Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA NATIONALA din 9 martie 2010 e-Romania 2010-2013 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

STRATEGIA NATIONALA din 9 martie 2010 e-Romania 2010-2013

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 28 aprilie 2010
Comenteaza legea
STRATEGIA NAŢIONALÃ din 9 martie 2010
e-România 2010-2013
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 28 aprilie 2010


www.romania.gov.ro

Cuprins
1. Introducere
2. Informaţii generale relevante
3. Prioritãţi, politici şi cadru juridic existente
4. Definirea problemei, scop şi viziune
5. Principii generale
6. Direcţii de acţiune - direcţiile legate de serviciile electronice (SE)
7. Obiective
8. Responsabilitãţi
9. Indicatori
10. Cadru legal existent
11. Indicatori de performanţã
12. Implicaţii asupra bugetului de stat
13. Proceduri de monitorizare şi evaluare
14. Etape ulterioare
15. Instituţii responsabile

1. Introducere
Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale (MCSI) propune o strategie naţionalã, însoţitã de un plan de acţiune, care sã conducã în cel mai scurt timp la orientarea întregului sector public spre societatea informaţionalã, spre societatea bazatã pe cunoaştere, principalul instrument de acţiune fiind sistemul de e-Guvernare.
Strategia va fi implementatã în perioada 2010-2013, fiind avute în vedere 3 componente:
● înţelegerea în sens larg a termenului "e-Guvernare", aici fiind cuprinse diversele tehnologii care ajutã la creşterea calitãţii serviciilor publice (nu se referã numai la internet, extinzându-şi aria de acoperire şi la interacţiunea telefonicã a cetãţeanului sau a firmei cu administraţia, plata taxelor prin mesaje telefonice, informarea prin intermediul reţelelor TV etc.);
● integrarea strategiei în conceptul mai larg de "România Digitalã", aici intrând şi elemente legate de creşterea gradului de participare, accesul permanent, creşterea încrederii cetãţenilor în Guvern, contribuţia la creşterea economicã;
● implementarea este privitã ca fiind continuã, acoperind un interval mare de timp, adaptatã permanent la noile tehnologii.
MCSI, în calitate de autoritate unicã publicã în organizarea şi coordonarea la nivel naţional a implementãrii programelor şi proiectelor de guvernare electronicã şi administraţie electronicã, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, propune o viziune unitarã pentru dezvoltarea unui sistem naţional coerent şi integrat pentru serviciile publice on-line dedicate cetãţenilor şi mediului de afaceri.
Prin transformarea modului de organizare şi abordare a MCSI, Executivul îi conferã acestuia un rol decisiv în orientarea României spre societatea bazatã pe cunoaştere, în consolidarea societãţii informaţionale, obiectivul principal fiind realizarea serviciului e-România, cu componenta sa strategicã de e-Guvernare. Realizarea acestui obiectiv repoziţioneazã România şi îi conferã un avantaj pentru creştere economicã durabilã, imagine internaţionalã pozitivã, convergenţã rapidã în spaţiul european, incluziune, consolidarea unor domenii de înaltã competenţã.
Conceptul de "societate informaţionalã" este unul foarte generos, care acoperã practic toate sectoarele Programului de guvernare. Scopul de bazã este crearea unei societãţi care sã includã accesul tuturor cetãţenilor la servicii publice furnizate sub formã electronicã, prin creşterea capacitãţii de utilizare a serviciilor societãţii informaţionale, reformarea modelelor operaţionale la nivelul administraţiilor publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin utilizarea adecvatã a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, respectiv creşterea competitivitãţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansatã a TIC - tehnologiile informaţiei şi comunicaţii.
Setul de obiective şi prioritãţi naţionale este bazat pe necesitãţile actuale şi realitãţile societãţii româneşti, fiind în acelaşi timp în concordanţã cu exigenţele la nivel european, şi este însoţit de mecanisme de finanţare şi mecanisme de cooperare.
Pentru realizarea unui sistem naţional funcţional este deosebit de importantã implicarea tuturor factorilor decidenţi de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, a organizaţiilor care aparţin mediului de afaceri, precum şi a organismelor ştiinţifice şi profesionale, astfel încât proiectele de servicii electronice şi aplicaţiile naţionale pe care MCSI le propune sã fie realizate într-un cadru bine definit, cu roluri specifice şi responsabilitãţi.
Atingerea obiectivelor propuse impune stabilirea direcţiilor strategice în concordanţã cu asumarea fermã a unui cadru legal adecvat, identificarea componentelor de suport tehnic şi operaţional în conformitate cu tendinţele şi condiţiile actuale.
Prioritare sunt serviciile de e-Guvernare cu impact maxim, existând o monitorizare permanentã a modului în care se deruleazã programele de implementare a serviciilor.
Perioada de implementare a Strategiei naţionale "e-România" este legatã direct de implementarea unui set de politici publice, cu finalizare în anul 2015.
Furnizarea serviciilor guvernamentale şi administrative de calitate pentru cetãţeni, operatori economici şi utilizatori din administraţia centralã sau localã, îmbunãtãţirea eficienţei sectorului public, reducerea costurilor, simplificarea operaţiunilor, creşterea consistentã a numãrului de utilizatori reprezintã scopurile principale ale strategiei şi programului de acţiuni, sistemul de e-Guvernare fiind pilonul principal al societãţii informaţionale şi unul dintre pilonii principali ai societãţii bazate pe cunoaştere.
2. Informaţii generale relevante
e-Guvernare
Cuvântul "e-Guvernare" se traduce literal prin "guvernare electronicã". Cu toate acestea, termenul de "e-Guvernare" s-a impus la nivel mondial cu sensul de "administraţie publicã, prin intermediul tehnologiei electronice".
Semnificaţie
În general, guvernarea electronicã reprezintã simplificarea modurilor de lucru prin aplicarea unor tehnologii ale informaţiei şi ale comunicaţiilor în zonele de administrare a informaţiilor, de comunicare şi de tranzacţii în cadrul şi între instituţiile de stat, precum şi între stat şi cetãţeni sau operatorii economici.
Domenii
e-Guvernarea se clasificã în urmãtoarele domenii:
Informare: informaţiile vor fi disponibile on-line, prin publicarea lor pe site-ul web al unei autoritãţi publice.
Comunicare: capacitatea de a avea acces interactiv şi de a face schimb de informaţii.
Tranzacţie: realizarea efectivã de servicii, inclusiv semnarea de formulare de cerere şi livrãri electronice ale documentelor oficiale şi notificãrilor.
Disponibilitate
e-Guvernarea reprezintã un set de servicii electronice disponibile tuturor persoanelor aflate în ţarã şi în strãinãtate. Este, de asemenea, un sinonim pentru un domeniu modern şi inovator, care, prin calitate, încredere şi rapiditate, joacã un rol central.
Administraţiile şi autoritãţile publice folosesc tehnologii precum internetul sau serviciile de telefonie mobilã pentru a intra în contact cu cetãţenii şi cu întreprinderile. De asemenea, aceste tehnologii sunt utilizate în vederea efectuãrii unor procese de lucru interne. e-Guvernarea are un impact asupra oricãrui cetãţean, oricãrei întreprinderi sau autoritãţi publice.
Tehnologie
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiile (TIC) moderne dau posibilitatea autoritãţilor publice de a oferi servicii "vechi", dar şi sã introducã unele servicii noi pe internet. Nu numai cã aceste servicii pot fi personalizate pentru a rãspunde nevoilor cetãţenilor şi întreprinderilor, dar fac şi viaţa mai uşoarã. Multe dintre aceste servicii îi scapã pe cetãţeni de efortul deplasãrii la sediile administraţiilor publice datoritã faptului cã formularele pot fi transmise prin internet. Folosirea tehnologilor de comunicare permite cetãţenilor şi întreprinderilor sã comunice interactiv cu autoritãţile publice.
Serviciul public
World Wide Web este, practic, deschis non-stop, ceea ce înseamnã cã aplicaţiile şi formularele pot fi trimise în format electronic autoritãţilor publice la orice orã din zi sau noapte. e-Guvernarea ajutã, de asemenea, autoritãţile sã atingã noi niveluri: procedurile şi formularele vechi sunt reevaluate, aduse la zi, dacã este necesar, sau chiar eliminate în întregime. Cu toate acestea, e-Guvernarea nu înseamnã eliminarea în întregime a birourilor tradiţionale.
Deşi tranzacţiile cu autoritãţile publice pot fi efectuate pe internet, acest lucru nu este obligatoriu.
Toţi cei care preferã contactul direct sau care nu sunt familiarizaţi cu internetul pot merge la sediile autoritãţilor publice.
Încredere şi securitate
Cetãţenii trebuie sã aibã încredere în autoritatea publicã electronicã la fel de mult cum au în cea tradiţionalã. Cetãţeanul trebuie sã poatã verifica faptul cã versiunile electronice ale documentelor oficiale pe care le primesc nu au fost modificate şi au fost trimise de cãtre autoritãţi.
Pe de altã parte, şi autoritãţile publice trebuie sã poatã verifica dacã documentele primite de la cetãţeni ajung în starea lor originalã şi dacã acestea sunt cu adevãrat trimise de cãtre o anumitã persoanã.
Transparenţa
Schimbãrile tehnice vor fi acceptate doar dacã ele vor fi acceptate de toţi cei vizaţi, începând cu funcţionarii din autoritãţile publice şi încheind cu cei din mediul de afaceri, şi dacã aceste schimbãri vor fi fãcute într-un mod transparent.
Accesibilitatea
Serviciile autoritãţilor publice trebuie sã fie accesibile tuturor, fãrã discriminare. e-Guvernarea trebuie sã fie la dispoziţia tuturor categoriilor de populaţie. Separarea dintre cei care sunt familiarizaţi cu utilizarea noilor tehnologii şi cei care întâmpinã dificultãţi nu trebuie sã existe. Soluţiile oferite, precum şi site-urile web trebuie sã fie fãrã bariere şi accesibile tuturor. Alte soluţii, cum ar fi terminale web publice, ar trebui sã ofere tuturor posibilitatea de a folosi e-Guvernarea.
Modul de folosire
Gama de servicii electronice oferite trebuie sã fie structuratã într-un mod uşor de înţeles, simplu şi clar.
În vederea obţinerii acceptãrii şi aprobãrii din partea utilizatorilor, formularele şi portalurile vor trebui sã aibã un design consistent. Navigarea şi meniurile trebuie sã fie intuitive şi logice, cu o structurã familiarã, astfel încât utilizatorii sã poatã gãsi rapid ceea ce cautã.
Securizarea datelor
Cetãţenii acordã un grad ridicat de încredere administraţiei în ceea ce priveşte protecţia datelor. Cetãţenii pun un mare preţ pe protejarea vieţii lor private. Sectoarele specifice de identificare personalã vor fi special concepute pentru a fi în conformitate cu standardele de protecţie a datelor. Acestea conferã siguranţa cã numai persoanele autorizate din cadrul administraţiei au acces la datele cu caracter personal, prin e-Guvernare fiind protejate într-un mod specific toate datele care necesitã protecţie.
Cooperarea
e-Guvernarea funcţioneazã cel mai bine atunci când toate nivelurile de guvernare lucreazã împreunã, de la autoritãţile locale pânã la ministere. Aplicaţiile şi infrastructurile existente vor trebui sã lucreze împreunã pentru a se putea ajunge la nivelul dorit de eficienţã. Numai prin intermediul cooperãrii e-Guvernarea va acţiona eficient la nivel organizaţional, financiar şi administrativ.
Durabilitate
e-Guvernarea are o structurã modularã, care permite integrarea imediatã a noilor componente în sistem pentru a ţine pasul cu cele mai recente tehnologii. Structura modularã oferã mai mult decât durabilitate - ea creşte capacitatea ţãrii de a concura pe piaţã şi îi consolideazã poziţia de locaţie pentru afaceri.
Interoperabilitatea
Tipuri diferite de sisteme vor trebui sã fie capabile sã comunice unul cu celãlalt. De aceea, soluţiile de e-Guvernare vor fi proiectate în conformitate cu standardele şi interfeţele deschise recunoscute la nivel internaţional.
3. Prioritãţi, politici şi cadru juridic existente
MCSI are în vedere realizarea unui sistem naţional electronic dinamic şi permanent actualizat care sã eficientizeze raporturile dintre administraţie şi cetãţean, sã cuprindã informaţii cu privire la toate domeniile vieţii economico-sociale şi sã includã, cel puţin la nivelul 1 de informare, toate instituţiile existente în România la nivel central, regional şi local.
Interoperabilitatea sistemelor este unul dintre principalele obiective ale MCSI, aceasta permiţând autoritãţilor locale sã dezvolte niveluri diferite de oraş sau judeţ digital, sã implementeze servicii proprii la nivel de regiune de dezvoltare, judeţ sau oraş. e-Guvernarea la nivel local integratã în sistemul de e-Guvernare la nivel central şi realizatã în conformitate cu nevoile şi cerinţele specifice fiecãrei autoritãţi publice locale poate constitui una dintre direcţiile prioritare, luând în consideraţie nevoia de descentralizare.
Promovarea încrederii publice în serviciile şi importanţa societãţii informaţionale, în paralel cu reformarea structurilor şi modelelor operaţionale, un exemplu în acest sens fiind introducerea modelului de oraş digital sau judeţ digital, prin identificarea, auditarea şi dezvoltarea serviciilor publice, coroborate cu translatarea şi transbordarea acestora în format digital, şi promovarea acestei practici la nivelul autoritãţilor publice locale şi al mediului de afaceri.
MCSI are ca prioritãţi:
1. dezvoltare socialã şi economicã prin utilizarea TIC în sistemul e-Guvernare;
2. furnizarea efectivã a serviciilor publice de calitate, accesibile şi acceptabile financiar;
3. capacitatea crescutã a Guvernului de luare a deciziilor în procesul participativ şi consultativ;
4. abordarea responsabilã, eficientã, împreunã cu reducerea costurilor, ca instrument de reuşitã al celor implicaţi;
5. transparenţa în implementarea, designul, întreţinerea şi revizuirea politicilor;
6. crearea unui punct unic de contact pentru furnizarea serviciilor electronice, 24 de ore pe zi, 7 zile pe sãptãmânã;
7. reconstrucţia încrederii cetãţeanului în Guvern;
8. accelerarea creşterii economice;
9. crearea unei forme de guvernare mult mai participative;
10. promovarea soluţiilor de învãţãmânt la distanţã.
O atenţie deosebitã va fi acordatã:
1. modernizãrii administraţiei publice;
2. adoptãrii pe scarã largã a tehnologiei informaţiei în mediul de afaceri, în relaţia cu cetãţenii şi cu administraţia publicã;
3. creşterii competitivitãţii sectorului TIC, îmbunãtãţirii domeniului cercetãrii-dezvoltãrii-inovãrii;
4. însuşirii tuturor obiectivelor şi acţiunilor necesare implementãrii directivelor europene sau altor directive care implicã servicii publice furnizate electronic.
Se vor asigura servicii mai bune prin:
1. furnizarea tuturor serviciilor electronice prioritare, la un nivel ridicat de calitate, interoperabilitatea fiind imperativã;
2. furnizarea serviciilor într-un mod unitar şi prietenos, la cel mai înalt nivel de siguranţã şi încredere;
3. disponibilitatea serviciilor cãtre toţi, permanent, accesul fiind posibil de pe întreg teritoriul sau din afara sa;
4. atingerea unui grad de adopţie la nivelul mediu european în raport cu numãrul de utilizatori;
5. atingerea unui grad de satisfacţie la nivelul mediei europene pentru toate serviciile furnizate electronic;
6. accesarea informaţiilor şi serviciilor printr-un punct central de acces, integrat.
Se va asigura creşterea eficienţei interne a Guvernului prin:
1. realizarea întregii comunicaţii intraguvernamentale prin mijloace electronice, cu respectarea cerinţelor specifice de siguranţã şi securitate;
2. reducerea gradului de suprapunere în legãturã cu informaţiile utilizate în sistemul guvernamental, organizarea guvernamentalã fiind orientatã dinspre ierarhii spre protocoale de colaborare;
3. reducerea considerabilã a utilizãrii documentelor în format fizic şi înlocuirea treptatã a mecanismelor clasice de comunicare pe hârtie (poştã, curier) cu mecanisme electronice echivalente sau mai performante din punctul de vedere al cerinţelor de disponibilitate, timp de rãspuns şi de securitate a informaţiilor;
4. utilizarea integralã a sistemului de achiziţii publice electronice.
Se va asigura o contribuţie importantã la prosperitatea ţãrii prin:
1. rãspândirea informaţiei, cunoaşterii şi utilizãrii e-serviciilor;
2. creşterea competitivitãţii şi productivitãţii în sectorul privat, în sectorul de afaceri, în sectorul public, prin creşterea nivelului de dezvoltare pentru sectorul de servicii şi prin creşterea specializãrii.

4. Definirea problemei, scop şi viziune
Pânã la sfârşitul anului 2013, cetãţenii, operatorii economici şi administraţia centralã şi localã vor beneficia în permanenţã de un set definit de servicii e-Guvernare, puse în practicã în conformitate cu standarde clare, la un nivel maxim de calitate şi de siguranţã, în conformitate cu finanţarea asiguratã, fiind imprimat un ritm adecvat de creştere a numãrului de utilizatori, sustenabilitatea serviciilor, actualizarea acestora.
Calitatea serviciilor se referã în primul rând la utilizator; timpul necesar furnizãrii serviciului, diversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat, uşurinţa cu care serviciul respectiv este identificat, încrederea în utilizarea serviciului electronic reprezintã indicatorii principali de evaluare.
Pânã la sfârşitul anului 2010 va fi finalizatã implementarea întregului grup de servicii de bazã care fac parte din Strategia naţionalã e-România, simultan fiind construit cadrul de dezvoltare sustenabilã a programului.
MCSI propune un nou concept de guvernare electronicã - e-România, bazat pe o viziune unitarã de creare a unui sistem naţional coerent şi integrat pentru servicii publice on-line dedicate cetãţenilor, mediului de afaceri şi administraţiei centrale şi locale.
Fiecare cetãţean, indiferent dacã trãieşte în România sau peste graniţe, fiecare firmã sau fiecare utilizator guvernamental va avea posibilitatea de a se informa, de a accesa serviciile publice sau de a soluţiona on-line orice problemã administrativã, în cea mai rapidã şi favorabilã modalitate.
Serviciile electronice cãtre cetãţeni şi operatori economici vor fi organizate avându-se în vedere, în primul rând, utilizatorul. În toate cazurile, reproiectarea proceselor care stau la baza serviciilor de e-Guvernare va fi obligatorie, înainte de automatizarea lor.
Simultan, legislaţia care acoperã domeniul e-Guvernãrii va fi armonizatã astfel încât sã permitã servicii de calitate, fiind urmãritã o politicã naţionalã de creştere a calitãţii infrastructurii de comunicaţii.
Viziunea legatã de sistemul de e-Guvernare este aliniatã cu strategia de dezvoltare a României, luându-se în considerare analizele fãcute în Cadrul naţional strategic de referinţã sau în programele operaţionale.
5. Principii generale
Furnizarea serviciului e-România, cu componenta sa fundamentalã de e-Guvernare, se bazeazã pe 4 principii care şi-au demonstrat valabilitatea:
- Integrarea serviciilor. Aceasta presupune regândirea modului în care diverşi agenţi guvernamentali coopereazã în furnizarea unui serviciu.
- Cadru unitar de abordare. Presupune formularea unei viziuni şi descrierea explicitã a componentelor: e-serviciu, aplicaţie, infrastructurã, componentã organizaţionalã (consideratã ca fiind cea mai importantã); o atenţie deosebitã va fi acordatã calitãţii conţinuturilor, respectãrii drepturilor de autor şi de proprietate intelectualã.
- Organizare. Programul va fi coordonat de primul-ministru, MCSI acţionând ca facilitator, mediator, furnizor de expertizã, finanţator. În acelaşi timp, în cooperare cu toţi cei implicaţi, agenţi guvernamentali sau administraţii locale, MCSI va propune şi implementa toate procesele care necesitã schimbãri (pentru utilizatori, funcţionari, factori guvernamentali de decizie), campanii publice de atenţionare sau elemente de training. Atunci când este cazul, se vor face analize de impact, în conformitate cu practicile comunitare europene.
Ori de câte ori va fi posibil vor fi încurajate şi susţinute programele de furnizare a serviciilor electronice care au timp scurt de implementare, permit vizarea unui numãr mare de utilizatori (fiind foarte simplu de utilizat şi accesat), au grad mare de independenţã faţã de nivelul de informatizare al diferitelor instituţii publice.
Începând din a doua jumãtate a anului 2010, se va trece la prezentarea bilingvã a conţinuturilor, a doua limbã fiind limba englezã, urmând ca din 2011 sã fie prezentã şi prezentarea în limba francezã.
- Finanţare. Se vor utiliza diverse forme de finanţare: finanţarea directã, cofinanţarea, prin implicarea mai multor ministere sau ministere şi organisme ale administraţiei locale, parteneriate public-private, finanţãri europene sau ale Bãncii Mondiale, abordarea surselor deschise şi/sau libere, finanţãrile private. Vor fi cãutate toate formele europene de finanţare, inclusiv cele legate de cercetare-dezvoltare sau pe direcţii particulare.
Suplimentar, vor fi avute în vedere aspecte care s-au dovedit importante în legãturã cu serviciile electronice, necesitând o atenţie deosebitã:
1. Orientarea pe valoarea adãugatã a serviciilor de guvernare electronicã (centrarea pe nevoile cetãţeanului/mediului de afaceri) - orice serviciu furnizat de administraţia publicã trebuie sã satisfacã o nevoie a utilizatorilor sãi, persoane fizice sau juridice.
2. Asigurarea accesului centralizat şi al furnizorului unic - sistemele de guvernare electronicã vor fi furnizate printr-un punct de acces centralizat la nivelul întregii administraţii publice şi vor fi dezvoltate şi implementate de cãtre instituţiile publice conform competenţelor şi obligaţiilor legale ale fiecãreia.
3. Accesibilitatea şi transparenţa - informaţiile, procesele şi serviciile electronice furnizate de cãtre administraţia publicã trebuie sã fie transparente şi accesibile tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv grupurilor dezavantajate, într-o formã inteligibilã pentru aceştia, atât prin mijloace tradiţionale, cât şi prin mijloace electronice.
4. Corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor - corectitudinea şi autenticitatea informaţiilor oferite prin intermediul sistemelor de guvernare electronicã sunt garantate de cãtre instituţia publicã care genereazã şi gestioneazã acele informaţii, conform atribuţiilor sale legale.
5. Reutilizare şi eficienţã - implementarea şi dezvoltarea sistemelor de guvernare electronicã trebuie sã se realizeze într-un mod coordonat şi integrat, promovând reutilizarea soluţiilor/sistemelor de guvernare electronicã şi a informaţiilor/datelor la nivelul administraţiei publice în scopul evitãrii dublei finanţãri a proiectelor cu obiective similare în instituţii publice diferite şi eliminãrii redundanţei informaţiilor solicitate cetãţenilor/mediului de afaceri.
6. Securitatea şi confidenţialitatea - sistemele de guvernare electronicã trebuie sã respecte şi sã protejeze identitatea electronicã a persoanelor, sã respecte dreptul persoanelor la confidenţialitatea datelor personale şi fiscale şi sã asigure securitatea privind accesarea, ştergerea sau modificarea în mod autorizat.
7. Standardizarea şi interoperabilitatea - sistemele de guvernare electronicã vor utiliza tehnologii, standarde şi arhitecturi deschise, scalabile şi flexibile, în vederea asigurãrii interoperabilitãţii între aplicaţiile de guvernare electronicã atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.

6. Direcţii de acţiune - direcţiile legate de serviciile electronice (SE)
D 1. Creşterea capacitãţii Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la dispoziţie prin societatea informaţionalã:
1. facilitarea obţinerii de date, informaţii şi rapoarte în timp real;
2. aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea societãţii informaţionale pentru a crea o imagine de ansamblu şi a oferi o ierarhizare a domeniilor prioritare de intervenţie;
3. aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice societãţii informaţionale (e-Guvernare, e-Participare, e-Sãnãtate, e-Educaţie etc.) pentru a crea o radiografiere obiectivã privind performanţele înregistrate pe fiecare sector şi direcţie de acţiune corespunzãtoare;
4. fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare, prin utilizarea şi prelucrarea de date, informaţii şi documente actualizate.
D 2. Eficientizarea relaţiilor cu instituţiile publice:
5. creşterea accesului la SE;
6. întãrirea încrederii în SE;
7. garantarea protejãrii datelor personale;
8. creşterea performanţei administraţiei prin intermediul SE;
9. adaptarea organizãrii statului la economia bazatã pe SE, sprijinirea proceselor de descentralizare.
D 3. Suportul societãţii informaţionale:
10. infrastructura şi serviciile suport pentru societatea informaţionalã;
11. difuzarea conţinuturilor publice şi patrimoniale;
12. creşterea utilizãrii SE în sistemul educaţional;
13. adaptarea formãrii la necesitãţile economiei SE;
14. facilitarea accesului la justiţie prin intermediul SE;
15. evaluarea introducerii elementelor tele(muncã, medicinã, learning, training);
16. valorificarea potenţialului turistic prin intermediul SE;
17. valorificarea potenţialului cultural, cu accent pe spaţiul francofon, prin intermediul SE;
18. dezvoltarea comerţului bazat pe SE;
19. creşterea calitãţii actelor medicale şi a stãrii de sãnãtate prin intermediul SE.
D 4. Contextul internaţional:
20. creşterea eficienţei luptei contra tuturor formelor de criminalitate informaticã;
21. reevaluarea statutului gazdei pentru date;
22. creşterea competitivitãţii şi dezvoltãrii operatorilor economici prin intermediul SE, contribuţia la întreţinerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor de stat sau a altor beneficii;
23. reevaluarea modelelor de creştere durabilã prin intermediul SE;
24. implicarea directã a cercetãrii-dezvoltãrii-inovãrii în introducerea SE;
25. creşterea eficienţei investiţiilor în SE;
26. pregãtirea guvernãrii europene şi internaţionale bazate pe SE (ambele înţelese în sensul participãrii României la pregãtirea directivelor care au legãturã cu societatea informaţionalã, creşterea capacitãţii de implementare a directivelor în vigoare, participarea la procesele care influenţeazã, prin diverse organisme mondiale, societatea informaţionalã).

7. Obiective
Formulãm 3 grupuri de obiective, fiecare grup fiind caracteristic pentru unul dintre aspectele fundamentale ale serviciilor de e-Guvernare.
Primul grup vizeazã capacitatea instituţiilor publice de a valorifica potenţialul serviciilor electronice. Stabilirea acestor obiective se bazeazã pe analize de tip SWOT şi pe date privind nivelul de pregãtire pentru implementarea serviciilor electronice.
Al doilea grup de obiective derivã din recomandãri europene sau din prevederi ale legislaţiei proprii, fiind legate de furnizarea prioritarã a unor servicii sau de calitatea acestora.
Al treilea grup de obiective este legat de caracteristicile proprii serviciului e-Romania.
a) Grupul 1 de obiective, legat de instituţiile publice
Urmãtoarele obiective sunt relevante pentru realizarea şi furnizarea serviciilor de guvernare electronicã:
1. dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a conţinutului digital necesar implementãrii guvernãrii electronice la nivel naţional şi coordonarea proiectelor de e-Guvernare naţionale cu proiectele de guvernare electronicã paneuropene sau regionale;
2. îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei furnizãrii serviciilor publice electronice, pe baza simplificãrii procedurilor administrative şi transpunerii acestora în format electronic [aici intrând abordarea unitarã a semnãturii digitale, PKI (Public Key Infrastructure - infrastructura de chei publice), modele adecvate de documente electronice, servicii care sã asigure integritatea şi nonrepudierea documentelor electronice];
3. creşterea gradului de încredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securitãţii echipamentelor tehnice şi a produselor-program, protecţia datelor personale, precum şi respectarea dreptului la viaţa privatã;
4. colaborarea în cadrul administraţiei publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile şi relevante, prin intermediul unui punct central de acces;
5. dezvoltarea interoperabilitãţii sistemelor naţionale de guvernare electronicã; promovarea interoperabilitãţii la nivel local;
6. realizarea registrelor electronice naţionale;
7. creşterea rolului mijloacelor specifice societãţii informaţionale în actul de guvernare;
8. creşterea performanţei angajaţilor din administraţia publicã în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
9. auditarea şi certificarea calitãţii şi performanţei generale a tuturor serviciilor de guvernare electronicã; recunoaşterea pe plan naţional a unui nivel înalt de calitate a serviciilor.
Acţiuni necesare în atingerea obiectivelor propuse în prezenta strategie:
Obiectiv 1: Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a conţinutului digital necesar implementãrii guvernãrii electronice la nivel naţional şi coordonarea proiectelor de e-Guvernare naţionale cu proiectele de guvernare electronicã paneuropene sau regionale:
a) inventarierea serviciilor publice electronice existente/în stadiu de proiect la nivel local şi central, în vederea interconectãrii acestora cu Sistemul Electronic Naţional;
b) evaluarea serviciilor publice electronice existente în vederea stabilirii nivelului de dezvoltare;
c) fixarea şi atingerea de obiective legate de creşterea gradului de dezvoltare a serviciilor publice electronice, creşterea gradului de utilizare a serviciului şi a elementelor de calitate a serviciului;
d) publicarea informaţiilor privind serviciile publice electronice pe www.e-guvernare.ro de cãtre instituţiile administraţiei publice responsabile, conform modelului disponibil la adresa web: www.e-guvernare.ro (accesul la serviciile furnizate prin adresele www.e-guvernare.ro este pãstrat, fiind adãugatã şi posibilitatea accesului prin portalul www.romania.gov.ro);
e) proiectarea şi implementarea de sisteme informatice pentru asigurarea serviciilor publice de bazã în format electronic pentru cetãţeni şi mediul de afaceri, definite conform legislaţiei în vigoare;
f) creşterea disponibilitãţii serviciilor electronice de bazã, prin asigurarea continuitãţii serviciilor de guvernare electronicã în caz de dezastru;
g) participarea activã în proiecte şi iniţiative europene TIC de cercetare şi dezvoltare în domeniul e-Guvernare.
Obiectiv 2: Îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei furnizãrii serviciilor publice electronice, pe baza simplificãrii procedurilor administrative şi transpunerii acestora în format electronic:
Acţiunea 1. Consolidarea capacitãţii administrative în ceea ce priveşte managementul calitãţii, promptitudinea şi evaluarea periodicã a serviciilor electronice:
a) dezvoltarea şi implementarea de metode şi instrumente pentru mãsurarea barierelor administrative întâmpinate de beneficiarii serviciilor publice;
b) dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice electronice;
c) efectuarea de sondaje on-line pentru evaluarea calitãţii serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice;
d) Sistemul Electronic Naţional va asigura mijloace de generare automatã sau la cerere de rapoarte şi statistici în timp real;
e) la dezvoltarea şi implementarea serviciilor publice electronice instituţiile publice vor avea în vedere asigurarea mijloacelor de generare automatã sau la cerere de rapoarte şi statistici în timp real;
f) identificarea şi implementarea în etape a soluţiilor de îmbunãtãţire a calitãţii serviciilor publice electronice;
Acţiunea 2. Uşurarea accesului cetãţenilor şi mediului de afaceri la serviciile publice disponibile prin mijloace electronice:
a) dezvoltarea funcţionalitãţilor punctului central de acces electronic pentru furnizarea serviciilor şi informaţiilor publice prin mijloace electronice;
b) dezvoltarea centrelor publice de acces la servicii publice prin mijloace electronice;
c) dezvoltarea programelor naţionale de facilitare a achiziţionãrii resurselor TIC necesare accesãrii serviciilor publice electronice;
d) dezvoltarea serviciilor de suport (help-desk/CRM) la nivel naţional pentru utilizatorii sistemelor de guvernare electronicã furnizate de administraţia publicã centralã;
e) elaborarea şi adoptarea standardelor de accesibilitate a serviciilor de guvernare electronicã pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publicã şi la serviciile publice electronice a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu dizabilitãţi;
Acţiunea 3. Utilizarea pe scarã largã a achiziţiilor publice prin mijloace electronice şi a plãţilor electronice în administraţia publicã:
a) extinderea funcţionalitãţilor sistemului de achiziţii publice prin mijloace electronice;
b) extinderea gradului de utilizare a sistemului de achiziţii publice prin mijloace electronice;
c) extinderea mecanismelor de achitare a impozitelor, tarifelor, taxelor şi amenzilor prin mijloace electronice, atât în administraţia centralã, cât şi localã;
d) promovarea utilizãrii sistemelor de plãţi electronice în relaţia cu administraţia publicã.
Obiectivul 3: Creşterea gradului de încredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securitãţii sistemelor informaţionale, protecţia datelor personale, precum şi respectarea dreptului la viaţa privatã:
a) elaborarea, îmbunãtãţirea şi implementarea standardelor şi regulamentelor de securitate şi monitorizare a serviciilor în domeniul TIC în general şi în sistemele de furnizare a serviciilor de guvernare electronicã, în particular;
b) auditarea, din punctul de vedere al securitãţii a fiecãrui proiect sau sistem de furnizare a serviciilor publice electronice ce necesitã aprobarea Consiliului pentru promovarea societãţii informaţionale în România;
c) promovarea utilizãrii semnãturii digitale în activitatea autoritãţilor administraţiei publice.
Obiectiv 4: Colaborarea în cadrul administraţiei publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile şi relevante, prin intermediul unui punct central de acces:
- constituirea unui grup de lucru compus din factorii de decizie din domeniul TIC la nivelul administraţiei publice, în vederea coordonãrii şi dezvoltãrii acţiunilor de reformã administrativã electronicã.
Obiectiv 5: Dezvoltarea interoperabilitãţii sistemelor naţionale de guvernare electronicã; promovarea interoperabilitãţii la nivel local:
a) elaborarea şi implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de date şi informaţii interinstituţional, indiferent de competenţa administrativã;
b) elaborarea cadrului de interoperabilitate conform normelor, recomandãrilor sau cazurilor de bunã practicã specifice, din cadrul Uniunii Europene;
c) promovarea interoperabilitãţii între instituţiile administraţiei publice, centrale şi locale.
(Interoperabilitatea este tratatã pe larg în secţiunea corespunzãtoare serviciilor-suport.)
Obiectiv 6: Realizarea registrelor electronice naţionale:
a) realizarea şi adoptarea cadrului legal ce va reglementa registrele electronice naţionale;
b) realizarea, în cadrul fiecãrei instituţii publice relevante, a registrelor electronice naţionale proprii, specifice furnizãrii serviciilor publice electronice şi asigurarea accesului securizat la acestea;
c) realizarea de protocoale între instituţiile publice responsabile, cu privire la asigurarea accesului în condiţii de securitate proporţionale cu gradul de confidenţialitate a datelor;
d) asigurarea interoperabilitãţii cu Sistemul Electronic Naţional, în condiţiile de securitate definite.
Obiectiv 7: Creşterea rolului mijloacelor specifice societãţii informaţionale în actul de guvernare:
a) dezvoltarea rolului şi funcţionalitãţilor Sistemului Electronic Naţional ca şi centru electronic pentru managementul cunoaşterii în administraţia publicã românã;
b) promovarea utilizãrii mijloacelor de integrare şi analizã a datelor prin intermediul Sistemului Electronic Naţional;
c) furnizarea în mod automat, cãtre factori de decizie autorizaţi, de analize şi rapoarte consolidate, realizate prin mijloace electronice, pe baza informaţiilor relevante şi corecte accesibile sau furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.
Obiectiv 8: Creşterea performanţei angajaţilor din administraţia publicã în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor:
a) organizarea de sesiuni de training în domeniul dezvoltãrii performanţelor serviciilor publice pentru funcţionarii publici de conducere;
b) focalizarea programelor de pregãtire continuã anuale pentru funcţionarii publici pe programe de instruire în domeniul TIC.
c) implementarea şi utilizarea imediatã a programului "e-Academie pentru funcţionarii publici", cofinanţat prin fonduri europene nerambursabile, pentru pregãtirea funcţionarilor publici în vederea utilizãrii adecvate a tuturor componentelor legate de e-Guvernare.
Obiectiv 9: Auditarea şi certificarea calitãţii şi performanţei generale a tuturor serviciilor de guvernare electronicã; recunoaşterea pe plan naţional a unui nivel înalt de calitate a serviciilor:
a) desemnarea MCSI ca evaluator al performanţei generale a serviciilor publice electronice şi deţinãtor al mãrcii standardizate e-Gov, ce va asigura o recunoaştere a nivelului general de performanţã şi maturitate al serviciilor;
b) auditarea, cu ajutorul organizaţiilor de specialitate, a tuturor serviciilor de guvernare electronicã, din punctul de vedere al respectãrii principiilor şi obiectivelor enunţate în prezenta strategie;
c) certificarea, de cãtre MCSI, a tuturor serviciilor de guvernare electronicã cu marca de încredere e-Gov, în funcţie de rezultatul auditãrii din punctul de vedere al criteriilor relevante.

b) Grupul 2 de obiective, legat de recomandãri europene sau de prevederi legislative proprii României
Va fi urmãritã, în primul rând, furnizarea sau consolidarea celor 20 de servicii monitorizate la nivel european (12 pentru cetãţeni, 8 pentru operatori economici), prin creşterea calitãţii furnizãrii acestora, creşterea numãrului de utilizatori, creşterea gradului de acoperire pentru diferite categorii şi a nivelului de dezvoltare (4, respectiv 5):
1. impozitul pe venit;
2. cãutarea unui loc de muncã;
3. beneficiile asistenţei sociale;
4. documentele personale;
5. înmatricularea auto;
6. autorizaţiile de construcţie;
7. declaraţia la poliţie;
8. librãria publicã;
9. certificatele personale;
10. înscrierea în universitãţi;
11. anunţul schimbãrii de domiciliu;
12. servicii de sãnãtate;
13. contribuţiile sociale;
14. impozitul pe profit;
15. TVA-ul;
16. înregistrarea operatorilor economici noi;
17. date statistice;
18. declaraţiile vamale;
19. autorizaţiile de mediu;
20. achiziţiile publice.
Niveluri de dezvoltare (sofisticare)
- Etapa 0 - Furnizorul de servicii sau autoritãţile administrative care poartã responsabilitatea serviciului nu are/nu au un site web accesibil publicului sau furnizorul de servicii nu se calificã pentru niciunul dintre criteriile etapelor de la nivelul 1 la 4.
- Etapa 1 - Informaţiile necesare pentru executarea serviciului sunt disponibile pe un site accesibil publicului şi gestionate de cãtre furnizorul de servicii sau de cãtre autoritãţile administrative care poartã responsabilitatea serviciului.
- Etapa 2 - Furnizorul de servicii sau autoritãţile administrative care poartã responsabilitatea serviciului oferã posibilitatea de a obţine formularul imprimabil pe hârtie, descãrcându-l de pe un site web pentru efectuarea serviciului într-un mod neelectronic.
- Etapa 3 - Furnizorul de servicii sau autoritãţile administrative care poartã responsabilitatea serviciului oferã posibilitatea de a completa formulare în mod electronic pentru efectuarea serviciului.
- Etapa 4 - Furnizorul de servicii sau autoritãţile administrative care poartã responsabilitatea serviciului oferã posibilitatea de a efectua serviciul, prin intermediul site-ului propriu. Nicio altã procedurã formalã nu este necesarã pe suport hârtie.
- Etapa 5 - Furnizorul de servicii sau autoritãţile administrative care poartã responsabilitatea serviciului completeazã în mod automat toate formularele, datele necesare existând într-o bazã de date.

Obiectiv 1. Înfiinţarea unui operator economic, comunicarea modificãrilor
Un portal central de internet asigurã informaţiile necesare în toate etapele dezvoltãrii unei afaceri. Prin formulare interactive, oamenii de afaceri pot introduce şi semna digital toate informaţiile necesare. Autoritãţile relevante (registrul comerţului, administraţia financiarã etc.) sunt informate automat şi sunt integrate în tot procesul.
Obiectiv 2. a) Transmiterea statelor de salarizare din contabilitatea operatorilor economici cãtre autoritatea corespunzãtoare şi cãtre operatorii economici de asigurãri (de exemplu, fondurile de compensare, asigurãri sociale, administraţiile financiare, direcţiile de statisticã)
Operatorii economici sunt obligaţi sã îşi transmitã statele de salarizare cãtre diferite autoritãţi în mod regulat. Serviciul asigurã procesarea imediatã a tuturor informaţiilor necesare.
b) Depunerea declaraţiilor de TVA
Operatorii economici care sunt plãtitori de TVA au opţiunea de a transmite electronic declaraţiile periodice de TVA. Procedura este prietenoasã din punctul de vedere al utilizatorului şi este mai simplã decât metoda tradiţionalã de completare a hârtiilor.
c) Declaraţia fiscalã pe venit/Declaraţia fiscalã individualã
Plãtitorii de taxe primesc ajutor în completarea formularelor electronice de taxe. Autoritãţile au o calitate mai bunã a informaţiilor şi cresc productivitatea prin reducerea timpilor de procesare.
Obiectiv 3. Vãmuirea mãrfurilor (import, export, tranzit)
Formalitãţile vamale pot fi derulate eficient şi simplu în cadrul unui portal, ţinându-se seama inclusiv de cadrul legislativ internaţional.
Obiectiv 4. Procesarea licitaţiilor publice (inclusiv depunerea, evaluarea)
Prin intermediul platformei bazate pe internet, licitaţiile publice sunt derulate într-o manierã simplã, sigurã şi eficientã. Înregistrarea electronicã a paşilor individuali se reflectã în forma transparentã a documentaţiei, în clarificarea informaţiilor necesare pentru îndeplinirea unor cerinţe. Sunt implementate inclusiv componentele care asigurã informaţii comerciale despre operatorii economici implicaţi, date statistice, pregãtirea unor oferte.
Obiectiv 5. Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare
Solicitantul cere avizul electronic autoritãţii competente. Îl va primi, de asemenea, electronic. Procesul de aprobare poate fi urmãrit de solicitant, reducându-se enorm efortul şi costurile.
Obiectiv 6. Solicitarea şi obţinerea unor extrase certificate din registrul de stare civilã, copii dupã documente publice importante şi decizii de procedurã, în cadrul ghişeului unic.
Aceste documente pot fi comandate electronic, într-o manierã uniformã, semnate electronic de instituţia autorizatã, folosindu-se un formular electronic. Acest lucru oferã un mare potenţial de raţionalizare (în cadrul administraţiei), accelerând şi simplificând procesul de comandã pentru solicitant. Pot fi solicitate: extras din registrul comerţului, extras de cartea funciarã, extras de la biroul de credite, extras din registrul stãrii civile (certificat de cãsãtorie, de naştere), extras de cazier judiciar, copii certificate dupã documente publice în legãturã cu înfiinţarea unei societãţi comerciale, tranzacţii imobiliare şi ipotecare, originale şi copii autentificate ale hotãrârilor de procedurã penalã, originale şi copii autentificate ale deciziilor hotãrârilor de procedurã civilã, inclusiv executare silitã şi faliment.
Obiectiv 7. Schimbarea adresei, notificarea schimbãrilor
Cetãţenii şi operatorii economici pot notifica administraţiile despre schimbarea de adresã, prezenţa fizicã fiind limitatã numai la operaţiunile care necesitã imperativ acest lucru. Autoritãţile se vor asigura cã toate birourile administrative actualizeazã aceastã schimbare de adresã.
Obiectiv 8. Votul electronic
Va fi introdusã, pe lângã metodele tradiţionale de vot, şi posibilitatea de a vota electronic. Ca un prim pas, va fi introdusã posibilitatea de a vota electronic pentru cetãţenii din afara ţãrii.
Obiectiv 9. Acces simplu şi în reţea la geodate, geoservicii şi aplicaţii de tip hartã interactivã prin intermediul unui geoportal naţional
Geoportalurile oferã unei game largi de grupuri acces, via internet, la geoservicii şi la aplicaţii interactive de hãrţi. Informaţia Geo poate fi obţinutã on-line prin serviciile de distribuţie. Aplicaţiile interactive simple de hãrţi pot fi oferite on-line ca sisteme de informare a cetãţeanului (de exemplu, inventare, hãrţi de pericole, hãrţi de inundaţii, nivelele de apã, planificare spaţialã, chestionare oficiale).
Obiectiv 10. Depunerea datelor cãtre oficiile de statisticã
Creşterea automatizãrii colectãrii de date va reduce substanţial cantitatea de muncã pentru depunãtorii de informaţii şi pentru autoritãţi. Portalul e-Romania va permite, pe baza unui modul adecvat, culegerea automatizatã a tuturor datelor legate de serviciile electronice, permiţând statistici în timp real.
Obiectiv 11. Înregistrarea/radierea unui autovehicul (solicitarea numerelor de înmatriculare şi a permisului de conducere)
Înregistrãrile sau radierile vehiculelor sunt servicii des utilizate de cãtre persoanele fizice şi juridice. Prin procesarea electronicã se reduc timpul şi cantitatea de muncã, dar şi costurile şi calitatea datelor existente.
Obiectiv 12. Cererea şi plata autorizaţiilor de parcare
Cererile şi plãţile autorizaţiilor de parcare sunt servicii des utilizat de cãtre persoane fizice şi juridice. Prin procesarea electronicã se reduc timpul şi cantitatea de muncã, crescând flexibilitatea.
Obiectiv 13. Acces la informaţii legislative
Informaţiile legislative sunt armonizate, structurate şi puse la dispoziţie electronic, gratis, de cãtre autoritãţi. Sunt vizate aici şi informaţiile legate de legislaţia localã, hotãrâri locale etc.
Obiectiv 14. Permise de muncã
Operatorii economici pot solicita electronic permise pentru muncã. Atât solicitarea, cât şi eliberarea respectivelor permise sunt realizate prin acest serviciu electronic.
Obiectiv 15. Baza juridicã
Sunt necesare componente legislative pentru implementarea proiectelor de e-Guvernare, pregãtirea acestor componente fiind inclusã în planurile de acţiune.
Obiectiv 16. Arhitectura e-Guvernare - e-România
Planificarea e-Guvernãrii faciliteazã reutilizarea soluţiilor, rãspândirea bunelor practici, evitarea unor greşeli, scãderea substanţialã a costurilor. În plus, serviciile care sunt funcţionale sunt integrate în Sistemul Electronic Naţional.
Obiectiv 17. Standardizarea datelor personale
Standardizarea structurii, semnificaţiei şi semanticii datelor cu caracter personal creeazã premisele transmisiei lor electronice fãrã intervenţie manualã.
Obiectiv 18. Standardizarea operatorilor economici şi a statelor de platã
Standardizarea structurii, semnificaţiei şi semanticii datelor operatorilor economici şi staturilor de platã sub formã de ghiduri creeazã premisele transmisiei lor electronice fãrã intervenţie manualã.
Obiectiv 19. Armonizarea registrelor
Administraţia publicã, la orice nivel, poate folosi registrele armonizate în contextul lor legal pentru a simplifica munca administrativã, în special respectând procesele administrative interautoritate. Este necesarã o componentã legislativã adecvatã pentru definirea, utilizarea şi actualizarea registrelor.
Obiectiv 20. Standarde pentru transmiterea electronicã de date şi documente la nivel naţional
Aceste standarde constituie baza pentru interoperabilitate în e-Guvernare. Acesta defineşte utilizarea profesionalã, structura informaţiilor şi setul de bazã al obiectelor şi informaţiilor pentru schimbul de informaţii în format XML.
Cerinţe preliminare: Infrastructurã şi servicii
Obiectiv 21. Serviciul pentru identificarea şi managementul accesului
Serviciile de identificare alocã identificatori concreţi, transmisibili electronic cãtre partenerii implicaţi în tranzacţiile e-Guvernãrii. Cu ajutorul acestor identificatori, partenerii pot recunoaşte persoana cu care vor comunica.
Obiectiv 22. Facturarea electronicã şi decontarea plãţilor
Procedura de facturare şi de decontare a plãţilor este necesarã pentru asigurarea serviciilor publice pentru care este necesarã plata unei taxe. Autoritãţile au standardizat servicii modulare pentru plata electronicã, servicii care pot fi integrate în regim de costuri scãzute în diferite procese care se deruleazã on-line.
Obiectiv 23. Serviciul pentru arhivarea electronicã pe termen lung
Documentele rezultate din tranzacţii administrative care trebuie, conform legii, pãstrate şi arhivate vor fi pãstrate disponibile pentru mult timp, chiar dacã existã registre digitale pentru acestea.
Obiectiv 24. Infrastructurã integratã pentru toate nivelurile administrative
Se comunicã la nivel de reţea securizatã. Reţeaua constituie cadrul general legal, conceptual, tehnic şi operaţional pentru comunicarea eficientã din punct de vedere economic şi sigurã din punctul de vedere al securitãţii între toate autoritãţile.
Obiectiv 25. Realizarea Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţionalã (CNMSI) şi a Centrului Naţional "România Digitalã" (CNRD).
Prin natura sa, portalul e-România vehiculeazã o cantitate imensã de informaţie ce va fi integratã în procesele de luare a deciziilor pentru sectorul guvernamental sau pentru industrie. România va susţine un astfel de demers integrat la nivel european sau mondial.
c) Grupul 3 de obiective, legat de portalul e-România
I. Prezentare generalã
Portalul e-România reprezintã un mijloc important de implementare a strategiei de e-Guvernare. Acesta este menit sã asigure o interfaţã unitarã, coerentã şi prietenoasã între administraţia publicã şi cetãţean şi deopotrivã între administraţie şi comunitatea de afaceri.
Crearea sistemului naţional unitar integrat pentru servicii on-line dedicate cetãţenilor şi mediului de afaceri se va baza pe conceptul "acces unic printr-un singur punct" la informaţia digitalã de interes în România: portalul e-România.
Portalul va fi gãzduit şi administrat de cãtre MCSI sau de cãtre alte instituţii aflate în subordonarea ori coordonarea MCSI.
Portalul e-România este prevãzut a se realiza pe douã niveluri:
● nivelul naţional - cuprinde informaţii de interes general, suficient de cuprinzãtoare încât sã permitã trecerea la un alt grad de detaliere;
● nivelul teritorial - portaluri asociate, care cuprind informaţii detaliate, de interes la nivelul teritorial (judeţ, oraş).
Obiectivele principale ale portalului e-România sunt:
● stabilirea unei imagini corecte a României pe plan internaţional, imagine rezultatã din calitatea informaţiei prezente pe portal;
● creşterea încrederii cetãţeanului faţã de statul român şi serviciile de e-Guvernare;
● acces facil şi eficient la informaţii şi servicii publice pentru cetãţean;
● creşterea încrederii partenerilor interni şi internaţionali, în paralel cu sporirea atractivitãţii şi competitivitãţii operatorilor economici români;
● crearea unui sistem unitar şi interoperabil, în paralel cu descentralizarea serviciilor;
● reducerea costurilor administrative şi eficientizarea actului de guvernare;
● economisirea timpului cetãţeanului şi furnizarea de servicii de calitate cu costuri minime;
● simplificarea procedurilor administrative şi scãderea birocraţiei.

Obiectivele Portalului

--------------
NOTÃ(CTCE)
Schema se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 aprilie 2010, la pagina 10 (a se vedea imaginea asociatã).

II. Structura portalului
Structura portalului e-România este ierarhizatã de la nivel naţional cãtre cel teritorial şi deschisã în acelaşi timp, astfel încât, în funcţie de evoluţia conţinutului, sã se poatã introduce noi subiecte de interes.
La nivel naţional, portalul cuprinde o secţiune dedicatã instituţiilor Preşedinţiei şi Parlamentului, iar la nivel teritorial va cuprinde secţiuni dedicate instituţiei prefectului şi consiliului judeţean.


Structura de principiu a portalului e-România

--------------
NOTÃ(CTCE)
Schema se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 aprilie 2010, la pagina 11 (a se vedea imaginea asociatã).


Activitãţi la nivel naţional

--------------
NOTÃ(CTCE)
Schema se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 aprilie 2010, la pagina 11 (a se vedea imaginea asociatã).

III. Domenii de interes naţional
Portalul e-România cuprinde urmãtoarele domenii de interes naţional:
III 1. Domeniul e-Sãnãtate
Acest domeniu vizeazã, în principal, dezvoltarea de noi sisteme şi servicii de interes public în domeniul sãnãtãţii, care sã asigure îmbunãtãţirea capacitãţii de prevenire a bolilor, diagnostic precoce şi personalizat, precum şi realizarea spaţiului informaţional al sãnãtãţii.
Obiectivul 1: Concentrarea într-un punct unic de acces a informaţiilor cu privire la serviciile din domeniul medical/sanitar, disponibil atât pacienţilor, cât şi personalului medical
Obiectivul 2: Crearea unui cadru pentru facilitarea comunicãrii între factorii responsabili şi cei interesaţi de domeniul sãnãtãţii
Obiectivul 3: Oferirea de informaţii privind îngrijirea sãnãtãţii populaţiei din zone urbane pânã la cele mai izolate zone rurale, prin utilizarea TIC pentru furnizarea serviciilor de sãnãtate
Obiectivul 4: Oferirea de informaţii privind organizarea şi utilizarea serviciilor de îngrijire a sãnãtãţii în România
Obiectivul 5: Oferirea de servicii integrate on-line care sã ofere posibilitatea interacţiunii unitãţilor publice de sãnãtate cu cetãţenii interesaţi şi între ele
Obiectivul 6: Promovarea tendinţelor, realizãrilor şi tehnologiilor noi în domeniul e-Sãnãtate
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● creşterea calitãţii şi cantitãţii informaţiei medicale prin crearea unui mediu informativ de încredere, cu informaţii furnizate şi creditate de persoane autorizate;
● ridicarea nivelului de cunoştinţe medicale, întãrirea legãturii dintre pacient şi specialist, prin crearea posibilitãţii ca pacientul sã poatã lua decizii privind propria stare de sãnãtate împreunã cu medicul
● permisivitatea faţã de schimbul de informaţii şi comunicare într-un mod standardizat între centrele medicale
● extinderea scopului serviciilor medicale dincolo de limitele convenţionale
● creşterea eficienţei în sectorul medical prin scãderea costurilor şi a timpului de rãspuns la solicitãrile pacienţilor
● educarea medicilor cu ajutorul surselor on-line (educaţie medicalã continuã) şi a cetãţenilor (educaţie medicalã)
● ameliorarea/menţinerea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin cunoaşterea şi punerea în practicã a strategiilor şi a metodelor de prevenţie
● creşterea transparenţei în sistemul de sãnãtate şi a controlului calitãţii serviciilor medicale

III 2. Domeniul e-Mediu
Acest domeniu se referã în special la reducerea vulnerabilitãţii în faţa dezastrelor naturale şi a accidentelor industriale şi la combaterea consecinţelor acestora şi vizeazã urmãtoarele obiective:
Obiectivul 1: Cunoaşterea caracteristicilor şi problematicii mediului înconjurãtor din România
Obiectivul 2: Cunoaşterea structurii sistemului care abordeazã problematica de mediu (minister, gardã, inspectorate de urgenţã, agenţii, instituţii de cercetare, universitãţi, organizaţii neguvernamentale etc.)
Obiectivul 3: Cunoaşterea şi accesarea rapidã a cadrului legislativ în domeniul mediului şi dezvoltãrii durabile
Obiectivul 4: Analiza şi evaluarea riscului de poluare a apei, aerului şi solului
Obiectivul 5: Prevenirea şi limitarea efectelor produse de dezastrele naturale şi accidentele industriale
Obiectivul 6: Realizarea de baze de date georeferenţiale şi sisteme informatice integrate cu grad ridicat de complexitate, în domeniu
Obiectivul 7: Asigurarea prezenţei pe internet a cunoştinţelor despre mediul înconjurãtor din România, pentru îmbunãtãţirea calitãţii vieţii cetãţeanului prin conştientizarea riscurilor, dar şi prin implicarea cetãţeanului alãturi de administraţie în protejarea mediului şi a vieţii
Asigurarea prezenţei pe internet a legislaţiei şi directivelor europene din domeniul apelor
Asigurarea consultãrilor în legãturã cu legislaţia în domeniul apelor
Prezenţa datelor publice conţinute de planurile de apãrare împotriva inundaţiilor
Obiectivul 8: Realizarea şi publicarea electronicã, cu diferite grade de acces (tehnic/administrativ/public), a planurilor de apãrare împotriva inundaţiilor, prin detalierea analizelor, evaluãrilor de risc la inundaţii şi a datelor conexe
Obiectivul 9: Asigurarea accesului la informaţii al populaţiei, cu privire la managementul riscului la inundaţii, prin instrumente web
Obiectivul 10: Realizarea unor biblioteci electronice tehnice cu privire la problematicile de gospodãrire a apelor, exploatãrii şi situaţii de urgenţã generate de inundaţii, secete, poluãri accidentale şi accidente la construcţii hidrotehnice
Obiectivul 11: Asigurarea accesului la date şi informaţii complexe din domeniul gospodãririi apelor pentru experţi, firme de consultanţã şi proiectare, ONG-uri şi alte instituţii interesate, prin transpunerea datelor în formate electronice accesibile şi realizarea unor sisteme IT de transfer de date şi platã electronicã
Obiectivul 12: Asigurarea conexiunilor interinstituţionale pentru transfer de date şi documente administrative securizate corespunzãtor
Obiectivul 13: Realizarea de facilitãţi e-Learning în cadrul instituţiilor din domeniul mediului
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● cultivarea sentimentului de responsabilitate faţã de mediul înconjurãtor şi natura din România;
● clarificarea cetãţeanului în ceea ce priveşte abordarea problemei de mediu la nivelul administraţiei;
● clarificarea modului de rezolvare a problemelor de mediu întâmpinate de cetãţean, prin indicarea legislaţiei de mediu care reglementeazã rezolvarea acestora;
● cunoaşterea posibilitãţilor de formare a cetãţeanului prin accesarea directã a informaţiilor furnizate de principalii factori cu responsabilitãţi în problema mediului înconjurãtor;
● realizarea unui punct de acces la informaţii publice pentru gãsirea unei rezolvãri a problemelor de mediu cu care se confruntã cetãţeanul;
● realizarea unui punct de acces pentru semnalarea potenţialelor problemele de mediu identificate de cetãţean;
● reducerea riscurilor de poluare a apei, aerului şi solului;
● creşterea calitãţii actului decizional în gestionarea situaţiilor de crizã;
● indicarea principalilor factori de decizie cu preocupãri legate de monitorizarea sistemelor de mediu, Consiliul Naţional pentru Situaţii de Urgenţã şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, autoritãţi centrale şi locale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, în cazul producerii dezastrelor naturale şi accidentelor industriale;
● întãrirea cooperãrii interinstituţionale şi o mai bunã participare a publicului în cazul managementului evenimentelor externe;
● creşterea capacitãţii instituţionale şi pãstrarea "memoriei tehnico-administrative" a instituţiilor implicate în managementul apelor şi protecţia mediului în general;
● optimizarea implementãrii proiectelor de mediu prin facilitarea accesului la date şi informaţii de mediu.

III 3. Domeniul e-Transport
Acest domeniu vizeazã în principal urmãtoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea unui sistem interactiv de informare rapid şi eficient asupra modalitãţilor de transport în România
Obiectivul 2: Integrarea informaţionalã a sistemului de transport din România în coridoarele de transport paneuropene
Obiectivul 3: Creşterea siguranţei şi securitãţii sistemului de transport
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● sprijinirea operatorilor economici în identificarea cadrului instituţional şi legal privind activitatea de transport în ansamblu;
● creşterea calitãţii serviciilor de transport inclusiv în transportul intermodal (rutier, feroviar, maritim, fluvial, aerian);
● informarea corectã a cetãţeanului asupra sistemelor de transport din România, a stãrii lor de accesibilitate şi a costurilor de transport aferente.

III 4. Domeniul e-Agriculturã
Acest domeniu vizeazã atingerea dezideratului de agriculturã durabilã în România prin urmãtoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea de instrumente eficiente şi moderne pentru furnizarea de informaţii şi cunoştinţe din domeniul agriculturii, organizate dupã diferite criterii: subiect, sector de activitate, activitãţi, instituţii cu profil agricol etc.;
Obiectivul 2: Prezentarea problemelor actuale generate de o agriculturã modernã cu impact asupra calitãţii vieţii cetãţeanului
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● cunoaşterea modului în care a evoluat agricultura în România şi a problemelor implicate de aderarea la Uniunea Europeanã (UE);
● realizarea accesului rapid la informaţii generale şi specifice din agricultura româneascã: resurse agricole, legislaţie, ramuri ale agriculturii;
● conştientizarea cetãţeanului cu privire la problemele actuale din agriculturã: agriculturã durabilã, managementul resurselor naturale (apã, sol), agriculturã ecologicã, agriculturã precisã, siguranţa alimentarã, protecţia mediului, schimbãri climatice, biodiversitate, biotehnologii;
● cunoaşterea principalelor informaţii privind producãtorii agricoli din România;
● cunoaşterea şi accesul cãtre principalele instituţii şi organizaţii din România în domeniul agriculturii;
● legãturile cãtre principalii furnizori de date, informaţii şi statistici din ţarã şi din lume;
● informaţii de sintezã din domeniul agriculturii.

III 5. Domeniul e-Justiţie
Acest domeniu vizeazã, în principal, urmãtoarele obiective:
Obiectivul 1: Informarea corectã şi rapidã a cetãţeanului asupra sistemului legislativ şi asupra instituţiilor abilitate ale statului responsabile de stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept
Obiectivul 2: Accesarea rapidã şi directã a actelor normative în vigoare şi a jurisprudenţei instanţelor de judecatã
Obiectivul 3: Creşterea încrederii cetãţeanului în actul de justiţie
Obiectivul 4: Asigurarea transparenţei actului de justiţie.
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● educarea cetãţeanului în domeniul legislativ;
● eficientizarea accesului cetãţeanului la normele de drept şi la actul de justiţie;
● integrarea generalã a portalurilor instituţiilor din domeniul justiţiei;
● optimizarea fluxurilor de informaţii dintre instituţiile abilitate din domeniu;
● concentrarea informaţiilor privind sistemul legislativ şi jurisprudenţa în actul de justiţie.

III 6. Domeniul e-Educaţie
Acest domeniu vizeazã urmãtoarele obiective:
Obiectivul 1: Dezvoltarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru public, suport pentru:
● cunoaşterea sistemului de învãţãmânt în România;
● informarea privind structura administrativã a sistemului de învãţãmânt (unitãţi de învãţãmânt, inspectorate, unitãţi-suport etc.);
● informarea privind legislaţia în domeniu;
● informarea privind aspectele sociale (şcoli ajutãtoare, ajutor financiar, securitate etc.);
● informarea privind materialele didactice (elaborare, publicare, procurare etc.);
● sensibilizarea publicului privind TIC şi suportul acestuia în e-Educaţie.
Obiectivul 2: Asigurarea accesului la servicii de asistare a publicului în interfaţa cu sistemul de învãţãmânt:
● admiterea în unitãţile de învãţãmânt;
● procedurile de înscriere;
● programele de formare continuã.
Obiectivul 3: Asigurarea informãrii privind aplicaţiile de e-Educaţie existente:
● aplicaţii de e-Educaţie (prezentare, demo);
● biblioteci on-line (legãturi utile).
Obiectivul 4: Asigurarea prezenţei pe internet a cunoştinţelor despre învãţãmântul românesc, istoria, prezentul şi efectele acestuia asupra calitãţii vieţii cetãţeanului
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● concentrarea informaţiilor privind sistemul de învãţãmânt din România, cu posibilitatea de selectare a informaţiilor dorite, de cãutare în arhive şi baze de date;
● accesul la serviciile de asistare a cetãţeanului în relaţia cu sistemul de învãţãmânt;
● accesul la aplicaţiile de e-Educaţie;
● sistematizarea şi facilitarea accesului la site-urile deja existente din domeniu.

III 7. Domeniul e-Culturã
Acest domeniu vizeazã, în principal, realizarea de instrumente eficiente, moderne, atractive şi interactive destinate publicului românesc şi strãin, ca suport în:
Obiectivul 1: Prezentarea evenimentului cultural din România (diversitatea culturalã - teatru, operã, carte, librãrii, biblioteci etc.)
Obiectivul 2: Facilitarea cooperãrii cu muzee, centre culturale similare, biblioteci şi librãrii din ţarã şi din strãinãtate
Obiectivul 3: Prezentarea în ţarã şi în strãinãtate de informaţii corecte privind patrimoniul cultural al României (literaturã românã veche, artã veche româneascã, sintezã a culturilor noneuropene venite din Rãsãrit: tradiţia greco-bizantinã, cultura de limbã slavonã, valorile universale ale islamului şi civilizaţia occidentalã, care îşi gãsesc pe teritoriul vechii Dacii un loc de interferenţã, simbiozã şi sintezã, influenţa culturilor noneuropene cu care a luat contact în decursul istoriei)
Obiectivul 4: Facilitarea accesului la informaţii privind monumentele istorice din România (monumente din Lista patrimoniului mondial UNESCO, monumente din Lista patrimoniului european, monumente din Lista monumentelor istorice) reprezentative pentru istoria şi evoluţia arhitecturii de pe teritoriul României, prin mijloace moderne şi interactive.
Obiectivul 5: Prezentarea de informaţii corecte privind patrimoniul arheologic al României, caracteristice pentru fiecare epocã istoricã.
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● prezentare mult mai facilã şi mai atractivã pentru asimilarea informaţiilor, familiarizând totodatã turiştii virtuali cu utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ şi distractiv;
● accesul la culturã al persoanelor fãrã posibilitãţi materiale de deplasare şi cazare, precum şi al persoanelor cu dizabilitãţi;
● prezentarea atractivã a monumentelor istorice prin metode interactive în scopul creşterii gradului de conştientizare a valorilor culturale din România;
● creşterea gradului de acces la informaţie prin utilizarea calculatorului şi crearea deprinderilor legate de accesul la informaţia digitalã, care reflectã cel mai important domeniu cultural.

III 8. Domeniul e-Culte
Acest domeniu vizeazã, în principal, urmãtoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru publicul românesc şi strãin ca suport în:
● cunoaşterea istoriei cultelor în România;
● cunoaşterea cadrului legislativ, a statutului diverselor culte;
● accesarea directã a informaţiei geografice, religioase, culturale, educative, turistice şi sociale despre lãcaşurile de cult din România şi din strãinãtate;
Obiectivul 2: Asigurarea prezenţei pe internet a cunoştinţelor şi informaţiilor privind cultele din România, istoria, prezentul şi implicarea acestora în îmbunãtãţirea calitãţii vieţii cetãţeanului, prin ridicarea moralului şi a nivelului de cunoaştere.
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● informarea cetãţeanului cu privire la cultele religioase;
● informarea cetãţeanului în ceea ce priveşte organizarea diverselor culte;
● cunoaşterea posibilitãţilor de acces direct sau virtual la lãcaşurile de cult;
● cunoaşterea posibilitãţilor de formare a tineretului prin accesarea directã a aspectelor culturale, turistice şi religioase ale bisericilor şi mãnãstirilor;
● realizarea unui punct de acces la informaţii publice pentru gãsirea unui sprijin moral, social, cultural, turistic şi educativ oferit de cultele religioase tuturor celor din ţarã sau din strãinãtate;
● dezvoltarea unui sistem de turism ecumenic.

III 9. Domeniul e-Turism
Acest domeniu vizeazã, în principal, urmãtoarele obiective:
Obiectivul 1: Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru publicul românesc şi strãin ca suport în:
● furnizarea de servicii on-line, inclusiv rezervare, în domeniul turismului şi asistenţei medicale de recuperare în staţiuni balneare şi de odihnã;
● furnizarea on-line de informaţii privind modalitatea de acordare a autorizaţiilor în domeniul turismului: certificate de clasificare, licenţe de turism, brevete de turism, autorizaţii turistice, atestate de ghid de turism etc.;
● furnizarea on-line de informaţii privind legislaţia din domeniul autorizãrii;
● furnizarea on-line de informaţii privind operatorii economici şi personalul de specialitate care este autorizat de autoritatea centralã ce acoperã domeniul turismului;
● furnizarea on-line de informaţii privind modalitãţile de formulare a reclamaţiilor de cãtre turiştii;
● furnizarea on-line de informaţii cu privire la societãţile comerciale de turism la care Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului este acţionar în numele statului;
● sprijinirea procesului de informare privind posibilitãţile de odihnã, recuperare, asistenţã şi tratament, educaţie culturalã şi instruire;
● consultanţã managerialã, modernizarea şi eficientizarea stilului de informare a cetãţenilor;
● asigurarea fluxului informaţional necesar publicului şi funcţionarilor guvernamentali în vederea organizãrii şi furnizãrii eficiente a informaţiei de specialitate;
● dezvoltarea potenţialului turistic românesc, standardizarea informaţiei şi alinierea la cerinţele europene şi internaţionale din domeniul turismului şi asistenţei - prezentarea patrimoniului turistic, etnografic, cultural şi istoric;
● asigurarea de servicii de asistenţã medicalã, recreere, cazare, alimentaţie, agrement, transport etc. pentru cei care cãlãtoresc în scopuri turistice şi/sau de recuperare;
● asigurarea accesului la informaţii privind patrimoniul cultural naţional (arheologie, monumente istorice, muzee, obiceiuri şi tradiţii) din punctul de vedere al promovãrii obiectivelor turistice.
Obiectivul 2: Prezentarea pe internet a obiectivelor turistice şi balneare
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● dezvoltarea turismului şi asistenţei medicale de recuperare în staţiuni balneare şi de odihnã, cu efecte economice şi sociale semnificative;
● asocierea contextului social, economic, politic, cultural, religios în folosirea timpului liber, concediilor, vacanţelor, pentru asigurarea libertãţii de mişcare a individului şi a stãrii lui de sãnãtate;
● atragerea de investiţii de capital care implicã un numãr important de agenţii şi organizaţii de diferite tipuri şi care implicit conduc la dezvoltarea zonelor turistice respective.

III 10. Domeniul e-Asociativ
Acest domeniu vizeazã în principal:
- realizarea unui instrument rapid de informare asupra modalitãţilor de creare-dezvoltare a asociaţiilor/fundaţiilor, precum şi asupra activitãţilor desfãşurate de acestea în România.
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● dezvoltarea fenomenului asociativ în România în beneficiul comunitãţilor deservite;
● sprijinirea de cãtre societatea civilã a acţiunilor sociale, economice, politice, culturale, religioase dezvoltate de structurile administrative;
● dezvoltarea mentalitãţii asupra implicãrii societãţii civile în problemele comunitãţilor cãrora li se adreseazã.

III 11. Domeniul e-Sport şi e-Tineret
Acest domeniu vizeazã în principal:
- realizarea unor instrumente rapide şi atractive de prezentare a fenomenului sportiv din România.
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● informarea asupra fenomenului sportiv din România şi deopotrivã asupra rezultatelor obţinute de sportivii români;
● sprijinirea valorificãrii potenţialului sportiv din România;
● susţinerea tinerelor talente în obţinerea unor facilitãţi prin cunoaşterea rezultatelor pe care aceştia le-au obţinut.

III 12. Domeniul e-Participare
Acest domeniu vizeazã în principal:
- realizarea de instrumente de informare şi de sprijinire a participãrii cetãţenilor la soluţionarea problemelor care privesc dezvoltarea în ansamblu a instituţiilor din România.
Principalele beneficii pentru cetãţean şi administraţie sunt:
● cultivarea mentalitãţii cetãţenilor în sensul conştientizãrii importanţei lor în luarea deciziilor în problemele care îi privesc;
● informarea rapidã a decidenţilor asupra reacţiei cetãţenilor în condiţiile adoptãrii unor mãsuri şi/sau decizii de larg interes;
● facilitarea proceselor desfãşurate la nivel naţional/local care necesitã consultarea comunitãţilor în vederea adoptãrii unor anumite decizii.
În concepţia generalã a sistemului se prevãd a fi incluse şi subiecte de larg interes care vizeazã:
- programele şi proiectele de dezvoltare la nivel naţional/teritorial în diferite domenii, care sunt relevante pentru dezvoltarea socioeconomicã a României;
- diaspora - temã în cadrul cãruia vor fi prezentate informaţii relevante despre activitatea românilor din strãinãtate, precum şi probleme ce pot interesa largi colectivitãţi.

IV. Etape de realizare a portalului
1. Definirea structurii portalului e-România cu evidenţierea "punctelor" de acces în meniul principal (portalul naţional)
2. Identificarea tuturor portalelor oficiale ale structurilor administrative atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, în scopul eliminãrii redundanţei (dacã este cazul) şi asigurãrii unicitãţii informaţiei
3. Definirea structurii portalelor asociate la nivel administrativ (judeţ, oraş) şi a "punctelor-subiect". "Punctele-subiect" vor fi definite suficient de cuprinzãtor, astfel încât sã permitã descrierea oricãror activitãţi specifice. Sistemul va permite adãugarea de noi topice (subiecte), acolo unde este cazul.
4. Stabilirea categoriilor de date ce fac obiectul portalului naţional şi a modului de culegere/introducere a datelor astfel încât informaţia sã fie coerentã, consistentã şi oficialã pentru meniul principal în raport cu structura şi nivelul de detaliu definit
5. Stabilirea informaţiei de generic la nivelul teritorial; pentru unitatea concepţiei se va stabili "structura conţinutului" la nivelul fiecãrei unitãţi teritoriale (suprafaţa, capitala judeţului, poziţionare etc.), astfel încât sã se asigure consistenţa informaţiei
6. Definirea cãilor de acces - trimiterile, de unde, câte, cãtre ce structurã de informaţie
7. Estimarea volumului de informaţie şi a resurselor tehnice (servere, software, licenţe), astfel încât sã se asigure suportul tehnic necesar funcţionãrii portalului
8. Asigurarea unui grad înalt de securizare a informaţiei
Implementarea strategiei, acţiuni şi rezultate
Obiectivul principal va fi îmbunãtãţirea performanţei instituţionale pentru administraţia publicã, prin introducerea mecanismelor societãţii informaţionale/societãţii bazate pe cunoaştere, cu exploatarea potenţialului TI (tehnologiile informaţiei). În cadrul procesului de implementare a strategiei, MCSI va crea premisele şi va juca rolul strategic cel mai important, va avea un cuvânt hotãrâtor în proiectele TI ale ministerelor şi va fi principalul centru de expertizã pentru elaborarea programelor naţionale în domeniul TIC.
Se estimeazã cã implementarea prezentei strategii va avea ca efect recuperarea rãmânerilor în urmã în unele domenii ale TIC şi asigurarea creşterii economice, chiar în condiţii de crizã, crearea şi asigurarea de locuri de muncã care sã producã o valoare adãugatã mare, creşterea contribuţiei TIC la PIB (produsul intern brut), comunicare intensã cu componente pe siguranţã, protecţie şi utilizarea serviciilor. Sistemele de îngrijire socialã şi sãnãtate, populaţia vârstnicã, asigurarea eficienţei energetice, sustenabilitatea mediului, sistemele educaţionale şi de învãţare, siguranţa cetãţenilor, eficienţa transportului, buna guvernare, justiţia, turismul, cultura vor beneficia în mare mãsurã de implementarea prezentei strategii. Este necesarã o componentã a strategiei de broadband pentru fiecare dintre domeniile menţionate anterior.
În implementarea prezentei strategii, MCSI va trasa linii naţionale de ghidare, interoperabilitate, prioritãţi naţionale, standarde, iar consiliile judeţene şi locale îşi vor formula propriile strategii. Aceste strategii trebuie sã identifice segmentele principale de utilizatori în raport cu serviciile furnizate. Implementarea prezentei strategii se va realiza pe bazã de protocoale de colaborare şi finanţare.
Implementarea prezentei strategii prevede urmãtoarele acţiuni:
● definirea cadrului naţional de interoperabilitate (inclusiv autentificare unicã şi conectori publici cãtre aplicaţii implementate în sectorul privat);
● dezvoltarea sistemelor de guvernare electronicã (toate serviciile de bazã urmeazã a fi implementate integral pânã în anul 2010) şi reorganizarea guvernãrii electronice într-o structurã orientatã spre cetãţean;
● stabilirea cadrului cu privire la registrele electronice naţionale;
● definirea standardelor de securitate TI pe tipuri de informaţii (inclusiv CERT. RO);
● promovarea dezvoltãrii aptitudinilor necesare în societatea informaţionalã;
● facilitarea parteneriatelor între mediul academic şi de afaceri;
● dezvoltarea parcurilor tehnologice şi a oraşelor digitale;
● promovarea cercetãrii-dezvoltãrii în domeniul TIC.
Se estimeazã urmãtoarele rezultate:
● creşterea atractivitãţii României ca destinaţie a operatorilor economici multinaţionali;
● stimularea investiţiilor prin protejarea eficientã a proprietãţii intelectuale;
● lansarea programelor de sprijinire/încurajare a achiziţiilor de tehnicã de calcul;
● orientarea activitãţilor economice în sensul creşterii valorii adãugate şi scãderea ponderii activitãţilor de tip lohn;
● diversificarea canalelor utilizate, inclusiv portarea prin dispozitive mobile;
● facilitarea schimbãrii culturale în sensul utilizãrii prioritare a alternativei electronice;
● asigurarea unor costuri pentru serviciile de internet de nivel redus;
● asigurarea accesului rapid şi nediscriminatoriu la informaţii;
● creşterea competitivitãţii economice;
● asigurarea de servicii publice eficiente şi de calitate;
● dezvoltarea comerţului electronic;
● crearea de noi locuri de muncã;
● creşterea calitãţii vieţii;
● integrarea din punct de vedere electronic în spaţiul informaţional unic european;
● reducerea costurilor în administraţie cu 10-15% (estimare bazatã pe reducerea drasticã a timpului de operare necesar furnizãrii unui serviciu, furnizarea unui serviciu cu valoare adãugatã mare, reducerea cheltuielilor de biroticã, utilizarea comunã a unor resurse, reducerea numãrului de erori şi schimbarea genului de erori comise, creşterea semnificativã a calitãţii informaţiei utilizate de aparatul guvernamental);
● reducerea eforturilor organizaţiilor în relaţia cu administraţia cu circa 15-20% (estimare bazatã pe generalizarea informaţiei electronice, reducerea semnificativã a timpului petrecut în contact cu administraţia, creşterea semnificativã a calitãţii informãrii în legãturã cu serviciile furnizate de administraţie);
● eliminarea corupţiei;
● promovarea României.

8. Responsabilitãţi
În conformitate cu legislaţia în vigoare, MCSI este responsabil cu coordonarea acţiunilor de implementare a prezentei strategii. În funcţie de domeniul de aplicabilitate (sãnãtate, culturã etc.), MCSI va coopera cu ministerele de resort, cu alte organisme ale administraţiei centrale, precum şi cu structuri ale administraţiei publice locale.
Astfel, pentru domeniul e-Guvernare bazat pe noile tehnologii, se va coopera cu: Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Agenţia Naţionalã pentru Prestaţii Sociale, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului (MDRT), Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã (ANAF), Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã (ANOFM), Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS), Institutul Naţional de Statisticã (INS).
Pentru domeniul e-Sãnãtate se va coopera cu: Ministerul Sãnãtãţii (MS), MMFPS, CNAS.
Pentru domeniul e-Mediu se va coopera cu: Ministerul Mediului şi Pãdurilor (MMP), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale (MADR), Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).
Pentru domeniul e-Transporturi se va coopera cu: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), MECMA, MDRT, Ministerul Apãrãrii Naţionale (MApN).
Pentru domeniul e-Agriculturã se va coopera cu: MADR, MMP, MFP, consiliile judeţene.
Pentru domeniul e-Educaţie se va coopera cu: Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului (MECTS), MMFPS, MCPN, ANOFM.
Pentru domeniul e-Culturã se va coopera cu: MCPN, MECTS, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Pentru domeniul e-Culte se va coopera cu: MCPN, MECTS, MAE, cu fiecare dintre biserici, culte sau asociaţii religioase.
Pentru domeniul e-Turism se va coopera cu: MDRT, MECTS, MAE, MCCPN.
Pentru domeniul e-Justiţie se va coopera cu: Ministerul Justiţiei (MJ), MAI, MAE.
Colaborarea cu diversele instituţii va avea în vedere participarea în comun la proiecte finanţate din fonduri structurale sau alte tipuri de finanţãri (de exemplu, fonduri europene sau parteneriate public-private). În plus, ori de câte ori existã componente care implicã mai multe autoritãţi publice, grupurile de lucru care vor asigura coerenţa implementãrii componentelor respective vor fi formate ţinându-se seama de acest aspect.

9. Indicatori
În vederea monitorizãrii implementãrii prezentei strategii vor fi avuţi în vedere mai mulţi indicatori de evaluare a acţiunilor şi rezultatelor obţinute, în scopul atingerii obiectivelor propuse. Aceşti indicatori se regãsesc în documentele oficiale ale UE privind integrarea în spaţiul informaţional unic european. Lista cu indicatori şi valorile estimate ale acestora pe perioada ce face obiectul strategiei se prezintã în continuare.

Tabelul 1. Lista cu indicatori


 

 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┬────┬──────┬──────┐
 │                   Indicatori                                 │Media la│    │      │      │
 │                                                              │nivel UE�│ 2010 │ 2013 │
 │                                                              │în 2007 │(%) │  (%) │ (%)  │
 │                                                              │ (%)    │    │      │      │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Nivelul general de dezvoltare on-line a serviciilor publice   │  76    │ 57 │  85  │ 100  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Nivelul de dezvoltare on-line a serviciilor publice furnizate │        │    │      │      │
 │cetãţenilor                                                   │  70    │ 40 │  60  │  90  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Nivelul de dezvoltare on-line a serviciilor publice furnizate │        │    │      │      │
 │mediului de afaceri                                           │  84    │ 84 │  90  │  95  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor publice disponibile total on-line     │  58    │ 35 │  60  │  80  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor publice disponibile total on-line     │        │    │      │      │
 │ pentru cetãţeni                                              │  51    │  8 │  30  │  50  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor publice disponibile total on-line     │        │    │      │      │
 │pentru mediul de afaceri                                      │  72    │ 75 │  85  │  95  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor on-line "proactive" (personalizate)   │        │    │  12  │  20  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor on-line "proactive" furnizate         │        │    │      │      │
 │cetãţenilor                                                   │        │    │  15  │  30  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor on-line "proactive" furnizate         │        │    │      │      │
 │ mediului de afaceri                                          │        │    │  10  │  25  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor on-line generatoare de venituri       │        │    │  10  │  25  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor on-line de înregistrare               │        │    │  20  │  50  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor on-line cu impact general             │        │    │  40  │  80  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Gradul de acoperire a serviciilor on-line în mediul urban     │        │    │  60  │  90  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Gradul de acoperire a serviciilor on-line în mediul rural     │        │    │  30  │  60  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Procentajul serviciilor on-line referitoare la autorizaţii,   │        │    │      │      │
 │permise şi licenţe                                            │        │    │  10  │  40  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Timpul necesar furnizãrii serviciului                         │        │    │ 2-5  │ 120  │
 │                                                              │        │    │ zile │minute│
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Diversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat    │        │    │  2   │  2-4 │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Uşurinţa cu care serviciul este identificat                   │        │    │  30  │  90  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Gradul de încredere în utilizarea serviciului electronic      │        │    │      │      │
 │(inclusiv gradul de satisfacţie şi rata de adopţie în         │        │    │      │      │
 │raport cu numãrul de utilizatori) - cetãţeni/firme            │        │    󧓦/70 󧓺/100│
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Gradul de orientare pe utilizator a serviciilor on-line       │        │    │      │      │
 │tranzacţionale                                                │   19   │  4 │  10  │  40  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────┼──────┼──────┤
 │Gradul de consistenţã şi integrare a portalului naţional      │        │    │      │      │
 │e-Guvernare                                                   │        │ 20 │  30  │  70  │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────┴──────┴──────┘



10. Cadrul legal existent
Cadrul legal este prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta strategie.

11. Indicatori de performanţã:
1. gradul de disponibilitate on-line;
2. gradul de dezvoltare a serviciilor publice electronice;
3. numãrul de utilizatori ai serviciilor publice electronice;
4. numãrul serviciilor publice electronice utilizate şi gradul de utilizare a acestora;
5. accesibilitatea serviciilor publice electronice, multilingvismul;
6. durata de acoperire a unei nevoi a utilizatorilor, prin utilizarea serviciilor publice electronice;
7. gradul de securitate şi încredere al serviciilor publice electronice;
8. nivelul de marcã eGov atins, pentru serviciile publice electronice (evaluarea generalã a serviciilor). Definirea nivelului de marcã eGov va fi fãcutã pe baza practicilor admise la nivel european, dupã consultarea tuturor factorilor implicaţi, aici intrând, în primul rând, timpul necesar furnizãrii serviciului pe cale electronicã, în comparaţie cu cel necesar furnizãrii pe cãile uzuale, diversitatea prin care serviciul este furnizat sau uşurinţa cu care este identificat.

12. Implicaţii asupra bugetului de stat
Implementarea planului de acţiuni aferent prezentei strategii trebuie sã se realizeze, preponderent, prin utilizarea de surse alternative de finanţare, cu accent pe utilizarea fondurilor nerambursabile.
O analizã de impact realã poate fi efectuatã doar dupã bugetarea clarã a investiţiilor în domeniu, eşalonarea multianualã a acestora şi stabilirea cuantumului finanţat din fonduri cu componentã nerambursabilã.

Structura finanţãrii, pe componente şi ani:



 ┌───┬──────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
 │   │         Tip de finanţare                     │ 2010 │ 2011 │ 2012 │ 2013 │
 ├───┼──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │  1│Buget central                                 󧓫%   󧓡%   󧓗%   󧓗%   │
 ├───┼──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │  2│- din care cofinanţare                        │   20%│   20%│   15%│   15%│
 ├───┼──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │  3│Buget local                                   󧓒%   󧓜%   󧓗%   󧓒%   │
 ├───┼──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │  4│Fonduri nerambursabile UE (structurale)       󧓺%   󧓺%   󧓺%   󧓺%   │
 ├───┼──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │  5│Alte fonduri nerambursabile UE                𗈙%    𗈙%    󧓒%   󧓒%   │
 ├───┼──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │  6│Alte fonduri nerambursabile (Banca Mondialã)  𗈔     𗈔     󧓒%   󧓒%   │
 ├───┼──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │  7│Finanţãri private                             𗈔     𗈔     𗈔     𗈙%    │
 └───┴──────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



Pentru componenta "Fonduri nerambursabile", sunt vizate, în primul rând, fondurile structurale derulate prin POS-CCE (creşterea competitivitãţii economice) şi POS-DRU (dezvoltare resurse umane).

13. Proceduri de monitorizare şi evaluare
Toate serviciile publice electronice trebuie sã implementeze mecanisme de monitorizare detaliatã, evaluare şi raportare a procedurilor, proceselor şi fluxurilor electronice pe care le implementeazã. Accesul la aceste mecanisme al altor instituţii publice sau utilizatori va fi permis, pentru fiecare serviciu public electronic, în funcţie de politicile de securitate şi confidenţialitate aplicabile.
14. Etape ulterioare
Strategia "e-România" cuprinde procese cu un înalt grad de dependenţã tehnologicã, fiind implicate domenii care evolueazã extrem de rapid (tehnologia informaţiei, comunicaţii, inclusiv comunicaţii mobile). Mai mult, întreaga strategie este direct legatã de furnizarea serviciilor publice, acestea având o evoluţie rapidã, prin creşterea permanentã a gradului de dezvoltare, a gradului de acoperire, a vitezei de furnizare etc.
De aceea, se presupune cã strategia va fi revizuitã continuu, perioada de 12 luni fiind consideratã adecvatã. Dupã fiecare perioadã se fac evaluãri care prezintã situaţia furnizãrii serviciilor electronice, direcţiile ulterioare de dezvoltare, tendinţele mondiale etc.
O astfel de periodicitate este adecvatã pentru perioada 2009-2013, urmând ca revizuirea sã se realizeze la intervale de 2 ani, dupã 2013. Cu certitudine, procesele de furnizare a serviciilor electronice sunt procese cu duratã extrem de lungã.
15. Instituţii responsabile
Responsabilitatea revine în primul rând Guvernului, acesta fiind principalul furnizor de servicii publice, administraţia localã fiind implicatã în aceeaşi mãsurã.
Fiecare minister are o responsabilitate determinantã în privinţa tipului şi calitãţii serviciilor electronice furnizate, pe aria de activitate a ministerului respectiv.
O responsabilitate particularã revine MCSI, prin atribuţiile sale în domeniu, acesta urmãrind întreaga legislaţie care reglementeazã serviciile electronice.
Interoperabilitatea serviciilor, asigurarea coerentã a serviciilor, evidenţa acestora, stabilirea tendinţelor în domeniu şi informarea tuturor membrilor Guvernului şi a Parlamentului sunt responsabilitãţi esenţiale ale MCSI. Instituţiile aflate în subordonarea ministerelor sau altor autoritãţi publice sunt responsabile pentru operarea serviciilor electronice fie direct, atunci când legea impune acest lucru, fie indirect, atunci când trebuie furnizate informaţii în legãturã cu serviciile ori cu potenţialul introducerii acestora.


ANEXÃ
-----
la strategie
------------

CADRUL LEGAL

Cadrul legislativ cuprinde urmãtoarele reglementãri:
Cadrul general de organizare şi funcţionare a CNMSI şi CNRD:
1. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor mãsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 99/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
2. <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.439/2009 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţionalã şi a Centrului Naţional "România Digitalã", publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 9 decembrie 2009.
Achiziţii publice prin mijloace electronice:
1. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobatã cu modificãri si completãri prin <>Legea nr. 337/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
2. <>Hotãrârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publicã din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
3. <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publicã prin mijloace electronice din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
4. <>Hotãrârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevãzute în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 februarie 2007.
Legislaţie e-Guvernare:
1. <>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
2. <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale <>Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 24 septembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
3. <>Hotãrârea Guvernului nr. 504/2003 pentru aprobarea Programului de aplicare a <>Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 6 mai 2003;
4. <>Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
5. <>Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002;
6. <>Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006;
7. <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.308/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea <>Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 5 decembrie 2002;
8. <>Legea nr. 455/2001 privind semnãtura electronicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 31 iulie 2001;
9. <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea <>Legii nr. 455/2001 privind semnãtura electronicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 28 decembrie 2001, cu modificãrile ulterioare;
10. <>Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
11. <>Ordonanţa Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 291/2002;
12. <>Hotãrârea Guvernului nr. 181/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind implementarea Sistemului electronic de încasare a impozitelor şi taxelor locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 5 martie 2002, cu modificãrile ulterioare;
13. <>Ordonanţa Guvernului nr. 19/2003 privind obligativitatea utilizãrii sistemului electronic de colectare a datelor statistice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 1 februarie 2003, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 202/2003 ;
14. <>Hotãrârea Guvernului nr. 542/2003 pentru aprobarea Normelor de utilizare a sistemului electronic de colectare a datelor statistice şi aprobarea listei cercetãrilor statistice incluse în sistemul electronic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 28 mai 2003;
15. <>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Autorizaţii auto:
1. <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.173/2003 privind atribuirea electronicã şi distribuirea autorizaţiilor de transport rutier internaţional de marfã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 16 octombrie 2003;
2. <>Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.892/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activitãţilor conexe acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 şi 919 bis din 13 noiembrie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
3. <>Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 353/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a <>Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 3 decembrie 2007;
4. <>Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 134/2007 privind aprobarea criteriilor de evaluare, a punctajelor şi a metodologiei de punctare, aplicabile în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Alte acte normative româneşti:
1. <>Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 5 mai 2007, cu modificãrile ulterioare;
2. <>Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizionalã în administraţia publicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003.
Legislaţie europeanã:
1. Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnãturile electronice;
2. Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societãţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internã ("Directiva privind comerţul electronic");
3. Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public;
4. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne.
------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIA NATIONALA din 9 martie 2010

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016