────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 30 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1109 din 6 noiembrie 2024.────────── (a se vedea imaginea asociată) MINISTERUL EDUCAŢIEI CUPRINS Introducere Glosar de termeni Capitolul I - Viziune şi misiune Capitolul II - Priorităţi, politici publice şi cadru legal existent Secţiunea II.l - Documente strategice internaţionale Secţiunea II.2 - Documente strategice naţionale Capitolul III - Analiza contextului şi definirea problemelor Secţiunea III.l - Experienţe europene Secţiunea III.2 - Experienţe naţionale Secţiunea III.3 - Evidenţe şi grupuri ţintă Capitolul IV - Obiectiv general şi obiective specifice Capitolul V - Direcţii de acţiune Capitolul VI - Rezultate aşteptate Capitolul VII - Indicatori Capitolul VIII - Proceduri de monitorizare şi evaluare Capitolul IX- Instituţii responsabile Capitolul X - Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Secţiunea X.1 - Finanţări Secţiunea X.2 - Estimări bugetare Capitolul XI - Implicaţii legislative Anexă - Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale pentru susţinerea părinţilor 2024 - 2030 Index de abrevieri Introducere A fi părinte este aproape o profesie, cu o conceptualizare teoretică aparte şi un mod specific de manifestare. Rolul părinţilor în societate este unul complex, incluzând creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor. În acest rol, părinţii trebuie să fie sprijiniţi şi pregătiţi, dobândind competenţe adecvate, fiind valorizaţi şi susţinuţi moral şi material de societate. Părinţii şi şcoala sunt factorii decisivi în creşterea, îngrijirea şi educaţia copilului. În contextul transformării rapide şi profunde a societăţii, politicile publice cu privire la iniţierea, formarea şi dezvoltarea competenţelor parentale reprezintă un răspuns crucial la căutările părinţilor privind conduita lor optimă faţă de copii, depăşirea dificultăţilor întâlnite în relaţia cu aceştia şi oferirea celor mai bune premise de dezvoltare a unor viitori adulţi împliniţi care şi-au atins potenţialul, devenind cetăţeni activi ai societăţii. Aceste politici vor fi fundamentate pe consolidarea şi întărirea rolului părintelui, în relaţia cu copilul, dar şi în societate, într-o direcţie benefică dezvoltării copiilor. În centrul acestor politici se află convingerea că părintele reprezintă figura centrală în viaţa copilului şi că acesta are un impact semnificativ asupra formării personalităţii şi succesului acestuia în viaţă. încurajând părinţii să-şi consolideze abilităţile şi cunoştinţele în domeniul parentalităţii, se promovează un mediu familial stabil şi afectuos, esenţial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Totodată, aceste politici publice vor încuraja parteneriatele între asociaţiile de părinţi şi instituţii, precum şi între părinţi şi profesionişti, parteneriate care se realizează prin informare, cooperare şi colaborare. Sprijinul acestora este important, însă niciun profesionist sau instituţie nu poate înlocui rolul unic şi afectiv al părintelui. Astfel, aceştia vor fi văzuţi nu doar ca surse de informaţii şi sprijin, ci şi ca parteneri în parcursul părintelui către o relaţie mai profundă şi mai conştientă cu proprii copii. Prin această abordare echilibrată, propunem să construim o comunitate în care fiecare părinte se simte susţinut şi înţeles, iar copiii beneficiază de un mediu propice dezvoltării lor armonioase. Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 stipulează faptul că statul sprijină părinţii sau reprezentanţii legali în vederea exercitării responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor. Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale elaborează Strategia naţională pentru susţinerea părinţilor - SNSP. Dezvoltarea acestei strategii este utilă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acelor părinţi care au dificultăţi în exercitarea rolului lor parental. Părinţii, ca primi educatori ai copiilor, au dreptul şi datoria de a le pune bazele intelectuale şi emoţionale şi de a le dezvolta sistemul de valori şi atitudini, cu atât mai mult cu cât viitorul unui copil este puternic condiţionat de perioada copilăriei timpurii. Sprijinul parental necesită o orientare generală şi un cadru aplicativ, "profesia" de părinte fiind singura care nu se învaţă formal, dar care poate reprezenta totalitatea unor competenţe dobândite prin diverse tipuri de activităţi de învăţare, în contexte formale şi informale. Prin această strategie, ne propunem să întărim demnitatea fiecărui părinte, să recunoaştem şi să valorizăm aportul său unic în viaţa copilului şi în comunitate, consolidând rolul părinţilor, respectând, cu empatie, nevoile şi experienţele individuale, într-un cadru care să stimuleze creşterea armonioasă a copiilor. Sub influenţa dezvoltării tehnologice accelerate şi a diversificării modelelor/ metodelor educaţionale, statutul şi rolul de părinte implică îndatoriri de natură fizică, psihică, socio-culturală şi economică, în contextul unei exigenţe sporite manifestate în creşterea copiilor. Mulţi părinţi au întrebări la care nu găsesc răspunsuri, observă comportamente ale copiilor la care nu ştiu cum să reacţioneze, dar îşi doresc să afle cum o pot face, pentru a-şi dezvolta competenţele necesare îngrijirii, protecţiei şi educaţiei copiilor, consolidării unei relaţii armonioase, sprijinirii dezvoltării socio-emoţionale a acestora ş.a. În multe situaţii, părinţii au nevoie de sprijin şi consiliere pentru a face faţă provocărilor unei societăţi influenţate de supraabundenţa informaţiei, de modelele alternative furnizate de media, de fenomenele grave din societate, precum excluziunea socială, marginalizarea ori violenţa ş.a. Această strategie cuprinde o serie de obiective, direcţii de acţiune şi măsuri prin care Guvernul României, prin instituţiile publice naţionale autorizate, împreună cu parteneri din mediul public şi privat şi din rândul societăţii civile, vin în întâmpinarea acestor nevoi, la cererea persoanelor care au calitatea de părinţi sau rolul de îngrijitori ai copiilor. Reuşitele unei educaţii de calitate nu depind numai de părinţi, ci şi de implicarea instituţiilor competente să susţină şi să dezvolte responsabilităţile/îndatoririle şi autoritatea parentală, care trebuie să-şi orienteze viziunea spre dezvoltarea unui spirit de înţelegere, de cooperare şi de întrajutorare între generaţii şi între medii sociale. Susţinerea părinţilor vizează îmbunătăţirea competenţelor parentale pentru a-şi asuma rolul lor educativ, precum şi sprijinul material necesar protecţiei şi dezvoltării armonioase a copiilor. Glosar de termeni În cadrul prezentei strategii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: Beneficiarii direcţi ai strategiei sunt părinţii, viitorii părinţi, tutorii/reprezentanţii legali şi persoanele responsabile de creşterea şi îngrijirea copilului în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, acestea vizează şi asistenţa maternală temporară acordată copiilor care, din diverse motive, nu pot convieţui cu părinţii lor sau cu protectorii lor legali. Asistenţii maternali sunt consideraţi o categorie distinctă de beneficiari direcţi, deoarece sunt direct implicaţi în creşterea şi îngrijirea copiilor aflaţi în plasament familial. Strategia vizează sprijinirea lor în dezvoltarea abilităţilor necesare pentru a oferi un mediu sigur şi stimulativ copiilor aflaţi în grijă. Beneficiarii indirecţi ai programelor de susţinere parentală sunt: ● copiii, indiferent de starea materială a familiei, mediul de reşedinţă, apartenenţa etnică, limba vorbită, sex, vârstă, apartenenţa politică sau religioasă, starea de sănătate sau dizabilitatea/CES, caracteristicile de învăţare şi dezvoltare, apartenenţa la alte grupuri aflate în situaţie de risc; ● persoanele cu rol de sprijin parental; ● membrii comunităţilor locale/regionale. Competenţele profesionale parentale desemnează abilităţile, cunoştinţele, atitudinile, practicile şi valorile adecvate pentru a lucra cu părinţii, dobândite de persoanele cu rol de sprijin în susţinerea părinţilor. Furnizorii de servicii de sprijin parental sunt persoanele juridice care oferă programe/ servicii parentale. Aceştia pot organiza şi derula programe/ cursuri/ module specifice, în calitate de furnizori de formare în: unităţi de învăţământ preuniversitar, instituţii de învăţământ superior, case ale corpului didactic, centre de resurse şi asistenţă educaţională, servicii sociale destinate copilului, centre comunitare de învăţare permanentă, centre de sănătate, maternităţi şi spitale, centre de tineret, centre de resurse pentru părinţi şi copii, centre comunitare integrate, centre de resurse pentru educaţia incluzivă, organizaţii neguvernamentale, autorităţi locale şi instituţii subordonate, organizaţii patronale şi sindicale, alte organizaţii asociative naţionale, regionale, locale etc. Parentalitatea se referă la funcţia de părinte, înţeleasă ca relaţia socială privilegiată, consanguină sau nu, fondată pe existenţa unei filiaţii, implicând aspecte juridice, socio-economice, culturale şi instituţionale. Parentalitatea presupune trei axe: exerciţiul parentalităţii, pentru că regrupează ansamblul de drepturi şi îndatoriri care se raportează la funcţia parentală; experienţa parentalităţii, axată pe existenţa sentimentului de a fi sau nu părintele unui copil; practica parentalităţii sau ansamblul actelor din viaţa cotidiană privind nevoile copilului: alimentaţia, îngrijirea şi protecţia, sănătatea, educaţia. Această triplă perspectivă conduce la necesitatea susţinerii părinţilor care ar putea avea dificultăţi în exercitarea uneia sau mai multor axe*1. *1 Martin, C., Accompagner les parents dans leur travail educatif et des soins. Un etat de la question, 2018 Parentalitatea pozitivă este un stil educativ care promovează un comportament parental bazat pe respectarea drepturilor copilului şi interesului său superior, implicând găsirea unei căi de mijloc între autoritate şi permisiune, pe baza unor reguli ce definesc, totodată, limite foarte precise, într-un climat de toleranţă, înţelegere şi sensibilitate.*2 *2 Conferance des ministeres europeens charges des affaires familiales, 16-17 mai 2007 - La parentalite positive dans l'Europe contemporaine. Profesioniştii implicaţi în susţinerea parentală sunt specialişti/ practicieni cu ocupaţii/ meserii diferite, care prestează activităţi în domeniul creşterii, îngrijirii şi educaţiei copilului, având competenţe în lucrul cu părinţii: consilieri şcolari, pedagogi, psihologi, medici, specialişti în nutriţie, asistenţi medicali, educatori-puericultori, cadre didactice din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi universitar, personal didactic auxiliar, asistenţi sociali, facilitatori, poliţişti,jurişti, reprezentanţi ai cultelor religioase recunoscute, alţi angajaţi ai instituţiilor publice locale. Responsabilitatea parentală este o funcţie proprie părinţilor care reprezintă un ansamblu de drepturi şi îndatoriri destinate să favorizeze, să promoveze şi să protejeze starea de bine a copilului/ adolescentului, conferindu-i grijă, protecţie şi educaţie. Rezilienţa reprezintă un proces dinamic care presupune o adaptare pozitivă în contextul adversităţii semnificative*3, incluzând capacitatea unei persoane de a răspunde stresului şi provocărilor, într-o manieră pozitivă şi adaptativă. Rezilienţa implică capacitatea copilului de a depăşi dificultăţile, sprijinindu-se, în special, pe resursele proprii, dar şi pe cele aduse de şcoală şi familie, incluzând în acest parcurs şi alţi actori din comunitate. *3 O. Dougherty Wright &Masten, 2005, Ionescu, Ş., Tratat de rezilienţă asistată, 2011, adversitate* - concept care se referă la condiţii de mediu care interferează cu sarcinile procesului de dezvoltare adecvate vârstei sau ameninţă realizarea lor de către copii. Sprijinul parental, în sens larg, vizează programele şi serviciile destinate părinţilor şi celor care se ocupă de îngrijirea, protecţia şi educaţia copiilor, cu scopul de a-i susţine şi de a le îmbunătăţi capacitatea de a-şi creşte copiii*4, astfel încât dificultăţile pe care le întâmpină să fie reduse sau să fie mai bine gestionate. *4 Carter, 1996, Unicef, 2011 Serviciile pentru susţinerea părinţilor, în sensul acestui document, acoperă toate activităţile de informare, asistenţă, consiliere şi formare dedicate părinţilor sau persoanelor responsabile de creşterea, îngrijirea copiilor, precum şi a profesioniştilor care lucrează direct cu copiii. CAP. I Viziune şi misiune VIZIUNE - Crearea unui sistem de sprijin în care fiecare părinte îşi poate dezvolta competenţele parentale pentru a ghida cu încredere dezvoltarea fiecărui copil, transformând interacţiunile zilnice în oportunităţi de creştere şi maximizare a potenţialului fiecărui copil şi contribuind astfel la construirea unei societăţi prospere şi incluzive Viziunea asupra parentalităţii, subsecventă dezideratelor Proiectului România Educată, este, în perspectiva 2030, aceea de a clădi, împreună cu părinţii, o societate durabilă şi incluzivă pentru copiii de astăzi. Această viziune se va realiza prin măsuri specifice de susţinere parentală, în perspectiva ţintelor de ţară pentru anul 2030, care să contribuie la creşterea capacităţii părinţilor de a asigura siguranţa, sănătatea, nutriţia, îngrijirea, creşterea şi educaţia necesare copiilor şi tinerilor. 1. Proiectul Preşedintelui României România Educată implică, la nivel naţional, consens şi continuitate pentru procesul educaţional şi cuprinde măsuri educaţionale, de sprijin pentru părinţi, oferind oportunitatea revitalizării societăţii româneşti. Viziunea asupra susţinerii parentale porneşte de la premisa că baza dezvoltării personalităţii se formează la vârstele mici, iar pentru reuşita educaţională a copilului este necesar să fie antrenaţi toţi "actorii" cu care acesta interacţionează: părinţii, alţi membri ai familiei, personalul din unităţile şi instituţiile educaţionale, de sănătate, de protecţie a copilului, membrii comunităţii ş.a. MISIUNE - Asigurarea serviciilor de sprijin de calitate pentru fiecare părinte sau viitor părinte în vederea dezvoltării competenţelor parentale 2. Misiunea Strategiei, prin asumarea acestei viziuni, este de a coordona eforturile instituţionale guvernamentale de a sprijini părinţii, răspunzând nevoilor lor în toate etapele dezvoltării copilului. Astfel, beneficiarii direcţi ai strategiei vor avea acces la informaţii şi servicii de consiliere, asistenţă şi formare de calitate, adaptate nevoilor specifice, pentru a răspunde provocărilor specifice rolului de părinte şi pentru asumarea obligaţiilor parentale. Pe termen lung, scopul acestei strategii este de a contribui, prin resurse financiare, materiale şi umane, la susţinerea părinţilor în a asigura dezvoltarea armonioasă şi integrală a copiilor lor*5 - din punct de vedere fizic, psihologic, al educaţiei şi sănătăţii, securităţii şi stabilităţii. Eforturile guvernamentale vor fi, în continuare, completate de cele ale furnizorilor privaţi de astfel de servicii, precum şi de programele şi activităţile propuse de ONG-uri, cu intenţia declarată de a creşte accesul părinţilor la astfel de oportunităţi, începând cu cei care au acces redus. *5 Art.2, alin. (6), lit.a) şi d) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului În cadrul SNSP, se recunoaşte caracterul asimetric al relaţiei profesionişti - părinţi. Profesioniştii implicaţi în acest proces nu au capacitatea de a substitui rolul parental, aceştia sprijinind, informând şi contribuind la formarea competenţelor părinţilor. În această dinamică, profesioniştii au datoria fermă de a respecta părinţii, de a-i valoriza şi de a întări rolurile parentale. 3. Având drept scop creşterea capacităţii părinţilor sau a persoanelor care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia, prezenta Strategie stabileşte priorităţile, obiectivele, direcţiile de acţiune, rezultatele aşteptate, precum şi indicatorii, instituţiile responsabile şi implicaţiile bugetare şi legislative pentru susţinerea parentală. Acestea sunt formulate prin raportarea la un set de principii şi valori asociate, care favorizează încrederea părinţilor în competenţele lor, fără a impune norme de tip şablon pentru a fi "bun" părinte. 4. În acord cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului - CNUDC, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1989, SNSP susţine valorile democraţiei şi drepturilor omului, pornind de la principiile: - principiul respectării interesului superior al copilului - respectarea, promovarea drepturilor copilului în toate activităţile de susţinere parentală; – principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/reprezentanţilor legali - exercitarea responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educaţional de succes al beneficiarului primar;*6 *6 Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare – principiul nediscriminării - asigurarea accesului deschis şi nediscriminatoriu la activităţile de susţinere parentală pentru potenţialii beneficiari, în acord cu legislaţia naţională antidiscriminare şi cu standardele internaţionale în acest domeniu; – principiul abordării centrate pe persoană în parenting; – principiul respectului pentru capacităţile de evoluţie ale copiilor cu dizabilităţi şi al respectului pentru dreptul copiilor cu dizabilităţi de a-şi păstra propria identitate; – principiul calităţii - asigurarea calităţii serviciilor, procedurilor, mecanismelor şi standardelor din domeniul susţinerii parentale pentru părinţi, tineri ca potenţiali viitori părinţi şi pentru întreaga comunitate; – principiul transparenţei - dezvoltarea şi implementarea unui sistem de susţinere parentală, bazat pe dreptul de a cunoaşte şi a avea acces neîngrădit la informaţiile de interes public din domeniul susţinerii parentale; – principiul asigurării echităţii şi egalităţii de şanse - dezvoltarea unui sistem de susţinere parentală care să implice activ femeile şi bărbaţii deopotrivă, în creşterea, îngrijirea, protecţia şi educarea copiilor, precum şi în vederea obţinerii unui echilibru între viaţa privată şi cea profesională; – principiul respectării dreptului la opinie al părintelui/ reprezentantului legal în contextul derulării programelor de educaţie şi susţinere parentală - orice părinte are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept exprimă libertatea de a primi sau a transmite informaţii sau idei,judecăţi, păreri în contextul derulării programelor de educaţie şi susţinere parentală; – principiul respectării libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, doctrine politice şi religioase - implică o ofertă de programe şi servicii de susţinere parentală şi o modalitate de organizare şi desfăşurare a acestora în acord cu respectarea libertăţii de gândire a beneficiarilor, asigurându-se independenţa faţă de ideologii şi doctrine de orice tip; – principiul relevanţei - dezvoltarea unei oferte de susţinere parentală, realiste, actualizate şi corelate cu nevoile părinţilor şi ale copiilor; – principiul eficienţei - monitorizarea şi evaluarea critică a rezultatelor programelor şi activităţilor de susţinere parentală, raportate la asigurarea bunăstării copilului; – principiul recunoaşterii şi garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural - dezvoltarea de programe de formare de calitate, acordarea de sprijin, consiliere şi asistenţă pentru părinţi din medii culturale şi sociale diferite, care să poată să răspundă nevoilor de educaţie, îngrijire şi protecţie ale copiilor/ adolescenţilor, contracarând toate formele de violenţă, discriminare şi rasism. Fundamentându-se pe o cultură bazată pe dialog, pe cunoaştere şi participare, pe cooperare între profesionişti, părinţi şi autorităţi publice, susţinerea părinţilor în rolul lor parental este ghidată de o valoare fundamentală, aceea a respectului integrităţii şi demnităţii copilului. Valorile de respect reciproc, de egalitate, demnitate, autenticitate, integritate şi de responsabilitate trebuie să formeze bazele pe care se dezvoltă relaţiile părinte-copil, favorabile drepturilor copilului. 5. SNSP va avea impact asupra dezvoltării potenţialului copiilor - asupra comportamentelor prosociale, managementului eficient al riscurilor la care sunt expuşi, rezultatelor şcolare, încrederii în sine şi în ceilalţi ş.a. - vizând dezvoltarea armonioasă a copiilor şi îmbunătăţirea, pe termen mediu şi lung, a calităţii vieţii lor şi a colectivităţilor din care aceştia fac parte. De asemenea, este de aşteptat adoptarea, de către părinţi şi copii, a unui stil de viaţă durabil, ceea ce presupune protejarea mediului, promovarea şi respectarea drepturilor omului, a unei culturi a păcii şi non-violenţei, o mai bună calitate a vieţii care include partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul familiei şi concilierea obligaţiilor profesionale cu viaţa personală şi de familie. Prin implementarea SNSP, ne propunem să generăm un impact semnificativ asupra părinţilor, încurajându-i să-şi intensifice implicarea, să participe activ la procesul educaţional, să colaboreze strâns cu ceilalţi actori ai acestui proces, să ofere sprijin reciproc. CAP. II Priorităţi, politici publice şi cadru legal existent 6. Având ca premise iniţiativele anterioare ale Ministerului Educaţiei privind educaţia parentală, SNSP este elaborată în concordanţă cu politicile şi strategiile la nivel european şi naţional, conceptul parentalităţii aflându-se la baza unui model de acţiune publică care vizează susţinerea familiilor în rolul lor parental. SNSP este dezvoltată în conformitate cu priorităţile evidenţiate din documente strategice internaţionale, care vizează, în special, politicile sociale adresate familiei şi copilului: - Convenţia ONU privind drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989 şi ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 314/2001; – Convenţia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, precum şi a obligaţiilor generale asumate prin ratificare care vizează politici sociale adresate familiei şi copilului; – Recomandarea nr.7/2005 - Implementarea drepturilor copilului în copilăria timpurie CDC/C/CG din 20 septembrie 2006; – Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei către statele membre; – Recomandarea nr. 12/2011 a Comitetului de Miniştri către Statele Membre privind drepturile copiilor şi serviciile sociale în beneficiul copiilor şi al familiilor; – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă socială puternică pentru tranziţii juste din 14 ianuarie 2020; – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale din 2021; – Rezoluţia Parlamentului European din 29 aprilie 2021 referitoare la Garanţia europeană pentru copii; – Recomandarea UE 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanţii europene pentru copii; – Rezoluţia PE: Spaţiul European al educaţiei: o abordare globală comună, adoptată în data de 11 noiembrie 2021; – Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului 2022-2027; – Declaraţia de la Taskent, adoptată în cadrul Conferinţei UNESCO din 16 noiembrie 2022; – Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind educaţia şi îngrijirea timpurie a copiilor: obiectivele de la Barcelona pentru 2030, adoptată la 28 noiembrie 2022; – Concluziile Consiliului privind sprijinirea stării de bine în educaţia digitală din 28 noiembrie 2022; – Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2022 privind căile către succesul şcolar. Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei către statele membre vizează susţinerea parentalităţii pozitive. Scopul tuturor politicilor şi măsurilor adoptate în acest sens trebuie să fie dezvoltarea armonioasă, în toate dimensiunile sale, şi tratarea adecvată a copiilor, cu respectarea drepturilor şi a demnităţii lor. Ca o prioritate, trebuie luate măsuri pentru a elimina neglijarea copilului în toate formele sale de manifestare şi abuzul fizic sau violenţa psihologică, inclusiv umilirea, tratamentul degradant şi pedepsele corporale. Prin această recomandare se recunoaşte faptul că parentalitatea trebuie să fie un subiect pe agenda politicilor publice, iar Statele Membre trebuie să ia măsuri pentru asigurarea sprijinului parental şi pentru crearea condiţiilor necesare dezvoltării parentalităţii pozitive. Adoptată la 14 iunie 2021, Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanţii europene pentru copii, este unul dintre elementele din Planul de Acţiune al Pilonului European al Drepturilor Sociale. Aceasta contribuie la implementarea Principiului 11 al Pilonului privind îngrijirea copiilor şi sprijinul acordat acestora, fiind un element cheie al Strategiei Consiliului Europei pentru drepturile copilului 2022-2027 şi completând Recomandarea din 2013 privind Investiţiile în Copii. Recomandarea îndeamnă Statele Membre să ţină cont de dezavantajele specifice ale: ● copiilor fără adăpost sau cei care se confruntă cu deprivare severă de locuinţă; ● copiilor cu dizabilităţi; copiilor cu probleme de sănătate mintală; ● copiilor cu origini migratoare sau etnice, în special romi; ● copiilor în îngrijire alternativă, în special în instituţii; din familii aflate în situaţii precare. SECŢIUNEA II.1 Documente strategice internaţionale 7. Convenţia ONU privind drepturile copilului stipulează că statele semnatare vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţii au responsabilităţi comune pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. În acest sens, statele vor acorda ajutor corespunzător părinţilor şi reprezentanţilor legali ai copilului în exercitarea responsabilităţilor ce le revin în legătură cu creşterea copilului şi vor asigura crearea instituţiilor şi serviciilor de îngrijire şi educaţie a copiilor. De asemenea, statele părţi vor lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor ai căror părinţi muncesc dreptul de a beneficia de servicii de îngrijire şi educaţie. Potrivit Convenţiei, familia deţine responsabilitatea asigurării drepturilor fundamentale ale copiilor, pentru îngrijire şi creştere, crearea primelor relaţii afective importante şi pentru fundamentarea dezvoltării copiilor. Echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală a părinţilor rămâne un subiect de interes pentru toate documentele strategice referitoare la îngrijirea şi educaţia copilului. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Plan de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale din 2021 prevede că părinţii şi persoanele cu responsabilităţi de îngrijire trebuie să aibă dreptul la o perioadă de timp adecvată alocată "concediului de creştere a copilului" şi la formule flexibile de lucru care să le permită alocarea timpului necesar îngrijirii şi educaţiei copiilor. Parlamentul European, prin rezoluţiile adoptate recunoaşte rolul esenţial al părinţilor în educarea şi protejarea copiilor. Astfel, prin Rezoluţia PE referitoare la Garanţia europeană pentru copii, adoptată în data de 29 aprilie 2021, Statele Membre sunt îndemnate să desfăşoare campanii de informare pentru părinţi şi copii, referitoare la pericolele la care sunt expuşi copiii în mediul online. În Rezoluţia PE Spaţiul European al educaţiei: o abordare globală comună, adoptată în 11 noiembrie 2021, este subliniată necesitatea unei abordări holistice, care impune o cooperare şi o coordonare de substanţă între toate părţile interesate, incluzând organizaţiile pentru tineret şi asociaţiile de părinţi. Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului 2022-2027 promovează o abordare integrată a măsurilor pentru copii şi părinţi, promovând necesitatea furnizării de materiale informative pentru un public mai larg - broşuri pentru copii şi tineri, ghiduri pentru părinţi sau manuale pentru profesioniştii care lucrează cu copiii. Insistând asupra provocărilor viitorului, strategia subliniază nevoia de cursuri comune, configurate şi evaluate deopotrivă de copii şi părinţi, pe tematici de interes pentru ambele categorii de grupuri ţintă, cum ar fi cele privind mediul digital sau cele privind potenţialul de noutate al tehnologiilor recente. Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanţii europene pentru copii are ca obiectiv prevenirea şi combaterea excluziunii sociale prin garantarea accesului copiilor aflaţi în dificultate la un set de servicii esenţiale pentru copii, care includ şi sprijinul acordat părinţilor pentru ca aceştia să-şi orienteze copiii către astfel de servicii. Statelor Membre li se recomandă să stabilească un cadru de politici integrat şi favorabil pentru combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, care să cuprindă măsuri de integrare pe piaţa forţei de muncă a părinţilor/tutorilor şi de acordare a unui venit familiilor, astfel încât dificultăţile de natură financiară să nu împiedice accesul copiilor la o educaţie de calitate. Declaraţia de la Taşkent şi angajamentele de acţiune pentru transformarea îngrijirii şi educaţiei timpurii, adoptată în cadrul Conferinţei UNESCO din 16 noiembrie 2022, în contextul mai larg al îndeplinirii ţintei potrivit căreia, până în 2030, toate fetele şi toţi băieţii vor avea acces la educaţie timpurie de calitate - aferent ODD 4 - Educaţie de calitate, prevăd îmbunătăţirea sprijinului pentru părinţi şi familii. Părinţii trebuie apreciaţi şi sprijiniţi, inclusiv prin programe de sprijin parental, financiar şi prin crearea de oportunităţi educaţionale şi servicii comunitare dedicate. Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind educaţia şi îngrijirea timpurie a copiilor: obiectivele de la Barcelona pentru 2030, adoptată la 28 noiembrie 2022, prevede măsuri centrate pe părinţi, precum: a) oferirea de soluţii pentru părinţii care au un program de lucru atipic, astfel încât aceştia să îşi poată armoniza viaţa profesională cu viaţa de familie, asigurând totodată bunăstarea copilului; b) abordarea nevoilor specifice părinţilor susţinători ai familiilor monoparentale; c) îmbunătăţirea accesului la educaţia timpurie, indiferent de situaţia părinţilor pe piaţa forţei de muncă, într-un mod coerent cu oferirea de stimulente pentru încadrarea în muncă; d) asigurarea accesului în clădiri, la serviciile comunitare şi de transport, precum şi la materiale, echipamente didactice şi instrumente digitale pentru părinţii şi copiii cu dizabilităţi/CES; e) oferirea unui sprijin educaţional şi de îngrijire efectiv, a unei informări şi comunicări adecvate pentru copiii şi părinţii cu dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi pentru cei aflaţi în situaţii vulnerabile; eliminarea barierelor lingvistice şi culturale, inclusiv pentru copiii migranţi; f) furnizarea de sprijin şi de informaţii clare cu privire la beneficiile care decurg din frecventarea structurilor de educaţie timpurie, la normele de eligibilitate şi procedurile administrative de acces la servicii de educaţie timpurie pentru toţi părinţii, în mod nediscriminatoriu, indiferent de componenţa şi statutul familiei; g) furnizarea de sprijin administrativ pentru înscrierea copiilor, cu o atenţie deosebită pentru părinţii care se află într-o situaţie vulnerabilă sau provin dintr-un mediu defavorizat. Se recomandă ca Statele Membre să promoveze conştientizarea de către părinţi a drepturilor lor, repartizarea egală a responsabilităţilor de îngrijire a copiilor şi accesarea programelor de informare, consiliere şi asistenţă pentru părinţi. Concluziile Consiliului privind sprijinirea stării de bine în educaţia digitală, adoptate de miniştrii educaţiei în 28 noiembrie 2022 accentuează importanţa practicilor parentale inteligente în domeniul digital. Şcolile trebuie să fie conştiente de importanţa comunicării şi cooperării cu părinţii în legătură cu oportunităţile, beneficiile şi provocările pe care le prezintă educaţia digitală, precum şi în legătură cu riscurile digitale cum ar fi hărţuirea online, discursurile de incitare la ură, ştirile false, încălcarea vieţii private, fraudele online. Este esenţial ca educatorii şi părinţii să fie conştienţi de amploarea şi varietatea acestor riscuri şi să ştie cum să le evite şi/sau să le prevină, unde să găsească sprijin şi cum să consolideze rezilienţa. Recomandarea Consiliului din 28 noiembrie 2022 privind căile către succesul şcolar şi de înlocuire a Recomandării Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a şcolii insistă asupra cooperării eficace între diverşi actori de la toate nivelurile şi asupra unor abordări de tip "şcoala în întregul ei", care să implice toţi actorii-cheie - elevi, directori, personal didactic şi nedidactic, părinţi şi familii, precum şi comunităţile locale. SECŢIUNEA II.2 Documente strategice naţionale 8. Proiectul România Educată stabileşte cadrul de organizare a programelor de conştientizare, informare, consiliere pentru părinţi, în vederea sprijinirii acestora pentru a oferi o educaţie incluzivă şi de calitate tuturor copiilor/tinerilor. Pentru reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii, Capitolul învăţământ primar şi gimnazial stabileşte obiectivul Dezvoltarea şi implementarea de Programe de informare şi de sprijin pentru părinţi, care să susţină implicarea lor în educaţia copiilor şi respectiv, obiectivul Consiliere psihopedagogică şi orientare profesională pentru elevi/studenţi, oferită în regim gratuit, precum şi consiliere pentru părinţi şi cadrele didactice, astfel încât eventualele situaţii de risc să poată fi identificate cu celeritate şi să poată fi aplicate, din timp, cele mai bune soluţii. În capitolul Educaţie incluzivă de calitate pentru toţi copiii, se constată, conform datelor PIRLS din 2015*7, nivelul scăzut de educaţie al părinţilor, impunându-se, ca o necesitate, obiectivul strategic Creşterea accesului la educaţie de calitate pentru toate categoriile sociale, în special, a celor provenite din medii dezavantajate şi măsura de dezvoltare şi implementare de programe pentru părinţi, de conştientizare, de consiliere, de sprijin, care să îi sprijine în implicarea în educaţia copiilor şi să crească gradul de conştientizare a responsabilităţilor pe care părinţii le au în privinţa educaţiei copiilor. Totodată, regăsim şi obiectivul Promovarea unei pedagogii incluzive şi centrate pe copil care prevede ca măsură introducerea de programe de promovare a diversităţii culturale, în special, în şcolile care integrează imigranţi /persoane care solicită azil politic/copii cu dizabilităţi etc. Aceste programe vor include implementarea de programe de conştientizare şi sprijin pentru părinţi, pentru ca ei, la rândul lor, să-şi poată sprijini copiii pentru a-şi înţelege identitatea. *7 European Literacy Policy NetWork, ELINET, 2015. Country Report: Literacy in România, www.eli-net. eu. Legat de implicarea părinţilor în activitatea şcolară, în capitolul învăţământ secundar superior, se propune Dezvoltarea unui sistem de guvernanţă care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaţionali precum reprezentanţii elevilor, ai părinţilor, ai sindicatelor şi ai mediului privat. Potrivit Raportului Naţional PISA 2022*8, implicarea părinţilor în activitatea şcolară a elevilor se constituie într-o premisă a înregistrării de rezultate îmbunătăţite la matematică. De exemplu, în România ponderea părinţilor care au discutat despre progresul copilului lor cu un profesor, din proprie iniţiativă, este mai mare decât în alte ţări. *8 https://www.ise.ro/rezultate-pisa-2022 În capitolul Rezilienţă al Proiectului România Educată se arată că rezilienţa vizează atât nivelul macro - întregul sistem educaţional, cât şi nivelul micro - la nivel individual - părinţi, elevi, profesori ş.a. în acelaşi capitol, se evidenţiază necesitatea introducerii de elemente de rezilienţă în programele/ ghidurile de susţinere parentală, astfel încât să se încurajeze dezvoltarea de abilităţi privind rezilienţa şi stima de sine la elevi şi studenţi. Totodată, se afirmă necesitatea creşterii nivelului de conştientizare, în rândul populaţiei, cu privire la efectele negative ale expunerii la agresiuni de tip bullying asupra dezvoltării psiho-sociale a copilului, indiferent că acesta se regăseşte în postura de victimă sau de agresor. Astfel, se estimează că oferirea accesului pentru copii, părinţi şi cadre didactice la materiale informaţional - educative îi sprijină să adopte un comportament sănătos de răspuns la aceste situaţii. Pentru atingerea obiectivului Educarea copiilor în spiritul protejării integrităţii lor fizice şi emoţionale, al atenţiei pentru sănătate şi pentru îngrijirea adecvată a propriului corp este prevăzută, ca măsură, implicarea părinţilor, inclusiv prin sesiuni de informare, iar pentru atingerea obiectivului Creşterea siguranţei elevilor prin dotarea copiilor, a părinţilor şi a celorlalţi actori implicaţi - cadre didactice, organe ale statului, comunitate ş.a .- cu instrumente şi informaţii pentru a recunoaşte şi combate eficient fenomenele de bullying este prevăzută măsura Dezvoltarea şi aplicarea de programe de creştere a capacităţii de reacţie la bullying prin abilităţi sociale şi emoţionale adecvate, adaptate pentru grupele diferite de vârstă, pentru copii, părinţi, cadre didactice şi autorităţi. Capitolul 3.8 Educaţie şi competenţe din Programul Naţional de Reformă 2022 are în vedere elaborarea unei strategii privind susţinerea parentală, care să contribuie la asigurarea accesului şi participării la o educaţie incluzivă şi de calitate pentru toţi copiii/tinerii din România. Elaborarea Strategiei naţionale pentru susţinerea părinţilor 2024-2030 a avut în vedere sinergia cu strategiile ministeriale sau ale altor autorităţi centrale, elaborate în perioada anterioară sau aflate în curs de aprobare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a realizat Strategia pentru implementarea performantă a politicilor familiale, inclusiv Planul de acţiune aferent, ale cărui direcţii de acţiune evidenţiază şi susţinerea parentalităţii. Subiacentă OS.3. îmbunătăţirea calităţii familiilor din perspectiva încetinirii procesului de declin demografic se regăseşte direcţia de acţiune - DA.3.2.6 Promovarea unor măsuri de informare/conştientizare şi organizare de cursuri, la nivel local, în domeniul sprijinului parental. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 susţine dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social şi de mediu. În capitolul Realizarea egalităţii de gen şi întărirea rolului femeilor şi al fetelor în societate, unul dintre obiectivele fixate, care vizează şi aspecte legate de susţinerea parentală, constă în Organizarea de campanii de informare şi sensibilizare privind partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul gospodăriei şi familiei, îmbunătăţirea serviciilor sociale relevante şi concilierea obligaţiilor profesionale cu viaţa personală şi de familie având ca obiect creşterea implicării bărbaţilor în viaţa de familie şi frecventarea cursurilor pentru tinerii părinţi. Planul de acţiune al Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, aprobată prin HG nr. 440/2022, prevede ca obiectiv strategic efectuarea de Investiţii sociale pentru promovarea coeziunii, cel specific fiind Educaţie şi formare eficiente, echitabile şi incluzive, vizând ca direcţie de acţiune Stimularea participării la îngrijirea şi educaţia timpurie a copiilor, îndeosebi a celor din grupuri defavorizate. În acest sens, se prevede furnizarea de programe de susţinere parentală, adresate cu precădere părinţilor din zone defavorizate şi furnizarea de stimulente financiare pentru a-i sprijini să acceseze serviciile de educaţie timpurie din comunitate. Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027 prezintă modalitatea de continuare a eforturilor Guvernului României în vederea incluziunii populaţiei rome aflată în situaţia de sărăcie şi excludere socială şi care să răspundă provocărilor actuale. Planul de măsuri prevede încurajarea derulării de programe pentru participarea părinţilor romi la procesul educaţional din şcoală şi din afara ei. Aceasta se poate realiza printr-un parteneriat şcoală - familie - comunitate în vederea creşterii participării la educaţie. Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabilă" 2022-2027, aprobată prin HG nr. 490/2022, menţionează: "copiii şi tinerii cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale trebuie să aibă acces la o educaţie incluzivă de calitate în comunitate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi elevi, astfel încât să îşi poată atinge potenţialul maxim de dezvoltare"*9. De asemenea, se precizează că "sistemul românesc de educaţie oferă elevilor cu nevoi speciale, o formă de instruire şcolară diferenţiată, adaptată tipului de deficienţă şi nivelului de severitate al acesteia, precum şi nevoilor lor de dezvoltare, atât în unităţi de învăţământ special, cât şi în unităţi de învăţământ de masă la toate nivelurile de învăţământ, de la nivel preşcolar la cel profesional şi tehnic". Totodată se atrage atenţia asupra cadrului legislativ specific educaţiei incluzive, respectiv asupra faptului că "este amplu, însă lipseşte o abordare coerentă, unitară, determinată de lipsa resurselor financiare şi a resurselor umane cu pregătire în domeniul educaţiei speciale". *9 Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabilă" 2022-2027, pag. 73 Strategia naţională pentru tineret 2023-2027 prevede OS 3.2 Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă tinere şi susţinerea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală, respectiv D.A. 2 Susţinerea angajării şi generării de noi locuri de muncă de calitate pentru tineri prin diversificarea schemelor de stimulente financiare şi facilităţi fiscale acordate angajatorilor, în vederea asigurării echilibrului dintre viaţa profesională şi cea de familie. Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului "Copii protejaţi, România sigură" 2023-2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 969/2023, stipulează primordialitatea responsabilităţii părinţilor în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copiilor şi caracterul complementar, responsabil, al intervenţiilor autorităţilor statului. O atenţie deosebită se acordă copiilor din familii monoparentale sau cu mulţi copii, copiilor din familii dezavantajate material, copiilor romi, copiilor cu dizabilităţi sau din familii cu adulţi cu dizabilităţi, din cauza vulnerabilităţii acestora. Multe dintre aceste familii trăiesc în sărăcie şi excluziune socială, părinţii având un nivel scăzut de educaţie şi de calificare. În contextul experienţelor negative pe care numeroşi copii le au în mediul online, Strategia stabileşte obiectivul general O.G. 7 Asigurarea accesului copiilor la servicii digitale în condiţii de siguranţă şi obiectivul specific O.S. 7.1 Creşterea capacităţii adulţilor de a sprijini utilizarea în siguranţă a mediului virtual de către copii. În categoria adulţilor la care se face referire, se numără nu numai profesorii cu competenţe de bază în utilizarea TIC şi instruiţi cu privire la riscurile mediului online, ci şi părinţii care trebuie învăţaţi cum să exercite un control selectiv asupra accesărilor şi timpului petrecut de copii în mediul virtual. Unul dintre obiectivele generale ale Planului de Acţiune Garanţia pentru Copii 2022 - 2030*10 este O.G.2. Reducerea sărăciei şi excluziunii sociale în rândul copiilor, care are ca obiectiv specific O.S.2.1 Reducerea sărăciei în rândul copiilor şi creşterea accesului la servicii de calitate. Ca măsură luată pentru atingerea acestora, este prevăzută Organizarea de cursuri de educaţie parentală în localităţile cu zone marginalizate sau dezvoltarea de centre de consiliere, în cadrul cărora să fie oferite inclusiv cursuri de educaţia parentală, iar ca ţintă 2030 se propune desfăşurarea de cursuri de educaţie parentală într-un număr de 900 de localităţi cu zone marginalizate. *10 Planul de Acţiune pentru implementarea Garanţiei pentru copii a fost adoptat printr-un memorandum de către Guvernul României, 31.10. 2023. Strategia Naţională de Educaţie Financiară 2024 - 2030, aprobată prin H.G. nr. 378/11.04.2024, prevede ca obiectiv specific Asigurarea unei componente de educaţie financiară în educaţia parentală, care vizează creşterea sprijinului acordat părinţilor prin organizarea de acţiuni de informare pentru aceştia în vederea promovării importanţei educaţiei financiare pentru dezvoltarea copiilor şi tinerilor. Abordarea centrată pe cetăţeni a Strategiei naţionale de sănătate pentru perioada 2023 - 2030 şi a Planului de acţiuni pentru perioada 2023-2030 vizează faptul că, înainte ca aceştia să devină pacienţi, ei trebuie să fie informaţi cu privire la sănătatea lor, să o protejeze, iar mediul în care trăiesc să fie unul de bună calitate. În acest context, în cadrul obiectivului general Creşterea numărului de ani de viaţă sănătoşi şi a calităţii vieţii, printre ţintele proiectului Strategiei, fixate pentru 2030, regăsim procentele de minim 75% din populaţia eligibilă de copii şi adolescenţi şi minim 50% din populaţia eligibilă adultă cărora le sunt furnizate elemente de educaţie pentru sănătate, în vederea dobândirii de comportamente pentru un stil de viaţă sănătos. De asemenea, Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale "SINERGIE" 2021-2030, aprobată prin HG nr. 592/2021, cuprinde Obiectivul specific Prevenire primară, măsura: Informarea şi instruirea elevilor şi părinţilor în scopul conştientizării necesităţii educării în scopul prevenirii şi combaterii abuzurilor sexuale de orice tip şi din orice mediu: unitate de învăţământ, familie/familie extinsă, comunitate, societate şi măsura Derularea anuală de activităţi de educaţie parentală organizate de către echipele intersectoriale locale pentru prevenirea şi combaterea violenţei asupra copilului şi a violenţei domestice. În prezent, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei oferă părinţilor servicii de asistenţă medicală primară gratuită, cu accent pe acţiuni medicale preventive, reglementate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2508/4493/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind asigurarea asistenţei medicale a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, vizându-se dezvoltarea medicinii şcolare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific care să asigure asistenţă medicală şi sprijin pentru informare şi educaţia pentru sănătate în şcoli. 9. Intrarea în vigoare, în septembrie 2023, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, marchează o nouă etapă în consolidarea politicilor publice de susţinere a părinţilor, impunând o viziune şi un cadru organizat şi coerent de abordare a susţinerii parentale. Potrivit prevederilor art.14, alin. 2 "Statul sprijină părinţii sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, educarea copiilor". Prevederile legii menţionate anterior răspund unor nevoi reale ale elevilor, cât şi părinţilor acestora, oferind susţinerea necesară, indiferent de mediul din care provin sau de particularităţile pe care le au. în acest context, un rol important îl vor avea programele/ planurile ce vor fi dezvoltate/continuate: "A doua şansă"; "Şcoala după şcoală", "învăţare remedială", "Şcoala din spital", Programul Naţional Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar, Programul Naţional "Masă Sănătoasă", Programul Naţional "O carte pentru fiecare", Programul Naţional "Vouchere culturale pentru elevi", Programul naţional pentru sport, Programul naţional pentru sport curat, Planul Naţional pentru Siguranţa în învăţământul Preuniversitar, Programe de prevenire a sarcinilor nedorite şi a maternităţii timpurii în rândul elevilor, programe pentru zone de investiţii prioritare în educaţie, "Cardul Naţional de Elev", "Euro 200", transportul gratuit al elevilor, rechizite şcolare, burse pentru elevi, " Bursa tehnologică", burse pentru mamele minore, burse de excelenţă olimpică, tichete pentru grădiniţă, sprijin material pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, Programul pentru şcoli al României, Programul naţional de susţinere a învăţării limbii şi literaturii române, Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor, Programul naţional de stimulare a excelenţei didactice ş.a. 10. Susţinerea parentalităţii devine o abordare şi un cadru analitic pentru a gândi dezvoltarea politicilor publice, intersectând politicile educaţionale, politicile de coeziune socială, dar şi politicile de prevenţie şi luptă contra delincvenţei. Acest potenţial de conectivitate este propice numeroaselor colaborări interministeriale şi parteneriate, evidenţiind complexitatea politicilor publice şi necesitatea coerenţei şi integrării strategiilor care contribuie semnificativ, prin măsuri specifice, la sprijinirea familiilor şi a părinţilor. 11. Potrivit documentelor naţionale şi internaţionale analizate, există prevederi privind necesitatea asigurării serviciilor de educaţie şi de susţinere a părinţilor, conturându-se următoarele priorităţi: - conştientizarea, responsabilizarea şi educarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor parentale, în consonanţă cu respectarea interesului superior al copilului; – informarea/educarea părinţilor privind starea de sănătate a copiilor, inclusiv gestionarea situaţiilor copiilor cu dificultăţi şi dizabilităţi/CES; – asigurarea sprijinului necesar pentru protecţia copiilor şi a părinţilor acestora, în special pentru cei care trăiesc într-un mediu abuziv/violent. Prin Planul de Acţiune aferent prezentei Strategii naţionale pentru susţinerea părinţilor 2024-2030 sunt prevăzute măsuri privind dezvoltarea susţinerii parentale, cu accent pe fiecare subdomeniu prioritar în parte, conform ariilor strategice de intervenţie identificate. CAP. III Analiza contextului şi definirea problemelor SECŢIUNEA III.1 Experienţe europene 12. La nivel european, politica de susţinere a parentalităţii este relativ recentă, aflându-se în plină fază de dezvoltare şi structurare. începută în anii '90*11, această mişcare de dezvoltare şi instituţionalizare a sprijinului parental, nu se produce într-un mod uniform şi nu există întotdeauna un consens privitor la modalităţile strategice de abordare a sprijinului parental. Conform Raportului "Helping parents to parent/ Ajutarea părinţilor să fie părinţi", elaborat de Social Mobility Commission - UK, unele guverne abordează ajutorul parental ca pe o problemă de sănătate publică. *11 Haut conseil de la famille, Les politiques de soutien a la parentalite, 2016 În Anglia, există programul "Family nurse partnership" - Parteneriatul familie-asistent medical - pentru părinţii cu vârsta de până în 24 de ani; aceştia primesc vizite de la o asistentă de specialitate, care face verificări regulate de la începutul sarcinii până când copilul are între 1 şi 2 ani. În Ţara Galilor, "Family Action Suport Team" - Echipa de acţiune pentru ajutor familial - este un serviciu unic care, în urma unor analize ale autorităţilor locale, oferă o varietate de servicii preventive de ajutor pentru copii, tineri şi familii. Într-o abordare integrată, Irlanda utilizează "The Naţional Model of Parenting Support Services, 20192028" - Modelul Naţional de Servicii de Sprijin pentru Părinţi, care oferă sprijin parental, ca parte a unei game mai largi de servicii, cum ar fi servicii de sănătate, educaţie, drepturi ale familiei, precum şi servicii pentru persoanele cu dizabilităţi. Suedia derulează "The family support program" - Programul de ajutor familial, care a început în 2010, înscriindu-se într-un demers de abordare a sănătăţii publice şi integrându-se în Strategia de promovare a sănătăţii mintale a copilului; serviciile vizează toţi viitorii părinţi şi părinţii copiilor între 0-17 ani. Potrivit abilităţilor/ competenţelor pe care părinţii le deţin, în baza unui parteneriat cu şcoala, aceştia desfăşoară, în regim de voluntariat, activităţi dedicate copiilor în diverse domenii - sport, pregătirea temelor ş.a., sprijinind, în acest mod, alţi părinţi. În Spania, programele de susţinere parentală sunt oferite prin diferite sisteme, în special părinţilor care au copii care merg la şcoală, şi includ teme de sănătate care sunt prezentate de către personal medical. Şcoala, furnizorii privaţi şi ONG-urile asigură servicii de sprijin parental utilizând resurse din partea statului sau de la donatori privaţi. În Franţa, Strategia naţională de susţinere a parentalităţii 2018-2022 poziţionează statul ca garant al unei acţiuni de ansamblu de investiţie socială, menită să prevină situaţiile potenţiale de risc din familie. De asemenea, în această ţară, funcţionează Comitetul Naţional de Sprijin al Părintelui, însărcinat cu monitorizarea mijloacelor şi mecanismelor de sprijin al părinţilor: puncte de informare pentru familie; centre de primire pentru copii şi părinţi; reţele de sprijin pentru comunicarea problemelor de către părinţi şi de acompaniere a acestora; contracte de sprijin local pentru şcolarizare. Un exemplu de reţea locală de sprijin între familii, dezvoltată în Franţa, este proiectul "Happy Village a Grenoble", ulterior redenumit "La cite des Familles". Această platformă urmăreşte dezvoltarea asistenţei reciproce între părinţi şi oferă copiilor posibilitatea să se joace într-un mediu sigur/supravegheat, să-i ajute la teme, să se întâlnească ş.a. Rolul acestei reţele este de a preveni ruperea legăturilor familiale prin reducerea poverii psihologice şi materiale a îngrijirii copiilor şi de a promova o mai mare diversitate socială şi culturală prin conectarea părinţilor. În Italia, un accent deosebit se pune pe susţinerea parentală din perspectivă medico-socială; dezvoltarea serviciilor pentru susţinerea părinţilor fiind demarată din 1997. Din analiza strategiilor de susţinere parentală, derulate la nivel european, reiese că obiectivele şi abordările de susţinere a părinţilor sunt variabile şi foarte diverse, deoarece sunt construite ca soluţii diferite la nevoi diferite. Totodată, se observă că frontierele cu alte strategii/ politici publice, de protecţie a copilului, de prevenţie şi promovare a sănătăţii, de susţinere a familiei, nu sunt clar delimitate. Privite în ansamblu, acţiunile de susţinere a părinţilor girate de către stat, la nivel european, delimitează mediul social-educativ în care trăieşte copilul, având ca obiectiv principal să asigure sănătatea, dezvoltarea şi educaţia copilului. SECŢIUNEA III.2 Experienţe naţionale 13. Prezentarea evoluţiei istoricului educaţiei părinţilor în România este utilă pentru argumentarea deciziei de a elabora şi implementa o strategie naţională pentru susţinerea părinţilor şi pentru a evalua resursele existente. ● Primii paşi spre o politică de educare şi susţinere a părinţilor, în ţara noastră, se realizează în 1991, când între Guvernul României şi Reprezentanţa UNICEF s-a semnat un Plan de cooperare*12 pentru două perioade 1995-1999, respectiv 2000- 2004, în scopul derulării unor programe educaţionale. *12 Studiu de analiză-Centrele de resurse pentru părinţi din învăţământul preşcolar ● În cele două etape succesive ale acestui Plan, a fost dezvoltat, între altele, un program dedicat Educaţiei familiei şi un Program de Educaţie Timpurie pe Arii de Stimulare PETAS prin care s-au înfiinţat primele Centre de Resurse pentru Părinţi CRP - Constanţa, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Mediaş. Acestea s-au extins în a doua perioadă, incluzând şi zone rurale. înfiinţarea CRP s-a făcut cu acordul Ministerului Educaţiei şi cu sprijinul inspectoratelor şcolare şi al autorităţilor locale. Spaţiile necesare au fost puse la dispoziţie de către grădiniţe, CRP având ca funcţie principală asigurarea accesului părinţilor la informaţia de calitate, utilă activităţilor zilnice de îngrijire şi educare a copiilor preşcolari. ● Ulterior, modelul Centrului de Resurse pentru Părinţi, implementat în grădiniţele-pilot, a fost preluat de unele servicii de protecţie a copilului şi a familiei, în prezent, funcţionând, diverse Centre de susţinere a părinţilor şi copiilor, coordonate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, respectiv Ministerul Familiei Tineretului şi Egalităţii de Şanse. Aceste centre îşi desfăşoară activitatea în subordinea serviciilor locale, a organismelor private acreditate sau în subordinea DGASPC. De exemplu, Centrul de zi pentru consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinţi*13 oferă servicii de informare, consiliere socială, juridică şi psihologică, sprijin parental, asistenţă juridico-administrativă, asistenţă pentru obţinerea prestaţiilor sociale, susţinerea demersurilor de (re)integrare şcolară şi profesională, asistarea clienţilor cu dificultăţi psiho-sociale ş.a., având ca beneficiari părinţii/familiile extinse/familiile substitutive, viitorii părinţi care doresc să se formeze înainte de naşterea copiilor, copiii care au probleme de dezvoltare şi/sau dificultăţi de integrare în familie, şcoală sau în colectivitatea în care trăiesc. *13 https://www.dgaspcmh.ro/newsite/servicii-de-asistenta-sociala-pentru-copii/servicii-recuperare-de-prevenire-a-separării- copilului/centrul-de-zi-pentru-consiliere-şi-sprijin-pentru-părinţi-şi-copii ● Alte programe destinate susţinerii parentale au fost iniţiate pe măsura dezvoltării în ţara noastră a unor alternative educaţionale sau parteneriate educaţionale ale Ministerului Educaţiei cu organizaţii non-guvernamentale, cu caracter privat şi non-profit. După 1994, odată cu înfiinţarea grupelor Step by Step, în grădiniţe de stat/unităţi de învăţământ preuniversitar alternativ, au fost derulate şi numeroase activităţi în parteneriat cu părinţii, datorită rolului activ al acestora în crearea oportunităţilor de învăţare informale şi nonformale şi sprijinirea învăţării formale în alternativa Step by Step, asemănătoare celor din programul PETAS. ● În 1998, Fundaţia Copiii Noştri abordează, într-un mod unitar şi sistemic, tema educaţiei părinţilor, dezvoltând "Programul de Educaţie a Părinţilor" ca parte din Programul de restructurare a învăţământului preşcolar al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, regăsindu-se cuprins şi în programele UNICEF referitoare la educaţia părinţilor şi răspunzând direct dezideratelor Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului pentru perioada 2001-2004. ● În anul 2000, Holt România, în parteneriat cu ANPDCA şi cu sprijinul UNICEF, a derulat programul de întărire a capacităţii DGASPC de a oferi susţinere parentală pentru părinţii cu copii până la vârsta de 3 ani, după modelul Birth to Three din SUA, în centrele maternale. După aproximativ zece ani de adaptare, acest program a fost extins la categoria părinţi mai mari, inclusiv cu copii şcolari. Complementar, au fost promovate cabinete de planificare familială şi cursuri pentru liceeni în vederea prevenirii sarcinilor nedorite. ● Componente ale susţinerii parentale au fost incluse în diferite programe derulate cu fonduri externe, după anul 2000: programe suport tip "Şcoala părinţilor", în cadrul proiectelor PHARE "Accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate", derulate de Ministerul Educaţiei la nivel naţional până în mai 2010; înfiinţarea de centre de resurse şi de asistenţă pentru copii şi părinţi; module de formare continuă pentru cadre didactice/personal implicat în dezvoltarea şi protecţia copilului, iniţiative ale Ministerului Educaţiei, UNICEF, RENINCO, Fundaţia Copiii Noştri, Centrul pentru Dezvoltare Profesională, Step by Step. ● În perioada 2004-2008, un alt parteneriat educaţional, între Asociaţia Română pentru Educaţie şi Dezvoltare din Târgovişte, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi inspectoratele şcolare din 17 judeţe, a făcut posibilă derularea, cu sprijinul UNICEF, a proiectului-pilot "Educaţia viitorilor părinţi". ● Începând cu anul şcolar 2006-2007, Centrul Parteneriat pentru Egalitate a încheiat o convenţie de parteneriat cu Ministerul Educaţiei, în baza căreia a iniţiat, cu sprijinul UNICEF România, formări cu instructori de părinţi în cadrul programului "Educăm aşa". Având ca bază teoretică metoda "Educăm aşa!", proiectul a beneficiat de asistenţa tehnică a Institutului Olandez pentru îngrijire şi Bunăstare - Netherland Institute for Care and Welfare - şi s-a derulat cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei în România. ● Începând cu 2010, Organizaţia Salvaţi Copiii prin Centrul pentru consilierea părinţilor Iaşi a implementat programul Triple P - Positive Parenting Program, un program de intervenţie la nivelul familiilor cu copii cu un risc crescut de a dezvolta probleme de comportament sau de sănătate mintală. Sesiunile de dezvoltare a abilităţilor parentale şi de disciplinare pozitivă, pentru a determina o schimbare în stilul de disciplinare a copiilor de către părinţi, au avut ca beneficiari 2000 de părinţi. ● Începând cu anul 2010, Organizaţia HoltIS a lansat şi dezvoltat, cu sprijinul tehnic şi financiar al UNICEF, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi alte instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, platforma online www.qie.ro, prin intermediul căreia sunt monitorizate cursurile parentale şi a dezvoltat un model de formare pentru educatorii parentali care desfăşoară cursuri de parenting apreciativ. În cadrul Campaniei "Hai la şcoală!", iniţiată de UNICEF şi MEN, HoltIS împreună cu UNICEF au dezvoltat o reţea naţională de educatori parentali în rândul cadrelor didactice. ● Pentru a veni în sprijinul părinţilor şi pentru a dezvolta abilităţile şi cunoştinţele parentale ale acestora, Ministerul Educaţiei, cu sprijin UNICEF, împreună cu parteneri de la nivel central - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cu organizaţii neguvernamentale cu expertiză în domeniu, au realizat, în perioada 2008-2010, proiectul Strategiei integrate de formare şi dezvoltare a competenţelor parentale, proiect care nu a fost adoptat. În 2010, cu sprijinul UNICEF, a fost elaborat un studiu privind necesitatea implementării strategiei menţionate anterior, din care a reieşit necesitatea organizării unui sistem integrat de susţinere parentală, care să aibă la bază o strategie naţională în domeniu. ● În perioada 2010-2011, în cadrul parteneriatului dintre Ministerul Educaţiei şi Fundaţia Ruhama, a fost extins, la nivel naţional, programul de formare de competenţe parentale de tip Şcoala părinţilor, implementat la nivelul judeţului Bihor, în perioada 2006-2009, în 420 de unităţi şcolare, prin proiectul strategic "Toţi la grădiniţă, toţi în clasa I". Astfel, au fost abordate tematici precum alternativele la pedeapsa fizică, comunicarea cu copilul, calitatea de bun părinte ş.a. ● Au fost realizate, de asemenea, o serie de alte studii de cercetare cu privire la nevoia de servicii de sprijin pentru părinţi: studiul UNICEF cu privire la Centrele de resurse pentru părinţii din învăţământul preşcolar 2004; studiul UNICEF, Cunoştinţe, abilităţi şi practici parentale în România 2007; studiul UNICEF Educaţia Parentală în România 2011; studiul UNICEF Optimizarea strategiilor de recrutare a părinţilor şi de consolidare a practicilor parentale dezvoltate în timpul cursurilor de educaţie parentală 2011; studiul UNICEF Cunoştinţe, aptitudini şi practici parentale ale familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii cu vârsta între 0-6 ani 2014; Fundaţia Copiii noştri - Studiu de cercetare cu privire la educaţia parentală şi nevoia de servicii de sprijin pentru părinţi, Bucureşti 2016. ● În perioada 2014-2021, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 6, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, finanţat de Islanda, Liechtenstein, Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, Organizaţia Salvaţi Copiii a derulat proiectul "Cooperare interinstituţională şi advocacy pentru protecţia copiilor victime ale abuzului sexual şi violenţei, oferind servicii de protecţie pentru copii, părinţi, specialişti. ● Din 2015, UNICEF a dezvoltat un pachet de servicii pentru educaţie incluzivă de calitate în judeţul Bacău, în cadrul căruia este inclusă şi educaţia parentală; anual sunt organizate cursuri de educaţie parentală cu peste 4.600 de părinţi. ● Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi şi HoltIS au dezvoltat un proiect de servicii educaţionale integrate, incluzând şi servicii de educaţie parentală, în 79 de şcoli şi 24 de grădiniţe din mediul rural. ● Cu acelaşi partener HoltIS, Consiliul Judeţean Vaslui a dezvoltat componenta de educaţie parentală în cadrul Proiectului "Şcoala te face OM!", în toate comunele din judeţul Vaslui. ● În 2018, a fost elaborat, cu acelaşi sprijin UNICEF, al organizaţiilor neguvernamentale şi al ministerelor partenere, proiectul Strategia naţională de educaţie parentală, reluat în 2022, cu denumirea Strategia Naţională de Educaţie Parentală "Părinţi educaţi, copii fericiţi" 2022-2030, supus consultării pe site-ul Ministerului Educaţiei. În acest document strategic, s-a propus o corelare a tuturor eforturilor de susţinere parentală realizate până la acel moment, o identificare a eventualelor lacune, o îmbunătăţire a colectării de date privind categoriile de părinţi şi a nevoilor acestora, precum şi o identificare a serviciilor de susţinere parentală. ● Începând cu anul 2022, HoltIS împreună cu UNICEF au lansat Registrul Naţional al Educaţiei Parentale*14 în care sunt deja înregistrate câteva modele de susţinere parentală din România, împreună cu lista instituţiilor educaţionale, medicale şi sociale care furnizează servicii de susţinere parentală şi harta educatorilor parentali activi ai acestor instituţii. Registrul Naţional al Educaţiei Parentale poate fi dezvoltat pentru includerea tuturor furnizorilor de servicii de sprijin parental din România. *14 https://registre.qie.ro/ ● În 2023, HoltIS, împreună cu UNICEF şi Ministerul Educaţiei, a iniţiat un program naţional de pregătire în care, până în prezent, au fost formaţi 650 de educatori parentali în creşe şi grădiniţe, organizând 6.500 de sesiuni de educaţie parentală cu peste 7.800 de părinţi. ● Un rezultat recent al eforturilor de susţinere a părinţilor este aplicaţia mobilă Bebbo, lansată pe 23 martie 2023 de către reprezentanţa UNICEF, împreună cu Centrul Step by Step. Concepută pentru a sprijini părinţii şi alte persoane care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copiilor în primii ani de dezvoltare, aplicaţia este un instrument uşor de folosit şi de real ajutor oferind sfaturi de specialitate cu privire la o gamă largă de aspecte legate de sănătatea şi dezvoltarea copilului, de la nutriţie şi alăptare până la învăţarea timpurie şi valoarea jocului, parentingul receptiv, protecţie şi siguranţă. Bebbo include, de asemenea, îndrumări specifice pentru părinţi şi îngrijitori cu privire la modul în care să se îngrijească de propria persoană/sănătate. În scopul susţinerii părinţilor în rolul lor de creştere şi educare a copiilor, Ministerul Educaţiei a continuat derularea programelor naţionale, anuale, al căror impact vizează îmbunătăţirea accesului la educaţie al tuturor copiilor, precum şi prevenirea şi reducerea abandonului şcolar: Masa Sănătoasă, Transportul elevilor, Euro200, Rechizite şcolare, Bursa profesională/ tehnologică, Burse şcolare, Tichete pentru grădiniţă, Sprijin material pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, Tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional, Programul pentru scoli al României ş.a. începând din 2011, susţinerea părinţilor se realizează într-un mod coerent şi organizat şi prin Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională. în baza unor parteneriate ale asociaţiilor de părinţi cu unităţi de învăţământ, autorităţi publice locale, culte religioase recunoscute, voluntari sau organizaţii neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educaţiei, se derulează programe de tip Scoală după scoală. Aceste programe au caracter complementar în raport cu activităţile şcolare şi includ activităţi educative şi de tip recreativ. O altă formă de susţinere a părinţilor, în scopul reducerii abandonului şcolar/părăsirii timpurii a şcolii, inclusiv a creşterii performanţei elevilor la evaluările naţionale, este programul învăţare remedială, derulat în unităţile de învăţământ preuniversitar. În cadrul POCU 2014-2020, s-a implementat apelul competitiv Program pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, în cadrul căruia au fost semnate pentru finanţare 66 de proiecte în valoare cumulată de aproximativ 58 mil. euro. Proiectele au vizat, în special, furnizarea unui pachet integrat de servicii destinat preşcolarilor şi elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal în vederea stimulării participării la educaţie şi prevenirii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, incluzând servicii de sprijin educaţional, servicii psiho-sociale de sprijin parental şi de consiliere socială. Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 au fost construite/reabilitate, de către autorităţile administraţiei publice locale, spaţii cu destinaţia de centru comunitar integrat, cu condiţia existenţei unui personal de specialitate în cadrul echipei comunitare integrate. Acesta, compus din asistent social, asistent medical comunitar, respectiv mediator sanitar pentru comunităţile de romi şi consilier şcolar/mediator şcolar, a furnizat servicii de asistenţă medicală comunitară integrate cu servicii de asistenţă socială şi educaţională, adresate persoanelor vulnerabile. Centrele comunitare integrate au avut obligaţia la data construcţiei/reabilitării şi dotării să ţină cont de prevederile legislaţiei specifice de înfiinţare şi funcţionare. Trei dintre UAT- urile eligibile pe POR au centre certificate de către Ministerul Sănătăţii conform legislaţiei specifice. În perioada 2018-2022, s-a derulat proiectul "Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale", cofinanţat din Fondul Social European 2014-2020, implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii. Serviciile comunitare integrate, create în 125 de comunităţi rurale, au abordat integrat nevoile şi intervenţiile pentru eliminarea cauzelor care generează sărăcie şi excluziune socială şi au vizat următoarele arii: asistenţa socială, sănătatea, educaţia, ocuparea, locuirea şi accesul la documente de identitate. O formă de autosusţinere şi întrajutorare a părinţilor o reprezintă înfiinţarea asociaţiilor de părinţi, ca formă de implicare activă, în procesul de educaţie formală şi non-formală a copiilor. Federaţia Naţională a Părinţilor - EDUPART, structură asociativă cu activitate relevantă la nivel naţional constituie platforma-suport de manifestare deschisă a asociaţiilor/consiliilor reprezentative/ comitetelor de părinţi/părinţilor ai căror copii frecventează instituţiile de învăţământ preuniversitar din România: grădiniţe, şcoli, licee, alte forme de învăţământ. Atât prin reprezentanţele judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cât şi prin reprezentanţii săi desemnaţi la nivelul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi inspectoratelor şcolare, federaţia se remarcă prin contribuţia la îmbunătăţirea calităţii învăţământului preuniversitar românesc, prin implicarea activă în organizarea, sprijinirea, dezvoltarea şi desfăşurarea activităţilor sociale, educative în domeniul promovării drepturilor şi intereselor legitime ale părinţilor, copiilor şi membrilor săi în relaţia partenerială şcoală-elevi-părinţi. În anul 2017, ECDL România şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi învăţământ Preuniversitar, membru al Federaţiei Naţionale a Părinţilor - EDUPART, au semnat Acordul de Parteneriat "Educaţie InTegrată" în scopul dezvoltării de abilităţi care să motiveze părinţii sau copiii, indiferent de nivelul şi forma de şcolarizare, să devină parte a societăţii informaţionale. În anul 2020, Federaţia Naţională a Părinţilor - EDUPART şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării au semnat Protocolul cu privire la dezvoltarea şi eficientizarea procesului de colaborare şi cooperare în cadrul relaţiei de parteneriat educaţional, în scopul realizării coeziunii la nivelul principalilor actori din sfera educaţiei, tratării unitare a problematicilor specifice sistemului de învăţământ, precum şi întăririi actualului statut al părinţilor, acela de beneficiari secundari ai învăţământului preuniversitar şi principali parteneri educaţionali. Centrele de tip Before& After school, în regim privat, au ca scop realizarea unor activităţi recreativ- educative, într-un cadru organizat. Aceste centre sunt un exemplu de educaţie non-formală, prin care s-au dezvoltat abordări şi tehnici diferite de educare a copiilor care vin în sprijinul părinţilor ocupaţi. Aceste programe au apărut ca soluţie la nevoile majorităţii părinţilor din mediul urban având, în special, copii de şcoală primară. Pentru funcţionarea acestor centre nu sunt necesare autorizaţii sau avize din partea Ministerul Educaţiei/ inspectoratelor şcolare/Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar ARACIP. 14. Analiza principalelor programe şi studii derulate în ultimii 30 de ani, în România, evidenţiază următoarele aspecte: ● În lipsa unui cadru legislativ dedicat sau a unei strategii naţionale pentru susţinerea părinţilor, serviciile de educaţie/informare parentală, precum şi cele privind acordarea sprijinului material, necesar protecţiei şi dezvoltării armonioase a copiilor, au fost abordate din perspective diverse şi pe segmente temporale determinate, în cadrul unor proiecte/parteneriate interministeriale, parteneriate guvern - ONG-uri, cu sprijinul societăţii civile. ● Este necesară identificarea abordărilor/perspectivelor de susţinere parentală, precum şi observarea standardizată a dificultăţilor părinţilor şi copiilor, care să permită elaborarea de intervenţii guvernamentale/publice adecvate pentru ameliorarea practicilor parentale, la care să aibă acces facil cât mai mulţi părinţi. ● Este necesară precizarea modalităţilor de organizare a acestor cursuri/a strategiilor de lucru cu părinţii, potrivit unor metodologii specifice care să cuprindă: tipul intervenţiei, locul/spaţiul şi timpul alocate, resursa umană implicată, criterii de selecţie a beneficiarilor ş.a. ● Este stringentă îmbunătăţirea colectării de date cantitative şi calitative despre toate categoriile de părinţi şi nevoile diferite ale acestora, impunându-se derularea de către instituţiile abilitate a unei investigaţii naţionale de tip studiu, cu utilizarea de tehnici de culegere şi de prelucrare specifică a informaţiei, în rândul părinţilor şi/sau în funcţie de vârsta copiilor. ● Deşi există o varietate de modele de servicii de sprijin, acestea fiind oferite unui număr redus de părinţi - aflaţi, în special, în situaţii de precaritate, apare necesitatea coordonării, extinderii şi continuităţii acestor servicii, din perspectiva susţinerii unui număr cât mai mare de părinţi pe întreg parcursul educaţional al copiilor - educaţie timpurie, şcoală primară, gimnaziu, liceu, cu respectarea principiilor relevanţei, echităţii, incluziunii şi calităţii. ● Se constată lipsa unui sistem unitar naţional de monitorizare şi evaluare a activităţilor de susţinere parentală/ a unei proceduri periodice de identificare şi evaluare ex-post şi ex-ante a impactului activităţilor informativ-educaţionale, consiliere, precum şi de susţinere material- financiară a părinţilor, în scopul eficientizării rezultatelor şi evaluării impactului în rândul părinţilor şi al copiilor, potrivit principiului eficienţei. ● Societatea contemporană, caracterizată de schimbări rapide, creează provocări noi pentru copii în raport cu care părinţii pot fi solicitaţi - proces care atrage după sine nevoia de a achiziţiona cunoştinţe, deprinderi şi atitudini pe toată durata vieţii. Din această perspectivă, dobândirea de competenţe de către părinţi este parte integrantă a învăţării pe tot parcursul vieţii, care îşi propune sprijinirea părinţilor, a tinerilor viitori părinţi şi a familiilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor parentale. ● În ultimul deceniu, deşi România nu a înregistrat un progres semnificativ privind participarea adulţilor 25-64 de ani la învăţare pe tot parcursul vieţii, s-au obţinut unele îmbunătăţiri, acest obiectiv rămânând unul prioritar şi strategic pentru ţara noastră. ● Potrivit INS, România a înregistrat un grad redus de participare la procesul educaţional sau de instruire a adulţilor - 1% în anul 2020, comparativ cu media UE - 9,2 în anul 2020. ● La nivelul anului 2023, România ocupa unul dintre ultimele locuri între ţările din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte participarea adulţilor de 25-64 de ani la învăţare pe parcursul întregii vieţi, chiar dacă în ultimii doi ani valoarea indicatorului a înregistrat o creştere vizibilă, România - 6,7%, faţă de media UE de 11,9%. Cu toate că tendinţa indicatorului este ascendentă pentru România, acesta se află departe de ţinta europeană pentru anul 2025. Există un uşor decalaj pe sexe, cu privire la participarea adulţilor la educaţie şi formare profesională, în defavoarea populaţiei feminine.*15 *15 EUROSTAT, 2023 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg 04 60/default/table?lang=en ● Nu se pune în discuţie şcolarizarea părinţilor, ci posibilitatea ca ei să beneficieze de programe pe diferite niveluri de intervenţie în mediu formal, informal sau non-formal, în funcţie de intensitatea/gradul nevoilor părinţilor pornind de la diferite probleme, precum şcolaritate, sănătate, abilităţi practice, care pot fi accesate de către orice părinte, în funcţie de nevoile sale concrete, în intervalele de timp pe care le are la dispoziţie, cu posibilitatea parcurgerii acestor programe în ritmul lor şi cu respectarea principiului descentralizării decizionale. Acest principiu se referă la prioritizarea alegerii personale a instituţiilor şi a tipului de servicii de susţinere parentală de către părinţi/reprezentanţi legali ai copilului. ● În egală măsură, educaţia/susţinerea părinţilor trebuie abordată, potrivit nevoilor concrete ale acestora, din perspectivă informală, non-formală. Se pot exemplifica posibile acţiuni: campanii de informare, linie telefonică gratuită, disponibilă permanent, grupuri de dialog, sprijin reciproc, participare la conferinţe ş.a. ● În contextul învăţării pe tot parcursul vieţii, este necesară implicarea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, ca factor de educaţie, deopotrivă, pentru elevi şi părinţi de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile locale, alte instituţii publice şi organisme private, case de cultură, furnizori de formare continuă, asociaţii de părinţi, organizaţii non-guvernamentale şi altele asemenea, pentru organizarea, la nivel local, a unor foaiere socio - educative*16. *16 https://tribunainvatamantului.ro/despre-experienta-unei-formări-cogni-classe/ ● Este necesară completarea cadrului normativ pentru a propune o ofertă la nivel naţional, bazată pe coagularea/corelarea eforturilor de susţinere parentală, prin implicarea tuturor actorilor interesaţi să acompanieze părinţii în rolul lor educativ, profesionişti ai instituţiilor de specialitate, asociaţii, voluntari, părinţi experimentaţi ş.a. ● Programele de educaţie/informare derulate, ca mijloc de susţinere a părinţilor, în principal colective, urmăresc să încurajeze, să acompanieze, să orienteze, să extindă sau să îmbunătăţească anumite practici parentale. Aceasta presupune şi clarificarea tipului/atitudinii din partea unui terţ/ profesionist care intervine atunci când este cazul. Problema intervenţiei unui profesionist, care trebuie adaptată în funcţie de nivelul de cunoştinţe şi de competenţe al părinţilor, apare în diferite domenii privitoare la educaţia copiilor. Când un profesionist intervine în scopul informării/ educării părinţilor, este importantă poziţia/atitudinea sa, care nu trebuie să fie nici stigmatizantă, nici normativă, nici prescriptivă, ci trebuie să urmărească principiul respectării dreptului la opinie al părintelui. ● Experienţa dobândită în cadrul proiectelor şi programelor anterioare sau actuale derulate de Ministerul Educaţiei şi instituţiile sale subordonate/coordonate, inclusiv cele derulate în parteneriat, arată că procesul de dezvoltare a serviciilor adresate grupurilor vulnerabile trebuie abordat integrat - educaţie, sănătate, asistenţă socială, mai ales la nivel local, în scopul dobândirii/consolidării abilităţilor parentale ale familiilor aflate în risc; ● La nivelul formării iniţiale şi continue a resurselor umane din sfera informării parentale, se constată un deficit de personal abilitat care să lucreze cu părinţii. Apare, astfel, necesitatea creării unei baze de date care concentrează resursa umană abilitată să lucreze cu părinţii, intersectând toate domeniile de specialitate - educaţie, sănătate, sprijin social. Baza de date are rolul de a identifica facil resursa umană disponibilă/existentă, pentru susţinerea părinţilor şi reprezintă o primă etapă în dezvoltarea, valorificarea şi formarea resursei umane de sprijin a părinţilor. ● Se constată, de asemenea, un deficit de informare a părinţilor în privinţa existenţei ofertei de servicii de susţinere, impunându-se crearea, la nivel naţional, a unui mecanism instituţional intersectorial, de transmitere coerentă şi consecventă către părinţi a informaţiilor legate de modalităţile de susţinere materială şi educaţională/ informativă. ● În ceea ce priveşte nevoia părinţilor de a asigura, într-un cadru organizat, programul după şcoală al elevilor, se constată că Programul Scoală după şcoală, finanţat de către stat şi reglementat printr-o Metodologie de organizare, este ignorat de unele unităţi de învăţământ, din lipsa unei infrastructuri necesare pentru a organiza aceste activităţi. ● Apare nevoia/necesitatea realizării infrastructurii necesare pentru funcţionarea Programului Scoală după şcoală şi a Programului învăţare remedială, precum şi a Programului Masă Sănătoasă. Un exemplu ilustrativ îl oferă sistemul preuniversitar francez, cu o infrastructură adecvată: la cantina şcolii se prepară şi se serveşte o masă caldă, în fiecare zi, la prânz, într-un interval de o oră şi jumătate, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. În Franţa, catering-ul şcolar este un serviciu public facultativ şi nu obligatoriu. Cantina îndeplineşte atât un rol nutritiv, cât şi educativ, prin încurajarea echilibrului alimentar al tinerilor şi favorizarea dezvoltării legăturilor sociale. ● Mulţi părinţi se confruntă cu diverse probleme de conduită ale copiilor - consum de alcool, droguri, probleme de comportament - violenţă verbală şi fizică, dar şi cu probleme de sănătate ale copiilor - alimentaţie, somn, diverse maladii/ afecţiuni, inclusiv utilizarea excesivă a tehnologiei. Apare necesitatea monitorizării acestor cazuri, după caz, de către consilierii şcolari şi de către personalul din medicina şcolară, precum şi acordarea de sprijin împreună sau individual în funcţie de gradul de dificultate şi de specificul intervenţiei medicale sau de consiliere. ● Părinţii având copii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecţiuni care necesită spitalizare şi/sau tratament/monitorizare ori aflaţi la recuperare au nevoie de sprijin psiho-emoţional, consiliere administrativă şi de acces sporit la informare şi îndrumare. SECŢIUNEA III.3 Evidenţe şi grupuri ţintă 15. Strategia naţională pentru susţinerea părinţilor ţine cont de faptul că fiecare părinte poate avea nevoie de sprijin în exercitarea parentalităţii, fiind adaptabilă şi accesibilă tuturor categoriilor de părinţi, indiferent de contextul socio-economic, cultural sau familial. Strategia pune accent, îndeosebi, pe măsuri destinate grupurilor ţintă speciale, cum ar fi părinţi cu o situaţie economică precară, părinţi minori, părinţi cu copii cu dizabilităţi/CES, părinţi ai căror copii sunt şcolarizaţi în spitale, plecaţi la muncă în străinătate, părinţi unici, asistenţi maternali profesionişti, părinţi adoptivi, adulţi care au copii în plasament sau cei care se confruntă cu alte provocări în creşterea copiilor, precum şi viitori părinţi. Astfel, activităţile aferente măsurilor prevăzute în strategie îşi propun să ofere sprijin adaptabil şi eficient, în funcţie de nevoile variate ale părinţilor, viitorilor părinţi sau adulţilor care participă la creşterea, îngrijirea şi educaţia copiilor, indiferent de circumstanţe. În lipsa unei anchete efectuate la nivel naţional, privind aşteptările şi nevoile părinţilor, datele statistice oficiale din ultimii ani, deşi insuficiente, conduc la evidenţe privind posibilele dificultăţi ale părinţilor legate de frecvenţa şcolară a copiilor, rezultatele obţinute la examenele naţionale, conturând potenţialele grupuri ţintă/categoriile de părinţi beneficiari direcţi ai SNSP. ● Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar, de la învăţământul preşcolar la cel liceal, ca raport din populaţia în vârstă de 3-18 ani a fost de 82,7 %, în anul şcolar 2022-2023, în scădere constantă faţă de anii anteriori, începând cu 2014-2015. Este necesară actualizarea unor studii tematice dedicate copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie, realizate de Ministerul Educaţiei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Reprezentanţa UNICEF România în perioada 2012-2016. ● Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar calculată la nivelul anului şcolar 2022/2023 - reprezentând numărul copiilor cuprinşi în grădiniţă, indiferent de vârstă, ca raport procentual din populaţia de vârstă corespunzătoare nivelului preşcolar 3-5 ani - a scăzut uşor faţă de anul anterior, de la 84,7% la 84,4%.*17 O categorie de preşcolari care nu au urmat grădiniţa o reprezintă cei aflaţi în tratamente şi proceduri medicale de durată, diagnosticaţi cu afecţiuni cronice ameninţătoare de viaţă, pentru care Ministerul Educaţiei a reglementat prin Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, modul de cuprindere a lor în şcolile din spital. *17 Raport privind starea învăţământului preuniversitar din România 2022-2023 ● La nivelul populaţiei de preşcolari, continuă să se manifeste discrepanţe pe medii de rezidenţă. În anul şcolar 2022-2023, diferenţa pe medii de rezidenţă a crescut faţă de anul anterior ajungând la 22,1 p.p., în favoarea mediului urban. Opţiunea părinţilor din mediul rural de a nu-şi trimite copiii la grădiniţă la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăţi de acces, de exemplu, distanţe mari între casă şi grădiniţă, cât şi de factori culturali sau factori specifici socio-economici. ● În anul şcolar 2022-2023, valoarea ratei brute de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial a scăzut până la valoarea de 83,5%, continuând tendinţa descendentă din ultima perioadă. Se menţin diferenţe pe cicluri de învăţământ; rata brută de cuprindere în învăţământul primar este de 84,5%, iar în învăţământul gimnazial 82,4%, ambele în scădere faţă de anul anterior. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privinţa ratei de participare la educaţie, în special la nivelul învăţământului gimnazial*18. *18 Ibidem. ● La nivelul anului şcolar 2022 - 2023, rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior a ajuns la valoarea de 79,8%, în scădere faţă de perioada precedentă. Reducerea valorii indicatorului se înregistrează pentru ambele rute de formare - liceal, respectiv profesional - fiind mai pronunţată în cazul celei dintâi. Liceul a continuat să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere - 68,6%, comparativ cu învăţământul profesional -14,7%. ● În anul şcolar 2021-2022, rata abandonului şcolar, în învăţământul primar şi gimnazial, înregistrează o valoare constantă în comparaţie cu anul şcolar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar şi gimnazial -18,5 mii de elevi - au abandonat şcoala. În mediul rural, clasele de început de ciclu înregistrează valori ridicate ale abandonului şcolar. Cele mai mari valori ale ratei abandonului şcolar din învăţământul primar şi gimnazial s-au înregistrat la nivelul populaţiei şcolare din mediul rural - 1,7% total, 1,8% primar, 1,6% gimnaziu, respectiv la nivelul elevilor din clasele pregătitoare, I şia V-a. ● În anul şcolar 2021-2022, rata abandonului şcolar a înregistrat uşoare creşteri atât la nivelul liceului, cât şi al învăţământului profesional. Cei mai mulţi dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puţini din filierele teoretică şi vocaţională. ● În anul şcolar 2022-2023, aproape opt din zece elevi, înscrişi în clasa a VIII-a cu un an în urmă, şi-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învăţământul profesional. ● Din perspectiva indicatorilor europeni 2020, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie şi formare profesională a înregistrat o tendinţă lentă, dar constantă, de scădere. Decalajul dintre România şi media UE-27 a avut o tendinţă descendentă în ultimii ani, însă ţinta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 - 11,3%, nu a fost atinsă. Rata ridicată de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri de vârstă 18-24 de ani în 2022, în România, a fost de 15,3% comparativ cu 15,6% în anul 2000. Rezultatele elevilor la evaluările naţionale ● În intervalul de timp 2014-2019, rata de absolvire a gimnaziului a înregistrat valori cuprinse între 82-86%, cu uşoare variaţii de la un an şcolar la altul. Pe medii de rezidenţă, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban în comparaţie cu ruralul - 78,5% în urban şi 53,8% în rural în anul 2020-2021, respectiv 90,0% în urban, şi 61,4% în rural, în 2022-2023. ● La evaluarea naţională din anul 2023, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 76,4%, în scădere cu 6 p.p. faţă de anul şcolar anterior. Media generală la nivel naţional a fost de 7,62 comparativ cu 6,86 cât s-a înregistrat în anul şcolar anterior, observându-se o uşoară creştere. ● La examenul de bacalaureat 2023, din totalul elevilor prezenţi au promovat 77,3%, comparativ cu 77,6% în 2022. ● În ceea ce priveşte rata de absolvire a învăţământului profesional, s-a înregistrat o creştere faţă de anul şcolar anterior, ajungând la valoarea de 14,3%. Pe filiere de formare, cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la liceele teoretice, iar cea mai redusă la liceele tehnologice. Tabelul nr.1 Rata sărăciei după tipul gospodăriei/familiei, în anii 2019 şi 2022 (%). Sursa INS (a se vedea imaginea asociată) Categoria părinţilor cu precaritate economică Datele statistice din Tabelul nr. 1 evidenţiază rata sărăciei după tipul gospodăriei/familiei. În anul 2022, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cel mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi, înregistrând un procent de 40,4%, în scădere comparativ cu anul 2019, cu un procent de 61,3%. De asemenea, trei din zece familii monoparentale, părinte singur cu cel puţin un copil dependent, se confruntă cu sărăcia, înregistrând, în 2022, un procent al sărăciei de 23,8%, în descreştere totuşi faţă de 2019, cu un procent de 39,0%*19. *19 Institutul Naţional de Statistică, Dimensiuni ale incluziunii sociale în România Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2022, 27,0% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE, urmată, la distanţă, de Spania - 27,8%. Astfel, apare nevoia promovării de măsuri active vizând susţinerea categoriei părinţilor aflaţi în situaţie de sărăcie, nu numai prin acordarea de beneficii sociale, ci şi prin garantarea locurilor de muncă, creşterea ofertei de locuri de muncă, în special pentru părinţii din zone marginalizate, dezvoltarea aşezărilor, astfel încât să devină durabile, reziliente şi deschise tuturor. Având în vedere că ponderea transportului în comun cu autobuze şi trenuri a fost de 18,1% în anul 2020, situându-se peste nivelul UE cu 5,3 p.p, este necesară şi dezvoltarea unei reţele permanente de transport, nu numai şcolar, pentru asigurarea legăturilor rutiere din zonele rurale sau rural-urban, esenţiale pentru copii şi părinţii lor. Conform Strategiei de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027, persoanele care se autoidentifică ca fiind de etnie romă reprezintă circa 27% din totalul locuitorilor din zonele rurale marginalizate. Romii sunt suprareprezentaţi în rândul locuitorilor din zonele rurale marginalizate, această proporţie fiind de aproape de 10 ori mai mare decât proporţia naţională a romilor identificaţi în populaţia totală. Se înregistrează discrepanţe majore între copiii romi şi cei majoritari în ceea ce priveşte sărăcia monetară, participarea şcolară şi abandonul şcolar*20. Astfel, chiar dacă au fost implementate măsuri de susţinere în domeniul educaţiei - locuri distinct alocate pentru romi la liceu şi universitate - sau programe de alfabetizare de tip "A doua şansă" pentru persoanele care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta corespunzătoare clasei, jumătate dintre persoanele de etnie romă care au cel mult 8 clase absolvite nu ştiu să scrie sau au mari dificultăţi de scriere. În plus, ponderea copiilor romi care frecventează învăţământul obligatoriu este de 78%, faţă de 95% pentru copiii majoritarilor din vecinătate. Decalajul se măreşte din nou în cazul accesului la învăţământului liceal, unde regăsim mai puţin de un sfert dintre elevii romi - 22%, două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nicio clasă, fie au absolvit maximum studii gimnaziale. Pentru anul şcolar 2022-2023, numărul total al elevilor de etnie romă, conform propriilor declaraţii, înscrişi în SIIIR este 88.595*21. Comparativ, în anul şcolar 2021-2022, numărul total al elevilor de etnie romă înscrişi în SIIIR era de doar 58.385*22. *20 Studiu comparativ a nevoilor comunităţilor de romi în contextul stabilirii priorităţilor strategice de intervenţie pentru incluziunea socială a acestora , Cluj-Napoca, IRES *21 Din care: 22 în învăţământul antepreşcolar, 12.415 în învăţământul preşcolar, 39.049 în învăţământul primar, 28.070 în învăţământul gimnazial, 4.796 în învăţământul liceal, 4.073 în învăţământul profesional şi 170 în învăţământul postliceal. *22 Planul Strategic Instituţional 2024 - 2027 Categoria părinţilor minori Vârsta medie, la naştere, a femeilor din România a crescut de la 27,4 ani în 2013, la 28,1 ani în 2019; la nivel european, acelaşi indicator a crescut de la 29 de ani în 2001 la 30 în 2018.*23 Un fenomen îngrijorător, în ţara noastră, este existenţa unui număr semnificativ de mame minore. În 2017, s-au înregistrat 412 avorturi în rândul fetelor sub 15 ani şi 5.955 în rândul fetelor de 15-19 ani. În anii următori, se observă o tendinţă de scădere: astfel, în 2018, numărul a fost de 4.883, iar în 2019, de 4.290. În 2018 şi 2019, la categoria de vârstă sub 15 ani, nu s-a înregistrat nicio întrerupere de sarcină*24. Datele Eurostat arată că, în anul 2018, 8.621 de adolescente au devenit mame înainte de vârsta majoratului, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani. În 2019, numărul total de sarcini la adolescente a fost în scădere, cu 9% mai mic faţă de anul 2018. Gravidele din categoria de vârstă sub 15 ani reprezintă o grupă de mare risc pentru mamă şi copil, necesitând monitorizarea lor pe întreaga perioadă a sarcinii. Conform INS, începând cu anul 2012, observăm că 10% dintre naşterile înregistrate au fost atribuite mamelor adolescente. *23 Sursa Eurostat, cod indicator TPS00199 *24 UNICEF, Raport Sarcina la adolescente în România, 2021. Cercetările în comunităţile de romi*25 vulnerabile arată că între 25% şi 30% din adolescentele rome cu vârste între 15 şi 19 ani sunt căsătorite şi, anual, aproximativ 10% dintre acestea rămân însărcinate.*26 Una dintre consecinţele maternităţii timpurii este abandonul copiilor, fenomen persistent în România, chiar dacă se înregistrează fluctuaţii de la un an la altul privind numărul copiilor abandonaţi. Astfel, în anul 2020, 431 de copii au fost părăsiţi în maternităţi şi în alte unităţi sanitare, în 2021, numărul acestora a scăzut la 388, pentru ca în 2022, în perioada ianuarie-septembrie, numărul lor să ajungă la 276*27. *25 Early and Forced Marriages in Roma Communities, România Country Report 2015, CoE - CAHROM, Crai, E. *26 Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2021-2027 *27 https://copii.gov.ro/1/statistici/ În ceea ce priveşte mamele adolescente, conform rezultatelor a patru analize detaliate referitoare la situaţia mamelor şi gravidelor din regiunile rurale marginalizate, desfăşurate de Organizaţia Salvaţi Copiii în perioada 2018-2022, se observă că 83% dintre acestea au abandonat şcoala, iar 64% au făcut acest pas înainte de a deveni gravide. De asemenea, 15% dintre ele nu au avut acces la învăţământul primar sau nu l-au finalizat. Numai 36% dintre mamele adolescente au absolvit 8 clase, în timp ce doar 7% au reuşit să obţină diploma de liceu. De aceea, se impune monitorizarea aplicării şi respectării dispoziţiilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, care "garantează accesul egal la educaţie pentru elevele gravide şi pentru elevii care au devenit părinţi, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunităţii şcolare." Mai mult de opt din zece mame şi gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, iar patru din zece gravide şi mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepţia medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit datelor unei analize a situaţiei mamelor şi gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii. Totodată, două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut. În anul 2021, potrivit datelor INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, aflată pe primul loc la acest capitol.*28 *28 Organizaţia Salvaţi Copiii - 2022, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/studiu-mame-minore-statistici-si-soluţii.pdf Rata mortalităţii infantile continuă să fie una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană în 2022 - 5,7 la mie, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Valoarea indicatorului se menţine mai ridicată în mediul rural: 6,3 la mie în 2021. Totuşi, se observă o tendinţă de reducere a acestei rate, înregistrându-se o scădere de 4,2 p.p. în anul 2021 faţă de anul 2011. Aproape 40% dintre copiii care au decedat în primul an de viaţă au drept cauză de deces afecţiuni a căror origine se află în perioada perinatală. Se remarcă faptul că există o corelaţie între gradul de şcolarizare al mamelor şi mortalitatea infantilă, cele mai multe decese înregistrându-se în rândul născuţilor vii ai căror mame nu au studii sau au studii elementare sau medii. În acest sens, apare necesitatea prevenirii maternităţii timpurii şi a consecinţelor asociate, ceea ce implică, atât acces la informaţie, în special pentru categoria de vârstă 11-15 ani, inclusiv prin intermediul disciplinei Educaţiei pentru sănătate, cât şi îmbunătăţirea accesului la servicii medicale de urmărire a sarcinii, cu precădere în zonele rurale şi defavorizate, dar şi prin intermediul cabinetelor şcolare din toate instituţiile de învăţământ. Potrivit Legii învăţământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, autorităţile publice locale, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale, promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite şi a maternităţii timpurii în rândul elevilor. Începând cu octombrie 2023, pentru prima oară, Ministerul Educaţiei acordă, burse pentru mame minore, în valoare de 700 de lei pe lună. Categoria părinţilor si a copiilor victime ale violenţei domestice Existenţa femeilor şi copiilor abuzaţi fizic, emoţional, sexual, neglijaţi, exploataţi prin muncă este un fenomen îngrijorător. Potrivit evidenţelor Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DGASPC cu privire la persoanele care primesc servicii de asistenţă socială*29, în perimetrul domestic există cazuri diverse de violenţă: fizică, psihologică, sexuală, deprivare/-neglijare economică şi socială. În perioada 2016-2020, serviciile de protecţie socială au avut în evidenţă, anual, între 11,6 mii şi 14,1 mii de persoane care au fost victime ale violenţei domestice. Între 2016 şi 2019, numărul victimelor violenţei domestice a crescut anual, înregistrând o scădere în 2020, primul an al pandemiei COVID-19. Numărul total al victimelor infracţiunilor de violenţă domestică la 100 de mii de locuitori a crescut cu 92,4 victime - de la 144,6 victime, în 2014, la 237 victime, în 2020. *29 www.poca.ro/ România durabilă. Indicatori naţionali pentru dezvoltare durabilă. Orizont 2030, pag. 108 În perioada 2010-2020, traficul de minori a avut un trend oscilant cu un minim de 212 minori traficaţi în anul 2018 şi cu un maxim de 354 minori traficaţi în anul 2016. În anul 2020, s-au înregistrat 255 minori victime ale traficului de persoane, dintre care 215 au fost traficaţi în scop de exploatare sexuală, 13 au fost traficaţi pentru muncă şi tot atâţia în scop de cerşetorie, iar 14 minori în alte scopuri, comitere de furturi, tâlhărie ş.a. În anul 2020, faţă de anul 2008, numărul minorilor victime ale traficului de persoane a crescut cu 50%. În funcţie de principala formă de violenţă suferită, cele mai multe persoane au suportat violenţă prin deprivare sau neglijare, fapt explicat şi de ponderea de circa 80% a copiilor din totalul victimelor violenţei domestice. Astfel, în anii 2016 şi 2017, numărul minorilor victime ale violenţei domestice era de 5 ori mai mare decât al adulţilor, în anul 2018, numărul minorilor victime depăşea de 4,7 ori numărul adulţilor victime, iar, în 2019 şi 2020, numărul copiilor victime a fost de 3,8, respectiv 3,9 ori mai mare decât cel al adulţilor victime ale violenţei domestice. Victimele violenţei domestice beneficiază de următoarele tipuri de servicii: - consiliere primară - peste 70% dintre victime; – consiliere socială - peste 60% dintre victime; – consiliere psihologică - ponderea persoanelor care primeau aceste servicii crescând în perioada 20162020 cu 11,7 p.p. de la 46,7% în anul 2016 la 58, 4% în anul 2020. Cu toate că serviciile sociale sunt diversificate, bazate pe o legislaţie clară, numărul victimelor violenţei domestice este mare şi adesea subevaluat, victimele apelând prea puţin la servicii de protecţie socială. Societatea civilă sau rudele sesizează mult prea rar protecţia socială în locul victimelor, iar reprezentanţii protecţiei sociale nu pot descoperi singuri toate cazurile de violenţă domestică. Minorii sunt traficaţi pentru exploatare sexuală, muncă forţată, cerşetorie, comiterea de diverse infracţiuni, însă la nivel global, majoritatea copiilor sunt traficaţi în scopul exploatării sexuale. Cauzele abuzului, a exploatării, a traficului şi a tuturor formelor de violenţă şi a torturii copiilor se regăsesc în condiţiile de mediu şi de trai ale copiilor: lipsa comunicării şi a afecţiunii parentale, emigrarea părinţilor, deficienţe în sprijinul acordat de comunitate şi în infrastructură, vulnerabilitatea socială, sărăcia ş.a. Copiii sunt, de departe, cea mai vulnerabilă categorie socială, mai ales când aceştia provin din familii cu o situaţie precară sau nu au deloc o familie care să-i protejeze. Eliminarea violenţei de orice fel, până în anul 2030, trebuie să aibă ca punct de pornire eliminarea violenţei în familie, pentru a crea un mediu mai sigur, în special pentru copii şi femei. Toleranţa culturală privind violenţa împotriva copiilor este o problemă care necesită a fi îmbunătăţită prin educarea/informarea părinţilor privind respectarea interesului superior al copiilor. Sunt necesare campanii naţionale de informare a părinţilor privind accesarea serviciilor de protecţie socială, de prevenire a separării copilului de părinţi. Astfel, apare nevoia acţiunilor concrete în mediul şcolar, prin organizarea de conferinţe, evenimente, ateliere în unităţile şi instituţiile de învăţământ adresate, deopotrivă, părinţilor şi copiilor pe tema respectării drepturilor copilului. Categoria părinţilor plecaţi la muncă în străinătate ● Creşterea numărului copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate este un alt fenomen îngrijorător. Dacă în anul 2020, cifrele oficiale indicau un număr total de 75.136 copii ai căror părinţi erau plecaţi în străinătate, dintre care 13.253 de copii cu ambii părinţi plecaţi şi 9.409 copii cu părintele unic susţinător plecat*30, în anul 2021, numărul acestora a crescut la 76.170, iar în anul 2022, până la data de 30 septembrie, numărul acestora era deja de 73.868*31. În consecinţă un număr semnificativ de copii sunt afectaţi de plecarea la muncă în străinătate a părinţilor, în condiţiile în care autoritatea parentală este transferată altor persoane. *30 Site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie *31 Ibidem. ● Conform analizei reprezentative, la nivel naţional, a Organizaţiei Salvaţi Copiii 2023*32, peste jumătate de milion de copii - 536 de mii - au avut cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, în ultimul an; pentru puţin peste jumătate dintre copii - 57%, aproximativ 305 mii de copii - aparţinătorii declară că şcoala a fost informată cu privire la situaţia copilului cât timp părintele a fost plecat la muncă în străinătate. *32 Evaluarea situaţiei copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate https://www.salvaticopiii.ro /sites/ro/files/migratedfiles/documents/29e784b3-b48b-4a79-bea0-49767b85ab03.pdf Apare nevoia susţinerii unei campanii de informare destinate părinţilor care muncesc în străinătate şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, cu privire la modificările legislative adoptate în 2022, de natură de a facilita realizarea procedurii de delegare temporară a autorităţii părinteşti. Categoria părinţilor care au copii cu dizabilităţi/CES şi cu boli cronice, boli maligne sau alte afecţiuni care necesită spitalizare şi/sau tratament/monitorizare ori aflaţi la recuperare Părinţii care au copii cu dizabilităţi/CES se confruntă cu provocări unice ce necesită suport şi resurse specializate. Este crucial ca strategia de sprijin parental să includă măsuri dedicate acestor familii, asigurând astfel dezvoltarea şi integrarea optimă a copiilor lor. Aceşti părinţi au nevoie de acces la servicii specializate, cum ar fi terapia ocupaţională, fizioterapia, kinetoterapia, logopedia şi alte forme de intervenţie timpurie pentru copii lor. De asemenea, suportul emoţional şi consilierea sunt esenţiale pentru a gestiona stresul şi provocările emoţionale asociate cu îngrijirea unui copil cu cerinţe speciale. Educaţia adaptată este o necesitate importantă, aceasta realizându-se prin programe care să răspundă nevoilor specifice ale copiilor cu dizabilităţi/ CES, fie prin integrarea în şcoli de masă, fie prin instituţii specializate. Pentru a răspunde acestor nevoi, strategia propune dezvoltarea de reţele de suport, prin care părinţii pot împărtăşi experienţe şi soluţii. De asemenea, este necesară formarea profesională pentru specialişti, astfel încât personalul medical, cadrele didactice şi consilierii să fie bine pregătiţi pentru a aborda nevoile copiilor cu dizabilităţi/ CES. Politicile de incluziune trebuie promovate pentru a sprijini integrarea copiilor cu dizabilităţi/ CES în comunitatea largă, iar campaniile de conştientizare sunt esenţiale pentru educarea publicului larg privind drepturile şi nevoile acestor copii. O problemă specială rămâne asigurarea şi finanţarea permanentă a resursei umane/personalului specializat pentru susţinerea părinţilor care au copii cu dizabilităţi/ CES, precum şi a şcolii din spital. Părinţii trebuie informaţi şi susţinuţi pentru a face faţă acestei realităţi, prin facilitarea accesului la resurse şi servicii specializate, precum şi stabilirea unor conexiuni solide cu profesionişti din domeniul medical şi educaţional. ● În plus, apare nevoia susţinerii elevilor cu dizabilităţi/CES şi în afara orelor de curs, prin servicii de terapie cognitiv-comportamentală necesare pentru abilitare - reabilitare şi dezvoltare. în general, părintele suportă din bugetul propriu acest tip de servicii, apelând la servicii private oferite de psihoterapeuţi/ psihologi/ personal specializat, care variază ca număr de ore, în funcţie de posibilităţile financiare. ● Este necesară consolidarea resursei umane care lucrează cu copiii, pe tot parcursul lor educaţional: consilieri şcolari, profesori de sprijin, psihoterapeuţi, psihologi, facilitatori, esenţiali în sprijinirea părinţilor în rolul lor de susţinere. ● Este necesară susţinerea consolidării capacităţii instituţionale a unităţilor de învăţământ şi a inspectoratelor şcolare în dezvoltarea de relaţii parteneriale pentru finanţarea profesorului de sprijin pentru fiecare elev cu dizabilităţi/CES, având în vedere că rolul acestuia este esenţial pentru accesul la o educaţie de calitate şi incluzivă. ● Deşi numărul de posturi de consilieri şcolari a fost suplimentat, accesul elevilor şi preşcolarilor la servicii de asistenţă psihopedagogică, orientare şcolară şi vocaţională, precum şi oferirea de servicii parentale rămân insuficient acoperite. În prezent, sunt încadraţi 2.288 de consilieri în cabinete de asistenţă psihopedagogică, pentru un total de 2.751.233 elevi şi preşcolari din învăţământul public de masă din ţară. ● De asemenea, este necesară corectarea decalajelor înregistrate între judeţe, cauzate de diferenţele de densitate a specialiştilor abilitaţi să susţină elevii şi părinţii. Sprijinirea părinţilor cu copii cu dizabilităţi/CES nu este doar o necesitate socială, ci şi un drept fundamental. Implementarea acestor măsuri va contribui la o societate incluzivă şi la dezvoltarea armonioasă a tuturor copiilor, indiferent de provocările lor specifice. Părinţii tuturor copiilor cu dizabilităţi/CES necesită o atenţie specială, calibrată în funcţie de particularităţile şi necesităţile specifice unei categorii de dizabilitate, precum şi cele individuale, ale copiilor şi familiilor aflate în aceste situaţii. Conştientizarea de către părinţi a nevoii de continuare sau începere a activităţilor didactice de către copii, în perioade de spitalizare/tratament/monitorizare/recuperare, în situaţii de boli cronice sau maligne, este foarte importantă. Stimularea implicării copiilor de vârstă şcolară în activităţi opţionale sau extracurriculare, care să le optimizeze starea generală reprezintă un suport care poate asigura echilibrul emoţional de care copilul şi părinţii lui au nevoie pentru a depăşi greutatea tratamentelor. Mulţi părinţi care primesc verdicte necruţătoare de boală renunţă, cel puţin la început, la a-şi mai stimula copiii să urmeze şcoala, principala preocupare a lor fiind recăpătarea stării de sănătate. În acest fel, mulţi elevi abandonează cursurile sau, în cel mai fericit caz, amână medical anul şcolar. De aceea, este nevoie de o alternativă a învăţământului de masă, cum ar fi Şcoala din spital*33, activând în perioadele în care, din motive de sănătate, copilul nu poate frecventa şcoala de provenienţă. *33 Prevăzută în art. 72-73 din Legea Învăţământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare Categoria părinţilor cu copii implicaţi în situaţii de bullying Părinţii copiilor care sunt implicaţi în situaţii de bullying, fie ca ţinte, martori sau chiar iniţiatori, au nevoie de susţinere specializată pentru a putea să îşi ajute copiii cu cele mai potrivite intervenţii. Într-o situaţie de bullying, toţi copiii au de suferit, indiferent de rolul pe care îl ocupă în această dinamică relaţională. Categoria familiilor monoparentale Familiile monoparentale în România reprezintă o realitate semnificativă în societatea contemporană. Statisticile indică o creştere a numărului familiilor monoparentale în România, reflectând schimbările în dinamica familială şi în valori. Acestea se confruntă cu provocări specifice, precum gestionarea responsabilităţilor parentale de către un părinte unic, echilibrarea vieţii profesionale şi personale, precum şi gestionarea resurselor financiare într-un mediu adesea tensionat. Societatea românească începe să conştientizeze importanţa sprijinului şi recunoaşterii pentru familiilor monoparentale, atât din perspectivă socială, cât şi legislativă. Dezbaterile privind adaptarea legilor pentru a susţine mai bine aceşti părinţi, cât şi creşterea nivelului de empatie şi înţelegere în comunitate reprezintă aspecte importante în abordarea de către societate a specificităţilor acestui tip de familie. Categoria părinţilor cu copii victime ale violenţei online În era digitală, violenţa online a devenit o problemă tot mai răspândită, afectând un număr semnificativ de copii şi adolescenţi. Violenţa online împotriva copiilor include o gamă largă de comportamente nocive, de la cyberbullying şi hărţuirea online, până la grooming şi expunerea la conţinut inadecvat. Aceste experienţe pot avea efecte devastatoare asupra sănătăţii mintale şi emoţionale a copiilor, influenţându-le negativ dezvoltarea. Părinţii acestor copii se confruntă adesea cu sentimente de neputinţa şi confuzie, neştiind cum să abordeze aceste probleme complexe. Există o serie de direcţii de acţiune pentru a sprijini eficient aceşti părinţi, respectiv organizarea de formări pentru a educa părinţii despre riscurile violenţei online şi despre modalităţile de protecţie a copiilor lor. Un exemplu îl reprezintă linia de consiliere pentru părinţi dezvoltată de organizaţia Salvaţi Copiii, unde aceştia pot primi suport emoţional şi sfaturi practice pentru gestionarea situaţiilor de violenţă online şi pot colabora cu experţi în siguranţa online pentru a dezvolta resurse şi unelte digitale care să-i ajute să monitorizeze accesul copiilor la conţinutul online. Categoria asistenţilor maternali Copiii plasaţi în îngrijirea asistenţilor maternali sunt beneficiari indirecţi ai strategiei, deoarece calitatea îngrijirii oferite de asistenţii maternali influenţează direct bunăstarea şi dezvoltarea lor. În cazurile în care copiii sunt plasaţi în îngrijirea asistenţilor maternali, părinţii sau reprezentanţii legali pot beneficia indirect de programele care îi sprijină pe asistenţii maternali. Acest sprijin poate include facilitarea comunicării şi interacţiunii dintre părinţi şi asistenţii maternali, precum şi oferirea de resurse pentru îmbunătăţirea abilităţilor parentale. Categoria viitorilor părinţi Potrivit INS 2021, numărul persoanelor căsătorite este proporţional descrescător cu grupele de vârstă 45-49 de ani, 40-44 de ani, 35-39 de ani, 30-34 de ani, 25-29 de ani, respectiv 20-24 de ani. Este vizibilă modificarea vârstei la care cuplurile îşi întemeiază o familie, astfel încât să crească potenţialul echilibrului material şi afectiv, informativ-educaţional, necesar asumării rolului de părinte. În prezent, există programul guvernamental de creditare "FamilyStart", aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor şi al ministrului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse nr. 2534/20.809/2022. Este necesară implementarea unor programe adresate categoriei viitorilor părinţi privind naşterea, sănătatea şi educaţia copilului. CAP. IV Obiectiv general şi obiective specifice 16. Obiectivul general al Strategiei naţionale pentru susţinerea părinţilor este informarea, consilierea, asistenţa şi sprijinul material al părinţilor în vederea asigurării celor mai bune condiţii pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor. 17. Programele şi activităţile de sprijin pentru părinţi cuprind două niveluri de intervenţie, care ţintesc părinţii copiilor pe diferite segmente de vârstă, de la naştere până la adolescenţă. (a se vedea imaginea asociată) Un prim nivel de susţinere, ce acoperă holistic susţinerea părinţilor pe toată perioada şcolarităţii copiilor, vizează acele servicii de tip informativ-educaţional, implicând domeniile Sănătate şi Protecţie socială, alături de Educaţie. Aceste servicii au menirea de a ajuta fiecare părinte să prevină sau să gestioneze dificultăţi legate de copilărie, adolescenţă, rezultate şcolare, orientare şcolară, bullying, autoritate, comunicare, sănătate, conduite inadecvate, relaţiile cu instituţia şcolară etc. Pentru ca susţinerea părinţilor să devină coerentă, eficientă şi să ofere şanse egale tuturor - potrivit devizei - Să nu lăsăm pe nimeni în urmă - este necesar ca părinţii să aibă posibilitatea beneficierii de sprijin practic-aplicativ, într-un cadru unitar şi integrat, conform unui al doilea nivel care vizează susţinerea părinţilor ai căror copii întâmpină importante probleme de comportament, serioase dificultăţi şcolare, conjugate cu probleme familiale, diverse situaţii de precaritate - copii fără adăpost sau cei care se confruntă cu deprivare severă de locuinţă; copii cu dizabilităţi/CES; copii cu probleme de sănătate mintală; copii migranţi; copii în îngrijire alternativă ş.a. Aceste două niveluri de susţinere parentală implică, alături de Ministerul Educaţiei, ministerele partenere, cu experienţă relevantă în domeniu: Ministerul Sănătăţii - servicii de sănătate în situaţii de sănătate precară/CES/situaţie de handicap/dizabilităţi/tulburări din spectrul autist/obezitate/nutriţie/consum de droguri/alcool, tutun/dependenţă de tehnologie/ depresie /tulburări psiho-emoţionale ş.a.; Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse în virtutea rolului de coordonare metodologică, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie - ANPDCA, a activităţii autorităţilor de la nivel judeţean, în cazul serviciilor specializate ce vizează atât copiii, cât şi familiile acestora, dezvoltate şi furnizate de către autorităţile de la nivel local - consiliere, informare ş.a.; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - servicii de protecţie socială; mica infracţionalitate; violenţă în familie, în şcoală sau online ş.a. 18. Obiectivele specifice ale prezentei Strategii sunt subsecvente obiectivului general, după cum urmează: Obiectiv specific 1: Dezvoltarea unor abordări complementare şi elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe şi servicii de susţinere a părinţilor; Obiectiv specific 2: Dezvoltarea infrastructurii necesare susţinerii parentale; Obiectiv specific 3: Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistenţa şi sprijinul părinţilor; Obiectivul specific 4: Dezvoltarea de programe şi servicii de educaţie şi susţinere parentală de calitate, integrate şi accesibile. CAP. V Direcţii de acţiune Parteneriatul dintre părinţi şi persoanele specializate în creşterea, îngrijirea şi educaţia copiilor reprezintă elementul central care orientează obiectivele Strategiei, din care rezultă următoarele direcţii de acţiune: 19. Direcţiile de acţiune aferente Obiectivului specific 1 - Dezvoltarea unor abordări complementare şi elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe şi servicii de susţinere a părinţilor ● Identificarea abordărilor, ariilor şi nivelurilor de intervenţie pentru sprijinirea părinţilor, fundamentate pe studii/analize/date de cercetare; ● Identificarea/inventarierea modelelor, metodelor şi practicilor parentale pozitive; ● Revizuirea cadrului legal, normativ şi instituţional specific susţinerii parentale, precum şi creşterii natalităţii. 20. Direcţiile de acţiune aferente Obiectivului specific 2 - Dezvoltarea infrastructurii necesare susţinerii parentale ● Asigurarea unei abordări integrate, care să combine aspectele privind educaţia, sănătatea şi asistenţa socială; ● Dezvoltarea infrastructurii pentru derularea de programe şi servicii de sprijin pentru părinţi; ● Extinderea platformei naţionale on-line pentru facilitarea, monitorizarea, supervizarea şi raportarea activităţilor de sprijin parental. 21. Direcţiile de acţiune aferente Obiectivului specific 3 - Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistenţa şi sprijinul părinţilor ● Integrarea de module/programe de susţinere parentală în formarea iniţială a profesioniştilor, inclusiv a celor care lucrează direct cu copiii; ● Implementarea de module/programe de formare continuă a profesioniştilor în susţinerea părinţilor, inclusiv a celor care lucrează cu copiii în activitatea lor curentă; ● Crearea unor reţele de interconectare a profesioniştilor, cu activitate relevantă în domeniul susţinerii parentale. 22. Direcţiile de acţiune aferente Obiectivului specific 4 - Dezvoltarea de programe şi servicii de educaţie şi susţinere parentală de calitate, integrate şi accesibile ● Creşterea accesului părinţilor la informaţii şi resurse; ● Sprijinirea instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale în dezvoltarea de programe şi servicii pentru părinţi; ● Accesarea şi implementarea de proiecte şi programe, finanţate din fonduri structurale din exerciţiul bugetar european 2021-2027, precum şi din alte surse de finanţare, inclusiv de la bugetul de stat, menite să susţină părinţii în rolul lor de creştere şi educare a copiilor; ● Operaţionalizarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a programelor, proiectelor, activităţilor de informare, consiliere şi asistenţă parentală, precum şi a impactului acestora vizând toate cele patru obiective specifice. Actualizarea şi revizuirea măsurilor subsecvente direcţiilor de acţiune se vor realiza prin consultarea continuă cu părinţii/ reprezentanţii legali pentru fiecare dintre acestea, precum şi prin consultarea şi implicarea autorităţilor locale, a organizaţiilor neguvernamentale ş.a. CAP. VI Rezultate aşteptate 23. Măsurile prevăzute în Planul de acţiune al Strategiei vor conduce la rezultate relevante privind numărul şi varietatea serviciilor destinate susţinerii parentale, care acoperă toate segmentele de vârstă ale copiilor, de la naştere până la adolescenţă, şi vizează atât problemele obişnuite/ generale, cât şi probleme specifice/ dificultăţi importante. Totodată, elaborarea şi punerea în aplicare a programelor de informare, consiliere şi asistenţă parentală destinate familiilor, conform diferitelor etape de dezvoltare a copiilor, utilizând metode bazate pe grupuri de suport, care vizează şi împărtăşirea de experienţe, vor permite părinţilor să-şi compare experienţele educative personale şi să se susţină reciproc. 24. O bună informare a părinţilor, mai ales a celor din medii dezavantajate, privind creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor favorizează scăderea ratei abandonului şcolar. De asemenea, se creează premisele favorabile diminuării fenomenelor de neglijare, exploatare, abuzare a copiilor, numărului de căsătorii timpurii în comunităţile sărace, de apariţie a sarcinilor în rândul adolescentelor ş.a. Ca urmare a accesării facile a serviciilor de sprijin de către toate categoriile de persoane care au un rol parental, inclusiv de către cei din grupuri vulnerabile, care se confruntă cu provocări mai mari, aceştia se vor simţi mai încrezători în capacitatea lor de a avea grijă de copii, ştiind că pot beneficia de ajutor atunci când au nevoie. De asemenea, se preconizează reducerea considerabilă a potenţialelor obstacole generate de situaţii critice, precum separarea/ divorţul, părăsirea domiciliului, abandonul şcolar ş.a. Informarea părinţilor prin intermediul unor campanii de comunicare adresate publicului larg, prin difuzarea de informaţii despre parentalitate, etapele dezvoltării copilului, practici parentale ş.a., apelând la diferite resurse disponibile - TV, jurnale, broşuri, site-uri Internet, aplicaţii Smartphone - are efecte pozitive asupra comportamentelor acestora faţă de copii. Pentru unele categorii de părinţi în situaţie de risc, vulnerabile sau defavorizate, este necesară o intervenţie specializată în cadrul unor comunităţi de învăţare în care cursanţii aparţin unor grupuri cu caracteristici socio-economice şi culturale similare. 25. Atingerea obiectivelor programelor pentru informare, consiliere şi asistenţă parentală, vizând conştientizarea poziţiei pe care o ocupă părintele în relaţia cu copilul şi natura acestei relaţii vor avea un impact pozitiv în devenirea copiilor ca adulţi. Un alt rezultat estimat va fi acela al implicării directe a părinţilor în scăderea absenteismului şcolar, fapt ce va avea ca finalitate o creştere a participării şi, implicit, o scădere semnificativă a analfabetismului-funcţional, o pregătire profesională mult mai bună a absolvenţilor diferitelor niveluri de studii. Prin urmare, se anticipează impactul pozitiv pe care îl vor avea aceşti absolvenţi prin accesul pe piaţa muncii şi în integrarea ulterioară în societate. 26. Stilurile parentale bazate pe o abordare proactivă, deschidere faţă de nevoile copilului şi pe cerinţe pozitive vor avea un efect benefic asupra dezvoltării inteligenţei emoţionale la copii. Este de preferat utilizarea disciplinei pozitive în detrimentul celei punitive. Un stil parental pozitiv este bazat pe empatie, afecţiune, stimă de sine, non-violenţă şi presupune practici parentale, care pot fi învăţate şi exersate de către părinţi, îmbinându-se inteligent afecţiunea şi impunerea de limite, astfel încât copiii şi adolescenţii să crească simţindu-se protejaţi, iubiţi, acceptaţi şi capabili de performanţe. Un comportament parental pozitiv, acompaniat de un control al regulilor stabilite de comun acord cu copilul şi respectul reciproc asumat şi împărtăşit, este asociat cu rezultate pozitive asupra dezvoltării acestuia, asupra rezultatelor şcolare, a stării de sănătate şi a integrării Sociale adecvate. CAP. VII Indicatori 27. Principalii indicatori ai strategiei se asociază obiectivelor specifice. Indicatorii asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 1 - Dezvoltarea unor abordări complementare şi elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe şi servicii de susţinere a părinţilor se referă la: ● rapoarte de cercetare, studii tematice, analize de nevoi, sinteze, lucrări ştiinţifice; ● instrumente de identificare a practicilor inovative; ● colecţie de practici inovative la nivel naţional şi internaţional de sprijinire a părinţilor; ● metodologie şi instrumente de identificare sistematică a nevoilor părinţilor; ● raport analiză de nevoi; ● ghiduri, manuale, resurse de învăţare pentru susţinerea părinţilor. Indicatorii asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 2 - Dezvoltarea infrastructurii necesare susţinerii parentale: ● comitet interministerial/structuri funcţionale; ● mecanism de colaborare inter-instituţională la diferite niveluri teritoriale - central,judeţean, local; ● strategii de dezvoltare regională şi locală; planuri de dezvoltare; planuri de management; ● spaţii şi dotări noi; ● platformă online funcţională; ● reţea naţională pentru sprijinul părinţilor. Indicatorii asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 3 - Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistenţa şi sprijinul părinţilor se referă la: ● module tematice introduse în programele de licenţă; ● ghid pentru mentorat didactic; ● module de formare privind susţinerea părinţilor; ● reţele de networking şi website-uri. Indicatorii asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 4 - Dezvoltarea de programe şi servicii de educaţie şi susţinere parentală de calitate, integrate şi accesibile se referă la: ● conferinţe/dezbateri/seminarii/mese rotunde; ● campanii de promovare şi de prevenţie; ● resurse educaţionale deschise postate pe platforma on-line şi pe site-uri de referinţă; ● rapoarte la nivel judeţean privind acţiunile de instruire organizate; ● bază de date funcţională; ● procedură de colectare a datelor; ● rapoarte de monitorizare şi evaluare realizate cuprinzând recomandări privind măsuri viitoare. 28. Pentru monitorizarea şi evaluarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiune, se pot utiliza şi alţi indicatori care se referă la: ● evenimente ştiinţifice/conferinţe dedicate tematicii de susţinere parentală; ● proiecte de cercetare privind susţinerea parentală; ● acte normative elaborate şi aprobate; ● protocoale de colaborare; ● 41 UJSS - Unităţi Judeţene de Sprijin şi Super-vizare funcţionale recrutând experţi din cadrul AJPIS, DGASPC, DSP, CJRAE/CMBRAE utilizând rezultatele proiectului POCU 122607; ● 2.000 ECI operaţionale, înfiinţate prin dispoziţia conducătorului UAT, coordonate de 41 de UJSS; ● parteneriate/convenţii încheiate; ● creşe şi grădiniţe noi; ● profesori/consilieri şcolari/manageri formaţi; ● asistenţi maternali beneficiari ai unor programe de formare continuă/nr. total asistenţi maternali; ● participanţi la activităţile organizate/campaniile de promovare/prevenţie; ● părinţi şi viitori părinţi implicaţi în programe de formare; ● entităţi implicate în susţinerea parentală; ● resurse/servicii oferite părinţilor cu copii cu dizabilităţi/CES; ● spaţii de întâlnire/locuri de primire; ● mame şi gravide minore sprijinite; ● beneficiari care provin dintr-un context de migraţiune sau din grupuri cu risc ridicat; ● programe/proiecte de susţinere parentală. CAP. VIII Proceduri de monitorizare şi evaluare 29. Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor desfăşura potrivit art. 17-23 din Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 775/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi respectiv art. 13-15 din Metodologia de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale aprobată prin H.G. nr. 379/2022. 30. Implementarea şi îmbunătăţirea continuă a Planului de acţiune asigură îndeplinirea obiectivelor specifice prin utilizarea ciclului PDCA/PDSA. Acest instrument permite adaptarea măsurilor, conducând la eficienţă şi succes. Managementul structurilor responsabile pentru aplicarea Strategiei este Managementul Bazat pe Rezultate MBR, definit ca "management prin care toţi actorii, contribuind direct sau indirect pentru a obţine un set de rezultate, se asigură că procesele, produsele lor şi serviciile contribuie la rezultatele dorite şi că utilizează informaţii şi dovezi pentru a fundamenta deciziile."*34 *34 https://unsdg.un.org/sites/default/files/UNDG-RBM-Handbook-2012.pdf 31. Monitorizarea se desfăşoară în timpul implementării Strategiei, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a obiectivelor propuse. Activitatea de monitorizare va consta în colectarea şi analiza de date despre stadiul implementării, precum şi raportarea privind progresele intermediare şi evoluţia indicatorilor, urmărindu-se modificările instituţionale şi ale situaţiei grupurilor-ţintă vizate. Totodată, sunt evidenţiate costurile implementării, respectarea termenelor şi a conţinutului activităţilor din Planul de acţiune, precum şi eventualele întârzieri în realizarea activităţilor şi cauzele care le-au generat. Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de culegerea de informaţii cu privire la modalitatea în care au fost obţinute rezultatele implementării Strategiei şi identificarea eventualelor devieri de la acţiunile şi indicatorii stabiliţi, pentru a lua măsuri remediale. Anual, fiecare minister partener va elabora un raport de monitorizare privind stadiul implementării SNSP. Un raport centralizat elaborat de Comitetul interministerial de coordonare va fi făcut public în al doilea trimestru al anului următor pentru anul precedent. 32. Acţiunile structurilor responsabile pentru monitorizare şi evaluare vor avea în vedere: ● colectarea de informaţii şi date, urmărirea evoluţiei valorilor indicatorilor, realizarea rapoartelor de monitorizare la nivel local/judeţean/central; ● centralizarea rapoartelor de monitorizare, precum şi analiza, agregarea, interpretarea şi utilizarea datelor la nivel central pentru verificarea îndeplinirii ţintelor asumate; ● coordonarea şi realizarea de rapoarte de evaluare a implementării SNSP la nivel central, coroborând, după caz, inclusiv analize, studii, cercetări în domeniu. 33. Evaluarea intermediară a implementării Strategii se va desfăşura în ultimul trimestru al anului 2027, raportul centralizat rezultat fiind făcut public în primul trimestru al anului 2028. Pe baza rezultatelor acestei evaluări intermediare va fi luată decizia cu privire la oportunitatea ajustării Planului de acţiune, astfel încât să poată fi upgradate măsurile propuse. Evaluarea finală se va realiza în trimestrul IV al anului 2030, raportul final fiind publicat în primul trimestru al anului 2031, evidenţiind stadiul atingerii indicatorilor asumaţi de instituţiile centrale, în colaborare cu cele locale. 34. Monitorizarea şi evaluarea, ca procese distincte, dar complementare, se susţin reciproc, acoperind trei categorii: resurse, activităţi şi rezultate. Monitorizarea şi evaluarea se realizează pe diferite paliere, de către responsabilii desemnaţi la nivel instituţional, local, judeţean şi naţional, utilizând instrumentele selectate, luând în considerare relevanţa, oportunitatea şi eficacitatea acestora, potrivit metodologiei de monitorizare şi evaluare elaborate. În acest sens, vor fi urmărite variabile-cheie care indică gradul de realizare a obiectivelor propuse: i) direcţia de acţiune; ii) denumirea şi definiţia indicatorului; iii) valoarea de referinţă şi anul corespunzător acesteia; iv) termenul de realizare; v) frecvenţa colectării datelor şi instituţia responsabilă pentru colectarea acestora. Prin intermediul indicatorilor se monitorizează şi se evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor planificate pe baza datelor statistice. Valorile indicatorilor se analizează în strânsă legătură cu rezultatele preconizate a fi obţinute prin Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei. 35. Evaluarea examinează întregul proces, pentru a determina efectele măsurilor implementate asupra sistemului, actorilor şi beneficiarilor şi conduce, de asemenea, la măsuri de îmbunătăţire corective şi la formularea de concluzii cu privire la eficienţa măsurilor stabilite în Planul de acţiune. CAP. IX Instituţii responsabile 36. Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Sănătăţii sunt partenere în implementarea prezentei Strategii. Aceste ministere vor asigura, la nivel central, coordonarea aplicării, monitorizarea şi evaluarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiune. 37. Pentru a impune o viziune unitară şi o abordare integrată, la nivel central, judeţean şi local, în scopul implementării, monitorizării şi evaluării SNSP, sunt necesare o structură de coordonare şi un cadru organizatoric, cu stabilirea rolurilor şi atribuţiilor specifice instituţiilor responsabile. Structura coordonatoare este Comitetul interministerial de coordonare (Comitetul) pentru implementarea SNSP, a cărui componenţă se va stabili prin ordin comun al celor patru ministere partenere. Structurile executive la nivel central, denumite Comisii ministeriale de implementare şi monitorizare (Comisii ministeriale), organizate în cadrul fiecărei instituţii din structura coordonatoare, îşi desfăşoară activitatea în baza ordinului de ministru al fiecărui minister responsabil. Măsurile cuprinse în Planul de acţiune vor fi transpuse la nivel judeţean/local prin intermediul structurilor executive judeţene/locale, organizate ca departamente/ grupuri de lucru/echipe integrate de profesionişti, în scopul furnizării de servicii de susţinere parentală cu componente sociale, educaţionale şi de sănătate la nivel judeţean/ local. 38. Cadru organizatoric SNSP (a se vedea imaginea asociată) 39. Comitetul interministerial de coordonare Comitetul interministerial de coordonare îşi desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare, pe care îl aprobă în prima reuniune. Comitetul este format din reprezentanţi ai ministerelor partenere, ME, MFTEŞ, MS, MMSS, la nivel de secretar de stat şi la nivel tehnic, desemnaţi în acest sens. Conducerea Comitetului va fi asigurată de către Secretarul de stat, reprezentant al Ministerului Educaţiei. Secretariatul acestuia va fi asigurat de persoane abilitate în centralizarea datelor, monitorizarea şi evaluarea periodică a gradului de îndeplinire a măsurilor, precum şi în comunicarea şi colaborarea cu autorităţile naţionalejudeţene/ locale. În situaţia în care se impune cooptarea altor entităţi publice sau private, componenţa Comitetului se modifică în condiţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare. Comitetul interministerial de coordonare are ca atribuţii principale: a. propune autorităţilor competente elaborarea de acte normative sau amendamente legislative în scopul implementării Strategiei', b. adoptă decizii privind consultarea societăţii civile, modalităţi de implementare, monitorizare şi evaluare a măsurilor din Planul de acţiune; c. coordonează activitatea Comisiilor ministeriale, cu roluri şi responsabilităţi complementare, identificând problemele de implementare şi dezvoltând tehnici de eficientizare; d. centralizează datele de la fiecare instituţie responsabilă, analizează periodic evoluţia gradului de îndeplinire a măsurilor stabilite şi actualizează Planul de acţiune; e. elaborează rapoarte periodice cu privire la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Planul de acţiune ş.a. Procedura de adoptare a deciziilor Comitetului, convocarea, organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de lucru se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului. Şedinţele Comitetului se pot desfăşura online sau la sediul unuia dintre ministerele partenere. Cu scopul de a sprijini activitatea Comitetului, pe baza invitaţiei preşedintelui Comitetului, şi potrivit prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare, la reuniunile Comitetului pot participa reprezentanţi ai altor ministere, ai societăţii civile, comunităţii academice, federaţiilor/ asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional, altor organizaţii/asociaţii active în ceea ce priveşte susţinerea parentală, precum şi cadre didactice şi experţi independenţi. Componenţa Comitetului interministerial de coordonare (a se vedea imaginea asociată) În funcţie de nevoi, Comitetul poate face propuneri ministerelor/ instituţiilor/ organizaţiilor implicate pentru alocarea resurselor financiare, atât în faza de întocmire a bugetului consolidat, cât şi cu ocazia rectificărilor bugetare, în funcţie de stadiul de realizare a măsurilor. Comitetul va avea reuniuni cel puţin bianuale, pentru a analiza progresele rezultate din rapoartele de monitorizare şi evaluare. 40. Comisii ministeriale pentru implementarea şi execuţia acţiunilor specifice domeniilor de educaţie şi sprijin parental Activitatea Comitetului interministerial de coordonare va fi facilitată de către Comisiile ministeriale de implementare şi monitorizare ca structuri executive la nivel central - ME, MFETEŞ, MMSS, MS - care vor duce la îndeplinire măsurile Planului de acţiune. Comisiile ministeriale vor include reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie ANPDCA şi, respectiv ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi ANPDPD. (a se vedea imaginea asociată) Fiecare Comisie ministerială va fi formată din reprezentanţi permanenţi care vor include specialişti atât din ministerele respective cât şi din unităţile/instituţiile care funcţionează în subordonarea/coordonarea lor, precum şi din reprezentanţi invitaţi ai altor entităţi publice şi private, ai mediului academic, federaţiilor/asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional/judeţean/local, ai societăţii civile, inclusiv ONG - uri cu programe derulate în domeniul susţinerii parentale, care pot contribui la implementarea Planului de acţiune. Structura Comisiei ministeriale (a se vedea imaginea asociată) Activitatea fiecărei Comisii ministeriale va fi coordonată de către secretarul de stat care face parte din Comitetul interministerial de coordonare. Componenţa fiecărei Comisii ministeriale se aprobă prin ordin al conducătorului instituţiei partenere. Activitatea Comisiilor ministeriale urmăreşte realizarea obiectivelor specifice formulate în SNSP din următoarele perspective: I. Abordări teoretice - educaţionale, sociologice, sociale - de susţinere a parentalităţii; II. Aspecte legislativ-normative, inclusiv standarde; III. Infrastructură; IV. Formarea resursei umane calificate; V. Furnizare de servicii şi programe de educaţie şi susţinere parentală; VI. Monitorizarea şi evaluarea serviciilor de educaţie şi sprijin parental. 41. Structurile executive organizate la nivel judeţean/local, pot cuprinde profesionişti din cadrul: - inspectoratelor şcolare/inspectoratului şcolar al Municipiului Bucureşti (ISJ/ISMB); – agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială/Agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială a Municipiului Bucureşti (AJPIS/APISMB); – centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/centrului municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE/CMBRAE); – agenţiilor judeţene de plăţi şi inspecţie socială/agenţiei de plăţi şi inspecţie socială a Municipiului Bucureşti (AJPIS/APISMB); – direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASPC/DGASMB); – direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti (DSPJ/ DSPMB); – federaţiilor/asociaţiilor de părinţi; – organizaţiilor neguvernamentale; – structurilor autorităţilor admistraţiei publice locale ş.a. Pentru atingerea obiectivelor Strategiei, vor fi furnizate Comitetului şi Comisiilor ministeriale date/ informaţii cantitative şi calitative şi de către asociaţii, fundaţii, alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii conexe în ceea ce priveşte susţinerea parentală. Instituţii responsabile SNSP- nivel central, judeţean şi local (a se vedea imaginea asociată) Programele şi serviciile de susţinere parentală se pot derula prin următoarele modalităţi, în funcţie de analizele de nevoi realizate: - în unităţi/instituţii educaţionale, medicale, de asistenţă socială, alte instituţii publice sau organizaţii non-guvernamentale, precum grădiniţe, şcoli, servicii complementare de educaţie timpurie, centre de asistenţă psihopedagogică, direcţii de protecţie a copilului, centre comunitare integrate, maternităţi, secţii de pediatrie, centre de recuperare destinate copiilor cu dizabilităţi, centre de zi, centre de plasament temporar, centre de sprijin pentru părinţi, biblioteci, alte centre/structuri de îngrijire şi protecţie a copilului; – on-line; la domiciliul familiilor. CAP. X Implicaţii bugetare şi surse de finanţare SECŢIUNEA X.1 Finanţări 42. Realizarea măsurilor propuse se va face cu încadrarea în bugetul aprobat pe anul 2024, precum şi în estimările pentru anii ulteriori cuprinse în Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023. Implementarea SNSP poate consolida trecerea de la direcţii de acţiune şi măsuri de intervenţie la cele de prevenire, ceea ce presupune costuri reduse în comparaţie cu cele ale unor măsuri de protecţie sau de intervenţie specializată. 43. Punerea în aplicare a măsurilor din SNSP presupune antrenarea atât a unor resurse umane care oferă servicii - informare, formare, asistenţă, sprijin şi consiliere a părinţilor - cât şi a unor resurse materiale, implicând resurse financiare alocate din sursele identificate în Planul de acţiune în aceste scopuri. Unul din primele eforturi ale Comitetului interministerial de coordonare va trebui să fie dedicat estimărilor financiare asociate măsurilor propuse. Finanţarea se va realiza din surse diferite şi sub diverse forme, în special alocări din surse UE, precum şi de la bugetul naţional. Sursele de finanţare ale Strategiei sunt diverse: Programele Politicii de Coeziune 2021- 2027 -finanţare din fonduri externe nerambursabile în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program - , finanţări SEE, bugetul de stat, bugete locale, fonduri proprii ale organizaţiilor neguvernamentale şi ale agenţilor economici, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, finanţări rambursabile. În corelare cu obiectivele şi cu ţintele Proiectului România Educată, Programul Educaţie şi Ocupare (PEO) va finanţa, din pachetul financiar aferent Politicii de Coeziune 2021- 2027 - finanţare din fonduri externe nerambursabile în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program -, intervenţii şi programe de informare, consiliere şi asistenţă parentală pentru părinţii copiilor din sistemul de învăţământ preuniversitar, cu accent pe cei din grupurile cu risc ridicat. în cadrul proiectelor, vizând asigurarea unei educaţii de bază pentru toţi copiii, unul dintre obiectivele urmărite este îmbunătăţirea interacţiunii între toţi actorii cheie ai ecosistemului şcolar - elevi, cadre didactice, părinţi, directori, inspectori, reprezentanţi ai comunităţii ş.a. Se finanţează, conform PEO, activităţi variate în şcoli, inclusiv consiliere şi orientare şcolară, mediere, consiliere psihologică şi alte forme de susţinere parentală. De asemenea, intervenţiile şi activităţile de prevenire a problemelor întâmpinate de părinţi în creşterea şi educarea copiilor/adolescenţilor vor fi susţinute de furnizorii de servicii parentale. Fondurile europene nerambursabile se vor aloca în limita sumelor prevăzute, cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programelor. 44. Acţiunea Diversificarea şi flexibilizarea serviciilor de suport socio-educaţional prin susţinerea de acţiuni/măsuri strategice la nivel local pentru îmbunătăţirea accesului copiilor cu vârste de la naştere la 6 ani la educaţia timpurie din cadrul Priorităţii 5 - îmbunătăţirea participării copiilor la educaţia antepreşcolară şi preşcolară a PEO, cu o alocare de 6,5 mil. euro, propune sprijinirea a 11. 108 de părinţi/reprezentanţi legali/tutori pentru a facilita integrarea copiilor în creşe şi grădiniţe. 45. Pentru acţiunile aferente Priorităţii 6 - Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii şi creşterea accesului şi a participării grupurilor dezavantajate la educaţie a PEO, este prevăzută o alocare de 212,2 mil. euro. 46. Acţiunea 8.f.2 Dezvoltarea de programe de informare şi conştientizare pentru întreaga comunitate, de sprijin, consiliere şi educaţie parentală, cu focalizare pe părinţii copiilor provenind din grupuri vulnerabile din cadrul Priorităţii 8, Creşterea accesibilităţii, atractivităţii şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic a PEO, cu o alocare de 7,5 mil. euro, cuprinde activitatea Dezvoltarea de programe de informare şi conştientizare pentru întreaga comunitate, de sprijin, consiliere şi educaţie parentală, cu focalizare pe părinţii copiilor provenind din grupuri vulnerabile. Acţiunea Dezvoltarea şi extinderea serviciilor de consiliere - CJRAE/CMBRAE, inclusiv formarea personalului din centrele de consiliere, diriginţi, pentru îmbunătăţirea accesului informat la programe de educaţie şi formare profesională din cadrul Priorităţii 8 - Creşterea accesibilităţii, atractivităţii şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic a PEO, cu o alocare de 1 mil. euro, cuprinde activitatea Campanii naţionale de informare-conştientizare pentru întreaga societate cu privire la importanţa educaţiei, a oportunităţilor oferite de IPT, a rolului acesteia în dezvoltarea personală şi profesională a individului şi în dezvoltarea socială şi economică. 47. În cadrul Priorităţilor: 2. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii - zona rurală; 4. Sprijinirea comunităţilor rurale fără acces sau cu acces limitat la serviciile sociale; 5. Reducerea disparităţilor dintre copiii la risc de sărăcie şi/sau excluziune socială şi ceilalţi copii; 8. Servicii sociale şi de suport acordate altor grupuri vulnerabile; 9. Inovare socială şi 10. Ajutorarea persoanelor defavorizate ale Programul Incluziune Şi Demnitate Socială (PIDS), se pot finanţa acţiuni vizând părinţii/părinţii singuri/bunicii/aparţinătorii copiilor vulnerabili din mediul rural, familiile cu copii din grupurile vulnerabile, elevii aparţinând grupurilor cu risc ridicat, familiile monoparentale. Alocarea totală aferentă acestor priorităţi este de 2,2 mld. euro din FSE+ şi 89,8 mil. euro din FEDR. 48. Prin alocarea a 22,45 mil. de euro din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se vor înfiinţa, echipa şi operaţionaliza 90 servicii complementare pentru grupurile defavorizate, sprijinind astfel părinţii pentru a facilita accesul şi participarea la educaţia formală. Prin Componenta I3, Investiţia 1. Crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie, din cadrul PNRR/2024/C13/ I1, se va aloca, pentru fiecare coordonator de reformă şi/sau investiţii 50,27 mil. euro pentru crearea a 150 de centre de zi şi peste 4.500 de copii vor putea beneficia gratuit de masă caldă, servicii de igienă, sprijin în efectuarea temelor şi consiliere psihologică din partea specialiştilor. 49. Conform Planului Naţional de Acţiune pentru Implementarea " Garanţiei pentru Copii ", pentru măsura Derularea de campanii naţionale pentru promovarea drepturilor copilului, respectiv a dreptului de participare, adresate copiilor, părinţilor şi specialiştilor care lucrează cu copii, se propune, anual, alocarea a 3,337 mil. lei pentru derularea a patru campanii naţionale care promovează drepturile copilului. în acelaşi timp, se vor aloca, 153,472 de mii de lei anual, până în 2030, pentru beneficiarii campaniilor naţionale. Pentru măsura Includerea aspectelor referitoare la drepturile copiilor, inclusiv dreptul la participare, în programele de formare iniţială a profesioniştilor care lucrează cu copiii (sănătate, protecţia copilului, educaţie, ordine şi siguranţă publică) se propun 46,314 mii de lei anual, de la bugetul de stat, în vederea elaborării a patru module tematice: două module tematice în domeniul educaţie; un modul tematic în domeniul asistenţă socială şi un modul tematic în domeniul ordine şi siguranţă publică. Pentru măsura Includerea aspectelor referitoare la drepturile copiilor, inclusiv dreptul la participare în programele de formare continuă destinate profesioniştilor care lucrează cu copiii (sănătate, protecţia copilului, educaţie, justiţie) se propun, anual, de la bugetul de stat 12,07 mii lei. Pentru-măsura-Organizarea de cursuri de educaţie parentală în localităţi şi zone marginalizate sau dezvoltarea de centre de consiliere în cadrul cărora să fie oferite inclusiv cursuri de educaţie parentală se propun, anual, 448,185 de mii de lei, în vederea susţinerii cursurilor de educaţie parentală din 900 de localităţi din zone marginalizate. Sursele de finanţare vizează fonduri nerambursabile. Pentru măsura Includerea în cursurile de educaţie parentală a informaţiilor cu privire la utilizarea în siguranţă a mediului virtual de către copii, este propusă de la bugetul de stat, suma de 90 de mii de lei. Prin Componenta 12 Sănătate Investiţia 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, Investiţia specifică: I1.4: Centre Comunitare Integrate - PNRR se vor construi/reabilita şi dota 200 de centre comunitare integrate. Investiţia are un buget total de 40,2 mil. euro fără TVA. Centrele comunitare integrate sunt spaţii unde îşi desfăşoară activitatea personalul din asistenţa medicală comunitară împreună cu specialiştii din servicii de medicină de familie, servicii medicale de specialitate, servicii medicale oferite prin caravane medicale, activităţi de screening, precum şi alte activităţi şi în funcţie de nevoile sociale şi educaţionale ale beneficiarilor şi cu specialiştii din serviciile sociale, serviciile educaţionale, dar şi cu specialiştii altor servicii ale diferitelor instituţii şi/sau organizaţii neguvernamentale care pot contribui la soluţionarea problemelor beneficiarilor. Susţinerea/finanţarea părinţilor prin programele operaţionale 2021-2027 nu este prezentată ca valoare în sine, ci din perspectiva susţinerii copiilor, părinţii reprezentând factori determinanţi în accesarea şi implementarea unor servicii/proiecte şi programe pentru copii. SECŢIUNEA X.2 Estimări bugetare 50. Precizăm că instituţiile din sfera socială, medicală şi educaţională oferă prin activităţile curente o mare parte a serviciilor de sprijin pentru părinţi - informare, consiliere, facilitare ş.a.. În consecinţă, estimările bugetare prezentate mai jos sunt legate de dezvoltarea suplimentară a serviciilor de susţinere parentală-cursuri structurate de formare din aria educaţiei adulţilor. Cu titlu de exemplu, estimările bugetare, pentru formarea unei reţele naţionale în domeniul susţinerii parentale, sunt următoarele*35: *35 Analiza de costuri fundamentată pe studii realizate de către UNICEF. 1. Crearea unei reţele naţionale de supervizori în susţinere parentală, la nivelul fiecărui judeţ, precum şi la nivelul municipiului Bucureşti, câte doi supervizori în fiecare arie de realizare a activităţilor - 2 în CJRAE/inspectorate şcolare, 2 în Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, 2 în Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti şi 2 în Direcţia de Sănătate Publică. Supervizorii din fiecare arie, educaţională, socială şi medicală, au rolul de a superviza şi monitoriza toate cursurile de susţinere parentală precum şi alte forme de sprijin parental. Tabel nr 2. Estimarea costurilor pentru formarea reţelei de supervizori
┌──────────────┬───────────┬───────────┬──────────┬───────────┐
│ │ │Nr. total │Cost/ │Total │
│Nr. unităţi │Nr. de │de │supervizor│costuri │
│administrative│Supervizori│supervizori│format - │formare │
│ │formaţi │instruiţi │lei │supervizori│
│ │ │ │ │- lei │
├──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│48 │6 │288 │2.370 │682.560 │
└──────────────┴───────────┴───────────┴──────────┴───────────┘
Notă: Supervizorii formaţi din fiecare instituţie vor avea acces la platforma www.qie.ro pentru a monitoriza şi superviza în timp real toate cursurile de susţinere parentală desfăşurate. Vor putea extrage rapoarte lunare referitoare la activităţile de susţinere parentală în aria lor de competenţă şi responsabilitate. Platforma oferă date pentru realizarea de rapoarte la nivel local, judeţean şi naţional cu toate activităţile de susţinere parentală desfăşurate, situaţia reţelei de specialişti în educaţie, nevoile de formare, propuneri şi sugestii din partea participanţilor etc. 2. Crearea unei reţele naţionale de formatori în susţinere parentală, cu structuri la nivelul fiecărui judeţ, precum şi la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, în măsură să realizeze programe de formare a specialiştilor/profesioniştilor la nivel local. Tabel nr 3. Estimarea costurilor pentru formarea reţelei de formatori
┌──────────────┬────────────┬─────────┬────────┬─────────┐
│ │ │Nr. total│ │Total │
│Nr. unităţi │Nr. de │de │Cost/ │costuri │
│administrative│specialişti │formatori│formator│formare │
│ │participanţi│instruiţi│instruit│Formatori│
│ │ │ │ │- lei │
├──────────────┼────────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│48 │4 │192 │1.790 │343.680 │
└──────────────┴────────────┴─────────┴────────┴─────────┘
Notă: Pentru a asigura costuri reduse, formarea poate fi de tip hibrid, prin organizarea cursurilor de formare teoretică pe platforma www.qie.ro şi realizarea a două întâlniri faţă în faţă cu formatorii. Pe platforma www.qie.ro pot fi integrate toate modelele de susţinere parentală care sunt funcţionale la nivel naţional. 3. Formarea unei reţele de specialişti/profesionişti în domeniul susţinerii parentale la nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti; vor fi formaţi câte 2 specialişti/profesionişti/instituţie, în primul an. Tabel nr 4. Estimarea costurilor pentru formarea reţelei naţionale specialişti/ profesionişti în domeniul susţinerii parentale
┌─────────────┬──────────┬─────────────┐
│Nr. total de │Cost/ │Total costuri│
│specialişi │specialist│formare │
│instruiţi în │în │specialişti │
│domeniul │susţinere │în susţinere │
│susţinerii │parentală │parentală - │
│parentale │ │lei │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│14.088 │3.285 │46.279.080 │
└─────────────┴──────────┴─────────────┘
Note: 1) Cheltuielile cuprind formarea teoretică şi practică a specialiştilor, mapa educatorului parental, mapa părintelui, cheltuielile pentru pauzele de cafea, supervizare şi monitorizarea cursurilor. 2) Astfel, în primul an de implementare vor fi pregătiţi 14.088 de specialişti în susţinere parentală, care vor organiza în cadrul pregătirii practice câte un curs de susţinere parentală, de câte 10 sesiuni, cu 10 părinţi. Astfel, în primul an, vor beneficia de aceste servicii de sprijin un număr de 140.880 de părinţi. 4. Realizarea de cursuri de susţinere parentală Tabel nr. 5. Estimarea costurilor anuale pentru furnizarea cursurilor de susţinere pentru părinţi sau viitori părinţi
┌─────────────────┬───────┬────────────┐
│Nr. anual părinţi│ │Total │
│/ viitori părinţi│ │costuri │
│participanţi la │Cost │anuale │
│cursuri de │per │pentru │
│susţinere │părinte│părinţii │
│parentală - câte │ │participanţi│
│10 sesiuni x 2 │ │- lei │
│ore │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┤
│281.760 │164,5 │46.349.520 │
└─────────────────┴───────┴────────────┘
Note: 1) În calcul sunt luate câte două grupuri cu părinţi pentru fiecare educator parental; 2) Cheltuielile cuprind costurile pentru mapa părintelui, ghidurile părintelui, formulare de înscriere, acorduri GDPR, pix, ecuson diploma de participare şi cheltuielile pentru pauzele de cafea pentru cele 10 întâlniri cu acelaşi grup de părinţi, management, monitorizare, raportare etc. 3) Costurile sunt calculate începând cu al doilea an de implementare. 5. Formarea şi menţinerea unei reţele de specialişti/profesionişti în domeniul susţinerii parentale la nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti. Tabel nr. 6. Estimarea costurilor anuale pentru formarea suplimentară a specialiştilor/profesioniştilor în domeniul susţinerii parentale
┌─────────────┬──────────┬─────────────┐
│Nr. total de │Cost/ │Total costuri│
│specialişi │specialist│formare │
│instruiţi în │în │specialişti │
│domeniul │susţinere │în susţinere │
│susţinerii │parentală │parentală - │
│parentale │ │lei │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2.800 │3.285 │9.198.000 │
└─────────────┴──────────┴─────────────┘
Note: 1) Pentru a asigura funcţionarea reţelei naţionale de specialişti/profesionişti în domeniul susţinerii parentale se are în vedere posibila renunţare/ieşire din sistemul naţional a 20% dintre specialişti şi formare anuală a 2.800 de noi specialişti. 2) Trebuie avut în vedere că aceştia vor oferi servicii de susţinere parentală pentru un număr de 28.000 de părinţi/viitori părinţi în cadrul etapei de pregătire practică. Tabel nr. 7. Estimarea costurilor pentru dezvoltarea componentei de susţinere parentală pentru perioada 2024-2030
┌────┬──────────────┬───────────┬────────────┬───────────┐
│ │ │Costuri - │Nr. │Nr. părinţi│
│An │ │lei │participanţi│Beneficiari│
│ │ │ │Specialişti │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │supervizorilor│682.560 │288 │0 │
│ │de la │ │ │ │
│ │niveljudeţean │ │ │ │
│ ├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │formatorilor │343.680 │192 │0 │
│Anul│în susţinere │ │ │ │
│1 │parentală │ │ │ │
│ ├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │specialişti/ │ │ │ │
│ │profesionişti │46.279.080 │14.088 │140.880 │
│ │în domeniul │ │ │ │
│ │susţinerii │ │ │ │
│ │parentale │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│Total anul 1 - 2024│47.305.320 │14.568 │140.880 │
├────┬──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Organizarea │ │ │ │
│ │cursurilor de │46.349.520 │0 │281.760 │
│ │susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
│Anul├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│2 │Formarea │ │ │ │
│ │specialişti/ │ │ │ │
│ │profesionişti │9.198 │2.800 │28.000 │
│ │în domeniul │ │ │ │
│ │susţinerii │ │ │ │
│ │parentale │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│Total anul 2 - 2025│46.358.718 │2.800 │309.760 │
├────┬──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Organizarea │ │ │ │
│ │cursurilor de │46.349.520 │0 │281.760 │
│ │susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
│Anul├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│3 │Formarea │ │ │ │
│ │specialişti/ │ │ │ │
│ │profesionişti │9.198.000 │2.800 │28.000 │
│ │în domeniul │ │ │ │
│ │susţinerii │ │ │ │
│ │parentale │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│Total anul 3 -2026 │55.547.520 │2.800 │309.760 │
├────┬──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │supervizorilor│132.720 │56 │0 │
│ │de la │ │ │ │
│ │niveljudeţean │ │ │ │
│ ├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │formatorilor │71.600 │40 │0 │
│ │în susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
│Anul├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│4 │Organizarea │ │ │ │
│ │cursurilor de │46.349.520 │0 │281.760 │
│ │susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
│ ├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │specialişti/ │ │ │ │
│ │profesionişti │9.198.000 │2.800 │28.000 │
│ │în domeniul │ │ │ │
│ │susţinerii │ │ │ │
│ │parentale │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│Total anul 4 - 2027│55.751.840 │2.896 │309.760 │
├────┬──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Organizarea │ │ │ │
│ │cursurilor de │46.349.520 │0 │281.760 │
│ │susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
│Anul├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│5 │Formarea │ │ │ │
│ │specialişti/ │ │ │ │
│ │profesionişti │9.198.000 │2.800 │28.000 │
│ │în domeniul │ │ │ │
│ │susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│Total anul 5 - 2028│55.547.520 │2.800 │309.760 │
├────┬──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │supervizorilor│132.720 │56 │0 │
│ │de la │ │ │ │
│ │niveljudeţean │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Formarea │ │ │ │
│ │formatorilor │71.600 │40 │0 │
│ │în susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Organizarea │ │ │ │
│ │cursurilor de │46.349.520 │0 │281.760 │
│ │susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
│Anul├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│6 │Formarea │ │ │ │
│ │specialişti/ │ │ │ │
│ │profesionişti │9.198 │2.800 │28.000 │
│ │în domeniul │ │ │ │
│ │susţinerii │ │ │ │
│ │parentale │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│Total anul 6 - 2029│46.563.038 │2.896 │309.760 │
├────┬──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│ │Organizarea │ │ │ │
│ │cursurilor de │46.349.520 │0 │281.760 │
│ │susţinere │ │ │ │
│ │parentală │ │ │ │
│Anul├──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│7 │Formarea │ │ │ │
│ │specialişti/ │ │ │ │
│ │profesionişti │9.198 │2.800 │28.000 │
│ │în domeniul │ │ │ │
│ │susţinerii │ │ │ │
│ │parentale │ │ │ │
├────┴──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│Total anul 7 - 2030│46.358.718 │2.800 │309.760 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│TOTAL GENERAL │353.432.674│31.560 │1.999.440 │
│2024-2030 │ │ │ │
└───────────────────┴───────────┴────────────┴───────────┘
Tabel nr. 8. Costuri de referinţă
┌───────┬─────────────────────┬────────┐
│ │ │Cost │
│Nr.crt.│Categorie │mediu - │
│ │ │lei │
├───────┼─────────────────────┼────────┤
│ │Cost mediu pe părinte│ │
│1 │participant -10 │164,50 │
│ │sesiuni │ │
├───────┼─────────────────────┼────────┤
│ │Cost mediu pe sesiune│ │
│2 │de susţinere │16,45 │
│ │parentală / părinte │ │
├───────┼─────────────────────┼────────┤
│3 │Cost mediu formare │2.370,00│
│ │per supervizor │ │
├───────┼─────────────────────┼────────┤
│4 │Cost mediu formare │1.790,00│
│ │per formator │ │
├───────┼─────────────────────┼────────┤
│ │Cost mediu formare │ │
│ │per specialist în │ │
│ │susţinere parentală -│ │
│5 │nu include costurile │1.640,00│
│ │legate de organizarea│ │
│ │cursurilor de │ │
│ │susţinere parentală │ │
└───────┴─────────────────────┴────────┘
Notă: În analiza de costuri nu este luată în calcul plata suplimentară a supervizorilor şi a specialiştilor/ profesionişti în domeniul susţinerii parentale. Recompensarea acestora se poate face fie prin introducerea în norma de lucru a unui număr de ore pentru derularea acestor activităţi, fie prin recunoaşterea acestei activităţi în calcularea unor gradaţii, salarii sau prime de merit. CAP. XI Implicaţii legislative 50. Prezenta strategie propune o serie de măsuri care sunt în acord cu legislaţia în vigoare, dar care poate fi modificată/ completată, ca urmare a elaborării de studii şi analize privind nevoile părinţilor, pentru realizarea unor programe/proiecte/acţiuni, cum ar fi: ● înfiinţarea unei reţele de interconectare a actorilor cu activitate relevantă în domeniul susţinerii parentale - cercetători, specialişti, părinţi experimentaţi ş.a.; ● reabilitarea/extinderea spaţiilor dedicate sprijinului părinţilor; ● elaborarea unor metodologii de lucru/ ghiduri pentru părinţi; ● elaborarea unei metodologii de monitorizare şi evaluare a serviciilor/programelor de educaţie şi susţinere parentală, incluzând obligativitatea raportării de către structurile executive locale a valorii indicatorilor stabiliţi în Planul de acţiune; ● elaborarea unor instrumente informatice de colectare a datelor statistice şi de analiză a acestora/modelare statistică; ● explicitarea rolurilor instituţionale la nivel judeţean/MB pentru instituţiile responsabile din domeniul educaţional, social şi medical; ● dezvoltarea de mecanisme financiare pentru susţinerea parentală prin participarea autorităţilor locale/judeţene şi naţionale. 51. Ministerele şi instituţiile/ organizaţiile implicate vor colabora în vederea elaborării documentelor reglatoare şi vor opera modificări şi completări, după caz, ale cadrului normativ, în acord cu rolurile asumate de fiecare în parte şi cu domeniul de competenţă al fiecăruia. 52. Implementarea strategiei se va face pe baza Planului de acţiune elaborat în acest sens, plan al cărui scop este de a propune măsuri care să conducă la atingerea obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale Strategiei naţionale pentru susţinerea părinţilor 2024-2030. Având în vedere necesitatea raportării permanente la evoluţiile din domeniul susţinerii parentale, sunt incluse în Planul de acţiune detalii privind rezultatele aşteptate, perioada de implementare, organismele responsabile, indicatorii de rezultat şi sursele de finanţare pentru direcţiile de acţiune şi măsurile stabilite. 53. Planul de acţiune va fi revizuit anual şi adoptat de către Comitetul interministerial de coordonare. 54. Planul de acţiune este prevăzut în Anexa la Strategie şi face parte integrantă din prezenta strategie. ANEXA 1 la Strategie Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale pentru susţinerea părinţilor 2024 - 2030 Obiectiv specific I: Dezvoltarea unor abordări complementare şi elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe şi servicii de susţinere a părinţilor
┌────┬─────────────┬────────────────┬─────────────────┬────────────────┬──────────────────┬───────────┬─────────┐
│Nr. │Direcţia de │Măsuri │Rezultate │Indicatori │Organisme │Surse de │Termen │
│Crt.│acţiune │ │aşteptate │ │responsabile │finanţare │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Concepte │ │ │ │ │
│ │ │ │clarificate şi │ │ │ │ │
│ │ │ │tendinţe │ │ │ │ │
│ │ │ │identificate în │Nr. de rapoarte │ │ │ │
│ │ │ │aria educaţiei/ │de │ │ │ │
│ │ │ │susţinerii │cercetare, │ │ │ │
│ │ │ │parentale la │studii tematice,│ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional şi│sinteze, lucrări│ │ │ │
│ │ │ │internaţional; │ştiinţifice │ │ │ │
│ │DA.I1 │ │încurajarea │publicate în │ │ │ │
│ │Identificarea│M.I1.1 │abordărilor │format tipărit │ │ │ │
│ │abordărilor, │Realizarea de │multidisciplinare│sau online; │ │ │ │
│ │ariilor şi │cercetări │în cercetarea │Nr. de │ME; │ │ │
│ │nivelurilor │ştiinţifice şi │dedicată │evenimente │CNPEE; │ │ │
│ │de │studii tematice │părinţilor, │ştiinţifice │Universităţi; │ │ │
│1. │intervenţie │privind │valorificând │dedicate │MMSS; │Bugetul de │2025-2026│
│ │pentru │politici şi │contribuţiile │tematicii de │Organizaţii │stat │ │
│ │sprijinirea │modele de │unor domenii │sprijin │guvernamentale şi │ │ │
│ │părinţilor, │susţinere a │precum ştiinţele │parental şi │non-guvernamentale│ │ │
│ │fundamentate │părinţilor la │educaţiei, │politicilor │ │ │ │
│ │pe studii/ │nivel naţional │psihologie, │de susţinere a │ │ │ │
│ │analize/date │şi internaţional│sociologie, │părinţilor; │ │ │ │
│ │de cercetare │ │medicină, │Nr. de proiecte │ │ │ │
│ │ │ │politici publice;│de cercetare │ │ │ │
│ │ │ │Capacitate │derulate la │ │ │ │
│ │ │ │îmbunătăţită a │nivel naţional │ │ │ │
│ │ │ │decidenţilor de a│sau │ │ │ │
│ │ │ │fundamenta pe │internaţional. │ │ │ │
│ │ │ │dovezi ale │ │ │ │ │
│ │ │ │cercetării │ │ │ │ │
│ │ │ │ştiinţifice, │ │ │ │ │
│ │ │ │politici publice.│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │
│ │ │ │instrumente de │ │ │ │ │
│ │ │ │identificare a │ │ │ │ │
│ │ │ │practicilor │ │ │ │ │
│ │ │ │inovative; │ │ │ │ │
│ │ │ │Elaborarea de │ │ │ │ │
│ │ │ │colecţii de │ │ │ │ │
│ │ │ │practici │ │ │ │ │
│ │ │ │inovative la │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional şi│ │ │ │ │
│ │ │ │internaţional de │ │ │ │ │
│ │ │MI. 1.2 │sprijinire a │Instrumente de │ │ │ │
│ │ │Inventarierea │părinţilor; │identificare a │ │ │ │
│ │ │sistematică a │Analize elaborate│practicilor │ │ │ │
│ │ │modelelor şi a │privind │inovative; │ME-CNPEE; │ │ │
│ │ │recomandărilor │multiplicarea la │Colecţie de │Universităţi; │ │ │
│2. │ │de programe/ │nivel de sistem a│practici │MMSS, Organizaţii │Bugetul de │2025- │
│ │ │activităţi/ │practicilor │inovative la │guvernamentale şi │stat │2026 │
│ │ │servicii de │inovative │nivel naţional │nonguvernamentale.│ │ │
│ │ │susţinere a │identificate; │şi internaţional│ │ │ │
│ │ │părinţilor de la│Capacitate │de sprijinire a │ │ │ │
│ │ │nivel naţional │îmbunătăţită a │părinţilor. │ │ │ │
│ │ │şi internaţional│actorilor │ │ │ │ │
│ │ │ │implicaţi în │ │ │ │ │
│ │ │ │sprijinirea │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor de a │ │ │ │ │
│ │ │ │fundamenta pe │ │ │ │ │
│ │ │ │dovezi ale │ │ │ │ │
│ │ │ │cercetării │ │ │ │ │
│ │ │ │ştiinţifice │ │ │ │ │
│ │ │ │programe şi │ │ │ │ │
│ │ │ │intervenţii │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru susţinerea│ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor. │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │
│ │ │ │metodologii şi │ │ │ │ │
│ │ │ │instrumente de │ │ │ │ │
│ │ │ │identificare │ │ │ │ │
│ │ │ │sistematică a │ │ │ │ │
│ │ │ │nevoilor │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor; │ │ │ │ │
│ │ │ │Identificarea │ │ │ │ │
│ │ │ │nevoilor de │Metodologie şi │ │ │ │
│ │ │ │informare, │instrumente de │ │ │ │
│ │ │ │formare, │identificare │ │ │ │
│ │ │ │consiliere şi │sistematică a │ │ │ │
│ │ │ │asistenţă ale │nevoilor │ │ │ │
│ │ │M.I1.3 │părinţilor din │părinţilor; │ │ │ │
│ │ │Investigarea │România în │Raport de │ME-CNPEE; │ │ │
│ │ │nevoilor, │domenii precum │analiză de │Universităţi │ │ │
│ │ │provocărilor şi │îngrijirea, │nevoi; │MMSS, │ │ │
│3. │ │aşteptărilor │protecţia, │Nr. de │MS, │Bugetul de │2025- │
│ │ │părinţilor │alimentaţia, │evenimente de │Organizaţii │stat │2026 │
│ │ │printr-o analiză│sănătatea, │consultare; │guvernamentale şi │ │ │
│ │ │de nevoi │educaţia │Nr. de părinţi │non-guvernamentale│ │ │
│ │ │specifice │personală şi a │participanţi la │ │ │ │
│ │ │ │copiilor, pe baza│activităţile de │ │ │ │
│ │ │ │unor date solide │cercetare; │ │ │ │
│ │ │ │de cercetare; │Nr. de studii/ │ │ │ │
│ │ │ │îmbunătăţirea │analize de │ │ │ │
│ │ │ │gradului de │nevoi. │ │ │ │
│ │ │ │înţelegere a │ │ │ │ │
│ │ │ │nevoilor, │ │ │ │ │
│ │ │ │provocărilor şi │ │ │ │ │
│ │ │ │aşteptărilor de │ │ │ │ │
│ │ │ │informare, │ │ │ │ │
│ │ │ │formare, │ │ │ │ │
│ │ │ │consiliere şi │ │ │ │ │
│ │ │ │asistenţă ale │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor. │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │M.I1.4 │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea de │Profesionalizarea│ │ │ │ │
│ │ │studii şi │activităţilor de │ │ │ │ │
│ │ │analize privind │sprijin pentru │ │ │ │ │
│ │ │nevoile copiilor│părinţi; │ │ │Finanţare │ │
│ │ │în domeniul │îmbunătăţirea │Nr. studii/ │ME-CJRAE- CMBRAE; │PEO 2021- │2025- │
│4. │ │îngrijirii, │calităţii │analize/ anchete│MS - INSP │2027*36 │2027 │
│ │ │protecţiei, │contextelor şi │ │ │Prioritatea│ │
│ │ │nutriţiei, │resurselor de │ │ │5 │ │
│ │ │sănătăţii despre│învăţare pentru │ │ │ │ │
│ │ │care părinţii │părinţi. │ │ │ │ │
│ │ │trebuie să fie │ │ │ │ │ │
│ │ │informaţi │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Dezvoltarea unor │ │ │ │ │
│ │ │ │instrumente │ │ │ │ │
│ │ │ │specifice │ │ │ │ │
│ │ │ │referitoare la │ │ │ │ │
│ │ │ │cunoştinţe, │ │ │ │ │
│ │ │ │atitudini şi │ │ │ │ │
│ │ │ │practici │Nr. de ghiduri, │ │ │ │
│ │ │M.I1.5 │parentale pe │manuale, │ │ │ │
│ │ │Elaborarea de │diferite segmente│instrumente de │ │ │ │
│ │ │ghiduri, │de vârstă, │studiu adresate │ │ │ │
│ │ │metodologii, │inclusiv fişe de │profesioniştilor│ │ │ │
│ │ │instrumente de │observare │care lucrează cu│ │Bugetul de │ │
│ │ │lucru şi resurse│standardizată │copiii; │ │stat │ │
│ │ │de învăţare, │pentru │Nr. de │Universităţi │Finanţare │2025- │
│5. │ │inclusiv │comportamentul de│instrumente şi │Organizaţii │PEO 2021- │2027 │
│ │ │digitale - │învăţare al │resurse de │non-guvernamentale│2027*37 │ │
│ │ │resurse │copiilor │învăţare pentru │ │Prioritatea│ │
│ │ │educaţionale │Capacitate │susţinerea │ │7 │ │
│ │ │deschise - RED) │îmbunătăţită a │părinţilor, │ │ │ │
│ │ │pentru │actorilor │inclusiv resurse│ │ │ │
│ │ │susţinerea │implicaţi în │educaţionale │ │ │ │
│ │ │parentalităţii │sprijinirea │deschise. │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor; │ │ │ │ │
│ │ │ │Grad de │ │ │ │ │
│ │ │ │satisfacţie mai │ │ │ │ │
│ │ │ │ridicat al │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor care │ │ │ │ │
│ │ │ │utilizează aceste│ │ │ │ │
│ │ │ │resurse. │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Instrumente │ │ │ │ │
│ │ │ │operaţionale; │ │ │ │ │
│ │ │M.I2.1 │Capacitate │ │ │ │ │
│ │DA.I2 │Supravegherea, │administrativă │ │ │ │ │
│ │Identificarea│monitorizarea şi│îmbunătăţită în │ │ │ │ │
│6. │/ │analizarea │vederea │Rapoarte de │MS -INSP │Bugetul de │2025 │
│ │inventarierea│stării de │integrării │cercetare │ │stat │ │
│ │modelelor, │sănătate a │serviciilor de │ │ │ │ │
│ │metodelor şi │copiilor │informare, │ │ │ │ │
│ │ │ │consiliere şi │ │ │ │ │
│ │ │ │asistenţă a │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor. │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Rapoarte anuale │ │ │ │ │
│ │ │M.I2.2 │de evaluare a │ │ │ │ │
│ │ │Observarea │dezvoltării │ │ │ │ │
│ │ │comportamentului│fizice, socio- │ │ │ │ │
│ │ │de învăţare al │emoţionale, │ │ │ │ │
│ │ │copiilor, pe │cognitive, a │ │ │ │ │
│ │ │diferite │limbajului şi a │Rapoarte cu │ │ │ │
│ │ │segmente de │comunicării, │conţinut │ │ │ │
│ │ │vârstă, │precum şi a │relevant pentru │ │ │ │
│ │practicilor │respectiv │dezvoltării │elaborarea │ME │ │ │
│7. │parentale │observarea │capacităţilor şi │planurilor │CJRAE/ CMBRAE MS -│Bugetul de │2025 │
│ │pozitive │comportamentului│atitudinilor de │individualizate │INSP │stat │2026 │
│ │ │lor în │învăţare, pentru │de învăţare; │ │ │ │
│ │ │colectivitate, │grupa mare, clasa│Rapoarte de │ │ │ │
│ │ │pe diferite │pregătitoare şi │cercetare │ │ │ │
│ │ │segmente de │clasa I, │ │ │ │ │
│ │ │vârstă, cu │actualizate cu │ │ │ │ │
│ │ │identificarea │itemi cuprinşi în│ │ │ │ │
│ │ │problemelor de │instrumentele │ │ │ │ │
│ │ │adaptare şi de │standardizate │ │ │ │ │
│ │ │relaţionare │realizate conform│ │ │ │ │
│ │ │ │măsurii M.I2.1. │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Legislaţie │ │ │ │ │
│ │ │M.I3.1 │sistematizată în │ │ │ │ │
│ │DA.I3. │Elaborarea şi │domeniul │ │ │ │ │
│ │Revizuirea │aprobarea, după │susţinerii │ │ │ │ │
│ │cadrului │caz, a │parentale, prin │ │ │ │ │
│ │legal, │proiectelor de │aprobarea │ │ME │ │ │
│8. │normativ şi │acte normative │proiectelor de │Acte normative │MMSS │Bugetul de │2025 │
│ │instituţional│prin care se │acte normative; │elaborate │MS │stat │ │
│ │specific │reglementează │Resurse │ │MFTEŞ │ │ │
│ │susţinerii │Reţeaua │financiare │ │ │ │ │
│ │parentale, │Naţională pentru│asigurate │ │ │ │ │
│ │precum │Sprijinul │necesare │ │ │ │ │
│ │ │Părinţilor ş.a. │desfăşurării │ │ │ │ │
│ │ │ │activităţilor. │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │M.I3.2 │ │ │ │ │ │
│ │ │Explicitarea │ │ │ │ │ │
│ │ │rolurilor │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţionale │ │ │ │ │ │
│ │ │la nivel local/ │ │ │ │ │ │
│ │ │judeţean MB │Cadru normativ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │naţional, │ │UAT │ │ │
│ │ │instituţiile │consolidat, în │Acte normative │ME │Bugetul de │ │
│9. │ │responsabile de │domeniul │elaborate │MS │stat │2025 │
│ │ │susţinerea │susţinerii │ │MMSS │ │ │
│ │ │părinţilor, prin│părinţilor. │ │MFETŞ │ │ │
│ │ │acţiuni/ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţii din │ │ │ │ │ │
│ │şi creşterii │domeniul │ │ │ │ │ │
│ │natalităţii │educaţional, │ │ │ │ │ │
│ │ │social şi │ │ │ │ │ │
│ │ │medical │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │M.I3.3 │Cadru normativ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea unui │menit să │ │ │ │ │
│ │ │cadru normativ │stimuleze │ │MFTEŞ │ │ │
│ │ │care să cuprindă│natalitatea, │Nr. acte │MDLPA │ │ │
│10. │ │măsuri destinate│precum şi │normative │/UAT │Bugetul de │2028 │
│ │ │susţinerii │susţinerea │elaborate │MMSS │stat │ │
│ │ │părinţilor, │familiilor în │ │ME │ │ │
│ │ │precum şi │creşterea şi │ │MS │ │ │
│ │ │creşterii │îngrijirea │ │ │ │ │
│ │ │natalităţii │copiilor. │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴────────────────┴─────────────────┴────────────────┴──────────────────┴───────────┴─────────┘
*36 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *37 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program Obiectiv specific II: Dezvoltarea infrastructurii necesare susţinerii parentale
┌────┬───────────────┬───────────────────┬──────────────────┬────────────────┬────────────┬────────────┬──────┐
│Nr. │Direcţia de │Măsuri │Rezultate │Indicatori │Organisme │Surse de │Termen│
│Crt.│acţiune │ │aşteptate │ │responsabile│finanţare │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │DA.II1 │ │ │ │ │ │ │
│ │Asigurarea unei│M.II1.1 │Sistem naţional │ │ │ │ │
│ │abordări │Constituirea unui │intersectorial │ │ │ │ │
│ │integrate, care│Comitet │operaţional │Comitet │ME │ │ │
│ │să combine │Interministerial │privind │interministerial│MS │Bugetul de │Trim I│
│11. │aspectele │pentru coordonarea │coordonarea │de coordonare │MMSS │stat │2025 │
│ │privind │implementării, │implementării, │constituit │MFTEŞ │ │ │
│ │educaţia, │monitorizării şi │monitorizării şi │ │ │ │ │
│ │sănătatea şi │evaluării măsurilor│evaluării │ │ │ │ │
│ │asistenţa │SNSP │măsurilor SNSP. │ │ │ │ │
│ │socială │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │M.II1.2 │ │ │ │ │ │
│ │ │Constituirea unor │ │ │ │ │ │
│ │ │structuri executive│ │ │ │ │ │
│ │ │la nivel judeţean │ │ │ │ │ │
│ │ │şi local şi │înfiinţarea şi │ │ │ │ │
│ │ │realizarea unui │operaţionalizarea │ │UAT │Bugetul de │ │
│ │ │mecanism de │structurilor │Nr. structuri │MDLPA │stat; │ │
│ │ │colaborare integrat│executive, │înfiinţate; │ME │Finanţare │ │
│12. │ │- protecţie │incluzând │Nr. structuri │MMSS │PIDS*38, │2025 │
│ │ │socială, educaţie, │stabilirea │funcţionale │MFTEŞ- │Prioritatea │ │
│ │ │sănătate, în │responsabililor şi│ │ANPDCA │4 │ │
│ │ │vederea │a coordonatorilor │ │MS │ │ │
│ │ │diversificării, │metodologici. │ │ │ │ │
│ │ │flexibi- lizării şi│ │ │ │ │ │
│ │ │eficientizării │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │susţinere parentală│ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │Eficientizarea │ │ │ │ │
│ │ │ │managementului │ │ │ │ │
│ │ │M.II 1.3 încheierea│serviciilor de │ │ │ │ │
│ │ │de protocoale/ │susţinere │Protocol │ │ │ │
│ │ │partene- riate │parentală, prin │interministerial│ │ │ │
│ │ │interinstituţionale│îmbunătăţirea │MMSS - │ │ │ │
│ │ │la diferite │cooperarării │MS-ME-MFTEŞ; │ │Bugetul de │ │
│ │ │niveluri │interministeriale,│Nr. de │ME │stat; │ │
│ │ │teritoriale - │precum şi între │protocoale la │MFTEŞ- │Finanţare │ │
│13. │ │central, judeţean, │autorităţile │nivel judeţean; │ANPDCA MMSS │PIDS*39, │2027 │
│ │ │local, care să │publice judeţene/ │Nr. de UJSS; │MS │Prioritatea │ │
│ │ │atragă experţi din │locale cu │Nr. ECI │ │4 │ │
│ │ │diferite domenii │responsabilităţi │operaţionale; │ │ │ │
│ │ │pentru activităţile│în acest domeniu, │Nr. protocoale │ │ │ │
│ │ │/serviciile de │inclusiv prin │de colaborare cu│ │ │ │
│ │ │susţinere parentală│utilizarea │UAT- urile. │ │ │ │
│ │ │ │rezultatelor │ │ │ │ │
│ │ │ │proiectului POCU │ │ │ │ │
│ │ │ │122607. │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │M.II1.4 │ │ │ │ │ │
│ │ │Introducerea în │ │ │ │ │ │
│ │ │strategiile de │Documente │Strategii de │ │ │ │
│ │ │dezvoltare judeţene│programatice │dezvoltare │ │Bugetul de │ │
│ │ │şi locale de │asumate care să │regională şi │ │stat; │ │
│14. │ │obiective şi │conducă la │locală; Planuri │MDLPA │Finanţare │2025 │
│ │ │acţiuni privind │servicii şi │de dezvoltare; │UAT │PIDS*40, │ │
│ │ │susţinerea │programe │Planuri de │ │Prioritatea │ │
│ │ │parentală şi │funcţionale │management. │ │4 │ │
│ │ │elaborarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │planuri de acţiune │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţionale │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │Utilizarea │ │ │ │ │
│ │ │ │spaţiilor │ │ │ │ │
│ │ │ │existente care pot│ │ │ │ │
│ │ │ │găzdui activităţi,│ │ │ │ │
│ │ │M.II2.1 Încheierea,│programe, │ │ │ │ │
│ │ │de către furnizorii│proiecte, servicii│ │ │ │ │
│ │DA.II.2 │de servicii de │de sprijinire a │ │ │Bugetul de │ │
│ │Dezvoltarea │sprijin parental, │părinţilor; │Nr. de spaţii │UAT │stat; │ │
│ │infrastructurii│de parteneriate/ │Condiţii optime │special │MMSS │Bugete │ │
│ │pentru │convenţii cu │pentru derularea │amenajate pentru│ME │locale; │ │
│15. │derularea de │instituţii, │de programe/ │furnizarea de │MFTEŞ- │Finanţare │2026 │
│ │programe şi │organizaţii │activităţi de │servicii de │ANPDCA │PNRR - │ │
│ │servicii de │non-profit pentru a│susţinere │sprijin parental│MDLPA │Componenta │ │
│ │sprijin pentru │utiliza spaţiile şi│parentală; Reţea │ │ │C13/11 │ │
│ │părinţi │echipamentele │extinsă de spaţii │ │ │ │ │
│ │ │existente │pentru derularea │ │ │ │ │
│ │ │ │activităţilor de │ │ │ │ │
│ │ │ │sprijinire a │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor, în │ │ │ │ │
│ │ │ │special în mediul │ │ │ │ │
│ │ │ │rural. │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │M.II2.2. Realizarea│Dezvoltarea unei │ │ │stat; Bugete│ │
│ │ │de investiţii noi, │infrastructuri │ │ │locale; │ │
│ │ │pentru construirea │fiabile pentru a │ │UAT │Finanţări │ │
│ │ │şi amenajarea │dezvolta, organiza│ │MDLPA │ale │ │
│ │ │spaţiilor în care │şi derula │Nr. de spaţii │ME │agenţilor │ │
│16. │ │să se desfăşoare │programe, │noi amenajate │MFETS │economici şi│2030 │
│ │ │programe/ │proiecte, │ │MMSS │ale ONG- │ │
│ │ │activităţi de │activităţi, │ │MFTEŞ- │urilor │ │
│ │ │sprijinire a │servicii de │ │ANPDCA │Finanţare │ │
│ │ │părinţilor │susţinere a │ │ │PIDS*41, │ │
│ │ │ │părinţilor │ │ │Prioritatea │ │
│ │ │ │ │ │ │4 │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │Dotare adecvată │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru serviciile │ │ │ │ │
│ │ │ │comunitare │ │ │ │ │
│ │ │ │integrate de │ │ │ │ │
│ │ │ │sprijin parental /│ │ │ │ │
│ │ │ │pentru asigurarea │Nr. ECI sau alte│ │Finanţare │ │
│ │ │ │funcţionării unor │servicii │MS │PIDS*42, │ │
│ │ │M.II2.3 Dotarea │echipe comunitare │comunitare │MMSS │Prioritatea │ │
│17. │ │spaţiilor │integrate în │integrate/echipe│ME │4; Finanţare│2027 │
│ │ │menţionate la │mediul rural, care│comunitare de │MDLPA │PNRR - │ │
│ │ │M.II2.1 şi M.II.2.2│să ofere │sprijin parental│UAT │Componenta │ │
│ │ │ │informare, │dotate/2000 │MFTEŞ │C13/11 │ │
│ │ │ │formare, │propuse. │ │ │ │
│ │ │ │asistenţă, │ │ │ │ │
│ │ │ │consiliere │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor şi │ │ │ │ │
│ │ │ │intervenţii, după │ │ │ │ │
│ │ │ │caz │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat; Bugete│ │
│ │ │ │ │ │ │locale; │ │
│ │ │ │Îmbunătăţirea │ │ │Finanţări │ │
│ │ │ │accesului la │ │ │ale │ │
│ │ │ │educaţie timpurie;│ │ │agenţilor │ │
│ │ │M.II2.4 Construirea│Dezvoltarea de │Nr. de creşe şi │UAT │economici; │ │
│ │ │sau reamenajarea │servicii de │grădiniţe noi; │MDLPA │Finanţare │ │
│18. │ │spaţiilor destinate│îngrijire a │Nr. de creşe şi │ME │PNRR - │2030 │
│ │ │educaţiei timpurii │copiilor, care să │grădiniţe │MFETS │Componentele│ │
│ │ │ │permită părinţilor│renovate. │MMSS │C13/11 şi CI│ │
│ │ │ │să concilieze │ │ │5/12; │ │
│ │ │ │viaţa profesională│ │ │Finanţare │ │
│ │ │ │cu cea de părinte.│ │ │PEO 2021- │ │
│ │ │ │ │ │ │2027*43, │ │
│ │ │ │ │ │ │Prioritatea │ │
│ │ │ │ │ │ │5. │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │Facilitarea │ │ │ │ │
│ │DA.II3 │M.II3.1 Extinderea │comunicării între │ │ │ │ │
│ │Extinderea │unei platforme │părinţi şi │ │ │ │ │
│ │platformei │online pentru │profesioniştii │ │ │ │ │
│ │naţionale │monitorizarea, │implicaţi în │1 Platformă │ │Bugetul de │ │
│ │online pentru │supervizarea şi │susţinerea │online │Comitetul │stat; │ │
│19. │facilitarea, │raportarea │parentală; │funcţională cu │intermini │Finanţări │2025 │
│ │monitorizarea, │activităţilor de │Realizarea unui │noile │sterial; │ale ONG │ │
│ │supervizarea şi│sprijin parental la│sistem digital de │facilităţi; │ONG-uri. │-urilor. │ │
│ │raportarea │nivel local, │monitorizare, │ │ │ │ │
│ │activităţilor │judeţean şi │supervizare şi │ │ │ │ │
│ │de sprijin │naţional; │raportare a │ │ │ │ │
│ │parental │ │activităţilor de │ │ │ │ │
│ │ │ │sprijin parental; │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│ │ │M.II3.2 Crearea │ │ │ │ │ │
│ │ │unei Reţele │Eficientizarea │ │ │ │ │
│ │ │Naţionale pentru │managementului │ │ │ │ │
│ │ │Sprijinul │activităţilor de │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │Părinţilor care să │sprijin pentru │ │ │stat; Bugete│ │
│ │ │ofere sfaturi │părinţi cu │1 Reţea │Comitetul │locale; │ │
│ │ │pentru părinţi, │ajutorul │Naţională pentru│intermini │Finanţare │ │
│ │ │acces la resurse │tehnologiilor şi │Sprijinul │sterial │PEO*44, │ │
│ │ │educaţionale, │aplicaţiilor │Părinţilor │ME │Prioritatea │ │
│20. │ │forumuri de │digitale; │Operaţională; │MS │7 │2025 │
│ │ │discuţie; │Acces facil pentru│Nr. de resurse │MMSS │Finanţări │ │
│ │ │Realizarea şi │toţi beneficiarii │educaţionale │MFTEŞ │ale │ │
│ │ │promovarea unor │la resurse de │deschise │ONG-uri │agenţilor │ │
│ │ │resurse │informare, │postate. │ │economici/ │ │
│ │ │educaţionale │sprijin, │ │ │ale ONG │ │
│ │ │deschise pentru │consiliere, │ │ │-urilor │ │
│ │ │părinţi pe teme de │asistenţă şi │ │ │ │ │
│ │ │interes, în format │învăţare. │ │ │ │ │
│ │ │digital │ │ │ │ │ │
└────┴───────────────┴───────────────────┴──────────────────┴────────────────┴────────────┴────────────┴──────┘
*38 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *39 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *40 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *41 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *42 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *43 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *44 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program Obiectiv specific III: Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistenţa şi sprijinul părinţilor
┌────┬────────────────┬──────────────┬────────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬─────────┐
│Nr. │Direcţia de │Măsuri │Rezultate │Indicatori │Organisme │Surse de │Termen │
│Crt.│acţiune │ │aşteptate │ │responsabile│finanţare │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │M.III1.1 │Cunoştinţe şi │ │ │ │ │
│ │ │Organizarea şi│abilităţi │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │derularea de │îmbunătăţite ale│ │ │stat; │ │
│ │DA.III1. │module/ │specialiştilor │ │ │Bugete │ │
│ │Integrarea de │programe de │în lucrul cu │ │ │locale; │ │
│ │module/ programe│formare │părinţii şi ale │Module │ │Finanţări │ │
│ │de susţinere │iniţială în │profesioniştilor│tematice │ │ale │ │
│ │parentală în │vederea │în susţinerea │introduse │ME │agenţilor │ │
│21. │formarea │pregătirii/ │părinţilor; │în │Universităţi│economici/ │Permanent│
│ │iniţială a │specializării │Profilul de │programele │ │ale ONG │ │
│ │profesioniştilor│persoanelor │competenţe │de licenţă.│ │-urilor; │ │
│ │inclusiv a celor│implicate în │pentru │ │ │Finanţare │ │
│ │care lucrează │servicii de │specialiştii/ │ │ │PIDS*45, │ │
│ │direct cu copiii│informare, │profesioniştii │ │ │Prioritatea│ │
│ │ │consiliere şi │în susţinerea │ │ │4 │ │
│ │ │asistenţă a │părinţilor. │ │ │ │ │
│ │ │părinţilor │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Nr. de │ │ │ │
│ │ │ │ │părinţi şi │ │ │ │
│ │ │M.III1.2 │ │copii cu │ │ │ │
│ │ │Elaborarea │Părinţi şi copii│abilităţi │ │ │ │
│ │ │unei │mai bine │dezvoltate │ │ │ │
│ │ │metodologii │informaţi şi │Nr. de │ │Finanţare -│ │
│ │ │pentru │orientaţi spre │profesori │ME │asistenţă │ │
│22. │ │identificarea │obţinerea │formaţi; │UNICEF │tehnică DG │2026 │
│ │ │copiilor care │sprijinului │Nr. de │ │Reform │ │
│ │ │au nevoie de │psihologic │consilieri │ │ │ │
│ │ │sprijin │specializat. │şcolari │ │ │ │
│ │ │psihosocial │ │formaţi; │ │ │ │
│ │ │specializat │ │Nr. de │ │ │ │
│ │ │ │ │manageri │ │ │ │
│ │ │ │ │formaţi │ │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │M.III2.1 │Asigurarea │ │ │ │ │
│ │ │Includerea de │accesului la │ │ │ │ │
│ │ │module pentru │resurse şi │ │ │ │ │
│ │ │susţinerea │suport continuu │Nr. de │ │ │ │
│ │ │părinţilor în │pentru │module de │ │ │ │
│ │DA.III.2 │programele de │profesioniştii │formare │ │ │ │
│ │Implementarea de│formare │implicaţi în │privind │ME │ │ │
│ │module/programe │continuă a │informarea, │susţinerea │MS │Bugetul de │ │
│ │de formare │consilierilor │consilierea şi │părinţilor │MFTEŞ- │stat; │ │
│ │continuă a │şcolari, │asistenţa │; Nr. │ANPDCA │Finanţări │ │
│ │profesioniştilor│profesorilor │parentală, │asistenţi │MMSS │ale │2025- │
│23. │în susţinerea │de sprijin, │inclusiv a │maternali │ONG-uri │ONG-urilor;│2030 │
│ │părinţilor, │logopezilor │asistenţilor │beneficiari│Universităţi│Finanţare │ │
│ │inclusiv a celor│şcolari, │maternali; │ai unor │/ │PNRR- │ │
│ │care lucrează cu│asistenţilor │Revizuirea │programe de│Furnizori de│Componenta │ │
│ │copiii în │maternali, │cadrului │formare │formare │C13/11 │ │
│ │activitatea lor │diriginţilor/ │normativ privind│continuă/ │ │ │ │
│ │curentă │cadrelor │statutul │nr. total │ │ │ │
│ │ │didactice, │asistentului │asistenţi │ │ │ │
│ │ │mediatorilor │maternal/ │maternali. │ │ │ │
│ │ │şcolari şi a │programa de │ │ │ │ │
│ │ │altor │formare continuă│ │ │ │ │
│ │ │specialişti │a acestuia. │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │Stimularea │ │ │ │ │
│ │ │ │participării la │ │ │ │ │
│ │ │M.III2.2 │educaţia │ │ │ │ │
│ │ │Furnizarea de │timpurie şi │ │ │ │ │
│ │ │servicii │prevenirea │ │ │ │ │
│ │ │integrate de │abandonului: │ │ │ │ │
│ │ │educaţie, │programe de │Ghid pentru│ │ │ │
│ │ │îngrijire şi │informare, │mentorat │ │ │ │
│ │ │supraveghere │consiliere şi │didactic: │ │ │ │
│ │ │în vederea │asistenţă pentru│Sistem │ │Finanţare │ │
│ │ │facilitării │părinţii │unitar de │ │PEO 2021- │2025- │
│24. │ │participării │copiilor de │educaţie │ME │2027*46, │2027 │
│ │ │copiilor │vârstă │timpurie │ │Prioritatea│ │
│ │ │proveniţi din │antepreşcolară │incluzivă │ │5 │ │
│ │ │grupuri │şi preşcolară, │şi de │ │ │ │
│ │ │dezavantajate │cu focalizare pe│calitate │ │ │ │
│ │ │la educaţie şi│părinţii/ │ │ │ │ │
│ │ │prevenirea │persoanele care │ │ │ │ │
│ │ │abandonului │au în grijă │ │ │ │ │
│ │ │şcolar │copii provenind │ │ │ │ │
│ │ │ │din grupuri │ │ │ │ │
│ │ │ │vulnerabile, │ │ │ │ │
│ │ │ │inclusiv roma. │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │M.III3.1 │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │DA.III.3 Crearea│unor reţele de│ │ │ │ │ │
│ │unor reţele de │networking │Colaborare │ │ │Bugetul de │ │
│ │interconectare a│naţionale/ │eficientă între │Reţele de │ME │stat; │ │
│ │profesioniştilo,│regionale/ │specialiştii/ │networking │MFTEŞ │Bugete │ │
│25. │cu activitate │locale şi a │profesioniştii │şi │MS │locale; │2026 │
│ │relevantă în │unor │din aria │website-uri│MMSS │Finanţări │ │
│ │domeniul │website-uri │susţinerii │funcţionale│UAT │ale │ │
│ │susţinerii │pentru │parentale. │ │ │ONG-urilor │ │
│ │parentale │profesioniştii│ │ │ │ │ │
│ │ │/ specialiştii│ │ │ │ │ │
│ │ │în susţinere │ │ │ │ │ │
│ │ │parentală │ │ │ │ │ │
└────┴────────────────┴──────────────┴────────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴─────────┘
*45 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *46 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program Obiectivul specific IV: Dezvoltarea de programe şi servicii de educaţie şi susţinere parentală de calitate, integrate şi accesibile
┌────┬─────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐
│Nr. │Direcţia de │Măsuri │Rezultate │Indicatori │Organisme │Surse de │Termen │
│Crt.│acţiune │ │aşteptate │ │responsabile│finanţare │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │M.IV 1.1 │îmbunătăţire a │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │Organizarea unor │percepţiei │ │ │stat; │ │
│ │ │conferinţe/ │părinţilor despre│ │ │Bugete │ │
│ │ │dezbateri/ │egalitatea de │ │ │locale; │ │
│ │ │seminarii/ mese │şanse, │ │ │Finanţare │ │
│ │ │rotunde naţionale │respectarea │ │ME │PEO 2021- │ │
│ │ │sau locale pe teme│drepturilor │ │Federaţia │2027*47, │ │
│ │ │relevante pentru │copilului ş.a. │Nr. de │Naţională a │Prioritatea │ │
│ │ │susţinerea │O mai bună │conferinţe/ │Părinţilor │5 │ │
│ │ │părinţilor, │informare a │dezbateri/ │MFTEŞ │Finanţare │ │
│26. │ │incluzând │părinţilor │seminarii/ │ANPDCA │PIDS*48, │Permanent │
│ │ │consilierea şi │privind │mese rotunde; │MMSS │Prioritatea │ │
│ │ │orientarea şcolară│orientarea │Nr. de │MS │1 şi 2; │ │
│ │ │şi profesională, │şcolară şi │participanţi. │MDLPA/ │Mecanismul │ │
│ │ │egalitatea de │profesională; │ │UAT │CLLD- │ │
│ │DA.IV.l │şanse, respectarea│Informare a │ │ONG │Pachet │ │
│ │Creşterea │drepturilor │părinţilor despre│ │ │integrat de │ │
│ │accesului │copilului, │riscurile │ │ │măsuri │ │
│ │părinţilor la │bullying, violenţa│violenţei │ │ │PNRR-C15 - │ │
│ │informaţii şi │domestică ş.a. │domestice. │ │ │Investiţia │ │
│ │resurse │ │ │ │ │14 │ │
├────┤ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │M.IV1.2 Realizarea│ │ │ │ │ │
│ │ │de activităţi de │ │ │ │ │ │
│ │ │informare, │Creştere a │ │ │ │ │
│ │ │conştientizare şi │gradului de │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │mediere şcolară │informare şi │ │ │stat - │ │
│ │ │privind │conştientizare a │Nr. de │ │program │ │
│ │ │beneficiile │părinţilor │participanţi │ME │naţional │ │
│27. │ │programelor │privind │la │MDLPA/ │Finanţare │2025-2026 │
│ │ │A dona şansă, │beneficiile │activităţile │UAT │PEO 2021- │ │
│ │ │precum şi măsuri │dezvoltării │organizate │ │2027*49 │ │
│ │ │de acompaniere în │personale şi │ │ │Prioritatea │ │
│ │ │funcţie de nevoi │profesionale. │ │ │6 │ │
│ │ │pentru copiii care│ │ │ │ │ │
│ │ │aparţin grupurilor│ │ │ │ │ │
│ │ │vulnerabile │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Acces îmbunătăţit│ │ │ │ │
│ │ │ │al părinţilor la │ │ │ │ │
│ │ │ │informare, │ │ │ │ │
│ │ │ │asistenţă, │ │ │ │ │
│ │ │ │consiliere │ │ │ │ │
│ │ │ │psiho-emoţională │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │
│ │ │ │administrativă, │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │
│ │ │M.IV1.3 │dificultăţile │Nr. de resurse│ │ │ │
│ │ │Facilitarea │copiilor cu │/ servicii │ │ │ │
│ │ │accesului │dizabilităţi/ CES│oferite │ │ │ │
│ │ │părinţilor cu │/ boli cronice, │părinţilor cu │ │ │ │
│ │ │copii cu │boli maligne sau │copii cu │ │ │ │
│ │ │dizabilităţi / │alte afecţiuni │dizabilităţi /│ │Bugetul de │ │
│ │ │CES, precum şi cu │care necesită │CES / boli │ME; │stat │ │
│ │ │boli cronice/ │spitalizare şi/ │cronice, boli │universităţi│Finanţare │2025- │
│28. │ │maligne la resurse│sau tratament / │maligne sau │MMSS - │PEO 2021- │2030 │
│ │ │şi servicii │monitorizare ori │alte afecţiuni│ANPDPD MS │2027*50, │ │
│ │ │specifice, │aflaţi la │care necesită │ │Prioritatea │ │
│ │ │inclusiv sprijin │recuperare │spitalizare şi│ │6 │ │
│ │ │psiho-emoţional şi│Creşterea │/sau tratament│ │ │ │
│ │ │consiliere │autonomiei şi o │/monitorizare │ │ │ │
│ │ │administrativă în │mai bună │ori aflaţi la │ │ │ │
│ │ │situaţii- limită │integrare socială│recuperare │ │ │ │
│ │ │ │a copiilor cu │ │ │ │ │
│ │ │ │dizabilităţi /CES│ │ │ │ │
│ │ │ │/ boli cronice, │ │ │ │ │
│ │ │ │boli maligne sau │ │ │ │ │
│ │ │ │alte afecţiuni │ │ │ │ │
│ │ │ │care necesită │ │ │ │ │
│ │ │ │spitalizare/ │ │ │ │ │
│ │ │ │tratament / │ │ │ │ │
│ │ │ │monitorizare/ │ │ │ │ │
│ │ │ │recuperare. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Responsabilizarea│ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor în │ │ │ │ │
│ │ │M.IV1.4 │ceea ce priveşte │ │ │ │ │
│ │ │Organizarea de │respectarea │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │activităţi/ │drepturilor │Nr. de │ │stat │ │
│ │ │campanii/ │copilului, │campanii/ │ME │Finanţare │ │
│29. │ │workshop-uri │acceptarea/ │activităţi de │MMSS - │PEO 2021- │2025- │
│ │ │privind drepturile│integrarea │informare şi │ANPDPD │2027*51, │2030 │
│ │ │şi nevoile │copiilor cu │consiliere │ │Prioritatea │ │
│ │ │copiilor cu │dizabilităţi / │desfăşurate. │ │6 │ │
│ │ │dizabilităţi / CES│CES în │ │ │ │ │
│ │ │ │colectivitate, │ │ │ │ │
│ │ │ │desegregarea şi │ │ │ │ │
│ │ │ │nediscriminarea. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Creştere a │ │ │ │ │
│ │ │M.IV1.5 Realizarea│gradului de │ │ │ │ │
│ │ │unor campanii şi │conştientizare în│ │ │ │ │
│ │ │organizarea de │rândul familiilor│ │ │ │ │
│ │ │cursuri pentru │cu privire la │ │ │ │ │
│ │ │părinţi pe diverse│violenţa │ │ │ │ │
│ │ │tematici, │domestică, │ │ │ │ │
│ │ │incluzând: relaţia│abuzuri, │ │ME- │Bugetul de │ │
│ │ │părinte-copil, │bullying, │ │ISJ/ISMB, │stat; │ │
│ │ │competenţe │egalitate de │Nr. de │UIP │Bugete │ │
│ │ │psihologice şi │şanse, │participanţi │MS │locale; │ │
│30. │ │emoţionale, │dependenţe, │la campaniile │MMSS │Finanţare │Permanent │
│ │ │abuzuri, trafic de│securitate │de promovare/ │MFTEŞ- │PEO 2021- │ │
│ │ │persoane; │cibernetică, │prevenţie. │ANPDCA │2027*52 │ │
│ │ │prevenţia │trafic de │ │UAT │Prioritatea │ │
│ │ │violenţei │persoane, │ │ONG │5 │ │
│ │ │domestice; │educaţie pentru │ │ │ │ │
│ │ │elemente de │protejarea │ │ │ │ │
│ │ │nutriţie │mediului, │ │ │ │ │
│ │ │sănătoasă, │siguranţă │ │ │ │ │
│ │ │educaţie │rutieră, educaţie│ │ │ │ │
│ │ │financiară ş.a. │pentru sănătate, │ │ │ │ │
│ │ │ │educaţie │ │ │ │ │
│ │ │ │financiară ş.a. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Dobândirea de │ │ │ │ │
│ │ │ │cunoştinţe solide│ │ │ │ │
│ │ │ │în domeniile │ │ │ │ │
│ │ │ │socio- medicale │ │ │ │ │
│ │ │M.IV1.6 │relevante pentru │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │Dezvoltarea unor │creşterea şi │ │ │stat; │ │
│ │ │programe de │dezvoltarea │ │ │Bugete │ │
│ │ │activităţi cu teme│copiilor; │Nr. de părinţi│MS │locale; │ │
│31. │ │socio-medicale, │Posibilitatea │şi viitori │MMSS │Finanţare │Permanent │
│ │ │orientate spre │beneficiarilor de│părinţi │UAT │PEO 2021- │ │
│ │ │sprijinirea şi │a alege şi accesa│implicaţi. │ │2027*53, │ │
│ │ │informarea │resurse şi │ │ │Prioritatea │ │
│ │ │părinţilor │informaţii │ │ │5 │ │
│ │ │ │relevante în │ │ │ │ │
│ │ │ │funcţie de │ │ │ │ │
│ │ │ │propriile nevoi │ │ │ │ │
│ │ │ │şi de contextul │ │ │ │ │
│ │ │ │familial. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │M.IV 1.7 │Feedback primit │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea unui│de la părinţi │ │ │ │ │
│ │ │sistem de │Identificarea │Sistem se │ME │ │ │
│ │ │monitorizare şi │ariilor de │monitorizare │MMSS │Bugetul de │ │
│32. │ │evaluare a │intervenţie │şi evaluare │MFTEŞ │stat │Periodic │
│ │ │impactului │pentru │operaţional │MS │ │ │
│ │ │programelor de │îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │ │susţinere │susţinerii │ │ │ │ │
│ │ │parentală │părinţilor │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Creştere a │ │ │ │ │
│ │ │ │gradului de │ │ │ │ │
│ │ │ │informare a │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor asupra│ │ │ │ │
│ │ │ │traseelor │ │ │ │ │
│ │ │ │educaţionale la │ │ │ │ │
│ │ │ │finalizarea │ │ │ │ │
│ │ │ │clasei a VIII-a │ │ │ │ │
│ │ │ │şi oportunitatea │ │ │ │ │
│ │ │ │continuării │ │ │ │ │
│ │ │ │studiilor în │ │ │ │ │
│ │ │ │cadrul │ │ │ │ │
│ │ │M.IV 1.8 Derularea│învăţămânului │ │ │ │ │
│ │ │de acţiuni de │profesional şi │ │ │ │ │
│ │ │informare a │tehnic, inclusiv │ │ │ │ │
│ │ │elevilor de clasa │dual; │ │ │ │ │
│ │ │a VIII-a şi a │Creştere a │Rapoarte la │ │Bugetul de │ │
│ │ │părinţilor │gradului de │nivel judeţean│ME │stat; │ │
│33. │ │acestora, pentru │informare a │privind │CNDIPT │Finanţare │Anual │
│ │ │prezentarea │elevilor de clasa│acţiunile de │Unităţi de │PEO*54, │ │
│ │ │ofertei │a VIII-a privind │instruire │învăţământ │Prioritatea │ │
│ │ │învăţământului │oferta │organizate. │ │8 │ │
│ │ │profesional şi │învăţământului │ │ │ │ │
│ │ │tehnic, inclusiv │profesional şi │ │ │ │ │
│ │ │dual │tehnic, inclusiv │ │ │ │ │
│ │ │ │dual; │ │ │ │ │
│ │ │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │ │ │sprijinului │ │ │ │ │
│ │ │ │oferit elevilor │ │ │ │ │
│ │ │ │de clasa a VII-a │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a VIII-a în │ │ │ │ │
│ │ │ │alegerea unui │ │ │ │ │
│ │ │ │traseu academic/ │ │ │ │ │
│ │ │ │educaţional │ │ │ │ │
│ │ │ │corelat cu │ │ │ │ │
│ │ │ │opţiunile lor de │ │ │ │ │
│ │ │ │carieră/ │ │ │ │ │
│ │ │ │profesionale. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Creştere a │ │ │ │ │
│ │ │ │gradului de │ │ │ │ │
│ │ │ │informare a │ │ │ │ │
│ │ │ │părinţilor şi │ │ │ │ │
│ │ │ │elevilor asupra │ │ │ │ │
│ │ │M.IV1.9 │ofertei │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │Desfăşurarea │educaţionale │Rapoarte la │ME │stat; │ │
│ │ │anuală a Târgului │existente în │nivel judeţean│CNDIPT │Finanţare │ │
│34. │ │ofertelor │învăţământul │privind │Unităţi de │PEO*55, │Anual │
│ │ │educaţionale şi a │profesional şi │desfăşurarea │învăţământ │Prioritatea │ │
│ │ │acţiunii Săptămâna│tehnic, inclusiv │evenimentelor.│ │8 │ │
│ │ │meseriilor │dual, şi a │ │ │ │ │
│ │ │ │oportunităţilor │ │ │ │ │
│ │ │ │din cadrul │ │ │ │ │
│ │ │ │învăţământului │ │ │ │ │
│ │ │ │profesional şi │ │ │ │ │
│ │ │ │dual. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Resurse umane │ │ │ │ │
│ │ │ │mobilizabile, │ │ │ │ │
│ │ │M.IV2.1 Asigurarea│disponibile şi │Nr. de │ │Bugete │ │
│ │ │coordonării │competente - │entităţi │Asociaţii de│locale; │ │
│ │ │actorilor │profesionişti, │implicate în │părinţi de │Finanţări │ │
│35. │ │interesaţi în │părinţi, │susţinerea │la nivelul │ale │Permanent │
│ │ │susţinerea │voluntari - la │parentală; │unităţii de │ONG-urilor/ │ │
│ │ │părinţilor la │nivel local; │Nr. de │învăţământ │asociaţiilor│ │
│ │ │nivel de unitate │Ajutor adaptat în│beneficiari. │ISJ, UIP │de părinţi │ │
│ │ │şcolară │funcţie de │ │ │ │ │
│ │ │ │nevoile │ │ │ │ │
│ │DA.IV.2 │ │părinţilor. │ │ │ │ │
├────┤Sprijinirea ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │instituţiilor │ │Diminuarea │ │ │ │ │
│ │guvernamentale şi│ │dificultăţilor în│ │ │ │ │
│ │neguvemamentale │ │relaţia părinte -│ │ │Bugetul de │ │
│ │în dezvoltarea de│ │copil şi │ │ │stat; Bugete│ │
│ │programe şi │ │acordarea de │ │ │locale; │ │
│ │servicii pentru │ │sprijin reciproc │ │Asociaţii de│Finanţări │ │
│ │părinţi │M. IV.2.2 │părinţi - │ │părinţi │ale │ │
│ │ │Amenajarea unor │specialişti; │Nr. spaţii de │UAT │ONG-urilor/ │ │
│36. │ │spaţii de │Favorizare a │întâlnire / │ONG │asociaţiilor│Semestrial│
│ │ │întâlnire │schimbului de │locuri de │ME - ISJ, │de │ │
│ │ │funcţionale/ │bune practici │primire │UIP │părinţi; │ │
│ │ │locuri de primire │între părinţi, │ │MMSS │Finanţare │ │
│ │ │ │precum şi │ │MFTES │PNRR- │ │
│ │ │ │identificarea de │ │ │Componenta │ │
│ │ │ │soluţii la │ │ │C13/11*56 │ │
│ │ │ │diferite │ │ │ │ │
│ │ │ │dificultăţi ale │ │ │ │ │
│ │ │ │acestora. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Elaborarea de │ │ │ │ │
│ │ │ │programe de │ │ │ │ │
│ │ │ │prevenire a │ │ │ │ │
│ │ │ │sarcinilor │ │ │ │ │
│ │ │ │nedorite şi a │ │ │ │ │
│ │ │ │maternităţii │ │ │ │ │
│ │ │ │timpurii în │ │ │ │ │
│ │ │ │rândul elevilor, │ │ │ │ │
│ │ │ │adaptate vârstei │ │ │ │ │
│ │ │ │şi nivelului de │ │ │ │ │
│ │ │ │dezvoltare al │ │ │ │ │
│ │DA.IV.3 Accesarea│ │elevilor; │ │ │ │ │
│ │şi implementarea │M.IV3.1 Furnizarea│Dezvoltarea şi │ │ │ │ │
│ │de proiecte şi │de sprijin │oferirea de │ │ │ │ │
│ │programe, │psihologic, │servicii de │ │ │ │ │
│ │finanţate din │financiar şi │sprijin │ │ │ │ │
│ │fonduri │moral, asistenţă │psihologic şi │ │ │ │ │
│ │structurale din │medicală specifică│moral de către │ │ │ │ │
│ │exerciţiul │în cabinetele │consilierii │Nr. de mame şi│ME │ │ │
│ │bugetar european │şcolare şi cele │şcolari, adaptate│gravide minore│MMSS │Bugetul de │ │
│ │2021- 2027, │specializate │mamelor/ │sprijinite; │MFTEŞ- │stat; │ │
│37. │precum şi din │pentru mamele şi │gravidelor │Nr. de burse │ANPDCA │Finanţări │2025-2030 │
│ │alte surse de │gravidele minore, │minore; │oferite │MS │ale │ │
│ │finanţare, │participare la │Oferirea de │mamelor │UAT │ONG-urilor │ │
│ │inclusiv de la │cursuri online, │servicii de │minore. │ │ │ │
│ │bugetul de stat, │posibilitatea │asistenţă │ │ │ │ │
│ │menite să susţină│amânării │medicală │ │ │ │ │
│ │părinţii în rolul│examenelor, │specifică de │ │ │ │ │
│ │lor de creştere │sprijin oferit de │către cabinetele │ │ │ │ │
│ │şi educare a │către un mediator │şcolare şi cele │ │ │ │ │
│ │copiilor │şcolar, după caz. │specializate, │ │ │ │ │
│ │ │ │adaptate nevoilor│ │ │ │ │
│ │ │ │gravidelor şi │ │ │ │ │
│ │ │ │mamelor minore; │ │ │ │ │
│ │ │ │Acordarea de │ │ │ │ │
│ │ │ │sprijin financiar│ │ │ │ │
│ │ │ │mamelor minore │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │ │reîntoarcerea la │ │ │ │ │
│ │ │ │studii/ │ │ │ │ │
│ │ │ │continuarea │ │ │ │ │
│ │ │ │formelor de │ │ │ │ │
│ │ │ │educaţie. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │M.IV3.2 Acordarea │ │ │ │ │ │
│ │ │unui pachet de │ │Nr. de │ │Bugetul de │ │
│ │ │servicii │Servicii │beneficiari │ │stat; │ │
│ │ │beneficiarilor │integrate pentru │care provin │MAI ME MMSS │Finanţare │ │
│38. │ │care provin │migranţi, părinţi│dintr-un │MFTEŞ - │PIDS*57, │2027 │
│ │ │dintr-un context │şi copii. │context de │ANPDCA │Prioritatea │ │
│ │ │de migraţiune, │ │migraţiune │ │8 │ │
│ │ │indiferent de │ │ │ │ │ │
│ │ │statutul lor │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Ameliorarea unor │ │ │ │ │
│ │ │ │fenomene, cum ar │ │ │ │ │
│ │ │ │fi: excluziune │ │ │ │ │
│ │ │ │socială, fapte │ │ │ │ │
│ │ │ │anti-sociale, │ │ │ │ │
│ │ │ │consum de droguri│ │ │ │ │
│ │ │ │şi alcool, │ │ │ │ │
│ │ │ │abandon şi │ │ │ │ │
│ │ │ │insucces şcolar, │ │ │ │ │
│ │ │ │violenţă, │ │ │ │ │
│ │ │M.IV3.3 │infracţionalitate│Nr. de │ │ │ │
│ │ │Organizarea şi │juvenilă, trafic │beneficiari │ │Bugete │ │
│ │ │derularea de │de persoane, │provenind din │ │locale; │ │
│ │ │programe integrate│abandon familial │grupuri cu │ │Finanţare │ │
│ │ │de susţinere │şi şcolar, │risc ridicat; │ │PEO*58, │ │
│ │ │parentală, în │separarea │Nr. de │ME │Prioritatea │ │
│ │ │vederea susţinerii│copilului de │programe │MFTEŞ │8 │ │
│ │ │consilierii şi │familie prin │integrate de │MS │Finanţare │ │
│39. │ │orientării │abordarea de teme│susţinere │MMSS │PNRR- │2027 │
│ │ │socio-profesionale│privind relaţia │parentală, în │MAI │Componenta │ │
│ │ │a copiilor; │părinte-copil, │vederea │UAT │C13/11; │ │
│ │ │Abordarea unor │integritatea │susţinerii │ONG │Finanţări │ │
│ │ │subiecte de │fizică, │consilierii şi│ │ale │ │
│ │ │actualitate, │psihologică şi │orientării │ │ONG-urilor/ │ │
│ │ │preponderent │emoţională, │socio- │ │asociaţiilor│ │
│ │ │pentru grupurile │sănătate, │profesionale a│ │de │ │
│ │ │cu risc ridicat │nutriţie şi │copiilor; │ │părinţi │ │
│ │ │ │îngrijire │ │ │ │ │
│ │ │ │adecvată, │ │ │ │ │
│ │ │ │bullying, │ │ │ │ │
│ │ │ │egalitate între │ │ │ │ │
│ │ │ │femei şi bărbaţi,│ │ │ │ │
│ │ │ │siguranţă │ │ │ │ │
│ │ │ │cibernetică, │ │ │ │ │
│ │ │ │consiliere │ │ │ │ │
│ │ │ │psihologică, │ │ │ │ │
│ │ │ │orientare │ │ │ │ │
│ │ │ │profesională ş.a.│ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │M.IV4.1 Crearea │ │ │ │ │ │
│ │ │unei baze de date │Facilitarea │ │ │ │ │
│ │ │despre furnizorii │organizării de │ │ME │Bugetul de │ │
│ │ │de formare, │programe de │Bază de date │MMSS │stat; │ │
│40. │ │programe, │formare pentru │funcţională │MFTEŞ │Bugete │2025 │
│ │ │formatori şi │susţinerea │ │MS │locale │ │
│ │ │specialişti în │părinţilor. │ │ONG │ │ │
│ │ │susţinerea │ │ │ │ │ │
│ │ │părinţilor │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │DA.IV.4 │ │Colectare │ │ │ │ │
│ │Operaţionalizarea│ │sistematică a │ │ │ │ │
│ │unui sistem de │M.IV4.2 │datelor │ │ │ │ │
│ │monitorizare şi │Monitorizarea şi │cantitative şi │Procedură de │Comitetul │Bugetul de │ │
│41. │evaluare a │evaluarea │calitative cu pri│colectare a │ME; MS MMSS │stat; │Permanent │
│ │programelor, │programelor de │vire la │datelor │MFTEŞ │Bugete │ │
│ │proiectelor, │susţinere │programele de │ │ │locale │ │
│ │activităţilor de │parentală │informare, │ │ │ │ │
│ │informare, │ │consiliere şi │ │ │ │ │
│ │consiliere şi │ │asistenţă. │ │ │ │ │
├────┤asistenţă ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │parentală, precum│M.IV4.3 Elaborarea│Servicii publice │ │ │ │ │
│ │şi a impactului │de rapoarte │responsabile, │ │ │ │ │
│ │acestora vizând │periodice privind │transparente, │ │ │ │ │
│ │toate cele patru │eficienţa şi │eficiente; │ │ │ │ │
│ │obiective │impactul │Decizii bazate pe│Rapoarte de │ │ │ │
│ │specifice │serviciilor/ │evidenţe care │monitorizare │Comitetul │ │ │
│ │ │programelor de │implică │şi evaluare │ME │ │ │
│42. │ │sprijin parental, │cunoştinţe despre│realizate, │MS │Bugetul de │2025 │
│ │ │inclusiv pentru │cele mai bune │cuprinzând │MMSS MFTEŞ -│stat. │ │
│ │ │familiile care au │cercetări şi │recomandări │ANPDCA UAT │ │ │
│ │ │în îngrijire copii│dovezi bazate pe │privind măsuri│ │ │ │
│ │ │expuşi riscului de│evaluare, cu │viitoare. │ │ │ │
│ │ │separare, │privire la modul │ │ │ │ │
│ │ │înregistrate în │de lucru cu │ │ │ │ │
│ │ │Observatorul │părinţii. │ │ │ │ │
│ │ │Copilului. │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘
*47 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *48 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *49 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *50 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *51 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *52 Idem *53 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *54 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *55 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *56 După finalizarea centrelor de zi, acestea pot să ofere consiliere părinţilor pe diverse problematici specifice. *57 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *58 Finanţare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program Index de abrevieri AJPIS - Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială ANPIS - Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială APISMB - Agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială a Municipiului Bucureşti ANPDCA - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie ANPDPD - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi CCD - Casele Corpului Didactic CDI - Centre de documentare şi informare CGMB - Consiliul General al Municipiului Bucureşti CJ - Consilii Judeţene CJRAE/ CMBRAE - Centre Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională CNPEE - Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie CRP - Centre de resurse pentru părinţi DPPD - Departamente pentru Pregătirea Personalului Didactic DGASPC - Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DSPJ/ DSPMB - Direcţiile de sănătate publică judeţene/ Direcţia de sănătate publică a Municipiului Bucureşti ECDL - European Computer Driving License ECI - Echipe Comunitare Integrate IETC - îngrijirea şi Educaţia Timpurie a Copilului INS - Institutul Naţional de Statistică INSP - Institutul Naţional de Sănătate Publică MAI - Ministerul Afacerilor Interne MB - Municipiul Bucureşti MC - Ministerul Culturii MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei ME - Ministerul Educaţiei MF - Ministerul Finanţelor MFTEŞ - Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse MMSS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale MS - Ministerul Sănătăţii ODD - Obiective de Dezvoltare Durabilă ONG - Organizaţie/Organizaţii Nonguvernamentale PDCA/ PDSA - Plan - Do - Check - Act/ Plan - Do - Study - Act PE - Parlamentul European PEO - Programul Educaţie şi Ocupare PIDS - Programul Incluziune şi Demnitate Socială PIPP - Profesori pentru învăţământul primar şi preşcolar PMB - Primăria Municipiului Bucureşti PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă RED - Resurse Educaţionale Deschise SEE - Spaţiul Economic European SIIIR - Sistemul Informatic Informatizat al învăţământului din România SNSP - Strategia naţională pentru susţinerea părinţilor UAT - Unităţi Administrativ-Teritoriale UIP - Unităţi de învăţământ Preuniversitar UJSS - Unităţi judeţene de sprijin şi supervizare. ---- 
