Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
I. Consideraţii generale
1. Premise
Legislaţia României garanteazã drepturile egale ale cetãţenilor de a participa la viaţa economicã şi socialã, de a se pregãti şi forma într-o anumitã profesie, de a se angaja, de a promova şi participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura de protecţie socialã în anumite situaţii. Cu toate acestea, segregarea profesionalã a femeilor persistã încã şi este demonstratã prin existenţa modelelor de ocupare diferenţiate pe sexe, ceea ce determinã disparitãţile între venituri, chiar dacã principiul "la muncã egalã, salariu egal" este consacrat juridic.
Pornindu-se de la principiul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi, astfel cum este definit în <>Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi, republicatã, care presupune luarea în considerare a diferitelor capacitãţi, necesitãţi şi aspiraţii ale bãrbaţilor şi ale femeilor, precum şi tratamentul egal al acestora, în prezent, este esenţial pentru România ca femeilor sã li se asigure în mod real egalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie, la formare şi la un loc de muncã, la întemeierea unei familii şi la participarea la luarea de decizii publice şi politice, trãsãturã ce caracterizeazã societãţile democratice şi dezvoltate. În acest scop, România depune un efort important pentru a-şi adapta legislaţia la principiul nediscriminãrii pe criteriul de sex, conform legislaţiei comunitare.
Contextul românesc ne aratã cã în domeniul muncii femeile suferã o serie de discriminãri. Acestea se datoreazã faptului cã existã domenii ale economiei în care femeile sunt majoritare sau domenii în care bãrbaţii sunt majoritari. Acest fapt duce la o segregare pe sexe a ocupaţiilor, observându-se cã cele feminizate sunt, în general, mai prost plãtite.
În ceea ce priveşte nivelul de salarizare s-a constatat cã în ultimii 11 ani diferenţa dintre salariile angajaţilor de sex masculin faţã de cele ale celor de sex feminin s-a redus cu 7 puncte procentuale, ajungând la 14% în 2004 (faţã de 21% în 1994), conform studiului realizat de Eurostat, Biroul de Statisticã al Uniunii Europene. Diferenţa salarialã este calculatã în funcţie de salariul brut pe orã câştigat de angajaţi.
Subliniem, de asemenea, cã rata de ocupare a femeilor din grupa de vârstã 15-64 ani a fost în anul 2004 de 52,1%, valoare inferioarã ţintei de 60% stabilite prin Strategia Lisabona ca obiectiv european pentru anul 2010 şi sensibil mai micã decât cea înregistratã la bãrbaţi, respectiv de 63,6%. Rata şomajului feminin a fost de 6,9% în anul 2004. Creşterea ratei de ocupare a femeilor va fi posibilã prin aplicarea unor mãsuri care vizeazã formarea profesionalã în general, formarea profesionalã continuã pentru femei, formarea în domenii care ţin de promovarea femeilor în posturi de decizie şi în viaţa politicã (posturi de decizie, mediile politice, antreprenoriat), precum şi prin campanii de sensibilizare a femeilor, în special a celor din mediul rural, în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.
Alegerile generale din anul 2004 nu au adus schimbãri importante în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în structurile parlamentare şi guvernamentale. Din 469 de locuri de parlamentari, femeile deţin 50 de locuri (10,66%). În Camera Deputaţilor femeile reprezintã 11,14%, iar în Senat, 9,48%. În Guvernul constituit dupã alegerile din 2004, din 15 ministere şi 25 de miniştri, 3 ministere sunt încredinţate femeilor (12%). La sfârşitul anului 2004 efectivul salariaţilor din administraţia publicã era de 159,4 mii persoane, din care 59,3% femei (94,5 mii persoane).
În pofida progreselor înregistrate, în special în domeniul educaţiei şi al ocupãrii, femeile încã mai întâmpinã multe obstacole în atingerea unei egalitãţi reale, inclusiv în ceea ce priveşte concilierea vieţii de familie cu viaţa profesionalã. Pentru ca egalitatea realã sã fie un fapt împlinit, este nevoie nu numai de o îmbunãtãţire a legislaţiei în sensul integrãrii principiului egalitãţii, ci şi, mai ales, de o schimbare a atitudinilor şi a comportamentelor, a stilurilor de viaţã şi a structurilor sociale care le împiedicã pe femei sã-şi dezvolte în mod liber personalitatea şi participarea activã în toate domeniile vieţii: economie, culturã, politicã etc.
Pentru ca aceste obiective sã fie realmente eficiente, este necesarã elaborarea unei strategii care sã stabileascã acţiuni ce trebuie îndeplinite, respectiv mãsuri concrete, precum şi termenele-limitã de realizare, în aşa fel încât sã fie posibilã evaluarea rezultatelor obţinute, şi totodatã sã precizeze organele responsabile cu implementarea lor.
Strategia naţionalã pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi îşi propune sã stabileascã o serie de mãsuri şi de garanţii destinate sã elimine orice formã de discriminare directã sau indirectã şi sã permitã exercitarea libertãţii omului şi a drepturilor sale fundamentale care au la bazã principiul egalitãţii de şanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi.
Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bãrbaţi (ANES), în colaborare cu alte autoritãţi şi instituţii publice, cu confederaţiile sindicale, confederaţiile patronale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care deruleazã programe în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi, va aplica Strategia naţionalã pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi şi va îndeplini toate funcţiile de stimulare şi coordonare a mãsurilor prevãzute de aceasta.
Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, în domeniile lor de activitate, sub coordonarea metodologicã a ANES, vor adopta mãsurile necesare pentru aplicarea prezentei strategii în toate acţiunile pe care le vor întreprinde la nivelul fiecãrui judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti.
Derularea politicii de egalitate de şanse între femei şi bãrbaţi nu numai cã favorizeazã o aprofundare şi o consolidare a democraţiei, dar în acelaşi timp contribuie la o utilizare mai raţionalã şi mai eficientã a resurselor umane.
II. Arii de intervenţie
1. Cadrul legislativ
Obiectiv: Armonizarea legislaţiei naţionale cu cea internaţionalã şi în special cu cea europeanã în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi
Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei româneşti cu reglementãrile comunitare în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi reprezintã un obiectiv esenţial şi în acelaşi timp o obligaţie juridicã ce decurge din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunitãţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altã parte, ratificat prin <>Legea nr. 20/1993 .
Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar este totodatã unul dintre angajamentele asumate de România în documentele de poziţie, referindu-se la adoptarea de acte normative de bazã pentru domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.
Totodatã, este important ca România sã ratifice şi sã adopte protocoalele şi normele organizaţiilor internaţionale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.
2. Capacitatea instituţionalã
Obiectivul 1: Întãrirea capacitãţii instituţionale a ANES
Consolidarea capacitãţii instituţionale a ANES este importantã pentru asigurarea unui management eficient al implementãrii Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi.
Obiectivul 2: Specializarea resurselor umane implicate în implementarea la toate nivelurile a principiului egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.
Formarea iniţialã şi continuã a personalului cu atribuţii în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi este necesarã pentru dezvoltarea unei abordãri comune la nivel naţional în ceea ce priveşte implementarea şi monitorizarea politicilor privind egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi şi în vederea construirii capacitãţii instituţionale de absorbţie a fondurilor structurale europene.
Obiectivul 3: Dezvoltarea relaţiilor cu organismele internaţionale în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi
Prin dezvoltarea şi consolidarea dialogului, a parteneriatelor cu organismele internaţionale care activeazã în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi se urmãreşte dezvoltarea iniţiativelor şi completarea competenţelor instituţionale ale ANES, schimbul reciproc de cunoştinţe, tehnici, experienţã şi organizarea de acţiuni comune în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.
3. Viaţa economicã
Una dintre modalitãţile prin care poate fi atinsã egalitatea de facto între femei şi bãrbaţi este o participare echilibratã la activitãţile economice care sã asigure autonomie şi independenţã financiarã femeilor.
Obiectivul 1: Îmbunãtãţirea cunoaşterii situaţiei femeilor pe piaţa muncii
Pentru o mai bunã cunoaştere a realitãţilor economico-sociale, pentru fundamentarea programelor privind egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pe piaţa forţei de muncã, pentru elaborarea şi monitorizarea politicilor sociale este nevoie de statistici construite într-un cadru integrat şi comparabil. Dezvoltarea statisticilor de gen trebuie sã se realizeze prin includerea variabilei "sex" în toate cercetãrile statistice din domeniu.
Obiectivul 2: Sprijinirea accesului egal al femeilor şi bãrbaţilor pe piaţa muncii
În ceea ce priveşte nivelul de salarizare, în general, la funcţii şi condiţii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor şi bãrbaţilor sunt aceleaşi. Disparitãţile dintre salariile realizate de femei şi de bãrbaţi în diferite activitãţi economice sunt determinate de diferenţele dintre nivelul de calificare şi poziţia ierarhicã la locul de muncã, deoarece maternitatea şi perioada legalã de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului intervin ca o rupturã în dezvoltarea carierei pentru femei. Ocupaţiile dominant feminine, cum ar fi: funcţionari administrativi, lucrãtori operativi în servicii şi comerţ şi asimilaţi, tehnicieni maiştri şi asimilaţi şi specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, dar şi activitãţile economice cu cele mai mici salarii medii pentru femei: hoteluri şi restaurante, comerţ, industrie prelucrãtoare - aratã cã femeile sunt, în general, mai prost plãtite. Accesul egal pe piaţa muncii presupune iniţierea şi derularea unor programe de informare referitoare la egalitatea în drepturi pe piaţa muncii pentru femei şi pentru bãrbaţi, precum şi stimularea interesului pentru formarea profesionalã continuã în vederea facilitãrii accesului în toate sectoarele de activitate. În acest sens este nevoie de implementarea de programe speciale de reconversie profesionalã a forţei de muncã feminine în sectoarele de activitate în care este în mod tradiţional mai puţin reprezentatã, în special în sectoarele ce folosesc tehnologii de formare şi de informare.
Obiectivul 3: Concilierea vieţii de familie cu cea profesionalã
Concilierea vieţii de familie cu cea profesionalã reprezintã un aspect de mare interes atât pentru femei, cât şi pentru bãrbaţi. Dificultãţile cu care se confruntã femeile, mai ales mamele, în cãutarea şi pãstrarea unui loc de muncã plãtit, stereotipurile prin care se perpetueazã ideea cã doar femeile sunt responsabile de îngrijirea familiei, precum şi aşteptãrile culturale faţã de bãrbat pentru a fi unicul întreţinãtor al familiei sunt aspecte care agraveazã inegalitatea dintre femei şi bãrbaţi. Implicarea bãrbaţilor în coordonarea vieţii de familie şi a vieţii profesionale reprezintã o problematicã esenţialã, dar şi dificilã. Este foarte importantã, pentru cã fãrã participarea bãrbaţilor nu poate exista o împãrţire egalã a responsabilitãţilor, şi dificilã, pentru cã prespune o schimbare în societate şi în mentalitatea fiecãrei femei şi a fiecãrui bãrbat.
Obiectivul 4: Respectarea principiului egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi în promovarea profesionalã
Dezvoltarea cooperãrii între partenerii economici şi partenerii sociali contribuie la atingerea egalitãţii de gen în relaţiile de muncã şi în special la asigurarea transparenţei pe parcursul tuturor nivelurilor procesului de promovare.
Obiectivul 5: Facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a femeilor aflate în situaţie sau risc de marginalizare
Pentru afirmarea principiului egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi se va urmãri integrarea perspectivei de gen în programele de protecţie socialã a familiei şi în cele de prevenire şi de combatere a marginalizãrii, destinate în mod deosebit femeilor din comunitãţile rome, femeilor vârstnice, celor fãrã educaţie etc.
4. Viaţa socialã
"Egalitate" în viaţa socialã înseamnã cã atât femeile, cât şi bãrbaţii au aceleaşi drepturi, responsabilitãţi şi şanse. Crearea unei societãţi egale din punctul de vedere al genului nu va fi atinsã decât dacã femeile şi bãrbaţii vor conlucra pentru a transforma realitãţile care guverneazã societatea actualã.
Obiectivul 1: Promovarea participãrii egale a femeilor şi bãrbaţilor în comunitate
Obiectivul prezentei strategii are în vedere problematica accesului femeilor în viaţa socialã, pe principiul promovãrii valorilor, astfel încât sã existe un echilibru în societate. Este importantã realizarea de acţiuni informative adresate atât femeilor, cât şi bãrbaţilor, cu scopul revizuirii stilului de viaţã tradiţional, în care participarea activã în comunitate este un atribut al bãrbaţilor.
Obiectivul 2: Promovarea participãrii egale a femeilor şi bãrbaţilor în familie
Participarea bãrbaţilor la responsabilitãţile familiale este consideratã necesarã de marea majoritate, chiar dacã femeia are sau nu un loc de muncã. Deşi existã o anumitã percepţie asupra faptului cã responsabilitãţile familiale trebuie sã fie împãrţite, punerea în practicã întâmpinã dificultãţi.
Existã mari discrepanţe între valorizãrile pe care le dau cei doi parteneri implicãrii în realizarea sarcinilor domestice şi în îngrijirea copiilor (femeile sunt cele care resimt mai puternic faptul cã au anumite sarcini domestice determinate, pe când bãrbaţii cred cã aceste sarcini se fac împreunã, ceea ce duce la valorizãri diferite). Bãrbaţii trebuie sã îşi asume şi responsabilitãţi de îngrijire a copiilor sau a rudelor bolnave. Noile generaţii sunt purtãtoare de modele de roluri de gen egalitare în comparaţie cu vechea generaţie. Acest fapt depinde şi de nivelul de studii al femeilor.
Obiectivul 3: Implicarea bãrbaţilor în promovarea principiului egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi
Se impune ca mult mai mulţi bãrbaţi sã fie implicaţi în activitãţile de implementare a principiului egalitãţii de şanse în toate domeniile vieţii sociale, deoarece este nevoie de ambele puncte de vedere pentru a iniţia politici publice.
Obiectivul 4: Susţinerea mãsurilor de prevenire şi combatere a traficului de femei
Lupta împotriva traficului de persoane în scopul exploatãrii sexuale trebuie direcţionatã înspre: mãsuri de prevenire, asistenţã şi protecţie a victimelor şi anihilarea reţelelor de traficanţi.
Obiectivul 5: Susţinerea mãsurilor de prevenire şi combatere a violenţei de gen
Violenţa de gen constituie o încãlcare a drepturilor fundamentale ale omului. În acealşi timp constituie o manifestare a relaţiilor tradiţionale de putere dintre femei şi bãrbaţi, care au condus la dominarea şi discriminarea femeilor şi au împiedicat dezvoltarea şi participarea femeilor în societate. Violenţa de gen este vizibilã la nivelul tuturor claselor sociale şi este îndreptatã cãtre toate femeile, indiferent de vârstã sau de condiţie socialã.
Obiectivul 6: Prevenirea hãrţuirii sexuale
Hãrţuirea sexualã continuã sã fie o problemã majorã a societãţii româneşti. Este necesar sã se acorde o mai mare atenţie acestui tip de violenţã, iar prevederile legislative şi sancţiunile trebuie sã aibã un mai mare impact.
5. Participarea la luarea deciziei
Participarea echilibratã a femeilor şi a bãrbaţilor în toate domeniile vieţii sociale, politice şi economice este mai mult decât necesarã pentru a atinge o competitivitate şi o dezvoltare durabilã, precum şi pentru a obţine şi a consolida o democraţie realã. În acest scop, se impune:
Obiectivul 1: Reglementarea participãrii echilibrate a femeilor şi a bãrbaţilor la procesul decizional
Participarea echilibratã a femeilor şi a bãrbaţilor în organismele de luare a deciziei reprezintã un obiectiv central într-o societate democraticã. Ambele sexe trebuie sã fie reprezentate la toate nivelurile procesului decizional.
Obiectivul 2: Stimularea participãrii echilibrate a femeilor şi a bãrbaţilor la toate nivelurile procesului decizional
Asigurarea unei reprezentãri echilibrate a femeilor şi a bãrbaţilor în procesul decizional se poate realiza prin intervenţii la nivel legislativ, prin campanii de sensibilizare şi informare, prin acţiuni pozitive pentru femei şi prin mobilizarea societãţii civile. Obiectivul esenţial este sã ne asigurãm cã femeile şi bãrbaţii îşi exercitã în mod egal puterea şi influenţa şi cã femeile nu se limiteazã doar la poziţiile de subordonare în cadrul procesului decizional.
6. Roluri şi stereotipuri de gen
Acest sector vizeazã stereotipurile de gen şi necesitatea modificãrii comportamentelor, atitudinilor, normelor şi valorilor, ţinându-se cont de evoluţia rolurilor pe care îl au femeile şi bãrbaţii în societate.
Acţiunile prevãzute în aceastã direcţie se referã la înlocuirea modelelor culturale, care reflectã stereotipuri sexiste la nivelul societãţii, şi la integrarea principiului egalitãţii între femei şi bãrbaţi, mai ales în politicile privitoare la educaţie, ştiinţã, mass-media, tineret şi sport.
Politica egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi în educaţie, culturã şi mass-media se structureazã dupã trei obiective:
Obiectivul 1: Abordarea integratoare a perspectivei de gen (gender mainstreaming) în programarea, elaborarea, implementarea şi evaluarea tuturor politicilor publice
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv se va avea în vedere, în primul rând, operarea cu indicatori şi instrumente care sã permitã integrarea perspectivei de gen în politicile publice. La nivelul resurselor umane, se va urmãri includerea modulelor de gen în cursurile de formare a tuturor persoanelor care intervin în gestionarea şi derularea de politici publice.
Obiectivul 2: Combaterea stereotipurilor şi rolurilor sexiste din sistemul de învãţãmânt
Educaţia trebuie sã fie una dintre cãile fundamentale de corectare a inegalitãţilor sociale şi, desigur, a celor care au loc din motive de sex, contribuind astfel la construirea unei societãţi libere şi democratice. Schimbarea politicii de gen în educaţie este un proces continuu, acţiunile privind modificarea unor componente ale pregãtirii cadrelor didactice şi ale conţinutului programelor şi manualelor şcolare punându-se în practicã treptat.
În privinţa politicilor referitoare la personalul didactic, se va insista asupra echilibrãrii de gen a managementului educaţional, asupra pregãtirii învãţãtorilor şi profesorilor pentru strategii emancipatoare în privinţa genurilor, urmãrindu-se totodatã şi echilibrarea de gen a corpului profesoral. Pe de altã parte, politicile curriculare se vor axa pe schimbarea programelor disciplinelor de învãţãmânt, prin introducerea de elemente care sã vizeze educaţia partenerialã de gen, şi pe modificarea modelelor culturale care reflectã stereotipuri sexiste în manualele şcolare, la toate nivelurile de învãţãmânt. Totodatã, aceste politici vor încuraja principiul acordãrii de şanse egale pentru bãrbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la toate formele de educaţie, profesie şi viaţã publicã, avându-se permanent în vedere eliminarea discriminãrilor latente, a practicilor şi a abordãrilor cu potenţial sexist în procesul educativ-formativ şi promovarea educaţiei parteneriale pentru viaţa privatã. Dar nu toate inegalitãţile din educaţie îşi au originea la nivelul sistemului însuşi. Multe dintre ele se datoreazã sistemului social în general, mai exact, modului în care sunt tratate femeile şi bãrbaţii, la rândul lor, în mass-media. Pentru obţinerea unei egalitãţi reale se impune, astfel, adoptarea de mãsuri care sã combatã stereotipurile şi rolurile sexiste transmise de publicitate şi de mass-media în general.
Obiectivul 3: Promovarea principiului egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi în culturã şi mass-media
Acest obiectiv se poate realiza prin implicarea mass-media în ceea ce priveşte sensibilizarea societãţii, cu privire la principiile ce stau la baza Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi, în scopul respectãrii demnitãţii umane în prezentarea imaginii femeilor şi bãrbaţilor, şi prin încurajarea folosirii unui limbaj nonsexist şi nediscriminatoriu. Prin diverse emisiuni sau acţiuni culturale se va urmãri punerea în evidenţã a rolurilor şi contribuţiilor femeilor din istoria şi cultura românã. În acelaşi timp, la nivelul formãrii profesionale a specialiştilor din domeniul culturii şi mass-media, se vor avea în vedere sensibilizarea la perspectiva de gen şi dotarea cu instrumentele necesare pentru integrarea acestui principiu în activitatea lor cotidianã.
7. Monitorizarea şi evaluarea Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi
Orientarea pe rezultate constituie o prioritate a ANES. În acest sens, au fost introduse mecanismele de monitorizare şi evaluare a Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi şi a Planului general de acţiuni.
Monitorizarea implementãrii Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi şi a Planului general de acţiuni, precum şi evaluarea acestora vor fi realizate de cãtre ANES.
Obiectivul 1: Crearea unui set de indicatori de evaluare
ANES va elabora pânã la sfârşitul anului 2006 un set de indicatori cu caracter general şi specific pentru evaluarea acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi (2006-2009).
Indicatorii vor fi utilizaţi pe parcursul evaluãrii şi vor mãsura gradul de atingere a obiectivelor de bazã. Pe parcursul implementãrii Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi şi a Planului general de acţiuni, indicatorii vor fi revãzuţi şi îmbunãtãţiţi în scopul unei mai bune evaluãri a rezultatelor.
Obiectivul 2: Raportarea anualã a stadiului îndeplinirii acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi de cãtre fiecare autoritate sau instituţie publicã responsabilã
Fiecare autoritate sau instituţie publicã responsabilã cu implementarea acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi va elabora şi va transmite anual, pânã la sfârşitul lunii octombrie, un raport privind stadiul îndeplinirii acţiunilor, pe baza unui model de raport care va fi comunicat de cãtre ANES.
Obiectivul 3: Evaluarea stadiului implementãrii acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi
Evaluarea progresului în implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi se va realiza anual de cãtre ANES şi va fi comunicatã şi celorlalte autoritãţi şi instituţii publice responsabile de implementarea acesteia.
Evaluarea va lua în considerare atât termenele prevãzute pentru fiecare acţiune, cât şi indicatorii de evaluare identificaţi de cãtre ANES.
Obiectivul 4: Recomandãri privind implementarea Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi
Pe baza evaluãrii anuale, ANES va face recomandãri privind îmbunãtãţirea procesului de implementare a Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi şi a Planului general de acţiuni.
Obiectivul 5: Evaluarea finalã a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi
ANES va elabora o analizã referitoare la evaluarea finalã a îndeplinirii obiectivelor şi acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi, în septembrie 2009.
ANES va comunica şi celorlalte autoritãţi şi instituţii publice responsabile de implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi rezultatele evaluãrii finale a îndeplinirii obiectivelor propuse.
8. Finanţare
Iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi implicã asigurarea resurselor financiare care sã garanteze realizarea obiectivelor propuse în acest document.
Resurse financiare:
1. fonduri de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor şi instituţiilor responsabile, cu atribuţii în domeniu;
2. venituri proprii, potrivit legislaţiei în vigoare;
3. fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, în condiţiile legii;
4. donaţii şi sponsorizãri, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Implementarea obiectivelor strategice stabilite prin acest document necesitã un suport financiar consistent. Prin urmare, toate autoritãţile şi instituţiile publice implicate în implementarea Planului general de acţiuni vor include în fundamentarea propriilor planuri de acţiune principalele aspecte strategice structurate în domeniul egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi.
Se aşteaptã ca odatã cu creşterea economicã prognozatã sã creascã şi finanţarea publicã pentru acţiunile care au drept scop asigurarea egalitãţii de şanse între femei şi bãrbaţi în toate domeniile sferei publice şi private.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
