Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STRATEGIA NATIONALA din 4 decembrie 2003 in domeniul proprietatii intelectuale (2003-2007)
STRATEGIA NATIONALA din 4 decembrie 2003 în domeniul proprietãţii intelectuale (2003-2007) EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 18 decembrie 2003 1. Prevederi generale Proprietatea intelectualã, privitã sub cele doua componente ale sale, proprietatea industriala, pe de o parte, şi drepturile de autor şi drepturile conexe, pe de alta parte, este una dintre parghiile de baza ale dezvoltãrii economice, sociale şi culturale a naţiunii. În acest context se poate aprecia ca protecţia depturilor de proprietate intelectualã este de o mare importanta, esenta, scopul şi finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligentei umane şi în acelaşi timp garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs. Strâns legatã de acest domeniu este activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, care constituie o componenta strategica, hotãrâtoare pentru dezvoltarea economicã şi pentru progresul social. Astfel, ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintã domenii care genereazã constant progres tehnologic, asigurând durabilitatea dezvoltãrii şi competitivitatea economicã de perspectiva a României. Totodatã inovarea şi transferul tehnologic sunt soluţii pentru rezolvarea problemelor economice şi pentru innoirea permanenta a tehnologiilor necesare prin racordarea cercetãrii româneşti la cerinţele şi presiunile unei pieţe libere, în expansiune, în contextul globalizarii. În procesul de infaptuire a reformei în domeniul proprietãţii intelectuale se va tine cont de problemele sociale şi economice, în special în legatura cu transferul tehnologic, comerţul electronic, biotehnologiile şi tehnologia informatiei. De asemenea, se impune o reorientare în ceea ce priveşte schimburile tehnologice şi noile modele de gestiune economicã apte sa includã problematica proprietãţii intelectuale ca element de coeziune economicã între marii producãtori şi întreprinderile mici şi mijlocii capabile sa facã fata noilor provocari. Analizele instituţionale şi de specialitate care au fundamentat elaborarea prezentei strategii au condus la concluzia ca o asemenea abordare novatoare a problematicii este necesarã în promovarea protecţiei proprietãţii intelectuale în România. Pentru a fundamenta în mod unitar şi coerent acţiunile sectoriale şi reglementãrile specifice ale instituţiilor care au responsabilitãţi în realizarea, protecţia şi valorificarea creaţiilor intelectuale în România, prezenta strategie identifica obiectivele majore, precum şi mãsurile necesare îndeplinirii acestor obiective. În concordanta cu obiectivele Programului de guvernare şi ale strategiilor sectoriale şi pe baza contribuţiilor instituţiilor care au competente în domeniul proprietãţii, a fost elaborata prezenta strategie. 2. Situaţia actuala în domeniul proprietãţii intelectuale 2.1. Cadrul institutional şi legislativ În România, asigurarea protecţiei proprietãţii intelectuale se realizeazã în principal prin doua instituţii de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci - în domeniul proprietãţii industriale - şi Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor - în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe. În temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 573/1998 , Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci este organul de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu autoritate unica pentru asigurarea protecţiei proprietãţii industriale, care elaboreazã şi supune spre aprobare Guvernului strategia dezvoltãrii protecţiei proprietãţii industriale în România şi aplica politica Guvernului în domeniu. Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor este organizat şi funcţioneazã, potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 758/2003 , ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul României în ceea ce priveşte evidenta, observarea şi controlul aplicãrii legislaţiei în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe. Acordarea asistenţei de specialitate în domeniul proprietãţii industriale şi reprezentarea persoanelor fizice şi juridice romane sau strãine interesate în fata Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci se asigura prin consilieri în proprietate industriala, organizati în cadrul Camerei Naţionale a Consilierilor în Proprietate Industriala din România în conformitate cu dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industriala, republicatã. Instituţiile implicate în elaborarea Strategiei naţionale în domeniul proprietãţii intelectuale sunt: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Agenţia Nationala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie, Autoritatea Nationala a Vamilor, Autoritatea Nationala pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Integrãrii Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Comerţului, Camera Nationala a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Politica guvernamentalã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii şi inovarii urmãreşte intensificarea proceselor de inovare şi creşterea calitãţii şi competitivitatii produselor şi serviciilor oferite de întreprinderile româneşti. Instrumentul prin care se realizeazã politica guvernamentalã în domeniu este Planul naţional pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (PNCDI), coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului. Prin înfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperatie (MIMMC) conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 15/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, s-a concretizat recunoaşterea funcţiei economice şi sociale pe care acest sector o are în dezvoltarea economicã a tarii. Ca urmare a procesului de reorganizare a Guvernului activitatea MIMMC a fost preluatã de Agenţia Nationala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie (ANIMMC), aflatã în subordinea Guvernului şi în coordonarea directa a primului-ministru, conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2003 , şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 753/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie. ANIMMC a preluat activitatea de la MIMMC, pãstrând aceleaşi atribuţii şi responsabilitãţi şi, în principal, de elaborare a strategiei şi politicilor de stimulare a dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), de elaborare, de implementare şi monitorizare de programe pentru sectorul IMM, de elaborare a legislaţiei în domeniu. Departamentele care funcţioneazã în cadrul ANIMMC cu scopuri specifice în dezvoltarea activitãţilor şi responsabilitãţilor enumerate sunt: Direcţia strategii şi politici pentru întreprinderi mici şi mijloci şi integrare europeanã, Direcţia de evaluare, implementare şi monitorizare programe pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperare internationala, Direcţia strategii, politici şi programe pentru comerţ interior şi Direcţia strategii, politici şi programe pentru cooperatie. Importanta sectorului IMM în economie este subliniata de faptul ca peste 42% din forta de munca angajata la nivelul întregii economii lucreazã în acest sector. De asemenea, peste 46% din totalul cifrei de afaceri din economie este realizatã de IMM, iar peste 28% din volumul total al creditului a fost directionat cãtre acest sector. Mãsurile şi programele de încurajare şi sustinere a activitãţii IMM, precum şi cele de constientizare a importantei proprietãţii intelectuale în rândul acestora sunt prioritati ale Programului de guvernare. Initiativele de promovare ale sectorului vizeazã creşterea competitivitatii IMM într-o piata concurentiala în care este vitala orientarea pe piata, cunoaşterea concurentei şi perfecţionarea abilitãţilor şi capacitãţilor manageriale; de aceea preocuparile ANIMMC s-au orientat spre dezvoltarea de programe naţionale multianuale destinate dezvoltãrii sectorului, ale cãror componente au ca scop atingerea obiectivelor menţionate. Astfel, programele naţionale multianuale pe perioada 2002-2007, în derulare, sunt: - Programul naţional multianual de sustinere a investiţiilor realizate de cãtre întreprinderi nou-înfiinţate şi microintreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare/ retehnologizare a IMM; - Programul naţional multianual pentru susţinerea accesului IMM la servicii de instruire şi consultanţa; - Programul naţional multianual de sprijinire a IMM în dezvoltarea exportului; - Programul naţional mutianual pentru dezvoltarea abilitãţilor antreprenoriale - EMPRETEC; - Programul pentru organizarea Targului pentru IMM. Protecţia drepturilor de proprietate industriala este reglementatã, în principal, prin urmãtoarele legi speciale: <>Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicatã, <>Legea nr. 84/1998 privind mãrcile şi indicaţiile geografice, <>Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, republicatã, <>Legea nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor circuitelor integrate, modificatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proprietãţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 383/2002 , <>Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante. Protecţia dreptului de autor şi a drepturilor conexe este reglementatã de <>Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, care reprezintã legea-cadru în domeniu, şi de doua acte normative complementare care cuprind mãsuri destinate combaterii fenomenului pirateriei, respectiv <>Ordonanta Guvernului nr. 45/2000 privind unele mãsuri pentru combaterea producerii şi comercializãrii neautorizate a fonogramelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 624/2001 , şi <>Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea de mãsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 213/2002 . Alte reglementãri ale drepturilor de proprietate intelectualã sunt cuprinse în: <>Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legea nr. 202/2000 privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaţiunilor de vamuire, cu modificãrile ulterioare, <>Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 299-301 din Codul penal. 2.2. Stimulente în sprijinul dezvoltãrii proprietãţii intelectuale Legislaţia în vigoare oferã stimulente în sectoarele principale pentru dezvoltarea activelor de proprietate industriala. Astfel, <>Ordonanta Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proprietãţii industriale şi regimul de utilizare a acestora prevede o serie de reduceri de taxe pentru procedurile legale de protecţie a obiectelor de proprietate industriala, în funcţie de venitul mediu brut lunar pe ultimele 12 luni al persoanei fizice solicitante sau titulare a protecţiei. De asemenea, în conformitate cu <>Legea nr. 64/1991 , "profitul sau venitul obţinut prin aplicarea efectivã în ţara de cãtre titular sau, dupã caz, de cãtre licentiatii acestuia a unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, dupã caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicãrii şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului". De prevederile de mai sus beneficiazã titularul brevetului aplicat, respectiv persoanele juridice sau persoanele fizice care exploateazã inventia. Venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia este scutit de impozit. Susţinerea financiarã a activitãţii de cercetare-dezvoltare la nivel naţional, precum şi realizarea politicilor naţionale în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii şi inovarii se realizeazã prin PNCDI. PNCDI cuprinde programe de cercetare-dezvoltare şi inovare. De asemenea, exista planuri de cercetare ale autoritãţilor administraţiei publice centrale, denumite planuri sectoriale, care conţin programe şi proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii. În cadrul PNCDI exista Programul INVENT, destinat valorificãrii rapide în economie a inventiilor, în special a celor din domeniile tehnice avansate, realizãrii şi testarii modelelor demonstrative (functionale, experimentale) sau a prototipurilor pentru produsele, tehnologiile ori serviciile noi sau cu îmbunãtãţiri semnificative, bazate pe brevete ale inventatorilor romani. Potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţificã şi dezvoltarea tehnologicã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 324/2003 , în situaţia în care agenţii economici cofinanteaza 50% din valoarea unei lucrãri de cercetare-dezvoltare, în scopul aplicãrii rezultatelor acesteia, pot beneficia în totalitate de rezultatele cercetãrii, cu acordul autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. De asemenea, "agenţii economici pot prelua cu titlu gratuit, pe baza de contract, rezultatele cercetãrii, cu excepţia brevetelor de invenţie, certificatelor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi altele asemenea, şi pot primi din fonduri publice, în regim de cofinantare, o suma de pana la 20% din cheltuielile totale aferente aplicãrii rezultatelor selectate. Contractele vor conţine clauze asiguratorii în vederea realizãrii transferului tehnologic, clauze privind proprietatea industriala şi neinstrainarea rezultatelor cercetãrii preluate". Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 442/2003 privind aprobarea unor mãsuri pentru atragerea, pregãtirea şi stabilizarea tinerilor în cercetare, se stabileşte ca, pentru promovarea activitãţii de transfer tehnologic, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului poate susţine finanţarea proiectelor de valorificare şi transfer tehnologic în economie al rezultatelor cercetãrii obţinute în domenii tehnologice de vârf, în limita a 30% din suma alocata anual în bugetul acestui minister cu aceasta destinaţie. În baza contractului de intermediere, unitatea de cercetare-dezvoltare acorda tanarului în cauza o suma de pana la 5% din valoarea negociata pentru transferul rezultatului cercetãrii, inclusã în contractul de intermediere, dupã încasarea contravalorii acestui contract, în termen de 15 zile. Transferul rezultatelor cercetãrii se efectueazã cu condiţia ca în contractul de intermediere sa existe clauze asiguratorii privind confidenţialitatea, proprietatea industriala şi neinstrainarea rezultatelor cercetãrii preluate, precum şi obligaţia aplicãrii. De asemenea, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului poate suporta din bugetul propriu, în limita a 10% din suma alocata finanţãrii proiectelor de valorificare şi transfer tehnologic, o parte din costurile pentru aplicarea unor rezultate ale cercetãrii, cu caracter inovativ, promovate de tineri de pana la 35 de ani, prin firmele proprii, care reprezintã cofinantarea cu o suma de pana la 20% a cheltuielilor totale aferente aplicãrii rezultatelor activitãţii de cercetare. 2.3. Crearea şi dezvoltarea infrastructurii în domeniul proprietãţii industriale Statul susţine dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic la nivel naţional, regional şi local, prin crearea de: a) centre şi servicii specializate pentru asistenta şi informare ştiinţificã şi tehnologicã, precum şi pentru diseminarea, transferul şi valorificarea rezultatelor cercetãrii; b) zone şi infrastructuri cu facilitãţi speciale pentru înfiinţarea şi funcţionarea de agenţi economici inovativi care dezvolta şi aplica tehnologii noi, infrastructuri care pot fi: centre de transfer tehnologic, centre incubatoare de afaceri, centre de informare tehnologicã, oficii de legatura cu industria, parcuri ştiinţifice şi tehnologice; c) unitãţi de ramura specializate în transfer tehnologic, finanţate pe seama rezultatelor transferate în economie şi în viata socialã. În acest sens unitãţile de transfer rãspund de întocmirea contractelor tripartite dintre furnizorul de tehnologie, unitatea de transfer şi unitatea care aplica rezultatele. Susţinerea financiarã pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic la nivel naţional, regional şi local se realizeazã din fondurile alocate ministerelor de ramura şi din fondurile autoritãţilor administraţiei publice locale interesate. În anul 2003 Guvernul României a adoptat Hotãrârea nr. 406 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entitatilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, precum şi modalitatea de sustinere a acestora. Un pas important în susţinerea dezvoltãrii infrastructurii de transfer tehnologic a fost realizat prin adoptarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 50/2003 . Acest act normativ pune la dispoziţie un instrument concret de reglementare a modului de înfiinţare şi funcţionare a acestor parcuri. În vederea exploatãrii drepturilor de proprietate intelectualã şi a rezultatelor cercetãrii se constituie infrastructura de inovare şi transfer tehnologic (infrastructura de ITT). Crearea infrastructurii de ITT are ca scop susţinerea dezvoltãrii economico-sociale, stimularea inovarii şi transferului tehnologic, atragerea de investiţii în vederea valorificãrii rezultatelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a resurselor umane din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. Reţelele existente de cercetare-dezvoltare funcţioneazã ca nişte parghii între resurse şi costuri, astfel ca prin rezultatele cercetãrii se obţin produse sau tehnologii noi, costuri de fabricaţie reduse şi economie de resurse (se obţin produse cu valoare adãugatã mare, cu tehnologie imbunatatita). În prezent protecţia proprietãţii intelectuale în România este similarã cu cea din statele membre ale Uniunii Europene, deoarece legislaţia nationala este armonizata în cea mai mare parte cu reglementãrile comunitare. În procesul de combatere a contrafacerii şi pirateriei un rol important îl au protocoalele care s-au încheiat la nivel naţional între diferite autoritãţi. În acest sens pot fi menţionate protocoalele de colaborare încheiate în anul 2001 de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor cu Direcţia Generalã a Vamilor în sprijinul îndeplinirii de cãtre autoritãţile vamale a atribuţiilor de control şi supraveghere a operaţiunilor de vamuire asupra mãrfurilor ce beneficiazã de protecţie potrivit legilor de proprietate intelectualã. În acelaşi scop Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor a încheiat protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei în anul 1999, protocol reactualizat în anul 2003, precum şi cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera în anul 2003. De asemenea, în scopul cooperãrii cu titularii de drepturi de proprietate intelectualã, Autoritatea Nationala a Vamilor a încheiat un protocol de colaborare cu Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România. În anul 2001 a fost înfiinţatã în România filiala Reţelei Europene Anticontrafacere REACT, care colaboreazã cu Autoritatea Nationala a Vamilor, în scopul combaterii traficului cu mãrfuri contrafãcute şi pirat. În vederea sensibilizarii mediului de afaceri din România, în domeniul proprietãţii industriale un rol important îl are Protocolul de colaborare dintre Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, încheiat în anul 2000 şi reînnoit în luna mai 2003, având ca principal scop constituirea de centre regionale de proprietate industriala pentru diseminarea informaţiilor din domeniu. Un protocol de colaborare similar având ca obiectiv creşterea gradului de informare a mediului de afaceri cu privire la importanta dreptului de autor şi drepturilor conexe în economia bazatã pe cunoaştere a fost încheiat şi între Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor şi Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti în luna mai 2003. 2.4. Legislaţie europeanã preluatã Prin actele normative enumerate anterior au fost transpuse sau preluate în legislaţia nationala o serie de acte normative comunitare. Astfel, au fost transpuse integral: Directiva 89/104/CEE privind mãrcile, Directiva 98/71 CE privind protecţia juridicã a desenelor, Directiva 98/44 CE privind protecţia juridicã a inventiilor biotehnologice, Directiva 91/250/CEE privind protecţia juridicã a programelor de calculator, Directiva 92/100/CEE referitoare la dreptul de închiriere şi împrumut şi la anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietãţii intelectuale, Directiva 93/83/CEE privind coordonarea anumitor reglementãri privind dreptul de autor şi drepturile conexe aplicabile radiodifuzarii prin satelit şi retransmiterii prin cablu, Directiva 93/98/CEE privind armonizarea duratei de protecţie a dreptului de autor şi drepturilor conexe. De asemenea, a mai fost transpusa parţial Directiva 96/9/CE privind protecţia bazelor de date. Dintre regulamentele Uniunii Europene au fost preluate integral: Regulamentul CE nr. 2.100/1994 instituind un regim de protecţie comunitara a noilor soiuri de plante, Regulamentul CE nr. 40/1994 privind marca comunitara, Regulamentul CE nr. 241/1999 pentru modificarea Regulamentului CE nr. 3.295/1994 şi Regulamentul CE nr. 2.549/1999 care modifica Regulamentul nr. 1.367/1995. Parţial au mai fost preluate Regulamentul CE nr. 3.295/1994 fixând mãsuri în vederea interzicerii punerii în circulaţie libera, exportului, reexportului şi plasarii sub un regim suspensiv a mãrfurilor contrafãcute şi pirat şi Regulamentul CE nr. 1.367/1995 care stabileşte dispoziţiile de aplicare a Regulamentului nr. 3.295/1994. 2.5. Situaţia în plan internaţional România este membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Proprietãţii Intelectuale (OMPI), creata prin Convenţia pentru instituirea OMPI, semnatã în 1967. De asemenea, România este din anul 1920 membru al Uniunii de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale, creata în baza Convenţiei de la Paris din 1883, iar din anul 1927 este membru al Uniunii de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice, creata în baza Convenţiei de la Berna din 1886. În conformitate cu obligaţiile asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeanã, România a devenit membra a Organizaţiei Europene de Brevete începând cu data de 1 martie 2003, aceasta confirmand faptul ca sistemul roman de protecţie a proprietãţii industriale este un sistem modern şi conform normelor europene. În anul 2001 România a ratificat cele mai noi reglementãri internaţionale în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe în mediul numeric, respectiv Tratatul OMPI privind dreptul de autor şi Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile şi fonogramele, semnate în 1996 la Geneva. Constiente de importanta şi amploarea pe care a dobândit-o proprietatea intelectualã şi de rolul OMPI în domeniu, autoritãţile romane se afla în permanenta colaborare cu aceasta organizaţie. În cadrul acestei cooperãri active elementul cel mai important îl constituie Programul de cooperare dintre Guvernul României şi Organizaţia Mondialã a Proprietãţii Intelectuale, semnat la Bucureşti la 7 iunie 2001 şi aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 974/2001 . Documentul reprezintã baza cooperãrii dintre România şi OMPI, oferind cadrul necesar pentru stabilirea unei relaţii strânse între instituţiile româneşti implicate, prin elaborarea unor acorduri sectoriale şi planuri de acţiune, asigurându-se condiţiile pentru valorificarea programelor promovate de OMPI în domeniul proprietãţii intelectuale. România este membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi parte la Acordul pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, inclusiv la Acordul privind unele aspecte ale drepturilor de proprietate intelectualã legate de comerţ (anexa 1C). În procesul de pregãtire pentru aderarea României la Uniunea Europeanã, domeniul proprietãţii intelectuale se bucura de o importanta deosebita, acesta fiind inclus în mai multe capitole de negociere, respectiv Dreptul societãţilor comerciale, Libera circulaţie a mãrfurilor, Uniunea vamalã, Cultura şi audiovizualul. 3. Scop Scopul prezentei strategii naţionale este de a compatibiliza şi armoniza sistemul proprietãţii intelectuale din România cu mecanismele existente la nivelul Uniunii Europene. Astfel prezenta strategie va contribui prin elementele sale componente la dezvoltarea economicã, socialã şi culturalã a României, conducand astfel la atingerea nivelului de performanţe cerut de dezvoltarea unei societãţi bazate pe cunoaştere. 4. Obiective strategice ● Armonizarea legislaţiei naţionale din domeniul proprietãţii intelectuale cu normele de drept comunitar şi cu prevederile acordurilor internaţionale la care România este parte ● Îmbunãtãţirea aplicãrii în România a legislaţiei din domeniul proprietãţii intelectuale ● Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzãtoare în cadrul instituţiilor naţionale implicate în asigurarea protecţiei proprietãţii intelectuale ● Formarea resurselor umane specializate în domeniul proprietãţii intelectuale ● Realizarea unei cooperãri transparente între instituţiile şi organismele naţionale implicate în asigurarea protecţiei proprietãţii intelectuale ● Sensibilizarea, educarea şi constientizarea publicului cu privire la domeniul şi importanta drepturilor de proprietate intelectualã 5. Mãsuri strategice privind armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul proprietãţii intelectuale cu normele de drept comunitar şi cu prevederile acordurilor internaţionale la care România este parte a) Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei în domeniul proprietãţii industriale prin transpunerea acquisului comunitar şi alinierea reglementãrilor naţionale la acordurile internaţionale la care România este parte Acţiuni specifice: 1. implementarea sistemului brevetului european, ca urmare a aderãrii României la Convenţia brevetului european la data de 1 martie 2003; 2. elaborarea de noi reglementãri privind sistemele traditionale de înregistrãri în domeniul brevetelor, precum şi de reglementãri conexe, cum sunt know-how şi transferul de tehnologie; 3. implementarea sistemului marcii comunitare şi a desenului comunitar; 4. identificarea posibilelor conflicte între denumiri (mãrci, indicaţii geografice, nume comerciale, denumiri ale soiurilor de plante, nume de domeniu); 5. elaborarea de reglementãri privind protecţia numelor comerciale şi conflictul între mãrci şi nume de domeniul Internet; 6. evaluarea nivelului de armonizare a sistemului de protecţie a noilor soiuri de plante, precum şi elaborarea de reglementãri conexe; 7. continuarea îmbunãtãţirii legislaţiei privind mijloacele de respectare a drepturilor de proprietate intelectualã în România; 8. Analizarea cadrului legislativ în vigoare privind proprietatea intelectualã şi a jurisprudenţei aferente şi prezentarea propunerilor de completare a actelor normative respective, în vederea eficientizarii protecţiei drepturilor de proprietate intelectualã în sistemul justiţiei; 9. înfiinţarea de complete de judecata specializate în domeniul dreptului de proprietate intelectualã, conform reglementãrilor conunitare; 10. iniţierea de noi acte normative, cu consultarea prealabilã a tuturor instituţiilor implicate în punerea în aplicare a acestora. b) Asigurarea cadrului juridic corespunzãtor prin armonizarea continua cu normele internaţionale în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe Acţiuni specifice: 1. transpunerea prevederilor tratatelor Internet: Tratatul OMPI privind dreptul de autor şi Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile şi fonogramele, 1996, Geneva, ratificate de România, în legislaţia nationala, pentru perfecta conformitate şi eliminarea eventualelor contradictii; 2. transpunerea altor prevederi internaţionale în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe, conform obligaţiilor asumate în procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã; 3. continuarea transpunerii directivelor europene privind dreptul de autor în societatea informationala şi, respectiv, dreptul de suita. c) Adaptarea sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare la cerinţele de intregrare în Uniunea Europeanã Acţiuni specifice: 1. armonizarea programelor naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare cu cele ale Uniunii Europene, pentru facilitarea accesului României la spaţiul european de cercetare; 2. stimularea participãrii instituţiilor cu profil de cercetare şi dezvoltare la programele privind protecţia proprietãţii industriale, derulate în spaţiul Uniunii Europene, prin asigurarea cofinanţãrii în cadrul acelor programe la care România este parte; 3. dezvoltarea programelor bilaterale în domeniile cercetãrii, dezvoltãrii şi inovarii, în vederea accelerarii procesului de protecţie a proprietãţii industriale; 4. sprijinirea cooperãrii diferitelor entitãţi, având competente specifice, cu structuri similare internaţionale; 5. îmbunãtãţirea cadrului legislativ, financiar şi organizatoric pentru asigurarea participãrii la programele-cadru ale Uniunii Europene; 6. identificarea şi valorificarea oportunitatilor de atragere în ţara a unor activitãţi din programele avute în vedere de OMPI pentru zona Europei Centrale şi de Sud-Est. 6. Mãsuri strategice privind îmbunãtãţirea aplicãrii în România a legislaţiei în domeniul proprietãţii intelectuale a) îmbunãtãţirea aplicãrii legislaţiei în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe Acţiuni specifice: 1. realizarea de analize comparative ale soluţiilor definitive ale instanţelor judecãtoreşti, pronunţate în procesele de proprietate intelectualã, şi publicarea jurisprudenţei în colecţii specializate; 2. realizarea unor studii privind modul în care instanţele judecãtoreşti infaptuiesc actul de justiţie privind proprietatea intelectualã şi comunicarea acestor studii instanţelor judecãtoreşti în vederea îmbunãtãţirii jurisprudenţei; 3. modificarea cuantumului amenzilor prevãzute în legislaţia în vigoare, prin corelare cu rata inflaţiei, astfel încât sancţiunile sa devinã descurajante pentru persoanele care intenţioneazã sa încalce dreptul de autor şi drepturile conexe. b) Asigurarea aplicãrii legislaţiei privind protecţia drepturilor de proprietate intelectualã la frontiera Acţiuni specifice: 1. intensificarea controalelor vamale, pe baza analizei de risc, pentru depistarea mãrfurilor susceptibile a fi piratate sau contrafãcute; 2. realizarea unor module informatice şi baze de date în domeniul combaterii traficului de mãrfuri pirat şi contrafãcute; 3. asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaţiunilor de vamuire şi aplicarea în mod corespunzãtor a sancţiunilor prevãzute de dispoziţiile legale în vigoare; 4. intensificarea schimbului de informaţii şi a cooperãrii cu alte administraţii vamale, în scopul combaterii faptelor de încãlcare a drepturilor de proprietate intelectualã. c) Adoptarea unor mãsuri de protecţie a consumatorilor impotriva riscului de a achizitiona produse sau de a li se presta servicii care ar putea sa le afecteze viata, sãnãtatea, securitatea sau interesele economice Acţiuni specifice: 1. realizarea de controale tematice la nivel naţional, pe grupe de produse, în scopul depistarii produselor pirat sau contrafãcute, şi informarea corespunzatoare a tuturor instituţiilor implicate în procesul de supraveghere a pieţei; 2. eliminarea de pe piata a produselor pirat sau contrafãcute, în conformitate cu dispoziţiile legale şi reglementãrile europene, şi informarea adecvatã a consumatorilor asupra celor constatate; 3. implicarea asociaţiilor de reprezentare a intereselor consumatorilor în diseminarea, informarea şi educarea acestora. d) intensificarea intervenţiei parchetelor din cadrul Ministerului Public în combaterea fenomenelor contrafacerii şi pirateriei, a încãlcãrii dispoziţiilor legale privind protecţia drepturilor de proprietate intelectualã Acţiuni specifice: 1. evaluarea semestriala şi anuala a stãrii infractionale în domeniul drepturilor de proprietate industriala, al dreptului de autor şi drepturilor conexe, efectuarea de analize criminologice şi statistice ale fenomenelor de contrafacere şi piraterie, elaborarea de mãsuri în scopul prevenirii criminalitatii în domeniu; 2. asigurarea la nivelul tuturor parchetelor din teritoriu a existenţei unei baze de date cu privire la cauzele soluţionate în domeniul încãlcãrii drepturilor de proprietate intelectualã; 3. intensificarea demersurilor în vederea îmbunãtãţirii cadrului legislativ al combaterii infractionalitatii privind regimul drepturilor de proprietate intelectualã. e) Intensificarea activitãţii unitãţilor de poliţie Acţiuni specifice: 1. organizarea de activitãţi specifice de control pentru prevenirea, descoperirea şi cercetarea faptelor sãvârşite cu ocazia importului şi comercializãrii de produse alimentare şi nealimentare care poarta mãrci contrafãcute; 2. înfiinţarea unor compartimente de proprietate intelectualã în cadrul unitãţilor de poliţie la nivel central şi teritorial; 3. pentru realizarea sarcinilor ce revin formatiunilor cu competenta în domeniul proprietãţii intelectuale, se va avea în vedere creşterea numãrului de politisti cu responsabilitãţi pe aceasta linie atât în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane, Direcţia Poliţiei Economico-Financiare, cat şi la serviciile economice din inspectoratele judeţene de poliţie şi Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti; 4. asigurarea logisticii necesare pentru desfãşurarea activitãţilor profesionale de evidenta şi de investigare a fraudelor privind proprietatea intelectualã. 7. Mãsuri strategice privind constituirea unei infrastructuri administrative corespunzãtoare în cadrul instituţiilor naţionale implicate în asigurarea protecţiei proprietãţii intelectuale a) Dezvoltarea sistemului informatic şi modernizarea echipamentelor folosite în îndeplinirea procedurilor de acordare a protecţiei drepturilor de proprietate industriala de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci Acţiuni specifice: 1. continuarea dezvoltãrii şi modernizãrii dotãrii tehnice a sistemului informatic existent în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci; 2. dezvoltarea şi modernizarea sistemului de baze de date administrative şi de documentare utilizate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, necesare aplicãrii procedurilor de acordare a drepturilor de proprietate industriala; 3. adoptarea şi implementarea de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci a standardelor europene în domeniul depunerii electronice a cererilor de protecţie a proprietãţii industriale; 4. continuarea procesului de compatibilizare a sistemului informatic din Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci cu sistemele informatice ale Oficiului European de Brevete. b) Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzãtoare a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor Acţiuni specifice: 1. încadrarea corespunzãtoare cu resurse umane prin creşterea personalului necesar ca numãr şi pregãtire; 2. dotarea corespunzãtoare cu mijloace materiale necesare îndeplinirii atribuţiilor, printr-o finanţare corespunzãtoare; 3. derularea unor campanii de creştere a gradului de informare a publicului larg asupra importantei domeniului dreptului de autor şi al drepturilor conexe (baza de date publice conţinând informaţii privind repertoriul şi titularii dreptului de autor, drepturilor conexe, informaţii deţinute de organismele de gestiune colectivã etc.). c) Diseminarea informatiei referitoare la problemele de proprietate intelectualã Acţiuni specifice: 1. dezvoltarea unui sistem eficient de promovare a proprietãţii industriale şi de constientizare a importantei domeniului în programele Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi prin intermediul centrelor regionale pentru diseminarea informaţiilor de proprietate industriala, centrelor de cercetare şi inovare, Camerei Naţionale a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi al camerelor de comerţ şi industrie teritoriale, inclusiv prin reţeaua centrelor EURO-INFO; 2. dotarea logistica corespunzãtoare a Camerei Naţionale a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, potrivit legii; 3. dotarea logistica a centrelor regionale de diseminare de informaţii din domeniul proprietãţii industriale, compatibila cu a centrelor din ţãrile europene dezvoltate, potrivit legii; 4. crearea unui centru de documentare dedicat proprietãţii intelectuale şi a unui buletin de cazuistica publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci; 5. crearea unor structuri specializate pentru formare şi studii în domeniul proprietãţii intelectuale; 6. înfiinţarea unui centru de formare şi specializare în domeniul proprietãţii intelectuale în cadrul Facultãţii de Drept, Universitatea Bucureşti, în baza Acordului-cadru de cooperare încheiat în anul 2002 între Organizaţia Mondialã a Proprietãţii Intelectuale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii; 7. sprijinirea creãrii unor fundaţii locale pentru promovarea proprietãţii industriale; 8. organizarea de seminarii şi conferinţe destinate IMM pentru cunoaşterea sistemului proprietãţii intelectuale; 9. dezvoltarea de publicaţii cu informaţii tehnice de specialitate în domeniul sistemului proprietãţii intelectuale, în scopul pregãtirii specialiştilor din cadrul IMM în utilizarea sistemului. d) Îmbunãtãţirea sistemului de proprietate intelectualã în vederea creşterii competitivitatii unitãţilor de cercetare şi dezvoltare şi a IMM, precum şi a entitatilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic Acţiuni specifice: 1. elaborarea studiului "IMM şi proprietatea intelectualã" de cãtre ANIMMC; 2. înfiinţarea Societãţii pentru transfer tehnologic şi dezvoltare, care va avea ca obiect de activitate susţinerea investiţiilor tehnologice prin acordarea de granturi sau împrumuturi cu dobânzi avantajoase şi preluarea riscului de piata pentru aplicarea rezultatelor cercetãrii-dezvoltãrii; 3. finanţarea dezvoltãrii şi infiintarii de noi centre de transfer tehnologic, oficii de legatura cu industria, centre incubatoare de afaceri, prin promovarea de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului a unui program destinat sustinerii acestor entitãţi din infrastructura de ITT; 4. finanţarea infiintarii şi dezvoltãrii parcurilor ştiinţifice şi tehnologice prin promovarea de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului a unui program destinat sustinerii acestora; 5. utilizarea componentei destinate constituirii şi dezvoltãrii infrastructurii aferente parcurilor ştiinţifice şi tehnologice din cadrul programului "Parcuri industriale"; 6. constituirea unui grup de lucru format din specialişti din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie, Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, pentru consolidarea unei baze de date necesare pentru a facilita accesul IMM la rezultatele cercetãrii ştiinţifice, inclusiv la activitatea de cercetare în domeniul inovarii orientat spre promovarea de servicii şi produse noi pe piata interna şi internationala; 7. stimularea proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare şi dezvoltare tehnologicã din rândul IMM cu vocaţie tehnologicã şi absorbtia tehnologiilor noi; 8. crearea unei agenţii naţionale de valorificare a proprietãţii intelectuale în scopul stimulãrii inovarii, care sa promoveze valorificarea proprietãţii intelectuale în condiţiile economiei de piata, inclusiv prin accesul la programele comunitare destinate sectorului. Aceasta se va realiza cu participarea tuturor instituţiilor care au atribuţii în domeniu; 9. înfiinţarea în cadrul unitãţilor de cercetare-dezvoltare şi în cadrul universitatilor a unor compartimente specializate, care sa se ocupe de promovarea rezultatelor cercetãrii şi prospectarea rezultatelor pieţei; 10. promovarea comerţului electronic pentru integrarea IMM româneşti în platformele electronice constituite la nivel european; 11. dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri şi deschiderea de noi pieţe; 12. susţinerea IMM inovative şi creşterea competitivitatii acestora prin promovarea de programe finanţate de la bugetul de stat pentru investiţii, introducerea de echipamente şi tehnologii noi pentru instruire şi consultanţa, pentru facilitarea accesului IMM pe pieţe externe, precum şi pentru dezvoltarea de incubatoare de afaceri; 13. dezvoltarea de servicii suport pentru susţinerea IMM (inclusiv prin reţeaua centrelor EURO-INFO); 14. identificarea unor noi modalitãţi pentru promovarea în strãinãtate a creaţiilor româneşti şi pentru creşterea competitivitatii acestora pe pieţele internaţionale, inclusiv prin iniţierea de cãtre România a unor proiecte şi programe de cooperare în domeniul proprietãţii intelectuale; 15. facilitarea punerii în contact a creatorilor în proprietate intelectualã cu utilizatorii obiectelor specifice, prin organizarea sistematica de burse de contacte, parteneriate de afaceri pentru transfer tehnologic, expoziţii tematice, saloane comerciale specializate şi târguri pentru valorificarea rezultatelor cercetãrii şi dezvoltãrii ştiinţifice. e) Promovarea produselor, serviciilor şi a transferului tehnologic, precum şi dezvoltarea serviciilor de consiliere a entitatilor din infrastructura de ITT şi a IMM Acţiuni specifice: 1. dezvoltarea în România a serviciilor de informare şi asistenta în domeniul cooperãrii şi parteneriatelor între IMM şi unitãţile de cercetare-dezvoltare şi dezvoltarea unor scheme de finanţare; 2. racordarea la programele comunitare specifice domeniului; 3. dezvoltarea parteneriatului între întreprinderi mari şi IMM, precum şi între acestea şi unitãţi de cercetare-dezvoltare; 4. dezvoltarea capacitãţii de consultanţa din cadrul centrelor de afaceri dezvoltate de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale, Camera Nationala a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, centrelor regionale de promovare a drepturilor de proprietate industriala şi al reţelei centrelor EURO-INFO; 5. dezvoltarea entitatilor din infrastructura de ITT (centre incubatoare de afaceri inovative, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologicã, oficii de legatura cu industria) care sa îşi propunã sprijinirea demersurilor în promovarea rezultatelor cercetãrii brevetate şi nebrevetate; 6. continuarea şi dezvoltarea manifestãrii "Trofeul creativitatii", organizatã de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi de camerele de comerţ şi industrie teritoriale. f) Includerea unor elemente de proprietate intelectualã în procesul de informatizare a sistemului judiciar Acţiuni specifice: 1. furnizarea, în condiţiile legii, de date statistice instituţiilor interesate privind activitãţile instanţelor judecãtoreşti şi ale parchetelor în domeniul proprietãţii intelectuale, incluzând şi domeniul concurentei neloiale; 2. actualizarea permanenta a bazelor de date administrate de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, în vederea facilitãrii informãrii magistraţilor asupra evoluţiei legislaţiei în domeniu. 8. Mãsuri strategice privind formarea resurselor umane specializate a) Dezvoltarea unui program de pregãtire a specialiştilor implicaţi în procesul de asigurare a protecţiei proprietãţii intelectuale Acţiuni specifice: 1. perfecţionarea pregãtirii examinatorilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi organizarea unor programe de studiu în cadrul Uniunii Europene, în scopul îmbunãtãţirii protecţiei prin brevet; 2. organizarea unui program de perfecţionare pentru consilieri în proprietate industriala, în scopul îmbunãtãţirii calitãţii cererilor de protecţie depuse la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi al accesului acestora la programele de instruire organizate de Uniunea Europeanã; 3. perfecţionarea pregãtirii specialiştilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi ai altor autoritãţi competente implicate în protecţia soiurilor de plante, inclusiv instruire la Oficiul European al Soiurilor de Plante; 4. organizarea de seminarii/mese rotunde/intalniri între specialişti ai Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, ai Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi reprezentanţi ai fiecãrei categorii profesionale implicate în procesul apãrãrii drepturilor de proprietate intelectualã (politisti, judecãtori, procurori, lucrãtori vamali, inspectori din domeniul protecţiei consumatorilor); 5. participarea specialiştilor romani la cursuri/ seminarii/reuniuni organizate în strãinãtate, astfel încât sa ia contact cu realitatile din ţãrile respective şi sa cunoascã problemele cu care se confrunta respectivele instituţii în apãrarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe; 6. organizarea periodicã de instruiri ale inspectorilor din domeniul protecţiei consumatorilor, precum şi ale lucrãtorilor vamali; 7. instruirea specialiştilor din cadrul ANIMMC în domeniul proprietãţii intelectuale. b) Dezvoltarea unei strânse colaborãri între Academia Mondialã OMPI şi institutele de formare a tineretului din România (nivel universitar, postuniversitar etc.) Acţiuni specifice: 1. promovarea unor iniţiative româneşti în domeniul proprietãţii intelectuale, care sa fie puse în practica cu sprijinul financiar şi logistic al OMPI; 2. crearea condiţiilor de dezvoltare a carierei ştiinţifice şi tehnice a tinerilor în vederea reducerii fenomenului de "scurgere a inteligentei româneşti în exterior"; 3. susţinerea realizãrii unui proiect la nivel universitar şi/sau postuniversitar pentru a se asigura noi specializãri, cu posibilitatea obţinerii de titluri corespunzãtoare (broker de tehnologii); 4. susţinerea programelor de burse pentru cercetare ştiinţificã, destinate formãrii şi dezvoltãrii carierelor ştiinţifice şi a colectivelor de cercetare de inalta performanta. c) Perfecţionarea magistraţilor şi a politistilor în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectualã Acţiuni specifice: 1. instruirea magistraţilor în cadrul unor seminarii şi al altor forme de pregãtire organizate de autoritãţile romane şi organizaţiile internaţionale de profil (OMPI, Organizaţia Mondialã a Comerţului, Oficiul de Armonizare în Piata Interna, Organizaţia Europeanã de Brevete etc.); 2. pregãtirea magistraţilor în domeniul proprietãţii intelectuale prin cursuri incluse în programa de studii a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie şi prin cursuri periodice de perfecţionare pentru magistraţii în funcţie; 3. perfecţionarea pregãtirii profesionale a procurorilor din Ministerul Public în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectualã, în formele organizate de Secţia de analiza, studii, control şi perfecţionare profesionalã a Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângã curţile de apel; 4. dezvoltarea unui program de pregãtire a politistilor implicaţi în combaterea infracţiunilor din domeniul proprietãţii intelectuale, prin: a) includerea politistilor cu responsabilitãţi în domeniul proprietãţii intelectuale în programe de pregãtire, seminarii şi alte intalniri de specialitate, organizate de autoritãţile romane şi organizaţiile internaţionale de profil; b) includerea în programele de pregãtire ale instituţiilor de învãţãmânt de nivel preuniversitar şi universitar din Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi ale Centrului de Studii Postuniversitare (postacademice) al Ministerului Administraţiei şi Internelor a unor tematici privind dreptul proprietãţii intelectuale, destinate formãrii şi perfecţionãrii cunoştinţelor politistilor cu competente în domeniu. 9. Mãsuri strategice privind realizarea unei cooperãri transparente între instituţiile şi organismele naţionale implicate în asigurarea protecţiei proprietãţii intelectuale Acţiuni specifice: 1. întãrirea colaborãrii Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor cu OMPI, Organizaţia Mondialã a Comerţului, Oficiul de Armonizare în Piata Interna, Organizaţia Europeanã de Brevete şi cu alte organizaţii internaţionale în domeniul proprietãţii intelectuale; 2. cooperarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor cu autoritãţile vamale, prin punerea la dispoziţia Autoritãţii Naţionale a Vamilor a informaţiilor relevante din baza de date a acestor oficii; 3. cooperarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci şi a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cu Ministerul Public, în vederea împiedicãrii delictelor, prin furnizarea informaţiilor solicitate; 4. dezvoltarea cooperãrii dintre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera în baza protocolului încheiat între acestea; 5. dezvoltarea cooperãrii dintre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor şi Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, în vederea creşterii gradului de informare a mediului de afaceri cu privire la dreptul de autor, în baza protocolului încheiat între acestea; 6. încheierea unor protocoale de colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, pe de o parte, şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, ANIMMC, pe de alta parte, în scopul promovãrii domeniului proprietãţii intelectuale; 7. cooperarea dintre Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, Autoritatea Nationala a Vamilor, Autoritatea Nationala pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Integrãrii Europene şi Ministerul Public, în vederea realizãrii angajamentelor din sfera proprietãţii intelectuale, asumate în cadrul procesului de negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeanã; 8. realizarea şi implementarea portalului pentru acces la informaţii şi servicii privind proprietatea intelectualã. 10. Mãsuri strategice privind sensibilizarea, educarea şi constientizarea publicului cu privire la rolul şi importanta drepturilor de proprietate intelectualã Acţiuni specifice: 1. derularea unor campanii de informare a publicului larg cu privire la importanta respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã, precum şi la facilitãţile prevãzute în legislaţia romana pentru deţinãtorii drepturilor de proprietate intelectualã; 2. instruirea agenţilor economici de diferite categorii pe probleme privind proprietatea intelectualã, prin organizarea de cãtre camerele de comerţ şi industrie şi alte structuri abilitate a unor cursuri de durate diferite şi pe niveluri graduale de informare; 3. dezvoltarea activitãţii de diseminare a informaţiilor din domeniul proprietãţii industriale în cadrul centrelor regionale de promovare a protecţiei proprietãţii industriale şi al centrelor EURO-INFO; 4. introducerea în învãţãmântul liceal şi universitar în cadrul disciplinei privind cultura antreprenoriala a unui modul specific destinat educãrii în domeniul utilizãrii eficiente a sistemului proprietãţii intelectuale; 5. organizarea Targului pentru IMM la nivel naţional şi regional, diseminarea de materiale informative şi ghiduri privind programele destinate sustinerii IMM inovative cu referire la domeniul proprietãţii intelectuale; 6. participarea IMM la programele naţionale de cercetare-dezvoltare, inclusiv la cel de-al VI-lea program-cadru comunitar din domeniul cercetãrii-dezvoltãrii. --------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
