Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA NATIONALA din 24 octombrie 2007 privind aderarea la spatiul Schengen

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

STRATEGIA NATIONALA din 24 octombrie 2007 privind aderarea la spatiul Schengen

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 756 din 7 noiembrie 2007

Comenteaza legea

STRATEGIA NAŢIONALÃ din 24 octombrie 2007
privind aderarea la spaţiul Schengen
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 756 din 7 noiembrie 2007

LISTA DE ABREVIERI


 ┌───────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
 │ Abrevierea│          Numele complet                         │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │UE         │Uniunea Europeanã                                │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │PAS        │Planul de acţiune Schengen                       │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │SIS        │Sistemul informatic Schengen                     │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │CS-SIS II  │Sistemul central SIS de generaţia a II-a         │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │SINS       │Sistemul informatic naţional de semnalãri        │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │VIS        │Sistemul informatic privind vizele               │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │MIRA       │Ministerul Internelor şi Reformei Administrative │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │DGAERI     │Direcţia generalã afaceri europene şi relaţii    │
 │           │internaţionale din cadrul MIRA                   │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │GIRMIFS    │Grupul interministerial român pentru             │
 │           │managementul integrat al frontierei de stat      │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │SIRENE     │Supplementary Information Request at the         │
 │           │National Entries                                 │
 ├───────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
 │PKI        │Autentificare prin chei publice                  │
 └───────────┴─────────────────────────────────────────────────┘

PREFAŢÃ
Integrarea europeanã a reprezentat în decursul ultimilor ani preocuparea primordialã a tuturor ministerelor şi celorlalte instituţii ale administraţiei din România.
La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeanã a avut loc la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Conform calendarului stabilit, România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007.
Odatã cu dobândirea calitãţii de membru cu drepturi depline al UE, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouã etapã, care presupune pregãtirea şi adoptarea mãsurilor necesare eliminãrii controalelor la frontierele interne, în vederea aderãrii ulterioare la spaţiul Schengen.
România s-a pregãtit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen în paralel cu derularea activitãţilor care au vizat integrarea în UE. Acţiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de PAS, document revizuit anual şi aprobat de Guvernul României.
Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderãrii la UE, România aplicã prevederile acquis-ului Schengen din categoria I. Categoria a II-a a acquis-ului Schengen va fi implementatã din momentul eliminãrii controalelor la frontierele interne, pe baza unei decizii a Consiliului UE.
În acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele şi mãsurile avute în vedere de ţara noastrã pentru îndeplinirea acestui deziderat.
Strategia naţionalã privind aderarea la spaţiul Schengen, denumitã în continuare Strategia naţionalã, conţine direcţiile de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderãrii la spaţiul Schengen, în calendarul propus.
Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordãrii unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
Strategia naţionalã urmãreşte identificarea, programarea şi realizarea corelatã a acţiunilor la nivel naţional, pentru asigurarea mãsurilor premergãtoare aderãrii la spaţiul Schengen, precum şi crearea premiselor unei armonizãri consecvente şi coerente prin utilizarea unitarã a resurselor avute la dispoziţie pentru acest demers.
Strategia naţionalã prezintã, într-o primã etapã, elementele procedurale şi mecanismele care stau la baza procesului de evaluare Schengen, proces care are ca finalitate decizia Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne. În continuare sunt prezentaţi paşii fãcuţi de România pentru pregãtirea aderãrii la spaţiul Schengen şi etapele pe care trebuie sã le parcurgã România pentru aderarea la spaţiul Schengen (anexa nr. 1).
Un alt capitol al Strategiei naţionale este dedicat mãsurilor avute în vedere de România pentru aderarea la spaţiul Schengen. Obiectivele circumscrise fiecãrui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintã instrumentul de implementare a Strategiei naţionale.
Resursele financiare disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite sunt de asemenea evidenţiate.
Coordonarea acţiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor Strategiei naţionale se realizeazã de cãtre Comisia naţionalã de autoevaluare Schengen, denumitã în continuare Comisia naţionalã, organism care are rolul de a coordona, a promova şi a reprezenta politicile şi acţiunile de analizã, dezvoltare în domeniul implementãrii acquis-ului Schengen.
Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii mãsurilor asumate de autoritãţile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen se realizeazã de cãtre DGAERI din cadrul MIRA şi implicã evaluarea şi monitorizarea implementãrii acquis-ului Schengen, a obiectivelor asumate în PAS, precum şi îndeplinirea recomandãrilor şi a celor mai bune practici din Catalogul Schengen.
DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate, care vor fi prezentate spre analizã şi decizie Comisiei naţionale.
Schema relaţionalã a instituţiilor implicate în procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen este prezentatã în anexa nr. 2.
În ceea ce priveşte perioada de implementare a Strategiei naţionale, autoritãţile române au în vedere termenele stabilite în PAS. Conform angajamentelor asumate de autoritãţile responsabile prin PAS, implementarea mãsurilor tehnice, administrative şi legislative necesare îndeplinirii complete a acquis-ului Schengen se va realiza pânã în anul 2010.

CAP. I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Obiectivul Strategiei naţionale

(1) Obiectivul Strategiei naţionale este stabilirea direcţiilor de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român în vederea aderãrii la spaţiul Schengen.
(2) Strategia naţionalã conţine direcţiile de acţiune şi programele generale pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor, activitãţilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderãrii la spaţiul Schengen, în calendarul propus.
(3) Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordãrii unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Strategia naţionalã urmãreşte identificarea, programarea şi realizarea corelatã a acţiunilor avute în vedere la nivel naţional, pentru asigurarea mãsurilor premergãtoare aderãrii la spaţiul Schengen, precum şi crearea premiselor unei armonizãri consecvente şi coerenţe sporite în utilizarea unitarã a resurselor avute la dispoziţie pentru acest demers.
(4) Strategia naţionalã creeazã cadrul general necesar abordãrii unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen şi identificã acţiunile avute în vedere la nivel naţional pentru asigurarea mãsurilor premergãtoare aderãrii la spaţiul Schengen.
(5) Pregãtirile pentru aderarea la spaţiul Schengen reprezintã un complex de mãsuri care trebuie sã fie adoptate şi implementate în mod coordonat, unitar şi planificat de cãtre instituţiile/structurile cu responsabilitãţi în domeniu.

SECŢIUNEA A 2-A
Contextul actual

2.1. Procesul de evaluare Schengen
(6) Potrivit art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeanã şi la Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, România trebuie sã accepte în totalitate acquis-ul Schengen.
(7) Existã douã categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:
1. prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spaţiul Schengen;
2. prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a II-a, etapa postaderare la spaţiul Schengen.
(8) Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate şi aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne şi sunt supuse procesului de evaluare Schengen. În acest context România trebuie sã îşi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din acquis-ul Schengen într-o manierã corectã, uniformã şi eficientã, fiind supusã apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.
2.2. Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria I
(9) România implementeazã prevederile din prima categorie începând cu data aderãrii la UE, în procesul de preaderare la spaţiul Schengen. Implementarea şi monitorizarea prevederilor din aceastã categorie au fãcut parte din procesul de pregãtire pentru aderarea la UE.
2.3. Procesul de evaluare anterior implementãrii şi aplicãrii prevederilor din categoria a II-a
(10) Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria a II-a presupun ca toate precondiţiile legislative, operative şi tehnice sã fie îndeplinite, în special cerinţele referitoare la accesul la Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a şi la un control eficient la frontierele externe. În acest context România trebuie sã ţinã cont inclusiv de recomandãrile şi de cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluãrilor Schengen care se deruleazã în alte state membre ale UE.
(11) Procesul de evaluare constã în verificarea îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementãrii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune cã România trebuie sã-şi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinţele acquis-ului Schengen într-o manierã uniformã, corectã, consistentã şi eficientã. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.
(12) Prima parte a procesului de evaluare constã în completarea unui chestionar extins, care va fi remis României. Acest chestionar va conţine întrebãri detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Rãspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de cãtre echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului UE sã analizeze capacitatea României de a aplica prevederile categoriei a II-a.
(13) În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea în teren a pregãtirilor.
(14) Dupã finalizarea acestor vizite va fi redactat un raport care va analiza stadiul de pregãtire a României pentru aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Acest raport poate include recomandãri pentru corectarea sau îmbunãtãţirea aspectelor mai puţin satisfãcãtoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, dupã trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.
(15) Raportul final al Grupului de evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE, care va adopta decizia necesarã prin care va autoriza aplicarea prevederilor categoriei a II-a la data/datele pe care o/le considerã adecvatã/adecvate.
2.4. Dispoziţiile tratatului de aderare
(16) Art. 4 alin. (1) şi (2) din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptãrile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, ce constituie parte integrantã a Tratatului de aderare la Uniunea Europeanã, ratificat prin <>Legea nr. 157/2005 , face distincţia dintre prevederile care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, aplicabile în România de la data aderãrii, şi prevederile direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplicã numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliul UE în acest sens.
(17) De asemenea, Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptãrile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã face referire la procesul de evaluare Schengen, care va verifica, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, îndeplinirea condiţiilor necesare aplicãrii tuturor pãrţilor în cauzã din acquis:
"(1) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeanã şi la Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene [...] şi actele care se întemeiazã pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderãrii, sunt obligatorii şi se aplicã în Bulgaria şi România de la data aderãrii.
(2) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiazã pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevãzute la alin. (1), deşi sunt obligatorii pentru România de la data aderãrii, se aplicã pe teritoriul fiecãruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, dupã verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicãrii tuturor pãrţilor în cauzã din acquis."

CAP. II
Pregãtirile României pentru aderarea la spaţiul Schengen

(18) Pregãtirile pentru atingerea acestui deziderat au demarat, sub coordonarea MIRA, în paralel cu lansarea procesului de negociere pe Capitolul 24 - "Justiţie şi afaceri interne" şi au inclus activitãţi de redactare a unor documente strategice, de construcţie instituţionalã, de implementare a prevederilor din categoria I şi de monitorizare a angajamentelor asumate.

SECŢIUNEA 1
Documente strategice

(19) În contextul negocierilor privind Capitolul 24 - "Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale UE au solicitat ţãrilor candidate, inclusiv România, prezentarea unui plan de acţiune pentru aplicarea criteriilor preliminare participãrii la spaţiul Schengen.
(20) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferinţei pentru aderare "România - Uniunea Europeanã" Documentul de poziţie pe Capitolul 24 - Justiţie şi afaceri interne, care a avut ca anexã PAS. Documentul de poziţie a prezentat stadiul la acea datã şi mãsurile avute în vedere a fi adoptate, precum şi poziţia faţã de acquis-ul comunitar, în urmãtoarele domenii: supravegherea şi controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea poliţieneascã, droguri, cooperarea judiciarã în materie penalã, extrãdare, arme de foc şi muniţii, SIS, protecţia datelor cu caracter personal. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate şi nu au fost solicitate perioade de tranziţie sau derogãri.
(21) Scopul PAS este identificarea şi prioritizarea acţiunilor care urmeazã sã fie adoptate pentru îndeplinirea precondiţiilor pentru implementarea completã a acquis-ului Schengen, cât de curând posibil, precum şi implementarea gradualã a acestuia, în funcţie de calendarul de aderare la spaţiul Schengen. PAS va fi monitorizat şi actualizat anual, astfel încât România sã îndeplineascã criteriile pentru aplicarea Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele comune, adoptatã la Schengen la 19 iunie 1990, denumitã în continuare Convenţia Schengen.
(22) Structura PAS urmãreşte modelul recomandat de Comisia Europeanã. Fiecare secţiune indicã acquis-ul Schengen relevant, descrie situaţia actualã, precum şi mãsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice prevãzute pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru mãsurile avute în vedere. De asemenea, sunt indicate instituţii responsabile pentru implementarea acestor mãsuri.
(23) PAS marcheazã distincţia clarã dintre momentul aderãrii României la UE şi momentul aderãrii la Convenţia Schengen. Planificarea procesului de implementare a Convenţiei Schengen este realizatã printr-o abordare în douã etape, care acoperã atât perioada de preaderare la UE, cât şi perioada care urmeazã aderãrii la UE şi se situeazã înaintea momentului ridicãrii controalelor la frontierele interne, de la care România va avea calitatea de membru Schengen.
(24) Anual se prezintã Guvernului României şi Comisiei Europene un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în PAS.

SECŢIUNEA A 2-A
Instituţii

(25) Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea în context Schengen se realizeazã de Comisia naţionalã, organism înfiinţat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen.
(26) Acest organism creeazã condiţii manageriale şi de execuţie pentru ca instituţiile româneşti cu responsabilitãţi în domeniul Schengen sã defineascã şi sã fundamenteze o acţiune proactivã în raport cu cerinţele aderãrii la Acordul Schengen şi la Convenţia Schengen şi, ulterior, în activitatea de susţinere a intereselor României la adoptarea deciziilor politice, legislative şi financiare în cadrul UE.
(27) Comisia naţionalã informeazã periodic Guvernul şi Consiliul interministerial pentru afaceri interne şi justiţie asupra activitãţii desfãşurate şi a mãsurilor dispuse.
(28) Schema relaţionalã a instituţiilor implicate în procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen este prevãzutã în anexa nr. 2.

CAP. III
Mãsurile avute în vedere pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite

(29) Îndeplinirea obiectivului legat de eliminarea controalelor la frontierele interne şi de aderarea la spaţiul Schengen presupune implementarea unui complex de mãsuri care vizeazã:
a) adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen;
b) construcţia instituţionalã;
c) componenta de investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate, precum şi pregãtirea adecvatã a personalului care va fi implicat în acest demers.
(30) De asemenea, se va avea în vedere asigurarea implementãrii bunelor practici şi recomandãrilor elaborate la nivel european, aşa cum sunt acestea prevãzute în cataloagele Schengen.
(31) Mãsurile avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor circumscrise fiecãrui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintã planul de implementare a Strategiei naţionale.

SECŢIUNEA 1
Adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen

(32) Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate şi nu au fost solicitate perioade de tranziţie sau derogãri.
(33) Documentele de referinţã privind adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen de cãtre autoritãţile române au avut în permanenţã în vedere şi au marcat clar distincţia dintre momentul aderãrii României la UE şi momentul aderãrii la Convenţia Schengen.
(34) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizatã printr-o abordare în douã etape, în funcţie de prevederile acquis-ului Schengen care aparţin categoriei I şi cele care aparţin categoriei a II-a. În continuare, eforturile autoritãţilor române din punctul de vedere al adoptãrii şi implementãrii acquis-ului Schengen se vor axa pe aceeaşi abordare dualã.
(35) Principalele mãsuri avute în vedere, în funcţie de fiecare domeniu al cooperãrii Schengen, sunt:
A. Politica de vize
1. Modificarea legislaţiei în sensul introducerii formatului uniform pe care se aplicã viza emisã persoanelor deţinãtoare de documente de cãlãtorie nerecunoscute de cãtre România
2. Amendarea legislaţiei cu privire la regimul strãinilor, în sensul introducerii conceptului de vizã uniformã care este valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil dupã aderarea la spaţiul Schengen)
3. Implementarea deplinã a prevederilor Instrucţiunilor consulare comune
4. Modificarea adecvatã a legislaţiei privind regimul strãinilor în România, în vederea instituirii obligativitãţii ca la solicitarea vizei strãinii sã posede o asigurare medicalã care sã acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistenţã medicalã ori de urgenţã şi/sau tratament de urgenţã în spital ( Decizia Consiliului 2004/17/CE )
5. Introducerea în legislaţia românã privind regimul strãinilor a noţiunii de vizã uniformã cu valabilitate teritorialã limitatã
6. Modificarea legislaţiei privind regimul strãinilor, în sensul în care România sã poatã emite vize pentru un stat Schengen şi, de asemenea, sã fie introduse prevederi care sã permitã unui stat Schengen sã emitã vize în numele României, în condiţiile prevãzute de acquis
7. Introducerea taxelor de vizã conforme cu acquis-ul Schengen
8. Modificarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 89/1993 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare
9. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe Lista negativã a UE, în care se prevede eliberarea de vize în condiţii de gratuitate
B. Migraţia
1. Modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vederea armonizãrii sale cu art. 21 din Convenţia Schengen şi cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de cãtre persoane (Codul frontierelor Schengen)
2. Modificarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea pãrţii contractante care a semnalat un strãin ca inadmisibil, în situaţia în care se intenţioneazã eliberarea unui permis de şedere acestuia, potrivit art. 25 din Convenţia Schengen
C. Cooperarea poliţieneascã
Elaborarea normelor metodologice de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 103/2006 privind unele mãsuri pentru facilitarea cooperãrii poliţieneşti internaţionale, aprobatã prin <>Legea nr. 104/2007 , pe componenta de cooperare în context Schengen
D. Lupta împotriva drogurilor
Adoptarea mãsurilor necesare pentru a permite participarea experţilor români la Grupul de lucru permanent, stabilit conform prevederilor art. 70 din Convenţia Schengen
E. SIS
1. Elaborarea procedurilor naţionale şi internaţionale pentru operaţiunile efectuate în SIS, în conformitate cu procedurile prevãzute de Manualul SIRENE
2. Semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii în vederea colaborãrii operative cu aceste instituţii
3. Demersuri privind semnarea de noi acorduri bilaterale privind cooperarea poliţieneascã internaţionalã
F. Protecţia datelor cu caracter personal
Armonizarea legislaţiei, a reglementãrilor şi practicilor cu acquis-ul Schengen din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal

SECŢIUNEA A 2-A
Construcţia instituţionalã şi investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate

(36) Principalele mãsuri avute în vedere, în funcţie de fiecare domeniu al cooperãrii Schengen, sunt:
A. Controlul frontierelor
1. Implementarea procedurilor de control al traficului în vederea asigurãrii fluiditãţii traficului la viitoarea frontierã internã şi eliminãrii obstacolelor care restricţioneazã traficul rutier în punctele de trecere la viitoarea frontierã internã
2. Monitorizarea şi evaluarea permanentã a stadiului acţiunilor prevãzute în documentele de implementare a Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 324/2007 , Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei
3. Implementarea Sistemului integrat de supraveghere şi control la Marea Neagrã
4. Realizarea condiţiilor tehnice necesare funcţionãrii sistemului de informaţii despre pasageri în aeroporturi
5. Separarea eficientã a fluxurilor de pasageri intra şi extra Schengen în porturile şi aeroporturile internaţionale
B. Politica de vize
1. Punerea în circulaţie a colantului uniform de vizã
2. Punerea în circulaţie a colantului Schengen
3. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc înalt cu echipamente de detectare a documentelor false şi falsificate, corespunzãtoare diferitelor niveluri de risc, în conformitate cu acquis-ul în materie
4. Implementarea componentei naţionale a VIS.
C. Migraţia
1. Implementarea totalã a Sistemului informatic integrat privind managementul migraţiei, azilului şi vizelor
2. Realizarea şi integrarea în sistemul informatic al Oficiului Român pentru Imigrãri a unei biblioteci virtuale care sã cuprindã specimene ale documentelor de identitate, cãlãtorie şi stare civilã folosite de strãini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranţã ale acestora
3. Implementarea unui proiect-pilot al sistemului pentru emiterea şi gestionarea noilor paşapoarte cu date biometrice
4. Extinderea sistemului pentru emiterea şi gestionarea paşapoartelor cu date biometrice, pentru întreaga ţarã
5. Realizarea suportului tehnic pentru producerea, eliberarea şi utilizarea cãrţii electronice de identitate
D. Azilul
1. Introducerea datelor biometrice în documentele de cãlãtorie eliberate beneficiarilor unei forme de protecţie
2. Finalizarea modulelor de aplicaţie ale Oficiului Român pentru Imigrãri
E. Cooperarea poliţieneascã
1. Înfiinţarea şi dezvoltarea componentei de cooperare poliţieneascã internaţionalã, în contextul prevederilor art. 39-46 din Convenţia Schengen, în cadrul Centrului de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã
F. Cooperare judiciarã
1. Achiziţionarea aparaturii necesare pentru Curtea de Apel Bucureşti, precum şi dotarea celorlalte curţi de apel cu aparatura necesarã pentru aplicarea dispoziţiilor referitoare la efectuarea audierilor prin videoconferinţã, cuprinse în <>Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciarã internaţionalã în materie penalã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
2. Pregãtirea magistraţilor în cadrul seminariilor şi cursurilor. Programa de pregãtire continuã pentru magistraţii implicaţi în programul de pregãtire indicat în secţiunea privind cooperare judiciarã
G. Lupta împotriva drogurilor
1. Înfiinţarea unui registru central de investigaţii şi cercetare în domeniul drogurilor şi al infracţiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operaţiunile derulate de orice instituţie cu atribuţii de aplicare a legii şi care sã permitã evidenţierea operaţiunilor aflate în derulare astfel încât sã se stabileascã corect prioritãţile şi sã se asigure coerenţã şi eficienţã în aplicarea legii
2. Modernizarea şi/sau relocarea echipamentului operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externã a UE, în conformitate cu evoluţiile fenomenului traficului de droguri în termeni de calitate/cantitate/rute
3. Înfiinţarea laboratorului teritorial de analizã a drogurilor la Constanţa
H. Arme de foc şi muniţii
1. Dezvoltarea instituţionalã a Registrului Naţional al Armelor conform prevederilor <>Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 389/2004 privind organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor, în vederea implementãrii sistemului de monitorizare a operaţiunilor cu arme conform exigenţelor Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţiei şi deţinerii de arme
2. Dezvoltarea unui sistem informatic şi de comunicaţii necesar funcţionãrii Registrului Naţional al Armelor
I. SIS
1. Înfiinţarea Centrului Naţional SIS
2. Operaţionalizarea biroului SIRENE
3. Activitãţile legate de realizarea din punct de vedere tehnic şi administrativ a Biroului SIRENE - România
4. Înfiinţarea Centrului multifuncţional de pregãtire Schengen
5. Modernizarea sistemelor informatice existente în cadrul MIRA
6. Implementarea fazei-pilot a SINS compatibil cu Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a
7. Extinderea pilotului la nivel naţional
8. Interconectarea SINS la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; realizarea soluţiei de "Disaster Recovery" aferente SINS şi a componentei naţionale NS-SIS II
9. Înfiinţarea bazelor de date privind obiectele cãutate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe în materie penalã (art. 100 din Convenţia Schengen), dacã nu existã în sistemele informatice, compatibilizarea cu formatul Schengen şi interconectarea acestora, precum şi a celor referitoare la persoane şi autovehicule, în vederea supravegherii discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Convenţia Schengen). Conversia tuturor datelor care vor fi translatate în SINS
10. Dezvoltarea infrastructurii tehnice şi de comunicaţii pentru accesul autoritãţilor competente la bazele de date mai sus menţionate (art. 101 din Convenţia Schengen)
11. Extinderea implementãrii sistemului "TETRA" la nivelul întregului teritoriu.
12. Modernizarea sistemului informatic al Oficiului Român pentru Imigrãri corelat cu Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a şi VIS
13. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA
J. VIS
1. Elaborarea şi aprobarea cadrului juridic pentru crearea şi funcţionarea sistemului naţional de informare privind vizele
2. Elaborarea şi adoptarea proiectului tehnic pentru componenta naţionalã a VIS
3. Realizarea aplicaţiei informatice pentru componenta naţionalã a VIS, care sã permitã conectarea, stocarea şi transmiterea identificatorilor biometrici stabiliţi prin normele europene (amprente digitale, imagine facialã)
4. Dotarea Centrului Naţional de Vize şi a Oficiului Român pentru Imigrãri cu echipamentele hardware şi aplicaţiile informatice necesare stocãrii, prelucrãrii şi transmiterii de date în cadrul componentei naţionale a VIS
5. Amenajarea şi dotarea oficiilor consulare cu echipamentele necesare pentru funcţionarea în bune condiţii a componentei naţionale a VIS
6. Conectarea la sistem şi dotarea cu echipamente corespunzãtoare a punctelor de frontierã de pe viitoarea frontierã externã
7. Conectarea la sistem şi dotarea altor agenţii cu echipamente, în funcţie de normele europene ce urmeazã a fi adoptate
8. Interconectarea componentei naţionale a VIS cu reţeaua VIS a Comunitãţii Europene

SECŢIUNEA A 3-A
Pregãtirea adecvatã a personalului care va fi implicat în procesul de aderare

(37) În cadrul mãsurilor de pregãtire a aderãrii la spaţiul Schengen, soluţionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare şi la formarea profesionalã corespunzãtoare a acestora reprezintã una dintre condiţiile esenţiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandãrile şi cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea şi adoptarea unui concept clar şi integrat al pregãtirii în domeniul Schengen.
(38) Instituţiile/structurile cu responsabilitãţi Schengen posedã în prezent sisteme proprii de formare profesionalã, ceea ce rezolvã însã numai în parte problematica pregãtirii personalului.
(39) Necesitatea unui efort comun, la nivel naţional, privind pregãtirea personalului, precum şi posibilitãţile instituţiilor/structurilor implicate în activitãţile de integrare în spaţiul Schengen de a funcţiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesionalã.
(40) În vederea realizãrii acestui deziderat şi având în vedere recomandãrile şi cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia naţionalã a aprobat, în şedinţa din data de 24 octombrie 2006, Concepţia integratã de pregãtire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.
(41) Scopul elaborãrii Concepţiei integrate de pregãtire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen îl reprezintã realizarea cadrului general comun pentru formarea profesionalã iniţialã şi continuã a personalului care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul Schengen. Obiectivele comune ale formãrii profesionale integrate în domeniul Schengen sunt urmãtoarele:
a) cunoaşterea conţinutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;
b) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitãţii personalului de cooperare în domeniul Schengen;
c) transmiterea informaţiilor privitoare la acquis-ul Schengen;
d) cunoaşterea procesului de evaluare Schengen;
e) pregãtirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;
f) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de operare a tehnicii şi a materialelor destinate îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor în domeniul Schengen.
(42) Grupurile-ţintã pentru pregãtirea privind problematica Schengen includ personalul cu atribuţii în acest domeniu. Pregãtirea trebuie sã includã atât demnitarii şi personalul care ocupã funcţii de conducere, cât şi personalul care ocupã funcţii de execuţie.
(43) Domeniile avute în vedere pentru pregãtirea în domeniul Schengen sunt cele care formeazã acquis-ul Schengen:
1. controlul frontierelor;
2. politica de vize;
3. migraţie;
4. azil;
5. cooperare poliţieneascã;
6. cooperare judiciarã;
7. lupta împotriva drogurilor;
8. arme de foc şi muniţii;
9. SIS;
10. protecţia datelor.

CAP. IV
Resurse financiare

(44) Resursele financiare necesare pentru realizarea acţiunilor necesare îndeplinirii mãsurilor legate de aderarea la spaţiul Schengen se regãsesc în Planul unic multianual de investiţii, denumit în continuare Planul unic, document aprobat de GIRMIFS.
(45) Planul unic se actualizeazã anual şi permite autoritãţilor române sã monitorizeze progresele înregistrate pânã la integrarea în spaţiul Schengen.
(46) Alte surse financiare disponibile se referã la Facilitatea Schengen şi Programul general "Gestionarea fluxurilor migratorii".

SECŢIUNEA 1
Facilitatea Schengen

(47) Facilitatea Schengen este un instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în perioada dintre data aderãrii şi sfârşitul anului 2009, în vederea finanţãrii acţiunilor la noile frontiere externe ale UE, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controlului la frontiere.
(48) În perioada 2007-2009, România va beneficia de o sumã de 559,8 milioane euro pentru Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar.
(49) Alocãrile pentru România pentru Facilitatea Schengen sunt defalcate pe ani dupã cum urmeazã:
a) 297,2 milioane euro în 2007;
b) 131,8 milioane euro în 2008;
c) 130,8 milioane euro în 2009.
(50) Conform Actului privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptãrile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã, ce constituie parte integrantã a Tratatului de aderare la Uniunea Europeanã, ratificat prin <>Legea nr. 157/2005 , cel puţin 50% din sumele menţionate sunt destinate finanţãrii de acţiuni la noile frontiere externe ale UE pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controlului la frontiera externã.
(51) A douãsprezecea parte din fiecare sumã anualã se plãteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrãtoare a fiecãrei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizeazã în termen de 3 ani de la efectuarea primei plãţi. România prezintã, în cel mult 6 luni de la data expirãrii acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzãtor privind utilizarea finalã a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilitãţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recupereazã de cãtre Comisie.
A. Cerinţe minime privind managementul şi controlul Facilitãţii Schengen
(52) Pentru a fi eligibile acţiunile trebuie sã derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen şi sã aibã ca obiectiv îmbunãtãţirea şi întãrirea viitoare a controlului la frontierele externe şi trebuie:
a) sã fie localizate fizic la frontiera externã; sau
b) sã aibã o legãturã cu protecţia viitoarei frontiere externe în cazurile în care acţiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externã.
(53) Acţiunile eligibile pot include stabilirea de diverse sisteme IT necesare implementãrii acquis-ului Schengen.
(54) Totodatã, urmãtoarele condiţii sunt obligatorii:
a) un Plan indicativ anual trebuie transmis la Comisia Europeanã pânã la sfârşitul primãverii fiecãrui an; Comisia naţionalã şi ulterior Comisia Europeanã pot sã aprobe sau sã respingã acest Plan indicativ, caz în care acesta va trebui refãcut;
b) un sistem clar definit pentru gestionarea şi controlul fondului cu proceduri interne care sã evidenţieze o clarã definire a responsabilitãţilor;
c) respectarea principiilor separãrii responsabilitãţilor, astfel încât sã nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achiziţiilor şi plãţilor;
d) existenţa unor controale interne efective, inclusiv a funcţiei de audit independent, precum şi a unui sistem contabil efectiv şi de raportare financiarã care sã rãspundã standardelor internaţionale acceptate;
e) regulile de achiziţie în conformitate cu reglementãrile comunitare privind achiziţiile;
f) prevederi antifraudã şi mecanisme de corecţie financiarã;
g) raportare intermediarã însoţitã de o declaraţie anualã de gestiune a ofiţerului responsabil din cadrul autoritãţii competente cu coordonarea implementãrii asistenţei comunitare prin Facilitatea Schengen.
B. Sistemul propus de România pentru gestionarea şi implementarea Facilitãţii Schengen
(55) În cadrul sistemului de gestionare şi control pentru implementarea asistenţei financiare acordate prin Facilitatea Schengen sunt desemnate urmãtoarele instituţii:
1. MIRA - autoritate competentã pentru coordonarea implementãrii asistenţei financiare acordate prin Facilitatea Schengen;
2. Ministerul Economiei şi Finanţelor:
a) prin Oficiul pentru Plãti şi Contractare PHARE - autoritate de contractare şi platã pentru asistenţa financiarã acordatã prin Facilitatea Schengen;
b) prin Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;
3. Autoritatea de audit de pe lângã Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de UE pentru Facilitatea Schengen.
(56) În realizarea atribuţiilor ce le revin, autoritãţile implicate în gestionarea şi implementarea Facilitãţii Schengen pot sã încheie acorduri interinstituţionale de colaborare.
(57) Principalii beneficiari ai Facilitãţii Schengen sunt MIRA, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(58) Decizia Comisiei Europene nr. C(2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul pãrţii consacrate acquisului Schengen din cadrul Facilitãţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, denumitã în continuare Decizia financiarã, cuprinde prevederi referitoare la:
1. acţiuni şi cheltuieli eligibile;
2. coordonarea şi compatibilitatea cu politicile comunitare;
3. documentaţia necesarã a fi întocmitã şi prezentatã Comisiei Europene;
4. cadrul de monitorizare şi control în domeniul raportãrii, contractãrii şi plãţilor;
5. norme de bunã practicã administrativã şi de bunã gestiune financiarã.

SECŢIUNEA A 2-A
Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii"

(59) Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european, stabileşte mecanisme care acoperã 4 domenii:
1. controlul şi supravegherea frontierelor externe - managementul integrat al frontierei - politica de vize;
2. returnarea cetãţenilor statelor terţe care se aflã ilegal pe teritoriul UE;
3. integrarea cetãţenilor statelor terţe care se aflã legal pe teritoriul UE;
4. azilul.
(60) Suma propusã prin Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" este de 5.866 milioane euro, din care 1.184 milioane euro pentru azil, 759 milioane euro pentru fondul pentru returnare, 1.771 milioane euro pentru integrarea cetãţenilor statelor terţe şi 2.152 milioane euro pentru managementul frontierelor externe.
(61) România nu poate beneficia de finanţare din aceste fonduri atât timp cât beneficiazã de altã finanţare pentru frontiera externã. Odatã cu terminarea finanţãrii acordate prin Facilitatea Schengen, respectiv în anul 2009, România va deveni eligibilã pentru aceste fonduri, adicã în anul 2010.

CAP. V
Coordonare, implementare şi monitorizare

(62) Coordonarea acţiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivului Strategiei naţionale se realizeazã de Comisia naţionalã. Sarcina implementãrii Strategiei naţionale revine fiecãreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în pãrţile ce le privesc. Conducãtorii instituţiilor au obligaţia de a întreprinde mãsurile ce se impun şi rãspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din Strategia naţionalã. La nivelul acestor instituţii pot fi create şi operaţionalizate structuri proprii de autoevaluare. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale pot participa şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care coopereazã potrivit competenţelor şi în condiţiile legii.
(63) Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii mãsurilor asumate de autoritãţile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen se realizeazã permanent, prin intermediul DGAERI - MIRA.
(64) DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor şi va asigura transmiterea acestora cãtre autoritãţile abilitate pentru îndeplinirea tuturor deciziilor şi mãsurilor adoptate în acest sens în cadrul reuniunilor Comisiei naţionale.
(65) Scopul evaluãrii îl reprezintã evitarea suprapunerilor şi paralelismelor între instituţiile cu atribuţii la frontierã şi eliminarea disfuncţionalitãţilor apãrute în procesul de implementare a Strategiei naţionale.
(66) Evaluarea şi monitorizarea îndeplinirii mãsurilor stabilite se fac şi prin organizarea unor vizite în teren de cãtre echipe mixte, formate din reprezentanţi ai MIRA şi ai instituţiilor evaluate, pentru verificarea informaţiilor furnizate în documentele prezentate de instituţiile/ministerele implicate. Aceste misiuni se vor organiza ori de câte ori este nevoie. În urma acestor activitãţi, în cazul constatãrii unor neconformitãţi, se vor solicita unitãţii auditate planuri de acţiuni corective.

CAP. VI
Riscuri

(67) Riscurile identificate pentru îndeplinirea mãsurilor stabilite prin Strategia naţionalã se referã în primul rând la stabilirea unui calendar privind demararea şi desfãşurarea procesului de evaluare Schengen pentru România. Acest lucru depinde în mare mãsurã de propriul calendar al UE în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen şi de continuarea procesului de evaluare Schengen dupã încheierea acestui proces cu cele 10 state care au aderat la 1 mai 2004.
(68) De asemenea, riscurile identificate pentru Strategia naţionalã se referã la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finanţãrii investiţiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potenţial risc se referã la respectarea termenelor şi sincronizarea proiectelor aflate în derulare, în vederea realizãrii mãsurilor conţinute în PAS.
(69) Insuficienta cooperare între instituţiile participante la implementarea Strategiei naţionale este un alt risc care trebuie luat în considerare de autoritãţile responsabile.

CAP. VII
Concluzii

(70) Implementarea mãsurilor stabilite prin Strategia naţionalã va permite realizarea obiectivului de eliminare a controalelor la frontierele interne odatã cu aderarea ulterioarã la spaţiul Schengen.
(71) Acest demers se poate materializa numai printr-un efort interinstituţional care sã exprime capacitatea tuturor celor implicaţi de a gestiona coerent acest proces complex.
(72) Pregãtirea pentru aderarea la spaţiul Schengen trebuie sã aibã o asemenea calitate încât sã permitã o evoluţie pozitivã a României pe parcursul procesului de evaluare Schengen şi crearea condiţiilor pentru o decizie favorabilã a Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne.
(73) Strategia naţionalã se revizuieşte anual, odatã cu PAS.

LISTA ANEXELOR
1. Etapele privind aderarea României la spaţiul Schengen
2. Schema relaţionalã a instituţiilor implicate în procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen

ANEXA 1
-------
la Strategia naţionalã
----------------------

ETAPELE
privind aderarea României la spaţiul Schengen


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Nr.                             Etapã
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   1. Aderarea la Uniunea Europeanã
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   2. Transmiterea de cãtre România a unei declaraţii de pregãtire - Declaration
      ofi readiness - privind pregãtirea pentru demararea procesului de evaluare
      Schengen (România trebuie sã propunã o datã privind începerea procesului
      de evaluare)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   3. Transmiterea de cãtre Secretariatul general al Consiliului UE a unui
      chestionar extins care va conţine întrebãri detaliate despre toate
      aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor
      Schengen din categoria a II-a
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   4. Completarea de cãtre România a chestionarului şi transmiterea acestuia
      cãtre Consiliul UE
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   5. Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de întrebãri suplimentare,
      chestionare etc.
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ANEXA 2
-------
la Strategia naţionalã
----------------------


                         SCHEMA RELAŢIONALÃ
       a instituţiilor implicate în procesul de coordonare,
      implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind
                    aderarea la spaţiul Schengen
 
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │               Comisia naţionalã de autoevaluare Schengen            │
    │    (preşedinte: ministrul internelor şi reformei administrative)    │
    └────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┘
                                     │
                                     │
                  ┌──────────────────┴─────────────────┐
                  │             Secretariat:           │
                  │ Direcţia generalã afaceri europene │
                  │      şi relaţii internaţionale     │
                  │        (Ministerul Internelor      │
                  │       şi Reformei Administrative)  │
                  └──────────────────┬─────────────────┘
                                     │
    ┌─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──┴──┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
  ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐ ┌─┴─┐
  │ A │ │ B │ │ C │ │ D │ │ E │ │ F │ │ G │ │ H │ │ I │ │ J │ │ K │ │ L │ │ M │
  └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘
 
     Legendã

A = Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
B = Ministerul Afacerilor Externe
C = Departamentul pentru Afaceri Europene
D = Ministerul Economiei şi Finanţelor - Autoritatea Naţionalã a Vãmilor
E = Ministerul Justiţiei
F = Ministerul Transporturilor
G = Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
H = Secretariatul General al Guvernului
I = Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor
J = Autoritatea Naţionalã pentru Reglementare în Comunicaţii şi
Tehnologia Informaţiei
K = Serviciul de Informaţii Externe
L = Serviciul Român de Informaţii
M = Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIA NATIONALA din 24 octombrie 2007

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"