Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIA NAŢIONALĂ din 4 iulie 2024  de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2035    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIA NAŢIONALĂ din 4 iulie 2024 de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2035

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 662 bis din 11 iulie 2024
──────────
    Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 791 din 4 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 11 iulie 2024.
──────────

    Cuprins
    1. Capitol: Introducere
    2. Capitol: Viziunea
    3. Capitol: Cadrul legal şi strategic actual
    4. Capitol: Analiza contextului şi definirea problemelor
    5. Capitol: Obiective generale şi specifice
    6. Capitol: Programe
    7. Capitol: Rezultate aşteptate şi indicatori
    8. Capitol: Implementarea, monitorizarea şi evaluarea SNRRD
    9. Capitol: Modalităţi de implementare şi actorii implicaţi
    10. Capitol: Implicaţii bugetare şi surse de finanţare
    11. Capitol: Implicaţii asupra cadrului juridic
        Anexa nr. 1: Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2035
        Anexa nr. 2: Informaţii suplimentare privind riscurile la care este expusă România

    Acronime şi Abrevieri
        Notă: Reţineţi că au existat mai multe modificări în denumirile oficiale ale ministerelor. Acest raport se referă la ministerele de resort cu cea mai recentă denumire.

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ADR │Autoritatea pentru │
│ │Digitalizarea României │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ABA │Administraţia Bazinală de│
│ │Apă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ANAR │Administraţia Naţională │
│ │Apele Române │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Agenţia Nucleară si │
│ANDR │pentru Deşeuri │
│ │Radioactive │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Agenţia Naţională pentru │
│ANES │Egalitatea de Şanse între│
│ │Femei şi Bărbaţi │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ANF │Autoritatea Naţională │
│ │Fitosanitară │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ANIF │Agenţia Naţională de │
│ │Îmbunătăţiri Funciare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ANM │Administraţia Naţională │
│ │de Meteorologie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională │
│ANPDPD │pentru Protecţia │
│ │Drepturilor Persoanelor │
│ │cu Dizabilităţi │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională │
│ANPDCA │pentru Protecţia │
│ │Drepturilor Copilului şi │
│ │Adopţie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Agenţia Naţională pentru │
│ANPIS │Plăţi şi Inspecţie │
│ │Socială │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ANPM │Agenţia Naţională pentru │
│ │Protecţia Mediului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională de │
│ANRSC │Reglementare pentru │
│ │Serviciile Comunitare de │
│ │Utilităţi Publice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională │
│ANSVSA │Sanitară Veterinară şi │
│ │pentru Siguranţa │
│ │Alimentelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Agenţia de Plăţi şi │
│APIA │Intervenţie pentru │
│ │Agricultură │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Zone cu potenţial de │
│APSFR │inundaţii semnificativ de│
│ │risc (Areas of Potential │
│ │Significant Flood Risk) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ASC │Adaptarea la schimbările │
│ │climatice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│BBB │Reconstrucţie mai bună │
│ │(Build Back Better) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Protocol Comun de │
│CAP │Alertare (Common Alerting│
│ │Protocol) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CBRN │Chimic, Biologic, │
│ │Radiologic, Nuclear │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CCIR │Camera de Comerţ şi │
│ │Industrie a României │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CE │Comisia Europeană │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Cadrul Financiar │
│CFM │Multianual 2021-2027 │
│ │(MFF) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CNA │Consiliul Naţional al │
│ │Audiovizualului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Compania Naţională de │
│CNAIR │Administrare a │
│ │Infrastructurii Rutiere │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Comisia Naţională pentru │
│CNCAN │Controlul Activităţilor │
│ │Nucleare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Centrul Naţional de │
│ │Perfecţionare a │
│CNPPMSU │Pregătirii pentru │
│ │Managementul Situaţiilor │
│ │de Urgenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CNSC │Comisia Naţională privind│
│ │Schimbările Climatice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Centrul Naţional de │
│CNSCBT │Supraveghere şi Control │
│ │al Bolilor Transmisibile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CNSU │Comitetul Naţional pentru│
│ │Situaţii de Urgenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│COVID-19 │Boala provocată de noul │
│ │coronavirus SARS-CoV-2 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Cadrul Sendai pentru │
│CSRRD │reducerea riscurilor de │
│ │dezastre 2015-2030 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Direcţia Generală │
│DG ECHO │Protecţie Civilă şi │
│ │Operaţiuni Umanitare │
│ │Europene │
├────────────┼─────────────────────────┤
│DGPC │Direcţia Generală pentru │
│ │Protecţie Civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│DI │Directiva Inundaţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│DSP │Direcţia de Sănătate │
│ │Publică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│DSU │Departamentul pentru │
│ │Situaţii de Urgenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Centrul European de │
│ │Prognoză Meteo pe Termen │
│ECMWF │Mediu (European Centre │
│ │for Medium- Range Weather│
│ │Forecasts) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Sistemul european de │
│ │informare privind │
│EFFIS │incendiile forestiere │
│ │(European Forest Fire │
│ │Information Service) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│EIG │Evaluarea impactului de │
│ │gen │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Baza de date │
│EM-DAT │internaţională privind │
│ │dezastrele (Emergency │
│ │Events Database) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Centrul de coordonare a │
│ │răspunsului la situaţii │
│ERCC │de urgentă (Emergency │
│ │Response Coordination │
│ │Center) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│FEADR │Fondul European Agricol │
│ │pentru Dezvoltare Rurală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│FEDR │Fondul European de │
│ │Dezvoltare Regională │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Federaţia Internaţională │
│FICR │a Societăţilor de Cruce │
│ │Roşie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│FSE │Fondul Social European │
├────────────┼─────────────────────────┤
│FSUE │Fondul de Solidaritate al│
│ │Uniunii Europene │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Model Global pentru │
│GEM │Cutremure (Global │
│ │Earthquake Model) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│GES │Gaz cu efect de seră │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Securitate Sanitară │
│GHS │Globală (Global Health │
│ │Security) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│GIS │Sistem Informaţional │
│ │Geografic │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Grupul de lucru pentru │
│GLERN │evaluarea riscurilor la │
│ │nivel naţional │
├────────────┼─────────────────────────┤
│GTC │Grupul Tehnic Consultativ│
├────────────┼─────────────────────────┤
│GNM │Garda Naţională de Mediu │
├────────────┼─────────────────────────┤
│GRI │Indice de Risc Global │
│ │(Global Risk Index) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│HIV │Virusul Imunodeficienţei │
│ │Umane │
├────────────┼─────────────────────────┤
│HPV │Virusul Papilloma uman │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│ │Cercetare-Dezvoltare │
│IFIN-HH │pentru Fizică şi │
│ │Inginerie Nucleară "Horia│
│ │Hulubei" │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Inspectoratul General │
│IGSU │pentru Situaţii de │
│ │Urgenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Inspectoratul General al │
│IGPR │Poliţiei Române (Poliţia │
│ │Română) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Inspectorate Judeţene │
│ISUJ │pentru Situaţii de │
│ │Urgenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│IMM │Întreprinderi micro, mici│
│ │şi mijlocii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│IMR │Interval Mediu de │
│ │Recurenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│INA │Institutul Naţional de │
│ │Administraţie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│INCDS │Cercetare-Dezvoltare în │
│ │Silvicultură „Marin │
│ │Drăcea" │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│INCDFP │Cercetare-Dezvoltare │
│ │pentru Fizica Pământului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│INHGA │Hidrologie şi Gospodărire│
│ │a Apelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│INP │Institutul Naţional al │
│ │Patrimoniului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│INS │Institutul Naţional de │
│ │Statistică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│INSP │Institutul Naţional de │
│ │Sănătate Publică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Grupul interguvernamental│
│ │privind schimbările │
│IPCC │climatice │
│ │(Intergovernmental Panel │
│ │on Climate Change) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│IRES │Institutul Român de │
│ │Evaluare şi Strategie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ISC │Inspectoratul de Stat în │
│ │Construcţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ISR │Indicator Social de │
│ │Referinţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│TIC │Tehnologia informaţiei şi│
│ │comunicaţiilor (ITC) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Centrul Comun de │
│JRC │Cercetare al Comisiei │
│ │Europene (Joint Research │
│ │Center) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MADR │Ministerul Agriculturii │
│ │şi Dezvoltării Rurale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MAI │Ministerul Afacerilor │
│ │Interne │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ministerul Economiei, │
│MEAT │Antreprenoriatului şi │
│ │Turismului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MCID │Ministerul Cercetării, │
│ │Inovării şi Digitalizării│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ministerul Dezvoltării, │
│MDLPA │Lucrărilor Publice şi │
│ │Administraţiei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MEd │Ministerul Educaţiei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MEn │Ministerul Energiei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MF │Ministerul Finanţelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ministerul Familiei, │
│MFTES │Tineretului şi Egalităţii│
│ │de Şanse │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MIPE │Ministerul Investiţiilor │
│ │si Proiectelor Europene │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MMAP │Ministerul Mediului, │
│ │Apelor si Pădurilor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MMSS │Ministerul Muncii si │
│ │Solidarităţii Sociale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UCPM │Mecanismul de protecţie │
│ │civilă al Uniunii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MRD │Managementul Riscurilor │
│ │de Dezastre │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MRI │Managementul Riscului la │
│ │Inundaţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MRR │Mecanismul de Redresare │
│ │si Rezilienţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MS │Ministerul Sănătăţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ministerul │
│MTI │Transporturilor si │
│ │Infrastructurii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Hazarduri naturale care │
│ │provoacă dezastre │
│Natech │tehnologice (Natural │
│ │hazards Triggering │
│ │Technological Disasters) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Organizaţia pentru │
│OCDE │Cooperare şi Dezvoltare │
│ │Economică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ODD │Obiective de Dezvoltare │
│ │Durabilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│OMM │Organizaţia Meteorologică│
│ │Mondială │
├────────────┼─────────────────────────┤
│OSC │Organizaţie a Societăţii │
│ │Civile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PAAR │Planul de Analiză si │
│ │Acoperire a Riscurilor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Pool-ul de Asigurare │
│PAID │Împotriva Dezastrelor │
│ │Naturale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PC │Protecţie Civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Plan de continuitate a │
│PCA │afacerii (Business │
│ │Continuity Plan /BCP) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PDD │Programul Dezvoltare │
│ │Durabilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PIB │Produs Intern Brut │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PMA │Pierderea medie anuală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PMRI │Planul de Management al │
│ │Riscului la Inundaţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PNDL │Programul Naţional de │
│ │Dezvoltare Locală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Planul Naţional de │
│PNMRD │Management al Riscurilor │
│ │de Dezastre │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PNRR │Planul Naţional de │
│ │Redresare si Rezilienţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Platforma Naţională │
│PNRRD │pentru Reducerea │
│ │Riscurilor de Dezastre │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PO │Program Operaţional │
├────────────┼─────────────────────────┤
│POAT │Programul Operaţional │
│ │Asistenţă Tehnică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│POCA │Programul Operaţional │
│ │Capacitate Administrativă│
├────────────┼─────────────────────────┤
│POCU │Programul Operaţional │
│ │Capital Uman │
├────────────┼─────────────────────────┤
│POIM │Programul Operaţional │
│ │Infrastructură Mare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│POR │Programul Operaţional │
│ │Regional │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PSA │Protecţie socială │
│ │adaptivă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PTJ │Programul Tranziţie Justă│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Acord de Servicii de │
│RAS │Asistenţă Tehnică │
│ │Rambursabile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Regulamentul privind │
│RID │transportul internaţional│
│ │feroviar al mărfurilor │
│ │periculoase │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ROMSILVA │Regia Naţională a │
│ │Pădurilor ROMSILVA │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ROSA │Agenţia Spaţială Română │
├────────────┼─────────────────────────┤
│RRD │Reducerea Riscurilor de │
│ │Dezastre │
├────────────┼─────────────────────────┤
│RS │Risc seismic (1,2,3,4) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SARS-CoV-2 │Sindromul respirator acut│
│ │sever Coronavirus 2 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SAT │Sisteme de avertizare │
│ │timpurie (EWS) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SATR │Servicii de Asistenţă │
│ │Tehnică Rambursabile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SCI │Servicii Comunitare │
│ │Integrate │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SEE │Spaţiul Economic European│
├────────────┼─────────────────────────┤
│SGG │Secretariatul General al │
│ │Guvernului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Sistemul Informatic │
│SIIIR │Integrat al │
│ │Învăţământului din │
│ │România │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Sistemul de Management │
│SMISU │Informaţional pentru │
│ │Situaţii de Urgenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională │
│SNDDR │pentru Dezvoltarea │
│ │Durabilă a României 2030 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională │
│SNISRS │privind incluziunea │
│ │socială si reducerea │
│ │sărăciei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională de │
│SNMRI │management al riscului la│
│ │inundaţii pe termen mediu│
│ │şi lung │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională de │
│SNRRD │Reducere a Riscului de │
│ │Dezastre │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională de │
│SNRRS │Reducere a Riscului │
│ │Seismic │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională │
│SNSC │privind Schimbările │
│ │Climatice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SPAS │Serviciile Publice de │
│ │Asistenţă Socială │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SNRTL │Strategia Naţională de │
│ │Renovare pe Termen Lung │
├────────────┼─────────────────────────┤
│STS │Serviciul de │
│ │Telecomunicaţii Speciale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SVSU │Servicii Voluntare pentru│
│ │Situaţii de Urgenţă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│TBC │Tuberculoză │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UAT │Unitate Administrativ │
│ │Teritorială │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Unitatea Executivă pentru│
│UEFISCDI │Finanţarea Învăţământului│
│ │Superior, a Cercetării, │
│ │Dezvoltării si Inovării │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UM │Unitate de Management │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Biroul ONU pentru │
│UNDRR │reducerea riscurilor de │
│ │dezastre │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Uniunea Naţională a │
│UNSAR │Societăţilor de Asigurare│
│ │si Reasigurare din │
│ │România │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│ │Cercetare-Dezvoltare în │
│URBAN-INCERC│Construcţii, Urbanism si │
│ │Dezvoltare Teritorială │
│ │Durabilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UTCB │Universitatea Tehnică de │
│ │Construcţii Bucureşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UTCI │Indicele Universal Termic│
│ │de Climă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│VBG │Violenţă Bazată pe Gen │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ZRPSI │Zone cu risc potenţial │
│ │semnificativ la inundaţii│
└────────────┴─────────────────────────┘


    Listă de tabele
    Tabelul 1. Relevanţa SNRRD pentru diferiţi actori implicaţi
    Tabelul 2. Jurisprudenţă a UE relevantă pentru MRD
        Tabelul 3. Corelarea ţintelor şi indicatorilor aferenţi ODD 1, 11 şi 13 cu ţintele A-E ale CSRRD
        Tabelul 4. Ţările din UE care ocupă primele 10 locuri în ceea ce priveşte riscul de inundaţii şi riscul seismic, după PMA ca procent din expunere
        Tabelul 5. Necesităţi identificate
        Tabelul 6. Rezultatele-cheie ale SNRRD, corelate cu necesităţile identificate şi direcţiile de acţiune propuse
        Tabelul 7. Corelarea dintre direcţiile de acţiune, rezultatele-cheie şi indicatorii de progres ai SNRRD
        Tabelul 8. Relevanţa SNRRD pentru diferite părţi interesate
        Tabelul 9. Instituţii/organizaţii cu rol cheie în implementarea acţiunilor orizontale
     Tabelul 10. Tipuri de risc, riscuri asociate, autorităţi responsabile şi domeniile de acţiune în conformitate cu HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 557/2016
     Tabelul 11. Componentele PNRR al României, grupate în cadrul pilonilor prevăzuţi de Regulamentul 2021/241
        Tabelul 12. Provocările MRD/PC selectate şi posibila relevanţă în PNRR din România
        Tabelul 13. Riscul seismic la clădirile de locuit

    Listă de Figuri
        Figura 1. Matricea riscurilor din România, pe baza evaluării riscurilor la nivel naţional
        Figura 2. Expunerea spitalelor la riscul seismic
        Figura 3. Lanţul de rezultate ale SNRRD
        Figura 4. Pre-alocări pentru România în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi NextGenerationEU
        Figura 5. Distribuţia teritorială a bazinelor torenţiale cu hazard ridicat la inundaţii
        Figura 6. Extinderea zonelor inundabile, estimate prin metoda de modelare cu sisteme pe suport GIS
        Figura 7. Numărul de incendii care au afectat suprafeţe mai mari de 25 ha în România (2010-2020)
        Figura 8. Harta probabilităţii incendiilor de pădure în România
        Figura 9. Harta riscului de secetă pedologică
        Figura 10. Vulnerabilitatea la secetă pedologică
        Figura 11. Harta hazardului seismic în România
        Figura 12. Număr de clădiri de locuit avariate în cazul unui scenariu de cutremur cu IMR de 100 de ani
        Figura 13. Harta hazardului seismic al cutremurului din Vrancea
        Figura 14. Unităţi administrativ-teritoriale (UAT) afectate de alunecări de teren în România
        Figura 15. Expunerea medie la alunecări de teren a suprafeţei totale construite la nivelul municipalităţilor
        Figura 16. Hazardul la alunecări de teren indus de precipitaţii sezoniere extreme
        Figura 17. Rata vaccinării în România în comparaţie cu media UE
        Figura 18. Valoarea impactului pandemiilor şi gripei (persoane afectate şi decedate)
        Figura 19. Harta de hazard a accidentelor tip SEVESO - UAT-uri posibil afectate
        Figura 20. Zone de risc nuclear şi radiologic în România
    1. Capitol: Introducere
    1.1. Contextul general
        România este expusă mai multor tipuri de riscuri naturale, biologice şi tehnologice. Între 1900 şi 2021, în baza de date internaţională privind dezastrele (EM-DAT) au fost raportate 101 dezastre naturale care au avut loc în România şi care au afectat peste 2 milioane de persoane, cauzând 4.939 de morţi şi pagube estimate în total la 17,18 miliarde USD.*1 Dintre acestea, cutremurul cu magnitudinea de 7,2 din 1977 a avut urmări catastrofale, cauzând 1.500 de morţi şi 11.321 de răniţi, deteriorarea gravă sau prăbuşirea a 156.000 de apartamente de locuit şi a peste 2.274 de scoli şi 459 de spitale. Incendiile de pădure, alunecările de teren, inundaţiile, vânturile puternice şi valurile de căldură reprezintă şi ele ameninţări semnificative. Se preconizează că schimbările climatice vor creşte considerabil incidenţa şi severitatea dezastrelor asociate cu condiţiile meteorologice, precum şi impactul dezastrelor, în contextul concentrării oamenilor şi activelor economice în zone restrânse. Pe lângă deteriorarea activelor, dezastrele afectează bunăstarea oamenilor şi împing familiile în situaţie de sărăcie.*2
    *1 EM-DAT. 1900-2019. Link.
        *2 Banca Mondială. 2021c.

        Aceste tendinţe sunt înregistrate şi la nivel regional şi internaţional, motiv pentru care problematica reducerii riscurilor de dezastre (RRD) şi a managementului riscurilor de dezastre (MRD) a devenit, încă din anul 2000, una dintre priorităţile din agenda politică ale organizaţiilor internaţionale. Strategia Internaţională de Reducere a Dezastrelor (2000), Cadrul de Acţiune de la Hyogo (2005) şi Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (CSRRD, 2015) au creat premisele şi au susţinut eforturile naţionale, regionale şi internaţionale de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti, a pagubelor materiale şi a impactului social şi de mediu al dezastrelor, încurajând cooperarea, solidaritatea şi parteneriatul între diversii actori, la toate nivelurile.
        În urma semnării Declaraţiei de la Hyogo în 2005, România şi-a asumat rolul în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Internaţionale de reducere a dezastrelor. În 2008, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a fost desemnat organismul cu responsabilităţi în asigurarea îndeplinirii acestor obiective, însă practica a demonstrat că este necesar un organism mai incluziv şi cu un grad mai mare de flexibilitate în ceea ce priveşte procesul de luare a deciziilor, motiv pentru care s-au făcut demersurile necesare pentru stabilirea Platformei Naţionale pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre (PNRRD), care să complementeze sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi să asigure trecerea la o abordare comprehensivă, la nivelul întregii societăţi, a MRD. Prin Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, PNRRD a fost constituită legal, având ca atribut principal realizarea tuturor obiectivelor Strategiei Internaţionale de reducere a riscurilor de dezastre, stabilite prin Cadrul de Acţiune Hyogo şi succesorul său, CSRRD.
        România a făcut paşi către o abordare proactivă şi complexă în gestionarea riscurilor de dezastre, prin demararea procesul de evaluare a riscurilor (proiectul RO-RISK) şi prin elaborarea Planului Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD) şi a unei serii de strategii sectoriale/specifice pe diferite hazarduri, care contribuie la agenda de MRD, în paralel cu eforturile mai largi în legătură cu atenuarea schimbărilor climatice şi dezvoltarea durabilă.
        Cu toate acestea, deoarece RRD presupune o abordare multi-risc şi multi-sectorial, care implică colaborarea între autorităţile publice centrale cu societatea civilă şi mediul privat, s-a identificat necesitatea stabilirii unui cadru strategic care să permită corelarea şi integrarea acţiunilor derulate pe sectoare specifice, abordarea sistematică a subiectelor trans-sectoriale şi implicarea tuturor categoriilor de actori în eforturile de RRD.
     Această iniţiativă a fost demarată la nivelul PNRRD, care are rol consultativ în stabilirea strategiilor şi programelor privind RRD, potrivit Art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 768/2016. În acest sens, IGSU, în calitate de secretariat al PNRRD, a contractat Banca Mondială*3 în vederea efectuării unei analize de diagnostic a cadrului legal şi instituţional al MRD, a identificării bunelor practici relevante la nivel european şi internaţional şi a formulării de recomandări privind măsurile necesar a fi incluse în SNRRD.
        *3 Prin Acordul de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabilă (RAS) P172203, în cadrul proiectului "Consolidarea cadrului de reducere a riscului de dezastre şi a sistemului de apărare împotriva incendiilor la nivel naţional" - POCA 866


    1.2. Scopul Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului de Dezastre
     Scopul Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului de Dezastre (SNRRD) este să ofere un cadru cuprinzător, care să mobilizeze diferiţii actori publici şi privaţi implicaţi în vederea stimulării şi accelerării eforturilor de creştere a rezilienţei la dezastre a României, pentru atingerea obiectivelor strategice ale PNRRD, definite prin art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 768/2016. Acest cadru multisectorial şi multi-hazard promovează o abordare participativă şi acţiunea incluzivă a instituţiilor, a societăţii civile şi a cetăţenilor României, prin eforturi pe termen lung, contribuind la creşterea rezilienţei la dezastre atât la nivel de comunitate, pe paliere şi domenii sectoriale, cât şi la nivelul întregii societăţi. Totodată, prin integrarea sistematică a temelor orizontale privind egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă şi digitalizarea şi prin abordarea subiectelor trans-sectoriale, SNRRD va contribui la realizarea unor obiective de dezvoltare mai largi şi va crea co-beneficii în ceea ce priveşte sustenabilitatea, incluziunea şi bunăstarea.
        SNRRD serveşte drept instrument de creştere a gradului de conştientizare a tuturor actorilor relevanţi privind RRD, prin sublinierea importanţei includerii RRD în politicile şi planurile de dezvoltare de la nivel naţional şi local şi a îmbunătăţirii comunicării pe această linie. Planul de acţiuni aferent SNRRD include măsuri care vizează creşterea nivelului de conştientizare a tuturor actorilor relevanţi şi furnizează informaţii instituţiilor responsabile, actorilor-cheie implicaţi şi publicului larg despre obiectivele, măsurile, instrumentele şi resursele disponibile pe linia MRD.
        Abordarea SNRRD este similară cu cea a CSRRD, în vederea alinierii la bunele practici internaţionale şi a acoperirii tuturor fazelor ciclului MRD. Astfel, tratarea RRD se face într-un mod sistematic şi cuprinzător, permiţând în acelaşi timp o abordare standardizată a diferitelor hazarduri şi a subiectelor trans- sectoriale. În acest sens, SNRRD este organizată ţinând cont de cele 4 priorităţi de acţiune ale CSRRD, aşa cum sunt ele definite în documentele internaţionale relevante:
        Prioritatea 1. Înţelegerea riscurilor de dezastre - Politicile şi practicile în domeniul MRD ar trebui să aibă la bază înţelegerea riscului de dezastre sub toate aspectele lui - vulnerabilitate, capacitate, expunerea persoanelor şi bunurilor, caracteristicele hazardului şi mediul. Astfel de cunoştinţe pot fi utilizate în evaluarea riscului pre-dezastru, pentru prevenire şi limitarea consecinţelor, precum şi pentru dezvoltarea şi implementarea de planuri/măsuri pentru asigurarea pregătirii corespunzătoare şi a răspunsului eficient la dezastre.
        Prioritatea 2. Consolidarea guvernanţei riscurilor pentru MRD - Guvernanţa riscurilor de dezastre este de maximă importanţă pentru un management eficient şi eficace al riscurilor de dezastre. În acest sens, sunt necesare o viziune, planuri, îndrumare şi coordonare intra- şi inter-sectorială foarte bine definite, precum şi participarea tuturor actorilor relevanţi. Consolidarea guvernanţei riscului de dezastre în vederea prevenirii, limitării efectelor, pregătirii, răspunsului, recuperării şi reabilitării este, aşadar, necesară, aceasta încurajând colaborarea şi parteneriatul între mecanisme şi instituţii în vederea implementării instrumentelor relevante pentru RRD şi dezvoltare durabilă.
        Prioritatea 3. Investiţii în reducerea riscurilor de dezastre pentru creşterea rezilienţei - Investiţiile publice şi private în prevenirea şi RRD prin măsuri structurale şi nestructurale sunt esenţiale pentru creşterea rezilienţei economice, sociale, de sănătate şi culturale a persoanelor, comunităţilor, statelor şi a bunurilor acestora, precum şi a mediului. Acestea pot fi factorii determinanţi în inovare, creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Astfel de măsuri sunt eficiente din punct de vedere economic şi contribuie semnificativ la salvare de vieţi omeneşti, prevenirea şi reducerea pierderilor şi asigurarea unei recuperări şi reabilitări eficiente.
        Prioritatea 4. Îmbunătăţirea pregătirii la dezastre pentru un răspuns eficient şi implementarea conceptului de Build Back Better (BBB) în reabilitare şi reconstrucţie - Creşterea consistentă a nivelului riscurilor de dezastre, inclusiv în ceea ce priveşte expunerea oamenilor şi bunurilor, combinată cu lecţiile învăţate din dezastrele din trecut, indică necesitatea îmbunătăţirii continue a pregătirii pentru răspuns la dezastre, a implementării măsurilor pentru anticiparea evenimentelor, a integrării reducerii riscurilor de dezastre în pregătirea pentru răspuns şi a asigurării capacităţilor necesare unui răspuns şi unei recuperări eficiente, la toate nivelurile. Este recomandată încurajarea femeilor şi a persoanelor cu dizabilităţi în promovarea publică a necesităţii includerii aspectelor de egalitatea de gen şi nediscriminare în măsurile ce ţin de răspuns, recuperare, reabilitare şi reconstrucţie. Dezastrele au demonstrat că faza de recuperare, reabilitare şi reconstrucţie, care ar trebui pregătită înainte de dezastru, este o oportunitate unică de a asigura "Reconstruirea mai rezilientă", în special prin integrarea aspectelor de reducere a riscurilor de dezastre în măsurile/planurile de dezvoltare, contribuind la creşterea rezilienţei la dezastre a comunităţilor şi a societăţii.
        Perioada de implementare a SNRRD este de 12 ani (2024-2035). Acest orizont de timp a fost ales astfel încât să permită autorităţilor publice centrale să evalueze progresul României în atingerea ţintelor Sendai până la sfârşitul perioadei de implementare a CSRRD (anul 2030), precum şi să stabilească obiectivele şi direcţiile de acţiune pe linia RRD în conformitate cu noul document programatic al Naţiunilor Unite care va înlocui CSRRD. Totodată, este oportună corelarea perioadei de implementare a SNRRD cu perioadele de programare ale fondurilor europene (2021-2027, respectiv 2028-2034), în contextul în care o parte dintre măsuri vor fi finanţate prin aceste fonduri.
     SNRRD este dedicată tuturor tipurilor de risc relevante la nivelul României, dar a fost elaborată ţinând cont de legislaţia specifică şi de stadiul eforturilor de reducere a riscurilor pentru cele 10 tipuri de risc evaluate în cadrul proiectului RO-RISK*4, precum şi pentru fenomenele meteorologice extreme (furtuni şi viscol, ninsori masive, tornade şi temperaturi extreme). Aceste riscuri au fost alese în baza impactului istoric înregistrat şi al rezultatelor evaluărilor de hazard şi de risc ale autorităţilor publice centrale relevante, din lista cu tipurile de risc identificate la nivelul României, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările ulterioare.
        *4 Guvernul României. 2020g. Link. cu privire la efectuarea evaluărilor preliminare de riscuri pentru 10 hazarduri principale care există pe teritoriul României. Acestea sunt inundaţiile, seceta, incendiile de pădure, alunecările de teren, cutremurele, accidentele nucleare şi radiologice, accidente industriale majore (SEVESO) şi de transport care implică substanţe periculoase, epidemii, epidemii animale şi zoonoze. S-au avut în vedere proiecţii climatice pentru evaluarea în cazul evenimentelor de secetă şi incendii de pădure.

        Totodată, SNRRD abordează o serie de subiecte trans-sectoriale, precum educaţia, comunicarea riscurilor, patrimoniul cultural, rezilienţa socială şi protecţia socială, rezilienţa sectorului privat, sistemele de avertizare timpurie. Aceste domenii se regăsesc în mai multe priorităţi ale CSRRD şi implică diferite părţi interesate, în conformitate cu o abordare participativă şi la nivelul întregii societăţi, motiv pentru care este dificilă stabilirea unor acţiuni/direcţii de acţiune care să asigure integrarea tuturor aspectelor relevante. Un astfel de exemplu este educaţia, care este o parte integrantă a întregului set de direcţii de acţiuni definite în cadrul SNRRD şi care este abordată prin măsuri ce vizează (1) înţelegerea riscului de dezastre, (2) creşterea gradului de conştientizare şi consolidarea capacităţilor administraţiei publice şi a sectorului privat, (3) investiţii în RRD pentru rezilienţă în sectorul educaţional şi (4) îmbunătăţirea pregătirii pentru dezastre pentru un răspuns eficient prin activităţi de formare şi pregătire, în scopul dezvoltării unei "culturi a siguranţei". Cu toate acestea, acolo unde a fost posibil, au fost definite direcţii de acţiune dedicate subiectelor trans-sectoriale, în vederea tratării unitare şi a asigurării intensificării efectelor măsurilor de RRD.

    1.3. Publicul vizat
        Rezilienţa în faţa dezastrelor este o responsabilitate partajată. În consecinţă, publicul vizat este reprezentat de instituţiile guvernamentale la diferite niveluri administrative/teritoriale care au un rol principal şi roluri de sprijin în MRD, organizaţii ale societăţii civile, entităţi de cercetare, sectorul privat, precum şi publicul larg din România. SNRRD furnizează informaţii despre cum fiecare categorie de actori implicaţi poate contribui la această agendă.
        Tabelul 1. Relevanţa SNRRD pentru diferiţi actori implicaţi

┌────────────┬──────────┬─────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│ │Legislaţie│Programe,│Investiţii│Monitorizare│Monitorizarea│
│ │/Politică/│alocări, │si acţiuni│a │conformităţii│
│ │Strategie │decizii │ │progresului │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Instituţii │ │ │ │ │ │
│la nivel │[v] │[v] │[v] │[v] │[v] │
│naţional │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Instituţii │ │ │ │ │ │
│la nivel │[v] │[v] │[v] │[v] │[v] │
│regional/ │ │ │ │ │ │
│judeţean │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Instituţii │ │ │ │ │ │
│la nivel │ │[v] │[v] │[v] │[v] │
│local │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Sectorul │ │ │ │ │ │
│privat/de │ │[v] │[v] │[v] │ │
│afaceri/ │ │ │ │ │ │
│industriile │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Instituţii │ │ │ │ │ │
│de │ │[v] │[v] │[v] │ │
│învăţământ │ │ │ │ │ │
│superior │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Entităţi de │ │[v] │[v] │[v] │ │
│cercetare │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Organizaţii │ │ │ │ │ │
│ale │ │[v] │[v] │[v] │ │
│societăţii │ │ │ │ │ │
│civile │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Comunităţile│ │[v] │[v] │[v] │ │
├────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Cetăţenii │ │ │[v] │[v] │ │
└────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘



    1.4. Părţile implicate în elaborarea SNRRD
        SNNRD a fost elaborat în baza Raportului cu recomandări privind propunerea de proiect de Strategie Naţională de RRD şi a proiectului de plan de acţiune*4 (2022), întocmit de către Banca Mondială, sub supravegherea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Acesta a avut ca fundament rezultatele analizei cadrului legal şi instituţional privind RRD şi MRD în România*5, efectuată de către Banca Mondială, precum şi bunele practici identificate la nivelul diverselor state UE şi non-UE*6.
        *5 Banca Mondială, Raport cu recomandări privind propunerea de proiect de Strategie Naţională de RRD şi a proiectului de plan de acţiune - Livrabil 4 în cadrul Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile (RAS) P172203
        *6 Banca Mondială, Analiza cadrului legal, reglementativ şi instituţional care guvernează reducerea riscului de dezastre în România - Livrabil 1 în cadrul Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile (RAS) P172203
        *7 Banca Mondială, Studiu privind Strategiile de reducere a riscului de dezastre în alte State Membre selectate ale UE şi Schimb de cunoştinţe cu state membre ale UE cu privire la reducerea riscului de dezastre - Livrabilele 2 şi 3 în cadrul Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile (RAS) P172203

        Pentru elaborarea acestui raport, a fost constituit un Grup Tehnic Consultativ (GTC), care a inclus membri precum: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) - Departamentul pentru Situaţii de UrgenţăΠ (DSU) şi Direcţia GeneralΠ pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului (DGRIP), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), Ministerul Energiei (MEn), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Educaţiei (MEd), Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), Administraţia Meteorologică Naţională (AMN), Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi de Siguranţă Alimentară (ANSVSA), Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.
        În cadrul procesului de elaborare a raportului, au fost organizate o serie de consultări la nivel central şi local, la care au fost invitaţi şi alţi actori instituţionali şi neinstituţionali esenţiali, precum: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Garda Naţională de Mediu (GNM), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" (INCDS), Autoritatea Navală Română (ANR), Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Societatea Română de Geotehnică şi Fundaţii, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), precum şi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai agenţiilor de dezvoltare regională, ai organizaţiilor societăţii civile şi ai sectorului de afaceri.
        Raportul Băncii Mondiale a fost evaluat de către experţi europeni şi internaţionali în cadrul a două exerciţii: evaluare "inter pares" a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în cadrul Programului de Peer Review al Mecanismului de Protecţie Civilă al UE (2022) şi evaluare independentă a SNRRD, sub coordonarea Biroului pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre al ONU - UNDRR (2023). Recomandările formulate au fost luate în considerare în elaborarea proiectului de SNRRD.

    1.5. Principalii termeni utilizaţi
     În cadrul SNRRD se folosesc termenii definiţi în Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 şi Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.
        În plus, sunt folosiţi termeni specifici, care sunt definiţi de către UNDRR şi de alte organizaţii internaţionale astfel:
        ● Guvernanţa reducerii riscului de dezastre (conform Terminologiei UNDRR*8) - Sistemul de instituţii, mecanisme, politici şi cadre juridice, precum şi alte mecanisme de orientare, coordonare şi supraveghere a reducerii riscului de dezastre şi arii conexe de politici. O bună guvernanţă trebuie să fie transparentă, favorabilă incluziunii, colectivă şi eficientă pentru a reduce riscurile de dezastre existente şi pentru a evita crearea unora noi.
        *8 UNDRR. "Terminology". Link.

        ● Principiul de 'Build Back Better' (conform Terminologiei UNDRR) - Utilizarea etapelor de redresare, reabilitare şi reconstrucţie după un dezastru pentru a spori rezilienţa naţiunilor şi a comunităţilor prin integrarea măsurilor de reducere a riscului de dezastre în refacerea infrastructurii fizice şi a sistemelor societale*9, precum şi în revitalizarea mijloacelor de subzistenţă, a economiilor şi a mediului.
        *9 Adnotare: Termenul "societal" nu va fi interpretat drept un sistem politic al niciunei ţări.

        ● Capacitate (conform Terminologiei UNDRR) - Combinaţia tuturor punctelor forte, atributelor şi resurselor disponibile în cadrul unei organizaţii, comunităţi sau societăţi, pentru a gestiona şi a reduce riscurile de dezastre şi pentru a consolida rezilienţa. Poate include infrastructura, instituţiile, cunoştinţele şi abilităţile umane, precum şi atribute colective, cum ar fi relaţiile sociale, leadership-ul şi managementul.
        ● Sisteme de avertizare timpurie (conform Terminologiei UNDRR) - Un sistem integrat care include sistemele şi procesele de monitorizare şi prognoză, de evaluare a riscurilor de producere a dezastrelor, de comunicare şi de pregătire care permit cetăţenilor, comunităţilor, autorităţilor publice, operatorilor economici şi a altor entităţi să ia în timp util măsuri de reducere a riscurilor de dezastre, înainte de producerea fenomenului.
        ● Risc multiplu (conform UNDRR*10) - Termenul poate face referire la (1) multitudinea de hazarduri majore la care este expusă comunitatea şi (2) contextul specific în care mai multe evenimente generate de hazarduri se pot petrece simultan, în cascadă sau cumulat, în timp, şi care ţine cont de posibilele efecte determinate de interconexiunile dintre acestea (de ex: evenimente domino, eveniment care amplifică impactul celuilalt sau evenimente cumulate*11).
        *10 https://www.undrr.org/terminology/hazard#:~:text=Multi%2Dhazard%20means%20(1),account%20the%20potenţial%20interrelated%20effects.
    * 11 Legăturile dintre evenimente în context multi-risc sunt definite în cadrul livrabilelor proiectului MYRIAD-EU, finanţat prin HORIZON 2020 - https://nora.nerc.ac.uk/id/eprint/533237/1/OR22051.pdf

        ● Infrastructură esenţială (conform Terminologiei UNDRR) - Structuri, clădiri, reţele şi alte active care furnizează servicii de bază, necesare funcţionării sociale şi economice a unei comunităţi sau a unei societăţi.
        ● Serviciile de bază, aşa cum sunt ele definite prin Sendai Framework Monitor*12, cuprind, fără a se limita la: apă potabilă şi canalizare, energie electrică, energie termică şi gaze naturale, gestionarea deşeurilor, transport, telecomunicaţii, educaţie, sănătate, medicină de urgenţă, intervenţii situaţii de urgenţă, administraţie publică.
    * 12 https://sendaimonitor.undrr.org/ - la indicatorul Sendai D-5 - Numărul de întreruperi ale serviciilor de bază provocate de dezastre, sunt enumerate o serie de

        ● Grupuri vulnerabile (conform Naţiunilor Unite*13) - Grupuri sociale cu risc ridicat de marginalizare socio-economică şi care necesită atenţie specifică. Acestea cuprind, fără a se limita la, copii şi adolescenţi, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, minorităţi, persoane fără venituri sau cu venituri mici, imigranţi, persoane fără adăpost, persoane infectate sau bolnave de HIV/SIDA, bolnavi cronici.
        * 13 https://unsdg.un.org/sites/default/files/2020-04/UN-framework-for-the-immediate-socio-economic-response-to-COVID-19.pdf

        ● Protecţie socială adaptivă (conform Băncii Mondiale*14) - PSA ajută la consolidarea rezilienţei gospodăriilor sărace şi vulnerabile, investind în capacitatea lor de a se pregăti, de a face faţă şi de a se adapta la şocuri, asigurându-se că acestea nu vor cădea (mai adânc) în sărăcie. Studiile evidenţiază valoarea integrării sectoarelor de protecţie socială, de gestionare a riscurilor de dezastre (MRD) şi de adaptare la schimbările climatice, adesea deconectate, pentru o abordare care se consolidează reciproc pentru a reduce vulnerabilitatea gospodăriilor şi a construi rezilienţa acestora.
        * 14 https://www.worldbank.org/en/publication/human-capital/publication/adaptive-social-protection-building-resilience-toshocks-key-findings

        ● Organizaţii ale societăţii civile (conform OCDE*15) - Organizaţiile non-piaţă şi non-statale din afara familiei în care oamenii se organizează pentru a urmări interese comune în domeniul public, care poate include, dar nu se limitează la: organizaţii comunitare şi asociaţii din mediul rural, grupuri de mediu, grupuri pentru drepturile femeilor, asociaţii de fermieri, organizaţii religioase, sindicate, cooperative, asociaţii profesionale, institute independente de cercetare şi mass-media non-profit.
    * 15 https://www.oecd.org/dac/peer-reviews/Final_How_DAC_members_work_with_CSOs%20ENGLISH.pdf

        ● Entităţi critice (conform Directiva UE 2022/2557 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind rezilienţa entităţilor critice şi de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului) - Entităţi publice sau private de un tip care au fost identificate ca atare de către un stat membru UE.

        Pe parcursul SNRRD sunt utilizaţi şi o serie de termeni care nu sunt definiţi în legislaţia românească sau internaţională, care vor fi interpretaţi astfel:
        ● Abordare la nivelul întregii societăţi (whole-of-society approach) - Presupune implicarea tuturo părţilor interesate, inclusiv a societăţii civile, comunităţilor, mediului academic, mass-media, sectorului privat, altor asociaţii de voluntari, familiilor şi a indivizilor înşişi, pentru a participa activ la procesul de luare a deciziilor şi pentru a lua împreună măsurile adecvate cu scopul de a consolida rezilienţa comunităţilor şi a societăţii în ansamblu.
        ● Abordare participativă (participatory approach) - Implicarea părţilor interesate, în special a celor direct afectaţi de o anumită acţiune/politică, în aspecte specifice şi/sau în toate aspectele procesului, cum ar fi proiectarea, colectarea datelor, analiza, raportarea, gestionarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea.
        ● Acţiune incluzivă - O acţiune incluzivă este aceea care îmbunătăţeşte condiţiile de participare în societate, în special pentru persoanele care sunt dezavantajate, prin îmbunătăţirea oportunităţilor, accesul la resurse, exprimare şi respectarea drepturilor, în conformitate cu definiţia Departamentului de Afaceri Economice şi Sociale al Naţiunilor Unite a incluziunii sociale.
        ● Cultură de diseminare a cunoştinţelor (knowledge-sharing culture) - Este o cultură care încurajează şi permite schimbul liber de cunoştinţe (de exemplu, date, informaţii, abilităţi şi/sau expertiză), percepţii şi experienţă între oameni, prieteni sau membri ai unei familii, ai unei comunităţi sau ai unei organizaţii, dezvoltând înţelegerea comună a experienţelor, conceptelor, tehnicilor sau a problemelor pentru a aduce beneficii tuturor părţilor şi pentru a stimula colaborarea în vederea rezolvării de probleme, dezvoltării de idei noi sau implementării de politici sau de proceduri.
        ● Planuri şi strategii locale - Includ planurile de organizare şi dezvoltare teritorială şi planurile în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă.
        ● Planuri de organizare şi dezvoltare teritorială - PIanuri de amenajare teritorială, planuri urbanistice, planuri de dezvoltare regională şi alte planuri similare.
        ● Planuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă - Planuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă elaborate la diferite niveluri organizaţionale/administrative şi/sau pentru diferite tipuri de hazarduri/sectoare (de ex. PAAR- uri, planuri de intervenţie/de apărare/de pregătire, planuri de evacuare, planuri de înştiinţare şi alarmare şi altele asemenea).
     ● Voluntar - Cadrul legal românesc defineşte două tipuri de voluntari: voluntari din cadrul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă specifice pentru prevenire şi situaţii de criză (prin Hotărârea Guvernului nr. 1579/2005 pentru aprobarea statutului voluntarilor din cadrul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă) şi voluntari din cadrul altor tipuri de organizaţii/instituţii publice sau private (prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, care reglementează activitatea de voluntariat în România) care pot desfăşura activităţi în toate sectoarele, inclusiv RRD. Există şi categoria voluntarilor spontani, însă nu există un cadru legal care să definească acest statut în România. Această categorie include: voluntari digitali, reţeaua de voluntari pentru observarea fenomenelor meteorologice extreme, voluntari comunitari, profesori care se oferă voluntari pentru a fi formatori de formatori, cetăţeni care pot acţiona ca voluntari spontani într-o situaţie de criză.
    ● Principiul de 'Build Back Smarter" - Presupune reconstrucţia inteligentă post-dezastru, prin utilizarea tehnologiilor şi inovaţiilor disponibile, pentru a eficientiza serviciile şi infrastructura afectate de dezastru



    2. Capitol: Viziunea
        Viziunea SNRRD este "o rezilienţă crescută a României la dezastre, asigurată prin implementarea de acţiuni proactive, multisectoriale şi multi-hazard şi o abordare la nivelul întregii societăţi". În vederea atingerii acestei viziuni, este necesară respectarea următoarelor principii directoare:
        ● Alinierea cu cadrul legislativ şi strategic naţional şi internaţional care guvernează RRD şi MRD, inclusiv cu CSRRD şi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
        ● Promovarea cooperării multi-hazard şi multisectorială pe linia RRD, pentru planificarea strategică a investiţiilor şi a utilizării tuturor surselor disponibile de finanţare.
        ● Abordarea integrată la diferite niveluri administrative/teritoriale, în vederea asigurării complementarităţii măsurilor la nivel regional, judeţean şi local.
        ● Asigurarea transparenţei şi fundamentării ştiinţifice a procesului decizional, prin utilizarea de date cu nivel ridicat de încredere privind hazardul, expunerea şi vulnerabilitatea.
        ● Generarea de beneficii multiple prin RRD, precum: (i) evitarea pierderilor şi salvarea de vieţi în timpul unui dezastru; (ii) deblocarea potenţialului economic ca urmare a stimulării inovărilor şi a impulsionării activităţilor economice, ca urmare a reducerii riscurilor de dezastre şi (iii) generarea de co-beneficii sociale, de mediu şi economice ale investiţiilor în MRD, chiar şi în absenţa unor dezastre.
        ● Prioritizarea de acţiuni "smart" în domeniul RRD, contribuind la obiectivele de dezvoltare durabilă.
        ● Asigurarea unui echilibru între măsurile structurale şi nestructurale de RRD.
        ● Promovarea de soluţiile flexibile cu capacitate de extindere, care se pot replica.
        ● Prioritizarea activităţilor de informare, consultare şi acţiune incluzivă, în vederea creşterii gradului de participare şi angrenare a cetăţenilor României, a instituţiilor publice la diferite niveluri, a mediului academic şi de cercetare, a sectorului privat, a societăţii civile şi a comunităţilor din România în eforturile de RRD.
        ● Încurajarea unei culturi a diseminării de cunoştinţe, prin care să se asigure disponibilitatea datelor non-sensibile pentru toţi actorii implicaţi interesaţi în întreg procesul de implementare al SNRRD.
        ● Stabilirea clară şi transparentă a responsabilităţilor privind implementarea şi monitorizarea SNRRD.
        ● Asigurarea incluziunii categoriilor vulnerabile, prin implicarea acestora, precum şi a reprezentanţilor acestora şi a organizaţiilor relevante în elaborarea de politici, programe, acţiuni şi măsuri de RRD, precum şi prin recunoaşterea contribuţiei acestor grupuri la bunăstarea comunităţii.
        ● Promovarea schimbării comportamentului cetăţenilor şi a importanţei pregătirii individuale pentru dezastre, prin sistematizarea unei culturi a prevenirii şi abilitarea persoanelor şi a comunităţilor, ca promotori ai pregătirii individuale.
        ● Integrarea aspectelor ce ţin de patrimoniul cultural material şi imaterial şi de alte bunuri cu valoare culturală în toate etapele MRD - prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare/reconstrucţie.
        ● Reglementarea şi implementarea măsurilor de RRD şi de intervenţie în situaţii de urgenţă în concordanţă cu principiile proprii internaţionale şi europene de conservare, astfel încât acestea să nu afecteze iremediabil şi în mod negativ caracterul, valorile, autenticitatea, integritatea şi importanţa culturală ale bunurilor asupra cărora se intervine.
        ● Prioritizarea obiectivelor privind schimbările climatice şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru a se obţine beneficii pe termen lung pentru comunitate şi pentru mediul natural, având în vedere că schimbările climatice vor avea un rol semnificativ în creşterea frecvenţei şi a intensităţii inundaţiilor.
        ● Utilizarea unui limbaj accesibil publicului în activităţile de informare şi comunicare, prin transpunerea aspectelor tehnice complexe în informaţii clare şi concise.
        ● Adaptarea informării preventive şi a comunicării riscurilor la nevoile specifice ale diferitelor categorii de public, astfel încât acestea să fie aliniate cu percepţiile individului privind riscul şi să aibă rădăcini în experienţa, cunoştinţele, valorile şi interesele publicului-ţintă.
        ● Comunicarea printr-o "singură voce", pentru a se asigura claritate şi coerenţă în ceea ce priveşte mesajul transmis şi a se obţine încrederea publicului.
        ● Stimularea investiţiilor în măsuri de creştere a eficienţei sistemelor de avertizare timpurie, cum ar fi folosirea de sisteme de ultimă generaţie, operate de personal foarte bine pregătit şi diseminarea de avertizări adaptate, de încredere, clare şi care pot determina acţiune, prin diferite canale, pentru a ajunge la persoanele şi organizaţiile potenţial a fi afectate.

        Viziunea SNRRD este asigurată prin obţinerea de rezultate semnificative în ceea ce priveşte RRD şi prevenirea apariţiei de noi riscuri, ceea ce presupune reducerea expunerii şi vulnerabilităţii la dezastre şi creşterea nivelului de pregătire pentru consolidarea rezilienţei comunităţilor şi societăţii.

    3. Capitol: Cadrul legal şi strategic actual
        SNRRD este aliniată la cadrul legislativ şi strategic în vigoare, care guvernează RRD şi MRD în România, precum şi la CSRRD şi alte angajamente ale României la nivel internaţional şi al UE, cum ar fi Agenda 2030 a ONU, Pactul Verde European, Strategia privind Valul de renovări ale clădirilor adoptată de Comisia Europeană sau directive şi reglementări UE specifice hazardurilor. Acest capitol oferă o viziune de ansamblu asupra principalelor acte normative şi documente strategice care guvernează RRD în România, precum şi a celor relevante la nivelul UE şi internaţional.
    3.1. Cadrul legislativ şi strategic naţional
        Cadrul legislativ naţional care guvernează RRD şi MRD cuprinde toate actele normative şi documentele strategice pe linia protecţiei civile şi a situaţiilor de urgenţă. România are un cadru legislativ cuprinzător privind protecţia civilă/situaţiile de urgenţă, care acoperă toate nivelurile administrative (naţional, judeţean şi local) şi diferiţi actori instituţionali implicaţi, inclusiv sectorul privat, precum şi toate hazardurile specifice la care este expusă ţara. Aceşti actori au sarcini şi responsabilităţi specifice pe linia RRD/MRD, descrise la Capitolul 9 - Modalităţi de implementare şi actorii implicaţi.
        Principalele acte normative cu caracter general, care reglementează domeniul MRD în România sunt:
     ● Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată;
     ● Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi a inundaţiilor*16, cu modificările şi completările ulterioare;
     * 16 Este relevantΠ, de asemenea, şi Norma nr. 38 din 28 decembrie 2023 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor

     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de riscuri;
        ● Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;
     ● Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, cu modificările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice;
     ● Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;
     ● Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 93/2021 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale pentru Protecţie Civilă;
     ● Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 52/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Grupului de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional.

        România a adoptat o serie de strategii naţionale relevante pentru MRD, cu caracter general sau concentrate pe diferite tipuri de risc, care stabilesc legături între diferitele niveluri administrative - internaţional/european, naţional, judeţean şi local.
     ● Strategia naţională de protecţie civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2005, stabileşte obiectivele fundamentale şi opţiunile pentru politica de securitate naţională a României în ceea ce priveşte protejarea persoanelor, a bunurilor, a patrimoniului şi a factorilor de mediu în caz de dezastre şi/sau război şi pregătirea şi desfăşurarea de acţiuni de intervenţie pentru îndepărtarea efectelor acestora. Strategia stabileşte rolul protecţiei civile în România în eforturile de a realiza obiectivele prevăzute în Strategia de Securitate Naţională şi Strategia de Ordine Publică, precum şi obiectivele UE privind cooperarea în acest domeniu.
     ● Strategia naţională pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2008, care defineşte ordinea şi siguranţa publică şi interesul naţional în acest domeniu, evaluează starea actuală în ceea ce priveşte manifestarea factorilor de risc în România, formulează principiile şi direcţiile prioritare de acţiune şi prevede resursele pentru managementul situaţiilor de urgenţă.
     ● Strategia naţională de comunicare şi informare publică în situaţii de urgenţă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 548/2008, care defineşte activităţile de informare publică ca parte integrantă a ansamblului de măsuri şi acţiuni desfăşurate de autorităţile publice care fac parte din sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi stabileşte principiile de comunicare şi informare publică pe timpul producerii unei situaţii de urgenţă.
     ● Strategia pentru consolidarea şi dezvoltarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă 2016-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2016, care se concentrează pe îmbunătăţirea capacităţii IGSU de a interveni în situaţii de urgenţă, prin consolidarea şi dezvoltarea IGSU pentru a creşte capacitatea sa operaţională şi de răspuns, reducerea impactului efectelor situaţiilor de urgenţă asupra comunităţilor şi îmbunătăţirea calităţii misiunilor desfăşurate.
     ● Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon 2016-2030, completată de Planul Naţional de Acţiune privind schimbările climatice pentru 2016-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2016.
     ● Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României (SNRDD), adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, stabileşte priorităţile naţionale în raport cu cele 17 obiective globale ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi coordonează implementarea şi monitorizarea progreselor în atingerea obiectivelor SNDDR 2030 pe baza indicatorilor naţionali de dezvoltare durabilă. Aceasta include 14 ţinte naţionale care vizează creşterea rezilienţei la dezastre şi schimbări climatice.
     ● Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2020-2024, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 22/2020, evidenţiază obiectivele de prioritate naţională pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi, precum şi ce trebuie făcut pentru a le realiza. Documentul defineşte conceptul de rezilienţă şi menţionează dezastrele naturale şi ecologice ca fiind printre fenomenele cu probabilitate redusă care reprezintă surse suplimentare de risc pentru securitatea ţării.
        ● Planul naţional pentru managementul riscului la dezastre 2020-2027 (PNMRD), aprobat prin Hotărârea nr. 13/2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, este un document strategic care acoperă un orizont de timp de 8 ani (2020-2027), cu unele măsuri care se întind dincolo de 2030. Scopul său este să abordeze măsurile şi acţiunile necesare pentru a asigura prevenirea, pregătirea şi răspunsul adecvat la nivel de sistem, într-un mod metodic, uniform, şi interinstituţional, în conformitate cu liniile directoare internaţionale şi cu obligaţiile României, care îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene şi al ONU, în domeniul reducerii riscului de dezastre.
     ● Planul naţional de redresare şi rezilienţă 2021-2026 (PNRR, 2021), aprobat de Consiliul UE, este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de art. 3 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare şi este împărţit în 16 componente, pentru a acoperi nevoile României şi, în acelaşi timp, pentru a urmări priorităţile Comisiei Europene.
        ● Proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul Sistemul Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă 2024-2030 se află în proces de avizare şi s-a construit pe trei piloni ambiţioşi: Anticipare, Pregătire şi Răspuns, şi Consolidare. Printr-o abordare comprehensivă şi integrată a managementului riscului de dezastre, DSU urmăreşte obiectivele de creştere a rezilienţei stabilite de Comisia Europeană prin Recomandarea Comisiei din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de rezilienţă la dezastre (2023/C 56/01). Strategia are la bază lecţiile identificate ca urmare a situaţiilor de urgenţă/protecţie civilă cu care România s-a confruntat în ultimii ani, fiind în concordanţă cu recomandările rezultate în urma evaluării "inter pares" a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, organizată în cadrul Programului de Peer Review al Mecanismului de Protecţie Civilă al UE (2022).


    Cadrul strategic şi legislativ care abordează aspectele trans-sectoriale
    Conştientizarea şi comunicarea riscurilor
        Comunicarea riscurilor şi informarea publică fac parte dintr-o cultură a siguranţei şi sunt indicate ca obiectiv esenţial al MRD, atât în Strategia naţională de protecţie civilă*17, cât şi în Strategia pentru consolidarea şi dezvoltarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă 2016-2025.*18 Strategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă*19 oferă indicaţii specifice privind comunicarea şi informarea publică şi acoperă atât informarea publică în timpul unei situaţii de urgenţă, cât şi informarea permanentă a publicului. Strategia conţine prevederi detaliate privind operaţionalizarea regulilor şi activităţilor de comunicare şi informare publică în timpul situaţiilor de urgenţă. În plus, aceasta prevede că toate instituţiile şi structurile publice, atât de la nivel central, cât şi de la nivel local, care au responsabilităţi în managementul dezastrelor, trebuie să adopte şi să includă Ghidul de comunicare şi informare publică în Planurile de analiză şi acoperire a riscurilor (PAAR).
     *17 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 9 iunie 2005.
     *18 probată prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2016.
        *19 probată prin Hotărârea Guvernului nr. 548/2008. Link.

        Alte documente strategice generale relevante pentru conştientizarea şi comunicarea riscurilor sunt:
        ● PNMRD, care evidenţiază şi mai mult măsurile în curs de implementare şi de perspectivă, acordând o importanţă şi mai mare creşterii gradului de conştientizare al publicului prin (a) intensificarea campaniilor de comunicare a riscurilor în viitor şi (b) dezvoltarea unor instrumente sociologice pentru evaluarea eficienţei campaniilor, în vederea optimizării activităţilor viitoare de comunicare a riscurilor.
        ● SNMRI, care propune organizarea de campanii naţionale pentru creşterea gradului de conştientizare privind riscul de inundaţii, ca măsură pe termen lung pentru formarea rezilienţei la inundaţii în comunităţile vulnerabile.
        ● SNRRS, care include un set detaliat de recomandări şi instrumente de informare şi comunicare pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul principalilor actori implicaţi şi angrenarea mai departe a cetăţenilor în prevenirea cutremurelor.

        Mai multe ministere de linie şi autorităţi lucrează în prezent la elaborarea de campanii de comunicare a riscurilor. MMAP lucrează la elaborarea unei strategii de comunicare a riscurilor pentru diferite activităţi ale grupurilor-ţintă, pentru a informa şi a educa publicul general cu privire la schimbările climatice şi la siguranţa în legătură cu incendiile de pădure. De asemenea, MS împreună cu INSP planifică implementarea unor diverse campanii de comunicare în domeniul sănătăţii.
        În ceea ce priveşte componenta de educaţie pe linia RRD, aceasta este reglementată prin:
     ● Hotărârea Guvernului nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030;
     ● Ordinul ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 1.508/2058/5709 din 2006 pentru realizarea şi implementarea în sistemul educaţional a Programului naţional de educaţie antiseismică a elevilor;
        ● Protocolul nr. 62170/9647/2013 între MAI şi MEd privind pregătirea copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul preuniversitar şi superior pe tema situaţiilor de urgenţă*20;
        *20 Protocolul dintre MAI şi MEd prevede ca în programa sistemului naţional de învăţamânt trebuie implementate cunoştinţe privind dezastrele şi situaţiile de urgenţă. Acest protocol a fost valabil numai cinci ani şi nu s-au identificat legi privind situaţia viitoare.



    Sisteme de avertizare timpurie
        Mai multe politici şi strategii generale, precum şi specifice diferitelor hazarduri, fac referire la SAT:
        ● Strategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă (2008) identifică trei principii esenţiale pentru diseminarea informaţiilor în timpul unei situaţii de urgenţă: (i) că populaţiei afectate trebuie să i se comunice informaţii vitale; (ii) comunicarea informaţiilor a fost coordonată folosind o abordare unitară ("o singură voce"); şi (iii) resursele umane şi materiale necesare pentru a comunica cu publicul trebuie mobilizate rapid. Guvernul României a implementat o serie de acţiuni pentru a pune aceste principii în practică în ceea ce priveşte comunicarea în situaţii de urgenţă. Sistemul RO-ALERT a fost implementat pentru avertizarea populaţiei afectate/posibil a fi afectată de efectele negative ale unor situaţii de urgenţă, într-un timp scurt. Noi acte legislative au fost adoptate pentru a defini roluri şi responsabilităţi (atât prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 la nivel mai general, cât şi pentru tipurile de risc, inclusiv cele hidrometeorologice). La rândul lor, unele instituţii au făcut progrese tehnologice încă din 2008, pentru a-şi îmbunătăţi metodologiile.
        ● Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon 2016-2030 recunoaşte, în continuare, valoarea SAT pentru salvarea de vieţi şi reducerea pierderilor economice. Aceasta subliniază rolul critic pe care îl joacă ANM şi ANAR în monitorizarea şi prognozarea condiţiilor climatice, dar subliniază şi importanţa SAT pentru gestionarea riscurilor pentru sănătate.
        ● PNMRD (2020) recunoaşte că problema dezastrelor şi a managementului acestora rămâne o necesitate şi o temă de relevanţă continuă, care necesită un efort combinat şi multidisciplinar, ce implică resurse umane şi materiale deosebite. Aceasta include activităţi precum îmbunătăţirea sistemului de comunicare pentru avertizarea timpurie în situaţii de urgenţă - de exemplu: asigurarea acţionării sirenelor "de la distanţă", precum şi investiţii în îmbunătăţirea monitorizării şi prognozelor meteorologice şi hidrologice.
        ● SNDDR 2030 include o ţintă în cadrul Obiectivului 13 (Acţiune legată de schimbarea climatică) privind "îmbunătăţirea capacităţii de reacţie rapidă la fenomene meteorologice extreme intempestive de mare intensitate". Strategia nu dezvoltă mai mult această ţintă, însă punctează importanţa sistemelor de avertizare timpurie pentru reducerea impactului. De asemenea, pune accent pe educarea populaţiei şi creşterea capacităţii instituţiilor privind adaptarea la schimbările climatice în sensul reducerii impactului, inclusiv prin alerte timpurii.
        ● PNRR: Pilonul I al Planului se concentrează pe "Tranziţia verde" şi include activităţi care prevăd îmbunătăţirea capacităţii de prognoză şi avertizare în caz de dezastre cauzate de fenomene meteorologice extreme (Componenta 1).
        ● Strategia naţională pe termen mediu şi lung privind managementul riscului de inundaţii (SNMRI).
        ● Strategie naţională de reducere a riscului seismic (SNRRS).


    Protecţia socială şi rezilienţa socială
        Deşi România are un cadru legislativ extins cu privire la MRD, acesta nu conţine prevederi referitoare la protecţia socială a grupurilor vulnerabile în caz de dezastru. Cu toate acestea, unele reglementări ce ţin de protecţia socială abordează aspecte specifice situaţiilor de urgenţă, după cum urmează :
     ● Legea nr. 114/1996 privind locuinţele, republicată şi actualizată, care reglementează acordarea locuinţelor de necesitate în caz de dezastre, republicată;
     ● Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte participarea la luarea deciziei, republicată;
     ● Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare care reglementează acordarea de ajutoare de urgenţă în caz de dezastre naturale.

        În prezent, nu există o strategie naţională cuprinzătoare care să facă o legătură directă între protecţia socială şi RRD. Cu toate acestea, Planul de acţiune al Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei (SNISRS) 2022-2027 şi mai multe strategii sectoriale abordează unele subiecte adiacente (de exemplu, asistenţa medicală, sărăcia şi educaţia în rândul copiilor, egalitatea de gen, protecţia persoanelor în vârstă, a comunităţilor marginalizate, a persoanelor cu dizabilităţi).
        CSRRD solicită un angajament şi totodată un parteneriat întregii societăţi, încurajând guvernele să se implice alături de părţile interesate relevante, inclusiv alături de persoanele cu dizabilităţi, în proiectarea şi implementarea politicilor, planurilor şi standardelor în domeniul reducerii riscului la dezastre.
    Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială
    SNISRS 2022-2027 şi Planul de acţiune aferent pentru perioada 2022-2027 au fost aprobate la 30 martie 2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 440/2022. Obiectivul strategiei este de a reduce până în 2027 numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puţin 7 la sută, comparativ cu 2020. Strategia se concentrează, de asemenea, pe asigurarea continuităţii activităţii şi a măsurilor de redresare şi rezilienţă în sistemul de servicii sociale în contextul pandemiei de COVID-19 sau al altor situaţii speciale. Printre alte obiective relevante pentru MRD se numără: (a) creşterea gradului de protecţie a populaţiei, reducerea efectelor asociate cu situaţiile de urgenţă, precum şi îmbunătăţirea eficienţei intervenţiilor; (b) îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnerabile la serviciile de interes public; (c) alte obiective privind urgenţele medicale, precum pandemia de COVID-19; nevoia de a se asigura locuinţe adecvate pentru victimele dezastrelor şi creşterea capacităţii de răspuns a centrelor sociale în situaţii de urgenţă.

    Persoane vârstnice
     Încheierea perioadei de implementare a Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015 - 2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2015 a impus elaborarea unui nou cadru strategic necesar dezvoltării serviciilor de îngrijire de lungă durată şi a îmbătrânirii active, asigurându-se în acest fel relevanţa şi eficacitatea pe termen lung a investiţiilor din viitoarea perioadă de programare aferentă politicii de coeziune, precum şi a investiţiilor finanţate. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2022 s-a aprobat Strategia naţională privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030.
        Măsurile de reformă care urmăresc îmbunătăţirea cadrului de implementare a unor prevederi legislative de bază referitoare la asistenţa socială a persoanelor vârstnice, categorie vulnerabilă care se confruntă cu un mare risc de izolare şi excluziune socială, au fost introduse de MMSS prin PNRR, respectiv un pachet coerent de reforme legislative şi investiţii în servicii sociale destinate persoanelor vârstnice. Prin PNRR se va dezvolta cadrul strategic necesar pentru creşterea accesului persoanelor vârstnice la servicii de îngrijire de lungă durată de calitate şi promovarea îmbătrânirii active (precum crearea unei reţele de servicii sociale în vederea creşterii gradului de acoperire, calităţii şi rezilienţei serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice în România).

        Minorităţi
    Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome (SNIR) 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 560/2022, subliniază importanţa abordării problemelor legate de vulnerabilitate şi sărăcie, care afectează minoritatea romă (de exemplu, infrastructura, condiţiile de locuire/izolarea, lipsa accesului la utilităţi şi transport, educaţie ş.a.m.d.).

        Imigranţi
        Strategia Naţională privind imigraţia pentru perioada 2020-2024 stabileşte principiile şi orientările pentru reglementarea politicilor naţionale privind admiterea, şederea, imigraţia forţei de muncă, precum şi acordarea unor forme de protecţie a persoanelor aflate în dificultate şi, ulterior, integrarea acestora în societatea românească. Printre obiectivele sale se numără asigurarea condiţiilor de primire şi asistenţă pentru solicitanţii de azil, consolidarea mecanismului de integrare socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România şi a celor cu şedere legală; dezvoltarea/modernizarea infrastructurii fizice şi creşterea mobilităţii la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări şi asigurarea resurselor umane şi financiare, cu accent pe dimensionarea corespunzătoare a nevoilor operaţionale şi pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor.

        Persoane cu dizabilităţi
    Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabilă" 2022 - 2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2022, se axează pe măsurile propuse pentru asigurarea accesului fizic al persoanelor cu dizabilităţi, precum şi accesul la informaţii şi comunicări despre produsele, serviciile şi programele pe care societatea le pune la dispoziţia membrilor săi. De asemenea, acordă o atenţie deosebită reducerii vulnerabilităţii persoanelor cu dizabilităţi la situaţiile de risc şi la urgenţele umanitare, în conformitate cu articolul 11 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Strategia evidenţiază, de asemenea, o serie de indicatori propuşi care se ocupă de abordarea limitărilor în materie de sănătate şi evacuare, de adaptarea procedurilor de intervenţie de către echipele de salvare în situaţii de risc şi de urgenţă umanitară, precum şi de adaptarea şi/sau actualizarea comunicaţiilor de urgenţă pentru deficienţele de auz şi/sau de vorbire.

        Persoanele cu probleme de sănătate
        Strategia Naţională pentru îngrijiri paliative şi planul aferent de dezvoltare - 2018-2022 este aliniată cu Strategia de Sănătate a României 2014-2020 existentă şi propune un cadru pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă în România, cu accent pe dezvoltarea şi implementarea serviciilor de îngrijire paliativă de bază şi de specialitate în întreaga ţară, precum şi pe asigurarea nivelului adecvat de servicii disponibile pentru a răspunde nevoilor tuturor pacienţilor din România, indiferent de locul în care locuiesc sau de capacitatea lor de a plăti.
    Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.004/2023, are la bază conceptul unei abordări cuprinzătoare a sănătăţii: abordarea este centrată pe cetăţean, nu pe pacient, incluzându-i nu doar pe cei care solicită şi au nevoie de sprijin pentru a avea o stare bună a sănătăţii, ci şi pe cei care furnizează serviciile şi care conduc organizaţiile şi sistemele în cadrul cărora sunt furnizate serviciile de sănătate.

        Perspectiva de gen
        În elaborarea Strategiei Naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 a fost folosită metoda evaluării impactului de gen (EIG) care permite ca principiul egalităţii de gen să fie integrat încă din momentul definirii şi elaborării politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune în două domenii de interes: mecanisme instituţionale şi politici specifice sectoriale. Astfel, au fost identificate domenii precum sănătatea şi educaţia, în care introducerea de măsuri pentru reducerea discrepanţelor şi decalajelor dintre femei şi bărbaţi poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei generale a egalităţii de şanse şi de tratament în România.

        Patrimoniul cultural
        Proiectul Strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice stabileşte priorităţile de acţiune din domeniul monumentelor istorice şi al patrimoniului cultural imobil în ansamblul său, pentru un orizont de timp de 10 ani. Proiectul strategiei recunoaşte patrimoniul cultural ca fiind o resursă esenţială pentru identitatea României şi pentru dezvoltarea unei societăţi prospere, promovând un cadru integrat de intervenţie în scopul reducerii riscului seismic şi ameliorării comportării la riscuri generate de criza climatică a clădirilor de patrimoniu şi a monumentelor istorice, care să garanteze prezervarea valorilor culturale.


    3.2. Cadru legal european
     RRD şi MRD în jurisprudenţa UE se bazează în principal pe principiul solidarităţii, exprimat în Articolul 80 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.*21 MRD este în competenţa autorităţilor de protecţie civilă. În cadrul legislaţiei UE, PC este un domeniu în care UE are competenţe de sprijin, ceea ce înseamnă că UE sprijină, coordonează sau completează acţiunile statelor membre UE, însă competenţa rămâne să fie legislată în domeniul acestora.*22 Există o serie de directive, reglementări şi alte instrumente ale UE care sunt relevante pentru MRD, o parte din această jurisprudenţă fiind enumerată în Tabelul . Principalul instrument privind MRD în cadrul UE este Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii (UCPM), constituit în octombrie 2001 pentru a întări cooperarea între UE şi statele membre şi a facilita coordonarea în domeniul protecţiei civile "cu scopul de a consolida cooperarea dintre Uniune şi statele membre şi a facilita coordonarea în domeniul protecţiei civile în vederea îmbunătăţirii eficienţei sistemelor de prevenire, pregătire şi răspuns la dezastre naturale şi provocate de om", potrivit Articolului 1(1) din Decizia nr. 1313/2013/UE.*23 În 2019, prin Decizia UE 2019/420 a fost actualizată legislaţia din 2013 privind UCPM şi a fost adăugat încă un element de răspuns comun. În cadrul UCPM, statele membre au la dispoziţie diverse resurse, experţi şi capacităţi voluntare pre- angajate, precum Rezerva Europeană de Protecţie Civilă, Corpul Medical European, Serviciul Copernicus de gestionare a situaţiilor de urgenţă (cartografiere din satelit) şi rescEU*24 pentru a consolida diferite aspecte ale UCPM, inclusiv rescEU*25.
     *21 Uniunea Europeană. 2016. Articolul 80 - Versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. Link.
     *22 Uniunea Europeană. 2012. Articolul 6 - Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Link.
     *23 Uniunea Europeană. 2013. Articolul 1 (1) Obiectivul general ţi obiectul. Decizia 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii. Direcţia Generală Protecţie Civilă Europeană şi Operaţiuni de Ajutor Umanitar. Link.
     *24 Uniunea Europeană. 2020. Propunere de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului pentru modificarea Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii. Bruxelles. 2 iunie 2020. COM(2020) 220 final 2020/0097 (COD). Link.
     *25 Uniunea Europeană. 2021. Regulamentul (UE) 2021/836 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2021 de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii. PE/6/2021/REV/1. JO L 185, 26.5.2021, p. 1-22. Link.

        De asemenea, Mecanismul de Protecţie Civilă al UE propune definirea unor Obiective de rezilienţă la dezastre ale UE (Recomandările Comisiei Europene 2023/C 56/01), care să susţină acţiunile de prevenire şi pregătire în cazul dezastrelor care pot avea efecte transfrontaliere: îmbunătăţirea evaluării şi anticipării riscurilor şi a planificării managementului riscurilor de dezastre, creşterea nivelului de conştientizare şi de pregătire a populaţiei, optimizarea avertizării timpurii, consolidarea capacităţii de răspuns la nivelul Mecanismului de Protecţie Civilă al UE şi asigurarea unui sistem de protecţie civilă robust. Aceste obiective recomandă o abordare a managementului riscurilor de dezastre multi-hazard, încurajând cooperarea transfrontalieră şi trans-sectorială la nivelul Statelor Membre, precum şi adaptarea activităţilor de protecţie civilă pentru a acoperi nevoile diferitelor categorii de persoane vulnerabile, intensificarea măsurilor de implicare a societăţii civile în acţiunile de prevenire, pregătire şi răspuns şi integrarea acţiunilor de reconstrucţie sustenabilă în activităţile de prevenire şi reducere a riscurilor.
     De asemenea, Directiva (UE) 2022/2557 privind rezilienţa entităţilor critice (REC) şi Directiva (UE) 2022/2555 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 şi a Directivei (UE) 2018/1972 şi de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) sunt şi ele relevante pentru MRD. Directiva privind REC are ca scop să asigure faptul că "entităţile critice sunt capabile să prevină, să reziste, să absoarbă şi să se redreseze în urma incidentelor perturbatoare, inclusiv a celor cauzate de hazarduri naturale, accidente, terorism, ameninţări din interior sau urgenţe de sănătate publică."*26 Directiva REC abordează zece sectoare: energie, transport, sectorul bancar, infrastructurile pieţelor financiare, sănătate, apă potabilă, ape uzate, infrastructură digitală, administraţie publică şi spaţiu.*27 Directiva UE 2022/2555 vizează "consolidarea capacităţilor în materie de securitate cibernetică în întreaga Uniune, atenuarea ameninţărilor la adresa reţelelor şi a sistemelor informatice utilizate pentru a furniza servicii esenţiale în sectoare-cheie şi asigurarea continuităţii acestor servicii atunci când se confruntă cu incidente."*28
        *26 Uniunea Europeană. 2021a. Infrastructura critică. Link.
        *27 Uniunea Europeană. 2021a. Infrastructura critică. Link.
        *28 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32022L2555

        Complementar cu directivele şi reglementările, mai există şi alte documente UE importante care sunt relevante pentru MRD, conform Tabelul 2. În 2021, CE a adoptat Comunicarea C0M/2021/82 final privind crearea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă strategia de adaptare, inclusiv elemente de prevenire a riscurilor de dezastre. Un instrument recent al UE este comunicarea privind "Valul de renovări pentru Europa", care vizează dublarea ratelor anuale de renovare energetică în următorii 10 ani, reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care locuiesc în clădiri şi care utilizează clădiri.*29
        *29 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52021DC0082

        Tabelul 2. Jurisprudenţă a UE relevantă pentru MRD

┌──────────────────────────────────────┐
│Directiva 2007/60/CE a Parlamentului │
│European si a Consiliului din 23 │
│octombrie 2007 privind evaluarea si │
│gestionarea riscurilor de inundaţii │
├──────────────────────────────────────┤
│Directiva 2007/2/CE a Parlamentului │
│European si a Consiliului din 14 │
│martie 2007 de instituire a unei │
│infrastructuri pentru informaţii │
│spaţiale în Comunitatea Europeană │
│(Inspire) │
├──────────────────────────────────────┤
│Directiva 2022/2557 a Parlamentului │
│European şi a Consiliului din 14 │
│decembrie 2022 privind rezilienţa │
│entităţilor critice │
├──────────────────────────────────────┤
│Regulamentul (UE) 2016/369 al │
│Consiliului din 15 martie 2016 privind│
│furnizarea sprijinului de urgenţă pe │
│teritoriul Uniunii │
├──────────────────────────────────────┤
│Decizia nr. 1313/2013/EU privind un │
│mecanism de protecţie civilă al │
│Uniunii (actualizată în 2019, a se │
│vedea mai jos) │
├──────────────────────────────────────┤
│Regulamentul (UE) 2021/836 al │
│Parlamentului European şi al │
│Consiliului din 20 mai 2021 de │
│modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE│
│privind un mecanism de protecţie │
│civilă al Uniunii │
├──────────────────────────────────────┤
│Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al │
│Consiliului din 20 iunie 1996 privind │
│ajutorul umanitar │
├──────────────────────────────────────┤
│Regulamentul (UE) 2021/1119 al │
│Parlamentului European şi al │
│Consiliului din 30 iunie 2021 de │
│instituire realizarea neutralităţii │
│climatice şi de modificare a │
│Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi │
│(UE) 2018/1999 („Legea europeană a │
│climei") │
├──────────────────────────────────────┤
│Directiva 2001/42/CE a Parlamentului │
│European şi a Consiliului din 27 iunie│
│2001 privind evaluarea efectelor │
│anumitor planuri şi programe asupra │
│mediului (Directiva SEA) │
├──────────────────────────────────────┤
│Directiva 2012/18/UE a Parlamentului │
│European şi a Consiliului din 4 iulie │
│2012 privind controlul pericolelor de │
│accidente majore care implică │
│substanţe periculoase, de modificare │
│şi ulterior de abrogare a Directivei │
│96/82/CE a Consiliului Text cu │
│relevanţă pentru SEE (Directiva SEVESO│
│III) │
├──────────────────────────────────────┤
│Regulamentul (UE) 2021/888 al │
│Parlamentului European şi al │
│Consiliului din 20 mai 2021 de │
│instituire a Programului „Corpul │
│european de solidaritate" şi de │
│abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/ │
│1475 şi (UE) nr. 375/2014 │
├──────────────────────────────────────┤
│Regulamentul (UE) 2016/369 al │
│Consiliului din 15 martie 2016 privind│
│furnizarea sprijinului de urgenţă │
│Uniunii │
├──────────────────────────────────────┤
│Decizia de punere în aplicare (UE) │
│2019/1310 a Comisiei din 31 iulie 2019│
│de stabilire a normelor privind │
│funcţionarea Rezervei europene de │
│protecţie civilă şi a rescEU │
├──────────────────────────────────────┤
│Decizia (UE) 2019/420 de modificare a │
│Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un │
│mecanism de protecţie civilă al │
│Uniunii │
├──────────────────────────────────────┤
│Decizia de punere în aplicare (UE) │
│2020/452 a Comisiei din 26 martie 2020│
│de modificare a Deciziei de punere în │
│aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce │
│priveşte capacităţile instituite │
│pentru a interveni în cazul unor │
│riscuri cu probabilitate redusă de │
│producere şi cu impact major │
├──────────────────────────────────────┤
│Decizia de punere în aplicare (UE) │
│2020/414 a Comisiei din 19 martie 2020│
│de modificare a Deciziei de punere în │
│aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce │
│priveşte capacităţile rescEU de │
│constituire a unor stocuri medicale │
├──────────────────────────────────────┤
│Decizia de punere în aplicare (UE) │
│2021/88 a Comisiei din 26 ianuarie │
│2021 de modificare a Deciziei de │
│punere în aplicare (UE) 2019/570 în │
│ceea ce priveşte capacităţile rescEU │
│din domeniul incidentelor chimice, │
│biologice, radiologice şi nucleare │
├──────────────────────────────────────┤
│Acordul european referitor la │
│transportul rutier internaţional al │
│mărfurilor periculoase (ADR 2021) │
├──────────────────────────────────────┤
│Acordul european privind transportul │
│internaţional al mărfurilor │
│periculoase pe căi navigabile │
│interioare (ADN) │
├──────────────────────────────────────┤
│Directiva 2008/68/CE a Parlamentului │
│European şi a Consiliului din 24 │
│septembrie 2008 privind transportul │
│interior de mărfuri periculoase (ADN) │
├──────────────────────────────────────┤
│Directiva 2014/87/Euratom a │
│Consiliului din 8 iulie 2014 de │
│modificare a Directivei 2009/71/ │
│Euratom de instituire a unui cadru │
│comunitar pentru securitatea nucleară │
│a instalaţiilor nucleare │
└──────────────────────────────────────┘



    3.3. Angajamente internaţionale
    Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
        Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Naţiunilor Unite este un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal, care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social şi de mediu.
     Documentul stabileşte 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030. Cele 17 ODD au fost transpuse în SNDDR 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, care stabileşte ţinte naţionale pentru îndeplinirea acestora.

    Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre (2015-2030)
        CSRRD (2015-2030), succesor al Cadrului de Acţiune Hyogo (HFA) 2005-2015: Construirea Rezilienţei Naţiunilor şi a Comunităţilor la Dezastre, este un document legislativ al Naţiunilor Unite care stabileşte patru priorităţi de acţiune şi şapte ţinte pentru reducerea riscurilor de dezastre şi prevenirea şi pregătirea pentru riscuri noi şi viitoare. *30
        *30 UNDRR. 2015. Sendai Framework for Disaster Risk Reduction 2015 - 2030. Naţiunile Unite. Link.

        Cele patru priorităţi ale CSRRD sunt: (i) înţelegerea riscurilor de dezastre, (ii) consolidarea guvernanţei riscurilor de dezastre pentru a gestiona riscurile, (iii) investiţii în RRD în vederea consolidării rezilienţei şi (iv) îmbunătăţirea gradului de pregătire pentru un răspuns eficient şi pentru o mai bună reconstrucţie în recuperare, reabilitare şi reconstrucţie.
        Şase din cele şapte ţinte ale CSRRD au fost integrate în legislaţia românească prin Hotărârea Guvernului nr. 768/2016, ca obiective specifice ale PNRRD, după cum urmează:
    a) reducerea mortalităţii provocate de dezastre până în 2030, prin reducerea mediei ratei de mortalitate la 100.000 de locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu perioada 2005-2015 (ţinta A);
    b) reducerea numărului de persoane afectate la nivel naţional până în 2030, prin reducerea mediei naţionale raportată la 100.000 de locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu perioada 2005-2015 (ţinta B);
    c) reducerea pierderilor economice directe ca efecte ale dezastrelor, raportată la produsul intern brut până în 2030 (ţinta C);
    d) reducerea substanţială a daunelor şi perturbărilor provocate de dezastre asupra infrastructurii esenţiale şi a serviciilor de bază, cum ar fi sănătatea şi educaţia, prin dezvoltarea rezilienţei acestora până în 2030 (ţinta D);
    e) sporirea cooperării internaţionale pe domeniul reducerii riscului de dezastre (ţinta F);
    f) creşterea accesului populaţiei la sisteme de avertizare timpurie şi la informaţii cu privire la riscul la dezastre (ţinta G).

        La acestea se adaugă ţinta E - creşterea numărului de state care au elaborat strategii naţionale şi locale de RRD, până în 2020.
        Având în vedere natura sistemică a riscurilor şi impactul pe care dezastrele îl pot avea asupra progreselor înregistrate de către comunităţile vulnerabile în atingerea ODD, priorităţile de acţiune ale CSRRD au fost definite astfel încât să se asigure coerenţa cu Agenda 2030. Potrivit UNDRR*31, există o serie de interconexiuni între priorităţile CSRRD şi cele 17 ODD, iar integrarea RRD în activităţile care contribuie la atingerea ODD pot accelera procesul.
        *31 https://www.undrr.org/disaster-risk-and-2030-agenda-sustainable-development

        Mai mult decât atât, deoarece CSRRD şi ODD-urile reflectă procese sociale şi economice interconectate, ţintele de monitorizare ale implementării CSRRD au fost proiectate astfel încât să contribuie la atingerea ODD 1, 11 şi 13 (Tabel 3).
        Tabel 3. Corelarea ţintelor şi indicatorilor aferenţi ODD 1, 11 şi 13 cu ţintele A-E ale CSRRD

┌──────────┬────────────────┬───────────────┐
│ODD │Ţinte │Indicator │
├──────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Indicator │
│ │ │1.5.1: Numărul │
│ │ │de persoane │
│ │ │decedate, │
│ │ │dispărute sau │
│ │ │direct afectate│
│ │ │de dezastre la │
│ │ │100.000 │
│ │ │locuitori │
│ │ │(Ţintele Sendai│
│ │ │A şi B) │
│ │ │Indicator │
│ │ │1.5.2: Pierderi│
│ │Ţinta 1.5. Până │economice │
│ │în 2030, crearea│directe ca │
│ │rezilienţei │efecte ale │
│ │celor săraci şi │dezastrelor, │
│ │aflaţi în │raportată la │
│ │situaţii │produsul intern│
│ │vulnerabile şi │brut (Ţinta │
│ │reducerea │Sendai C) │
│ODD 1: │expunerii şi │Indicator │
│Fără │vulnerabilităţii│1.5.3: Numărul │
│sărăcie │acestora la │de state care │
│ │evenimente │au adoptat şi │
│ │extreme legate │implementat │
│ │de climă şi alte│strategii │
│ │şocuri şi │naţionale de │
│ │dezastre │RRD aliniate la│
│ │economice, │CSRRD (Ţinta │
│ │sociale şi de │Sendai E) │
│ │mediu. │Indicator │
│ │ │1.5.4: │
│ │ │Procentul de │
│ │ │autorităţi │
│ │ │publice locale │
│ │ │care au adoptat│
│ │ │şi implementat │
│ │ │strategii │
│ │ │locale de RRD │
│ │ │aliniate la │
│ │ │strategia │
│ │ │naţională de │
│ │ │RRD (Ţinta │
│ │ │Sendai E) │
├──────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Indicator │
│ │ │11.5.1: Numărul│
│ │Ţinta 11.5. Până│de persoane │
│ │în 2030, │decedate, │
│ │reducerea │dispărute sau │
│ │semnificativă a │direct afectate│
│ │numărului de │de dezastre la │
│ │decese şi a │100.000 │
│ │numărului de │locuitori │
│ │persoane │(Ţintele Sendai│
│ │afectate şi │A şi B) │
│ │scăderea │Indicator │
│ │substanţială a │11.5.2: │
│ │pierderilor │Pierderi │
│ │economice │economice │
│ODD 11: │directe în │directe ca │
│Oraşe şi │raport cu │efecte ale │
│comunităţi│Produsul Intern │dezastrelor, │
│durabile │Brut la nivel │raportată la │
│ │global, cauzate │produsul intern│
│ │de dezastre, │brut (Ţinta │
│ │inclusiv │Sendai C) │
│ │dezastrele │Indicator │
│ │legate de apă, │11.5.3: (a) │
│ │cu un accent pe │Daune ale │
│ │protecţia celor │infrastructurii│
│ │săraci şi a │esenţiale şi │
│ │persoanelor │(b) numărul de │
│ │aflate în │întreruperi în │
│ │situaţii │furnizarea de │
│ │vulnerabile │servicii de │
│ │ │bază produse de│
│ │ │dezastre (Ţinta│
│ │ │Sendai D) │
├──────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Indicator │
│ │ │13.1.1: Numărul│
│ │ │de persoane │
│ │ │decedate, │
│ │ │dispărute sau │
│ │ │direct afectate│
│ │ │de dezastre la │
│ │ │100.000 │
│ │ │locuitori │
│ │ │(Ţintele Sendai│
│ │ │A şi B) │
│ │ │Indicator │
│ │Ţinta 13.1. │13.1.2: Numărul│
│ │Consolidarea │de state care │
│ │rezilienţei şi │au adoptat şi │
│ │capacităţii de │implementat │
│ODD 13: │adaptare la │strategii │
│Acţiune │riscurile legate│naţionale de │
│climatică │de climă şi │RRD aliniate la│
│ │dezastrele │CSRRD (Ţinta │
│ │naturale în │Sendai E) │
│ │toate ţările. │Indicator │
│ │ │13.1.3: │
│ │ │Procentul de │
│ │ │autorităţi │
│ │ │locale care au │
│ │ │adoptat şi au │
│ │ │implementat │
│ │ │strategii │
│ │ │locale de RRD │
│ │ │aliniate la │
│ │ │strategia │
│ │ │naţională de │
│ │ │RRD (Ţinta │
│ │ │Sendai E) │
└──────────┴────────────────┴───────────────┘



    3.4. Cadru legislativ şi strategic specific hazardurilor
        În plus faţă de legislaţia generală existentă în domeniul MRD, există şi o serie de acte normative specifice pe diferite hazarduri care reglementează managementul riscului asociat acestora.
    A. Managementul riscului la inundaţii
    Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (SNMRI), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 defineşte cadrul pentru o orientare coordonată, intersectorială a tuturor acţiunilor, pentru a preveni şi a reduce consecinţele negative ale inundaţiilor, vizând managementul integrat al apei şi al resurselor adiacente (de exemplu, planificarea utilizării terenurilor şi a dezvoltării urbane, protejarea naturii, dezvoltarea sustenabilă a agriculturii şi silviculturii şi altele asemenea). Perioada de implementare a Strategiei este 2010-2035, prevăzându-se alocarea unui buget de aproximativ 17 miliarde \'c7. SNMRI stabileşte măsurile care trebuie implementate pentru a reduce riscul de inundaţie, inclusiv realizarea de hărţi de hazard şi risc la inundaţii şi conceperea PMRI-urilor. În prezent, România este în proces de finalizare a hărţilor de hazard şi risc şi a PMRI-urilor pentru cel de-al doilea ciclu de implementare al DI. Hărţile de hazard aduc îmbunătăţiri în ceea ce priveşte sursele, mecanismele şi caracteristicile inundaţiilor, iar hărţile de risc la inundaţii aduc îmbunătăţiri legate de metoda de evaluare a riscului, în acest al 2-lea ciclu, riscul urmând a fi evaluat cantitativ. Noile Programe de Măsuri (PoM), parte din PMRI-uri, vor fi justificate de o analiză cuprinzătoare (cuprinzând analiza multicriterială şi analiza cost-beneficiu ) şi vor veni în sprijinul managementul integrat al riscului de inundaţii.
        Acest document strategic este completat de următoarele acte normative:
        La nivelul UE
        ● Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, denumită Directiva Inundaţii (DI), reprezintă principalul document de îndrumare în domeniul inundaţiilor. Pe baza constatărilor Evaluării Preliminare a Riscului de Inundaţie (EPRI) (etapa I a implementări DI) şi a realizării Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii (etapa a 2-a), în cea de-a 3-a etapă vor fi elaborate Planurile de Management al Riscului de Inundaţie (PMRI), considerate ca instrument principal al implementării.*32 Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii este reducerea riscului asociat acestora, luând în calcul, la nivel naţional, măsuri structurale şi non-structurale în 4 domenii de acţiune (prevenire, protecţie, pregătire şi recuperare, revizuire) şi 3 categorii, în funcţie de nivelul de aplicare (măsuri la nivel naţional, măsuri la nivel de bazin hidrografic şi măsuri la nivel local).
        *32 Banca Mondială. 2022c.


        La nivel naţional
     ● Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, creează cadrul legal pentru activităţile şi responsabilităţile privind gestionarea resurselor de apă la nivel naţional şi de bazin hidrografic. Prevederile Legii Apelor acoperă multe sectoare asociate managementului apelor incluzând şi protecţia împotriva inundaţiilor, dar şi a altor fenomene meteorologice periculoase.
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, republicată;
     ● Legea nr. 259/2010 siguranţei digurilor, republicată;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 972/2016 pentru aprobarea planurilor de management al riscului la inundaţii aferent celor 11 administraţii bazinale de apă (ABA) şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României
     ● Ordinul ministrului apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;
     ● Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 330/44/2178 din 2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică.
        ● Concepţia Naţională de Răspuns în caz de inundaţii nr. 1510/OP/2018, care prevede modul de organizare şi planificare a acţiunilor de răspuns la nivel naţional, regional, judeţean şi local.



    B. Managementul riscului de incendii de pădure
        Acest domeniu este guvernat de Strategia UE privind pădurile pentru 2030, publicată în iulie 2021, care propune acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea cantităţii şi calităţii pădurilor în UE şi a consolida protejarea, refacerea şi rezilienţa acestora, în vederea adaptării pădurilor Europei la noile condiţii, la extremele climatice şi la incertitudinile generate de schimbările climatice.
        SNSC 2013-2020 subliniază faptul că schimbările climatice vor avea efecte semnificative asupra pădurilor României, cele mai mari ameninţări fiind generate de frecvenţa din ce în ce mai mare a incendiilor sau a dăunătorilor (care este scăzută în condiţiile climatice actuale, în afară de partea sudică şi sud-vestică a ţării). Măsurile de adaptare ar trebui să susţină managementul sustenabil al pădurilor, ţinând seama de contextul socioeconomic şi de mediu. Documentul stabileşte obiective strategice privind pădurile pentru adaptarea la schimbările climatice, precum: (i) îmbunătăţirea managementului pădurilor pentru a ameliora capacitatea acestora de a se adapta la schimbările climatice; (ii) adaptarea practicilor de regenerare a pădurilor la necesităţile impuse de schimbările climatice şi (iii) Reducerea la minim a riscului asociat schimbărilor climatice pentru păduri şi cu ajutorul pădurilor.
        Cadrul strategic este completat de următoarele acte normative:
        La nivelul UE
     ● Regulamentul UE nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR, inclusiv pentru prevenirea şi repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, de dezastre naturale şi de evenimente catastrofale.

        La nivel naţional
     ● Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care face referire la sancţiunile aplicabile şi impune obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu de a nu arde şi de a preveni arderea miriştilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase.
        ● Ordinul Ministerului Mediului nr. 1654/2000 privind aprobarea Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor din fondul forestier include metode şi proceduri pentru identificarea şi evaluarea riscului de incendii în fondul forestier. În prezent, acestea sunt în curs de revizuire.
     ● Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 651/2002 pentru aprobarea clasificării terenului naţional în funcţie de gradul riscului producerii incendiilor de pădure, ţinând seama de criteriile stabilite în Regulamentul Consiliului nr. 2.158/92/CEE şi pe baza Studiului pentru zonarea teritoriului ţării în funcţie de gradul de risc de incendiu al fondului forestier, conform căruia teritoriul României este clasificat în categoria cu risc scăzut de producere a incendiilor de pădure.
     ● Ordin comun MAI/MADR nr. 1475/551/2006 care aprobă Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure.
     ● Ordin comun MIRA/MADR nr. 605/579/2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale.
        ● Concepţia Naţională de răspuns în caz de incendii de pădure nr. 93152/2018 prevede modul de organizare şi planificare a acţiunilor de răspuns la nivel naţional, regional, judeţean şi local.
     ● Codul silvic al României. Prima versiune a Codului silvic a fost adoptată în 2008 prin Legea nr. 46/2008 şi s-a concentrat pe toate activităţile tehnice, economice şi juridice desfăşurate pentru a asigura managementul sustenabil al pădurilor, în conformitate cu regimul silvic. În prezent, Codul silvic este în curs de revizuire.



    C. Managementul riscului de secetă
        Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung (2007) a fost adoptată la şedinţa Comitetului naţional pentru combaterea secetei, degradării terenurilor şi deşertificării în 2008. Strategia vizează reducerea impactului secetei asupra persoanelor, bunurilor şi mediului şi cuprinde acţiunile şi măsurile necesare pentru a reduce efectele secetei şi pentru a preveni şi a combate deşertificarea şi degradarea terenurilor pe termen scurt, mediu şi lung.
        Cadrul legislativ este completat de:
     ● Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează aplicarea de restricţii temporare de folosire a resurselor de apă, în caz de secetă;
     ● Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, care reglementează înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de secetă şi a deşertificării;
     ● Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată;
     ● Legea nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului;
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;
     ● Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 9/2006 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare.


    D. Managementul riscului seismic
    SNRRS, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022, promovează creşterea rezilienţei la cutremure a comunităţilor şi a fondului de clădiri construit din România, şi tratează, dintr-o perspectivă sectorială, problematica riscului seismic la nivelul clădirilor civile publice şi private, inclusiv a celor pentru serviciile publice de bază şi a celor cu valoare de patrimoniu cultural. Actul normativ stabileşte acţiuni etapizate pentru perioada 2030, 2040, 2050, care vizează planificarea strategică a investiţiilor pe baza unor criterii de prioritizare, abordarea integrată a intervenţiilor asupra fondului construit (eficienţă energetică, risc seismic, securitate la incendiu, accesibilitate şi altele asemenea) şi încurajează abordarea participativă şi acţiune incluzivă, prin efortul coordonat al factorilor interesaţi cu atribuţii instituţionale în ceea ce priveşte comunicarea pe teme legate de gestionarea riscului seismic, şi prin colaborare între părţile interesate-cheie implicate în gestionarea riscului seismic, pentru creşterea nivelului de conştientizare a publicului privind riscul seismic. Strategia este complementară cu Strategia naţională de renovare pe termen lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020, cu modificările şi completările ulterioare.
        Cadrul strategic este completat de următoarele acte normative:
        Nivelul UE
        ● Eurocodurile reprezintă seria de standarde europene care prevăd metode de calcul al rezistenţei mecanice a elementelor structurale pentru construcţii. Aceste metode permit proiectarea şi verificarea stabilităţii structurilor pentru construcţii sau a unor părţi ale acestora şi dimensionarea adecvată a elementelor structurale pentru construcţii.
        ● Eurocod 8 este un instrument esenţial pentru proiectarea construcţiilor rezistente la cutremure şi include reguli şi recomandări privind rezistenţa şi stabilitatea structurilor, precum şi modul în care acestea trebuie proiectate pentru a rezista la forţele seismice. Eurocod 8 specifică metodologiile şi procedurile necesare pentru evaluarea riscului seismic, proiectarea structurală, evaluarea performanţei seismice şi verificarea proiectelor înainte de construire, pentru construcţii existente şi noi, inclusiv clădiri, poduri, tuneluri şi altele asemenea.

        Nivelul naţional
     ● P 100-1/2013 Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2956/2019, care cuprinde şi zonarea hazardului seismic pe teritoriul României în funcţie de valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare (ag) ce corespunde unui interval mediu de recurenţă de 225 de ani (probabilitate de 20% de depăşire în 50 de ani). Potrivit codului P100-1, clădirile sunt clasificate în una dintre următoarele clase de importanţă - expunere la cutremur, în funcţie de (1) consecinţele prăbuşirii lor pentru viaţa umană, (2) importanţa lor pentru siguranţa publică şi protecţia civilă în perioada imediată de după cutremur şi (3) consecinţele sociale şi economice ale prăbuşirii lor. Clădirile cu o importanţă mai mare au cerinţe de performanţă mai ridicate, pentru a se asigura că este disponibilă o capacitate ridicată de protecţie civilă la cutremure puternice.
        Prevederile codului P 100-1 sunt armonizate cu prevederile standardului român SR EN 1998-1 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri.

    ● P 100-3/2019 Codul de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2834/2019, care stabileşte criteriile şi procedurile pentru evaluarea seismică a clădirilor existente şi, după caz, fundamentarea lucrărilor de intervenţie pentru reducerea vulnerabilităţii seismice a acestora. Evaluarea seismică a clădirilor existente se face cu scopul determinării susceptibilităţii avarierii acestora la acţiuni seismice severe.
        Prevederile codului P 100-3 sunt armonizate cu prevederile standardului român SR EN 1998-3 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 3: Evaluarea şi consolidarea construcţiilor.
     ● Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat şi are ca principal obiectiv punerea în siguranţă la acţiunea seismică a clădirilor de locuit şi a clădirilor publice multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I şi II de risc seismic prin finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de consolidare de la bugetul de stat. Pentru simplificarea şi eficientizarea modul de utilizare a fondurilor în măsuri de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente, programul are caracter multianual şi acoperă şi lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirilor.
     ● Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
     ● Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei şi al ministrului afacerilor interne nr. 2061/170/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur.
     ● Reglementarea tehnică "Metodologie privind investigarea de urgenţă a siguranţei postseism a clădirilor şi stabilirea soluţiilor-cadru de intervenţie" (indicativ ME 003-2007), aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 127/2007.
     ● Reglementarea tehnică "Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor (indicativ RTC 102022), aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 3231/2022.
        ● Concepţia Naţională de Răspuns Post Seism nr. 104529/2021, care prevede modul de organizare şi planificare a acţiunilor de răspuns la nivel naţional, regional, judeţean şi local.



    E. Managementul riscului de alunecări de teren
        Deşi România nu are o strategie naţională dedicată alunecărilor de teren, există documente şi reglementări care încurajează abordarea naţională în ceea ce priveşte managementul riscului de alunecări de teren.
        Cadrul legislativ şi normativ
     ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează realizarea documentaţiilor de urbanism şi a hărţilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren;
     ● Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V - Zonele de risc natural;
     ● Legea nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
        ● Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, cu modificările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanţarea de la bugetul de stat a hărţilor de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 6/2024;
    ● Normele de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 233/2016 şi modificate/completate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 904/2023;
     ● Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1995/1160/2006, pentru aprobarea Regulamentului de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice riscului de cutremure şi/sau alunecări de teren;
        ● Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor-cadru de intervenţie - GT006-97, aprobat prin OMLPAT nr. 18/N/1997 şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 10/1998;
        ● Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98, aprobat prin OMLPAT nr. 80/N/1998 şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 6/2000.


    F. Fenomene meteorologice extreme
        Fenomenele meteorologice periculoase nu sunt acoperite de un cadru strategic distinct, acestea fiind deseori asociate cu alte tipuri de riscuri, precum inundaţiile, perioade de secetă prelungită şi caniculă. SNSC (2013-2020) subliniază impactul fenomenelor hidrometeorologice extreme, precum şi măsurile necesare pentru adaptarea la schimbările fenomenelor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice.
        Managementul situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase este reglementat prin:
     ● Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure.
        ● Ordinul ministrului apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.


    G. Managementul riscului de epidemii
        Cadrul strategic care reglementează riscul de epidemii este unul complex, abordând atât întreg sistemul de sănătate ca mijloc de asigurare a prevenţiei şi a răspunsului în caz de epidemii, cât şi diversele tipuri de surse de risc.
     Astfel, la nivelul UE, este instituit, prin Regulamentul (UE) nr. 2021/522, Programul "UE pentru sănătate", care vizează pandemia COVID-19. Acest program oferă finanţare entităţilor eligibile, organizaţiilor şi OSC-urilor din domeniul sănătăţii, cu scopul de a merge dincolo de răspunsul la situaţia de criză şi de a încerca să îmbunătăţească însăşi rezilienţa sistemelor de sănătate.
     La nivel naţional, a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/2023, Strategia naţională de sănătate 2023-2030, care urmăreşte dezvoltarea unui sistem de finanţare sustenabil, în perspectiva evoluţiilor economice, tehnologice şi demografice, precum şi rezilient, la şocurile provocate de crize epidemiologice şi climatice, care să asigure resurse financiare suficiente, precum şi mecanisme de alocare, contractare şi plată cost-eficace, pentru realizarea obiectivelor sistemului de sănătate, referitoare la servicii medicale, resurse umane, informaţionale şi tehnologice necesare furnizării acestora şi altele asemenea, asigurând o protecţie financiară adecvată categoriilor de populaţie vulnerabile.
     Cadrul strategic este completat de Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1440/2022) şi de Strategia naţională pentru controlul tuberculozei în România 2022-2030 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1102/2022).
        În plus, managementul riscului de epidemii este abordat de următoarele acte normative:
        Nivelul UE
     ● Regulamentul (UE) nr. 2371/2022 privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi de abrogare a Deciziei nr. 1082/2013/UE;
     ● Decizia CE nr. 945/2018 privind bolile transmisibile şi problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum şi definiţiile de caz relevante;
     ● Regulamentul (UE) 2022/2371 privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi de abrogare a Deciziei nr. 1082/2013/UE;
        ● Regulamentul sanitar internaţional (RSI) - 2005.

        Nivelul naţional
     ● Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată;
     ● Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată;
     ● Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 320/2013, prin care se aprobă Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii, încredinţarea serviciului de interes economic general de prevenire a îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii, precum şi de intervenţie rapidă şi eficientă în cazul constatării unor urgenţe majore de acest tip Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie "Cantacuzino" şi suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 758/2009 pentru punerea în aplicare a Regulamentului sanitar internaţional RSI (2005);
     ● Hotărârea Guvernului nr. 826/2009 pentru aprobarea Planului-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2023 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 657/2022 privind aprobarea conţinutului şi a metodologiei de colectare şi raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile;
     ● Ordinul nr. 1094/2005 pentru aprobarea Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă defineşte măsurile de supraveghere, managementul cazurilor şi acţiunile care trebuie întreprinse în caz de pandemie. Este stabilit cadrul de acţiune legislativ, politic şi economic, precum şi strategia de vaccinare şi costurile acesteia;
     ● Metodologia pentru supravegherea infecţiilor cu transmisie sexuală, aprobată prin Ordinul nr. 1.342/2013, include "Ghidul de diagnosticare şi tratament al infecţiilor cu transmitere sexuală", "Sarcinile şi îndatoririle specifice unităţilor sanitare şi personalului medical în prevenirea şi controlul infecţiilor cu transmitere sexuală" şi "Măsurile de supraveghere epidemiologică prin examene medicale clinice şi de laborator pentru populaţia generală şi pentru grupe de populaţie expuse la un risc crescut de contractare a infecţiilor cu transmitere sexuală";
     ● Ordinul nr. 588/2019 pentru aprobarea Planului-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România 2019-2030;
     ● Ordinul comun al MS/MAI/MDLPA/MTI /MADR /MF/MMAP/ Ministerul Apărării/ Ministerul Afacerilor Externe /ANSVSA / CNCAN nr. 800/135/1638/1200/1350/1327/1530/M.102/1948 /158/125 din 2014 pentru aprobarea Planului naţional de implementare a Regulamentului sanitar internaţional 2005 (RSI 2005) în România;
        ● Concepţia Naţională de Răspuns în caz de Epidemii nr. 47100/2022, care prevede modul de organizare şi planificare a acţiunilor de răspuns la nivel naţional, regional, judeţean şi local.



    H. Managementul riscului asociat epizootiilor şi zoonozelor
        Cadrul legislativ care reglementează managementul riscului de epizootii şi zoonoze este:
     ● Legea nr. 221/2006 privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare.
     ● Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 145/2003 pentru aprobarea Regulamentului Comisiei centrale pentru epizootii şi supraveghere a contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale şi animale.
     ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.103/2005 privind constituirea celulei de criză pentru supravegherea şi monitorizarea măsurilor de sănătate publică ce se impun în contextul existenţei focarelor de gripă aviară la păsări.
     ● Decizia prim-ministrului nr. 59/2006 privind constituirea Centrului Naţional de Coordonare pentru gripa aviară.
     ● Ordinul ANSVSA nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor.
     ● Ordinul ANSVSA nr. 21/2018 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile comerciale de păsări, precum şi condiţiile privind mişcarea păsărilor vii şi a subproduselor provenite de la acestea.


    I. Managementul riscului asociat accidentelor industriale majore care implică substanţe periculoase (accidente SEVESO)
        Acest domeniu este reglementat prin următoarele acte legislative europene:
        ● Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a textului Directivei 96/82/CE a Consiliului cu relevanţă pentru Spaţiul Economic European (SEE) (Directiva Seveso III).
     ● Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile rescEU din domeniul incidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare, cu modificările ulterioare.

    Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase reprezintă cadrul legislativ principal pentru sectorul asociat industriei chimice, astfel transpunându-se în legislaţia naţională Directiva Seveso III. Pentru operatorii Seveso s-a elaborat şi legislaţie subsecventă privind următoarele aspecte:
     ● Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne nr. 1175/2019/39/2020 privind aprobarea Procedurii de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
     ● Ordinul ministrului dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, al ministrului mediului şi al ministrului afacerilor interne nr. 3710/1212/2017 pentru aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.
     ● Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 156/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
     ● Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne nr. 1176/2019/40/2020 privind aprobarea Procedurii de notificare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, produse inclusiv în context transfrontalier.
     ● Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne nr. 784/91/2021 pentru aprobarea Procedurii de interzicere a utilizării sau punerii în funcţiune a unui amplasament, unei instalaţii ori zone de depozitare sau a oricărei părţi din acestea.

        Rezultatele evaluării de risc cerute prin legislaţia secundară se aplică în planificarea la nivel local şi informarea populaţiei şi a altor operatori economici despre potenţialele surse de risc.

    J. Managementul riscului asociat accidentelor nucleare şi radiologice
     Acest domeniu este reglementat prin:
     ● Directiva 2014/87/EURATOM a Consiliului din 8 iulie 2014 de modificare a Directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare.
     ● Directiva 2013/59/EURATOM a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare.

     La nivel naţional, România are o legislaţie bine definită, aliniată cu reglementările europene, cu standardele internaţionale şi cu cele mai bune practici. Legislaţia principală privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare este reprezentată de Legea nr. 111/1996, modificată şi actualizată în 1998, în 2014 şi ulterior prin Legea 63/2018. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a publicat mai multe norme de securitate privind evaluarea şi controlul asupra activităţilor nucleare şi radiologice şi asupra riscurilor asociate. Prin elaborarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului nuclear sau radiologic, aprobat prin Ordinul Comun al MAI/CNCAN 61/113/2018, s-au reglementat cerinţele privind managementul riscului nuclear sau radiologic, cu alocarea responsabilităţilor la nivelul autorităţilor naţionale şi locale şi al deţinătorilor de autorizaţii.
    Strategia Naţională pentru Securitate şi Siguranţă Nucleară, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 600/2014, vizează stabilirea cadrului general necesar pentru o abordare unitară şi coerentă a obiectivului de îmbunătăţire a siguranţei şi securităţii în domeniul nuclear, precum şi combinarea eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi şi obligaţii în acest domeniu. Principalele obiective ale strategiei se concentrează pe îmbunătăţirea continuă a siguranţei nucleare, protecţiei radiologice, protecţiei fizice, pe controlul sistemelor de protecţie, siguranţă şi securitate nucleară, precum şi pe pregătirea răspunsului de urgenţă, securitatea cibernetică în domeniul nuclear, îmbunătăţirea sistemelor de management, competenţe de securitate naţională, intensificarea cooperării internaţionale şi asigurarea resurselor necesare. Cadrul legislativ al sectorului nuclear a fost completat cu noi norme şi reglementări privind siguranţa şi securitatea, iar Strategia Naţională de Securitate şi Siguranţă Nucleară este în curs de revizuire.*33
        *33 CNCAN: Strategia Naţională privind Siguranţa şi Securitatea Nucleară - versiune proiect 2021. Link


    K. Managementul riscului asociat accidentelor majore de transport care implică mărfuri periculoase
        Acest domeniu este reglementat prin următoarele acte legislative europene:
        ● Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase;
        ● Acordul european privind transportul internaţional de mărfuri periculoase pe căi navigabile interioare (ADN);
        ● Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR 2021);
        ● Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID).

     La nivel naţional Hotărârea Guvernului nr. 1326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cadrul unitar general privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, pe calea ferată şi pe apele interioare, efectuat integral sau parţial pe teritoriul României, precum şi privind alte activităţi conexe precum încărcarea/descărcarea. Fiecare tip de transport este reglementat de legislaţie specifică, în baza acordurilor şi reglementărilor europene sau internaţionale.
        Alte acte legislative în domeniul de transport mărfuri şi deşeuri periculoase:
     ● Legea nr. 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel privind privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora;
     ● Legea nr. 31/1994 pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase (ADR) încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România;
        ● Concepţia Naţională de Răspuns în caz de accident nuclear şi/sau radiologic nr. 1793/2020 prevede modul de organizare şi planificare a acţiunilor de răspuns la nivel naţional, regional, judeţean şi local.




    4. Capitol: Analiza contextului şi definirea problemelor
        România a făcut paşi către o abordare proactivă şi complexă în gestionarea riscurilor de dezastre.
        Astfel, în paralel cu demersurile pentru creşterea nivelului de înţelegere a riscurilor, prin intermediul proiectului naţional RO-RISK, cadrul legislativ a fost îmbunătăţit prin PNMRD şi o serie de strategii sectoriale/specifice pe diferite hazarduri, care contribuie la agenda de reducere a riscului de dezastre (RRD), iar o serie de măsuri şi acţiuni au fost implementate, fiind completate cu eforturile mai cuprinzătoare în legătură cu atenuarea schimbărilor climatice şi dezvoltarea durabilă.
        Se estimează că între 2014 şi 2021 s-au investit peste 73 de miliarde RON (15 miliarde EUR) în MRD prin programe naţionale finanţate de la bugetul de stat, precum şi aproximativ 7,3 miliarde RON (1,5 miliarde EUR) din investiţii ale UE în MRD prin diferite programe de finanţare ale UE. Acestea au vizat, printre altele, dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie (SAT), investiţii în domeniul cunoaşterii riscurilor (RO-RISK), consolidarea capabilităţilor de monitorizare şi prognoză în agenţii specializate şi îmbunătăţirea tehnicilor de diseminare a avertizărilor (RO-ALERT).
        Creşterea nivelului de înţelegere a riscurilor a permis luarea în considerare a potenţialelor impacturi fiscale ale dezastrelor în documente programatice precum Strategia fiscal-bugetară pentru 2022-2024. În plus, România a trecut la o abordare ex-ante a finanţării post-dezastru, asigurând instrumente de finanţare pentru evenimente neprevăzute, precum împrumuturile de urgenţă disponibile în 24 de ore de la dezastru.
        Ţinând seama de aceşti paşi, cărora li se adaugă şi activităţile curente din sectorul public şi de la nivelul altor actori, există oportunităţi pentru a continua acest proces şi a asigura rezilienţa României la dezastre, prin acţiuni proactive, multisectoriale şi multi-hazard şi printr-o abordare la nivelul întregii societăţi.
        Secţiunile de mai jos rezumă profilul de risc al României şi evidenţiază principalele provocări trans- sectoriale şi cele specifice hazardurilor, precum şi domenii cu potenţial pentru acţiuni viitoare, relevante pentru serie de actori implicaţi. SNRRD oferă o ocazie de a face schimb de informaţii şi de a îmbunătăţi gradul de conştientizare cu privire la diferitele provocări din diversele domenii prioritare, precum şi gradul de conştientizare privind hazardurile.
    4.1. Profilul de risc
        Populaţia şi economia României sunt expuse la o serie de riscuri naturale, biologice şi tehnologice.
        Conform indicelui INFORM GRI (indicele de risc global), România se situează pe locul 126 din 191 de ţări analizate.*34 Între 1900 şi 2021, baza de date internaţională privind dezastrele EM-DAT a raportat 101 dezastre naturale care au avut loc în România şi care au afectat 2,058 de milioane de persoane, cauzând 4.939 de morţi şi pagube estimate în total la 17,18 miliarde USD.*35
        *34 Comisia Europeană. 2021. DRMKC - INFORM, Disaster Risk Management Knowledge Center, Comisia Europeană, Link.
        *35 EM-DAT. 1900ţ2019. Link.

        În perioada 2016-2018, a fost implementat proiectul RO-RISK, care a avut ca rezultat prima matrice de riscuri a României (Figura 1).
        Matricea a fost elaborată prin agregarea scorurilor de impact (fizic, economic şi psihosocial) şi a probabilităţii de producere a scenariilor, cuantificate pe o scală (1 - scăzut; 5 - ridicat).*36
        *36 Guvernul RomГniei. 2020g. p. 6.

        Figura 1. Matricea riscurilor din România, pe baza evaluării riscurilor la nivel naţional (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020g. Sinteză privind managementul riscurilor de dezastre. p.6.

        Fondul de clădiri (clădiri publice şi private) şi infrastructura României sunt vulnerabile la impactul diferitelor hazarduri. Se estimează că fondul de clădiri al României cuprinde peste 5,5 milioane de clădiri distribuite în mai multe sectoare, clădirile rezidenţiale acoperind peste 90% din suprafaţa total construită, urmate de clădirile din domeniul educaţiei şi clădirile comerciale.*37 Informaţiile disponibile cu privire la vulnerabilitatea fondului construit în faţa unor hazarduri multiple sunt limitate, cele mai multe date disponibile fiind legate de riscul seismic.
     *37 Conform datelor statistice care au stat la baza fundamentării Strategiei naţionale de renovare pe termen lung (SNRTL), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020

        ● Clădiri rezidenţiale. Clădirile rezidenţiale construite între anii 1960 şi 1990 prezintă un grad scăzut de măsuri privind eficienţa energetică (fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, adaptate exigenţelor de izolare termică existente în perioada 1960-1985), unele dintre acestea prezentând deficienţe structurale, o parte dintre acestea având puţine (sau deloc) lucrări de întreţinere după zeci de ani de utilizare.
        ● Clădirile administraţiei publice. O mare parte a parcului imobiliar administrativ se apropie sau a depăşit deja durata de viaţă obişnuită a clădirilor - aceea de 50 de ani. Majoritatea acestor clădiri datează din perioada 1950-1980 (cea mai intensă perioadă de urbanizare a României) şi foarte puţine dintre ele au fost consolidate sau înlocuite; prin urmare, se estimează că acestea au o vulnerabilitate seismică ridicată. În funcţie de locaţia şi designul lor, este probabil ca acestea să fie vulnerabile şi la impactul altor hazarduri naturale şi riscuri tehnologice.
        ● Clădiri ale unităţilor de primă intervenţie. La fel ca şi în cazul clădirilor administraţiei publice, sediile ISUJ, staţiile de pompieri şi salvare, secţiile de poliţie, centrele de comandă, sunt expuse riscului de a fi avariate sau distruse în cazul unui cutremur sau a manifestării altor hazarduri.
        ● Clădirile de patrimoniu cultural. Clădirile şi monumentele istorice tind să fie în mod deosebit vulnerabile la cutremur, din cauza vechimii şi a nivelului de întreţinere a acestora. În funcţie de locaţia şi designul lor, acestea sunt vulnerabile şi la impactul altor hazarduri.
        ● Infrastructura educaţională. O mare parte din infrastructura educaţională este vulnerabilă la cutremure şi la alte hazarduri, inclusiv incendii de la instalaţii electrice. Analiza preliminară*38) pornind de la baza de date a Sistemului Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), care aparţine Ministerului Educaţiei, arată că există peste 9.744 de scoli în România care au fost construite înainte de 1977 şi nu au beneficiat de consolidare seismică. Peste 2 milioane de elevi (50%) şi peste 6.500 de clădiri din sectorul de educaţie (45%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar peste 274.000 de elevi (7%) şi cca. 1.600 de clădiri de educaţie (11%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat. De asemenea, multe unităţi de învăţământ sunt vulnerabile şi la incendii. Estimările sugerează că în România există peste 4.000 de scoli care nu respectă codurile naţionale de incendiu; se estimează că aproximativ 25 la sută din şcolile din România utilizează sisteme de încălzire considerate a fi un pericol de incendiu*39). Unele scoli nu dispun nici de sisteme de detectare şi avertizare la incendiu, de sisteme de stingere a incendiilor şi de căi de evacuare.
        *38) Analiză efectuată de UTCB în cadrul pregătirii propunerii de Proiect "Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile în România" (P175308), care va fi implementat de Ministerul Educaţiei între 2021 şi 2027 cu finanţare de la Banca Mondială.
        *39) Banca Mondială. 2021d. România Safer, Inclusive and Sustainable Schools - Project Appraisal Document. Link.

     ● Infrastructura socială: Clădirile care furnizează servicii sociale, asa cum sunt acestea definite de Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, sunt expuse diferitelor tipuri de hazarduri, atât naturale cât şi antropice. Îmbunătăţirea rezilienţei lor la diferite tipuri de dezastre (cutremure, inundaţii, fenomene meteorologice extreme) poate fi combinată cu îmbunătăţirea accesibilităţii sau a condiţiilor sanitare. Desi nu sunt disponibile date cuprinzătoare în acest sens, în ultimii ani, au avut loc un număr de incendii în clădiri aferente infrastructurii sistemului de servicii sociale, precum cămine pentru persoane cu dizabilităţi şi pentru persoane vârstnice, cât şi în centre culturale şi cămine studenţeşti.*40)
        *40) Cercetarea documentară nu a revelat disponibilitatea unor informaţii consolidate din surse oficiale/publice. A se vedea incendiul de la Centrul Cultural din Călăraşi, comunicat de presă al ISU Dolj, iulie 2021, Link. A se vedea incendiul de la căminul pentru persoane cu dizabilităţi din Târgovişte, comunicat de presă al ISU Dâmboviţa, mai 2021. Link. A se vedea incendiul de la căminul pentru persoanele vârstnice din Mediaş, comunicat de presă al ISU Sibiu, mai 2021, Link.

        ● Unităţi sanitare. Conform bazei de date naţionale a Institutului Naţional de Sănătate Publică*41), aproximativ 45 la sută din clădirile existente în domeniul asistenţei medicale ar putea fi foarte vulnerabile la cutremur. În România există un număr maxim de 116.549 de paturi de spital disponibile (în 2018)*42). În funcţie de amplasamentul acestor spitale, se poate concluziona că aproximativ 195 de unităţi (60%) şi peste 74.000 dintre paturile de spital disponibile (64%) se află în zone cu nivel de hazard seismic mediu, iar cca. 33 unităţi (10%) şi peste 10.000 paturi de spital (9%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat. (Figura 2). Conform controalelor de prevenire efectuate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă la secţiile de terapie intensivă, din 1.392 de clădiri de unităţi sanitare cu paturi, 302 funcţionează fără autorizaţie de incendiu, 52 au doar autorizare parţială, iar 728 de clădiri nu fac obiectul unei autorizări de incendiu.*43) În ultimii cinci ani au avut loc peste 120 de incendii în spitalele publice din România.*44)
        *41) Guvernul României. 2021. Unităţi cu paturi. Institutul Naţional de Sănătate Publică. Link. Această bază de date cuprinde 325 de spitale, locaţia şi numărul clădirilor. Aceste unităţi sanitare reprezintă 3.344 de clădiri, dintre care în jur de 2.000 sunt spaţii ocupate permanent de pacienţi şi personal. Alte clădiri incluse în baza de date reprezintă spaţii dedicate activităţilor administrative, spaţii de cursuri, depozitare şi echipamente. Peste două treimi din unităţile sanitare incluse în baza de date au date privind clădirile, precum locaţia, anul de construcţie, zona intravilană, sisteme structurale şi clasa de risc seismic (RS1, RS2, RS3 sau RS4). Din lista de clădiri clasificate în clasele de risc seismic (3.100 în total), 14 la sută sunt RS1 (cel mai ridicat risc), 30 la sută sunt RS2, 38 la sută sunt RS3 şi 18 la sută sunt RS4. Doar pentru câteva dintre clădirile sanitare din listă există informaţii privind lucrări anterioare de consolidare/reabilitare. Acest tip de date necesită analiză tehnică şi validare ulterioară.
        *42) Guvernul României. 2019d. Lista unităţilor cu paturi publice. Baza de date a Ministerului Sănătăţii. Link.
        *43) Principalele cauze care au dus la operarea unor clădiri care nu au autorizaţie la incendiu sunt fondurile insuficiente pentru modernizarea clădirilor sau asigurarea conformităţii acestora cu cerinţele reglementărilor tehnice, precum şi calitatea inadecvată a documentaţiei pregătite pentru obţinerea aprobării şi a autorizaţiei.
        *44) Două dintre cele mai recente au avut loc în timpul pandemiei de COVID-19, la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean din Piatra Neamţ (15 morţi) şi în ianuarie 2021 la Spitalul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Bals" din Bucureşti (19 morţi), din cauza instalaţiilor electrice defectuoase sau improvizate.

        ● Infrastructura de transport. Având în vedere profilul de risc al României, o parte importantă a infrastructurii de transport este expusă la o serie de riscuri naturale care pot avea un impact sever asupra acesteia. Analiza de risc la nivel naţional a reliefat faptul că principalele hazarduri care pot afecta infrastructura de transport şi în special drumurile, căile ferate şi podurile sunt alunecările de teren, inundaţiile şi cutremurele. În ceea ce priveşte vulnerabilitatea, principalii factori care pot influenţa dimensiunea impactului sunt vechimea, modul de întreţinere şi existenţa/inexistenţa lucrărilor de protecţie a infrastructurii expuse. În plus, deşi nu există date suficiente pentru o evaluare detaliată a rezilienţei infrastructurii de transport, se estimează că o atenţie deosebită trebuie acordată în particular zonelor de traversare cu relief dificil, cum ar fi cele montane şi fluviului Dunărea.
        Figura 2. Expunerea spitalelor la riscul seismic (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Baza de date a Ministerului Sănătăţii. Link.

        Dezastrele afectează disproporţionat populaţia vulnerabilă. Reprezentanţi ai mediului academic au elaborat un Index al Vulnerabilităţii Sociale care acoperă toate localităţile din România şi, pe baza analizei datelor de explorare spaţială, studiul a reuşit să identifice tiparul spaţial al localităţilor caracterizate de niveluri mai mari sau mai mici de vulnerabilitate.*45) Studiul arată că nivelurile ridicate de vulnerabilitate asociate cu niveluri scăzute de rezilienţă caracterizează zonele rurale periferice, locurile care sunt afectate şi de dezastre naturale, în special de cutremure şi inundaţii (de ex., zonele rurale din partea de est şi sud-est a României). Aceste locuri au o situaţie economică mai puţin favorabilă, acces limitat la resurse şi servicii şi niveluri scăzute de facilităţi în materie de educaţie şi salubritate, ceea ce reduce capacitatea de a face faţă dezastrelor. Totuşi, şi în zonele urbane se pot vedea semne de vulnerabilitate socială*46). Un alt aspect important este şi vulnerabilitatea exacerbată a persoanelor care locuiesc în zone expuse la risc, din cauza impactului psihologic al temerilor legate de riscul ridicat de impact potenţial.*47) Potrivit unui raport al Ministerului Muncii şi al Solidarităţii Sociale din 2019*48) grupurile cele mai vulnerabile la nivel naţional sunt persoanele expuse riscului de sărăcie şi vârstnicii. Studiul mai arată şi un decalaj existent între regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte regiuni. În plus, acest decalaj privitor la procentul din numărul de persoane vulnerabile care sunt potenţiali beneficiari de servicii sociale există şi între localităţile rurale şi cele urbane, replicându-se şi între oraşele mari şi oraşele mici (de ex., 10-18 la sută în mediul rural, cu 21 la sută în urbanul mare şi 6 la sută în urbanul mic).
        *45) Torok, Ibolya. 2017. "Assessment of Social Vulnerability to Natural Hazards în România." (Evaluarea vulnerabilităţii sociale la hazardurile naturale în România". Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 12 (2) iulie 2017, 549-562. Link.
        *46) Este recunoscut faptul că, în studiul elaborat de Dr. Ibolya Torok, s-au utilizat datele recensământului din 2011. Se recomandă revizuirea studiului după recensământul din 2022.
        *47) Cucu-Oancea, O. 2017. Reflecţii sociologice asupra problematicii impactului psihologic al dezastrelor [Sociological Reflections on the Psychological Impact of Disasters]. serie nouă, anul XXVIII, nr. 5-6, p. 417-435. Bucureşti. Link.
        *48) Consultaţi Raportul privind analiza şi evaluarea grupurilor vulnerabile în vederea determinării necesarului de servicii sociale, elaborat în 2019 de MMPS în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kiritescu" şi cu Academia Română în cadrul proiectului "Implementarea unui sistem de dezvoltare de politici publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS", cod SIPOCA 4. Link.

        În Anexa nr. 2 pot fi regăsite informaţii suplimentare privind riscurile asociate hazardurilor naturale, biologice şi tehnologice la care este expusă România.
        Impactul schimbărilor climatice asupra frecvenţei şi intensităţii dezastrelor
        Se prevede că impactul schimbărilor climatice în România va exacerba impactul fenomenelor meteorologice şi va creşte numărul de fenomene meteorologice extreme, precum seceta, inundaţiile şi incendiile de pădure, dar şi fenomenele de caniculă.*49) Al şaselea raport IPCC prevede că, în următoarele decenii, vom asista la o creştere a numărului de fenomene de caniculă (adică de 4,1 ori mai frecvente în comparaţie cu perioada preindustrială, cu 1,9°C mai intense), cu sezoane calde mai lungi şi sezoane reci mai scurte, cu o creştere a temperaturii globale medii de 1,5°C faţă de nivelurile preindustriale. La o creştere de 2°C, temperatura extremă va atinge adesea pragul critic de toleranţă pentru sănătate, dar şi pentru agricultură. Se estimează schimbarea climei din România în 50 - 100 de ani, cu o creştere a pagubelor de până la 6 ori faţă de valorile actuale,*50) în special pentru riscurile cu legătură directă cu schimbările climatice: inundaţii, secetă, incendii, alunecări de teren, epidemii şi zoonoză.*51) Se preconizează că seceta va fi mai severă în părţile sudice din regiunea Europei, precum România şi Bulgaria,*52) iar riscul de deşertificare.
    *49) A se vedea Al Şaselea Raport de Evaluare - Date Regionale - Europa al Panelului Interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Link ; Kovats R.S., R. Valentini, L.M. Bouwer, E. Georgopoulou et al., 2014: Europe. In: Climate Change 2014: Impacts, Adaptation, and Vulnerability (Schimbări climatice 2014: Impacturi, Adaptare şi Vulnerabilităţi). Part B: Regional Aspects. Contribution of Working Group II to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change (Partea B: Aspecte regionale. Contribuţia Grupului de Lucru II la al Cincilea Raport de Evaluare al Panelului Interguvernamental privind schimbările climatice) [Barros, V.R., C.B. Field, D.J. Dokken, et al. (eds.)]., pp. 1267-1326 Link.
        *50) D. De Rosa şi M. Murisic. 2018. România: good policies and institutions can limit the impact of natural disasters (RomГnia: politicile şi instituţiile bune pot limita impactul dezastrelor naturale). 12 noiembrie 2018. Banca Mondială. Link.
        *51) Guvernul României. 2020g. Link.
        *52) Joint Reasearch Centre. 2020. PESETA IV Project. European Commission. Link.

        Accelerarea schimbărilor climatice creează riscuri şi pentru sănătatea umană şi pentru societate, având în vedere impactul asupra sănătăţii umane.*53) Pe măsură ce temperaturile medii cresc şi anotimpurile fără îngheţ se prelungesc, vectorii de răspândire a agenţilor patogeni infecţioşi, precum ţânţarii şi căpuşele, îşi vor extinde aria şi activitatea. În plus, vremea mai caldă ar putea da virusului gripal mai mult timp pentru a produce mutaţii. În prezent, în emisfera nordică, virusul evoluează timp de mai multe luni în timpul iernii şi, în mare parte, se opreşte din evoluţie în timpul primăverii. Dacă virusul continuă să se modifice în tot timpul anului, ar putea apărea forme mai periculoase de gripă.
        *53) Qi Liu, Zhe-Min Tan, Jie Sun et al., "Schimbarea variaţiei rapide a vremii creşte riscul de epidemie de gripă într-un climat care se încălzeşte" (Changing rapid weather variability increases influenza epidemic risk în a warming climate) în Link.



    4.2. Impactul financiar al dezastrelor
        Constatările modelării riscului de catastrofe la nivel regional*54) plasează România printre ţările din UE cu cel mai ridicat risc seismic şi de inundaţii (ape fluviale şi ape de suprafaţă) (Tabelul 4). Baza de date MunichRe NatCat*55) estimează pierderi de 12 miliarde EUR (99% dintre acestea nefiind asigurate) şi aproape 1.322 de decese în România începând din 1980, ca urmare a evenimentelor climatice şi hidrometeorologice. Pentru România, pierderea medie anuală (PMA) în raport cu fondul construit total depăşeşte 0,1% atât în ceea ce priveşte riscul de inundaţii, cât şi riscul de cutremur. România se situează pe locul trei în ceea ce priveşte pierderile medii anuale asociate riscului seismic la nivelul statelor membre ale UE, acestea fiind de 512 milioane EUR, majoritatea ca urmare a avarierii clădirilor de locuinţe, iar riscul anual mediu estimat asupra vieţii populaţiei este de 275 de decese.*56) PMA cauzată de deteriorările provocate de inundaţii la clădiri private şi publice este estimată în acest proiect la 585 milioane EUR (0,28% din PIB).*57) Pagubele anuale preconizate în urma evenimentelor cu vânt puternic sunt estimate de JRC la 83 milioane EUR, iar peste 660.000 de persoane în România se preconizează a fi expuse la pericol de vânt puternic.
        *54) Banca Mondiala şi Comisia Europeană. 2021.
        *55) https://www.munichre.com/en/solutions/for-industry-clients/natcatservice.html.
        *56) MunichRe. 2022. Data on natural disasters since 1980 Munich Re's NatCatSERVICE. Link.
        *57) Estimat de JRC şi citat în Banca Mondiala şi Comisia Europeană. 2021.

        Tabelul 4. Ţările din UE care ocupă primele 10 locuri în ceea ce priveşte riscul de inundaţii şi riscul seismic, după PMA ca procent din expunere (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Banca Mondială şi Comisia Europeană. 2021. p.14.
        Note: AALR = rata pierderilor medii anuale (average annual loss ratio).

        Ministerul Finanţelor (MF) a evaluat potenţialul impact economic şi fiscal al inundaţiilor şi cutremurelor majore. Pentru inundaţii, au fost elaborate 10 scenarii (cinci pentru inundaţii lente şi cinci pentru viituri rapide), cu perioadele de revenire cuprinse între 100 şi 1.000 de ani, pe baza datelor platformei RO-RISK. Valoarea totală estimată a daunelor a fost evaluată la 6,622 miliarde de dolari (2020) pentru aceste scenarii. Cel mai mare cost în cazul inundaţiilor lente a fost asociat unui eveniment cu o perioadă de revenire de 1000 ani, produs de-a lungul fluviului Dunărea, cu pierderi estimate de 1,099 miliarde de dolari (2020); în cazul viiturilor rapide, pentru un eveniment cu o perioadă de revenire de 100 de ani produs în bazinul Sucevei, au fost estimate pierderi de 1,64 miliarde dolari (2020).*58) În cazul cutremurelor, au fost elaborate cinci scenarii (bazate pe magnitudinea cutremurului M<7, M>8, M>8, şi de regiune) cu perioade de revenire cuprinse între 10 şi 1000 de ani, pe baza datelor incluse platformei RO-RISK. Valoarea totală a daunelor pentru aceste scenarii a fost evaluată la 28.233,04 miliarde de dolari (2020); cele mai mari daune au fost estimate pentru un cutremur cu o perioadă de revenire de 1000 de ani şi o magnitudine mai mare de 8, valoarea acestor pierderi ridicându-se la 17.602,64 miliarde de dolari (2020).*59)
        *58) Guvernul României. 2021e. Link.
        *59) Guvernul României. 2021e. Link.

        În ceea ce priveşte rezilienţa economică, sectorul privat, în special IMM-urile, este vulnerabil la impactul dezastrelor. Majoritatea companiilor româneşti se vor confrunta cu probleme grave în ceea ce priveşte capacitatea lor de a se redresa în urma evenimentelor (cutremure, inundaţii, alunecări de teren sau incendii de pădure) şi nu sunt suficient de pregătite pentru factori de stres climatici, pandemici sau provocaţi de om. Adoptarea de PCA-uri ca parte din activitate nu este un lucru frecvent în rândul IMM-- urilor din România, care depind şi de un lanţ de furnizare foarte expus. Desi nu există studii complexe, companiile şi IMM-urile studiate în Bucureşti şi în împrejurimi ca parte a analizei de diagnostic a cadrului MRD au arătat că există o cunoaştere limitată privind impactul potenţial al dezastrelor: două treimi din companii funcţionează în baza unor cunoştinţe limitate privind impactul dezastrelor.

    4.3. Definirea necesităţilor
        În baza rezultatelor Analizei de diagnostic a cadrului MRD*60), elaborate de către Banca Mondială în cadrul proiectului POCA 866, Grupul Tehnic Consultativ a identificat următoarele 18 provocări pentru implementarea RRD în România. Acestea sunt organizate conform priorităţilor de acţiune ale CSRRD în vederea asigurării unei abordări cuprinzătoare şi aliniate la bunele practici internaţionale.
        *60) Banca Mondială, Analiza cadrului legal, reglementativ şi instituţional care guvernează reducerea riscului de dezastre în România - Livrabil 1 în cadrul Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile (RAS) P172203.

        Tabelul 5. Necesităţi identificate

┌──────────────────────────────────────┐
│Prioritatea de acţiune a CSRRD 1: │
│Înţelegerea riscurilor de dezastre │
├───┬──────────────────────────────────┤
│ │Este necesară dezvoltarea de │
│ │instrumente şi metode care să │
│ │permită înţelegerea riscurilor de │
│ │dezastre şi a impactului │
│1. │schimbărilor climatice şi să │
│ │asigure abordarea unitară şi │
│ │standardizată în ceea ce priveşte │
│ │evaluarea pagubelor şi evaluarea │
│ │riscurilor. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Există dificultăţi în a accesa, a │
│ │colecta şi a folosi informaţiile │
│ │privind riscurile la nivelul │
│ │actorilor implicaţi relevanţi, │
│2. │pentru diferite tipuri de riscuri,│
│ │luând în considerare │
│ │constrângerile tehnice şi │
│ │procedurale, care ţin de nivelul │
│ │de capacitate, în special la nivel│
│ │local. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Există oportunităţi de folosire a │
│ │iniţiativelor existente ale │
│ │Guvernului şi ale societăţii │
│ │civile şi de dezvoltare a unei │
│ │concepţii integrate de comunicare/│
│3. │îmbunătăţire a gradului de │
│ │conştientizare, atât în caz de │
│ │multi-hazard, cât şi cu referire │
│ │la hazarduri specifice, în │
│ │conformitate cu o abordare la │
│ │nivelul întregii societăţi. │
├───┴──────────────────────────────────┤
│Prioritatea de acţiune a CSRRD 2: │
│Consolidarea guvernanţei riscurilor de│
│dezastre pentru a gestiona riscurile │
├───┬──────────────────────────────────┤
│ │Deşi este în vigoare un cadru │
│ │general, există nevoia şi │
│ │oportunitatea de a armoniza │
│4. │conceptele tehnice ce ţin de RRD │
│ │şi rolurile/responsabilităţile pe │
│ │această linie la diferite │
│ │niveluri, precum şi de a aborda │
│ │lacunele legislative existente. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Se remarcă nevoia asigurării unei │
│ │mai bune aplicări a legii şi │
│ │implementarea cadrului legislativ │
│ │actual, cu finanţare, resurse şi │
│ │formare dedicate în acest sens. │
│5. │Este nevoie de o strategie de │
│ │resurse umane şi de formare la │
│ │locul de muncă pentru a asigura │
│ │perfecţionarea continuă şi │
│ │diversificarea personalului care │
│ │lucrează în domeniul MRD la nivel │
│ │naţional, judeţean şi local. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Au fost identificate oportunităţi │
│ │de îmbunătăţire a coordonării │
│ │interinstituţionale şi a │
│6. │colaborării pe diferite aspecte │
│ │ale MRD cu societatea civilă/ │
│ │OSC-uri, voluntari, sector privat │
│ │şi comunităţi. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Integrarea eforturilor naţionale │
│ │în iniţiativele de la nivel │
│ │regional şi internaţional şi │
│ │utilizarea oportunităţii de a │
│ │beneficia de schimburi de │
│7. │cunoştinţe şi de expertiză cu alte│
│ │state şi/sau cu organisme de la │
│ │nivel regional/internaţional │
│ │reprezintă o ocazie importantă de │
│ │creştere a capacităţii naţionale │
│ │de RRD. │
├───┴──────────────────────────────────┤
│Prioritatea de acţiune a CSRRD 3: │
│Investiţii în reducerea riscurilor de │
│dezastre în vederea consolidării │
│rezilienţei │
├───┬──────────────────────────────────┤
│ │Există nevoia corelării │
│ │investiţiilor din diferitele │
│ │sectoare de activitate cu │
│8. │informaţiile privind expunerea şi │
│ │vulnerabilitatea la dezastre, prin│
│ │includerea aspectelor de RRD în │
│ │planurile de dezvoltare specifice.│
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │A fost identificată necesitatea │
│ │dezvoltării unei strategii │
│ │naţionale, trans-sectoriale, de │
│ │finanţare a planurilor/măsurilor │
│9. │de RRD care să permită utilizarea │
│ │optimă a tuturor fondurilor │
│ │naţionale şi externe disponibile, │
│ │precum şi monitorizarea unitară a │
│ │gestionării acestora. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Creşterea capacităţii │
│ │autorităţilor publice de │
│ │înţelegere şi utilizare a │
│10.│fondurilor disponibile este de │
│ │dorit pentru a sprijini │
│ │planificarea, monitorizarea şi │
│ │implementarea investiţiilor în │
│ │RRD. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Este necesară stabilirea unui │
│ │mecanism de prioritizare şi │
│ │monitorizare a investiţiilor, │
│ │pentru a asigura finanţarea │
│11.│măsurilor cu impact ridicat în │
│ │ceea ce priveşte atingerea │
│ │obiectivelor SNRRD şi a soluţiilor│
│ │integrate şi sustenabile, care să │
│ │contribuie la rezilienţa │
│ │multi-hazard. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Este oportună promovarea │
│ │utilizării instrumentelor │
│12.│financiare ex-ante dedicate, │
│ │pentru creşterea rezilienţei în │
│ │caz de dezastre. │
├───┴──────────────────────────────────┤
│Prioritatea de acţiune a CSRRD 4: │
│Îmbunătăţirea gradului de pregătire │
│pentru un răspuns eficient şi pentru │
│aplicarea principiului de „Build Back │
│Better” în redresare, reabilitare şi │
│reconstrucţie │
├───┬──────────────────────────────────┤
│ │Există nevoia de a trata │
│ │neajunsurile în ceea ce priveşte │
│ │monitorizarea şi prognoza │
│ │evenimentelor extreme, precum şi │
│ │în ceea ce priveşte comunicarea │
│ │avertizărilor. Este necesar ca │
│13.│avertizările să fie întotdeauna │
│ │suficient de fiabile, de specifice│
│ │şi să permită luarea de măsuri pe │
│ │baza acestora, dar şi să ajungă │
│ │întotdeauna la grupurile cele mai │
│ │vulnerabile care sunt expuse │
│ │riscului. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Este necesar să se extindă │
│ │investiţiile în formarea şi │
│ │instruirea persoanelor care │
│ │îndeplinesc atribuţii în domeniul │
│ │protecţiei civile, precum şi în │
│14.│sistemul de protecţie civilă, │
│ │pentru a se asigura capacitatea şi│
│ │capabilitatea de a coordona │
│ │pregătirea, răspunsul şi │
│ │redresarea în situaţii de urgenţă,│
│ │avându-se în vedere mai ales │
│ │nivelul judeţean şi local. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Există oportunitatea îmbunătăţirii│
│ │componentelor sistemului de │
│ │răspuns în situaţii de urgenţă │
│ │(răspuns, evacuare, alarmare, │
│ │furnizare servicii medicale de │
│ │urgenţă, furnizare asistenţă │
│15.│socială şi altele asemenea), │
│ │inclusiv în ceea ce priveşte │
│ │nevoile grupurilor vulnerabile şi │
│ │caracteristicile unor obiective cu│
│ │grad ridicat de vulnerabilitate │
│ │(precum clădirile de patrimoniu │
│ │cultural). │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Există oportunitatea de a │
│ │constitui şi a intensifica │
│ │parteneriate cu voluntari şi │
│16.│organizaţii ale societăţii civile,│
│ │precum şi cu sectorul privat în │
│ │ceea ce priveşte pregătirea, │
│ │răspunsul, redresarea şi │
│ │reconstrucţia rezilienţă. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Este necesar să se abordeze │
│ │punctele slabe în ceea ce priveşte│
│ │pregătirea pentru dezastre şi │
│17.│planificarea continuităţii la │
│ │nivel sectorial, în special în │
│ │sectoarele esenţiale şi de │
│ │utilităţi, precum şi în sectorul │
│ │privat. │
├───┼──────────────────────────────────┤
│ │Este oportună integrarea │
│ │principiului de „Build Back │
│ │Better” (BBB) în activităţile ce │
│18.│ţin de reabilitare şi │
│ │reconstrucţie post-dezastru, │
│ │precum şi crearea cadrului │
│ │reglementativ şi a capacităţii │
│ │instituţionale necesară. │
└───┴──────────────────────────────────┘



    Prioritatea de acţiune a CSRRD 1: Înţelegerea riscurilor de dezastre
        În baza progresului obţinut până în prezent, dezvoltarea cadrului legislativ, a metodologiilor şi sistemelor informatice de colectare şi analiză a datelor privind pagubele şi pierderile post-dezastru trebuie continuată. Nu există definiţii legale şi terminologie specifică,*61) metodologii consecvente sau baze de date naţionale privind pierderile produse de dezastre. Prin Hotărârea CNSU nr. 14/2021, a fost adoptată baza de date DesInventar ca bază de date naţională pentru colectarea pierderilor din dezastre. În prezent, România elaborează o metodologie pentru a asigura evaluarea unitară a pagubelor şi pierderilor şi face eforturi pentru adaptarea DesInventar la nevoile autorităţilor publice centrale şi asigurarea standardizării şi interoperabilităţii datelor. IGSU va fi responsabil pentru gestionarea bazei de date DesInventar RO şi va elabora rapoartele periodice privind implementarea CSRRD (prin Sendai Framework Monitor), în vreme ce autorităţile centrale responsabile vor avea responsabilitatea de a valida datele colectate pe tot parcursul anului. Pe viitor, evaluarea pagubelor şi a pierderilor post- dezastru ar putea evolua pentru a cuprinde evaluarea pierderilor de servicii (perturbarea continuităţii serviciilor în urma unui dezastru, pierderea serviciilor ecosistemice şi altele asemenea), colectarea informaţiilor de la sectorul privat. Aceste date sunt indispensabile pentru pregătirea PCA-urilor, prioritizarea investiţiilor, planificarea acţiunilor de redresare şi de reconstrucţie, precum şi proiectarea unor soluţii de protecţie financiară.
        *61) De exemplu, există inconsecvenţe în ceea ce priveşte terminologia folosită în legislaţia actuală. De exemplu, prevederile menţionate în Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN, aprobat prin Legea nr. 575/2001) şi actele normative care au urmat se referă la "zone de risc natural", terminologie care pare să combine noţiunile de "zonă predispusă la hazard" şi "hărţi de risc", ridicând anumite provocări pentru operaţionalizarea şi utilizarea acestor hărţi şi măsuri. În general, conceptul de "risc" este amestecat uneori cu "hazard" în PATN.

        Nivelul de înţelegere a riscurilor de dezastre este foarte diferit pentru diversele hazarduri. Accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiilor privind expunerea la hazarduri, vulnerabilitatea şi alte informaţii privind riscurile diferă foarte mult pentru principalele hazarduri care afectează România. Provocările ţin de: (a) standardele naţionale pentru evaluarea riscurilor şi colectarea şi diseminarea informaţiilor privind dezastrele şi clima; (b) bazele de date naţionale cu bunuri publice, care conţin informaţii privind sectoarele esenţiale, precum şi o bază de date naţională despre clădiri rezidenţiale multifamiliale şi (c) evaluări ale hazardurilor şi riscurilor care să ia în considerare schimbările climatice. Pentru hazardurile de inundaţii, alunecări de teren şi cutremur, autorităţile promovează efectuarea de analize mai detaliate la nivel local. Cu privire la bazele de date, conform Planului de amenajare a teritoriului naţional, o bază de date la nivel naţional, cuprinzând date referitoare la riscurile naturale, ar fi trebuit să fie construită şi operaţională. Cu toate acestea, această prevedere s-a dovedit a fi dificil de implementat datorită, în parte, insuficienţei cadrului tehnic şi procedural, care împarte responsabilitatea între nivelurile central şi local ale administraţiei, fără a furniza nicio îndrumare cu privire la procesul de raportare dintre diferitele entităţi, cum ar fi responsabilitatea pentru raportare, frecvenţa, tipul de date, formatul, canalul de raportare sau alte asemenea detalii.
     Există un decalaj în ceea ce priveşte calitatea şi rezoluţia acestor evaluări de riscuri la nivel local şi modul în care se poate folosi informaţia pentru analize ulterioare. Pornind de la proiectul RO-RISK, trebuie dezvoltate mecanisme pentru efectuarea unor analize mai detaliate/granulare pentru anumite localităţi, tipuri de infrastructură, sectoare sau grupuri de populaţie în conformitate cu obiectivele acestor evaluări şi cu sfera impactului care urmează a fi investigat, inclusiv în ceea ce priveşte vulnerabilităţile sociale şi economice. Există nevoia de revizuire şi actualizare în mod regulat a prevederilor Legii nr. 575/2001 privind identificarea zonelor de risc natural, în conformitate cu cele mai recente evaluări de risc. Aceasta se va asigura în cadrul proiectului de Lege pentru aprobarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, care vizează simplificarea, îmbunătăţirea şi reunirea într-o structură unitară în cadrul unui singur act normativ clar şi coerent a reglementărilor din domeniile amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor precum şi a prevederilor specifice din domeniile conexe (mediu, energie, transporturi, cadastru, proprietate, zone construite protejate şi monumente istorice, gestiunea riscurilor naturale şi industriale şi altele asemenea). Potrivit Ordinului MAI nr. 132/2007, autorităţile locale au obligaţia să elaboreze Planuri de analiză şi acoperire a riscurilor (PAAR) la nivel de unitate administrativ-teritorială (UAT). Aceste planuri se bazează pe schema de riscuri teritoriale în UAT, elaborată de ISUJ şi pot să includă şi hărţi cu localizarea surselor de risc în cadrul UAT. Este necesar să se îmbunătăţească fluxul informaţional pentru elaborarea PAAR-urilor, de la nivel local al UAT-urilor la nivel judeţean, în cazul riscurilor cu specificitate de impact local, precum şi de la nivel judeţean la nivel de UAT pentru riscurile cu impact pe o zonă mai largă. În plus, în multe cazuri, PAAR- urile care sunt accesibile pe website-urile autorităţilor locale sunt vechi sau nu conţin informaţii la zi. În Metodologia de elaborare a PAAR-urilor nu se menţionează necesitatea elaborării de hărţi de hazard sau hărţi de risc.
        În mod similar, există nevoia îmbunătăţirii capacităţii de utilizare a informaţiilor privind riscurile la diferite niveluri. Există constrângeri în ceea ce priveşte accesarea, colectarea şi utilizarea operaţională a informaţiilor privind riscurile la nivelul diferiţilor actori implicaţi. Lipsesc informaţii consolidate, care să fie disponibile pentru elaborarea şi implementarea evaluărilor de riscuri la nivel local, dar şi constrângeri privind capacitatea pentru colectarea, dezvoltarea, gestionarea, prelucrarea/analizarea unor date de bună calitate, necesare pentru diferitele tipuri de evaluări de riscuri, iar această lipsă trebuie rezolvată prin investiţii, activităţi de îndrumare şi de formare, pentru a creşte capacităţile tehnice ale resursei umane de utilizare a acestor date. De exemplu, creşterea gradului de acoperire şi a interoperabilităţii registrelor de informaţii privind protecţia socială şi MRD ar putea furniza informaţii pentru proiectarea de programe şi acţiuni de protecţie socială în urma dezastrelor. De asemenea, sistemul de informaţii ar putea ajuta şi la diseminarea datelor privind cercetările ştiinţifice în curs şi a celor planificate. Pentru actorii implicaţi ar fi utilă înfiinţarea unei platforme online care să catalogheze domeniile şi programele de cercetare, pentru a facilita schimbul de informaţii ştiinţifice, a reduce duplicarea eforturilor, a permite schimbul de informaţii privind lecţiile identificate şi a facilita diseminarea de cunoştinţe/formarea tehnică.
        În ceea ce priveşte conştientizarea la nivelul publicului, există oportunităţi de dezvoltare a unei concepţii integrate de comunicare/creştere a gradului de conştientizare privind riscurile de dezastre. Deşi nivelul de conştientizare privind riscurile a crescut în rândul populaţiei, adoptarea unor comportamente de prevenire în rândul populaţiei încă se află la un nivel redus şi mulţi oameni nu ştiu cum să se pregătească pentru situaţiile de dezastre (Caseta 1). Este necesar să se consolideze practicile de comunicare a riscurilor, în special la nivel local, inclusiv în ceea ce priveşte riscurile cărora până acum li s-a acordat mai puţină atenţie (de exemplu, alunecări de teren, incendii de pădure sau riscuri tehnologice) şi să se asigure că activităţile de comunicare şi informare preventivă pot să ajungă la diferite grupuri ţintă, inclusiv la cele cu vulnerabilităţi specifice sau cu dizabilităţi. Până de curând, existau puţine studii sociologice disponibile despre nivelul de conştientizare a riscurilor în rândul populaţiei, care să furnizeze informaţii pentru o comunicare strategică. Nivelul insuficient de înţelegere la nivelul comunităţilor locale duce la ineficienţa activităţilor de conştientizare. Este nevoie să se înţeleagă mai bine realităţile sociale şi tiparele de comportament şi modul în care acestea sau lipsa acestora afectează schimbarea de comportamente. Numărul şi succesul campaniilor de conştientizare existente la nivel naţional variază foarte mult pentru diferite tipuri de riscuri, iar acestea sunt comunicate sporadic, de obicei ca răspuns la o criză în curs. Experienţele anterioare arată că lipseşte o evaluare sistematică a activităţilor de comunicare a riscurilor. Recent, s-au luat măsuri pentru a aborda această problemă, prin implementarea mai multor sondaje privind conştientizarea la nivel naţional. Însă, mai departe, va fi important să se stabilească obiective clare de schimbare a comportamentelor şi să se monitorizeze rezultatul şi impactul fiecărei activităţi de conştientizare în rândul publicului. În general, trebuie să se aloce mai multe resurse financiare şi umane, pentru a susţine o comunicare a riscurilor într-o manieră continuă, regulată şi ţintită.
        Caseta 1. Rezultatele unui sondaj naţional privind RRD (2021)
        Ca parte din Proiectul "Programul de dezvoltare a rezilienţei la dezastre şi la schimbările climatice", implementat de MAI şi de MLPDA, s-a implementat un sondaj naţional pentru a colecta punctele de vedere ale publicului privind RRD. Sondajul efectuat în noiembrie-decembrie 2021 a cuprins 1.690 de respondenţi cu vârsta de 16 ani şi peste, iar datele au fost colectate prin metoda interviului telefonic asistat de calculator. Sondajul a fost efectuat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), cu următoarele rezultate:
        ● Jumătate dintre respondenţi spun că nu ştiu cum să se pregătească pentru un dezastru;
        ● 1/3 consideră că nu vor fi afectaţi de un dezastru pe durata vieţii lor;
        ● 75% sprijină un mai bun acces la informaţii;
        ● 75% spun că le lipsesc informaţiile despre dezastrele naturale;
        ● 83% spun că sunt dispuşi să participe la acţiuni pentru a îşi sprijini comunitatea în cazul unui dezastru (96 la sută dintre aceştia au răspuns că ar fi dispuşi să facă acţiuni de voluntariat în cazul unei situaţii de urgenţă);
        ● 75% dintre respondenţi sunt dispuşi să participe la formare în materie de acordare a primului ajutor;
        ● peste 3/4 dintre respondenţi au cunoştinţă de RO-ALERT şi preferă să primească informaţii privind dezastrele prin acest canal.

        Sursa: IRES şi Banca Mondială. 2021. Percepţia cetăţenilor asupra riscurilor de dezastre naturale în România.

        Pentru a abilita cetăţenii să se implice mai mult în activităţile de RRD şi pentru a adapta măsurile de RRD la nevoile acestora, există oportunitatea de a integra, pe viitor, RRD în educaţie şi de a implementa activităţi cu grad crescut de participare cu referire la practicile de comunicare a riscurilor. În prezent, cunoştinţele privind riscul de dezastre nu sunt integrate suficient în programele de învăţământ naţionale. Este necesar să se intensifice educarea la nivel naţional pe tema riscului de dezastre şi să se furnizeze o formare adecvată a profesorilor implicaţi în educaţia ce ţine de MRD. Progres în acest domeniu a fost realizat în 2021, când a fost creat Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu, care reuneşte reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, MEd, MMAP, instituţiilor de învăţământ, studenţilor, profesorilor şi părinţilor, precum şi OSC-urilor cu experienţă relevantă, ca să contribuie la îmbunătăţirea calităţii educaţiei privind schimbările climatice şi mediul prin dezvoltarea unui program de educaţie climatică la nivel naţional. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită adaptării activităţilor de educare şi de formare în raport cu nevoile şi vulnerabilităţile specifice ale diferitelor categorii de beneficiari. Există informaţii privind riscurile şi materiale educaţionale care sunt disponibile prin diferite platforme online, acestea nefiind întotdeauna conectate şi/sau nefiind accesibile cu uşurinţă persoanelor cu nevoi speciale. SNRRD ar putea fi un instrument propice pentru a sprijini o mai bună conştientizare în rândul publicului, inclusiv prin folosirea de platforme/ metode de diseminare intuitive; de asemenea, se pot dezvolta în continuare iniţiativele existente ale Guvernului şi ale OSC-urilor în domeniul comunicării riscurilor. Se pot extinde abordările participative şi eforturile de voluntariat pentru a promova pregătirea comunităţilor şi pregătirea individuală.
        Există foarte mult potenţial de extindere a angrenării sectorului privat pentru co-crearea şi diseminarea comunicărilor privind riscurile. În ceea ce priveşte sectorul privat, există ocazia de a creşte gradul de conştientizare la nivelul sectorului privat şi, în paralel, de a compila/a cataloga experienţele şi practicile existente în companiile şi IMM-urile româneşti. Din perspectiva impactului şi a măsurării progresului potenţial în ceea ce priveşte rezilienţa, sectorul privat, în special IMM-urile, poate ajuta cu înţelegerea perturbărilor produse de dezastre în activitatea economică şi în lanţurile de aprovizionare, precum şi nevoile privind răspunsul şi redresarea post-dezastru.

    Prioritatea de acţiune a CSRRD 2: Consolidarea guvernanţei riscurilor de dezastre pentru a gestiona riscurile
        În completarea aranjamentelor existente, există oportunităţi pentru consolidarea mecanismelor de cooperare la nivel naţional, regional, judeţean şi local, în conformitate cu o abordare la nivelul întregii societăţi. PNRRD, în formatul său actual, nu este pe deplin operaţională şi ar trebui consolidată pentru a îşi putea îndeplini responsabilităţile în atingerea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune propuse de SNRRD. De asemenea, este oportună constituirea de platforme de RRD la nivel judeţean, care să asigure implementarea direcţiilor de acţiune stabilite prin SNRRD, prin elaborarea de strategii judeţene de RRD, precum şi prin monitorizarea atingerii obiectivelor. Există oportunităţi de consolidare a coordonării cu OSC-urile, instituţiile de învăţământ superior, entităţile de cercetare şi cu sectorul privat, pentru o participare activă în diferite faze ale dezastrelor, în special în cele de pregătire şi de răspuns. Angrenarea la nivel regional, judeţean şi local ar putea fi continuată, cu accent pe anumite hazarduri, zone geografice sau teme trans-sectoriale.
        Legislaţia românească în domeniul MRD este bine dezvoltată, dar există aspecte care ar mai putea fi îmbunătăţite prin consultări cu actorii implicaţi. Este nevoie să se actualizeze periodic reglementările juridice şi tehnice (inclusiv terminologia, abordările, responsabilităţile) pentru ca acestea să fie aliniate cu abordările actuale în domeniul MRD/PC şi cu agenda privind schimbările climatice, dar şi pentru a se elimina elementele depăşite sau pentru a se evita supra-reglementarea prin legislaţie secundară şi terţiară. Legislaţia actuală nu include prevederi specifice privind implicarea voluntarilor din cadrul OSC-- urilor, precum şi a voluntarilor spontani în protocoalele de răspuns la urgenţe, reconstrucţia mai bună în urma dezastrelor, gestionarea ajutoarelor umanitare, abordarea egalităţii de gen şi violenţa bazată pe gen (VBG), a vulnerabilităţii şi a discriminării. Totodată, este necesară actualizarea/extinderea prevederilor privind activităţile de prevenire, precum şi îmbunătăţirea cadrului legal privind furnizarea de echipamente şi la pregătirea serviciilor voluntare de urgenţă.
        Există oportunitatea de a se continua sistematizarea şi de a se urmări activ progresul în ceea ce priveşte rezilienţa la dezastre în iniţiativele sectoriale/specifice pentru diferite hazarduri. Una dintre problemele generale care există în diferite documente strategice sectoriale este capacitatea de a urmări rezultatele implementării în teren. SNRRD poate reprezenta o ocazie de a sprijini sistematizarea MRD în toate sectoarele, identificând priorităţile generale şi stabilind mecanisme pentru a sprijini implementarea şi monitorizarea anumitor ţinte în domeniul MRD, în acelaşi timp acoperind decalajele în cazul hazardurilor pentru care nu există la acest moment documente strategice, cum ar fi incendiile de vegetaţie, alunecările de teren şi riscurile tehnologice. Mai departe, strategiile şi planurile de acţiune sectoriale ar putea fi monitorizate în mod sistematic şi periodic pentru a sprijini integrarea aspectelor privind MRD şi ASC.
        O oportunitate majoră o reprezintă susţinerea implementării/operaţionalizării cadrelor legislative, strategice şi instituţionale în vederea abordării problemelor ce ţin de capacitate umană, logistică şi financiară. În prezent, capacitatea umană, financiară şi tehnică diferă foarte mult între nivelul central, judeţean şi local, precum şi de la o localitate la alta, care poate conduce la neconformarea cu cadrele existente şi în limitări în furnizarea serviciilor. Acest lucru este relevant în toate etapele MRD, în contextul în care progresele în ceea ce priveşte instrumentele tehnologice disponibile şi metodologiile existente sunt semnificative. Nevoia de pregătire tehnică şi de includere a specialiştilor în administraţiile publice locale rămâne una foarte mare, deoarece creşterea rezilienţei la hazarduri este un proces complex, care necesită cunoştinţe în diferite domenii. Lipsesc planuri bine finanţate şi pe termen lung pentru formarea la locul de muncă, pentru a asigura capacitatea tehnică a personalului desemnat pentru managementul situaţiilor de urgenţă, dar şi a altor persoane care îndeplinesc atribuţii în domeniul MRD. De asemenea, pentru a aborda în mod sustenabil constrângerile legate de capacitatea de la nivelul personalului, un plan de acţiune cu paşi propuşi pentru a atrage şi a forma o nouă generaţie de specialişti în MRD ar putea ajuta la rezolvarea acestor probleme. Ca parte din acesta, s-ar putea institui stimulente pentru formările obligatorii/voluntare pentru personalul PC şi voluntari (SVSU, voluntari din diferite organizaţii) de la nivel central sau local, cu scopul de a încuraja perfecţionarea continuă a aptitudinilor.

    Prioritatea de acţiune a CSRRD 3: Investiţii în reducerea riscurilor de dezastre în vederea consolidării rezilienţei
     Având în vedere spectrul diferitelor tipuri de riscuri cu care se confruntă România, este nevoie urgentă de o extindere a investiţiilor în RRD, în special în infrastructura esenţială, pentru a salva vieţi şi a asigura continuitatea serviciilor. România are o serie de reglementări naţionale privind dezvoltarea urbană, proiectarea şi construirea de infrastructură pe baza informaţiilor privind riscurile, intervenţiile asupra fondului construit şi cartografierea zonelor de hazard, însă dificultăţile în identificarea surselor de finanţare şi a instrumentelor tehnice şi capacitatea tehnică limitată în unele regiuni pot compromite eficienţa politicilor şi a programelor. Finanţarea de la bugetul de stat pentru elaborarea hărţilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren şi actualizarea lor periodică, reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2007, va fi susţinută prin programe multianuale de co-finanţare, conform prevederilor Legii nr. 45/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
     În ceea ce priveşte măsurile structurale, pentru eficientizarea lucrărilor de consolidare seismică a clădirilor, prin Legea nr. 212/2022, a fost reglementat noul program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Comparativ cu programul anterior de acţiuni reglementat prin OG nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, noul program abordează o nouă viziune. Programul de finanţare a lucrărilor de consolidare seismică a devenit multisectorial, acoperă şi alte categorii de clădiri, respectiv clădiri publice din sectorul de educaţie şi sănătate, pe lângă clădirile rezidenţiale multietajate, este multianual şi extinde categoria clădirilor eligibile prin includerea clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RsII, pe lângă cele încadrate în clasa de risc seismic RsI. Noul program naţional de consolidare aduce printre elementele de reformă şi finanţarea integrală nerambursabilă de la bugetul de stat, precum şi finanţarea lucrărilor de creştere a performanţei energetice a clădirilor, pe lângă cele de consolidare seismică.
        Totodată, având în vedere expunerea ridicată a fondului construit la mai multe hazarduri, există oportunităţi de extindere a investiţiilor în RRD prin abordări strategice/prioritizate. O abordare prioritizată se bazează pe elemente concrete, concentrându-se pe investiţii în măsuri care pot fi justificate din punct de vedere economic, social şi de mediu, indiferent dacă un dezastru sau situaţie de urgenţă are loc, asigurând protecţia în faţa unor hazarduri multiple prin intermediul unor modernizări la nivel funcţional, în vederea promovării unor rezultate sustenabile.
        Pe acest palier, sunt de menţionat eforturile autorităţilor publice în dezvoltarea de aplicaţii informatice pentru colectarea de date relevante în prioritizarea şi monitorizarea investiţiilor, precum:
    - aplicaţia informatică pentru facilitarea procesului de evaluare vizuală rapidă a clădirii, care permite centralizarea informaţiilor privind vulnerabilitatea clădirilor la riscul seismic şi dezvoltarea unei baze de date actuale care să cuprindă starea clădirilor, esenţială pentru prioritizarea intervenţiilor de punere în siguranţă şi consolidare a clădirilor;
    – platforma digitală "investitii.mdlpa.ro" , care permite colectarea datelor despre clădirile eligibile, a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii şi ai indicatorilor de performanţă specifici programelor;
    – aplicaţia informatică interactivă Observatorul Teritorial, care realizează analiza datelor în profil teritorial şi cuantificări ale impactului teritorial al programelor publice în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, locuirii şi dezvoltării regionale, prin intermediul unui sistem informaţional geografic şi al unei baze de date care cuprinde informaţii şi date statistice necesare pentru caracterizarea unui teritoriu, actualizate periodic, agregate şi prezentate în formă sintetică în hărţi, tabele şi indicatori statistici.

        Cu toate acestea, este necesară implicarea unei game mai largi de actori, inclusiv instituţiile de învăţământ superior, entităţile de cercetare şi sectorul privat (arhitecţi, ingineri structurali şi de construcţii, companii de construcţii, dezvoltatori în imobiliare), precum şi asociaţii profesionale relevante, în dezvoltarea/pilotarea/aplicarea produselor şi tehnologiilor ce pot susţine reducerea riscurilor la dezastre.
        În plus, pentru a susţine aceste lucruri, este necesară o finanţare mai intensă pentru prevenirea şi reducerea riscurilor, inclusiv în ceea ce priveşte furnizorii de servicii de bază şi patrimoniul cultura.
        Există oportunitatea de a îmbunătăţi standardele de construire pentru a integra aspecte legate de dezastre şi schimbări climatice şi de a elabora planuri de amenajare a terenurilor şi de urbanism pe baza informaţiilor privind riscurile, care să ţină cont de nivelul de vulnerabilitate şi expunere. Referitor la cadrul normativ din domeniul construcţiilor, România are Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1/2013, care se aplică la proiectarea seismică a clădirilor şi construcţiilor cu structuri similare acestora, dar nu se aplică la proiectarea construcţiilor cu funcţiuni speciale (de exemplu, centrale nucleare, platforme maritime, poduri, baraje, diguri şi altele asemenea). Prevederile codului au în vedere, în cazul acţiunii seismice, protecţia vieţii şi integrităţii fizice a persoanelor, menţinerea fără întrerupere a desfăşurării de activităţi şi servicii de bază pentru viaţa socială şi economică şi limitarea pagubelor materiale. Însă clădirile mai vechi, în special cele proiectate conform normelor dinainte de anul 1978, nu sunt protejate în mod adecvat la acţiunea seismică. În planul de acţiuni al SNRRS se au în vedere acţiuni pe termen mediu, care vizează elaborarea celorlalte secţiuni ale codului de proiectare seismică P100, în acord cu structura normei europene Eurocod 8, prin participarea tuturor factorilor implicaţi în domeniile vizate. O provocare o reprezintă şi fondul construit îmbătrânit, care necesită lucrări de mentenanţă, renovare şi consolidare, cu accent pe intervenţii care să asigure stabilitatea structurală. Există oportunitatea de a integra aspectele privind hazardurile în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi în cele de urbanism, precum şi în strategiile sectoriale, prin colectarea şi valorificarea informaţiilor privind riscurile şi printr-o mai bună granularitate a datelor disponibile autorităţilor centrale şi locale şi o mai bună capacitate a factorilor de implementare de a folosi aceste informaţii pentru luarea deciziilor. Sunt iniţiate demersuri la nivelul MDLPA pentru realizarea instrumentelor necesare autorităţilor administraţiei publice centrale, responsabile cu avizarea documentaţiilor, dar mai ales autorităţilor administraţiei publice locale pentru gestionarea şi implementarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism, inclusiv în sistem GIS, dezvoltarea localităţilor şi implementarea investiţiilor publice utilizând instrumentele de planificare teritorială, planificarea urbană pentru limitarea şi combaterea schimbărilor climatice şi a expansiunii urbane necontrolate.
        Nu există o bază de date centralizată şi nici un mecanism de monitorizare care ar putea să ofere o imagine generală privind fondurile UE şi naţionale investite de-a lungul timpului. Diseminarea sistematică a informaţiilor privind oportunităţile de finanţare în MRD ar putea ajuta la mobilizarea mai multor resurse pentru MRD în anii şi deceniile care urmează. Integrarea fondurilor naţionale cu fondurile europene poate ajuta la evitarea dublei finanţări şi poate asigura realizarea priorităţilor naţionale, regionale, judeţene şi locale, investiţiile fiind făcute strategic, mai degrabă decât în funcţie de disponibilitatea unor oportunităţi de finanţare unice. Solicitarea de finanţare de la UE/finanţare externă pentru investiţii în MRD nu este un lucru frecvent la nivelul autorităţilor locale, iar investiţiile în MRD rămân foarte reduse şi dependente de bugetele locale. Administraţia locală, prin consiliile locale, nu accesează, de obicei, fonduri UE pentru MRD şi nu are fonduri pentru întreţinerea activelor. Analizând Cadrul Financiar Multianual al UE 2021-2027, există o oportunitate unică de a se asigura eligibilitatea şi prioritizarea unor investiţii complexe şi integrate. De asemenea, se observă că cele mai multe proiecte transfrontaliere şi transnaţionale ale UE abordează hazarduri precum inundaţiile şi incendiile de vegetaţie, existând un număr limitat de proiecte care abordează cutremurele, alunecările de teren şi seceta.
        De asemenea, prin PNRR, componenta de digitalizare şi constituire a unor instrumente şi baze de date specifice domeniului construcţiilor, amenajării teritoriului şi urbanismului are o finanţare consistentă. În cadrul Componentei 10 - Fondul local se vor elabora 298 de documentaţii de amenajare teritorială şi urbanism, iar prin Componenta 5 -Valul Renovării se va dezvolta Registrul naţional digital al clădirilor, sistem informatic privind fondul construit naţional existent, necesar/esenţial inclusiv pentru monitorizarea implementării Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung şi a SNRRS şi a programelor de investiţii derulate în domeniul clădirilor. Acesta va fi complementar cu Geoportalul INSPIRE (layerul cu privire la clădiri) şi va conţine o bază de date georeferenţiată a clădirilor publice şi private, corelată şi interoperabilă cu băncile de date urbane de la nivel local şi cu alte sisteme şi registre naţionale (de ex.: Registrul Cadastral şi de Carte Funciară şi Registrul Electronic Naţional al Nomenclaturilor Stradale, gestionate de către ANCPI), precum şi cu Platforma naţională de interoperabilitate, cu asigurarea continuităţii şi securităţii schimbului de date, precum şi a caracterului actual al datelor furnizate, conform Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei naţionale de interoperabilitate.

    Prioritatea de acţiune a CSRRD 4: Îmbunătăţirea gradului de pregătire pentru un răspuns eficient şi pentru aplicarea principiului de "Build Back Better" în redresare, reabilitare şi reconstrucţie
        Este necesar să se continue investiţiile în sistemul de PC şi în formarea persoanelor care îndeplinesc atribuţii în domeniul PC pentru a se asigura capacitatea şi abilitatea de a coordona pregătirea, răspunsul şi redresarea în situaţii de urgenţă, cu accent pe nivelurile judeţean şi local şi pe disponibilitatea imediată a elementelor esenţiale. O prioritate a strategiilor existente în sectorul MRD/PC este formarea şi consolidarea unei capacităţi naţionale de răspuns a structurilor de urgenţă profesioniste. Sistemul de comandă şi control al IGSU ar putea fi dezvoltat şi ar putea include subunităţile de intervenţie la nivelul UAT-urilor, pentru a reduce timpul de răspuns. O provocare importantă, care trebuie abordată este consolidarea capacităţii de asigurare a serviciilor de PC la nivelul autorităţilor centrale şi locale, al organizaţiilor societăţii civile şi al sectorului privat cu responsabilităţi în domeniu şi/sau care participă ca actori implicaţi. Aceasta înseamnă resurse financiare şi dotări tehnice pentru centrele operaţionale, operative şi de formare, personal specializat pentru diferitele tipuri de risc şi formarea continuă în domeniul PC. La Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (CNPPMSU) şi cele trei centre zonale aferente (Bacău, Cluj- Napoca, Craiova), resursele umane şi materiale sunt insuficiente. Formarea, informaţiile şi instrumentele privind riscurile, precum şi împărtăşirea lecţiilor învăţate ar putea să ajute autorităţile locale să elaboreze planuri de intervenţie, care să fie practice şi adaptate la nivel local. Ar putea fi furnizată o pregătire specifică pentru a satisface nevoile distincte ale diferitelor grupuri de populaţie sau ale persoanelor cu dizabilităţi. Există şi o serie de provocări legate de Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU), care necesită a fi abordate în vederea asigurării eficienţei sistemului, actualizărilor regulate şi integrării datelor la diferite niveluri, în special la nivel local şi judeţean.
        Capabilităţile de monitorizare şi prognoză a evenimentelor extreme ar putea fi îmbunătăţite prin adoptarea de sisteme, tehnologii şi procese mai bune. Îmbunătăţirile ar trebui să permită combinarea prognozelor cu informaţii privind impactul posibil al evenimentelor, pentru a genera avertizări bazate pe impact. Acest lucru poate ajuta utilizatorii să înţeleagă mai bine avertizările şi să acţioneze pe baza acestora pentru a reduce consecinţele negative ale hazardurilor. Îmbunătăţirile la nivelul sistemelor, tehnologiilor şi proceselor ar trebui să ajute instituţiile guvernamentale să genereze avertizări mai fiabile, specifice şi la timp, prin mecanisme de comunicare eficiente, acestea putând să ajungă la mai multe grupuri, inclusiv la grupurile vulnerabile, precum persoanele cu dizabilităţi şi populaţia marginalizată. Sistemele de avertizare ar putea să adopte integral Protocolul Comun de Alertare pentru a permite procese pe mai multe canale şi interoperabile. Furnizorii de avertizări trebuie să se străduiască să îmbunătăţească permanent serviciile, testând, evaluând şi ajustând treptat sistemele şi procesele.
        Există oportunităţi de consolidare a pregătirii pentru dezastre şi a planificării pentru continuitate la nivel sectorial, în special pentru sectoarele esenţiale şi pentru utilităţi, cu accent pe hazarduri-cheie, dar şi pe cele mai puţin explorate până acum. Evaluarea vulnerabilităţii şi a gradului de pregătire poate ajuta la identificarea priorităţilor pentru acţiunile de remediere/atenuare şi pot furniza ghiduri practice pentru îmbunătăţirea planificării pentru situaţii de urgenţă, a planificării resurselor şi a formării pentru gestionarea riscurilor şi asigurarea unui răspuns eficient. Acest tip de evaluare poate fi ghidat de o serie de cerinţe pentru diferite sectoare, pentru a asigura pregătirea acestora pentru diferite tipuri de hazarduri şi poate fi susţinut de asistenţă tehnică legată de continuitatea serviciilor. Există multe eforturi în curs pentru consolidarea protecţiei sociale, astfel încât aceasta să răspundă mai bine la socurile potenţiale. COVID-19 arată că planificarea continuităţii afacerii în sectorul public, ca parte din practica de MRD, dar şi în unele dintre sectoarele de servicii de bază şi în sectorul privat rămâne o verigă slabă în profilul de rezilienţă al României şi ar putea fi abordată în continuare.
        Există oportunităţi pentru intensificarea parteneriatelor cu voluntari şi organizaţii ale societăţii civile, precum şi cu sectorul privat în ceea ce priveşte pregătirea, răspunsul, redresarea şi reconstrucţia rezilientă. Există oportunităţi de consolidare a coordonării şi de creştere a gradului de conştientizare în rândul OSC-urilor şi în sectorul privat privind PAAR-urile existente.*62) Se pot face îmbunătăţiri privind planificarea, aranjamentele şi capacităţile operaţionale şi angrenarea actorilor instituţionali de la nivel central şi local în activităţi cu voluntarii, cu OSC-urile şi cu sectorul privat, pentru a sprijini extinderea către alte grupuri şi a asigura capacitate suplimentară/bazată pe cerere. Trebuie să se asigure formare orientată si, acolo unde este cazul, echipamente pentru a permite voluntarilor şi OSC-urilor să-si ofere contribuţia. Pentru sectorul privat, există anumite nevoi tehnice şi de echipamente care evidenţiază dependenţa sectorului public de actorii economici, ceea ce indică nevoia de a institui aranjamente formale şi semi-formale între sectorul public şi sectorul privat privind aspecte precum furnizarea rapidă de utilaje, date, expertiză pentru a răspunde la un dezastru, care se pot activa în faza de răspuns si/sau de reconstrucţie.
        *62) Consultările care au avut loc la faza de diagnostic al RRD au arătat că majoritatea OSC-urilor/companiilor din sectorul privat nu au participat niciodată şi nu au sprijinit niciodată activităţile de pregătire/reducere a riscurilor şi/sau planificare a răspunsului la dezastre în comunitatea locală sau în municipalitatea lor.

        Încă nu a fost elaborat un cadru coerent şi rezilient de redresare care să reflecte contextul ţării şi să faciliteze introducerea conceptului de "BBB" şi bune practici în reconstrucţia post-dezastru. României îi lipseşte un sistem de comunicare funcţional şi la zi pentru prevenire şi refacerea post-dezastru. Ca urmare, este nevoie de îmbunătăţirea cadrului instituţional pentru a aborda această provocare. Sunt necesare evaluarea pagubelor şi protocoale/aranjamente constituite cu diferiţi actori implicaţi, cum ar fi sectorul privat. Cu privire la finanţarea post-dezastru, există oportunitatea de a dezvolta o abordare structurată a finanţării pentru a anticipa şi a finanţa răspunsul la dezastru şi a da curs unor acţiuni prin care să se reducă datoriile Guvernului. Asigurarea PAID oferă acoperire limitată (aproximativ 20% dintre gospodării) pentru riscul de inundaţii (alături de riscul de cutremur şi alunecări de teren), însă penetrarea este foarte redusă şi nu există un model de risc de catastrofă pentru a cuantifica riscul de inundaţie, iar rolul de a urmări îndeplinirea obligativităţii de încheiere a asigurărilor obligatorii de locuinţe este delegat către autorităţile publice locale, în loc să fie îndreptat către sectorul bancar sau să fie legat de accesul la utilităţi, cum este cazul în alte ţări. Datele din proiectul RO-RISK şi o analiză fiscală ar putea furniza informaţii pentru pregătirea unei strategii cuprinzătoare de finanţare şi asigurare privind riscurile de dezastre, cu principii, obiective şi metode generale privind finanţarea costurilor legate de acţiunile de răspuns şi de redresare asociate cu evenimentele care provoacă pagube.

    Aspecte trans-sectoriale
    Sisteme de avertizare timpurie
        Desi România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea capabilităţilor sale de avertizare timpurie, există în continuare deficienţe la nivelul tuturor celor patru elemente ale sistemelor de avertizare timpurie: (i) cunoaşterea riscurilor, (ii) monitorizarea şi prognozarea, (iii) diseminarea avertizărilor şi comunicarea, şi (iv) pregătirea şi răspunsul. Aceste deficienţe au legătură cu factori tehnologici, sociali şi instituţionali.
        ● Cunoaşterea hazardurilor şi a riscurilor: Sistemele de avertizare timpurie se bazează pe cunoaşterea hazardurilor şi a riscurilor cu care se confruntă societatea. Aceste cunoştinţe sunt în mod inerent incomplete. Printre deficienţe se numără lipsa unei metodologii naţionale de evaluare a pagubelor, care să permită utilizarea unor date coerente pentru evaluarea riscurilor. De asemenea, capacităţile de colectare a datelor şi de aplicare a metodologiilor de evaluare a riscurilor, în special pentru hazardurile emergente sau în creştere ar putea fi consolidate. Accesul la date reprezintă o altă provocare pentru aceste evaluări, putând fi adoptate abordări pentru a face datele disponibile pe scară mai largă. În plus, răspunsul la avertizări depinde, în parte, de conştientizarea de către comunitate a riscurilor de dezastre. Această conştientizare poate fi inadecvată în rândul grupurilor greu accesibile.
        ● Guvernanţă, aranjamente instituţionale şi operaţionale: Desi există un cadru instituţional clar în ceea ce priveşte SAT, cu roluri, responsabilităţi şi reguli operaţionale, este necesară consolidarea proceselor pentru implementarea unei perfecţionări continue. Aceasta include necesitatea derulării periodice de teste şi probe, programe de formare a personalului şi campanii de creştere a gradului de conştientizare în rândul publicului. Sunt necesare acţiuni de colectare a feedbackului de la utilizatori, pentru a sprijini perfecţionarea continuă a serviciilor de avertizare.
        ● Monitorizare şi prognoză: România continuă să îşi îmbunătăţească capabilităţile de monitorizare şi prognoză a hazardurilor. Cu toate acestea, deficitul de la nivelul reţelelor de observare, din cauza echipamentelor depăşite sau întreţinute prost, afectează capacitatea de a monitoriza condiţiile de mediu şi hazardurile. Desi prognoza dezastrelor este o sarcină aflată sub semnul incertitudinii, anumite sisteme de modelare şi prognoză pot fi modernizate pentru a se putea exploata tehnologiile şi abordările cele mai recente. Printre aceste abordări se numără modele meteorologice de rezoluţie mai bună, integrarea de observaţii în timp real şi abordări sofisticate pentru verificarea prognozelor. Formarea şi păstrarea unui personal cu o înaltă calificare reprezintă o problemă frecventă. Avertizările nu sunt întotdeauna specifice şi nu întotdeauna se poate acţiona pe baza lor, ele având tendinţa să se concentreze pe caracteristicile hazardului mai degrabă decât pe posibilele consecinţe pentru diferiţi utilizatori şi pe modul în care ar trebui să răspundă aceştia. Ca urmare, capacităţile de "avertizare pe bază de impact" sunt subdezvoltate, acestea necesitând încorporarea informaţiilor privind riscurile şi plasarea utilizatorilor în centrul serviciilor proiectate pentru ei.
        ● Diseminarea şi comunicarea avertizărilor: În România a fost implementat un sistem naţional de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă (RO-ALERT), prin intermediul căruia se pot transmite mesaje către telefoanele mobile folosind tehnologia de transmitere celulară, dar acesta are unele puncte slabe. Nu toată lumea dispune de dispozitive compatibile şi nu toată lumea ştie cum să activeze caracteristicile necesare. De asemenea, acoperirea reţelei poate să fie insuficientă. Desi sistemul utilizează protocolul de comunicaţii deschis CAP (Common Alerting Protocol), acesta nu este exploatat pe deplin pentru a creşte la maxim interoperabilitatea cu alte sisteme de monitorizare, avertizare/alarmare. În practică, se cunoaşte faptul că o singură metodă de diseminare a avertizărilor (precum folosirea telefoanelor mobile) nu poate să ajungă la întreaga populaţie afectată, astfel că este necesară o abordare pe canale multiple. La nivel local, unele autorităţi nu dispun de resurse suficiente şi nu sunt capabile să reacţioneze nici înainte de producerea situaţiilor de urgenţă şi nici pe timpul manifestării acestora. Avertizarea cetăţenilor este deseori deficitară din cauza lipsei sau a nefuncţionării echipamentelor dedicate de avertizare/alarmare publică (sirene).


    Patrimoniul cultural
        Îmbunătăţirea rezilienţei patrimoniului cultural necesită abordarea provocărilor existente la nivelul tuturor ariilor prioritare şi al multiplelor hazarduri.
        ● Pentru protecţia patrimoniului cultural este necesar ca bazele de date şi sistemele informatice create să includă informaţii cu privire la bunurile de patrimoniu cultural (vulnerabilitate, expunere, valoare de patrimoniu cultural.) Ministerul Culturii prin structuri subordonate dezvoltă un sistem informatic destinat centralizării informaţiilor despre bunurile de patrimoniu cultural, ce vor integra şi aspecte legate de vulnerabilităţile obiectivelor. Prin acest sistem vor fi colectate date primare despre toate riscurile la care sunt expuse bunurile de patrimoniu cultural, facilitând elaborarea unor metodologii specifice pentru evaluare, inclusiv a daunelor în urma dezastrelor.
        ● Legături mai strânse între RRD şi patrimoniul cultural ar putea fi stabilite. MC face parte din PNRRD. De asemenea, grupurile consultative tehnice ar trebui să includă experţi în conservarea patrimoniului cultural, acolo unde este cazul. Un plan de acţiune comun între MC, IGSU şi alţi actori cheie privind RRD şi intervenţiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural ar putea fi dezvoltate, luând în considerare şi alte planuri şi strategii de intervenţie, cum ar fi Planurile de Analiză şi Acoperire a Riscurilor.
        ● Există o serie de oportunităţi care ar putea fi explorate. De exemplu, activităţile de cercetare privind aspecte ce ţin de patrimoniul cultural ar trebui încurajate şi luate în considerare în cadrul finanţărilor pentru cercetare, după caz. De asemenea, implicarea mediului privat şi mobilizarea finanţărilor private pot fi obţinute prin oferirea de ghiduri şi resurse dedicate la nivelul MC.
        ● Ar putea exista oportunitatea de a analiza fezabilitatea unui fond de intervenţie de urgenţă dedicat intervenţiilor ex-post la bunurile patrimoniului cultural; acest fond ar putea fi creat pe baza unor orientări clare de intervenţie şi implementat de echipe multidisciplinare, cu competenţe în domeniul patrimoniului cultural. Împreună cu planuri de răspuns care ar lua în considerare aspectele legate de patrimoniul cultural, acest lucru ar putea contribui la protejarea şi recuperarea unei valori cât mai mari din patrimoniul cultural în urma unui dezastru.


    Rezilienţa sectorului privat
        În România, rezilienţa sectorului privat nu este încă bine documentată sau abordată într-o manieră cuprinzătoare. Deşi unele autorităţi recunosc nevoia de a înţelege mai bine impactul asupra IMM-urilor şi de a crea un mediu contractual şi un cadru legislativ bazat mai mult pe colaborare pentru răspuns şi redresare, majoritatea actorilor economici simt că sunt utilizaţi sub capacitatea lor şi excluşi din eforturile desfăşurate la nivel naţional şi local. În întregul sectorul economic trebuie acoperite lacunele, iar acest lucru se poate face cu sprijin şi entuziasm din partea comunităţii de afaceri din România. Angrenarea comunităţii de afaceri, în special în activităţi precum implementarea unei programe de formare pe teme de planificare a continuităţii afacerii, ar putea determina o probabilitate mai mare de reuşită a acestora. Eforturile de îmbunătăţire a rezilienţei sectorului privat, care se desfăşoară în ţări similare şi cu venituri medii se pretează la acţiuni care pot fi dimensionate şi reproduse.
        ● Există un nivel limitat de înţelegere a riscului şi acces limitat la informaţii privind riscurile asociate cu locaţiile vulnerabile ale sectorului privat, lanţurile de aprovizionare şi accesul la pieţe. Pentru multe firme este incert de la ce autoritate pot obţine date privind riscurile.
        ● Există un grad limitat de înţelegere/conştientizare şi o cultură limitată de planificare pentru continuarea activităţii în sectorul utilităţilor publice, dar şi în rândul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din România. În prezent nu există program de comunicare specific, de exemplu nu există o programă pentru formarea de formatori. Există o implicare redusă a camerelor de comerţ în creşterea gradului de conştientizare privind planificarea pentru continuitatea afacerii şi nu există o platformă naţională pentru sectorul privat, pentru schimbul de experienţe şi de bune practici între proprietarii de afaceri şi operatorii de la diferite niveluri administrative/teritoriale.
        ● Cadrele legislative existente privind camerele de comerţ ar putea fi actualizate pentru a reflecta riscurile multi-hazard la care este expusă comunitatea de afaceri din România. Cadrul legislativ existent, în special Legea nr. 335 privind Camera de Comerţ şi Industrie a României, nu abordează riscurile, pregătirea sau continuitatea afacerii, iar aranjamentele legislative ar putea fi îmbunătăţite şi actualizate pentru a reflecta MRD şi a folosi un limbaj mai clar cu privire la rezilienţa sectorului privat. De asemenea, ar fi de folos includerea unei abordări mai detaliate a angrenării sectorului privat în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, pentru a-l transforma într-o componentă-cheie a MRD.
        ● Există o înţelegere limitată/fragmentată cu privire la contribuţia sectorului privat în materie de răspuns, redresare şi reconstrucţie la nivel naţional, judeţean şi local, precum şi o rază limitată de mobilizare a sectorului privat prin autorităţile cu atribuţii în managementul al situaţiilor de urgenţă de la nivel local, judeţean şi naţional.
        ● Se poate dezvolta o bază de date centralizată privind contractele public-privat în ceea ce priveşte răspunsul, redresarea şi reconstrucţia, prin care să se disemineze bune practici şi să se îmbunătăţească transparenţa şi coordonarea între diferiţi actori.
        ● Este necesar să se revizuiască şi să se consolideze pregătirea în ceea ce priveşte livrarea de bunuri şi servicii de bază din partea sectorului public în situaţii de urgenţă şi schimbări climatice, precum şi în ceea ce priveşte efectele secundare ale întreruperilor acestor servicii asupra IMM-urilor, pentru a se asigura o revenire rapidă a operaţiunilor. În plus, un domeniu al sectorului public care afectează rezilienţa sectorului privat este sistemul românesc de sănătate, format atât din spitale publice, cât şi dintr-o reţea extinsă de clinici de sănătate deţinute şi administrate în regim privat.


    Protecţia socială şi rezilienţa socială
        Majoritatea provocărilor identificate în cadrul documentului prezent în domeniul protecţiei sociale şi rezilienţei sociale sunt deja abordate în strategia şi în planul de acţiune al SNISRS pentru perioada 2022- 2027 la nivelul tuturor celor patru obiective strategice. De asemenea Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi 2022-2027 susţine necesitatea implementării unor măsuri în domeniul accesibilităţii şi mobilităţii persoanelor cu dizabilităţi. Alte strategii în domeniul PS care abordează în prezent problemele identificate sunt Strategia pentru incluziunea cetăţenilor români de etnie romă 2022-2027, precum şi Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027, Strategia naţională pentru îngrijiri paliative şi Planul naţional de dezvoltare 2018-2022, în concordanţă cu actuala Strategie Naţională de Sănătate 2023-2030.
        Au fost identificate, de asemenea, mai multe proiecte în curs de desfăşurare, dezvoltate prin intermediul mecanismelor de finanţare ale UE şi ale Băncii Mondiale, implementate, în marea lor majoritate, de către MMSS şi alte agenţii subordonate şi ministere de linie. Acestea produc deja rezultate în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic şi a instrumentelor de analiză, a serviciilor comunitare integrate şi a asistenţei medicale, a politicilor sociale, a sistemului de asistenţă socială pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, creşterea capacităţii administraţiei publice, educaţia sigură şi favorabilă si, de asemenea, promovarea vocii şi a reprezentării femeilor.
        Sunt de menţionat proiectele "Sistem naţional de management privind dizabilitatea", implementat de către ANPDPD şi "Sistem informatic naţional pentru adopţie" al ANDPDCA, proiecte finanţate în cadrul Acţiunii 2.3.1. - Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data. Acesta vor asigura colectarea, stocarea şi distribuirea informaţiilor referitoare la cazurile persoanelor cu handicap, respectiv la cazurile de adopţie şi vor fi interoperabile cu alte baze de date relevante.
        ● Registrele informaţionale din cadrul sistemelor de protecţie/asistenţă socială existente*63) nu au acoperire suficientă şi nu dispun de interoperabilitate pentru a furniza informaţiile necesare în răspunsul la dezastre. Accentul ar trebui să fie pus pe creşterea acoperirii, astfel încât să fie incluse gospodăriile cu risc ridicat, ceea ce ar oferi o bază mai bună pentru crearea de programe şi beneficii în materie de protecţie socială şi ar duce la extinderea datelor colectate n cadrul registrelor care vizează persoanele cu handicap (şi anume, Registrul electronic central al persoanelor cu handicap - RENPH), care în prezent nu conţin informaţii relevante despre beneficiari pentru o intervenţie adecvată post-dezastru.
        *63) În prezent, MMSS gestionează Registrul electronic unic al serviciilor sociale, în care pot fi identificaţi furnizorii de servicii sociale, publici şi privaţi acreditaţi, în condiţiile legii, precum şi serviciile sociale licenţiate, la nivelul fiecărui furnizor. Aceste date se vor regăsi în viitoarea platformă dezvoltată în cadrul proiectului aflat în derulare la nivelul MMSS şi partenerilor săi, respectiv Hub-ul de servicii care vizează crearea unui sistem informatic integrat pentru toate informaţiile din domeniile specifice de protecţie socială, precum şi crearea unui punct unic de contact cu cetăţeanul, portalul MMSS.

        ● În prezent, aspectele ce ţin de rezilienţa socială sunt abordate în măsură limitată în cadrul politicilor şi programelor RRD. Deşi aspectul rezilienţei sociale este abordat într-o manieră generală în cadrul actual legislativ şi strategic pentru MRD şi PC, acesta încă nu este abordat în mod cuprinzător.*64) Prin urmare, este nevoie de o abordare mai specifică în ceea ce priveşte promovarea de reglementări care guvernează acest domeniu de către autorităţile statului în cooperare cu societatea civilă sau cu alţi reprezentanţi ai comunităţii (în special cu reprezentanţii grupurilor vulnerabile), astfel încât să se asigure elaborarea unor acte normative şi documente de planificare incluzive.*65)
        *64) De exemplu, Protocolul dintre MAI şi ME privind pregătirea copiilor în caz de dezastre, Strategia naţională privind comunicarea şi informarea publică în situaţii de urgenţă, care conţine prevederi relevante pentru educaţia RRD, Strategia naţională privind prevenirea situaţiilor de urgenţă, care face referire la necesitatea sprijinirii angajamentului/colaborării comunităţii locale cu ONG-urile, Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, care stabileşte teme practic-aplicative şi activităţi de educaţie în domeniul protecţiei civile şi altele asemenea.
        *65) Potrivit Strategiei Naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi 2022-2027, bazat pe constatările Diagnosticului situaţiei persoanelor cu dizabilităţi din România, elaborat de Banca Mondială, actualele planuri de acţiune în situaţii de urgenţă nu includ alte prevederi speciale pentru grupuri vulnerabile precum persoanele cu dizabilităţi, decât numirea persoanelor responsabile cu coordonarea managementului riscurilor la nivelul grupului care reprezintă persoanele cu dizabilităţi.

     ● Pe baza constatărilor Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020, există aspecte critice ale sistemului de protecţie socială care vizează îngrijirea copiilor şi printre care se numără: (a) necesitatea unei abordări mai echilibrate privind acordarea beneficiilor sociale, precum şi privind dezvoltarea asistenţei sociale la nivel familial şi comunitar în materie de prevenire, (b) deficitul de personal pregătit în mod adecvat şi (c) discrepanţele dintre mediul rural şi cel urban în ceea ce priveşte furnizarea şi acoperirea serviciilor. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 969/2023 s-a aprobat Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului "Copii protejaţi, România sigură" 2023-2027.
        ● Cadrul MRD ar trebui să abordeze discrepanţele de gen şi aspecte legate de violenţa bazată pe gen (VBG). Potrivit FICR, cadrul legislativ al României privind MRD nu prevede dispoziţii specifice pentru spaţii primire/cazare sinistraţi şi nici obligaţii generale de prevenire a VBG. De asemenea, este necesar să se înţeleagă mai bine modul în care diferenţele de gen şi lacunele în ceea ce priveşte accesul la resurse politice, economice şi sociale afectează rezilienţa femeilor la pericole şi modul de planificare a acţiunilor destinate să reducă aceste vulnerabilităţi (de exemplu, un număr semnificativ de femei nu au acces la protecţie socială şi la asigurări sociale, deoarece adesea nu îndeplinesc cerinţele necesare; iar accesul acestora la locuri de muncă şi oportunităţile economice în timpul dezastrelor este redus). În plus, femeile continuă să fie subreprezentate atât pe piaţa muncii, cât şi în poziţii de conducere la nivel local, ceea ce împiedică progresul.*66)
        *66) Conform Planului de acţiune pentru egalitatea de gen (CGAP) al Băncii Mondiale, dezastrele afectează în mod disproporţionat femeile deja vulnerabile, care sunt mai susceptibile de a fi angajate în forme de ocupare a forţei de muncă mai puţin sigure, mai susceptibile de a înceta sa lucreze şi mai puţin susceptibile de a primi sprijin guvernamental (de exemplu, munca cu fracţiune de norma, locuri de muncă în domeniul curăţeniei sau locuri de muncă care oferă servicii de îngrijire). Activitatea în domeniul furnizării de servicii de îngrijiri rezulta în constrângeri semnificative asupra capacităţii femeilor de a participa pe piaţa forţei de muncă. Exista, de asemenea, o reprezentare scăzută a femeilor în poziţii de conducere (de exemplu, femeile reprezintă doar 4,5 la suta din primari şi alte funcţii de conducere ale consiliului municipal, iar ponderea femeilor membre ale consiliilor municipale este de numai 12,4 la suta).

        ● Oamenii care trăiesc în aşezările rurale sunt mai vulnerabili decât cei din zonele urbane. Nivelul excluziunii sociale este în continuare printre cele mai ridicate din Europa, iar furnizarea de servicii sociale rămâne în mare măsură insuficientă, în special în zonele rurale, în care accesul oamenilor la servicii este inegal, cu costuri mai mari pentru grupurile vulnerabile, acestea din urmă având acces limitat la o educaţie (pre)şcolară, la o nutriţie şi la o asistenţă medicală adecvate, precum şi la locuinţe adecvate.*67)
        *67) Raport de ţară România 2020. Semestrul european 2020: Evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele structurale, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi rezultatele revizuirilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011. Link.

        ● Minoritatea romă se confruntă în continuare cu discriminare pe bază de provenienţă etnică în ceea ce priveşte accesul la educaţie, ocupare, asistenţă medicală şi locuinţe. Potrivit Strategiei pentru includerea cetăţenilor români de etnie romă 2022-2027, România este printre ţările în care 80% din populaţia romă trăieşte sub limita riscului de sărăcie, confruntându-se cu probleme precum locuinţele (de ex., 16,5% locuiesc în clădiri considerate nesigure pentru locuit şi 30,3% în clădiri care se află într-o stare vizibilă de deteriorare, iar o mare parte din familiile cele mai sărace trăiesc în case sau chiar în aranjamente informale, expuse în orice moment riscului de evacuare forţată, caz în care nu li se asigură întotdeauna locuinţe alternative) şi accesul la servicii de asistenţă medicală (de ex., din cauza lipsei de documente de identitate, a lipsei de asigurări de sănătate, sau din cauza prejudecăţilor rasiale sau de gen).
        ● Se pot face mai multe pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilităţi /cu limitări severe, în caz de dezastru. Strategia naţională privind persoanele cu dizabilităţi subliniază că există diverse resurse disponibile pentru prevenirea şi atenuarea impactului negativ al dezastrelor asupra persoanelor cu dizabilităţi, care sunt similare cu cele în beneficiul publicului larg (de exemplu, spaţii primire/cazare sinistraţi publice, locuinţe de urgenţă, tratament medical); există, de asemenea, altele care au nevoie de adaptare şi personalizare pentru a se potrivi nevoilor specifice ale acestor grupuri (de exemplu, căi de evacuare accesibile, semnalizare specifică, proceduri specifice de intervenţie rapidă).*68) În plus, în caz de dezastre, persoanele cu dizabilităţi au mai puţine resurse la care pot apela, fie vecini, fie membri ai familiei, şi un acces redus la informaţiile furnizate de instituţii sau servicii pentru public.
        *68) Concluziile Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi 2022-2027 arată ca majoritatea persoanelor cu dizabilităţi, în special cele cu limitări severe, se confrunta cu niveluri scăzute de autonomie în situaţii de urgenţa, întâmpina dificultăţi sau chiar constata ca este imposibil sa ia orice acţiune pe cont propriu, cum ar fi ieşirea din casa sau din clădire, călătoria într-un loc sigur sau contactarea serviciilor de urgenţă.

        ● Sunt în curs de desfăşurare eforturi de a răspunde nevoilor persoanelor cu vulnerabilităţi multiple, precum persoanele fără adăpost. Desi în România nu există, în prezent, o strategie naţională dedicată persoanelor fără adăpost, se remarcă eforturi în curs pentru dezvoltarea unor instrumente şi proceduri care să fie utilizate în procesul de identificare a persoanelor fără adăpost, precum şi de dezvoltare şi introducere a unor sisteme şi standarde comune în administraţia publică (de exemplu, o metodologie pentru analiza geo-locaţiei, cartografierea situaţiei şi diagnosticarea nevoilor sociale ale persoanelor fără adăpost), îmbunătăţindu-se astfel calitatea serviciilor oferite tuturor cetăţenilor.*69)
        *69) Rezultatele proiectului "Fiecare om contează! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora" finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 ar trebui consultate pentru a se evalua impactul categoriilor de servicii sociale oferite de către furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale în cadrul programului persoanelor fără adăpost, care ar putea avea, de asemenea, un impact asupra abordării vulnerabilităţilor persoanelor fără adăpost în situaţii de dezastru.

        ● Coordonarea şi colaborarea dintre sectorul public şi organizaţiile societăţii civile, în cadrul parteneriatului ce ţine de MRD, sunt insuficiente. În urma unor ample consultări cu reprezentanţii societăţii civile, a fost evidenţiat faptul că, indiferent de statutul juridic al parteneriatului lor cu statul, multe organizaţii ale societăţii civile consideră că ar trebui incluse într-un cadru formal aplicabil în caz de dezastre, care ar presupune acces la resurse şi logistică pentru intervenţii, dar şi o descriere clară privind gradul lor de implicare pe teren, rolurile şi responsabilităţile pe care ar trebui să le aibă în cazul intervenţiilor în situaţii de urgenţă. În cadrul întâlnirilor de consultare, acestea şi-au exprimat disponibilitatea de a contribui la eforturile autorităţilor, ceea ce presupune abordarea lacunelor din actuala legislaţie şi din acordurile operaţionale, dar şi consolidarea platformelor de coordonare instituţională.
        ● Opţiuni de finanţare limitate şi dificultăţi în accesarea fondurilor pentru consolidarea rezilienţei şi completarea sistemului de protecţie socială cu referire la programele şi activităţile legate de MRD. În prezent, există surse limitate de finanţare care vizează în mod explicit programe şi proiecte legate de MRD sau chiar şi proiecte care completează actualele sisteme de protecţie socială şi care urmăresc ca persoanele cele mai vulnerabile să nu fie lăsate în urmă. Există posibilităţi de diversificare a surselor de finanţare pentru programele şi activităţile MRD prin încurajarea mecanismelor de finanţare de tip public-privat sau privat- societate civilă.
        ● Un sistem adaptiv de protecţie socială încă nu a fost dezvoltat. Chiar dacă România are un portofoliu extins de programe de protecţie socială, este necesar ca acestea să fie adaptive, astfel încât să poată construi rezilienţa celor săraci şi vulnerabili şi să răspundă mai bine şocurilor prin abordarea următoarelor provocări: (i) necesitatea optimizării colectării datelor privind vulnerabilitatea şi expunerea la risc; (ii) lipsa unui cadru strategic general care să lege MRD de protecţia socială şi decalajul în ceea ce priveşte integrarea MRD în strategiile sectoriale; (iii) lipsa unor sisteme de finanţare contingente pentru consolidarea rezilienţei gospodăriilor, ca parte a unei strategii naţionale de finanţare a riscului de dezastre; (iv) lipsa de coordonare între programele de protecţie socială gestionate de mai multe agenţii şi sistemul naţional de MRD; (v) lipsa interoperabilităţii datelor, întrucât programele de protecţie socială funcţionează în diferite registre sociale care nu sunt bine integrate, ceea ce poate fi un obstacol în calea integrării datelor privind riscurile de dezastre.
        ● Un nivel limitat în materie de conştientizare şi oportunităţi de formare reduse pentru o abordare participativă. Există posibilitatea de a sprijini cursuri şi activităţi mai formalizate în domeniul RRD, care să vizeze consolidarea stării de pregătire şi a capacităţii tuturor membrilor societăţii, de la comunităţi specifice la organizaţii ale societăţii civile care lucrează cu autorităţile publice locale, judeţene, regionale şi naţionale. Există, de asemenea, posibilităţi pentru a se desfăşura sesiuni de formare comune periodice, pentru a se face schimb de informaţii, precum şi pentru a se revizui şi actualiza planurile existente. În prezent, capacitatea tehnică diferă foarte mult între nivelurile central şi local, între zonele rurale şi urbane, precum şi între localităţi. În domeniul răspunsului în situaţii de urgenţă, Strategia naţională privind persoanele cu dizabilităţi 2022- 2027 subliniază că există hărţi de risc incomplete şi depăşite şi personal insuficient instruit pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţi, precum şi problemelor legate de accesibilitate.
        ● Abordare integrată insuficientă a problemelor sociale şi de sănătate pentru comunităţile cele mai vulnerabile, în special pentru cele marginalizate. Potrivit Strategiei de îngrijiri paliative şi Planului de dezvoltare 2018-2022, în ceea ce priveşte accesul la servicii de sănătate, România se confruntă cu inegalităţi între oraşe şi zonele rurale, între grupurile marginalizate şi restul populaţiei. Serviciile de sănătate comunitare sunt încă inadecvate, dar în curs de dezvoltare, inclusiv în ceea ce priveşte resursele umane şi dezvoltarea infrastructurii.*70)
        *70) Planul General Regional al Serviciilor de Sănătate 2021-2027, Regiunea Nord-Vest. Link.




    5. Capitol: Obiective generale şi specifice
        Prezenta strategie urmăreşte atingerea obiectivelor asumate de către România în urma semnării Declaraţiei de la Sendai, prin abordarea lacunelor/limitărilor actuale în ceea ce priveşte RRD şi stabilirea unei baze solide pentru implementarea în continuare de acţiuni de RRD.
        Obiectivul general al strategiei este în concordanţă cu obiectivul propus de CSRRD şi vizează reducerea riscurilor de dezastre şi prevenirea apariţiei de noi riscuri, prin implementarea de măsuri integrate şi incluzive la nivel economic, legal, social, de sănătate, cultural, de educaţie, de mediu, tehnologic, politic şi instituţional, care să asigure prevenirea şi reducerea expunerii şi vulnerabilităţii la dezastre şi creşterea nivelului de pregătire pentru răspuns şi recuperare, conducând la consolidarea rezilienţei comunităţilor şi societăţii.
     Astfel, pentru atingerea obiectivului general, SNRRD propune patru obiective specifice, care respectă priorităţile de acţiune ale CSRRD şi direcţiile de acţiune asumate de către PNRRD prin art. 4 al Hotărârii Guvernului nr. 768/2016, reflectă profilul de risc al ţării (Capitolul 2), corespund priorităţilor şi politicilor existente şi cadrului legislativ (Capitolul 3) şi sunt aliniate cu principalele necesităţi identificate (Capitolul 4) şi cu viziunea de "o rezilienţă crescută a României la dezastre, asigurată prin implementarea de acţiuni proactive, multisectoriale şi multi-hazard şi o abordare la nivelul întregii societăţi".

    Obiectivul specific 1: Înţelegerea riscurilor de dezastre
    Cunoaşterea şi înţelegerea riscurilor de dezastre reprezintă etapa primordială în implementarea cu succes a tuturor celorlalte măsuri de reducere a riscurilor şi a impactului dezastrelor. Prin înţelegerea hazardurilor şi cunoaşterea expunerii şi vulnerabilităţii la hazarduri, autorităţile cu responsabilităţi în MRD pot lua decizii fundamentate privind planurile şi măsurile de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare după dezastre.
        Înţelegerea mecanismului prin care un hazard poate afecta un element expus şi a modului în care elementul expus poate reacţiona, prin obţinerea de informaţii cu nivel suficient de ridicat de detaliu, care să acopere toate domeniile de interes, poate contribui la formarea unei imagini de ansamblu cât mai corecte asupra riscurilor şi la implementarea de măsuri potrivite în contextul specific pentru creşterea rezilienţei şi pentru reducerea eventualelor pierderi. Nu în ultimul rând, capacitatea factorilor interesaţi de a interpreta şi utiliza informaţiile privind riscurile este la fel de importantă în luarea deciziilor potrivite.

    Obiectiv specific 2: Consolidarea guvernanţei managementului riscurilor de dezastre
        MRD este un proces complex, prin care sunt utilizate resurse şi capacităţi administrative, organizaţionale şi operaţionale pentru implementarea de strategii şi planuri de reducere a impactului dezastrelor.
        Colaborarea interinstituţională şi implicarea tuturor actorilor interesaţi contribuie la definirea şi implementarea de strategii şi planuri de măsuri integrate, asumate şi alineate la nevoile comunităţilor şi sistemelor expuse la hazarduri, permiţând utilizarea eficientă a resurselor umane şi financiare şi evitarea duplicării eforturilor. În acest sens, este necesară definirea unui cadru legal cu responsabilităţi clare, care să susţină eforturile de reducere a riscurilor de dezastre ale tuturor entităţilor relevante, precum şi asigurarea capacităţii acestora de implementare a măsurilor specifice.

    Obiectiv specific 3: Investiţii pentru reducerea riscurilor de dezastre în vederea consolidării rezilienţei la dezastre
        Investiţiile în RRD sunt o condiţie esenţială în promovarea dezvoltării durabile în contextul accelerării schimbărilor climatice. Pentru aceasta, este necesară asigurarea unei finanţări dedicate, continue şi adecvate, direcţionate spre măsuri pre-dezastru, şi susţinerea autorităţilor publice şi a mediului privat în implementarea de acţiuni de eliminare a riscurilor asociate investiţiilor curente şi prioritizarea proiectelor care vizează creşterea rezilienţei şi prevenirea de noi riscuri.
        Finanţarea măsurilor de RRD poate reprezenta o provocare în contextul în care RRD presupune implementarea de măsuri integrate, care abordează aspecte comune mai multor sectoare. În acest context, existenţa unei strategii şi a unor fonduri dedicate RRD ar determina responsabilizarea instituţiilor publice în implementarea de măsuri specifice şi utilizarea unei combinaţii de mecanisme şi procese de finanţare, care ar include instrumente de transfer de risc, parteneriate public-private şi resurse pentru managementul riscurilor care nu pot fi reduse la un nivel acceptabil.

    Obiectivul specific 4: Îmbunătăţirea gradului de pregătire pentru un răspuns eficient şi pentru aplicarea principiului de BBB în redresare, reabilitare şi reconstrucţie
        Pentru riscurile de dezastre care nu pot fi aduse la un nivel de risc acceptabil prin investiţii de RRD, este necesară implementarea de măsuri de pregătire în vederea asigurării unui răspuns optim, astfel încât impactul dezastrului asupra populaţiei şi infrastructurii să fie limitat, iar furnizarea serviciilor de bază să nu fie întreruptă pentru mult timp. Planurile de răspuns, care ţin cont de specificul elementelor şi categoriile de persoane afectate, de resursele publice şi private disponibile şi de scenariile de risc identificate, precum şi planurile de continuitate a activităţii în caz de dezastre sunt documente care ar trebui cunoscute de toţi factorii implicaţi, în vederea coordonării optime şi asigurării unui răspuns rapid. Totodată, nivelul de cunoaştere al populaţiei privind modul de comportare recomandat în caz de dezastre şi informaţiile privind evacuarea pot conduce la reducerea considerabilă a impactului asupra cetăţenilor.

    6. Capitol: Programe
        În conformitate cu viziunea (Capitolul 2), cadrul legislativ şi strategic (Capitolul 3), necesităţile identificate (Capitolul 4) şi obiectivele generale şi specifice (Capitolul 5), un set de direcţii de acţiune a fost definit, luând în considerare diferiţi actori implicaţi. Printre actorii implicaţi luaţi în considerare se numără autorităţile cu rol principal şi secundar în MRD conform cadrului legislativ şi strategic în vigoare, precum şi instituţiile/grupurile cu rol consultativ sau participativ în planificarea/implementarea/ monitorizarea acţiunilor propuse. Mai multe informaţii privind actorii implicaţi prezentaţi sunt incluse în Capitolul 9. Informaţii privind implicaţiile bugetare sunt incluse în Capitolul 10, iar detalii despre acţiuni, inclusiv rezultatele aşteptate şi indicatorii de realizare, sunt incluse în Planul de acţiune din Anexa 1.
    6.1. Obiectivul specific 1: Înţelegerea riscurilor de dezastre
        Direcţia de acţiune 1: Dezvoltarea de instrumente prin care să se asigure înţelegerea riscurilor de dezastre şi îmbunătăţirea celor existente
        În vederea înţelegerii riscurilor de dezastre, este necesară susţinerea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional şi îmbunătăţirea informaţiilor privind riscurile care sunt disponibile factorilor de luare a deciziilor, inclusiv prin creşterea nivelului de detaliu a acestora. În acest sens, este oportună dezvoltarea de metodologii şi mecanisme de analiză a datelor disponibile privind impactul dezastrelor, precum şi derularea de cercetări asupra impactului la nivel de sector sau asupra unor elemente specifice, în vederea obţinerii informaţiilor necesare în evaluările de risc singular şi multi-risc. Instrumentele vizate se referă, fără a se limita la, metodologia unitară de evaluare a riscurilor de dezastre, metodologia unitară de evaluare a pagubelor la dezastre şi baza de date naţională pentru colectarea pierderilor din dezastre DesInventar RO.

        Direcţia de acţiune 2: Creşterea capacităţii tehnice şi financiare a administraţiei publice pentru înţelegerea riscurilor şi utilizarea datelor şi informaţiilor privind riscurile în activitatea specifică
        În vederea creşterii capacităţii tehnice a administraţiei publice, se propune dezvoltarea de mecanisme de formare dedicate, adaptate atribuţiilor specifice, precum şi implicarea experţilor din mediul academic şi de cercetare, care să furnizeze asistenţă în fundamentarea deciziilor şi identificarea de soluţii tehnice inovative. Totodată, este necesară dezvoltarea unui cadru legal consolidat şi a unui mecanism de finanţare a procesului de evaluare a riscului la nivel naţional, precum şi măsuri pentru actualizarea tuturor documentaţiilor pentru amenajarea teritoriului şi urbanism şi a celor din domeniul MRD în baza informaţiilor obţinute din evaluările de risc.

        Direcţia de acţiune 3: Asigurarea diseminării datelor şi informaţiilor privind riscurile către toţi actorii implicaţi
        O comunicare eficientă a riscurilor presupune asigurarea accesului la informaţiile generate de către actorii implicaţi, prin stabilirea mai multor sisteme şi mecanisme de comunicare şi diseminare, precum şi colaborarea între aceştia în vederea identificării eventualelor deficienţe şi a modalităţii de soluţionare a acestora.

        Direcţia de acţiune 4: Creşterea gradului de conştientizare a riscurilor la nivelul unităţilor de învăţământ
        Copiii şi tinerii reprezintă un factor important de diseminare a informaţiilor către familie şi comunitate. Acest lucru este cu atât mai important cu cât copiii şi tinerii reprezintă o categorie de grup vulnerabil, care poate fi afectat disproporţionat în cazul unui dezastru, iar înţelegerea riscurilor şi cunoaşterea măsurilor de reducere a riscurilor pot conduce la creşterea rezilienţei acestora. Astfel, implementarea de măsuri care vizează creşterea gradului de conştientizare elevilor şi studenţilor privind riscurile, importanţa reducerii riscului de dezastre şi rolul pe care aceştia îl pot avea pe această linie are rezultate multiple, care se pot observa în timp. Colaborarea dintre cadrele didactice, autorităţile cu responsabilităţi în MRD şi OSC-uri este fundamentală în livrarea de mesaje adaptate vârstei şi stimularea interesului pentru acest domeniu.
        Întărirea şi îmbunătăţirea educaţiei preventive a elevilor şi a tinerei generaţii, prin programe de pregătire încorporate în programul existent şi adaptate la vârsta şi la nevoilor elevilor, pot conduce la rezultate multiple în ceea ce priveşte asigurarea măsurilor şi acţiunilor de protecţie civilă, precum şi eficientizarea modului de gestionare a situaţiilor de urgenţă.

        Direcţia de acţiune 5: Creşterea gradului de conştientizare a riscurilor la nivelul cetăţenilor
        Comunicarea riscurilor şi informarea preventivă sunt activităţi care trebuie derulate având în spate o strategie fundamentată, mesaje-cheie bine alese şi instrumente dedicate. Iniţiativele de comunicare şi informare a publicului trebuie să răspundă nevoilor diferitelor grupuri vulnerabile şi să utilizeze canale multiple de diseminare a informaţiei, inclusiv mass-media şi social media, astfel încât să ajungă la un procent cât mai mare de populaţie. Implicarea OSC-urilor, a mediului privat şi a mass-media este esenţială în acest efort de creştere a nivelului de conştientizare a populaţiei.


    6.2. Obiectiv specific 2: Consolidarea guvernanţei managementului riscurilor de dezastre
        Direcţia de acţiune 1: Modificarea cadrului legal şi instituţional pentru susţinerea implementării SNRRD
        În vederea susţinerii eforturilor de implementare a SNRRD, este necesară modificarea cadrului legal existent pe linia MRD şi RRD. Primul pas îl reprezintă operaţionalizarea PNRRD şi adaptarea acesteia pentru a se asigura coordonarea şi monitorizarea direcţiilor de acţiune propuse prin SNRRD. Totodată, este necesară reglementarea noilor responsabilităţi ale autorităţilor publice pe linia RRD şi fundamentarea legală a unor măsuri specifice precum educaţia în RRD, gestionarea ajutorului umanitar, continuarea funcţionării unităţilor sanitare, reabilitarea şi reconstrucţia, finanţarea strategiilor judeţene şi a planurilor locale de RRD. Nu în ultimul rând, corelarea şi armonizarea SNRRD cu celelalte strategii naţionale este esenţială pentru a evita duplicarea eforturilor şi blocajele.

        Direcţia de acţiune 2: Creşterea capacităţii administraţiei publice de implementare a SNRRD
        Administraţia publică centrală şi locală reprezintă actorii principali în coordonarea şi monitorizarea implementării SNRRD. Strategia abordează aspecte trans-sectoriale, relevante pentru toate sectoarele, fiind concepută astfel încât autorităţile publice să elaboreze ulterior strategii judeţene şi sectoriale, în linie cu SNRRD, prin care să fie definite măsurile de RRD specifice sectorului/judeţului, entităţile responsabile cu implementarea acestora, precum şi mecanismul de finanţare. Acest efort presupune existenţa unei capacităţi tehnice şi financiare adecvate la nivelul administraţiei publice, care să poată să susţină cu succes implementarea direcţiilor de acţiune stabilite prin SNRRD.

        Direcţia de acţiune 3: Încurajarea implicării OSC, sectorului privat şi publicului larg în implementarea SNRRD
        RRD este o responsabilitate partajată, în care societatea civilă, sectorul privat şi publicul larg au un rol important în elaborarea, implementarea şi monitorizarea strategiilor şi planurilor dedicate. O astfel de abordare permite identificarea de soluţii inovative, dezvoltarea de parteneriate public-private, reprezentarea tuturor sectoarelor relevante şi a grupurilor vulnerabile. Totodată, implicarea acestor actori în procesul de elaborare, implementare şi monitorizare a strategiilor şi planurilor de RRD conduce la creşterea coeziunii în cadrul comunităţii şi asigură coerenţa politicilor administraţiei publice cu eforturile celorlalţi actori non-guvernamentali.

        Direcţia de acţiune 4: Promovarea de iniţiative şi proiecte pe linia RRD/MRD în colaborările bilaterale/regionale/internaţionale
        În efortul de RRD, resursele naţionale nu sunt întotdeauna suficiente, în special când este vorba despre înţelegerea şi gestionarea unor evenimente la scară largă sau utilizarea de tehnologii şi metode inovative. În acest context, cooperarea bilaterală, regională şi internaţională este deosebit de importantă, deoarece permite autorităţilor publice accesul la cunoştinţe, expertiză şi resurse necesare în îmbunătăţirea rezilienţei unor sectoare specifice. Totodată, schimbul de informaţii, bune practici şi lecţii identificate, precum şi derularea de proiecte comune duc la întărirea relaţiilor bilaterale şi la demararea de noi iniţiative.


    6.3. Obiectiv specific 3: Investiţii pentru reducerea riscurilor de dezastre în vederea consolidării rezilienţei la dezastre
        Direcţia de acţiune 1: Corelarea investiţiilor relevante pentru MRD/RRD cu informaţiile privind hazardurile, vulnerabilităţile şi riscurile de dezastre şi adaptarea la schimbări climatice
        Înţelegerea naturii sistemice a riscurilor şi a modului complex în care diferitelor surse de risc pot interacţiona şi afecta o gamă largă de sectoare (evenimente multi-hazard, multi-risc, efecte domino) este esenţială pentru proiectarea şi implementarea unor proiecte de infrastructură şi în alte sectoare relevante care să asigure o rezilienţă crescută la dezastre si, implicit, să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi a societăţii.

        Direcţia de acţiune 2: Creşterea capacităţii administraţiei publice de a fundamenta, de a identifica şi de a accesa fonduri pentru investiţiile în RRD
        Elaborarea unei strategii naţionale de finanţare asigură o vedere de ansamblu asupra tipurilor de fonduri publice şi private disponibile pentru implementarea de investiţii în RRD şi stabilesc autorităţile publice responsabile, în contextul în care unele măsuri vizează două sau mai multe sectoare sau tipuri de risc. Aceasta, împreună cu înţelegerea instrumentelor financiare şi a modalităţii de accesare şi gestionare a diferitelor fonduri, reprezintă premisele necesare stimulării autorităţilor publice în utilizarea eficientă resurselor disponibile pentru RRD.

        Direcţia de acţiune 3: Dezvoltarea şi implementarea de instrumente pentru prioritizarea şi monitorizarea investiţiilor în RRD
        Pentru obţinerea unor rezultate optime, este necesară identificarea şi prioritizarea acelor măsuri integrate care pot contribui semnificativ la reducerea nivelului riscurilor de dezastre şi care să aducă beneficii suplimentare comunităţilor şi sectoarelor de activitate. Totodată, existenţa unui sistem de monitorizare a investiţiilor face ca mecanismul de finanţare să fie adaptabil şi să permită identificarea fondurilor disponibile care pot fi redirecţionate către alte investiţii în RRD.

        Direcţia de acţiune 4: Creşterea rezilienţei financiare a populaţiei, comunităţilor şi a mediului de afaceri
        Desi sunt disponibile o serie de instrumente financiare ex-ante de creştere a rezilienţei la dezastre, acestea nu sunt cunoscute şi nu sunt suficient înţelese de către populaţie şi mediul de afaceri. În contextul în care, în cazul producerii unui dezastru, resursele naţionale nu pot acoperi în totalitate pierderile suferite de cetăţeni, comunităţi şi operatori economici, instrumentele de transfer de risc către sectorul de asigurări şi reasigurări reprezintă o plasă de siguranţă care ar trebui luată în considerare.


    6.4. Obiectivul specific 4: Îmbunătăţirea gradului de pregătire pentru un răspuns eficient şi pentru aplicarea principiului de BBB în redresare, reabilitare şi reconstrucţie
        Direcţia de acţiune 1: Îmbunătăţirea sistemelor de avertizare timpurie
        Avertizarea timpurie reprezintă un prim pas în luarea măsurilor de limitare a impactului dezastrelor. Furnizarea de avertizări cu un grad mare de detaliu, bazate pe impact, şi diseminarea acestora către toţi factorii implicaţi în timp util permite luarea măsurilor de pregătire în vederea răspunsului şi a celor de punere în siguranţă a elementelor care pot fi afectate. Având în vedere faptul că diseminarea avertizărilor nu este un proces care poate fi controlat, este necesară identificarea limitărilor în diseminarea către populaţie a mesajelor şi implementarea de mecanisme pentru ca grupurile vulnerabile sau marginalizate să poată informate.

        Direcţia de acţiune 2: Îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de răspuns în situaţii de urgenţă, inclusiv în ceea ce priveşte colaborarea cu OSC-uri, voluntari şi sectorul privat
        Societatea civilă şi sectorul privat rămân în continuare resurse în mare parte nefolosite, atât în calitatea sa de colaborator, cât şi de destinatar al măsurilor de RRD. Aceste resurse pot fi imobilizate cu succes în acţiunile de pregătire şi răspuns prin integrarea în programele de formare pe linia MRD şi în activităţile de testare a planurilor de intervenţie. Un punct critic în etapa de răspuns la dezastre o reprezintă serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, pentru care este necesară prioritizarea investiţiilor în măsuri de creştere a capacităţii umane şi tehnice de intervenţie. Populaţia este, de asemenea, un actor care este necesar a fi implicat în partea de testare a planurilor, pentru a asigura cunoaşterea informaţiilor relevante şi formarea de deprinderi care să contribuie la limitarea impactului şi asigurarea unui răspuns eficient.

        Direcţia de acţiune 3: Îmbunătăţirea evacuării în situaţii de urgenţă
        În conformitate cu recomandările internaţionale, evacuarea în situaţii de urgenţă ar trebui regândită astfel încât să ţină cont de nevoile diferitelor categorii de grupurilor vulnerabile. O resursă importantă în activitatea de evacuare o reprezintă facilităţile de servicii sociale, care ar trebui incluse în planurile de evacuare, pentru a se lua măsuri ex-ante de asigurare a continuităţii furnizării serviciilor în caz de dezastre.

        Direcţia de acţiune 4: Îmbunătăţirea rezilienţei sistemului sanitar naţional în caz de dezastre
        Sistemul sanitar reprezintă o resursă importantă în caz de dezastru, acesta asigurând serviciile medicale de urgenţă şi cele de specialitate pentru persoanele rănite sau îmbolnăvite. Cu toate acestea, infrastructura spitalicească poate fi grav afectată în caz de dezastru, motiv pentru care este necesară dezvoltarea de planuri de continuitate a activităţii, astfel încât serviciile medicale să poată fi furnizate în cazul producerii unui dezastru, atât pentru persoanele afectate, cât şi pentru alte tipuri de pacienţi.

        Direcţia de acţiune 5: Îmbunătăţirea protecţiei sociale în caz de dezastre
        Sistemul de servicii sociale este, alături de sistemul sanitar, una dintre principalele resurse care contribuie la aducerea la starea de normalitate a comunităţii, prin ajutoarele de urgenţă şi alte tipuri de asistenţă în asigurarea nevoilor imediate, inclusiv asistenţa psihologică, pe care acesta le poate oferi persoanelor din categoriile vulnerabile. Acest sistem trebuie să se adapteze la diferitele scenarii de risc şi să vină în întâmpinarea nevoilor grupurilor vulnerabile, prin asigurarea continuităţii furnizării serviciilor în caz de dezastre.

        Direcţia de acţiune 6: Creşterea rezilienţei sectorului economic
        Rezilienţa comunităţii la dezastre este strâns legată rezilienţa sectorului economic. Afectarea gravă a activităţii operatorului economic sau a sectorului de activitate în caz de dezastru poate genera, pe lângă riscul tehnologic asociat, riscul aducerii comunităţii sau a unor membri ai acesteia într-o stare de deprivare materială severă, prin pierderea locurilor de muncă.
        În acest context, operatorii economici ar trebui, în colaborare cu sectorul public, să dezvolte planuri de continuitate a afacerii, astfel încât membrii comunităţii să se poată întoarce la muncă după un dezastru, iar economia locală să nu fie afectată semnificativ. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că o parte dintre operatorii economici sunt furnizori de servicii de bază, iar continuitatea furnizării de servicii este un element esenţial în aducerea la starea de normalitate a comunităţii.

        Direcţia de acţiune 7: Creşterea rezilienţei patrimoniului cultural imobil şi mobil şi a altor bunuri cu valoare culturală
        Patrimoniul cultural joacă un rol esenţial în dezvoltarea durabilă şi favorabilă incluziunii şi poate contribui la revitalizarea oraşelor şi a regiunilor. Deşi patrimoniul cultural nu este un element prioritar în activităţile de pregătire şi răspuns, este o resursă inestimabilă, care trebuie protejată. Distrugerea elementelor de patrimoniu cultural mobil şi imobil şi a altor bunuri cu valoare culturală în urma unui dezastru poate avea efecte pe termen lung, prin scăderea atractivităţii zonei pentru activităţi culturale şi de turism şi, implicit, poate încetini sau chiar stopa dezvoltarea durabilă a zonei respective. În acest context, este oportună elaborarea de planuri de evacuare dedicate şi stabilirea de sisteme de punere în siguranţă a patrimoniului şi a altor bunuri cu valoare culturală, care să permită refacerea/reconstrucţia ulterioară a acestora în cazul în care sunt afectate.

        Direcţia de acţiune 8: Integrarea principiilor de "build back better" şi "build back smarter" în activităţile de reabilitare şi reconstrucţie post-dezastru
        Legislaţia actuală în domeniul MRD vizează readucerea la starea iniţială a elementelor afectate de dezastru. Însă simpla readucere a elementului afectat la starea sa iniţială ar putea fi insuficientă pentru a preveni eventualele daune ulterioare în cazul producerii unor dezastre noi. Conceptul de BBB încurajează autorităţile publice şi entităţile private să ia măsuri pentru creşterea rezilienţei elementului sau sistemului afectat, astfel încât producerea unui eveniment similar să conducă la un impact redus sau minim. Mai mult decât atât, prin integrarea principiului de "build back smarter" este asigurată, pe lângă creşterea rezilienţei la dezastre, îmbunătăţirea funcţionalităţii elementului de infrastructură astfel încât acesta să poată furniza servicii noi sau îmbunătăţite.



    7. Capitol: Rezultate aşteptate şi indicatori
    7.1. Rezultate aşteptate
     Rezultatele pe termen lung ale SNRRD reprezintă obiectivele strategice pe termen lung ale activităţilor PNRRD, stabilite prin art. 4 dinHotărârea Guvernului nr. 768/2016, care sunt pe deplin aliniate la obiectivele CSRRD.
        Având în vedere faptul că ţintele de monitorizare ale CSRRD sunt corelate cu indicatori ai Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (conform tabelului 3 din Capitolul 3.3), rezultatele SNRRD contribuie la atingerea ODD 1 - Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context, ODD 11 - Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile şi ODD 13 - Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.
        Rezultatele SNRRD reprezintă o modalitate cuantificabilă de a analiza "reducerea substanţială a riscului de dezastre şi a pierderilor în materie de vieţi omeneşti, de mijloace de trai şi de sănătate, precum şi în materie de active economice, fizice, sociale, culturale şi de mediu ale persoanelor, întreprinderilor, comunităţilor şi ţărilor" prin "prevenirea de noi [n.t. riscuri de dezastre] şi reducerea riscului de dezastre existent prin punerea în aplicare a unor măsuri economice, structurale, juridice, sociale, de sănătate integrate şi favorabile incluziunii, culturale, educaţionale, de mediu, tehnologice, politice şi instituţionale care să prevină şi să reducă expunerea la pericole şi vulnerabilitatea la dezastre, să sporească gradul de pregătire pentru răspuns şi redresare şi, astfel, să consolideze rezilienţa."
        Pentru obţinerea rezultatelor pe termen lung a SNRRD şi, implicit, la atingerea obiectivului general al SNRRD şi a ţintelor Sendai, au fost stabilite o serie de rezultate-cheie ale direcţiilor de acţiune propuse, care corespund cele 18 necesităţi identificate la Capitolul 4.2.
        Tabel 6. Rezultatele-cheie ale SNRRD, corelate cu necesităţile identificate şi direcţiile de acţiune

┌───────────────────┬─────────────────┬──────────────────┐
│Necesitate │Direcţie de │Rezultat-cheie │
│identificată │acţiune │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│1. Este necesară │ │ │
│dezvoltarea de │ │ │
│instrumente şi │ │ │
│metode care să │ │ │
│permită înţelegerea│Dezvoltarea de │ │
│riscurilor de │instrumente prin │Sunt disponibile │
│dezastre şi a │care să se │informaţii privind│
│impactului │asigure │riscurile pentru a│
│schimbărilor │înţelegerea │fundamenta │
│climatice şi să │riscurilor de │decizii, acţiuni │
│asigure abordarea │dezastre şi │şi investiţii în │
│unitară şi │îmbunătăţirea │RRD │
│standardizată în │celor existente │ │
│ceea ce priveşte │ │ │
│evaluarea pagubelor│ │ │
│şi evaluarea │ │ │
│riscurilor. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│2. Există │ │ │
│dificultăţi în a │ │ │
│accesa, a colecta │ │ │
│şi a folosi │Creşterea │ │
│informaţiile │capacităţii │Administraţia │
│privind riscurile │tehnice a │publică are │
│la nivelul │administraţiei │capacitatea de a │
│actorilor implicaţi│publice pentru │utiliza │
│relevanţi, pentru │înţelegerea │informaţiile │
│diferite tipuri de │riscurilor si │privind riscurile │
│riscuri, luând în │utilizarea │pentru a │
│considerare │datelor si │fundamenta │
│constrângerile │informaţiilor │decizii, acţiuni │
│tehnice şi │privind riscurile│şi investiţii în │
│procedurale, care │in activitatea │RRD │
│ţin de nivelul de │specifica │ │
│capacitate, în │ │ │
│special la nivel │ │ │
│local. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ │Asigurarea │ │
│3. Există │diseminării │Informaţiile │
│oportunităţi de │datelor şi │privind riscurile │
│folosire a │informaţiilor │sunt utilizate de │
│iniţiativelor │privind riscurile│către toţi actorii│
│existente ale │către toţi │relevanţi │
│Guvernului şi ale │actorii implicaţi│ │
│societăţii civile ├─────────────────┼──────────────────┤
│şi de dezvoltare a │Creşterea │Elevii/studenţii │
│unei concepţii │gradului de │sunt conştienţi de│
│integrate de │conştientizare a │riscurile de │
│comunicare/ │riscurilor la │dezastre şi de │
│îmbunătăţire a │nivelul │acţiunile de │
│gradului de │unităţilor de │prevenire, │
│conştientizare, │învăţământ │pregătire şi │
│atât în caz de │ │răspuns │
│multi-hazard, cât ├─────────────────┼──────────────────┤
│şi cu referire la │ │Publicul larg este│
│hazarduri │Creşterea │conştient de │
│specifice, în │gradului de │riscurile de │
│conformitate cu o │conştientizare a │dezastre şi de │
│abordare la nivelul│riscurilor la │acţiunile de │
│întregii societăţi.│nivelul │prevenire, │
│ │cetăţenilor │pregătire şi │
│ │ │răspuns │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│4. Deşi un cadru │ │ │
│general este în │ │ │
│vigoare, există │ │ │
│nevoia şi │ │ │
│oportunitatea de a │ │ │
│adresa anumite │ │ │
│lacune şi │ │ │
│inconsecvenţe la │ │ │
│nivel de legislaţie│ │Sunt reglementate │
│privind RRD şi │Modificarea │atribuţiile şi │
│subiecte trans- │cadrului legal şi│responsabilităţile│
│sectoriale/ │instituţional │tuturor actorilor │
│specifice │pentru susţinerea│relevanţi în ceea │
│hazardurilor, în │implementării │ce priveşte │
│ceea ce priveşte │SNRRD │implementarea │
│armonizarea │ │SNRRD │
│conceptelor tehnice│ │ │
│ce ţin de RRD şi │ │ │
│uneori în ceea ce │ │ │
│priveşte rolurile/ │ │ │
│responsabilităţile │ │ │
│la diferite │ │ │
│niveluri (inclusiv │ │ │
│PNRRD). │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│5. Se remarcă │ │ │
│nevoia asigurării │ │ │
│unei mai bune │ │ │
│aplicări a legii si│ │ │
│implementarea │ │ │
│cadrului legislativ│ │ │
│actual, cu │ │ │
│finanţare, resurse │ │ │
│si formare dedicate│ │ │
│în acest sens. Este│Creşterea │Administraţia │
│nevoie de o │capacităţii │publică are cadrul│
│strategie de │administraţiei │legal si acces la │
│resurse umane si de│publice de │resursele necesare│
│formare la locul de│implementare a │implementării │
│muncă pentru a │SNRRD │SNRRD │
│asigura │ │ │
│perfecţionarea │ │ │
│continuă si │ │ │
│diversificarea │ │ │
│personalului care │ │ │
│lucrează în │ │ │
│domeniul MRD la │ │ │
│nivel naţional, │ │ │
│judeţean si local. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│6. Au fost │ │ │
│identificate │ │ │
│oportunităţi de │ │ │
│îmbunătăţire a │Încurajarea │Societatea civilă │
│coordonării │implicării │si mediul privat │
│interinstituţionale│OSC-urilor, │colaborează cu │
│si a colaborării pe│sectorului privat│administraţia │
│diferite aspecte │si publicului │publică în │
│ale MRD cu │larg în │implementarea │
│societatea civilă/ │implementarea │SNRRD │
│OSC- uri, │SNRRD │ │
│voluntari, sector │ │ │
│privat si │ │ │
│comunităţi. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│7. Integrarea │ │ │
│eforturilor │ │ │
│naţionale în │ │ │
│iniţiativele de la │ │ │
│nivel regional si │ │ │
│internaţional si │ │ │
│utilizarea │Promovarea de │ │
│oportunităţii de a │iniţiative si │Colaborările │
│beneficia de │proiecte pe linia│bilaterale/ │
│schimburi de │RRD/MRD în │regionale/ │
│cunostinţe si de │colaborările │internaţionale │
│expertiză cu alte │bilaterale/ │abordează domeniul│
│state si/sau cu │regionale/ │RRD │
│organisme de la │internaţionale │ │
│nivel regional/ │ │ │
│internaţional │ │ │
│reprezintă o ocazie│ │ │
│importantă de │ │ │
│crestere a │ │ │
│capacităţii │ │ │
│naţionale de RRD. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│8. Există nevoia │Corelarea │ │
│corelării │investiţiilor │ │
│investiţiilor din │relevante pentru │ │
│diferitele sectoare│MRD/RRD cu │ │
│de activitate cu │informaţiile │Investiţiile │
│informaţiile │privind │sectoriale │
│privind expunerea │hazardurile, │contribuie la │
│si vulnerabilitatea│vulnerabilităţile│creşterea │
│la dezastre, prin │si riscurile de │rezilienţei │
│includerea │dezastre si │sistemelor │
│aspectelor de RRD │adaptarea la │ │
│în planurile de │schimbări │ │
│dezvoltare │climatice │ │
│specifice. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│9. A fost │ │ │
│identificată │ │ │
│necesitatea │ │ │
│dezvoltării unei │ │ │
│strategii │ │ │
│naţionale, │ │ │
│trans-sectoriale, │ │ │
│de finanţare a │ │ │
│planurilor/ │ │ │
│măsurilor de RRD │ │ │
│care să permită │ │ │
│utilizarea optimă a│ │ │
│tuturor fondurilor │Creşterea │Sunt identificate │
│naţionale si │capacităţii │si utilizate toate│
│externe │administraţiei │sursele de │
│disponibile, precum│publice de a │finanţare │
│si monitorizarea │fundamenta, de a │disponibile, în │
│unitară a │identifica si de │vederea acoperirii│
│gestionării │a accesa fonduri │necesarului de │
│acestora. │pentru │investiţii de la │
│10. Creşterea │investiţiile în │nivel sectorial/ │
│capacităţii │RRD │judeţean/ local │
│autorităţilor │ │ │
│publice de │ │ │
│înţelegere si │ │ │
│utilizare a │ │ │
│fondurilor │ │ │
│disponibile este de│ │ │
│dorit pentru a │ │ │
│sprijini │ │ │
│planificarea, │ │ │
│monitorizarea si │ │ │
│implementarea │ │ │
│investiţiilor în │ │ │
│RRD. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│11. Este necesară │ │ │
│stabilirea unui │ │ │
│mecanism de │ │ │
│prioritizare si │ │ │
│monitorizare a │ │ │
│investiţiilor, │Dezvoltarea si │Investiţiile în │
│pentru a asigura │implementarea de │RRD sunt │
│finanţarea │instrumente │prioritizate si │
│măsurilor cu impact│pentru │monitorizate, │
│ridicat în ceea ce │prioritizarea si │pentru a asigura │
│priveşte atingerea │monitorizarea │obţinerea unui │
│obiectivelor SNRRD │investiţiilor în │impact ridicat │
│si a soluţiilor │RRD │asupra riscurilor │
│integrate si │ │ │
│sustenabile, care │ │ │
│să contribuie la │ │ │
│rezilienţa │ │ │
│multi-hazard. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│12. Este oportună │ │Populaţia si │
│promovarea │Creşterea │mediul de afaceri │
│utilizării │rezilienţei │utilizează │
│instrumentelor │financiare a │sistemul de │
│financiare ex-ante │populaţiei, │asigurări private │
│dedicate, pentru │comunităţilor si │pentru creşterea │
│creşterea │a mediului de │rezilienţei la │
│rezilienţei în caz │afaceri │dezastre │
│de dezastre. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│13. Există nevoia │ │ │
│de a trata │ │ │
│neajunsurile în │ │ │
│ceea ce priveşte │ │ │
│monitorizarea si │ │ │
│prognoza │ │ │
│evenimentelor │ │ │
│extreme, precum si │ │ │
│în ceea ce priveşte│ │Sistemele de │
│comunicarea │ │monitorizare, │
│avertizărilor. Este│Îmbunătăţirea │prognoză si │
│necesar ca │sistemelor de │avertizare sunt │
│avertizările să fie│avertizare │multi- hazard si │
│întotdeauna │timpurie │furnizează │
│suficient de │ │informaţii privind│
│fiabile, de │ │impactul potenţial│
│specifice si să │ │ │
│permită luarea de │ │ │
│măsuri pe baza │ │ │
│acestora, dar si să│ │ │
│ajungă întotdeauna │ │ │
│la grupurile cele │ │ │
│mai vulnerabile │ │ │
│care sunt expuse │ │ │
│riscului. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
│ │ │ │
│14. Este necesar să│ │ │
│se extindă │Îmbunătăţirea │ │
│investiţiile în │eficacităţii │ │
│formarea si │sistemului de │Actorii implicaţi │
│instruirea │răspuns în │în asigurarea │
│persoanelor care │situaţii de │intervenţiei în │
│îndeplinesc │urgenţă, inclusiv│caz de dezastre au│
│atribuţii în │în ceea ce │capacitatea de │
│domeniul protecţiei│priveşte │a-si îndeplini │
│civile, precum si │colaborarea cu │atribuţiile │
│în sistemul de │OSC-uri, │ │
│protecţie civilă, │voluntari si │ │
│pentru a se asigura│sectorul privat │ │
│capacitatea si │ │ │
│capabilitatea de a │ │ │
│coordona │ │ │
│pregătirea, ├─────────────────┼──────────────────┤
│răspunsul si │ │ │
│redresarea în │ │ │
│situaţii de │ │ │
│urgenţă, avându-se │Îmbunătăţirea │Planurile de │
│în vedere mai ales │evacuării în │evacuare sunt │
│nivelul judeţean si│situaţii de │aplicate de către │
│local. │urgenţă │toţi factorii │
│15. Există │ │implicaţi │
│oportunitatea de a │ │ │
│constitui si a │ │ │
│intensifica │ │ │
│parteneriate cu ├─────────────────┼──────────────────┤
│voluntari si │ │ │
│organizaţii ale │ │ │
│societăţii civile, │ │ │
│precum si cu │Îmbunătăţirea │ │
│sectorul privat în │rezilienţei │Sistemul sanitar │
│ceea ce priveste │sistemului │naţional este │
│pregătirea, │sanitar naţional │rezilient în caz │
│răspunsul, │în caz de │de dezastre │
│redresarea si │dezastre │ │
│reconstrucţia │ │ │
│rezilientă. │ │ │
│16. Există │ │ │
│oportunitatea ├─────────────────┼──────────────────┤
│îmbunătăţirii │ │ │
│componentelor │ │ │
│sistemului de │ │ │
│răspuns în situaţii│Îmbunătăţirea │Sistemul de │
│de urgenţă │protecţiei │servicii sociale │
│(răspuns, evacuare,│sociale în caz de│este adaptativ si │
│alarmare, furnizare│dezastre │rezilient în caz │
│servicii medicale │ │de dezastre │
│de urgenţă, │ │ │
│furnizare asistenţă│ │ │
│socială si altele │ │ │
│asemenea), inclusiv├─────────────────┼──────────────────┤
│în ceea ce priveste│ │ │
│nevoile grupurilor │ │ │
│vulnerabile si │ │ │
│caracteristicile │Cresterea │Obiectivele de │
│unor obiective cu │rezilienţei │patrimoniu │
│grad ridicat de │patrimoniului │cultural au o │
│vulnerabilitate │cultural imobil │rezilienţă │
│(precum clădirile │si mobil │îmbunătăţită la │
│de patrimoniu │ │dezastre │
│cultural). │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│17. Este necesar să│ │ │
│se abordeze │ │ │
│punctele slabe în │ │ │
│ceea ce priveşte │ │ │
│pregătirea pentru │ │ │
│dezastre si │Creşterea │Operatorii │
│planificarea │rezilienţei │economici au o │
│continuităţii la │sectorului │rezilienţă │
│nivel sectorial, în│economic │îmbunătăţită la │
│special în │ │dezastre │
│sectoarele │ │ │
│esenţiale si de │ │ │
│utilităţi, precum │ │ │
│si în sectorul │ │ │
│privat. │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│18. Este oportună │ │ │
│integrarea │ │ │
│principiului de │ │ │
│'Build Back Better'│Integrarea │Elementele de │
│(BBB) în │principiilor de │infrastructură si │
│activităţile ce ţin│„build back │sistemele afectate│
│de reabilitare si │better" si „build│de dezastru sunt │
│reconstrucţie │back smarter" în │reabilitate/ │
│post-dezastru, │activităţile de │reconstruite │
│precum si crearea │reabilitare si │astfel încât să se│
│cadrului │reconstrucţie │reducă riscul │
│reglementativ si a │post- dezastru │asociat │
│capacităţii │ │ │
│instituţionale │ │ │
│necesară. │ │ │
└───────────────────┴─────────────────┴──────────────────┘


        Figura 3. Lanţul de rezultate ale SNRRD (a se vedea imaginea asociată)


    7.2. Indicatori
        Implementarea SNRRD va fi monitorizată utilizând o serie de indicatori de impact şi de progres.
        Indicatorii de impact sunt indicatorii care permit cuantificarea atingerii obiectivelor specifice ale PNRRD şi ale ţintelor CSRRD, după cum urmează:
    - Numărul anual de persoane decedate în urma dezastrelor;
    – Numărul anual de persoane afectate direct de dezastre;
    – Cuantumul pagubelor directe înregistrate anual ca efecte ale dezastrelor, ca procent din PIB;
    – Numărul de elemente de infrastructură esenţială afectate de dezastre, anual;
    – Numărul de întreruperi în furnizarea de servicii de bază, anual.

        Aceşti indicatori vor fi monitorizaţi prin intermediul bazei de date naţională pentru colectarea pierderilor din dezastre DesInventar RO, datele fiind introduse de către autorităţile responsabile cu rol principal, pe tipuri de risc şi celorlalte autorităţi publice care gestionează elemente expuse riscurilor. IGSU, în calitate de administrator al sistemului DesInventar RO, va asigura integrarea acestor date şi generarea raportului anual de ţară privind atingerea obiectivelor specifice ale PNRRD şi ale ţintelor CSRRD, care va fi prezentat PNRRD, spre avizare, şi va fi transmis către Sendai Framework Monitor, în vederea îndeplinirii obligaţiilor României ce decurg din CSRRD.
        Indicatorii de impact ai SNRRD reprezintă, totodată, indicatori aferenţi ţintelor 1.5, 11.5 şi 13.1, stabiliţi la nivelul ONU şi al UE pentru implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. În acest sens, este oportună armonizarea raportării către Sendai Monitor Framework cu cea aferentă implementării Agendei 2030.
        Complementar, în contextul în care acţiunile propuse prin SNRRD contribuie la atingerea indicatorilor naţionali de dezvoltare durabilă ce ţin de creşterea rezilienţei la dezastre şi schimbări climatice, este necesară includerea acestora, ca indicatori de impact, după cum urmează:
        ODD 1 - Fără Sărăcie
        Ţinta 3 - Consolidarea sistemului naţional unitar a serviciilor de intervenţie de urgenţă, reabilitare ulterioară şi compensare a pierderilor în caz de calamităţi naturale, accidente industriale sau evenimente climatice extreme
    - TAN0131 - Numărul de intervenţii ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pe medii de rezidenţă şi judeţe;
    – TAO0132 - Ponderea bugetului alocat activităţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în totalul cheltuielilor guvernamentale;
    – TAP0133 - Numărul de salariaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.


    ODD 11 - Oraşe şi comunităţi durabile
        Ţinta 2 - Reducerea substanţială a numărului deceselor şi bolilor provocate de produsele chimice periculoase de poluare şi de contaminarea aerului, apei şi solului
    - TLV1121- Numărul de persoane decedate şi rănite atribuite dezastrelor naturale, înregistrate la intervenţiile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la 100.000 de locuitori.

        Ţinta 5 - Educarea şi responsabilizarea populaţiei pentru situaţii de risc seismic
    - TME1151 - Numărul de activităţi de informare preventivă în domeniul situaţiilor de urgenţă;
    – TMF1152 - Numărul emisiunilor educative şi al spoturilor publicitare sau mesajelor de interes public cu rol de educaţie în caz de cutremur, derulate anual de TVR.

        Ţinta 9 - Implementarea prevederilor legale referitoare la producţia, transportul, depozitarea, utilizarea şi eliminarea produselor chimice, inclusiv a celor farmaceutice, care pot prezenta pericole pentru sănătatea oamenilor şi animalelor şi pentru integritatea mediului
    - TMV1191 - Ponderea parcursului mărfurilor periculoase (tone-km) în transportul rutier şi feroviar în total parcurs mărfuri.


        ODD 13 - Acţiunea climatică
        Ţinta 1 - Consolidarea rezilienţei şi capacităţii de adaptare a României la riscurile legate de clima şi dezastrele naturale
    - TOM1314 - Numărul de persoane decedate şi rănite atribuite dezastrelor naturale, înregistrate la intervenţiile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la 100.000 de locuitori;
    – TON1315 - Pagubele anuale la inundaţii.

        Ţinta 2 - Îmbunătăţirea capacităţii de reacţie rapidă la fenomene meteorologice extreme intempestive de mare intensitate
    - TOR1321 - Suprafaţa protejată cu sisteme antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor;
    – TOS1322 - Numărul de intervenţii ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cauzate de producerea unor fenomene meteorologice periculoase si/sau asociate;
    – TOT1323 - Ponderea bugetului alocat activităţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în totalul cheltuielilor guvernamentale.

        Ţinta 4 - Intensificarea eforturilor României pentru a realiza tranziţia de la economie verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezilientă la schimbările climatice şi pentru integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în sectoarele vulnerabile
    - TPE1344 - Numărul de persoane decedate şi rănite atribuite dezastrelor naturale, înregistrate la intervenţiile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la 100.000 de locuitori.

        În plus, SNRRD propune 21 de indicatori de progres, aferenţi celor 21 de rezultate-cheie ale SNRRD, pentru a monitoriza activitatea specifică direcţiilor de acţiune (Tabelul 7).
        Tabelul 7. Corelarea dintre direcţiile de acţiune, rezultatele-cheie şi indicatorii de progres ai SNRRD

┌─────────────────┬──────────────────┬────────────────┐
│Direcţie de │Rezultat-cheie │Indicator de │
│acţiune │ │progres │
├─────────────────┴──────────────────┴────────────────┤
│Obiectivul specific 1: Înţelegerea riscurilor de │
│dezastre │
├─────────────────┬──────────────────┬────────────────┤
│Dezvoltarea de │ │% din localităţi│
│instrumente prin │Sunt disponibile │care au │
│care să se │informaţii privind│elaborate hărţi │
│asigure │riscurile pentru a│de risc şi/sau │
│înţelegerea │fundamenta │au evaluate │
│riscurilor de │decizii, acţiuni │scenarii de risc│
│dezastre şi │şi investiţii în │şi multi-risc │
│îmbunătăţirea │RRD │pentru toate │
│celor existente │ │tipurile de risc│
│ │ │identificate │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Creşterea │ │ │
│capacităţii │Administraţia │ │
│tehnice a │publică are │ │
│administraţiei │capacitatea de a │% din localităţi│
│publice pentru │utiliza │care au │
│înţelegerea │informaţiile │solicitat │
│riscurilor si │privind riscurile │participarea la │
│utilizarea │pentru a │diverse programe│
│datelor si │fundamenta │de formare pe │
│informaţiilor │decizii, acţiuni │RRD │
│privind riscurile│şi investiţii în │ │
│in activitatea │RRD │ │
│specifica │ │ │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din datele │
│Asigurarea │ │generate la │
│diseminării │Informaţiile │nivelul │
│datelor şi │privind riscurile │administraţiei │
│informaţiilor │sunt utilizate de │publice, care │
│privind riscurile│către toţi actorii│sunt diseminate │
│către toţi │relevanţi │factorilor │
│actorii implicaţi│ │interesaţi pe │
│ │ │mai multe canale│
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Creşterea │Elevii/studenţii │ │
│gradului de │sunt conştienţi de│% de elevi/ │
│conştientizare a │riscurile de │studenţi cu │
│riscurilor la │dezastre şi de │cunoştinţe │
│nivelul │acţiunile de │satisfăcătoare │
│unităţilor de │prevenire, │pe linia RRD │
│învăţământ │pregătire şi │ │
│ │răspuns │ │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │Publicul larg este│ │
│Creşterea │conştient de │% din populaţie │
│gradului de │riscurile de │cu cunoştinţe │
│conştientizare a │dezastre şi de │satisfăcătoare │
│riscurilor la │acţiunile de │pe linia RRD, în│
│nivelul │prevenire, │baza studiilor │
│cetăţenilor │pregătire şi │sociologice │
│ │răspuns │ │
├─────────────────┴──────────────────┴────────────────┤
│Obiectivul specific 2: Consolidarea guvernanţei │
│managementului riscurilor de dezastre │
├─────────────────┬──────────────────┬────────────────┤
│ │Sunt reglementate │ │
│Modificarea │atribuţiile şi │% din legislaţia│
│cadrului legal şi│responsabilităţile│relevantă pe │
│instituţional │tuturor actorilor │linie de MRD │
│pentru susţinerea│relevanţi în ceea │actualizată/ │
│implementării │ce priveşte │armonizată cu │
│SNRRD │implementarea │SNRRD │
│ │SNRRD │ │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Creşterea │Administraţia │% din sectoarele│
│capacităţii │publică are cadrul│de activitate/ │
│administraţiei │legal şi acces la │judeţe/ │
│publice de │resursele necesare│localităţi care │
│implementare a │implementării │au elaborat │
│SNRRD │SNRRD │strategii/ │
│ │ │planuri de RRD │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Încurajarea │ │% din strategii/│
│implicării │Societatea civilă │planuri de │
│OSC-urilor, │şi mediul privat │acţiune de RRD │
│sectorului privat│colaborează cu │care includ │
│şi publicului │administraţia │măsuri care │
│larg în │publică în │implică OSC, │
│implementarea │implementarea │operatori │
│SNRRD │SNRRD │privaţi şi │
│ │ │publicul larg │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Promovarea de │ │% din proiecte │
│iniţiative şi │Colaborările │bilaterale/ │
│proiecte pe linia│bilaterale/ │regionale/ │
│RRD/MRD în │regionale/ │internaţionale │
│colaborările │internaţionale │care abordează │
│bilaterale/ │abordează domeniul│acţiuni din │
│regionale/ │RRD/MRD │domeniul RRD/MRD│
│internaţionale │ │ │
├─────────────────┴──────────────────┴────────────────┤
│Obiectivul specific 3: Investiţii pentru reducerea │
│riscurilor de dezastre în vederea consolidării │
│rezilienţei la dezastre │
├─────────────────┬──────────────────┬────────────────┤
│Corelarea │ │ │
│investiţiilor │ │ │
│relevante pentru │ │% din planurile │
│MRD/RRD cu │Investiţiile │de dezvoltare │
│informaţiile │sectoriale │sectoriale şi │
│privind │contribuie la │locale care │
│hazardurile, │creşterea │vizează │
│vulnerabilităţile│rezilienţei │investiţii │
│şi riscurile de │sistemelor │pentru creşterea│
│dezastre şi │ │rezilienţei la │
│adaptarea la │ │dezastre │
│schimbări │ │ │
│climatice │ │ │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din strategii/│
│Creşterea │Sunt identificate │planuri de │
│capacităţii │şi utilizate toate│acţiune de RRD │
│administraţiei │sursele de │sectoriale/ │
│publice de a │finanţare │judeţene/locale,│
│fundamenta, de a │disponibile, în │a căror sursă de│
│identifica şi de │vederea acoperirii│finanţare este │
│a accesa fonduri │necesarului de │stabilită în │
│pentru │investiţii de la │strategia │
│investiţiile în │nivel sectorial/ │naţională de │
│RRD │judeţean/ local │finanţare a │
│ │ │investiţiilor în│
│ │ │RRD │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Dezvoltarea şi │Investiţiile în │ │
│implementarea de │RRD sunt │ │
│instrumente │prioritizate şi │% din PIB │
│pentru │monitorizate, │investit în │
│prioritizarea şi │pentru a asigura │măsuri de RRD │
│monitorizarea │obţinerea unui │ │
│investiţiilor în │impact ridicat │ │
│RRD │asupra riscurilor │ │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din populaţie │
│ │ │care a încheiat │
│Creşterea │Populaţia şi │poliţa de │
│rezilienţei │mediul de afaceri │asigurare │
│financiare a │utilizează │obligatorie a │
│populaţiei, │sistemul de │locuinţelor │
│comunităţilor şi │asigurări private │% din operatorii│
│a mediului de │pentru creşterea │economici sursă │
│afaceri │rezilienţei la │de risc care a │
│ │dezastre │încheiat poliţe │
│ │ │de asigurare în │
│ │ │caz de dezastre │
├─────────────────┴──────────────────┴────────────────┤
│Obiectivul specific 4: Îmbunătăţirea gradului de │
│pregătire pentru un răspuns eficient şi pentru │
│aplicarea principiului de “Build Back Better” în │
│redresare, reabilitare şi reconstrucţie │
├─────────────────┬──────────────────┬────────────────┤
│ │Sistemele de │% din hazarduri │
│ │monitorizare, │pentru care │
│Îmbunătăţirea │prognoză şi │avertizările au │
│sistemelor de │avertizare sunt │fost adaptate în│
│avertizare │multi-hazard şi │vederea │
│timpurie │furnizează │includerii │
│ │informaţii privind│informaţiilor │
│ │impactul potenţial│privind impactul│
│ │ │potenţial │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din SVSU care │
│ │ │au pregătirea şi│
│ │ │mijloacele de │
│ │ │intervenţie │
│ │ │necesare pentru │
│Îmbunătăţirea │ │a-şi îndeplini │
│eficacităţii │ │atribuţiile │
│sistemului de │Actorii implicaţi │% din actorii │
│răspuns în │în asigurarea │care asigură │
│situaţii de │intervenţiei în │intervenţia în │
│urgenţă, inclusiv│caz de dezastre au│situaţii de │
│în ceea ce │capacitatea de │urgenţă, care │
│priveşte │a-şi îndeplini │participă la │
│colaborarea cu │atribuţiile │programul de │
│OSC- uri, │ │pregătire │
│voluntari şi │ │continuă dedicat│
│sectorul privat │ │% din ISUJ care │
│ │ │deţin resursele │
│ │ │şi tehnica │
│ │ │necesară │
│ │ │îndeplinirii │
│ │ │atribuţiilor │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │Planurile de │% din populaţie │
│Îmbunătăţirea │evacuare sunt │cunoaşte │
│evacuării în │aplicate de către │informaţiile │
│situaţii de │toţi factorii │privind │
│urgenţă │implicaţi │evacuarea în caz│
│ │ │de dezastre │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din unităţile │
│Îmbunătăţirea │ │sanitare care │
│rezilienţei │Sistemul sanitar │pot asigura │
│sistemului │naţional este │continuitatea │
│sanitar naţional │rezilient în caz │furnizării │
│în caz de │de dezastre │serviciilor │
│dezastre │ │medicale în caz │
│ │ │de dezastru │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din │
│Îmbunătăţirea │Sistemul de │facilităţile │
│protecţiei │servicii sociale │care furnizează │
│sociale în caz de│este adaptativ şi │servicii sociale│
│dezastre │rezilient în caz │care pot asigura│
│ │de dezastre │asistenţă în caz│
│ │ │de dezastre │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din │
│ │Obiectivele de │obiectivele de │
│Creşterea │patrimoniu │patrimoniu │
│rezilienţei │cultural au o │cultural care au│
│patrimoniului │rezilienţă │planuri de │
│cultural imobil │îmbunătăţită la │evacuare şi │
│şi mobil │dezastre │punere în │
│ │ │siguranţă │
│ │ │testate periodic│
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │Operatorii │% din furnizorii│
│Creşterea │economici au o │de servicii de │
│rezilienţei │rezilienţă │bază şi mari │
│sectorului │îmbunătăţită la │operatori │
│economic │dezastre │economici care │
│ │ │au elaborat PCA │
├─────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │% din │
│ │ │investiţiile în │
│Integrarea │Elementele de │reabilitarea şi │
│principiilor de │infrastructură şi │reconstrucţia │
│„build back │sistemele afectate│post-dezastru │
│better” şi „build│de dezastru sunt │care vizează │
│back smarter” în │reabilitate/ │reducerea │
│activităţile de │reconstruite │riscului asociat│
│reabilitare şi │astfel încât să se│elementului │
│reconstrucţie │reducă riscul │expus şi/sau │
│post-dezastru │asociat │îmbunătăţirea/ │
│ │ │extinderea │
│ │ │funcţionalităţii│
└─────────────────┴──────────────────┴────────────────┘


        Totodată, Planul de Acţiune 2024-2035 (Anexa 1) are stabilită o listă de indicatori de realizare a măsurilor, prin care se va asigura monitorizarea îndeplinirii acţiunilor propuse pentru fiecare obiectiv specific şi fiecare direcţie de acţiune.



    8. Capitol: Implementarea, monitorizarea şi evaluarea SNRRD
    8.1. Implementarea şi monitorizarea implementării SNRRD
        Pentru implementarea SNRRD şi a Planului de Acţiune 2024-2035, autorităţile responsabile cu rol principal în MRD, pe tipuri de risc, precum şi celelalte autorităţi publice centrale responsabile pe domeniile sau sectoarele de activitate care pot fi afectate de dezastre (agricultură, sectoare ale industriei, transporturi, comunicaţii, energie, sănătate, educaţie, cercetare, asistenţă socială, turism, patrimoniu cultural şi altele asemenea) vor asigura elaborarea de planuri specifice la nivel sectorial si/sau integrarea în strategiile, planurile şi procesele sectoriale deja existente a unor măsuri aliniate la acţiunile propuse prin Planul de Acţiune 2024-2035, pentru atingerea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune stabilite prin SNRRD.
        Strategiile şi planurile de acţiune sectorial/pe tip de risc vor fi aprobate, după caz, prin hotărâre de guvern sau ordin de ministru şi vor detalia modalitatea prin care vor fi implementate şi monitorizate măsurile incluse în Planul de Acţiune 2024-2035, adaptate la domeniile specifice, la care se vor adăuga măsurile identificate la nivelul instituţiei pentru creşterea capabilităţii de management a riscurilor de dezastre, în urma evaluării efectuate cu ajutorul metodologiei specifice*71), precum şi alte acţiuni care contribuie la atingerea rezultatelor-cheie si/sau la creşterea rezilienţei la dezastre a sectorului respectiv. Pentru toate măsurile din strategiile şi planurile de acţiune menţionate vor fi stabiliţi indicatori de progres sau de realizare, care vor fi monitorizaţi şi raportaţi anual către secretariatul PNRRD.
        *71) Metodologia de evaluare a capabilităţilor de management a riscurilor de dezastre este disponibilă pe link-ul https://igsu.ro/FinantareExterna/ProgrameEuropene2014, secţiunea Programul Operaţional Capacitate Administrativă - Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional - Ro-Risk

        Pentru a asigura corelarea dintre obiectivele specifice SNRRD şi măsurile suplimentare care contribuie la atingerea rezultatelor-cheie şi/sau la creşterea rezilienţei la dezastre pentru tipul de risc specific, autorităţile responsabile cu rol principal în MRD vor utiliza rezultatele Analizei de diagnostic*72) şi Recomandările*73) privind acţiunile necesar a fi implementate pe tip de risc, formulate de către Banca Mondială.
        *72) Banca Mondială, Analiza cadrului legal, reglementativ şi instituţional care guvernează reducerea riscului de dezastre în România - Livrabil 1 în cadrul Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile (RAS) P172203
        *73) Banca Mondială, Raport cu recomandări privind propunerea de proiect de Strategie Naţională de RRD şi a proiectului de plan de acţiune - Livrabil 4 în cadrul Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile (RAS) P172203

        Strategiile şi/sau planurile de acţiune sectoriale/pe tip de risc vor fi transmise către MAI/IGSU, în vederea demarării procedurii de avizare a acestora de către PNRRD şi a integrării în Planul de monitorizare şi evaluare al implementării SNRRD, care va fi aprobat prin ordin al MAI. Ulterior, în baza raportărilor anuale, MAI/IGSU va întocmi un raport, care va fi prezentat în cadrul primei şedinţe a PNRRD din anul următor, în vederea stabilirii măsurilor suplimentare care pot fi întreprinse de instituţiile de resort, inclusiv în ceea ce priveşte demararea de proiecte comune sau colaborarea cu alte entităţi publice şi private.
        Planul de acţiune 2024-2035 va fi revizuit şi actualizat o dată la 3 ani şi va ţine cont de rezultatele monitorizării, de măsurile suplimentare întreprinse şi de alte propuneri ale PNRRD şi ale componentelor acesteia, în vederea asigurării atingerii obiectivelor propuse.
        În vederea facilitării comunicării între PNRRD, MAI/IGSU şi diverşii actori implicaţi şi pentru derularea în condiţii optime a activităţii de monitorizare a implementării SNRRD, instituţiile/organizaţiile vor desemna persoane sau structuri ca "puncte focale" pe această linie. În paralel cu competenţele sectoriale, actorii implicaţi sunt încurajaţi să fie proactivi în promovarea acţiunilor trans-sectoriale, în cazul cărora este necesară implicarea mai multor actori.
        Pentru atingerea obiectivelor SNRRD, aceasta va fi susţinută la nivel judeţean şi local, prin dezvoltarea şi implementarea de strategii, respectiv planuri de RRD, în concordanţă cu profilul de risc şi nevoile proprii, utilizându-se resursele instituţionale disponibile, cu susţinerea IGSU şi ISUJ. La nivel local, elaborarea de planuri de RRD va fi iniţial voluntară, până când vor fi consolidate capacităţile necesare susţinerii unui astfel de efort.
        Strategiile de RRD judeţene vor include măsurile identificate la nivel judeţean care contribuie la implementarea acţiunilor stabilite prin Planul de Acţiune 2024-2035, măsurile pentru creşterea capabilităţii de management a riscurilor de dezastre, stabilite în urma evaluării efectuate cu ajutorul metodologiei specifice*74), precum şi alte acţiuni care contribuie la atingerea rezultatelor-cheie ale SNRDD, cu detalierea modalităţii de finanţare, a autorităţilor responsabile şi a indicatorilor de progres sau de realizare.
        *74) Metodologia de evaluare a capabilităţilor de management a riscurilor de dezastre este disponibilă pe link-ul https://igsu.ro/FinantareExterna/ProgrameEuropene2014, secţiunea Programul Operaţional Capacitate Administrativă - Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional - Ro-Risk

        Strategiile de RRD judeţene vor fi transmise către MAI/IGSU, în vederea integrării acestora în Planul de monitorizare şi evaluare al implementării SNRRD. Platformele judeţene vor raporta anual către IGSU, prin ISUJ, stadiul implementării strategiei de RRD şi a atingerii indicatorilor de progres sau de realizare stabiliţi. În baza raportărilor, MAI/IGSU va întocmi un raport anual privind implementarea SNRRD la nivel judeţean/local, care va fi prezentat în cadrul primei şedinţe a PNRRD din anul următor, în vederea stabilirii măsurilor suplimentare care pot fi întreprinse pentru susţinerea autorităţilor judeţene/locale în vederea creşterii rezilienţei la dezastre.
        Deşi majoritatea actorilor implicaţi din afara sectorului public nu au roluri formale în implementarea SNRRD, aceştia sunt încurajaţi să fie proactivi în colaborarea cu instituţiile/ministerele/organizaţiile relevante şi să contribuie la atingerea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune ale SNRRD. În acest sens, aceştia pot elabora, cu susţinerea IGSU sau ISUJ, planuri specifice de implementare/acţiune şi pot să desemneze "puncte focale" pe linia RRD. Este recomandat ca actorii din afara sectorului public să informeze MAI/IGSU asupra măsurilor planificate şi a indicatorilor de monitorizare/de progres propuşi, astfel încât aceştia să fie introduşi şi monitorizaţi în Planul de monitorizare şi evaluare al implementării SNRRD.
        Implementarea SNRRD va fi monitorizată de către MAI/DSU prin IGSU. În acest sens, IGSU va elabora un Plan de monitorizare şi evaluare al implementării SNRRD şi va asigura raportarea anuală către PNRRD a progresului realizat în atingerea rezultatelor şi a obiectivelor stabilite. În vederea standardizării raportărilor, MAI/IGSU va elabora un model de raportare, care va fi anexă la Planul de monitorizare şi evaluare al implementării SNRRD.

    8.2. Implementarea şi monitorizarea impactului SNRRD
        Pe lângă monitorizarea implementării SNRRD, MAI/IGSU şi toate autorităţile responsabile cu rol principal vor asigura monitorizarea indicatorilor de impact stabiliţi la capitolul 7.2., care vor permite evaluarea impactului măsurilor de RRD implementate de către toate entităţile cu rol în RRD.
        Această monitorizare se va asigura prin aplicaţia şi baza de date DesInventar RO, stabilită prin Hotărârea CNSU nr. 14/22.03.2021 ca bază de date naţională pentru colectarea pierderilor din dezastre. Autorităţile responsabile cu rol principal, precum şi alte entităţi care gestionează categorii de elemente expuse vor asigura introducerea în DesInventar RO de date relevante privind impactul dezastrelor produse în anul respectiv şi/sau validarea acestora.
        Procedura de colectare şi validare a datelor introduse în DesInventar RO va fi elaborată de către IGSU, cu consultarea tuturor autorităţilor publice relevante, şi va fi aprobată prin Hotărâre a CNSU.


    9. Capitol: Modalităţi de implementare şi actorii implicaţi
        Având în vedere natura multisectorială a SNRRD, implementarea direcţiilor de acţiune şi realizarea obiectivelor cade în responsabilitatea mai multor actori implicaţi. Ca strategie naţională, responsabilităţile principale pentru implementare vor fi la nivelul autorităţilor centrale, regionale, judeţene şi locale. Alte părţi interesate includ societatea civilă, instituţiile de învăţământ superior şi entităţile de cercetare, sectorul privat, publicul larg şi comunităţile. În timp ce, în majoritatea cazurilor, actorii relevanţi din afara sectorului publice nu au roluri/responsabilităţi formale de implementare/raportare, prin colaborarea cu autorităţile publice, informaţiile privind progresele şi realizările acestora care contribuie la atingerea obiectivelor sau acţiunilor specifice ar trebui colectate şi integrate în Planul de monitorizare şi evaluare al implementării SNRRD. Tabelul 8 oferă o imagine de ansamblu asupra relevanţei SNRRD pentru diferite grupuri de actori implicaţi.
        Tabelul 8. Relevanţa SNRRD pentru diferite părţi interesate

┌──────────┬──────────┬─────────┬──────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Legislaţie│Programe,│Investiţii│Monitorizarea│Monitorizarea│
│ │/Politici/│alocări, │şi acţiuni│progreselor │conformităţii│
│ │Strategie │decizii │ │înregistrate │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Instituţii│ │ │ │ │ │
│la nivel │[v] │[v] │[v] │[v] │[v] │
│naţional │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Instituţii│ │ │ │ │ │
│la nivel │ │[v] │[v] │[v] │[v] │
│regional/ │ │ │ │ │ │
│judeţean │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Instituţii│ │ │ │ │ │
│la nivel │ │[v] │[v] │[v] │[v] │
│local │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Sectorul │ │ │ │ │ │
│privat/de │ │[v] │[v] │[v] │ │
│afaceri/ │ │ │ │ │ │
│industrii │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Instituţii│ │ │ │ │ │
│de │ │[v] │[v] │[v] │ │
│învăţământ│ │ │ │ │ │
│superior │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Entităţi │ │ │ │ │ │
│de │ │[v] │[v] │[v] │ │
│cercetare │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Sectorul │ │[v] │[v] │[v] │ │
│OSC-urilor│ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Comunităţi│ │[v] │[v] │[v] │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│Cetăţeni │ │ │[v] │[v] │ │
└──────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────────┴─────────────┘


    9.1. Actori cheie implicaţi
    Nivel central
        Având în vedere rolul central pe care MAI îl are în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, acesta asigură, prin DSU şi IGSU, coordonarea eforturilor de implementare a SNRRD. DSU şi structurile aflate în coordonare funcţionează ca puncte naţionale de contact pentru toate organizaţiile guvernamentale internaţionale şi OSC-urile relevante. Potrivit Ordinului MAI nr. 93/2021, DGPC asigură monitorizarea măsurilor/acţiunilor aprobate sau stabilitate de către PNRRD, având rolul de Secretariat al Platformei Naţionale (cu sprijinul IGSU).
    În conformitate cu art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 768/2016, PNRRD contribuie la elaborarea de strategii, politici şi planuri menite să încurajeze investiţiile în măsuri structurale şi nestructurale, pentru a reduce riscul de dezastre şi a spori rezilienţa. În conformitate cu art. 8 dinHotărârea Guvernului nr. 768/2016, pentru a realiza direcţiile de acţiune prevăzute la art. 4, PNRRD desfăşoară următoarele activităţi - toate acestea fiind extrem de relevante pentru punerea în aplicare a SNRRD:
        ● elaborează studii, analize, documentaţii şi evaluări în domeniul riscurilor de dezastre în România;
        ● oferă consultanţă şi sprijină autorităţile publice centrale cu rol principal în gestionarea tipurilor de risc în elaborarea strategiilor şi conceptelor de acţiune pentru reducerea riscurilor alocate;
        ● propune implementarea planurilor şi programelor în domeniul reducerii riscurilor;
        ● propune elaborarea sau, după caz, modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul reducerii riscului de dezastre;
        ● propune măsuri care să coreleze obiectivele, strategiile, planurile şi programele adoptate la nivel naţional cu cele adoptate la nivel internaţional şi la nivelul Uniunii Europene.

        PNRRD are, de asemenea, responsabilităţi în ceea ce priveşte comunicarea privind riscul de dezastre - pentru a spori accesul publicului la informaţiile privind riscurile. Grupurile de lucru pentru fiecare tip de risc, care sunt constituite în cadrul PNRRD, trebuie să contribuie la dezvoltarea culturii de rezilienţă a României. În plus, PNRRD acţionează în direcţia creşterii capacităţii de gestionare a riscurilor prin sprijinirea colaborării interinstituţionale şi prin implicarea tuturor părţilor interesate din RRD.
        Dincolo de rolul central al MAI, o serie de ministere şi autorităţi de linie îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv MDLPA, MMAP, MADR, MS, MEAT, MTI, MEd, CNCAN, ANAR, ANM, ANSVSA şi ANRSC. Pot fi regăsite mai jos informaţii cheie cu privire la managementul riscurilor naturale, al epidemiilor şi riscurilor tehnologice, precum şi al unei selecţii de subiecte trans- sectoriale. Tabelul 1 furnizează informaţii cu privire la tipurile de risc, riscurile asociate şi autorităţile responsabile, conform Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.
    Inundaţii: În conformitate cu cele stipulate în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, MMAP este autoritatea cu rol principal în gestionarea riscului de inundaţii, prin intermediul ANAR, INHGA şi cele 11 ABA. Autorităţile cu rol secundar sunt MDLPA şi MAI. Alte autorităţi centrale, judeţene şi locale, actori instituţionali şi organizaţionali şi publicul larg au roluri, atribuţii şi responsabilităţi specifice, aşa cum sunt ele clar definite în Anexa 1 a SNMRI şi Anexa 1 aHotărârea Guvernului nr. 557/2016*75).
        *75) În ceea ce priveşte structurile hidrotehnice - capacităţi de stocare (baraje, diguri, lacuri de acumulare), proprietar este Statul Român prin ministerul de resort, aceste utilităţi fiind inventariate în domeniul public al Statului Român şi trecute în concesiunea Hidroelectrica printr-un contract de cesiune.

        Incendiile de vegetaţie: MMAP are rolul principal în gestionarea riscului de incendii forestiere, în timp ce MAI are un rol secundar. Alte instituţii cheie includ ANIF, ANM şi MADR.
    Secetă: În funcţie de tipul de secetă, gestionarea riscului de secetă în România intră în responsabilitatea MMAP (pentru seceta hidrologică) şi MADR (pentru seceta pedologică), conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016. Printre instituţiile cu rol de sprijin se numără MDLPA, MAI, MS şi MEd.
     Cutremure: MDLPA are rol principal în gestionarea riscului seismic, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, împreună cu MAI care are un rol secundar. MDLPA are responsabilitatea principală în ceea ce priveşte prevenirea şi reconstrucţia/reabilitarea pentru restabilirea stării de normalitate, în timp ce MAI are responsabilitatea principală în operaţiunile de răspuns. Inspectoratul de Stat pentru Construcţii (ISC) joacă un rol esenţial în înţelegerea siguranţei fondului construit şi a construcţiilor, mai ales după ce a avut loc evenimentul. În calitate de instituţie cu funcţie de sprijin, ISC asigură evaluarea rapidă a stabilităţii structurale şi decide cu privire la măsurile de urgenţă pentru construcţiile vulnerabile.
        Alunecări de teren: MDLPA este autoritatea care are rolul principal în gestionarea riscurilor de alunecări de teren, în timp ce MAI joacă un rol secundar. MAI este responsabil pentru faza de răspuns, iar MDLPA pentru prevenire şi reconstrucţie/reabilitare. De asemenea, MTI, MMAP şi MADR, printre altele, joacă un rol de sprijin în diferite etape ale MRD. De exemplu, datele referitoare la modele numerice ale terenului cu rezoluţie înaltă, hărţile litologice detaliate, hărţile/datele asupra formaţiunilor superficiale, precum şi hărţile geotehnice, care sunt necesare în studiile de evaluare a susceptibilităţii şi hazardului la alunecări de teren, pot fi preluate de la mai multe părţi interesate: instituţii de învăţământ superior şi entităţi de cercetare, MTI sau autorităţi la nivel local (proiecte de infrastructură, studii solicitate pentru emiterea autorizaţiilor de construire)*76).
     *76) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

        Fenomene meteorologice extreme: Conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, principalele entităţi cu competenţe şi capacităţi, de a integra şi coordona acţiunile desfăşurate pentru a asigura gestionarea riscului asociat fenomenelor meteorologice extreme sunt MMAP şi MTI (pentru ninsori masive). Printre ministerele cu rol secundar în gestionarea riscului asociat fenomenelor meteorologice extreme se numără MDLPA, MAI, MTI, MS, MEn şi MEAT.
     Schimbările climatice: MMAP este autoritatea publică centrală responsabilă de coordonarea generală a politicilor, strategiei şi acţiunilor de adaptare şi atenuare a schimbărilor climatice, conform Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea MMAP. MMAP este, de asemenea, coordonatorul Comisiei Naţionale a Schimbărilor Climatice (CNSC), un important organism interministerial de coordonare privind schimbărilor climatice, conform Hotărârea Guvernului nr.1026/2014 privind reorganizarea CNSC.
     Epidemii : Există mai multe instituţii cu mandat în domeniul sănătăţii publice la nivel naţional, inclusiv cele care fac parte din sistemul naţional de gestionare a situaţiilor de urgenţă descris anterior. MS este autoritatea responsabilă cu rol principal în cazul epidemiilor, astfel cum este definit în Anexa 1 laHotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc. Comisia Centrală pentru Asistenţă Medicală de Urgenţă în caz de Dezastre şi Epidemii funcţionează în cadrul MS şi este subordonată în caz de dezastre şi epidemii Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor. INSP îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea MS şi are o gamă largă de responsabilităţi, inclusiv coordonarea reţelei naţionale de supraveghere epidemiologică şi controlul bolilor transmisibile, precum şi coordonarea tehnică a răspunsului rapid în caz de focare sau alte evenimente de sănătate publică. Activitatea INSP la nivel teritorial este realizată de către patru centre naţionale şi sase centre regionale de sănătate publică: (1) Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT); (2) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC); (3) Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS) şi (4) Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP); Centrele Regionale de Sănătate Publică sunt în Bucureşti, Cluj, Iasi, Timişoara, Sibiu şi Târgu Mures, din care primele patru au secţii de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
        Epizootii şi zoonoze: Riscul de epizootii şi zoonoze intră în responsabilitatea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în coordonare cu MADR. Autorităţile cu rol secundar sunt MS şi MADR. Înfiinţată în cadrul MADR, Comisia Centrală pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale şi Animale este responsabilă pentru protecţia împotriva apariţiei bolilor epizootice, supravegherea contaminării radioactive şi chimice sau biologice a produselor vegetale şi animale.
    Riscuri tehnologice: Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, principalele instituţii responsabile cu riscurile tehnologice sunt MEAT*77, MEn, CNCAN, şi MAI. Principala autoritate responsabilă diferă în funcţie de subtipul riscului tehnologic. Riscul accidentelor industriale, în funcţie de consecinţele preconizate, intră în responsabilitatea a următoarelor ministere: MEAT, MEn şi MAI. Autorităţile secundare sunt MDLPA şi MS. Autoritatea responsabilă cu rol principal în managementul riscurilor nucleare şi radiologice este CNCAN. Autorităţile secundare sunt MAI, MEAT şi MS. În ceea ce priveşte accidentele de transport care implică mărfuri periculoase, autorităţile cu rol principal sunt MEAT, MEn, MAI şi MTI având rol secundar.
    *77 Din 2016, numele ministerelor au fost modificate iar numele listate sunt cele curente.


    Aspecte trans-sectoriale
        În ceea ce priveşte aspectele trans-sectoriale, vor exista o serie de actori implicaţi. Tabelul 9 evidenţiază o astfel de implicare pentru mai multe aspecte trans-sectoriale selectate; iar pentru două subiecte selectate (conştientizarea şi comunicarea riscurilor şi sistemele de avertizare timpurie), un scurt rezumat este prezentat mai jos.
        Tabelul 9. Instituţii/organizaţii cu rol cheie în implementarea acţiunilor trans-sectoriale

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Subiect │Instituţii/organizaţii│
│orizontal │implementatoare cheie │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │MMSS, IGSU/MAI, ANPIS,│
│Protecţia │ANPDPD, ANPDCA, MFTES,│
│socială │ANES, MF, MIPE, UAT, │
│ │SPAS, ISUJ, OSC-uri │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Educaţia pentru│MEd, IGSU/MAI, MMAP, │
│RRD │OSC-uri │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │IGSU, MAI, MEAT │
│ │Camerele de Comerţ; │
│ │Asociaţii patronale, │
│ │grupuri industriale, │
│ │bresle, instituţii de │
│ │învăţământ superior si│
│ │altele asemenea; │
│Sectorul privat│Instituţii locale, │
│/Planificarea │primării; │
│continuităţii │Furnizori de utilităţi│
│afacerii │publice; │
│ │Întreprinderi din │
│ │sectorul privat, în │
│ │special │
│ │microîntreprinderile │
│ │si întreprinderile │
│ │mici si mijlocii │
│ │(IMM-uri) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Implicarea │MAI, MMSS, OSC-uri │
│OSC-urilor │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Finanţarea │MF, PAID, părţile │
│privind riscul │interesate din │
│de dezastre │domeniul asigurărilor │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │MAI, IGSU, DSU, PNRRD,│
│ │MEd, MMAP, MADR, │
│ │MDLPA, MTI, MS, │
│ │ANSVSA, MEAT, CNCAN si│
│ │alte autorităţi cu rol│
│ │secundar privind │
│ │managementul tipului │
│Comunicarea si │de risc conform │
│conştientizarea│Hotărârii Guvernului │
│riscurilor │nr. 557/2016 ISUJ, │
│ │autorităţile │
│ │administraţiei publice│
│ │locale │
│ │OSC-uri, sectorul │
│ │privat, instituţiile │
│ │de învăţământ │
│ │superior, mass-media │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │IGSU/MAI, MMAP, MADR, │
│ │ANM, ANAR, INHGA, MTI,│
│ │CNCAN, MEd, Serviciul │
│Sisteme de │de Telecomunicaţii │
│avertizare │Speciale (STS), │
│timpurie │autorităţi la nivel │
│ │local, sectorul │
│ │privat, instituţii de │
│ │învăţământ superior si│
│ │entităţi de cercetare │
└───────────────┴──────────────────────┘



    Comunicarea şi conştientizarea riscurilor
        MAI, prin IGSU, are rolul principal în comunicarea riscurilor şi informarea preventivă la nivel naţional.
    Responsabilităţi pentru comunicarea şi conştientizarea riscurilor în funcţie de tipuri de risc revin şi autorităţilor responsabile pe tipuri de risc, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 557/2016. Astfel, autorităţile cu rol principal în gestionarea diferitelor tipuri de risc*78 emit regulamente de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc repartizat, care includ şi detalii privind informarea şi pregătirea populaţiei. Aceste regulamente sunt avizate de către DSU. Autorităţile responsabile cu rol secundar pot elabora regulamente, proceduri sau ghiduri proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităţilor de prevenire, pregătire, răspuns, evaluare post eveniment şi refacere/redresare, printre care şi cele aferente informării şi pregătirii populaţiei. De asemenea, Med, în colaborare cu IGSU, stabilesc protocoale pentru comunicarea şi educaţia privind riscurile, care trebuie să fie puse în aplicare de instituţiile de învăţământ la toate nivelurile, în conformitate cu Legea nr. 481/2004.
    *78 Autorităţile responsabile cu rol principal şi secundar în managementul tipurilor de risc sunt enumerate în acest capitol sub Hazarduri naturale, Epidemii, Epizootii şi zoonoze şi Riscuri tehnologice.

     La nivel judeţean/local, responsabilitatea principală pentru comunicarea riscului şi informarea preventivă aparţine ISUJ, care vor organiza activităţi specifice de prevenire a situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004. De asemenea, consiliile judeţene, locale şi primăriile instituie măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă. Astfel, responsabilitatea comunicării riscului revine şi persoanelor desemnate la nivelul consiliilor judeţene, consiliilor locale şi primăriilor, sprijinite de specialişti din structurile administraţiei publice locale. Alte entităţi responsabile cu comunicarea riscurilor sunt unităţile administrativ-teritoriale (UAT), instituţiile publice şi operatorii economici, care au obligaţia de a informa publicul şi de a promova măsurile RRD, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 642/2005.
     Mass-media are obligaţia de a raporta cu privire la subiecte legate de RRD şi MRD, conform Legii nr. 481/2004. De asemenea, este încurajată şi colaborarea cu OSC-uri, sectorul privat şi alte entităţi în vederea desfăşurării activităţilor de conştientizare, conform Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 89/2013.

    Sisteme de avertizare timpurie
        MAI, prin IGSU, are rolul principal de a "asigura transmiterea avertizărilor către populaţie, precum şi înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale, prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică, cu informaţii autorizate de instituţiile abilitate despre posibilitatea, iminenţa producerii sau producerea situaţiilor de urgenţă". Unele ministere şi instituţii publice au rol secundar în ceea ce priveşte "asigurarea transmiterii avertizărilor către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale". De exemplu, MMAP, prin intermediul ANM, INHGA şi ANAR, este responsabil pentru asigurarea transmiterii avertizărilor privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase. MCID, prin INCDFP şi URBAN-ÎNCERC, este responsabil pentru asigurarea monitorizării şi cercetării asupra seismicităţii şi fondului construit la nivel naţional. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), în calitate de instituţie responsabilă, din punct de vedere tehnic, a Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT", implementează, la solicitarea IGSU, măsuri tehnice pentru dezvoltarea acestuia. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, companiile private de radiodifuziune şi companiile de presă şi internet au toate responsabilităţi în asigurarea transmiterii avertizărilor publice prin intermediul mass- media.

    La nivel judeţean/local
     La nivel local, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ, autorităţile administraţiei publice locale sunt reprezentate de consilii locale, primari şi consilii judeţene, având următoarele competenţe în domeniul protecţiei civile: aprobarea planurilor operaţionale, pregătirea şi planificarea exerciţiilor de specialitate; propunerea fondurilor necesare pentru măsurile de protecţie civilă; desfăşurarea exerciţiilor de protecţie civilă, aplicaţii şi activităţi de pregătire; coordonarea activităţii serviciilor voluntare de urgenţă; aprobarea planurilor de cooperare cu municipalităţile învecinate şi organismele neguvernamentale.
     La nivel judeţean, în baza Art. 123 din Constituţie şi a Art. 249 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, prefectul asigură verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale. Totodată, prefectul asigură implementarea la nivel local a politicilor guvernamentale precum şi implementarea programelor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului, cu sprijinul Colegiului Prefectural. De asemenea, prefectul, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, veghează la desfăşurarea în bune condiţii a intervenţiilor şi al altor activităţi necesare restabilirii situaţiei normale în plan local şi dispune măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. De asemenea, utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi.
     Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 şi prevederilor art .2 alin(1) literele d) şi e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor se constituie comitetele judeţene şi comitetele locale pentru Situaţii de Urgenţă.
        La nivel judeţean, există Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, IGSU având 42 de centre operaţionale şi peste 280 de subunităţi operaţionale. Cele 40 de inspectorate judeţene aflate sub comanda IGSU au ca mandat "cooperarea cu toate instituţiile cu responsabilităţi în răspunsul în situaţii de urgenţă (apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, administraţie publică) pentru a asigura un răspuns eficient".

    Alţi actori implicaţi
        Sectorul privat poate acţiona ca un catalizator trans-sectorial pentru integrarea practicilor de rezilienţă în toate industriile, în principal prin aplicarea planurilor de continuitate a afacerii (PCA), prin stabilirea de acorduri formale între stat şi sectorul privat pentru a mobiliza resurse suplimentare pentru RRD şi prin direcţionarea iniţiativelor comunităţii RRD în domeniul pregătirii şi al atenuării, spre a fi sprijinite prin mecanisme de responsabilitate socială a întreprinderilor. În plus faţă de companiile private, alte părţi cheie interesate pot fi: asociaţii patronale , camere de comerţ, societăţi comerciale şi profesionale, precum şi organizaţii de turism.
        Instituţiile de învăţământ superior şi entităţile de cercetare pot contribui la punerea bazelor pentru înţelegerea riscurilor prin educaţia privind RRD, integrând şi eficientizând cercetarea şi dezvoltarea naţională în reţelele internaţionale şi contribuind la procesele de elaborare a politicilor prin intermediul cunoştinţelor ştiinţifice. MCID, prin Institutele Naţionale de Cercetare-Dezvoltare, poate juca un rol important în colectarea de date, precum şi în evaluarea şi prognozarea diferitelor riscuri/hazarduri.
        Organizaţiile societăţii civile sunt parteneri importanţi ai instituţiilor statului în construirea rezilienţei sociale în contextul RRD, având în vedere relaţiile pe care acestea le-au stabilit cu comunităţile şi populaţiile afectate.
        Publicul larg şi comunităţile se află în prima linie a procesului de consolidare a rezilienţei, având ca responsabilităţi-cheie înţelegerea riscurilor la care sunt expuşi, pregătirea pentru dezastre şi conştientizarea măsurilor de siguranţă, precum şi participarea la procesele decizionale.
     Implicarea mass-media joacă, de asemenea, un rol activ în furnizarea de rapoarte în timp util şi actualizări în timp real atunci când au loc dezastre. Potrivit reglementărilor Legii nr.481/2004, mass- media este obligată să informeze publicul cu privire la riscurile de dezastre, măsurile preventive şi modalităţile de pregătire sau de reacţie atunci când are loc un dezastru.
        Tabelul 10. Tipuri de risc, riscuri asociate, autorităţi responsabile şi domeniile de acţiune în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 557/2016

┌───────────────┬───────────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │Autoritatea │Autoritatea │
│Tipul de risc │Riscul asociat │responsabilă│responsabilă cu│
│ │ │cu rol │rol secundar │
│ │ │principal │ │
├──┬────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Viscol │ │MTI │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Furtuni – vânt │ │ │
│ │Furtuni şi │puternic şi/sau│ │MMAP │
│1 │viscol │precipitaţii │MMAP │ │
│ │ │masive │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Căderi de │ │MADR │
│ │ │grindină │ │ │
├──┼────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Inundaţii ca │ │ │
│ │ │urmare a │ │ │
│ │ │revărsărilor │ │ │
│ │ │naturale ale │ │ │
│ │ │cursurilor de │ │ │
│ │ │apă cauzate de │ │ │
│ │ │creşterea │ │ │
│ │ │debitelor │ │ │
│ │ │provenite din │ │ │
│ │ │precipitaţii şi│ │ │
│ │ │/sau din │ │ │
│ │ │topirea bruscă │ │ │
│ │ │a stratului de │ │ │
│ │ │zăpadă sau a │ │ │
│ │ │blocajelor │ │ │
│ │ │cauzate de │ │ │
│ │ │dimensiunile │ │ │
│ │ │insuficiente │ │MDLPA MAI │
│ │ │ale secţiunilor│ │ │
│ │ │de scurgerea │ │ │
│ │ │podurilor şi │ │ │
│ │ │podeţelor, │ │ │
│ │ │blocajelor │ │ │
│ │ │produse de │ │ │
│ │ │gheţuri sau de │ │ │
│ │ │plutitori │ │ │
│ │ │(deşeuri şi │ │ │
│2 │Inundaţii │material │MMAP │ │
│ │ │lemnos), │ │ │
│ │ │alunecări de │ │ │
│ │ │teren, aluviuni│ │ │
│ │ │şi avalanşe de │ │ │
│ │ │zăpadă, precum │ │ │
│ │ │şi inundaţii │ │ │
│ │ │prin scurgeri │ │ │
│ │ │de pe versanţi │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Inundaţii │ │ │
│ │ │provocate de │ │ │
│ │ │incidente, │ │ │
│ │ │accidente sau │ │MDLPA MEn MEAT │
│ │ │avarii la │ │ │
│ │ │construcţiile │ │ │
│ │ │hidrotehnice │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Inundaţii │ │ │
│ │ │produse de │ │ │
│ │ │ridicarea │ │MDLPA │
│ │ │nivelului │ │ │
│ │ │pânzei de apă │ │ │
│ │ │freatică │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Inundaţii │ │ │
│ │ │provocate de │ │MMAP │
│ │ │furtuni marine │ │ │
├──┼────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Ninsori │MTI │MDLPA │
│ │Căderi │abundente │ │ │
│3 │masive de ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │zăpadă │Blocare căi │ │ │
│ │ │rutiere şi │MTI │MAI MDLPA │
│ │ │feroviare │ │ │
├──┼────────────┴───────────────┼────────────┼───────────────┤
│4 │Tornade │MMAP │MDLPA │
├──┼────────────┬───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Hidrologică │MMAP │MMAP │
│5 │Secetă ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Pedologică │MADR │MADR │
├──┼────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Depuneri de │ │ │
│ │ │gheaţă, │ │ │
│ │ │chiciură, │ │MMAP │
│ │ │îngheţuri │MMAP │ │
│ │ │timpurii sau │ │ │
│ │ │târzii │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Polei │ │MTI │
│ │ ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│6 │Temperaturi │Poduri şi │ │ │
│ │extreme │baraje de │ │MMAP │
│ │ │gheaţă pe apă │ │ │
│ │ │(zăpor) │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Poduri şi │MMAP │ │
│ │ │baraje de │ │MTI │
│ │ │gheaţă pe │ │ │
│ │ │Dunăre │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Caniculă │ │MS MDLPA │
├──┼────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Incendii la │ │ │
│ │ │fondul │MMAP │MAI │
│ │ │forestier │ │ │
│ │ ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Incendii la │ │ │
│7 │Incendii de │vegetaţie │ │MADR MDLPA │
│ │vegetaţie │ierboasă şi/sau│ │ │
│ │ │arbustivă │MMAP │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Incendii la │ │ │
│ │ │culturi de │ │MADR MDLPA │
│ │ │cereale păioase│ │ │
├──┼────────────┴───────────────┼────────────┼───────────────┤
│8 │Avalanşe │MMAP │MDLPA │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│9 │Alunecări de teren │MDLPA │MAI MTI │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│10│Cutremure de pământ │MDLPA │MAI │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │Accidente, avarii, explozii │ │ │
│ │şi incendii în industrie, │ │ │
│11│inclusiv prăbuşiri de teren │MEAT │MAI │
│ │cauzate de exploatări │ │ │
│ │miniere sau alte activităţi │ │ │
│ │tehnologice │ │ │
├──┼────────────┬───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Accidente │ │ │
│ │ │majore cu │MEAT │MDLPA MAI │
│ │ │implicaţii pe │ │ │
│ │Accidente, │amplasament │ │ │
│ │avarii, ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │explozii şi │Accidente │ │ │
│ │incendii în │majore cu │ │ │
│ │activităţi │implicaţii în │MAI │MEAT MDLPA MS │
│12│de transport│afara │ │ │
│ │şi │amplasamentului│ │ │
│ │depozitare ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │produse │Accidente cu │ │ │
│ │periculoase │produse │ │ │
│ │ │periculoase pe │MEAT │MAI MTI │
│ │ │timpul │ │ │
│ │ │activităţii de │ │ │
│ │ │transport │ │ │
├──┼────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Terestre │ │MTI MDLPA │
│ │Accidente, │ │ │ │
│ │avarii, ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │explozii şi │Aeriene │MTI │MApN MAI │
│ │incendii în │ │ │ │
│ │activităţi ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │de transport│Navale │ │MAI │
│ │ │ │ │ │
│ ├────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│13│ │Tuneluri │ │MAI │
│ │ │feroviare │ │ │
│ │Accidente, ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │avarii, │Tuneluri │MTI │MAI │
│ │explozii şi │rutiere │ │ │
│ │incendii în ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │activităţi │La metrou │ │MAI │
│ │de transport├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile │
│ │ │Pe cablu │MDLPA- ANRSC│administraţiei │
│ │ │ │ │publice locale │
├──┼────────────┴───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │Accidente, avarii, explozii,│ │ │
│14│incendii sau alte evenimente│CNCAN │MAI MEAT MS │
│ │în activităţile nucleare sau│ │ │
│ │radiologice │ │ │
├──┼────────────┬───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Care pun în │ │ │
│ │ │pericol viaţa │ │ │
│ │ │oamenilor, │ │ │
│ │ │mediul acvatic │ │MDLPA MS │
│ │ │şi obiective │ │ │
│ │ │majore de │ │ │
│ │ │alimentare cu │ │ │
│ │ │apă │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Cu impact major│ │MAI MTI │
│15│Poluare de │transfrontalier│MMAP │ │
│ │ape ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Poluări │ │ │
│ │ │accidentale ale│ │MDLPA │
│ │ │cursurilor de │ │ │
│ │ │apă │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Poluări marine │ │MMAP MAI MTI │
│ │ │în zona │ │MDLPA │
│ │ │costieră │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Poluări marine │ │MTI MDLPA │
├──┼────────────┴───────────────┼────────────┼───────────────┤
│16│Prăbuşiri de construcţii, │MDLPA │MEAT MEn │
│ │instalaţii sau amenajări │ │ │
├──┼────────────┬───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │MCID, prin │
│ │ │Reţele │ │operatorii din │
│ │ │importante de │ │domeniul │
│ │ │radio şi │ │„tehnologia │
│ │ │televiziune │ │informaţiei şi │
│ │ │ │ │comunicaţiilor”│
│ │ │ │ │(TIC) │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Reţele │ │ │
│ │ │importante de │ │STS │
│ │ │comunicaţii şi │ │ │
│ │ │informatică │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Reţele │ │ │
│ │ │importante de │ │ │
│ │ │energie │ │MEn MEAT │
│ │ │electrică şi de│ │ │
│ │ │gaze │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Reţele │ │ │
│ │Eşecul │importante de │ │MDLPA │
│17│utilităţilor│energie termică│MDLPA │ │
│ │publice ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Reţele │ │ │
│ │ │importante de │ │MDLPA │
│ │ │alimentare cu │ │ │
│ │ │apă │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Reţele │ │ │
│ │ │importante de │ │ │
│ │ │canalizare şi │ │MMAP │
│ │ │epurare a │ │ │
│ │ │apelor uzate şi│ │ │
│ │ │pluviale │ │ │
│ │ ├───────────────┤ ├───────────────┤
│ │ │Cedări de │ │ │
│ │ │baraje sau alte│ │ │
│ │ │incidente care │ │ │
│ │ │conduc la │ │MMAP │
│ │ │evacuarea de │ │ │
│ │ │debite, punând │ │ │
│ │ │în pericol │ │ │
│ │ │viaţa oamenilor│ │ │
├──┼────────────┴───────────────┼────────────┼───────────────┤
│18│Căderi de obiecte din │MCID, prin │MAI │
│ │atmosferă şi din cosmos │ROSA │ │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │Muniţie neexplodată sau │ │ │
│19│nedezactivată rămasă din │MAI │MApN │
│ │timpul conflictelor militare│ │ │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│20│Epidemii │MS │MAI │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│21│Epizootii/Zoonoze │ANSVSA │MS MADR │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│22│Risc radiologic │CNCAN │MAI MapN MS │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│23│Incendii │MAI │MDLPA │
├──┼────────────────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │Situaţii determinate de │ │ │
│24│atacul organismelor │ANF │ANF │
│ │dăunătoare plantelor │ │ │
└──┴────────────────────────────┴────────────┴───────────────┘

        Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc. Link.



    10. Capitol: Implicaţii bugetare şi surse de finanţare
        Strategia naţională este un document programatic, prin care sunt stabilite obiectivele şi direcţiile de acţiune pe linia RRD, pentru perioada 2024-2035. Această strategie acoperă o gamă largă de actori şi de sectoare, motiv pentru care, în vederea implementării direcţiilor de acţiune ale SNRRD, este necesară elaborarea ulterioară de strategii sau planuri de acţiune detaliate, adaptate tipului de hazard, specificului sectorului de activitate sau unităţii administrative.
    În baza necesităţilor de finanţare identificate în urma elaborării strategiilor şi planurilor de acţiune pe tip de risc/sectoriale, precum şi a celor judeţene şi locale de RRD, PNRRD va elabora un raport cu recomandări, iar MAI, împreună cu ministerele şi autorităţile publice centrale din componenţa Sistemului Naţional pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă, vor elabora şi promova proiectul de Strategie naţională de finanţare a investiţiilor în RRD, în vederea aprobării prin Hotărâre de Guvern (Obiectivul specific 3, acţiunea 2.1). În acest sens, PNRRD va stabili, în baza evaluării capacităţii de management a riscurilor de dezastre a Sistemului Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă*79, o listă de criterii de prioritizare a activităţilor de evaluare a riscurilor de dezastre (Obiectivul specific 1, acţiunea 1.9) şi a investiţiilor în RRD (Obiectivul specific 3, acţiunea 3.1), care vor fi aprobate prin Hotărâre a CNSU.
    *79 Efectuată conform Metodologiei de evaluare a capabilităţilor de management a riscurilor de dezastre, disponibilă pe link-ul https://igsu.ro/FinantareExterna/ProgrameEuropene2014, secţiuna Programul Operaţional Capacitate Administrativă - Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional - Ro-Risk

        În cadrul prezentei strategii, sunt identificate diferitele surse potenţiale de finanţare a măsurilor de RRD. Pe lângă mecanismele de finanţare existente, strategia propune, prin Planul de acţiune 2024-2035, noi mecanisme de finanţare a campaniilor de informare preventivă în mass-media şi social media (Obiectivul specific 1, acţiunea 5.13) şi un mecanism de compensare pentru operatorii privaţi ai căror angajaţi fac parte din SVSU (Obiectivul specific 2, acţiunea 3.3).
     De asemenea, implicaţiile bugetare ţin cont şi de Strategia fiscal-bugetară 2024-2026, care prin secţiunea "Riscuri generate de situaţii de urgenţă (dezastre naturale, accidente)" face o estimare a impactului bugetar în cazul producerii unui eveniment de tip dezastru pentru principalele 4 riscuri specifice (cutremur, inundaţie, accident nuclear, pandemie) care se pot manifesta pe teritoriul naţional, producând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi de mediu. Această estimare are la bază rezultatele evaluării riscurilor de dezastre la nivel naţional făcută prin proiectul RO-RISK, precum şi rapoartele de ţară privind managementul riscurilor, elaborate şi transmise, în perioada 2016-2023, către Comisia Europeană în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din aplicarea Deciziei nr.1313/2013/UE privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii, modificată prin Decizia (UE) 2019/420 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 martie 2019.
        Având în vedere cele menţionate mai sus, pentru estimarea impactului bugetar al dezastrelor pentru perioada 2024-2026 s-au considerat 4 scenarii aparţinând atât riscurilor naturale, cât şi celor tehnologice, care pot apărea pe parcursul perioadei, fără a se considera o legătură de dependenţă între ele. Scenariile considerate sunt:
    - Cutremur de tip vrâncean cu o perioadă medie de recurenţă de 1000 de ani;
    – Accident nuclear la Centrala Cernavodă - Accident sever la Unitatea 1;
    – Inundaţie pe Dunăre cu o perioadă medie de recurenţă de 1000 de ani;
    – Pandemie de gripă.

    10.1. Fondurile UE pentru 2021-2027
        Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 cuprinde componentele tradiţionale ale cadrului financiar multianual (CFM), completate de noi resurse financiare, cum ar fi Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) şi NextGenerationEU (NGEU), pentru a sprijini redresarea după pandemia de COVID-19. Fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI) sunt aliniate la obiectivele şi priorităţile Politicii Europene de Coeziune, care avansează o serie de instrumente financiare pentru a contribui la refacerea economiilor statelor membre ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea şi la transformarea într-o economie ecologică şi eficientă din punct de vedere energetic. În cadrul politicii de coeziune, o parte din fonduri alocate sunt eligibile pentru investiţii aferente combaterii schimbărilor climatice şi MRD. Pe parcursul perioadei de programare 2021-2027, Pactul ecologic al UE are un plan de investiţii specific, care contribuie la adaptarea la schimbările climatice şi la atenuarea acestora, care este, de asemenea, relevant pentru MRD/PC. Din perspectiva climatică, InvestEU are, de asemenea, potenţialul de a sprijini investiţii durabile în infrastructură împotriva schimbărilor climatice şi a altor dezastre naturale. Mecanismul pentru o tranziţie justă urmăreşte să atenueze impactul socioeconomic al tranziţiei către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon şi să protejeze regiunile, industriile şi persoanele cele mai vulnerabile la tranziţie şi să îmbunătăţească rezilienţa comunităţilor.
        Figura 4. Pre-alocări pentru România în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi NextGenerationEU (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Comisia Europeană. Aprilie 2021. Bugetul UE 2021-2027 pe termen lung. Fapte şi cifre. Pre-alocări pentru fiecare stat membru în Cadrul Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi NextGenerationEU (credite de angajament). A se reţine că cifrele vor fi definitive după semnarea Acordului de parteneriat.


    Acord de parteneriat
        Din punctul de vedere al biodiversităţii, investiţiile propuse prin proiectul de Acord de Parteneriat 2021-2027 vizează asigurarea unui management eficient al siturilor protejate, prin îmbunătăţirea elaborării şi implementării Planului de management pentru siturile Natura 2000. Proiectul de acord de parteneriat abordează, de asemenea, problema calităţii aerului, principala soluţie pentru noul CFM fiind monitorizarea şi reducerea poluării ambientale, prin continuarea investiţiilor realizate în Cadrul financiar 2014-2020 pentru sistemul naţional de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului. Dincolo de hazardurile naturale şi de schimbările climatice, Acordul de parteneriat abordează şi hazardurile tehnologice, în special în ceea ce priveşte siturile contaminate şi fostele zone miniere.

    FSE+
        Intervenţiile din cadrul FSE+ care sunt relevante pentru MRD/PC pe parcursul perioadei de programare 2021-2027 sunt în mare parte cele care sprijină obiectivul de politică 2: "O Europă mai ecologică, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziţiei către o energie nepoluantă şi echitabilă, a investiţiilor verzi şi albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea, a prevenirii şi gestionării riscurilor, precum şi a unei mobilităţi urbane durabile". Fondul de coeziune va finanţa intervenţii la scară naţională, de importanţă strategică sau cu caracter transregional.

    Programe regionale
        În noua perioadă de programare, în afară de cele 8 Programe Naţionale, cele 8 agenţii de dezvoltare regională (ADR) au fost desemnate ca Autorităţi de Management pentru Programele Regionale. În general, fondurile dedicate MRD/PC sunt legate de ecologizarea infrastructurii şi de îmbunătăţirea mobilităţii. Toate regiunile cu risc seismic semnificativ accentuează necesitatea finanţării activităţilor de retehnologizare şi renovare şi alocă obiective specifice în acest scop. Programele Regionale se axează pe o structură similară de alocare, mai multe capitole abordând obiectivele ulterioare ale MRD/PC din perspectiva modernizării infrastructurilor de locuinţe şi a celor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţe, a creşterii finanţării pentru infrastructură durabilă şi a mobilităţii cu emisii nete zero de dioxid de carbon, precum şi, în unele cazuri, a finanţării tranziţiei durabile pentru regiuni.
    Printre obiectivele specifice PR Bucureşti-Ilfov*80) aferente MRD/PC se numără "promovarea adaptării la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor de dezastre şi rezilienţă, pe baza unor abordări ecosistemice" şi "promovarea eficienţei energetice şi a reducerii gazelor cu efect de seră". Primul obiectiv menţionat abordează prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale care nu au legătură cu clima (de exemplu cutremurele) şi ale riscurilor legate de activităţile umane (de exemplu accidentele tehnologice), inclusiv sensibilizare, sisteme şi infrastructuri de protecţie civilă şi de gestionare a dezastrelor, abordări ecosistemice, în vreme ce al doilea vizează intervenţiile aferente renovării fondului locativ existent, renovarea pentru asigurarea eficienţei energetice a clădirilor publice şi construirea de noi clădiri eficiente din punct de vedere energetic.
    *80) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/12/3d43b2bb6c06e31d2329b67983e21e16.pdf

    PR Sud Muntenia*81) include un obiectiv strategic pentru "stimularea tranziţiei regiunii către o economie cu emisii nete zero prin creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea protecţiei mediului şi creşterea mobilităţii urbane".
    *81 https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

    PR Centru*82) are un obiectiv specific de "promovare a măsurilor de eficienţă energetică şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră". Măsurile se referă atât la îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, inclusiv implementarea de măsuri de reducere a riscului seismic. Obiectivul pentru "creşterea protecţiei şi conservării naturii, a biodiversităţii şi a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum şi reducerea tuturor formelor de poluare" are o finanţare alocată substanţială, atât pentru zonele urbane, cât şi pentru zonele urbane funcţionale din vecinătatea acestora. Acest obiectiv vizează mai multe intervenţii în domeniul protecţiei naturii şi al infrastructurilor verzi şi albastre, inclusiv extinderea coridoarelor verzi şi îmbunătăţirea conservării biodiversităţii.
    *82 https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/06/e7fbce3bbd7b40223043abc8d7af1936.pdf

    PR Vest*83) conţine un obiectiv specific privind adaptarea regiunii la provocările globale privind schimbările climatice prin îmbunătăţirea performanţei energetice şi reducerea efectului de gaze cu efect de seră în fondul construit.
    *83 https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/10/728fa3c7828f63c2810a3f52ecfb7496.pdf

    În PR Nord-Vest*84), 3 din cele 7 priorităţi se referă la MRD/PC, inclusiv promovarea eficienţei energetice şi reducerea efectelor gazelor cu efect de seră, promovarea energiei din surse regenerabile şi creşterea protecţiei şi conservării naturii, a biodiversităţii şi a infrastructurii verzi, a mobilităţii urbane durabile şi a mobilităţii regionale şi locale, inclusiv reziliente la schimbările climatice, inteligente şi multimodale.
    *84 https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/10/2cc7471ce262ac95df999cdfd870b11f.pdf

    PR Sud-Vest Oltenia*85) conţine o serie de capitole similare privind activităţile MRD/ PC, inclusiv, în cadrul priorităţii privind eficienţa energetică şi infrastructura ecologică, a unui obiectiv specific privind promovarea eficienţei energetice şi reducerea efectelor gazelor cu efect de seră, precum şi un obiectiv specific privind îmbunătăţirea şi conservarea naturii şi a biodiversităţii, a infrastructurii ecologice, în special în zonele urbane şi reducerea poluării.
    *85 https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

    Prioritatea 3 a PR Nord-Est*86) se concentrează pe o regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul, promovând eficienţa energetică şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această prioritate are două obiective : obiectivul "Promovarea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră" prin care se urmăreşte Crearea, amenajarea, modernizarea şi extinderea de spaţii verzi, amenajarea şi modernizarea de păduri-parc, inclusiv prin reconversia funcţională a spaţiilor urbane degradate, a terenurilor virane degradate/ neutilizate/abandonate, etc., prin acţiuni de curăţare, toaletare şi modelare a terenurilor, plantare cu plante perene, arbori şi arbuşti, reîmpăduriri, gazonare de suprafeţe, foişoare, puncte de observare păsări, etc şi obiectivul "Promovarea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră" prin care se vor face Investiţii în clădirile rezidenţiale multifamiliale în vederea creşterii eficienţei energetice, prin îmbunătăţirea izolaţiei termice (obligatoriu) a anvelopei clădirii, şarpantelor şi învelitoarelor, crearea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de ventilare şi climatizare (inclusiv sisteme de răcire pasivă), înlocuirea instalaţiilor de producere şi utilizare agent termic pentru încălzire şi apă caldă menajere cu surse regenerabile la scară mică, precum şi Investiţii în clădirile publice în vederea creşterii eficienţei energetice, prin îmbunătăţrea izolaţiei termice (obligatoriu) a anvelopei clădirii, sarpantelor şi învelitoarelor, crearea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de ventilare şi climatizare (inclusiv sisteme de răcire pasivă), înlocuirea instalaţiilor de producere şi utilizare agent termic pentru încălzire şi apă caldă menajere cu surse regenerabile (cu excepţia biomasei) la scară mică.
    *86) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/11/2782c855fbcca2d2970d070c2b40e75e.pdf

    PR Sud-Est*87) acoperă una dintre regiunile cu cea mai mare predispoziţie la cutremure şi cu un fond construit vulnerabil din punct de vedere seismic, în special în ceea ce priveşte clădirile publice. PR-ul include un obiectiv specific de promovare a adaptării la schimbările climatice, prevenirea riscului de dezastre şi a rezilienţei în conformitate cu abordările ecosistemice. În cadrul acestora, sunt prevăzute în prealabil mai multe intervenţii, inclusiv lucrări de consolidare seismică, pe lângă cele de creştere a eficienţei energetice. Astfel, obiectivul specific privind promovarea măsurilor de eficienţă energetică şi reducerea gazelor cu efect de seră ia în considerare riscul seismic. Investiţiile în eficienţa energetică aplicabile zonelor urbane în sectorul locuinţelor şi pentru modernizarea clădirilor publice atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale beneficiază de o alocare substanţială. Regiunea propune, de asemenea, un obiectiv specific privind creşterea protecţiei şi conservării naturii, a biodiversităţii şi a infrastructurii verzi şi a emisiilor scăzute de dioxid de carbon, cu un obiectiv specific aferent mobilităţii urbane.
    *87) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/11/a9a0a2739b99cc9599fe03c104ab1704-1.pdf


    Programe naţionale implementate în gestiune partajată
        În cadrul financiar multianual 2021-2027, au fost aprobate 8 programe naţionale, care prezintă un grad diferit de relevanţă pentru domeniul MRD/PC:
    În cadrul Programului Sănătate*88), majoritatea priorităţilor sunt relevante pentru MRD/PC, după cum urmează: (i) Investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi; (ii) Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive; (iii) Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical; (iv) digitalizarea sistemului medical); (v) Creşterea eficacităţii şi rezilienţei sistemului medical în domenii critice, de importanţă strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale şi asupra stării de sănătate şi (vi) Servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijire pe termen lung, adaptate fenomenului demografic al îmbătrânirii populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii.
    *88) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/12/a b403b1b9b2ed4446c285831c29dc9fe.pdf

    Programul Dezvoltare Durabilă*89) (PDD) are ca scop principal conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Prima prioritate este reprezentată de dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată şi tranziţia la o economie circulară. A doua prioritate este protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi remediere a siturilor contaminate. A treia prioritate este dedicată promovării adaptării la schimbările climatice şi managementul riscurilor, iar a patra vizează promovarea eficienţei energetice, a sistemelor şi reţetelor inteligente de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră. Abordarea actuală, centrată în jurul condiţiilor favorizante, are o importanţă deosebită în cadrul perioadei de programare 2021-2027, în contextul în care Planul naţional de management a riscurilor de dezastre constituie una dintre aceste condiţii. Astfel, existenţa unui plan naţional de management al riscului de dezastre va permite, în coroborare cu strategiile de adaptare la schimbările climatice, îndeplinirea condiţiilor necesare pentru accesarea resurselor şi a mecanismelor de bugetare şi finanţare disponibile în cadrul politicii de coeziune. Această abordare va sprijini în egală măsură aplicarea Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului de Dezastre în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor cerute pentru implementarea proiectelor finanţate prin PDD, prin consolidarea obiectivelor stabilite în Strategia Naţională de Reducere a Riscului de Dezastre şi prin oferirea unui cadru de implementare.
    *89) https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/11/ccd9ae994ca747e93c52ec9c97fc4c39.pdf

        Programul Incluziune şi Demnitate Socială (PIDS) îşi propune să contribuie la creşterea accesului populaţiei vulnerabile la servicii sociale, la creşterea calităţii serviciilor sociale, la reducerea excluziunii sociale şi la creşterea capacităţii sistemului naţional de asistenţă socială. Printre priorităţile PIDS se numără asigurarea accesului egal la educaţie şi dezvoltarea unei infrastructuri flexibile, precum şi promovarea învăţării şi formării la distanţă. Alte priorităţi se referă la infrastructura de locuinţe sociale, accesul populaţiilor rurale la servicii sociale, reducerea disparităţilor dintre copiii expuşi riscului de sărăcie/excluziune şi ceilalţi copii şi protecţia persoanelor vârstnice.
        Programul Transport are în vedere rezistenţa la dezastre a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene şi maritime, inclusiv alocările de finanţare propuse în Anexa 3 la PNMRD, ele fiind atât contribuţii de sine stătătoare, cât şi sume alocate pentru cofinanţare în cadrul FEDR şi a Fondului de Coeziune.
        Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCIDIF) se axează pe cercetare, dezvoltare şi inovare/specializare inteligentă şi digitalizare a administraţiei publice. Acesta propune, printre altele, măsuri dedicate digitalizării pentru a răspunde provocărilor identificate la nivel naţional, în vederea creşterii calităţii serviciilor publice prin oferirea de servicii noi, inovative, sigure şi rapide care să răspundă nevoilor cetăţenilor şi mediului de afaceri. În cadrul Priorităţii 2 - Digitalizare în administraţia publică centrală şi mediul de afaceri/Acţiunea 2.2 E-guvernarea şi digitalizarea în beneficiul cetăţenilor, este vizată optimizarea (inclusiv prin tehnologii Big Data) infrastructurilor tehnologice şi a proceselor (inclusiv asigurarea securităţii cibernetice), fiind finanţate cu prioritate acele proiecte cu soluţii de tip cloud ready sau cloud nativ, inclusiv servicii pentru autorităţi, instituţii, mediu academic care să sprijine activitatea curentă. Printre obiectivele specifice ale acestui program se numără Digitalizarea Patrimoniului Cultural Naţional.
        Programul Educaţie şi Ocupare. Obiectivul de politică 4 propune un sub-obiectiv legat de promovarea adaptării la schimbări, inclusiv în mediul de lucru pentru reducerea riscurilor asupra sănătăţii, finanţat prin FSE+.
        Programul Asistenţă Tehnică. Din perspectiva tipului de asistenţă tehnică (AT) acordată prin Programul Asistenţă Tehnică (POAT), respectiv sprijinirea măsurilor orizontale pentru sistemul de coordonare, gestionare şi control al fondurilor şi pentru beneficiari/potenţiali beneficiari, precum şi a celor specifice destinate implementării programelor operaţionale gestionate la nivelul MIPE fără prioritate de AT, programele care vor primi sprijin în cadrul PoAT sunt: Programul Dezvoltare Durabilă (PDD), Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF), inclusiv POAT, precum şi Programul Sănătate (POS). Astfel, asistenţa tehnică din cadrul PoAT va fi utilizată în complementaritate cu asistenţa specifică oferită în cadrul priorităţilor de AT stabilite la nivelul celorlalte programe. POAT 2021-2027 poate fi o sursă de finanţare pentru principalii beneficiari ai PDD în vederea întâlnirii capacităţii de a pregăti şi implementa proiecte în domeniul managementului riscurilor la dezastre, în complementaritate cu sprijinul de care pot beneficia din cadrul PDD.
        Programul Tranziţie Justă (PTJ) va contribui la sprijinirea regiunilor cele mai afectate de tranziţia către neutralitatea climatică prin sprijinirea unei diversificări economice durabile din punct de vedere al mediului, în special a sectorului antreprenorial productiv mic şi mijlociu, inclusiv a antreprenoriatului feminin, în vederea creşterii competitivităţii şi capacităţii economiilor locale afectate de a genera locuri de muncă durabile, sigure şi cu un nivel de salarizare atractiv. Prin PTJ vor fi finanţate investiţii în cercetare şi inovare, dezvoltarea de tehnologii avansate, creşterea şi diversificarea economică, crearea de locuri de muncă verzi în sectorul energiei regenerabile, în sectorul eficienţei energetice şi în alte sectoare care contribuie la reducerea emisiilor de GES, perfecţionarea şi recalificarea forţei de muncă afectată de tranziţia de la industriile intens poluatoare, dezvoltarea proiectelor de energie curată prin reducerea emisiilor de GES, eficienţă energetică în clădiri, industrie şi transporturi şi energie din surse regenerabile, decontaminarea siturilor poluate şi economie circulară.


    Mecanismul de redresare şi rezilienţa (MRR)
        Aprobată de Consiliul Uniunii Europene în octombrie 2021, PNRR este împărţit în 16 componente grupate în 6 piloni diferiţi, cu scopul de a asigura tranziţia verde şi digitală în conformitate cu reglementările CE. România trebuie să îndeplinească 528 jaloane şi ţinte până la 31 august 2026.
        Tabelul 11. Componentele PNRR al României, grupate în cadrul pilonilor prevăzuţi de Regulamentul 2021/241

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Piloni │Componente │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Managementul apei │
│ ├───────────────────┤
│ │Păduri şi protecţia│
│ │biodiversităţii │
│ ├───────────────────┤
│ │Managementul │
│Tranziţia verde │deşeurilor │
│ ├───────────────────┤
│ │Transport │
│ │sustenabil │
│ ├───────────────────┤
│ │Valul Renovării │
│ ├───────────────────┤
│ │Energie │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Transformarea │Transformare │
│digitală │digitală │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Reforma fiscală şi │
│ │reforma sistemului │
│Creştere │de pensii │
│inteligentă, ├───────────────────┤
│durabilă şi │Suport pentru │
│favorabilă │sectorul privat, │
│incluziunii │cercetare, │
│ │dezvoltare şi │
│ │inovare │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Coeziunea socială │Fondul local │
│şi teritorială ├───────────────────┤
│ │Turism şi cultură │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Sănătate şi │Sănătate │
│rezilienţă ├───────────────────┤
│economică, socială│Reforme sociale │
│şi instituţională ├───────────────────┤
│ │Bună guvernanţă │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Politici pentru o │Educaţie │
│nouă generaţie │ │
└──────────────────┴───────────────────┘


        În cadrul pilonului 1, există reforme şi investiţii relevante pentru RRD pentru toate componentele.
        ● Componenta de management al apelor include 2 reforme care vizează cadrul de reglementare pentru gestionarea durabilă a apei şi a apelor uzate şi reconfigurarea mecanismului economic actual al Administraţiei Naţionale a Apelor Române pentru modernizarea sistemului naţional de management al apei. Această componentă propune investiţii care influenţează şi contribuie la creşterea rezilienţei la dezastre, şi anume:
        Investiţia 4: Adaptarea la schimbări climatice prin automatizarea şi digitalizarea echipamentelor de evacuare şi stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic şi creşterea siguranţei alimentării cu apă a populaţiei şi reducerea riscului la inundaţii. Investiţia constă în două subinvestiţii: (1) reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundaţiile şi cu Strategia Naţională pentru Managementul Riscului la Inundaţii şi (2) reabilitarea acumulărilor existente care riscă să se prăbusească.
        Investiţia 5: Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă
        Componenta păduri şi protecţia biodiversităţii include reforma sistemului de gestionare în domeniul forestier şi reforma sistemului de gestionare a ariilor naturale protejate. În cadrul acestei componente, se regăseşte Investiţia 5: Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torenţiale în bazinele forestiere expuse unor astfel de fenomene

        ● Componenta de gestionare a deşeurilor solide include o reformă pentru îmbunătăţirea guvernanţei în gestionarea deşeurilor solide şi obiective de investiţii pentru îmbunătăţirea capacităţilor de monitorizare ale Gărzii de Mediu, echipamente pentru monitorizare şi control, instalaţii de monitorizare a calităţii aerului, radioactivităţii şi zgomotului şi operaţionalizarea instalaţiilor de tratare a deşeurilor.
        ● Componenta de transport sustenabil se concentrează pe transportul sustenabil, decarbonizare şi siguranţa rutieră, inclusiv pentru instalarea sistemelor de control al vitezei, implementarea Strategiei naţionale pentru siguranţa rutieră pentru reducerea numărului de victime în accidentele rutiere şi creşterea numărului de vehicule nepoluante şi sprijinirea eliminării vehiculelor poluante.
        ● Componenta Valul Renovării vizează asigurarea tranziţiei către un fond construit rezilient şi verde prin intermediul unui set de reforme prin care să se accelereze renovarea clădirilor din perspectiva eficienţei energetice şi a consolidării seismice, inclusiv introducerea practicilor de economie circulară în construcţii. În cadrul acestei componente, reforma R2. Cadru strategic, legislativ şi procedural pentru sprijinirea rezilienţei seismice a fondului construit vizează completarea cadrului strategic privind renovarea clădirilor, prin:
    - Subreforma R2.a Adoptarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic şi pregătirea cadrului de implementare inclusiv pentru măsuri integrate de renovare are în vedere:
        ● elaborarea şi adoptarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic;
        ● pregătirea cadrului de implementare pentru o abordare integrată a intervenţiilor asupra fondului construit, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de strategia UE Renovation Wave (Valul Renovării) şi Directiva (UE) 2018/844, care se va asigura prin: (i) elaborarea unei metodologii de evaluare vizuală rapidă pentru caracterizarea tipurilor reprezentative (tipologiilor) de clădiri din punct de vedere al vulnerabilităţii seismice la nivel de UAT, (ii) elaborarea unui ghid de intervenţii integrate, care să vizeze armonizarea măsurilor de renovare energetică şi de reducere a riscului seismic cu cele referitoare la securitate la incendiu, siguranţă şi accesibilitate în exploatare, calitatea aerului interior şi altele asemenea.

    – Subreforma R2.b Optimizarea cadrului legislativ privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente propune intrarea în vigoare a legii privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.
        În componenta Valul Renovării sunt prevăzute, pe lângă investiţii pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale multifamiliale şi publice, şi investiţii pentru creşterea rezilienţei seismice a acestora prin realizarea de lucrări de consolidare:
    - la clădirile rezidenţiale multifamiliale;
    – la clădirile publice;
    – Fondurile vor fi puse la dispoziţia UAT-urilor pentru intervenţii la clădirile încadrate, prin raport de expertiză tehnică, în clasele de risc seismic RsI sau RsII, situate în zone în care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,2g, pentru IMR=225 ani.


        ● Componenta energetică sprijină condiţiile favorizante pentru cadrul de mai sus, precum şi proiectele adiacente destinate creşterii eficienţei energetice şi asigurării securităţii energetice în conformitate cu obiectivele stabilite în tranziţia verde.

        În cadrul Pilonului 2, trei reforme sunt relevante pentru MRD/PC. Acestea urmăresc: (i) dezvoltarea unui cadru unitar pentru crearea unui sistem de cloud la nivelul întregii instituţii guvernamentale; (ii) asigurarea securităţii cibernetice a entităţilor publice şi private care operează cu infrastructuri critice; şi (iii) creşterea competenţelor digitale la nivelul funcţiilor publice şi educaţia digitală pe tot parcursul vieţii.
        În cadrul Pilonului 3, componenta 10 include reforme legate de MDR/PC, inclusiv: (i) crearea unui cadru pentru mobilitatea urbană durabilă şi (ii) crearea unui cadru pentru transformarea urbană durabilă, precum şi dezvoltarea sistemului de planificare - Codul pentru amenajarea teritorială, urbanism şi construcţii - cu implicaţii pentru viitorul mediu construit.
        În cadrul Pilonului 4, sunt cuprinse prevederi, în special în ceea ce priveşte reforma privind dezvoltarea capacităţii de investiţii în infrastructura de sănătate şi dezvoltarea capacităţii de gestionare a serviciilor de sănătate şi de gestionare a resurselor umane în sectorul sănătăţii. Alte reforme relevante includ consolidarea coordonării la centrul Guvernului printr-o abordare integrată şi coerentă a iniţiativelor în domeniul schimbărilor climatice şi al dezvoltării durabile.
        În cadrul Pilonului 5, intervenţiile pentru sistemul educaţional obligatoriu sunt relevante, deoarece ar putea include şi MRD/PC, precum şi eforturile legate de transformările echivalente digitale şi ecologice care sporesc rezilienţa pe termen mediu şi lung.
        Tabelul 12. Provocările MRD/PC selectate şi posibila relevanţă în PNRR din România

┌──────────────┬─────────────────┬───────────────┐
│ │Provocări │Răspunsuri │
│Pilonii PNRR │identificate cu │identificate/ │
│ │efecte în MRD/PC │componente │
├──────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │- Protecţia │ │
│ │împotriva │ │
│ │inundaţiilor │Componenta 1 – │
│ │- Schimbările │Managementul │
│ │climatice, │sistemului de │
│ │degradarea │apă şi apă │
│ │mediului │uzată │
│ │- Despădurire │Componenta 2 – │
│ │- Necesitatea │Reîmpădurirea │
│ │îmbunătăţirii │României şi │
│ │siguranţei │protejarea │
│ │rutiere │biodiversităţii│
│Tranziţia │- Gestionarea │Componenta 3 – │
│verde │deşeurilor │Managementul │
│ │periculoase │deşeurilor │
│ │- Necesitatea │Componenta 4 – │
│ │creşterii │Transport │
│ │eficienţei │sustenabil – │
│ │energetice │Sectorul │
│ │- Necesitatea │transporturilor│
│ │renovării │Componenta 5 – │
│ │integrate │Valul Renovării│
│ │(eficienţă │Componenta 6 – │
│ │energetică şi │Energie │
│ │consolidare │ │
│ │seismică a │ │
│ │clădirilor) │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │- Necesitatea de │ │
│ │a asigura zonele │ │
│ │urbane faţă de │ │
│ │consecinţele │Componenta 7 – │
│ │schimbărilor │Cloud │
│Transformarea │climatice │guvernamental │
│digitală │- Necesitatea │şi sisteme │
│ │protejării │publice │
│ │infrastructurilor│digitale │
│ │critice împotriva│ │
│ │atacurilor │ │
│ │cibernetice │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │- Necesitatea de │ │
│ │a implica │ │
│ │sectorul privat │ │
│ │în eforturile │ │
│ │aferente │ │
│ │prevenirii şi │ │
│ │contracarării │ │
│ │riscurilor, în │Componenta 9 – │
│Creştere │special celor │Suport pentru │
│inteligentă, │aferente │sectorul │
│sustenabilă şi│sectorului │privat, │
│favorabilă │tehnologic │cercetare, │
│incluziunii │- Necesitatea de │dezvoltare şi │
│ │a spori │inovare │
│ │susţinerea si │ │
│ │implicarea │ │
│ │instituţiilor de │ │
│ │cercetare în │ │
│ │studierea MRD, │ │
│ │prin acţiuni de │ │
│ │cercetare şi │ │
│ │inovare │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Coeziunea │- Necesitatea │ │
│socială şi │îmbunătăţirii │Componenta 10 –│
│teritorială │calităţii │Fondul Local │
│ │locuirii │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────────┤
│Sănătate, │- Infrastructură │ │
│precum şi │spitalicească │ │
│rezilienţă │învechită, │Componenta 12 –│
│economică, │neconformă cu │Sănătate │
│socială şi │standardele │ │
│instituţională│actuale │ │
└──────────────┴─────────────────┴───────────────┘

        Sursa: Conform PNRR.


    Alte fonduri
        Next Generation- REACT EU: În cadrul fondurilor NGEU, CE a creat Iniţiativa privind asistenţa de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei (REACT-EU), care urmăreşte să ofere sprijin financiar statelor membre ale UE prin măsuri de răspuns la situaţii de criză şi de redresare în urma COVID-19.
        Fondul pentru o Tranziţie Justă: Ca parte a principiului "nicio persoană şi niciun loc lăsat în urmă", CE a instituit Fondul pentru o Tranziţie Justă cu obiectivul general de a "permite regiunilor şi oamenilor să abordeze impactul social, economic şi de mediu al tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic".
        Orizont Europa: Orizont Europa este un program de finanţare al UE pentru cercetare şi inovare. Aproximativ o treime din buget (35%) va contribui la obiectivele climatice. Recent, un rol suplimentar a fost atribuit efortului de cercetare şi inovare al UE ca parte a redresării în urma pandemiei de COVID-19. Comitetul de misiune Orizont Europa pentru orase neutre din punct de vedere climatic şi inteligente a propus recent prima sa misiune, 100 de orase neutre din punct de vedere climatic până în 2030. Scopul este de a sprijini şi promova 100 de orase europene în realizarea unei transformări sistemice către neutralitatea climatică până în 2030, adică de a realiza în 10 ani ceea ce Europa intenţionează să realizeze în 30 de ani. Ca parte a CFM 2014-2020, cinci proiecte principale finanţate prin Programul Orizont 2020 au fost identificate ca fiind relevante pentru MRD în România, în valoare de aproximativ 5,6 milioane RON şi abordând în principal cutremurele şi aspectele legate de climă. De exemplu, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) implementează un proiect axat pe construirea unor societăţi urbane mai rezistente la cutremur printr-un sistem informatic bazat pe mai mulţi senzori, care permite prognozarea cutremurelor, avertizarea timpurie şi acţiunile de răspuns rapid; proiectul urmează să fie finalizat până în 2022.
        LIFE (Programul pentru mediu şi politici climatice) este dedicat protecţiei mediului, precum şi adaptării la efectele schimbărilor climatice şi atenuării acestora. Bugetul propus de CE pentru perioada 2021-2027 este împărţit între următoarele subprograme: natură şi biodiversitate, economie circulară şi calitatea vieţii, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea şi tranziţia către o energie curată. Conservarea naturii şi a biodiversităţii, inclusiv a ecosistemelor marine, rămâne o zonă de acţiune importantă. Un nou tip de proiect, denumit proiect strategic privind natura, este introdus pentru a sprijini programele de acţiune pentru integrarea obiectivelor politicii privind natura şi biodiversitatea în alte politici ale UE, cum ar fi agricultura şi dezvoltarea rurală, şi pentru a se asigura că fondurile relevante sunt mobilizate pentru punerea în aplicare a acestor obiective.
        Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii (UCPM): Bugetul total alocat pentru UCPM se ridică la 3,319 miliarde EUR în preţuri curente (1,263 miliarde EUR în cadrul CFM şi 2 065 EUR în cadrul RRF al UE, NGEU). UCPM a fost modernizat în 2019 şi 2020 prin crearea rezervei strategice RescEU, menite să întărească şi să consolideze componentele MRD ale UE. Există finanţare din partea UCPM pentru operaţiuni de răspuns, precum şi pentru prevenire şi pregătire, inclusiv proiecte, instruiri şi exerciţii. Sub umbrela UCPM, DG ECHO acordă granturi agenţiilor responsabile cu PC pentru prevenire. În cadrul Rezervei Europene Voluntare de Protecţie Civilă (ECPP) a UCPM, DG ECHO a lansat granturile de adaptare ale ECPP, pentru a moderniza sau a repara capacităţile de răspuns la o stare de pregătire şi disponibilitate care le face dislocabile ca parte a ECPP. În plus, în cadrul Reţelei de cunoştinţe UCPM, DG ECHO a lansat un apel de proiecte denumit Network Partnership, care va finanţa reuniuni, evenimente de networking, studii, sondaje, cercetare, călătorii de studiu, ateliere de lucru, seminare, dezvoltarea şi testarea noilor tehnologii şi instrumente IT. În mod similar, DG ECHO a lansat o cerere de propuneri pentru exerciţii la scară largă ale UCPM, precum şi o cerere de propuneri pentru proiecte de prevenire şi pregătire privind protecţia civilă şi poluarea marină.
        Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE): Ca şi în anii precedenţi, România are acces la fondurile FSUE în caz de dezastre majore, cu îndeplinirea criteriilor. În urma pandemiei de COVID-19, domeniul de aplicare al FSUE s-a extins. Începând din martie 2020, FSUE poate fi mobilizat "atunci când apar repercusiuni grave asupra condiţiilor de viaţă, a sănătăţii umane, a mediului natural sau a economiei în una sau mai multe regiuni ale statului eligibil respectiv, ca urmare a: (a) unei catastrofe naturale majore sau regionale care a avut loc pe teritoriul aceluiaşi stat eligibil sau al unui stat eligibil vecin; sau (b) o urgenţă majoră de sănătate publică care a avut loc pe teritoriul aceluiaşi stat eligibil". Rezerva pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă acoperă finanţele care depăşesc domeniul de aplicare al FSUE, inclusiv cele legate de "dezastre provocate de om, crize umanitare în cazuri de ameninţări la scară largă în domeniul sănătăţii publice, veterinare sau fitosanitare la scară largă, precum şi în situaţii de presiune deosebită la frontierele externe ale Uniunii care rezultă din fluxurile migratorii, atunci când circumstanţele impun acest lucru. Din 2002, România a primit sprijin financiar în valoare de peste 127,2 milioane EUR din partea FSUE. Ca răspuns la pandemia de COVID-19 şi la nevoia urgentă de a aborda criza de sănătate publică asociată, domeniul de aplicare al FSUE a fost extins pentru a acoperi urgenţele majore de sănătate publică.
        Instrumentul pentru sprijin de urgenţă (ESI) intră în joc atunci când alte instrumente se dovedesc insuficiente, completând acţiunile ţării sau ţărilor UE afectate. ESI a fost utilizat de manieră adiacentă la UCPM şi componenta RescEU. În cadrul activităţilor DG ECHO, ESI este separat de UCPM şi de elementul RescEU, deşi poate fi considerat ca având o abordare complementară. Pachetul privind mobilitatea, un instrument de urgenţă pe doi ani în cadrul ESI supravegheat de DG ECHO, a alocat 150 de milioane EUR ca sprijin legat de transferul de mărfuri pentru gestionarea COVID-19 (cum ar fi echipamentele individuale de protecţie), transferul transfrontalier de personal medical şi transferul transfrontalier de urgenţă al pacienţilor. Autorităţile locale pot solicita, de asemenea, sprijin în cadrul Pachetului privind Mobilitatea.
        Programul InvestEU face parte din politica de coeziune a UE 2021-2027, oferind finanţare şi sprijin pe termen lung pentru politicile UE. Unul dintre domeniile de sprijin este "infrastructura durabilă", inclusiv proiectele în domeniul energiei durabile, al conectivităţii digitale, al transporturilor, al economiei circulare, al apei, al deşeurilor, al altor infrastructuri de mediu şi multe altele. InvestEU este un program gestionat la nivel central, compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU şi portalul InvestEU.
        Fondul InvestEU oferă garanţii totale de 26,15 miliare Euro ("garanţia InvestEU") de la bugetul UE din care 9,88 miliare Euro pentru infrastructura durabilă. În România, programul este implementat prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale: Grupul Băncii Europene de Investiţii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
        Fondul pentru Modernizare reprezintă un instrument cheie pentru modernizarea şi eficientizarea sistemelor energetice, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi tranziţia spre neutralitate climatică în Statele Membre cu PIB pe cap de locuitor la preţul pieţei mai mic de 60% din media UE. Totodată, fondul vizează tranziţia către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investiţiilor în surse regenerabile de energie, reţelele de transport care să includă distribuţia energiei termice în zonele rezidenţiale şi comerciale, interconectări de reţele pentru transportul de electricitate şi gaze naturale, precum şi stocarea de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice în producerea de energie, inclusiv în sectoarele de transport, clădiri, construcţii, agricultură şi deşeuri şi pentru o tranziţie echitabilă în regiunile dependente de cărbune.
        Alte instituţii financiare internaţionale
        Banca Mondială: MAI implementează trei proiecte de creditare a investiţiilor axate pe reducerea riscului fizic al infrastructurii respondenţilor critici prioritari, consolidând în acelaşi timp capacitatea instituţională în diferite privinţe, având o valoare de aproximativ 232 milioane EUR. Ministerul Educaţiei (Med) implementează un proiect de investiţii numit "Şcoli mai sigure, incluzive şi durabile" pentru a consolida rezilienţa şi eficienţa energetică a şcolilor prioritare selectate din România, precum şi pentru a creşte capacitatea instituţională de investiţii integrate în şcolile din România, în valoare totală de 100 de milioane de euro. România a avut acces la o linie de credit contingent pentru suplimentarea rezervelor naţionale pentru dezastre, acordate printr-un împrumut al Băncii Mondiale - Credit pentru politica de dezvoltare privind MRD cu opţiunea de tragere amânată în cazul producerii unei catastrofe, în valoare de 400 de milioane de euro. Suma a fost debursată în contextul pandemiei de COVID-19 şi instrumentul a fost închis în 2021.
        Banca Europeană de Investiţii: Prin diverse produse financiare, BEI poate sprijini, direct sau prin intermediari financiari selectaţi, proiecte de investiţii care să răspundă obiectivelor Strategiei naţionale de reducere a riscurilor de dezastre. De exemplu, începând cu 2019, în cadrul iniţiativei adresate universităţilor din România şi învăţământul superior, BEI a acordat finanţări în valoare de 125 milioane Euro, facilitând investiţii pentru renovarea şi modernizarea clădirilor acestora şi a campusurilor universitare (inclusiv lucrări aferente eficienţei energetice), precum şi centre de cercetare, întreg procesul fiind sprijinit şi prin servicii de asistenţă tehnică.
        Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei: PNMRD enumeră două împrumuturi de la Banca Centrală Europeană menţionate: (1) "Investiţii prioritare în gestionarea apei" şi (2) "Proiect de reformă a educaţiei timpurii" (PRET).


    10.2. Fonduri naţionale
        Există mai multe alocări bugetare sectoriale cu contribuţii specifice/semnificative aferente MRD şi PC, dintre care cele mai importante programe sectoriale şi domenii de interes sunt:
        MDLPA finanţează derularea de programe de investiţii sectoriale prin care sunt alocate fonduri de la bugetul de stat pentru finanţarea lucrărilor de consolidare şi expertizarea clădirilor existente vulnerabile, după cum urmează:

    1) Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic (PNCCRS) este reglementat prin Legea nr. 212/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi cuprinde:
    - Subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile cu destinaţia principală de locuinţă, având ca beneficiari unităţile şi subunităţile administrativ-teritoriale, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale;
    – Subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile de interes şi utilitate publică, având ca beneficiari autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, inclusiv unităţile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, precum şi unităţile de cult ce aparţin cultelor recunoscute în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006, republicată, aflate în proprietatea sau în administrarea acestora.
        Pentru anul 2023 au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, respectiv 500.000.000 lei sunt pentru credite de angajament, iar 200.000.000 lei pentru credite bugetare. Pentru anul 2024 au fost alocate 3.750.000.000 lei pentru credite de angajament şi 200.000.000 lei pentru credite bugetare.


    2) Programul naţional de investiţii "Şcoli sigure şi sănătoase" este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2023 şi se derulează în perioada 2023-2025. Obiectivul general al programului este proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii la clădirile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice, în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice, precum şi asigurarea funcţionalităţii acestora conform tuturor cerinţelor fundamentale şi a creşterii eficienţei energetice a acestora. În cadrul Programului se pot realiza lucrări de intervenţii pentru consolidarea seismică, reabilitarea, modernizarea, creşterea performanţei energetice, inclusiv lucrări de demolare parţială, după caz, la clădirile expertizate tehnic şi încadrate prin raport de expertiză în clasa de risc seismic RsI, în care îşi desfăşoară activitatea didactică unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv de învăţământ special, precum şi la alte componente ale bazei materiale ale acestora, respectiv la clădirile internatelor, cantinelor, spaţiilor pentru procesul de învăţământ, bibliotecilor şi atelierelor şcolare. Se poate realiza inclusiv demolarea construcţiei existente şi realizarea unei construcţii noi în condiţiile prevăzute de normele metodologice aprobate prin OMDLPA nr. 422/2023.
        Beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. În anul 2024 au fost alocate credite de angajament în valoare de 400.0. 000 lei şi credite bugetare în valoare de 100.000.000 lei.


    3) Programul naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor "Mihail Cantacuzino" este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2023 şi se derulează în perioada 2023- 2025. Obiectivul general al programului este proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii la clădirile aferente infrastructurii de sănătate publică care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice, în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice, precum şi asigurarea funcţionalităţii acestora conform tuturor cerinţelor fundamentale şi a creşterii eficienţei energetice a acestora. În cadrul programului se pot realiza lucrări de intervenţii pentru consolidarea seismică, reabilitarea, modernizarea, creşterea eficienţei energetice, lucrări de demolare parţială, lucrări de demolare a construcţiei existente şi de realizare a unei construcţii noi, la clădirile aferente infrastructurii de sănătate publică expertizate şi încadrate prin raport de expertiză în clasa de risc seismic RsI.
        Beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale care deţin spitale, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, unităţile sanitare publice şi instituţiile publice din subordinea Ministerului Sănătăţii şi unităţile sanitare publice din subordinea ministerelor cu reţele sanitare proprii respectiv din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Academiei Române. Sunt eligibile numai instituţiile publice şi unităţile sanitare care nu sunt finanţate integral de la bugetul de stat. În anul 2024 au fost alocate credit de angajament în valoare 1.000.000.000 lei şi credite bugetar în valoare de 100.000.000 lei.


    4) Programul naţional de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic, din sistemele de sănătate şi învăţământ este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2023 şi se derulează în perioada 2023-2025. Obiectivul general este finanţarea serviciilor de expertiză tehnică în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie pentru construcţiile din sistemele de sănătate şi de învăţământ. Introducerea în program a serviciilor de expertiză tehnică în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie pentru construcţiile cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi pentru construcţiile cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, se poate face numai după finalizarea procedurii de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, potrivit prevederilor Legii nr. 212/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
        Beneficiarii programului sunt unităţile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv de autorităţile administraţiei publice locale ale municipiului Bucureşti. Pentru anul 2024 au fost alocate credite de angajament în valoare 200.0. 000 lei şi credite bugetare în valoare de 100.000.000 lei.


        Totodată, MDLPA gestionează alte proiecte de anvergură relevante pentru creşterea rezilienţei la dezastre, precum:
    - Programul de elaborare a hărţilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren (3 milioane RON/an), pentru sprijinirea autorităţilor publice locale în procesul de formulare a cadrului strategic şi de reglementare care stă la baza investiţiilor şi a propunerilor de dezvoltare aferente localităţilor;
    – Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, subprogramul "Lucrări în primă urgenţă", prin care se finanţează lucrări executate în scopul prevenirii şi atenuării efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale (40 milioane lei/an începând cu anul 2020);
    – Programul Naţional de Dezvoltare Locală PNDL 1 şi 2, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sprijinirea autorităţilor publice locale care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate în cadrul altor programe de finanţare şi constă în asigurarea minimelor standarde de calitate a vieţii, necesare populaţiei, în domeniul serviciilor publice;
    – Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny", aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021, care are în vedere modernizarea comunităţilor locale prin realizarea de investiţii în infrastructura locală, drumuri judeţene şi locale, infrastructura de apă şi canalizare, staţii de epurare a apei, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale.

        Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor finanţează un număr important de proiecte cu efecte în domeniul MRD/PC, cum ar fi activităţi legate de prevenirea inundaţiilor pe mai multe cursuri de apă (Jijia, Sasar), precum şi pentru protecţia infrastructurilor hidrotehnice. De asemenea, MMAP finanţează activităţi legate de hazarduri meteorologice, în special inundaţiile, şi de cercetare privind schimbările climatice. În acest sens, sub autoritatea MMAP funcţionează Administraţia Naţională de Meteorologie din România (Meteo România), unde au fost finanţate de MMAP mai multe proiecte legate de supravegherea hidrologică şi avertizarea timpurie pentru hazardurile naturale. De asemenea, MMAP finanţează programe dedicate, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, aflată în coordonarea sa, cum ar fi programe pentru lucrările de eficienţă energetică în clădirile publice, dar şi în clădirile de locuinţe, precum şi pentru reînnoirea parcului auto naţional (numărul total de autoturisme aflate în circulaţie în ţară) cu vehicule pe combustibil şi vehicule electrice mai puţin poluante, precum şi pentru instalarea infrastructurii adiacente de încărcare.
        Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale finanţează mai multe iniţiative legate de MRD/PC, cum ar fi investiţiile pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii în zonele cu risc ridicat de secetă. De asemenea, în trecut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a finanţat programe de acoperire a pierderilor datorate evenimentelor naturale din sectorul agricol, sub formă de scheme de asigurare garantate de stat cu o serie de asigurători. Mai recent, statul utilizează scheme de ajutor de stat de minimis pentru a ajuta producătorii care şi-au pierdut culturile din cauza evenimentelor naturale prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Pentru 2021, ajutorul de minimis a fost de 70 de milioane de lei, în special în sectorul creşterii animalelor. În contextul scăderii culturilor, precum şi în contextul creşterii preţului benzinei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a plătit şi un ajutor de stat pentru gazele naturale utilizate în activităţile agricole, cu o valoare totală de 191 milioane lei pentru sectoarele agriculturii şi creşterii animalelor şi pentru lucrări de amenajare a terenurilor.
     Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale asigură plata ajutoarelor de urgenţă din fondurile alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru sprijinirea familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţii de necesitate cauzate de calamităţi naturale (inundaţii, alunecări de teren, fenomene meteorologice severe), incendii, accidente, epidemii, epizootii, precum şi pentru alte situaţii deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariţia sau sporirea riscului de excluziune socială. (Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare). Un alt tip de intervenţie îl constituie plata poliţei PAID pentru beneficiarii de ajutor social, în baza Legii nr. 416/2001. De asemenea, MMSS asigură acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece noiembrie 2021 - martie 2022, precum şi acordarea suplimentului pentru energie prin aplicarea noilor prevederi legale, respectiv a Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.
     Totodată, alături de Ministerul Energiei, MMSS şi ANPIS aplică procedura de decontare a sumelor aferente schemei de sprijin reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţi Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".
        Ministerul Afacerilor Interne finanţează mai multe proiecte şi iniţiative MRD/PC, inclusiv pentru transporturi în situaţii de urgenţă prin Intermediul Inspectoratului General al Aviaţiei, sau ca finanţare compozită în proiecte dedicate controlului fluxurilor migratorii.
        Ministerul Culturii finanţează, din bugetul propriu, Programul Naţional de restaurare a monumentelor istorice, fond gestionat de INP, prin care pot fi restaurate monumente istorice aflate în proprietate publică sau privată a statului sau a unităţilor teritorial administrative. Pentru anul 2021, bugetul consolidat (bugetul principal şi suplimentarea) al programului a fost de 9 milioane de lei.
        Ministerul Energiei a jucat un rol important în schema de compensare oferită în iarna 2021-2022 ca urmare a liberalizării pieţei gazelor naturale şi a creşterii preţurilor. De asemenea, Ministerul Energiei a jucat un rol important în programul Electric UP, care vizează ecologizarea activităţii IMM-urilor prin instalarea infrastructurilor fotovoltaice, cu un buget de 476 milioane lei la scara anului 2021.
        Atât Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cât şi Ministerul Apărării Naţionale au o reţea spitalicească dedicată, finanţată din bugetul ministerelor. Reţelele spitaliceşti ale celor două instituţii, precum şi finanţarea adiacentă acordată de la bugetul naţional instituţiilor respective, au jucat un rol important în combaterea pandemiei de COVID-19, având în vedere presiunea asupra sistemului spitalicesc.
        Fonduri de urgenţa
     Legea finanţelor publice (Legea nr. 500/2002) stabileşte, conform prevederilor art. 30 includerea în bugetul de stat a Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi a Fondului de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru ambele fonduri alocarea sumelor fiind stabilită prin hotărâre de guvern. Finanţarea de urgenţă poate fi realizată prin bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale. Plata anuală la nivelul anului 2020 a fost de 450.000 mii lei (per PNMRD). În caz de urgenţă, aceste transferuri se fac, de regulă, din bugetul Ministerului Finanţelor, cu un transfer fie către judeţul/regiunea sau oraşul care necesită fonduri, fie, în unele cazuri, către alte ministere sau autorităţi care ulterior debursează fondurile către beneficiari. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului are un rol important în planurile de intervenţie aferente gestionării resurselor strategice în natură la nivel naţional şi în situaţii umanitare internaţionale precum şi pentru gestionarea ajutorului umanitar internaţional primit de România.
        România are în vedere, de asemenea, potenţialele impacturi fiscale ale dezastrelor, Strategia fiscal- bugetară pentru perioada 2022-2024 a Guvernului recunoscând expunerea României la riscurile de dezastre şi impactul potenţial al acestora asupra bugetului. Pentru a estima potenţialul impact bugetar al dezastrelor, Strategia analizează patru scenarii legate de riscurile naturale şi tehnologice (cutremur, accident nuclear, inundaţii şi o pandemie de gripă). Potrivit acestor scenarii, în cazul producerii unui dezastru major, se preconizează că impactul asupra PIB-ului şi variabilele fiscale vor fi semnificative. De exemplu, în cazul unui cutremur care ar avea loc în 2022, se estimează că creşterea PIB-ului va scădea cu aproximativ 0,7 puncte procentuale în anul impactului, preconizându-se că va reveni la traiectoria iniţială de creştere în următorii ani.



    11. Capitol: Implicaţii asupra cadrului juridic
        Implementarea SNRRD şi a Planului de acţiune 2024-2035 prevăd ca atât cadrul juridic cât şi cel strategic să evolueze în conformitate cu obiectivele specifice, direcţiile de acţiune şi acţiunile propuse.
        Ţinând cont de noua abordare multi-sectorială, multi-hazard şi la nivelul întregii societăţi propusă de SNRRD pe linia MRD, este necesară readaptarea contextului legislativ naţional.
        În acest sens, a fost stabilită o direcţie de acţiune care vizează acest aspect în cadrul obiectivului specific 2 - Consolidarea guvernanţei managementului riscurilor de dezastre. Această direcţie de acţiune promovează dezvoltarea unui cadru legal consolidat şi a unui mecanism de finanţare a procesului de evaluare a riscului la nivel naţional, precum şi măsuri pentru actualizarea tuturor documentaţiilor pentru amenajarea teritoriului şi urbanism şi a celor din domeniul MRD în baza informaţiilor obţinute din evaluările de risc.
        Pentru această direcţie de acţiune, au fost incluse în Planul de Acţiune 2024-2035 măsuri care vizează modificarea următoarelor acte normative:
    - Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre;
    – Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;
    – Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
    – Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;
    – Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;
    – Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă;
    – Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă;
    – Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;
    – Hotărârea Guvernului nr. 951/2016 privind aprobarea Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025;
    – Hotărârea Guvernului nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030.

        Alte direcţii de acţiune conţin, de asemenea, măsuri care vizează modificări legislative, în vederea reglementării unor aspecte specifice, după cum urmează:
    - Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural;
    – Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor;
    – Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 52/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Grupului de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional;
    – Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.

        Implementarea SNRRD presupune, de asemenea, elaborarea şi aprobarea de acte normative privind implementarea SNRRD. Astfel, autorităţile publice centrale vor elabora strategii sau planuri de acţiune la nivel sectorial sau pe tipuri de risc, care se vor aproba, după caz, prin hotărâri de guvern sau ordine de ministru. Totodată, strategiile judeţene de RRD vor fi aprobate prin hotărâre a comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
     Totodată, în prezent este în curs de elaborare metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situaţii de urgenţă/la dezastre, care va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern, potrivit art. 20 lit. o) alOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

    ANEXA 1

    PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA
    STRATEGIEI NAŢIONALE
    DE REDUCERE A RISCURILOR DE DEZASTRE 2024-2035
    Obiectivul specific 1: Înţelegerea riscului de dezastru

┌────────────────┬────────────────┬───────────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │Rezultate │Indicatori de │Perioada de │Instituţii │Etapele │Surse de │
│Acţiuni │aşteptate │realizare a │implementare│responsabile*1│evaluării │finanţare │
│ │ │acţiunilor │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────────┴───────────────────┴────────────┴──────────────┼────────────┼──────────────┤
│Direcţia de acţiune 1: Dezvoltarea de instrumente prin care să se asigure │ │ │
│înţelegerea riscurilor de dezastre şi îmbunătăţirea celor existente │ │ │
├────────────────┬────────────────┬───────────────────┬────────────┬──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal*2, │ │ │
│ │ │ │ │alte entităţi │ │ │
│ │ │Metodologia de │ │care │ │ │
│ │ │evaluare a │ │gestionează │ │ │
│ │ │pagubelor, │2024-2027 │categorii de │ │ │
│ │ │elaborată şi │ │elemente │ │ │
│ │ │adoptată prin HG │ │expuse, │ │ │
│ │ │ │ │entităţile de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţii de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │sectorul de │ │ │
│ │Metodologia de │ │ │asigurări │ │ │
│ │evaluare este ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │utilizată de │ │ │IGSU, │ │ │
│ │către toţi │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │actorii │ │ │responsabile │ │ │
│ │implicaţi │Sistemul IT de │ │cu rol │ │ │
│ │ │evaluare a │ │principal, │ │ │
│ │ │pagubelor, │2024-2027 │alte entităţi │ │ │
│ │ │dezvoltat │ │care │ │ │
│ │ │ │ │gestionează │ │ │
│ │ │ │ │categorii de │ │ │
│ │ │ │ │elemente │ │ │
│ │ │ │ │expuse │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Numărul de judeţe │ │cu rol │ │ │
│ │ │care utilizează │ │principal, │ │ │
│A1.1. │ │sistematic │2027-2035 │alte entităţi │ │ │
│Dezvoltarea şi │ │metodologia de │ │care │ │ │
│implementarea │ │evaluare a │ │gestionează │ │ │
│unei metodologii│ │pagubelor │ │categorii de │ │Bugetul de │
│unitare de │ │ │ │elemente │Evaluare la │stat şi │
│evaluare a │ │ │ │expuse │sfârşitul │fonduri │
│pagubelor şi a ├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│rambursabile │
│pierderilor │ │Numărul de studii │ │ │implementare│(împrumuturi │
│pentru toate │ │de estimare a │ │ │ │de la Banca │
│tipurile de │ │pagubelor şi a │ │ │ │Mondială) │
│riscuri şi toate│ │pierderilor │ │Entităţi │ │ │
│categoriile de │ │economice pentru │ │publice şi │ │ │
│element afectate│ │categorii de │ │private care │ │ │
│ │ │elemente precum │ │gestionează │ │ │
│ │ │infrastructura, │ │categoriile de│ │ │
│ │ │patrimoniul │ │elemente │ │ │
│ │ │cultural şi mediul │ │expuse, │ │ │
│ │ │înconjurător │2027-2035 │entităţile de │ │ │
│ │ │(inclusiv cele │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │cauzate de │ │instituţiile │ │ │
│ │ │distrugerea │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │potenţialului │ │superior, │ │ │
│ │ │turistic al zonei, │ │sectorul de │ │ │
│ │ │întreruperea │ │asigurări, │ │ │
│ │Metodologia │furnizării │ │operatori │ │ │
│ │poate fi │serviciilor sau │ │economici │ │ │
│ │aplicată pentru │pierderea │ │ │ │ │
│ │toate │serviciilor │ │ │ │ │
│ │categoriile de │ecosistemice) │ │ │ │ │
│ │elemente ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │afectate │Procedura de │ │IGSU şi │ │ │
│ │ │colectare a datelor│ │entităţile de │ │ │
│ │ │statistice şi │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │financiar-economice│ │instituţiile │ │ │
│ │ │necesare evaluării │2024-2035 │de învăţământ │ │ │
│ │ │pagubelor şi │ │superior, │ │ │
│ │ │pierderilor la │ │sectorul de │ │ │
│ │ │dezastre, │ │asigurări, │ │ │
│ │ │actualizată la 3 │ │operatori │ │ │
│ │ │ani │ │economici │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │protocoale de │ │ │ │ │
│ │ │comunicare date │ │ │ │ │
│ │ │semnate de MAI/ │2024-2035 │MAI/DSU/IGSU │ │ │
│ │ │IGSU, inclusiv cu │ │ │ │ │
│ │ │OSC şi sectorul │ │ │ │ │
│ │ │privat │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Procedura │ │ │ │ │
│ │ │DesInventar RO de │ │ │ │ │
│ │ │colectare, │ │ │ │ │
│A1.2. │ │introducere şi │2024 │MAI/IGSU │ │ │
│Dezvoltarea şi │ │procesare date, │ │ │ │ │
│implementarea │ │adoptată prin │ │ │ │ │
│unui mecanism de│ │hotărâre a CNSU │ │ │ │ │
│colectare şi │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│procesare a │Sunt colectate │ │ │Autorităţile │ │ │
│datelor privind │şi procesate │ │ │responsabile │ │ │
│consecinţele │toate datele │Numărul de │ │cu rol │Evaluare la │ │
│dezastrelor, │privind │autorităţi centrale│ │principal, │sfârşitul │Bugetul de │
│defalcate pe │pierderile şi │care validează │2025-2035 │alte entităţi │perioadei de│stat │
│sexe, grupuri │pagubele la │datele introduse în│ │care │implementare│ │
│vulnerabile şi │dezastre │DesInventar RO │ │gestionează │ │ │
│sectoare de │ │ │ │categorii de │ │ │
│activitate, şi │ │ │ │elemente │ │ │
│de raportare a │ │ │ │expuse │ │ │
│acestora către │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│toţi factorii │ │Număr de rapoarte │ │IGSU, │ │ │
│interesaţi │ │transmise către │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │Sendai Framework │2025-2035 │responsabile │ │ │
│ │ │Monitor*3 │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│A1.3. Elaborarea│ │ │ │principal, │ │ │
│de analize şi │ │ │ │alte entităţi │ │ │
│studii │ │ │ │care │ │ │
│post-dezastru în│ │ │ │gestionează │ │ │
│vederea │ │Numărul de analize/│ │categorii de │ │ │
│identificării │ │studii post- │2024-2035 │elemente │ │ │
│lecţiilor de │ │dezastru │ │expuse, │ │ │
│învăţat şi a │Lecţiile │ │ │entităţile de │ │Bugetul de │
│stabilirii │identificate │ │ │cercetare şi │Evaluare la │stat, Fonduri │
│eventualelor │sunt utilizate │ │ │instituţiile │sfârşitul │europene │
│tendinţe, pentru│pentru │ │ │de învăţământ │perioadei de│nerambursabile│
│îmbunătăţirea │îmbunătăţirea │ │ │superior, │implementare│în limita de │
│proceselor │MRD │ │ │sectorul de │ │eligibilitate │
│legate de MRD şi│ │ │ │asigurări │ │a programelor │
│pentru │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│susţinerea │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│deciziilor de │ │ │ │responsabile │ │ │
│amenajare a │ │Număr de procese/ │ │cu rol │ │ │
│teritoriului/ │ │documente │ │principal, │ │ │
│urbanism │ │îmbunătăţite în │2024-2035 │autorităţi │ │ │
│ │ │urma analizelor │ │publice │ │ │
│ │ │post-dezastru │ │locale, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Metodologia de │ │cu rol │ │ │
│ │ │evaluare a │ │principal, │ │ │
│ │Metodologia de │riscurilor, │ │alte entităţi │ │ │
│ │evaluare a │îmbunătăţită │ │care │ │ │
│ │riscurilor ţine │conform │ │gestionează │ │ │
│ │cont de │recomandărilor │2025-2027 │categorii de │ │ │
│ │recomandările │europene şi │ │elemente │ │ │
│ │europene şi │internaţionale şi a│ │expuse, │ │ │
│ │internaţionale │stadiului de │ │entităţile de │ │ │
│A1.4. │ │cunoaştere în │ │cercetare şi │ │ │
│Îmbunătăţirea │ │domeniu │ │instituţiile │ │ │
│metodologiei de │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│evaluare a │ │ │ │superior, │ │ │
│riscurilor si de│ │ │ │sectorul de │ │ │
│integrare a │ │ │ │asigurări │ │ │
│evaluărilor de ├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│risc sectoriale,│ │Metodologia de │ │IGSU, │ │ │
│care să asigure │ │evaluare a │ │autorităţile │ │ │
│abordarea │ │riscurilor, │2027 │responsabile │ │ │
│multi-hazard şi │ │adoptată prin HG │ │cu rol │ │Bugetul de │
│multi-risc, │ │ │ │principal │ │stat, Fonduri │
│identificarea │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤Evaluare la │europene │
│riscurilor │ │ │ │Autorităţile │sfârşitul │nerambursabile│
│emergente şi │ │ │ │responsabile │perioadei de│în limita de │
│includerea │ │ │ │cu rol │implementare│eligibilitate │
│aspectelor ce │ │Numărul de actori │ │principal, │ │a programelor │
│ţin de │ │care utilizează │ │alte entităţi │ │ │
│schimbările │ │metodologia de │ │care │ │ │
│climatice, de │ │evaluare a │2027-2035 │gestionează │ │ │
│migraţia internă│Metodologia de │riscurilor în │ │categorii de │ │ │
│şi de │evaluare a │activitatea proprie│ │elemente │ │ │
│principiile │riscurilor este │ │ │expuse, │ │ │
│orizontale, │utilizată de │ │ │operatori │ │ │
│conform │toţi actorii │ │ │economici │ │ │
│recomandărilor │relevanţi │ │ │surse de risc │ │ │
│europene şi │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│internaţionale │ │Numărul de evaluări│ │Autorităţile │ │ │
│ │ │de risc singular şi│ │responsabile │ │ │
│ │ │multirisc │ │cu rol │ │ │
│ │ │dezvoltate │ │principal, │ │ │
│ │ │utilizând │ │IGSU, │ │ │
│ │ │metodologia de │ │entităţile de │ │ │
│ │ │evaluare a │2027-2035 │cercetare şi │ │ │
│ │ │riscurilor, │ │instituţiile │ │ │
│ │ │inclusiv scenarii │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │NaTech, High │ │superior, │ │ │
│ │ │Impact-Low │ │operatori │ │ │
│ │ │Probability şi │ │economici │ │ │
│ │ │Black Swan │ │surse de risc │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MMSS, IGSU, │ │ │
│ │ │Numărul de analize │ │entităţile de │ │ │
│ │ │şi studii privind │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │impactul asupra │2024-2035 │instituţiile │ │ │
│ │ │grupurilor │ │de învăţământ │ │ │
│A1.5. Efectuarea│ │vulnerabile │ │superior, │ │ │
│de analize şi │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│studii privind │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│expunerea │ │Numărul de analize │ │MMSS, IGSU, │ │ │
│socială şi │Expunerea │şi studii privind │ │entităţile de │ │ │
│impactul │socială şi │impactul potenţial │ │cercetare şi │ │ │
│dezastrelor │impactul │al dezastrelor │2024-2035 │instituţiile │ │ │
│asupra │dezastrelor │asupra serviciilor │ │de învăţământ │ │Bugetul de │
│grupurilor │asupra │sociale │ │superior, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│vulnerabile, în │grupurilor │ │ │OSC-uri │sfârşitul │europene │
│vederea │vulnerabile este├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│identificării │luată în │ │ │Autorităţile │implementare│în limita de │
│vulnerabilităţii│considerare în │ │ │responsabile │ │eligibilitate │
│diferitelor │activitatea │ │ │cu rol │ │a programelor │
│categorii de │proprie de către│Numărul de entităţi│ │principal, │ │ │
│persoane │toţi actorii │care utilizează │ │alte entităţi │ │ │
│vulnerabile şi │relevanţi │rezultatele │ │care │ │ │
│diferitelor │ │analizelor şi │ │gestionează │ │ │
│tipuri de │ │studiilor în │2027-2035 │categorii de │ │ │
│servicii sociale│ │evaluarea │ │elemente │ │ │
│ │ │riscurilor/în │ │expuse, │ │ │
│ │ │activitatea proprie│ │autorităţi │ │ │
│ │ │ │ │publice │ │ │
│ │ │ │ │locale, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEAT, camerele│ │ │
│ │ │ │ │de comerţ, │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │entităţile de │ │ │
│ │ │Numărul de analize │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │şi studii privind │ │instituţiile │ │ │
│ │ │impactul direct şi │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │indirect al │2024-2035 │superior, │ │ │
│ │ │dezastrelor asupra │ │sectorul de │ │ │
│A1.6. Efectuarea│ │sectorului economic│ │asigurări, │ │ │
│de analize şi │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│studii privind │ │ │ │(asociaţii │ │ │
│impactul direct │ │ │ │profesionale),│ │ │
│şi indirect al │Impactul │ │ │operatori │ │ │
│dezastrelor │potenţial al │ │ │economici │ │ │
│asupra │dezastrelor ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│sectorului │asupra │ │ │Autorităţile │ │Bugetul de │
│economic şi a │sectorului │ │ │responsabile │Evaluare la │stat, Fonduri │
│lanţurilor de │economic şi al │ │ │cu rol │sfârşitul │europene │
│aprovizionare, │lanţurilor de │Numărul de evaluări│ │principal, │perioadei de│nerambursabile│
│pentru │aprovizionare │de risc care iau în│ │IGSU, │implementare│în limita de │
│îmbunătăţirea │este cunoscut şi│considerare │ │entităţile de │ │eligibilitate │
│rezultatelor │integrat în │rezultatele │2027-2035 │cercetare şi │ │a programelor │
│evaluărilor de │activitatea │studiilor şi │ │instituţiile │ │ │
│risc şi │actorilor │analizelor │ │de învăţământ │ │ │
│susţinerea │relevanţi │ │ │superior, │ │ │
│operatorilor │ │ │ │operatori │ │ │
│economici în │ │ │ │economici │ │ │
│dezvoltarea de │ │ │ │surse de risc │ │ │
│PCA │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │operatori economici│ │MEAT, camerele│ │ │
│ │ │care utilizează │ │de comerţ , │ │ │
│ │ │rezultatele │ │OSC-uri │ │ │
│ │ │studiilor şi │2027-2035 │(asociaţii │ │ │
│ │ │analizelor în │ │profesionale),│ │ │
│ │ │planificarea în caz│ │operatori │ │ │
│ │ │de dezastre, │ │economici │ │ │
│ │ │inclusiv în PCA │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Componentele │ │ │ │ │
│ │ │hardware şi │ │ │ │ │
│A1.7. │ │software ale │2024-2035 │IGSU │ │ │
│Dezvoltarea în │ │platformei RO-RISK,│ │ │ │ │
│continuare a │ │îmbunătăţite │ │ │ │ │
│platformei RO- │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│RISK, inclusiv a│Platforma │Baza de date cu │ │ │ │ │
│bazei de date │RO-RISK este │toate activele │ │IGSU, entităţi│ │ │
│privind │operaţională şi │publice, inclusiv │ │publice şi │ │Bugetul de │
│elementele │furnizează │infrastructura │ │private care │Evaluare la │stat, Fonduri │
│expuse la │datele de │socială, elementele│Periodic, la│gestionează │sfârşitul │europene │
│dezastre, prin │expunere │de patrimoniu │3 ani │categorii de │perioadei de│nerambursabile│
│includerea │necesare │cultural şi │ │elemente │implementare│în limita de │
│datelor privind │evaluării │activele de mediu, │ │expuse │ │eligibilitate │
│activele publice│riscurilor │actualizată │ │ │ │a programelor │
│şi private şi │sectoriale │periodic │ │ │ │ │
│stabilirea │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│mecanismului de │ │Numărul de entităţi│ │ │ │ │
│actualizarea │ │publice şi private │ │ │ │ │
│periodică a │ │care furnizează │2024-2035 │IGSU │ │ │
│acestora │ │date privind │ │ │ │ │
│ │ │expunerea la │ │ │ │ │
│ │ │dezastre │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Numărul de │ │principal, │ │ │
│ │ │metodologii/procese│ │alte entităţi │ │ │
│ │ │de evaluare a │ │care │ │ │
│ │ │riscurilor │ │gestionează │ │ │
│ │ │singulare/ │2027-2035 │categorii de │ │ │
│ │ │sectoriale adaptate│ │elemente │ │ │
│ │ │la metodologia │ │expuse, │ │ │
│ │ │naţională │ │entităţile de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │Evaluările de │Numărul de hărţi de│ │alte entităţi │ │ │
│ │risc singular şi│risc rezultate din │ │care │ │ │
│ │sectorial sunt │evaluările de risc │ │gestionează │ │ │
│ │integrate în │singular şi │2027-2035 │categorii de │ │ │
│ │evaluarea │sectorial încărcate│ │elemente │ │ │
│ │riscurilor la │în platforma RO- │ │expuse, │ │ │
│ │nivel naţional │RISK │ │entităţile de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │alte entităţi │ │ │
│ │ │Numărul de entităţi│ │care │ │ │
│ │ │care contribuie la │ │gestionează │ │ │
│ │ │completarea bazei │2024-2035 │categorii de │ │ │
│ │ │de date RO- RISK │ │elemente │ │ │
│ │ │ │ │expuse, │ │ │
│ │ │ │ │entităţile de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ ├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MMAP, MMSS, │ │ │
│ │ │ │ │MAI, alte │ │ │
│A1.8. Efectuarea│ │ │ │autorităţi │ │ │
│de evaluări de │ │ │ │care │ │ │
│risc singular şi│ │ │ │gestionează │ │ │
│multiplu, │ │ │Periodic, la│date privind │ │ │
│utilizând │ │Numărul de scenarii│6 ani, │migraţia │ │ │
│metodologia de │ │elaborate/ │începând cu │internă şi │ │ │
│evaluare a │ │actualizate │2027 │externă, │ │Bugetul de │
│riscurilor si de│ │ │ │entităţile de │Evaluare la │stat, Fonduri │
│integrare a │ │ │ │cercetare şi │sfârşitul │europene │
│evaluărilor de │ │ │ │instituţiile │perioadei de│nerambursabile│
│risc sectoriale,│Evaluările de │ │ │de învăţământ │implementare│în limita de │
│şi încărcarea în│risc ţin cont de│ │ │superior, │ │eligibilitate │
│platforma │scenariile de │ │ │OSC-uri │ │a programelor │
│RO-RISK a │schimbări ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│bazelor de date │climatice şi │ │ │Autorităţile │ │ │
│utilizate şi a │migraţie internă│ │ │responsabile │ │ │
│rezultatelor │şi externă │ │ │cu rol │ │ │
│obţinute │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │alte entităţi │ │ │
│ │ │Numărul de evaluări│ │care │ │ │
│ │ │de risc care ţin │ │gestionează │ │ │
│ │ │cont de scenariile │2027-2035 │categorii de │ │ │
│ │ │elaborate/ │ │elemente │ │ │
│ │ │actualizate │ │expuse, │ │ │
│ │ │ │ │entităţile de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ ├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Procent de UAT-uri │ │ │ │ │
│ │ │in cadrul cărora au│ │ │ │ │
│ │ │fost derulate │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │MDLPA, │ │ │
│ │ │evaluare vizuală │2024-2035 │autorităţile │ │ │
│ │ │rapidă şi numărul │ │publice locale│ │ │
│ │ │de clădiri evaluate│ │ │ │ │
│ │ │(rezidenţiale │ │ │ │ │
│ │ │multifamiliale, │ │ │ │ │
│ │ │publice) │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Procent de UAT-uri │ │ │ │ │
│ │ │in cadrul cărora au│ │MDPLA, │ │ │
│ │ │fost derulate │ │autorităţile │ │ │
│ │ │programe de │ │publice │ │ │
│ │ │evaluare vizuală │2024-2035 │locale, │ │ │
│ │Sunt elaborate │rapidă şi numărul │ │operatori │ │ │
│ │analize de │de clădiri evaluate│ │economici │ │ │
│ │vulnerabilitate │(alte categorii de │ │ │ │ │
│ │pentru │clădiri) │ │ │ │ │
│ │elementele ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │expuse │Numărul de studii │ │MS, ANM, │ │ │
│ │ │pentru înţelegerea │ │entităţile de │ │ │
│ │ │impactului │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │valurilor de │2024-2035 │instituţiile │ │ │
│ │ │căldură asupra │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │sănătăţii │ │superior, │ │ │
│ │ │populaţiei │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Număr de studii │ │ │ │ │
│ │ │privind impactul │ │MMAP, MTI, │ │ │
│ │ │schimbărilor │ │MEAT, ANM, │ │ │
│ │ │climatice asupra │ │entităţile de │ │ │
│ │ │vulnerabilităţii la│2024-2035 │cercetare şi │ │ │
│ │ │dezastre a │ │instituţiile │ │ │
│ │ │comunităţilor, │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │infrastructurii şi │ │superior │ │ │
│ │ │a mediului de │ │ │ │ │
│ │ │afaceri │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │GLERN, │ │ │
│ │ │Analiză privind │ │entităţile de │ │ │
│ │ │gradul de │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │cunoaştere a │ │instituţiile │ │ │
│ │ │riscurilor, │Periodic, o │de învăţământ │ │ │
│ │ │inclusiv a celor │dată la 3 │superior, │ │ │
│ │ │secundare şi a │ani │sectorul de │ │ │
│ │ │celor emergente, │ │asigurări, │ │ │
│ │ │elaborată │ │operatori │ │ │
│A1.9. Stabilirea│ │ │ │economici, │ │ │
│unui mecanism de│ │ │ │OSC-uri │ │ │
│prioritizare a │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │Bugetul de │
│tipurilor de │Procesul de │Criterii de │ │ │ │stat, Fonduri │
│risc necesar a │evaluare a │prioritizare a │ │ │Evaluare la │europene │
│fi evaluate la │riscurilor │activităţilor de │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│nivel naţional, │abordează toate │evaluare a │2024-2025 │GLERN │perioadei de│în limita de │
│astfel încât să │tipurile de risc│riscurilor de │ │ │implementare│eligibilitate │
│fie abordate şi │relevante │dezastre, aprobate │ │ │ │a programelor │
│cele insuficient│ │prin hotărâre a │ │ │ │ │
│documentate şi/ │ │CNSU │ │ │ │ │
│sau emergente │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Document privind │ │ │ │ │
│ │ │priorităţile de │ │ │ │ │
│ │ │finanţare a │ │ │ │ │
│ │ │activităţilor de │Periodic, o │ │ │ │
│ │ │evaluare a │dată la 3 │PNRRD │ │ │
│ │ │riscurilor de │ani │ │ │ │
│ │ │dezastre, aprobat │ │ │ │ │
│ │ │prin hotărâre a │ │ │ │ │
│ │ │CNSU │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MCID, │ │ │
│ │ │ │ │entităţile de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │Bază de date, │ │instituţiile │ │ │
│ │ │dezvoltată şi │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │disponibilă pe │2024-2027 │superior, │ │ │
│A1.10. │ │site-ul PNRRD │ │OSC-uri, │ │ │
│Dezvoltarea unei│ │ │ │sectorul de │ │ │
│baze de date │ │ │ │asigurări, │ │ │
│online cu │ │ │ │operatori │ │ │
│iniţiativele şi │ │ │ │economici │ │ │
│programele de │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│cercetare │Actorii │Numărul de canale/ │ │ │ │Bugetul de │
│demarate/ │implicaţi au │mijloace de │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│implementate în │cunoştinţă de │comunicare │ │MCID, MAI/DSU/│sfârşitul │europene │
│domeniul RRD la │iniţiativele şi │utilizate pentru │2024-2027 │IGSU │perioadei de│nerambursabile│
│nivel naţional │programele de │promovarea │ │ │implementare│în limita de │
│şi local, prin │cercetare în │utilizării bazei de│ │ │ │eligibilitate │
│care să se │domeniul RRD │date │ │ │ │a programelor │
│asigure │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│promovarea │ │ │ │MCID, │ │ │
│rezultatelor şi │ │ │ │entităţile de │ │ │
│identificarea │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│oportunităţilor │ │Numărul de │ │instituţiile │ │ │
│de colaborare │ │instituţii/entităţi│ │de învăţământ │ │ │
│ │ │care contribuie la │2024-2035 │superior, │ │ │
│ │ │popularea bazei de │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │date │ │sectorul de │ │ │
│ │ │ │ │asigurări, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Analiză a datelor │ │ │ │ │
│ │ │necesar a fi │ │ │ │ │
│ │ │colectate şi a │ │ │ │ │
│ │ │potenţialelor │2024-2025 │IGSU │ │ │
│ │ │instituţii care pot│ │ │ │ │
│ │ │asigura colectarea │ │ │ │ │
│ │ │acestora, │ │ │ │ │
│ │ │prezentată în PNRRD│ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤Evaluare la │ │
│A1.11. │Actorii │Numărul de │ │ │sfârşitul │ │
│Implementarea │implicaţi cunosc│protocoale de │ │ │perioadei de│Bugetul de │
│proiectului Risk│nivelul de risc │colaborare │2025-2035 │MAI, IGSU │implementare│stat, Fonduri │
│INFORM la nivel │asociat │încheiate pentru │ │ │ │europene │
│de judeţ şi UAT,│judeţelor şi │colectarea datelor │ │ │ │nerambursabile│
│în vederea │UAT- urilor, în ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │în limita de │
│calculării │vederea │ │ │IGSU, │ │eligibilitate │
│indicilor de │identificării │Numărul de analize │ │entităţile de │ │a programelor │
│risc asociaţi │priorităţilor de│şi studii pentru │2025-2035 │cercetare şi │ │ │
│acestora │finanţare în RRD│completarea datelor│ │instituţiile │ │ │
│ │ │lipsă, finanţate │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤ │
│ │ │Numărul de judeţe │ │ │ │ │
│ │ │şi UAT-uri pentru │ │ │ │ │
│ │ │care a fost │2024-2035 │IGSU │ │ │
│ │ │calculat indicele │ │ │ │ │
│ │ │de risc INFORM │ │ │ │ │
│ │ │asociat │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────────┴───────────────────┴────────────┴──────────────┼────────────┼──────────────┤
│Direcţia de acţiune 2: Creşterea capacităţii tehnice a administraţiei publice │ │ │
│pentru înţelegerea riscurilor si utilizarea datelor si informaţiilor privind │ │ │
│riscurile in activitatea specifica │ │ │
├────────────────┬────────────────┬───────────────────┬────────────┬──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Analiză privind │ │ │ │ │
│ │ │nevoile specifice │ │ │ │ │
│ │ │ale autorităţilor │ │ │ │ │
│ │ │administraţiei │ │ │ │ │
│ │ │publice şi │2024-2025 │INA, IGSU │ │ │
│ │ │mecanismele/ │ │ │ │ │
│A2.1. │ │mijloacele de │ │ │ │ │
│Dezvoltarea de │ │formare cu impact │ │ │ │ │
│mecanisme şi │ │major, prezentată │ │ │ │ │
│instrumente de │ │în PNRRD │ │ │ │ │
│formare │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│dedicate, │ │ │ │INA, IGSU, │ │ │
│adaptate │ │ │ │autorităţile │ │ │
│nevoilor │Reprezentanţii │Numărul de │ │responsabile │ │ │
│specifice, şi │autorităţilor │instrumente de │ │cu rol │ │ │
│furnizarea de │administraţiei │formare dedicate │2024-2035 │principal, │ │ │
│programe de │publice deţin │dezvoltate/ │ │entităţile de │ │Bugetul de │
│formare pentru │cunoştinţe │îmbunătăţite │ │cercetare şi │ │stat, Fonduri │
│reprezentanţii │privind diferite│ │ │instituţiile │Evaluare la │europene │
│administraţiei │teme asociate cu│ │ │de învăţământ │sfârşitul │nerambursabile│
│publice de la │RRD şi înţeleg │ │ │superior │perioadei de│în limita de │
│diferite │modul de ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤implementare│eligibilitate │
│niveluri în │integrare a │ │ │IGSU, │ │a programelor │
│vederea │acestora în │ │ │autorităţile │ │ │
│îmbunătăţirii │activitatea │Numărul de │ │responsabile │ │ │
│cunoştinţelor │proprie │autorităţi ale │ │cu rol │ │ │
│privind diferite│ │administraţiei │ │principal, │ │ │
│teme asociate cu│ │publice care │2024-2035 │alte │ │ │
│RRD şi privind │ │solicită formare pe│ │autorităţi │ │ │
│modul de │ │linia de RRD │ │publice │ │ │
│integrare a │ │ │ │centrale, │ │ │
│acestora în │ │ │ │autorităţile │ │ │
│activitatea │ │ │ │publice locale│ │ │
│proprie │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │participanţi la │ │ │ │ │
│ │ │activităţile de │2024-2035 │INA, IGSU │ │ │
│ │ │formare/utilizatori│ │ │ │ │
│ │ │ai instrumentelor │ │ │ │ │
│ │ │de formare on-line │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Module de │ │ │ │ │
│ │ │pregătire, │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltate în │2024-2027 │IGSU │ │ │
│ │ │cadrul sistemului │ │ │ │ │
│ │ │IT de evaluare │ │ │ │ │
│A2.2. │ │pagube │ │ │ │ │
│Dezvoltarea şi │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│implementarea │ │ │ │IGSU, │ │ │
│unui mecanism de│ │ │ │autorităţile │ │ │
│formare a │ │Numărul de │ │responsabile │ │ │
│actorilor │Reprezentanţii │reprezentanţi ai │ │cu rol │ │ │
│implicaţi în │în comisiile de │actorilor implicaţi│ │principal, │ │Bugetul de │
│evaluarea │evaluare a │care au parcurs │2027-2035 │alte entităţi │ │stat, Fonduri │
│pagubelor şi a │pagubelor ai │modulul de │ │care │Evaluare la │europene │
│pierderilor la │actorilor │pregătire iniţială │ │gestionează │sfârşitul │nerambursabile│
│dezastre şi │implicaţi │ │ │categorii de │perioadei de│în limita de │
│efectuarea │înţeleg modul de│ │ │elemente │implementare│eligibilitate │
│periodică de │utilizare al │ │ │expuse │ │a programelor │
│exerciţii │sistemului IT de├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│teoretice │evaluare pagube │ │ │IGSU, │ │ │
│privind │ │ │ │autorităţile │ │ │
│evaluarea │ │Numărul de │ │responsabile │ │ │
│pagubelor şi │ │reprezentanţi ai │ │cu rol │ │ │
│pierderilor │ │actorilor implicaţi│ │principal, │ │ │
│ │ │care au parcurs │2027-2035 │alte entităţi │ │ │
│ │ │modulul de │ │care │ │ │
│ │ │împrospătare a │ │gestionează │ │ │
│ │ │cunoştinţelor │ │categorii de │ │ │
│ │ │ │ │elemente │ │ │
│ │ │ │ │expuse │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│A2.3. │ │ │ │responsabile │ │ │
│Îmbunătăţirea │ │Regulamentul de │ │cu rol │ │ │
│cadrului legal │ │organizare şi │2024-2025 │principal, │ │ │
│şi instituţional│Procesul de │funcţionare a │ │entităţile de │ │ │
│pentru │evaluare a │GLERN, modificat │ │cercetare şi │ │Bugetul de │
│asigurarea │riscurilor la │ │ │instituţiile │ │stat, Fonduri │
│continuităţii │nivel naţional │ │ │de învăţământ │Evaluare la │europene │
│procesului de │şi local este │ │ │superior │sfârşitul │nerambursabile│
│evaluare a │susţinut ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│în limita de │
│riscurilor la │printr-un cadru │Finanţarea │ │ │implementare│eligibilitate │
│nivel naţional │legal şi │evaluărilor de risc│ │ │ │a programelor │
│şi local şi │instituţional │la nivel naţional │ │ │ │ │
│stabilirea │eficient │şi local, integrată│ │ │ │ │
│mecanismelor de │ │în strategia │Permanent │PNRRD, GLERN │ │ │
│finanţare a │ │naţională de │ │ │ │ │
│acestuia │ │finanţare a │ │ │ │ │
│ │ │investiţiilor în │ │ │ │ │
│ │ │RRD │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │categorii de active│ │ │ │ │
│ │ │publice şi private │ │IGSU, entităţi│ │ │
│A2.4. Elaborarea│ │din baza de date │ │publice şi │ │ │
│/actualizarea │ │RO-RISK, transpuse │ │private care │ │ │
│hărţilor de │ │în totalitate în │Periodic, la│gestionează │ │ │
│hazard şi risc │ │hărţi de │3 ani │categorii de │ │ │
│la toate │ │vulnerabilitate la │ │elemente │ │ │
│nivelurile în │ │nivel naţional şi │ │expuse │ │ │
│vederea │ │diseminate către │ │ │ │Bugetul de │
│îmbunătăţirii │Sunt disponibile│toţi factorii │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│documentaţiilor │hărţi de hazard │interesaţi │ │ │sfârşitul │europene │
│pentru │şi de risc ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│amenajarea │actualizate │Numărul de tipuri │ │ │implementare│în limita de │
│teritoriului şi │ │de risc pentru care│ │Autorităţile │ │eligibilitate │
│urbanismului, │ │au fost elaborate/ │2024-2035 │responsabile │ │a programelor │
│precum şi a │ │actualizate hărţi │ │cu rol │ │ │
│celor din │ │de hazard şi de │ │principal │ │ │
│domeniul │ │risc │ │ │ │ │
│managementului │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│situaţiilor de │ │Numărul de UAT-uri │ │ │ │ │
│urgenţă │ │care au elaborat/ │ │MDLPA, IGSU, │ │ │
│ │ │actualizat hărţile │2024-2035 │autorităţile │ │ │
│ │ │de hazard şi de │ │publice locale│ │ │
│ │ │risc │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Procentul de │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţi │ │ │ │ │
│ │ │instituţiilor de │ │ │ │ │
│ │ │învăţământ superior│2024-2035 │PNRRD │ │ │
│ │ │şi ai entităţilor │ │ │ │ │
│ │ │de cercetare in │ │ │ │ │
│ │ │PNRRD │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Procentul mediu de │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţi ai │ │ │ │ │
│ │ │instituţiilor de │ │Platformele │ │ │
│ │ │învăţământ superior│2027-2035 │judeţene de │ │ │
│A2.5. Includerea│ │şi ai entităţilor │ │RRD │ │ │
│reprezentanţilor│ │de cercetare in │ │ │ │ │
│instituţiilor de│ │platformele │ │ │ │ │
│învăţământ │ │judeţene │ │ │ │ │
│superior şi ai │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│entităţilor de │ │Numărul de rapoarte│ │ │ │ │
│cercetare in │Deciziile PNRRD │tehnice elaborate │ │ │ │Bugetul de │
│PNRRD si │şi ale │pentru │2024-2035 │PNRRD │ │stat, Fonduri │
│platformele │platformelor │fundamentarea │ │ │Evaluare la │europene │
│judeţene de RRD,│judeţene de RRD │deciziilor PNRRD │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│în vederea │sunt ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│în limita de │
│fundamentării │fundamentate │Numărul de rapoarte│ │ │implementare│eligibilitate │
│ştiinţifice a │ştiinţific │tehnice elaborate │ │ │ │a programelor │
│deciziilor │ │pentru │ │Platformele │ │ │
│acestora şi a │ │fundamentarea │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│identificării de│ │deciziilor │ │RRD │ │ │
│soluţii tehnice │ │platformelor │ │ │ │ │
│inovative la │ │judeţene │ │ │ │ │
│provocările │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│întâmpinate │ │Numărul de rapoarte│ │ │ │ │
│ │ │tehnice elaborate │ │ │ │ │
│ │ │pentru │2024-2035 │PNRRD │ │ │
│ │ │fundamentarea │ │ │ │ │
│ │ │deciziilor PNRRD │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de rapoarte│ │ │ │ │
│ │ │tehnice elaborate │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │Platformele │ │ │
│ │ │fundamentarea │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │deciziilor │ │RRD │ │ │
│ │ │platformelor │ │ │ │ │
│ │ │judeţene │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────────┴───────────────────┴────────────┴──────────────┼────────────┼──────────────┤
│Direcţia de acţiune 3: Asigurarea diseminării datelor şi informaţiilor privind │ │ │
│riscurile către toţi actorii implicaţi │ │ │
├────────────────┬────────────────┬───────────────────┬────────────┬──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Modulul comunicare │ │ │ │ │
│ │ │din cadrul site- │2024 │IGSU │ │ │
│ │ │ului PNRRD, │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltat │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de actori │ │ │ │ │
│ │ │implicaţi care │ │ │ │ │
│ │ │solicită postarea │ │ │ │ │
│ │ │pe site-ul PNRRD de│2024-2035 │IGSU │ │ │
│ │ │informaţii │ │ │ │ │
│ │ │relevante privind │ │ │ │ │
│ │ │riscurile │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│A3.1. │ │autorităţi publice │ │ │ │ │
│Dezvoltarea de │ │locale care │ │Autorităţile │ │ │
│sisteme şi │ │postează pe site-ul│2024-2035 │publice locale│ │ │
│mecanisme de │ │propriu informaţii │ │ │ │ │
│comunicare/ │ │relevante privind │ │ │ │ │
│diseminare a │ │riscurile │ │ │ │ │
│informaţiilor │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│generate de │ │Numărul de mijloace│ │PNRRD, prin │ │ │
│către │Este asigurat │/sisteme │ │grupul tematic│ │Bugetul de │
│administraţia │accesul la │suplimentare de │ │dedicat, │ │stat, Fonduri │
│publică, │informaţiile │comunicare/ │ │entităţile de │Evaluare la │europene │
│OSC-uri, mediu │generate de │diseminare a │2024-2035 │cercetare şi │sfârşitul │nerambursabile│
│academic şi │către toţi │informaţiilor, │ │instituţiile │perioadei de│în limita de │
│sectorul privat │actorii │utilizate la nivel │ │de învăţământ │implementare│eligibilitate │
│privind │implicaţi │central │ │superior, │ │a programelor │
│riscurile/ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│îmbunătăţirea │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│celor existente │ │Numărul de mijloace│ │ │ │ │
│în vederea │ │/sisteme │ │ │ │ │
│asigurării │ │suplimentare de │ │ │ │ │
│accesului │ │comunicare/ │2024-2035 │Autorităţile │ │ │
│tuturor │ │diseminare, │ │publice locale│ │ │
│factorilor │ │utilizate de către │ │ │ │ │
│interesaţi │ │autorităţile │ │ │ │ │
│ │ │publice locale │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de campanii│ │ │ │ │
│ │ │de sensibilizare a │ │ │ │ │
│ │ │sectorului privat │ │ │ │ │
│ │ │şi industrial │ │ │ │ │
│ │ │privind importanţa │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │comunicării/ │2024-2035 │grupul tematic│ │ │
│ │ │diseminării │ │dedicat │ │ │
│ │ │informaţiilor ce │ │ │ │ │
│ │ │ţin de expunerea la│ │ │ │ │
│ │ │riscuri şi a │ │ │ │ │
│ │ │bunelor practici de│ │ │ │ │
│ │ │RRD │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │activităţi de │ │ │ │ │
│ │ │promovare/susţinere│2024-2035 │SGG si MCID │ │ │
│ │ │a colaborării │ │ │ │ │
│A3.2. │ │privind datele │ │ │ │ │
│Colaborarea │ │deschise │ │ │ │ │
│autorităţilor │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │Bugetul de │
│publice cu │ │Numărul de │ │SGG, MCID, │ │stat, Fonduri │
│sectorul privat,│Sunt sprijinite │protocoale de │ │entităţi │Evaluare la │europene │
│societatea │eforturile în │colaborare semnate │2024-2035 │publice şi │sfârşitul │nerambursabile│
│civilă şi alţi │domeniul datelor│privind datele │ │private care │perioadei de│în limita de │
│actori privind │deschise │deschise │ │gestionează │implementare│eligibilitate │
│datele deschise,│ │ │ │date deschise │ │a programelor │
│inclusiv date │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│provenite din │ │ │ │SGG, MCID, │ │ │
│cercetare │ │Numărul de │ │entităţi │ │ │
│ │ │iniţiative comune │2024-2035 │publice şi │ │ │
│ │ │ce vizează date │ │private care │ │ │
│ │ │deschise │ │gestionează │ │ │
│ │ │ │ │date deschise │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│A3.3. │ │Numărul de │ │ │ │ │
│Consultarea şi │ │consultări/sesiuni │ │PNRRD, prin │ │ │
│organizarea de │ │de feedback │2024-2035 │grupul tematic│ │ │
│sesiuni de │ │organizate │ │dedicat │ │ │
│feedback cu │ │ │ │ │ │ │
│actorii-cheie │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│pentru a se │ │Numărul de rapoarte│ │ │ │Bugetul de │
│identifica cele │Canalele şi │privind bune │ │PNRRD, prin │ │stat, Fonduri │
│mai bune │mecanismele de │practici │2024-2035 │grupul tematic│Evaluare la │europene │
│practici şi │comunicare sunt │identificate │ │dedicat │sfârşitul │nerambursabile│
│deficienţele în │îmbunătăţite │ │ │ │perioadei de│în limita de │
│diseminarea │periodic ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤implementare│eligibilitate │
│informaţiilor │ │ │ │PNRRD, │ │a programelor │
│privind │ │ │ │entităţile de │ │ │
│riscurile şi │ │Numărul de canale/ │ │cercetare şi │ │ │
│pentru a se │ │mecanisme │2024-2035 │instituţiile │ │ │
│îmbunătăţi │ │îmbunătăţite │ │de învăţământ │ │ │
│canalele şi │ │ │ │superior, │ │ │
│mecanismele de │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│comunicare │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────────┴───────────────────┴────────────┴──────────────┼────────────┼──────────────┤
│Direcţia de acţiune 4: Creşterea gradului de conştientizare a riscurilor la │ │ │
│nivelul unităţilor de învăţământ │ │ │
├────────────────┬────────────────┬───────────────────┬────────────┬──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │discipline care │ │autorităţile │ │ │
│ │ │încorporează │2024-2035 │responsabile │ │ │
│ │ │aspecte de RRD │ │cu rol │ │ │
│A4.1. Includerea│ │ │ │principal │ │ │
│aspectelor de │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│RRD în curricula│ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│şcolară pentru │ │Numărul de │ │autorităţile │ │ │
│disciplinele de │Activităţile │activităţi │ │responsabile │ │Bugetul de │
│studiu relevante│educative │extracurriculare │2024-2035 │cu rol │Evaluare la │stat, Fonduri │
│şi în │şcolare si │care abordează │ │principal, │sfârşitul │europene │
│activităţile │extraşcolare │aspecte de RRD, │ │OSC-uri, │perioadei de│nerambursabile│
│extraşcolare │includ aspecte │derulate │ │operatori │implementare│în limita de │
│derulate de │de RRD │ │ │economici │ │eligibilitate │
│unităţile de │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │a programelor │
│învăţământ şi de│ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│unităţile de │ │Numărul de elevi │ │autorităţile │ │ │
│educaţie │ │participanţi la │ │responsabile │ │ │
│extraşcolară │ │activităţi │2024-2035 │cu rol │ │ │
│ │ │extracurriculare │ │principal, │ │ │
│ │ │care abordează │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │aspecte de RRD │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Numărul de │ │principal, │ │ │
│ │ │materiale │2024-2035 │entităţile de │ │ │
│ │ │educaţionale │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │elaborate │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, OSC-│ │ │
│ │ │ │ │uri, operatori│ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │Resursele │ │ │autorităţi │ │ │
│ │educaţionale │Numărul de acţiuni/│ │publice │ │ │
│ │sunt interactive│iniţiative │2024-2035 │locale, │ │ │
│ │şi adaptate │educaţionale │ │entităţile de │ │ │
│ │vârstei │derulate │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│A4.2. Elaborarea│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│de materiale │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│educaţionale şi │ │ │ │autorităţile │ │ │
│utilizarea unor │ │Procentul de │ │responsabile │ │Bugetul de │
│abordări │ │acţiuni/iniţiative │ │cu rol │ │stat, Fonduri │
│didactice non- │ │educaţionale care │ │principal, │Evaluare la │europene │
│formale, │ │abordează toate │2024-2035 │entităţile de │sfârşitul │nerambursabile│
│inovatoare şi │ │categoriile de │ │cercetare şi │perioadei de│în limita de │
│adaptate │ │vârstă, ţinând cont│ │instituţiile │implementare│eligibilitate │
│vârstei, │ │de specificul │ │de învăţământ │ │a programelor │
│inclusiv pentru │ │fiecăreia │ │superior, OSC-│ │ │
│persoanele cu │ │ │ │uri, operatori│ │ │
│dizabilităţi │ │ │ │economici │ │ │
│ ├────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MEd, MMSS, │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │Numărul de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │materiale │ │responsabile │ │ │
│ │ │educaţionale │ │cu rol │ │ │
│ │ │adaptate pentru │ │principal, │ │ │
│ │ │diferitele │2024-2035 │entităţile de │ │ │
│ │ │categorii de │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │persoane cu │ │instituţiile │ │ │
│ │ │dizabilităţi, │ │de învăţământ │ │ │
│ │Sunt disponibile│elaborate │ │superior, │ │ │
│ │resurse │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │educaţionale │ │ │operatori │ │ │
│ │adaptate pentru │ │ │economici │ │ │
│ │diferitele ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │categorii de │ │ │MMSS, MEd, │ │ │
│ │persoane cu │ │ │IGSU, │ │ │
│ │dizabilităţi │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │Procentul de │ │responsabile │ │ │
│ │ │acţiuni/iniţiative │ │cu rol │ │ │
│ │ │educaţionale care │ │principal, │ │ │
│ │ │se adresează unuia │2024-2035 │entităţile de │ │ │
│ │ │sau mai multor │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │categorii de │ │instituţiile │ │ │
│ │ │persoane cu │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │dizabilităţi │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEd, MCID, │ │ │
│ │ │Numărul de │ │IGSU, │ │ │
│ │ │universităţi care │ │autorităţile │ │ │
│ │ │au dezvoltat │ │responsabile │ │ │
│ │ │programe │ │cu rol │ │ │
│ │ │universitare şi │2024-2035 │principal, │ │ │
│ │ │post-universitare │ │entităţile de │ │ │
│A4.3. Elaborarea│ │legate de MRD/le- │ │cercetare şi │ │ │
│şi implementarea│Susţinerea │au promovat pe cele│ │instituţiile │ │ │
│unor programe │activităţilor de│existente │ │de învăţământ │ │Bugetul de │
│universitare şi │formare şi │ │ │superior │Evaluare la │stat, Fonduri │
│postuniversitare│cercetare în ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤sfârşitul │europene │
│legate de MRD şi│legătură cu MRD │Numărul de studenţi│ │MEd, │perioadei de│nerambursabile│
│prin care se │la nivelul │participanţi la │ │entităţile de │implementare│în limita de │
│promovează │învăţământului │programe │2024-2035 │cercetare şi │ │eligibilitate │
│cercetarea în │universitar şi │universitare şi │ │instituţiile │ │a programelor │
│acest domeniu │postuniversitar │postuniversitare │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │specifice MRD │ │superior │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MCID, │ │ │
│ │ │Numărul de proiecte│ │entităţile de │ │ │
│ │ │de cercetare │2024-2035 │cercetare şi │ │ │
│ │ │derulate │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Sistem/mecanism de │ │cu rol │ │ │
│ │ │instruire/formare │2024-2027 │principal, │ │ │
│A4.4. │ │stabilit │ │entităţile de │ │ │
│Consolidarea │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│capacităţii │ │ │ │instituţiile │ │ │
│profesorilor şi │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│instruirea │ │ │ │superior │ │ │
│voluntară a │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │Bugetul de │
│formatorilor pe │Profesorii deţin│ │ │MEd, IGSU, │ │stat, Fonduri │
│linia RRD, prin │capacitatea de a│ │ │autorităţile │Evaluare la │europene │
│care se poate │integra RRD în │Procentul de │ │responsabile │sfârşitul │nerambursabile│
│susţine │activitatea │educatori/ │ │cu rol │perioadei de│în limita de │
│creşterea │proprie │învăţători/ │2027-2035 │principal, │implementare│eligibilitate │
│gradului de │ │profesori instruiţi│ │entităţile de │ │a programelor │
│conştientizare │ │în domeniul RRD │ │cercetare şi │ │ │
│în instituţiile │ │ │ │instituţiile │ │ │
│de învăţământ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│într-o manieră │ │ │ │superior │ │ │
│sistematică │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │Numărul de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │formatori pe linia │2027-2035 │responsabile │ │ │
│ │ │RRD │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Procedură de │2024-2027 │principal, │ │ │
│ │ │evaluare, elaborată│ │entităţile de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│A4.5. Realizarea│ │Numărul de │ │responsabile │ │ │
│şi aplicarea │ │educatori/ │2027-2035 │cu rol │ │ │
│periodică a unui│ │învăţători/ │ │principal, │ │ │
│chestionar │ │profesori evaluaţi │ │instituţiile │ │ │
│privind │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│cunoştinţele │ │ │ │superior │ │ │
│personalului │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │Bugetul de │
│didactic şi ale │Este evaluat │Procentul de │ │MEd, IGSU, │ │stat, Fonduri │
│elevilor/ │periodic │educatori/ │ │autorităţile │Evaluare la │europene │
│studenţilor cu │impactul │învăţători/ │ │responsabile │sfârşitul │nerambursabile│
│privire la │iniţiativelor şi│profesori cu │2027-2035 │cu rol │perioadei de│în limita de │
│riscurile de │programelor de │cunoştinţe │ │principal, │implementare│eligibilitate │
│dezastre, în │conştientizare │satisfăcătoare pe │ │instituţiile │ │a programelor │
│vederea │ │linia RRD │ │de învăţământ │ │ │
│evaluării │ │ │ │superior │ │ │
│impactului │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│iniţiativelor şi│ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│programelor de │ │ │ │autorităţile │ │ │
│conştientizare │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Numărul de elevi/ │2027-2035 │cu rol │ │ │
│ │ │studenţi evaluaţi │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │Procentul de elevi/│ │autorităţile │ │ │
│ │ │studenţi cu │ │responsabile │ │ │
│ │ │cunoştinţe │2027-2035 │cu rol │ │ │
│ │ │satisfăcătoare pe │ │principal, │ │ │
│ │ │linia RRD │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │Numărul de unităţi │ │autorităţile │ │ │
│ │ │de învăţământ care │ │responsabile │ │ │
│ │ │organizează │2024-2035 │cu rol │ │ │
│ │ │activităţi de │ │principal, │ │ │
│ │ │promovare a RRD │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│A4.6. │ │ │ │superior │ │ │
│Sprijinirea │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│iniţiativelor de│ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│promovare a RRD │ │ │ │autorităţile │ │ │
│în spaţiile │ │ │ │responsabile │ │Bugetul de │
│publice ale │ │Numărul de │ │cu rol │ │stat, Fonduri │
│unităţilor de │Unităţile de │iniţiative de │ │principal, │Evaluare la │europene │
│învăţământ, │învăţământ │promovare a RRD │2024-2035 │OSC-uri, │sfârşitul │nerambursabile│
│pentru a creşte │promovează activ│derulate │ │operatori │perioadei de│în limita de │
│gradul de │RRD │ │ │economici, │implementare│eligibilitate │
│conştientizare │ │ │ │instituţiile │ │a programelor │
│al elevilor/ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│studenţilor şi │ │ │ │superior │ │ │
│al membrilor │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│familiilor │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│acestora │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Numărul de persoane│ │cu rol │ │ │
│ │ │participante la │2024-2035 │principal, │ │ │
│ │ │aceste iniţiative │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Numărul de │ │principal, │ │ │
│ │ │proiecte-pilot │2024-2027 │instituţiile │ │ │
│ │ │derulate │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Numărul de │ │cu rol │ │ │
│ │ │participanţi la │ │principal, │ │ │
│A4.7. │ │concursurile locale│2027-2035 │instituţiile │ │ │
│Desfăşurarea de │ │/regionale/ │ │de învăţământ │ │ │
│concursuri │ │naţionale │ │superior, │ │Bugetul de │
│locale/regionale│ │ │ │OSC-uri, │ │stat, Fonduri │
│/naţionale de │Sunt promovate │ │ │operatori │Evaluare la │europene │
│proiecte de │proiecte de │ │ │economici │sfârşitul │nerambursabile│
│sensibilizare pe│sensibilizare pe├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│în limita de │
│linie de RRD, │linie de RRD │ │ │MEd, IGSU, │implementare│eligibilitate │
│pentru elevii de│ │ │ │autorităţile │ │a programelor │
│liceu şi │ │ │ │responsabile │ │ │
│studenţi │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Numărul de proiecte│ │principal, │ │ │
│ │ │de sensibilizare │2027-2035 │instituţiile │ │ │
│ │ │implementate │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de │ │ │ │ │
│ │ │persoane implicate │ │MEd, IGSU, │ │ │
│ │ │în proiecte de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │sensibilizare care │ │responsabile │ │ │
│ │ │înţeleg mai bine │2027-2035 │cu rol │ │ │
│ │ │riscurile/sunt │ │principal, │ │ │
│ │ │dispuşi să îşi │ │instituţiile │ │ │
│ │ │schimbe │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │comportamentul faţă│ │superior │ │ │
│ │ │de riscuri │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────────┴───────────────────┴────────────┴──────────────┼────────────┼──────────────┤
│Direcţia de acţiune 5: Creşterea gradului de conştientizare a riscurilor la │ │ │
│nivelul cetăţenilor │ │ │
├────────────────┬────────────────┬───────────────────┬────────────┬──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │ │
│ │ │tematic, constituit│2024-2027 │PNRRD │ │ │
│ │ │în cadrul PNRRD │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│A5.1. │ │Numărul de │ │Platformele │ │ │
│Constituirea │Toţi actorii │platforme judeţene │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│unui grup de │relevanţi în │care includ un grup│ │RRD │ │Bugetul de │
│lucru privind │conştientizarea │de lucru dedicat │ │ │ │stat, Fonduri │
│conştientizarea │publică şi ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤Evaluare la │europene │
│publică şi │comunicarea │Procentul de │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│comunicarea │riscurilor sunt │grupuri de lucru │ │ │perioadei de│în limita de │
│riscurilor în │implicaţi în │dedicate de la │ │ │implementare│eligibilitate │
│cadrul PNRRD şi │luarea │nivel judeţean care│ │ │ │a programelor │
│platformelor │deciziilor pe │includ experţi în │ │Platformele │ │ │
│judeţene de RRD │acest palier │educaţie şi │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │comunicare din │ │RRD │ │ │
│ │ │cadrul │ │ │ │ │
│ │ │universităţilor de │ │ │ │ │
│ │ │profil şi al │ │ │ │ │
│ │ │societăţii civile │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │Numărul de │ │responsabile │ │ │
│ │ │strategii/planuri │ │cu rol │ │ │
│ │ │de acţiune pe │ │principal, │ │ │
│ │ │tipuri de risc care│2024-2035 │entităţi de │ │ │
│ │ │includ măsuri de │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │comunicare a │ │instituţiile │ │ │
│ │ │riscurilor │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │strategii judeţene │ │Platformele │ │ │
│ │ │care includ măsuri │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │de comunicare a │ │RRD │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │strategii/planuri │ │responsabile │ │ │
│ │ │de acţiune pe │ │cu rol │ │ │
│A5.2. Includerea│ │tipuri de risc care│ │principal, │ │ │
│sistematică în │Sunt │includ măsuri de │2024-2035 │entităţi de │ │ │
│strategiile/ │implementate │evaluare periodică │ │cercetare şi │ │ │
│planuri de │sistematic şi │a nivelului de │ │instituţiile │ │Bugetul de │
│acţiune de RRD a│sunt │conştientizare a │ │de învăţământ │ │stat, Fonduri │
│măsurilor │monitorizate │populaţiei │ │superior, │Evaluare la │europene │
│privind │măsurile privind│ │ │OSC-uri │sfârşitul │nerambursabile│
│comunicarea │comunicarea ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│în limita de │
│riscurilor şi │riscurilor şi │Numărul de │ │ │implementare│eligibilitate │
│creşterea │creşterea │strategii judeţene │ │ │ │a programelor │
│nivelului de │nivelului de │care includ măsuri │ │Platiormele │ │ │
│conştientizare a│conştientizare a│de evaluare │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│populaţiei │populaţiei │periodică a │ │RRD │ │ │
│ │ │nivelului de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare a │ │ │ │ │
│ │ │populaţiei │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de judeţe │ │ │ │ │
│ │ │care înregistrează │ │Platformele │ │ │
│ │ │progrese în │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │creşterea nivelului│ │RRD │ │ │
│ │ │de conştientizare a│ │ │ │ │
│ │ │populaţiei │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │Numărul de tipuri │ │responsabile │ │ │
│ │ │de risc pentru care│ │cu rol │ │ │
│ │ │se înregistrează │ │principal, │ │ │
│ │ │progrese în │2024-2035 │entităţi de │ │ │
│ │ │creşterea nivelului│ │cercetare şi │ │ │
│ │ │de conştientizare a│ │instituţiile │ │ │
│ │ │populaţiei │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Analiză privind │ │ │ │ │
│ │ │instrumentele şi │ │ │ │ │
│ │ │mecanismele pentru │ │ │ │ │
│ │ │conştientizarea │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │publică existente │2024-2027 │grupul de │ │ │
│A5.3. │ │şi identificarea │ │lucru tematic │ │ │
│Dezvoltarea unui│ │oportunităţilor de │ │ │ │ │
│„Set de │ │modificare/ │ │ │ │ │
│instrumente │ │completare a │ │ │ │ │
│pentru │ │acestora │ │ │ │ │
│conştientizarea │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│publică” şi │Este disponibil │ │ │PNRRD, prin │ │Bugetul de │
│stabilirea unor │un set de │ │ │grupul de │Evaluare la │stat, Fonduri │
│mesaje-cheie pe │instrumente │ │ │lucru tematic,│sfârşitul │europene │
│linia RRD pentru│pentru │ │ │MAI/IGSU, │perioadei de│nerambursabile│
│a îndruma şi │conştientizarea │ │ │autorităţile │implementare│în limita de │
│armoniza │publică │Set de instrumente,│ │responsabile │ │eligibilitate │
│activităţile de │ │dezvoltat şi │2024-2027 │cu rol │ │a programelor │
│comunicare a │ │aprobat în cadrul │ │principal, │ │ │
│riscurilor şi │ │PNRRD │ │entităţi de │ │ │
│informare │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│preventivă la │ │ │ │instituţiile │ │ │
│toate nivelurile│ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Listă de mesaje │Periodic, o │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │cheie pe linia RRD,│dată la 3 │grupul de │ │ │
│ │ │aprobată în PNRRD │ani │lucru tematic │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │ │ │grupul de │ │ │
│ │ │Numărul de ghiduri │ │lucru tematic,│ │ │
│ │ │de bune practici │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │privind │ │autorităţile │ │ │
│ │ │implementarea de │ │responsabile │ │ │
│ │ │activităţi de │ │cu rol │ │ │
│ │ │conştientizare a │2024-2027 │principal, │ │ │
│ │ │riscurilor pentru │ │MMSS, entităţi│ │ │
│ │ │diverse categorii │ │de cercetare │ │ │
│ │ │de grupuri-ţintă, │ │şi │ │ │
│ │ │aprobate de PNRRD │ │instituţiile │ │ │
│A5.4. │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│Dezvoltarea şi │ │ │ │superior, │ │ │
│implementarea de│ │ │ │OSC-uri │ │ │
│activităţi/ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│metode de │Activităţile şi │ │ │Autorităţile │ │Bugetul de │
│conştientizare │metodele de │ │ │responsabile │ │stat, Fonduri │
│dedicate şi │conştientizare │Numărul de entităţi│ │cu rol │Evaluare la │europene │
│adaptate la │sunt adaptate │care utilizează │ │principal, │sfârşitul │nerambursabile│
│diferitele │diferitelor │ghidul de bune │2027-2035 │autorităţi │perioadei de│în limita de │
│categorii de │categorii de │practici în │ │publice │implementare│eligibilitate │
│grupuri-ţintă │grupuri-ţintă │activităţile de │ │locale, │ │a programelor │
│(inclusiv │ │conştientizare │ │OSC-uri, │ │ │
│persoanele │ │ │ │operatori │ │ │
│vârstnice, copii│ │ │ │economici │ │ │
│şi alte grupuri │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│vulnerabile) │ │Numărul de ateliere│ │ │ │ │
│ │ │de formare în │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │domeniul │ │grupul de │ │ │
│ │ │comunicării │2027-2035 │lucru tematic,│ │ │
│ │ │riscurilor dedicate│ │MAI/IGSU, INA,│ │ │
│ │ │tuturor entităţilor│ │OSC-uri │ │ │
│ │ │interesate │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │participanţi la │ │grupul de │ │ │
│ │ │atelierele de │2027-2035 │lucru tematic,│ │ │
│ │ │formare │ │MAI/IGSU, INA,│ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │ │ │grupul de │ │ │
│ │ │ │ │lucru tematic,│ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │Analiză privind │ │autorităţile │ │ │
│ │ │experienţa în │ │responsabile │ │ │
│ │ │utilizarea │ │cu rol │ │ │
│ │ │mijloacelor de │2024-2027 │principal, │ │ │
│ │ │informare şi │ │MMSS, entităţi│ │ │
│ │ │posibilităţile de │ │de cercetare │ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │şi │ │ │
│A5.5. │ │ │ │instituţiile │ │ │
│Îmbunătăţirea │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│mijloacelor de │ │ │ │superior, │ │ │
│informare │ │ │ │OSC-uri │ │Bugetul de │
│privind RRD, │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │stat, Fonduri │
│pentru a le face│Mijloacele de │ │ │MAI/IGSU, │Evaluare la │europene │
│mai intuitive şi│informare sunt │ │ │autorităţile │sfârşitul │nerambursabile│
│mai incluzive, │intuitive şi │ │ │responsabile │perioadei de│în limita de │
│şi promovarea │incluzive │Numărul de │ │cu rol │implementare│eligibilitate │
│acestora în │ │iniţiative de │ │principal, │ │a programelor │
│cadrul │ │îmbunătăţire a │2027-2035 │MMSS, entităţi│ │ │
│activităţilor de│ │mijloacelor de │ │de cercetare │ │ │
│informare │ │informare privind │ │şi │ │ │
│preventivă │ │RRD │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de judeţe │ │ │ │ │
│ │ │care promovează │ │ │ │ │
│ │ │mijloacele de │ │Platformele │ │ │
│ │ │informare privind │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │RRD în cadrul │ │RRD │ │ │
│ │ │activităţilor │ │ │ │ │
│ │ │specifice │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal (în │ │ │
│ │ │ │ │cazul │ │ │
│A5.6. Derularea │ │Numărul de studii │ │campaniilor pe│ │ │
│de studii │ │sociologice │2024-2035 │riscuri │ │ │
│sociologice │ │finanţate │ │specifice), │ │ │
│pentru a se │ │ │ │MMSS*4, │ │ │
│evalua gradul de│ │ │ │entităţi de │ │ │
│înţelegere a │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│aspectelor │ │ │ │instituţiile │ │ │
│privind RRD şi │ │ │ │de învăţământ │ │Bugetul de │
│rolul actorilor │Este cunoscut şi│ │ │superior, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│implicaţi pentru│înţeles impactul│ │ │OSC-uri │sfârşitul │europene │
│diferite │campaniilor de ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│categorii de │conştientizare │ │ │MAI/IGSU, │implementare│în limita de │
│public- ţintă şi│ │ │ │autorităţile │ │eligibilitate │
│impactul │ │ │ │responsabile │ │a programelor │
│campaniilor de │ │ │ │cu rol │ │ │
│conştientizare │ │Numărul de campanii│ │principal (în │ │ │
│în ceea ce │ │/ghiduri/materiale │ │cazul │ │ │
│priveşte │ │informative/mesaje │ │campaniilor pe│ │ │
│schimbările de │ │îmbunătăţite în │2027-2035 │riscuri │ │ │
│comportament │ │baza rezultatelor │ │specifice), │ │ │
│ │ │studiilor │ │MMSS, entităţi│ │ │
│ │ │sociologice │ │de cercetare │ │ │
│ │ │ │ │şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │Numărul de entităţi│ │autorităţile │ │ │
│ │ │neguvernamentale │ │responsabile │ │ │
│A5.7. Elaborarea│ │care elaborează │ │cu rol │ │ │
│de materiale │ │materiale │2024-2035 │principal (în │ │ │
│informative │ │informative, cu │ │cazul │ │ │
│captivante pe │ │consultarea │ │campaniilor pe│ │ │
│teme privind │ │autorităţilor │ │riscuri │ │ │
│RRD, cu │ │publice │ │specifice), │ │ │
│consultarea/în │ │ │ │MMSS, OSC-uri │ │ │
│colaborare cu │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│autorităţile │ │ │ │MAI/DSU/IGSU, │ │ │
│publice │Entităţile │ │ │autorităţile │ │Bugetul de │
│relevante, şi │neguvernamentale│Numărul de proiecte│ │responsabile │ │stat, Fonduri │
│punerea la │derulează sau │comune de elaborare│ │cu rol │Evaluare la │europene │
│dispoziţie a │sunt implicate │/îmbunătăţire a │2024-2035 │principal (în │sfârşitul │nerambursabile│
│acestor │în activităţi de│materialelor de │ │cazul │perioadei de│în limita de │
│materiale, │comunicare a │informare │ │campaniilor pe│implementare│eligibilitate │
│alături de cele │riscurilor │ │ │riscuri │ │a programelor │
│existente, │ │ │ │specifice), │ │ │
│pentru a fi │ │ │ │MMSS, OSC-uri │ │ │
│folosite de toţi│ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│actorii │ │ │ │MAI/DSU/IGSU, │ │ │
│interesaţi în │ │Numărul de │ │autorităţile │ │ │
│activităţile │ │materiale │ │responsabile │ │ │
│proprii de │ │informative puse la│ │cu rol │ │ │
│comunicare │ │dispoziţia tuturor │2024-2035 │principal (în │ │ │
│privind │ │actorilor pe │ │cazul │ │ │
│riscurile │ │platforma │ │campaniilor pe│ │ │
│ │ │fiipregătit.ro şi │ │riscuri │ │ │
│ │ │site-ul PNRRD │ │specifice), │ │ │
│ │ │ │ │MMSS, OSC-uri │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│A5.8. │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │ │Instrument de │ │PNRRD, prin │ │ │
│periodică a │ │monitorizare │2024-2026 │grupul de │ │ │
│eficienţei │ │dezvoltat │ │lucru tematic │ │ │
│activităţilor de│Este implementat│ │ │ │ │Bugetul de │
│informare şi │un sistem de ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │stat, Fonduri │
│comunicare │monitorizare şi │ │ │ │Evaluare la │europene │
│derulate, în │de îmbunătăţire │Număr de buletine │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│vederea │a activităţilor │semestriale │ │ │perioadei de│în limita de │
│identificării şi│de informare şi │elaborate şi │ │PNRRD, prin │implementare│eligibilitate │
│diseminării de │comunicare │diseminate privind │2026-2035 │grupul de │ │a programelor │
│bune practici şi│ │bunele practici │ │lucru tematic │ │ │
│a integrării │ │identificate în │ │ │ │ │
│acestora în │ │domeniul informării│ │ │ │ │
│practică │ │şi comunicării │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │ │ │grupul de │ │ │
│ │ │Număr de acţiuni de│ │lucru tematic,│ │ │
│ │ │promovare a │ │MAI/IGSU, │ │ │
│A5.9. │ │importanţei │ │autorităţile │ │ │
│Intensificarea │ │diseminării │2024-2035 │responsabile │ │ │
│participării │ │informaţiilor │ │cu rol │ │ │
│publicului la │ │privind riscurile │ │principal (în │ │ │
│comunicarea │ │ │ │cazul │ │ │
│riscurilor pe │Există o reţea │ │ │riscurilor │ │ │
│reţelele de │de „voluntari │ │ │specifice) │ │Bugetul de │
│socializare prin│virtuali” care ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │stat, Fonduri │
│crearea unei │susţin │ │ │MAI/DSU/IGSU, │Evaluare la │europene │
│reţele de │activitatea de │Numărul de │ │autorităţile │sfârşitul │nerambursabile│
│„voluntari │comunicare a │distribuiri ale │ │responsabile │perioadei de│în limita de │
│digitali”, care │riscurilor prin │postărilor privind │2024-2035 │cu rol │implementare│eligibilitate │
│pot sprijini │canalele de │riscurile ale │ │principal (în │ │a programelor │
│comunicarea │socializare │autorităţilor │ │cazul │ │ │
│informaţiilor │ │publice │ │riscurilor │ │ │
│privind │ │ │ │specifice) │ │ │
│riscurile, │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│înainte şi după │ │Numărul de │ │ │ │ │
│producerea unui │ │urmăritori ale │ │ │ │ │
│dezastru │ │conturilor oficiale│ │ │ │ │
│ │ │de pe reţelele de │2024-2035 │MAI/DSU/IGSU │ │ │
│ │ │socializare ale │ │ │ │ │
│ │ │PNRRD şi │ │ │ │ │
│ │ │fiipregatit.ro │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Număr de protocoale│ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │de colaborare │ │autorităţile │ │ │
│ │ │semnate de │ │responsabile │ │ │
│ │ │autorităţile │ │cu rol │ │ │
│ │ │publice cu │2024-2035 │principal (în │ │ │
│ │ │celelalte părţi │ │cazul │ │ │
│ │ │interesate pe linia│ │riscurilor │ │ │
│ │ │comunicării │ │specifice) │ │ │
│A5.10. │ │riscurilor │ │ │ │ │
│Extinderea şi │ ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│consolidarea │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│parteneriatelor │ │Număr de ateliere │ │autorităţile │ │ │
│autorităţilor │Entităţile │de formare privind │ │responsabile │ │ │
│publice cu alte │neguvernamentale│comunicarea │2024-2035 │cu rol │ │ │
│părţi │colaborează cu │riscurilor dedicate│ │principal (în │ │Bugetul de │
│interesate, │autorităţile │părţilor interesate│ │cazul │Evaluare la │stat, Fonduri │
│pentru a elabora│publice în │ │ │riscurilor │sfârşitul │europene │
│în comun ghiduri│activităţi şi │ │ │specifice) │perioadei de│nerambursabile│
│şi materiale │proiecte comune ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤implementare│în limita de │
│privind │pe linia │ │ │MAI/DSU/IGSU, │ │eligibilitate │
│activitatea de │comunicării │ │ │autorităţile │ │a programelor │
│comunicare a │riscurilor │ │ │responsabile │ │ │
│riscurilor şi a │ │ │ │cu rol │ │ │
│asigura formarea│ │Numărul de │ │principal (în │ │ │
│prin ateliere │ │materiale şi │ │cazul │ │ │
│dedicate │ │ghiduri elaborate │ │riscurilor │ │ │
│ │ │în cadrul │2024-2035 │specifice), │ │ │
│ │ │protocoalelor de │ │entităţi de │ │ │
│ │ │colaborare şi │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │proiectelor comune │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Număr de │ │ │ │ │
│ │ │parteneriate de │ │ │ │ │
│ │ │colaborare cu │ │ │ │ │
│A5.11. │ │mass-media şi OSC │2024-2035 │DSU/IGSU/ISUJ │ │ │
│Actualizarea şi │ │pe linia │ │ │ │ │
│extinderea │ │comunicării │ │ │ │ │
│permanentă a │ │riscurilor, │ │ │ │Bugetul de │
│reţelelor de │Reprezentanţii │încheiate │ │ │ │stat, Fonduri │
│reprezentanţi │mass-media sunt ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤Evaluare la │europene │
│mass media │instruiţi pe │Număr de │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│instruiţi pe │teme de │reprezentanţi │ │ │perioadei de│în limita de │
│teme de │comunicare a │mass-media │ │ │implementare│eligibilitate │
│comunicare a │riscurilor │acreditaţi, │ │ │ │a programelor │
│riscurilor atât │ │participanţi la │ │ │ │ │
│la nivel │ │activităţile │2024-2035 │IGSU/ISUJ │ │ │
│naţional, cât şi│ │dedicate de │ │ │ │ │
│la nivel local │ │informare şi │ │ │ │ │
│ │ │comunicare │ │ │ │ │
│ │ │organizate de IGSU/│ │ │ │ │
│ │ │ISUJ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de mesaje │ │ │ │ │
│A5.12. │ │de informare │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │Mesajele de │preventivă │ │ │ │Bugetul de │
│colaborării cu │informare │promovate ca mesaje│ │ │ │stat, Fonduri │
│CNA pentru │preventivă şi │de interes public, │ │ │Evaluare la │europene │
│promovarea │comunicare a │prin intermediul │2024-2035 │IGSU │sfârşitul │nerambursabile│
│mesajelor │riscurilor sunt │instrumentelor │ │ │perioadei de│în limita de │
│preventive ca │promovate ca │clasice de │ │ │implementare│eligibilitate │
│mesaje de │mesaje de │comunicare, precum │ │ │ │a programelor │
│interes public │interes public │şi a celor oficiale│ │ │ │ │
│ │ │deţinute în mediul │ │ │ │ │
│ │ │online │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de surse de│ │ │ │ │
│ │ │finanţare │ │PNRRD, prin │ │ │
│A5.13. │ │identificate pentru│2024-2035 │grupul de │ │ │
│Identificarea de│Sunt utilizate │campaniile de │ │lucru tematic │ │Bugetul de │
│noi mecanisme de│mecanisme de │informare │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│finanţare a │finanţare │preventivă │ │ │sfârşitul │europene │
│campaniilor de │dedicate ├───────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│informare │campaniilor de │Procent din bugetul│ │ │implementare│în limita de │
│preventivă în │informare │alocat finanţării │ │PNRRD, prin │ │eligibilitate │
│mass-media şi │ │măsurilor de RRD, │2024-2035 │grupul de │ │a programelor │
│social media │ │cheltuit anual │ │lucru tematic │ │ │
│ │ │pentru campanii de │ │ │ │ │
│ │ │informare │ │ │ │ │
└────────────────┴────────────────┴───────────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┘

    *1 Entitatea evidenţiată cu Bold este responsabilă cu coordonarea implementării acţiunii, iar celelalte contribuie la implementarea acesteia. Lista de enităţi care contribuie la implementarea acţiunii nu este exclusivă, în cadrul strategiilor/planurilor de acţiune pe tipuri de riscuri/sectoriale pot fi incluse şi alte entităţi care contribuie la realizarea obiectivelor.
    *2 Conform HG nr. 557/2016
    *3 Instrument folosit de UNDRR pentru monitorizarea implementării Cadrului Sendai. https://sendaimonitor.undrr.org/
    *4 MMSS, prin agenţiile aflate in coordonare/subordonate, susţine instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii în monitorizarea impactului campaniilor asupra grupurilor vulnerabile şi înţelegerea factorilor care pot contribui la schimbarea comportamentului faţă de risc.
    *5 Metodologia este disponibilă pe link-ul https://igsu.ro/FinantareExterna/ProgrameEuropene2014, secţiunea Programul Operaţional Capacitate Administrativă- Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional - Ro-Risk

        Obiectivul specific 2: Consolidarea guvernanţei managementului riscurilor de dezastre

┌───────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┐
│Măsuri │Rezultate │Indicatori de │Perioada de │Instituţii │Etapele │Surse de │
│ │aşteptate │realizare │implementare│responsabile│evaluării │finanţare │
├───────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 1: Modificarea cadrului legal şi instituţional pentru │
│susţinerea implementării SNRRD │
├───────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │alte │ │ │
│ │ │HG nr. 768/2016, │ │autorităţi │ │ │
│ │ │actualizată/ │2024-2027 │publice │ │ │
│ │ │modificată │ │centrale, │ │ │
│ │ │ │ │entităţi de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi│ │ │
│ │ │ │ │instituţiile│ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │Este dezvoltat un │Procentul din │ │ │ │ │
│ │cadru legal şi │grupuri de lucru │ │ │ │ │
│ │instituţional │pe tipuri de │ │Autorităţile│ │ │
│ │pentru adaptarea │riscuri, cu │2024-2027 │responsabile│ │ │
│ │componenţei şi │regulamente de │ │cu rol │ │ │
│ │structurii PNRRD │organizare şi │ │principal │ │ │
│ │în funcţie de │funcţionare │ │ │ │ │
│A1.1. Modificarea │necesităţi │aprobate │ │ │ │ │
│componenţei şi │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│structurii PNRRD │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│pentru a facilita │ │ │ │IGSU, │ │ │
│implementarea │ │ │ │autorităţile│ │ │
│SNRRD, cu un │ │ │ │responsabile│ │ │
│mecanism care să │ │ │ │cu rol │ │ │
│permită │ │Număr de │ │principal, │ │ │
│actualizarea │ │regulamente de │ │alte │ │Bugetul de │
│periodică a │ │organizare şi │ │autorităţi │ │stat, Fonduri │
│acestora în funcţie│ │funcţionare ale │2024-2035 │publice │Evaluare la │europene │
│de necesităţi, │ │grupurilor de │ │centrale, │sfârşitul │nerambursabile│
│precum şi │ │lucru tematice, │ │entităţi de │perioadei de│în limita de │
│stabilirea de │ │aprobate │ │cercetare şi│implementare│eligibilitate │
│grupuri de lucru │ │ │ │instituţiile│ │a programelor │
│tematice în cadrul │ │ │ │de │ │ │
│PNRRD, în │ │ │ │învăţământ │ │ │
│conformitate cu │ │ │ │superior, │ │ │
│obiectivele şi │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│direcţiile de ├──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│acţiune ale SNRRD │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│şi cu temele │ │ │ │IGSU, │ │ │
│orizontale abordate│ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │alte │ │ │
│ │ │HG nr. 768/2016, │ │autorităţi │ │ │
│ │ │actualizată/ │2024-2027 │publice │ │ │
│ │ │modificată │ │centrale, │ │ │
│ │ │ │ │entităţi de │ │ │
│ │MMSS este inclus │ │ │cercetare şi│ │ │
│ │în CNSU şi PNRRD, │ │ │instituţiile│ │ │
│ │iar rolul lui în │ │ │de │ │ │
│ │furnizarea de │ │ │învăţământ │ │ │
│ │asistenţă socială │ │ │superior, │ │ │
│ │în caz de dezastre│ │ │OSC-uri │ │ │
│ │este bine definit ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │HG nr. 557/2016, │ │autorităţile│ │ │
│ │ │actualizat │2024-2027 │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │HG nr. 94/2014, │ │autorităţile│ │ │
│ │ │actualizat │2024-2027 │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │HG nr. 1490/2004, │2024-2027 │IGSU │ │ │
│ │ │modificat │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│A1.2. Stabilirea │ │Personalul din │ │ │ │Bugetul de │
│atribuţiilor │Este creat cadrul │cadrul IGSU cu │ │ │ │stat, Fonduri │
│Punctului Naţional │legal care │responsabilităţi │ │ │Evaluare la │europene │
│Focal Sendai şi a │reglementează │în îndeplinirea │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│rolului acestuia în│atribuţiile │atribuţiilor │ │ │perioadei de│în limita de │
│cadrul PNRRD şi în │Punctului Naţional│Punctului Naţional│Permanent │IGSU │implementare│eligibilitate │
│implementarea SNRRD│Focal Sendai │Focal Sendai, │ │ │ │a programelor │
│ │ │stabilit prin │ │ │ │ │
│ │ │ordin al │ │ │ │ │
│ │ │inspectorului │ │ │ │ │
│ │ │general │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │strategii │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │naţionale pe │2024-2035 │responsabile│ │ │
│ │ │tipuri de riscuri,│ │cu rol │ │ │
│ │ │armonizate cu │ │principal │ │ │
│ │ │SNRRD │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│A1.3. Modificarea │ │HG nr. 548/2008, │ │autorităţile│ │Bugetul de │
│strategiilor │ │armonizat │2024-2027 │responsabile│ │stat, Fonduri │
│naţionale pe linia │Strategiile │ │ │cu rol │Evaluare la │europene │
│situaţiilor de │naţionale sunt │ │ │principal │sfârşitul │nerambursabile│
│urgenţă, în vederea│armonizate cu ├──────────────────┼────────────┼────────────┤perioadei de│în limita de │
│armonizării şi │SNRRD │ │ │MAI/IGSU, │implementare│eligibilitate │
│completării SNRRD │ │HG nr. 547/2005, │ │autorităţile│ │a programelor │
│ │ │armonizat │2024-2027 │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │HG nr. 762/2008, │ │autorităţile│ │ │
│ │ │armonizat │2024-2027 │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│A1.4. Îmbunătăţirea│ │Set de act │ │ │ │ │
│cadrului legal care│ │normative/norme │ │MDLPA, MC, │ │ │
│reglementează │ │tehnice privind │ │MTI, MEn, │ │ │
│activităţile de │Conceptele de │reabilitarea şi │ │MEAT, │ │Bugetul de │
│reabilitare şi │„build back │reconstrucţia │ │entităţi de │ │stat, Fonduri │
│reconstrucţie post-│better” şi „build │post-dezastru │ │cercetare şi│Evaluare la │europene │
│dezastru în vederea│back smarter” sunt│pentru clădiri, │2027-2030 │instituţiile│sfârşitul │nerambursabile│
│facilitării │integrate în │clădiri de │ │de │perioadei de│în limita de │
│integrării │activităţile de │patrimoniu şi │ │învăţământ │implementare│eligibilitate │
│conceptelor de │reabilitare şi │elemente de │ │superior, │ │a programelor │
│„build back │reconstrucţie │infrastructură, │ │OSC-uri, │ │ │
│better'' şi „build │ │elaborate şi │ │operatori │ │ │
│back smarter” │ │aprobate prin │ │economici │ │ │
│ │ │ordine de ministru│ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MDLPA, MMAP,│ │ │
│ │ │ │ │MAI, alte │ │ │
│ │ │ │ │autorităţi │ │ │
│ │ │ │ │publice │ │ │
│ │ │Legea nr. 575/ │ │centrale, │ │ │
│ │ │2001, actualizată │2024-2027 │entităţi de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi│ │ │
│ │ │ │ │instituţiile│ │ │
│A1.5. Actualizarea │Prevederile legale│ │ │de │ │Bugetul de │
│zonelor de risc, în│privind zonele de │ │ │învăţământ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│conformitate cu │risc sunt │ │ │superior │sfârşitul │europene │
│cele mai recente │armonizate cu ├──────────────────┼────────────┼────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│evaluări şi hărţi │rezultatele │ │ │MAI/IGSU, │implementare│în limita de │
│de hazard şi de │evaluărilor de │OMAI nr. 132/2006,│ │autorităţile│ │eligibilitate │
│risc │hazard şi de risc │actualizat │2024-2027 │responsabile│ │a programelor │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │Platforma RO-RISK,│ │autorităţile│ │ │
│ │ │actualizată │Anual │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│A1.6. Actualizarea │Educaţia pentru │ │ │ │ │Bugetul de │
│legislaţiei privind│mediu, schimbări │ │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│educaţia pentru │climatice şi │HG nr. 59/2023, │ │MEd, MMAP, │sfârşitul │europene │
│mediu şi schimbări │reducerea │actualizată │2024-2030 │MAI │perioadei de│nerambursabile│
│climatice, în │riscurilor de │ │ │ │implementare│în limita de │
│vedere includerii │dezastre sunt │ │ │ │ │eligibilitate │
│aspectelor de RRD │abordate unitar │ │ │ │ │a programelor │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │Legea nr. 481/ │ │autorităţile│ │ │
│A1.7. Actualizarea │Este reglementată │2004, modificată │2024-2027 │responsabile│ │Bugetul de │
│cadrului legislativ│implementarea │ │ │cu rol │Evaluare la │stat, Fonduri │
│actual privind │Sistemului │ │ │principal │sfârşitul │europene │
│înştiinţarea, │naţional integrat ├──────────────────┼────────────┼────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│avertizarea şi │de înştiinţare, │ │ │MAI/IGSU, │implementare│în limita de │
│alarmarea │avertizare şi │OMAI nr. 1259/ │ │autorităţile│ │eligibilitate │
│populaţiei │alarmare │2006, modificat │2024-2027 │responsabile│ │a programelor │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Conferinţe │ │ │ │ │
│ │ │periodice cu │ │ │ │ │
│A1.8. Stabilirea │ │actori relevanţi │Anual │PNRRD │ │ │
│unor canale de │ │privind │ │ │ │ │
│consultări │Toţi actorii │implementarea │ │ │ │Bugetul de │
│periodice privind │relevanţi sunt │SNRRD │ │ │ │stat, Fonduri │
│aspecte legale, de │consultaţi ├──────────────────┼────────────┼────────────┤Evaluare la │europene │
│strategii/politici,│periodic asupra │Număr de rapoarte │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│operaţionale şi │oportunităţilor de│de propuneri de │ │ │perioadei de│în limita de │
│tehnice necesar a │îmbunătăţire a │revizuire/ │ │ │implementare│eligibilitate │
│fi revizuite/ │implementării │îmbunătăţire a │ │ │ │a programelor │
│îmbunătăţite în │SNRRD │cadrului legal sau│2024-2035 │PNRRD │ │ │
│vederea atingerii │ │a aspectelor │ │ │ │ │
│obiectivelor SNRRD │ │operaţionale şi │ │ │ │ │
│ │ │tehnice ce vizează│ │ │ │ │
│ │ │RRD │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 2: Creşterea capacităţii administraţiei publice de │
│implementare a SNRRD │
├───────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │Procentul de │ │cu rol │ │ │
│ │ │autorităţi publice│ │principal, │ │ │
│ │ │centrale care au │ │autorităţi │ │ │
│ │ │efectuat evaluarea│ │publice │ │ │
│ │ │capacităţii de │ │centrale │ │ │
│ │ │management a │ │responsabile│ │ │
│ │ │riscurilor de │2024-2025 │pe domeniile│ │ │
│ │ │dezastre, conform │ │sau │ │ │
│ │ │metodologiei │ │sectoarele │ │ │
│ │ │specifice │ │de │ │ │
│ │ │elaborate în │ │activitate │ │ │
│ │ │cadrul proiectului│ │care pot fi │ │ │
│ │ │RO-RISK*5) │ │afectate de │ │ │
│ │ │ │ │dezastre, │ │ │
│ │ │ │ │IGSU/ISUJ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţi │ │ │
│ │ │Numărul de │ │publice │ │ │
│ │ │strategii/planuri │ │centrale │ │ │
│ │ │de acţiune │ │responsabile│ │ │
│ │ │elaborate la nivel│2025-2027 │pe domeniile│ │ │
│ │ │de sector de │ │sau │ │ │
│A2.1. Elaborarea de│Sunt elaborate │activitate/pe tip │ │sectoarele │ │ │
│strategii/planuri │strategii/planuri │de risc │ │de │ │ │
│de acţiune la nivel│de acţiune la │ │ │activitate │ │ │
│sectorial/pe tip de│nivel sectorial/pe│ │ │care pot fi │ │Bugetul de │
│risc pentru │tip de risc pentru│ │ │afectate de │ │stat, Fonduri │
│implementarea │implementarea şi │ │ │dezastre, │Evaluare la │europene │
│SNRDD, care să │monitorizarea │ │ │IGSU/ISUJ │sfârşitul │nerambursabile│
│abordeze inclusiv │SNRRD, care includ├──────────────────┼────────────┼────────────┤perioadei de│în limita de │
│finanţarea │măsuri de creştere│ │ │Autorităţile│implementare│eligibilitate │
│măsurilor specifice│a capacităţii de │ │ │responsabile│ │a programelor │
│şi monitorizarea │management a │ │ │cu rol │ │ │
│implementării │riscurilor de │Procentul de │ │principal, │ │ │
│acestora │dezastre │strategii/planuri │ │autorităţi │ │ │
│ │ │de acţiune care │ │publice │ │ │
│ │ │ţin cont de │ │centrale │ │ │
│ │ │rezultatele │ │responsabile│ │ │
│ │ │evaluării │ │pe domeniile│ │ │
│ │ │capacităţii de │ │sau │ │ │
│ │ │management a │ │sectoarele │ │ │
│ │ │riscurilor de │ │de │ │ │
│ │ │dezastre │ │activitate │ │ │
│ │ │ │ │care pot fi │ │ │
│ │ │ │ │afectate de │ │ │
│ │ │ │ │dezastre, │ │ │
│ │ │ │ │IGSU/ISUJ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţi │ │ │
│ │ │Număr de rapoarte │ │publice │ │ │
│ │ │privind progresul │ │centrale │ │ │
│ │ │implementării │2025-2035 │responsabile│ │ │
│ │ │SNRRD, transmise │ │pe domeniile│ │ │
│ │ │către PNRRD │ │sau │ │ │
│ │ │ │ │sectoarele │ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │activitate │ │ │
│ │ │ │ │care pot fi │ │ │
│ │ │ │ │afectate de │ │ │
│ │ │ │ │dezastre │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţi │ │ │
│ │ │ │ │publice │ │ │
│ │ │ │ │centrale │ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │pe domeniile│ │ │
│ │ │HG nr. 768/2016, │ │sau │ │ │
│ │ │modificată │2024-2027 │sectoarele │ │ │
│A2.2. Implicarea │ │ │ │de │ │ │
│structurilor │Structurile │ │ │activitate │ │Bugetul de │
│asociative ale │asociative ale │ │ │care pot fi │Evaluare la │stat, Fonduri │
│autorităţilor │autorităţilor │ │ │afectate de │sfârşitul │europene │
│administraţiei │administraţiei │ │ │dezastre, │perioadei de│nerambursabile│
│publice locale în │publice locale │ │ │entităţi de │implementare│în limita de │
│PNRRD şi în │sunt implicate în │ │ │cercetare şi│ │eligibilitate │
│grupurile tematice │activitatea PNRRD │ │ │instituţiile│ │a programelor │
│relevante │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Număr de grupuri │ │ │ │ │
│ │ │tematice din care │ │ │ │ │
│ │ │fac parte │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţi ai │ │ │ │ │
│ │ │structurilor │2027-2035 │PNRRD │ │ │
│ │ │asociative ale │ │ │ │ │
│ │ │autorităţilor │ │ │ │ │
│ │ │administraţiei │ │ │ │ │
│ │ │publice locale │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│A2.3. Constituirea │ │Grupul de lucru │ │ │ │ │
│grupului de lucru │ │pentru creşterea │ │ │ │ │
│pentru creşterea │ │rezilienţei │2024-2027 │PNRRD │ │ │
│rezilienţei urbane │Este creat cadrul │urbane, constituit│ │ │ │Bugetul de │
│în cadrul PNRRD, │legal şi │în cadrul PNRRD │ │ │ │stat, Fonduri │
│care să coordoneze │instituţional ├──────────────────┼────────────┼────────────┤Evaluare la │europene │
│implementarea │pentru │Numărul de │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│iniţiativei UNDRR │implementarea │iniţiative ale │ │PNRRD, prin │perioadei de│în limita de │
│„Making Cities │măsurilor de │UAT-urilor, │ │Grupul de │implementare│eligibilitate │
│Resilient 2030” şi │creştere a │coordonate de │2027-2035 │lucru pentru│ │a programelor │
│a altor proiecte │rezilienţei urbane│către Grupul de │ │creşterea │ │ │
│relevante pe │ │lucru pentru │ │rezilienţei │ │ │
│această linie │ │creşterea │ │urbane │ │ │
│ │ │rezilienţei urbane│ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │alte │ │ │
│ │ │HG nr. 768/2016, │ │autorităţi │ │ │
│A2.4. Constituirea │ │modificată │2024-2027 │publice │ │ │
│platformelor │ │ │ │centrale, │ │ │
│judeţene de RRD, │Este creat cadrul │ │ │entităţi de │ │Bugetul de │
│coordonate de │legal şi │ │ │cercetare şi│ │stat, Fonduri │
│prefecţi, care să │instituţional │ │ │instituţiile│Evaluare la │europene │
│asigure elaborarea,│pentru │ │ │de │sfârşitul │nerambursabile│
│implementarea şi │implementarea │ │ │învăţământ │perioadei de│în limita de │
│monitorizarea │măsurilor de RRD │ │ │superior, │implementare│eligibilitate │
│strategiilor/ │la nivel judeţean │ │ │OSC │ │a programelor │
│planurilor de │şi local ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│acţiune judeţene de│ │Numărul de │ │ │ │ │
│RRD │ │platforme judeţene│ │Instituţiile│ │ │
│ │ │de RRD constituite│2027-2028 │prefectului │ │ │
│ │ │prin ordin al │ │ │ │ │
│ │ │prefectului │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Număr de rapoarte │ │Platformele │ │ │
│ │ │de monitorizare, │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │transmise către │ │RRD │ │ │
│ │ │PNRRD │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │HG nr. 1490/2004, │ │ │ │ │
│ │ │modificată în │ │ │ │ │
│ │ │vederea definirii │ │ │ │ │
│ │ │rolului IGSU şi │2024-2027 │IGSU │ │ │
│ │ │ISUJ în furnizarea│ │ │ │ │
│ │ │de asistenţă │ │ │ │ │
│ │ │tehnică │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Reţea de experţi │ │ │ │ │
│ │ │la nivel naţional,│ │ │ │ │
│ │ │aprobată de către │Anual │PNRRD │ │ │
│ │ │PNRRD şi publicată│ │ │ │ │
│ │ │pe site-ul PNRRD │ │ │ │ │
│A2.5. Crearea unui │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│mecanism de │ │Numărul de ghiduri│ │ │ │ │
│asistenţă tehnică │ │şi de rapoarte │ │ │ │Bugetul de │
│pentru autorităţile│Autorităţile │privind bunele │ │ │ │stat, Fonduri │
│judeţene şi locale │judeţene şi locale│practici în │2024-2035 │PNRRD │Evaluare la │europene │
│privind │primesc asistenţă │implementarea RRD,│ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│dezvoltarea, │tehnică în │publicate pe │ │ │perioadei de│în limita de │
│implementarea şi │implementarea │site-ul PNRRD │ │ │implementare│eligibilitate │
│monitorizarea │SNRRD ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │a programelor │
│strategiilor │ │Mecanism de │ │INA, IGSU, │ │ │
│judeţene/planurilor│ │formare │ │entităţile │ │ │
│locale de RRD │ │profesională a │ │de cercetare│ │ │
│ │ │reprezentanţilor │ │şi │ │ │
│ │ │autorităţilor │2024-2025 │instituţiile│ │ │
│ │ │judeţene şi locale│ │de │ │ │
│ │ │pe linia RRD, │ │învăţământ │ │ │
│ │ │dezvoltat │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │reprezentanţi ai │ │ │ │ │
│ │ │autorităţilor │2025-2035 │INA, IGSU │ │ │
│ │ │judeţene şi │ │ │ │ │
│ │ │locale, pregătiţi │ │ │ │ │
│ │ │pe linie de RRD │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │Ghid privind │ │entităţile │ │ │
│ │ │elaborarea │ │de cercetare│ │ │
│ │ │strategiilor şi │ │şi │ │ │
│ │ │planurilor de RRD │2024-2025 │instituţiile│ │ │
│ │ │la nivel sub- │ │de │ │ │
│ │ │naţional, aprobat │ │învăţământ │ │ │
│ │ │de PNRRD │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │Platformele │ │ │
│A2.6. Dezvoltarea │ │strategii de RRD │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│şi implementarea de│ │elaborate la nivel│ │RRD │ │ │
│strategii judeţene │ │judeţean │ │ │ │ │
│şi planuri locale │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│de RRD (la nivel de│ │ │ │Autorităţile│ │ │
│oraş/sector al │ │ │ │publice │ │Bugetul de │
│Municipiului │SNRRD este │ │ │locale, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│Bucureşti), în │transpusă în │ │ │ISUJ, │sfârşitul │europene │
│linie cu SNRRD şi │strategii judeţene│ │ │entităţile │perioadei de│nerambursabile│
│cu recomandările │şi planuri la │Numărul de planuri│ │de cercetare│implementare│în limita de │
│PNRRD, cu │locale de RRD │de RRD elaborate │2025-2035 │şi │ │eligibilitate │
│identificarea │ │la nivel local │ │instituţiile│ │a programelor │
│resurselor necesare│ │ │ │de │ │ │
│pentru finanţare şi│ │ │ │învăţământ │ │ │
│a fondurilor │ │ │ │superior, │ │ │
│disponibile │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de │ │ │ │ │
│ │ │autorităţi │ │Platformele │ │ │
│ │ │judeţene şi locale│ │judeţene de │ │ │
│ │ │care au raportat │ │RRD, │ │ │
│ │ │către PNRRD │2027-2035 │autorităţile│ │ │
│ │ │progrese în │ │publice │ │ │
│ │ │implementarea │ │locale │ │ │
│ │ │strategiilor şi │ │ │ │ │
│ │ │planurilor de RRD │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Procedură de │ │ │ │ │
│ │ │raportare, │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │monitorizare şi │ │Grupul de │ │ │
│ │ │evaluare a │2024-2025 │lucru pentru│ │ │
│ │ │implementării │ │creşterea │ │ │
│A2.7. Stabilirea │ │măsurilor de RRD │ │rezilienţei │ │ │
│unui mecanism de │ │la nivel local, │ │urbane │ │ │
│monitorizare a │ │aprobată de CNSU │ │ │ │ │
│responsabilităţilor│ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│autorităţilor │Platformele │Număr de │ │ │ │Bugetul de │
│publice locale pe │judeţene şi PNRRD │autorităţi locale │ │ │ │stat, Fonduri │
│linia RRD, în │susţin │care raportează │ │Autorităţile│Evaluare la │europene │
│vederea │autorităţile │stadiul │2026-2035 │publice │sfârşitul │nerambursabile│
│identificării │publice locale în │implementării │ │locale │perioadei de│în limita de │
│acţiunilor care │implementarea de │planurilor de │ │ │implementare│eligibilitate │
│necesită │măsuri de RRD │acţiune pentru RRD│ │ │ │a programelor │
│intervenţia │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│platformelor │ │Numărul de │ │ │ │ │
│judeţene sau PNRRD,│ │iniţiative la │ │ │ │ │
│după caz │ │nivel judeţean şi │ │PNRRD, │ │ │
│ │ │naţional care │ │Platformele │ │ │
│ │ │vizează susţinerea│2026-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │autorităţilor │ │RRD │ │ │
│ │ │locale în │ │ │ │ │
│ │ │implementarea de │ │ │ │ │
│ │ │măsuri de RRD │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Procedură de │ │ │ │ │
│ │ │raportare, │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │monitorizare şi │ │autorităţile│ │ │
│ │ │evaluare a │2024-2025 │responsabile│ │ │
│A2.8. Monitorizarea│ │implementării │ │cu rol │ │ │
│periodică şi │ │măsurilor de RRD, │ │principal │ │ │
│raportarea anuală │ │aprobată de CNSU │ │ │ │ │
│către PNRRD privind│ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│progresul în │Implementarea │Număr de rapoarte │ │ │ │ │
│implementarea SNRRD│SNRRRD este │naţionale privind │ │ │ │Bugetul de │
│la nivel central, │monitorizată │progresul în │2025-2035 │PNRRD │Evaluare la │stat, Fonduri │
│judeţean şi local, │periodic, iar │implementarea │ │ │sfârşitul │europene │
│în vederea │eventualele │SNRRD │ │ │perioadei de│nerambursabile│
│identificării │blocaje sunt ├──────────────────┼────────────┼────────────┤implementare│în limita de │
│provocărilor │abordate de către │Numărul de │ │ │ │eligibilitate │
│întâmpinate şi a │PNRRD │hotărâri ale CNSU │ │ │ │a programelor │
│soluţiilor pentru │ │care vizează │ │ │ │ │
│continuarea │ │deblocarea │ │ │ │ │
│acţiunilor şi │ │situaţiilor │ │ │ │ │
│finanţarea acestora│ │apărute în │2025-2035 │PNRRD │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │
│ │ │măsurilor din │ │ │ │ │
│ │ │cadrul SNRRD, │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv cele ce │ │ │ │ │
│ │ │ţin de finanţare │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │Ghid privind │ │responsabile│ │ │
│ │ │rolurile şi │ │cu rol │ │ │
│ │ │responsabilităţile│ │principal, │ │ │
│ │ │diferiţilor actori│ │entităţile │ │ │
│ │ │implicaţi în │2025-2026 │de cercetare│ │ │
│ │ │implementarea │ │şi │ │ │
│A2.9. Creşterea │ │SNRRD, elaborat şi│ │instituţiile│ │ │
│gradului de │ │diseminat pe │ │de │ │ │
│conştientizare │ │site-ul PNRRD │ │învăţământ │ │ │
│privind rolurile şi│ │ │ │superior, │ │ │
│responsabilităţile │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│diferiţilor actori │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│implicaţi în │ │Numărul de │ │ │ │ │
│implementarea │Actorii implicaţi │activităţi │ │ │ │Bugetul de │
│SNRRD, folosind │în implementarea │implementate │ │PNRRD, prin │Evaluare la │stat, Fonduri │
│mijloace de │SNRRD cunosc │pentru creşterea │ │Grupul de │sfârşitul │europene │
│comunicare ţintite │rolurile şi │gradului de │2026-2035 │lucru pentru│perioadei de│nerambursabile│
│(grupuri de lucru, │responsabilităţile│conştientizare a │ │comunicarea │implementare│în limita de │
│consultări publice,│specifice │diferiţilor actori│ │riscurilor │ │eligibilitate │
│campanii de │ │implicaţi în │ │ │ │a programelor │
│informare, pagina │ │implementarea │ │ │ │ │
│web a PNRRD, │ │SNRRD │ │ │ │ │
│sesiuni de │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│feedback, ghiduri │ │Numărul de actori │ │ │ │ │
│cu recomandări, │ │din cadrul │ │ │ │ │
│cursuri şi │ │societăţii civile │ │PNRRD, │ │ │
│aplicaţii etc.) │ │care se implică │ │platformele │ │ │
│ │ │activ în │ │judeţene de │ │ │
│ │ │implementarea │2026-2035 │RRD, │ │ │
│ │ │SNRRD după │ │autorităţile│ │ │
│ │ │derularea │ │publice │ │ │
│ │ │activităţilor de │ │locale │ │ │
│ │ │creştere a │ │ │ │ │
│ │ │gradului de │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Sistem de │ │ │ │ │
│ │ │evaluare, │2024-2026 │PNRRD │ │ │
│ │ │dezvoltat şi │ │ │ │ │
│ │ │aprobat prin CNSU │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │alte │ │ │
│ │ │Numărul de │ │autorităţi │ │ │
│ │ │entităţi cu rol în│ │publice │ │ │
│ │ │MRD/RRD care au │ │centrale, │ │ │
│ │ │asigurat evaluarea│2026-2035 │autorităţile│ │ │
│A2.10. Dezvoltarea │ │capacităţii │ │publice │ │ │
│şi implementarea │ │tehnice a │ │locale, │ │ │
│unui sistem de │ │persoanelor │ │entităţile │ │ │
│evaluare a │ │desemnate │ │de cercetare│ │ │
│capacităţii tehnice│ │ │ │şi │ │Bugetul de │
│a persoanelor │Este evaluată │ │ │instituţiile│ │stat, Fonduri │
│desemnate pe linia │capacitatea │ │ │de │Evaluare la │europene │
│RRD/MRD din │tehnică a │ │ │învăţământ │sfârşitul │nerambursabile│
│administraţia │persoanelor cu │ │ │superior, │perioadei de│în limita de │
│publică centrală şi│atribuţii în MRD/ │ │ │OSC-uri │implementare│eligibilitate │
│locală, din │RRD ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │a programelor │
│instituţiile cu rol│ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│de sprijin şi alte │ │ │ │autorităţile│ │ │
│tipuri de actori │ │ │ │responsabile│ │ │
│implicaţi în RRD/ │ │ │ │cu rol │ │ │
│MRD │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │ │ │alte │ │ │
│ │ │ │ │autorităţi │ │ │
│ │ │Numărul de │ │publice │ │ │
│ │ │persoane evaluate │ │centrale, │ │ │
│ │ │care au │2026-2035 │autorităţile│ │ │
│ │ │capacitatea │ │publice │ │ │
│ │ │tehnică necesară │ │locale, │ │ │
│ │ │pe linia RRD/MRD │ │entităţile │ │ │
│ │ │ │ │de cercetare│ │ │
│ │ │ │ │şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile│ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │Plan de acţiune │ │responsabile│ │ │
│ │ │pentru │ │cu rol │ │ │
│ │ │consolidarea │ │principal, │ │ │
│ │ │capacităţii │ │entităţile │ │ │
│ │ │tehnice a │Periodic, la│de cercetare│ │ │
│ │ │actorilor cu │3 ani │şi │ │ │
│ │ │responsabilităţi │ │instituţiile│ │ │
│ │ │în implementarea │ │de │ │ │
│ │ │SNRRD, adoptat de │ │învăţământ │ │ │
│ │ │CNSU │ │superior, │ │ │
│A2.11. Elaborarea │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│unui plan de │Capacitatea │ │ │camerele de │ │ │
│acţiune pentru │tehnică şi │ │ │comerţ │ │Bugetul de │
│consolidarea │cunoştinţele ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │stat, Fonduri │
│capacităţii tehnice│actorilor cu │ │ │Autorităţile│Evaluare la │europene │
│a diferitelor │responsabilităţi │ │ │responsabile│sfârşitul │nerambursabile│
│categorii de actori│în implementarea │ │ │cu rol │perioadei de│în limita de │
│interesaţi de a îşi│SNRRD sunt │ │ │principal, │implementare│eligibilitate │
│îndeplini │îmbunătăţite │ │ │alte │ │a programelor │
│responsabilităţile │continuu │ │ │autorităţi │ │ │
│pe linie de RRD │ │Numărul de actori │ │publice │ │ │
│ │ │care si-au │ │centrale, │ │ │
│ │ │îmbunătăţit │ │autorităţile│ │ │
│ │ │capacitatea │ │publice │ │ │
│ │ │tehnică de a-şi │2025-2035 │locale, │ │ │
│ │ │îndeplini │ │entităţile │ │ │
│ │ │responsabilităţile│ │de cercetare│ │ │
│ │ │pe linie de RRD │ │şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile│ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │camerele de │ │ │
│ │ │ │ │comerţ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │Număr de │ │cu rol │ │ │
│ │ │recomandări şi │ │principal, │ │ │
│ │ │ghiduri dedicate, │2025-2035 │entităţile │ │ │
│A2.12. │ │elaborate şi │ │de cercetare│ │ │
│Identificarea, │ │diseminate prin │ │şi │ │ │
│diseminarea şi │Sunt abordate │site-ul PNRRD │ │instituţiile│ │ │
│integrarea de bune │aspecte ce ţin de │ │ │de │ │ │
│practici şi lecţii │egalitatea de │ │ │învăţământ │ │Bugetul de │
│de învăţat privind │şanse, dezvoltarea│ │ │superior, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│egalitatea de │durabilă, │ │ │OSC-uri │sfârşitul │europene │
│şanse, dezvoltarea │adaptarea la ├──────────────────┼────────────┼────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│durabilă, adaptarea│schimbări │ │ │Autorităţile│implementare│în limita de │
│la schimbări │climatice, │ │ │responsabile│ │eligibilitate │
│climatice, │digitalizarea în │ │ │cu rol │ │a programelor │
│digitalizarea şi │activitatea de RRD│Număr de actori │ │principal, │ │ │
│alte teme trans- │/MRD │care integrează │ │alte │ │ │
│sectoriale în MRD/ │ │bunele practici şi│ │autorităţi │ │ │
│RRD │ │a lecţiile │2025-2035 │publice │ │ │
│ │ │identificate în │ │centrale, │ │ │
│ │ │activitatea │ │autorităţile│ │ │
│ │ │proprie │ │publice │ │ │
│ │ │ │ │locale, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├───────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 3: Încurajarea implicării OSC, sectorului privat şi │
│publicului larg în implementarea SNRRD │
├───────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │platforme judeţene│ │ │ │ │
│ │ │de RRD care au │ │Platformele │ │ │
│ │ │peste 20% │2027-2035 │judeţene de │ │ │
│ │ │reprezentanţi ai │ │RRD │ │ │
│ │ │OSC şi ai │ │ │ │ │
│ │ │operatorilor │ │ │ │ │
│ │ │privaţi │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │Numărul de │ │alte │ │ │
│ │ │strategii/planuri │ │autorităţi │ │ │
│A3.1. Implicarea │ │de RRD care includ│2025-2035 │publice │ │ │
│OSC-urilor şi a │OSC-urile şi │măsuri care │ │centrale, │ │Bugetul de │
│sectorului privat │sectorul privat │implică OSC şi │ │platformele │Evaluare la │stat, Fonduri │
│în elaborarea │sunt consultaţi în│operatori privaţi │ │judeţene de │sfârşitul │europene │
│strategiilor/ │elaborarea │ │ │RRD, │perioadei de│nerambursabile│
│planurilor de │strategiilor şi │ │ │autorităţile│implementare│în limita de │
│acţiune pentru RRD │planurilor │ │ │publice │ │eligibilitate │
│şi a PAAR │specifice │ │ │locale │ │a programelor │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Comitetele │ │ │
│ │ │ │ │judeţene/al │ │ │
│ │ │ │ │municipiului│ │ │
│ │ │ │ │Bucureşti │ │ │
│ │ │ │ │pentru │ │ │
│ │ │Numărul de PAAR │ │situaţii de │ │ │
│ │ │elaborate cu │ │urgenţă, │ │ │
│ │ │consultarea OSC şi│2025-2035 │comitetele │ │ │
│ │ │a operatorilor │ │locale │ │ │
│ │ │privaţi │ │pentru │ │ │
│ │ │ │ │situaţii de │ │ │
│ │ │ │ │urgenţă, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │privaţi │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│A3.2. Consolidarea │ │Numărul de │ │alte │ │ │
│mecanismului de │ │strategii/planuri │ │autorităţi │ │ │
│coordonare cu │ │care includ măsuri│2025-2035 │publice │ │ │
│societatea civilă, │ │care implică OSC │ │centrale, │ │Bugetul de │
│prin actualizarea │OSC-urile şi │şi operatori │ │platformele │ │stat, Fonduri │
│sau includerea de │sectorul privat au│privaţi │ │judeţene de │Evaluare la │europene │
│noi │responsabilităţi │ │ │RRD, │sfârşitul │nerambursabile│
│responsabilităţi în│clar definite în │ │ │autorităţile│perioadei de│în limita de │
│strategiile/ │acţiunile pe linie│ │ │publice │implementare│eligibilitate │
│planurile de RRD, │de RRD/MRD │ │ │locale │ │a programelor │
│inclusiv pe partea │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│de pregătire şi │ │Număr de planuri │ │ │ │ │
│răspuns │ │de pregătire/de │ │ISUJ, │ │ │
│ │ │răspuns care │ │autorităţile│ │ │
│ │ │includ │2025-2035 │publice │ │ │
│ │ │responsabilităţi │ │locale │ │ │
│ │ │ale OSC şi ale │ │ │ │ │
│ │ │sectorului privat │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │Act normativ │ │publice │ │ │
│ │ │privind │ │centrale cu │ │ │
│ │ │compensarea │ │atribuţii, │ │ │
│ │ │operatorilor │ │entităţile │ │ │
│ │ │privaţi ai căror │2025-2027 │de cercetare│ │ │
│ │ │angajaţi fac parte│ │şi │ │ │
│A3.3. Crearea unui │ │din SVSU de către │ │instituţiile│ │Bugetul de │
│mecanism de │Operatorii privaţi│autorităţile │ │de │Evaluare la │stat, Fonduri │
│compensare pentru │sunt încurajaţi să│publice locale de,│ │învăţământ │sfârşitul │europene │
│operatorii privaţi │susţină │aprobat │ │superior, │perioadei de│nerambursabile│
│ai căror angajaţi │activităţile SVSU │ │ │sectorul │implementare│în limita de │
│fac parte din SVSU │ │ │ │privat │ │eligibilitate │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │a programelor │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │autorităţi locale │ │ │ │ │
│ │ │care au │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │implementate │2027-2035 │publice │ │ │
│ │ │mecanisme de │ │locale │ │ │
│ │ │compensare a │ │ │ │ │
│ │ │operatorilor │ │ │ │ │
│ │ │privaţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Mecanism de │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │consultare a │ │responsabile│ │ │
│ │ │publicului în │ │cu rol │ │ │
│ │ │elaborarea │ │principal, │ │ │
│ │ │strategiilor şi │2024-2030 │platformele │ │ │
│ │ │planurilor de RRD,│ │judeţene de │ │ │
│ │ │implementat la │ │RRD, │ │ │
│ │ │nivel naţional/ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │judeţean/local │ │publice │ │ │
│ │ │ │ │locale │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Număr de │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │iniţiative de │ │responsabile│ │ │
│ │ │conştientizare a │ │cu rol │ │ │
│ │ │publicului cu │ │principal, │ │ │
│ │ │privire la │2024-2035 │platformele │ │ │
│ │ │oportunităţile de │ │judeţene de │ │ │
│ │ │participare şi la │ │RRD, │ │ │
│ │ │importanţa │ │autorităţile│ │ │
│ │ │implicării în │ │publice │ │ │
│ │ │activităţi de RRD │ │locale │ │ │
│ │Publicul larg este├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │implicat în toate │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │fazele MRD │ │ │publice │ │ │
│ │ │Numărul de │ │locale, │ │ │
│ │ │proiecte de │ │entităţile │ │ │
│ │ │testare a │ │de cercetare│ │ │
│ │ │metodelor │2027-2035 │şi │ │ │
│ │ │participative, │ │instituţiile│ │ │
│A3.4. Dezvoltarea │ │implementate │ │de │ │ │
│unui cadru │ │ │ │învăţământ │ │ │
│consolidat pentru │ │ │ │superior, │ │ │
│participarea │ │ │ │OSC-uri │ │Bugetul de │
│publicului la RRD │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤Evaluare la │stat, Fonduri │
│în diferitele faze │ │Numărul de │ │ │sfârşitul │europene │
│ale MRD şi │ │recomandări şi │ │ │perioadei de│nerambursabile│
│implicarea │ │ghiduri de bune │ │ │implementare│în limita de │
│indivizilor şi │ │practici şi lecţii│ │MAI/IGSU, │ │eligibilitate │
│comunităţilor în │ │identificate │ │autorităţile│ │a programelor │
│iniţiativele şi │ │privind │2027-2035 │publice │ │ │
│activităţile locale│ │participarea │ │locale │ │ │
│de RRD │ │indivizilor în │ │ │ │ │
│ │ │iniţiativele şi │ │ │ │ │
│ │ │activităţile │ │ │ │ │
│ │ │locale de RRD │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MMSS, MAI/ │ │ │
│ │ │ │ │DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │Numărul de │ │publice │ │ │
│ │ │proiecte-pilot de │ │locale, │ │ │
│ │ │informare şi │ │entităţile │ │ │
│ │Grupurile dificil │pregătire dedicate│2027-2035 │de cercetare│ │ │
│ │de accesat │grupurilor dificil│ │şi │ │ │
│ │(persoanele cu │de accesat │ │instituţiile│ │ │
│ │dizabilităţi, │ │ │de │ │ │
│ │persoanele │ │ │învăţământ │ │ │
│ │marginalizate │ │ │superior, │ │ │
│ │etc.) sunt │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │încurajate să ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │participe în │Numărul de │ │Autorităţile│ │ │
│ │iniţiativele şi │comunităţi │ │publice │ │ │
│ │activităţile │implicate în RRD │ │locale, │ │ │
│ │locale de RRD │şi pregătirea │ │entităţile │ │ │
│ │ │pentru situaţii de│ │de cercetare│ │ │
│ │ │urgenţă, folosind │2027-2035 │şi │ │ │
│ │ │bunele practici şi│ │instituţiile│ │ │
│ │ │lecţiile │ │de │ │ │
│ │ │identificate din │ │învăţământ │ │ │
│ │ │proiectele- pilot │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │responsabile│ │ │
│ │ │Numărul de │ │cu rol │ │ │
│ │ │strategii/planuri │ │principal, │ │ │
│ │ │de acţiune pentru │ │alte │ │ │
│ │ │RRD care abordează│ │autorităţi │ │ │
│ │ │dezvoltarea de │2024-2035 │publice │ │ │
│ │ │canale multiple de│ │centrale, │ │ │
│ │ │comunicare cu │ │platformele │ │ │
│ │ │toate categoriile │ │judeţene de │ │ │
│ │ │de actori │ │RRD, │ │ │
│ │ │interesaţi │ │autorităţile│ │ │
│ │ │ │ │publice │ │ │
│ │ │ │ │locale │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/DSU/ │ │ │
│A3.5. Consolidarea │ │ │ │IGSU, │ │Bugetul de │
│canalelor de │ │ │ │autorităţile│ │stat, Fonduri │
│comunicare între │Este încurajată │ │ │responsabile│Evaluare la │europene │
│administraţiile │comunicarea între │Ghid privind │ │cu rol │sfârşitul │nerambursabile│
│publice centrale şi│toţi actorii │comunicarea cu │ │principal, │perioadei de│în limita de │
│locale şi actorii │interesaţi │actorii implicaţi,│2025-2026 │entităţile │implementare│eligibilitate │
│interesaţi │ │dezvoltat şi │ │de cercetare│ │a programelor │
│ │ │diseminat pe │ │şi │ │ │
│ │ │site-ul PNRRD │ │instituţiile│ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │categorii de │ │responsabile│ │ │
│ │ │canale de │ │cu rol │ │ │
│ │ │comunicare │ │principal, │ │ │
│ │ │utilizate de către│2025-2035 │platformele │ │ │
│ │ │administraţiile │ │judeţene de │ │ │
│ │ │publice centrale │ │RRD, │ │ │
│ │ │şi locale │ │autorităţile│ │ │
│ │ │(inclusiv site-uri│ │publice │ │ │
│ │ │şi social media) │ │locale │ │ │
├───────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 4: Promovarea de iniţiative şi proiecte pe linia RRD/MRD în │
│colaborările bilaterale/regionale/internaţionale │
├───────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │ │ │GLERN, │ │ │
│ │ │Numărul de │ │autorităţile│ │ │
│ │ │proiecte │ │responsabile│ │ │
│ │ │bilaterale/ │ │cu rol │ │ │
│ │ │regionale care │ │principal, │ │ │
│ │ │vizează evaluarea │2024-2035 │entităţile │ │ │
│ │ │şi gestionarea │ │de cercetare│ │ │
│ │ │riscurilor │ │şi │ │ │
│ │ │transfrontaliere │ │instituţiile│ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│A4.1. Implementarea│ │Numărul de │ │responsabile│ │ │
│de proiecte în │Sunt promovate │proiecte/ │ │cu rol │ │Bugetul de │
│domenii specifice │colaborările │iniţiative care │ │principal, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│RRD/MRD în cadrul │bilaterale/ │vizează │ │entităţile │sfârşitul │europene │
│colaborărilor │regionale/ │dezvoltarea de │2024-2035 │de cercetare│perioadei de│nerambursabile│
│bilaterale/ │internaţionale │instrumente comune│ │şi │implementare│în limita de │
│regionale/ │care vizează RRD/ │de implementare a │ │instituţiile│ │eligibilitate │
│internaţionale │MRD │măsurilor de RRD │ │de │ │a programelor │
│ │ │şi schimbul de │ │învăţământ │ │ │
│ │ │experienţă │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
│ │ ├──────────────────┼────────────┼────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile│ │ │
│ │ │Numărul de │ │responsabile│ │ │
│ │ │participări ale │ │cu rol │ │ │
│ │ │reprezentanţilor │ │principal, │ │ │
│ │ │României la │ │entităţile │ │ │
│ │ │proiecte/ │2024-2035 │de cercetare│ │ │
│ │ │iniţiative │ │şi │ │ │
│ │ │regionale/ │ │instituţiile│ │ │
│ │ │internaţionale în │ │de │ │ │
│ │ │domeniul RRD/MRD │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile│ │ │
│ │ │Mecanism de │ │responsabile│ │ │
│ │ │monitorizare a │ │cu rol │ │ │
│ │ │iniţiativelor şi │ │principal, │ │ │
│A4.2. Monitorizarea│ │proiectelor de │ │entităţile │ │ │
│iniţiativelor şi │ │colaborare │2024-2026 │de cercetare│ │ │
│proiectelor de │ │bilaterale/ │ │şi │ │ │
│colaborare │Sunt identificate │regionale/ │ │instituţiile│ │ │
│bilaterale/ │şi diseminate │internaţionale, │ │de │ │ │
│regionale/ │lecţiile de │implementat │ │învăţământ │ │Bugetul de │
│internaţionale, │învăţat şi bunele │ │ │superior, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│inclusiv a celor │practici în │ │ │OSC-uri │sfârşitul │europene │
│implementate de │colaborările ├──────────────────┼────────────┼────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│către autorităţile │bilaterale/ │Numărul de │ │MAI/IGSU, │implementare│în limita de │
│publice locale, şi │regionale/ │rapoarte privind │ │autorităţile│ │eligibilitate │
│de identificare şi │internaţionale în │bune practici şi │ │responsabile│ │a programelor │
│diseminare a │domeniul RRD/MRD │lecţii │ │cu rol │ │ │
│lecţiilor de │ │identificate în │ │principal, │ │ │
│învăţat şi a │ │cadrul │ │entităţile │ │ │
│bunelor practici │ │iniţiativelor şi │2026-2035 │de cercetare│ │ │
│ │ │proiectelor de │ │şi │ │ │
│ │ │colaborare │ │instituţiile│ │ │
│ │ │bilaterale/ │ │de │ │ │
│ │ │regionale/ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │internaţionale │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri │ │ │
└───────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┘


        Obiectivul specific 3: Investiţii pentru reducerea riscului de dezastru în vederea consolidării rezilienţei la dezastre

┌────────────────┬───────────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┐
│Măsuri │Rezultate │Indicatori de │Perioada de │Instituţii │Etapele │Surse de │
│ │aşteptate │realizare │implementare│responsabile │evaluării │finanţare │
├────────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 1: Corelarea investiţiilor relevante pentru MRD/RRD cu │
│informaţiile privind hazardurile, vulnerabilităţile şi riscurile de dezastre şi │
│adaptarea la schimbări climatice │
├────────────────┬───────────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │Comitetele │ │ │
│ │ │ │ │judeţene/al │ │ │
│ │ │ │ │municipiului │ │ │
│ │ │ │ │Bucureşti │ │ │
│ │ │Numărul de PAAR,│ │pentru │ │ │
│A1.1. │ │actualizate │2024-2035 │situaţii de │ │ │
│Actualizarea │PAAR şi │ │ │urgenţă, │ │ │
│PAAR şi a │planurile de │ │ │comitetele │ │Bugetul de │
│planurilor de │RRD/MRD ţin │ │ │locale pentru │Evaluare la │stat, Fonduri │
│MRD în baza │cont de hărţile│ │ │situaţii de │sfârşitul │europene │
│hărţilor de │de hazard şi de│ │ │urgenţă │perioadei de│nerambursabile│
│hazard şi de │risc şi de ├────────────────┼────────────┼──────────────┤implementare│în limita de │
│risc şi a │scenariile de │ │ │Autorităţile │ │eligibilitate │
│scenariilor de │schimbări │Numărul de │ │responsabile │ │a programelor │
│schimbări │climatice │planuri de │ │cu rol │ │ │
│climatice │ │management a │ │principal, │ │ │
│ │ │tipurilor de │2024-2035 │entităţile de │ │ │
│ │ │risc, │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │actualizate │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │planuri │ │ │ │ │
│ │ │urbanistice │ │ │ │ │
│ │ │generale/planuri│ │Autorităţile │ │ │
│ │ │de amenajare a │2024-2035 │publice locale│ │ │
│ │ │teritoriului şi │ │ │ │ │
│ │ │de dezvoltare │ │ │ │ │
│ │ │urbană, │ │ │ │ │
│ │ │actualizate │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│A1.2. Integrarea│ │ │ │Autorităţile │ │ │
│informaţiilor ce│Planurile de │Set de ghiduri │ │responsabile │ │ │
│ţin de riscurile│dezvoltare şi │de integrare a │ │cu rol │ │ │
│de dezastre şi │management │informaţiilor │ │principal, │ │ │
│schimbările │relevante ţin │privind │ │autorităţile │ │ │
│climatice, │cont de │riscurile de │ │publice │ │ │
│precum şi de │informaţiile │dezastre şi │ │centrale │ │ │
│nevoile │privind │schimbările │2024-2027 │responsabile │ │ │
│grupurilor │expunerea la │climatice în │ │pe diferite │ │ │
│vulnerabile în │riscurile de │planuri de │ │sectoare, │ │ │
│planurile │dezastre şi │dezvoltare şi │ │entităţile de │ │ │
│urbanistice │adaptarea la │management, pe │ │cercetare şi │ │ │
│generale, │schimbările │sectoarele │ │instituţiile │ │Bugetul de │
│planurile de │climatice │relevante, │ │de învăţământ │ │stat, Fonduri │
│amenajare a │ │dezvoltat │ │superior, │Evaluare la │europene │
│teritoriului şi │ │ │ │OSC-uri │sfârşitul │nerambursabile│
│de dezvoltare │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│în limita de │
│urbană, │ │Procent din │ │Autorităţile │implementare│eligibilitate │
│planurile │ │planurile de │ │publice │ │a programelor │
│generale de │ │dezvoltare şi │ │centrale │ │ │
│transport, │ │management │2027-2035 │responsabile │ │ │
│planurile de │ │relevante, care │ │pe diferite │ │ │
│management │ │ţin cont de │ │sectoare, │ │ │
│pentru siturile │ │recomandările │ │autorităţile │ │ │
│Natura 2000 şi │ │din ghiduri │ │publice locale│ │ │
│fondul ├───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│forestier, │ │Mecanism de │ │ │ │ │
│precum şi în │ │monitorizare şi │ │MAI/IGSU, │ │ │
│alte planuri la │Sunt │raportare a │ │autorităţile │ │ │
│nivel sectorial │identificate şi│integrării │ │publice │ │ │
│relevante │diseminate │aspectelor ce │2024-2026 │centrale │ │ │
│ │bunele practici│ţin de RRD/MRD │ │responsabile │ │ │
│ │şi lecţiile de │în procesele de │ │pe diferite │ │ │
│ │învăţat privind│planificare la │ │sectoare │ │ │
│ │integrarea │nivel sectorial,│ │ │ │ │
│ │aspectelor ce │implementat │ │ │ │ │
│ │ţin de RRD/MRD ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │în procesele de│Numărul de │ │ │ │ │
│ │planificare la │rapoarte privind│ │ │ │ │
│ │nivel sectorial│bunele practici │Anual │MAI/DSU/IGSU │ │ │
│ │ │şi lecţiile de │ │ │ │ │
│ │ │învăţat │ │ │ │ │
├────────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 2: Creşterea capacităţii administraţiei publice de a │
│fundamenta, de a identifica şi de a accesa fonduri pentru investiţiile în RRD │
├────────────────┬───────────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Analiză privind │ │principal, │ │ │
│ │ │nevoile de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │finanţare a │ │publice │ │ │
│ │ │strategiilor şi │Periodic, la│centrale │ │ │
│ │ │planurilor de │3 ani │responsabile │ │ │
│ │ │RRD sectoriale, │ │pe diferite │ │ │
│ │ │judeţene şi │ │sectoare, │ │ │
│ │ │locale │ │platformele │ │ │
│ │ │ │ │judeţene de │ │ │
│ │ │ │ │RRD, │ │ │
│ │Sunt │ │ │autorităţile │ │ │
│A2.1. │identificate şi│ │ │publice locale│ │Bugetul de │
│Dezvoltarea unei│/sau ├────────────────┼────────────┼──────────────┤Evaluare la │stat, Fonduri │
│strategii │constituite │Număr de │ │ │sfârşitul │europene │
│naţionale de │fondurile │raportări │ │ │perioadei de│nerambursabile│
│finanţare a │necesare pentru│privind │Periodic, la│MAI/IGSU, │implementare│în limita de │
│investiţiilor în│investiţiile în│oportunităţile │3 ani │ADR-uri │ │eligibilitate │
│RRD │RRD │de finanţare, │ │ │ │a programelor │
│ │ │prezentate PNRRD│ │ │ │ │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU │ │ │
│ │ │ │ │împreună │ │ │
│ │ │Strategia │ │ministerele şi│ │ │
│ │ │naţională de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │finanţare a │ │publice │ │ │
│ │ │investiţiilor în│ │centrale din │ │ │
│ │ │RRD, elaborată │2025-2028 │componenţa │ │ │
│ │ │şi adoptată prin│ │sistemului │ │ │
│ │ │Hotărâre de │ │naţional │ │ │
│ │ │Guvern │ │pentru │ │ │
│ │ │ │ │managementul │ │ │
│ │ │ │ │situaţiilor de│ │ │
│ │ │ │ │urgenţă │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghid informativ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │privind sursele │ │autorităţile │ │ │
│ │ │de finanţare │ │responsabile │ │ │
│ │ │disponibile │ │cu rol │ │ │
│ │ │pentru │ │principal, │ │ │
│ │ │investiţii în │ │autorităţile │ │ │
│ │ │RRD pentru │2024-2035 │publice │ │ │
│ │ │diferitele │ │centrale │ │ │
│ │ │categorii de │ │responsabile │ │ │
│ │ │actori │ │pe diferite │ │ │
│ │ │interesaţi, │ │sectoare, │ │ │
│ │ │elaborat şi │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │actualizat │ │sectorul │ │ │
│ │ │periodic │ │privat │ │ │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│A2.2. │ │ │ │responsabile │ │ │
│Diseminarea │ │ │ │cu rol │ │ │
│informaţiilor │ │Sistem de │ │principal, │ │ │
│privind │Actorii │monitorizare a │ │autorităţile │ │Bugetul de │
│oportunităţile │interesaţi au │investiţiilor în│ │publice │ │stat, Fonduri │
│de finanţare, │acces la │RRD la nivel │2024-2026 │centrale │Evaluare la │europene │
│lecţii │informaţii │naţional/ │ │responsabile │sfârşitul │nerambursabile│
│identificate şi │privind │sectorial/ │ │pe diferite │perioadei de│în limita de │
│studii de caz şi│oportunităţile │judeţean/local, │ │sectoare, │implementare│eligibilitate │
│monitorizarea │de finanţare şi│implementat │ │platformele │ │a programelor │
│investiţiilor în│bunele practici│ │ │judeţene de │ │ │
│RRD, în mod │ │ │ │RRD, │ │ │
│sistematic şi │ │ │ │autorităţile │ │ │
│cuprinzător │ │ │ │publice locale│ │ │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MAI/DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Număr de │ │cu rol │ │ │
│ │ │rapoarte privind│ │principal, │ │ │
│ │ │lecţiile │ │autorităţile │ │ │
│ │ │identificate şi │ │publice │ │ │
│ │ │bunele practici │2026-2035 │centrale │ │ │
│ │ │în finanţarea │ │responsabile │ │ │
│ │ │investiţiilor în│ │pe diferite │ │ │
│ │ │RRD, elaborate │ │sectoare, │ │ │
│ │ │şi diseminate │ │platformele │ │ │
│ │ │ │ │judeţene de │ │ │
│ │ │ │ │RRD, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │publice locale│ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MEAT, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │Metodologie de │ │alte │ │ │
│ │ │evaluare a │ │autorităţi │ │ │
│ │ │impactului │ │publice │ │ │
│ │ │economic şi │ │centrale cu │ │ │
│ │ │macroeconomic al│2026-2028 │atribuţii, │ │ │
│ │ │măsurilor de RRD│ │entităţile de │ │ │
│A2.3. │ │implementate, │ │cercetare şi │ │ │
│Înţelegerea │Actorii │elaborată şi │ │instituţiile │ │ │
│impactului │interesaţi sunt│adoptată │ │de învăţământ │ │Bugetul de │
│economic la │conştienţi de │ │ │superior, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│nivel naţional │impactul │ │ │sectorul de │sfârşitul │europene │
│şi regional al │economic pe │ │ │asigurări, │perioadei de│nerambursabile│
│măsurilor de RRD│termen mediu şi│ │ │sectorul │implementare│în limita de │
│implementate/al │lung al │ │ │privat │ │eligibilitate │
│beneficiilor │măsurilor de ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │a programelor │
│aduse │RRD │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Numărul de │ │principal, │ │ │
│ │ │evaluări privind│ │autorităţile │ │ │
│ │ │impactul │ │publice │ │ │
│ │ │economic şi │2028-2035 │centrale │ │ │
│ │ │macroeconomic al│ │responsabile │ │ │
│ │ │măsurilor de RRD│ │pe diferite │ │ │
│ │ │implementate │ │sectoare, │ │ │
│ │ │ │ │platformele │ │ │
│ │ │ │ │judeţene de │ │ │
│ │ │ │ │RRD │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │ │ │principal, │ │ │
│ │ │Numărul de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │parteneriate │2024-2035 │publice │ │ │
│ │ │încheiate │ │centrale │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │pe diferite │ │ │
│ │ │ │ │sectoare, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │publice locale│ │ │
│A2.4. │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│Dezvoltarea de │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│parteneriate │Autorităţile │ │ │responsabile │ │ │
│public-privat, │publice │Numărul de │ │cu rol │ │Bugetul de │
│cu OSC-urile şi │colaborează cu │iniţiative de │ │principal, │ │stat, Fonduri │
│cu organisme │sectorul │RRD co- │ │autorităţile │Evaluare la │europene │
│regionale şi │privat, OSC şi │finanţate de │2024-2035 │publice │sfârşitul │nerambursabile│
│internaţionale, │organisme │OSC-uri sau │ │centrale │perioadei de│în limita de │
│în vederea │regionale/ │organisme │ │responsabile │implementare│eligibilitate │
│implementării de│internaţionale,│regionale şi │ │pe diferite │ │a programelor │
│iniţiative de │în proiecte │internaţionale │ │sectoare, │ │ │
│RRD cu finanţare│comune de RRD │ │ │autorităţile │ │ │
│mixtă │ │ │ │publice locale│ │ │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │Procentul │ │responsabile │ │ │
│ │ │co-finanţării │ │cu rol │ │ │
│ │ │asigurate de │ │principal, │ │ │
│ │ │OSC-uri sau │ │autorităţile │ │ │
│ │ │organisme │2024-2035 │publice │ │ │
│ │ │regionale şi │ │centrale │ │ │
│ │ │internaţionale │ │responsabile │ │ │
│ │ │din totalul │ │pe diferite │ │ │
│ │ │investiţiilor în│ │sectoare, │ │ │
│ │ │RRD │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │publice locale│ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│A2.5. Derularea │ │Mecanism de │ │ │ │ │
│de programe de │ │formare online │ │ │ │ │
│formare în │ │privind │ │INA, MAI/IGSU,│ │ │
│rândul │ │accesarea │ │organisme │ │ │
│autorităţilor │ │instrumentelor │2025-2026 │regionale şi │ │ │
│locale/judeţene │ │de finanţare pe │ │internaţionale│ │ │
│şi a │ │linie de RRD, │ │ │ │ │
│reprezentanţilor│ │implementat │ │ │ │ │
│structurilor │Autorităţile │ │ │ │ │Bugetul de │
│teritoriale ale │publice cunosc ├────────────────┼────────────┼──────────────┤Evaluare la │stat, Fonduri │
│ministerelor şi │modalităţile de│Numărul de │ │ │sfârşitul │europene │
│ale altor organe│accesare şi │programe de │2026-2035 │INA, MAI/IGSU │perioadei de│nerambursabile│
│de specialitate │utilizare a │formare derulate│ │ │implementare│în limita de │
│ale │instrumentelor │ │ │ │ │eligibilitate │
│administraţiei │de finanţare ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │a programelor │
│publice centrale│ │Numărul de │ │ │ │ │
│privind modul de│ │autorităţi │ │ │ │ │
│accesare şi │ │locale/judeţene/│ │ │ │ │
│utilizare a │ │centrale, care │2026-2035 │INA, MAI/IGSU │ │ │
│instrumentelor │ │au beneficiat de│ │ │ │ │
│de finanţare │ │programe de │ │ │ │ │
│specifice │ │formare │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 3: Dezvoltarea şi implementarea de instrumente pentru │
│prioritizarea şi monitorizarea investiţiilor în RRD │
├────────────────┬───────────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Analiza SWOT │ │ │ │ │
│ │ │privind │ │ │ │ │
│ │ │rezilienţa │ │ │ │ │
│ │ │societăţii şi a │ │ │ │ │
│ │ │comunităţilor, │ │PNRRD, prin │ │ │
│ │ │care ţine cont │ │GLERN, │ │ │
│ │ │de scenariile de│ │entităţi de │ │ │
│ │ │evoluţie a │Periodic, la│cercetare şi │ │ │
│ │ │riscurilor în │6 ani │instituţiile │ │ │
│ │ │contextul │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │schimbărilor │ │superior, │ │ │
│ │ │climatice şi a │ │OSC-uri │ │ │
│A3.1. Elaborarea│ │migraţiei │ │ │ │ │
│şi implementarea│ │interne şi │ │ │ │ │
│unui set de │ │externe, │ │ │ │ │
│recomandări │ │implementată │ │ │ │ │
│privind │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│priorităţile de │ │Evaluarea │ │ │ │ │
│investiţii în │ │capabilităţilor │ │ │ │ │
│RRD, cu │ │de management a │ │ │ │ │
│consultarea │ │riscurilor de │ │ │ │ │
│instituţiilor de│ │dezastre, la │ │ │ │ │
│învăţământ │ │nivelul │ │MAI/DSU/IGSU, │ │ │
│superior şi a │Sunt │Sistemului │Anual │componentele │ │ │
│entităţilor de │identificate │Naţional de │ │SNMSU │ │ │
│cercetare, a │priorităţile de│Management al │ │ │ │ │
│OSC- urilor, a │investiţii care│Situaţiilor de │ │ │ │Bugetul de │
│sectorului │au un impact │Urgenţă, │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│privat şi a │major asupra │efectuată │ │ │sfârşitul │europene │
│publicului larg,│riscurilor şi/ │periodic │ │ │perioadei de│nerambursabile│
│care să │sau care ├────────────────┼────────────┼──────────────┤implementare│în limita de │
│promoveze │asigură │Criterii de │ │Autorităţile │ │eligibilitate │
│soluţiile │utilizarea │prioritizare a │ │responsabile │ │a programelor │
│integrate │optimă a │investiţiilor în│ │cu rol │ │ │
│multisectoriale │resurselor │RRD, luând în │ │principal, │ │ │
│ce abordează │financiare │considerare │ │alte entităţi │ │ │
│simultan │ │serviciile de │ │care │ │ │
│aspectele de │ │bază, │ │gestionează │ │ │
│siguranţă şi │ │patrimoniul │ │categorii de │ │ │
│rezilienţă la │ │cultural şi de │2024-2025 │elemente │ │ │
│dezastre şi │ │mediu şi │ │expuse, │ │ │
│nevoile de │ │rezilienţa │ │entităţi de │ │ │
│optimizare │ │comunităţilor la│ │cercetare şi │ │ │
│funcţională, │ │schimbări │ │instituţiile │ │ │
│inclusiv cele │ │climatice şi │ │de învăţământ │ │ │
│bazate pe natură│ │crize economice,│ │superior, │ │ │
│şi/sau „smart” │ │aprobate de │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │hotărâre a CNSU │ │sector privat │ │ │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │Recomandări │ │cu rol │ │ │
│ │ │privind │ │principal, │ │ │
│ │ │investiţiile în │Periodic, la│alte entităţi │ │ │
│ │ │RRD la nivel │6 ani │care │ │ │
│ │ │local, elaborate│ │gestionează │ │ │
│ │ │ │ │categorii de │ │ │
│ │ │ │ │elemente │ │ │
│ │ │ │ │expuse │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de │ │ │ │Bugetul de │
│ │ │judeţe şi de │ │ │ │stat, Fonduri │
│ │ │UAT-uri care au │ │Consilii │ │europene │
│ │ │raportat │2024-2035 │judeţene şi │ │nerambursabile│
│ │ │derularea de │ │locale │ │în limita de │
│ │ │investiţii în │ │ │ │eligibilitate │
│ │ │RRD │ │ │ │a programelor │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ ├──────────────┤
│ │ │Procent din │ │Consilii │ │ │
│ │ │buget investit │2024-2035 │judeţene şi │ │ │
│ │ │în proiecte/ │ │locale │ │ │
│A3.2. │ │măsuri de RRD │ │ │ │ │
│Monitorizarea │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│programelor de │ │Numărul de │ │ │ │ │
│investiţii în │ │programe/ │ │IGSU, │ │ │
│RRD de la nivel │ │proiecte care au│ │autorităţile │ │ │
│judeţean/local │ │fost extinse la │2024-2035 │responsabile │ │ │
│şi de diseminare│ │nivel judeţean/ │ │cu rol │ │ │
│a rezultatelor │Autorităţile │regional/ │ │principal │ │ │
│acestora, care │publice au o │naţional │ │ │Evaluare la │ │
│să asigure │imagine de ├────────────────┼────────────┼──────────────┤sfârşitul │ │
│inclusiv │ansamblu asupra│ │ │IGSU, │perioadei de│ │
│identificarea │investiţiilor │ │ │autorităţile │implementare│ │
│programelor care│în RRD │ │ │responsabile │ │ │
│pot fi extinse │ │ │ │cu rol │ │ │
│sau armonizate │ │ │ │principal, │ │ │
│la nivel │ │ │ │alte entităţi │ │ │
│judeţean/ │ │ │ │care │ │ │
│regional/ │ │ │ │gestionează │ │ │
│naţional, prin │ │Număr de │ │categorii de │ │ │
│coordonare de la│ │rapoarte privind│ │elemente │ │ │
│nivel central │ │investiţiile în │2024-2035 │expuse, │ │ │
│ │ │RRD la nivel │ │consilii │ │ │
│ │ │naţional, │ │judeţene şi │ │ │
│ │ │prezentate PNRRD│ │locale, │ │ │
│ │ │ │ │entităţi de │ │ │
│ │ │ │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├────────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 4: Creşterea rezilienţei financiare a populaţiei, │
│comunităţilor şi a mediului de afaceri │
├────────────────┬───────────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Legea nr. 260/ │2024-2026 │PAID │ │ │
│ │ │2008, modificată│ │ │ │ │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Număr de │ │ │ │ │
│ │ │campanii şi │ │ │ │ │
│A4.1. Creşterea │ │acţiuni de │ │PAID, MAI/ │ │Bugetul de │
│gradului de │Asigurările │informare │2024-2035 │IGSU, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│acoperire a │obligatorii │dedicate │ │autorităţile │sfârşitul │europene │
│asigurărilor │acoperă peste │asigurărilor │ │publice locale│perioadei de│nerambursabile│
│obligatorii de │70% din │obligatorii de │ │ │implementare│în limita de │
│locuinţe │locuinţe │locuinţe │ │ │ │eligibilitate │
│ │ ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │a programelor │
│ │ │Procent din │ │ │ │ │
│ │ │locuinţe │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │acoperite de │2024-2035 │publice locale│ │ │
│ │ │asigurări │ │ │ │ │
│ │ │obligatorii │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile │ │ │
│ │ │ │ │cu rol │ │ │
│ │ │Numărul de │ │principal, │ │ │
│A4.2. │ │campanii de │2026-2035 │UNSAR, │ │ │
│Desfăşurarea de │ │conştientizare │ │entităţile de │ │ │
│campanii de │ │derulate │ │cercetare şi │ │ │
│conştientizare a│Populaţia │ │ │instituţiile │ │Bugetul de │
│sectorului │înţelege rolul │ │ │de învăţământ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│privat şi a │asigurărilor în│ │ │superior, CCIR│sfârşitul │europene │
│publicului larg │creşterea ├────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│cu privire la │rezilienţei la │ │ │UNSAR, │implementare│în limita de │
│rolul │dezastre │ │ │autorităţile │ │eligibilitate │
│asigurărilor în │ │ │ │responsabile │ │a programelor │
│creşterea │ │Număr de studii │ │cu rol │ │ │
│rezilienţei la │ │privind impactul│2026-2035 │principal, │ │ │
│dezastre │ │campaniilor de │ │entităţile de │ │ │
│ │ │conştientizare │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, CCIR│ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Act normativ de │ │MMAP, ANPM, │ │ │
│ │ │rang superior, │2026-2030 │MAI/IGSU, │ │ │
│A4.3. │ │elaborat şi │ │CCIR, UNSAR │ │ │
│Introducerea de │Operatorii │aprobat │ │ │ │ │
│asigurări │economici cu ├────────────────┼────────────┼──────────────┤ │Bugetul de │
│obligatorii │risc ridicat │Procentul de │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│pentru │iau măsuri │operatorii │ │ │sfârşitul │europene │
│operatorii │pentru │economici din │ │ │perioadei de│nerambursabile│
│economici din │reducerea │industriile cu │ │ │implementare│în limita de │
│industriile cu │impactului în │risc ridicat, cu│2030-2035 │MMAP, ANPM, │ │eligibilitate │
│risc ridicat, cu│afara │efecte în afara │ │CCIR, UNSAR │ │a programelor │
│efecte în afara │amplasamentului│amplasamentului,│ │ │ │ │
│amplasamentului │ │care au încheiat│ │ │ │ │
│ │ │asigurări │ │ │ │ │
│ │ │obligatorii │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │UNSAR, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│A4.4. Efectuarea│ │ │ │responsabile │ │ │
│de studii şi │ │Număr de studii │ │cu rol │ │ │
│analize privind │ │şi analize │2024-2035 │principal, │ │ │
│oportunitatea │ │efectuate │ │entităţile de │ │ │
│dezvoltării şi │Sunt │ │ │cercetare şi │ │ │
│promovării de │identificate şi│ │ │instituţiile │ │Bugetul de │
│noi instrumente │promovate noi │ │ │de învăţământ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│financiare │instrumente │ │ │superior │sfârşitul │europene │
│pentru creşterea│financiare ├────────────────┼────────────┼──────────────┤perioadei de│nerambursabile│
│rezilienţei │pentru │ │ │UNSAR, │implementare│în limita de │
│populaţiei şi │creşterea │ │ │autorităţile │ │eligibilitate │
│comunităţilor, │rezilienţei │Număr de │ │responsabile │ │a programelor │
│inclusiv în │ │instrumente │ │cu rol │ │ │
│domeniul │ │financiare │2024-2035 │principal, │ │ │
│agriculturii şi │ │identificate şi │ │entităţile de │ │ │
│al activelor │ │promovate │ │cercetare şi │ │ │
│publice │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │de învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior │ │ │
└────────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────────┘


        Obiectivul specific 4: Îmbunătăţirea gradului de pregătire pentru un răspuns eficient şi pentru aplicarea principiului de BBB în redresare, reabilitare şi reconstrucţie

┌──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────┐
│Măsuri │Rezultate aşteptate │Indicatori de │Perioada de │Instituţii │Etapele │Surse de │
│ │ │realizare │implementare│responsabile │evaluării │finanţare │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 1: Îmbunătăţirea sistemelor de avertizare timpurie │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Numărul de sisteme │ │ │ │ │
│ │ │existente de │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare şi │2024-2035 │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │prognoză aduse la │ │ANM, INHGA │ │ │
│ │ │standarde │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale │ │ │ │ │
│1.1. Întreţinerea, │Sistemele de ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤ │ │
│extinderea şi aducerea│monitorizare, │Analiză privind │ │ │ │Bugetul de │
│la standarde │prognoză şi │oportunitatea │2024-2027 │MMAP, ANAR, │ │stat, Fonduri │
│internaţionale a │avertizare acoperă │instalării de sisteme│ │ANM, INHGA │Evaluare la │europene │
│sistemelor existente │toate zonele de │noi, elaborată │ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│de monitorizare, │interes şi ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤perioadei de│în limita de │
│prognoză şi avertizare│furnizează servicii │Procentul din │ │ │implementare│eligibilitate │
│şi instalarea de │la standarde │sistemele de │ │MMAP, ANAR, │ │a programelor │
│sisteme noi, unde este│internaţionale │monitorizare │2027-2035 │ANM, INHGA │ │ │
│cazul │ │identificate ca fiind│ │ │ │ │
│ │ │oportune, instalate │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤ │ │
│ │ │Gradul de acoperire │ │ │ │ │
│ │ │al sistemelor de │2024-2035 │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │monitorizare şi │ │ANM, INHGA │ │ │
│ │ │prognoză │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Procentul de │ │ │ │ │
│ │ │proceduri standard de│ │ │ │ │
│ │ │operare, inclusiv │2024-2027 │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │proceduri de control │ │ANM, INHGA │ │ │
│ │ │al calităţii, │ │ │ │ │
│1.3. Consolidarea │Sistemele de │revizuite │ │ │ │Bugetul de │
│capacităţii de │monitorizare, ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤Evaluare la │stat, Fonduri │
│exploatare şi │prognoză şi │Sistem de instruire │ │ │sfârşitul │europene │
│întreţinere a │avertizare sunt │periodică a │2024-2027 │MMAP, ANAR, │perioadei de│nerambursabile│
│sistemelor de │exploatate şi │utilizatorilor, │ │ANM, INHGA │implementare│în limita de │
│monitorizare, prognoză│întreţinute │dezvoltat │ │ │ │eligibilitate │
│şi avertizare │corespunzător ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤ │a programelor │
│ │ │Procentul de │ │ │ │ │
│ │ │utilizatori instruiţi│ │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │anual în exploatarea │2027-2035 │ANM, INHGA │ │ │
│ │ │şi întreţinerea │ │ │ │ │
│ │ │sistemelor │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │Numărul de studii │ │ANM, INHGA, │ │ │
│ │ │privind oportunitatea│ │MLPDA, ANSVSA, │ │ │
│1.4. Implementarea de │ │implementării de noi │ │MS, MTI, CNCAN,│ │ │
│noi mijloace de │Sistemele de │mijloace de │2027-2030 │IGSU, entităţi │ │Bugetul de │
│monitorizare, inclusiv│monitorizare, │monitorizare, în │ │de cercetare şi│Evaluare la │stat, Fonduri │
│sisteme aeropurtate, │prognoză şi │vederea creşterii │ │instituţiile de│sfârşitul │europene │
│senzori distribuiţi şi│avertizare includ │performanţei │ │învăţământ │perioadei de│nerambursabile│
│‘observatoare │mijloace noi de │ │ │superior │implementare│în limita de │
│cetăţeneşti’ (citizen │monitorizare ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤ │eligibilitate │
│observatories) │ │Numărul de iniţiative│ │ │ │a programelor │
│ │ │de includere a noi │ │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │mijloace de │2030-2035 │ANM, INHGA │ │ │
│ │ │monitorizare în │ │ │ │ │
│ │ │sistemele existente │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Procentul de sisteme │ │ │ │ │
│1.5. Integrarea cu │ │de monitorizare şi │ │MMAP, ANAR, │ │ │
│sistemele de │ │prognoză, integrate │2024-2035 │ANM, INHGA │ │ │
│monitorizare şi │Sistemele de │în reţelele regionale│ │ │ │Bugetul de │
│prognoză regionale şi │monitorizare, │/europene │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│consolidarea │prognoză şi ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤sfârşitul │europene │
│colaborării cu │avertizare sunt │Procentul de sisteme │ │ │perioadei de│nerambursabile│
│platformele şi │integrate cu │de monitorizare şi │ │ │implementare│în limita de │
│instrumentele europene│sistemele regionale/│prognoză care │ │MMAP, ANAR, │ │eligibilitate │
│(precum ECMWF şi │europene │utilizează date şi │2024-2035 │ANM, INHGA, │ │a programelor │
│Copernicus) │ │servicii furnizate de│ │IGSU │ │ │
│ │ │platforme regionale/ │ │ │ │ │
│ │ │europene │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Analiză privind │ │ │ │ │
│ │ │modalitatea optimă de│ │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │implementare a │ │ANM, INHGA, │ │ │
│ │ │sistemelor │ │entităţi de │ │ │
│ │ │multi-hazard bazate │2024-2027 │cercetare şi │ │ │
│ │ │pe impact, conform │ │instituţiile de│ │ │
│ │ │ghidurilor │ │învăţământ │ │ │
│ │ │Organizaţiei │ │superior │ │ │
│ │ │Meteorologice │ │ │ │ │
│ │ │Mondiale6 │ │ │ │ │
│1.6. Adaptarea şi │ ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤ │ │
│actualizarea │Sistemele de │Sistem integrat de │ │ │ │Bugetul de │
│sistemelor de │monitorizare, │monitorizare, │ │MAI/DSU/IGSU/ │ │stat, Fonduri │
│monitorizare, prognoză│prognoză şi │prognoză şi │2024-2035 │ISUJ, MMAP, │Evaluare la │europene │
│şi avertizare pentru a│avertizare sunt │avertizare │ │MLPDA, ANSVSA, │sfârşitul │nerambursabile│
│integra hazarduri │multi- hazard şi │multi-hazard, │ │CNCAN, MS │perioadei de│în limita de │
│multiple şi a furniza │furnizează │implementat │ │ │implementare│eligibilitate │
│avertizări bazate pe │informaţii privind ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤ │a programelor │
│impact │impactul potenţial │Procentul de sisteme │ │MAI/DSU/IGSU/ │ │ │
│ │ │de monitorizare, │2024-2035 │ISUJ, MMAP, │ │ │
│ │ │prognoză şi │ │MLPDA, ANSVSA, │ │ │
│ │ │avertizare integrate │ │CNCAN, MS │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de hazarduri │ │ │ │ │
│ │ │pentru care │ │MMAP, ANAR, │ │ │
│ │ │avertizările au fost │ │ANM, INHGA, │ │ │
│ │ │adaptate în vederea │2027-2035 │MLPDA, ANSVSA, │ │ │
│ │ │includerii │ │CNCAN, MS │ │ │
│ │ │informaţiilor privind│ │ │ │ │
│ │ │impactul potenţial │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.7. Interconectarea │ │ │ │ │ │ │
│sistemelor de │ │ │ │ │ │Bugetul de │
│monitorizare, prognoză│Sistemele de │Numărul de sisteme de│ │ │ │stat, Fonduri │
│şi avertizare cu │monitorizare, │monitorizare, │ │ │Evaluare la │europene │
│sistemul naţional de │prognoză şi │prognoză şi │2024-2035 │DSU/IGSU, STS, │sfârşitul │nerambursabile│
│avertizare a │avertizare sunt │avertizare │ │MTI │perioadei de│în limita de │
│populaţiei în situaţii│interconectate cu │interconectate cu │ │ │implementare│eligibilitate │
│de urgenţă, în limita │sistemul RO-ALERT │sistemul RO-ALERT │ │ │ │a programelor │
│capabilităţilor │ │ │ │ │ │ │
│tehnice ale acestora │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Analiză privind │ │ │ │ │
│1.8. Adoptarea unei │ │potenţialele canale │ │MMAP, ANAR, │ │Bugetul de │
│diseminări pe canale │ │de diseminare în │2024-2027 │ANM, INHGA │ │stat, Fonduri │
│multiple pentru a │Avertizările sunt │vederea creşterii │ │ │Evaluare la │europene │
│dezvolta un sistem │diseminate pe canale│gradului de acoperire│ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│public integrat de │multiple ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤perioadei de│în limita de │
│avertizare timpurie │ │Numărul de canale de │ │ │implementare│eligibilitate │
│(inclusiv social │ │diseminare incluse în│2027-2035 │MMAP, ANAR, │ │a programelor │
│media) │ │sistemul de │ │ANM, INHGA │ │ │
│ │ │avertizare timpurie │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.9. Identificarea │ │Analiză privind │ │ │ │ │
│provocărilor de ordin │ │provocările de ordin │ │ │ │ │
│tehnic │ │tehnic şi social care│2024-2027 │MMAP, ANAR, │ │ │
│(de ex. acoperirea │ │ţin de diseminarea │ │ANM, INHGA │ │Bugetul de │
│reţelei) sau social │ │avertizărilor │ │ │ │stat, Fonduri │
│(accesul limitat la │Diseminarea │ │ │ │Evaluare la │europene │
│mijloacele de │avertizărilor ├─────────────────────┼────────────┼───────────────┤sfârşitul │nerambursabile│
│comunicare, │acoperă şi grupurile│Numărul de programe │ │MMAP, ANAR, │perioadei de│în limita de │
│dizabilităţi) ce ţin │marginalizate │de creştere a │ │ANM, INHGA, │implementare│eligibilitate │
│de diseminarea │ │accesului la │ │IGSU, ISUJ, │ │a programelor │
│avertizărilor şi │ │avertizări timpurii a│2027-2035 │autorităţi │ │ │
│implementarea de noi │ │grupurilor │ │publice locale,│ │ │
│soluţii de diseminare │ │marginalizate │ │OSC-uri │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┬──┴──────────────┬┴────────────┼──────────────┤
│ │ │Analiză privind │ │ │ │ │
│ │ │starea tehnică a │ │ │ │ │
│ │ │sirenelor electrice │Periodic,│IGSU │ │ │
│ │ │şi electronice de la │la 3 ani │ │ │ │
│ │ │nivelul autorităţilor│ │ │ │ │
│ │ │locale │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de strategii │ │ │ │ │
│ │ │judeţene/planuri │ │ │ │ │
│ │ │locale de RRD care │ │ │ │ │
│ │ │includ măsuri de │ │Platformele │ │ │
│ │ │reabilitare şi │2027-2035│judeţene de RRD, │ │ │
│ │ │modernizare a │ │autorităţile │ │ │
│ │ │sistemului de │ │publice locale │ │ │
│ │ │avertizare-alarmare, │ │ │ │ │
│1.10. Reabilitarea şi │Autorităţile publice│cu estimarea │ │ │ │ │
│modernizarea sirenelor│locale sunt │costurilor financiare│ │ │Evaluare la │ │
│electrice şi │susţinute în efortul├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤sfârşitul │ │
│electronice de la │de îmbunătăţire a │Investiţii în │ │ │perioadei de │ │
│nivelul autorităţilor │sistemului de │reabilitarea şi │ │ │implementare │ │
│locale │avertizare- alarmare│modernizarea │ │ │ │ │
│ │ │sirenelor electrice │ │MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │şi electronice de la │2025-2027│autorităţile │ │ │
│ │ │nivelul autorităţilor│ │responsabile cu │ │ │
│ │ │locale, incluse în │ │rol principal │ │ │
│ │ │strategia naţională │ │ │ │ │
│ │ │de finanţare a │ │ │ │ │
│ │ │investiţiilor în RRD │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de autorităţi│ │ │ │ │
│ │ │locale care au │ │Platformele │ │ │
│ │ │efectuat investiţii │ │judeţene de │ │ │
│ │ │în reabilitarea şi │2027-2035│RRD, autorităţile│ │ │
│ │ │modernizarea │ │publice locale │ │ │
│ │ │sistemului de │ │ │ │ │
│ │ │avertizare-alarmare │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Structura sistemului │ │ │ │ │
│ │ │naţional integrat de │2024-2027│DSU/IGSU │ │ │
│1.11. Integrarea │ │înştiinţare-alarmare,│ │ │ │Bugetul de │
│sirenelor electrice şi│ │dezvoltată │ │ │ │stat, Fonduri │
│electronice ale │Sistemul naţional ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤Evaluare la │europene │
│autorităţilor locale │integrat de │Numărul de autorităţi│ │ │sfârşitul │nerambursabile│
│şi ale operatorilor │înştiinţare-alarmare│publice şi operatori │ │Autorităţile │perioadei de │în limita de │
│economici pentru a │este implementat │economici care au │ │publice locale, │implementare │eligibilitate │
│permite operarea de la│ │sirene integrate în │2027-2035│operatori │ │a programelor │
│distanţă │ │sistemul naţional │ │economici │ │ │
│ │ │integrat de │ │ │ │ │
│ │ │înştiinţare-alarmare │ │ │ │ │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴─────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 2: Îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de răspuns în │
│situaţii de urgenţă, inclusiv în ceea ce priveşte colaborarea cu OSC-uri, │
│voluntari şi sectorul privat │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬─────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │Ghid privind │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │efectuarea de teste │ │rol principal, │ │ │
│ │ │de stres pentru │ │entităţi de │ │ │
│ │ │componentele │2024-2027│cercetare şi │ │ │
│ │ │sistemului de răspuns│ │instituţiile de │ │ │
│ │ │în situaţii de │ │învăţământ │ │ │
│ │ │urgenţă, elaborat │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │Numărul de concepţii │2024-2035│autorităţile │ │ │
│ │ │de răspuns testate │ │responsabile cu │ │ │
│2.1. Testarea │ │ │ │rol principal │ │ │
│planurilor de MRD, │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│efectuarea de teste de│ │ │ │IGSU, │ │Bugetul de │
│stres pe diferite │ │ │ │autorităţile │Evaluare la │stat, Fonduri │
│componente (răspuns, │Planurile de MRD │ │ │responsabile cu │sfârşitul │europene │
│evacuare, alarmare, │sunt testate şi │Numărul de planuri de│ │rol principal, │perioadei de │nerambursabile│
│furnizare asistenţă │actualizate periodic│MRD testate │2024-2035│ISUJ, │implementare │în limita de │
│socială etc.) şi │ │ │ │autorităţile │ │eligibilitate │
│actualizarea periodică│ │ │ │publice locale, │ │a programelor │
│a planurilor în baza │ │ │ │operatorii │ │ │
│lecţiilor identificate│ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de componente│ │IGSU, │ │ │
│ │ │ale sistemului de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │răspuns în situaţii │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │de urgenţă pentru │2024-2035│rol principal, │ │ │
│ │ │care au fost │ │alte autorităţi │ │ │
│ │ │efectuate teste de │ │publice, OSC- │ │ │
│ │ │stres │ │uri, operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de judeţe şi │ │IGSU, │ │ │
│ │ │UAT-uri care au │ │autorităţile │ │ │
│ │ │actualizat planurile │2024-2035│responsabile cu │ │ │
│ │ │de MRD în baza │ │rol principal, │ │ │
│ │ │lecţiilor │ │ISUJ, autorităţi │ │ │
│ │ │identificate │ │publice locale │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │Concepţie privind │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │colaborarea cu │ │rol principal, │ │ │
│ │ │OSC-urile şi sectorul│ │alte autorităţi │ │ │
│ │ │privat în situaţii de│ │publice, │ │ │
│ │ │urgenţă, la nivel │2025-2027│instituţiile de │ │ │
│ │ │naţional, judeţean şi│ │învăţământ │ │ │
│2.2. Elaborarea şi │ │local, elaborată şi │ │superior şi │ │ │
│implementarea unei │ │aprobată prin ordin │ │entităţi de │ │Bugetul de │
│concepţii pentru │Societatea civilă şi│al inspectorului │ │cercetare, │ │stat, Fonduri │
│consolidarea şi │mediul privat sunt │general │ │OSC-uri, │Evaluare la │europene │
│extinderea colaborării│incluse în răspunsul│ │ │operatori │sfârşitul │nerambursabile│
│cu OSC-uri şi sectorul│şi reabilitarea în │ │ │economici │perioadei de │în limita de │
│privat în situaţii de │situaţii de urgenţă ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤implementare │eligibilitate │
│urgenţă, la nivel │ │Ghiduri de bune │ │ │ │a programelor │
│naţional, judeţean şi │ │practici privind │ │ │ │ │
│local │ │implicarea sectorului│ │IGSU, │ │ │
│ │ │privat de la nivel │ │autorităţile │ │ │
│ │ │local şi judeţean în │Periodic,│responsabile cu │ │ │
│ │ │răspunsul şi │o dată la│rol principal, │ │ │
│ │ │reabilitarea în │3 ani │OSC-uri, │ │ │
│ │ │situaţii de urgenţă, │ │operatori │ │ │
│ │ │dezvoltate, publicate│ │economici │ │ │
│ │ │pe site-ul PNRRD şi │ │ │ │ │
│ │ │actualizate periodic │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de centre de │ │ │ │ │
│ │ │antrenament şi de │ │ │ │ │
│ │ │pregătire de │2024-2030│IGSU │ │ │
│ │ │specialitate, │ │ │ │ │
│ │ │înfiinţate │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de centre │ │ │ │ │
│ │ │de antrenament şi de │ │ │ │ │
│ │ │pregătire de │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │ │specialitate, dotate │ │ │ │ │
│ │ │şi încadrate cu │ │ │ │ │
│ │ │personal │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de centre │ │ │ │ │
│ │ │zonale de │ │ │ │ │
│ │ │perfecţionare a │ │ │ │ │
│ │ │pregătirii pentru │2024-2035│IGSU │ │ │
│2.3. Îmbunătăţirea şi │ │managementul │ │ │ │ │
│extinderea programelor│ │situaţiilor de │ │ │ │ │
│de formare iniţială şi│ │urgenţă, dotate şi │ │ │ │Bugetul de │
│continuă la toţi │Actorii care asigură│încadrate cu personal│ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│actorii care asigură │intervenţia în ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤sfârşitul │europene │
│intervenţia în │situaţii de urgenţă │Program de formare │ │ │perioadei de │nerambursabile│
│situaţii de urgenţă │au capacitatea │iniţială dedicat │ │IGSU, │implementare │în limita de │
│(inclusiv OSC şi │necesară │tuturor actorilor │2027-2030│autorităţile │ │eligibilitate │
│sector privat), ţinând│ │care participă la │ │responsabile cu │ │a programelor │
│cont de specificul │ │intervenţie, │ │rol principal │ │ │
│grupurilor- ţintă │ │dezvoltat │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Program de formare │ │ │ │ │
│ │ │continuă dedicat │ │IGSU, │ │ │
│ │ │tuturor actorilor │2027-2030│autorităţile │ │ │
│ │ │care participă la │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │intervenţie, │ │rol principal │ │ │
│ │ │dezvoltat │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │participanţi la │2030-2035│autorităţile │ │ │
│ │ │programul de formare │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │iniţială │ │rol principal │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │participanţi la │2030-2035│autorităţile │ │ │
│ │ │programul de formare │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │continuă │ │rol principal │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Platformă de │ │IGSU, │ │ │
│ │ │e-learning dedicată │2024-2027│autorităţile │ │ │
│ │ │SVSU, dezvoltată │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │ │ │rol principal │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de voluntari │ │ │ │ │
│ │ │care au finalizat │ │ │ │ │
│ │ │modulele de pregătire│2027-2035│IGSU, SVSU │ │ │
│ │ │în cadrul platformei │ │ │ │ │
│ │ │e-learning │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Ghid de bune practici│ │ │ │Bugetul de │
│ │SVSU au capacitatea │şi poveşti de succes │ │ │ │stat, Fonduri │
│2.4. Susţinerea │de aşi îndeplini │privind consolidarea │Periodic,│ │Evaluare la │europene │
│autorităţilor locale │atribuţiile pe linie│capacităţii SVSU de │la 3 ani │IGSU, SVSU │sfârşitul │nerambursabile│
│în creşterea │de pregătire şi │management a │ │ │perioadei de │în limita de │
│capacităţii SVSU │răspuns │riscurilor, elaborat │ │ │implementare │eligibilitate │
│ │ │periodic │ │ │ │a programelor │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Procent din ISUJ care│ │ │ │ │
│ │ │au înfiinţat centre/ │2027-2030│IGSU │ │ │
│ │ │poligoane de │ │ │ │ │
│ │ │pregătire pentru SVSU│ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de SVSU care │ │ │ │ │
│ │ │au beneficiat cel │ │ │ │ │
│ │ │puţin o dată pe an de│2030-2035│IGSU │ │ │
│ │ │pregătire în cadrul │ │ │ │ │
│ │ │centrelor/ │ │ │ │ │
│ │ │poligoanelor │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de OSC-uri │ │ │ │ │
│ │ │care au beneficiat de│2024-2035│IGSU │ │ │
│ │ │asistenţă tehnică din│ │ │ │ │
│ │ │partea IGSU şi ISUJ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de OSC-uri │ │ │ │ │
│2.5. Susţinerea │Este disponibilă o │care derulează │ │ │ │Bugetul de │
│OSC-urilor care │reţea de voluntari │proiecte în │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│activează în domeniul │pregătiţi pe linie │colaborare cu IGSU şi│ │ │sfârşitul │europene │
│formării voluntarilor │de prim ajutor şi │ISUJ în domeniul │2024-2035│IGSU │perioadei de │nerambursabile│
│în prim ajutor şi │răspuns în situaţii │formării voluntarilor│ │ │implementare │în limita de │
│răspuns în situaţii de│de urgenţă │în prim ajutor şi │ │ │ │eligibilitate │
│urgenţă │ │răspuns în situaţii │ │ │ │a programelor │
│ │ │de urgenţă │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de voluntari │ │ │ │ │
│ │ │formaţi în prim │2024-2035│DSU/IGSU, OSC-uri│ │ │
│ │ │ajutor şi răspuns în │ │ │ │ │
│ │ │situaţii de urgenţă │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghid de bune practici│ │ │ │ │
│ │ │şi poveşti de succes │ │ │ │ │
│ │ │privind recrutarea şi│Periodic,│DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │motivarea │la 3 ani │autorităţile │ │ │
│ │ │voluntarilor, │ │publice locale │ │ │
│2.6. Derularea de │SVSU deţin resursa │elaborat şi │ │ │ │Bugetul de │
│campanii de recrutare │umană necesară │actualizat periodic │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│a voluntarilor în SVSU│îndeplinirii ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤sfârşitul │europene │
│şi identificarea de │atribuţiilor pe │Numărul de campanii │ │ │perioadei de │nerambursabile│
│noi abordări pentru │linie de prevenire, │de promovare a │ │ │implementare │în limita de │
│motivarea acestora │pregătire şi răspuns│voluntariatului ca │ │ │ │eligibilitate │
│ │ │instrument de │ │DSU/IGSU, │ │a programelor │
│ │ │creştere a │2024-2035│autorităţile │ │ │
│ │ │rezilienţei │ │publice locale │ │ │
│ │ │comunităţilor, la │ │ │ │ │
│ │ │nivel naţional, │ │ │ │ │
│ │ │judeţean şi local │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │ │ │rol principal, │ │ │
│2.7. Derularea de │ │ │ │entităţile de │ │ │
│campanii de informare │ │Numărul de campanii │2024-2035│cercetare şi │ │ │
│a populaţiei privind │Populaţia cunoaşte │de informare derulate│ │instituţiile de │ │Bugetul de │
│modul de comportare în│modul de comportare │ │ │învăţământ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│cazul producerii/ │în cazul producerii/│ │ │superior, │sfârşitul │europene │
│iminenţei producerii │iminenţei producerii│ │ │OSC-uri, │perioadei de │nerambursabile│
│unor dezastre şi a │unor dezastre şi a │ │ │operatori │implementare │în limita de │
│primirii de mesaje de │primirii de mesaje │ │ │economici │ │eligibilitate │
│avertizare, care să │de avertizare ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │a programelor │
│ţină cont de nevoile │ │Procentul din │ │DSU/IGSU, │ │ │
│grupurilor vulnerabile│ │populaţie care │ │entităţile de │ │ │
│ │ │cunoaşte modul de │2024-2035│cercetare şi │ │ │
│ │ │comportare în caz de │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │dezastre, conform │ │învăţământ │ │ │
│ │ │studiilor sociologice│ │superior │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │Procentul de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │exerciţii de testare │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │în care sunt │2024-2035│rol principal, │ │ │
│2.8. Implicarea │ │implicaţi cetăţenii │ │OSC-uri, │ │Bugetul de │
│cetăţenilor şi a │ │şi OSC-urile │ │operatori │ │stat, Fonduri │
│societăţii civile în │Populaţia participă │ │ │economici │Evaluare la │europene │
│exerciţiile de testare│la exerciţiile de ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤sfârşitul │nerambursabile│
│a planurilor de MRD, │testare a planurilor│Numărul de acţiuni de│ │ │perioadei de │în limita de │
│inclusiv în cele de │de MRD │promovare a │ │ │implementare │eligibilitate │
│alarmare │ │oportunităţii │ │DSU/IGSU, │ │a programelor │
│ │ │implicării │2024-2035│autorităţile │ │ │
│ │ │cetăţenilor şi │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │societăţii civile în │ │rol principal │ │ │
│ │ │exerciţiile de │ │ │ │ │
│ │ │testare │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Concepţie de │ │ │ │ │
│ │ │gestionare şi │ │DSU/IGSU, │ │ │
│ │ │utilizare a voluntari│ │autorităţile │ │ │
│ │ │spontani în acţiunile│2024-2027│responsabile cu │ │ │
│2.9. Crearea cadrului │ │de intervenţie şi │ │rol principal, │ │Bugetul de │
│necesar includerii │Voluntarii spontani │reabilitare, │ │OSC-uri │Evaluare la │stat, Fonduri │
│voluntarilor spontani │pot fi utilizaţi în │dezvoltată │ │ │sfârşitul │europene │
│în acţiunile de │acţiunile de ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤perioadei de │nerambursabile│
│intervenţie şi │intervenţie şi │Numărul de acţiuni de│ │ │implementare │în limita de │
│reabilitare │reabilitare │testare a concepţiei │ │DSU/IGSU, │ │eligibilitate │
│ │ │în vedere │ │autorităţile │ │a programelor │
│ │ │identificării │2027-2035│responsabile cu │ │ │
│ │ │situaţiilor specifice│ │rol principal, │ │ │
│ │ │în care implementarea│ │OSC-uri │ │ │
│ │ │este oportună │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │SVSU deţin resursa │Procentul de SVSU │ │ │ │Bugetul de │
│2.10. Creşterea │materială necesară │dotate cu mijloace de│ │Autorităţile │Evaluare la │stat, Fonduri │
│capacităţii de │îndeplinirii │intervenţie, pentru │ │publice locale, │sfârşitul │europene │
│intervenţie a SVSU, │atribuţiilor pe │toate tipurile de │2024-2035│operatori │perioadei de │nerambursabile│
│prin investiţii │linie de prevenire, │riscuri de dezastre │ │economici │implementare │în limita de │
│publice si private │pregătire şi răspuns│relevante la nivelul │ │ │ │eligibilitate │
│ │ │UAT │ │ │ │a programelor │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Procentul de centre │ │ │ │Bugetul de │
│2.11. Modernizarea │Componentele SNMSU │operative/de comandă │ │Autorităţi │Evaluare la │stat, Fonduri │
│infrastructurii IT şi │deţin infrastructura│care sunt dotate │ │publice centrale,│sfârşitul │europene │
│de telecomunicaţii │IT şi de │corespunzător cu │2024-2035│Consiliile │perioadei de │nerambursabile│
│pentru managementul │telecomunicaţii │infrastructură IT şi │ │judeţene │implementare │în limita de │
│situaţiilor de urgenţă│necesară │de telecomunicaţii │ │ │ │eligibilitate │
│ │ │ │ │ │ │a programelor │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Concepţia privind │ │ │ │ │
│ │ │reorganizarea │ │ │ │ │
│ │ │raioanelor de │ │ │ │ │
│ │ │intervenţie şi │ │ │ │ │
│ │ │redimensionarea │ │ │ │ │
│ │Structurile de │structurilor de │ │ │ │ │
│ │intervenţie sunt │intervenţie din │ │ │ │ │
│ │dimensionate conform│cadrul │2024-2027│IGSU │ │ │
│ │necesităţilor │inspectoratelor │ │ │ │ │
│ │ │pentru situaţii de │ │ │ │ │
│ │ │urgenţă/al Unităţii │ │ │ │ │
│ │ │Speciale de │ │ │ │ │
│ │ │Intervenţie în │ │ │ │ │
│ │ │Situaţii de Urgenţă, │ │ │ │ │
│ │ │aprobată │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de noi │ │ │ │ │
│ │ │unităţi de │ │ │ │ │
│ │ │intervenţie care │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │ │deservesc zone │ │ │ │ │
│ │ │izolate/insuficient │ │ │ │ │
│ │ │deservite │ │ │ │ │
│ │Timpul mediu de ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │răspuns la urgenţe a│Numărul de noi centre│ │ │ │ │
│ │fost îmbunătăţit │logistice care │ │ │ │ │
│ │pentru zonele │deservesc zone │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │izolate/insuficient │izolate/insuficient │ │ │ │ │
│ │deservite │deservite │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de noi │ │ │ │ │
│ │ │angajaţi în cadrul │ │ │ │ │
│ │ │IGSU si ISUJ pentru │2024-2035│MAI/DSU/IGSU │ │ │
│ │ │intervenţia în │ │ │ │Bugetul de │
│ │ │situaţii de urgenţă │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│2.12. Creşterea ├────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤sfârşitul │europene │
│capacităţii de │ │Procentul de mijloace│ │ │perioadei de │nerambursabile│
│intervenţie a ISUJ │ │tehnice de │ │ │implementare │în limita de │
│ │ │intervenţie cu durata│ │ │ │eligibilitate │
│ │ │normată de utilizare │2024-2035│IGSU │ │a programelor │
│ │ │depăşită care au fost│ │ │ │ │
│ │ │înlocuite cu mijloace│ │ │ │ │
│ │ │moderne │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de ISUJ │ │ │ │ │
│ │Tehnica de la │pentru care a fost │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │nivelul ISUJ │acoperit deficitul de│ │ │ │ │
│ │corespunde │tehnică │ │ │ │ │
│ │necesităţilor de ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │intervenţie │Procentul de ISUJ │ │ │ │ │
│ │ │dotate cu tehnologii │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │ │emergente │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │ │ │
│ │ │instrucţiuni de │ │ │ │ │
│ │ │intervenţie privind │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │ │utilizarea │ │ │ │ │
│ │ │tehnologiile │ │ │ │ │
│ │ │emergente, aprobate │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de ISUJ │ │ │ │ │
│ │ │dotate cu hardware şi│ │ │ │ │
│ │ │software pentru │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │Informaţiile privind│colectarea datelor │ │ │ │ │
│ │desfăşurarea │din teren │ │ │ │ │
│ │intervenţiei sunt ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │colectate în timp │Sistem naţional de │ │ │ │ │
│ │real │colectare a datelor │ │ │ │ │
│ │ │din teren în urma │2024-2035│IGSU │ │ │
│ │ │desfăşurării │ │ │ │ │
│ │ │intervenţiilor, │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţit │ │ │ │ │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴─────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 3: Îmbunătăţirea evacuării în situaţii de urgenţă │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬─────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ISUJ, │ │ │
│ │ │Numărul de planuri de│ │autorităţile │ │ │
│ │ │evacuare revizuite în│Periodic,│publice locale, │ │ │
│ │ │baza evaluărilor de │la 3 ani │instituţii │ │ │
│ │ │risc şi testate │ │publice şi │ │ │
│3.1. Revizuirea │ │periodic │ │operatori │ │ │
│planurilor de │ │ │ │economici │ │ │
│evacuare, în baza │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│rezultatelor │Planurile de │Ghid de bune practici│ │ │ │Bugetul de │
│evaluărilor de risc/a │evacuare ţin cont de│privind integrarea │ │MMSS, MAI/IGSU, │Evaluare la │stat, Fonduri │
│hărţilor de hazard şi │informaţiile privind│aspectelor ce ţin de │ │entităţi de │sfârşitul │europene │
│de risc, cu │expunerea şi │nevoile grupurilor │ │cercetare şi │perioadei de │nerambursabile│
│respectarea │vulnerabilitatea la │vulnerabile în │2026-2027│instituţiile de │implementare │în limita de │
│recomandărilor │hazarduri │activitatea de │ │învăţământ │ │eligibilitate │
│organizaţiilor │ │evacuare şi cazare a │ │superior, OSC-uri│ │a programelor │
│internaţionale privind│ │persoanelor afectate │ │ │ │ │
│nevoile grupurilor │ │de dezastre, elaborat│ │ │ │ │
│vulnerabile │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de planuri │ │ISUJ, │ │ │
│ │ │de evacuare care ţin │ │autorităţile │ │ │
│ │ │cont de nevoile │2027-2035│publice locale, │ │ │
│ │ │grupurilor │ │operatori │ │ │
│ │ │vulnerabile │ │economici │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Numărul de UAT-uri │ │ │ │ │
│ │ │care asigură │ │ │ │ │
│3.2. Asigurarea │ │diseminarea │ │Autorităţile │ │ │
│cunoaşterii │ │informaţiilor privind│ │publice locale, │ │ │
│itinerarelor de │ │evacuarea în caz de │2024-2035│OSC-uri, │ │ │
│evacuare şi a │ │dezastre prin afişare│ │operatori │ │ │
│localizării punctelor │ │în locuri publice şi │ │economici │ │ │
│de adunare a │ │postare pe site-ul │ │ │ │Bugetul de │
│populaţiei de către │Populaţia şi-a │propriu │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│populaţie, inclusiv │însuşit informaţiile├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤sfârşitul │europene │
│prin afişarea în │privind evacuarea în│Numărul de UAT-uri │ │Autorităţile │perioadei de │nerambursabile│
│locuri publice şi │caz de dezastre │care organizează │ │publice locale, │implementare │în limita de │
│derularea de exerciţii│ │exerciţii de evacuare│2024-2035│OSC-uri, │ │eligibilitate │
│de evacuare parţiale/ │ │/alte activităţi │ │operatori │ │a programelor │
│totale şi alte │ │practice │ │economici │ │ │
│activităţi de │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│familiarizare cu │ │Procentul din │ │Autorităţile │ │ │
│informaţiile privind │ │populaţie care │ │publice locale, │ │ │
│evacuarea │ │cunoaşte informaţiile│2024-2035│OSC-uri, │ │ │
│ │ │privind evacuarea în │ │operatori │ │ │
│ │ │caz de dezastre │ │economici │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│3.3. Actualizarea │ │Norme de elaborare a │ │ │ │ │
│normelor de elaborare │ │planurilor de │2024-2027│IGSU │ │Bugetul de │
│a planurilor de │Planurile de │evacuare, actualizate│ │ │ │stat, Fonduri │
│evacuare, astfel încât│evacuare respectă ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤Evaluare la │europene │
│să se respecte │standardele │Procentul de planuri │ │ISUJ, │sfârşitul │nerambursabile│
│standardele │internaţionale şi │de evacuare, │ │autorităţile │perioadei de │în limita de │
│internaţionale şi │nevoile grupurilor │modificate conform │2027-2035│publice locale, │implementare │eligibilitate │
│nevoile diferitelor │vulnerabile │normelor de elaborare│ │OSC-uri, │ │a programelor │
│grupuri vulnerabile │ │actualizate │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ISUJ, │ │Bugetul de │
│3.4. Integrarea │ │Numărul de planuri de│ │autorităţile │ │stat, Fonduri │
│facilităţilor care │Planurile de │evacuare care │ │publice locale, │Evaluare la │europene │
│furnizează servicii │evacuare ţin cont de│integrează │2027-2035│OSC-uri, │sfârşitul │nerambursabile│
│sociale*7) în │serviciile sociale │facilităţile de │ │instituţii │perioadei de │în limita de │
│planurile de evacuare │disponibile │servicii sociale │ │publice şi │implementare │eligibilitate │
│judeţene/locale │ │ │ │operatori │ │a programelor │
│ │ │ │ │economici │ │ │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴─────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 4: Îmbunătăţirea rezilienţei sistemului sanitar naţional în │
│caz de dezastre │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│ │ │Analiză privind │ │ │ │ │
│ │ │capacitatea │ │ │ │ │
│ │ │unităţilor sanitare │ │ │ │ │
│ │ │de asigurare a │2024-2027│MS, prin DSP, │ │ │
│ │ │serviciilor medicale │ │ISUJ │ │ │
│ │ │de urgenţă, care să │ │ │ │Bugetul de │
│4.1. Includerea │Asigurarea │ţină cont de │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│aspectelor privind │serviciilor medicale│evaluarea riscurilor │ │ │sfârşitul │europene │
│asigurarea serviciilor│de urgenţă este ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤perioadei de│nerambursabile │
│medicale de urgenţă în│integrată în │Plan de creştere a │ │ │implementare│în limita de │
│planurile de MRD │activitatea de MRD │capacităţii şi │ │ │ │eligibilitate a│
│ │ │disponibilităţii │ │MS, comitetele │ │programelor │
│ │ │spitalelor de urgenţă│2027-2035│judeţene pentru │ │ │
│ │ │pentru a răspunde în │ │situaţii de │ │ │
│ │ │caz de nevoi urgente │ │urgenţă │ │ │
│ │ │de îngrijire, adoptat│ │ │ │ │
│ │ │şi implementat │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │MS, MAI/DSU, │ │ │
│ │ │Ghid privind │ │entităţi de │ │ │
│ │ │elaborarea de planuri│ │cercetare şi │ │ │
│ │ │de continuitate a │2024-2027│instituţiile de │ │ │
│4.2. Asigurarea │ │activităţii a │ │învăţământ │ │Bugetul de │
│continuităţii │ │unităţilor sanitare │ │superior, reţele │Evaluare la │stat, Fonduri │
│furnizării serviciilor│Populaţia are acces │în caz de dezastre │ │private de │sfârşitul │europene │
│medicale în cadrul │la servicii medicale│ │ │sănătate │perioadei de│nerambursabile │
│unităţilor sanitare în│de urgenţă ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤implementare│în limita de │
│caz de dezastru │ │Procentul de unităţi │ │ │ │eligibilitate a│
│ │ │sanitare publice care│ │ │ │programelor │
│ │ │au elaborat şi │2027-2035│MS, MAI/DSU │ │ │
│ │ │implementat planuri │ │ │ │ │
│ │ │de continuitate a │ │ │ │ │
│ │ │activităţii │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Teste de stres al │ │MS, MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │sistemului sanitar │ │autorităţile │ │ │
│ │ │pentru a înţelege mai│ │responsabile cu │ │ │
│4.3. Elaborarea şi │ │bine adaptabilitatea │ │rol principal, │ │ │
│implementarea unui │ │sistemului/ │2024-2027│entităţi de │ │ │
│plan de acţiune pentru│ │mecanismelor actuale │ │cercetare şi │ │Bugetul de │
│dezvoltarea unui │ │la potenţialele │ │instituţiile de │Evaluare la │stat, Fonduri │
│sistem sanitar │Sistemul sanitar │şocuri/dezastre, │ │învăţământ │sfârşitul │europene │
│rezilient şi adaptiv │este rezilient la │efectuate │ │superior, OSC-uri│perioadei de│nerambursabile │
│în situaţii de │dezastre ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤implementare│în limita de │
│urgenţă, cu │ │Plan de acţiune │ │ │ │eligibilitate a│
│colaborarea cu alte │ │pentru creşterea │ │ │ │programelor │
│părţi interesate │ │rezilienţei şi │ │MS, MAI/DSU, │ │ │
│ │ │adaptabilităţii │2027-2035│reţele private de│ │ │
│ │ │sistemului sanitar │ │sănătate │ │ │
│ │ │naţional, elaborat şi│ │ │ │ │
│ │ │actualizat periodic │ │ │ │ │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Direcţia de acţiune 5: Îmbunătăţirea protecţiei sociale în caz de dezastre │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │MMSS, MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │Analiză SWOT privind │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │rezilienţa socială a │ │rol principal, │ │ │
│ │ │persoanelor │2024-2027│entităţi de │ │ │
│ │ │vulnerabile în caz de│ │cercetare şi │ │ │
│ │ │dezastre │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, OSC-uri│ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │MMSS, MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │Ghid referitor la │ │autorităţile │ │Bugetul de │
│5.1. Includerea │Planurile de MRD │integrarea aspectelor│ │responsabile cu │ │stat, Fonduri │
│aspectelor privind │abordează │privind rezilienţa │ │rol principal, │Evaluare la │europene │
│rezilienţa grupurilor │problematica │grupurilor │2024-2027│entităţi de │sfârşitul │nerambursabile │
│vulnerabile în │grupurilor │vulnerabile în │ │cercetare şi │perioadei de│în limita de │
│planurile de MRD │vulnerabile │planurile de MRD │ │instituţiile de │implementare│eligibilitate a│
│ │ │ │ │învăţământ │ │programelor │
│ │ │ │ │superior, OSC-uri│ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │Numărul de planuri de│ │rol principal, │ │ │
│ │ │MRD care integrează │ │autorităţile │ │ │
│ │ │aspecte privind │2027-2035│publice locale, │ │ │
│ │ │rezilienţa grupurilor│ │entităţi de │ │ │
│ │ │vulnerabile │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, OSC-uri│ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Numărul de ghiduri şi│ │ │ │Bugetul de │
│5.2. Îmbunătăţirea │Serviciile şi │recomandări privind │ │MMSS, MAI/DSU/ │ │stat, Fonduri │
│serviciilor şi │beneficiile sociale │îmbunătăţirea │ │IGSU, entităţi de│Evaluare la │europene │
│beneficiilor sociale │asigură protecţia │serviciilor şi │2024-2035│cercetare şi │sfârşitul │nerambursabile │
│în vederea protecţiei │comunităţii în caz │beneficiilor sociale │ │instituţiile de │perioadei de│în limita de │
│comunităţii afectate │de dezastre │în vederea protecţiei│ │învăţământ │implementare│eligibilitate a│
│de dezastru │ │comunităţii afectate │ │superior, OSC-uri│ │programelor │
│ │ │de dezastru │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Teste de stres al │ │MMSS, MAI/IGSU, │ │ │
│ │ │sistemului de │ │autorităţile │ │ │
│ │ │protecţie socială │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │pentru a înţelege mai│ │rol principal, │ │ │
│5.3. Elaborarea şi │ │bine adaptabilitatea │2024-2027│entităţi de │ │ │
│implementarea unui │ │sistemului/ │ │cercetare şi │ │ │
│plan de acţiune pentru│ │mecanismelor actuale │ │instituţiile de │ │Bugetul de │
│dezvoltarea unui │Sistemul de │la potenţialele │ │învăţământ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│sistem de protecţie │protecţie socială │şocuri/dezastre, │ │superior, OSC-uri│sfârşitul │europene │
│socială rezilient şi │este rezilient la │efectuate │ │ │perioadei de│nerambursabile │
│adaptiv în situaţii de│dezastre ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤implementare│în limita de │
│urgenţă, cu │ │Plan de acţiune │ │MMSS, autorităţi │ │eligibilitate a│
│colaborarea cu OSC şi │ │pentru creşterea │ │publice locale, │ │programelor │
│cu alte părţi │ │rezilienţei şi │ │entităţi de │ │ │
│interesate │ │adaptabilităţii │2027-2035│cercetare şi │ │ │
│ │ │sistemului de │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │protecţie socială, │ │învăţământ │ │ │
│ │ │elaborat şi │ │superior, OSC-uri│ │ │
│ │ │actualizat periodic │ │ │ │ │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Direcţia de acţiune 6: Creşterea rezilienţei sectorului economic │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │MEAT, CCIR, MAI/ │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │Ghid privind │ │autorităţile │ │ │
│ │ │elaborarea, de către │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │furnizorii de │ │rol principal, │ │ │
│ │ │servicii de bază şi │ │entităţile de │ │ │
│ │ │operatorii economici,│2024-2027│cercetare şi │ │ │
│ │ │de planuri de PCA şi │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │redresare │ │învăţământ │ │ │
│ │ │post-dezastru, │ │superior, │ │ │
│ │ │elaborat şi aprobat │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de iniţiative│ │ │ │ │
│ │ │de creştere a │ │ │ │ │
│ │ │nivelului de │ │ │ │ │
│6.1. Dezvoltarea şi │ │conştientizare a │ │MEAT, CCIR, MAI/ │ │ │
│implementarea de │ │operatorilor │2027-2035│IGSU, OSC- uri │ │ │
│planuri de redresare │ │economici privind │ │(asociaţii) │ │Bugetul de │
│şi PCA la nivelul │Serviciile de bază │necesitatea şi │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│tuturor furnizorilor │şi lanţurile de │oportunitatea │ │ │sfârşitul │europene │
│de servicii de bază şi│aprovizionare au o │elaborării şi │ │ │perioadei de│nerambursabile │
│a marilor operatorilor│rezilienţă crescută │implementării de PCA │ │ │implementare│în limita de │
│economici, inclusiv la│la dezastre ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │eligibilitate a│
│nivelul lanţurilor │ │ │ │MEAT, CCIR, MAI/ │ │programelor │
│principale de │ │ │ │IGSU, │ │ │
│aprovizionare │ │ │ │autorităţile │ │ │
│ │ │ │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │Număr de │ │rol principal, │ │ │
│ │ │proiecte-pilot │ │entităţile de │ │ │
│ │ │privind dezvoltarea │2027-2035│cercetare şi │ │ │
│ │ │de PCA, implementate │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, │ │ │
│ │ │ │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │ │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Procentul de │ │ │ │ │
│ │ │furnizori de servicii│ │MEAT, CCIR, │ │ │
│ │ │de bază care au │2027-2035│operatori │ │ │
│ │ │elaborat planuri de │ │economici │ │ │
│ │ │PCA şi redresare │ │ │ │ │
│ │ │post-dezastru │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │MEAT, CCIR, MAI/ │ │ │
│ │ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │Mecanism de formare a│ │autorităţile │ │ │
│ │ │operatorilor │ │responsabile cu │ │ │
│ │ │economici privind │2024-2027│rol principal, │ │ │
│ │ │elaborarea şi │ │entităţile de │ │ │
│ │ │implementarea de PCA │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │ │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │superior, OSC-uri│ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de operatori │ │ │ │ │
│ │Operatorii economici│economici care au │ │ │ │Bugetul de │
│6.2. Consolidarea │au capacitatea │beneficiat de formare│2027-2035│MEAT, CCIR │Evaluare la │stat, Fonduri │
│capacităţii sectorului│tehnică de │privind elaborarea şi│ │ │sfârşitul │europene │
│privat de a dezvolta │planificare în │implementarea PCA │ │ │perioadei de│nerambursabile │
│şi implementa planuri │vederea creşterii ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤implementare│în limita de │
│de redresare şi PCA │rezilienţei │Bază de date la nivel│ │MEAT, CCIR, MAI/ │ │eligibilitate a│
│ │ │naţional privind │ │IGSU, │ │programelor │
│ │ │contractele │2027- │autorităţile │ │ │
│ │ │public-private vizând│2035 │responsabile cu │ │ │
│ │ │răspunsul în caz de │ │rol principal, │ │ │
│ │ │dezastre, redresare │ │operatori │ │ │
│ │ │şi reconstrucţie │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de rapoarte │ │ │ │ │
│ │ │privind lecţiile de │ │ │ │ │
│ │ │învăţat şi bunele │Periodic,│MEAT, CCIR │ │ │
│ │ │practici pe linia │la 3 ani │ │ │ │
│ │ │PCA, elaborate şi │ │ │ │ │
│ │ │diseminate │ │ │ │ │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Direcţia de acţiune 7: Creşterea rezilienţei patrimoniului cultural imobil şi │
│mobil şi a altor bunuri cu valoare culturală │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│ │ │Ghiduri privind │ │MC, INP, IGSU, │ │ │
│ │ │evacuarea şi punerea │ │entităţile de │ │ │
│ │ │în siguranţă a │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │patrimoniului │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │cultural mobil şi │2024-2027│învăţământ │ │ │
│ │ │imobil şi a altor │ │superior, │ │ │
│ │ │bunuri cu valoare │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │culturală în caz de │ │operatori │ │ │
│ │ │dezastre, elaborate │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de obiective │ │ │ │ │
│ │ │de patrimoniu │ │ │ │ │
│ │ │cultural şi a altor │ │ │ │ │
│ │ │bunuri cu valoare │ │MC, INP, │ │ │
│7.1. Dezvoltarea şi │ │culturală care au │2027-2035│autorităţile │ │ │
│testarea planurilor de│ │asigurate condiţiile │ │publice locale │ │ │
│evacuare şi de punere │ │necesare evacuării şi│ │ │ │ │
│în siguranţă a │ │punerii în siguranţă │ │ │ │ │
│patrimoniului cultural│Este dezvoltat │a patrimoniului │ │ │ │ │
│şi a altor bunuri cu │cadrul necesar │cultural │ │ │ │Bugetul de │
│valoare culturală în │evacuării şi punerii├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤Evaluare la │stat, Fonduri │
│caz de dezastre şi │în siguranţă a │Numărul de exerciţii │ │ │sfârşitul │europene │
│actualizarea celor │obiectelor şi │de simulare a unor │ │ │perioadei de│nerambursabile │
│existente, cu │obiectivelor de │situaţii de urgenţă │ │ │implementare│în limita de │
│stabilirea priorităţii│patrimoniu cultural │care să presupună │ │ │ │eligibilitate a│
│de evacuare şi a │în caz de dezastre │evacuarea şi/ sau │ │ │ │programelor │
│locaţiilor care │ │punerea în siguranţă │ │MC, INP, MAI/ │ │ │
│îndeplinesc condiţiile│ │a patrimoniului │2027-2035│IGSU, OSC-uri │ │ │
│de păstrare în │ │cultural imobil şi │ │ │ │ │
│siguranţă a │ │mobil şi a altor │ │ │ │ │
│patrimoniului mobil │ │bunuri cu valoare │ │ │ │ │
│ │ │culturală, derulate │ │ │ │ │
│ │ │la nivel local, │ │ │ │ │
│ │ │judeţean sau naţional│ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Număr de locaţii care│ │ │ │ │
│ │ │îndeplinesc │ │MC, INP, │ │ │
│ │ │condiţiile de │ │comitetele │ │ │
│ │ │păstrare în siguranţă│ │judeţene pentru │ │ │
│ │ │a patrimoniului mobil│2027-2035│situaţii de │ │ │
│ │ │şi a altor bunuri cu │ │urgenţă, │ │ │
│ │ │valoare culturală, │ │autorităţile │ │ │
│ │ │identificate şi │ │publice locale │ │ │
│ │ │incluse în planurile │ │ │ │ │
│ │ │de evacuare │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Număr de exerciţii │ │ │ │ │
│ │ │naţionale şi │ │ │ │ │
│7.2. Organizarea şi/ │ │internaţionale │2024-2035│MC, INP, MAI/IGSU│ │ │
│sau participarea la │Evacuarea şi punerea│organizate/la care au│ │ │ │ │
│exerciţii naţionale şi│în siguranţă a │participat echipe │ │ │ │Bugetul de │
│internaţionale privind│obiectelor şi │româneşti │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│punerea în siguranţă a│obiectivelor de ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤sfârşitul │europene │
│patrimoniului cultural│patrimoniu cultural │Număr de planuri de │ │ │perioadei de│nerambursabile │
│imobil în caz de │în caz de dezastre │evacuare/punere în │ │ │implementare│în limita de │
│dezastre şi integrarea│este îmbunătăţită │siguranţă a │ │MC, INP, │ │eligibilitate a│
│lecţiilor identificate│continuu │obiectivelor de │2024-2035│autorităţile │ │programelor │
│în planurile specifice│ │patrimoniu cultural, │ │publice locale │ │ │
│ │ │actualizate conform │ │ │ │ │
│ │ │lecţiilor │ │ │ │ │
│ │ │identificate │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Număr de campanii de │ │ │ │ │
│ │ │promovare a │ │ │ │ │
│ │ │instrumentelor │2024-2035│MC, INP, MAI/ │ │ │
│7.3. Promovarea │ │financiare dedicate │ │IGSU, UNSAR, │ │Bugetul de │
│asigurărilor ca │Sunt implementate │patrimoniului │ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│instrument de creştere│instrumente │cultural │ │ │sfârşitul │europene │
│a rezilienţei │financiare dedicate ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤perioadei de│nerambursabile │
│patrimoniului cultural│de creştere a │Număr de obiecte şi │ │ │implementare│în limita de │
│în caz de dezastre │rezilienţei │obiective de │ │MC, INP, │ │eligibilitate a│
│ │ │patrimoniu cultural │2024-2035│autorităţile │ │programelor │
│ │ │care sunt acoperite │ │publice locale │ │ │
│ │ │de poliţe de │ │ │ │ │
│ │ │asigurări │ │ │ │ │
├──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Direcţia de acţiune 8: Integrarea conceptelor de „build back better” şi „build │
│back smarter” în activităţile de reabilitare şi reconstrucţie post-dezastru │
├──────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│8.1. Implementarea de │ │Instrumentele de │ │ │ │Bugetul de │
│mecanisme de finanţare│Sunt asigurate │finanţare a măsurilor│ │MAI, MMSS, MDLPA,│ │stat, Fonduri │
│suplimentare a │sursele de finanţare│post- dezastru, │ │MTI, MC, alte │Evaluare la │europene │
│măsurilor post- │necesare │inclusiv a │2024-2035│autorităţi care │sfârşitul │nerambursabile │
│dezastru, inclusiv │reabilitării şi │reabilitării şi │ │gestionează │perioadei de│în limita de │
│mecanisme de protecţie│reconstruirii │reconstrucţiei, │ │categorii de │implementare│eligibilitate a│
│socială │post-dezastru │incluse în legislaţia│ │elemente expuse │ │programelor │
│ │ │naţională │ │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │Numărul de ghiduri de│ │MDLPA, MTI, MC, │ │ │
│ │ │bune practici privind│ │alte autorităţi │ │ │
│ │ │includerea │ │care gestionează │ │ │
│ │ │conceptelor de „build│ │categorii de │ │ │
│ │ │back better” şi │ │elemente expuse, │ │ │
│ │ │„build back smarter” │ │entităţile de │ │ │
│ │ │în reabilitarea şi │2024-2027│cercetare şi │ │ │
│ │ │reconstrucţia │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │post-dezastru, │ │învăţământ │ │ │
│ │ │elaborate şi │ │superior, │ │ │
│ │ │publicate pe site-ul │ │OSC-uri, │ │ │
│ │ │PNRRD │ │operatori │ │ │
│ │ │ │ │economici │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Reţea naţională de │ │ │ │ │
│ │ │specialişti care să │ │ │ │ │
│ │ │ofere autorităţilor │ │MDLPA, MTI, MC, │ │ │
│ │ │publice locale şi │ │alte autorităţi │ │ │
│ │ │operatorilor │ │care gestionează │ │ │
│ │ │economici expertiză │ │categorii de │ │ │
│ │ │în includerea │ │elemente expuse, │ │ │
│ │ │conceptelor de „build│2024-2027│entităţile de │ │ │
│ │ │back better” şi │ │cercetare şi │ │ │
│ │ │„build back smarter” │ │instituţiile de │ │ │
│ │Elementele afectate │în reabilitarea şi │ │învăţământ │ │ │
│ │de dezastru sunt │reconstrucţia │ │superior, OSC-uri│ │ │
│ │reabilitate şi │post-dezastru, │ │ │ │ │
│ │reconstruite astfel │constituită şi │ │ │ │ │
│ │încât să se asigure │actualizată anual │ │ │ │ │
│ │creşterea ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │rezilienţei acestora│Numărul de autorităţi│ │ │ │ │
│ │şi îmbunătăţirea/ │publice locale care │ │ │ │ │
│8.2. Crearea cadrului │extinderea │au solicitat │ │Autorităţile │ │ │
│pentru includerea │funcţionalităţii şi │expertiză │2027-2035│publice locale │ │ │
│conceptelor de „build │potenţialului │specialiştilor din │ │ │ │ │
│back better” şi „build│economic al acestora│cadrul reţelei │ │ │ │ │
│back smarter” în │ │naţionale │ │ │ │ │
│reabilitarea şi │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │Bugetul de │
│reconstrucţia │ │Numărul de autorităţi│ │ │Evaluare la │stat, Fonduri │
│post-dezastru, │ │publice locale care │ │ │sfârşitul │europene │
│inclusiv pentru │ │au implementat │ │ │perioadei de│nerambursabile │
│elementele de │ │conceptele de „build │ │Autorităţile │implementare│în limita de │
│infrastructură, │ │back better” şi │2027-2035│publice locale │ │eligibilitate a│
│obiectivele de │ │„build back smarter” │ │ │ │programelor │
│patrimoniu cultural şi│ │în etapa de │ │ │ │ │
│clădirile cu valoare │ │reabilitare şi │ │ │ │ │
│istorică sau │ │reconstrucţie │ │ │ │ │
│arhitecturală │ ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de rapoarte │ │ │ │ │
│ │ │privind bunele │ │ │ │ │
│ │ │practici ale │ │MDLPA, MTI, MC, │ │ │
│ │ │autorităţilor publice│ │autorităţile │ │ │
│ │ │locale şi ale │ │publice locale, │ │ │
│ │ │operatorilor │2027-2035│OSC-uri │ │ │
│ │ │economici în │ │(asociaţii │ │ │
│ │ │reabilitarea şi │ │profesionale), │ │ │
│ │ │reconstrucţia post- │ │camerele de │ │ │
│ │ │dezastru, elaborate │ │comerţ │ │ │
│ │ │şi publicate pe │ │ │ │ │
│ │ │site-ul PNRRD │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │Numărul de studii de │ │ │ │ │
│ │ │caz şi analize │ │ │ │ │
│ │ │financiare privind │ │ │ │ │
│ │Autorităţile publice│beneficiile sociale │ │ │ │ │
│ │şi sectorul privat │şi economice ale │ │MDLPA, MTI, MC, │ │ │
│ │înţeleg importanţa │abordării integrate │ │MCID, entităţile │ │ │
│ │abordării integrate │şi ale implementării │2027-2035│de cercetare şi │ │ │
│ │a rezilienţei la │conceptelor de „build│ │instituţiile de │ │ │
│ │dezastre şi a │back better” şi │ │învăţământ │ │ │
│ │îmbunătăţirii │„build back smarter” │ │superior, OSC-uri│ │ │
│ │funcţionalităţii şi │în cadrul │ │ │ │ │
│ │potenţialului │reabilitării şi │ │ │ │ │
│ │economic în etapa de│reconstrucţiei │ │ │ │ │
│ │reabilitare şi │post-dezastru │ │ │ │ │
│ │reconstrucţie ├─────────────────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │post-dezastru │Numărul de activităţi│ │PNRRD, entităţile│ │ │
│ │ │de conştientizare │ │de cercetare şi │ │ │
│ │ │dedicate │2027-2035│instituţiile de │ │ │
│ │ │autorităţilor publice│ │învăţământ │ │ │
│ │ │şi mediului privat │ │superior, OSC-uri│ │ │
└──────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴─────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┘

        *6) https://library.wmo.int/records/item/54669-wmo-guidelines-on-multi-hazard-impact-based-forecast-and-warning-services
        *7) adăposturi, centre de zi pentru victime ale dezastrelor naturale, servicii de asistenţă comunitară, centre comunitare integrate, centre de suport pentru situaţii de urgenţă/de criză, cantine/servicii mobile de acordare a hranei - masa pe roţi şi altele asemenea.


    ANEXA 2

                       INFORMAŢII SUPLIMENTARE PRIVIND RISCURILE
                      CU IMPACT MAJOR LA CARE ESTE EXPUSĂ ROMÂNIA

    Hazarduri naturale

    Inundaţii
        Multe dintre regiunile României sunt vulnerabile la inundaţii. Între 1990 şi 2020, EM-DAT a consemnat în România 48 de dezastre induse de inundaţii (fluviale sau viituri rapide), înregistrând 443 de morţi, 399.619 de persoane afectate şi pagube totale în valoare de 3,13 miliarde USD. Acestea reprezintă 55,8% dintre toate dezastrele naturale care au lovit România în aceeaşi perioadă şi 8,73% din dezastrele induse de inundaţii în Europa*1). Inundaţiile din 2005 şi 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane (93 de decese), au distrus o parte importantă a infrastructurii de management al riscului de inundaţii şi au generat pagube estimate la peste 2 miliarde de Euro*2). S-a estimat că inundaţiile extreme din 2010 au provocat pagube în valoare de 0,6% din PIB-ul României din acel an.*3) În aprilie-mai 2014, precipitaţiile intense din sudul României au dus la inundarea mai multor localităţi din bazinul hidrografic Vedea (125 de case inundate)*4), la care se adaugă 2.267 ha de păşuni şi 8.745 ha de terenuri agricole inundate*5). Impactul financiar al inundaţiilor produse în anul 2014 a fost semnificativ, astfel că pagubele produse de inundaţiile din primăvară s-au ridicat la 167,9 milioane EUR, iar cele produse de inundaţiile din anotimpul de vară la 172 milioane EUR*6).
        *1) EM-DAT. 1900-2019. Link.
        *2) RO-RISK. 2016. Country report 5.1 Conditionality România 2016. Link. citat de Banca Mondială. 2020a. Sprijin tehnic pentru pregătirea planurilor de management a riscului de inundaţii în RAPORTUL RAS (P170989) Rezultatul 1.
        *3) Guvernul României. 2010a. Briefing de presa susţinut de ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga la finalul şedinţei de Guvern. Link. De menţionat ca Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost activat pentru inundaţii în iunie 2010. A se vedea Comisia Europeană. 2021. EU Solidarity Fund Interventions since 2002. Link. A se vedea şi Global Facility for Disaster Reduction and Recovery. 2019. Accelerating Risk Reduction through Forward-Looking Investments and Policies in România - Building physical and financial resilience to strengthen România's future. Knowledge Hub. October 18, 2019. Washington, DC. Link.
        *4) ROSA. 2014. Monitorizarea inundaţiilor în sudul României. Aprilie 2014. Agenţia Spaţială Româna (ROSA). Link. A se vedea şi Comisia Europeană 2014a. Daily Maps ERCC - Emergency Response Coordination Center. Directorate-General for European Civil Protection and Humanitarian Aid Operations. Link.
        *5) Comisia Europeană. 2014b. 23 April 2014: Serbia & România - Floods. European Commission's Directorate-General for European Civil Protection and Humanitarian Aid Operations. Balkans: Floods - May 2014. April 23, 2014. ReliefWeb. Link.
        *6) A se vedea Comisia Europeană. 2016. Report from the Commission to the European Parliament and the Council European Union Solidarity Fund Annual Report 2015 COM(2016) 546 final. Brussels, 30.8.2016. Link.

        În conformitate cu rezultatele Proiectului RO-RISK, inundaţiile sunt printre hazardurile care provoacă cele mai mari pagube, cu un nivel de impact mediu (fizic, economic şi psiho-social) şi o rată medie de incidenţă*7). 373 de Zone cu Risc Potenţial Semnificativ la Inundaţii (ZRPSI) (2 dintre acestea de-a lungul Dunării) au fost identificate în primul ciclu de implementare a Directivei inundaţii (DI) (2011), în etapa de Evaluare Preliminară a Riscului de Inundaţii (EPRI), adăugându-se încă 136 de ZRPSI-uri şi 17 ZRPSI-uri pluviale urbane în ciclul al doilea (2019), deci totalul ZRPSI-urilor este în prezent de 526*8). În conformitate cu predicţiile din anul 2016 "în cazul unor viituri cu perioada de revenire de 100 de ani, de-a lungul a circa 16.400 km de cursuri interioare de apă şi 1.074 km pentru Dunăre, aproape 818.000 de locuitori şi 3.550 de localităţi ar fi la risc"*9). De asemenea, 6% din căile ferate naţionale şi 700 de kilometri din autostrăzile, drumurile naţionale şi drumurile europene majore, precum şi 1.300 de kilometri şi 1.000 de drumuri locale şi judeţene pot fi la risc*10). Cercetările indică faptul că inundaţiile sunt estimate să apară mai frecvent în multe bazine hidrografice, în contextul impactului schimbărilor climatice, mai ales iarna şi primăvara, deşi estimările privind frecvenţa şi magnitudinea inundaţiilor prezintă incertitudini*11).
        *7) RO-RISK. 2016. Link. p. 28. citat de Banca Mondială. 2020a.
        *8) Banca Mondială. 2022c. Consultări la nivel tehnic cu echipa SATR privind Inundaţiile (P170989).
        *9) RO-RISK. 2016. p. 26.
        *10) Conform RO-RISK, 204 de extragere a apei destinate consumului uman, 79 SPA (zone speciale de protecţie), 86 SCI (situri 26 de importanţă comunitară), 100 zone protejate naţionale şi 32 instalaţii IPPC (prevenire şi control integrat al poluării) sunt în pericol de inundare. Privind obiectivele culturale, 286 de biserici, 15 monumente şi 13 muzee sunt expuse riscului. Populaţia posibil afectată de inundaţii în cazul unei perioade de revenire de 1 la 1.000 de ani este de aproximativ 1.817.000 locuitori. A se vedea capitolul 5.1 Condiţionalitate România în RO-RISK. 2016. 26.
        *11) În conformitate cu Banca Mondială. 2020a.

        Figura 5. Distribuţia teritorială a bazinelor torenţiale cu hazard ridicat la inundaţii (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Guvernul României. Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (2020). Link.

        Figura 6. Extinderea zonelor inundabile, estimate prin metoda de modelare cu sisteme pe suport GIS (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Raport privind Evaluarea Riscurilor la Nivel Naţional (2018). Link.


    Incendii de pădure
        Conform RO-RISK, incendiile de pădure au un impact redus (fizic, economic şi psihosocial), cu o probabilitate de incidenţă mai mare. În ultimii 60 de ani, România a înregistrat în medie 174 de incendii de pădure pe an, "cu o suprafaţă de 896 ha pe an şi 5,2 ha pe incendiu de pădure"*12). Între 2010 şi 2020 România a avut o medie anuală de 360 incendii de pădure, cu o suprafaţă arsă medie de 2346 ha*13). Între anii 2010-2020 a avut loc o creştere semnificativă a incendiilor de pădure care au afectat suprafeţe de peste 25 ha (a se vedea Figura 7). Cele mai multe incendii de pădure au loc din cauza activităţilor umane, precum arderea necontrolată a pajiştilor în perioada de primăvară şi arderea miriştilor după recoltarea produselor agricole, în perioada de vară-toamnă, pe terenurile situate în imediata vecinătate a pădurilor. În 2020, conform Centrului Comun de Cercetări al UE (2021)*14) România a înregistrat 627 incendii de pădure, cu o suprafaţă totală de aproximativ 5152 de hectare de suprafaţă arsă. În anul 2022, pe lângă incendiile de pădure, jumătate din suprafaţa arsă în siturile Natura 2000 s-a înregistrat în România, în zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, afectând în special stufărişul.
        *12) IGSU. 2019. Autoevaluare naţională a cadrului de condiţii favorizante în managementul riscului de dezastre, p. 4.
        *13) Comisia Europeană. 2021e. JRC Technical Report on Forest Fires in Europe, Middle East and North Africa 2020. Joint Research Centre. Uniunea Europeană. JRCC1267665. EUR 30862 EN (Raport tehnic JRC privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord 2020). Link.
        *14) Comisia Europeană. 2021e. Link.

        Figura 7. Numărul de incendii care au afectat suprafeţe mai mari de 25 ha în România între 2010 şi 2020 (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa: Sava, Justina Alexandra, Incendii anuale în România 2010-2020 în "Statista", 24 iunie 2021. Link.

        În ceea ce priveşte distribuţia geografică a riscului, "fiecare unitate administrativă are o probabilitate anuală de apariţie a unui incendiu de pădure, 19% dintre unităţi au o probabilitate medie până la ridicată, 73% o probabilitate medie-scăzută, 8% neavând vegetaţie forestieră." În zonele cu risc ridicat de incendii de pădure, impactul economic şi social va fi exacerbat de schimbările climatice. A fost elaborat un scenariu cu Masivul Ceahlău, care a avut în vedere "schimbările climatice cu impact ecologic ridicat (doborâturi de vânt, atacuri ale insectelor, uscarea copacilor, observare târzie, acces dificil şi teren accidentat, suprafeţe arse)"*15). Acest scenariu estima "12 răniţi, 120 persoane evacuate, 1.600 ha de zone protejate afectate, 350.000 EUR de pierderi materiale directe şi indirecte", precum şi "afectarea a aproape 9% din populaţia din această zonă"*16).
        *15) IGSU 2019 - Autoevaluare naţională a cadrului de condiţii favorizante în managementul riscului de dezastre, p. 4.
        *16) IGSU. 2019. p. 4.

        Figura 8. Harta probabilităţii incendiilor de pădure în România (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020. Sinteză privind managementul riscului de dezastre Link.


    Seceta
        Evenimentele de secetă au cauzat pagube socioeconomice importante în România, datele indicând faptul că mii de hectare au fost distruse de evenimente meteorologice adverse*17). În 2020, România a cunoscut cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani, cu un impact socioeconomic direct şi semnificativ asupra PIB-ului României, în special asupra sectorului agricol românesc. Conform înregistrărilor EM-DAT, din 1900 până în 2021 au avut loc două evenimente de secetă majoră, care au provocat pagube estimate de 751,5 milioane USD în total*18). În 2012, pagubele cauzate de secetă şi incendii s-au ridicat la 807 milioane EUR.
        *17) Datele prezentate în programul de guvernare 2020-2024 privind zonele afectate de fenomene meteorologice extreme în ultimii cinci ani arată următoarele: 1,75 milioane de hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane au fost distruse doar de secetă, cu o scădere în ultimii ani la 411.383 hectare în 2017 şi 171.720 în 2019.
        *18) EM-DAT. 1900-2019. Link.

        România este expusă la riscul de secetă meteorologică, pedologică şi hidrologică*19). Seceta din 20112012 (Figura ) este un scenariu reprezentativ cu un interval de revenire de 3 evenimente în 10 ani, prevăzându-se un impact mediu spre ridicat, cu afectarea a peste 2.900 unităţi administrative, 17 milioane de oameni, 12,5 milioane ha de suprafeţe agricole şi 5,3 milioane ha de pădure*20). În anii care urmează, seceta va prezenta un risc substanţial crescut în România, crescând în special în intensitate şi frecvenţă din cauza schimbărilor climatice şi se prevede că va avea un impact semnificativ asupra societăţii şi asupra economiei. De asemenea, România este expusă riscului de deşertificare, din cauza creşterii riscului de secetă şi creşterii temperaturii anuale. Se prevede că sudul României va fi afectat intens de deşertificare, ca urmare, printre altele, a schimbărilor climatice şi a despăduririlor. De asemenea, zonele umede din România sunt expuse unui risc ridicat de deşertificare. Seceta şi deşertificarea vor crea probleme în agricultură, reducând posibilitatea de a recolta culturi şi afectând mijloacele de trai ale unui număr mare de cetăţeni.
        *19) Seceta meteorologică este fenomenul natural cauzat de niveluri scăzute de precipitaţii. Seceta pedologică este fenomenul natural definit de conţinutul de apă în sol, respectiv umezeala din sol, sub valoarea medie anuală asociată cu seceta meteorologică, cu impact direct asupra creşterii culturilor şi ecosistemelor. Seceta hidrologică are loc când resursele de apă sunt diminuate, nivelurile de apă în pânza freatică sunt sub nivelul de pompare, iar debitele de apă sunt reduse considerabil. Seceta hidrologică poate să se producă pe o perioadă de mai mulţi ani la rând şi să afecteze zone mari. A se vedea IGSU. 2019, p. 5 şi/sau Regulamentul din 16 aprilie 2020 privind managementul situaţiilor de urgenţă cauzate de fenomene meteorologice periculoase care duc la apariţia secetei pedologice, Guvernul României. 2020. Link. şi/sau Guvernul României. 2019c. Regulamentul MMAP şi MAI din 7 martie 2019 privind managementul situaţiilor de urgenţă cauzate de fenomene meteorologice periculoase care au efectul de producere de inundaţii, seceta hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţiile hidrotehnice, poluarea accidentală a cursurilor de apă şi poluarea marină în zonele de coastă. Link.
        *20) IGSU. 2019. Autoevaluare naţională a cadrului de condiţii favorizante în managementul riscului de dezastre. p. 5.

        Figura 9. Harta riscului de secetă pedologică (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020. Sinteză privind managementul riscului de dezastre Link.

        Figura 10. Vulnerabilitatea la secetă pedologică (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: RO-RISK. Raport consolidat privind evaluarea riscului la secetă pedologică. 147.


    Cutremure
        România se consideră ca fiind una dintre ţările cu cea mai activă seismicitate din Europa, Bucureştiul fiind considerat una dintre cele mai vulnerabile capitale din Europa de Sud-Est.
        Cutremure majore au avut loc în 1940 (M_w 7,7), 1977 (M_w 7,4), 1986 (M_w 7.1) şi 1990 (M_w 7,0)*21). În 1977, un cutremur cu magnitudinea de moment (Mw) de 7,4 a cauzat 1.578 de morţi (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de răniţi (7.598 în Bucureşti), cu pierderi echivalate la 2,048 miliarde USD*22). S-au prăbuşit sau au fost grav deteriorate 156.000 de apartamente de locuit şi peste 2.274 de şcoli şi 459 de spitale au suferit deteriorări grave. Începând din 1900, România a fost lovită de peste 14 evenimente seismice cu magnitudine de peste 6*23).
        *21) Georgescu, Emil-Sever, Antonios Pomonis. 2012, septembrie. Building damage vs territorial casualty patterns during the Vrancea (România) earthquakes of 1940 and 1977. In 15th world conference on earthquake engineering (pp. 24-28).
        *22) În ceea ce priveşte clădirile afectate şi pierderile economice, s-au constatat următoarele pagube: 156.000 de apartamente în zone urbane şi 21.500 de case rurale distruse sau deteriorate foarte grav; 366.000 de apartamente în zone urbane şi 117.000 de case rurale care au necesitat reparaţii; distruse 374 de grădiniţe, creşe, şcoli primare şi gimnaziale şi deteriorate grav alte 1.992; distruse şase clădiri de universităţi şi deteriorate alte 60; distruse 11 spitale şi deteriorate 228 de spitale şi 220 de policlinici (centre de sănătate); distruse sau deteriorate aproape 400 de instituţii culturale, precum teatre şi muzee; deteriorate 763 de fabrici. A se vedea capitolul 5.1 Condiţionalitate România, RO-RISK. 2016. p. 24.
        *23) RO-RISK. 2016. p. 23.

        Întreg teritoriul României este expus la cutremure, 14 milioane de români locuind în zone de hazard seismic moderat sau ridicat, ceea ce înseamnă 67 % din populaţie*24). Este expusă la risc în special zona extracarpatică a ţării. România se află în zona de subducţie Vrancea, care poate să producă cutremure cu magnitudine de până la 8,1*25). În harta de zonare a acceleraţiei terenului pentru proiectare (ag) corespunzătoare unui interval mediu de recurenţă a acţiunii seismice de 475 de ani (probabilitate de depăşire de 10% în 50 de ani), care va fi luat în considerare la următoarea revizuire a Codului de proiectare P100-1, prezentată în Figura 11, hazardul seismic la nivel naţional se împarte în următoarele 3 zone:
        *24) Institutul Naţional de Statistică, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România.
        *25) Banca Mondială. 2018b. Diagnostic sistematic de ţară pentru România - Nota de fundal - Managementul schimbărilor climatice şi al dezastrelor. iunie 2018. Link. p. 5.
    – Zona cu hazard seismic scăzut include regiunile expuse la valori ag ≤ 150 cm/sp (≤ 0,15g);
    – Zona cu hazard seismic mediu include regiunile expuse la 150 cm/sp (0,15g) < ag ≤ 350 cm/sp (≤ 0,35g);
    – Zona cu hazard seismic ridicat include regiunile expuse la ag > 350 cm/sp (> 0,35g).

        Se estimează că 45% din infrastructurile esenţiale (precum transport, energie, apă şi servicii de comunicaţii) sunt expuse riscului seismic mediu sau ridicat*26). Se estimează că vulnerabilitatea economică la cutremure este semnificativă, deoarece aproximativ 60-75% din activele fixe, precum şi 70-80% din PIB-ul României se află în zone cu hazard ridicat de cutremur. Atât în termeni relativi, cât şi în termeni absoluţi, se preconizează că Bucureştiul va avea cele mai mari pierderi totale la cutremurele viitoare, cu aproximativ 200 milioane EUR pierderi anuale medii*27).
        *26) RO-RISK. 2016. p 23. Link.; Definiţia serviciilor critice conform Global Facility for Disaster Reduction and Recovery. 2019. Accelerating Risk Reduction through Forward-Looking Investments and Policies in România - Building physical and financial resilience to strengthen România's future. (Accelerarea reducerii riscurilor prin investiţii şi politici de perspectivă în România - Construirea rezilienţei fizice şi financiare pentru a consolida viitorul României). Knowledge Hub. 18 octombrie 2019. Washington, DC. Link.
        *27) Banca Mondială. 2020e. Earthquake Risk in Multifamily Residential Buildings: Europe and Central Asia Region. (Riscul de cutremur în clădirile rezidentţiale multifamiliale: Regiunea Europa şi Asia Centrală) Washington, DC. Link. 19.

        Figura 11. Harta hazardului seismic în România (a se vedea imaginea asociată)
        A se vedea: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Global Facility for Disaster Reduction and Recovery. 2019. Accelerating Risk Reduction through Forward-Looking Investments and Policies in România - Building physical and financial resilience to strengthen România's future. Knowledge Hub. 18 octombrie 2019 Washington, DC. Link.

        Notă: PGA = valoarea de vârf a acceleraţiei terenului (ag în cm/sp). Această hartă prezintă valoarea de vârf a acceleraţiei terenului, cu o probabilitate de depăşire de 10% în 50 de ani (IMR = 475 ani).
        Conform unui scenariu de risc seismic evaluat în cadrul proiectului RO-RISK, privind riscul seismic la clădirile de locuinţe în România, un cutremur care să cauzeze pierderi economice mari ar putea avea loc o dată la 10 ani, iar un cutremur cu potenţialul de a cauza un număr mare de victime ar putea avea loc o dată la 100 de ani. Principalele rezultate ale acestei evaluări de risc sunt prezentate în Tabelul 13, pentru diferite intervale medii de recurenţă (IMR).
        Figura 12 Ilustrează efectele unui cutremur cu IMR de 100 de ani în ceea ce priveşte numărul de clădiri de locuinţe distruse şi arată concentrarea pagubelor în partea de est a ţării. Referitor la riscul seismic al clădirilor de locuit multifamiliale, se estimează că 61% din populaţia totală din Bucureşti locuieşte în astfel de clădiri*28).
        *28) "În Bucureşti, cea mai mare parte dintre locuitorii săi locuieşte în clădiri cu risc ridicat, din cadre de beton armat şi în clădiri de cărămidă neconsolidate. Tipologiile de clădiri expuse la risc ridicat sunt considerate primele două tipuri de clădiri din fiecare oraş care au cele mai mari rate de pierderi anuale medii* cauzate de deteriorări ale clădirilor. Similar cu constatările anterioare, Belgrad şi Taskent urmează după Bucureşti, cu cei mai mulţi dintre locuitori locuind în tipurile de clădiri cu risc ridicat." A se vedea Grupul Băncii Mondiale. 2020a. Link.

        Tabelul 13. Riscul seismic la clădirile de locuit

┌────────┬──────────────────────────────────────┐
│ │Indicator de risc seismic │
│ ├─────────┬────────┬─────────┬─────────┤
│Scenariu│Pierderi │ │Persoane │ │
│de │economice│Victime │afectate │Clădiri │
│cutremur│(EUR, │decedate│(inclusiv│avariate*│
│ │milioane)│ │victime │ │
│ │ │ │decedate)│ │
├────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┤
│IMR = 10│4.460 │0 │760 │500 │
│ani │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┤
│IMR = │7.620 │6.800 │57.000 │211.000 │
│100 ani │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┤
│IMR = │ │ │ │ │
│1.000 │25.650 │42.000 │325.500 │930.000 │
│ani │ │ │ │ │
└────────┴─────────┴────────┴─────────┴─────────┘

        Sursa: Proiectul RO-RISK. Link.
        Note: (1) IMR = interval mediu de recurenţă; (2) Clădiri avariate se referă la clădirile care este probabil să fie afectate de orice grad de avariere ca urmare a scenariului de cutremur respectiv. Gradul de avariere poate fi de la avariere nesemnificativă la prăbuşire totală/colaps.

        Figura 12. Număr de clădiri de locuit avariate în cazul unui scenariu de cutremur cu IMR de 100 de ani (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Proiectul RO-RISK

        Există mai multe scenarii pentru a înţelege impactul potenţial al unui cutremur puternic. În cadrul proiectului RO-RISK, s-a estimat că, dacă în zona seismică Vrancea se produce un cutremur puternic, cu o magnitudine moment Mw= 8,1 "cu interval de recurenţă medie (1.000 de ani) şi adâncime medie (90 km), produs în segmentul activ superior"*29), ar fi afectate două treimi din teritoriul României, cu pierderi umane şi financiare mari. S-au estimat următoarele pierderi: "42.000 de morţi, aproximativ 300.000 de răniţi, 14% din clădiri afectate în fiecare unitate administrativă, peste 850 de kilometri de infrastructură deteriorată şi pierderi materiale directe de peste 14 miliarde EUR"*30). Pe de altă parte, luând în calcul alt scenariu - dacă s-ar produce acum cutremurul din 1977 (magnitudine 7,2), acesta ar putea cauza costuri cu pagube directe de 7- 11 miliarde EUR (din care 5 miliarde EUR ar fi pierderi neasigurate), cu pierderi economice care ar depăşi 25 miliarde EUR*31). În funcţie de perioada şi locaţia acestui tip de eveniment, pierderile de vieţi ar fi între 700 şi 4.500 de morţi, estimându-se că 250.000 de oameni ar rămâne fără case pentru mai multe luni sau ani*32). Conform UNSAR, organismul profesional al asigurătorilor din România, peste 80% din totalul familiilor afectate nu ar avea resursele necesare pentru reparaţii sau reconstrucţie după un cutremur precum evenimentul din 1977*33).
        *29) IGSU. 2019. Autoevaluare naţională a cadrului de condiţii favorizante în managementul riscului de dezastre. p. 2.
        *30) IGSU. 2019. p. 2.
        *31) Banca Mondială şi Comisia Europeană. 2021. Economics of Prevention and Preparedness - Financial Risk and Opportunities to Build Resilience in Europe (Risc financiar şi oportunităţi de consolidare a rezistenţei în Europa).
        *32) Banca Mondială şi Comisia Europeană. 2021.
        *33) Radu, Andreea. 2016. ICAR 2016 - Main takeaways (Principalele concluzii), Insurance Lasig, 12 octombrie 2016. Link.

        Figura 13. Harta hazardului seismic al cutremurului din Vrancea (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. Autoevaluare naţională a cadrului de condiţii favorizante în managementul riscului de dezastre.
        Notă: Cutremur intermediar în Vrancea produs la adâncimea de 90km cu M_w = 8,1 (IMR = 1000 ani) - PGA (valoarea de vârf a acceleraţiei terenului) mediată obţinută cu 2 modele de atenuare a mişcării seismice. M_w: magnitudinea momentului seismic.


    Alunecări de teren
        În România, alunecările de teren constituie unul din cele mai frecvente hazarduri naturale, arealele cele mai expuse la alunecări de teren fiind unităţile deluroase şi de podiş, precum şi regiunile carpatice constituite din depozite de fliş. Alunecările de teren apar ca urmare a mai multor factori - cauze naturale, precum precipitaţiile intense sau cutremurele, sau cauze provocate de om, precum despădurirea sau eroziunea. În ce priveşte frecvenţa acestor fenomene, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a înregistrat aproximativ 1.000 de rapoarte privind alunecările de teren şi pagubele produse de alunecări de teren în judeţul Prahova între 2010-2019. Conform datelor de la nivelul pool-ului naţional de asigurare împotriva dezastrelor naturale*34) (PAID), din 2018 până în 2022, au fost aprobate în total 248 de reparaţii prin asigurări pentru alunecări de teren, totalizând despăgubiri de aproximativ 5,5 milioane RON*35).
     *34) Conform Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, în special articolul 1, locuinţele se împart în două categorii principale, cu sume asigurate şi prime de asigurare diferite: Locuinţe de clasa A- clădirea are structura de beton, fier, lemn şi pereţi exteriori din piatră, cărămizi sau alte materiale de construcţii rezultate din procese termice sau chimice. Pentru aceste locuinţe de clasa A, suma asigurată este de 20.000 EUR, iar prima de asigurare este de 20 EUR. Locuinţele de clasa B- clădirea are pereţi exteriori fabricaţi din diferite materiale care nu au rezultat din procese termice sau chimice.
        *35) PAID. 2021. Statistici anuale. Link.

        Figura ilustrează distribuţia unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) afectate de alunecări de teren în România. Se preconizează că frecvenţa alunecărilor de teren va creşte ca urmare a precipitaţiilor intense asociate cu schimbările climatice sau ca urmare a unui cutremur.
        Figura 14. Unităţi administrativ-teritoriale (UAT) afectate de alunecări de teren în România (a se vedea imaginea asociată)
     Sursa: Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea V - Zone de risc natural, aprobat prin Legea 575 din 22 octombrie 2001.
        Notă: Zonele colorate reprezintă UAT-uri afectate de alunecări de teren.

        Figura 15. Expunerea medie la alunecări de teren a suprafeţei totale construite la nivelul municipalităţilor (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020. Sinteză privind managementul riscului de dezastre. Link.

        Figura 16. Hazardul la alunecări de teren indus de precipitaţii sezoniere extreme (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020. Sinteză privind managementul riscului de dezastre. Link.


    Fenomene meteorologice extreme- Furtuni, trăsnete, grindină, tornade, evenimente cu vânt puternic, evenimente cu temperaturi extreme
        Fenomenele meteorologice extreme au un impact social şi economic semnificativ în condiţiile climatice actuale. În ceea ce priveşte unele dintre aceste evenimente (de ex., grindină, evenimente de vânt extrem, caniculă), frecvenţa de apariţie, intensitatea şi impactul vor avea o tendinţă de creştere în România.
        Furtuni: Furtunile care produc trăsnete reprezintă una din principalele cauze de decese asociate cu fenomene meteorologice la nivel mondial. Informaţiile privind distribuţia spaţială şi temporală a trăsnetelor sunt esenţiale deoarece acest tip de fenomene meteorologic duce, printre altele, la decese, pagube materiale, avarii ale sistemelor electrice, perturbări ale transportului şi incendii de pădure. Cercetările au arătat că frecvenţa de apariţie a fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv trăsnete, va creşte în Europa până în 2100*36). În special, numărul de trăsnete va creşte în jumătatea nordică a României, o regiune pe care climatologia actuală nu o prezintă ca zonă caracterizată de un număr mare de trăsnete. Se estimează că în partea de sud-vest şi centru a României au loc > 3,06 de trăsnete pe kmp pe an, media anuală de trăsnete având un maxim în lunile iunie-august (reprezentând 80% din totalul numărului de trăsnete). Pentru un tip particular de trăsnete, trăsnetele pozitive, activitatea a fost estimată la > 0,028 trăsnete pe kmp pe an în România, cele mai multe fiind observate în partea de sud-vest şi centru a României*37). Trăsnetele pozitive sunt importante deoarece au o probabilitate mai mare de a iniţia incendii de pădure.
        *36) Radler, A.T., Groenemeijer, P.H., Faust, E. et al. 2019. Frequency of severe thunderstorms across Europe expected to increase in the 21st century due to rising instability (Frecvenţa furtunilor puternice în Europa se estimează că va creşte în secolul 21 din cauza instabilităţii în creştere). npj Clim Atmos Sci, 2, 30 Link.
        *37) Studiu efectuat pentru România cu date de la Reţeaua Naţională de Detectare a Fulgerelor între 2003 şi 2007. A se vedea Antonescu, B. şi Burcea, S. 2010. A cloud-to-ground lightning climatology for România (O climatologie privind fulgerele nor- sol pentru România). Monthly Weather Review, 138, 579-591.

        Rata de mortalitate din cauza trăsnetelor în România rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa. Între 1999-2015 au existat 724 de decese cauzate de trăsnete (aproximativ 42 de decese pe an), majoritatea având loc în perioada mai-august (93% din toate cazurile), cu un maxim în iunie (31%), urmat de iulie (28%)*38). Cele mai mari valori ale ratei de mortalitate (> 2,6 decese la un milion de locuitori pe ani) s-au observat în partea de sud-vest a României, o regiune caracterizată de valori ridicate ale numărului de trăsnetelor şi în care un procent relativ mare (> 40%) din populaţie locuieşte în zone rurale. Cele mai multe decese (78%) de la nivelul României au fost raportate în zonele rurale.
        *38) Antonescu, B. şi Carbunaru, F. 2018. Lightning-Related Fatalities in România from 1999 to 2015, (Decese cauzate de fulgere în România din 1999 până în 2015). Weather, Climate, and Society, 10, 241- 252.

        Grindină: Conform Bazei de date Europene de Fenomene Meteorologice Severe (European Severe Weather Database), în România au avut loc 850 de căderi de grindină de mari dimensiuni (> 2 cm) între 2006 şi 2020. Studiile recente au indicat că frecvenţa de apariţie a evenimentelor cu grindină de mari dimensiuni va creşte în următoarele decenii*39). Se preconizează că evenimentele cu căderi de grindină de mari dimensiuni vor deveni cu 40-80% mai probabile până la sfârşitul secolului în Europa centrală şi de est. Grindina cu diametrul ≥ 5 cm (care, în general, este asociată cu cele mai severe pagube produse culturilor agricole, vehiculelor şi clădirilor) se preconizează că va deveni mai frecventă în părţi din Europa centrală şi de nord-est. În cazul României, grindina de mari dimensiuni va deveni mai frecventă pe întreg teritoriul (schimbare 10-80%) până la sfârşitul secolului (conform diferitelor scenarii climatice). Foarte probabil, jumătatea de nord a României va fi regiunea cea mai afectată. Se observă tendinţe şi distribuţii spaţiale similare şi pentru grindina cu diametrul ≥ 5 cm. Evenimentele de vânt puternic (rafale care ating ≥ 25 m/s) vor deveni mai frecvente pe întreg teritoriul României, dar tendinţa acestora este mai scăzută în comparaţie cu grindina.
        *39) Radler, A.T., Groenemeijer, P.H., Faust, E. et al., 2019.

        Tornade şi evenimentele cu vânt puternic: Conform Bazei de date Europene de Fenomene Meteorologice Severe, în România au avut loc 590 de evenimente cu vânt puternic între 2006 şi 2020. Frecvenţa de apariţie evenimentelor cu vânt puternic asociate cu furtunile se preconizează că va creşte pentru diferite scenarii climatice, în special în partea de sud a României*40). De asemenea, în România s-a observat că ciclonii mediteraneeni, care se dezvoltă rapid şi produc vânturi puternice (adică vântul puternic de tip sting jet asociat procesului de ocludere)*41), vor avea o frecvenţă de apariţie mai mare din cauza schimbărilor climatice*42). Conform Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), pagubele anuale preconizate în urma furtunilor cu vânt puternic sunt estimate la 83 milioane EUR, cu peste 660.000 de persoane în România expuse în fiecare an la acest tip de fenomen extrem*43).
        *40) Radler, A.T., Groenemeijer, P.H., Faust, E. et al., 2019.
        *41) Brâncuş, M., Schultz, D. M., Antonescu, B., Dearden, C., and Ştefan, S., 2019: Origin of Strong Winds in an Explosive Mediterranean Extratropical Cyclone (Originea vânturilor puternice într-un ciclon extratropical exploziv mediteranean). Monthly Weather Review, 147, 3649-3671.
        *42) Martinez-Alvarado, O., Gray, S., Hart, N., Clark, P., Hodges, K., Roberts, .M, 2018: Increased wind risk from sting-jet windstorms with climate change (Risc crescut de vânturi din cauza furtunilor de vânturi puternice de tip jet-sting pe fondul schimbărilor climatice). Environmental Research Letters, 13, 044002.
        *43) Citat în op.cit., Banca Mondială şi Comisia Europeană, 2021, p.75.

        Evenimente cu temperaturi extreme: EM-DAT a înregistrat din 1980 un număr de 11 valuri de frig şi 8 valuri de căldură în România*44). În 2007, canicula a provocat în România pierderi de peste 2 miliarde EUR şi 19.000 spitalizări. În România, 25,2% din toate decesele asociate cu valurile de căldură pot fi atribuite schimbărilor climatice (de ex., în cazul Bucureştiului, acest lucru înseamnă 103 decese în plus în fiecare an). De asemenea, numărul de ore cu stres termic la temperaturi ridicate, definit de Indicele Climatic Termic Universal (UTCI, Universal Thermal Climate Index), a crescut în România în perioada 1979-2019. Numărul de ore cu stres termic la temperaturi ridicate a crescut în special în partea de sud a României (5,2 ore pe an). În acelaşi timp, numărul de ore cu stres la temperaturi scăzute a scăzut pe întreg teritoriul României, mai pronunţat în partea nordică a României (11 ore pe an)*45).
        *44) Baza Internaţională de Dezastre EM-DAT. 1900-2019. Link. citată în Banca Mondială şi Comisia Europeană. 2021., p.75.
        *45) Antonescu, B, Mărmureanu, L, Vasilescu, J, et al., 2021 "A 41-year bioclimatology of thermal stress in Europe". Internaţional Journal of Climatology (O bioclimatologie de 41 de ani a stresului termic în Europa)., 41, 3934-3952



    Hazarduri biologice
        Epidemii
        De-a lungul istoriei, România a fost afectată de pandemii cu consecinţe sociale şi economice intersectoriale. Potrivit înregistrărilor EM-DAT, din 1900 până în 2020, România a avut trei dezastre biologice principale, care au afectat cel puţin 5.271 de persoane*46). Constatările a diferite studii arată o creştere a incidenţei epidemiilor (tuberculoză, rujeolă şi rubeolă, COVID-19, HIV etc.) în comunităţile vulnerabile din România. Rujeola are una dintre cele mai ridicate rate de notificare din UE şi, deşi ratele de notificare pentru toate cazurile de tuberculoză sunt, de asemenea, în scădere, acestea rămân cu mult peste media din UE/Spaţiul Economic European (SEE)*47). O proporţie de 55 de procente dintre decese au survenit la vârsta de sub un an; această grupă de vârstă este cea mai predispusă la a fi afectată, pentru că este un grup care nu poate fi protejat complet prin vaccinare, deoarece copiii sunt prea mici pentru a putea fi vaccinaţi. În 2018, în România, rata de vaccinare cu primul vaccin împotriva rujeolei (MCV1) a fost de 90%, iar cu al doilea vaccin (MCV2) 81%, sub mediile europene şi sub ţintele recomandate de OMS de 95%. De asemenea, România a fost afectată şi de pandemia de COVID-19, cele mai afectate judeţe fiind Bucureşti (Ilfov) , Cluj, Iaşi, Braşov şi Timiş. La 30 noiembrie 2021, numărul total de decese era de 56.529 dintr-un total de 1,78 milioane de cazuri înregistrate de la începutul pandemiei. Rata mortalităţii din cauza COVID-19 până la sfârşitul lunii august 2021 a fost cu aproximativ 12% mai mare în România decât media din ţările UE, la aproximativ 1.790*48). Rata de vaccinare antigripală în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani şi peste a crescut, dar rămâne scăzută. După ce a scăzut considerabil de la 54% în 2007 la 7% în 2014, a revenit la 21% din populaţie în 2018, un procent care încă pune societatea în pericol potenţial. Printre motive se numără insuficienţa informaţiilor care ajung la populaţia în vârstă*49).
        *46) EM-DAT. 1900-2019. Link.
        *47) Profilul de sănătate al ţării, OCDE, 2019. OECD/European Observatory on Health Systems and Policies. 2019. România: Country Health Profile 2019, State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/European Observatory on Health Systems and Policies. Brussels. Link.
        *48) Profilul de sănătate al ţării, OCDE, 2021. OECD/European Observatory on Health Systems and Policies. 2021. România: Country Health Profile 2021, State of Health in the EU. OECD Publishing, Paris. Link.
        *49) OECD/European Observatory on Health Systems and Policies. 2021. Link.

        Figura 17. Rata vaccinării în România în comparaţie cu media UE (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Profilul de sănătate al ţării, OCDE, 2021.

        În fiecare an, aproximativ 2000 de femei din România îşi pierd viaţa din cauza cancerului cervical, un tip de cancer cauzat de virusul papilloma uman (HPV), cea mai frecventă infecţie transmisă sexual, care se poate preveni prin vaccinare. Prima campanie naţională de vaccinare anti HPV, desfăşurată în anii 2008-2009, a fost considerată un eşec, având în vedere că vaccinul a fost administrat la doar 2,57% dintre pacientele eligibile. Se estimează că ar fi putut fi salvate 17.000 de vieţi dacă această campanie ar fi fost una de succes. În timp ce în România incidenţa cancerului cervical era de 32,98 cazuri la 100.000 de locuitori în 2018, o valoare de patru ori mai mare decât media europeană, ţări precum Marea Britanie sunt aproape de eradicarea infecţiei cu HPV.
        România este expusă riscului de boli infecţioase care rezultă în urma altor dezastre. România este expusă la diverse hazarduri naturale şi schimbări climatice, iar acestea pot genera hazarduri biologice, precum contaminarea surselor de hrană sau de apă. Aceste hazarduri pot da naştere la boli transmisibile, care, având în vedere experienţa din pandemia de COVID-19, pot pătrunde în ţară şi se pot răspândi rapid prin contact de la om la om*50). În cadrul proiectului RO-RISK, s-a efectuat o modelare a impactului epidemiilor folosind un scenariu reprezentativ al pandemiei de gripă cu probabilitate medie, cu un interval de recurenţă de 10 până la 100 de ani şi cu impact foarte mare (peste 100 de morţi şi 5.000 de bolnavi). În sectorul de sănătate există date limitate/incomplete privind expunerea şi vulnerabilitatea, astfel că nu se pot face evaluări eficiente ale riscurilor.
        *50) IGSU. 2019. Autoevaluare naţională a cadrului de condiţii favorizante în managementul riscului de dezastre. p. 4.

        Constatările diferitelor studii arată o creştere a incidenţei epidemiilor (tuberculoză, rujeolă şi rubeolă, COVID-19, HIV şi altele asemenea) în comunităţile vulnerabile din România*51).
        *51) Comisia Europeană, IOM şi EquiHealth. 2014. Implementation of the Naţional Roma Integration Strategy and Other Naţional Commitments in the Field of Health: România - A multi-stakeholder perspective report on 2005-2014 developments (Implementarea Strategiei naţionale de integrare a romilor şi a altor angajamente naţionale în domeniul sănătăţii: România - Un raport de perspectivă multi-stakeholder privind evoluţiile). Link. Njau J.D. May 2019. Assessment of Economic Burden of concurrent measles and rubella outbreaks in România (Evaluarea poverii economice a focarelor concomitente de rujeolă şi rubeolă în România). Emerging Infectious Diseases 25(6): 1101-09. Link. UNICEF. 29 aprilie 2020. Raport UNICEF: Pandemia de COVID-19 creşte riscurile în rândul copiilor vulnerabili şi al familiilor acestora în România - Evaluarea Rapidă efectuată de UNICEF împreună cu partenerii săi identifică probleme şi recomandă soluţii. Bucureşti. Link.

        Figura 18. Valoarea impactului pandemiilor şi gripei (persoane afectate şi decedate) (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020. Sinteză privind managementul riscului de dezastre. Link. A se vedea şi IGSU.2018. Raport privind evaluarea riscurilor la nivel naţional. Link.



    Epizootii şi zoonoze
        România s-a confruntat cu mai multe cazuri de zoonoză. În 2021, la patru ani după apariţia pestei porcine africane la porcii domestici din UE, România rămâne singura ţară din UE care încă mai înregistrează astfel de cazuri, cu 5.526 de focare în gospodăriile populaţiei, 139 în exploataţii comerciale şi 6496 de cazuri la mistreţi din 2018 până la începutul lui 2022, ceea ce a dus la sacrificarea în masă a animalelor. În luna mai 2021, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a suspendat organizarea şi desfăşurarea comerţului ambulant cu păsări, precum şi orice activităţi comerciale cu păsări vii din cauza apariţiei unor noi focare de gripă aviară pe teritoriul României.
        Apariţia şi răspândirea recentă a virusurilor zoonotice, inclusiv Ebola şi Sindromul respirator acut sever Coronavirus 2 (SARS-CoV-2), demonstrează că virusurile provenite de la animale reprezintă o ameninţare semnificativă pentru sănătatea publică. Ca urmare, extinderea zoonotică a crescut ca importanţă pe agenda de cercetare internaţională şi în Uniunea Europeană. În 2020, Consiliul Ştiinţific al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a concluzionat că este adecvată aplicarea unor măsuri moderate, specificând şi faptul că România trebuie să fie mai bine pregătită prin elaborarea unui plan de intervenţie şi prin validarea metodei de testare pentru diagnosticarea noului virus SARS-CoV-2 la animale. În plus, s-au identificat măsuri optime de comunicare şi cooperare cu crescătorii de animale, mediul academic şi alte instituţii publice pentru gestionarea focarelor de pestă porcină africană.

    Riscuri tehnologice
        În ultimele două decenii, în România au avut loc mai multe accidente tehnologice care au implicat materiale periculoase. Printre acestea se numără: scurgerea de cianuri de la Baia Mare (2000)*52) de la un iaz minier de decantare; explozia de azotat de amoniu de la Mihăileşti (2004)*53) în timpul transportului rutier; incendii şi explozii la rafinăria Rompetrol (2016*54) şi 2021*55)); incendii şi explozii la uzina chimică Terpena din Orăştie (2017); explozia de la uzina chimică Azomureş (2021)*56). În cele mai multe cazuri, impactul fizic al acestor accidente a fost doar local, producând răniri sau decese în rândul lucrătorilor sau afectând comunităţile locale. Unele din aceste dezastre au avut însă impact major la nivel sociopolitic şi al mediului, precum scurgerea de cianuri de la Baia Mare, care a provocat poluarea masivă a râurilor Someş şi Tisa, cu efecte transfrontaliere, sau cazul Terpena, unde râul Orăştie a fost şi el foarte afectat. În 2016, un incendiu la o rafinărie din apropiere de Năvodari a pornit la o conductă a unei unităţi de distilare atmosferică, din cauza emisiei de hidrocarburi foarte inflamabile*57). Incendiul a provocat moartea unei persoane, iar alte trei persoane au suferit arsuri. În 2017, la o uzină chimică din oraşul Orăştie a avut loc un incendiu şi explozii*58); accidentul a dus la moartea unei persoane, rănirea a patru persoane, evacuarea a 370 de persoane din cauza norului toxic, poluarea masivă a râurilor Orăştie şi Mureş şi propagarea focului la o altă unitate industrială.
        *52) Greenpeace. 2020. The Baia Mare Gold Mine Cyanide Spill: Causes, Impacts and Liability (Scurgerea de cianură a minei de aur de la Baia Mare: cauze, impact şi răspundere). Reliefweb. Link
        *53) Zoltan Torok, Larisa Alexandra Kovacs, Alexandru Ozunu. 2015. Ammonium nitrate explosions. Case study: the Mihăileşti accident (Explozii de nitrat de amoniu. Studiu de caz: accidentul de la Mihăileşti) (2004), ECOTERRA - Journal of Environmental Research and Protection, 12/2, pp. 56-60. Link.
        *54) Comunicat de presă Rompetrol, 23 august 2016. Link.
        *55) Comunicat de presă Rompetrol - 2 iulie 2021. Link.
        *56) Comunicat de presă Azomureş, 7 iulie 2021. Link.
        *57) Comunicat de presă Rompetrol - 23 august 2016. Link.
        *58) Orghici D. 2017. Incendiu la TERPENA S.R.L din Orăştie, fabrica de uleiuri esenţiale. Ziarul Hunedoreanului. 12 septembrie 2017. HotNews. 13 septembrie 2017. Intervenţia pentru stingerea incendiului de la fabrica de vopseluri din Orăştie continuă pe durata nopţii. ISU: A fost redusă aria afectată. Link. Există dovezi care arată că a avut loc o explozie la un echipament şi că, din cauza unor butoaie metalice depozitate nereglementar pe coridoarele clădirii, incendiul s-a propagat în uzină. Compania fusese amendată anterior în repetate rânduri de către autorităţi pentru nerespectarea regulilor de siguranţă.

        În cadrul proiectului RO-RISK, accidentele de tip SEVESO şi accidentele de transport care implică substanţe periculoase au fost clasificate ca dezastre cu probabilitate foarte scăzută (1), dar consecinţe moderate (3), în timp ce accidentele nucleare pot avea consecinţe mari (4) şi o probabilitate foarte scăzută (1). La sfârşitul lui 2020, IGSU a raportat în total 234 de amplasamente tip SEVESO, iar în 2016 au fost raportate 300 de amplasamente în cadrul proiectului RO-RISK*59), ceea ce arată o scădere semnificativă a numărului surselor de risc chimic.
        *59) Unele locaţii au fost închise ca urmare a falimentului sau din cauza nerespectării cerinţelor legale.

        Figura 19. Harta de hazard a accidentelor tip SEVESO - UAT-uri posibil afectate (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020. Sinteză privind managementul riscului de dezastre. Link.

        Există diferite locaţii care reprezintă hazarduri nucleare sau radiologice. Printre acestea se numără uzinele de prelucrare şi rafinare a uraniului de la Feldioara, uzina de combustibil nuclear de la Mioveni, reactorul nuclear de cercetare TRIGA de la Institutul de Cercetări Nucleare-RATEN, centrala nucleară de la Cernavodă, staţiile de tratare a deşeurilor radioactive de la Mioveni şi Măgurele şi Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive instituţionale de joasă şi medie activitate, DNDR Băiţa- Bihor din cadrul IFIN-HH. Dată fiind distanţa mică faţă de graniţa românească, la această listă se poate adăuga şi centrala nuclear-electrică de la Kozlodui, în Bulgaria. În ceea ce priveşte pericolele nucleare sau radiologice, cele mai importante surse sunt CNE de la Cernavodă, CNE Kozloduy din Bulgaria, CNE Paks din Ungaria, CNE Mochovce din Slovacia, CNE Khmelnitsky şi CNE Ucraina de Sud din Ucraina.
        Figura 20. Zone de risc nuclear şi radiologic în România (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: IGSU. 2020. Sinteză privind managementul riscului de dezastre. Link.

        Pe lângă aceste surse localizate de risc tehnologic, materiale şi deşeuri periculoase sunt transportate pe cale rutieră, pe calea ferată, aerian sau naval în toată ţara, creând un risc suplimentar pentru populaţie, pentru mediu şi pentru economie. Din cauza cererii în creştere de diferite produse prelucrate chimic, numărul acestor transporturi creşte constant. Probabilitatea de accidente de transport se preconizează că va creşte de-a lungul anilor, mai ales dacă se iau în considerare şi efectele schimbărilor climatice, precum fenomenele meteorologice extreme. Pe lângă aceste tipuri de riscuri de transport, se adaugă riscurile transportului materialelor periculoase (gaz natural, produse petro-chimice şi altele asemenea) prin conducte şi magistrale pe tot teritoriul ţării, care creşte riscul accidentelor tehnologice în vecinătatea zonelor traversate.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016