1.INTRODUCERE De mai bine de 40 de ani Agenţia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) reprezintã nucleul cooperarilor internaţionale în domeniul nuclear. Statutul AIEA precizeazã ca "Agenţia va cauta sa accelereze şi sa mãreascã contribuţia energiei atomice la pacea, sãnãtatea şi prosperitatea lumii şi se va asigura ca asistenta tehnica oferitã statelor membre nu este utilizata decât în scopuri paşnice". Rezultatele activitãţii desfãşurate de Agenţie pana în prezent nu contrazic prevederile statutului acesteia, demonstrand ca Agenţia a trecut testul în timp şi prevederile rãmân valabile, Agenţia desfasurand cu succes activitãţile de exploatare a tehnologiilor nucleare sigure care sa îndeplineascã cerinţele dezvoltãrii durabile şi sa imbunatateasca calitatea vieţii în vederea dezvoltãrii unui regim de neproliferare şi o eventuala dezarmare nucleara. Pe plan mondial, elaborarea şi actualizarea documentelor naţionale şi internaţionale privind strategiile de dezvoltare şi politicile de implementare din domeniul nuclear se realizeazã având la baza cerinţele Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabila, prevederile statutului AIEA, strategia pe termen mediu a AIEA şi cerinţele naţionale pe termen mediu şi lung ale statelor. Strategia pe termen mediu a AIEA prevede o abordare în care toate activitãţile importante sunt integrate pe baza a trei concepte: tehnologie, securitate şi verificare. În perioada urmãtoare AIEA îşi propune ca direcţiile principale, obiectivele acestora şi indicatorii de performanta propuşi pentru fiecare obiectiv, precum şi prioritãţile din cadrul fiecãrei direcţii sa fie ajustate pe parcurs, astfel încât sa rãspundã modificãrilor din domeniul politic şi economic. Printre tendintele care vor influenta strategia AIEA în urmãtorii 5 ani se numara şi urmãtoarele: [] Dezvoltarea utilizãrii paşnice a tehnologiilor nucleare în contextul îmbunãtãţirii infrastructurii şi a creşterii transferului tehnologic; [] Pe mãsura ce necesarul de energie electrica continua sa creascã, ţinând cont de cerinţele dezvoltãrii durabile, necesitatea exploatãrii surselor de energie cu impact limitat asupra mediului înconjurãtor ar putea revitaliza opţiunea energiei nucleare; [] În contextul liberalizarii economice globale care conduce la o privatizare utilitara, se impune ca securitatea nucleara sa nu fie compromisa; [] Elaborarea şi implementarea soluţiilor tehnice privind managementul deşeurilor radioactive şi al combustibilului ars; [] Întãrirea sistemului de garanţii care sa acopere materialele şi activitãţile nucleare declarate şi nedeclarate; [] Extinderea activitãţilor de verificare ale AIEA; [] Societatea civilã joaca în prezent un rol important în desfãşurarea politicilor interne şi internaţionale, fiind necesarã o intensificare a comunicãrii sale cu AIEA. România se numara printre membrii fondatori ai AIEA, desfasurand toate activitãţile din domeniul nuclear în acord cu prevederile statutului acesteia. Domeniile de interes major pentru România în domeniul nuclear sunt stabilite prin Programul Cadru Naţional de cooperare cu AIEA. Pentru perioada urmãtoare au fost identificate urmãtoarele domenii prioritare pentru România care vor beneficia de asistenta tehnica AIEA: infrastructura de reglementare, protecţia radiologiica şi sãnãtatea, managementul deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear ars, securitatea nucleara a Centralei de la Cernavoda şi activitatea de cercetare-dezvoltare ca suport al Programului Nuclear Naţional. În ceea ce priveşte dezvoltarea durabila, aceasta s-a constituit ca opţiune strategica cu ocazia Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 când, prin acordul internaţional exprimat în "Declaraţia de la Rio de Janeiro" şi adoptarea Agendei 21, s-a statuat faptul ca mediul şi dezvoltarea economicã sunt compatibile, având obiective complementare. În accepţiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind "capacitatea de a satisface cerinţele generatiei prezente, fãrã a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi", prosperitatea economicã şi conservarea mediului trebuie sa se susţinã reciproc. În consecinta dezvoltarea durabila înseamnã îmbunãtãţirea progresiva şi menţinerea bunastarii populaţiei corelata cu cerinţele folosirii rationale a resurselor naturale şi ale conservãrii ecosistemelor. Politicile energetice ale ţãrilor occidentale sunt directionate cãtre: [] Asigurarea energiei necesare creşterii economice; [] Asigurarea securitãţii energetice; [] Ameliorarea impactului asupra mediului ambiant la nivel local şi regional; [] Creşterea eficientei utilizãrii energiei în vederea reducerii problemelor legate de poluarea transfrontaliera. Gãsirea unor politici eficiente pentru a rãspunde modificãrilor climei reprezintã unul din obiectivele principale ale dezvoltãrii durabile. Astfel energia nucleara este cea care contribuie la reducerea emisiilor de gaze în atmosfera (efectul de sera), scãzând riscul inducerii încãlzirii globale, precum şi al poluarii atmosferice globale. Experienta mondialã în domeniul producerii şi exploatãrii energiei nucleare demonstreaza ca funcţionarea în condiţii normale şi cu respectarea reglementãrilor privind securitatea nucleara a centralelor nuclearo-electrice şi a instalaţiilor nucleare are un impact relativ scãzut asupra sãnãtãţii populaţiei şi a mediului înconjurãtor. Datoritã importantei deosebite a energiei în contextul dezvoltãrii durabile, a necesitãţii de a satisface nevoile crescande de energie şi complexitatii serviciilor din domeniul energetic, având în vedere reducerea impactului asupra mediului înconjurãtor, activitãţile de cercetare-dezvoltare reprezintã un factor deosebit de important în domeniu. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei în urmãtoarele decade vor avea un impact hotarator asupra dezvoltãrii economice şi sociale. Pentru România acceptarea doctrinei dezvoltãrii durabile în domeniul nuclear reprezintã singura cale responsabilã de proiectare a dezvoltãrii pe termen mediu şi lung, în concordanta cu interesul naţional şi cu cerinţele colaborãrii internaţionale. Cele mai importante dintre recomandãrile Comisiei Europene pentru statele candidate, luate în considerare la elaborarea strategiei în domeniul nuclear, sunt: [] Folosirea cercetãrii ca baza a strategiilor naţionale în domeniul dezvoltãrii durabile a transporturilor şi energiei; [] Dezvoltarea sistemelor naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare; [] Dezvoltarea legãturilor cu comunitatea ştiinţificã a statelor membre şi a celorlalte state candidate; [] Promovarea schimburilor de know-how, de specialişti, tehnologii pentru realizarea progresului în regiunea balcanica; [] Creşterea contribuţiei cercetãrii la realizarea cerinţelor de baza ale statelor privind dezvoltarea durabila şi bunãstarea socio-economicã a populaţiei; [] Abordarea în domeniul cercetãrii, a unor mãsuri practice care sa asigure integrarea deplina în reţeaua europeanã de cercetare (European Research Area) a statelor candidate, ca parteneri egali. Strategia dezvoltãrii domeniului nuclear se bazeazã pe respectarea: [] Prevederilor şi recomandãrilor Uniunii Europene în domeniu; [] Integrãrii filozofiei dezvoltãrii durabile ca element conceptual fundamental; [] Prevederilor tratatelor şi acordurilor internaţionale la care România este parte semnatara; [] Prevederilor urmãtoarelor acte normative: ● <>H.G. nr. 455/23 mai 2001 , privind aprobarea Planului de acţiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004; ● <>H.G. nr. 657/20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României; ● <>H.G. nr. 647/12 iulie 2001 , privind aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare energetica a României pe termen mediu, 2001-2004. [] Prevederilor Strategiei naţionale pentru Dezvoltare Durabila. Prin specificul lor, activitãţile din domeniul nuclear necesita obiective şi strategii pe termen lung sau foarte lung, din care se deduc apoi acţiuni pe termen mediu şi scurt. Nucleul strategiei de dezvoltare a domeniului nuclear îl constituie Programul Nuclear Naţional (P.N.N.); în cadrul P.N.N. sunt descrise: ● Obiectivul fundamental; ● Obiectivele derivate; ● Obiectivele asociate satisfacerii exigenţelor societãţii modeme; ● Precum şi strategiile de realizare a obiectivelor propuse. 2. PREMIZE ŞI CONDIŢII PENTRU DEZVOLTAREA DOMENIULUI NUCLEAR 2.1. PREMIZE ■ În România energia nucleara este folositã exclusiv în scopuri paşnice Toate activitãţile nucleare care se desfãşoarã în România sunt supuse unui strict control efectuat de statul roman, pe de o parte, şi de organismele internaţionale abilitate, pe de alta parte. România este membru fondator al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica, AIEA Viena, organism internaţional specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU. Controlul internaţional se efectueazã de cãtre AIEA Viena, conform cerinţelor şi procedurilor Agenţiei. Prin decizia de a construi reactori CANDU cu uraniu natural, combustibilul nuclear ars urmând a fi stocat ca deseu radioactiv, fãrã activitãţi de reprocesare, energetica nucleara din România nu ridica probleme deosebite din punctul de vedere al proliferarii armelor nucleare. Pe termen mediu, este foarte probabila tranzitia la ciclul de combustibil nuclear cu uraniu uşor imbogatit, SEU şi, eventual, la ciclul cu uraniu recuperat, RU. Ştiinţa moderna, prin cercetãrile şi investigaţiile specializate de protecţie biologica şi medicina nucleara, a rezolvat practic toate problemele de risc radiologie şi continua eforturile dedicate, în particular, efectelor nivelelor foarte scãzute de radiatii, apropiate de fondul natural. Prin legile sale şi prin organismele dedicate autorizãrii, inspecţiei, supravegherii mediului etc., statul roman nu permite desfãşurarea de activitãţi nucleare decât în condiţii bine precizate, pentru care riscurile asociate sunt atât de mici încât pot fi acceptate. Aceste condiţii sunt similare celor impuse pe plan internaţional. Evaluarea riscului se bazeazã pe metode şi procedee corespunzãtoare. Statul roman urmãreşte atât evoluţia acestor restrictii, cat şi apariţia de noi metode şi procedee de evaluare a riscului, pentru a adopta permanent noile standarde acceptate în lume. Pe de alta parte, statul roman promoveazã perseverent activitãţile dedicate asigurãrii şi creşterii nivelului de securitate a instalaţiilor nucleare, prin mijloace specifice, inclusiv prin alocarea de resurse umane şi financiare. În urma activitãţilor nucleare rãmân deşeuri cu diferite grade de radioactivitate. Masa totalã anuala de deşeuri este mica sau foarte mica în comparatie cu masele de deşeuri rezultate din alte activitãţi umane. Tehnologiile moderne sunt capabile sa reducã riscul asociat deşeurilor radioactive la nivele extrem de scãzute, care nu mai ridica nici un fel de probleme. Pentru problema depozitarii finale a deşeurilor înalt active nu exista încã o metoda acceptatã unanim şi aplicatã pe plan internaţional, deşi soluţiile tehnologice propuse pana acum sunt deja convingatoare. Timpul încã mai da ragaz specialiştilor şi celor care trebuie sa autorizeze aplicarea efectivã de astfel de soluţii. Ca urmare a punerii în funcţiune a primei unitãţi nucleare abia în anul 1996, statul roman are la dispoziţie încã patru decenii pentru a selecta o soluţie de depozitare finala a deşeurilor înalt active; este extrem de probabil ca pana atunci sa apara soluţii şi standarde acceptate pe plan internaţional. Încã de pe acum, specialiştii romani participa la colaborãri internaţionale dedicate identificarii tuturor aspectelor concrete de clarificat în vederea unei rezolvari corespunzãtoare a problemei depozitarii finale a deşeurilor radioactive înalt active. Statele avansate în domeniul nuclear, care au exploatat centrale nucleare imediat dupã anul 1950, vor trebui sa selecteze şi sa aplice efectiv fie o soluţie noua, fie una dintre cele existente astãzi. În consecinta, se apreciazã ca România va începe depozitarea definitiva a deşeurilor înalt active cu cel puţin trei decenii în urma unor state dezvoltate, cu tehnologii nucleare avansate. Protecţia fizica a zonelor unde se desfãşoarã activitãţi nucleare este asigurata la nivelul standardelor internaţionale, prin mãsuri legislative adecvate. Sustragerea de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizaţii teroriste este extrem de improbabila, ca urmare a procedurilor impuse şi a sistemelor de protecţie fizica cu care sunt dotate instalaţiile nucleare. Traficul ilicit de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizaţii teroriste este interzis pe teritoriul României. Mãsurile de control, pregãtirea profesionalã şi dotarea organismelor abilitate sunt imbunatatite permanent. Vulnerabilitatea întregului ciclu de combustibil nuclear la acţiuni teroriste este în dezbatere pe plan mondial. România va lua toate mãsurile pe care comunitatea internationala le va considera ca necesare, asa încât nivelul de vulnerabilitate la acţiuni teroriste sa fie corespunzãtor evitãrii oricãrui pericol. ■ În domeniul generarii energiei electrice în România, se constata existenta unui preţ de vânzare greu suportabil de cãtre consumatori, simultan cu existenta unui numãr semnificativ de termocentrale vechi, care au depãşit timpul de viata de 30 de ani. De asemenea, în sistemul clasic de generare a energiei electrice exista unitãţi mai vechi sau mai noi care au avut şi au în continuare o slabã eficienta. În aceste condiţii, este firesc ca specialiştii romani sa caute cele mai potrivite mãsuri atât pentru rezolvarea problemelor imediate, cat şi pentru ca, pe termen mediu şi lung, soluţiile aplicate sa asigure o baza solida pentru dezvoltarea durabila a tarii. Scopurile majore urmãrite în efortul de identificare de soluţii optime sunt urmãtoarele: [] Furnizarea de energie electrica la un cost cat mai mic şi cat mai stabil pe termen lung; [] Asigurarea unei protecţii corespunzãtoare a mediului, în primul rând prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera; [] Asigurarea unui grad înalt de siguranta în furnizarea energiei electrice. Una dintre concluziile importante ale analizelor economice recente efectuate la cererea guvernului roman impune necesitatea de a continua introducerea în Sistemul Energetic Naţional de noi unitãţi nucleare. Acţiunile efective legate strict de Unitatea 2 de la CANE Cernavoda au început deja. Pasul decisiv va fi semnarea unui contract de finanţare într-un regim convenit de guvern cu un partener strãin, de exemplu de tipul BOT, "Building, Operating and Transfer". Trebuie menţionat faptul ca în Comunitatea Europeanã exista tari ca Franta şi Belgia care se bazeazã pe electricitatea de origine nucleara în proporţii de peste 50% şi tari care au anuntat ca nu intenţioneazã sa mai permitã construirea de noi unitãţi nucleare pe teritoriul lor, ca Suedia şi Germania. În acest context, trebuie precizat ca, deşi fiecare stat are propria sa strategie energetica, estimarile de ansamblu pentru Europa indica o contribuţie majorã a energeticii nucleare în continuare, în anul 2000, circa 35% din energia electrica produsã în Comunitatea Europeanã a fost de origine nucleara. De asemenea, ca strategie pe termen mediu şi lung, a fost precizatã sprijinirea energeticii în continuare pe multiple procedee, inclusiv pe soluţia CANE. ■ Cele mai importante avantaje pe care energia nucleara le oferã României Furnizarea energiei electrice de origine nucleara se poate realiza: [] pe baza combustibilului nuclear fabricat în România; [] pe baza apei grele fabricata în România; [] la un preţ de cost pe 1 MWh mai mic decât în cazul centralelor pe cãrbune sau petrol; [] în orice perioada a anului, practic independent de surprizele oferite de natura. Energia electrica de origine nucleara este produsã practic în absenta totalã a emisiilor de gaze cu efect de sera, contribuţia la pãstrarea unui mediu curat fiind o cerinta majorã a societãţii modeme. Prin caracteristicile sale, energia nucleara oferã premizele cele mai favorabile pentru o dezvoltare durabila pe termen mediu şi lung, în special prin creşterea siguranţei în furnizarea de energie electrica, prin independenta practic totalã fata de capriciile vremii şi prin stabilitatea costului de generare. Preţul combustibilului nuclear pe piata mondialã este constant de peste doua decenii şi se apreciazã ca va rãmâne constant încã mulţi ani, probabil peste 20. Mai mult, în cazul unei cresteri ipotetice a costului combustibilului nuclear, efectul asupra preţului unui MWh de energie electrica generata este mic chiar şi atunci când preţul combustibilului nuclear creste cu 50%. Aceasta independenta aproape totalã contrasteaza puternic cu situaţia corespunzãtoare termocentralelor pe gaz, petrol sau cãrbune, asa cum se observa în figura de mai jos, bazatã pe un studiu efectuat de specialişti din Comunitatea Europeanã în anul 2000: NOTA CTCE Figura 2.1. Evoluţia costului energiei electrice în funcţie de evoluţia costului combustibilului utilizat, se gãseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 851 din 26 noiembrie 2002, la pagina 14 2.2. CONDIŢII Faptul ca România a fost singura ţara din CAER care a optat pentru un reactor nuclear energetic de tip CANDU a condus la o apreciere internationala favorabilã a nivelului de securitate nucleara de la centrala. Simultan, Comunitatea Europeanã exercita presiuni deosebite pentru închiderea prematura a centralelor de tip VVER-440 şi RBMK din Bulgaria, Ucraina, Lituania, Armenia etc. Se observa ca România a fãcut o alegere corespunzãtoare privind tipul de reactor nuclear energetic, comparativ cu ţãrile din fostul lagar socialist. Situaţia mondialã arata însã ca succesul efortului în domeniul energeticii nucleare într-o ţara data depinde esenţial şi de alte condiţii. Chiar negocierile iniţiale pot esua sau pot conduce la contracte necorespunzãtoare, cu efecte negative importante: dobânzi dificil de suportat, cheltuieli suplimentare, dezechilibru între necesarul real de forta de munca strãinã, respectiv localã, preferinta exagerata pentru echipamente locale sau, dimpotriva, pentru produse "de firma" etc. Nici mãcar dupã realizarea corespunzãtoare a punerii în funcţiune, nimeni şi nimic nu garanteazã succesul pe 30, pe 40 sau pe mai mulţi ani. Este absolut necesar sa fie intelese de la bun început condiţiile mai importante care permit dezvoltarea energeticii nucleare şi care determina decisiv performanta economicã şi de securitate nucleara. Pentru valorificarea corespunzãtoare a imensului potenţial al energeticii nucleare în România, satisfacerea corespunzãtoare a acestor condiţii este absolut necesarã. ■ În energetica nucleara sunt necesare investiţii mari pentru fiecare unitate nucleara construitã şi pusã în funcţiune. Energetica nucleara necesita investiţii mari pentru fiecare unitate nucleara şi perioade lungi de timp de la începerea lucrãrilor de construcţie şi pana la furnizarea de energie electrica în regim comercial, de regula 6-7 ani, în viitor probabil sub 5 ani. Pentru a recupera banii investiti într-un timp rezonabil, energia electrica furnizatã de unitatea respectiva trebuie produsã şi vândutã practic la un nivel de 100% capacitate disponibilã, pentru o perioada de cel puţin 10-15 ani. Ţinând cont de exigenţele societãţii moderne, viitoarele contracte de furnizare de energie electrica ale unei unitãţi nucleare vor depinde în mod decisiv de cererea pieţei şi de preţul de vânzare pentru un MWh generat. În consecinta, avantajele energeticii nucleare pot fi efectiv valorificate numai dacã exista un investitor care îşi asuma un risc financiar de anumite dimensiuni, de la caz la caz. În situaţia de astãzi a României, guvernul este singura forta care poate debloca situaţia, prin cãutarea de soluţii de finanţare în mod deschis, acceptând spre analiza ofertele disponibile şi negociind corespunzãtor detaliile soluţiilor selectate. ■ Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat în mod continuu, în acord cu evoluţia standardelor internaţionale. Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat în mod continuu, în acord cu evoluţia standardelor internaţionale, în caz contrar, autorizaţia de funcţionare la putere nominalã a unitãţii nucleare se poate pierde, cu consecinţe negative asupra preţului de generare de energie electrica. Mai grav, comunitatea internationala poate face presiuni deosebite pentru închiderea prematura a unitãţii respective; într-o astfel de situaţie, bilanţul economic global se poate dovedi negativ. Suportul tehnic local este esenţial, iar asigurarea performantelor acestui suport reprezintã o problema în sine, care trebuie rezolvatã cu ajutorul unor colective de specialişti de inalta calificare, dimensionate, dotate şi finanţate corespunzãtor. ■ Managementul global al centralei nucleare poate influenta semnificativ nivelul cheltuielilor totale, cu reduceri sau cresteri importante ale preţului de cost al electricitatii furnizate. În lume exista centrale nucleare practic identice ca proiect şi care au performanţe economice mult deosebite între ele. De exemplu, reactorii VVER din fostele tari socialiste acoperã un domeniu vast de succese şi de esecuri. Pentru asigurarea unui management corespunzãtor, proprietarul centralei trebuie sa aplice perseverent soluţia moderna de evaluare independenta a stãrii şi a performantelor centralei, sa analizeze atent concluziile şi recomandãrile raportate şi apoi sa acţioneze prompt şi fãrã compromisuri. ■ Asigurarea unor contacte şi colaborãri internaţionale Deşi asigurarea unor contacte şi colaborãri internaţionale presupune diferite categorii de cheltuieli, uneori greu de evaluat individual, succesul economic al energeticii nucleare nu poate fi nici mãcar imaginat fãrã o conectare corespunzãtoare la nivel mondial. ■ Asigurarea resurselor umane Problema resurselor umane trebuie rezolvatã corespunzãtor, chiar dacã sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru salarizare, pentru calificare (permanenta), pentru pãstrarea unor rezerve de personal, pentru specializare în strãinãtate, pentru menţinerea unor contacte internaţionale etc. Fenomenul plecãrii de specialişti de valoare în strãinãtate sau chiar în ţara, în afarã domeniului energeticii nucleare, trebuie tratat în asa fel încât consecinţele sa devinã suportabile sau chiar neglijabile. În caz contrar, deşi România are un potenţial uman ridicat, va fi greu de asigurat transmiterea de cunoştinţe tehnice specifice unui post dat şi consecinţele negative asupra stãrii centralei nu vor putea fi evitate. Tot la nivelul resurselor umane, o condiţie de baza pentru succesul energeticii nucleare este asigurarea dublei conectivitati a specialiştilor din domeniile de suport tehnic: [] Pe de o parte, aceştia trebuie sa ştie permanent ce probleme au fost (sau sunt) la reactorii CANE din ţara, cum au fost rezolvate, cu cine, cu ce succes (sau cum se spera o rezolvare). [] Pe de alta parte, nivelul de informare şi de specializare din cadrul entitatilor de suport tehnic nu trebuie limitat strict la sfera asociata exploatãrii unui tip dat de reactor. Dimpotriva, orizontul specialistului de suport tehnic trebuie sa fie suficient de larg pentru a putea identifica problemele şi soluţiile altora, progresul în diferite subdomenii sau discipline de interes etc. Acest obiectiv nu se poate atinge fãrã institute puternice şi dotate corespunzãtor, fãrã mijloace modeme de informare prompta, fãrã cooperare internationala, fãrã cheltuieli relativ importante pentru dotare, specializãri, participari la conferinţe, stagii de lucru. 3. PLANUL NUCLEAR NAŢIONAL ŞI PLANURILE NUCLEARE ANUALE În România, Planul Nuclear Naţional (PNN) şi Planurile Nucleare Anuale (PNA) se constituie ca instrumente guvernamentale specifice, prin intermediul cãrora se definesc, se promoveazã şi se urmãresc obiectivele şi interesele naţionale în domeniul nuclear, în strânsã corelare şi în mod interactiv cu strategia de dezvoltare a României în general şi în sectorul energetic în special. Ca document, Panul Nuclear Naţional, cuprinde: [] Prezentarea domeniului nuclear aplicat, în lume şi în România, inclusiv a tendinţelor de evoluţie, cu rol de fundament pentru obiectivele şi strategiile PNN; [] Prezentarea OBIECTIVELOR NAŢIONALE pe termen lung şi mediu,şi a STRATEGIILOR de realizare; [] Prezentarea cadrului funcţional de aplicare, urmãrire şi actualizare a PNN; [] Prezentarea acţiunilor pe termen relativ scurt, care trebuie efectuate pe baza Planurilor Nucleare Anuale. PNN şi PNA sunt supuse dezbaterii şi aprobãrii comunitãţii de specialişti din domeniul nuclear, precum şi atentiei publicului. Punerea în aplicare a PNN şi renunţarea la acest instrument specific se fac prin Hotãrâre de Guvern. PNN este administrat de cãtre Agenţia Nationala de Energie Atomica (ANEA) din cadrul MEC. Comisia Nationala pentru Controlul Activitãţilor Nucleare, CNCAN, va continua sa aibã o independenta deplina. 3.1. ADAPTAREA PLANULUI NUCLEAR NAŢIONAL Adaptarea PNN este o acţiune corectiva anuala prin care se modifica documentul numit PNN, fãrã vreo schimbare în textul asociat obiectivelor naţionale şi strategiilor de realizare şi se face pe baza unui cadru procedural şi se aproba de cãtre ANEA. 3.2. ACTUALIZAREA PLANULUI NUCLEAR NAŢIONAL Actualizarea PNN este o acţiune corectiva, prin care se modifica textul asociat obiectivelor naţionale şi strategiilor de realizare, se face pe baza unui cadru procedural, şi se aproba la nivel guvernamental. Planul nuclear anual specifica ansamblul acţiunilor prevãzute pentru anul respectiv, în acord cu PNN în vigoare. Elaborarea PNA pe baza PNN se face pe baza unui cadru procedural şi se aproba de cãtre ANEA. Acest cadru procedural trebuie sa asigure în mod corespunzãtor aplicarea voinţei guvernului, fãrã a afecta autonomia unor entitãţi cu activitãţi nucleare. Planul anual poate fi modificat în cursul anului numai cu aprobarea ANEA. 4. OBIECTIVELE PNN ŞI STRATEGIILE ASOCIATE Obiectivele PNN sunt grupate în trei categorii distincte: ■ Obiectivul fundamental (OF), care creşterea ponderii contribuţiei energiei electrice de origine nucleara în producţia totalã de energie electrica, obiectiv esenţial în asigurarea unei dezvoltãri durabile a României. ■ Obiectivele derivate (OD), care au menirea de a favoriza creşterea competitivitatii domeniului nuclear în concordanta cu cerinţele internaţionale. ■ Obiectivele "europene" (OE), asociate satisfacerii exigenţelor societãţii modeme, care trebuie sa asigure valorificarea optima a contribuţiilor domeniului nuclear în cadrul efortului de dezvoltare durabila a societãţii româneşti. Îndeplinirea acestor obiective se realizeazã pe baza unor strategii asociate. Strategiile genereazã acţiuni concrete, specificate în Planurile Naţionale Anuale. Evoluţia în timp a cerinţelor privind dezvoltarea durabila a societãţii româneşti implica o evoluţie a obiectivelor şi a strategiilor asociate. Prin procedeele de adaptare a PNN, pãstrând obiectivele, respectiv de actualizare a PNN modificând obiectivele, se asigura cadrul de evoluţie a PNN în funcţie de necesitãţile identificate de-a lungul timpului. Se pot introduce strategii noi pentru obiectivele existente, respectiv obiective noi, specifice, cu strategiile asociate. 5. OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL PNN ■ Creşterea ponderii energiei electrice de origine nucleara în producţia totalã de energie electrica a României va fi de (20-40) % şi se va realiza cu respectarea principiilor dezvoltãrii durabile a societãţii, în condiţii competitive de preţ de cost şi cu asigurarea securitãţii nucleare la nivelul standardelor internaţionale Strategii asociate: [] Estimarea necesarului de energie electrica şi a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generare Estimarea necesarului de energie electrica şi a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generare se va realiza pe baza unor analize specializate, ale cãror concluzii sunt raportate periodic, în mod procedural, Consiliul Naţional pentru Energie Nucleara (CNEN), analize, iniţiate de Ministerul Industriei şi Resurselor. [] Decizia în cazul unei competitivitati relativ apropiate a soluţiilor energetice bazate pe termocentrale, respectiv pe CNE În cazul în care situaţia de superioritate comercialã clara a soluţiei nucleare se defineste ca situaţia în care preţul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de CNE este cu peste 25% mai mic decât preţul corespunzãtor unui MWh produs în termocentrale pe gaze naturale, petrol sau cãrbune. Analog, dacã preţul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de termocentrale este cu peste 25% mai mic decât preţul corespunzãtor unui MWh produs în CANE, situaţia se va defini ca inferioritate clara a soluţiei nucleare. Atunci când preţul de cost minim este mai mare decât 75% din preţul de cost maxim, competitivitatea va fi definitã ca apropiatã. Statul roman va sprijini soluţia centralelor nucleare în cazul în care soluţia nu este în situaţia de inferioritate clara, conform estimarilor. De asemenea, construirea de unitãţi noi de CNE cu sprijinul statului roman se va face exclusiv în condiţii de estimare favorabilã a capacitãţii de recuperare a costurilor în termen rezonabil, pe baza vânzãrii de energie electrica. Dacã exista eventual companii care nu aparţin statului roman şi care doresc sa investeasca în România în domeniul CNE, situaţia se va analiza şi negocia de la caz la caz conform prevederilor legale. În condiţiile postulate de competitivitate apropiatã şi de menţinere a obiectivului fundamental, statul roman va sprijini dezvoltarea energeticii nucleare cel puţin pana la încadrarea în intervalul de (20-40)% din producţia totalã de energie electrica, fãrã a permite însã depãşirea limitei de 40%. [] Decizia în cazul eventualei superioritati, respectiv inferioritati sistematice şi clare a soluţiei centralelor nucleare În momentul de fata, superioritatea procedeului nuclear în privinta preţului de cost este clara în România. În consecinta, statul roman va continua investiţiile în unitãţi nucleare altele decât Unitatea 2, CNE Cernavoda în funcţie de posibilitãţile concrete de atragere de fonduri. De asemenea, atunci când este cazul, va finanta direct o cota parte din investiţie. Dacã situaţia actuala privind competitivitatea nu se schimba radical se vor construi un numãr de unitãţi de CNE, astfel încât sa se realizeze cel puţin limita inferioarã de 20% din producţia totalã de energie electrica şi sa fie îndeplinitã una dintre cerinţele OF. Totuşi, în eventualitatea puţin probabila în care soluţia nucleara va deveni clar inferioarã, se va decide fie modificarea obiectivului fundamental, fie sprijinirea dezvoltãrii energeticii nucleare în condiţiile presupuse de necompetitivitate, pe baza unor argumente legate de dezvoltarea durabila a tarii, de siguranta furnizarii de energie electrica etc. Analog, dacã superioritatea energeticii nucleare este clara mulţi ani la rând, fie se va modifica obiectivul fundamental, fie se va susţine o alta soluţie, clasica sau noua, chiar necompetitiva, asa încât sa fie respectata limita superioarã de 40% pentru contribuţia energiei electrice de origine nucleara. 6. OBIECTIVELE DERIVATE (OD) ■ Asigurarea şi creşterea continua a nivelului de securitate nucleara în acord cu evoluţia cerinţelor standardelor internaţionale Strategii asociate: [] Armonizarea normelor şi reglementãrilor naţionale privind controlul activitãţilor nucleare atât cu normele promovate de comunitatea internationala, cat şi cu recomandãrile AIEA Viena. [] Examinarea evolutiilor din domeniul securitãţii nucleare în cadrul Uniunii Europene, în vederea reactualizarii legislaţiei interne, în conformitate cu dezvoltarea normelor şi reglementãrilor Statelor Membre şi cu recomandãrile UE în acest domeniu. [] Promovarea acţiunilor de creştere a nivelului de cultura privind securitatea nucleara. [] Promovarea mãsurilor specifice de consolidare şi dezvoltare continua a nivelului de competenta nationala în domeniul securitãţii nucleare. [] Acordarea unei atentii deosebite efectuãrii periodice de analize complexe de accident, deterministe şi probabiliste. [] Continuarea activitãţilor de pregãtire profesionalã şi atestare periodicã a personalului implicat în domeniul nuclear în vederea reducerii riscului de aparitie a unui eveniment nuclear anormal. [] Identificarea şi aplicarea mãsurilor specifice pentru reducerea stresului, inclusiv prin asigurarea unei salarizari corespunzãtoare în vederea evitãrii/reducerii erorilor umane. [] Dezvoltarea de metodologii de monitorizare a efectelor degradãrii în timp a materialelor şi echipamentelor utilizate în instalaţiile nucleare în vederea elaborãrii şi implementarii unor programe de mentenanta eficiente şi a prelungirii duratei de viata a acestor instalaţii. ■ Asigurarea unui nivel radiologic, în concordanta cu normele naţionale atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear, cat şi pentru public. Reducerea impactului asupra mediului. Strategii asociate: [] Întãrirea acţiunilor cu privire la securitatea instalaţiilor nucleare, în vederea reducerii riscului radiologie atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear cat şi pentru public. [] Continuarea monitorizarii radioactivitatii mediului în zonele cu activitãţi nucleare şi la nivelul întregii tari prin: ● acoperirea permanenta cu sisteme automate de detectie a radiatiilor; ● implementarea unor programe de monitorizare a radioactivitatii mediului; ● raportarea rezultatelor; ● raportarea prompta a evenimentelor deosebite; ● efectuarea periodicã de analize şi de mãsurãtori specifice independente. [] Pregãtirea planurilor de management al accidentelor nucleare postulate şi verificãrii nivelului de performanta prin analize comparative, exercitii practice şi interpretãri ale rezultatelor constatate. Va continua solicitarea sprijinului Agenţiei Internaţionale de Energie Atomica de la Viena, în special pentru accidentele postulate la CNE Cernavoda. [] Monitorizarea şi raportarea continua a prezentei de substanţe radioactive în aer, apa, solf plante, animale, alimente. [] Monitorizarea medicalã a personalului expus profesional la radiatii ionizante şi pregãtirea rãspunsului medical pentru personal şi populaţie în caz de urgenta radiologica sau accident nuclear. [] Monitorizarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în zonele de influenta a activitãţilor nucleare, ■ Managementul deşeurilor radioactive şi a combustibilului ars în conformitate cu cerinţele internaţionale Strategii asociate: [] Implementarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare privind managementul deşeurilor radioactive şi combustibilului ars pana la depozitarea finala. [] Depozitarea deşeurilor cu radioactivitate redusã, respectiv intermediara, rezultate din operarea şi decomisionarea reactorilor CANDU. [] Selectarea amplasamentului depozitului final de combustibil ars. [] Participarea la programele internaţionale axate pe selectarea amplasamentelor depozitelor şi evaluãrilor de securitate. [] Identificarea şi aplicarea soluţiilor optime de trecere la cicluri de combustibil avansate, care permit descãrcarea unei mase anuale mai mici de combustibil ars, pentru aceeaşi cantitate de energie electrica furnizatã. ■ Valorificarea avantajelor utilizãrii reactorilor avansati Strategii asociate: [] Identificarea şi evaluarea permanenta a tendinţelor şi performantelor în domeniul reactorilor avansati, în vederea selectãrii de candidaţi pentru o posibila utilizare în România. [] Identificarea şi evaluarea posibilitãţilor practice, avantajelor şi eventualelor probleme tehnico-economice legate de construirea de unitãţi CANDU avansate la CNE Cernavoda. [] Estimarea avantajelor, dezavantajelor şi riscurilor legate de construirea în România de reactori nucleari energetici avansati de alt tip decât CANDU. ■ Valorificarea avantajelor utilizãrii ciclurilor avansate de combustibil Strategii asociate: [] Definirea şi evaluarea soluţiilor bazate pe utilizarea fasciculului de combustibil cu 37 de bare, ciclul SEU (uraniu uşor imbogatit); avantaje şi limite; scenarii posibile de aplicare în timp relativ scurt în România, [] Definirea şi evaluarea soluţiilor bazate pe utilizarea unui fascicul de combustibil cu mai mult de 37 de bare, ciclul SEU; scenarii posibile de aplicare în România; desfãşurarea optima în timp a utilizãrii celor doua tipuri de fascicul de combustibil. [] Identificarea şi rezolvarea problemelor tehnologice legate de utilizarea ciclului RU (uraniu recuperat sau reciclat), în loc de SEU, sau direct în loc de uraniu natural. [] Identificarea şi rezolvarea problemelor legate de perioada de tranzitie de la ciclul cu uraniu natural la unul dintre ciclurile cu uraniu imbogatit, SEU sau RU. ■ Susţinerea activitãţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear Strategii asociate: [] Dezvoltarea programelor de cercetare-dezvoltare-inovare, armonizate cu: ● cerinţele Uniunii Europene privind cercetarea ca principal atribut al societãţii bazate pe cunoaştere; ● cerinţele Naţiunilor Unite şi ale Uniunii Europene privind dezvoltarea durabila în sectorul energetic; ● obiectivele Uniunii Europene privind crearea şi consolidarea Reţelei de Cercetare Europene (European Research Area -ERA); ● angajamentele asumate de România prin documentele de poziţie fata de acquisul comunitar; ● strategia nationala pentru dezvoltare durabila. [] Susţinerea cu prioritate a activitãţilor de cercetare-dezvoltare-inovare ca activitãţi suport pentru Programul Nuclear Naţional şi în domeniile nucleare de interes major pentru România stabilite prin Programul Cadru Naţional de asistenta tehnica cu Agenţia Internationala pentru Energie Atomica-Viena. [] Susţinerea cu prioritate a activitãţilor de cercetare-dezvoltare suport pentru implementarea PNN şi anume: ● Realizarea de modernizãri şi optimizari ale proiectului standard CANDU 600; ● Dezvoltarea tehnologiilor pentru îmbunãtãţirea controlului tritiului la CNE; ● Optimizarea implementarii metodelor şi tehnicilor pentru perfecţionarea exploatãrii şi mentenantei CNE în condiţii de securitate nucleara; ● Dezvoltarea programelor de cercetare aferente ciclului de combustibil nuclear şi managementul combustibilului iradiat şi al deşeurilor radioactive pana la depozitarea finala; ● Dezvoltarea tehnologiilor de fabricaţie, concentrare şi detritiere a apei grele; ● Îmbunãtãţirea securitãţii şi managementului accidentelor severe la reactorii nucleari; ● Acordarea unei atentii deosebite fizicii reactorilor şi utilizarea acestora pentru aplicaţii. [] Susţinerea activitãţilor de cercetare-dezvoltare-inovare şi dezvoltare a bazei tehnico-materiale existente în domeniul aplicatiilor tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în medicina, industrie, controlul calitãţii vieţii, protecţiei mediului prin: ● intensificarea utilizãrii radioizotopilor, compusilor marcati şi radiofarmaceuticelor în industrie, agricultura, medicina, cercetare şi pentru alte aplicaţii; ● determinarea şi aplicarea metodelor de reducere a activitãţii izotopilor de viata lungã, metodelor de determinare a actinidelor în mediu, transferului şi impactului deşeurilor radioactive asupra mediului, modelelor privind migrarea radionuclizilor în mediu; ● dezvoltarea chimiei şi biologiei radiofarmaceuticelor; ● asigurarea şi controlul radiofarmaceuticelor, cu accent pe activitãţi de cercetare privind: ● punerea la punct şi aplicarea unor proceduri privind asigurarea şi controlul de calitate al instalaţiilor în fazele de proiectare, alegere, primire, instalare şi utilizare; ● proceduri privind asigurarea şi controlul de calitate al radiofarmaceuticelor (puritate radiochimica, activitate specifica, ph, isotonic, granulometrie, sterilitate, apirogenitate etc.); ● studii de cinetica a radionuclizilor încorporaţi în organismul uman şi de calcul al dozelor eliberate per organ şi pe întregul corp; ● evaluarea riscului pentru individ şi populaţie a utilizãrii radiofarmaceuticelor; ● elaborarea de legislaţie, norme, proceduri de lucru specifice. ● dezvoltarea fizicii şi chimiei radiatiilor nucleare; ● implementarea şi optimizarea metodelor şi tehnologiilor de iradiere cu radiatii gama; ● optimizarea metodelor şi tehnologiilor de iradiere cu fascicule de electroni accelerati şi radiatii de franare; ● optimizarea metodelor şi tehnicilor bazate pe utilizarea acceleratorilor şi fasciculelor de particule; ● dezvoltarea metodelor de medicina nucleara, radioterapie,şi diagnostic cu radiatii X; ● dezvoltarea metodelor şi tehnicilor bazate pe fizica plasmei şi interactia radiatiilor secundare din plasma; ● optimizarea procedurilor radiologice de diagnostic şi tratament medical (în general), cu accent pe activitãţi de cercetare privind: ● evaluarea nivelului expunerii medicale la radiatii a populaţiei, prin masurari directe pe pacienti şi prin evaluãri dozimetrice, şi estimarea riscurilor potenţiale pentru sãnãtate determinate de aceasta utilizare; ● optimizarea aparaturii şi a procedurilor pentru obiectivului prezentat mai sus; ● gãsirea unor metode de diagnostic şi tratament alternative neiradiante; ● asigurarea şi controlul calitãţii procedurilor şi instalaţiilor; ● aspecte legislative, de instruire, norme etc. ● creşterea dozelor eliberate pacientilor în tele/radioterapie cu accent pe activitãţi de cercetare privind: ● studii de imbunatatire a sistemului de plan de tratament; ● aspecte dozimetrice privind evaluarea dozei în volumul tinta şi în tesuturile adiacente sau la nivelul organelor radiosensibile; ● optimizarea aparaturii de iradiere de simulare şi de fixare a pacientului; ● proceduri de intercomparare a dozelor; ● controlul dozelor eliberate pacientului. ● acordarea unei atentii deosebite radioprotectiei în aplicatiile medicale, cu accent pe activitatea de cercetare privind: ● Evaluarea dozelor primite de populaţie în diverse aplicaţii medicale şi elaborarea de metodologii pentru reducerea expunerilor iniţiale; ● Punerea la punct a unor teste biologice pentru evaluarea efectelor determinate de expunerea populaţiei la doze mici de radiatii; ● Implementarea directivei Uniunii Europene nr. 97/43 privind protecţia pacientului în cazul expunerii medicale la radiatii ionizante. [] Continuarea şi intensificarea colaborãrii internaţionale în domeniul activitãţii de cercetare-dezvoltare şi inginerie tehnologicã privind: ● Transferul tehnologic şi asistenta tehnica pentru obiective energetice şi de cercetare: ● Continuarea şi dezvoltarea transferului tehnologic în problemele vizând optimizarea proiectului CANDU 600, bazat pe experienta în exploatare şi conceptele avansate de combustibil şi managementul acestuia; ● Transferul tehnologic va completa elementele rezultate din programele naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare; ● ANEA va coordona activitãţile de transfer tehnologic şi de valorificare pe plan intern şi extern a rezultatelor activitãţilor de cercetare pe baza utilizãrii adecvate a cadrului legal şi organizatoric creat la nivel naţional în domeniul transferului tehnologic şi inovarii; ● Pentru obiectivele de cercetare din domeniul nuclear, transferul tehnologic se va realiza în principal prin programe/proiecte de cooperare şi asistenta tehnica cu organizaţii internaţionale. ● Programe de cercetare şi asistenta tehnica cu organizaţiile internaţionale, structurile de cercetare din cadrul UE: ● Se vor intensifica şi se vor susţine activitãţile de cooperare şi asistenta tehnica cu Agenţia Internationala pentru Energie Atomica-Viena (AIEA-Viena), Institutul Unificat pentru Cercetãri Nucleare Dubna (IUCN-Dubna), EURATOM, CERN,OECD etc.; ● Integrarea susţinutã a activitãţilor de cercetare viitoare în proiectele internaţionale de cercetare-dezvoltare ale U.E.; ● Integrarea comunitãţii ştiinţifice româneşti în Reţeaua Europeanã de Cercetare (European Research Area - ERA). ● Programe de colaborare bilaterala şi intersectoriale: ● dezvoltarea unor parteneriate cu tari care deţin centrale de tip CANDU (Argentina, Coreea); ● dezvoltarea schimbului de informaţii tehnice şi cooperare cu SUA, Canada, China, Slovenia, Franta, Italia etc. ■ Asigurarea resurselor umane în domeniul nuclear. Strategii asociate: [] Managementul resurselor umane. Se vor lua în considerare prevederile legilor privind cercetarea ştiinţificã şi dezvoltarea tehnologicã şi statutul personalului de cercetare-dezvoltare în activitãţile din domeniul nuclear relative la: ● învãţãmânt; ● specializarea personalului în domeniul stiintelor şi tehnologiilor nucleare; ● pregãtirea, perfecţionarea şi autorizarea personalului de operare a CNE; ● calificarea şi atestarea personalului de specialitate; ● pregãtirea şi specializarea personalului în domeniile de interfata; ● informarea tehnica de specialitate. [] Susţinerea unor facultãţi cu tradiţie, specializate pe domeniul nuclear, cum ar fi Facultatea de Fizica de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Energetica -Centrale Nucleare, de la UPB, simultan cu sprijinirea dezvoltãrii celor doua facultãţi de la Pitesti şi respectiv Constanta, pentru valorificarea bazelor materiale existente şi a potenţialului specialiştilor de la ICN Pitesti, respectiv CNE Cernavoda. Susţinerea trebuie sa se facã atât la nivelul bazei materiale şi al cadrelor didactice permanente sau asociate, cat şi prin numãrul locurilor şi prin numãrul burselor acordate studenţilor de valoare. [] Promovarea şi susţinerea nivelului ştiinţific ridicat al posibilitãţilor de instruire regionala şi internationala în domeniul nuclear a Institutului de Cercetãri Nucleare de la Pitesti, IFIN-HH, Centrului de Pregãtire a personalului din cadrul CNE Cernavoda, care pot gazdui evenimente ştiinţifice dedicate instruirii specialiştilor în domeniu; strategia promovãrii şi sustinerii integrãrii ICN Pitesti în reţeaua internationala a centrelor de cercetãri nucleare. [] Asigurarea accesului rapid la informaţia ştiinţificã şi tehnica al specialiştilor în domeniu. Strategia presupune cel puţin asigurarea accesului rapid şi permanent la reţeaua Internet, pentru toţi specialiştii din domeniul nuclear, reimprospatarea fondului de cãrţi şi reviste de specialitate în bibliotecile din ţara şi legarea acestora într-un sistem informatic corespunzãtor. Trebuie sa se permitã accesul tuturor specialiştilor în domeniu la baza de date referitoare la exploatarea CNE şi a reactorului TRIGA, conform unei proceduri de diseminare, astfel încât sa se realizeze creşterea capacitãţii resurselor umane disponibile. [] Intensificarea colaborãrii internaţionale în vederea schimbului de informaţie ştiinţificã şi tehnica specifica, indisponibilã pe cai normale şi în absenta unor acorduri scrise; strategia intensificãrii mobilitatii efectuãrii de stagii de lucru în strãinãtate, pentru desfãşurarea de activitãţi în comun, în special subdomeniile cu putini specialişti în ţara şi în cele acoperite slab de documentaţia disponibilã. [] Evoluţia necesarului de resurse umane pentru CNE şi asigurarea suportului tehnic, domenii care cer specialişti de inalta calificare. Acordarea de stimulente materiale şi de alta natura (recunoaşterea oficialã şi diferenţiatã a meritelor individuale ale specialiştilor) pentru evitarea "migrarii" acestora cãtre alte tari şi cãtre alte domenii de activitate din România. [] Identificarea şi aplicarea de soluţii practice pentru evitarea emigrarii specialiştilor din domeniu. ■ Analizarea periodicã a soluţiilor de reactori nucleari energetici oferite de piata mondialã, în vederea selectãrii de proiecte candidate pentru implementarea de noi unitãţi de CNE în România Strategie asociata: [] Deschiderea competitiei şi pentru alte tipuri de CNE decât CANDU. ■ Deschiderea spre competiţie a serviciilor pentru consulting, construirea, punerea în funcţiune, operarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare, precum şi a serviciilor legate de managementul deşeurilor radioactive. Strategii asociate: [] Identificarea permanenta a categoriilor de servicii care pot fi scoase la competiţie în condiţiile pieţei existente şi se va trece efectiv la aplicarea acestui procedeu. [] Favorizarea apariţiei de oferte corespunzãtoare pentru acele servicii care, pentru moment, costa foarte mult din cauza monopolului. [] Acordarea de avantaje diferenţiate şi rezonabile de punctaj companiilor strãine care propun servicii efectuate parţial sau total de societãţi sau de persoane fizice din România. ■ Asigurarea unui management corespunzãtor pentru toate unitãţile proprietate de stat din domeniul nuclear. Strategii asociate: [] Aplicarea în mod consistent a principiilor moderne de management al vieţii CNE, (NPP Plant Life Management). [] Evaluãri anuale a rezultatelor obţinute privind managementul, pe baza indicatorilor economici şi al bilanţului de probleme şi soluţii; se va aplica procedeul de auditare, conform practicilor internaţionale; se va apela la procedee moderne de intercomparatie cu alte unitãţi similare din lume pentru estimari specifice ale rezultatelor ■ Promovarea unor principii de etica în relaţiile dintre entitatile din domeniul nuclear romanesc. Strategii asociate: [] Adoptarea în cadrul PNN şi revizuirea periodicã a unui document dedicat definirii şi aplicãrii principiilor de etica în relaţiile dintre entitatile care activeazã în domeniul nuclear romanesc. [] Încheierea unor acorduri bilaterale între entitatile cu activitãţi nucleare, care sa stipuleze mai exact care informaţie este de interes, în ce forma este ea cuantificata şi pastrata, unde, cum şi când circula, pentru cine este disponibilã. [] Dialogarea într-un cadru procedural a eventualelor nemultumiri care apar între entitatile din domeniul nuclear naţional şi care sunt apreciate ca fiind demne de analizat şi din punctul de vedere al eticii. ■ Promovarea şi susţinerea participãrii naţionale la activitãţile privind PNN, obiective de infrastructura conexe PNN Strategii asociate: [] Reluarea şi finalizarea activitãţilor investitionale la CNE Cernavoda cu participarea industriei de echipamente şi materiale specifice, antreprizelor de construcţii-montaj, industriei de producere a apei grele, a proiectãrii şi cercetãrii în domeniu şi a laboratoarelor de încercãri a materialelor şi echipamentelor, în vederea calificãrii acestora pentru utilizare în CNE. [] Reevaluarea capabilitãţii tehnice a industriei româneşti de a face fata redemararii şi implementarii programului energetic nuclear în vederea calificãrii şi autorizãrii acestora pentru CNE. [] Încurajarea şi susţinerea tehnica şi financiarã a participãrii majore a industriei autohtone la realizarea componentelor pentru unitãţile de la CNE Cernavoda, încã din faza de proiectare, valorificandu-se experienta deja existenta, evitanduse importul. [] Dezvoltarea şi utilizarea bazei tehnice materiale existente pentru încercãri în vederea calificãrii materialelor şi echipamentelor specifice CNE. [] Actionarea în sensul beneficierii într-o mai mare mãsura de experienta tehnologicã a companiilor europene prin intensificarea cooperãrii cu companii specializate în domeniu, din cadrul Uniunii Europene, în perspectiva exportului de energie. 7. OBIECTIVELE EUROPENE (OE) ASOCIATE SATISFACERII EXIGENŢELOR SOCIETĂŢII MODERNE ■ Dezvoltarea exclusiva de aplicaţii paşnice ale energiei nucleare pe teritoriul României. Strategie asociata: [] Efectuarea unui control strict de cãtre statul roman şi de cãtre AIEA-Viena, în calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activitãţilor nucleare din România. ■ Controlul garanţiilor pentru materialele şi instalaţiilor nucleare de pe teritoriul României. Strategie asociata: [] Efectuarea unui control strict de cãtre statul roman şi de cãtre AIEA-Viena, în calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activitãţilor nucleare din România. ■ Asigurarea şi creşterea continua a nivelului de protecţie fizica a materialelor şi a instalaţiilor nucleare, inclusiv în timpul transportului. Strategii asociate: [] Armonizarea şi completarea în mod permanent a prevederilor legale corespunzãtoare, în acord cu necesitãţile identificate pe plan mondial sau intern. [] Asigurarea protecţiei fizice corespunzãtoare tuturor obiectivelor nucleare existente şi viitoare, care sa facã fata oricãrui atac postulat. [] Asigurarea permanenta a creşterii continue a performantelor de protecţie fizica din domeniul nuclear prin actualizarea conceptelor şi metodelor specifice în conformitate cu cerinţele AIEA-Viena. [] Impunerea permanenta de mãsuri de lichidare a cazurilor de furt/sustragere de materiale nucleare, indiferent dacã scopul urmãrit este vânzarea, acţiunea terorista sau altul. [] Identificarea şi aplicarea în mod permanent a mãsurilor de lichidare a oricãrei forme de trafic ilicit pe teritoriul României de materiale nucleare sau de interes în domeniul nuclear. [] Urmãrirea permanenta a respectãrii riguroase a secretului privind caracteristicile sistemului de protecţie fizica. ■ Formarea şi informarea corespunzãtoare a publicului, pentru înţelegerea domeniului nuclear. Asigurarea şi creşterea continua a gradului de acceptanta a activitãţilor nucleare de cãtre publicul larg. Relaţiile cu mass-media. Strategii asociate: [] Prezentarea în permanenta în presa scrisã, la radio şi la televiziune a unor articole sau emisiuni dedicate educãrii publicului larg sau unor categorii bine definite, cum ar fi elevi, comunitãţi locale, lideri de opinie etc.; informaţiile vor acoperi sistematic probleme tehnico-ştiinţifice, aspecte legislative şi modalitãţi concrete de monitorizare şi inspecţie; vor fi puse la dispoziţia publicului pliante, broşuri etc., cu tinta educaţionalã bine definitã; se va evalua periodic gradul de progres, în vederea adaptãrii efortului de pregãtire la necesitãţile curente; se vor identifica problemele incorect intelese şi întrebãrile mai des ridicate de public, în vederea clarificarilor necesare; va fi incurajata initiativa publicului în identificarea independenta a informaţiilor care pot ajuta la o evaluare echilibrata şi suficient de corecta a informaţiilor din presa privind domeniul nuclear. [] Organizarea de acţiuni dedicate educãrii publicului: conferinţe, simpozioane, intalniri directe, expuneri, conversatii, întrebãri şi raspunsuri etc. [] Prezentarea cãtre public a PNN. sub o versiune prescurtata, netehnica şi cu accent pe aspectele pozitive şi negative ce rezulta din acest program. [] Crearea de centre de informare specializate, rãspândite uniform pe teritoriul tarii care sa ofere societãţii civile informaţii şi consultanţa de natura generalã privind domeniul. [] Intensificarea relatiei cu mass-media la nivel naţional şi internaţional în direcţiile: ● crearea unor centre interconectate de informare pentru domeniul nuclear la nivel naţional (ANEA, CNCAN, SNN); ● crearea unor şcoli speciale (cursuri de specializare postuniversitare) pentru cei care vehiculeaza informaţii în mass-media: jurnalisti, publicaţii, redactori radio-TV, persoane de care depinde politica viitoare a statului (parlamentari, senatori, deputaţi), persoane abilitate pentru a da informaţii de specialitate în domeniu, personal medical etc; ● realizarea unui buletin informativ, elaborat periodic de ANEA, CNCAN, SNN şi realizarea unui site pe Internet cu aceasta destinaţie, în coordonarea ANEA, CNCAN, SNN. [] Prezentarea completa a adevãrului în legatura cu orice eveniment normal sau anormal din domeniul nuclear aflat în atenţia publicului la un moment dat. [] Urmãrirea prin mijloace specializatea evoluţiei nivelului de acceptarea activitãţilor nucleare în România, precum şi cauzele evoluţiei, în vederea luãrii de mãsuri adecvate. [] Acţiuni prompte şi consistente pentru clarificarea eventualelor informaţii sau interpretãri neriguroase sau incomplete, care pot cobori semnificativ nivelul de acceptanta, efortul fiind adaptat cazului, în funcţie de necunoastere sau rea intenţie, propaganda mascatã pentru alt mod de a produce energie electrica, acţiune mai mult sau mai puţin profesionista a unor organizaţii ecologiste antinucleare etc. [] Identificarea organizaţiilor ecologiste pro-nucleare, neutre şi antinucleare, în vederea favorizãrii unui dialog civilizat şi la un nivel corespunzãtor de competenta [] Prezentarea sistematica a avantajelor unice ale domeniului nuclear, în special în legatura cu pãstrarea unui mediu curat, cu emisii cat mai reduse de gaze cu efect de sera, cu o pãstrare cat mai constanta a cantitãţii totale de bioxid de carbon din atmosfera etc. [] Crearea şi întreţinerea corespunzãtoare a unui site pe Internet, dedicat exclusiv domeniului nuclear ■ Ridicarea continua a performantelor de securitate nucleara şi protecţie biologica, inclusiv în privinta depozitarii deşeurilor radioactive. Strategii asociate: Au fost prezentate la obiectivele derivate corespunzãtoare. ■ Dezvoltarea şi aplicarea în folosul societãţii modene a tehnicilor şi tehnologiilor nucleare cu impact în medicina, industrie, servicii, control al calitãţii vieţii etc, Strategii asociate: [] Intensificarea implementarii tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în industrie. [] Intensificarea implementarii tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în medicina şi sãnãtate; strategiile de cercetare dezvoltare în domeniu sunt reprezentate şi de: ● obţinerea de noi radioizotopi pentru radiodiagnostic, cu timp de viata şi toxicitate redusã, folosind facilitãţile de la ciclotron; ●implementarea de noi algoritmi de reconstrucţie a imaginii pentru tehnicile nucleare de investigare a tesuturilor vii; ● elaborarea de metode alternative de dozare a biomoleculelor cu relevanta în diagnostic în concentratii scãzute (radioimunoanaliza); ● algoritmi de calcul al dozelor pentru radioterapie; ● noi generatori pentru radioterapia tumorilor maligne; ● tehnici de analiza şi control pentru testarea compatibilitatii şi fiabilitatii protezelor medicale şi a bio-implanturilor; ● radiosterilizarea instrumentarului medical specific; [] Intensificarea implementarii tehnicilor şi tehnologiilor în agricultura, zootehnie, alimentaţie; activitãţile de cercetare vor fi dezvoltate în domeniile: ● analizelor şi tehnicilor de control şi menţinere a calitãţii solului cu destinaţie agricolã; ● (analize elementele, analize de reziduuri agrochimice, menţinerea umiditatii); ● analizei şi controlului calitãţii alimentelor (dozari de pesticide, hormoni, produse chimico-farmaceutice), în conformitate cu normele CE; ● controlului inmultirii insectelor prin sterilizare; ● sterilizarii produselor alimentare şi a ambalajelor folosind facilitãţile de iradiere existente. [] Optimizarea şi implementarea permanenta a metodelor de analiza şi monitorizare a factorilor de mediu, poluantilor radioactivi şi alte aplicaţii ale tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în domeniul radioecologiei. [] Amplificarea activitãţilor specifice asigurãrii calitãţii cum sunt: ● metrologia radiatiilor şi radionuclizilor; ● standardizarea. ■ Armonizarea legislaţiei din domeniul nuclear. Strategii asociate: [] Armonizarea legislaţiei interne la cerinţele internaţionale reieşite din cerinţele şi recomandãrile AIEA Viena, pe de o parte, şi din experienta statelor cu energetica nucleara avansatã din lume [] Acordarea permanenta a unei atentii corespunzãtoare îmbunãtãţirii legislaţiei în acord cu necesitãţile identificate pe baza propriei experienţe, cat şi prin urmãrirea evoluţiei cerinţelor în ţãrile cu reactori CANDU, în primul rând în Canada. [] Examinarea evolutiilor din domeniul securitãţii nucleare în cadrul Uniunii Europene, în vederea reactualizarii legislaţiei interne, în conformitate cu dezvoltarea normelor şi reglementãrilor Statelor Membre şi cu recomandãrile UE în acest domeniu. ■ Refacerea mediului în urma încetãrii activitãţilor unor centrale sau obiective nucleare. Strategii asociate: [] Ecologizarea completa a zonelor dupã dezafectarea centralelor/obiectivelor nucleare; tehnologiile necesare vor fi asimilate sau dezvoltate în ţara, de la caz la caz; planurile de cercetare vor include în continuare teme care sa acopere adecvat aceste aspecte. [] Ecologizarea completa a zonelor afectate în cazul apariţiei unui eveniment radiologie aferent desfãşurãrii activitãţilor nucleare. ■ Asigurarea corespunzãtoare a managementul de accident nuclear Strategii asociate: [] Efectuarea de analize de securitate nucleara în direcţia identificarii: ● situaţiilor care pot conduce la accidente, ● posibilitãţilor de diagnosticare corecta a unui eveniment anormal şi celor mai corecte modalitãţi de intervenţie în cazul dat. [] Efectuarea în mod continuu a pregãtirii personalului de exploatare pentru diagnosticarea evenimentelor anormale şi pentru intervenţie specifica în caz de accident. [] Pregãtirea în detaliu a exerciţiilor de simulare a intervenţiei în caz de accident nuclear şi, periodic, se va cere ajutorul tehnic al AIEA Viena. [] Asigurarea managementului medical în situaţii de accident nuclear. [] Dezvoltarea tehnicilor de monitorizare a unui potenţial accident nuclear în concordanta cu cerinţele Tratatului de Interzicere Totalã a Experientelor Nucleare (CTBT). ■ Identificarea momentului oportun pentru deschiderea CNE din România cãtre privatizare Strategii asociate: [] Investigarea atenta a experienţei similare din alte state pentru înţelegerea corecta a avantajelor şi a problemelor care pot însoţi privatizarea CNE, în vederea aprecierii corecte a momentului oportun. [] Analiza şi implementarea modalitatii de construire şi operare de centrale nucleare în România în regim BOT (Build, Operate and Transfer, respectiv BOOT (Build, Own Operate and Transfer) ■ Separarea politicului de profesional şi reducerea sanselor de aparitie a fenomenelor de abuz sau corupţie Strategie asociata: [] Selectarea personalului de conducere, exploatare şi control se va face exclusiv pe criterii de valoare profesionalã şi managerialã, la orice nivel, definindu-se şi respectându-se un cadru procedural. ■ Controlul societãţii civile în domeniul nuclear Strategii asociate: [] Controlul societãţii civile în vederea identificarii eventualelor abateri de la strategia selectãrii personalului de conducere, exploatare şi control, precum şi pentru verificarea absentei oricãror ingerinţe ale politicului în aspecte care ţin de securitatea nucleara. [] Elaborarea şi prezentarea unui raport anual de cãtre societãţile aflate în proprietatea statului roman, raport accesibil pe Internet şi cu un conţinut similar rapoartelor prezentate de entitatile similare din ţãrile cu democratie avansatã. 8. ORIZONTUL DOMENIULUI NUCLEAR 8.1. Elemente care favorizeazã dezvoltarea energeticii nucleare Deşi primele centrale nucleare au apãrut cu circa 50 de ani în urma, experienta relevanta de operare a fost acumulatã în ultimele trei decenii. Avantajele principale oferite de procedeul nuclear de producere a energiei electrice au fost confirmate pe deplin: [] preţul de cost relativ scãzut al unui MWh generat; [] posibilitatea unica de a furniza energie în cantitãţile mari cerute în secolul 21, fãrã o poluare a mediului (fãrã ploi acide şi, practic, fãrã emisii de gaze cu efect de sera); [] factori de capacitate deosebit de înalţi, sistematic peste 80%; [] independenta fata de capriciile vremii; [] remarcabila constanta a preţului de cost al combustibilului utilizat; grad mare de independenta a costului energiei generate fata de o eventuala creştere a preţului combustibilului nuclear etc. Privite împreunã, aceste avantaje demonstreaza ca energetica nucleara are caracteristicile cerute pentru dezvoltarea durabila a tarii, cel puţin pentru prima jumãtate a secolului 21. 8.2. Elemente care pot întârzia sau chiar pot opri dezvoltarea energeticii nucleare Valorificarea potenţialului deosebit al energeticii nucleare poate fi împiedicatã de aspecte subiective sau obiective. Aspectele subiective sunt legate de perceperea unui risc exagerat de poluare a mediului şi de periclitare a vieţii omului. Aceste pericole pot sa apara fie în urma unui accident nuclear de tip Cernobyl, fie prin tratarea, condiţionarea şi depozitarea inadecvata a deşeurilor radioactive, fie din cauza unor acţiuni teroriste. Primele doua probleme sunt practic rezolvate din punct de vedere tehnic. Securitatea instalaţiilor nucleare a atins un nivel corespunzãtor şi programele în curs de desfãşurare la nivel internaţional continua sa ridice acest nivel şi sa impunã standarde noi. Reactorii de tip Cernobyl nu au o anvelopa care sa retina substantele radioactive în cazul unui eventual incident/accident. La fel stau lucrurile şi în cazul unor reactori de tipul VVER 440, situaţie în care se afla o parte din reactorii de la Kozlodui, amplasati foarte aproape de teritoriul romanesc. Pentru a elimina complet pericolul asociat, comunitatea internationala a exercitat presiuni deosebite pentru închiderea definitiva a tuturor reactorilor nucleari fãrã anvelopa. Exista un plan de închidere care, în linii mari, a fost dus la îndeplinire pana acum. Reactorii CANDU de tipul CNE Cernavoda au anvelope şi nu se pune problema scurgerii de substanţe radioactive în mediul ambiant. În primul rând însã, proiectul CANDU 6 în sine şi procedurile de operare fac ca riscul de eliberare de produşi radioactivi în interiorul anvelopei sa fie practic neglijabil. Analize extrem de sofisticate indica faptul ca depozitarea deşeurilor radioactive nu ridica probleme deosebite de poluare a mediului, nici astãzi, nici în viitorul previzibil. S-a demonstrat ca riscurile sunt extrem de reduse, practic neglijabile, chiar şi atunci când, pentru evaluare, se presupun evenimente deosebit de nefavorabile, care au loc într-un viitor îndepãrtat, cum ar fi intruziunea umanã neintentionata într-un depozit "uitat". Problema depozitarii definitive a combustibilului nuclear ars, descãrcat din reactorii CNE, nu se va pune în România la nivel de execuţie înainte de anul 2040. În viitorul apropiat, ţãrile avansate, care au operat centrale nucleare încã înainte de anul 1960, vor trebui sa aplice deja o soluţie, sa o argumenteze corespunzãtor şi sa o urmãreascã în timp. Problema efectelor unor eventuale acţiuni teroriste nu se pune în mod special pentru domeniul nuclear. Combinatele chimice de mari dimensiuni ridica probleme mult mai dificile. Accesul teroristilor la armele biologice este perceput astãzi de specialişti ca fiind cea mai grava ameninţare de tip terorist pentru locuitorii planetei, mult mai grava decât eventualul acces la produse radioactive. Cantitãţile de substanţe radioactive periculoase, de care s-ar putea eventual servi teroristii, sunt relativ mici. Controlul cantitãţilor este deosebit de strict. În România, paza este asigurata de Ministerul de Interne. În urma evenimentelor de la World Trade Center, din 11 septembrie 2001, se asteapta definirea şi convenirea unor noi standarde internaţionale (în anul 2002). Ca şi pana acum, statul roman va adopta aceste standarde imediat ce vor fi convenite şi va impune respectarea lor riguroasã pe întreg teritoriul tarii. Aspectele obiective care pot frana dezvoltarea fireasca a energeticii nucleare sunt legate în primul rând de: [] costul ridicat al investiţiei iniţiale; [] durata mare a perioadei de construcţie, montaj şi punere în funcţiune (PIF); [] dobânzile mari care trebuie plãtite bãncilor pentru împrumutul cerut de construcţie, montaj şi PIF; [] riscul de a nu avea suficienti consumatori de energie electrica; [] riscul de a nu primi în totalitate şi la timp banii pentru energia furnizatã; [] riscul unui management necorespunzãtor. Rezolvarea problemelor obiective de mai sus a cerut şi cere în continuare eforturi deosebite. Stadiul actual şi tendintele sunt prezentate în continuare pe scurt. Costul ridicat al investiţiei iniţiale a fost redus semnificativ în lume, în ultimii ani, prin modificãri adecvate de proiect. De exemplu, a fost micşorat semnificativ efortul de şantier, pe baza modularizarii componentelor şi prin fabricarea lor în incinte dimensionate şi dotate corespunzãtor. Dintre proiectele deja autorizate de organismele de reglementare şi control menţionãm reactorul cu apa uşoarã AP600 (Westinghouse), care promite o scãdere a costului de investiţie spre 1000 US$/(MWe instalat) şi reactorul cu gaz şi grafit (PBR), de 110MWe. Prima unitate de reactor PBR se afla în faza finala de construcţie în Africa de Sud. Câştigul major în cazul reactorului PBR consta în posibilitatea de a atinge puteri nucleare mari prin construcţii succesive, prima unitate de 110 MWe producand deja energie electrica de nivel comercial în perioada în care alte unitãţi ale aceleiaşi centrale solicita costuri de construcţie, montaj şi PIF. Ca atare, nu se imprumuta şi nu se blocheaza 7 ani sume considerabile, de ordinul unui miliard de dolari, cum se intampla în mod curent astãzi, practic pentru toate tipurile de reactori nucleari energetici. Nu toţi specialiştii apreciazã însã caracteristicile de ansamblu ale reactorilor PBR. Viitorul va permite evaluãri mai bine fundamentate. În momentul de fata, proiectul de reactor CANDU avansat de tipul CANDU NG (Next Generation) este încã nefinalizat, dar se asteapta sa atinga stadiul comercial în anul 2005. Tinta principala este asigurarea pentru 40 de ani de operare a unui cost actualizat foarte competitiv pentru 1 MWh generat, sub 30 US$. Printre altele, se sconteaza şi pe scãderea costului investiţiei iniţiale la 1095 US$/MWe instalat. Colaborarea AECL cu Hitachi, un concern japonez cu mare experienta în domeniul energeticii, inclusiv în sectorul nuclear, constituie o premiza deosebit de favorabilã. La nivel mondial, durata mare a perioadei de construcţie, montaj şi PIF a fost redusã mult în ultimii ani, prin modificãri corespunzãtoare de proiect şi prin regandirea managementului de investiţie iniţialã. "Trebuie sa procedam ca la construcţia de avioane, nu de aeroporturi". Se pretinde o scãdere importanta a duratei investiţiei iniţiale de la circa 6-7 ani la 3-5 ani. În Japonia s-a demonstrat practic ca reducerea de la 7 la 5 ani poate fi realizatã cu adevãrat, chiar la o centrala mare, cu puterea de peste 1000 MWe. Proiectul CANDU NG are ca tinta reducerea perioadei iniţiale la 36-48 de luni. Dacã în cativa ani se va atinge cu adevãrat acest obiectiv, câştigul va fi deosebit de important. Nu exista o soluţie tehnica pentru a reduce dobânzile mari care trebuie plãtite bãncilor pentru împrumutul cerut de construcţie, montaj şi PIF. Efectele negative ale acestor dobânzi asupra competitivitatii procedeului nuclear de generare de energie electrica se pot reduce indirect, prin scãderea simultanã a costului şi a duratei lucrãrilor de construcţie, montaj şi PIF. Oricum, se recomanda ca sa nu se efectueze un împrumut la banca înainte de a estima corespunzãtor efectele asteptate pe care rambursarea costurilor le va avea asupra viitoarei stãri financiare a companiei care exploateazã CNE. În SUA se observa o concentrare a centralelor nucleare în proprietatea unui numãr relativ mic de firme. Fiind foarte puternice economic şi foarte viabile, aceste companii pot convinge mai uşor bãncile sa ofere împrumuturi cu dobânzi relativ mici. De asemenea, strategia de a reinvesti din mers profitul obţinut de pe urma operarii celorlalte centrale din companie conduce efectiv la reducerea considerabila a sumei de împrumutat. În plus, sunt valorificate asa-numitele avantaje de scara mare ("large scale"). Stocurile de piese de schimb şi combustibil nuclear pentru 1 MWe instalat sunt mult mai reduse. Necesarul de cheltuieli cu forta de munca înalt calificatã pentru 1 MWe instalat sunt semnificativ mai mici. Analizele tehnice şi economice par sa arate ca reducerea în continuare a numãrului de proprietari de centrale nucleare electrice pe piata americana este probabila şi benefica. Totuşi, se apreciazã ca nu trebuie sa se ajungã la mai puţin de 3 proprietari de CNE în SUA. Riscul de a nu avea consumatori pentru intreaga capacitate de producţie de energie electrica joaca un rol mai important pentru CNE, decât în energetica bazatã pe arderea combustibililor fosili. Pe de o parte, valoare de rambursat este mai ridicatã pentru 1 MWe instalat. Întârzierea achitãrii datoriilor atrage penalitãţi importante. Lipsa fondurilor poate impiedica aplicarea unui management corespunzãtor al vieţii centralei. Pe de alta parte, reactorii CNE trebuie sa funcţioneze la putere ridicatã, apropiatã de 100%. Factorii anuali de capacitate atinsi efectiv pana acum la CNE Cernavoda, de exemplu, au depãşit întotdeauna nivelul de 80%. În cazul în care energia nu se vinde, reducerea de putere nu ajuta. În timp ce la o termocentrala pe gaze cheltuielile zilnice de combustibil sunt mari şi la reducerea puterii ele scad simtitor, la o CNE nu se economiseste aproape nimic prin scãderea puterii. În schimb, scad veniturile din vânzarea de energie. Evident, în cazul în care energia este consumatã dar nu este plãtitã, sau banii nu se returneazã complet şi la timp, compania care opereazã CNE are pierderi financiare, cu efecte diverse, potenţial importante, inclusiv asupra managementului vieţii centralei şi, ulterior, asupra posibilitãţilor practice de a creste securitatea instalaţiilor nucleare. Riscul unui management necorespunzãtor a fost ilustrat de-a lungul timpului de erori cu consecinţe economice negative. Pot fi citate centralele nucleare din Brazilia şi Mexic, de exemplu. Performanţele economice au fost modeste, în timp ce proiecte similare au avut succes în alte tari. Deşi cazul României anilor 1979-1989 este mai special, existând o situaţie generalã grava în toate domeniile, absenta unui management corespunzãtor trebuie reamintita cu orice prilej, pentru a evita o eventuala repetare a erorilor. A lipsit complet experienta în activitãţile de şantier de centrala nucleara, cu probleme specifice de construcţie, montaj şi PIF; de asemenea, mãsurile normale de asigurare a resurselor umane au fost înlocuite cu recrutari forţate şi calificãri cu caracter "general", problema specializãrilor rãmânând efectiv nerezolvata. Exemplul cel mai important pentru România este legat de firma Ontario Hydro, Canada, care a operat la un moment dat nu mai puţin de 20 de unitãţi CANDU. Managementul necorespunzãtor al vieţii centralei a fost dublat de tendinte clare de dezvoltare multilaterala, cu beneficii iluzorii. Dintr-un producãtor de energie electrica, firma a devenit şi organizaţie de suport tehnic, şi proiectant nuclear, şi constructor etc. Aflatã în pragul falimentului, firma a fost restructurata. Opt reactori au fost inchisi. Compania OPG, Ontario Power Generation, care a preluat sectorul nuclear de la firma Ontario Hydro, a cedat firmei Bruce Power (85% proprietate a puternicei companii British Energy) reactorii Bruce, pe baza unui contract de leasing. 8.3. Costuri necesare dezvoltãrii energeticii nucleare În România, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavoda a funcţionat în condiţii excelente în cei peste cinci ani de exploatare. PNN prevede o dezvoltare în continuare a energeticii nucleare, într-un ritm care sa corespundã necesitãţilor tarii pe termen scurt, mediu şi lung, necesitaţi estimate cu mijloace profesionale recunoscute pe plan internaţional. Exista premize extrem de favorabile ca avantajele energeticii nucleare sa fie valorificate corespunzãtor. Este firesc ca PNN sa punã în evidenta şi costurile mai mult sau mai puţin vizibile, dar asteptate în viitor. Din motive uşor de înţeles, evaluarile de costuri de viitor nu sunt foarte exacte. Ele se bazeazã fie pe experienta româneascã, atunci când aceasta este suficienta şi relevanta, fie pe utilizarea de procedee de evaluare şi de valori numerice admise pe plan internaţional şi, deseori, chiar pe adaptarea unor estimari pentru centralele similare canadiene. Exista, în primul rând, cheltuieli de rambursare a costurilor iniţiale. Urmeazã asigurarea în caz de accident şi cheltuielile curente pentru operare, incluzând aici costul resurselor de combustibil şi apa grea, plata salariilor şi a obligaţiilor fata de stat, cheltuielile de inspecţii, reparaţii, întreţinere, modernizare etc. Dacã nu apare nimic deosebit, toate aceste costuri sunt acoperite fãrã probleme de veniturile realizate prin vânzarea de energie electrica. Tratarea, condiţionarea şi transportul deşeurilor radioactive generate în mod curent nu ridica probleme financiare deosebite. În schimb, stocarea şi depozitarea deşeurilor solicita costuri iniţiale ridicate. Astfel, având în vedere estimarile fãcute la ministerul de resort pentru Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA) necesar pentru depozitarea combustibilului ars, descãrcat din Unitãţile 1 şi 2 de la CNE Cernavoda, pe toatã durata de viata a acestora, se poate mentiona ca cheltuielile cu aceasta investiţie vor oscila în jurul unui milion de US$ pe an calendaristic şi pe unitate CANDU 6. Deşi investiţia se face în etape care se întind pe o durata de circa trei decenii, cheltuielile anuale nu devin, totuşi, foarte uniforme. Pentru început este în curs de realizare prima etapa, care se va termina în anul 2004 şi care va satisface necesitãţile de stocare intermediara a combustibilului ars pana în anul 2008. Se adauga apoi noi module, care costa ceva mai puţin şi care, în final, permit rezolvarea completa la un preţ mediu actualizat de circa un milion de US$ pe an calendaristic şi pe unitate CANDU 6. Asa cum vom preciza mai jos, dacã estimarile Institutului de Cercetãri Nucleare, de la Pitesti, legate de avantajele aduse de utilizarea uraniului imbogatit se vor dovedi corecte, acest cost va fi redus considerabil. Cheltuielile privind realizarea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cat cele privind Depozitul Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active (DFDSMA), care urmeazã sa fie finalizat în circa 10 ani vor fi suportate de generatorul de deşeuri radioactive, Societatea Nationala Nuclearelectrica. Exista o perioada mai deosebita, care apare, de regula, dupã 15-20 de ani de operare a reactorilor CANDU 6. Periodic, au loc opriri planificate, la fiecare 12-18 luni, conform unei strategii bine definite. Se cauta de fiecare data ca activitãţile din timpul opririi sa fie efectuate cat mai repede, pentru a minimiza pierderile financiare. Dacã este cazul, în cursul unei opriri sunt schimbate şi câteva din cele 380 de tuburi de presiune. Dupã o perioada de aproape 20 de ani, numãrul tuburilor de presiune care trebuie înlocuite cu altele noi în timpul opririlor planificate devine atât de mare, încât este mai rentabila efectuarea unei opriri de mai lungã durata. Aceasta costa, evident, mult. În consecinta, oprirea de lungã durata pentru retubare trebuie sa aibã loc o singura data, sau într-un caz excepţional, de doua ori, la intervale foarte mari, de ordinul a peste 15 ani. Ultima evaluare disponibilã privind costul retubarii la centrala CANDU 6 de la Embalse, Argentina, este de 360 milioane US$. Evident, echipa de management trebuie sa trateze cu deosebita atentie atât aspectele tehnice, cat şi cele financiare ale acţiunii. Este interesant de notat ca utilizarea din timp a combustibilului cu uraniu imbogatit, pentru care exista mai multe soluţii distincte, poate conduce simultan la doua avantaje majore: [] reducerea masei de deşeuri înalt active pentru 1 MWh generat şi [] prelungirea vieţii tuburilor de presiune. Nu sunt de asteptat cresteri de cost la nivelul combustibilului necesar pentru a produce 1 MWh de energie electrica. Sunt în discuţie şi alte avantaje. O demonstratie foarte convingatoare este însã greu de fãcut. Pentru a dovedi experimental prelungirea vieţii tuburilor, de exemplu, ar trebui asteptat mulţi ani, timp în care toţi reactorii CANDU 6 din lume vor fi deja bãtrâni sau chiar la sfârşit de viata de operare. Neexistand nici mãcar o cuantificare clara, unanim acceptatã, a avantajului privind efectul pozitiv asupra tuburilor de presiune, aplicarea soluţiei întârzie, cu consecinţe negative importante privind masa de deşeuri înalt active şi viteza de degradare a tuburilor. O alta cheltuiala importanta este legatã de reabilitarea generatorului de abur. Conform estimarilor bazate pe experienta practica din Canada, dupã retubare şi dupã reabilitarea generatorului de abur reactorul poate funcţiona în continuare la capacitatea de proiect încã o perioada de aproximativ 20 de ani. O problema specialã este legatã de costurile care apar dupã oprirea definitiva a reactorului nuclear de CNE. În acest sens vom prezenta cazul CANDU, pe baza unui document de estimare de viitor al firmei canadiene Ontario Hydro/OPG. Decomisionarea se face pe o durata de 30 de ani, între 2042 şi 2071. Descãrcarea şi stocarea intermediara a combustibilului nuclear ars şi a apei grele sunt operaţiile cele mai importante şi imediate opririi. Demontarea de echipamente se face dupã un program clar, dupã specificul problemei. Printr-o planificare pe 30 de ani, se evita costuri mari de decontaminare imediata, cu generare inutila de mase suplimentare de deşeuri radioactive. Spre final are loc dezmembrarea întregii instalaţii şi ecologizarea zonei. În Canada se considera ca transportul final al deşeurilor se va face pe o distanta medie de 1000 km. Combustibilul nuclear ars descãrcat din reactori este stocat intermediar pe o durata medie de peste 50 de ani. Depozitarea definitiva se face la mare adancime, în granit. Cheltuielile totale sunt estimate la circa 3 (trei) miliarde US$ pentru 14 unitãţi CANDU. Costurile asociate dezafectarii, transportului şi depozitarii deşeurilor sunt estimate din timp şi fondurile necesare se depun anual într-un cont dedicat. În felul acesta, costurile totale, de la studiile de amplasament şi pana la ecologizarea finala a zonei sunt acoperite economic complet şi anticipat, pe baza vânzãrii curente de energie electrica. 8.4. Obligaţiile statului roman Statul roman beneficiazã deja şi poate beneficia într-o mãsura mai mare de avantajele majore asociate energeticii nucleare, legate de absenta poluarii mediului cu gaze cu efect de sera, de asigurarea furnizarii de energie electrica la preţ convenabil şi în tot cursul anului, fãrã probleme legate de capriciile vremii etc. Este folositã mana de lucru localã şi pentru operare, şi pentru fabricarea combustibilului nuclear şi a apei grele, şi pentru extragerea uraniului din mine. În plus, statul încaseazã de pe urma activitãţilor nucleare sume considerabile prin taxe şi impozite. Asa cum este firesc, o parte dintre acestea sunt deja şi vor fi folosite în continuare pentru îndeplinirea obligaţiilor statului în domeniul nuclear, privind: [] asigurarea unui sistem legislativ adecvat, adaptat prompt cerinţelor, [] susţinerea financiarã a organismului de reglementare şi control, care autorizeaza activitãţile nucleare şi efectueazã inspecţii, evaluãri etc.) [] susţinerea financiarã a organismului pentru managementul deşeurilor radioactive, [] susţinerea financiarã de activitãţi complexe de cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologicã, suport absolut necesar asigurãrii şi creşterii securitãţii nucleare şi a competitivitatii economice, [] susţinerea învãţãmântului şi a diferitelor forme de calificare profesionalã superioarã, care contribuie la asigurarea resurselor umane cerute de domeniul nuclear, [] susţinerea financiarã a tinerilor angajaţi temporar în anticamera domeniului nuclear, în vederea calificãrii lor pentru activitãţile nucleare, dar şi pentru a-i pregati la nivelul altor necesitaţi ale societãţii moderne, [] susţinerea cercetãrilor dedicate ştiinţei nucleare şi aplicatiilor nucleare paşnice neenergetice, în primul rând în medicina, [] susţinerea entitatilor de tratare, condiţionare, transport şi depozitare a deşeurilor radioactive din afarã CNE, [] susţinerea activitãţilor legate de modernizarea, operarea şi închiderea depozitelor naţionale de deşeuri radioactive (deocamdatã doar depozitul de la Baita Bihor, care va funcţiona aproximativ încã 25 de ani), [] încurajarea şi sprijinirea industriei româneşti care poate contribui cu echipamente şi servicii în domeniul nuclear. 8.5. Informaţii privind viitorul domeniului nuclear În mod cert, anii 2001 şi 2002 marcheaza un moment de schimbare în privinta deciziilor legate de activitãţile nucleare. Multe dintre statele în curs de dezvoltare par extrem de hotãrâte sa valorifice potenţialul energeticii nucleare. Conform "EIA World Nuclear Generating Forecast (2020)", se anticipeaza o creştere a puterii nucleare instalate de la 25,466 GWe (1999) la 65,824 GWe (2020), adicã de 2,6 ori. Ţinând cont şi de predictiile din "Internaţional Energy Outlook 2001" pentru ţãrile mai importante din Asia se asteapta o creştere impresionanta pentru puterea electrica nucleara instalata: [] în China, de la 2.2 GWe (anul 1999) la 18.7 GWe (anul 2020), cazul de referinta, 10.6 GWe cazul minimal, respectiv 20.7 GWe, cazul maximal, ambele în anul 2020; [] în Japonia, de la 43.7 GWe (1999), la 56.6 GWe (2020), referinta, respectiv în intervalul (40.3-74.4) GWe, alte scenarii; [] în Coreea de Sud, de la 13.0 GWe (1999), la 22.1 GWe (2020), referinta, respectiv în intervalul (20.2-26.2) GWe; [] în Taiwan, de la 4.884 GWe (1999), la 7.514 GWe (2020), cazul de referinta; [] în India, de la 1.897 GWe (1999), la 7.571 GWe (2020). În Europa sunt tari avansate, ca Suedia şi Germania, unde sunt anticipate scaderi ale producţiei de energie electrica nucleara, de la 9.432 GWe la 6.077 GWe, respectiv de la 21.122 GWe la 13.134 GWe. Franta, Canada şi Finlanda continua sa se sprijine masiv pe energetica nucleara. În Finlanda vor începe curând lucrãrile pentru o noua unitate nucleara. În Canada compania OPG a anuntat repornirea reactorilor CANDU de tip Pickering A, intrati în operare începând cu anul 1971. Cele patru unitãţi au fost oprite pentru o reabilitare care a costat în total circa 1,5 miliarde C$. începând cu al treilea trimestru al anului 2002, cele patru unitãţi vor intra pe rând în operare comercialã, la un interval de şase luni una de alta. Se asteapta un "supliment" de circa 20 de ani de operare. Cheltuielile totale de reabilitare, operare, dezafectare, deşeuri, ecologizare etc. conduc la un preţ de cost de aproximativ 30 US$/MWh generat. Tot în Canada, firma Bruce Power a anuntat repornirea în anul 2003 a doua unitãţi CANDU de tipul Bruce A, reabilitaţi. În SUA revigorarea domeniului nuclear are loc într-un mod mai deosebit. Din punct de vedere comercial, se semnaleaza o dinamica deosebita în privinta vânzãrilor de centrale nucleare. La nivel tehnic, predomina trei soluţii: [] Pentru reactorii vechi s-a cerut prelungirea duratei de funcţionare peste durata de proiect, ajungandu-se la performanţe "teoretice" deocamdatã, de 60 de ani. De exemplu, cei trei reactori de la centrala Oconee, intrati în exploatare începând cu anul 1973, au primit dreptul de a opera pana în anul 2033, cu condiţia obţinerii periodice a autorizarilor curente. [] S-a reuşit ridicarea nivelului de putere peste valoarea de proiect, cu o consecinta pozitiva clar demonstrata practic: creşterea competitivitatii CNE pe piata energiei electrice. [] Au crescut semnificativ factorii de capacitate, la valori deosebit de înalte ţinând cont de varsta înaintatã a reactorilor, atingand o medie anuala de aproximativ 90%. S-a redus considerabil cantitatea de deşeuri înalt active. Ambele realizari sunt bazate, printre altele, pe creşterea imbogatirii combustibilului nuclear. Tot în SUA a crescut producţia de radioizotopi, iar NASA a anuntat reluarea cercetãrilor nucleare dedicate activitãţilor spatiale. NASA a declarat ca decizia este rezultatul logic al concluziilor analizelor efectuate în ultimii ani, printre care: [] Raportul cost misiune spatiala /beneficiu a crescut inacceptabil de mult în ultimii ani, ca urmare a utilizãrii exclusive de baterii solare şi de procedee chimice de asigurare a energiei necesare. [] Exista misiuni spatiale extrem de costisitoare care au fost ratate din cauza nefunctionarii soluţiilor energetice nenucleare la nivelul asteptarilor şi misiuni reduse ca anvergura de la bun început, din faza de proiect, din cauza absentei de soluţii energetice de lungã durata şi fiabile. [] Exista misiuni spatiale pentru care nu a putut fi identificata o soluţie energetica nenucleara. Pentru astfel de misiuni nu exista alternativa. NASA a anuntat cumpãrarea de plutoniu şi intenţia de a folosi o noua generaţie de reactori de fisiune în cosmos. În SUA în primul rând, dar şi în Canada şi în Europa, energia nucleara este legatã acum şi de generarea de hidrogen, pentru punerea la punct de vehicule de transport nepoluante. Mai menţionãm revenirea în actualitate a reactorilor nucleari destinaţi desalinizarii apei sau generarii de energie sub forma de caldura, cu sau fãrã producere de energie electrica. Proiectele sunt deosebit de ambitioase şi de indraznete din punct de vedere tehnic. Soluţiile concrete de energetica nucleara pentru România sunt foarte clare numai pentru cativa ani. Pana la punerea la punct a proiectului de reactor avansat CANDU NG, completarea investiţiei de la CNE Cernavoda se va face cu reactori de tip CANDU 6, ca şi la Unitãţile 1 şi 2. În cazul în care eforturile de a gãsi o soluţie de finanţare pentru Unitatea 3 vor conduce la rezultate conform planificarii actuale, în anul 2004 vor începe lucrãrile la U3, reactorul fiind tot de tipul CANDU 6. Dacã proiectul CANDU NG va fi terminat în anul 2005 şi dacã tratativele privind costurile şi garanţiile de performanta vor fi satisfãcãtoare, în România se va putea intra deja în etapa de reactori nucleari avansati. Oricum, chiar în cazul improbabil al neacordarii unor garanţii solicitate sau al identificarii unor semne de intrebare privind demonstrarea performantelor acestui proiect nou, întârzierea în tranzitia la reactori avansati nu poate fi mai mare de 5-10 ani. Dupã încheierea lucrãrilor la CNE Cernavoda, probabil peste 10-13 ani, construirea de noi centrale nucleare în România va fi decisa în conformitate cu rezultatele aplicãrii strategiilor asociate obiectivului fundamental al PNN. Estimarile actuale indica atât posibilitatea de a trece la un reactor avansat de tip CANDU, cat şi varianta unui reactor avansat cu apa uşoarã, proiect european sau american. La orizontul îndepãrtat se contureaza deja o noua generaţie de reactori avansati, destinaţi perioadei de dupã anii 2020-2030. Departamentul Energiei al SUA finanţeazã de cativa ani cercetãri de nivel înalt pentru idei, concepte şi proiecte de reactori din programul numit "Generatia a IV-a". În Canada, AECL identifica soluţii şi dezvolta deja tehnologii pentru proiectul CANDU X. Acesta urmeazã sa aplice simplificari importante şi sa foloseascã intensiv ideea de modularitate. Ca agent de rãcire se incearca sa se foloseascã apa uşoarã în regim supracritic, cu avantaje mari la nivel de creştere a randamentului ciclului termic. Un reactor CANDU X cu 380 de canale (ca la Unitatea 1 CNE Cernavoda) ar putea ajunge sa furnizeze 910 MWe, randamentul ciclului termic fiind de circa 41%. Exista premize convingatoare pentru a aprecia ca România are şi va avea în continuare sansa deosebita de a valorifica optim avantajele oferite de domeniul nuclear. Este necesar însã un efort permanent şi consistent pentru identificarea celor mai indicate optiuni, plus o înţelegere corecta a problemelor specifice domeniului nuclear, vointa şi perseverenta pe termene de ordinul deceniilor. În continuare, PNN prezintã un plan de acţiuni care indica direcţiile de efort din etapa actuala şi ilustreaza, prin exemple, acţiunile şi costurile estimate pentru perioadele care urmeazã, uneori chiar şi pentru un viitor îndepãrtat. 9. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI NUCLEAR Ca şi în alte sectoare de activitate, domeniul nuclear solicita acţiuni cu caracter permanent, adaptate periodic cerinţelor. În aceasta categorie intra acţiunile de creştere continua a securitãţii nucleare, controlul radioactivitatii mediului, managementul deşeurilor nucleare, protecţia fizica a materialelor şi a instalaţiilor nucleare, asigurarea resurselor umane, activitãţile de cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologicã, colaborarile internaţionale etc. Alte acţiuni sunt pe termen scurt, legate strict de rezolvarea unei probleme, care apare relativ rar. Astfel, fabricarea combustibilului nuclear CANDU la FCN Pitesti şi PIF a Unitãţii 2 de la CNE Cernavoda, ridica problema extinderii capacitãţii de producţie de combustibil. Pentru mai multe unitãţi, 3, 4, sau 5, sunt necesare investigaţii specifice pentru a determina soluţia optima de asigurare a capacitãţii necesare. Pe de alta parte, prin caracteristicile sale specifice, domeniul nuclear solicita şi acţiuni care, deşi aparent sunt de interes doar dupã 30 sau 40 de ani, trebuie identificate din timp şi pregãtite cu atentie, o eventuala rezolvare inadecvata punând în pericol eficienta economicã de ansamblu a activitãţilor din domeniu. În aceasta categorie intra, în primul rând, dezafectarea instalaţiilor nucleare şi depozitarea combustibilului ars, dupã descãrcarea din reactorii CNE şi stocarea intermediara pe câteva decenii. Prezenta strategie de dezvoltare a domeniului nuclear prezintã în continuare un plan de acţiuni pe diferite subdomenii, cu accent pe necesitãţile de termen scurt, dar fãrã a lasa la o parte acţiunile pe termen mediu sau lung. Deşi costurile nu pot fi evaluate foarte precis decât pentru termene de ordinul lunilor, sau, cel mult pe 3-5 ani, sunt prezentate şi valori numerice evaluate pentru acţiunile pe termen mai lung. S-a dorit ca, în felul acesta, sa fie favorizata realizarea unei vederi echilibrate asupra domeniului. Aceasta nu înseamnã ca maturizarea domeniului energeticii nucleare mondiale este simultan legatã şi de o stagnare a progresului. Dimpotriva, deceniul 1990-2000 a adus o creştere neta de performanta, iar pentru anii 2020-2030 se investeste enorm pentru a pune la dispoziţia societãţii proiecte cu performanţe economice şi de securitate nucleara net superioare celor de astãzi. 9.1. DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE ELECTRICA DE ORIGINE NUCLEARA Obiectivul fundamental al PNN prevede ca în perioada 2025-2050, centralele nucleare din România trebuie sa furnizeze (20-40)% din producţia totalã de energie electrica a tarii, în condiţii competitive de preţ de cost şi cu asigurare a securitãţii nucleare la nivelul standardelor internaţionale. Strategiile asociate arata ca dezvoltarea domeniului nuclear este strâns condiţionatã de evaluarea necesarului de energie electrica în viitor, pe de o parte, şi de competitivitatea procedeului nuclear comparativ cu alte posibilitãţi de generare de energie electrica, pe de alta parte. În momentul de fata, superioritatea procedeului nuclear este unanim apreciatã în România, comparativ cu utilizarea arderii combustibililor fosili. Pe de alta parte, exista un mare numãr de centrale pe cãrbune care au depãşit durata de viata de 30 de ani, specificatã de proiect; în plus, exista centrale mai vechi sau mai noi care lucreazã cu o eficienta economicã necorespunzãtoare. Analizând situaţia actuala şi estimarile de viitor apropiat şi mediu, a fost decis planul de acţiuni prezentat mai jos. În funcţie de evoluţia situaţiei, vor fi aduse la timp modificãrile necesare. Situaţia actuala pare a fi favorabilã finalizarii lucrãrilor la unitãţile 3, 4 şi 5 de la CNE Cernavoda prin finanţare în regim BOT (Building, Operating and Transfer), sau BOOT (Building, Own Operating and Transfer) sau prin alt procedeu specific lumii moderne.
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.1. │Studiu de fezabilitate privind continuarea şi │ │ │
│ │finalizarea investiţiei la Unitatea 3, CNE │ │ │
│ │Cernavoda │MIR │Dec. 2002│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.2. │Studiu de amplasament pentru identificarea │ │ │
│ │cerinţelor de lucrãri în vederea satisfacerii │ │ │
│ │necesitãţilor de operare pentru 3, 4 sau 5 Unitãţi │ │ │
│ │la CNE Cernavoda │ MIR │Dec. 2002│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.3. │Finalizarea negocierilor legate de construirea şi │ │ │
│ │punerea în funcţiune a Unitãţii 3, pe baza unui │ │ │
│ │contract de finanţare de tip BOT, BOOT sau alt tip │ MIR │Dec. 2003│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.4. │Execuţia lucrãrilor la Unitatea 2 │ MIR │2001- │
│ │ │ │Dec. 2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.5. │Execuţia lucrãrilor la Unitatea 3 │ MIR │Ian. 2004│
│ │ │ │Dec. 2009│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.6. │Execuţia lucrãrilor la Unitatea 4 │ MIR │Ian. 2007│
│ │ │ │Dec. 2012│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.1.7. │Execuţia lucrãrilor la Unitatea 5 │ MIR │Ian. 2015│
│ │ │ │Dec. 2020│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.1. │Întocmirea unui plan de acţiune de imbunatatire a │ │ │
│ │infrastructurii naţionale pentru suportul tehnic şi │ │ │
│ │cercetare în domeniile semnificative pentru │ │ │
│ │securitatea nucleara │MEC-C │2003 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.2. │Asigurarea condiţiilor de realizare a programelor │ │ │
│ │specifice de imbunatatire a securitãţii nucleare │ │ │
│ │pentru centralele nucleare electrice pe termen │ │ │
│ │scurt (2001 -2005) (angajate în prezent cu Uniunea │ │ │
│ │Europeanã): finanţare, management, monitorizare │ │ │
│ │interna şi externa, antrenare suport tehnic │ │ │
│ │extern CNE, etc.) │MIR │2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.3. │Reactualizarea legislaţiei interne, în conformitate │ │ │
│ │cu dezvoltarea normelor şi reglementãrilor Statelor │ │ │
│ │Membre şi cu recomandãrile UE în domeniul │ │ │
│ │securitãţii nucleare │CNCAN │Permanent│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.4. │Implementarea la U2-U5 CNE Cernavoda a │ │ │
│ │imbunatatirilor majore de securitate nucleara │ │ │
│ │realizate la CNE CANDU 6 din Canada │MIR │2003-2015│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.5. │Mãsuri dedicate creşterii capacitãţii tehnice │ │ │
│ │naţionale de analiza şi evaluare probabilistica a │ │ │
│ │securitãţii nucleare; acordarea strategiilor, │ │ │
│ │planificarea şi coordonarea resurselor │ │ │
│ │organizaţiilor de producţie cu organizaţiile de │MEC-C,│ │
│ │suport tehnic │MIR │2002-2003│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.6. │Mãsuri de revigorare şi finanţare corespunzãtoare │ │ │
│ │a programelor naţionale de C&D semnificative pentru │ │ │
│ │domeniul securitãţii nucleare a CNE, creşterea │ │ │
│ │contribuţiei naţionale la menţinerea şi dezvoltarea │ │ │
│ │bazei tehnice şi ştiinţifice a domeniului energetic │ │ │
│ │nuclear: │ │ │
│ │● asigurarea surselor de finanţare stabile, pe │ │ │
│ │termen lung; │ │ │
│ │● acoperirea adecvatã a domeniilor tehnice │ │ │
│ │importante: experienta de exploatare, integritatea │ │ │
│ │componentelor şi structurilor, analiza şi │ │ │
│ │managementul accidentelor, evaluarea riscului, │ │ │
│ │performanţele factorului uman, marginile de │ │ │
│ │securitate; │ │ │
│ │● crearea şi utilizarea autoritãţilor tehnice │ │ │
│ │în domeniu; │ │ │
│ │● perfecţionarea interfetelor cu organizaţiile │ │ │
│ │beneficiare şi a (formelor) acordurilor de │ │ │
│ │colaborare; │ │ │
│ │● perfecţionarea managementului organizaţiilor │ │ │
│ │de C&D şi de inginerie tehnologicã; │ │ │
│ │● antrenarea şi creşterea cooperãrii │MEC-C,│ │
│ │internaţionale. │MIR │2002-2010│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.2.7. │Constituirea unei comisii tehnice consultative │ │ │
│ │cu statut independent pentru integrarea europeanã │ │ │
│ │în domeniul securitãţii nucleare │MIE │2002 │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
9.3. RADIOPROTECTIE, PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A POPULAŢIEI
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.1. │Asigurarea unei monitorizari radiologice a │CNCAN,│ │
│ │personalului expus profesional la radiatii │MIR, │2002-2004│
│ │ionizante, în concordanta cu noile cerinţe ale │MSF, │ │
│ │reglementãrilor naţionale privind limitarile │MAN, │ │
│ │de doza. │MEC-C │ │
│ │● Implementarea unui sistem naţional de │ │ │
│ │monitorizare radiologica individualã bazat pe │ │ │
│ │dozimetre noi şi performanţe (TLD, PLD) │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.2. │Îmbunãtãţirea sistemului de supraveghere a │ │ │
│ │radioactivitatii mediului. │ │ │
│ │● Studiu de fezabilitate pentru modernizarea │ │ │
│ │reţelei naţionale de supraveghere a │ │ │
│ │radioactivitatii mediului; soluţii distincte │ │ │
│ │pentru zonele de risc nuclear; soluţii de │ │ │
│ │legatura cu reţeaua nationala de staţii │ │ │
│ │meteorologice; 2003; │ │ │
│ │● Modernizarea reţelei naţionale de monitorizare │ │ │
│ │a radioactivitatii mediului conform concluziilor │ │ │
│ │studiului de fezabilitate. │MAPM │2003-2006│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.3. │Asigurarea unor metode standardizate pentru │ │ │
│ │evaluarea impactului activitãţilor nucleare asupra │ │ │
│ │mediului şi populaţiei. │ │ │
│ │● Introducerea de standarde pentru calculul │ │ │
│ │limitelor derivate de emisie în atmosfera şi ape │ │ │
│ │de suprafata în cazul eliberarilor de rutina a │ │ │
│ │substanţelor radioactive în mediul înconjurãtor; │ │ │
│ │● Introducerea de standarde pentru calculul │ │ │
│ │consecinţelor radiologice asupra populaţiei în │CNCAN,│ │
│ │cazul eliberarilor accidentale a substanţelor │MSF, │ │
│ │radioactive în mediul înconjurãtor. │MAN │2003-2006│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.3.4. │Crearea de condiţii optime pentru managementul │MAPL, │ │
│ │intervenţiei în situaţii de accident nuclear şi │MI, │ │
│ │urgente radiologice la nivel naţional │CNCAN,│ │
│ │● Modernizarea centrului naţional de rãspuns şi │MAPM, │ │
│ │intervenţie în situaţii de accident nuclear şi │MIR, │ │
│ │urgente radiologice; dotarea corespunzãtoare │MSF, │ │
│ │cerinţelor actuale. │MAN, │ │
│ │● Modernizarea centrelor judeţene similare, din │MEC-C │2002-2004│
│ │judeţele Arges, Constanta şi Dolj. │ │ │
│ │● Modernizarea infrastructurii reţelei naţionale │ │ │
│ │de radiopatologie. │ │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.1. │Elaborarea tehnologiilor pentru tratarea şi │MIR │2002-2006│
│ │condiţionarea deşeurilor radioactive slab şi mediu │MEC-C │ │
│ │active: completarea portofoliului de tehnologii │ │ │
│ │necesare tratarii şi conditionarii tuturor tipurilor│ │ │
│ │de deşeuri radioactive slab şi mediu active produse │ │ │
│ │la CNE-Cernavoda, în vederea depozitarii lor finale.│ │ │
│ │● Tehnologie pentru tratarea şi condiţionarea │ │ │
│ │deşeurilor lichide organice contaminate cu │ │ │
│ │tritiu şi C-14, 2002; │ │ │
│ │● Tehnologie pentru tratarea schimbatorilor de │ │ │
│ │ioni uzati contaminati cu C-14, 2003; │ │ │
│ │● Tehnologie pentru tratarea şi condiţionarea │ │ │
│ │deşeurilor radioactive gazoase contaminate cu │ │ │
│ │C-14, 2003; │ │ │
│ │● Tehnologie pentru tratarea deşeurilor radioactive │ │ │
│ │lichide apoase prin osmoza inversa, 2005; │ │ │
│ │● Studiu tehnico-economic pentru realizarea │ │ │
│ │unei staţii de tratare deşeuri radioactive la │ │ │
│ │Cernavoda, 2006. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.2. │Depozitarea finala a deşeurilor slab şi mediu │MIR, │2002-2010│
│ │active: deşeurile radioactive slab şi mediu active, │MAAP, │ │
│ │tratate şi condiţionate într-o matrice rezistenta │MEC-C │ │
│ │în timp, care sa împiedice scurgerea │ │ │
│ │radioactivitatii în mediu, sunt depozitate │ │ │
│ │într-un depozit final. Construirea unui astfel de │ │ │
│ │depozit în apropierea CNE-Cernavoda este │ │ │
│ │planificata a se realiza pana în anul 2010. │ │ │
│ │● Caracterizarea amplasamentului Depozitului │ │ │
│ │Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active (DFDSMA), │ │ │
│ │2002; │ │ │
│ │● Elaborarea Analizei Preliminare de Securitate │ │ │
│ │pentru DFDSMA, 2005; Proiectarea DFDSMA, 2008; │ │ │
│ │● Construirea DFDSMA, 2010; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.3. │Retehnologizarea şi recalificarea Depozitului │CNCAN,│2004-2005│
│ │Naţional de Deşeuri Radioactive - Baita Bihor: │MIR, │ │
│ │deşeurile radioactive produse pana acum în │MEC-C │ │
│ │România, tratate şi condiţionate pe baza unor │ │ │
│ │tehnologii aprobate de CNCAN, sunt depozitate │ │ │
│ │în depozitul final de la Baita. │ │ │
│ │● Caracterizarea amplasamentului Depozitului │ │ │
│ │Naţional de Deşeuri Radioactive Baita Bihor, │ │ │
│ │din punct de vedere geologic, hidrogeologic, │ │ │
│ │geografic, demografic şi litologic; │ │ │
│ │● Elaborarea Analizei de Performanta pentru │ │ │
│ │Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive │ │ │
│ │Baita Bihor; │ │ │
│ │● Lucrãri de consolidare a amplasamentului │ │ │
│ │şi a drumului de acces; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.4. │Construirea depozitului pentru stocarea │ │ │
│ │intermediara a combustibilului nuclear ars (DICA): │ │ │
│ │depozitarea combustibilului ars în CNE-Cernavoda │ │ │
│ │se impune ca o necesitate dupã anul 2003, │ │ │
│ │an în care capacitatea de stocare a combustibilului │ │ │
│ │descãrcat în bazinul de combustibil ars va fi │ │ │
│ │depãşitã. De aceea, se preconizeaza ca în viitorul │ │ │
│ │apropiat sa fie pus în funcţiune Depozitul │ │ │
│ │Intermediar de Combustibil Ars (DICA). │ │ │
│ │● Elaborarea Analizei de Securitate pentru │ │ │
│ │DICA; │ │ │
│ │● Elaborarea conceptului pentru stocarea tuburilor │ │ │
│ │de presiune şi a dispozitivelor de reactivitate │ │ │
│ │scoase din uz; Construirea DICA - obiectivele │ │ │
│ │primei etape; │MIR, │ │
│ │● Elaborarea documentaţiei de autorizare; │MEC-C │2004-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.4.5. │Depozitarea finala a combustibilului ars: │ │ │
│ │depozitarea finala a combustibilului ars este │ │ │
│ │varianta corespunzãtoare opţiunii conform cãreia │ │ │
│ │recuperarea uraniului şi plutoniului din │ │ │
│ │combustibil nu este agreatã. Punerea în funcţiune │ │ │
│ │a primei unitãţi la CNE Cernavoda în decembrie 1996 │ │ │
│ │şi intervalul de 50 de ani, durata de viata pentru │ │ │
│ │Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, oferã │ │ │
│ │posibilitatea ca specialiştii romani sa beneficieze │ │ │
│ │de experienta internationala în domeniul │ │ │
│ │depozitarii finale a combustibilului ars; ţãrile │ │ │
│ │avansate au început exploatarea de CNE cu │MIR, │ │
│ │aproximativ 50 de ani în urma. │MEC-C │dupã 2040│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.1. │Dezafectarea instalaţiilor nucleare: reactorii │ │ │
│ │energetici din România, ca şi principalele │ │ │
│ │instalaţii nucleare au fost puse în funcţiune │ │ │
│ │recent, de aceea dezafectarea acestora este │ │ │
│ │privitã peste o perioada de cel puţin 35 de ani. │ │ │
│ │Exista totuşi unele instalaţii nucleare pentru │ │ │
│ │care se pune imediat problema dezafectarii │ │ │
│ │(reactorul VVR-S de la IFIN-HH Bucureşti, │ │ │
│ │Magurele). │ │ │
│ │● Elaborarea procedurilor de dezafectare pentru │ │ │
│ │fiecare obiectiv nuclear, 2004; Evaluarea │ │ │
│ │cantitãţilor şi categoriilor de deşeuri │ │ │
│ │radioactive rezultate din urma dezafectarii, │ │ │
│ │2004; │ │ │
│ │● Conceperea, proiectarea şi omologarea │ │ │
│ │containerelor pentru stocarea-depozitarea │MIR, │ │
│ │deşeurilor radioactive, 2005; │MEC-C │2004-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.2 │Dezafectarea reactorului nuclear de cercetare │ │ │
│ │VVR-S Magurele │MEC-C │2003-2017│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.3. │Modernizarea Statiei de Tratare Deşeuri Radioactive │ │ │
│ │Magurele │MEC-C │2003-2007│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.4. │Activitãţi de dezvoltare/asimilare de tehnologii │ │ │
│ │specifice pentru dezafectare (condiţionarea │ │ │
│ │deşeurilor de aluminiu şi grafit) │MEC-C │2003-2006│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.5.5. │Întocmirea de cercetãri, studii suport, documentaţie│ │ │
│ │de dezafectare, plan de dezafectare pentru CNE │ │ │
│ │Cernavoda (pentru 5 unitãţi) │MIR │2010-2055│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.1. │Execuţia containerului necesar pentru transportul │ │ │
│ │unui fascicul de combustibil nuclear ars de tip │MIR, │ │
│ │CANDU │MAPM │2002-2004│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.2. │Proiectarea, execuţia şi dezvoltarea bazei tehnice │ │ │
│ │privind testarea ambalajelor în care se transporta │MIR, │ │
│ │diferitele categorii de materiale radioactive │MAPM │2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.3. │Identificarea de mijloace de transport în vederea │ │ │
│ │adaptarilor şi modernizãrilor impuse de cerinţele │ │ │
│ │de transport de materiale radioactive. Camioanele │ │ │
│ │şi vagoanele special amenajate trebuie dotate la │ │ │
│ │nivelul cerinţelor şi recomandãrilor de securitate │ │ │
│ │cerute de AIEA Viena: echipamente de comunicaţii │ │ │
│ │moderne, inclusiv prin satelit, aparatura de │ │ │
│ │monitorizare permanenta a nivelului │ │ │
│ │radioactivitatii, atât pentru mijlocul de │ │ │
│ │transport, cat şi pentru masurari de mediu. │ │ │
│ │Autorizarea acestor mijloace de transport de │MIR, │ │
│ │materiale radioactive. │MAPM │2002-2007│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.4. │Evaluarea riscurilor şi a consecinţelor radiologice │ │ │
│ │asociate transporturilor de combustibil nuclear ars │MIR, │ │
│ │pe Dunare (este necesarã şi colaborare externa) │MAPM │2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.5. │Evaluarea riscurilor şi a consecinţelor radiologice │ │ │
│ │asociate efectuãrii transporturilor de minereuri │ │ │
│ │radioactive de uraniu, a concentratelor acestora, │ │ │
│ │precum şi a combustibilului destinat alimentarii │MIR, │ │
│ │reactorilor de la CNE Cernavoda │MAPM │2003-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.6.6. │Evaluarea riscurilor şi a potentialelor consecinţe │ │ │
│ │radiologice asupra populaţiei şi a mediului │ │ │
│ │asociate transporturilor de materiale radioactive │ │ │
│ │în regim internaţional, inclusiv transportul de │ │ │
│ │combustibil nuclear cu uraniu imbogatit, │MIR, │ │
│ │(este necesarã şi colaborare externa) │MAPM │2003-2007│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.1. │Asigurarea necesarului de uraniu pentru funcţionarea│ │ │
│ │unitãţilor CANDU 6 de la CNE-Cernavoda. │ │ │
│ │● Studiu tehnico-economic pentru extinderea │ │ │
│ │capacitãţii de fabricare a combustibilului, în │ │ │
│ │vederea asigurãrii consumului de combustibil pentru │ │ │
│ │unitãţile puse în funcţiune dupã anul 2005; │ │ │
│ │2002-2003; │ │ │
│ │● Retehnologizarea liniilor de fabricaţie pulbere │ │ │
│ │sinterizabila de UO(2) pentru obţinerea unei │ │ │
│ │capacitãţi de 250-300 tU/an; 2002-2005; │MIR │2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.2. │Asigurarea necesarului de combustibil pentru │ │ │
│ │funcţionarea unitãţilor CANDU 6 de la │ │ │
│ │CNE-Cernavoda. │ │ │
│ │Extinderea capacitãţii de producţie combustibil │ │ │
│ │nuclear pentru asigurarea alimentarii a doua │ │ │
│ │unitãţi CANDU 6; │ │ │
│ │Fabricarea suplimentarã a unei incarcaturi de │ │ │
│ │combustibil şi a fasciculelor combustibile │ │ │
│ │cu uraniu saracit pentru punerea în funcţiune │ │ │
│ │a Unitãţii 2 la CNE-Cernavoda. │MIR │2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.3. │Dezvoltarea unui tip avansat de fascicul de │ │ │
│ │combustibil, pentru scãderea preţului de cost de │ │ │
│ │realimentare a reactorului şi a cantitãţii de │ │ │
│ │deşeuri înalt active (combustibil ars) prin │ │ │
│ │utilizarea combustibililor avansati. │ │ │
│ │● Elaborarea de concepte tehnice de fascicul │ │ │
│ │combustibil pentru grade mari de ardere, │ │ │
│ │compatibil cu reactorul CANDU 6; 2002-2003; │ │ │
│ │● Dezvoltarea de tehnologii şi instalaţii pentru │ │ │
│ │fabricarea unui prototip de fascicul combustibil │ │ │
│ │pentru grade mari de ardere; 2006; │ │ │
│ │● Fabricarea unui lot de fascicule combustibile │ │ │
│ │pentru grade mari de ardere şi testarea în afarã │ │ │
│ │reactorului; 2008; │ │ │
│ │● Fabricarea lotului de fascicule pentru iradierea │ │ │
│ │de demonstratie şi iradierea de demonstratie; 2011; │MEC-C,│ │
│ │● Calificare-autoavizare a noului tip de fascicul │MIR, │ │
│ │combustibil; 2013; │CNCAN │2002-2013│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.7.4. │Asigurarea necesarului de apa grea │ │ │
│ │● Fabricarea apei grele necesare asigurãrii │ │ │
│ │pierderilor tehnologice şi punerii în funcţiune │ │ │
│ │a Unitãţii 2; 2002-2005; │ │ │
│ │● Elaborarea unui studiu tehnico-economic privind │ │ │
│ │oportunitatea fabricãrii unui stoc de apa grea │ │ │
│ │pentru asigurarea necesarului de apa grea pentru │ │ │
│ │acoperirea pierderilor tehnologice şi punerea în │ │ │
│ │funcţiune de noi unitãţi la CNE-Cernavoda; 2003; │ │ │
│ │● Proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a │ │ │
│ │unei instalaţii de detritiere a apei grele din │ │ │
│ │circuitul primar al Unitãţii 1 CNE-Cernavoda, │MIR, │ │
│ │2004; │MF │2002-2005│
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐
│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen │
│crt. │ │ ├─────────┤
│ │ │ │ Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.8.1 │Testarea capetelor masinii de încãrcat-descãrcat │ │ │
│ │combustibil nuclear la reactorul CANDU al │ │ │
│ │Unitãţii 2, CNE Cernavoda. │MIR │ 2004 │
│ │Testarea capetelor MID pentru reactorii │ │ pentru │
│ │urmãtoarelor unitãţi CANDU, CNE Cernavoda. │ │ U2 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤
│A.8.2. │Participarea specialiştilor din RAAN (ICN Pitesti │ │ │
│ │şi CITON Bucureşti) la lucrãrile de PIF ale │ │ │
│ │Unitãţii 2 de la CNE Cernavoda. Pe baza experienţei │ │ │
│ │de la U1, se estimeaza contribuţii semnificative │ │ │
│ │de la: │ │ │
│ │● ingineri tehnologi şi proiectanţi; │ │ │
│ │● specialişti în fizica reactorilor, inclusiv │ │ │
│ │fizicieni experimentatori, şi în termohidraulica; │ │ │
│ │● specialişti în analize de securitate nucleara │ │ │
│ │deterministe şi probabiliste; │ │ │
│ │● ingineri electronisti şi automatisti etc. │MIR │2002-2005│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.3. │Alocarea resurselor financiare pentru asigurarea │MIR, │Dec.2002│
│ │combustibilului de schimb pentru reactorul TRIGA, │MEC-C,│ │
│ │singurul reactor nuclear de cercetare existent în │MF │ │
│ │ţara, componenta importanta pentru suportul │ │ │
│ │ştiinţific şi tehnic naţional al energeticii │ │ │
│ │nucleare şi pentru dezvoltarea de aplicaţii ale │ │ │
│ │tehnicilor nucleare în folosul societãţii. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.4. │Susţinerea cercetãrilor legate de posibilitatea │MIR, │2002- │
│ │introducerii de combustibil uşor imbogatit în │MEC- C│2007 │
│ │reactorii CNE Cernavoda, folosind fascicule de │ │ │
│ │combustibil cu 37 de bare,în scopul reducerii │ │ │
│ │masei de combustibil ars (pentru a furniza o │ │ │
│ │cantitate data de energie electrica) şi în scopul │ │ │
│ │usurarii tranzitiei fãrã penalitãţi la soluţia cu │ │ │
│ │îmbogãţiri şi grade de ardere mai mari. │ │ │
│ │● Se estimeaza efecte pozitive în privinta │ │ │
│ │solicitãrilor la care sunt supuse tuburile de │ │ │
│ │presiune. │ │ │
│ │● Se reduc riscurile asociate utilizãrii curente │ │ │
│ │a unui fascicul de tip nou,încã netestat în │ │ │
│ │Canada sau în alta ţara în condiţii de operare de │ │ │
│ │cativa ani. │ │ │
│ │● Aplicarea rezultatelor imediat ce analiza │ │ │
│ │tehnico-economicã va confirma potenţialul │ │ │
│ │deosebit estimat astãzi şi va cuantifica │ │ │
│ │avantajele şi costurile asociate. │ │ │
│ │● Prin aplicarea imediata se prelungeşte viata │ │ │
│ │tuburilor de presiune şi se reduce cantitatea de │ │ │
│ │deşeuri înalt active înainte de a avea la │ │ │
│ │dispoziţie un nou proiect omologat de fascicul │ │ │
│ │de combustibil avansat,castigandu-se astfel │ │ │
│ │cativa ani. │ │ │
│ │● Se reduc solicitarile şi penalitãţile pe care │ │ │
│ │le-ar presupune trecerea directa de la uraniu │ │ │
│ │natural la utilizarea de îmbogãţiri optime │ │ │
│ │economic şi de fascicule de tip nou, avansat │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.5. │Constituirea a doua comitete naţionale de experţi │MIR, │DEC.2003│
│ │în domeniul nuclear şi de reprezentanţi ai │MEC- C│ │
│ │societãţii civile, pentru orientarea activitãţilor │MAN │ │
│ │de cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologicã, │ │ │
│ │pentru evaluarea strategiilor de cercetare şi pentru│ │ │
│ │auditarea periodicã, la 3-5 ani, a fiecãrei │ │ │
│ │organizaţii de CDT din domeniu. │ │ │
│ │Activitatea celor doua comitete va fi dedicata: │ │ │
│ │● energeticii nucleare, respectiv │ │ │
│ │● ştiinţei nucleare şi aplicatiilor neenergetice │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.6. │Promovarea participãrii institutelor de specialitate│MIR, │Perma- │
│ │din domeniul nuclear la colaborãri internaţionale │MEC-C,│nent │
│ │bazate nu numai pe schimbul de informaţii, ci şi pe │MAN │ │
│ │lucrul în comun în acelaşi laborator, singura cale │ │ │
│ │de progres în subdomeniile în care România are │ │ │
│ │foarte putini specialişti calificaţi şi în cele │ │ │
│ │slab acoperite de documentaţia disponibilã. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.7. │Revizuirea planului strategic care sta la baza │MIR │2004 şi │
│ │Programelor de CD ale RAAN, în vederea adaptãrii │ │la fie- │
│ │la necesitãţile domeniului. │ │care │
│ │ │ │trei │
│ │ │ │ani │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.8. │Lansarea de programe de CD în cadrul MEC, care sa │MEC-C │Perma- │
│ │rezolve şi probleme specifice domeniului nuclear, │ │nent │
│ │în special pentru probleme punctuale de energetica │ │ │
│ │nucleara şi pentru probleme generale de aplicare de │ │ │
│ │tehnologii nucleare modeme neenergetice. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.9. │Dezvoltarea bazei materiale a institutelor │MIR │2002- │
│ │responsabile pentru asigurarea suportului tehnic │ │2007 │
│ │naţional al energeticii nucleare şi transformarea │ │ │
│ │Institutului de Cercetãri Nucleare de la Pitesti în │ │ │
│ │centru internaţional de cercetare în domeniul │ │ │
│ │energeticii nucleare,conform angajamentelor asumate │ │ │
│ │de România prin semnarea Acordului de ţara │ │ │
│ │(de cooperare tehnica) cu AIEA Viena. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.10. │Promovarea participãrii Institutelor de specialitate│MIR, │Perma- │
│ │din domeniul nuclear în cadrul proiectelor │MEC-C,│nent │
│ │internaţionale specifice (Proiecte OECD, Proiect │MIE, │ │
│ │Halden-Norvegia, Programe COG etc.) │MAE, │ │
│ │ │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.11. │Stimularea şi definirea cadrului organizatoric │MIR, │2002- │
│ │necesar pentru asigurarea unui grad corespunzãtor │MEC-C │2003 │
│ │de conectivitate între unitãţile productive din │ │ │
│ │domeniul energeticii nucleare (CNE, fabrici de │ │ │
│ │materiale fisionabile şi de combustibil nuclear, │ │ │
│ │unitãţi industriale de profil) şi organizaţii de │ │ │
│ │cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologicã. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.8.12. │Susţinerea periodicã, la 5-7 ani, de teme de │MIR, │2005 │
│ │cercetare dedicate reactorilor mici, destinaţi altor│MEC-C,│ │
│ │scopuri decât generarea de energie electrica, de │MAN │ │
│ │exemplu pentru producerea de fascicule de │ │ │
│ │neutroni sau pentru furnizarea nepoluanta de │ │ │
│ │caldura (pentru industrie, încãlzire sere, încãlzire│ │ │
│ │clãdiri etc.). Susţinerea financiarã a cercetãrilor │ │ │
│ │de acest gen iniţiate de AIEA Viena în cadrul unor │ │ │
│ │Programe de colaborare internationala. │ │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.9.1 │Mãsuri de încurajare şi calificare de furnizori │MIR │2003- │
│ │ │ │2005 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.9.2 │Evaluarea necesarului de retehnologizari pentru │MIR │2003- │
│ │susţinerea programului nuclear │ │2005 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.9.3 │Evaluarea potenţialului industrial privind producţia│ │ │
│ │de semifabricate din aliaje de zirconiu, ca │ │ │
│ │alternativa posibila la import │MIR │2003 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.9.4 │Retehnologizare de unitãţi industriale cu sprijin │MIR,MF│2004- │
│ │financiar naţional │ │2008 │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.1. │Asimilarea tehnologiei de producere a Mo^99 de │MIR, │2002- │
│ │fisiune │MEC-C │2004 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.2. │Asimilarea tehnologiei de producere de diversi alţi │MIR, │2002- │
│ │izotopi solicitati de piata (^153 Sm, ^186,188 Re, │MEC-C │2004 │
│ │^18F, ^123I,^124I şi alţii) │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.3. │Asimilarea tehnologiei de producere a Co^60 în │MIR, │2002- │
│ │centrala CANDU │MEC -C│2005 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.4. │Dezvoltarea şi implementarea de noi tehnologii de │MIR, │2007 │
│ │iradiere pentru producerea şi extragerea de │MEC-C,│ │
│ │radioizotopi şi prepararea de compuşi │MSF │ │
│ │radiofarmaceutici │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.5. │Dezvoltarea şi implementarea de metode şi tehnologii│MIR, │2006 │
│ │nucleare pentru determinãri şi monitorizari complexe│MEC-C,│ │
│ │cu privire la mediu │MSF, │ │
│ │ │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.6. │Realizarea de facilitãţi, instrumentatie şi │MIR, │2005 │
│ │proceduri dedicate efectuãrii de analize elementale │MEC-C,│ │
│ │bazate pe metode nucleare de tip IBA (Ion Beam │MSF, │ │
│ │Analysis) cum sunt: RBS, PIXE, PIGE, CPAA, FNAA │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.7. │Creşterea performantelor Acceleratorului TANDEM prin│MIR, │2004 │
│ │modernizarea sistemului de transport de sarcina prin│MEC-C,│ │
│ │înlocuirea benzii transportoare cu un sistem │MSF │ │
│ │PELETRON │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.8. │Elaborarea de metode şi instrumente de mãsurare şi │MIR, │2006 │
│ │monitorizare a efluentilor radioactivi │MEC-C,│ │
│ │eliberaţi din activitãţi nucleare │MSF, │ │
│ │ │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.9. │Îmbunãtãţirea calitãţii vieţii prin implementarea │MIR, │2005 │
│ │iradierilor tehnologice în economie │MEC-C,│ │
│ │ │MSF │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.10.│Modernizarea standurilor şi etaloanelor naţionale │MIR, │2006 │
│ │din domeniul metrologiei radiatiei │MEC-C,│ │
│ │ │MSF, │ │
│ │ │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.10.11.│Obţinerea compusilor biologic activi marcati cu │MIR, │2007 │
│ │izotopi stabili şi radioactivi utilizaţi în studii │MEC-C,│ │
│ │de biologie moleculara, genetica, farmacocinetica şi│MSF, │ │
│ │farmacodinamie │MAN │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.11.1 │Dezvoltarea şi completarea reglementãrilor │CNCAN,│2003 │
│ │referitoare la activitãţile specifice controlului de│MAN │ │
│ │garanţii │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.11.2 │Implementarea reglementãrilor EURATOM referitoare │CNCAN │2003 │
│ │la Controlul de Garanţii. │MIR │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.11.3 │Dezvoltarea unui sistem informatic centralizat │CNCAN,│2004 │
│ │pentru controlul materialelor nucleare din România. │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.11.4 │Dezvoltarea de sisteme informatice pentru controlul │CNCAN │2004 │
│ │de garanţii specifice pentru entitãţi de tip reactor│MIR │ │
│ │nuclear energetic şi de tip fabrica de combustibil │ │ │
│ │nuclear │ │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.12.1 │Revizuirea documentului în care se defineste │CNCAN,│2002 │
│ │"Ameninţarea-baza de proiect", pentru obiectivele │MI, │ │
│ │nucleare existente, ca urmare a noilor condiţii │MAN │ │
│ │create de evenimentele din 11 septembrie 2001. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.12.2 │Actualizarea planului de protecţie fizica pentru │ │ │
│ │fiecare obiectiv nuclear. │MI │2002 │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.12.3 │Revizuirea şi îmbunãtãţirea actualelor sisteme de │MIR │2003 │
│ │protecţie fizica la obiectivele nucleare existente │ │ │
│ │în conformitate cu documentul "Ameninţarea-baza de │ │ │
│ │proiect", asteptat în anul 2002. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.12.4 │Asigurarea condiţiilor de finanţare şi realizare a │MIR, │2002- │
│ │îmbunãtãţirii sistemelor de protecţie fizica │MF │2003 │
│ │existente. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.12.5 │Mãsuri pentru detectarea şi oprirea traficului │MI, │2002 │
│ │ilicit de surse de radiatii şi materiale nucleare. │CNCAN,│ │
│ │ │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.12.6 │Verificarea tuturor persoanelor care au acces la │MI, │Perma- │
│ │materialele şi instalaţiile nucleare, prin metode │SRI │nent │
│ │specifice, de cãtre organele competente. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.12.7 │Testarea psihologicã şi psihiatrica a persoanelor │MIR, │Anual │
│ │care au acces la instalaţiile şi materialele │MSF │ │
│ │protejate. │ │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
9.13. COLABORĂRI INTERNAŢIONALE
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.1 │Asigurarea suportului necesar realizãrii │MIR, │2002- │
│ │activitãţilor specifice de colaborare cu Agenţia │MEC-C │2010 │
│ │Internationala de Energie Atomica de la Viena │ │ │
│ │(AIEA). │ │ │
│ │● Finalizarea activitãţilor prevãzute în Programele │ │ │
│ │Cadru de Ţara şi continuarea programului; │ │ │
│ │2002-2005-2010; │ │ │
│ │● Iniţierea şi susţinerea unui program de asistenta │ │ │
│ │în domeniul deşeurilor radioactive; 2002-2010; │ │ │
│ │● Stimularea participãrii specialiştilor romani │ │ │
│ │implicaţi în energetica nucleara la contracte de │ │ │
│ │cercetare şi proiecte de asistenta tehnica, │ │ │
│ │susţinerea stagiilor de burse desfãşurate în centre │ │ │
│ │de cercetare româneşti şi a manifestãrilor organizat│ │ │
│ │în ţara sub egida AIEA; 2002-2010; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.2 │Asigurarea participãrii centrelor de cercetare │MIR │2002- │
│ │româneşti la activitãţi de cooperare cu Agenţia de │ │2010 │
│ │Energie Nucleara din cadrul OECD. │ │ │
│ │● Furnizare de date pentru banca internationala │ │ │
│ │de date; 2002-2010; │ │ │
│ │● Identificarea programelor de calcul ale NEA │ │ │
│ │Data Bank din domenii ce vizeazã concepte de │ │ │
│ │reactori nucleari, cicluri de combustibil, │ │ │
│ │securitate nucleara, protecţia reactorilor nucleari,│ │ │
│ │deşeuri radioactive, radioprotectie, etc. şi │ │ │
│ │adaptarea lor la necesitãţile energeticii nucleare │ │ │
│ │româneşti. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.3 │Dezvoltarea unor parteneriate cu tari ce deţin │MIR, │2002- │
│ │centrale tip CANDU (Argentina, Coreea etc.) în │MAE │2010 │
│ │vederea schimbului de informaţii tehnico-ştiinţifice│ │ │
│ │privind problemele de interes comun. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.4 │Susţinerea integrãrii europeane a energeticii │MIR, │2002- │
│ │nucleare româneşti prin cooperare cu Uniunea │MAE, │2010 │
│ │Europeanã. │MAN │ │
│ │● Identificarea subiectelor de interes comun din │ │ │
│ │domeniul energeticii nucleare, în paralel cu crearea│ │ │
│ │unor grupuri de specialişti competitive la nivel │ │ │
│ │european şi promovarea acestora în vederea │ │ │
│ │participãrii lor în cadrul Programelor Uniunii │ │ │
│ │Europene; 2002-2010; │ │ │
│ │● Mediatizarea activitãţilor şi a rezultatelor │ │ │
│ │deosebite prin intensificarea prezentei româneşti │ │ │
│ │la manifestãrile ştiinţifice internaţionale în │ │ │
│ │vederea creãrii unor deschideri pentru integrarea │ │ │
│ │unor activitãţi din programul nuclear în programele │ │ │
│ │Uniunii Europene; 2002-2010; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.5 │Asigurarea pregãtirii personalului la nivelul │MIR │2002- │
│ │exigenţelor actuale legate de funcţionarea în │ │2010 │
│ │condiţii de securitate a instalaţiilor nucleare prin│ │ │
│ │activitãţi de cooperare cu AECL - Canada; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.6 │Intensificarea colaborãrii cu AECL în domeniul │MIR │2002- │
│ │suportului tehnic pentru construcţia,PIF şi operarea│ │2010 │
│ │de CNE tip CANDU; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.7 │Desfãşurarea de acţiuni ştiinţifice de lucru în │MIR │2002- │
│ │comun în laboratoarele din Canada şi din România, │ │2015 │
│ │pentru finalizarea proiectelor de colaborare │ │ │
│ │iniţiate şi deschiderea unor direcţii noi de │ │ │
│ │cooperare în probleme de actualitate precum: │ │ │
│ │cicluri combustibile avansate, managementul vieţii │ │ │
│ │centralei, extinderea timpului de funcţionare a │ │ │
│ │centralelor CANDU, concepte avansate de reactori, │ │ │
│ │idei de creştere a securitãţii nucleare, depozitarea│ │ │
│ │finala a combustibilului ars etc.; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.8 │Asigurarea schimbului de informaţii şi cooperarea cu│MIR, │2002- │
│ │Departamentul pentru Energie al SUA în domeniul │MAN │2010 │
│ │utilizãrii paşnice a energiei nucleare prin │ │ │
│ │consultanţa, pregãtire şi asistenta tehnica în │ │ │
│ │proiectele de interes comun. │ │ │
│ │● Realizarea activitãţilor de colaborare iniţiate │ │ │
│ │în cadrul acordului existent; │ │ │
│ │● Lãrgirea colaborãrii prin identificarea a noi │ │ │
│ │domenii de colaborare şi participare în proiecte de │ │ │
│ │interes comun, în concordanta cu prioritãţile PNN; │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.13.9 │Internationalizarea cercetãrii româneşti prin │MIR, │2002- │
│ │integrarea activitãţilor de cercetare viitoare în │MEC-C,│2010 │
│ │proiectele internaţionale de cercetare-dezvoltare. │MSF, │ │
│ │● Derularea activitãţilor de cooperare bilaterala │MAN │ │
│ │existente şi iniţierea unor noi acorduri în vederea │ │ │
│ │promovãrii cercetãrii nucleare româneşti şi a │ │ │
│ │integrãrii ei în reţele de excelenta sau a │ │ │
│ │proiectelor integrate ale Programului Cadru 6 al UE;│ │ │
│ │2002-2006; │ │ │
│ │● Idem pentru urmãtorul program cadru. │ │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
9.14. SISTEMUL LEGISLATIV ŞI DE REGLEMENTĂRI
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.1. │Realizarea unei analize sistematice şi cuprinzatoare│CNCAN,│2002- │
│ │a legislaţiei specifice domeniului nuclear în raport│MEC-C,│2004 │
│ │cu: respectarea principiilor de securitate nucleara,│MSF │ │
│ │respectarea cerinţelor UE şi a prevederilor │ │ │
│ │Convenţiei de securitate nucleara, contextul │ │ │
│ │legislativ din România, sistemele legislative din │ │ │
│ │celelalte tari, tendintele legislative pe plan │ │ │
│ │mondial; identificarea contradictiilor şi propuneri │ │ │
│ │legislative. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.2. │Elaborarea unui proiect de lege în domeniul │MEC-C │2002 │
│ │deşeurilor radioactive acoperind aspectele privind │MIR │ │
│ │finanţarea şi atribuirea responsabilitãţilor în │ │ │
│ │cadrul sistemului naţional de gospodãrire a │ │ │
│ │deşeurilor radioactive. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.3. │Actualizarea, revizia şi completarea sistemului de │CNCAN │2002 │
│ │reglementãri în domeniul nuclear şi a procedurilor │ │ │
│ │specifice activitãţii de inspecţie din cadrul CNCAN │ │ │
│ │în conformitate cu angajamentele asumate în │ │ │
│ │contextul integrãrii. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.4. │Întocmirea unui plan de acţiune pentru îndeplinirea │CNCAN,│2003 │
│ │cerinţelor de integrare UE, pana în 2007 (pe baza │MAN │ │
│ │evaluãrii principiilor şi cerinţelor de aderare │ │ │
│ │specifice). │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.5. │Revizia şi completarea legislaţiei privitoare la │CNCAN │2003 │
│ │protecţia fizica a obiectivelor nucleare. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.6. │Evaluarea şi elaborarea de propuneri legislative │CNCAN,│2003 │
│ │privind organizarea şi funcţionarea principalelor │MEC-C,│ │
│ │entitãţi cu atribuţii, responsabilitãţi şi obiecte │MIR, │ │
│ │de activitate semnificativã în domeniul nuclear. │MAN │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.7. │Evaluarea şi elaborarea de propuneri legislative │MIR │2002- │
│ │privind favorizarea progresului competentelor locale│ │2003 │
│ │în domeniul energeticii nucleare, prin acordarea de │ │ │
│ │punctaj suplimentar clar diferenţiat la │ │ │
│ │competitiile de servicii de inalta calificare, │ │ │
│ │atunci când oferta partenerului strãin specifica │ │ │
│ │antrenarea pentru execuţie de forta de munca din │ │ │
│ │România. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.8. │Evaluarea şi elaborarea de propuneri legislative │MIR,MF│2003 │
│ │privind favorizarea perfectarii de contracte de │ │ │
│ │furnitura pe termen lung. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.14.9. │Promovarea unor acte normative care stabilesc │MIR, │2003 │
│ │modalitãţile de stimulare, motivare şi stabilizare │MEC-C │ │
│ │a personalului din domeniul energeticii nucleare, │ │ │
│ │în special pentru specialiştii de inalta calificare.│ │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
9.15. MANAGEMENTUL DE RESURSE UMANE
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.15.1. │Atragerea de resurse umane cãtre domeniul │MEC- C│ │
│ │nuclear. │MIR │ │
│ │Stimularea interesului elevilor şi studenţilor │ │ │
│ │pentru domeniul nuclear: "zile ale portilor │ │ │
│ │deschise" pentru licee, la facultãţile de profil; │ │ │
│ │vizite la reactori pentru studenţi; prelegeri de │ │ │
│ │energetica nucleara pentru profesori; conferinţe │ │ │
│ │organizate de cãtre institute de cercetare şi │ │ │
│ │entitãţi nucleare de producţie; buletine │ │ │
│ │informative, postere şi pagini web │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.15.2. │Asigurarea de resurse financiare pentru formarea │MEC-C,│2003- │
│ │profesionalã, trierea şi menţinerea personalului │MIR, │2010 │
│ │înalt calificat dedicat programului nuclear │MSF │ │
│ │● Politicide utilizare eficienta şi creştere a │ │ │
│ │performantelor resurselor umane ţinând seama │ │ │
│ │de factorii specifici activitãţilor de cercetare, │ │ │
│ │proiectare, inginerie, exploatare în domeniul │ │ │
│ │nuclear. Formarea şi dezvoltarea culturii │ │ │
│ │organizationale şi a culturii tehnice de │ │ │
│ │specialitate, inclusiv a culturii de securitate. │ │ │
│ │Acordarea unui loc corespunzãtor eticii, atât la │ │ │
│ │nivel profesional, cat şi în relaţiile dintre │ │ │
│ │entitatile cu activitãţi nucleare din România. │ │ │
│ │● Îmbunãtãţirea sistemului de planificare, │ │ │
│ │evidenta, evaluare, angajare, disponibilizare şi │ │ │
│ │finanţare a resurselor umane în domeniile │ │ │
│ │importante. │ │ │
│ │● Trierea personalului dupã 2-5 ani,respectiv │ │ │
│ │dupã 10-15 ani de la angajare, şi asigurarea de │ │ │
│ │resurse financiare adecvate, asa încât sa existe │ │ │
│ │stimulente simultan şi pentru un numãr mare de │ │ │
│ │candidaţi, pe de o parte, şi pentru un numãr │ │ │
│ │corespunzãtor de specialişti calificaţi │ │ │
│ │recunoscuţi, pe de alta parte. │ │ │
│ │● Utilizarea eficienta a mecanismelor │ │ │
│ │motivationale şi contractuale pentru stabilizarea │ │ │
│ │specialiştilor de inalta calificare în domeniile │ │ │
│ │importante. │ │ │
│ │● Utilizarea eficienta şi controlatã prin obiective │ │ │
│ │concrete a formelor de pregãtire tehnico- │ │ │
│ │profesionalã specifica în cadrul internaţional │ │ │
│ │(schimb de informaţii, cursuri, seminarii, burse, │ │ │
│ │conferinţe, intalniri tehnico-ştiinţifice, stagii │ │ │
│ │de lucru, etc). │ │ │
│ │● Promovarea, stimularea şi îmbunãtãţirea formelor │ │ │
│ │de pregãtire superioarã în domeniile importante │ │ │
│ │(cursuri de perfecţionare, doctorate, etc.). │ │ │
│ │● Stimularea formelor de colaborare între │ │ │
│ │învãţãmântul superior şi organizaţiile de cercetare │ │ │
│ │şi inginerie (lucrãri de diploma, lectorate, │ │ │
│ │masterate, teme de cercetare comune, etc.). │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.15.3. │Acţiuni ale diverselor instituţii interesate, ca şi │MEC-C,│Perma- │
│ │ale factorilor guvernamentali şi locali: oferirea │MIR, │nent │
│ │unor burse de studiu şi formare cu sprijinul tehnic │CNCAN,│ │
│ │şi financiar al industriei; crearea de reţele │MAN │ │
│ │educaţionale în domeniul nuclear prin stabilirea şi │ │ │
│ │promovarea colaborãrii la nivel naţional şi │ │ │
│ │internaţional în cadrul unor programe educaţionale │ │ │
│ │şi/sau de pregãtire; atractivitatea locurilor de │ │ │
│ │munca (din punct de vedere profesional şi financiar)│ │ │
│ │sporitã fata de sectoare non-nucleare │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.15.4. │Asigurarea de salarii şi condiţii de munca │MEC-C,│Perma- │
│ │atragatoare, de perspective profesionale │MIR │nent │
│ │convingatoare pentru forta de munca valoroasa │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.15.5. │Asigurarea resurselor umane şi financiare şi a │CNCAN │2003 │
│ │suportului tehnic pentru autoritatea de reglementare│ │ │
│ │(înfiinţarea unei organizaţii tehnice suport care │ │ │
│ │sa sprijine autoritatea de reglementare în procesul │ │ │
│ │decizional şi în activitatea de reglementare şi │ │ │
│ │control) │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.15.6. │Adaptarea periodicã a programelor de învãţãmânt │MEC-C,│2003- │
│ │universitar la cerinţele actuale şi de perspectiva │MIR │2005 │
│ │ale energeticii nucleare şi susţinerea creşterii │ │ │
│ │atractivitatii sectorului nuclear prin angrenarea │ │ │
│ │studenţilor în lucrãri de cercetare în institute │ │ │
│ │de profil. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.15.7. │Susţinerea participãrii specialiştilor de valoare la│MIR, │Perma- │
│ │burse şi stagii de lucru în strãinãtate, la vizite │MEC-C │nent │
│ │ştiinţifice şi alte acţiuni de schimb de experienta,│ │ │
│ │la mitinguri şi conferinţe etc. │ │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┐
│Nr. crt.│ Acţiune │Resp. │Termen │
│ │ │ ├────────┤
│ │ │ │Perioada│
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.16.1. │Finalizarea efortului de prezentarea situaţiei şi a │MEC-C │10 dec. │
│ │dinamicii domeniului nuclear romanesc, european şi │MIR │2002 │
│ │mondial, pentru fundamentarea obiectivelor şi a │MAPM │ │
│ │strategiilor PNN. │ │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.16.2. │Definitivarea listei de obiective şi strategii de │MEC-C │10 oct. │
│ │realizare, pe baza analizelor şi a observaţiilor │MIR │2002 │
│ │ministerelor şi a specialiştilor din domeniu. │MAPM │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.16.3. │Stabilirea cadrului funcţional de implementare a │MEC-C │30 oct. │
│ │PNN. │MIR │2002 │
│ │ │MAPM │ │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤
│A.16.4. │Stabilirea Planului Nuclear Anual pentru anul 2003. │MEC-C │20 nov. │
│ │ │MIR │2002 │
│ │ │MAPM │ │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘
