul post-2020, conectivitatea TIC regională rămâne unul dintre obiectivele strategice ale politicii de coeziune europene şi se completează cu celelalte obiective tematice reţinute de regulamentul pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2021-2027*101), respectiv o transformare economică inovatoare şi inteligentă, emisii scăzute de carbon şi dezvoltarea sustenabilă şi integrată a zonelor urbane, rurale şi de coastă prin iniţiative locale.
        *101) Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, şi de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil şi migraţie, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului pentru managementul frontierelor şi vize, COM(2018) 375 final, 2018/0196 (COD).

        Potenţialul 5G de a antrena multiple sectoare socio-economice indică oportunitatea ca eventualele stimulentele pentru dezvoltarea 5G să se acorde sinergic cu alte măsuri de sprijin orientate pe direcţii strategice de intervenţie - specializare inteligentă, stimularea activităţilor de CDI, în special pe linia facilitării asimilării rezultatelor CDI şi a implementării lor în producţie, stimularea IMM-urilor, dezvoltare regională etc.
        În acest context, pentru finanţare se pot utiliza fonduri acordate prin intermediul instituţiilor de credit sau prin intermediul altor mecanisme aflate la dispoziţie pentru atragerea de fonduri conform legii.


    8.3. Monitorizare, evaluare şi raportare
        MCSI este instituţia responsabilă cu monitorizarea, evaluarea şi raportarea stadiului de realizare a strategiei. În acest sens, va beneficia de sprijinul ANCOM. Un calendar şi un sistem de monitorizare şi raportare a stadiului realizării Strategiei şi a foii sale de parcurs, bazat pe indicatori şi termene concrete urmează a fi realizat.
     În plus, informaţii cu privire elaborarea strategiei sunt cuprinse în Anexa 2 - "Metodologie", parte integrantă a prezentului document.
    Anexele 1-3 fac parte integrantă din prezenta Strategie.


    ANEXA 1

    Capabilităţi tehnice şi tehnologii inovatoare în context de 5G
    a) segmentarea reţelei (network slicing)
        Totuşi, întrucât nu toate performanţele specifice 5G (a se vedea tabelul nr. 3 de la punctul 4.2) sunt compatibile între ele, acestea nu pot fi atinse simultan. Prin urmare, definirea fiecărei categorii de utilizări (internet mobil, internet fix, comunicaţii tip maşină/M2M şi comunicaţii critice) necesită realizarea unui compromis între performanţe diferite. Acesta este motivul pentru care a fost introdus şi reprezintă totodată principiul de funcţionare al segmentării reţelei (network slicing) - administrarea diferenţiată prin care fiecare "felie" (segment) reprezintă o sub-reţea virtuală distinctă, care beneficiază de resurse dedicate şi livrează de un set propriu de indicatori de performanţă, corespunzători necesităţilor specifice categoriei/scenariului de utilizare*102). Sub-reţelele pot separa resursele infrastructurii de reţeaua fizică, pentru crearea de reţele virtuale independente, cu caracteristici croite după nevoi specifice (de exemplu, un segment optimizat pentru obiectele conectate de tipul IoT, un alt segment pentru comunicaţiile critice cu cerinţe de securitate şi calitate speciale, precum serviciile guvernamentale pe siguranţă publică).
        *102) De exemplu, vizualizarea de conţinut multimedia de înaltă rezoluţie (4K, 8K, 3D, VR) necesită eficienţă spectrală, debit maximal şi asigurarea debitului pe o zonă, performanţe care pot fi atinse în detrimentul altora, precum latenţa sau densitatea de conexiuni; pe de altă parte, conectarea simultană a unui număr mare de obiecte necesită concentrarea resurselor în detrimentul eficienţei spectrale şi al latenţei

        Trebuie remarcat că segmentarea reţelei furnizează şi un model pentru partajul infrastructurii reţelei chiar la nivelul echipamentelor ce utilizează frecvenţele radio: de exemplu, o singură reţea de transmiţătoare poate fi utilizată de mai mult de un operator, de exemplu ca soluţie pe termen scurt pentru reducerea costurilor.

    b) software şi virtualizare
        Medierea eficientă a diverselor compromisuri necesare furnizării simultane a categoriilor de utilizări diferite, implică un grad ridicat de agilitate la nivelul reţelelor. Astfel, utilizarea simultană a cât mai multor componente generice, reconfigurabile şi cu performanţe înalte, în locul celor dedicate permanent pentru realizarea unor sarcini predefinite, conferă flexibilitate şi dinamism reţelelor, permiţându-le să realizeze adaptări şi configurări masive şi rapide ale segmentelor de reţea la cererea de servicii. Această evoluţie a unui număr semnificativ de componente ale reţelelor este posibilă prin prevalenţa software şi prin virtualizarea funcţiilor reţelelor, fenomene consacrate sub denumirile de Software Defined Networking (SDN) şi Network Function Virtualisation (NFV).
        O funcţionalitate evoluată din reţeaua definită prin software (SDN) este cloud RAN*103), sau RAN centralizat. Acest tip de reţea de acces radio prezintă o arhitectură foarte diferită de cea obişnuită în prezent, în principal în virtutea faptului că unităţile de procesare a semnalelor staţiilor de bază sunt mutate de la staţiile de bază, fiind centralizate în amonte, în cloud-ul reţelei. Centralizarea bazată pe cloud computing permite obţinerea unei perspective complete asupra tuturor staţiilor de bază (2G, 3G, 4G şi 5G), astfel încât coordonarea procesării semnalelor şi gestiunea interferenţelor între celule şi aparate poate fi realizată aproape instantaneu şi cu eficienţă sporită.
        *103) Reţea de acces radio, engl. RAN - Radio Acces Network

        Administrarea inteligentă permite totodată alocarea dinamică în timp a resurselor reţelei sau modificarea capacităţilor în timp real, automat, în funcţie de vârfurile de cerere pe anumite segmente (de exemplu, capacitatea poate fi alocată unei clădiri de birouri în orele de business şi colectării de informaţii de la senzori în timpul nopţii) sau de schimbarea instantanee a cerinţelor (o reţea de camere de supraveghere transmit permanent imagini la rezoluţie mică, dar când senzorii detectează activitate în raza lor de acţiune rezoluţia creşte la maxim).

    c) tehnologiile de antenă
        În prezent, reţelele mobile sunt în mod tipic congestionate în zonele cu o mare densitate de utilizatori, situaţie care diminuează lărgimea de bandă disponibilă clienţilor, reduce viteza serviciilor de internet şi poate duce uneori chiar la căderea conexiunii. Dincolo de creşterea cantităţii de spectru radio, un remediu posibil doar prin intermediul 5G este dat de utilizarea unui spectru radio care nu a mai fost folosit pentru comunicaţii mobile - frecvenţele în unde milimetrice. Folosite pe scară largă pentru comunicaţiile punct la punct*104), utilizarea undelor milimetrice în comunicaţii mobile pentru debitele menţionate în tabelul nr. 3 de mai sus va necesita canale radio de lărgimi foarte mari (de 100 MHz per utilizator şi peste). Pe de altă parte, acoperirea va fi limitată, iar semnalul nu va putea penetra clădirile sau obstacolele. Din acest motiv, operatorii vor transforma în mod radical arhitectura reţelelor existente prin instalarea de mii de staţii de bază miniaturale-aşa numitele celule mici. Miniaturizarea staţiilor de bază permite o utilizare ţintită şi mult mai eficientă a spectrului radio.
        *104) De exemplu, pentru conectarea staţiilor de bază la reţea

        Mai mult, noile tehnologii de antenă contribuie substanţial la creşterea eficienţei spectrale. Alte tehnologii aflate în prezent în faza de testare-cercetare vor contribui la reducerea latenţei - cerinţă critică pentru 5G.
        Două tehnologii de antenă sunt critice pentru materializarea performanţelor 5G: prin înşiruirea a zeci de segmente radiante (micro-antene inteligente) pe acelaşi panou, MIMO masiv poate creşte capacitatea de transmitere simultană chiar şi de 22 ori sau mai mult, faţă de capacităţile prezente. Productivitatea acestei tehnici este potenţată prin intermediul beamforming, care permite antenelor staţiilor de bază să direcţioneze semnalul către o arie/zonă anume, în loc de a-l radia omnidirecţional. Semnalele direcţionale permit creşterea capacităţii conexiunii dintre staţia de bază şi terminalul conectat fiind totodată mult mai puţin susceptibile la interferenţe, şi pe o rază/distanţă semnificativ mai mare faţă de staţia de bază. Astfel, capacitatea staţiei de bază de a deservi simultan mai mulţi utilizatori pentru mai mult trafic per aparat conectat, creşte considerabil.
        Dacă MIMO masiv contribuie substanţial la creşterea eficienţei spectrale, o nouă tehnologie, denumită full duplex, se află în prezent în faza de testare-cercetare. În sistemele clasice, transmisia şi recepţia sunt realizate fie în benzi de frecvenţe diferite (duplexare FDD, cu diviziunea realizată în frecvenţă), fie în timp (duplexare TDD, cu diviziunea realizată în timp, în aceeaşi frecvenţă). În România, marea majoritate a frecvenţelor utilizate de reţelele mobile este cu duplexare în frecvenţă. Tehnologia full duplex permite transmisia şi recepţia informaţiilor în acelaşi timp, pe aceeaşi frecvenţă şi în acelaşi loc, astfel încât în principiu ar putea dubla capacitatea reţelei care utilizează aceleaşi resurse de spectru.
        Asigurarea performanţelor aşteptate de la reţelele radio 5G implică şi asigurarea capacităţilor necesare în amonte, pentru conectarea celulelor la reţele. Utilizate pe scară largă în reţelele de backhaul în prezent, radio-releele actuale nu vor fi suficiente în perspectiva 5G, soluţia unanim recunoscută pentru asigurarea capacităţilor şi latenţei fiind migrarea masivă spre conectarea celulelor la reţea prin fibră optică. Cu toate acestea, experienţa în dezvoltarea reţelelor arată că legăturile radio de tip PTP punct-la-punct (linii de radiorelee) pot fi eficiente pentru colectarea/transportul traficului, inclusiv pentru asigurarea altor scenarii de conectivitate, precum comunicaţiile tip- maşină, în prezenţa unor cerinţe de capacitate mai puţin stringente, sau chiar pentru segmentul de fronthaul (până la primul punct de concentrare al traficului). Benzile de frecvenţe foarte înalte (de exemplu 70-80 GHz) sunt potrivite întrucât permit asigurarea unor lărgimi de bandă suficiente, de ordinul sutelor de MHz, chiar şi 1 GHz.

    d) reţea tip plasă (mesh)
        Într-o reţea tip plasă, toate obiectele/nodurile sunt conectate unul cu altul fără a exista o ierarhie centrală, formând o structură în forma unei plase, astfel încât fiecare nod poate primi şi transmite date şi informaţii.
        Pe lângă evitarea punctelor nevralgice a căror cădere izolează o parte a reţelei, reţelele tip plasă prezintă avantaje multiple în context de 5G, în special al comunicaţiilor tip maşină între obiecte:
    a) prin rutare dinamică, echipamentele conectate la o reţea plasă sunt capabile să caute ruta cea mai rapidă şi cea mai sigură pentru schimbul de date;
    b) pot fi soluţii eficiente de acoperire a zonelor îndepărtate (agricultură, silvicultură), fiind suficient ca un singur obiect din reţeaua de obiecte să fie în raza de acoperire a reţelei "mamă" pentru ca acesta să acţioneze ca un punct de interconectare pentru întreaga reţea de obiecte.



    ANEXA 2

    Metodologie
        Pentru realizarea prezentei strategii a fost mandatat*105) un grup de lucru inter-instituţional (GLI-5G) sub coordonarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, compus din membrii - ministere, instituţii ale administraţiei publice din România, precum şi instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv invitaţi - organizaţii ale consiliilor judeţene, municipiilor, oraşelor şi comunelor. Secretariatul tehnic al GLI-5G a fost asigurat de ANCOM.
        *105) Memorandum-ul nr. 20/9022/A.I.L., adoptat în şedinţa de Guvern din 16 mai 2018.

        De la înfiinţare, GLI-5G a activat sub diverse forme şi cu grade de implicare diferite, corespunzătoare problematicilor analizate: documentare şi lucru individual, consultări bilaterale sau multi-laterale, sesiuni plenare organizate la diferite niveluri (experţi, decizional) etc. De asemenea, pentru fundamentarea unor puncte de vedere, conturarea unor tendinţe sau reliefarea unor provocări, GLI-5G a apelat la specialişti în domeniu. În acest sens, este de remarcat că:
    a) furnizorii de reţele publice de comunicaţii mobile activi în România au prezentat GLI-5G în două rânduri opiniile şi punctele de vedere;
    b) furnizori de echipamente cu prezenţă globală au prezentat GLI-5G perspectivele privind provocările şi oportunităţile 5G în România, bazate pe experienţa lor internaţională;
    c) conturarea provocărilor şi oportunităţilor 5G a permis invitarea permanentă a organizaţiilor cooperative ale UAT-urilor la lucrările plenare ale GLI-5G;

        De asemenea, MCSI şi ANCOM au alocat resurse umane şi băneşti pentru sprijinirea redactării strategiei.
        Pentru redactarea strategiei 5G în vederea consultării publice, GLI-5G a organizat 10 sesiuni plenare: 3 la nivel decizional, în 18 iunie 2018, 19 noiembrie 2018 şi respectiv 26 februarie 2019, respectiv 7 reuniuni la nivel de experţi organizate în 12 iulie, 21 august, 30 august, 6 septembrie, 18 octombrie, 25 octombrie şi 31 octombrie.
        Consultarea publică a proiectului de Strategie 5G prevăzută pentru perioada 21 noiembrie - 21 decembrie 2018 a îndeplinit cerinţele privind transparenţa decizională în administraţia publică, permiţând totodată o implicare şi mai largă a persoanelor interesate şi a factorilor decizionali, de natură să îmbunătăţească planificarea strategică.
        Principalele contribuţii în consultarea publică, precum şi poziţia faţă de acestea, au fost sintetizate într-un raport de consultare publică, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.
        Prezentul document a fost adoptat în reuniunea GLI-5G la nivel de Secretari de Stat organizată în data de 26 februarie 2019.

    ANEXA 3

    Acronime şi abrevieri
        3GPP (3rd Generation Partnership Project) - asociaţie a organismelor de standardizare din domeniul telecomunicaţiilor
        4K - rezoluţie de aproximativ 4000 de pixeli
        5G-PPP - parteneriat public privat european pentru infrastructuri 5G
        8K - rezoluţie de aproximativ 8000 de pixeli
        AI (artificial intelligence) - inteligenţă artificială
        CAGR (Compound Annual Growth Rate) - rata anuală compusă de creştere
        CPS (cyber-physical systems) - sisteme integrate în care părţi şi procese fizice sunt controlate de algoritmi sau software
        CTIA (Cellular Telecommunciations Industry Association) - asociaţie a industriei de comunicaţii mobile din Statele Unite ale Americii
        DSRC (dedicated short range communications) - comunicaţii dedicate de rază scurtă
        eMBB (enhanced Mobile Broadband) - acces mobil de bandă largă de calitate superioară
        FDD (frequency division duplexing) - duplexare cu diviziunea realizată în frecvenţă, tehnologie de reţea de comunicaţii
        FWA (Fixed Wireless Access) - acces fix pe suport radio, tehnologie de comunicaţii prin unde radio
        Gbps (Gigabits per second) - Gigabit pe secundă
        GSM (Global System for Mobile Communications) - Sistem Global pentru Comunicaţii Mobile, standard de comunicaţii mobile
        IMT 2000 (Internaţional Mobile Telecommunications for the year 2000) - Telecomunicaţii Mobile Internaţionale pentru anul 2000, familie de standarde de comunicaţii mobile
        IMT 2020 (IMT for 2020 and beyond) - IMT pentru 2020 şi mai departe, familie de standarde de comunicaţii mobile
        IoT (internet of things) - internetul lucrurilor
        ITS (Intelligent Transport Systems) - sisteme inteligente de transport
        UIT (Internaţional Telecommunications Union) - Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor
        kbps (kilobit per second) - kilobit pe secundă
        LoRa (Long Range) - tehnologie pe suport radio, de rază lungă şi putere redusă
        LTE (Long-Term Evolution) - evoluţie pe termen lung, standard de comunicaţii mobile tipic 4G
        Mbps (Megabit per second) - Megabit pe secundă
        MPGT - Master Planul general de Transport al României
        MIMO (multiple-input and multiple-output) - tehnologie de antenă radio pentru comunicaţii mobile
        mMTC (massive Machine Type Communications) - comunicaţii tip maşină la scară largă, specificaţie pentru comunicaţii mobile
        NB-IoT (Narrowband IoT) - IoT de bandă îngustă, standard de comunicaţii fără fir
        NGN (Next Generation Network) - Reţea de Generaţia Următoare
        NFV (network function virtualization) - virtualizarea funcţiei reţea - concept pentru arhitectura unei reţele de comunicaţii
        NMT (Nordisk MobilTelefoni) - Telefonie Mobilă Nordică, primul sistem complet automatizat de telefonie mobilă celulară
        OECD - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
        OTT - over the top, nume generic pentru aplicaţii prin internet (de exemplu, SKype, Facebook, NEtflix)
        PPDR (Public Protection and Disaster Relief) - protecţie publică şi intervenţie în caz de dezastre
        RAN (radio access network) - reţea radio de acces
        RSPG (Radio Spectrum Policy Group) - Grupul pentru politici de Spectru, organism de nivel înalt care consultă Comisia Europeană în elaborarea politicilor legate de spectrul de frecvenţe radio
        SDN (software defined networks) - reţea definită prin software, tehnologie de reţea de comunicaţii
        SigFox - tehnologie de comunicaţii fără fir, dezvoltată pentru conectarea obiectelor
        TEN-T (Trans-European Transport Networks) - reţelele de transport trans-european
        TIC - tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
        TDD (time division duplexing) - duplexare cu diviziunea realizată în timp, tehnologie de reţea de comunicaţii
        UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) - Sistemul Universal de Telecomunicaţii Mobile, standard de comunicaţii mobile tipic 3G
        URLLC (Ultra Reliable Low Latency Communications) - comunicaţii de mare fiabilitate cu latenţă foarte mică
        V2I, V2P, V2V, V2X (Vehicle to infrastructure, pedestrian, vehicle, X generic) - dezvoltări tehnologice pentru autovehiculele autonome şi conectate
        Wi-Fi (wireless local area networking) - tehnologie de comunicaţii pe suport radio
        WiGig (wireless gigabit alliance) - tehnologie de comunicaţii pe suport radio care permite viteze de ordinul Gbps
        WRC (World Radiocommunications Conference) - Conferinţa mondială de radiocomunicaţii

                                     --------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Alte Institutii,  STRATEGIE 5G din 20 iunie 2019

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016