Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA NATIONALA din 25 noiembrie 2008 privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

STRATEGIA NATIONALA din 25 noiembrie 2008 privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 832 din 10 decembrie 2008
Comenteaza legea


Listã de abrevieri



 ┌─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
 │ SIS                 │Sistemul Informatic Schengen                          │
 ├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
 │ SIS II              │Sistemul Informatic Schengen de generaţia a II-a      │
 ├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
 │ SINS                │Sistemul informatic naţional de semnalãri             │
 ├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
 │ N.SIS II            │National Schengen Information System II/componenta    │
 │                     │naţionalã a SIS în România, N.SIS II, compusã din SINS│
 │                     │şi copia naţionalã a bazei de date centrale SIS II    │
 ├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
 │ CS. SIS II          │Sistemul central SIS II                               │
 ├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
 │ SIRENE              │Supplementary Information REquest at the National     │
 │                     │Entries/Informaţii suplimentare solicitate la         │
 │                     │intrãrile naţionale                                   │
 │ TETRA               │TErestrial Trunked RAdio/Sistem de                    │
 │                     │radiocomunicaţii terestre Trunking                    │
 │ GIRMIFS             │Grupul Interministerial Român pentru Managementul     │
 │                     │Integrat al Frontierei de Stat                        │
 └─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘




CAP. I
Consideraţii generale

SECŢIUNEA 1
Introducere

(1) Crearea spaţiului Schengen extins, începând cu data de 21 decembrie 2007, la 24 de state membre, reprezintã un pas înainte pentru libertate, securitate şi justiţie în Europa.
(2) Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este una dintre cele mai mari realizãri ale procesului de integrare europeanã. Cu toate acestea, un spaţiu fãrã frontiere interne, care s-a extins de la 7 ţãri în anul 1995 la 24 de ţãri la sfârşitul anului 2007, fapt ce reprezintã o realizare istoricã unicã, nu poate funcţiona fãrã o partajare a responsabilitãţilor şi fãrã solidaritate în gestionarea frontierelor sale externe.
(3) Având în vedere cã frontierele externe ale Uniunii Europene sunt traversate în fiecare an de peste 300 de milioane de cãlãtori, atât cetãţeni ai Uniunii Europene, cât şi resortisanţi ai ţãrilor terţe, securitatea acestora reprezintã un subiect esenţial.
(4) Presiunea migratorie este o provocare evidentã pentru Uniunea Europeanã şi, prin urmare, pentru politicile sale privind frontierele şi vizele. De aceea este necesarã o abordare care sã aibã în vedere politica privind imigraţia în ansamblul sãu şi analizarea din aceastã perspectivã a unor aspecte orizontale care au impact direct asupra capacitãţii Uniunii Europene de a gestiona frontierele sale externe.
(5) Cu toate cã statelor membre le revine în continuare responsabilitatea controlului propriilor frontiere, eforturile acestora sunt susţinute prin politica comunã a Uniunii Europene, care trebuie dezvoltatã şi consolidatã în mod continuu, ca rãspuns la noile ameninţãri, la variaţiile presiunii migratorii, precum şi la oricare deficienţe identificate.
(6) Nu trebuie uitat faptul cã statele membre care au în responsabilitate managementul frontierelor sunt responsabile pentru securitatea întregii Uniuni Europene. Din acest motiv, acelaşi tratament aplicat principalelor riscuri de securitate în orice punct al graniţelor externe reprezintã preocuparea comunitãţii europene, nu a unei naţiuni.
(7) Ţinând cont de aceastã perspectivã, trebuie menţionat faptul cã frontierele de nord, sud-vest şi de est ale României reprezintã frontiere externe ale Uniunii Europene, iar România are o responsabilitate imensã în ceea ce priveşte securizarea frontierei, având în vedere cã este situatã la confluenţa unor mari fluxuri migratorii din fostele republici sovietice, din Orientul Mijlociu, din Asia şi Africa.

SECŢIUNEA a 2-a
Informaţii relevante

(8) Integrarea europeanã a reprezentat în decursul ultimilor ani principalul obiectiv al Guvernului României.
(9) La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform pentru aderare al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeanã a avut loc la 25 aprilie 2005 la Luxemburg fiind ratificat de România prin <>Legea nr. 157/2005 . Conform calendarului stabilit, România a aderat la Uniunea Europeanã la 1 ianuarie 2007.
(10) Odatã cu dobândirea calitãţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouã etapã, care presupune pregãtirea şi adoptarea mãsurilor necesare eliminãrii controalelor la frontierele interne, în vederea aderãrii ulterioare la spaţiul Schengen.
(11) România s-a pregãtit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen în paralel cu derularea activitãţilor care au vizat integrarea în Uniunea Europeanã. Acţiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de Planul de acţiune Schengen, document revizuit anual şi aprobat de Guvernul României.
(12) Termenul asumat de autoritãţile române pentru îndeplinirea acestui deziderat este martie 2011.
(13) În acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele şi mãsurile avute în vedere de ţara noastrã pentru îndeplinirea acestui obiectiv major.
(14) Strategia naţionalã privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, denumitã în continuare Strategia naţionalã, conţine direcţiile de acţiune pe care autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu le vor urma pentru îndeplinirea mãsurilor şi acţiunilor specifice întreprinse în vederea aderãrii la spaţiul Schengen, în calendarul propus, obiectivele strategice şi obiectivele specifice urmãrite, resursele financiare, implicaţiile juridice, procedurile de monitorizare şi evaluare, riscurile identificate, precum şi consecinţele aderãrii la spaţiul Schengen.
(15) Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale se realizeazã de cãtre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen, autoritate naţionalã în domeniu, care se asigurã de îndeplinirea condiţiilor necesare privind aderarea României la spaţiul Schengen.
(16) Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii mãsurilor asumate de cãtre autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu, în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, se realizeazã de cãtre Direcţia generalã Schengen din cadrul Departamentului Schengen din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
(17) În ceea ce priveşte perioada de implementare a Strategiei naţionale, autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu au în vedere termenele stabilite în Planul de acţiune Schengen. Conform angajamentelor asumate de acestea, implementarea mãsurilor tehnice, administrative şi legislative necesare aplicãrii în totalitate a acquis-ului Schengen se va realiza pânã la sfârşitul anului 2010, excepţie constituind emiterea de vize Schengen, utilizarea şi conectarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri, denumit în continuare SINS, la Sistemul Informatic Schengen de generaţia a doua, denumit în continuare SIS II, şi ridicarea controalelor la frontierele interne Schengen, aspecte care se vor realiza numai de la data aderãrii României la spaţiul Schengen.

2.1. Cadrul instituţional
(18) Instituţiile şi autoritãţile responsabile cu asigurarea condiţiilor necesare dobândirii de cãtre România a calitãţii de stat membru Schengen cu drepturi depline sunt:
a) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative,
b) Ministerul Afacerilor Externe;
c) Ministerul Economiei şi Finanţelor;
d) Ministerul Transporturilor;
e) Ministerul Justiţiei;
f) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;
g) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
h) Autoritatea Naţionalã de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal.
(19) În vederea armonizãrii cu prevederile acquis-ului Schengen, instituţiile şi autoritãţile implicate în procesul de aderare la spaţiul Schengen trebuie sã demareze mãsurile de ordin instituţional şi operativ în vederea aplicãrii coerente şi unitare a cerinţelor Schengen în domeniul de responsabilitate al fiecãrei instituţii implicate.

2.2. Documente strategice
(20) În contextul negocierilor privind capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale Uniunii Europene au solicitat ţãrilor candidate, inclusiv României, prezentarea unui plan de acţiune pentru îndeplinirea criteriilor preliminare aderãrii la spaţiul Schengen.
(21) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferinţei pentru Aderare România - Uniunea Europeanã Documentul de poziţie pe capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne", care a avut ca anexã Planul de acţiune Schengen. Documentul de poziţie a prezentat stadiul la acea datã şi mãsurile avute în vedere a fi adoptate, precum şi poziţia faţã de acquis-ul comunitar în urmãtoarele domenii: supravegherea şi controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea poliţieneascã, substanţe stupefiante şi psihotrope, cooperarea judiciarã în materie penalã, extrãdare, arme de foc şi muniţii, Sistemul Informatic Schengen, denumit în continuare SIS, protecţia datelor cu caracter personal.
(22) Scopul Planului de acţiune Schengen este identificarea şi prioritizarea acţiunilor care urmeazã sã fie adoptate pentru îndeplinirea precondiţiilor în vederea implementãrii complete a acquis-ului Schengen, în funcţie de calendarul de aderare la spaţiul Schengen. Planul de acţiune Schengen este monitorizat permanent şi actualizat anual, astfel încât România sã îndeplineascã criteriile pentru aplicarea integralã a Convenţiei de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele comune, adoptatã la Schengen la 19 iunie 1990, denumitã în continuare Convenţia Schengen, precum şi a celorlalte acte normative comunitare care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen.
(23) Planul de acţiune Schengen marcheazã distincţia clarã dintre momentul aderãrii României la Uniunea Europeanã şi momentul aderãrii la spaţiul Schengen. Planificarea procesului de implementare a Convenţiei Schengen şi a celorlalte piese de acquis specifice este realizatã printr-o abordare în douã etape, care acoperã atât perioada de preaderare la Uniunea Europeanã, cât şi perioada postaderare la Uniunea Europeanã şi se situeazã înaintea momentului ridicãrii controalelor la frontierele interne, datã de la care România va avea calitatea de stat membru Schengen.
(24) Anual, se prezintã Guvernului României un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în Planul de acţiune Schengen.
(25) Totodatã, în scopul îmbunãtãţirii capacitãţii statului român de realizare eşalonatã a unui nivel înalt de control la frontiera externã a Uniunii Europene, a fost adoptatã Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, denumitã în continuare Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat, document aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 324/2007 . Aceasta are ca scop principal stabilirea de politici, principii şi obiective pentru realizarea unui management comun, coerent şi eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerinţele comunitare.
(26) În scopul coordonãrii unitare a acţiunilor şi mãsurilor pentru securizarea frontierei de stat desfãşurate de autoritãţile şi instituţiile cu atribuţii în aria Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat, s-a înfiinţat Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României, denumit în continuare GIRMIFS, organism consultativ cu rol de fundamentare şi coordonare a acţiunilor şi mãsurilor întreprinse pentru securizarea frontierei de stat. GIRMIFS urmãreşte întreprinderea obiectivelor Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat, pe baza celor douã documente de implementare, Planul de acţiuni şi Planul unic multianual de investiţii, denumit în continuare Planul unic.
(27) Planul unic este documentul care reflectã, pe de o parte, investiţiile cu incidenţã directã asupra nevoilor managementului frontierei, iar pe de altã parte, investiţiile circumscrise cadrului mai larg de management integrat.
(28) Aceste documente programatice sunt strâns corelate între ele şi constituie instrumentele de lucru ale Guvernului României în îndeplinirea obiectivului esenţial privind aderarea la spaţiul Schengen.

CAP. II
Scopul strategiei naţionale

(29) Scopul prezentului document îl constituie stabilirea cadrului general necesar abordãrii unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniu.
(30) Pregãtirile pentru aderarea la spaţiul Schengen reprezintã un complex de mãsuri care trebuie sã fie adoptate şi implementate în mod coordonat şi planificat de cãtre instituţiile şi autoritãţile cu responsabilitãţi în domeniu, inclusiv prin utilizarea eficientã a resurselor avute la dispoziţie pentru acest demers.

CAP. III
Principii directoare

(31) Strategia naţionalã are la bazã urmãtoarele principii generale:
a) principiul legalitãţii - activitãţile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfãşoarã în baza legii şi în conformitate cu aceasta;
b) principiul responsabilitãţii - rãspunderea implementãrii Strategiei naţionale revine fiecãreia dintre autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniul Schengen, în pãrţile ce le privesc;
c) principiul cooperãrii şi coerenţei - autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniul Schengen coopereazã, în condiţiile pãstrãrii propriilor identitãţi funcţionale în conformitate cu prevederile cadrului legal, astfel încât sã se asigure simultan un statut de parteneriat şi relaţii echilibrate pe toate coordonatele activitãţii, o concepţie coerentã, integratã asupra problematicii şi mãsurilor angajate ori planificate, o coordonare adecvatã a eforturilor depuse şi a demersurilor întreprinse;
d) principiul respectãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului - toate activitãţile desfãşurate de autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniul Schengen se desfãşoarã cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, la care România este parte.

CAP. IV
Direcţii de acţiune, obiective strategice şi obiective specifice

(32) Obiectivele Strategiei naţionale sunt stabilite prin direcţiile de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi autoritãţilor cu responsabilitãţi în domeniu, în vederea aderãrii la spaţiul Schengen.
(33) Aderarea la spaţiul Schengen implicã nu doar obligaţiile privind armonizarea legislativã, ci şi organizarea infrastructurii, a instituţiilor şi procedurilor necesare pentru aplicarea efectivã a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvatã a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat, în vederea îndeplinirii cerinţelor Schengen. În strânsã legãturã cu aceste sarcini, întãrirea cooperãrii dintre statele membre în lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere apare ca o necesitate care, de asemenea, are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene.
(34) În acest context, principalele direcţii de acţiune identificate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen sunt urmãtoarele:
a) implementarea acquis-ului Schengen;
b) dezvoltarea infrastructurii şi a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de aderare la spaţiul Schengen;
c) pregãtirea profesionalã.

SECŢIUNEA 1
Implementarea acquis-ului Schengen

(35) Art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ul Schengen în cadrul Uniunii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, prevede cã toate noile state membre trebuie sã accepte în totalitate acquis-ul Schengen.
(36) Trebuie menţionat faptul cã existã douã categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:
a) prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spaţiul Schengen;
b) prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a II-a, etapa postaderare la spaţiul Schengen.
(37) În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeanã, România a acceptat în totalitate acquis-ul Schengen şi nu a solicitat perioade de tranziţie sau derogãri.
(38) Totodatã, prin Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeanã au fost stabilite prevederile acquis-ului Schegen obligatorii pentru ţara noastrã, pe care trebuie sã le aplice avându-se în vedere cele douã categorii de acquis. Astfel, art. 4 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptãrile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, denumit în continuare Act de aderare, anexat Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeanã, prevede cã:
"1. Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeanã şi la Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene (denumit în continuare Protocolul Schengen) şi actele care se întemeiazã pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel, care ar putea fi adoptate înainte de data aderãrii, sunt obligatorii şi se aplicã în Bulgaria şi România de la data aderãrii.
2. Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiazã pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevãzute la alin. (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderãrii, se aplicã pe teritoriul fiecãruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, dupã verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicãrii tuturor pãrţilor în cauzã din acquis."
(39) Pânã în martie 2011, când se preconizeazã a-i fi recunoscut dreptul de a aplica în totalitate prevederile acquis-ul Schengen, România aplicã numai acquis-ul Schengen de categoria I. Aceastã recunoaştere se va oficializa prin decizia Consiliului Uniunii Europene, ce va fi emisã cu 3 luni înainte de data preconizatã a aderãrii.
(40) Documentele de referinţã privind adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen de cãtre autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu au avut în permanenţã în vedere şi au marcat clar distincţia dintre momentul aderãrii României la Uniunea Europeanã şi momentul aderãrii la spaţiul Schengen.
(41) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizatã printr-o abordare în douã etape, în funcţie de prevederile acquis-ului Schengen care aparţin categoriei I şi cele care aparţin categoriei a II-a. În continuare, eforturile autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniu, din punctul de vedere al adoptãrii şi implementãrii acquis-ului Schengen, se vor axa pe aceeaşi abordare dualã.

Obiectiv strategic I - Armonizarea legislativã şi implementarea celor mai bune practici şi recomandãri elaborate la nivel european în domeniul Schengen
(42) Pregãtirea României din punct de vedere legislativ pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen vizeazã adoptarea de noi acte normative naţionale şi modificarea celor deja în vigoare, astfel încât acestea sã corespundã pe deplin cadrului legislativ existent la nivel european în domeniile Schengen, respectiv frontiere, vize, imigraţie, azil, cooperare poliţieneascã, cooperare judiciarã, substanţe stupefiante şi psihotrope, arme de foc şi muniţii, SIS şi protecţia datelor personale. În cazul actelor comunitare cu aplicare directã, respectiv regulamentele, autoritãţile române trebuie sã asigure cadrul juridic necesar aplicãrii acestora şi evitarea dublãrilor legislative. Cataloagele de cele mai bune practici şi recomandãri ale statelor membre în aplicarea procedurilor Schengen trebuie luate în considerare, de asemenea, de autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu.
(43) Politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte trecerea frontierelor externe şi definirea spaţiului Schengen ca o zonã fãrã frontiere interne în care sã fie garantatã libera circulaţie a persoanelor impune asigurarea şi de cãtre ţara noastrã a cadrului juridic necesar combaterii eficiente a imigraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane, precum şi pentru prevenirea oricãrei ameninţãri la adresa ordinii, sãnãtãţii şi siguranţei publice a statelor membre.
(44) În ceea ce priveşte domeniul frontierelor, adaptãrile legislative care trebuie promovate şi susţinute de autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu au în vedere pe de-o parte eliminarea controalelor la viitoarele frontiere interne ale Uniunii Europene şi, pe de altã parte, securizarea frontierelor externe la standardele impuse tuturor statelor Schengen.
(45) În cadrul politicii comune în materie de vize, mãsurile legislative vizeazã armonizarea completã a prevederilor naţionale cu politicile şi reglementãrile Schengen şi asigurarea cadrului juridic necesar implementãrii componentei naţionale a Sistemului informatic privind vizele.
(46) Libera circulaţie a persoanelor în interiorul spaţiului Schengen implicã adoptarea unor prevederi legale care sã asigure respectarea principiilor şi procedurilor în materie consacrate prin Convenţia Schengen şi celelalte acte comunitare conexe sau întemeiate pe aceasta.
(47) Corelat cu libera circulaţie a persoanelor, armonizarea legislativã vizeazã promovarea unei politici eficiente de returnare a strãinilor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de şedere pe teritoriul României, acest lucru fiind deosebit de important pentru garantarea unui management eficient al imigraţiei în contextul mãsurilor standard promovate la nivelul Uniunii Europene în raport cu drepturile cetãţenilor la un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.
(48) În domeniul azilului, în context Schengen, România trebuie sã respecte obligaţiile asumate prin Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiatã la Geneva la 28 iulie 1951, la care a aderat prin <>Legea nr. 46/1991 , prin asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru participarea ţãrii noastre la mecanismul Dublin de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererilor de azil şi utilizarea, în cadrul acestui mecanism, a Sistemului EURODAC.
(49) De asemenea, referitor la menţinerea pe teritoriul statelor membre a unui nivel ridicat de securitate şi justiţie, este necesar ca autoritãţile române sã asigure cadrul legislativ specific pentru crearea şi operaţionalizarea SINS, compatibil cu SIS II, şi pregãtirea conectãrii României la Sistemul central SIS II, denumit în continuare CS.SIS II. Este avutã în vedere inclusiv modernizarea sistemelor informatice ale instituţiilor şi structurilor care au dreptul de actualizare/consultare a datelor din SINS.
(50) Armonizarea legislativã trebuie sã asigure şi protejarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale, în special dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, consacrat atât de art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cât şi de principiile generale ale legislaţiei comunitare. În acest sens, protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este deosebit de importantã, având în vedere volumul fluxului informaţional cu privire la diverse categorii de persoane ce se preconizeazã a fi derulat prin intermediul sistemelor informatice specifice.
(51) Principala mãsurã introdusã la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea deficitului de securitate rezultat din desfiinţarea controalelor la frontierele interne este întãrirea cooperãrii poliţieneşti şi judiciare. Astfel, dezvoltarea cadrului legislativ existent vizeazã şi armonizarea procedurilor necesare pentru aplicarea prevederilor cu relevanţã Schengen în domeniul cooperãrii poliţieneşti şi cooperãrii judiciare în materie penalã.
(52) Din aceeaşi perspectivã, normele şi cele mai bune practici comunitare cu relevanţã Schengen din domeniul armelor de foc şi muniţiilor, precum şi cele din domeniul substanţelor stupefiante şi psihotrope trebuie preluate în legislaţia româneascã şi aplicate în consecinţã.
(53) Cooperarea bilateralã cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen constituie un obiectiv permanent al României prin asigurarea instrumentelor juridice şi a procedurilor operative conforme cu standardele statelor Schengen. Acestea trebuie sã includã prevederi referitoare la schimbul de informaţii şi experienţã, la modul de realizare a acţiunilor comune, la implicarea ofiţerilor de legãturã în soluţionarea diverselor probleme specifice combaterii criminalitãţii, inclusiv celei transfrontaliere, precum şi la încheierea unor protocoale de cooperare între autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu, în limitele jurisdicţiei naţionale.
Obiective specifice:
a) crearea cadrului legislativ în vederea eliminãrii controalelor la viitoarele frontiere interne;
b) asigurarea cadrului legislativ în vederea întãririi controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontierã externã şi luptei împotriva criminalitãţii transfrontaliere;
c) continuarea demersurilor privind încheierea acordurilor de mic trafic cu statele terţe vecine;
d) asigurarea cadrului legislativ în vederea armonizãrii complete a politicii naţionale în domeniul vizelor cu cea a Uniunii Europene prin implementarea prevederilor specifice acquis-ului Schengen;
e) armonizarea cadrului legislativ privind regimul strãinilor în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la spaţiul Schengen;
f) dezvoltarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare pentru îndepãrtarea strãinilor, inclusiv prin implementarea prevederilor acordurilor de readmisie;
g) asigurarea cadrului legislativ în vederea implementãrii prevederilor Schengen în domeniul azilului;
h) dezvoltarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare implementãrii prevederilor Schengen în domeniul cooperãrii poliţieneşti;
i) dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperãrii judiciare în materie penalã;
j) asigurarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare implementãrii prevederilor Schengen în domeniul armelor de foc şi muniţiilor;
k) asigurarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare implementãrii prevederilor Schengen în domeniul substanţelor stupefiante şi psihotrope şi al precursorilor acestora;
l) dezvoltarea cadrului legislativ care asigurã implementarea SIS în România;
m) armonizarea legislaţiei, a reglementãrilor şi practicilor naţionale cu acquis-ul Schengen din domeniul protecţiei datelor personale;
n) dezvoltarea instrumentelor juridice, inclusiv a procedurilor operative-standard în vederea întãririi cooperãrii bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen, în problematica specificã ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legãturã pe probleme de migraţie.

Obiectiv strategic II - Asigurarea cadrului instituţional necesar aderãrii la spaţiul Schengen
(54) În contextul pregãtirii ţãrii noastre pentru implementarea mãsurilor necesare de eliminare a controalelor la viitoarele frontiere interne, se impune luarea unor mãsuri privind dinamica personalului aferent structurilor cu sarcini specifice de supraveghere şi control la frontiera internã a României. Aceste mãsuri trebuie sã fie corelate cu necesitatea asigurãrii unui spaţiu de securitate pe întreg teritoriul ţãrii, avându-se în vedere cã desfiinţarea frontierelor interne nu implicã şi renunţarea la controalele desfãşurate în interiorul teritoriului naţional în cadrul exercitãrii prerogativelor poliţieneşti. De asemenea, trebuie luatã în calcul şi eventualitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne în cazul în care existã o ameninţare serioasã la adresa securitãţii interne şi a ordinii publice.
(55) Aderarea la Uniunea Europeanã a determinat transformarea României dintr-o ţarã preponderent de tranzit într-o ţarã de destinaţie sau de tranzit cãtre celelalte state membre ale Uniunii Europene, aspect care trebuie tratat cu maximã responsabilitate în vederea asigurãrii unui management eficient al imigraţiei, cu impact asupra securitãţii întregului spaţiu comunitar.
(56) Ca stat membru al Uniunii Europene, situat la frontiera externã a acesteia, României îi revin competenţe de asigurare a securitãţii acestei frontiere, inclusiv prin acordarea de vize naţionale. În acest context, Ministerului Afacerilor Externe, ca principalã autoritate naţionalã cu competenţe în acordarea dreptului de intrare pe teritoriul statelor membre, îi revine obligaţia de asigurare a unei capacitãţi instituţionale adecvate pentru procesarea aplicaţiilor de vizã în conformitate cu standardele Schengen.
(57) De asemenea, direcţiile specializate ale Ministerului Afacerilor Externe trebuie sã aibã capacitatea de a desfãşura activitãţi de consultare şi schimb de date cu instituţiile similare ale statelor membre Schengen, conform practicilor curente ale statelor Schengen, mai ales prin utilizarea Sistemului Informatic privind vizele.
(58) Participarea României la mecanismele de cooperare poliţieneascã şi judiciarã în context Schengen este o prioritate pentru ţara noastrã, care, prin prisma aderãrii la spaţiul Schengen, va avea un rol important în combaterea terorismului, criminalitãţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale la frontiera externã a Uniunii Europene.
(59) Pe aceeaşi linie se înscrie şi asigurarea cadrului instituţional care sã permitã o evidenţã a tuturor operaţiunilor cu substanţe stupefiante şi psihotrope derulate de instituţiile abilitate şi, totodatã, sã asigure cadrul legislativ necesar activitãţilor specifice de investigare şi cercetare în domeniu pentru combaterea eficientã a traficului de droguri şi celorlalte infracţiuni conexe.
(60) Pentru îmbunãtãţirea activitãţilor de cooperare şi a procedurilor în vederea combaterii criminalitãţii transfrontaliere şi a imigraţiei ilegale este necesarã dezvoltarea unui cadru instituţional adecvat care sã asigure implementarea componentei naţionale a SIS, inclusiv a mecanismului de cooperare SIRENE. Astfel, la data dobândirii de cãtre România a calitãţii de stat Schengen cu drepturi depline, SINS va furniza date cãtre CS. SIS II, în conformitate cu cerinţele Schengen, sens în care mãsurile avute în vedere vizeazã crearea unei structuri dedicate gestionãrii acestui sistem informatic la standarde capabile sã realizeze eficient activitãţile legate de acquis-ul Schengen şi în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniu.
(61) Toate aceste demersuri trebuie corelate cu un management eficient al resurselor umane, care sã asigure recrutarea de personal de specialitate, dar şi pregãtirea profesionalã a celui existent, astfel încât exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea N.SIS II, precum şi funcţionarea mecanismului de cooperare SIRENE sã fie la standarde Schengen.
(62) Protecţia datelor cu caracter personal constituie o temã deosebitã pentru activitatea instituţiilor care exercitã atribuţii în domeniul supravegherii prelucrãrii datelor cu caracter personal, în contextul aderãrii la spaţiul Schengen. Garantarea şi protejarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţã intimã, familialã şi privatã, reprezintã obiectivul prevederilor legislaţiei naţionale privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(63) În acelaşi timp, o atenţie deosebitã este acordatã dezvoltãrii instituţionale a Autoritãţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal, denumitã în continuare ANSPDCP, ca autoritate publicã cu personalitate juridicã, autonomã şi independentã faţã de orice altã autoritate a administraţiei publice. De asemenea, prin aceastã mãsurã trebuie asigurat şi cadrul instituţional necesar cooperãrii, pe plan naţional, cu structurile care au responsabilitãţi în domeniu şi, pe plan internaţional, cu instituţii similare din strãinãtate.
(64) În vederea stabilirii unor mecanisme ferme, care sã asigure o platformã unicã de coordonare la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în domeniul protecţiei datelor personale şi care sã rãspundã, în acelaşi timp, exigenţelor impuse de viitoarele misiuni de evaluare, a rezultat necesitatea numirii unui responsabil cu protecţia datelor personale la nivelul ministerului, în subordinea nemijlocitã a ministrului internelor şi reformei administrative, care în îndeplinirea atribuţiilor sale sã fie ajutat de un aparat de lucru.
Obiective specifice:
a) relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontierã internã, în contextul ridicãrii controlului specific la acest tip de frontierã a Uniunii Europene;
b) dezvoltarea capacitãţii instituţionale a Ministerului Afacerilor Externe în context Schengen;
c) dezvoltarea capacitãţii instituţionale a structurilor cu competenţe în domeniul cooperãrii poliţieneşti şi al cooperãrii judiciare, în context Schengen;
d) crearea şi dezvoltarea capacitãţii instituţionale a structurilor cu atribuţii în gestionarea Registrului central de investigaţii şi cercetare în domeniul drogurilor şi al infracţiunilor conexe;
e) crearea Centrului naţional SIS şi încadrarea personalului adecvat care sã asigure exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea N.SIS II;
f) dezvoltarea instituţionalã a Biroului SIRENE, în vederea asigurãrii unui schimb eficient de date şi informaţii cu alte birouri naţionale SIRENE din statele membre Schengen, precum şi cu autoritãţile de aplicare a legii implicate, respectiv cu alte autoritãţi competente din România, în conformitate cu standardele acquis-ului Schengen şi cu cele mai bune practici din domeniu;
g) dezvoltarea instituţionalã a ANSPDCP în vederea îndeplinirii la standarde Schengen a activitãţilor de control şi supraveghere în domeniul protecţiei datelor personale.

SECŢIUNEA a 2-a
Dezvoltarea infrastructurii şi a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de aderare la spaţiul Schengen

Obiectiv strategic - Asigurarea din punct de vedere tehnic şi administrativ a tuturor condiţiilor necesare îndeplinirii cerinţelor acquis-ului Schengen
(65) Poziţionarea geograficã a României la frontiera externã a Uniunii Europene şi importanţa majorã pe care Uniunea Europeanã o acordã asigurãrii unui spaţiu de securitate pentru cetãţenii ei sunt premisele unei abordãri unitare şi consistente în vederea pregãtirii ţãrii noastre pentru asigurarea unei activitãţi de supraveghere şi control la frontiera externã, la standarde Schengen.
(66) Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi avute în vedere mãsuri care sã asigure fluidizarea traficului la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne, în contextul desfiinţãrii acestora, precum şi dezvoltarea/modernizarea infrastructurii la standarde Schengen în porturi şi aeroporturi, inclusiv pentru separarea eficientã a fluxurilor de pasageri intra- şi extra- Schengen. Aceste mãsuri vizeazã şi creşterea mobilitãţii navale, fluviale şi terestre, cu impact major asupra îmbunãtãţirii capacitãţii de desfãşurare a activitãţii de supraveghere şi control la frontierã, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalitãţii transfrontaliere.
(67) În ceea ce priveşte documentele de cãlãtorie şi autorizaţiile de intrare/şedere, se impune luarea mãsurilor necesare asigurãrii celor mai înalte standarde stabilite la nivel comunitar. Acestea vizeazã armonizarea actualelor elemente de siguranţã din documentele emise de autoritãţile române cu cele folosite de statele Schengen, inclusiv integrarea elementelor de identificare biometrice care determinã o conexiune mai sigurã între posesori şi aceste documente şi, totodatã, o mai bunã protecţie împotriva folosirii în mod fraudulos a acestora.
(68) De asemenea, la nivelul tuturor instituţiilor interne cu competenţe în domeniul imigraţiei, precum şi la nivel consular trebuie asigurate condiţiile tehnice şi administrative necesare respectãrii legislaţiei şi procedurilor tip Schengen, inclusiv crearea şi dezvoltarea unor baze de date care sã contribuie la gestionarea eficientã a fenomenului imigraţiei.
(69) În contextul aplicãrii noilor proceduri comunitare în domeniul vizelor, eforturile României se vor concentra asupra pregãtirii sistemului de procesare a vizelor şi a capacitãţii de securitate şi comunicaţii ale oficiilor consulare pentru a corespunde standardelor Sistemului informatic privind vizele.
Aceleaşi mãsuri de armonizare şi compatibilizare din punct de vedere tehnic cu sistemele informatice comunitare trebuie avute în vedere şi în ceea ce priveşte componentele naţionale ale sistemelor DubliNet şi EURODAC pentru a asigura participarea ţãrii noastre la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil.
(70) Implementarea SIS în România se va concretiza prin asigurarea condiţiilor tehnice optime pentru interconectarea şi asigurarea fluxului de date dintre componenta naţionalã a SIS în România, N.SIS II, compusã din SINS şi copia naţionalã a bazei de date centrale SIS II, şi SIS II şi, totodatã, asigurarea nivelului necesar trecerii testelor de compatibilitate şi operaţionale ale acestuia cu SIS II. Acest lucru presupune şi stabilirea unei locaţii adecvate pentru Centrul naţional SIS unde va funcţiona N.SIS II, dar şi amenajarea şi dotarea la standarde Schengen a acestuia.
(71) În cadrul demersurilor pentru realizarea condiţiilor de naturã administrativã şi tehnicã pentru implementarea N.SIS II, inclusiv pentru îmbunãtãţirea confidenţialitãţii, siguranţei şi nivelului de încredere al datelor schimbate între instituţiile/utilizatorii cu competenţe, se impune o abordare unitarã a tuturor sistemelor informatice naţionale care vor furniza date pentru SIS, pentru a se asigura o compatibilitate cu acesta.
(72) Operaţionalizarea N.SIS II compatibil cu SIS II va contribui la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe şi a securitãţii interne şi va facilita, de asemenea, un schimb de informaţii intensificat cu statele membre Schengen şi CS-SIS II, activitate care implicã o combatere eficientã a criminalitãţii organizate transfrontaliere, a terorismului, a traficului cu maşini furate, cu droguri şi armament, a migraţiei ilegale, precum şi a riscului de emitere a vizelor pentru cetãţenii strãini care au restricţii de a intra pe teritoriul acestor state.
(73) Subsecvent implementãrii N.SIS II, eforturile României vizeazã operaţionalizarea Biroului SIRENE, structurã din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative cu competenţe privind schimbul de date şi informaţii suplimentare în legãturã cu alertele din N.SIS. II, referitoare la persoane sau bunuri, precum şi schimbul de date şi informaţii privind cooperarea poliţieneascã transfrontalierã, dar şi asigurarea tuturor condiţiilor tehnico-administrative la nivelul structurilor şi instituţiilor naţionale care vor avea acces la N.SIS II, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice în conformitate cu reglementãrile comunitare şi cu cele mai bune practici ale statelor Schengen, inclusiv dotarea acestora cu aparaturã adecvatã.
(74) Pregãtirea României pentru aderarea la spaţiul Schengen include, de asemenea, modernizarea echipamentelor necesare desfãşurãrii activitãţilor specifice combaterii traficului de substanţe stupefiante şi psihotrope, precum şi modernizarea sistemelor de evidenţã şi gestionare a datelor cu privire la deţinãtorii legali de arme şi a operaţiunilor cu arme şi muniţii.
(75) Referitor la respectarea normelor comunitare în domeniul protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, autoritãţile române vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnico-administrativ, a condiţiilor necesare aplicãrii acquis-ului Schengen în materie şi a respectãrii drepturilor omului în cadrul procedurilor şi activitãţilor specifice.
Obiective specifice:
a) pregãtirea pentru implementarea mãsurilor necesare în vederea eliminãrii controalelor la viitoarele frontiere interne;
b) operaţionalizarea activitãţii în porturi şi aeroporturi conform cerinţelor acquis-ului Schengen;
c) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulaţie a colantelor de vizã şi formularelor de vizã tip Schengen;
d) introducerea datelor biometrice în documentele de cãlãtorie şi asigurarea condiţiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulaţie a documentelor care atestã rezidenţa în conformitate cu standardele Uniunii Europene;
e) consolidarea capacitãţii administrative şi modernizarea consulatelor, precum şi dotarea instituţiilor cu competenţe în domeniul imigraţiei cu aparatura necesarã îndeplinirii atribuţiilor specifice, inclusiv crearea unor baze de date adecvate, în conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen relevant;
f) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru implementarea componentei naţionale a Sistemului Informatic privind vizele;
g) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru participarea la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil, inclusiv prin compatibilizarea sistemelor informatice specifice-DubliNet şi EURODAC;
h) operaţionalizarea Biroului SIRENE şi a structurilor cu competenţe Schengen în domeniul cooperãrii poliţieneşti;
i) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de management al datelor (comunicaţii şi informaticã);
j) asigurarea echipamentului operativ specific la nivelul structurilor cu competenţe în domeniul combaterii traficului de substanţe stupefiante şi psihotrope şi de precursori ale acestora;
k) operaţionalizarea sistemului de prelucrare a datelor cu privire la evidenţa armelor, a deţinãtorilor legali de arme, precum şi a operaţiunilor cu arme şi muniţii;
l) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru implementarea N.SIS II şi modernizarea celorlalte sisteme informatice naţionale cu relevanţã în domeniul Schengen, în vederea asigurãrii compatibilitãţii cu acesta;
m) realizarea copiei naţionale a bazei de date a CS. SIS II şi conectarea N.SIS II la CS. SIS II;
n) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procedurilor şi activitãţilor cu relevanţã Schengen, în conformitate cu reglementãrile comunitare în domeniul protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

SECŢIUNEA a 3-a
Pregãtirea profesionalã

(76) În cadrul mãsurilor de pregãtire a aderãrii la spaţiul Schengen, soluţionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare şi formarea profesionalã corespunzãtoare a acestora reprezintã una dintre condiţiile esenţiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandãrile şi cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea şi adoptarea unui concept clar şi integrat al pregãtirii în domeniul Schengen.
(77) Având în vedere faptul cã în procesul de aderare la spaţiul Schengen sunt implicate la nivel naţional mai multe autoritãţi şi instituţii cu responsabilitãţi în domeniu, îndeplinirea obiectivelor generale propuse nu poate reprezenta decât consecinţa acţiunii lor întrunite. Aceastã abordare priveşte inclusiv necesitatea formãrii profesionale a personalului din perspectiva asimilãrii unitare a cadrului normativ şi procedural incident domeniului Schengen.

Obiectiv strategic - Pregãtirea profesionalã a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen
(78) Autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu au în prezent sisteme proprii de formare profesionalã, ceea ce rezolvã însã numai în parte problematica pregãtirii personalului.
(79) Necesitatea unui efort comun, la nivel naţional, privind pregãtirea personalului, precum şi posibilitãţile autoritãţilor şi instituţiilor implicate în activitãţile de aderare la spaţiul Schengen de a funcţiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin au impus constituirea unui sistem integrat de formare profesionalã.
(80) În vederea realizãrii acestui deziderat şi având în vedere recomandãrile şi cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia naţionalã de autoevaluare Schengen, organism consultativ, fãrã personalitate juridicã, înfiinţatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 882/2006 , denumitã în continuare Comisia naţionalã, a aprobat Concepţia integratã de pregãtire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.
(81) Scopul elaborãrii Concepţiei integrate de pregãtire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen îl reprezintã realizarea cadrului general comun pentru formarea profesionalã iniţialã şi continuã a personalului care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul Schengen.
(82) Concepţia integratã de pregãtire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen se bazeazã pe urmãtoarele principii:
a) unitatea conceptualã;
b) descentralizarea gestiunii acţiunilor formative;
c) complementaritatea acţiunilor formative;
d) parteneriatul instituţional şi susţinerea reciprocã în domeniul formãrii profesionale iniţiale şi continue a personalului;
e) responsabilitatea faţã de formarea profesionalã a personalului propriu;
f) continuitatea activitãţilor formative;
g) specializarea formãrii în funcţie de atribuţiile şi misiunilor autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniu;
h) independenţa funcţionalã în domeniul pregãtirii a autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniu.
(83) Pregãtirea profesionalã în domeniul Schengen se desfãşoarã pe douã coordonate:
a) pregãtirea generalã, care are drept scop formarea culturii profesionale în domeniul Schengen prin transmiterea la nivelul autoritãţilor şi instituţiilor implicate în procesul de aderare la spaţiul Schengen a informaţiilor principale privitoare la problematica în discuţie;
b) pregãtirea de specialitate, care vizeazã transmiterea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor personalului care îndeplineşte nemijlocit atribuţii în domeniul Schengen.
(84) Personalul autoritãţilor şi instituţiilor participante la procesul de aderare la spaţiul Schengen trebuie sã beneficieze de o platformã comunã de cunoştinţe, în sensul cunoaşterii conţinutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen, urmând ca expertiza în ceea ce priveşte aplicarea procedurilor de lucru specifice, asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare sã fie oferitã în detaliu specialiştilor din structurile operative.
(85) Aderarea la spaţiul Schengen presupune, de asemenea, un nivel mediu de cunoştinţe în domeniul limbilor strãine, iar personalul structurilor operative cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu trebuie sã corespundã standardelor europene şi în ceea ce priveşte acest aspect.
(86) Pentru pregãtirea personalului din toate categoriile se va avea în vedere şi utilizarea unui sistem de învãţare de tip e-learning, sistem care permite reducerea resurselor necesare în procesul de formare, exprimatã în timp, cheltuieli, formatori, dar şi actualizarea rapidã a cunoştinţelor, integrarea procesului de studiu în procesul practic-aplicativ şi focalizarea pe domeniul de desfãşurare a activitãţii specifice.
(87) Domeniile avute în vedere pentru pregãtirea Schengen sunt cele care compun acquis-ul Schengen: frontiere, vize, imigraţie, azil, cooperare poliţieneascã, cooperare judiciarã, substanţe stupefiante şi psihotrope, arme de foc şi muniţii, SIS şi protecţia datelor cu caracter personal.
Obiective specifice:
a) cunoaşterea conţinutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;
b) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitãţii personalului de cooperare în domeniul Schengen;
c) transmiterea informaţiilor privitoare la acquis-ul Schengen;
d) cunoaşterea procesului de evaluare Schengen;
e) pregãtirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;
f) asigurarea cunoaşterii limbilor strãine necesare îndeplinirii atribuţiilor în domeniul Schengen;
g) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de operare a tehnicii destinate îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor în domeniul Schengen.
(88) Pentru îndeplinirea acestor obiective specifice, prin constituirea unui sistem de pregãtire compatibil şi interoperabil care sã asigure pregãtirea profesionalã a personalului cu competenţe Schengen, la nivel naţional, autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu îşi vor dezvolta, cu sprijinul MIRA, modele formative adaptate, dupã caz, nevoilor proprii de instruire sau ale unitãţilor din subordinea ori de sub autoritatea acestora, ca pãrţi componente ale sistemelor de pregãtire profesionalã pe care le deţin.
(89) În acest context, oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregãtirii personalului implicat direct în problematica Schengen şi în activitãţi conexe, precum şi facilitarea implementãrii componentelor acquis-ului Schengen în cadrul legislaţiei şi procedurilor specifice de lucru în acest domeniu, pentru personalul structurilor operative, constituie obiectivul general al înfiinţãrii, la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a Centrului Multifuncţional de Pregãtire Schengen.
(90) Proiectul a fost conceput pornindu-se de la necesitatea pregãtirii unitare a utilizatorilor sistemelor informatice Schengen, precum şi a formãrii utilizatorilor în ceea ce priveşte managementul şi gestionarea documentelor şi a normelor juridice Schengen.
(91) Scopul acestuia este:
a) pregãtirea personalului managerial din structurile operative ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în ceea ce priveşte exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis-ului Schengen şi în ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii naţionale şi internaţionale implicate;
b) asigurarea pregãtirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea şi mentenanţa N.SIS II;
c) asigurarea pregãtirii multilaterale a personalului din diferite structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative implicate în procesul de aderare, precum şi cunoaşterea procedurilor omologate în spaţiul Schengen.
(92) Tot în vederea asigurãrii implementãrii unui sistem de pregãtire profesionalã performant, pentru personalul cu responsabilitãţi consulare se va înfiinţa Centrul de Pregãtire Consularã, structurã prin care Ministerul Afacerilor Externe va facilita accesul funcţionarilor sãi, înainte de a fi numiţi la o secţie consularã românã din strãinãtate, la un mod de pregãtire în conformitate cu recomandãrile Schengen, incluzând proceduri aferente asistenţei consulare a cetãţenilor proprii şi a cetãţenilor Uniunii Europene. Obiectivul general îl constituie crearea unui corp consular profesionist, capabil sã rãspundã cerinţelor impuse de standardele Schengen.
(93) Programa de studiu a acestui centru va fi actualizatã periodic, iar ofiţerii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor beneficia de programe de pregãtire în ţarã anual, scopul fiind o informare continuã şi o abordare unitarã a procedurilor în domeniu.
(94) Beneficiarii pregãtirii ce se desfãşoarã în Centrul de Pregãtire Consularã vor fi diplomaţi cu atribuţii consulare ai Ministerului Afacerilor Externe, un total de 250-300 de persoane anual. De asemenea, va fi instruit personalul relevant al Oficiului Român pentru Imigrãri din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pe probleme specifice legate de emiterea de vize, precum şi personalul Centrului naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

CAP. V
Resurse financiare

(95) Pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale, este necesar ca autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu sã îşi planifice resursele financiare.
(96) Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei naţionale pot fi:
a) fonduri de la bugetul de stat;
b) fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenţã financiarã nerambursabilã din partea Uniunii Europene;
c) credite externe garantate de Guvernul României;
d) fonduri alocate prin Facilitatea Schengen.

SECŢIUNEA 1
Facilitatea Schengen

(97) Aderarea la spaţiul Schengen implicã eliminarea controlului la frontierele interne, pe de o parte, şi întãrirea controlului la frontierele externe, pe de altã parte. Pentru a putea elimina orice controale la frontierele interne, România trebuie sã securizeze frontiera externã de care este responsabilã şi sã exploateze cât mai bine resursele puse la dispoziţie de Uniunea Europeanã în vederea atingerii acestui obiectiv.
(98) Art. 32 din Actul de aderare, ce constituie parte integrantã a Tratatului de aderare la Uniunea Europeanã, prevede cã România, în calitate de stat membru, beneficiazã de sprijin financiar sub forma Facilitãţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.
(99) Facilitatea Schengen este un instrument temporar, destinat finanţãrii acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi controlul frontierelor, şi este definitã potrivit <>art. 2 lit. c) din Hotãrârea Guvernului nr. 620/2007 privind modalitatea de utilizare a fondurilor alocate de Uniunea Europeanã prin intermediul Facilitãţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.

SECŢIUNEA a 2-a
Implementarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen

(100) În context a fost adoptatã Decizia Comisiei Europene nr. C (2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul pãrţii consacrate acquis-ului Schengen din cadrul Facilitãţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, care cuprinde prevederi referitoare la:
a) acţiuni şi cheltuieli eligibile;
b) coordonarea şi compatibilitatea cu politicile comunitare;
c) documentaţia necesarã a fi întocmitã şi prezentatã Comisiei Europene;
d) cadrul de monitorizare şi control în domeniul raportãrii, contractãrii şi plãţilor;
e) norme de bunã practicã administrativã şi de bunã gestiune financiarã.
(101) Resursele financiare alocate prin Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar reprezintã finanţare nerambursabilã din partea Uniunii Europene, iar suma totalã pe care o va primi România în perioada 2007-2009, prin intermediul Ministerului Economiei şi Finanţelor, este de 559,8 milioane euro (preţuri 2004).
(102) Sumele alocate României prin Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar sunt defalcate pe ani dupã cum urmeazã:
a) 297,2 milioane euro în anul 2007;
b) 131,8 milioane euro în anul 2008;
c) 130,8 milioane euro în anul 2009.
Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 620/2007 s-a stabilit cã 70% din totalul fondurilor transferate de la Uniunea Europeanã prin intermediul instrumentului financiar vor fi alocate pentru Facilitatea Schengen, procentul putând fi modificat, prin hotãrâre a Guvernului, pânã la data de 30 septembrie 2009, fãrã a depãşi 78% din totalul fondurilor prevãzute a fi alocate României prin instrumentul de sprijin pe întreaga perioadã vizatã.
(103) Conform Actului de aderare, cel puţin 50 % din sumele menţionate sunt destinate finanţãrii de acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a intensificãrii controalelor la frontiera externã.
(104) A douãsprezecea parte din fiecare sumã anualã se plãteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrãtoare a fiecãrei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizeazã în termen de 3 ani de la efectuarea primei plãţi. România prezintã, în cel mult 6 luni de la data expirãrii acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzãtor privind utilizarea finalã a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilitãţii Schengen, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recupereazã de cãtre Comisia Europeanã.
(105) Proiectele care vor fi finanţate prin Facilitatea Schengen vizeazã modernizarea tehnicã şi instituţionalã în vederea aderãrii României la spaţiul Schengen.
(106) Pentru buna gestionare a acestor fonduri, a fost adoptatã <>Hotãrârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiarã, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizãrii fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin care a fost stabilit cadrul instituţional pentru planificarea financiarã, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizãrii fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen.
(107) În vederea implementãrii mãsurilor prevãzute a fi realizate prin intermediul Facilitãţii Schengen, autoritãţile române au elaborat documentul programatic intitulat "Planul indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009", denumit în continuare Plan indicativ.
(108) O parte importantã din aceastã finanţare nerambursabilã va fi utilizatã pentru realizarea componentei naţionale a SIS II, aspect esenţial pentru aderarea României la spaţiul Schengen.
(109) În vederea accesãrii SIS II şi a Sistemului informatic privind vizele, este necesarã continuarea dezvoltãrii sistemelor destinate pregãtirii bazei de date naţionale specifice cooperãrii Schengen şi a sistemului de comunicaţii aferent.
(110) De asemenea, prin intermediul Planului indicativ se asigurã, printre altele, suplimentarea finanţãrii subsistemelor Sistemului integrat de securitate a frontierei, sistem care reprezintã instrumentul principal de punere în practicã a managementului integrat al frontierei de stat a României. Acesta face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale şi geografice. Realizarea acestui sistem constituie o prioritate pentru România în vederea securizãrii atât a propriilor frontiere, cât şi pe cele ale Uniunii Europene.

A. Cerinţe minime privind managementul şi controlul Facilitãţii Schengen
(111) Pentru a fi eligibile, acţiunile trebuie sã derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen, sã aibã ca obiectiv îmbunãtãţirea şi întãrirea viitoare a controlului la frontierele externe şi:
a) sã fie localizate fizic la frontiera externã; sau
b)sã aibã o legãturã cu protecţia viitoarei frontiere externe, în cazurile în care acţiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externã.
(112) Acţiunile eligibile pot include crearea de sisteme IT necesare implementãrii acquis-lui Schengen.
(113) Totodatã, urmãtoarele condiţii sunt obligatorii:
a) transmiterea cãtre Comisia Europeanã pânã la sfârşitul primãverii fiecãrui an a Planului indicativ; Comisia naţionalã şi, ulterior, Comisia Europeanã pot sã aprobe sau sã respingã acest Plan indicativ, caz în care acesta trebuie refãcut;
b) respectarea principiilor separãrii responsabilitãţilor, astfel încât sã nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achiziţiilor şi plãţilor;
c) asigurarea unor controale interne efective, inclusiv a funcţiei de audit independent, precum şi a unui sistem contabil efectiv şi de raportare financiarã care sã rãspundã standardelor internaţionale acceptate;
d) respectarea regulilor de achiziţie în conformitate cu reglementãrile naţionale privind achiziţiile;
e) respectarea reglementãrilor antifraudã şi a mecanismelor de corecţie financiarã;
f) raportarea intermediarã cãtre Comisia Europeanã, însoţitã de o declaraţie anualã de gestiune a ofiţerului responsabil din cadrul autoritãţii competente pentru coordonarea implementãrii asistenţei comunitare prin Facilitatea Schengen.

B. Sistemul introdus de România pentru gestionarea şi implementarea Facilitãţii Schengen
(114) În cadrul sistemului de gestionare şi control, în conformitate cu dispoziţiile <>Hotãrârii Guvernului nr. 895/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt desemnate urmãtoarele instituţii:
a) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen - autoritate competentã pentru coordonarea implementãrii asistenţei comunitare prin Facilitatea Schengen;
b) Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin:
- Oficiul pentru Plãţi şi Contractare PHARE - autoritate de contractare şi platã pentru asistenţa financiarã acordatã prin Facilitatea Schengen;
- Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;
c) Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de audit de pe lângã Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de cãtre Uniunea Europeanã în cadrul Facilitãţii Schengen.
(115) În realizarea atribuţiilor ce le revin, autoritãţile implicate în gestionarea şi implementarea Facilitãţii Schengen pot sã încheie acorduri interinstituţionale de colaborare.
(116) Principalii beneficiari ai Facilitãţii Schengen sunt Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Afacerilor Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(117) La nivelul fiecãrei instituţii beneficiare a fost creat un organism intermediar pentru coordonarea implementãrii mãsurilor din Planul indicativ.
Obiective:
a) întãrirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontierei;
b) intensificarea abilitãţilor de control prin creşterea capacitãţii privind stocarea de date şi accesul la date.
(118) Proiectele declarate eligibile ca urmare a procesului de selecţie şi evaluare se subscriu unor obiective majore, importante ca prioritãţi ale României, a cãror îndeplinire este menitã sã asigure aderarea ţãrii noastre la spaţiul Schengen conform calendarului propus. Aceste prioritãţi sunt:
a) asigurarea infrastructurii informatice care sã permitã conectarea la sistemele folosite de partenerii membri ai spaţiului Schengen - subsistemul informatic;
b) asigurarea necesarului logistic al instituţiilor şi de pregãtire profesionalã a membrilor acestora, instituţii cu rol decisiv în activitatea de control şi supraveghere la nivelul frontierei externe a României, precum şi în aplicarea acquis-ului Schengen - subsistemul logistic şi de pregãtire profesionalã.
(119) Valoarea totalã a proiectelor ce vor fi finanţate prin Facilitatea Schengen este 424.034.750 euro, din care 23.885.000 euro reprezintã contribuţia naţionalã. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a propus 13 proiecte, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 2 proiecte, iar Ministerul Afacerilor Externe 3 proiecte.
(120) Proiectele vizeazã urmãtoarele domenii generale: extinderea implementãrii SINS la nivel naţional, dotarea cu terminale pentru radiocomunicaţii digitale în standard TETRA a structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, extinderea infrastructurii de chei publice la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, extinderea Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce-Date, Centrul Multifuncţional de Pregãtire Schengen, dezvoltarea Sistemului naţional de informare privind vizele, creşterea mobilitãţii navale, fluviale şi terestre a echipelor Poliţiei de Frontierã Române, modernizarea şi ajustarea patrimoniului imobiliar pentru a corespunde viitoarelor cerinţe ale supravegherii şi controlului la frontierele externe, modernizarea consulatelor la standarde Schengen şi realizarea Centrului de pregãtire pentru personalul cu atribuţii consulare.
(121) Faţã de instrumentul financiar Facilitatea Schengen, România urmãreşte:
a) întãrirea controlului la viitoarele frontiere externe, a supravegherii şi a capacitãţilor de luptã împotriva criminalitãţii transfrontaliere;
b) creşterea performanţelor de control prin îmbunãtãţirea capacitãţilor de furnizare şi accesare a datelor;
c) utilizarea integralã a fondurilor alocate prin identificarea acţiunilor eligibile.
(122) În ceea ce priveşte pregãtirea profesionalã, în funcţie de nevoile proprii de pregãtire, autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniul Schengen vor prevedea în bugete resursele financiare necesare organizãrii activitãţilor de formare profesionalã iniţialã şi continuã a personalului propriu şi pentru asigurarea participãrii acestuia la programe de pregãtire organizate în cooperare, în ţarã sau în strãinãtate.

CAP. VI
Implicaţii juridice

(123) Mãsurile legislative necesare implementãrii Strategiei naţionale sunt prevãzute în Planul de acţiune Schengen, document revizuit anual, a cãrui structurã urmãreşte modelul recomandat de Comisia Europeanã. Astfel, fiecare secţiune indicã acquis-ul Schengen relevant, descrie situaţia actualã, obiectivele avute în vedere, mãsurile legislative, instituţionale, administrativ-tehnice prevãzute pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului, termenele la care urmeazã sã fie îndeplinite aceste mãsuri, precum şi instituţiile responsabile pentru implementarea acestora.
(124) De asemenea, se impune monitorizarea permanentã şi, dupã caz, dezvoltarea cadrului legal şi a procedurilor necesare utilizãrii resurselor financiare alocate prin instrumentele financiare comunitare, prin instituirea unor noi sisteme şi mecanisme de monitorizare, implementare, audit şi control financiar specifice.

CAP. VII
Proceduri de monitorizare şi evaluare

SECŢIUNEA 1
Implementarea Strategiei naţionale

(125) Finalizarea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen nu se poate realiza fãrã instituirea unor mecanisme de monitorizare şi evaluare adecvate.
(126) În consolidarea acestei idei, a fost creat Departamentul Schengen pentru a asigura coordonarea şi monitorizarea tuturor activitãţilor legate de implementarea acquis-ului Schengen şi de îndeplinirea criteriilor de aderare la spaţiul Schengen.
(127) În cadrul acestui departament, Direcţia generalã Schengen asigurã secretariatul Comisiei naţionale, care coordoneazã toate activitãţile specifice realizate de autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu, şi totodatã gestioneazã relaţiile dintre acestea. De asemenea, Comisia naţionalã monitorizeazã şi evalueazã modul de îndeplinire a obiectivelor şi a acţiunilor cuprinse în documentele programatice din domeniu şi urmãreşte aplicarea unitarã şi eficientã a sistemului de norme şi reglementãri în materie.
(128) În acelaşi context, Direcţia generalã Schengen îndeplineşte, prin structura de specialitate din cadrul acesteia, atribuţiile de Punct unic de contact, cu rol de transmitere a datelor şi informaţiilor între autoritãţile implicate în gestionarea şi implementarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen şi instituţiile naţionale şi europene, precum şi atribuţiile specifice secretariatului tehnic al GIRMIFS.
(129) Planul de acţiune Schengen este principalul instrument care asigurã implementarea şi monitorizarea Strategiei naţionale, document programatic aflat în corelare cu Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat, cãreia i se subordoneazã toate politicile şi direcţiile de acţiune ale României pentru reuşita aderãrii la termenul asumat.

SECŢIUNEA a 2-a
Procesul de evaluare Schengen

2.1. Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria I
(130) România aplicã prevederile din prima categorie de la data aderãrii la Uniunea Europeanã în procesul de preaderare la spaţiul Schengen. Implementarea şi monitorizarea prevederilor din aceastã categorie au fãcut parte din procesul de pregãtire pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

2.2. Procesul de evaluare anterior implementãrii şi aplicãrii prevederilor din categoria a II-a
(131) Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria a II-a presupun ca toate precondiţiile legislative, operative şi tehnice sã fie îndeplinite, în special cerinţele referitoare la accesul la SIS II, eliberarea de vize Schengen şi eliminarea controalelor la frontierele interne. În acest context, România trebuie sã ţinã cont inclusiv de recomandãrile şi de cele mai bune practici din cadrul cataloagelor Schengen, precum şi cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluãrilor Schengen care s-au derulat în state Schengen.
(132) Procesul de evaluare Schengen constã în verificarea îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementãrii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune cã România trebuie sã îşi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinţele acquis-ului Schengen într-o manierã uniformã, corectã, coerentã, consistentã şi eficientã. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de lucru evaluare Schengen din cadrul Consiliului Uniunii Europene.
(133) Pentru fiecare stat membru, procesul de evaluare începe prin transmiterea unei declaraţii de pregãtire prin care anunţã domeniile şi momentul în care este pregãtit pentru demararea vizitelor de evaluare Schengen. In ceea ce priveşte România, la data de 28 iunie 2007, în cadrul Grupului de lucru evaluare Schengen, aceasta a prezentat declaraţia sa de pregãtire, document prin care îşi anunţã disponibilitatea de a primi misiunile de evaluatori europeni pe domeniile vize, cooperare poliţieneascã şi protecţia datelor personale, începând cu a doua jumãtate a anului 2008. Referitor la controlul frontierelor şi SIS, România a prezentat o a doua declaraţie de pregãtire, la data de 2 iunie 2008, care conţine orizontul de timp pentru demararea vizitelor de evaluare în aceste domenii.
(134) A doua etapã a procesului de evaluare presupune completarea unui chestionar extins care va fi remis României din partea Consiliului Uniunii Europene. Acest chestionar va conţine întrebãri detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a. Rãspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de cãtre Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeanã şi celelalte state Schengen, în vederea analizãrii capacitãţii României de a aplica prevederile acquis-ului Schengen de categoria a II-a.
(135) A treia etapã debuteazã în momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii şi constã în efectuarea unor vizite de evaluare de cãtre experţi din partea Consiliului Uniunii Europene, ai Comisiei Europene şi ai statelor membre pentru verificarea în teren a tuturor pregãtirilor.
(136) Domeniile evaluate în cadrul procesului de evaluare Schengen vor fi:
a) frontiere maritime, aeriene şi terestre;
b) cooperare poliţieneascã;
c) vize;
d) protecţia datelor cu caracter personal;
e) SIS.
(137) Dupã finalizarea acestor vizite, urmeazã etapa a patra în care va fi redactat un raport în care se va analiza stadiul de pregãtire a României pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a. Acest raport poate include recomandãri pentru corectarea sau îmbunãtãţirea aspectelor mai puţin satisfãcãtoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, dupã trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.
(138) Etapa ultimã se referã la raportul final al Grupului de lucru evaluare Schengen, care va fi prezentat Consiliului Uniunii Europene. Acesta va adopta decizia necesarã prin care va autoriza ridicarea controalelor la frontierele interne ale României, fapt ce va implica aplicarea de cãtre România a prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a la data pe care o considerã adecvatã.

2.3. Autoevaluarea
(139) În vederea pregãtirii procesului de evaluare Schengen pentru România şi familiarizãrii structurilor implicate în aceastã activitate, Direcţia generalã Schengen organizeazã misiuni de autoevaluare. Acestea sunt organizate dupã modelul misiunilor de evaluare Schengen care s-au desfãşurat în celelalte state membre Schengen.
(140) Cu ocazia acestor misiuni se analizeazã gradul de pregãtire a instituţiilor implicate pentru îndeplinirea standardelor în materie.

SECŢIUNEA a 3-a
Monitorizarea pregãtirii profesionale

(141) În ceea ce priveşte formarea profesionalã a personalului din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniul Schengen, pentru monitorizarea modului de îndeplinire a prevederilor Concepţiei integrate de pregãtire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen şi asigurarea implementãrii acesteia din punct de vedere tehnic, s-a constituit Grupul de lucru privind implementarea Concepţiei, organizat în subordinea Comisiei naţionale.
(142) Din Grupul de lucru menţionat la pct. 141 face parte câte un reprezentant al autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniu, de regulã din cadrul structurilor acestora cu atribuţii privind formarea profesionalã a personalului şi/sau afaceri europene/Schengen. Preşedinţia Grupului de lucru privind implementarea concepţiei şi secretariatul acestuia se asigurã de cãtre structura centralã cu competenţe în domeniul managementului resurselor umane din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
(143) Grupul de lucru privind implementarea concepţiei elaboreazã, anual, pânã la data de 1 noiembrie, pe baza propunerilor autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniu, Graficul naţional comun de pregãtire, document care se prezintã, spre aprobare, în cadrul primei reuniuni anuale a Comisiei naţionale. Acesta va cuprinde activitãţile ce vor fi realizate în cooperare şi pe cele cu participare internaţionalã care se adreseazã ansamblului autoritãţilor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniu, ori majoritãţii acestora.

CAP. VIII
Factori de risc

(144) Riscurile identificate pentru îndeplinirea mãsurilor stabilite prin Strategia naţionalã se referã în primul rând la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finanţãrii investiţiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potenţial risc îl constituie nerespectarea termenelor şi nesincronizarea proiectelor aflate în derulare, în vederea realizãrii mãsurilor conţinute în Planul de acţiune Schengen.
(145) Insuficienta cooperare între instituţiile participante la implementarea Strategiei naţionale este un alt risc care trebuie luat în considerare de autoritãţile şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu.

CAP. IX
Consecinţele aderãrii la spaţiul Schengen

(146) Aderarea la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor dintre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplicã în întregime acquis-ul Schengen, fiind creatã o singurã frontierã externã unde controalele se desfãşoarã conform unui set de reguli clare în materie de vize, imigraţie, azil, precum şi a unor mãsuri referitoare la cooperarea poliţieneascã, judiciarã sau vamalã.
(147) Pentru cetãţenii statelor membre Schengen, trecerea frontierei interne se poate realiza fãrã restricţii. Cu toate acestea, dreptul statelor membre de a impune necesitatea deţinerii unui document de identitate valabil nu este afectat. Trecerea frontierelor interne va putea fi asemãnatã cu o cãlãtorie în interiorul ţãrii.
(148) Din motive de ordine publicã sau securitate naţionalã, controalele la frontierele interne Schengen pot fi reintroduse pentru o perioadã limitatã de timp, cu notificarea prealabilã a Comisiei Europene şi a celorlalte state membre Schengen.
(149) Având în vedere cã eliminarea controalelor la frontiere poate conduce la creşterea pericolelor pentru securitatea internã a ţãrilor implicate, se impune o strânsã cooperare transfrontalierã între toate statele contractante, care sã aibã drept scop protecţia propriilor cetãţeni. Aceastã cooperare este facilitatã în special prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei, vãmii şi poliţiei de frontierã (în cadrul centrelor, birourilor, punctelor comune de contact) şi prin utilizarea SIS.
(150) De asemenea, asistenţa operativã reciprocã şi schimbul direct de informaţii între forţele de poliţie, respectiv alte autoritãţi competente ale statelor membre, precum şi supravegherea şi urmãrirea transfrontalierã a infractorilor, reprezintã mijloace de luptã împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinţe umane şi a imigraţiei ilegale.
(151) În afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru securitatea internã a statelor membre Schengen. Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele membre Schengen introduc un set de mãsuri compensatorii care decurg din aplicarea acquis-ului Schengen.
(152) Aceste mãsuri compensatorii din Convenţia Schengen reprezintã de fapt progresul cooperãrii europene în domeniul poliţiei, justiţiei şi regimului cetãţenilor strãini.
(153) Mãsurile compensatorii ale Convenţiei Schengen pot fi clasificate dupã cum urmeazã:
a) circulaţia persoanelor (vize şi cooperare consularã);
b) cooperarea poliţieneascã:
(i) sprijinul reciproc al poliţiilor în domeniul asistenţei judiciare;
(ii) schimbul de ofiţeri de legãturã între poliţii;
(iii) cooperarea transfrontalierã la graniţele interne, în special prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei, vãmii şi poliţiei de frontierã pentru toate statele contractante;
(iv) misiuni de supraveghere şi urmãrire transfrontalierã a poliţiei,
c) cooperarea judiciarã a statelor membre Schengen.
(154) Cea mai semnificativã mãsurã compensatorie o reprezintã înfiinţarea unui sistem comun european de urmãrire poliţieneascã transfrontalierã, respectiv SIS. Toate statele membre introduc date în sistem direct de la bazele de date naţionale.
(155) O altã mãsurã compensatorie se referã la protecţia datelor cu caracter personal, care reprezintã dreptul persoanei fizice de a-i fi apãrate acele caracteristici ce conduc la identificarea sa şi obligaţia corelativã a statului de a adopta mãsuri adecvate pentru a asigura o protecţie eficientã, pornind de la faptul cã numeroase informaţii privind datele personale se transferã între statele membre Schengen.
(156) Extinderea spaţiului Schengen va avea consecinţe semnificative pentru statele aflate la frontierele externe ale acestui spaţiu, fiind nevoite sã facã faţã unor politici mai restrictive referitoare la regimul de vize. Implementarea acestor politici poate conduce la creşterea numãrului persoanelor care încearcã sã intre pe teritoriul naţional fãrã a deţine o vizã valabilã sau utilizând documente falsificate.
(157) De asemenea, ca un rezultat al întãririi graniţelor externe ale Uniunii Europene, ţãrile aflate în vecinãtatea Uniunii Europene pot deveni o destinaţie pentru traficul ilegal al imigranţilor din Africa şi Asia.

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIA NATIONALA din 25 noiembrie 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016