Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STRATEGIA NATIONALA din 28 martie 2007 de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007-2010
1. Introducere (1) Prin Programul Haga, Consiliul European reafirmã prioritatea pe care o acordã dezvoltãrii unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu garantarea respectului pentru drepturile şi libertãţile fundamentale - aspect reiterat şi de Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa, în cap. IV "Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie" -, scop în care dezvoltã o politicã unicã în domeniul azilului, migraţiei şi al controlului la frontierele externe. Prezentul document se înscrie în orientãrile strategice definite de Consiliul European în domeniul legislativ şi operaţional ce guverneazã acest spaţiu. (2) Ca urmare a dobândirii calitãţii de stat membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, România, pentru a deveni parte integrantã a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, are obligaţia implementãrii politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale. În ceea ce priveşte aderarea la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele lor comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, se poate considera cã anul 2012 reprezintã o ţintã rezonabilã, având în vedere prevederile Programului Haga, conform cãrora se estimeazã cã "în urmãtorii 5 ani, statele membre care au aderat la Uniunea Europeanã în anul 2004 vor fi pe deplin integrate în spaţiul Schengen", şi posibilitatea valorificãrii experienţei acestor state. (3) Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, denumit în continuare GIRMIFS, stabileşte concepţia de ansamblu şi asigurã coordonarea unitarã, pe baza Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României, denumitã în continuare Strategia naţionalã, a acţiunilor şi mãsurilor pentru realizarea managementului frontierei de stat, desfãşurate de autoritãţile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniu. Scopul Strategiei naţionale îl reprezintã stabilirea de politici, principii şi obiective pentru realizarea unui management comun, coerent şi eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerinţele comunitare, care sã asigure creşterea gradului de securitate a cetãţenilor, respectând drepturile şi libertãţile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mãrfurilor la frontierã şi îndeplinirea, cât mai curând posibil, a condiţiilor necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen şi pentru accederea în acest spaţiu. (4) Obiectivul general stabilit prin prezentul document strategic este îmbunãtãţirea capacitãţii statului român de realizare eşalonatã a unui nivel înalt de control la frontiera externã a Uniunii Europene, prin adoptarea şi implementarea politicilor comune ale acesteia în domeniul managementului integrat al frontierei, concomitent cu combaterea statutului României de ţarã de origine, tranzit şi de destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi cu lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul preconizatei creşteri a presiunilor migraţioniste la frontiera externã odatã cu aderarea la Uniunea Europeanã. Acesta se va realiza prin implementarea unui complex de mãsuri vizând adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, construcţia instituţionalã şi investiţii pentru lucrãri de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate. Investiţiile sunt destinate modernizãrii şi dezvoltãrii infrastructurii la frontierã, precum şi dezvoltãrii şi eficientizãrii funcţiilor de supraveghere şi control la frontiere, într-un concept integrat, aşa cum este definit de prezenta strategie naţionalã. (5) În vederea atingerii obiectivului general, GIRMIFS a stabilit un set de obiective specifice ce vizeazã, pe de o parte, aplicarea unui management performant al frontierei de stat, cap. 3, iar pe de altã parte, realizarea şi implementarea Sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat, denumit în continuare SISF, cap. 4. (6) Pentru realizarea obiectivelor Strategiei naţionale se va adopta o politicã unitarã şi coerentã în domeniul managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene, enunţate în Comunicatul Comisiei din 7 mai 2002 "Spre un management integrat al frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene", ce include urmãtoarele componente interdependente: a) un mecanism comun de coordonare şi cooperare operaţionalã; b) analizã de risc integratã comunã; c) personal pregãtit şi echipament interoperaţional; d) corp comun de legislaţie; e) efort comun al tuturor instituţiilor. (7) De asemenea, Strategia naţionalã se bazeazã pe urmãtoarele principii generale: a) principiul subsidiaritãţii, conform cãruia nivelul cel mai adecvat pentru implementarea Strategiei naţionale este cel al fiecãrei autoritãţi/instituţii publice reprezentate în GIRMIFS. Grupul interministerial intervine doar subsidiar, în probleme ce pot fi mai bine soluţionate la nivelul sãu; b) principiul continuitãţii şi coordonãrii - acţiunile adoptate în vederea realizãrii obiectivelor Strategiei naţionale continuã mãsurile întreprinse pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS; c) principiul cooperãrii şi coerenţei - autoritãţile/ instituţiile publice cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte instituţii publice, precum şi cu alte organizaţii ale societãţii civile interesate sau afectate de o anumitã acţiune desfãşuratã în implementarea prezentei strategii naţionale, asigurându-se astfel o concepţie coerentã asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a mãsurilor ce urmeazã a fi luate; d) principiul responsabilitãţii - rãspunderea implementãrii Strategiei naţionale revine fiecãreia dintre autoritãţile/ instituţiile cu atribuţii în domeniu, în pãrţile ce le privesc. 2. Principalele tendinţe ale infracţionalitãţii transfrontaliere (8) Infracţionalitatea transfrontalierã organizatã reprezintã o ameninţare globalã, în evoluţie, care a dobândit capacitatea de a influenţa politica statelor şi activitatea instituţiilor democratice. Ea constituie atât o expresie a proliferãrii unor fenomene negative care se amplificã în condiţiile globalizãrii, cât şi o consecinţã directã a gestionãrii ineficiente a schimbãrilor politice, economice şi sociale profunde care s-au produs în Europa centralã, de est şi de sud-est în procesul de dispariţie a regimurilor comuniste. (9) Pe fondul unei astfel de situaţii, spaţiul de interes strategic în care se aflã România este sursã, zonã de tranzit şi destinaţie a unor activitãţi infracţionale constând în: migraţie ilegalã şi trafic de fiinţe umane; trafic ilegal de armament, muniţie, materii explozive şi radioactive; trafic de stupefiante şi precursori; trafic de produse contrafãcute; activitãţi de spãlare a banilor; alte aspecte ale infracţionalitãţii economico-financiare. Prin natura şi amploarea lor, astfel de activitãţi sunt favorizate de existenţa conflictelor locale şi, la rândul lor, pot favoriza terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masã. Devine tot mai evident faptul cã aceastã nouã extindere a faptelor ilicite a gãsit un teren fertil în mediile infracţionale autohtone, reprezentând noi ameninţãri la adresa ordinii, liniştii şi a siguranţei publice. (10) Principalele tendinţe care definesc evoluţia fenomenului infracţionalitãţii transfrontaliere sunt: a) adaptarea specificului operaţional al reţelelor de migraţie ilegalã, în intenţia de a eluda mãsurile de control adoptate de statele europene, prin diversificarea metodelor uzitate, prin perfecţionarea organizãrii interne, precum şi prin conspirarea şi disimularea acţiunilor derulate; b) diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor şi a avantajelor rezultate din sãvârşirea unor infracţiuni, menite sã ascundã sursele venitului ilicit şi sã îl amplifice, cum ar fi jocurile de noroc, reţeaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artã şi din patrimoniul cultural naţional şi altele asemenea; c) extinderea fenomenului de conexare a infracţiunilor aducãtoare de mari venituri cu alte infracţiuni violente, cu amploare şi consecinţe grave în rândul populaţiei, cum ar fi acţiuni teroriste, destabilizatoare şi altele asemenea, în vederea asigurãrii finanţãrii acestora din urmã; d) scãderea numãrului de infracţiuni comise cu violenţã şi creşterea ponderii infracţiunilor a cãror sãvârşire presupune organizare, pregãtire minuţioasã şi dotãri tehnice de vârf; e) extinderea paletei infracţionale şi în domeniul tehnologiei informaţiei (IT), prin accesarea frauduloasã şi neautorizatã a bazelor de date ale unor instituţii publice, în vederea exploatãrii informaţiilor astfel obţinute; f) schimbarea permamentã a rutelor utilizate şi a mãrfurilor sau produselor traficate la "cerinţele pieţei". Astfel, este de aşteptat o creştere a traficãrii stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o ţarã, preponderent, de tranzit al stupefiantelor, a devenit şi o piaţã de consum; g) diversificarea mijloacelor şi a modalitãţilor de sustragere de la controlul legal şi de specialitate al trecerilor peste frontierã a produselor periculoase, a mãrfurilor contrafãcute, subevaluate sau nedeclarate, a speciilor periclitate de faunã şi florã sãlbaticã, a materialului lemnos şi a celui genetic forestier; h) amploarea fenomenului de trafic cu produse puternic taxate, produse accizabile; i) creşterea cazurilor de implicare a reţelelor de contrabandã în traficul cu produse contrafãcute; j) implicarea reţelelor de crimã organizatã în traficul ilegal cu valutã şi alte instrumente de platã la purtãtor, cum ar fi carduri bancare, cecuri de cãlãtorie, ordine de platã şi altele asemenea; k) specularea abilã a legislaţiei şi atragerea unor persoane cu funcţii de decizie din instituţii cu atribuţii în lupta împotriva fraudelor vamale şi a corupţiei pentru asigurarea protecţiei operaţiunilor ilegale desfãşurate; l) transformarea României dintr-o sursã de forţã de muncã la negru într-un consumator pentru cetãţeni ai unor state din Asia, Africa şi chiar din Europa, ceea ce va determina mutaţii în volumul, sensul şi în destinaţia migraţiei ilegale, precum şi ale infracţiunilor conexe. (11) Pe lângã particularitãţile de mai sus, trebuie subliniatã şi poziţia geostrategicã a României, ale cãrei graniţe constituie o mare parte din frontierele externe ale Uniunii Europene, ceea ce determinã luarea unor mãsuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control al frontierei. Aproximativ 2.000 km - frontiera cu Moldova, 681,3 km, Ucraina, 649,4 km, Marea Neagrã, 193,5 km, şi frontiera cu Serbia, 546,4 km - reprezintã frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierei şi introducerea unor tehnologii performante pentru securitatea frontierei reprezintã aspecte de interes nu numai pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeanã. 3. Conceptul de management integrat al frontierei de stat (12) Strategia naţionalã se fundamenteazã pe analiza principalelor tendinţe de evoluţie a infracţionalitãţii transfrontaliere, precum şi pe conceptul de management integrat al frontierei, dezvoltat pe baza prevederilor Catalogului Schengen "Controlul frontierelor externe, extrãdarea şi readmisia: Cele mai bune practici şi recomandãri", adaptate la condiţiile din România. Principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei este Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat. 3.1. Necesitatea abordãrii integrate a managementului frontierei (13) Securitatea integratã a frontierei vizeazã întãrirea supravegherii şi a controlului la frontierã, cu participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu, pe baza managementului participativ şi a cooperãrii interinstituţionale, naţionale şi internaţionale. Aceasta presupune participarea activã la funcţionarea SISF, prin folosirea judicioasã a pârghiilor juridice, organizaţionale, relaţionale, precum şi a resurselor umane, tehnologice, informaţionale, logistice, financiare şi a altora asemenea. Securitatea integratã are la bazã forma consultativã şi deliberativã de fundamentare şi luare a deciziilor, în cadrul organismului special constituit în acest scop, GIRMIFS. (14) Necesitatea securitãţii integrate a frontierei României este determinatã de creşterea în amploare şi complexitate a infracţionalitãţii transfrontaliere, pe direcţia principalã est-vest şi direcţiile adiacente, dinspre sud şi dinspre nord spre vest, de extinderea la nivel internaţional a fenomenului criminalitãţii organizate, de existenţa condiţiilor favorizante ale acesteia, cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice şi religioase, precum şi de proliferarea ameninţãrilor teroriste la adresa României. România, prin poziţia sa în zona central-sud-est europeanã, are un rol major în menţinerea stabilitãţii şi securitãţii în aceastã zonã, necesar atât construcţiei şi dezvoltãrii europene, cât şi intereselor euroatlantice. (15) Coordonarea unitarã a sarcinilor ce revin autoritãţilor cu atribuţii la frontierã reprezintã un element cheie al aplicãrii corecte şi coerente a modelului integrat de management al frontierei. 3.2. Situaţia actualã şi progresele realizate în procesul de realizare a securitãţii frontierei (16) Odatã cu adoptarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat în perioada 2004-2006, România a decis realizarea şi implementarea SISF, ca principal instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei. La Reuniunea informalã a miniştrilor justiţiei şi a afacerilor interne ai Uniunii Europene desfãşuratã în perioada 20-22 septembrie 2006 la Tampere, Finlanda, la care au participat 60 de miniştri, precum şi comisarul european pentru justiţie, libertate şi securitate, reprezentanţi ai Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, ai Parlamentului European, ai Europol, ai Eurojust şi ai Frontex, Sistemul românesc integrat pentru securitatea frontierei a fost apreciat ca fiind unul dintre cele mai moderne din întreaga lume, corespunzând în totalitate definiţiei şi criteriilor aflate în dezbaterea Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene. Preşedinţia finlandezã a propus adoptarea unei "strategii de management integrat al frontierei Uniunii Europene", care sã acopere urmãtoarele aspecte: controlul frontierei în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, investigarea criminalitãţii transfrontaliere, modelul celor patru filtre/nivele, cooperarea, la nivel naţional şi internaţional, între autoritãţi în domeniul managementului frontierei, asigurarea coordonãrii şi a coerenţei acţiunilor întreprinse de statele membre. Pentru realizarea şi implementarea SISF, respectiv a subsistemelor şi subsistemelor integrate, Ministerul Administraţiei şi Internelor a încheiat un contract cu o societate specializatã - integratorul de sistem -, care are ca obligaţii elaborarea documentaţiei de proiectare, asigurarea infrastructurii operative şi de comunicaţii adecvate, realizarea/modernizarea sistemelor informatice şi de comunicaţii, dotarea cu echipamente necesare activitãţilor de supraveghere şi control al trecerii frontierei, servicii suport pentru SISF. Integratorul de sistem are obligaţia integrãrii sistemelor şi echipamentelor existente la nivelul autoritãţilor româneşti cu atribuţii în domeniul managementului frontierei precum şi a celor ce vor fi achiziţionate din fonduri publice, fonduri PHARE contractate sau în curs de contractare şi din Facilitatea Schengen, urmãrind evitarea oricãror suprapuneri de investiţii. 3.3. Modelul celor patru filtre/niveluri (17) Din perspectiva timpului şi a locului de acţiune pentru combaterea infracţionalitãţii transfrontaliere, în special a imigraţiei ilegale, managementul integrat al frontierei cuprinde patru niveluri/filtre complementare: a) activitãţi desfãşurate în terţe ţãri, în special în ţãrile de origine şi tranzit; b) cooperarea internaţionalã privind frontiera; c) controlul şi supravegherea frontierei de stat a României; d) activitãţi desfãşurate în interiorul teritoriului naţional. 3.3.1. Filtrul I - Activitãţi desfãşurate în terţe ţãri, în special în ţãrile de origine şi de tranzit (18) Filtrul I este proiectat pentru a asigura controlul la distanţã al migraţiei ilegale şi al altor forme de infracţionalitate transfrontalierã şi prezintã activitãţile ce se desfãşoarã în ţãri terţe, mai ales în ţãrile de origine şi tranzit pentru migraţia ilegalã. (19) Principalele instituţii cu competenţe în cadrul acestui filtru sunt: a) Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare ale României în strãinãtate şi Direcţia generalã pentru afaceri consulare; b) Ministerul Administraţiei şi Internelor - ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legãturã; c) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului agenţii economici care desfãşoarã activitatea de transport internaţional de mãrfuri şi/sau de cãlãtori; d) Ministerul Apãrãrii - ataşaţii apãrãrii; e) Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei: (i) Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncã; (ii) Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã; (iii) Inspecţia Muncii; (iv) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului; f) Serviciul de Informaţii Externe. (20) Pentru a preveni intrarea neautorizatã pe teritoriul României şi al statelor membre ale Uniunii Europene este foarte important ca documentele false sau falsificate sã fie detectate atât la emiterea vizelor, cât şi atunci când pasagerii sunt îmbarcaţi în mijloacele de transport pe cale aerianã, terestrã sau maritimã. Aceasta înseamnã cã se impune ca reprezentanţele consulare sã efectueze o inspecţie amãnunţitã a dosarelor cu solicitãri de vize, iar transportatorii sã adopte mãsurile necesare pentru a se asigura cã persoanele transportate au documentele de cãlãtorie adecvate. Acest proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date conform art. 96 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economicã Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele comune, adoptatã la Schengen la 19 iunie 1990, denumitã în continaure Convenţia Schengen. (21) Prin prezenta Strategie naţionalã sunt stabilite urmãtoarele obiective în cadrul acestui filtru: 1. Adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii comune privind procesarea cererilor de vizã în scopul facilitãrii cãlãtoriilor/migraţiei legale, prin: a) armonizarea legislaţiei naţionale cu procedurile Schengen; b) adoptarea sistemului informatic naţional de procesare a cererilor de vizã "Visa on-line", astfel încât acesta sã fie compatibil cu viitorul sistem european de informare privind vizele, Visa Information System. Conectarea la sistem a tuturor punctelor de control la trecerea frontierei; c) amenajarea consulatelor la standarde Schengen; d) asigurarea dotãrilor necesare detectãrii documentelor false şi falsificate; e) pregãtirea personalului cu atribuţii consulare pentru aplicarea procedurilor Uniunii Europene pentru procesarea cererilor de vizã de scurtã şedere; f) confecţionarea şi punerea în circulaţie a unui nou colant de vizã care sã respecte pe deplin specificaţiile tehnice ale celui folosit de statele Uniunii Europene; g) introducerea unei taxe unice de procesare a vizelor de scurtã şedere, armonizatã cu acquis-ul Uniunii Europene în materie. 2. Întãrirea rolului ataşaţilor de afaceri interne, militari, pe probleme de muncã/ofiţerilor de legãturã în prevenirea migraţiei ilegale: a) extinderea reţelei ataşaţilor/ofiţerilor de legãturã în principalele ţãri de origine a migraţiei ilegale şi în cele de tranzit; b) intensificarea acţiunilor ataşaţilor/ofiţerilor de legãturã pe linia schimbului de date şi informaţii. 3. Creşterea rolului transportatorilor internaţionali în prevenirea migraţiei ilegale. 4. Consolidarea procedurilor de reglementare a accesului lucrãtorilor strãini, prin derularea de acţiuni specifice pe teritoriul statelor terţe. 5. Instituirea unui sistem care sã permitã schimbul de date privind minorii cetãţeni strãini ce rãmân pe teritoriul statului de origine şi/sau intrã pe teritoriul României, pentru a se monitoriza fenomenul, şi instituirea unui mecanism prin care sã se impunã obligaţia întoarcerii (prin angajament) în statul de origine a strãinilor din state terţe care au executat un contract de muncã pe teritoriul României. 6. Reglementarea cadrului instituţional şi normativ prin care se realizeazã recrutarea şi plasarea forţei de muncã strãine în România (modul de autorizare/funcţionare a agenţilor privaţi), inclusiv prin instituirea obligaţiei de informare cu privire la condiţiile de viaţã şi de muncã din România (similar obligaţiei impuse prin art. 17 şi 18 din Codul muncii) şi de asigurare a unor condiţii adecvate de cazare a strãinilor pe teritoriul României. 7. Reglementarea modalitãţii în care se realizeazã accesul cetãţenilor din state terţe pe piaţa muncii din România în interesul statului român în baza vizei de lungã şedere pentru alte scopuri. 3.3.2. Filtrul II - Cooperarea internaţionalã privind frontiera (22) Filtrul II este proiectat sã asigure o cooperare eficientã la frontierã între statele vecine, precum şi între statele membre ale Uniunii Europene şi alte state din zonã, luând în considerare faptul cã un control efectiv la frontierã nu poate fi realizat numai de cãtre un singur partener. (23) Principalele instituţii cu competenţe specifice acestui filtru sunt: a) Ministerul Integrãrii Europene; b) Ministerul Afacerilor Externe; c) Ministerul Administraţiei şi Internelor: (i) Direcţia generalã afaceri europene şi relaţii internaţionale; (ii) Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã, Unitatea Naţionalã Europol, Biroul Naţional Interpol şi Biroul SIRENE; d) Autoritatea Naţionalã a Vãmilor; e) Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei: (i) Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncã; (ii) Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã; (iii) Inspecţia Muncii; (iv) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului; f) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. (24) În ceea ce priveşte cooperarea internaţionalã privind frontiera, acordurile cu statele vecine privind cooperarea în domeniul managementului frontierei sunt un instrument eficient pentru sporirea securitãţii frontierei. Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea unor mecanisme adecvate de lucru, ca, de exemplu, schimbul de informaţii, stabilirea unor canale de comunicare adecvate, puncte locale de contact, proceduri în caz de urgenţã şi unui mod de acţiune obiectiv în cazul incidentelor, pentru a evita disputele politice şi altele asemenea. Structuri de cooperare regionalã de-a lungul frontierelor externe sunt stabilite şi în zona maritimã. Aceste iniţiative reunesc toate ţãrile din regiune. (25) Obiectivele propuse în cadrul acestui filtru sunt: 1. Intensificarea cooperãrii bilaterale cu structurile similare din statele vecine în domeniul managementului frontierei comune. 2. Dezvoltarea cooperãrii regionale cu statele riverane la Marea Neagrã. 3. Dezvoltarea cooperãrii regionale în bazinul fluviului Dunãrea. 4. Dezvoltarea parteneriatului cu ţãrile şi regiunile de origine şi tranzit. 5. Actualizarea/încheierea de noi acorduri de readmisie, pe baza consultãrii permanente cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu statele de pe lista negativã a Uniunii Europene. 6. Consolidarea cooperãrii regionale privind dezvoltarea pieţei muncii transfrontaliere. 3.3.3. Filtrul III - Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României (26) Activitãţile desfãşurate în acest filtru au în vedere asigurarea controlului frontierei, aşa cum este acesta prevãzut în Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere, Codul frontierelor Schengen. Filtrul III asigurã o stare de fapt adecvatã la frontierã, precum şi respectarea prevederilor legale. (27) Principalele instituţii cu competenţe specifice acestui filtru sunt: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor: (i) Poliţia de Frontierã Românã; (ii) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi; b) Autoritatea Naţionalã a Vãmilor; c) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; d) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale; e) Ministerul Sãnãtãţii Publice; f) Ministerul Apãrãrii; g) Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor; h) Garda Naţionalã de Mediu. (28) Controlul frontierei constã în: 1. controlul trecerii frontierei - reprezintã controalele efectuate la punctele de trecere a frontierei pentru a garanta cã persoanele şi obiectele pe care acestea le posedã, precum şi mijloacele de transport pot fi autorizate sã intre pe teritoriul statelor membre sau pot fi autorizate sã le pãrãseascã; 2. supravegherea frontierei - reprezintã supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei şi supravegherea punctelor de trecere a frontierei în afara orarului de funcţionare, pentru a preveni ca persoanele sã evite controalele trecerii frontierei, şi se bazeazã pe analiza riscurilor pentru securitatea internã şi a ameninţãrilor care pot afecta securitatea frontierei. (29) În aceastã privinţã, autoritãţile cu competenţe în acest filtru acţioneazã consecvent pentru adoptarea şi implementarea mãsurilor necesare pentru asigurarea securitãţii interne şi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalitãţii transfrontaliere, o importanţã deosebitã fiind acordatã frontierei externe. Controlul trecerii frontierei şi supravegherea frontierei vor fi desfãşurate într-o manierã profesionalã, astfel încât sã respecte în totalitate demnitatea umanã, mãsurile adoptate fiind proporţionale cu obiectivele urmãrite. (30) Obiective: 1. Armonizarea continuã a cadrului legal şi procedural, în concordanţã cu acquis-ul Schengen. 2. Asigurarea cu personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe pregãtire de bazã, competenţe tehnice, lingvistice, manageriale. 3. Perfecţionarea cooperãrii şi colaborãrii interinstituţionale în domeniul managementului funcţional al frontierei. 4. Dezvoltarea analizei de risc în vederea sprijinirii eficiente a luptei împotriva infracţionalitãţii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei. 5. Asigurarea infrastructurii, a sediilor, separarea fluxurilor de pasageri, facilitãţi portuare, infrastructurã de comunicaţii, conforme cerinţelor Schengen, în punctele de trecere a frontierei. 6. Asigurarea echipamentului adecvat tipului de frontierã şi situaţiei operative, necesar desfãşurãrii acţiunilor de supraveghere şi control, conform cerinţelor Schengen. 7. Realizarea sau modernizarea, dupã caz, a sistemelor de comunicaţii şi informatice compatibile şi interoperabile cu sistemele existente la nivel european. 8. Realizarea Sistemului de supraveghere şi observare la Marea Neagrã - SCOMAR şi asigurarea interconectãrii şi interoperabilitãţii cu sistemele de supraveghere la Marea Neagrã implementate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, VTS/AIS, Ministerul Apãrãrii şi de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit. 9. Realizarea Sistemului integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunãre şi în Delta Dunãrii - SCOD şi asigurarea interconectãrii şi interoperabilitãţii cu sistemul de supraveghere la Dunãre RO-RIS, dezvoltat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. 3.3.4. Filtrul IV - Activitãţi desfãşurate în interiorul teritoriului naţional (31) Filtrul IV asigurã, pe de-o parte, suportul necesar pentru operaţiunile de control şi supraveghere realizate la frontierã şi, pe de altã parte, mãsurile compensatorii necesar a fi adoptate în momentul în care se va renunţa la controalele efectuate la frontierele interne ale Uniunii Europene. (32) Principalele instituţii cu competenţe specifice acestui filtru sunt: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor: (i) Poliţia Românã; (ii) Jandarmeria Românã; (iii) Autoritatea pentru Strãini; (iv) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi; (v) Direcţia generalã de paşapoarte; (vi) Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor; (vii) Poliţia de Frontierã Românã; (viii) Centrul Naţional pentru Administrarea Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor; (ix) Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; (x) Unitatea Specialã de Aviaţie; b) Ministerul Justiţiei; c) Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei: (i) Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncã; (ii) Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã; (iii) Inspecţia Muncii; (iv) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului; d) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei; e) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; f) Ministerul Sãnãtãţii Publice; g) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; h) Serviciul Român de Informaţii; i) Autoritatea Naţionalã a Vãmilor; j) Garda Naţionalã de Mediu; k) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor. (33) În cadrul mãsurilor pentru prevenirea migraţiei ilegale şi a infracţionalitãţii transfrontaliere un rol important îl are şi Autoritatea pentru Strãini, prin procesul de avizare a cererilor de vizã de lungã şedere, precum şi a celor de scurtã şedere pentru cetãţenii statelor cu potenţial migrator; aceste mãsuri se continuã şi pe teritoriul naţional, prin îmbunãtãţirea acţiunilor de cãutare, a controlului şi a supravegherii bazate pe informaţii, în conformitate cu legislaţia naţionalã, iar acolo unde este posibil, pe baza acordurilor de cooperare poliţieneascã, conform art. 39 alin. (4) şi (5) al Convenţiei Schengen, sau în temeiul altor acorduri internaţionale la care România este parte. De asemenea, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncã, prin activitatea sa, contribuie la realizarea mãsurilor pentru prevenirea migraţiei ilegale, prin acordarea avizelor necesare obţinerii vizelor de lungã şedere pentru angajare în muncã şi, ulterior, a permiselor de muncã pentru cetãţenii statelor cu potenţial migrator, precum şi prin sancţionarea angajatorilor care au încadrat strãini fãrã respectarea legislaţiei în materie. (34) Pentru filtrul IV, Strategia naţionalã stabileşte urmãtoarele obiective: 1. Perfecţionarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi a infracţionalitãţii trans-frontaliere. 2. Realizarea, modernizarea şi interconectarea, dupã caz, a sistemelor de comunicaţii şi informatice. 3. Asigurarea construcţiei instituţionale şi a resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ şi calitativ. 4. Integrarea datelor biometrice în documentele de cãlãtorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. 5. Asigurarea infrastructurii corespunzãtoare şi dotarea cu echipament adecvat desfãşurãrii activitãţilor specifice acestui filtru. 6. Dezvoltarea cooperãrii interinstituţionale pe teritoriul naţional prin: a) îmbunãtãţirea schimbului de date şi informaţii între autoritãţile cu atribuţii la frontierã; b) sprijinul reciproc şi desfãşurarea de acţiuni comune de cãtre autoritãţile cu atribuţii la frontierã, precum şi de cãtre cele cu atribuţii privind gestionarea şi controlul încadrãrii în muncã a strãinilor pe teritoriul României. 7. Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului, pentru obţinerea complementaritãţii şi/sau a congruenţei între mãsurile adoptate pe linia asigurãrii securitãţii frontierei şi cele în materie de prevenire şi combatere a terorismului. 8. Combaterea corupţiei în rândul personalului instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniul managementului frontierei. 9. Instituirea unui control specific la frontierã pentru cetãţenii strãini din ţãri terţe care intrã în scop de muncã pe teritoriul României şi/sau cu statut de detaşat, precum şi unul la reîntoarcerea în ţara de origine. 10. Reglementarea modului de acces al cetãţenilor din state terţe care au obţinut un drept de şedere pe teritoriul statelor membre şi care urmeazã sã aibã acces liber pe piaţa muncii din România. 11. Stabilirea unui cadru coercitiv aplicabil în cazul prezentãrii de documente false în vederea obţinerii dreptului de şedere în scop de muncã pe teritoriul României. 12. Creşterea rolului OMFM în activitatea de verificare a procedurilor care conduc la obţinerea dreptului de muncã al strãinilor din state terţe şi cooperare ulterioarã mai ales în ceea ce priveşte reglementarea statutului strãinilor detaşaţi pe teritoriul României. 13. Introducerea obligativitãţilor întocmirii contractului de muncã, alãturi de cel în limba românã, şi în limba statului de origine, în vederea asigurãrii unei informãri complete a strãinului cu privire la drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractul de muncã. 4. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat 4.1. Concept (35) SISF reprezintã principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a României. Prin natura sa, SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi are în componenţã multiple subsisteme autonome complexe, aflate în strânsã interrelaţionare, diferite din punct de vedere tehnologic, contextual, operaţional, geografic şi al cadrului conceptual. Realizarea acestuia constituie o prioritate a României, prin prisma asigurãrii securitãţii propriilor frontiere şi a frontierei externe a Uniunii Europene, în perspectiva integrãrii în zona europeanã de libertate, securitate şi justiţie. Prin prisma aderãrii la Uniunea Europeanã, realizarea SISF este un angajament asumat prin Planul de Acţiune Schengen, revizuit 2006. (36) Adecvat modelului integrat de securitate a frontierei dezvoltat de Catalogul Schengen "Controlul frontierelor externe, extrãdarea şi readmisia: Cele mai bune practici şi recomandãri", SISF are în vedere, într-un concept unitar, toate cele 4 filtre complementare, ce reunesc activitãţile desfãşurate de toate instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei. (37) În aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen, pentru implementarea recomandãrilor Comisiei Europene şi a mãsurilor cuprinse în Planul de Acţiune Schengen, revizuit 2006, SISF presupune modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor la frontierã, la nivelul tuturor structurilor Poliţiei de Frontierã Române, urmãrind astfel asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei externe a Uniunii Europene. (38) SISF are urmãtoarele componente şi subsisteme, între care existã strânse legãturi de interdependenţã şi intercondiţionare: a) componenta operativã: subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operaţionale; b) componenta tehnicã: subsistemul infrastructurã: subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul IT, subsistemul de radiocomunicaţii mobile, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce şi date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat. Pentru succesul de ansamblu al misiunilor de supraveghere şi control al trecerii frontierei se impune asigurarea armonizãrii depline, conceptuale, acţionale şi temporale, a acestor componente. 4.2. Componenta operativã a SISF (39) Componenta operativã cuprinde cadrul legislativ ce reglementeazã funcţionarea SISF, personalul suficient şi adecvat pregãtit pentru operarea şi întreţinerea SISF, precum şi ansamblul procedurilor aplicate în cadrul activitãţilor specifice asigurãrii securitãţii frontierei. (40) Obiective: 1. Elaborarea proiectelor de acte normative care sã asigure cadrul legal pentru realizarea şi funcţionarea SISF. 2. Asigurarea cu personal adecvat situaţiei frontierei, special pregãtit, capabil sã îşi îndeplineascã sarcinile în toate condiţiile. 3. Perfecţionarea cadrului procedural în conformitate cu cerinţele Schengen. 4.3. Componenta tehnicã a SISF (41) Obiectiv: Realizarea şi implementarea subsistemelor SISF: a) infrastructurã; b) supraveghere a frontierei; c) control al trecerii frontierei; d) IT; e) radiocomunicaţii mobile; f) comunicaţii fixe; g) comunicaţii voce şi date; h) mobilitate; i) suport logistic integrat. 4.3.1. Subsistemul infrastructurã (42) Realizarea acestui subsistem vizeazã: a) activitãţi investiţionale în infrastructura operativã, clãdirile structurilor Poliţiei de Frontierã Române, ce constau în construirea de clãdiri noi, precum şi în reabilitarea şi/sau extinderea clãdirilor existente; b) activitãţi de construcţie a infrastructurii de comunicaţii, cum ar fi turnuri, stâlpi şi antene. În mãsura posibilului, echipamentele vor fi instalate pe amplasamentele existente, turnuri, clãdiri înalte, iar dacã nu este posibil, vor fi construite noi turnuri. 4.3.2. Subsistemul supraveghere a frontierei (43) Subsistemul supraveghere a frontierei asigurã observarea şi acţiunile specifice frontierei prin aplicarea unor tehnologii bazate pe senzori, radare sau o combinaţie a acestora. Informaţiile de la senzori sunt transmise centrelor de control prin utilizarea subsistemelor de comunicaţii şi sunt procesate de subsistemul IT. Supravegherea la frontierã se bazeazã pe platforme mobile, precum şi pe platforme fixe. 4.3.2.1. Frontiera verde (44) Supravegherea fixã se bazeazã, în principal, pe un ansamblu de echipamente de vedere pe timp de zi şi de noapte, inclusiv radare de detecţie a persoanelor, montate pe piloni, în principal la sediile punctelor şi sectoarelor Poliţiei de Frontierã Române şi pe alte direcţii de supravegheat. (45) Supravegherea mobilã se bazeazã pe vehicule cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt echipate cu echipamente fixe de vedere pe timp de noapte ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilã cu elicoptere este asiguratã de structurile de aviaţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare, sisteme de vizualizare în infraroşu pe timp de noapte, camere video cu înregistrare şi transmitere în timp real de imagini, tip FLIR, gigafoane şi altele asemenea. Mijloacele rapide de comunicare de la bord asigurã coordonarea acţiunilor patrulelor de poliţie de frontierã, în condiţii de reducere a riscului unor confruntãri directe cu infractorii. 4.3.2.2. Frontiera albastrã (46) Se referã la: a) Pentru supravegherea apelor maritime interioare, mãrii teritoriale, zonei contigue şi zonei economice exclusive ale României va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere şi control al traficului de nave de la Marea Neagrã, denumit SCOMAR, ce va include: (i) staţiile de senzori de coastã; (ii) infrastructura de comunicaţii; (iii) Centrul de comandã şi control; (iv) unitãţile de intervenţie navale, terestre şi aeriene. SCOMAR schimbã informaţii de supraveghere şi tactice prin interconectarea cu sistemele similare ale instituţiilor de cooperare din cadrul Ministerului Tarnsporturilor, Construcţiilor şi Turismului, VTS/AIS, Ministerului Apãrãrii şi Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi cu sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit şi asigurã urmãtoarele funcţii: (i) detectarea şi identificarea ţintelor prin senzori radar şi optoelectronici; (ii) transportul şi fuziunea informaţiilor în Centrul de comandã şi control; (iii) transmiterea dispoziţiilor cãtre unitãţile proprii de intervenţie terestre, navale sau aeriene. b) La frontiera fluvialã va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunãre şi în Delta Dunãrii, denumit SCOD, ce va fi format din urmãtoarele componente: (i) staţii de senzori pe cursul fluviului; (ii) infrastructurã de comunicaţii; (iii) centre de comandã şi control; (iv) unitãţi de intervenţie navale, terestre şi aeriene. SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului de nave pe Dunãre RO-RIS, realizat de cãtre Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atât prin preluarea în timp real a datelor de trafic ale navelor comerciale procesate în acest sistem, cât şi prin folosirea în comun a resurselor tehnice disponibile. 4.3.3. Subsistemul control al trecerii frontierei (47) Asigurã efectuarea controlului la trecerea frontierei asupra persoanelor şi a bunurilor pe care acestea le posedã, precum şi asupra mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei portuare, feroviare şi în zona de competenţã a Poliţiei de Frontierã Române. Integreazã cititoarele fixe şi mobile de documente - sistemul LPR pentru captarea numerelor de pe plãcuţele de înmatriculare, precum şi echipamentele pentru detectarea drogurilor, a substanţelor explozive şi radioactive, echipamentele pentru detectarea documentelor falsificate ori contrafãcute, sisteme pentru detectarea persoanelor şi bunurilor de contrabandã ascunse în diverse vehicule de transport, cititor de amprente, sistemul de recunoaştere facialã. Acest subsistem se va interfaţa cu componentele subsistemului IT. 4.3.4. Subsistemul IT (48) Va fi un sistem on-line disponibil tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, bazat pe standardele sistemelor deschise, pentru realizarea interconexiunii cu sistemele IT folosite de aceste instituţii, precum şi cu sistemele IT internaţionale, de exemplu: VIS, SIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistemul de informaţii despre pasageri în aeroporturi. În cadrul acestui subsistem al SISF, un rol important îl are Sistemul IT on-line al Poliţiei de Frontierã Române, ce permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informaţiilor necesare pentru un management corespunzãtor al frontierei, interconectarea şi schimbul de date securizat cu sistemele informatice ale instituţiilor implicate în asigurarea şi menţinerea ordinii publice şi siguranţei naţionale. Sistemul IT al Poliţiei de Frontierã Române sprijinã instituţiile în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, atunci când acest lucru este relevant pentru combaterea infracţionalitãţii transfrontaliere, a migraţiei ilegale sau pentru descoperirea persoanelor şi a bunurilor date în urmãrire - de exemplu, permite accesul la informaţiile existente în Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri, compatibil SIS II, pentru verificãri în cazul controalelor obişnuite, al controalelor de trecere a frontierei şi al altora asemenea -, oferind atât nivelurilor de comandã, cât şi celor de execuţie informaţiile necesare pentru buna gestionare a evenimentelor privitoare la controlul şi supravegherea frontierei de stat a României. 4.3.5. Subsistemul comunicaţii voce şi date (49) Asigurã infrastructura necesarã pentru realizarea reţelei de arie largã, WAN, şi a reţelelor locale, LAN, şi faciliteazã derularea traficului de voce şi date dintre utilizatorii SISF. 4.3.6. Subsistemul radiocomunicaţii mobile (50) Acest subsistem asigurã suportul pentru realizarea schimbului de informaţii (voce şi date) dintre elementele operative mobile, precum şi dintre acestea şi centrele de comandã şi control. Serviciile de comunicaţii mobile sunt atât analogice, în gamele de frecvenţã VHF şi HF, pentru unitãţile de mobilitate navalã, cât şi digitale, de tip PMR, Professional Mobile Radio-comunications, în standard TETRA. Ca o particularitate, subsistemul PMR în standard TETRA va asigura nevoile de comunicaţii pentru toate instituţiile cu atribuţii la frontierã, zona de acoperire radioelectricã urmând sã fie asiguratã în toatã aria geograficã a judeţelor de frontierã şi urmând a se asigura interoperabilitatea la nivel naţional în cadrul platformei unice de radiocomunicaţii TETRA. 4.3.7. Subsistemul comunicaţii fixe (51) Subsistemul comunicaţii fixe asigurã infrastructura de transport de bandã largã necesarã pentru schimbul de informaţii dintre locaţiile fixe. Acesta reprezintã suportul pentru realizarea comunicaţiilor de voce, pentru transferul de date necesare aplicaţiilor informatice, precum şi infrastructura necesarã subsistemului radiocomunicaţii mobile. 4.3.8. Subsistemul mobilitate (52) Descrie platforma terestrã-navalã-aerianã ce va fi utilizatã pentru sistemul de securitate a frontierei şi include toate mijloacele de transport ce sunt destinate pentru operaţiuni de supraveghere şi intervenţie la frontiera de stat. Astfel, se asigurã supravegherea şi patrularea, transportul forţelor şi al echipamentelor pentru intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operaţionale şi transporturile logistice pentru aprovizionare şi mentenanţã. Subsistemul are drept componente mobilitatea terestrã, navalã şi aerianã. 4.3.9. Subsistemul suport logistic integrat (53) Este compus din toate activitãţile destinate suportului sistemului în întreaga perioadã a ciclului de viaţã al acestuia. Include activitãţi de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanţã, precum şi un suport centralizat ce permite operarea SISF 24 de ore din 24. 5. Finanţare (54) Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii naţionale se planificã în bugetele proprii de cãtre fiecare dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în raport cu prioritãţile, resursele disponibile şi în mod corelat cu etapele de realizare a sistemului de management integrat, în condiţiile legii. (55) Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei naţionale pot fi: a) fonduri de la bugetul de stat; b) fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenţã financiarã nerambursabilã din partea Uniunii Europene; c) fonduri rezultate din cofinanţarea asiguratã de statul român, împreunã cu statele Uniunii Europene; d) credite externe garantate de Guvernul României; e) fonduri alocate prin Facilitatea Schengen; f) credite externe care nu implicã garanţii guvernamentale; g) donaţii şi sponsorizãri oferite/acceptate în condiţiile legii; h) alte surse. (56) În ceea ce priveşte Facilitatea Schengen, conform documentelor încheiate în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeanã, României îi va fi alocatã suma de 559,8 milioane euro pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen şi a controlului frontierelor şi pentru a sprijini îmbunãtãţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetului naţional. Cel puţin 50%, adicã 279,9 milioane euro, din aceste fonduri vor fi utilizate pentru îndeplinirea obligaţiei de a finanţa acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen şi a controalelor la frontiera externã. (57) SISF va fi realizat prin intermediul contractului încheiat cu integratorul de sistem, prin proiecte PHARE şi proiecte cu finanţare naţionalã, care sunt complementare. În ceea ce priveşte contractul de realizare şi implementare a SISF, livrãrile sunt adaptate astfel încât sã nu existe nicio suprapunere cu proiectele PHARE. Echipamentele achiziţionate prin finanţare PHARE sunt integrate în sistem ca EFG (echipamente furnizate de Guvern), potrivit unei metodologii precise, prevãzutã în documentele contractuale. 6. Implementare şi evaluare (58) Implementarea efectivã a Strategiei naţionale revine fiecãreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în pãrţile ce le privesc. Şefii instituţiilor au obligaţia de a întreprinde mãsurile ce se impun şi rãspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta strategie. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale pot participa şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care coopereazã potrivit competenţelor şi în condiţiile legii. Monitorizarea implementãrii Strategiei naţionale revine GIRMIFS, prin secretariatul acestuia. (59) Documentele de implementare a Strategiei naţionale sunt Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei. În baza prevederilor Planului de acţiune şi în scopul realizãrii acestuia, ministerele/instituţiile cu atribuţii la frontierã potrivit legii vor elabora programe sectoriale proprii. Resursele financiare necesare realizãrii acţiunilor privind investiţiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevãzute în Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei. (60) În procesul de implementare a Strategiei naţionale se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte: a) corelarea acţiunilor cuprinse în planificãrile sectoriale proprii fiecãrei instituţii cu cele prevãzute de Strategia naţionalã; b) stabilirea prioritãţilor instituţiilor cu atribuţii la frontierã în domeniul managementului frontierei şi concordanţa acestora cu obiectivele generale ale GIRMIFS; c) alocarea fondurilor adecvate pentru finanţarea programelor de dotare cu mijloace şi echipamente performante destinate securitãţii frontierei, pentru încadrarea şi pregãtirea personalului, precum şi pentru modernizarea infrastructurii; d) monitorizarea şi evaluarea permanentã a stadiului acţiunilor prevãzute în documentele de implementare a Strategiei naţionale. (61) Evaluarea într-o manierã unitarã a implementãrii Strategiei naţionale este esenţialã pentru asigurarea coerenţei mãsurilor adoptate la nivelul tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, evitarea suprapunerilor şi paralelismelor între instituţiile cu atribuţii la frontierã şi pentru eliminarea disfuncţionalitãţilor apãrute în procesul de implementare a Strategiei naţionale. (62) Evaluarea şi analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale se realizeazã în cadrul şedinţelor de lucru ale GIRMIFS, dupã metodologia şi la termenele prevãzute în acest sens, pe bazã de rapoarte periodice. Sarcina elaborãrii rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale revine secretariatului GIRMIFS, care asigurã evidenţa şi comunicarea spre executare cãtre autoritãţile abilitate a tuturor deciziilor şi mãsurilor adoptate în cadrul acestor şedinţe, precum şi a modului de îndeplinire a acestora. (63) Un instrument important de raportare îl constituie raportul anual de implementare al Strategiei naţionale, document care sintetizeazã gradul de îndeplinire a obiectivelor asumate. (64) Prezenta strategie naţionalã reflectã intenţii şi acţiuni, proceduri şi etape progresive ce vor fi urmãrite cu consecvenţã, chiar dacã, într-o lume dinamicã, aflatã în permanentã schimbare, pot sã aparã evoluţii care sã necesite reconsiderãri temporare. Pornind de la concluzia cã obiectivele Strategiei naţionale sunt nu numai dezirabile, ci şi sustenabile, precum şi de la faptul cã instituţiile care realizeazã managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanţã, implementarea Strategiei naţionale va asigura condiţiile necesare pentru accederea României la spaţiul Schengen. ____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
