────────── Aprobată de HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1.034 din 27 noiembrie 2020 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 17 decembrie 2020.────────── CUPRINS Capitolul I Introducere Capitolul II Informaţii generale relevante privind cadrul stabilit prin directiva EPDB Capitolul III Politici existente şi cadrul juridic actual 1. Tendinţele consumului de energie în România 2. Strategii naţionale, politici şi cadrul juridic actual Capitolul IV Definirea problemei 1. Prezentarea generală a fondului naţional de clădiri 2. Prezentarea generală a problemelor identificate în domeniul eficienţei energetice a clădirilor Capitolul V Obiective Capitolul VI Principii generale Capitolul VII Direcţii de acţiune 1. Asigurarea unor abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru renovare 2. Stimularea renovării aprofundate a clădirilor, eficace din punct de vedere al costurilor 3. Identificarea clădirilor cu performanţa energetică cea mai scăzută 4. Reducerea sărăciei energetice 5. Politici şi acţiuni care abordează deficienţele pieţei 6. Dilemele motivaţiilor divergente 7. Aspecte legate de siguranţă 8. Renovarea clădirilor publice Capitolul VIII Rezultatele politicilor şi acţiunilor Analiza scenariilor Capitolul IX Indicatori 1. Foaie de parcurs pentru implementare Capitolul X Implicaţii bugetare 1. Mecanisme financiare pentru sprijinirea mobilizării investiţiilor 2. Cadrul instituţional privind mecanismele financiare 3. Opţiuni financiare pentru renovarea clădirilor 4. Opţiuni pentru scheme de finanţare în vederea renovării clădirilor 5. Buget necesar Capitolul XI Implicaţii juridice Capitolul XII Proceduri de monitorizare şi evaluare 1. Consultare publică pe parcursul implementării strategiei 2. Guvernanţă 3. Monitorizarea, raportarea şi evaluarea 4. Principalele acţiuni de implementare Anexă. Părţile interesate implicate în timpul elaborării strategiei şi sinteza consultărilor Abrevieri şi acronime ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară AP - Asociaţie de proprietari AT - Asistenţă tehnică BEI - Banca Europeană de Investiţii BEM - Sistemul de management al energiei clădirilor BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BF - Beneficiar financiar BM - Banca Mondială BPIE - Institutul European pentru Performanţa Clădirilor CE - Comisia Europeană CMF - Clădiri multifamiliale CNSP - Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză CoPE - Contract de performanţă energetică CPE - Certificat de performanţă energetică DH - Termoficare EE - Eficienţă energetică EED - Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienţa energetică (UE) EPBD - Directiva nr. 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor ESCO - Companie de servicii energetice FEE - Fondul pentru Eficienţă Energetică F - "Fond" GEFF - Facilitatea de Finanţare a Economiei Verzi a BERD IF - Intermediar financiar IFI - Instituţie financiară internaţională II - Intermediar implementare IMM-uri - Întreprinderi mici şi mijlocii INCD URBAN-ÎNCERC - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă INS - Institutul Naţional de Statistică LAP - Legislaţia privind achiziţiile publice LUF - Locuinţă unifamilială MLPDA - Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Mtep - milioane tone echivalent petrol NZEB - Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero PA - Plan de acţiune PNIESC - Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice PNAEE - Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice PNUD - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare POR - Programul Operaţional Regional PRC - Paşaport de renovare a clădirilor SFMIS - Sistemul informaţional de gestionare a fondurilor structurale SGG - Secretariatul General al Guvernului SRTL - Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung STC - Sisteme tehnice din construcţii tep - tone echivalent petrol UE - Uniunea Europeană UNFCCC - Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice CAP. I Introducere România dispune de politici publice şi de un cadru legislativ bine dezvoltat de reglementare a problematicii în domeniul eficienţei energetice (EE) a clădirilor, în mare parte bazat pe directivele relevante europene: Directiva nr. 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD), Directiva nr. 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor nr. 2009/125/CE şi nr. 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor nr. 2004/8/CE şi nr. 2006/32/CE (EED), Directiva nr. 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectarea ecologică şi etichetarea energetică. Acest cadru este susţinut de o serie de strategii şi planuri naţionale, de stabilirea la nivel instituţional a responsabilităţilor şi de programe de sprijin. România a reuşit să realizeze o serie de progrese în ultimul deceniu în ceea ce priveşte reducerea consumului total de energie, însă trebuie să accelereze ritmul de implementare a măsurilor. Deşi consumul de energie primară a scăzut cu 8,9% între 2010 şi 2016, consumul de energie finală a scăzut doar cu aproximativ 1,4%. Sectoarele comercial, public şi rezidenţial au obţinut în această perioadă o scădere de 7,5% a consumului de energie finală. Atingerea unor ţinte viitoare mai ambiţioase va reprezenta o provocare semnificativă din moment ce consumul de energie pe cap de locuitor în sectorul rezidenţial a fost de numai 0,375 tone echivalent petrol (tep) în 2016, aproximativ 71,5% din media UE-28. Odată cu majorarea veniturilor şi creşterea utilizării de energie, consumul de energie ar putea creşte cu 25-30% faţă de nivelul actual. Directiva (UE) nr. 2018/844 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei nr. 2012/27/UE privind eficienţa energetică, este mult mai ambiţioasă în privinţa reducerii consumului de energie decât versiunea sa anterioară. Prin Directiva nr. 2018/2002 de revizuire a EED, UE şi-a majorat ţinta totală privind economia de energie pentru 2030 la 32,5%, ceea ce înseamnă un nivel mai ridicat de ambiţie pentru România în comparaţie cu eforturile necesare pentru atingerea ţintei de 20% aferente anului 2020. Noua ţintă face parte din aşa-numitul "Pachet de energie curată" al Comisiei Europene (CE), care pune accent pe sectorul clădirilor şi în special pe clădirile existente. Directiva nr. 2010/31/UE (EPBD) privind performanţa energetică a clădirilor stabileşte condiţiile-cadru generale potrivit cărora fiecare stat membru, inclusiv România, trebuie să acţioneze. Aceste condiţii- cadru stabilesc cerinţele minime şi acordă o atenţie deosebită pregătirii unui set de măsuri concrete - cu valori de referinţă stabilite pentru anii 2030, 2040 şi 2050, a căror îndeplinire va fi monitorizată. Conform cerinţelor din Directiva (UE) nr. 2018/844 (EPBD revizuită), fiecare stat membru trebuie să elaboreze o Strategie de Renovare pe Termen Lung (SRTL) pentru a sprijini transformarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050. În vederea fundamentării prezentei strategii, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor şi eficienţei energetice în clădiri, a efectuat o analiză a situaţiei actuale, prin intermediul proiectului Consolidarea capacităţii de planificare strategică a MLPDA în renovarea fondului construit naţional din perspectiva eficienţei energetice şi a riscului seismic - SIPOCA 606. Această analiză a fost realizată pentru a susţine pregătirea unei strategii realiste şi care să poată fi pusă în aplicare. Raportul de analiză a vizat patru domenii tematice care sunt considerate esenţiale pentru o aplicare cu succes a directivei EPBD în România şi pentru punerea în aplicare a SRTL: (i) strategii şi politici; (ii) legislaţie şi reglementări; (iii) instituţii şi piaţă; şi (iv) finanţare şi punere în aplicare. Pregătirea acestei strategii a beneficiat de discuţii, schimburi de opinii profesionale şi trei runde de consultări ample cu grupuri largi de părţi interesate (în martie, iunie şi septembrie 2019). Anexa include lista părţilor interesate implicate în proces şi sinteza consultărilor publice efectuate. CAP. II Informaţii generale relevante privind cadrul stabilit prin directiva EPBD Directiva EPBD revizuită include mai multe schimbări, care ar putea fi rezumate după cum urmează: ● Fiecare stat membru trebuie să elaboreze o strategie de renovare pe termen lung (SRTL) pentru a sprijini transformarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în anul 2050. Directiva EPBD subliniază faptul că SRTL trebuie să faciliteze transformarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB), o prevedere deja inclusă în articolul 9(2) din directiva EPBD. ● SRTL trebuie să fie sprijinită prin indicatori de progres măsurabili, prin valori de referinţă orientative pentru anii 2030 şi 2040 şi trebuie să explice modul în care contribuie la atingerea obiectivului de eficienţă energetică de 32,5% stabilit de Uniunea Europeană pentru 2030 (în Directiva nr. 2012/27/UE). Această acţiune indică aşteptarea Comisiei Europene că SRTL va fi implementată şi că impactul acesteia va fi monitorizat. ● Se face o referire clară şi la posibilitatea de a utiliza praguri de declanşare pe durata de viaţă a clădirii şi paşapoarte de renovare a clădirii (PRC) pentru a stimula renovările aprofundate şi cu un raport cost-eficienţă favorabil, încurajând astfel abordări globale privind proiectele de renovare energetică. Fiecare stat membru va trebui să identifice aceste praguri de declanşare ca parte a SRTL şi în conformitate cu practicile naţionale. ● SRTL trebuie să includă politici şi acţiuni îndreptate spre segmentele cu cele mai slabe performanţe din parcul imobiliar naţional şi să stabilească acţiuni pentru reducerea nivelului sărăciei energetice, adresând în acelaşi timp şi deficienţele pieţei precum cele legate de clădirile multifamiliale (CMF). ● SRTL trebuie să includă politici şi acţiuni care să vizeze toate clădirile publice, o măsură care ar trebui să conducă la o mai bună implementare a Articolului 5 din directiva EED pentru creşterea ratei de renovare a clădirilor publice. ● Statele membre trebuie să dezvolte acum iniţiative de promovare a tehnologiilor inteligente şi a clădirilor bine conectate într-un mod care să aibă un impact pozitiv asupra economiilor de energie. De asemenea, directiva EPBD revizuită prevede că SRTL trebuie să includă şi beneficii mai extinse, precum cele asociate cu sănătatea, siguranţa şi calitatea aerului. ● Directiva EPBD revizuită conţine cerinţe mai detaliate privind modul în care statele membre pot să faciliteze accesul la mecanisme financiare pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovările energetice. De asemenea, prevederile revizuite impun colectarea şi diseminarea de către Comisie de la statele membre a celor mai bune practici privind finanţarea de succes şi agregarea proiectelor de eficienţă energetică. De asemenea, directiva EPBD revizuită identifică şi rolul iniţiativelor financiare, al obstacolelor existente pe piaţă şi al campaniilor de informare în implementarea corespunzătoare a cadrului de reglementare şi în realizarea obiectivelor directivei EPBD revizuite. În plus, directiva EPBD revizuită prezintă obligaţiile în ceea ce priveşte bazele de date de certificate de performanţă energetică şi furnizarea de informaţii adecvate cu privire la consumul de energie al clădirilor. ● Statele membre trebuie să stabilească modul în care vor desfăşura consultările publice cu părţile interesate în timpul pregătirii (înainte de transmiterea acesteia către Comisie) şi implementării SRTL. ● Raportarea privind conţinutul şi progresul implementării SRTL a fost transferată la noul regulament de guvernanţă care impune ca SRTL să fie revizuită şi analizată din zece în zece ani de către statele membre (Regulamentul UE nr. 2018/1999 privind Guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice). ● Există şi alte schimbări, prin care se abordează obstacolele în calea electromobilităţii: (i) în cazul clădirilor nerezidenţiale supuse unor renovări majore (şi care deţin mai mult de 10 locuri de parcare), statele membre vor asigura instalarea a cel puţin unui punct de reîncărcare pentru vehiculele electrice sau infrastructură de cablare (respectiv conducte pentru cabluri electrice) pentru cel puţin cinci locuri de parcare; (ii) în cazul clădirilor rezidenţiale supuse unor renovări majore (şi care deţin mai mult de 10 locuri de parcare), trebuie instalată infrastructură de cablare pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite (ulterior) instalarea punctelor de încărcare pentru vehiculele electrice. ● Articolul 2a(7) din directiva EPBD revizuită prevede că fiecare stat membru îşi poate utiliza propria SRTL pentru a aborda protecţia împotriva incendiilor şi riscurile legate de activitatea seismică intensă care ar afecta renovările vizând eficienţa energetică şi durata de viaţă a clădirilor. Noul paragraf final al Articolului 7 adaugă două obligaţii în ceea ce priveşte clădirile supuse unor renovări majore. Statele membre trebuie (i) să încurajeze sistemele alternative de înaltă eficienţă, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic şi (ii) să abordeze aspectele legate de condiţiile care caracterizează un climat interior sănătos, de protecţia împotriva incendiilor şi de riscurile legate de activitatea seismică intensă. ● SRTL trebuie să abordeze o combinaţie de cerinţe legislative, precum obligaţiile prevăzute în directiva EPBD revizuită şi iniţiative non-legislative, precum Finanţare Inteligentă pentru Clădiri Inteligente. Preambulul 9 din Directiva revizuită oferă un indiciu clar despre ceea ce este necesar: Pentru a beneficia de un parc imobiliar cu un grad ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat şi pentru a se asigura că strategiile de renovare pe termen lung generează progresele necesare transformării clădirilor existente în clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero, în special prin creşterea numărului de renovări aprofundate, statele membre ar trebui să elaboreze orientări clare şi să prezinte acţiuni măsurabile şi specifice, precum şi să promoveze un acces egal la finanţare, inclusiv pentru segmentele cel mai puţin performante din parcul imobiliar naţional, pentru consumatorii aflaţi în situaţie de sărăcie energetică, pentru locuinţele sociale şi pentru gospodăriile care se confruntă cu dilemele motivaţiilor divergente, ţinând totodată seama de aspectul accesibilităţii financiare. Pentru a sprijini în continuare îmbunătăţirile necesare ale fondului locativ propriu, statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea sau aplicarea în continuare a unor cerinţe care să impună un anumit nivel de performanţă energetică al proprietăţilor de închiriat, în conformitate cu certificatele de performanţă energetică. Caseta 1: Principalele cerinţe pentru Strategiile de Renovare pe Termen Lung (EPBD Articolul 2a)7 Fiecare stat membru trebuie să întocmească o strategie amplă de renovare pe termen lung (SRTL) care cuprinde: ● Obiective intermediare (orientative) pentru anii 2030, 2040 şi 2050; ● Explicarea contribuţiei la ţinta generală a UE privind eficienţa energetică pentru 2030; ● Prezentare generală a fondului construit naţional; ● Ponderea preconizată de clădiri renovate în 2020; ● Abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru renovare, în funcţie de tipul de clădire şi zona climatică, inclusiv praguri de declanşare potenţial relevante; ● Politici şi acţiuni pentru a stimula renovarea aprofundată a clădirilor, eficace din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovare aprofundată pe etape (de exemplu prin introducerea unei scheme opţionale pentru paşapoartele de renovare a clădirilor (PRC-uri); ● Politici şi acţiuni care să vizeze segmentele cu cea mai slabă performanţă din fondul construit naţional, dilemele motivaţiilor divergente şi deficienţele pieţei; ● Acţiuni care contribuie la atenuarea sărăciei energetice; ● Politici şi acţiuni care să vizeze toate clădirile publice; ● Iniţiative pentru promovarea tehnologiilor inteligente şi a clădirilor şi comunităţilor bine conectate; ● Iniţiative de promovare a competenţelor şi educaţiei în sectoarele de construcţii şi de eficienţă energetică; ● O estimare a economiilor de energie preconizate şi beneficii mai extinse, precum cele asociate cu sănătatea, securitatea şi calitatea aerului. CAP. III Politici existente şi cadrul juridic actual 1. Tendinţele consumului de energie în România În ultimul deceniu, ţările din cadrul UE au implementat măsuri de eficienţă energetică (EE) în toate sectoarele economice, care au contribuit considerabil la o scădere a consumului de energie. Cu toate acestea, după o scădere treptată între 2007 şi 2014, consumul de energie în UE a crescut între 2014 şi 2017, iar în prezent nivelul consumului primar şi final de energie se situează uşor deasupra traiectoriei fixate în vederea realizării ţintei de economie de energie de 20% până în 2020, stabilită în 2012. Deşi creşterea activităţii economice continuă să impulsioneze creşterea consumului de energie, economiile de energie au contribuit la compensarea impactului acestor creşteri, conducând la o îmbunătăţire treptată a intensităţii energetice. Cu toate acestea, în ultimii ani, economia de energie nu a fost suficient de mare pentru a compensa creşterea consumului, posibil din cauza întârzierilor în implementarea politicilor de EE în unele state membre. România a înregistrat progrese modeste în reducerea consumului total de energie în ultimul deceniu. Potrivit raportului "EU Energy in Figures 2018", publicat de Comisia Europeană, în perioada 2010 - 2016, consumul primar de energie a scăzut cu 8,9%, de la 34,33 Mtep la 31,26 Mtep (Figura 1). Cu toate acestea, consumul final de energie a scăzut doar cu aproximativ 1,4%, de la 22,59 Mtep la 22,28 Mtep. Majoritatea sectoarelor de utilizare finală a energiei au înregistrat o scădere în perioada respectivă, cu excepţia sectorului transporturilor, care a înregistrat o creştere semnificativă. În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, consumul final de energie a scăzut cu 8,4%, de la 8,10 Mtep la 7,42 Mtep. În cazul sectorului serviciilor, care cuprinde sectorul public şi sectorul comercial, consumul final de energie a scăzut cu 3,7%, de la 1,88 Mtep la 1,81 Mtep. Deşi sectorul rezidenţial şi cel al serviciilor nu includ decât clădiri, aceste valori indică reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor*1. Raportul privind progresul realizat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică din 2018 al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România indică un progres relativ similar.*2 *1 Comisia Europeană, EU energy in figures, Statistical Pocketbook 2018, pag. 220-221. *2 ANRE, Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, 26 aprilie 2018, pag. 11. Figura 1: Consumul de energie, Mtep (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Comisia Europeană, Sectorul energetic european în cifre 2018 (EU Energy in Figures 2018) Versiunea preliminară a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi al Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României, care a fost transmis Comisiei Europene (CE) în aprilie 2020, prezintă evoluţia consumului primar şi final de energie din 2005, defalcată pe sectoare de utilizare finală*3. Datele (Figura 2) evidenţiază că, în cazul sectorului rezidenţial şi al sectorului terţiar (servicii) cotele respective au rămas relativ stabile pe parcursul acelei perioade*4. Interesante sunt, pe de o parte, scăderea semnificativă a consumului în cazul industriei şi, pe de altă parte, creşterea semnificativă a consumului în cazul transporturilor. Cu toate acestea, sectorul rezidenţial rămâne cel mai mare sector de utilizare finală, cu aproximativ 33% din totalul consumului de energie final. *3 Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, proiectul Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice pentru perioada 2021-2030, pag. 129 (2018). *4 S-a înregistrat o creştere a consumului final de energie în perioada 2015-2016 care poate să fie datorată temperaturilor extrem de scăzute din iarna anului 2016. Acestea ar fi condus la o creştere a consumului de energie pentru încălzire, care are o cotă semnificativă, în special în ceea ce priveşte sectorul rezidenţial şi sectorul serviciilor. Indicatorul "grade-zile pentru încălzire" pentru România, conform Eurostat, a fost de 2,918 în 2016, în comparaţie cu anul anterior, când a fost 2,786. Figura 2: Consumul primar şi final de energie, Mtep, inclusiv alocarea pe sectoare, 2005-2017 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: PNIESC, Aprilie 2020. Conform Raportului de Progres al Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE) al ANRE, în România, consumul de energie din sectorul clădirilor, pe cap de locuitor, aşa cum a fost înregistrat în 2016, 0,375 tep/cap de locuitor, s-a ridicat la 71,5% în comparaţie cu media UE- 28. Deşi s-a pornit de la un nivel de referinţă foarte scăzut în anii 1990 în ceea ce priveşte consumul de energie aferent sectorului clădirilor, cu tendinţe de dezvoltare către convergenţa cu nivelul UE, este nevoie de eforturi substanţiale pentru a se limita această tendinţă în viitor. Implicaţiile sunt semnificative; veniturile fiind în creştere şi gospodăriile din România crescând consumul de energie în comparaţie cu alte State Membre ale UE, consumul de energie ar putea creşte cu 25-30% faţă de nivelul actual. Versiunea preliminară a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României propune o ţintă de consum de energie primară de 32,3 Mtep până în 2030, comparativ cu consumul de energie primară de 32,1 Mtep în 2020. Acesta este un scenariu foarte ambiţios în comparaţie cu situaţia actuală. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează consumul final de energie al ţării pentru anul 2019 la 24,06 milioane Mtep şi o creştere ulterioară de aproximativ 2,5% pe an în continuare. De asemenea, România a depus eforturi pentru a creşte eficienţa energetică a fondului său de clădiri - publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale - cu şi fără sprijinul sectorului public. ANRE a monitorizat, până în 2019, progresul realizat în cadrul programelor de renovare a clădirilor ca parte a procesului mai larg de monitorizare prevăzut în Planurile Naţionale de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE), iar din 2020 această sarcină revine Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Întrucât în condiţiile în care intervenţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului construit sunt făcute atât din fonduri publice cât şi private, iar fondurile publice sunt alocate, fie de autorităţile centrale prin programe naţionale sau europene, fie direct de către autorităţile publice locale, prin diferite mecanisme, nu există informaţii centralizate privind impactul tuturor politicilor de renovare a clădirilor, la nivel central şi local, iar datele privind îmbunătăţirile energetice în fondul de clădiri efectuate doar de sectorul privat (rezidenţial, comercial, industrial), fără intervenţia statului, sunt şi mai puţine. Figura 3 evidenţiază realizările raportate pentru anul 2018 în ceea ce priveşte economia de energie. Totuşi, este foarte probabil ca aceste realizări să fie subestimate, din cauza lipsei de raportare la nivelul municipalităţilor şi al sectorului privat. Figura 3: Rezultatele monitorizării PNAEE pentru anul 2018 - Indicatori relevanţi pentru sectorul de renovare a clădirilor (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Monitorizarea PNAEE realizată de către ANRE pentru 2018.*5 *5 https://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/rapoarte/rapoarte-de-monitorizare-a-implementării-planului-naţional-de-acţiune-in- domeniul-eficientei-energetice-pnaee Figura 4 prezintă o defalcare a consumului de energie pentru încălzire în clădiri pe tipuri de combustibil. În sectorul rezidenţial, cea mai mare pondere (3,11 Mtep) este consumată la generarea de energie la faţa locului folosind surse de încălzire cu lemne sau biomasă (în principal sobe de încălzire vechi utilizate în zonele rurale care funcţionează cu lemne de foc.) Pe locul al doilea ca pondere (2,16 Mtep), se situează consumul de gaze naturale pentru încălzire. În sectorul serviciilor, gazul reprezintă cea mai mare pondere din utilizarea de energie (0,78 Mtep). Aceste tipuri de combustibil sunt principalele surse de consum de energie în sectorul construcţiilor, unde se pot realiza cele mai mari reduceri. Figura 4: Consumul de energie în clădiri în România, 2013-2016 (Mtep) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Analiza Băncii Mondiale a datelor despre clădiri, UE, date Eurostat 2013-2016 2. Strategii naţionale, politici şi cadrul legislativ Cadrul general de politici în domeniul eficienţei energetice şi al clădirilor din România este ghidat de o serie de strategii şi planuri naţionale adoptate de către Guvern sau aflate în curs de adoptare. În România există mai multe strategii naţionale şi politici privind clima şi energia, care, în general, asigură o bază solidă pentru angajarea Guvernului în scopul obţinerii eficienţei energetice în toate sectoarele, inclusiv cel al clădirilor. Caseta 2 prezintă principalele documente. Caseta 2: Principalele strategii şi politici relevante ● Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. ● Proiectul Strategiei energetice pentru România 2019-2030, perspectiva anului 2050 ● Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2013-2020, ● Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice 2016-2020 ● Cea de-a 7-a comunicare naţională privind schimbările climatice, decembrie 2017. Comunicarea a fost trimisă Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice ● Proiectul Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice decembrie 2018. PNIESC este obligatoriu conform Regulamentului UE nr. 2018/1999 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice.*6 *6 Comisia Europeană a furnizat comentarii pe marginea proiectului de PNIESC (a se vedea "Recomandarea Comisiei din 18.06.2019 privind proiectul Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice al României pentru perioada 2021-2030", 2019! ● Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice (2017, aprobat în 2019). Planurile naţionale de acţiune în domeniul eficienţei energetice (PNAEE-uri) trebuie actualizate din trei în trei ani, conform cerinţelor EED.*7 *7 PNAEE pe 2017 a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern 203/2019 în aprilie 2019. În privinţa reabilitării energetice a fondului construit, cea mai recentă strategie pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private a fost elaborată de MLPDA în 2014, cu sprijinul Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE) şi actualizată în 2017 fiind adoptată ca cerinţă în conformitate cu directiva EED nr. 2012/27/UE. România dispune de un cadru legislativ amplu privind EE în renovarea clădirilor, în mare parte bazat pe directivele relevante europene: Directiva nr. 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD), Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienţa energetică (EED), Directiva nr. 2009/125/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectarea ecologică şi etichetarea energetică.*8 *8 De asemenea, Directiva privind sursele de energie regenerabile are o relevanţă ridicată în contextul prevederilor privind clădirile cu consum de energie aproape zero ale EPBD şi ţinta referitoare la un fond de clădiri cu emisii scăzute de carbon până în 2050. În egală măsură România dispune de un cadru legislativ complex cu privire la arhitectura clădirilor şi calitatea în construcţii, reabilitarea arhitectural ambientală a fondului construit, protecţia monumentelor istorice, calitatea locuirii, renovarea pe termen lung a fondului construit trebuind să ia în considerare şi aceste aspecte pe lângă creşterea eficienţei energetice. Pe termen lung, acţiunile de renovare energetică a clădirilor trebuie realizate nu doar punctual dar şi în cadrul unor acţiuni ample de regenerare urbană, care să asigure nu doar eficientizarea energetică a clădirilor ci şi creşterea calităţii locuirii. Totodată, eficienţa energetică va trebui tratată la nivel urban, prin complementare acţiunilor în cele şase domenii cheie care contribuie la consumul de energie - clădiri, sisteme tehnice de încălzire şi răcire, sisteme de apă şi apă uzată, transport, iluminat public şi gestiunea deşeurilor. Tabelul 1 enumeră domeniile şi principalele acte normative incidente privind eficienţa energetică a clădirilor precum şi o parte din legislaţia conexă relevantă (încălzire centralizată, cogenerare, achiziţii). Tabelul 1. Domenii tematice şi acte normative incidente
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domeniu │Acte normative │
│tematic │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Legea nr. 121/2014 │
│ │privind eficienţa │
│ │energetică, modificată │
│ │prin Legea nr.160/2016 │
│ │şi prin Ordonanţa de │
│ │urgenţă a Guvernului │
│ │nr. 1 din 6 ianuarie │
│ │2020, care transpune │
│ │Directiva 2012/27/UE │
│ │privind eficienţa │
│ │energetică (EED) │
│ │• Legea nr. 372/2005 │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, │
│ │republicată, care │
│ │transpune Directiva │
│ │2010/31/UE privind │
│ │performanţa energetică │
│ │a clădirilor (EPBD) │
│Eficienţă │• Legea serviciului │
│energetică │public de alimentare cu│
│ │energie termică nr. 325│
│ │/2006, cu modificările │
│ │şi completările │
│ │ulterioare │
│ │• Hotărârea de Guvern │
│ │nr. 1215/2009 privind │
│ │stabilirea criteriilor │
│ │şi a condiţiilor │
│ │necesare implementării │
│ │schemei de sprijin │
│ │pentru promovarea │
│ │cogenerării de înaltă │
│ │eficienţă pe baza │
│ │cererii de energie │
│ │termică utilă, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare. │
│ │• Legislaţia secundară │
│ │este în principal │
│ │elaborată de ANRE. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Ordinul nr. 2641/2017│
│ │privind modificarea şi │
│ │completarea │
│ │reglementării tehnice │
│ │"Metodologie de calcul │
│ │al performanţei │
│ │energetice a │
│ │clădirilor", aprobată │
│ │prin Ordinul │
│ │ministrului │
│ │transporturilor, │
│ │construcţiilor şi │
│ │turismului nr. 157/ │
│ │2007. │
│ │• Normativul privind │
│ │calculul termotehnic al│
│Reglementări │elementelor de │
│tehnice │construcţie ale │
│privind │clădirilor (C107-2005),│
│performanţa │aprobat prin ordinul │
│energetică │MLPDA nr. 2055/2005, │
│(clădiri) │modificat prin Ordinul │
│ │nr. 2513/2010, Ordinul │
│ │nr. 1590/2012, Ordinul │
│ │nr. 386/2016 │
│ │• Metodologie de calcul│
│ │pentru calculul │
│ │performanţei energetice│
│ │a clădirilor: Ordinul │
│ │nr. 157/2007 al │
│ │Ministerului │
│ │Transporturilor, │
│ │Construcţiilor şi │
│ │Turismului, modificat │
│ │prin Ordinul nr. 1071/ │
│ │2009, Ordinul nr. 1217/│
│ │2010, Ordinul nr. 2210/│
│ │2013, Ordinul nr. 2641/│
│ │2017 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Legea nr. 372/2005 │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a │
│ │clădirilor, republicată│
│ │• Metodologia de calcul│
│ │al performanţei │
│ │energetice a clădirilor│
│ │(Indicativ Mc 001-2006 │
│Certificatele │din 01.02.2007), cu │
│de performanţă│modificările şi │
│energetică │completările │
│ │ulterioare. În Partea a│
│ │III-a a metodologiei │
│ │(Auditul şi │
│ │certificatul de │
│ │performanţă energetică)│
│ │se definesc conţinutul,│
│ │modul de calcul, │
│ │proceduri şi modele/ │
│ │exemple de calcul. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• HG nr. 55/2011 │
│ │privind stabilirea │
│ │cerinţelor în materie │
│ │de proiectare ecologică│
│ │aplicabile produselor │
│ │cu impact energetic │
│ │• HG nr. 917/2012 │
│ │privind stabilirea unor│
│ │măsuri pentru aplicarea│
│ │regulamentelor delegate│
│ │(UE) ale Comisiei nr. │
│Standarde │1.059/2010, nr. 1.060/ │
│privind │2010, nr. 1.061/2010, │
│dotările şi │nr. 1.062/2010 şi nr. │
│etichetarea │626/2011 de completare │
│aparatelor │a Directivei 2010/30/UE│
│electrocasnice│a Parlamentului │
│ │European şi a │
│ │Consiliului din 19 mai │
│ │2010 privind indicarea,│
│ │prin etichetare şi │
│ │informaţii standard │
│ │despre produs, a │
│ │consumului de energie │
│ │şi de alte resurse al │
│ │produselor cu impact │
│ │energetic şi pentru │
│ │abrogarea unor acte │
│ │normative │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Legea locuinţei nr. │
│ │114/1996, republicată, │
│ │cu modificările şi │
│ │completările ulterioare│
│ │prevede că se pot │
│ │înfiinţa asociaţii de │
│ │proprietari pentru │
│ │fiecare bloc de │
│ │locuinţe în care │
│ │locuiesc proprietari │
│ │sau de chiriaşi pentru │
│ │susţinerea drepturilor │
│ │în raport cu │
│ │proprietarii. Legea │
│ │locuinţei prevede │
│ │standarde de calitate a│
│ │locuinţelor (suprafeţe │
│ │şi dotări minimale) ce │
│ │trebuie respectate la │
│ │realizarea │
│ │construcţiilor noi sau │
│ │la reabilitarea │
│ │integrată a fondului │
│ │construit, care nu │
│Legislaţia │vizează doar │
│privind │reabilitarea din punct │
│locuinţele şi │de vedere energetic │
│organizarea │• Legea nr.196/2018 │
│asociaţiilor │privind înfiinţarea, │
│de proprietari│organizarea şi │
│ │funcţionarea │
│ │asociaţiilor de │
│ │proprietari şi │
│ │administrarea │
│ │condominiilor, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare. În scopul │
│ │administrării şi │
│ │întreţinerii │
│ │condominiului, │
│ │asociaţia de │
│ │proprietari poate poate│
│ │să încheie contracte în│
│ │numele proprietarilor │
│ │cu persoane fizice, │
│ │persoane fizice │
│ │autorizate sau cu │
│ │persoane juridice cu │
│ │obiect de activitate │
│ │administrarea │
│ │condominiilor, │
│ │înfiinţate potrivit │
│ │prevederilor legale în │
│ │vigoare. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Domeniu │Reglementări │
│tematic │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• O cotă de 3% din │
│ │suprafaţa totală a │
│ │clădirilor încălzite şi│
│ │/sau răcite deţinute şi│
│ │ocupate de │
│ │administraţia publică │
│ │centrală trebuie să fie│
│ │renovată în fiecare an │
│ │pentru a îndeplini cel │
│ │puţin cerinţele minime │
│Eficienţa │privind performanţa │
│energetică │energetică (Obligaţie │
│ │din directiva EED │
│ │privind eficienţa │
│ │energetică). │
│ │• Directiva EED privind│
│ │eficienţa energetică │
│ │trasează obligaţii │
│ │referitoare la │
│ │utilităţi. România a │
│ │optat pentru │
│ │implementarea de │
│ │"măsuri alternative" │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Preţurile la energie │
│ │pentru consumatorii │
│ │finali, cu excepţia │
│ │termoficării, au fost │
│ │liberalizate după 2017.│
│ │Însă în 2018 a fost │
│Stabilirea │introdusă o │
│preţurilor │reglementare temporară,│
│ │prin OUG nr. 114/2018, │
│ │prin care preţurile la │
│ │energia electrică şi la│
│ │gaze sunt din nou │
│ │supuse reglementării, │
│ │până în 2022. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• România nu are un │
│ │cadru de reglementare │
│ │dedicat companiilor de │
│ │servicii energetice │
│ │(ESCO). ANRE a │
│ │organizat un Grup de │
│ │Lucru cu scopul de a │
│ │realiza un proiect de │
│ │contract de servicii │
│ │energetice armonizat cu│
│Companiile de │realităţile pieţei şi │
│servicii │cu actualul context │
│energetice │legislativ. │
│(ESCO) │• Contractele de │
│ │performanţă energetică │
│ │sunt utilizate rareori │
│ │în România din cauza │
│ │costurilor ridicate (de│
│ │regulă abordează │
│ │sistemele de furnizare │
│ │a energiei şi nu sunt │
│ │utilizate pentru │
│ │renovarea energetică │
│ │majoră a clădirilor). │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Legea nr. 372/2005, │
│ │republicată prevede că │
│ │proprietarii trebuie să│
│ │furnizeze un certificat│
│ │de performanţă │
│ │energetică (CPE) atunci│
│ │când închiriază sau │
│ │când vând locuinţa. │
│ │Auditul energetic nu │
│ │este obligatoriu la │
│ │acest moment (vânzare/ │
│ │închiriere), el este │
│ │util atunci când se │
│ │doreşte renovarea │
│ │clădirii. Auditorii │
│ │energetici pentru │
│ │clădiri sunt atestaţi │
│ │de MLPDA după │
│ │promovarea unui examen,│
│ │iar absolvirea unui │
│ │curs de formare │
│ │specializat este o │
│ │condiţie obligatorie. │
│ │Auditorul energetic │
│ │pentru clădiri este │
│ │singurul responsabil │
│ │pentru respectarea │
│ │cerinţelor de │
│Auditul │certificare şi pentru │
│energetic │corectitudinea │
│ │evaluării performanţei │
│ │energetice. Fiecare │
│ │auditor energetic │
│ │pentru clădiri trebuie │
│ │să întocmească un │
│ │registru de evidenţă cu│
│ │toate certificatele de │
│ │performanţă energetică │
│ │(CPE) emise, menţionând│
│ │data, beneficiarul, │
│ │adresa obiectivului │
│ │certificat şi să │
│ │transmită în format │
│ │electronic CPE şi │
│ │sinteza raportului de │
│ │audit energetic, la │
│ │MLPDA. │
│ │Auditul energetic este │
│ │cerut la renovarea │
│ │energetică finanţată │
│ │din fonduri publice │
│ │naţionale sau europene │
│ │(Programul Naţional şi │
│ │POR). Soluţiile de │
│ │renovare trebuie │
│ │elaborate de către │
│ │proiectanţi de │
│ │specialitate. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Există reglementări │
│ │doar pentru │
│Managerul │consumatorii │
│energetic │industriali de energie │
│ │şi pentru IMM-uri │
│ │(consum peste 1000 tep/│
│ │an). │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Nucleul legislaţiei │
│ │privind achiziţiile │
│ │publice este format din│
│ │(i) Legea nr. 98/2016 │
│ │privind achiziţiile │
│ │publice, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare│
│ │(ii) Legea nr. 99/2016 │
│ │privind achiziţiile │
│ │sectoriale, cu │
│ │modificările şi │
│Achiziţii │completările ulterioare│
│publice │şi │
│ │(iii) Legea nr. 100/ │
│ │2016 privind │
│ │concesiunile de lucrări│
│ │şi concesiunile de │
│ │servicii, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare│
│ │Prin Hotărârea de │
│ │Guvern nr. 901/2015 a │
│ │fost aprobată o │
│ │strategie naţională în │
│ │domeniul achiziţiilor │
│ │publice. │
└──────────────┴───────────────────────┘
CAP. IV Definirea problemei 1. Prezentarea generală a fondului naţional de clădiri Fondul construit naţional este format din clădiri publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale, situate în mediul urban şi în mediul rural, în zone de dezvoltare, zone în echilibru economic şi zone în declin atât economic şi/sau demografic. La acest moment, România se confruntă cu un fenomen accentuat de scădere a populaţiei, preconizată la peste 15% până în 2050. Conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, numărul locuinţelor depăşeşte numărul familiilor - aproximativ 8 milioane de locuinţe la 7,2 milioane de familii, procentul locuinţelor vacante fiind la acel moment de 16%. Amploarea fenomenului migraţiei din ultimii ani a generat o depopulare masivă a unor localităţi din mediul rural sau chiar din mediul urban, din zonele aflate în declin economic. În acest context, politicile de renovare din punct de vedere energetic a fondului construit vor trebui să aibă în vedere un set complex de criterii care, pe lângă caracteristicile tehnice ale clădirilor, să se refere şi la ansamblul condiţiilor economice, sociale şi spaţiale. Pentru a îndeplini obiectivele de eficienţă energetică stabilite în documentele strategice europene şi naţionale, un segment considerabil al fondului de clădiri existent la nivel naţional va trebui renovat. În conformitate cu prevederile Articolul 2a alineatul (1) litera (a) din Directiva EPBD care prevede că fiecare strategie de renovare pe termen lung va cuprinde o imagine de ansamblu a parcului imobiliar naţional, bazată, după caz, pe eşantioane statistice şi pe procentul preconizat de clădiri renovate în 2020, în vederea stabilirii obiectivelor şi măsurilor prezentei strategii, s-a realizat o eşantionare statistică a fondului de clădiri actual pentru a se stabili măsurile, categorii de clădiri care trebuie renovate şi necesarul estimat de investiţii. Întrucât la nivel naţional nu există o bază de date care să cuprindă toate clădirile şi informaţii privind caracteristicile tehnice şi de consum energetic a acestora, la fel ca în cazul Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, s-a eşantionat statistic fondul de clădiri pentru a se colecta informaţii pentru SRTL şi pentru a se elabora scenarii.*9 *9 Eşantionarea se bazează pe un exerciţiu de colectare a datelor lansat de MLPDA ca parte din elaborarea proiectului de SRTL. Ministerele de resort şi alte autorităţi publice locale au transmis informaţii privind fondul de clădiri al acestora (anul construcţiei, renovare, destinaţia, suprafaţa etc.). Alte surse de date includ Observatorul fondului de clădiri la nivelul UE şi proiectul Odyssee finanţat de UE. O prezentare generală a fondului naţional construit, obţinută în urma eşantionării, este prezentată mai jos. Majoritatea românilor trăiesc în locuinţe mici, fie în locuinţe unifamiliale fie în apartamente în clădiri multifamiliale. Peste 63% din aceste locuinţe au mai puţin de 50 mp suprafaţă utilă, ceea ce reprezintă o suprafaţă mult mai mică comparativ cu majoritatea statelor UE; mai puţin de 5% din locuinţele din Olanda, Spania, Danemarca şi Luxemburg au dimensiuni similare. Aproape jumătate din totalul locuinţelor (47,5%) sunt situate în zonele rurale unde 95% din spaţiile locative sunt locuinţe individuale iar în zonele urbane, 72% din spaţiile locative sunt situate în clădiri multifamiliale. Clădirile multifamiliale au o suprafaţă încălzită medie de 48 mp, comparativ cu 73 mp în cazul locuinţelor unifamiliale. Un aspect semnificativ în implementarea politicilor de renovare energetică este faptul că urmare privatizării pe scară largă după căderea regimului comunist, în România marea majoritate a populaţiei locuieşte în locuinţe proprietate personală (94,7%), rata fiind una dintre cele mai ridicate din Europa. O parte dintre aceste locuinţe sunt mult sub standardele UE privind condiţiile minime de asigurare a serviciilor de utilităţi publice (branşare la canalizare şi acces la apă potabil din reţele publice). Tabelul 2 prezintă pe scurt dimensiunea estimată a fondului de clădiri publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale şi principalele caracteristici, datele fiind colectate pentru strategie. În România există aproximativ 5,6 milioane de clădiri, ceea ce reprezintă 644 milioane mp de suprafaţă utilă încălzită. Clădirile rezidenţiale constituie 90% din întregul fond de clădiri (Figura 5), reprezentând 582 milioane mp, iar clădirile nerezidenţiale constituie restul (aproximativ 62 milioane mp, sau 10%). Dintre clădirile rezidenţiale, locuinţele unifamiliale reprezintă cea mai mare pondere, deţinând aproximativ 58% din total, urmată de clădirile multifamiliale, cu aproximativ 33%. Figura 5: Fondul de clădiri - ponderea clădirilor pe categorii (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Analiza Băncii Mondiale, 2019. Tabelul 2: Fondul de clădiri - principalele caracteristici şi cote ale ritmului de renovare estimate până în 2020 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: analiza Băncii Mondiale, 2019. Dacă se continuă ritmul actual, pe baza programelor susţinute din fonduri de la bugetul de stat şi bugetele locale, fonduri UE şi instituţii financiare internaţionale (IFI), aproximativ 6% din clădiri vor fi renovate din punct de vedere energetic până la finele anului 2020 (5% în cazul clădirilor rezidenţiale şi, respectiv, 9% în cazul clădirilor publice şi comerciale). Astfel, restul de aproximativ 77% din suprafaţa totală a fondului de clădiri va trebui renovată până în 2050. Cea mai mare pondere (aproximativ 91%) din clădirile care necesită renovare se află în sectorul rezidenţial, din care locuinţele unifamiliale aflate atât în mediul rural cât şi urban ( deci inclusiv în satele depopulate) reprezentând aproximativ 65%. De asemenea, România are un fond important de clădiri, construite între anii 1960 şi 1990 (Figura 6), cu un grad scăzut de măsuri privind eficienţa energetică (fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, adaptate exigenţelor de izolare termică existente în perioada 1960-1985), unele dintre acestea prezentând deficienţe structurale, o parte dintre acestea având puţine (sau deloc) lucrări de întreţinere după zeci de ani de utilizare. Figura 6: Detalierea fondului de clădiri în funcţie de anul construcţiei (a se vedea imaginea asociată) Sursa: MLPDA, Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional (2017). La nivel naţional, consumul final de energie în sectorul clădirilor reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidenţiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale şi publice (Figura 7). Consumul final de energie pe categorii de clădiri este prezentat în Figura 8. Sectorul rezidenţial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, şcoli, spitale, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală. Figura 7: Consumul final de energie pe sectoare din România (a se vedea imaginea asociată) Sursa: analiza Băncii Mondiale, 2019. Figura 8: Consumul final de energie pe categorii de clădiri (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Analiza Băncii Mondiale, 2019. 2. Prezentarea generală a problemelor identificate în domeniul eficienţei energetice a clădirilor În ciuda potenţialului ridicat de eficienţă energetică, există o serie de obstacole la nivel de politici, probleme tehnice, financiare, instituţionale şi informaţionale care au limitat implementarea sistematică şi extinderea pe scară largă a eficienţei energetice în sectorul clădirilor din România. Unele din acestea sunt general valabile la nivelul majorităţii statelor membre UE, însă altele sunt specifice României, în special cele asociate fondului de clădiri învechit şi insuficient întreţinut, aflat în marea sa majoritate în proprietate privată, a sistemelor de termoficare cu eficienţă reală scăzută, a înfiinţării asociaţiilor de proprietari şi solvabilităţii reduse a proprietarilor de locuinţe sau de clădiri. Tabelul 3 prezintă pe scurt aceste obstacole. În timp ce încrederea generală în mecanismele de piaţă pentru renovarea fondului de clădiri rămâne ridicată, este necesară intervenţia Guvernului pentru depăşirea şi înlăturarea, în mod durabil a obstacolelor, astfel încât pieţele să poată funcţiona corect. În acest context, UE a elaborat directiva EPBD revizuită şi prevederi specifice pentru SRTL, împreună cu instrumente financiare şi programe, pentru a contribui la atingerea potenţialului semnificativ de creştere a EE în sectorul clădirilor. Tabelul 3. Principalele probleme privind asigurarea eficienţei energetice a clădirilor din România
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │• Politicile publice: │
│ │preţuri scăzute la │
│ │energie (în special │
│ │pentru încălzire), │
│ │lipsa unui cadru │
│ │metodologic de │
│ │optimizare din punct de│
│ │vedere al costurilor. │
│ │• Tehnice: valori de │
│ │referinţă scăzute │
│ │(încălzire deficitară),│
│ │existenţa unei părţi a │
│ │fondului construit cu │
│ │deficienţe vechi │
│ │structurale şi de │
│ │siguranţă care presupun│
│ │intervenţii de │
│ │consolidare anterior │
│ │intervenţiilor de EE; │
│ │calitate diferită a │
│ │documentelor elaborate │
│ │de auditori energetici │
│ │pentru clădiri │
│ │(inclusiv date │
│ │neuniforme ca mod de │
│ │raportare, │
│ │necontrolabile sau │
│ │neverificabile din │
│ │punct de vedere al │
│ │acurateţei datelor │
│ │înscrise în CPE/ │
│ │rapoarte de audit/ │
│ │rapoarte de inspecţie) │
│ │• Financiare: dobânzi │
│Pentru toate │comerciale mari, lipsa │
│tipurile de │garanţiilor sau supra- │
│clădiri │garantarea, proiecte de│
│ │dimensiuni mici care │
│ │conduc la costuri mari │
│ │cu tranzacţiile şi cu │
│ │dezvoltarea lor, lipsa │
│ │de debitori solvabili │
│ │şi de produse de │
│ │creditare specializate │
│ │(dedicate renovării │
│ │energetice majore a │
│ │clădirilor). │
│ │• Instituţionale şi │
│ │informaţionale: lipsa │
│ │unor date │
│ │corespunzătoare privind│
│ │clădirile şi utilizarea│
│ │energiei, capacitate │
│ │limitată de │
│ │supraveghere a │
│ │implementării/ │
│ │contractanţilor sau │
│ │insuficienţa │
│ │instrumentelor de │
│ │monitorizare, lipsa de │
│ │cunoştinţe privind │
│ │oportunităţile şi │
│ │beneficiile eficienţei │
│ │energetice, consecinţă │
│ │a unui sistem de │
│ │informare/instruire │
│ │insuficient sub aspect │
│ │cantitativ şi │
│ │calitativ, element │
│ │generator al unei │
│ │anumite inerţii │
│ │comportamentale. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Politici publice: │
│ │bugetare restrictivă │
│ │(lipsa unei bugetări │
│ │multianuale, │
│ │imposibilitatea │
│ │reportării economiilor │
│ │de energie în bugetele │
│ │locale pe anii viitori,│
│ │utilizarea economiilor │
│ │din costurile de │
│ │exploatare pentru a │
│ │plăti cheltuielile de │
│ │capital), limite de │
│ │împrumutare la nivel │
│ │public, reglementări │
│ │privind achiziţiile │
│ │(care favorizează │
│ │preţul cel mai scăzut │
│ │şi limitează │
│ │contractarea │
│ │companiilor de servicii│
│ │energetice). │
│ │• Financiare: dobânzi │
│Obstacole │comerciale mari, lipsa │
│specifice în │garanţiilor sau supra- │
│cazul │garantarea, proiecte de│
│clădirilor │dimensiuni mici care │
│publice (la │duc la costuri mari cu │
│nivel central │dezvoltarea proiectelor│
│şi municipal) │şi cu tranzacţiile, │
│ │lipsa de solvabilitate │
│ │a municipalităţilor. │
│ │• Instituţionale şi │
│ │informaţionale: lipsa │
│ │unor date │
│ │corespunzătoare privind│
│ │clădirile şi utilizarea│
│ │energiei, capacitatea │
│ │administrativă scăzută │
│ │a instituţiilor │
│ │publice, insuficienta │
│ │corelare a acţiunilor │
│ │la nivelul aparatului │
│ │guvernamental, asumarea│
│ │Leadership-ului în ceea│
│ │ce priveste eficienţa │
│ │energetică în Romania │
│ │la nivelul Guvernului, │
│ │fragmentarea │
│ │politicilor în domeniul│
│ │eficienţei energetice, │
│ │comunicarea privind │
│ │eficienţa energetică │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Politici publice: │
│ │nefacturarea pe baza │
│ │consumului real la │
│ │nivel de apartament, │
│ │legislaţie privind │
│ │asociaţiile de │
│ │proprietari care impune│
│ │procese decizionale │
│ │colective, lipsa de │
│ │interes a asociaţiilor │
│ │de proprietari sau │
│ │capacitatea de a │
│ │împrumuta de la bănci, │
│ │de a achita datorii), │
│ │servicii de încălzire │
│ │centralizată slabe │
│ │calitativ. │
│ │• Financiare: venituri │
│ │scăzute/venituri │
│ │disponibile scăzute ale│
│Obstacole │proprietarilor de │
│specifice în │locuinţe, existenţa de │
│sectorul │asociaţii de │
│rezidenţial │proprietari care nu │
│Clădiri │sunt solvabile pentru │
│multifamiliale│creditare şi generează │
│ │dependenţa de │
│ │finanţările │
│ │nerambursabile publice │
│ │• Instituţionale şi │
│ │informaţionale: lipsa │
│ │de mecanisme clare şi │
│ │credibile pentru │
│ │lucrările de renovare, │
│ │neîncrederea în │
│ │legătură cu plata │
│ │ratelor de către │
│ │vecini, lipsa │
│ │posibilităţii de │
│ │reglare (robinete │
│ │termostatate la │
│ │corpurile de │
│ │încălzire), lipsa de │
│ │informaţii privind │
│ │costurile asociate unei│
│ │calităţi scăzute a │
│ │aerului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Politici publice: │
│ │preţuri scăzute/ │
│ │combustibili solizi │
│ │nereglementaţi, lipsa │
│ │de standarde pentru │
│ │echipamentele de │
│ │încălzire/cazanele şi │
│ │clădirile existente, │
│ │lipsa de legislaţie │
│ │privind combustibilii │
│ │neecologici care │
│ │influenţează calitatea │
│ │aerului şi generează │
│ │emisii de CO2. │
│ │Financiare: venituri │
│Obstacole │scăzute/venituri │
│specifice în │disponibile scăzute ale│
│sectorul │proprietarilor, costuri│
│rezidenţial │imediate mari şi │
│Locuinţe │perioade de rambursare │
│unifamiliale │mari, costuri mai mari │
│ │pentru combustibili │
│ │ecologici, insuficienta│
│ │accesare a programelor │
│ │existente (OG nr. 69/ │
│ │2010) │
│ │• Instituţionale şi │
│ │informaţionale: lipsa │
│ │unor mecanisme clare şi│
│ │credibile pentru │
│ │renovarea energetică, │
│ │lipsa de informaţii │
│ │privind costurile │
│ │asociate unei calităţi │
│ │scăzute a aerului │
│ │interior │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Financiare: alte │
│ │priorităţi de │
│ │investiţii, percepţia │
│ │că investiţiile în │
│ │eficienţa energetică │
│ │sunt riscante. │
│ │• Instituţionale şi │
│ │informaţionale: impact │
│Obstacole │insuficient perceput al│
│specifice │importanţei eficienţei │
│pentru │energetice asupra │
│clădirile │clienţilor, firmele │
│comerciale │multinaţionale pot avea│
│ │procese decizionale │
│ │centralizate (în │
│ │exteriorul României). │
│ │• Regimul de │
│ │proprietate care face │
│ │necesară dezvoltarea │
│ │unor scheme de ajutor │
│ │de stat │
└──────────────┴───────────────────────┘
CAP. V Obiective Strategia stabileşte necesarul de investiţii publice şi private, identifică un set specific de măsuri şi acţiuni privind politicile şi propune opţiuni pentru mecanismele de finanţare şi programele naţionale care ar trebui puse în aplicare având ca scop sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050, facilitând transformarea eficace, din punct de vedere al costurilor, a clădirilor existente. Obiectivele principale ale Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung sunt următoarele: ● îmbunătăţirea performanţei energetice a fondului existent de clădiri prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de carbon şi extinderea utilizării surselor regenerabile de energie la clădiri; ● îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi utilizatorii prin îmbunătăţirea confortului termic, a condiţiilor de igienă, a siguranţei şi calităţii aerului; ● reducerea nivelului sărăciei energetice şi asigurarea unei încălziri accesibile financiar pentru familiile cu venituri modeste; ● eficientizarea mecanismelor de finanţare privind renovarea fondului construit; ● dezvoltarea competenţelor profesionale privind eficienţa energetică în clădiri şi susţinerea inovării; ● creşterea calităţii fondului construit prin îmbunătăţirea siguranţei clădirilor şi asigurarea calităţii arhitecturale şi de integrare în mediul urban a intervenţiilor de renovare. CAP. VI Principii generale Dincolo de respectarea cerinţelor directivei EPBD revizuită, SRTL asigură respectarea următoarelor principii generale: ● În etapa de fundamentare a SRTL, au fost luate în considerare mai multe scenarii (în ceea ce priveşte profunzimea şi ritmul renovării clădirilor) pentru a sprijini procesul decizional la nivelul Guvernului. Scenariul selectat în cadrul strategiei reflectă nivelul de ambiţie la nivel naţional în ceea ce priveşte economiile de energie în sectorul construcţiilor şi indică contribuţia clădirilor la ţintele privind economisirea de energie pentru 2030 şi ulterior. ● Strategia este aplicabilă în condiţiile respectării următoarelor principii: - este susţinută în totalitate de o analiză şi o planificare adecvate şi este însoţită de un set detaliat de planuri de program pentru implementarea în fiecare sub- sector pentru a depăşi barierele identificate la nivelul pieţei şi nu numai; – sunt adoptate şi alte îmbunătăţiri de politici şi reglementări care ar permite şi încuraja investiţiile, inclusiv măsuri de finanţare şi de sprijin; – este asigurat nivelul necesar de sprijin bugetar în timp; – sunt stabiliţi indicatori şi ţinte; – se asigură instrumente de comunicare şi informare adecvate; – sunt raportate progresele şi se fac evaluări şi monitorizări. ● Fondurile structurale ale UE, oportunităţile naţionale şi alte oportunităţi de finanţări trebuie abordate în mod coordonat, în cazul investiţiilor destinate renovării clădirilor, pentru a limita implicaţiile fiscale ale implementării SRTL, cu o strategie clară de creştere a cofinanţării şi a finanţărilor comerciale în timp, pentru a reduce povara asupra fondurilor publice limitate. ● Rolurile factorilor cheie implicaţi în implementarea strategiei trebuie să fie bine definite şi, în mod ideal, aceştia trebuie să aibă responsabilităţi pentru acţiuni şi rezultate clar stabilite. ● Renovările clădirilor trebuie prioritizate, pe baza unor criterii cumulative, de natură tehnică, economică şi socială, începând cu clădirile cu cele mai reduse performanţe (cele care consumă cea mai mare cantitate de energie), cu rate de ocupare ridicate (şi aşteptări ca aceste clădiri să fie ocupate pentru următorul deceniu sau pentru următoarele două decenii) şi cele care necesită investiţii relativ scăzute pentru îmbunătăţiri structurale şi de siguranţă. Această prioritizare presupune acţiuni de planificare ale autorităţilor locale şi analize interdisciplinare. ● Este necesară organizarea unor acţiuni de educare şi comunicare. Proprietarilor trebuie să li se prezinte beneficiile şi costurile pentru participarea la programele de renovare (inclusiv potenţialele consecinţe în caz de neparticipare), împreună cu procedurile, informaţiile de contact şi site-urile web (sau "ghişee unice") cu toate informaţiile necesare pentru a depune proiecte, a participa la programe şi a raporta. ● Autorităţile şi organele responsabile de implementarea şi aplicarea programelor trebuie să aibă resurse de personal şi bugete corespunzătoare pentru a-şi îndeplini responsabilităţile şi să li se dea prerogative în sensul aplicării de sancţiuni şi penalităţi, după caz. Trebuie efectuate verificările periodice prin sondaj ex-post pentru audituri energetice, proiecte tehnice, lucrări de renovare ale clădirilor şi certificate de performanţă energetică, prezentând deficienţele observate şi sancţiunile impuse antreprenorilor şi altor persoane care nu au respectat reglementările aplicabile. Rezultatele verificărilor prin sondaje trebuie să fie făcute publice. Deficienţele observate în proiectare sau execuţie trebuie să fie preluate şi integrate în programe de formare. ● Trebuie identificate posibilităţile de trecere la mecanisme de tip credit reînnoibil automat ("revolving") pentru clădirile publice (cu o mică parte din costuri subvenţionate) şi de introducere a subvenţiilor în scădere pentru clădirile rezidenţiale (adică 80% sau mai puţin). Grupurile vulnerabile trebuie să fie protejate prin scheme dedicate pentru a- şi acoperi obligaţiile de cofinanţare şi rambursare. ● Programele privind creşterea performanţei energetice, existente, trebuie să fie modificate şi consolidate pentru a se armoniza termenii de finanţare şi subvenţiile cu scopul de a evita confuziile şi programele concurente, pentru a se asigura complementaritatea finanţărilor şi pentru a se introduce indicatori de performanţă pentru atingerea ţintelor de reducere a consumului de energie. În mod ideal, ar trebui să existe un program naţional cu o documentaţie de înscriere pe care toţi participanţii eligibili o pot completa şi apoi administratorul de program naţional poate direcţiona proiectele depuse către sub-programele/axele de finanţare corespunzătoare. ● Trebuie dezvoltat un sistem naţional de planificare şi monitorizare a renovării clădirilor, gestionat de ministerul de resort, pentru a integra planuri naţionale şi locale privind eficienţa energetică, date privind fondul de clădiri, clădiri prioritare, indicatori pentru renovări mai aprofundate şi finanţare disponibilă, în scopul de a dezvolta un plan de program naţional multianual de renovare. CAP. VII Direcţii de acţiune 1. Asigurarea unor abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru renovare*10 *10 Pachetele de măsuri se referă exclusiv la eficienţă energetică. Pentru o abordarea integrată a renovării vor trebui avute în vedere şi alte acţiuni decât cele de renovare energetică, precum cele ce vor fi dezvoltate în cadrul Strategiei de reducere a riscului seismic şi în Strategia Naţională a Locuirii sau din aplicarea Legii nr. 153/2011 privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Pentru analizarea şi identificarea de măsuri şi pachete de renovare eficiente din punct de vedere al costurilor, au fost selectate clădiri de referinţă considerate ca fiind reprezentative pentru fondul de clădiri existent la nivel naţional, pe baza eşantionării statistice. Selecţia a luat în considerare cele mai comune caracteristici arhitecturale, tipuri şi zone climatice din România. Caseta 3 prezintă pe scurt tipurile de clădiri de referinţă selectate. Analiza a fost realizată în conformitate cu cadrul metodologiei de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor şi a elementelor acestora, stabilită la nivelul UE.*11 *11 ANEXA 1 din Regulamentul UE nr. 244/2012 şi Legea nr. 372/2005 revizuită şi republicată în MO 451/23.VII.2013 privind performanţa energetică a clădirilor. În analiză au fost luate în considerare următoarele trei pachete de renovare: (i) pachetul minimal - Pachetul P1 (pentru a se îndeplini reglementările tehnice naţionale privind performanţa energetică a clădirilor, adică aproape de clasa C din CPE conform reglementărilor tehnice în vigoare); (ii) pachetul mediu - Pachetul P2 (renovare aprofundată pentru a se evita realizarea de lucrări care vor trebui refăcute ulterior sau înlocuite pentru a răspunde cerinţelor viitoare NZEB, şi cu o utilizare minimă a soluţiilor de energie din surse regenerabile); şi (iii) pachetul maximal de renovare - Pachetul P3 (standard de renovare aprofundată sau NZEB, inclusiv toate opţiunile privind energia din surse regenerabile, cum ar fi panouri fotovoltaice pe acoperiş, prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiei solare sau pompe de căldură geotermale). Caseta 3: Clădiri de referinţă selectate ca reprezentative pentru fondul de clădiri A. Clădiri rezidenţiale cu mai multe apartamente existente: ● A.1. Clădiri multifamiliale existente racordate la sistemele de termoficare - subsol + parter + 10 etaje ● A.2. Clădiri multifamiliale rezidenţiale existente neracordate la sistemele de încălzire centrală, cu centrale termice individuale care funcţionează cu gaz pentru fiecare apartament - subsol + parter + patru etaje B. Clădiri unifamiliale (individuale) existente: ● B.1. Clădiri alimentate prin centrală termică individuală, care funcţionează cu gaz ● B.2. Clădiri cu sobe care funcţionează cu biomasă solidă (lemn) C. Clădiri sociale, de sănătate şi ale instituţiilor de învăţământ: ● C.1. Clădiri racordate la sistemele de încălzire centrală ● C.2. Clădiri alimentate prin centrală termică individuală, care funcţionează cu gaz D. Clădiri de birouri şi alte clădiri comerciale: ● D.1. Clădiri racordate la sistemele de încălzire centrală ● D.2. Clădiri Alimentate prin centrală termică individuală, care funcţionează cu gaz Pachetele optime din punct de vedere al costurilor au fost apoi detaliate şi evaluate pe baza unei analize multi-parametrice pentru a se asigura că respectivul consum final specific de energie ar corespunde unui nivel de clasă A din CPE pentru toate tipurile de clădiri, cu excepţia locuinţelor unifamiliale pentru care o clasă B din CPE ar fi, de asemenea, considerată acceptabilă. Costurile globale pentru reducerea consumului final de energie şi costul global pentru reducerea emisiilor de CO2 au fost, de asemenea, utilizate ca parametru principal de selecţie, alături de alţii (de exemplu, costuri de investiţii, perioadă de rambursare şi altele asemenea). Costurile de investiţii estimate au fost comparate cu costurile reale de renovare din România, costurile globale calculate şi efectele asupra performanţei energetice şi emisiilor de CO2.*12 *12 Costurile globale sunt calculate ca valoarea actuală netă a tuturor costurilor suportate într-o perioadă dată - 30 de ani, luând în considerare costurile de înlocuire şi valorile reziduale ale echipamentelor cu durate de viaţă mai lungi. Metodologia şi comparaţiile costurilor corespund celor definite în Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei nr. 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor şi a elementelor acestora şi liniile directoare care însoţesc regulamentul. Calculul a luat în considerare recomandările prezentate în standardul SR EN 15459 - părţile 1 şi 2 privind procedura de evaluare economică a sistemelor energetice din clădiri. Selecţia pentru tipul şi categoriile articolelor de cost a fost corelată cu influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirii şi s-au efectuat calcule pentru trei zone climatice din România (I, II şi III)*13 *13 În România sunt în total cinci zone climatice (I-V). Cu toate acestea, având în vedere că trei zone conţin cea mai mare pondere a clădirilor, pentru această analiză, au fost luate în considerare doar primele trei zone. Pentru fiecare categorie de clădiri, au fost, de asemenea, definite pragurile de declanşare pentru renovări, cu scopul de a se identifica momentele oportune din ciclul de viaţă al unei clădiri pentru efectuarea renovărilor în vederea creşterii eficienţei energetice.*14 *14 Un prag de declanşare ar putea fi: (a) o tranzacţie (de exemplu, vânzarea, încheierea unui contract de leasing financiar imobiliar sau închirierea unei clădiri, refinanţarea creditului sau modificarea destinaţiei acestuia); (b) renovare (de exemplu, o renovare deja planificată, mai extinsă, fără legătură cu eficienţa energetică); sau (c) un eveniment de dezastru (de exemplu, incendiu, cutremur, inundaţie). Anumite clădiri nu pot fi supuse unor praguri declanşare, de unde şi menţiunea "dacă este cazul". Considerentul 12 din Directiva (UE) nr. 2018/844 clarifică faptul că un "prag de declanşare" este " un moment oportun în ciclul de viaţă al unei clădiri, de exemplu din perspectiva raportului cost-eficacitate sau a întreruperilor, pentru realizarea unor renovări vizând eficienţa energetică. Corelarea renovărilor cu pragurile de declanşare va asigura că măsurile cu impact energetic nu sunt neglijate sau omise în etapele ulterioare ale ciclului de viaţă al clădirii. Concentrarea pe eficienţă energetică în cazul pragurilor de declanşare identificate limitează riscul de a rata oportunităţile care pot apărea într-o renovare în etape şi creşte posibilele sinergii cu alte măsuri. Pragurile de declanşare pot conduce la o renovare eficientă din punct de vedere al costurilor datorită economiilor relative care pot fi obţinute dacă renovările cu impact energetic sunt efectuate în acelaşi timp cu alte lucrări necesare sau reabilitări planificate. Clădiri multifamiliale Abordarea renovării eficiente din punct de vedere al costurilor a clădirilor multifamiliale include măsuri similare cu cele luate în considerare în pachetul P2 cu sau fără instalare de panouri solare pentru apă caldă menajeră în prima etapă de renovare, cu posibilitatea de a instala, în următoarea etapă de renovare, panouri solare pentru prepararea apei calde menajere şi panouri fotovoltaice. Pentru a se evita riscul de a efectua lucrări care trebuie refăcute în viitor, trebuie de la bun început să fie prevăzută obligatoriu o termoizolaţie adecvată pentru clădirile multifamiliale pentru a nu fi nevoie să se crească ulterior nivelul de termoizolaţie sau să se înlocuiască izolaţia termică într-o etapă ulterioară de renovare; astfel, se impune un nivel minim al rezistenţei termice (sau "valoare R"), aşa cum este stabilit în pachetul P2. Abordarea recomandată permite clădirilor renovate să atingă un nivel de performanţă energetică specific clasei A conform CPE sau mai puţin decât 70 kWh/mpan consum specific de energie pentru încălzire. Figura 9: Abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru clădirile multifamiliale (a se vedea imaginea asociată) * Modificările aduse canalelor de ventilare naturală din interiorul clădirii şi apartamentelor trebuie evaluate corect şi se va propune o soluţie relevantă de strategie de ventilare. Pragurile de declanşare pentru renovarea clădirilor multifamiliale ar putea include următoarele: ● Realizarea unei planificări sau a unei sau liste de priorităţi în renovarea clădirilor multifamiliale de către autoritatea locală cu propuneri din partea proprietarilor de apartamente şi asociaţiilor de proprietari pentru renovarea clădirilor acestora, oferind sprijin financiar din fonduri publice. Dacă proprietarii de apartamente refuză să accepte propunerea de renovare, în viitor riscă să nu mai aibă acces la sprijinul financiar din fonduri publice. ● Un eveniment de dezastru (precum incendiu, cutremur, inundaţie, prăbuşire parţială a clădirii) în urma căruia clădirea trebuie să fie refăcută sau renovată cu caracteristici îmbunătăţite ale performanţei energetice, aşa cum sunt definite în etapa 1. ● Reparaţie capitală majoră planificată a clădirii, inclusiv măsuri pentru soluţionarea deficienţelor structurale sau de siguranţa seismică, măsuri pentru asigurarea cerinţelor funcţionale, pentru care administratorul clădirii sau proprietarii de apartamente solicită autorizaţie pentru executarea lucrărilor de renovare şi alte avize şi acorduri corespunzătoare din partea autorităţilor locale. Locuinţe unifamiliale Renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor pentru locuinţele unifamiliale include măsuri similare cu cele din pachetul P1, cu posibilitatea ca în aceeaşi etapă sau în etapa ulterioară renovării să se instaleze o pompă de căldură cu motor cu gaz (GHP) sau o pompă de căldură aer-apă (HP) cu panouri solare pentru prepararea apei calde menajere (ACM) şi panouri fotovoltaice (PV), în funcţie de analiza cost-eficienţă şi accesibilitate, de la caz la caz. Pentru clădirile încălzite cu sobe cu lemne, se recomandă punerea în aplicare a unor programe separate pentru utilizarea eficientă a lemnului de foc în paralel cu programele de renovare termică. Abordarea recomandată ar permite caselor renovate să obţină un consum corespunzător clasei A sau B conform CPE sau mai puţin decât 120 kWh/mpan consum specific de energie pentru încălzire. Figura 10: Abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru locuinţe unifamiliale (a se vedea imaginea asociată) * Este necesar un program specific pentru utilizarea eficientă a lemnului de foc, a biomasei, a sistemelor moderne de producere a căldurii, în special pentru încălzirea în mediul rural (PNIESC) Pragurile de declanşare pentru renovarea locuinţelor unifamiliale - ar putea avea în vedere următoarele: a) O planificare sau o listă de priorităţi în renovarea locuinţelor unifamiliale, creată de autorităţile locale, propunând proprietarilor de clădiri să îşi renoveze clădirile cu sprijin financiar din fonduri publice. Dacă proprietarii refuză oferta, aceştia pot pierde accesul la sprijinul financiar din surse publice în viitor. b) Publicare obligatorie a CPE/PRC de către proprietarul clădirii, în timpul efectuării unei tranzacţii (vânzare sau închiriere) cu privire la clădire, pentru a se asigura că noul proprietar cunoaşte condiţiile existente (cum este deja cerut de lege). De asemenea, noii proprietarii pot fi încurajaţi prin stimulente să renoveze clădirea, într-un termen anume, care corespunde unei abordări eficiente din punct de vedere al costurilor specificată în etapa 1. Aceste cerinţe trebuie monitorizate folosind informaţii din registrul imobilelor gestionat de ANCPI prin sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară, în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, care trebuie conectat la baza de date CPE/PRC pentru monitorizarea cerinţelor de implementare post-tranzacţie. c) Reparaţia capitală majoră planificată a clădirii, inclusiv măsuri pentru creşterea siguranţei structurilor acestora la acţiunea seismică sau a deficienţelor structurale, va necesita autorizaţii de construire pentru lucrări de renovare şi avize şi acorduri corespunzătoare din partea autorităţilor locale. Clădiri sociale, clădiri pentru activităţi educaţionale şi clădiri pentru activităţi medicale Renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor din domeniul educaţiei, sănătăţii şi social include măsuri din pachetul P3, care ar putea reduce consumul de energie al clădirii până la cele mai scăzute niveluri, cu o pondere ridicată a utilizării de surse de energie regenerabile (de la apă caldă menajeră preparată solar şi de la PV). Abordarea recomandată ar permite clădirilor renovate să atingă un nivel de performanţă aferent clasei A din CPE sau sub 70 kWh/mpan de consum specific de energie pentru încălzire. Figura 11: Abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru clădiri sociale, clădiri pentru activităţi educaţionale şi clădiri pentru activităţi medicale (a se vedea imaginea asociată) Pragurile de declanşare pentru renovarea clădirilor sociale, clădirilor pentru activităţi educaţionale şi clădirilor pentru activităţi medicale pot fi: a) Programele de optimizare a unităţilor de educaţie, sănătate, sociale şi administrative, gestionate de autorităţile centrale sau locale, raţionalizează unităţile bazate pe utilizarea capacităţii şi cererea serviciilor în unele zone. Unele unităţi pot fi închise, în timp ce altele extinse, ceea ce poate permite renovări paralele în cazul EE. b) Un eveniment de tip dezastru (de exemplu, incendiu, explozie, cutremur, inundaţie, prăbuşire parţială a clădirii) în urma căruia clădirea trebuie să fie refăcută/renovată cu caracteristici îmbunătăţite de performanţă energetică, aşa cum sunt definite în Etapa 1 sau Etapa 2 de mai sus*15. *15 Este important de menţionat că unităţile din domeniul educaţiei, sănătăţii şi social ar trebui să fie considerate o prioritate pentru evaluarea seismică şi consolidarea cu mult înaintea manifestării evenimentelor de dezastre. c) Reparaţia capitală majoră planificată a clădirilor sociale, clădirilor pentru activităţi educaţionale, clădirilor pentru activităţi medicale şi clădirilor administrative pentru care administratorii de clădiri vor necesita autorizaţii pentru executarea lucrărilor de renovare şi avize şi acorduri corespunzătoare din partea autorităţilor locale. Clădiri de birouri şi alte clădiri comerciale Renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor de birouri şi a altor clădiri comerciale include măsuri similare cu cele considerate în pachetul P3, care ar putea duce consumul de energie al clădirilor la cele mai scăzute niveluri, cu o pondere ridicată a utilizării surselor de energie regenerabile. Abordarea recomandată ar permite clădirilor renovate să atingă un nivel de consum de energie corespunzător clasei A din CPE sau sub 70 kWh/mpan de consum specific de energie pentru încălzire. Figura 12: Abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru clădirile de birouri şi alte clădiri comerciale (a se vedea imaginea asociată) Pragurile de declanşare pentru renovarea clădirilor de birouri/clădirilor comerciale pot fi următoarele: a) O tranzacţie (vânzare sau închiriere/leasing) a clădirii pentru care proprietarului i se va putea solicita să renoveze clădirea conform abordării eficiente din punct de vedere al costurilor specificată mai sus. b) Un eveniment de tip dezastru (de exemplu, incendiu, explozie, cutremur, inundaţie, prăbuşire parţială) după care clădirea trebuie refăcută/renovată cu caracteristici îmbunătăţite de performanţă energetică, aşa cum sunt definite în Etapa 1 de mai sus. c) Reparaţia capitală majoră planificată a clădirii pentru care proprietarul clădirii va avea nevoie de autorizaţii de executare a lucrărilor de renovare şi avize şi acorduri corespunzătoare din partea autorităţilor locale. Un prag de declanşare suplimentar pentru renovarea clădirilor de birouri publice ar putea include, de asemenea, programele de optimizare a unităţilor administrative aflate în administraţia statului sau a autorităţilor locale raţionalizează unităţile pe baza utilizării capacităţii şi cererii de servicii în anumite zone. Unele unităţi pot fi închise în timp ce altele pot fi extinse, ceea ce poate permite lucrări de renovare realizate în paralel în cazul eficienţei energetice. 2. Stimularea renovării aprofundate a clădirilor, eficace din punct de vedere al costurilor Renovarea aprofundată este caracterizată prin renovări care reduc atât consumul de energie furnizată, cât şi cel final al unei clădiri, cu un procent semnificativ comparativ cu nivelurile anterioare renovării, ceea ce conduce la performanţe energetice foarte ridicate (o reducere de peste 60% a consumului specific de energie). Este nevoie de un cadru legal clar cu reglementări tehnice pentru a determina nivelul renovării aprofundate şi măsurile eligibile pentru finanţare din fonduri publice. Pentru majoritatea categoriilor de clădiri, analiza Pachetelor P2 şi P3 prezentate mai sus arată că ambele pachete ar putea fi considerate renovări aprofundate, deoarece punerea în aplicare a acestora poate conduce la o reducere a consumului de energie cu mai mult de 60%. Pentru locuinţele unifamiliale, pachetul P1 este recomandat ca fiind optim din punct de vedere al costurilor, deoarece Pachetele P2 şi P3 pot fi în continuare prea costisitoare pentru proprietari şi necesită durate mari de recuperare a investiţiilor. În proiectarea instrumentelor de sprijin pentru renovare în cazul locuinţelor unifamiliale, unele măsuri complementare ar putea fi totuşi incluse pentru a se reduce decalajul dintre P1 şi P2/P3 (cum ar fi instalarea unui sistem de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii şi/sau montarea de instalaţii SRE, dacă este cazul, sau alte măsuri complementare). Cu alte cuvinte, toate clădirile renovate ar putea atinge niveluri de performanţă energetică corespunzătoare cerinţelor actuale pentru clasa A, cu excepţia locuinţelor unifamiliale, pentru care clasa B este adecvată. Este recomandată o abordare integrată şi în etape a economisirii energiei şi a creşterii performanţei energetice, inclusiv prin definirea unor faze ulterioare de renovare pentru a se atinge în timp nivelul de renovare aprofundată. De exemplu, pentru a se reduce consumul de energie şi emisiile de carbon aferente sistemelor de încălzire, primul pas ar fi renovarea anvelopei clădirii pentru a termoizola clădirea (şi, astfel, pentru a se reduce pierderile termice) pe cât posibil. O asemenea abordare ar putea fi combinată cu instalarea unor sisteme de încălzire sau răcire mai eficiente şi soluţii care ar reutiliza energia ca ventilaţia mecanică cu recuperare de căldură/răcire sau alte măsuri pasive/active pentru reutilizarea energiei. Următoarea etapă ar fi instalarea de sisteme de încălzire regenerabile (de exemplu, pompe de încălzire geotermale/din sol, apă caldă menajeră preparată cu sistem solar, PV, cazane de biomasă sau unităţi de producere combinată de căldură şi energie electrică (cogenerare), după caz). Această abordare prin care se reduce şi se reutilizează energia în prima fază optimizează cantitatea de energie necesară pentru încălzire sau răcire în timp ce în a doua fază se completează necesarul rămas de energie pentru încălzire/răcire utilizând, pe cât posibil, surse regenerabile. În acest context, trebuie avută în vedere analiza oportunităţii implementării în legislaţia naţională a paşaportului energetic de renovare a clădirii. Paşaportul promovează o abordare pas cu pas (renovare în etape) pe toată durata de viaţă a unei clădiri care permite utilizatorilor să aprecieze mai bine impactul pozitiv al renovării în timp, inclusiv impactul pozitiv asupra confortului şi bunăstării locatarilor săi. Paşaportul de renovare a clădirii este un document care conţine o foaie de parcurs de renovare pas-cu-pas pe termen lung (cu cât mai puţini paşi posibil pentru 15-20 de ani) pentru o clădire specifică care poate rezulta dintr-un audit energetic la faţa locului, care îndeplineşte criterii specifice de calitate şi care evidenţiază măsuri şi renovări relevante care ar putea îmbunătăţi performanţele energetice ale acesteia. Paşaportul de renovare a clădirii se integrează în Cartea tehnică a construcţiei întocmită conform legislaţiei privind calitatea în construcţii, la capitolul D: Documentaţia privind exploatarea, întreţinerea, repararea, urmărirea comportării în timp şi postutilizarea construcţiei. În condiţiile digitalizării, paşaportul de renovare a clădirii poate fi realizat în format electronic şi poate include şi alte seturi de informaţii legate de fiecare clădire, cum ar fi opţiunile de finanţare disponibile în zonă pentru proiecte de renovare (de exemplu, împrumuturi verzi, stimulente, credite fiscale), precum şi facturi de energie, recomandări pentru întreţinerea echipamentelor, şi obligaţii de asigurare şi cu privire la proprietate. Toate aceste informaţii ar putea fi inventariate şi centralizate într-un registru digital, care să fie disponibil proprietarilor. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în calitate de autoritate publică centrală cu atribuţii în domeniul construcţiilor, poate centraliza şi integra paşapoartele de renovare energetică cu diferite sisteme informatice specifice existente la nivel naţional. Reglementările tehnice în construcţii trebuie revizuite pentru a se stimula renovarea aprofundată a clădirilor existente, inclusiv revizuiri periodice şi actualizări ale standardelor de performanţă energetică, bazate pe metodologia de optimizare a costurilor totale. În acest sens, se va stabili un termen limită pentru îndeplinirea cerinţelor din standardele de renovare aprofundată, însoţit de planuri de renovare în etape care pot fi prezentate în raportul CPE/PRC. Schemele de finanţare sunt, de asemenea, esenţiale pentru implementarea cu succes a renovării aprofundate. Granturile (subvenţiile) şi creditele preferenţiale (sau granturile rambursabile) sunt cele mai răspândite instrumente de finanţare şi, conform datelor, sunt, de asemenea, cele mai de succes şi mai eficiente din punct de vedere al costurilor. În secţiunea 10 sunt stabilite mecanisme financiare pentru sprijinirea renovărilor aprofundate. S-a luat în calcul faptul că în următoarea perioadă de programare, Programul Operaţional Regional va fi bazat pe un mecanism de investiţii integrat în teritoriu în anumite sectoare şi oraşe. În cadrul acestui program, renovările aprofundate ale clădirilor ar putea fi realizate independent sau incluse în proiecte de regenerare urbană bazate pe o abordare integrată a problemelor arhitecturale, economice, sociale şi de mediu. În funcţie de fiecare caz specific sau sursă de finanţare, pot fi incluse măsuri complementare specifice ca cerinţe eligibile adiţionale la pachetele propuse în timpul implementării: ● Instalarea de sisteme noi de încălzire la nivel de clădire (unde capacitatea existentă este ineficientă şi poate fi redusă ca urmare a măsurii de anvelopare termică a clădirii), în mare parte în clădirile publice şi unele clădiri multifamiliale;*16 *16 Cu toate acestea, în cazul în care apartamentele individuale s-au debranşat de la sistemele de termoficare, ar trebui să li se solicite să se racordeze la reţelele de încălzire centralizată ca o condiţie pentru a putea primi fonduri publice pentru renovarea clădirii, acolo unde sistemele de termoficare sunt eficiente şi viabile financiar. ● Instalarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, ca măsură pentru a îmbunătăţi calitatea aerului în interior şi pentru a reduce necesarul de energie pentru încălzire/răcire, în special în clădirile publice (de exemplu şcoli, unde calitatea aerului interior este esenţială); ● Instalarea sistemelor de răcire eficiente, în mare parte în clădiri publice (unde sistemul existent este ineficient şi poate fi redus ca urmare a măsurii de anvelopare termică a clădirii sau când răcirea este insuficientă sau lipseşte, însă aceste servicii sunt considerate necesare pentru utilizarea corespunzătoare a clădirii); ● Furnizarea de sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald, jaluzele exterioare reglabile sau geamuri reflectorizante la incidenţă ridicată; ● Instalarea dispozitivelor de autoreglare a încălzirii şi răcirii, iluminat artificial cu scenariu de economisire, senzor de prezenţă şi furnizare de LED-uri cu consum redus de energie; ● Utilizarea calculatoarelor de birou cu consum de energie redus (pentru clădiri publice); ● Organizarea campaniilor de informare pentru utilizatorii de clădiri, cu privire la temperatura adecvată de confort, evitând supraîncălzirea/suprarăcirea camerei, impactul negativ al deschiderii ferestrelor atunci când sistemul de climatizare este în funcţiune şi altele asemenea; ● Adoptarea unui "registru", în care utilizatorii clădirii pot oferi comentarii cu privire la confortul termic şi la calitatea aerului interior; ● Echilibrarea aeraulică (echilibrarea debitelor de aer) a reţelei de distribuţie a aerului introdus, în cazul în care debitele de aer de la grilele de introducere nu corespund cu cele din proiectul tehnic al instalaţiei de climatizare (prin prelevare de probe, pe un eşantion de 10% din totalul numărul de grile); ● Implementarea sistemelor de reglare şi automatizare a clădirilor/sistemelor de management a energiei clădirilor (BEM), inclusiv a sistemelor de răcire, care permit gestionarea eficientă a energiei pentru utilizatorii finali; ● Acolo unde este posibil, instalarea panourilor solare pentru prepararea apei calde menajere/PV în plus faţă de măsurile pachetului P1;*17 *17 Chiar şi atunci când este recomandată instalarea de panouri fotovoltaice, este important să se calculeze sarcinile suplimentare pentru terasele, acoperişurile sau pereţii exteriori ai clădirii, pentru a se evita deteriorarea sau încărcarea excesivă asupra structurilor clădirii. Prin urmare, în funcţie de fiecare caz specific, structura trebuie să fie evaluată şi verificată tehnic înainte de a continua cu instalaţiile. De asemenea, pentru a beneficia de producţia de energie electrică a sistemelor fotovoltaice, clădirile trebuie autorizate să furnizeze/să vândă surplusul de energie electrică, ceea ce astăzi nu se poate cu uşurinţă. ● Acolo unde este posibil, să se treacă la înlocuirea ascensoarelor, a instalaţiilor electrice şi de apă, de scurgere şi de canalizare cu sisteme mai moderne şi mai eficiente; ● Pentru clădirile nerezidenţiale cu mai mult de 10 locuri de parcare, instalarea a cel puţin unui punct de reîncărcare a vehiculelor electrice sau a infrastructurii de cablare pentru cel puţin cinci locuri de parcare; ● Pentru clădirile rezidenţiale aflate în renovare majoră, cu mai mult de 10 locuri de parcare, instalarea infrastructurii de cablare, respectiv conducte pentru cabluri electrice, pentru fiecare loc de parcare care să permită instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare a vehiculelor electrice; şi ● Renovarea balcoanelor şi logiilor (cu potenţial beneficiu de creştere a spaţiului util al locuinţei). Caseta 4. Importanţa sistemelor de răcire în România În timp ce răcirea reprezintă o pondere relativ mică a consumului de energie la nivel global,cererea de răcire s-a triplat începând cu 1990 (în mare parte în ţările în curs de dezvoltare) şi se preconizează că se va tripla din nou până în 2050 pe măsură ce veniturile gospodăriilor cresc şi temperaturile globale cresc din cauza schimbărilor climatice. România va urma probabil această tendinţă. Prin urmare, în timp ce pachetele reprezentative se bazează pe stadiul actual cu privire la tipologiile de construcţii şi consumul de energie, SRTL trebuie să ia în considerare creşterea probabilă a necesarului de energie pentru condiţionarea aerului în următoarele decenii. Programele de renovare a clădirilor implementate în cadrul SRTL nu ar trebui să urmărească să asigure răcire pentru clădirile private care nu beneficiau de aceasta înainte, ci trebuie să ţină seama de faptul că se va adăuga probabil răcirea în proiectele de renovare. Adăugarea răcirii pentru clădirile publice trebuie evaluată, având în vedere că multe clădiri publice, cum ar fi şcolile şi spitalele, deservesc publicul larg. Prin urmare, punerea în aplicare a SRTL trebuie să ia în considerare câteva acţiuni critice care să contribuie la gestionarea acestei cereri de răcire: ● Măsura de îmbunătăţire a anvelopei clădirii, cum ar fi izolarea termică a acoperişului/peretelui/pardoselii/plăcii planşeului, împreună cu prevederea de ferestre şi uşi performante, va reduce sarcina încălzirii şi răcirii clădirilor şi trebuie să fie un prim pas. Pe măsură ce sectorul trece la proiectări de clădiri spre nivel de Casă Pasivă şi NZEB, sarcinile de răcire vor fi reduse în continuare. ● În paralel, trebuie actualizate şi optimizate standardele privind EE pentru echipamentele de răcire - aparate de aer condiţionat, răcitoare, pompe de căldură (reversibile) şi altele asemenea - pentru a se asigura că în respectivele clădiri renovate sunt instalate doar cele mai eficiente sisteme. ● De asemenea, trebuie depuse eforturi pentru a explora sisteme alternative de răcire în clădiri, în special în clădirile multifamiliale şi în clădirile publice. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea sistemelor de termoficare pentru a asigura răcire în lunile de vară (cu ajutorul echipamentelor de răcire cu absorbţie sau cu turbine cu abur), depozitare termică (răcire în afara orelor de vârf pentru a asigura răcire în timpul zilei), ventilare naturală, ventilatoare şi altele asemenea. ● Vor fi cel mai probabil necesare informaţii suplimentare, prin etichetare şi campanii publice, precum şi scheme de stimulare specifice pentru a încuraja gospodăriile să instaleze cele mai eficiente sisteme, deoarece multe sisteme pot avea o durată de viaţă de 15-20 de ani. Pentru implementarea acţiunilor de renovare aprofundată şi pentru atingerea obiectivului privind dezvoltarea competenţelor privind eficienţa energetică în clădiri şi susţinerea inovării, o acţiune complementară dar esenţială este dezvoltarea unor programe educaţionale specifice. Este necesară dezvoltarea de programe universitare şi postuniversitare, programe de formare profesională continuă privind renovarea aprofundată/NZEB prin care să fie formaţi actorii implicaţi precum arhitecţii, inginerii, auditorii energetici pentru clădiri, şi responsabilii tehnici cu execuţia, diriginţii de şantier cu privire la modul de planificare, proiectare, dezvoltare şi execuţie corectă a pachetelor de renovare aprofundată. Programele de formare profesională continuă trebuie să includă lecţii învăţate de la verificările ex-post şi evaluările programelor anterioare, astfel încât deficienţele şi erorile să poată fi abordate în mod corespunzător şi cele mai bune practici să fie integrate. Implementarea programelor de specializare NZEB/renovare aprofundată trebuie susţinută financiar cu fonduri publice şi atent monitorizată pentru a asigura calitatea programelor de training şi acreditarea unui număr minim de absolvenţi cu competenţe noi. 3. Identificarea clădirilor cu performanţa energetică cea mai scăzută În primul rând, pe baza estimărilor efectuate asupra clădirilor de referinţă, segmentul cu cele mai scăzute performanţe din fondul naţional de clădiri include clădirile a căror construcţie este anterioară anului 2000, când erau aplicabile reglementări tehnice în construcţii cu exigenţe mai reduse privind performanţa energetică. Anul 2000 a fost considerat de referinţă, deoarece în anul 2020 clădirile construite înainte de acest an vor fi mai vechi de 20 de ani şi ar putea necesita anumite intervenţii mai ales dacă sunt îndeplinite şi alte criterii legate de consumul ridicat de energie. De asemenea, majoritatea clădirilor cu cel mai mare consum de energie (consum final specific de energie mai mare de 400 kWh/mpan şi consum specific final de energie pentru încălzire mai mare de 250 kWh/mpan) sunt locuinţele unifamiliale cu surse de încălzire pe gaz şi lemn localizate în toate zonele climatice. Majoritatea clădirilor cu cel de-al doilea cel mai mare consum energetic (consum final specific de energie totală între 300 kWh/mpan şi 400 kWh/mpan şi consum specific final de energie pentru încălzire între 200 kWh/mpan şi 250 kWh/mpan) sunt clădirile de birouri publice/private, cu surse de gaz şi termoficare, situate în zonele climatice II până la V. În cele din urmă, majoritatea clădirilor cu cel de-al treilea cel mai mare consum de energie (consum final specific de energie între 200 kWh/mpan şi 300 kWh/mpan şi consum specific final de energie pentru încălzire între 150 kWh/mpan şi 100 kWh/mpan) - clădiri multifamiliale şi unităţi de învăţământ, cu gaz şi surse de termoficare, situate în zonele climatice I până la V, precum şi clădiri de birouri situate în zona climatică I.Trebuie avut în vedere că o parte dintre aceste clădiri pot fi amplasate în zone aflate în declin demografic, să se afle într-o stare de degradare avansată şi să nu se mai justifice finanţarea unor lucrări de renovare din punctul de vedere al eficienţei energetice. Pe baza informaţiilor de mai sus, pentru a determina segmentele cu cele mai scăzute performanţe din fondul de clădiri, au fost avute în vedere următoarele criterii pentru evaluare: ● anul de construcţie înainte de 2000 (durata de viaţă de mai mare de 20 de ani de la data construcţiei); ● consum final specific de energie peste 300 kWh/mpan; ● consumul final specific de energie pentru încălzire peste 200 kWh/mpan; ● în cazul clădirilor multifamiliale, peste 30% dintre proprietarii de apartamente intră în categoria celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei şi primesc diferite forme de ajutor de la stat ● în cazul locuinţelor unifamiliale, proprietarii din categoria celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei primesc diferite forme de ajutor din partea statului de la stat ● clădiri bine conectate la sistemele de transport şi comunicaţii (inclusiv accesul la internet) şi la serviciile publice principale (sănătate, educaţie, protecţie socială), pentru a se evita investiţiile în clădiri izolate care au şanse mai mari de a fi abandonate. Pentru a renova segmentul cu cele mai scăzute performanţe energetice din fondul de clădiri sunt necesare aproximativ 3 miliarde EUR pentru finanţarea investiţiilor pentru perioada 2021-2030. Vânzarea sau închirierea clădirilor cu cele mai scăzute performanţe energetice ar putea fi considerate praguri de declanşare pentru încurajarea renovărilor în clădirile cu cele mai scăzute performanţe. În afara criteriilor legate de consum şi de locuirea de către categorii sociale vulnerabile, trebuie avute în vedere la prioritizarea investiţiilor şi contextul urbanistic şi economic, pentru a nu se investi în zone în curs de depopulare sau care din cauza problemelor economice sau de accesibilitate se estimează că vor fi depopulate. 4. Reducerea sărăciei energetice Sărăcia energetică poate fi definită ca o situaţie în care o gospodărie sau o persoană nu îşi poate permite servicii energetice de bază (încălzire, răcire, iluminat, mobilitate şi energie electrică) care să îi asigure condiţii de viaţă decente, datorită unei combinaţii de venituri mici, cheltuieli mari cu energia şi eficienţă energetică scăzută a locuinţei" (European Commission, Citizen Energy Forum 2016). Conştientizarea sărăciei energetice a fost identificată drept o prioritate de politică de o serie de instituţii ale UE, îndeosebi în pachetul legislativ al Comisiei Europene'Energie curată pentru toţi europenii'. Ca parte a eforturilor Comisiei Europene de a aborda problema sărăciei energetice în ţările UE, în 2018 a fost creat Observatorul sărăciei energetice al UE (EPOV), pentru a îmbunătăţi măsurarea, monitorizarea şi împărtăşirea cunoştinţelor şi celor mai bune practici în privinţa sărăciei energetice. Sărăcia energetică este un aspect esenţial, care trebuie inclus cu atenţie în politicile publice pentru a îmbunătăţi eficienta energetică în sectorul rezidenţial, evitând, în acelaşi timp, necesitatea de a reglementa sau de a subvenţiona preţurile energiei la utilizatorul final. Caseta 5 prezintă bunele practici existente la ora actuală în Europa. Caseta 5: Bune practici pentru abordarea integrată a sărăciei energetice şi eficienţei energetice Multe ţări din UE au inclus în strategiile lor de renovare măsuri care vizează sărăcia energetică şi stimulează eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale. De exemplu, Franţa utilizează schema de certificate de economii de energie pentru a sprijini măsurile adresate gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică. Acestea sunt identificate ca fiind gospodării sub un anumit prag de venituri, sau care se confruntă cu "sărăcie de combustibili", monitorizate de un observator al sărăciei de combustibil. Austria implementează o schemă de obligaţii de eficienţă energetică, în care economiile în gospodăriile mai sărace sunt ponderate cu un factor de 1,5, iar furnizorii de energie sunt obligaţi să furnizeze consultanţă privind economia de energie şi sărăcia energetică. *18 *18 Recomandarea Comisiei (UE) 2019/786 din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor - bune practici, secţiunea 2.7. În Europa de Sud-Est, o iniţiativă de mare succes în identificarea modurilor de a aborda sărăcia energetică şi de a îmbunătăţi eficienta energetică în gospodării este proiectul REACH (http://reach-energy.eu). Proiectul REACH a cuprins mai multe zone din patru ţări (Bulgaria, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Croaţia şi Slovenia). Obiectivele proiectului au fost să permită gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică să acţioneze pentru a economisi energie, pentru a-şi schimba comportamentele şi să stabilească sărăcia energetică drept problemă care necesită politici şi măsuri adaptate la nivel local, naţional şi al UE. În cadrul proiectului, partenerii au colectat date şi au analizat aspectele specifice ale sărăciei energetice, au implicat actorii locali în combaterea sărăciei energetice şi au permis gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică să-şi reducă consumul de energie şi apă. În cadrul proiectului au fost formaţi prin şcolile profesionale aproximativ 200 de consultanţi în domeniul energiei, care au contactat gospodăriile şi le-au dat sfaturi privind economisirea de energie, au oferit dispozitive gratuite de economisire a energiei şi au comunicat informaţii despre bunele practici din alte ţări ale UE. În cooperare cu autorităţile locale şi cu comunitatea locală, partenerii de proiect au identificat gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică şi au elaborat soluţii specifice (audituri energetice, instalarea de dispozitive de economisire a energiei, asistenţă post-vizită pentru gospodării, inclusiv recomandări pentru a solicita fonduri pentru termoizolare). Pe baza celor aproximativ 1500 de gospodării, partenerii de proiect au pregătit soluţii extinse, care au contribuit la strategiile de sustenabilitate. Impactul măsurilor a fost monitorizat, iar rezultatele au fost utilizate la elaborarea de recomandări pentru politicile de nivel mai înalt (naţional şi UE). Sărăcia energetică este rezultatul unui mix de factori diverşi, cum ar fi venituri reduse, cheltuieli mari cu energia, acces limitat la servicii de energie mai puţin costisitoare (de exemplu, termoficare) şi performanţele energetice slabe ale unei clădiri. Deşi nu există o definiţie recunoscută la nivel internaţional, de obicei, o gospodărie este definită ca fiind săracă din punct de vedere energetic dacă aceasta cheltuieşte mai mult de 10% din venitul gospodăriei pentru servicii energetice. Acţiunile eficiente de combatere a sărăciei energetice trebuie să includă, prin urmare, măsuri privind EE alături de măsuri de politică socială. În prezent, aspectele privind sărăcia energetică sunt doar parţial integrate în legislaţia existentă în România. Suportul pentru consumatorii vulnerabili, astfel cum este definit în Ordonanţa nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială, aprobată prin Legea nr. 304/2013, cu modificările ulterioare în perioada sezonului rece (care se va înlocui în 2021 prin dispoziţiile Legii nr. 196/2016), oferă doar finanţare parţială şi priveşte în mare parte accesibilitatea încălzirii. Sărăcia este definită pe baza unor praguri de venit şi pe criterii de active deţinute, dar fără a lua în considerare venitul disponibil, adică nu ţine cont dacă facturile la energie reprezintă o pondere substanţială a venitului disponibil în lunile de iarnă. Această ordonanţă prevede sprijin exclusiv financiar, fără măsuri complementare care să stimuleze eficienţa energetică pentru reducerea facturii la energie, ceea ce ar putea aduce economii atât în fondurile gospodăriei, cât şi în bugetele publice. În timp ce aproximativ 5% din populaţie beneficiază de ajutor pentru încălzire, ponderea estimată a gospodăriilor care se confruntă cu "sărăcia energetică", aşa cum este definită în alte ţări ale UE (pe baza venitului disponibil, acces la energie) ar putea fi de până la 19%.*19 *19 http://democracycenter.ro/application/files/4515/1152/3672/raport_tehno.pdf Deşi legislaţia ar mai trebui perfecţionată pentru a spori acoperirea şi a îmbunătăţi orientarea spre protecţia socială, mecanismele sale de implementare şi instituţiile existente oferă un bun punct de pornire pentru a aloca sprijin financiar suplimentar pentru măsurile privind eficienţa energetică. În multe cazuri, categoria utilizatorilor vulnerabili social se suprapune şi categoriei clădirilor cu cele mai slabe performanţe. Acţiunile de îmbunătăţire a protecţiei sociale pentru categoriile vulnerabile care se confruntă cu sărăcia energetică trebuie să includă: (i) extinderea definiţiei grupurilor vulnerabile pe baza criteriilor menţionate mai sus (venit, ponderea cheltuielilor legate de energie din venit disponibil, acces la energie, dar şi performanţa energetică a clădirii) pentru a aborda mai bine sărăcia energetică; (ii) pregătirea unui plan de acţiune pentru sărăcia energetică, aşa cum prevede Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale); (iii) definirea responsabilităţilor pentru programe specifice care vizează utilizatorii vulnerabili) şi cerinţele de resurse; (iv) eficientizarea ajutorului pentru încălzire existent pentru a asigura echitatea în rândul beneficiarilor şi condiţii de egalitate în ceea ce priveşte sursele de încălzire, extinzând totodată ajutorul social pentru sărăcia energetică, în afară de încălzire şi (v) dezvoltarea şi implementarea de programe de renovare a clădirilor în care vor fi incluse măsuri de combatere a sărăciei energetice pentru a asigura accesul la finanţare pentru grupuri vulnerabile social. Aceste măsuri trebuie să fie însoţite de alte acţiuni relevante de politici, cum ar fi strategia viitoare de termoficare şi eliminarea treptată a subvenţiilor pentru preţurile la căldură. Sprijinul pentru măsurile privind eficienţa energetică trebuie să urmeze orientarea ajutorului social şi să fie inclus în planul de acţiune pentru sărăcie energetică. Sprijinul suplimentar pentru punerea în aplicare a măsurilor de renovare pentru persoanele vulnerabile social din clădirile cu cele mai scăzute performanţe energetice constă în reducerea poverii costurilor energetice prin compensarea totală sau parţială a costurilor de investiţii pentru proprietarii vulnerabili din clădirile multifamiliale şi locuinţele unifamiliale. O astfel de intervenţie ar necesita un buget de aproximativ 40 până la 200 milioane EUR anual pentru următorii 10 ani (suma anuală pentru ajutorul de încălzire este în prezent de aproximativ 30 de milioane EUR). Această estimare bugetară a fost determinată pe baza faptului că 40% din investiţii vor fi rambursate de către proprietarii rezidenţiali, iar aproximativ 30% dintre proprietarii de clădiri vor fi grupuri vulnerabile social, care vor avea nevoie de sprijin suplimentar pentru rambursarea investiţiilor*20. *20 Este de aşteptat ca mai multe clădiri cu un număr mai mare de persoane vulnerabile să fie vizate în primii 10 ani. Consultaţi criteriile pentru clădirile cu cele mai scăzute performanţe în Secţiunea 7.3. Este de aşteptat ca astfel de intervenţii să îmbunătăţească condiţiile de viaţă pentru persoanele cele mai vulnerabile, care au un acces foarte limitat la finanţare şi capacitate de rambursare şi pot reduce numărul de persoane vulnerabile şi subvenţiile relevante cu mai mult de 30%. 5. Politici şi acţiuni care abordează deficienţele pieţei Termenul "deficienţe ale pieţei" se referă la o serie de probleme care tind să întârzie transformarea fondului de clădiri şi exploatarea potenţialului de economisire a energiei din punct de vedere al costurilor, precum: (a) informaţii limitate cu privire la fondul de clădiri existent şi lipsa de înţelegere a consumului de energie şi a economiilor potenţiale; (b) dezvoltarea insuficientă a pieţelor: construcţii, materiale, forţă de muncă limitată; (c) lipsa unor produse de finanţare atractive; şi (d) adoptarea limitată a tehnologiilor eficiente şi inteligente.*21 *21 A se vedea Recomandarea 2019/786 a Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor, disponibilă la https://eur- lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32019H0786&from=PT Informaţiile limitate despre fondul de clădiri şi lipsa de înţelegere a consumului de energie şi a economiilor potenţiale sunt principalele obstacole în România. Pentru monitorizarea strategiei şi a impactului programelor de investiţii în renovarea clădirilor, după aprobarea acesteia, MLPDA va identifica resursele necesare pentru a dezvolta şi gestiona şi a menţine o bază de date pentru clădiri, care să integreze rezultatele diferitelor programe de renovare pe parcursul implementării SRTL. Baza de date trebuie să includă întregul fond al clădirilor, tipologii de clădiri şi perioadele de construcţie, date privind certificatele de performanţă energetică, consumul de energie şi tipul de combustibili pentru încălzirea clădirilor, intervenţii orientate pe consolidarea seismică şi altele asemenea O astfel de bază de date este esenţială pentru a realiza analize de politici adecvate şi a formula programe şi evaluări, pentru identificarea clădirilor ţintă pentru diferite programe, pentru identificarea executanţilor care au performanţe slabe/ridicate, prioritizarea investiţiilor, urmărirea progresului general şi altele asemenea. Baza de date ar trebui să ia în considerare disponibilitatea datelor relevante privind fondul de clădiri la nivel local din cele deja existente la nivel central sau local - precum cele disponibile în instrumentul ENERFUND. Procesul de elaborare şi de colectare a certificatelor de performanţă energetică (CPE) trebuie digitalizat; acesta trebuie să fie accesibil online şi auditorii energetici să aibă semnături electronice/acces securizat, asigurându-se o calitate mai bună şi răspundere în cazul unor certificate de performanţă energetică de calitate redusă. Pentru baza de date CPE, iniţial, baza de date existentă (de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă "URBAN-ÎNCERC", INSEE şi altele) ar putea fi consolidată într-un singur model. Modelul trebuie să conţină nu numai informaţii despre renovarea în cazul eficienţei energetice, ci şi date privind caracteristicile clădirii, consumul de combustibil şi altele asemenea. Trebuie realizată o tranziţie către un sistem naţional de calcul, elaborare şi transmitere on-line a CPE. Baza de date ar trebui să sprijine transmiterea on-line, cu posibilitatea de a implementa verificări de conformitate la momentul transmiterii. Pentru programele de renovare şi reducere a consumului de energie, baza de date trebuie să includă cerinţe obligatorii de raportare a lucrărilor de renovare efectuate, pentru datele privind economiile de energie şi alte date utile privind performanţa energetică. Caseta 6 prezintă bune practici existente pentru constituirea unei baze de date a fondului naţional de clădiri şi monitorizarea performanţei energetice. Caseta 6: Bune practici în constituirea unei baze de date a fondului naţional de clădiri şi monitorizarea performanţei energetice În ceea ce priveşte datele aferente fondului de clădiri, în evaluarea Joint Research Centre a strategiilor de renovare ale Statelor Membre, singura ţară care a îndeplinit complet cerinţa a fost Franţa, în timp ce Belgia (regiunea Valonia), Malta şi Finlanda au furnizat aproape toate datele solicitate. În Franţa, pentru sectorul rezidenţial, se utilizează statisticile pentru cinci perioade de construcţie principale, separat pentru locuinţe unifamiliale şi clădiri multifamiliale. Datele includ cota locuinţelor principale, tipul de locatar (proprietar sau chiriaş), cele mai frecvente sisteme de furnizare a energiei şi performanţa energetică înregistrată (etichete de analiză a performanţei energetice şi nivel de consum). Datele privind fondul de clădiri nerezidenţiale detaliază categoriile mari de clădiri (şcoli, clădiri de birouri), performanţa energetică estimată şi necesarul de renovare. Printre sursele de date se numără recensământul populaţiei şi locuinţelor, rezultatele unor studii şi baze de date tehnice. Proiectele finanţate de UE EPISCOPE şi TABULA din 2014 au furnizat date detaliate privind fondul de clădiri din mai multe ţări, inclusiv din Franţa, care sunt disponibile online (http://episcope.eu). Datele conţin tipologiile de clădiri pentru fiecare ţară, intervenţii tipice pentru realizarea economiilor de energie şi o monitorizare complexă a fondului de clădiri începând cu 2016, inclusiv scenarii şi proiecţii. În ceea ce priveşte consumul de energie şi CPE-urile, Irlanda oferă exemple relevante de cele mai bune practici. În Irlanda au fost introduse, în 2007, CPE-uri pentru toate clădirile. Autoritatea Irlandeză pentru Energie Sustenabilă (SEAI) găzduieşte o bază de date amplă a CPE- urilor. În cadrul unui proiect finanţat de UE (EPISCOPE), organizaţia irlandeză Energy Action a elaborat în 2015 un instrument de cartografiere a CPE-urilor, implementat ca proiect pilot în partea de nord a oraşului Dublin (disponibil la http://energyaction-static.s3-website-eu-west- 1.amazonaws.com/index.html). Aceasta este o hartă interactivă, în care se pot suprapune straturi de caracteristici ale clădirilor (în principal pereţi, ferestre, acoperişuri şi planşee, dar şi indicatori privind sărăcia energetică, alimentarea cu energie, contorizarea şi altele asemenea) în diferite cartiere din Dublin. Datele sunt agregate pe zone mici şi unităţi administrative; pentru fiecare zonă s-a calculat media indicatorilor (nu pe clădiri individuale), ceea ce permite o intervenţie orientată, dar la un nivel mai cuprinzător. Harta furnizează date relevante pentru elaborarea de politici la nivel local şi formularea de strategii în vederea atenuării sărăciei energetice sau pentru investiţii în infrastructură.*22 *22 Mai multe detalii privind proiectul pilot şi utilizările acestuia se găsesc la http://bpie.eu/wp-content/uploads/2015/10/A-case- study-of-an-EPC-mapping-application-Michael-Hanratty-Energy-Action.pdf. Pe baza experienţei anterioare a EPISCOPE (Energy Action) şi ENERMAP, instrumentul ENERFUND a fost dezvoltat în cadrul programului HORIZON 2020 al Uniunii Europene şi poate fi folosit şi ca instrument online pentru a facilita decizia de finanţare pentru renovări aprofundate de eficienţă energetică. În ceea ce priveşte monitorizarea performanţelor energetice, Irlanda colectează informaţii privind performanţa energetică a tuturor organismelor publice şi şcolilor, utilizând un instrument de raportare online (https://www.seai.ie/energy-in-business/monitoring-and-reporting). Pagina de internet oferă utilizatorilor detalii despre ce şi cum să raporteze şi oferă o gamă largă de cursuri de formare, tutoriale, clipuri video pas cu pas şi altele asemenea despre cum să se completeze rapoartele de monitorizare. Peste 94% din organismele publice şi 62% din şcoli au utilizat sistemul online de monitorizare şi raportare la nivel naţional în domeniul energiei în anul 2018, ceea ce reprezintă aproximativ 96% din consumul total de energie din sectorul public. Aceasta include consumul de energie primară într-o gamă largă de sub-sectoare precum clădiri, transporturi, cu valori detaliate pentru fiecare sub-sector. Datele aferente fiecărei instituţii publice sunt puse la dispoziţia publicului şi sunt prezentate rezultate sintetice, pentru a se evidenţia realizările şi contribuţia la ţinta de 33% economisire de energie până în 2020. De asemenea, pagina de internet este utilizată pentru a promova bunele practici şi a evidenţia proiectele de succes (de exemplu, partea de sus a primei pagini prezintă proiectul de economisire de energie al Dublin City University, iar raportul anual ilustrează proiectele tipice de bune practici care au realizat economii semnificative de energie şi au avut performanţe semnificative în domeniul GES). Anual se publică un raport analitic detaliat. De asemenea, este esenţial ca economiile de energie şi beneficiile pentru confortul interior să fie vizibile şi inteligibile pentru proprietari. La fel de important este ca auditorii energetici pentru clădiri să fie conştienţi de instrument şi să se simtă încrezători cu privire la utilizarea şi eficacitatea acestuia. Totodată, proiectanţii - arhitecţi şi ingineri - care realizează atât proiectele de renovare cât şi alte lucrări de intervenţii asupra clădirilor existente, trebuie să aibă acces la aceste date. În prezent, nu există campanii largi de conştientizare sau programe de informare despre eficienţa energetică a clădirilor. ANRE are un serviciu de informaţii limitat care oferă informaţii de bază, dar nu neapărat pentru a motiva consumatorii de energie să ia măsuri. Centrele de informare energetică sunt adeseori finanţate doar prin proiecte finanţate extern, iar experienţa nu este diseminată pe scară largă. Pentru a depăşi acest obstacol, campaniile de conştientizare trebuie dezvoltate, asigurând, în acelaşi timp, un preţ al energiei care să reflecte costurile care să asigure viabilitatea financiară a aprovizionării cu energie şi să ofere stimulente pentru eficienţă energetică. Campaniile de comunicare trebuie să promoveze beneficiile renovării aprofundate, cu îndrumări relevante privind strategiile de construcţie adecvate pentru a realiza renovări aprofundate, luând în considerare cele mai bune practici şi accesul la instrumentele financiare publice. Campaniile de comunicare ar trebui, de asemenea, să promoveze schimbările de comportament ca parte a efortului de stabilire a preţurilor la energie care să reflecte costurile reale. Această problemă este deosebit de relevantă în ceea ce priveşte stabilirea preţurile energiei termice pentru CMF-urile conectate la termoficare, unde preţurile utilizatorilor finali sunt, în general, subvenţionate. Reformele suplimentare ale preţurilor ar trebui să includă punerea în aplicare a tarifului binomial (în două părţi) şi îmbunătăţirea metodologiei de alocare a costurilor cu energia termică, ceea ce ar spori stimulentele pentru eficienţă energetică. Punerea în aplicare a SRTL necesită o accelerare substanţială a lucrărilor de renovare în comparaţie cu scenariul menţinerii stării existente. Acest lucru va aduce presiuni suplimentare asupra capacităţii existente a pieţei construcţiilor (atât a produselor, cât şi a serviciilor) şi a forţei de muncă, în special în primii ani de punere în aplicare. Pentru a se depăşi această provocare, trebuie întreprinse eforturi de formare şi consolidare a capacităţii actorilor din piaţă. Pentru a asigura dezvoltarea continuă a pieţei, este esenţială instruirea periodică şi menţinerea competenţelor profesionale pentru auditorii energetici pentru clădiri, firmele de proiectare şi arhitecţii, verificatori, experţi, ESCO-urilor, a firmelor de construcţii, diriginţi de şantier şamd. De asemenea, este necesară introducerea unor programe de formare şi calificare pentru lucrătorii din construcţii. Programele de formare profesională trebuie să cuprindă materiale provenind de la verificările ex post şi evaluări ale programelor, astfel încât deficienţele şi erorile să poată fi abordate corespunzător, iar bunele practici să poată fi integrate. În cursurile de formare se pot include şi studii de caz privind renovări aprofundate, proiecte pilot de clădiri la nivel NZEB, tehnologii mai noi, astfel încât piaţa să se dezvolte în sensul obiectivelor pe termen lung şi al direcţiilor din SRTL. Caseta 7: Prezentare exemplificativă a unor programelor naţionale de promovare a competenţelor şi educaţiei în domeniul eficienţei energetice a clădirilor Pregătirea tehnică privind eficienţa energetică este esenţială pentru a crea ansamblul de competenţe necesare pentru implementarea SRTL. În prezent, există mai multe iniţiative disponibile pentru specialiştii şi lucrătorii români pentru îmbunătăţirea competenţelor legate de eficienţă energetică: Programe de master privind eficienţa energetică la Universitatea Politehnică din Bucureşti; eficienţa energetică a clădirilor la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti; Clădiri verzi şi nZEB (Universitatea Tehnică Cluj Napoca); "România eficientă" - un proiect sponsorizat de OMV Petrom, care include reabilitarea mai multor şcoli, renovarea aprofundată a clădirilor publice, campanii de informare privind eficienţa energetică, elaborarea unui ghid practic pentru eficienţa energetică şi formare specializată în domeniul eficienţei energetice pentru reprezentanţi ai administraţiei publice; "Green Building Professional" - un program cu plată pentru certificarea şi instruirea specialiştilor în domeniul construcţiilor verzi, organizat de RoGBC; şi Programe finanţate de UE BUILD UP Skills România cu Foaia de parcurs pentru calificarea forţei de muncă în construcţii în EE şi RES, BUS QualiShell cu dezvoltarea a 2 scheme de calificare pentru plicuri de construcţii de înaltă performanţă, Train-to NZEB pentru dezvoltarea şi implementarea cursurilor de instruire pentru lucrătorii în construcţii, specialişti (arhitecţi, designeri, experţi, auditori de energie) şi factorii de decizie pentru NZEB şi Fit-to-NZEB pentru dezvoltarea şi implementarea diverselor programe de instruire pentru renovări aprofundate de eficienţă energetică (la nivelul nZEB). Dezvoltarea unei pieţe funcţionale a societăţilor de tip ESCO este, de asemenea, esenţială pentru implementarea SRTL. Pe lângă soluţionarea obstacolelor juridice în cazul ESCO-urilor, sunt necesare eforturi pentru dezvoltarea şi implementarea contractelor simplificate cu ESCO- urile, sub formă de proiecte pilot folosind mecanisme de finanţare publică; pe baza acestora putându-se ajusta legislaţia şi politicile actuale. Multe ţări au depăşit astfel de obstacole de reglementare creând intermediari (de exemplu, ESCO-uri publice sau super-ESCO-uri, fonduri publice pentru eficienţă energetică, ESCO-uri bazate pe furnizarea de utilităţi) care colaborează cu agenţiile guvernamentale pentru a organiza licitaţii pentru companiile ESCO locale cu scopul de a desfăşura proiecte de eficienţă energetică. Ca entităţi independente, aceşti intermediari pot să preia funcţii de achiziţii (deoarece pot să utilizeze metode alternative de achiziţii, de exemplu bazate pe cea mai mare valoare netă actualizată, în locul contractelor bazate pe cele mai scăzute preţuri şi pe livrabile, orientate pe energia economisită), pot să utilizeze finanţare publică pentru proiecte (ca soluţie la valorificarea redusă a ESCO-urilor locale), să fie un "intermediar neutru" între agenţia publică şi ESCO-urile locale, să soluţioneze potenţialele dispute privind economiile de energie realizate. Atunci când se atinge o masă critică de ESCO-uri pe piaţă, iar Guvernul şi clienţii înţeleg mai bine cum funcţionează ESCO-urile (inclusiv diversele beneficii şi riscuri), atunci aceste mecanisme de contractare pot fi instituţionalizate prin modificarea legislaţiei - pe baza experienţei acumulate şi a contabilizării corespunzătoare a lecţiilor învăţate. Trebuie discutat şi despre modul de implementare a conceptului ESCO la nivelul companiilor de construcţii (de top) existente (modernizarea modelului de afaceri existent). Aceasta necesită o adaptare a cadrului legal existent pentru companiile de construcţii şi inclusiv stimulente fiscale pentru modelul ESCO aplicat. Finanţarea SRTL este în prezent limitată de lipsa unor produse financiare atractive şi eficiente în sectorul privat care să utilizeze finanţarea publică. Produsul bancar comercial tipic utilizat pentru renovare de către consumatori constă în credite de consum pentru aproximativ 25.000 EUR, rambursabile în termen de cinci ani, fără garanţii. Există doar câteva exemple de "ipoteci verzi", cum ar fi programul Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) pentru construcţii noi. Lipsa de produse financiare adaptate nevoilor de renovare vizând EE este cauzată de un cumul de factori, ca: preţuri reglementate sub nivelul costurilor (în special pentru încălzire); disponibilitate scăzută de a împrumuta prin credite ipotecare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice; proceduri birocratice pentru a demonstra câştiguri în eficienţă energetică; efectul de descurajare pe care îl are finanţarea din bani publici de până la 100% din costurile măsurilor de renovare, întreprinse până acum; şi necesitatea unor măsuri de siguranţă/structurale suplimentare. Cu toate acestea, fondurile provenite din bugetul de stat, din bugetele locale şi ale UE sunt limitate şi nu pot fi folosite pentru acoperirea necesarului de renovare la nivel naţional şi nici nu sunt sustenabile, iar mecanismele financiare existente nu vor atinge amploarea renovării şi ţintele impuse de proiectul de SRTL. Astfel, utilizarea exclusivă a subvenţiilor nu poate să continue şi, în viitor, fondurile UE vor trebui să fie utilizate pentru a asigura procente de finanţare prin subvenţii din ce în ce mai mici în timp. Finanţarea implementării obiectivelor şi măsurilor stabilite prin SRTL ar trebui să creeze mecanisme financiare pentru a utiliza finanţările publice existente, care sunt descrise în detaliu în secţiunea 10 a acestui raport. Finanţarea SRTL ar trebui să includă, de asemenea, creditele acordate de băncile comerciale (linii de credit, garanţii), în special pentru clădirile private. Acest lucru necesită eforturi pentru îmbunătăţirea ponderii debitorilor solvabili (adică asociaţii de proprietari, firme de întreţinere, municipalităţi, ESCO-uri, companii de utilităţi şi altele asemenea). De asemenea, băncile şi instituţiile financiare trebuie încurajate să aducă inovaţii produselor financiare adaptate nevoilor pieţei. Adoptarea unor standarde pentru echipamente şi materiale de construcţii, precum şi a unor pachete optime de măsuri tehnice, ajută, de asemenea, la abordarea obstacolelor în piaţă, prin asigurarea de niveluri minime de performanţă energetică la renovarea clădirilor. Îmbunătăţirea performanţei energetice, nivelurile de confort, problemele legate de siguranţă şi alte aspecte depind în mare măsură de soluţiile tehnice propuse, de proiectele tehnice, de calitatea materialelor şi a lucrărilor de renovare. Studiile de caz din alte ţări au demonstrat că potenţialul de economisire poate varia cu până la 50% între diferitele opţiuni tehnice, modele şi calitatea renovării. Prin urmare, este important să se asigure faptul că standardele sunt actualizate în mod regulat, că există cataloage cu soluţii de proiectare tehnică actualizate, bune practici, pentru a oferi ghiduri de referinţă şi, în cele din urmă, pentru a creşte calitatea documentaţiilor tehnico - economice întocmite de către auditorii energetici pentru clădiri şi de către proiectanţi, precum şi calitatea lucrărilor executate de către firmelor de construcţii. Implementarea tehnologiilor inteligente şi eficiente pentru eficienţă energetică este în continuare deficitară în România.*23 *23 Singura măsură în curs de implementare constă în introducerea contorizării inteligente a energiei electrice (iniţial prevăzută pentru 2020, ţinta actuală este 2028. Puţine proiecte-pilot au fost implementate, acestea acoperă mai puţin de 10% din consumatori). Mai multe oraşe mari (ex. Bucureşti, Cluj-Napoca) elaborează strategii de dezvoltare locală pentru "oraşe inteligente" (smart city), care includ proiecte privind producţia de energie electrică şi căldură din surse de energie regenerabile, cum ar fi panouri solare fotovoltaice, termoficare şi apă caldă cu ajutorul energiei solare, pompe de căldură geotermale sau biomasă, deşi implementarea acestora va fi probabil o provocare. Alte oraşe, precum Alba Iulia, sunt mai avansate şi ar trebui luate drept model pentru cele mai bune practici (a se vedea caseta 8). Caseta 8: Iniţiativa Oraşului Inteligent Alba Iulia La nivel local au existat diverse iniţiative pentru promovarea conceptului de oraş inteligent, care au fost comasate în Grupul de Oraşe Inteligente din România. Liderul este Alba Iulia - care s-a folosit la maxim de vizibilitatea sa la aniversarea a 100 de ani a României în 2018 pentru a iniţia diverse proiecte-pilot. Oraşul a reunit 29 de parteneri din domeniul înaltei tehnologii, iar oraşul testează în prezent 62 de soluţii inteligente. Cluj-Napoca, Iaşi, Beclean, Zalău, Brăila, Târgovişte şi Tulcea sunt, de asemenea, oraşe care promovează componente ale "oraşului inteligent", dar mai ales în sectorul transporturilor/mobilităţii. La Alba Iulia, factorul cheie de succes a fost cooperarea dintre părţile interesate - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii informaţionale, administraţia locală, institutele de cercetare, universităţile, companiile, asociaţiile, cetăţenii. Proiectele-pilot au la bază strategii şi planuri locale bine concepute, cu intenţia de a se extinde pe baza rezultatelor. Proiectele cheie din domeniul energetic şi cele legate de eficienţa energetică cuprind: ● reţele inteligente de electricitate şi integrarea surselor regenerabile, plus stocare; ● un sistem al "internetului obiectelor" (IoT) pentru furnizorii de utilităţi, care monitorizează în timp real consumul şi calitatea energiei în două puncte ale sistemului de iluminat public; ● un instrument software pentru monitorizarea consumului de energie şi a costurilor privind clădirile aparţinând universităţii, care beneficiază şi de un alt proiect pilot pentru integrarea monitorizării şi controlului accesului, iluminarea de urgenţă şi încălzire/răcire; ● Trei clădiri municipale sunt incluse într-un proiect pilot pentru contorizarea inteligentă integrată a utilităţilor (electricitate, apă, gaz) care colectează informaţii pentru optimizarea nivelului de utilizare a utilităţilor, o soluţie care poate fi extinsă ulterior la clădirile rezidenţiale, administrative şi de birouri. ● Într-o creşă, un alt proiect pilot introduce un sistem termodinamic solar care produce apă în permanenţă, inclusiv peste noapte. Versiunea actuală a PNIESC conţine mai multe priorităţi privind tehnologiile inteligente. PNIESC se referă la (i) încurajarea dezvoltării prosumatorilor alături de dezvoltarea reţelelor de electricitate şi a contoarelor inteligente; (ii) distribuţie inteligentă de tensiune medie şi joasă; obiective generale de dezvoltare a contoarelor inteligente şi a reţelelor inteligente, implementarea pas cu pas a conceptului de oraş inteligent şi implementarea IoT în sectorul rezidenţial; (iii) dezvoltarea de grupuri regionale pentru planificarea energiei durabile, utilizarea inteligentă a energiei în cadrul IMM-urilor, utilizarea resurselor regenerabile şi promovarea măsurilor de eficienţă energetică şi corelează măsurile propuse de alte strategii existente sau planificate. În acest context, trebuie să se acorde prioritate următoarelor acţiuni: ● Dezvoltarea consumatorilor activi (prosumatori) odată cu implementarea sistemelor de contorizare inteligentă şi a reţelelor inteligente, pentru care ar trebui instituit un calendar clar şi reglementări adecvate. Reglementările trebuie să includă recunoaşterea tarifară a investiţiilor în contorizare inteligentă şi introducerea lor în planurile de investiţii ale operatorilor de distribuţie. Implementarea legislaţiei recente privind prosumatorii, prea recentă pentru a se putea evalua impactul acesteia, ar trebui monitorizată şi adaptată, dacă este necesar. ● Implementarea de Sisteme de management al energiei clădirilor (BEM) pentru clădirile nerezidenţiale (publice, comerciale). BEM-urile sunt sisteme care monitorizează şi controlează consumul de energie al unei clădiri, susţinând conservarea, recuperarea şi substituirea energiei prin colectarea informaţiilor detaliate despre consum, energie nerecuperabilă, defecţiuni tehnice, analiză comparativă cu clădiri similare şi permiţând controlul de la distanţă. ● Utilizarea sistemelor de energie din surse regenerabile în cadrul activităţilor de renovare a clădirilor publice, iar acolo unde sunt eficiente din punct de vedere al costurilor în cadrul activităţilor de renovare a clădirilor rezidenţiale. Una dintre provocări este dificultatea întâmpinată în special de asociaţiile de proprietari de a deveni prosumatori de energie electrică. Legislaţia privind prosumatorii de energie din surse regenerabile ar trebui să permită CMF-urilor şi AP-urilor acestora să producă şi să vândă surplusul de energie solară şi eoliană în forme mai flexibile, prin crearea unor scheme de contorizare netă, simplificarea acordurilor de racordare şi introducerea de stimulente şi sprijin financiar. ● Sprijinirea dezvoltării operatorilor locali - furnizori de servicii, materiale şi echipamente - pentru renovarea clădirilor (incluse în PNIESC). ● Sprijinirea proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare şi a proiectelor demonstrative, promovarea de noi tehnologii şi noi tehnici de renovare aprofundată (incluse în PNIESC). ● Conceptul de oraş inteligent ar trebui să fie implementat pas cu pas, integrând infrastructura de ultimă generaţie; implementarea pas cu pas a Internetului obiectelor - ului la nivel rezidenţial. Asimilarea tehnologiilor eficiente şi inteligente ar putea fi accelerată prin acţiuni mai extinse: ● Îmbogăţirea ghidurilor de proiectare şi a reglementărilor tehnice existente şi elaborarea de ghiduri pentru NZEB (proiectare şi execuţie lucrări)*24. *24 Acţiune în curs la nivelul MLPDA prin intermediul proiectului SIPOCA 731 ● Elaborarea de documente de achiziţii standard, îndrumare şi achiziţii centralizate, utilizarea instrumentelor electronice de pe platformele electronice ● Programe de specializare şi instruire pentru profesii şi discipline cheie pentru reabilitarea clădirilor (incluse în PNIESC): - Formare la nivel de master în inginerie civilă şi în arhitectură – Formare profesională continuă - sistem pe bază de credite pentru auditorii energetici pentru clădiri şi pentru diverşii specialişti în sectorul construcţiilor (Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare) – Programe de instruire pentru formarea şi calificarea în domeniul activităţii de supervizare lucrări de construcţii – Programe de instruire, pentru formarea şi calificarea constructorilor şi muncitorilor şi a specialiştilor în managementul construcţiilor. 6. Dilemele motivaţiilor divergente Dilemele motivaţiilor divergente (în limba engleză split-incentives dilemmas) se referă la stimulentele divizate, la tranzacţiile în care beneficiile nu îi revin persoanei care plăteşte tranzacţia. În contextul eficienţei energetice în clădiri, acestea se referă la situaţia în care proprietarul clădirii plăteşte pentru îmbunătăţirile legate de eficienţa energetică, dar nu poate recupera economiile, care îi revin celui care locuieşte acolo (ex. chiriaş).*25 *25 Raportul 2014 al Centrului comun de cercetare (JRC) Overcoming the split-incentive barrier in the building sector În acest context, clădirile mai noi au astfel de pierderi, deoarece dezvoltatorii adesea selectează cele mai ieftine echipamente şi materiale de construcţii, însă noul proprietar trebuie să plătească facturile de energie electrică. Instituţiile publice pot, de asemenea, să fie descurajate dacă trebuie să apeleze la un împrumut pentru renovarea clădirilor lor. Bugetele lor viitoare, aprobate pentru facturile de energie, sunt reduse în mod corespunzător, ceea ce le face incapabile să ramburseze costurile de investiţii. În România, aproximativ 90% din apartamentele din clădirile rezidenţiale sunt ocupate de proprietari, ceea ce face ca problemele generate de dilemele motivaţiilor divergente să nu fie semnificative pe termen mediu. Prin urmare, nu este necesar ca aceste aspecte să fie abordate în cadrul măsurilor imediate din perioada 2021-2030 a punerii în aplicare a strategiei. Cu toate acestea, mecanismele de finanţare adecvate care permit proprietarului sau chiriaşului să poată utiliza economiile de costuri energetice rezultate pentru a plăti o parte din investiţie, ar putea fi dezvoltate pentru a depăşi această problema a divizării stimulentelor (a se vedea Secţiunea 10). Pentru clădirile mai noi, legislaţia actuală care solicită niveluri minime de performanţă energetică contribuie la abordarea obstacolelor referitoare la divizarea stimulentelor. Cu toate acestea, pentru clădirile publice, acest factor de descurajare persistă. Prin urmare, fie vor fi revizuite reglementările bugetare pentru a se permite păstrarea economiilor bugetare rezultate din îmbunătăţirile EE până la rambursarea datoriei de renovare, fie administraţia centrală ar trebui să ofere sprijin bugetar pentru renovare. 7. Aspecte legate de siguranţă Abordarea aspectelor legate de riscul seismic şi siguranţă, în special securitatea la incendiu, rămâne o prioritate ridicată în România. La nivelul UE, România este una dintre ţările cele mai expuse riscului seismic. În fiecare dintre ultimele cinci secole, au existat, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter, având loc trei cutremure cu o magnitudine moment (Mw) de peste 7,5 începând cu 1802. Vulnerabilitatea economiei româneşti la cutremure este agravată de faptul că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia urbană) se află în zone cu un risc ridicat de cutremur. Securitatea la incendiu este o altă preocupare majoră. Potrivit Coaliţiei pentru Siguranţa la Incendiu a Clădirilor, în sectorul rezidenţial Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă raportează 6.000 de incendii pe an şi aproximativ 70.000 de persoane rănite în incendiile din clădiri (asfixierea cu fum fiind printre cauzele majore de deces). În afară de problema realizării de investiţii şi cerinţele normative (normative şi reglementări tehnice în construcţii necesită actualizare. Problema riscului la incendiu trebuie avută în vedere cu atenţie la acţiunile de renovare energetică a clădirilor, cu precădere la lucrările de anvelopare termică realizate cu materiale uşor inflamabile, sens în care trebuie actualizate reglementările tehnice privind reabilitarea termică şi completarea cu măsuri sporite contra incendiilor. MLPDA depune un efort important pentru a aborda riscul seismic al clădirilor. Activităţile în curs includ: (i) analiza deficienţelor privind programele anterioare de reducere a riscului seismic; (ii) realizarea foii de parcurs în implementarea reformelor legislative, de reglementare şi instituţionale necesare la nivel naţional şi local pentru accelerarea acţiunilor de reducere a riscului seismic; (iii) elaborarea unei strategii naţională de reducere a riscului seismic care vizează realizarea unei reduceri sistematice şi accelerate a riscului seismic pentru clădirile cu risc seismic (clădiri publice şi clădiri multifamiliale); (iv) program de investiţii pentru implementarea strategiei de reducere a riscului seismic; (v) program de monitorizare pentru evaluarea progresului privind implementarea strategiei de reducere a riscului şi program de investiţii; şi (vi) consolidarea capacităţii principalelor părţi interesate şi implicarea cetăţenilor. În timp ce activităţile menţionate mai sus sunt în desfăşurare, următoarele serii de măsuri complementare au fost identificate pentru a se asigura că problemele de siguranţă - în special cele legate de riscul seismic şi securitatea la incendiu - sunt luate în considerare în implementarea SRTL. Măsuri complementare legate de riscul seismic, ce vor fi detaliate după definitivarea Strategiei de Reducere a Riscului Seismic: ● Expertizele tehnice la acţiuni seismice şi inspecţiile tehnice care se vor efectua pentru clădiri cu determinarea măsurilor relevante pentru stabilirea susceptibilităţii avarierii la acţiuni seismice severe, a necesităţii lucrărilor de intervenţie şi pentru stabilirea tipului şi anvergurii acestora, înaintea renovărilor majore vizând eficienţa energetică. Acest lucru este relevant în special pentru anumite categorii de clădiri considerate prioritare (cum ar fi unităţile de învăţământ, sănătate şi sociale). ● Analiza cost-beneficiu (ACB) pentru clădiri încadrate în clase de risc seismic prin compararea a cel puţin două variante alternative obligatorii: 1) Renovarea clădirii la nivelul nZEB împreună cu măsurile de intervenţie pentru reducerea riscului seismic; 2) Demolarea şi construirea de clădiri noi corespunzătoare cerinţelor nZEB.*26 *26 Acest lucru se realizează, de obicei, comparând costurile renovării cu costurile tipice de construcţie pentru o clădire nouă. Costurile de construcţie pentru o clădire nouă sunt în general de aproximativ 500 EUR/mp, dar trebuie utilizate costurile reale de construcţie, luând în considerare localitatea şi tipul de clădire. ● Cerinţă obligatorie pentru reducerea riscului seismic al clădirilor pe baza rezultatelor ACB de mai sus. Sprijin suplimentar pentru măsurile de intervenţie pentru reducerea riscului seismic acordat consumatorilor vulnerabili. Măsuri complementare legate de securitatea la incendiu: ● Inspecţii periodice (în special înainte de renovare) pentru a se verifica securitatea la incendiu a clădirilor care conduc la cerinţe obligatorii pentru modernizarea instalaţiilor învechite de gaz, electrice, cu lemne de foc sau a altor instalaţii nesigure în caz de incendiu. ● Îmbunătăţiri în timpul renovării pentru a se aduce instalaţiile electrice învechite, inclusiv cablurile electrice, la standardele de siguranţă actuale, împreună cu implementarea măsurilor de renovare în condiţii de securitate în caz de incendiu. Măsurile de renovare vor asigura o performanţă de securitate la incendiu echivalentă sau superioară şi vor creşte nivelul de siguranţă peste nivelul prevăzut/iniţial de securitate la incendiu al clădirii. ● Asigurarea evacuării în siguranţă prin proiectul de renovare a clădirii. Împiedicarea răspândirii fumului pe rutele de evacuare şi a răspândirii focului la alte clădiri. ● Asigurarea măsurilor de limitare a propagării incendiului prin intermediul detaliilor adecvate în detaliile tehnice de execuţie din proiectul de arhitectură aferent renovării energetice ● Realizarea rezistenţei structurale a clădirii pentru a se asigura o evacuare sigură a locatarilor şi un acces mai bun pentru primii respondenţi. ● Proprietăţi adecvate de securitate la incendiu pentru toate componentele clădirii utilizate în lucrările de renovare; ● Proceduri de exploatare, întreţinere şi verificare pentru sisteme de protecţie active şi pasive împotriva incendiilor. ● Cerinţă obligatorie cu privire la montarea detectoarelor de fum în spaţiile rezidenţiale, care vor servi drept măsuri de atenuare a incendiilor. ● Instruire privind instalarea corectă a sistemelor de ventilare şi a aspersoarelor adecvate şi instalarea sigură şi corectă a echipamentelor care ar putea avea un impact asupra securităţii la incendiu, cum ar fi panourile fotovoltaice şi punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice. ● Transpunerea metodelor comune dezvoltate în conformitate cu legislaţia UE în legislaţia naţională şi aplicarea legislaţiei naţionale privitoare la acestea pentru a se evalua şi clasifica reacţia la foc a materialelor de construcţie, rezistenţa la foc a componentelor şi performanţa acestora atunci când sunt utilizate la acoperişuri şi motivele pentru răspândirea incendiilor şi accesul la rutele de evacuare în caz de incendiu. 8. Renovarea clădirilor publice În conformitate cu articolul 2a alineatul (1) litera (e) din directiva EPBD revizuită, fiecare SRTL trebuie să cuprindă politici şi acţiuni destinate tuturor clădirilor publice. Aceasta ar trebui să includă renovările în curs şi planificate, astfel cum se prevede în directivele EPBD revizuită şi EED, pentru a renova cel puţin 3% din clădirile administraţiei centrale în fiecare an. Atât directiva EED, cât şi directiva EPBD solicită autorităţilor publice să dea un exemplu, prin adoptarea rapidă a îmbunătăţirilor EE, în special, articolele 5 şi 6 din directiva EED, care se aplică "clădirilor instituţiilor publice". Cu toate acestea, articolul 2a alineatul (1) litera (e) din directiva EPBD are un domeniu de aplicare mai larg decât articolele 5 şi 6 din EED, întrucât acesta se referă la toate clădirile publice şi nu doar la "clădirile instituţiilor publice" care sunt deţinute şi ocupate de către administraţia centrală. Politicile şi acţiunile prevăzute la articolul 2a alineatul (1) litera (e) ar trebui să aibă în vedere, de exemplu, clădirile care sunt ocupate (de exemplu, închiriate sau în leasing) de către autorităţile locale sau regionale şi clădirile care sunt deţinute de administraţia centrală şi de autorităţile regionale sau locale, dar nu neapărat ocupate de acestea. Sectorul public trebuie să aibă un rol demonstrativ şi să-şi asume rolul de lider prin îmbunătăţirea eficienţei energetice prin renovarea a 8,25 milioane mp (26%) de clădiri publice până în 2030, o realizare care ar reduce consumul de energie cu 0,05 milioane tep şi ar obţine o evitare a emisiilor de CO2 de 0,25 milioane tone pentru perioada 2021-2030. Renovarea clădirilor publice trebuie să reprezinte un model de bună practică şi din punct de vedere al calităţii arhitecturale a intervenţiilor. Pentru a atinge un astfel de obiectiv ambiţios, trebuie dezvoltate două programe dedicate (susţinute de instrumente de finanţare specifice descrise în Secţiunea 10): un program naţional pe termen lung pentru clădiri publice aflate în proprietatea statului şi un program naţional pe termen lung pentru clădiri publice municipale. Cea mai mare parte a economiilor vor fi obţinute din renovarea aprofundată sau la nivel nZEB a clădirilor publice, a iluminatului, a instalaţiilor de utilizare a surselor de energie regenerabile. Pachetele de renovare propuse pentru clădirile publice vor conduce la cel puţin o încadrare în clasa A conform CPE, care ar reduce consumul specific de energie sub 150 kWh/mpan pentru încălzire, apă caldă menajeră, iluminat, ventilare mecanică şi climatizare. Soluţia de proiectare şi strategia de implementare a clădirilor publice specifice trebuie să corespundă tuturor cerinţelor de clasă A pentru consumul de energie definite în actele juridice naţionale care vor fi în vigoare la data implementării. Cu toate acestea, o parte din economii ar putea fi, de asemenea, obţinută prin măsuri de reducere a costurilor, precum campanii de schimbare a comportamentului, creşterea gradului de conştientizare/educaţie, utilizarea inteligentă a energiei şi unele îmbunătăţiri ale echipamentelor cu scopul de a identifica şi elimina utilizarea ineficientă a energiei. Campania de schimbare a comportamentului trebuie să implice trei elemente cheie: (i) disponibilitatea şi feedback-ul datelor fiabile şi actualizate privind consumul de energie pentru fiecare clădire; (ii) desemnarea unui coordonator energetic pentru fiecare clădire publică care evaluează performanţa energetică de referinţă, stabileşte obiectivele de economisire a energiei şi măsoară progresul în direcţia acestor obiective şi colaborează cu managerul energetic la nivel municipal; şi (iii) implicarea fermă alături de personalul implicat pentru a crea gradul de conştientizare şi pentru a aduce schimbări în comportamentele angajaţilor. Trebuie introduse următoarele măsuri pentru a se asigura o concentrare adecvată asupra clădirilor publice în timpul implementării SRTL şi pentru a se realiza potenţialul de economisire a energiei: ● Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte ("project pipeline") şi a sistemului de asistenţă pentru dezvoltare în cazul proiectelor de clădiri publice prioritare pentru a asigura renovarea a cel puţin 26% până în 2030, 52% până în 2040 şi 100% până în 2050. ● Sprijin tehnic şi procedural acordat autorităţilor locale pentru elaborarea documentaţiei proiectului şi accesul la finanţare. ● Sprijin sporit pentru şcoli şi alte clădiri publice, cu evaluarea proiectelor tehnice pentru a se asigura calitatea din punct de vedere tehnic şi arhitectural şi respectarea celor mai bune practici. ● Agregarea renovărilor clădirilor publice în pachete mari de achiziţii pentru a se obţine preţuri mai bune, pentru a reduce numărul de oferte şi pentru a centraliza supravegherea. ● Elaborarea documentaţiei standard de ofertă cu indicatori de performanţă şi cerinţe specifice şi proceduri de evaluare tehnică şi economică. Cadre de achiziţii centralizate şi achiziţii pentru servicii şi lucrări de renovare vizând eficienţa energetică pentru clădiri aflate în proprietatea administraţiei centrale şi pentru clădirile municipale. ● Captarea unei părţi din economiile financiare realizate din îmbunătăţiri ale eficienţei energetice pentru a sprijini implementarea gestionării structurate a energiei în clădirile publice. ● Evaluarea utilizării contractelor de performanţă energetice sau prin parteneriate public- private (PPP) ca moduri alternative de livrare pentru renovarea clădirilor publice, dacă este cazul*27. *27 Se va avea în vedere armonizarea cadrului legislativ aplicabil acestor tipuri de contracte cu metodologia UE privind tratamentul statistic la contractele de performanţă energetică. ● Implementarea unei scheme de finanţare dedicată pentru administraţiile centrale şi clădirile municipale finanţate prin granturi bugetare, granturi rambursabile sau alte instrumente de finanţare. ● Evaluarea intermediară a punerii în aplicare a acestei strategii şi expertiză analitică pentru a sprijini o guvernanţă eficace. Implementarea cu succes a SRTL va necesita partajarea eficientă a experienţei şi a competenţelor tehnice şi de management pentru renovări vizând eficienţa energetică care există deja la nivelul agenţiilor publice, precum şi utilizarea competenţelor existente în renovarea clădirilor, inclusiv audituri energetice şi proiecte tehnice, achiziţii pentru lucrări de proiectare şi construcţie, gestionare de contracte şi recepţia clădirii. De asemenea, evenimente de diseminare şi consultare anuale vor fi organizate şi implementate de MLPDA (în parteneriat cu sau prin delegare către o organizaţie reprezentativă în domeniu) pentru a disemina cunoştinţe coordonatorilor energetici pentru clădiri şi managerilor energetici. Aceste ateliere de lucru trebuie să îmbrace forma unui forum care să faciliteze schimbul de informaţii despre cele mai bune practici, să identifice problemele şi provocările emergente şi să discute şi să convină asupra soluţiilor adecvate. După cum s-a menţionat în secţiunea 1 a capitolului VII, principalele praguri de declanşare propuse pentru clădirile publice ar putea include următoarele: (i) programe de optimizare şi consolidare continuă a sectorului; (ii) dezastre care generează necesitatea de reabilitare sau renovări şi (ii) reparaţii sau renovări capitale planificate. Abordarea privind renovarea clădirilor publice ar trebui să ia în considerare perspectivele pe termen lung ale clădirilor care trebuie să fie renovate. Consolidările şi închiderile planificate, privatizarea, extinderea ar trebui să fie analizate cu atenţie, precum şi schimbările preconizate în asigurarea serviciilor publice de furnizare (de exemplu, creşterea serviciilor de e-guvernare, telecomunicaţii, educaţie online şi altele asemenea). În plus, auditurile energetice ar trebui să ia în considerare atât măsuri de rambursare pe termen mai scurt (de exemplu, schimbarea comportamentului, optimizarea reglării existente, îmbunătăţiri uzuale ale instalaţiilor mecanice şi electrice, practici îmbunătăţite de exploatare şi de întreţinere), cât şi măsuri cu durate de recuperare a investiţiei mai lungi (pentru atingerea indicatorilor de înaltă performanţă energetică). Auditurile ar trebui să caute să identifice sinergiile dintre măsurile cu durate mici şi mari de recuperare a investiţiei. Ca parte a mecanismului de guvernanţă propus pentru implementarea SRTL (a se vedea secţiunea 2 a capitolului XII), MLPDA va coordona programele de renovare pe baza unor criterii de selecţie. MLPDA va dezvolta, de asemenea, o bază de date integrată a clădirilor publice centrale şi locale, urmărind numărul de clădiri renovate şi rezultatele acestora în ceea ce priveşte economiile de energie cu integrare potenţială/interconectare cu sistemele de înregistrare PRC/CPE pentru a evita duplicarea datelor în diferite sisteme. Această bază de date ar trebui să facă parte din sistemul general de monitorizare a renovării clădirilor din cadrul programului naţional consolidat. Ministerele de resort cu portofolii de clădiri semnificative, cum ar fi Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, autorităţile locale şi alte organisme relevante din cadrul celorlalte ministere, ar trebui să pregătească listele de priorităţi în ceea ce priveşte renovarea clădirilor, ca parte a infrastructurii acestora şi a planificării eficienţei energetice până în 2030, pentru a include clădirile cu cele mai scăzute performanţe, economiile de energie preconizate, nevoile de investiţii şi perioadele de rambursare estimate. În cadrul programului naţional, aceste liste de priorităţi vor fi incluse în baza consolidată de proiecte, iar administratorul va oferi instituţiilor publice accesul la asistenţa pentru dezvoltarea de proiecte pentru audituri energetice, elaborarea proiectelor tehnice, achiziţii, management şi finanţare. Achiziţiile publice şi, în special, cele centralizate contribuie în mod esenţial la sprijinirea organismelor din sectorul public să îşi îndeplinească obiectivele pentru eficienţă energetică. Pentru a asigura un raport calitate-preţ adecvat în condiţii de transparenţă ridicată, se va analiza oportunitatea realizării achiziţiilor pentru servicii şi lucrări standard de renovare în sistem centralizat, în cadrul acordurilor-cadru prin e-catalog, vizând eficienţa energetică pentru clădiri, minimizând totodată riscul de a contracta lucrări/servicii de o calitate îndoielnică de către UAT-urile responsabile din cauza lipsei personalului calificat din cadrul aparatului de specialitate, în materie de achiziţii publice. Unităţile administraţiei centrale şi agenţiile acestora vor putea apoi să achiziţioneze la momentul oportun şi în mod simplificat servicii relevante pentru proiecte de renovare a clădirilor şi modernizarea iluminatului şi a echipamentelor. Specificaţiile elaborate pentru acest proces centralizat de achiziţii publice vor fi, de asemenea, disponibile pentru sectorul public în ansamblu, putând fi extinse şi pentru sectorul privat, municipalităţi, asociaţii de proprietari şi alţi intermediari cu scopul de a simplifica procesul de renovare a clădirilor. Soluţia unui e-catalog centralizat în scopul renovării locuinţelor unifamiliale bazată pe exemplul clădirilor publice poate fi, de asemenea, explorată în continuare. Această abordare a achiziţiilor va fi un instrument important pentru proiecte la scară mai mică, precum şi pentru proiecte de renovare mai ample În cele din urmă, după cum s-a menţionat anterior, mecanismele şi stimulentele financiare rambursabile trebuie să încurajeze autorităţile publice să investească într-un fond de clădiri eficient din punct de vedere energetic. De asemenea, trebuie să se iniţieze stimulente şi activităţi care să încurajeze utilizarea parteneriatelor public-privat (PPP) sau a contractelor de performanţă energetică cu finanţare în afara bilanţului, în conformitate cu normele şi orientările contabile ale Eurostat. Parteneriatul public-privat sau contractul de performanţă energetică pot fi, de asemenea, un model alternativ de finanţare, dar ar trebui să aibă acces la mecanisme de finanţare similare. Aceste modele ar permite rambursarea activităţilor de renovare a clădirilor prin economii de costuri de energie garantate pe durată determinată, oferind unităţilor publice un cadru eficient din punct de vedere al costurilor şi simplificat în cadrul căruia îşi pot îmbunătăţi sistemele energetice. CAP. VIII Rezultatele politicilor şi acţiunilor Analiza scenariilor Punerea în aplicare a politicilor şi măsurilor enumerate în secţiunile anterioare este necesară pentru a ajuta la creşterea ritmului renovărilor pentru fondul de clădiri din România şi pentru a produce rezultate importante în ceea ce priveşte economiile de energie, reducerea emisiilor de CO2 şi reducerea costurilor de exploatare şi de întreţinere. Alte beneficii indirecte sau mai puţin tangibile pot include, de asemenea, un nivel mai ridicat de confort în interior, creşterea valorii de piaţă a locuinţelor, investiţii amânate sau evitate în capacităţi de producere de energie şi îmbunătăţiri în domeniul mediului. Pentru mulţi proprietari, aceste beneficii indirecte constituie un element esenţial pentru implementarea proiectelor de renovare vizând eficienţa energetică şi îmbunătăţirea satisfacţiei generale a locatarilor în raport cu locuinţele acestora. S-a realizat o analiză a scenariilor pentru planificarea investiţiilor SRTL şi pentru a se evalua necesarul de investiţii şi beneficiile anticipate pe baza diferitelor niveluri ale ratelor de renovare pentru perioada 2020-2050. Ca bază pentru analiză, Tabelul 4 de mai jos prezintă succint ce pachet a fost considerat a fi optim din punct de vedere al costurilor pentru fiecare categorie de clădiri şi tip de combustibil. Pentru fiecare tip de clădire şi pachet, se includ, de asemenea, costurile de investiţii estimate şi beneficiile corespunzătoare, precum economiile de energie estimate şi reducerile de emisii de CO2.*28 *28 Pentru pachetele de renovare selectate, s-a aplicat un coeficient de 70% la economiile de energie şi de emisii de carbon pentru a lua în considerare proiecţiile conservatoare în estimările de economii. Cu toate acestea, costurile de investiţii estimate nu au fost modificate în analiza scenariului. S-au elaborat trei scenarii ce au avut la bază ritmuri de renovare diferite pentru fiecare deceniu, cât şi abordări alternative pe tipuri de clădiri: ● Scenariul 1 ia în considerare renovări în creştere graduală, cu un ritm crescând cu 0,53- 1,56% în fiecare an (peste valoarea de referinţă de aproximativ 0,5% anual). Acest scenariu preconizează iniţial doar o creştere modestă a ritmului de renovare, dar poate fi atractiv în primul deceniu datorită necesităţii de a proiecta şi introduce noi mecanisme financiare, de a dezvolta un program naţional consolidat, de a atribui noi responsabilităţi diferitelor autorităţi publice şi de a dezvolta capacităţile pieţei. Cu toate acestea, o rată de implementare mai lentă în primul deceniu va necesita o creştere mai substanţială în deceniile următoare (adică 2030- 2050) pentru a atinge ţinta din 2050. ● Scenariul 2 corespunde unei creşteri mai ambiţioase a ritmului de renovare pentru primul deceniu comparativ cu Scenariul 1 pentru a se obţine mai multe economii până în anul 2030, vizând o pondere mai mare a clădirilor cu cele mai scăzute performanţe. Acest scenariu se concentrează mai mult asupra clădirilor multifamiliale (aproximativ 40% din acestea), deoarece oferă cel mai mare potenţial de economii de energie şi de reducere a emisiilor de CO2. ● Scenariul 3 reflectă ratele de renovare distribuite în mod egal pe fiecare an pentru fiecare deceniu. Un astfel de scenariu ar fi foarte dificil de pus în aplicare în primul deceniu, deoarece piaţa ar putea să nu fie pregătită pentru un ritm atât de ridicat al renovării. De asemenea, finanţarea ar fi mult mai dificil de mobilizat. Cu toate acestea, acest lucru ar reflecta mai exact ritmul necesar pentru a atinge ţinta din 2050 şi ţintele intermediare. Tabelul 4. Pachetele de renovare în funcţie de tipul clădirii şi tipul de combustibil şi costurile şi beneficiile estimate pentru analiza scenariului (Analiză Banca Mondială, 2019) (a se vedea imaginea asociată) Tabelul 5 şi, respectiv, figurile 13 şi 14 prezintă ratele anuale de renovare pentru fiecare perioadă de 10 ani, creşteri anuale ale ratelor de renovare şi renovări de clădiri cumulate ale fiecărui scenariu până în 2050. Tabelul 5. Rate anuale de renovare a clădirilor în fiecare scenariu
┌─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ │Rate │Rate │Rate │
│ │anuale de│anuale de│anuale de│
│ │renovare │renovare │renovare │
│ │2021-2030│2031-2040│2041-2050│
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Starea de│ │ │ │
│fapt - │ │ │ │
│scenariul│0,5% │0,5% │0,5% │
│actual │ │ │ │
│"Business│ │ │ │
│as usual"│ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Creşterea│Creşterea│Creşterea│
│Scenariul│graduală │graduală │graduală │
│1 │de la │de la │de la │
│ │0,53% la │2,22% la │4,85% la │
│ │1,56% │4,78% │6,41% │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Creşterea│ │ │
│Scenariul│graduală │ │ │
│2 │de la │3,79% │4,33% │
│ │0,69% la │ │ │
│ │3,39% │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Scenariul│3,13% │3,24% │3,62% │
│3 │ │ │ │
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
(Analiză Banca Mondială, 2019) Scenariul actual presupune că ritmul actual al renovărilor clădirilor, aproximativ 0,5% din totalul fondului de clădiri, este menţinut pe parcursul perioadei de trei decenii. Un astfel de scenariu va permite României să renoveze aproximativ 15% din clădirile care rămân de renovat. Celelalte trei scenarii, pe de altă parte, au fost concepute pentru a garanta faptul că întreg fondul de clădiri care trebuie să fie renovate din punct de vedere energetic vor fi finalizate până în 2050, conform cerinţelor EPBD revizuită. Figura 13. Rate anuale de renovare a clădirilor pentru fiecare scenariu (Analiza Banca Mondială, 2019) (a se vedea imaginea asociată) Analiză Banca Mondială, 2019 Figura 14. Rate de renovare a clădirilor pentru fiecare scenariu (a se vedea imaginea asociată) Analiză Banca Mondială, 2019 Figura 15 prezintă o comparaţie între scenarii în ceea ce priveşte clădirile renovate şi beneficiile cheie, cum ar fi economiile de energie, reducerea emisiilor de CO2, creşterea cotei energiei regenerabile şi numărul de beneficiari. Scenariile 1 şi 2 au acelaşi număr de clădiri renovate, deşi numărul de beneficiari va fi mai mare în Scenariul 2, deoarece mai multe clădiri multifamiliale sunt vizate în perioada 2020-2030. Figura 16 oferă detalii suplimentare cu privire la aria utilă a clădirilor renovate, numărul beneficiarilor şi cerinţele respective de investiţii pentru fiecare scenariu. Figura 15. Compararea beneficiilor de renovare pentru fiecare scenariu până în 2030 (a se vedea imaginea asociată) Analiză Banca Mondială, 2019 Figura 16. Suprafaţa clădirilor renovate, numărul de beneficiari (axa din stânga) şi valoarea investiţiilor pentru fiecare scenariu (axa din dreapta) (a se vedea imaginea asociată) Fiecare scenariu a fost, de asemenea, evaluat în ceea ce priveşte impactul potenţial pe piaţa de renovare a clădirilor. Figura 17 prezintă estimări anuale pentru numărul de lucrători necesari din sectorul construcţiilor pentru a se realiza renovarea planificată a clădirilor în cadrul fiecărui scenariu, în timp ce Figura 18 prezintă estimări anuale ale numărului de angajaţi în cadrul serviciilor arhitectură şi inginerie (audituri energetice pentru clădiri, proiecte tehnice, supravegherea construcţiilor) pentru clădirile preconizate a fi renovate în cadrul fiecărui scenariu. Scenariul 3 ar necesita cea mai mare cerere în sectorul construcţiilor, ceea ce ar implica o creştere a ocupării de aproximativ cinci ori faţă de situaţia existentă (de la aproximativ 14.782 la aproximativ 85.622 lucrători). Acest aspect poate fi o provocare, fără desfăşurarea de activităţi de sprijin adecvate pentru pregătirea pieţei: în primul rând, informarea pieţei privind intenţiile Guvernului de a renova clădirile şi de a investi fonduri publice, oferind date clare pentru a stimula oferta; în al doilea rând, crearea de măsuri de sprijin pentru participanţii pe piaţă, cum ar fi instruirea, implementarea procedurilor standard, reguli echitabile de achiziţii. Scenariile 1 şi 2 ar avea un impact mai mic pe piaţa construcţiilor, cel puţin în perioada iniţială de 4-5 ani. Cu toate acestea, Scenariul 1 nu va atinge capacitatea de piaţă necesară până în 2030 şi, prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în perioada 2030-2040 pentru a sprijini recrutarea de lucrători suplimentari pentru a se asigura faptul că renovarea poate fi realizată în ritmul necesar. Scenariul 2 ar permite în schimb o dezvoltare iniţială mai bună a pieţei construcţiilor, în concordanţă cu ritmul de renovare vizat. Consideraţii similare sunt valabile pentru personalul din servicii de consultanţă şi inginerie. În Scenariul 2, aproximativ 4.000 de noi angajaţi în domeniul arhitecturii şi ingineriei vor fi necesari pentru a se asigura că obiectivele de renovare vor fi îndeplinite. Acest lucru pare mai realist decât cerinţele mai mari din Scenariul 3, deşi în cele din urmă va fi nevoie de mai mult personal în domeniul serviciilor de inginerie pentru a continua creşterea necesară în ritmul renovărilor după 2030. Figura 17. Numărul de lucrători necesari în sectorul construcţiilor în vederea renovării clădirilor pentru fiecare scenariu (a se vedea imaginea asociată) Figura 18. Numărul de angajaţi în domeniul ingineriei necesari în vederea renovării clădirilor pentru fiecare scenariu (a se vedea imaginea asociată) De asemenea, pentru fiecare scenariu*29 propus au fost estimate potenţiale beneficii pentru sănătate, iar acestea sunt prezentate pe scurt în tabelul 6. *29 Calculele privind beneficiile de sănătate sunt obţinute din rezultatele modelului pentru România din raportul de cercetare "The cost of poor housing in the European Union", Simon Nicol, Mike Roys, David Ormandy şi Veronique Ezratty, BRE 2016 Economiile directe anuale legate de furnizarea serviciilor de sănătate datorate renovării clădirilor au fost estimate la aproximativ 69 milioane EURO pentru Scenariul 2, în timp ce valoarea anuală totală a beneficiilor sociale de sănătate este estimată la 1.480 milioane EURO, ceea ce reprezintă aproximativ 11,5% din costurile totale de investiţii. Perioada estimată de recuperare a investiţiilor de aproximativ 12.784 milioane EURO, luând în considerare doar beneficiile pentru sănătate, ar fi de aproximativ 8,6 ani. Tabelul 6. Beneficiile de sănătate estimate pentru fiecare scenariu
┌─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │Economii│ │Total │
│ │Populaţia│ │ │ │anuale │Beneficii │beneficii│
│ │în │Clădiri │ │Costul │directe │anuale de │sociale │
│Scenariu │clădiri │renovate │Suprafaţa│total al │de │sănătate │de │
│ │renovate │[unităţi]│[M mp] │reparaţiei│servicii│indirecte │sănătate │
│ │[M │ │ │[MEUR] │de │(economii)│anuale │
│ │oameni] │ │ │ │sănătate│[MEUR] │[MEUR] │
│ │ │ │ │ │[MEUR] │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┤
│Scenariul│0,76 │227.914 │25,40 │3.843 │20 │406 │426 │
│actual │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┤
│Scenariul│1,47 │336.423 │51,06 │7.415 │38 │779 │817 │
│1 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┤
│Scenariul│2,66 │339.726 │95,36 │12.784 │69 │1.411 │1.480 │
│2 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┤
│Scenariul│4,65 │917.714 │159,16 │22.171 │121 │2.471 │2.953 │
│3 │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────────┴─────────┘
Măsurile de eficienţă energetică, precum izolarea termică, încălzirea (şi reglarea temperaturii), ventilarea, reglarea umidităţii, utilizarea combustibilului, suprafaţa şi orientarea ferestrelor, sunt factori cheie care contribuie la reducerea riscului de a avea un mediu prea rece sau prea cald, a poluării aerului şi a riscurilor asociate pentru sănătate. Cele mai mari avantaje economice şi sociale ale renovării clădirilor se vor realiza în urma îmbunătăţirii încălzirii, a ventilării şi a izolaţiei termice. Se ştie că astfel de îmbunătăţiri previn sau diminuează afecţiunile respiratorii şi circulatorii pe termen lung şi reduc decesele pe timp de iarnă cauzate de temperaturi scăzute, şi totodată reduc riscurile legate de igrasie şi mucegai, aducând beneficii semnificative în ceea ce priveşte reducerea bolilor respiratorii, a simptomelor alergice (cum ar fi ca astm, rinită) şi infecţiilor (în principal fungice). Renovările clădirilor contribuie, de asemenea, la reducerea expunerii la temperaturi interioare scăzute care cauzează afecţiuni cardiovasculare, boli respiratorii, artrită reumatoidă şi termoreglare deteriorată (hipotermie). Scenariul selectat şi beneficii asociate Pe baza ritmului de renovare, a ariei utile a clădirilor renovate, a numărului de beneficiari, a economiilor de energie estimate pe baza modelărilor, a reducerilor de emisii de CO2 şi a impactului asupra sectorului construcţiilor, Scenariul 2 apare ca cel mai potrivit pentru SRTL şi, prin urmare, este recomandat. Acesta corespunde unei sume estimate de investiţii necesare de aproximativ 12,8 miliarde EUR între 2020 şi 2030, ce vor trebui asigurate atât din fonduri private cât şi din fonduri publice. Aşa cum s-a precizat şi mai sus, numărul real al clădirilor ce vor trebui renovate va fi identificat pe baza unor analize la nivel local, pe lângă starea tehnică a clădirilor, avându-se în vedere un complex de factori economici, sociali, demografici, geografici, tendinţe de depopulare a unor zone, necesităţi de reconversie funcţională. Această investiţie nu include costuri de intervenţii pentru reducerea riscului seismic, care vor fi estimate prin intermediul Strategia naţionale de reducere a riscului seismic. Această valoare nu include, de asemenea, suma estimată pentru finanţarea costurilor administrative ale programului şi activităţile de sprijin necesare, formare profesională şi asistenţa tehnică care vizează dezvoltarea pieţei, îmbunătăţirea capacităţii, campanii de informare/conştientizare, sprijin instituţional şi implementarea programului. Tabelul 7 prezintă rezultatele cheie ale Scenariului 2, pentru care sunt propuse opţiuni şi mecanisme de finanţare în Secţiunea 10. Tabelul 7. Costurile recomandate pentru scenariu (Scenariul 2) şi rezultatele cheie
┌──────────────┬───────────┬─────────┬───────┬──────────┬────────┬────────┬────────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │Pondere │
│ │ │ │ │ │Economii│Reducere│crescută │
│Tipul clădirii│Categoria │Suprafaţa│Clădiri│Investiţie│de │CO2 │energii din │
│ │ │[M mp] │[număr]│[M EUR] │energie │[M tonă]│surse │
│ │ │ │ │ │[M tep] │ │regenerabile│
│ │ │ │ │ │ │ │[M tep] │
├──────────────┼───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│Rezidenţial │Rural │10,57 │162.475│1.736,87 │0,17 │0,04 │68,63 │
│Locuinţe ├───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│unifamiliale │Urban │9,39 │102.120│1.449,88 │0,14 │0,11 │39,77 │
├──────────────┼───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│ │< = P + 4 │21,62 │21.124 │2.791,47 │0,11 │0,47 │24,96 │
│Rezidenţial │etaje │ │ │ │ │ │ │
│Clădiri ├───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│multifamiliale│> P + 4 │44,04 │23,471 │4.877,24 │0,36 │1,41 │50,64 │
│ │etaje │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│Educaţie │Şcoli │4,24 │4.361 │874,84 │0,03 │0,14 │14,81 │
├──────────────┼───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│ │Spitale │1,61 │161 │318,33 │0,01 │0,06 │5,28 │
│Sănătate ├───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│ │Altele │1,07 │14.324 │192,52 │0,01 │0,02 │3,11 │
├──────────────┼───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│Birouri │ │1,35 │1.539 │236,55 │0,01 │0,03 │4,41 │
│administrative│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│ │Hoteluri │0,04 │73 │9,38 │0 │0 │0,18 │
│ ├───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│Comerciale │Restaurante│0,12 │2.394 │27,05 │0 │0 │0,5 │
│ │şi cafenele│ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│ │Magazine │1,31 │7.686 │269,40 │0,01 │0,06 │5,03 │
├──────────────┴───────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼────────────┤
│Total │95,36 │339.726│12.783,53 │0,83 │2,34 │217,31 │
└──────────────────────────┴─────────┴───────┴──────────┴────────┴────────┴────────────┘
Figurile 19, 20 şi 21 prezintă impactul implementării asupra economiilor de energie, reducerii emisiilor de CO2 şi instalaţiilor de utilizare a energiei din surse regenerabile pentru fiecare scenariu, în comparaţie cu scenariul Business as usual (BaU). Figura 19. Economii de energie (a se vedea imaginea asociată) Notă: Valorile din tabel sunt cumulate până în 2030 Figura 20. Reducerea emisiilor de CO2 (a se vedea imaginea asociată) Notă: Valorile din tabel sunt cumulate până în anul 2030 Figura 21. Ponderea crescută a energiilor din surse regenerabile (a se vedea imaginea asociată) Notă: Valorile din tabel sunt cumulate până în anul 2030 Analiza a examinat, de asemenea, contribuţiile Scenariului 2 la obiectivele generale de economisire a energiei din România, aşa cum este prezentat în proiectul PNIESC. Scenariul recomandat asigură faptul că sectorul clădirilor contribuie cu aproximativ 30% din obiectivul final de consum de energie, 108% pentru reducerea emisiilor de CO2 şi 87% pentru obiectivele de utilizare a energiei din surse regenerabile până în 2030. Figura 22 prezintă aceste rezultate în contextul proiectului PNIESC. Alte beneficii asociate cu implementarea SRTL includ: ● Confort termic îmbunătăţit în apartamente şi în locuinţele unifamiliale, care poate fi estimat pe baza creşterii temperaturii interioare până la valoarea de referinţă de 21 grade C pentru fiecare clădire, ● Îmbunătăţirea coeziunii sociale (din partea AP-urilor şi a comunităţilor mai puternice), ● Reducerea sărăciei energetice şi diminuarea marginalizării sociale (acces sporit la serviciile moderne de energie: electricitate, încălzire şi instalaţii de gătit nepoluante (combustibili şi sobe care nu produc poluarea aerului), ● Ameliorarea ambientului urban prin refacerea faţadelor cu finisajele degradate, ● Abordarea riscurilor de degradare a clădirilor insuficient întreţinute, inclusiv ale celor cu risc seismic. De asemenea, creşterea rezilienţei post-dezastru şi o recuperare mai rapidă. Din punct de vedere al eficienţei costurilor, al economiilor şi a creşterii de eficienţă semnificative pot fi obţinute atunci când renovarea clădirilor este planificată şi întreprinsă într-un mod integrat, având în vedere eficienţa energetică, siguranţa seismică şi alte intervenţii privind creşterea calităţii arhitecturale. ● Susţinerea creşterii economice şi generarea de locuri de muncă, susţinerea viabilităţii financiare a sistemelor de termoficare (prin promovarea rebranşărilor), ● Susţinerea sectorului de cercetare - dezvoltare inovare, ● Îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă din domeniul construcţiilor, ● Intensificarea activităţii economice ca rezultat al stimulării investiţiilor şi creării de locuri de muncă. Figura 22. Scenariu recomandat: contribuţia la ţintele din Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (a se vedea imaginea asociată) CAP. IX Indicatori 1. Foaie de parcurs pentru implementare În conformitate cu articolul 2a alineatul (2) din EPBD revizuită, în SRTL, fiecare stat membru trebuie să stabilească o foaie de parcurs în implementare cu măsuri şi indicatori de progres măsurabili definiţi pe plan intern, pentru a se asigura un fond construit naţional extrem de eficient din punct de vedere energetic şi decarbonat şi pentru a facilita transformarea eficientă economic a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Foaia de parcurs pentru implementare va include etapele intermediare semnificative pentru anii 2030, 2040 şi 2050 şi va specifica modul în care acestea contribuie la atingerea obiectivelor privind EE ale UE conform Directivei nr. 2012/27/UE. Tabelul 8 prezintă cadrul pentru definirea indicatorilor şi a etapelor intermediare ale foii de parcurs în implementare pentru SRTL. Tabelul 8. Rezultate, indicatori de impact şi etape intermediare ale renovării clădirilor
┌──────────────┬───────┬─────────┬─────────────────────┐
│ │ │Valoare │Valori ţintă │
│ │ │de │(creştere graduală) │
│Indicator │Unitate│referinţă│ │
│ │ ├─────────┼──────┬──────┬───────┤
│ │ │2020 │2030 │2040 │2050 │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Economii de │M Tep │0 │0,83 │3,32 │6,14 │
│energie finală│% │0% │9% │35% │65% │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│- Rezidenţiale│M Tep │0 │0,77 │3,19 │5,88 │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│CMF │M Tep │0 │0,47 │0,79 │1,08 │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│LUF │M Tep │0 │0,31 │2,40 │4,80 │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│- │M Tep │0 │0,06 │0,13 │0,26 │
│nerezidenţiale│ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │M Tep │0 │0,05 │0,09 │0,16 │
│publice │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │M Tep │0 │0,01 │0,04 │0,10 │
│comerciale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Reducere │M Tep │0 │2,34 │4,91 │7,85 │
│emisii de CO2 ├───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│ │% │0% │24% │50% │80% │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│- Rezidenţiale│M mp │0 │2,03 │4,20 │6,41 │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Clădiri │M mp │0 │1,87 │3,19 │4,37 │
│multifamiliale│ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Locuinţe │M mp │0 │0,16 │1,02 │2,03 │
│unifamiliale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│- │M mp │0 │0,31 │0,71 │1,45 │
│nerezidenţiale│ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │M mp │0 │0,25 │0,49 │0,82 │
│publice │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │M mp │0 │0,06 │0,22 │0,63 │
│comerciale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Creşterea │ │ │ │ │ │
│numărului de │M mp │0 │3,45 │20,58 │117,40 │
│NZEB (PE < │ │ │ │ │ │
│50kWh/mp/y; ├───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│SRE >40%; CO2 │ │ │ │ │ │
│<7kgCO2mp) │% │0 │1% │4% │23% │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│- Rezidenţiale│M mp │0 │0,86 │13,31 │93,06 │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Clădiri │M mp │0 │0,66 │5,69 │32,03 │
│multifamiliale│ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Locuinţe │M mp │0 │0,20 │7,63 │61,03 │
│unifamiliale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│- │M mp │0 │2,60 │7,27 │24,34 │
│nerezidenţiale│ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │M mp │0 │2,52 │6,74 │16,75 │
│publice │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │M mp │0 │0,07 │0,53 │7,59 │
│comerciale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Reducerea │ │ │ │ │ │
│numărului de │ │ │ │ │ │
│persoane │% │0% │-30% │-70% │-100% │
│afectate de │ │ │ │ │ │
│sărăcia │ │ │ │ │ │
│energetică │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Reducerea │ │ │ │ │ │
│numărului de │ │ │ │ │ │
│clădiri în │ │ │ │ │ │
│clasele │% │0% │19% │23% │26% │
│energetice │ │ │ │ │ │
│cele mai │ │ │ │ │ │
│scăzute │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Clădiri │ │ │ │ │ │
│nerezidenţiale│ │ │ │ │ │
│echipate cu │ │ │ │ │ │
│BEM-uri sau │% │0% │18% │45% │100% │
│sisteme │ │ │ │ │ │
│inteligente │ │ │ │ │ │
│similare │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│- │Unităţi│0 │30.537│76.488│170.221│
│nerezidenţiale│ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │Unităţi│0 │20.384│40.768│67.947 │
│publice │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│clădiri │Unităţi│0 │10.153│35.720│102.275│
│comerciale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Numărul │ │ │ │ │ │
│iniţiativelor │Nu │0 │4 │5 │6 │
│de tip ghişeu │ │ │ │ │ │
│unic │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Creşterea │ │ │ │ │ │
│nivelului de │ │ │ │ │ │
│sensibilizare │ │ │ │ │ │
│care a condus │ │ │ │ │ │
│la acţiuni │ │ │ │ │ │
│concrete (% │ │ │ │ │ │
│dintre │ │ │ │ │ │
│proprietarii │% │0 │19% │57% │100% │
│care │ │ │ │ │ │
│întreprind │ │ │ │ │ │
│acţiuni de │ │ │ │ │ │
│renovare din │ │ │ │ │ │
│total │ │ │ │ │ │
│proprietari │ │ │ │ │ │
│vizaţi) │ │ │ │ │ │
└──────────────┴───────┴─────────┴──────┴──────┴───────┘
Tabelul 9 prezintă o listă de indicatori care ar trebui să fie monitorizaţi în timpul implementării SRTL. Lista finală a indicatorilor trebuie să fie definitivată şi convenită pe baza planului de acţiune pentru implementarea strategiei, pentru a se garanta că toate elementele relevante pentru ţinte sunt acoperite, împreună cu sursele de informare, instituţiile responsabile de colectarea acestora şi resursele necesare (de exemplu, instruire, subcontractarea sondajelor, personal adecvat, detalii procedurale pentru monitorizarea indicatorilor şi altele asemenea). Pe parcursul raportării anuale, trebuie să se pregătească o analiză a stadiului de implementare efectiv, iar abaterile de la ţinte trebuie să fie abordate prin propuneri de ajustare a programelor, acţiunilor şi măsurilor din cadrul SRTL. Tabelul 9. Indicatori cheie pentru a fi monitorizaţi în timpul implementării (a se vedea imaginea asociată) CAP. X Implicaţii bugetare 1. Mecanisme financiare pentru sprijinirea mobilizării investiţiilor Articolul 2 a alineatul (3) din EPBD revizuită impune statelor membre să faciliteze accesul la mecanisme financiare pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovarea necesară pentru atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 2a alineatul (1), respectiv un fond de clădiri extrem de eficient din punct de vedere energetic şi decarbonat până în 2050 şi transformarea în mod eficient din punct de vedere al costurilor a clădirilor existente în NZEB-uri. Articolul 2a alineatul (3) din EPBD revizuită stabileşte mecanisme posibile şi se bazează pe articolul 20 din EED, care impune statelor membre să sprijine instituirea unor facilităţi de finanţare sau utilizarea celor existente, pentru măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Finanţarea adecvată este unul din cele mai importante elemente pentru a se asigura că diferitele strategii, politici şi planuri guvernamentale produc efectiv rezultatele dorite. La nivelul statelor membre ale UE sunt diferite abordări cu privire la rolul Guvernului în implementare şi finanţare, fiind însă unanim acceptat faptul că este necesar un anumit nivel de intervenţie guvernamentală pentru a depăşi obstacolele de natură tehnică, financiară, de implementare şi comportamentale, care de obicei împiedică acţiunile de renovare pentru eficienţa energetică să aibă loc pe cont propriu (vezi Secţiunea 4.2). În plus, stadiul dezvoltării pieţei necesită o anumită susţinere până va putea oferi finanţare şi servicii, iar utilizatorii finali pot accesa finanţarea şi pot pune în aplicare măsurile pe cont propriu. România a avut o experienţă semnificativă în ultimele două decenii în ceea ce priveşte programele de renovare a clădirilor şi schemele de finanţare. Cu toate acestea, chiar şi în prezent, există programe care se suprapun şi care concurează reciproc, care oferă cerinţe, termeni şi instrumente de finanţare diferite. În acest context, în cadrul strategiei viziunea este de a consolida programele existente în cadrul unui program cu măsuri diferite pentru fiecare segment al pieţei. O mare parte din renovările clădirilor s-a bazat în mod substanţial pe finanţarea din partea UE şi IFI, cu ponderi însemnate de subvenţie şi cu o cofinanţare minimă. Finanţarea în prezent este sporadică, în ciclurile programului şi, prin urmare, nu este previzibilă sau stabilă. Instituţiile financiare au fost folosite doar marginal; prin urmare, capacitatea de a trece la programe sustenabile şi de amploare mai mare rămâne foarte limitată. Schemele de finanţare trebuie să abordeze, de asemenea, probleme legate de necesităţile de investiţii suplimentare (de exemplu, pentru siguranţa seismică/la incendiu), de bonitatea asociaţiilor de proprietari din clădirile multifamiliale/municipalităţilor/a proprietarilor locuinţelor unifamiliale şi a cetăţenilor aflaţi în situaţia de sărăcie energetică. Având în vedere analiza scenariilor de investiţii, nivelul necesităţilor de investiţii pentru îndeplinirea ţintei de eficienţă energetică pentru 2030 necesită o finanţare substanţial mai mare decât asigură actualmente UE şi IFI. Deşi s-ar putea lua în considerare creşterea cotei alocate de Guvern din bugetul de stat alocat pentru astfel de programe, acest lucru nu poate acoperi deficitul de finanţare. Prin urmare, un element esenţial al SRTL este reprezentat de iniţierea unei tranziţii rapide de la subvenţii la alte scheme financiare prin reducerea progresivă a subvenţiilor, creşterea nivelului cofinanţării şi prin dezvoltarea de mecanisme de finanţare comercială. În cazul clădirilor publice, doar o mică parte din fondurile din subvenţii (de obicei 20 - 30%) poate fi necesară, pentru a permite durate de recuperare a investiţiei mai mici de 8 - 10 ani. Echilibrul trebuie asigurat prin credite reînnoibile automat ("revolving"), capitalizate cu fonduri UE sau de la Guvern. De asemenea, pe această piaţă ar putea fi aduse şi companiile de tip ESCO, cu utilizarea unor finanţări publice. În cazul clădirilor rezidenţiale trebuie stabilită şi comunicată politica de scădere progresivă a ratei subvenţiilor iar proprietarii de locuinţe trebuie să fie informaţi asupra beneficiilor renovării clădirilor, cu argumentarea avantajelor renovării. La început, subvenţia va fi mai mare (60 - 80%), restul fiind finanţat din fonduri UE în cadrul unui mecanism de grant/dobândă subvenţionată. Odată ce va fi acceptată necesitatea de a asigura cofinanţarea şi rambursarea şi se va demonstra posibilitatea recuperării investiţiei din economiile de energie, cofinanţarea va putea fi externalizată către intermediari financiari, într-o formă rezultată în urma consultării acestora. La fiecare 3 - 5 ani, nivelul de finanţare prin subvenţii ar trebui redus cu încă 15 - 20%. În paralel, MLPDA împreună cu instituţiile relevante pot iniţia o campanie de comunicare publică pentru a educa şi informa proprietarii privaţi asupra beneficiilor şi costurilor aferente mecanismelor propuse. În cadrul strategiei unul dintre instrumentele luate în calcul este Programul naţional de renovare a clădirilor pentru a coagula fondurile publice (din programele UE, fonduri bugetare naţionale, iniţiative ale IFI) cu scopul de a oferi o serie de produse care să sprijine toate segmentele de piaţă. Principalele elemente avute în vedere sunt: ● Finanţare parţială prin intermediul subvenţiilor, cu o strategie clară de reducere treptată a subvenţiilor nerambursabile şi de susţinere a unei campanii puternice de sensibilizare (comunicare) şi asistenţă tehnică administrativă pentru solicitanţi (un singur ghişeu); ● Credite reînnoibile tip "revolving" (la nivelul intermediarilor de implementare), care ar putea acoperi cerinţele de cofinanţare cu o obligaţie din partea proprietarilor de clădiri de a rambursa pe o perioadă determinată, de exemplu 5 - 10 ani; ● Garanţii aferente împrumuturilor, pentru a facilita contractarea de împrumuturi bancare comerciale pentru clădiri private (comerciale şi rezidenţiale); ● Linii de credit, pentru băncile care participă la finanţarea pe termen mai lung pentru împrumuturi pentru renovarea clădirilor; ● Instrumente financiare dedicate (de exemplu, participanţii la capital, fonduri de rezervă pentru pierderi de împrumut, fonduri de garantare a performanţei, împrumuturi pentru capital de lucru) pentru a sprijini ESCO-uri, companiile de întreţinere, utilităţi şi alţi furnizori terţi care pot contribui la renovarea clădirilor cu unele scheme de rambursare; ● Scheme de credite destinate persoanelor fizice pentru a sprijini achiziţionarea şi instalarea investiţiilor complementare, precum robinete cu termostat, repartitoare de costuri pentru energia termică, echipamente eficiente, inclusiv pentru ventilare cu recuperarea căldurii şi climatizare. Acest tip de mecanism de finanţare ar fi similar schemelor utilizate în alte state membre, precum: (i) fondurile pentru modernizarea clădirilor multifamiliale din Lituania; (ii) o combinaţie între împrumuturi, asistenţă tehnică şi granturi pentru renovarea clădirilor multifamiliale în Estonia; (iii) granturi şi împrumuturi implementate de Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW) pentru renovarea clădirilor din punct de vedere energetic în Germania (iv) facilitarea de finanţare pentru energia durabilă implementată de BERD în Slovacia, SlovSEFF. (v) facilitarea de finanţare pentru energia durabilă implementată de BERD în România, RoSEFF. La nivel naţional, implementarea acestei facilităţii de finanţare (RoSEFF) a contribuit la finanţarea cu aproape 4 miliarde de Euro a investiţiilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei din surse regenerabile în 24 de ţări. În România, au fost dezvoltate trei programe de tip SEFF cu ajutorul cărora s-au finanţat 473 proiecte de investiţii cu o valoare totală de 189 milioane Euro. 2. Cadrul instituţional privind mecanismele financiare Cadrul instituţional pentru gestionarea mecanismelor financiare avute în vedere în implementarea strategiei, trebuie să stabilească următoarele roluri: ● MLPDA - minister responsabil pentru coordonarea generală a politicii de eficienţă energetică în clădiri, a programului naţional de renovare şi proiectarea şi gestionarea generală a mecanismelor financiare publice pentru renovarea clădirilor; ● Înfiinţarea şi operaţionalizarea unui "Fond", cu respectarea prevederilor legislaţiei privind datoria publică, pentru a mobiliza fonduri publice şi împrumuturi IFI şi a servi ca administrator de program; ● MFP - unica instituţie care poate contracta datorie publică guvernamentală, minister responsabil pentru relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale (IFI) şi cu promovarea legislaţiei în domeniul finanţelor publice; ● MFE - minister responsabil pentru coordonarea asistenţei financiare nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană pentru perioada de programare financiară 2021-2027; ● Băncile comerciale - rolul de a dezvolta şi de a oferi produse financiare, de a gestiona liniile de credit, de a utiliza scheme de garantare, pentru a oferi cofinanţarea necesară, conform solicitărilor proprietarilor de clădiri; ● Autorităţile administraţiei publice centrale: responsabile pentru analiza şi prioritizarea clădirilor şi raportarea datelor energetice relevante pentru clădirile deţinute şi ocupate de acestea; ● Autorităţile administraţiei publice locale şi după caz, societăţile de administrare care sunt principalele agenţii de implementare - responsabile pentru analiza şi prioritizarea clădirilor, recrutarea proprietarilor de clădiri, depunerea cererilor, încheierea de aranjamente de finanţare/implementare, procurarea şi supravegherea tuturor serviciilor şi lucrărilor de renovare, aprobarea facturilor, raportarea rezultatelor; şi ● Beneficiarii finali - proprietarii sau chiriaşii clădirilor care sunt de acord să participe şi să investească în renovarea clădirilor lor cu anumite responsabilităţi de supraveghere în domeniile de responsabilitate respective şi să efectueze rambursările necesare pentru schemele fără granturi. MLPDA va deţine rolul de coordonator al Programului naţional de renovare a clădirilor în cooperare cu MFP şi alte ministere de resort, în conformitate cu responsabilităţile evidenţiate mai sus. MLPDA va prelua rolul principal în gestionarea generală a programului naţional şi va asigura funcţionarea adecvată a tuturor aspectelor programului, inclusiv în proiectarea şi supravegherea mecanismelor de finanţare publică. Monitorizarea continuă a programului, evaluările şi analizele periodice şi dialogul continuu cu diverşi parteneri în implementare vor fi esenţiale pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a schemelor de finanţare cu o cerere suficientă. "Fondul", cu rol de mobilizare de fonduri şi administrare de fluxuri, poate identifica nevoi financiare, contribui la mobilizarea şi derularea finanţării, inclusiv prin mecanisme financiare pe care să le administreze, poate acţiona drept creditor sau agent de plată pentru schemele de grant/credite reînnoibile de tip "revolving", şi duce la îndeplinire alte sarcini conform statutului său. "Fondul" se va înfiinţa prin intermediul unui act normativ cu putere de lege, prin care se va stabili statutul juridic al acestuia. Pentru a sprijini introducerea acestor mecanisme, intermediarii vor fi un element de bază al programului naţional. Aceşti intermediari ar include intermediarii financiari, cum ar fi băncile, pentru a contribui la furnizarea cofinanţării atunci când este necesar şi "intermediari de implementare" - care pot include autorităţile administraţiei publice locale, companii publice sau private de întreţinere, ESCO-uri, companii de utilităţi sau alte entităţi calificate - care ar putea împrumuta sumele necesare pentru cofinanţare în numele proprietarilor de clădiri (în special în cazul clădirilor multifamiliale), ar putea ajuta la gestionarea renovărilor şi ar putea colecta contribuţii/rambursări de la proprietarii de clădiri după renovare. Proprietarii de clădiri ar rămâne beneficiarii finali şi ar putea avea un rol în supravegherea renovării şi asigurând rambursarea în timp util a împrumuturilor din pachetul de finanţare. Pe baza experienţei din UE, în particular din Europa de Est, cu sprijinul Băncii Mondiale, a fost făcută o analiză a diferitelor opţiuni ale cadrului instituţional, inclusiv "Fondul", intermediarii financiari, intermediarii de implementare şi proprietarii de clădiri. Aceste instituţii şi posibilele roluri ale acestora sunt prezentate succint în tabelul 10. Tabelul 10. Instituţii propuse pentru implementarea mecanismelor financiare*30 *30 Banca Naţională de Dezvoltare - în calitate de Fond al Fondurilor, poate fi luată în considerare doar la momentul înfiinţării acesteia, estimat pentru anul 2022.
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Instituţie naţională sau │
│ │regională (de ex., Fond, │
│ │Fond de Fonduri, │
│ │Autoritate de Management,│
│ │Banca de Dezvoltare, │
│ │Agenţie) care: │
│ │- atrage resurse │
│ │financiare către │
│ │Programul de la IFI-uri, │
│Nivel 1 – │UE, donatori, guvern si │
│"Fond"(F) │alte surse; │
│ │- distribuie resurse │
│ │financiare către │
│ │beneficiari direct sau │
│ │prin intermediari │
│ │financiari. │
│ │- Execută monitorizarea │
│ │şi controlul, sprijină │
│ │implementarea tehnică │
│ │(ghiduri, documente │
│ │standard etc.) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Bancă comercială sau o │
│ │altă instituţie │
│Nivel 2 - │financiară, care: │
│Intermediar │- distribuie investiţiile│
│financiar │F către beneficiari, │
│(IF) │- oferă Beneficiarilor │
│ │cofinanţare şi/sau │
│ │prefinanţare │
│ │suplimentară. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Municipalităţi, regii │
│ │municipale (de exemplu, │
│ │companii de întreţinere, │
│ │utilităţi) sau altele*, │
│ │care: │
│Nivel 3 – │- reprezintă beneficiarul│
│Intermediar │final (cerere de │
│implementare│finanţare, achiziţii, │
│(II) │controlul implementării),│
│ │-împrumută în numele │
│ │beneficiarului şi │
│ │colectează rambursări │
│ │prin mecanismul de │
│ │economisire a energiei. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Asociaţiile de │
│ │proprietari, proprietari │
│ │individuali, proprietari │
│ │de clădiri publice şi │
│ │comerciale, │
│Nivel 4 - │- ia decizia de a investi│
│Beneficiar │în măsurile EE; │
│final (BF) │- execută toate/o parte │
│ │din sarcinile de │
│ │implementare dacă nu sunt│
│ │îndeplinite de (sau nu │
│ │există) II, │
│ │- îşi rambursează partea │
│ │din investiţie. │
└────────────┴─────────────────────────┘
* Furnizorii de energie care sunt obligaţi să obţină economii de energie Nu toate nivelurile de mai sus trebuie să fie implicate în gestionarea şi implementarea programului. Pe baza acestor niveluri diferite de instituţii, au fost analizate opt opţiuni instituţionale (figura 23). Primul set de opţiuni (1 - 4) include o structură a programului cu un "Fond" (F); opţiunile intermediare (3 - 6) includ Intermediarii Financiari (IF); unele opţiuni (2, 3, 5, 7) se bazează, de asemenea, pe Intermediarii de Implementare (II); toate opţiunile implică Beneficiarii Finali (BF). Figura 23. Opţiuni instituţionale (a se vedea imaginea asociată) Opţiunile a1 - a4 prevăd un "Fond" care prezintă următoarele avantaje: (a) "Fondul" poate consolida resursele financiare (de exemplu, bugetul de stat, credite IFI, fonduri UE) pentru implementarea programelor de investiţii; (b) MLPDA poate delega sarcini unei entităţi unice pentru a-şi reduce sarcina de administrare; (c) este mai uşor să fie atrase resurse financiare de la instituţiile financiare internaţionale care nu sunt concepute pentru a face faţă nivelurilor regionale/locale sau mai multor debitori; şi (d) "Fondul" va fi desemnat pentru a-şi asuma riscurile pe care băncile locale (IF-uri) nu doresc să şi le asume, cum ar fi creditarea asociaţiilor de proprietari. Cu toate acestea, "Fondul" are şi o serie de dezavantaje: (i) reduce controlul guvernamental asupra implementării programului; (ii) termenii şi condiţiile "Fondului" trebuie să fie elaborate şi negociate cu taxe de gestionare şi administrative adecvate; (iii) MLPDA ar trebui să dezvolte suficiente mecanisme de monitorizare şi control pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate în scopurile pentru care au fost prevăzute; (iv) "Fondul" poate necesita consolidarea suplimentară a capacităţii pentru a-şi îndeplini toate funcţiile; şi (v) este posibil ca "Fondul" să nu fie dispus să îşi asume toate riscurile asociate unui împrumut către proprietarii de clădiri, în special în cazul clădirilor multifamiliale. Următoarele două opţiuni (5 şi 6) implică Intermediari Financiari (IF) fără "Fond" (F). Aceste opţiuni sunt în concordanţă cu liniile de credit tipice, care sunt obişnuite în regiune, în mare parte pentru investiţii industriale şi comerciale vizând eficienţa energetică. Există o serie de avantaje pentru intermediarii financiari: (a) utilizarea intermediarilor financiari permite programului să se angajeze direct în relaţia cu băncile comerciale şi să introducă produse bancare pentru proprietarii de clădiri, asigurând în acelaşi timp sustenabilitatea pe termen lung; (b) intermediarii financiari îşi pot folosi fondurile proprii, reducând astfel valoarea finanţării pe care Guvernul ar trebui să o obţină pentru program; (c) programul se poate baza pe capacităţile financiare existente ale intermediarilor financiari, reducând astfel necesitatea de asistenţă tehnică şi permiţând o demarare rapidă a programului; şi (d) proprietarii de clădiri vor fi obligaţi să deschidă conturi de întreţinere/reparaţii şi conturi pentru renovare capitală la băncile de creditare, contribuind astfel la asigurarea rambursărilor. Totuşi, astfel de opţiuni prezintă şi potenţiale puncte slabe: (i) la fel ca în cazul primelor opţiuni, MLPDA are mai puţin control asupra implementării curente a programului şi o capacitate redusă de a direcţiona intermediarii financiari pentru a finanţa asociaţiile de proprietari; (ii) MLPDA ar putea să fie nevoit să efectueze un proces de selecţie şi să realizeze verificarea prealabilă a intermediarilor financiari participanţi; (iii) MLPDA ar trebui să depună eforturi administrative şi de coordonare suplimentare pentru a gestiona mai mulţi intermediar financiari; (iv) termenii şi condiţiile pentru intermediarii financiari participanţi ar trebui elaborate, împreună cu cotizaţiile negociate (negotiated fees) plătite de Guvern sau de proprietarii de clădiri; (v) intermediarii financiari pot solicita asistenţă tehnică pentru a dezvolta securizarea adecvată a împrumuturilor pentru proprietarii de clădiri şi pentru a evalua investiţiile cu privire la eficienţă energetică; şi (vi) este posibil ca intermediarii financiar să nu fie dispuşi să îşi asume toate riscurile asociate creditării proprietarilor de clădiri, ceea ce poate limita aria de acoperire a programului. Opţiunile 7 şi 8 implică aranjamente de implementare care nu includ un "Fond" sau intermediari financiari. Aceste structuri ar putea permite programului: (a) să ofere sprijin financiar direct la nivelul investiţiilor, fără să instituie noi mecanisme de livrare şi finanţare; (b) să se lanseze mai rapid, deoarece nu ar fi nevoie de negocieri prealabile cu un " Fond" sau cu intermediarii financiari; (c) să-şi asume un control direct asupra implementării şi monitorizării programului (prin interacţiunea cu entităţile de implementare a programului, colectarea feedback-ului şi identificarea problemelor de implementare); (d) să evite plata comisioanelor de gestionare pe care "Fondul" sau intermediarii financiari le-ar impune, reducând astfel costurile de finanţare; şi (e) să se asigure că fondurile sunt accesibile tuturor participanţilor eligibili la program fără riscurile percepute în caz de neplată sau restricţii de bonitate. Cu toate acestea, astfel de opţiuni ar: (i) impune sarcini administrative suplimentare pentru MLPDA în ceea ce priveşte gestionarea curentă a programului; (ii) impune agenţiilor guvernamentale să aibă controale financiare drastice şi personal şi resurse adecvate şi calificate; şi (iii) obliga Guvernul să stabilească mecanisme de finanţare şi rambursare a unui număr mare de împrumuturi mici. Introducerea Intermediarilor de Implementare (II) care pot sprijini proprietarii de clădiri să implementeze investiţii, să contribuie la supravegherea contractorilor şi să ajute la colectarea sumelor aferente rambursărilor, oferă mai multe avantaje programului. Deşi autorităţile administraţiei publice locale servesc drept intermediari de implementare în cadrul programelor actuale finanţate prin fondurile structurale ale UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) în unele sectoare din Bucureşti, introducerea unui program naţional extins care ar necesita un ritm accelerat de implementare necesită identificarea unui grup mai larg de profesionişti care pot îndeplini aceste funcţii. În plus, există posibilitatea ca un număr mare din autorităţile administraţiei publice locale mai mici să nu poată avea capacităţile tehnice şi administrative, să nu fie dispuse să-şi asume astfel de funcţii sau este posibil să nu aibă capacitatea de a li se repartiza o datorie suficientă pentru a servi drept agregator. În ciuda acestui fapt, multe alte ţări din Europa de Est, inclusiv Lituania, Croaţia, Bulgaria şi Belarus, s-au bazat pe sau intenţionează să utilizeze intermediari de implementare (în special prin societăţi de întreţinere municipale) pentru a îndeplini aceste funcţii şi a implementa proiecte agregate de renovare cu un profesionalism mai mare, care poate fi mai eficient şi oferă beneficiarilor o altă opţiune pentru finanţarea şi gestionarea renovărilor lor. La punctul 4 sunt prezentate opţiunile instituţionale corespunzător opţiunilor financiare selectate pentru fiecare tip de clădiri. 3. Opţiuni financiare pentru renovarea clădirilor Programele de renovare a clădirilor din UE utilizează de obicei următoarele produse financiare: granturi, împrumuturi combinate cu granturi şi granturi rambursabile. Tabelul 11 oferă o prezentare generală a produselor financiare şi a avantajelor aferente acestora. Un program naţional cu un procent ridicat de granturi, cum ar fi 80 - 100% utilizate în prezent pentru clădiri publice şi rezidenţiale, nu ar fi sustenabil şi ar crea aşteptări la niveluri similare cu cele ale fondurilor de subvenţii pe termen nelimitat. De asemenea, nu ar crea o cultură în care proprietarii de clădiri trebuie să îşi asume responsabilităţi pentru imobilele lor, ci mai degrabă ar genera aşteptarea că Guvernul rămâne responsabil. Pe măsură ce aceste clădiri sunt renovate, este posibil ca proprietarii de clădiri să nu-şi întreţină în mod corespunzător clădirile, aşteptând ca sprijinul continuu prin granturi să se menţină. Mai mult, ar necesita resurse bugetare substanţiale pentru renovarea completă a fondului de clădiri rămas, ceea ce este improbabil să poată fi asigurate. Cu toate acestea, introducerea de credite comerciale, însoţite de granturi, ar părea în prezent a fi foarte dificilă pentru clădirile publice şi pentru clădirile multifamiliale, dar ar putea să funcţioneze pentru locuinţele unifamiliale. Astfel, într-o primă etapă va fi necesară finanţarea publică a necesităţilor de cofinanţare, prin granturi rambursabile, pentru clădirile administraţiei publice locale şi clădirile multifamiliale, până când intermediarii financiar vor dori şi vor putea să-şi asume astfel de roluri. Aceste mecanisme ar permite clădirilor municipale şi clădirilor multifamiliale să acopere integral costurile pentru renovare în avans şi apoi să ramburseze o parte din acestea în timp. Acest lucru ar contribui la evitarea obligării clădirilor municipale şi a clădirilor multifamiliale de a accesa credite bancare comerciale sau de a mobiliza contribuţiile proprietarilor de locuinţe, ceea ce ar putea încetini serios implementarea programului. Componenta rambursabilă a grantului ar putea varia de la 20 - 60% din investiţia totală în funcţie de economiile de costuri cu energia preconizate, capacitatea de rambursare (permisivă din punct de vedere financiar) şi alţi factori. În situaţiile în care este relevant şi posibil, finanţarea publică pusă la dispoziţie pentru locuinţe multifamiliale şi clădirile publice ar trebui să fie condiţionată (sau cel puţin să fie recomandat) de reconectarea la sistemul de termoficare după renovare. Tabelul 11. Opţiuni financiare şi granturi pentru implementarea strategiei
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Avantaje │Dezavantaje │
├────────────────────┴─────────────────┤
│Grant (100%) │
├────────────────────┬─────────────────┤
│ │• Necesită │
│ │resurse │
│ │financiare │
│• Atractiv pentru │publice │
│proprietarii de │suficiente │
│clădiri/apartamente │• Reducerea │
│• Mai simplu de │subvenţiilor │
│administrat decât │pentru a se │
│împrumutul │obţine eficienţa │
│• Mai uşor de │investiţiilor │
│administrat pentru │• Nu este │
│clădirile │sustenabil │
│administraţiei │• Creează cerere │
│centrale │şi aşteptări │
│ │nesatisfăcute │
│ │pentru finanţare │
│ │publică gratuită │
├────────────────────┴─────────────────┤
│Împrumut + Grant │
├────────────────────┬─────────────────┤
│ │• Mecanisme de │
│ │finanţare mai │
│ │complicate decât │
│• Aduce mai multă │în cazul unui │
│disciplină │grant │
│proiectului şi │• Mai puţin │
│beneficiarului │atractiv pentru │
│• Facilitează │proprietarii de │
│participarea │clădiri/ │
│sectorului financiar│apartamente decât│
│privat │un grant │
│• Reinvestirea │• Este posibil ca│
│rambursărilor │intermediarii │
│împrumuturilor │financiari să nu │
│pentru noile │fie dispuşi să │
│proiecte │acorde credite │
│ │municipalităţilor│
│ │sau clădirilor │
│ │multifamiliale. │
├────────────────────┴─────────────────┤
│Grant parţial rambursabil (20 - 60%) │
├────────────────────┬─────────────────┤
│ │• Necesită │
│• Aduce mai multă │resurse │
│disciplină │financiare │
│proiectului şi │publice │
│beneficiarului │suficiente pentru│
│• Reinvestirea │partea │
│rambursărilor │nerambursabilă a │
│granturilor pentru │subvenţiei │
│noile proiecte │• Nevoia unor │
│• Mecanism de │programe │
│finanţare mai puţin │specifice pentru │
│complicat decât în │grupurile │
│cazul unui împrumut │vulnerabile │
│• Tranziţia mai │• Mai puţin │
│simplă de la │atractiv pentru │
│programele │proprietarii de │
│municipale actuale │clădiri/ │
│(grant - 100%) sau │apartamente decât│
│POR (grant - 85%), │un grant │
│deoarece condiţiile │• Sunt necesare │
│rămân foarte │dispoziţii pentru│
│atractive pentru │a permite │
│proprietarii de │municipalităţilor│
│clădiri/apartamente │să ramburseze în │
│ │cadrul sistemului│
│ │bugetar │
└────────────────────┴─────────────────┘
Pe baza diferitelor opţiuni de finanţare, au fost analizate în continuare patru opţiuni, aşa cum este prezentat succint în figura 24. Figura 24. Opţiuni de finanţare şi rambursare pentru renovările clădirilor (a se vedea imaginea asociată) Notă: De asemenea, sunt posibile variaţii ale opţiunilor de mai sus. Valorile din opţiunile furnizate sunt doar în scop ilustrativ. 4. Opţiuni pentru scheme de finanţare în vederea renovării clădirilor Pe baza analizelor de mai sus, în implementarea strategiei se vor analiza cu prioritate următoarele opţiuni pentru fiecare segment de piaţă: ● Opţiunea instituţională 1 şi Opţiunea de finanţare 1 pentru clădirile administraţiei publice centrale; ● Opţiunea instituţională 1 şi Opţiunea de finanţare 3 pentru clădirile administraţiei publice locale; ● Opţiunea instituţională 2 şi Opţiunea de finanţare 3 pentru clădiri multifamiliale; ● Opţiunea instituţională 4 şi Opţiunea de finanţare 2 pentru locuinţe unifamiliale; ● Opţiunea instituţională 4 şi Opţiunea de finanţare 4 (fără grant) pentru clădirile comerciale. (a se vedea figurile 25-29). Utilizarea unui "Fond" poate contribui la mobilizarea finanţării necesare pentru renovarea clădirilor şi îşi poate asuma gestiunea zilnică prin desemnarea unei unităţi de implementare a programului (UIP). În timp ce intermediarii financiar ar trebui încurajaţi să preia cofinanţarea pe termen mediu-lung, din discuţiile cu băncile locale reiese că acestea nu sunt încă dispuse să îşi asume riscurile asociate împrumuturilor pentru unele municipalităţi şi AP-uri/proprietari de apartamente, iar costurile de finanţare pentru acoperirea riscurilor percepute de acestea pot fi mari. Cu toate acestea, pe măsură ce rambursările către "Fond" sunt realizate, intermediarii financiari ar trebui introduşi în program în timp. Intermediarii de implementare pot fi un liant important între "Fond" şi proprietarii de clădiri/asociaţii de proprietari şi pot asigura o implementare solidă a programului. Cu toate acestea, având în vedere nivelul de dezvoltare incipient al companiilor de întreţinere şi a altor intermediari de implementare potenţiali, Programul ar trebui să prevadă în paralel asistenţă tehnică pentru a promova o gamă largă de categorii de intermediari de implementare, incluzând: (a) autorităţi ale administraţiei publice locale, unele dintre ele putând fi capabile şi dornice să împrumute şi să încaseze rambursări; (b) companii care furnizează servicii de utilităţi solide din punct de vedere financiar, având în vedere reglementările actuale ale EEO; şi (c) companii de furnizare servicii de operare, întreţinere, mentenanţă (facility management)/ESCO-uri/firme de construcţii, care pot fi încurajate să îşi asume astfel de funcţii în cadrul activităţilor paralele ale programului. De fapt, în unele ţări (de exemplu, Lituania) care au companii de întreţinere dezvoltate, nevoia de a stabili asociaţii de proprietari a fost mai puţin esenţială, deoarece aceste firme pot identifica nevoile de investiţii, le pot prezenta proprietarilor de locuinţe direct, monitorizează votarea şi implementează proiecte aprobate care ar fi plătite din cotizaţiile lunare ale proprietarilor de locuinţe. Figura 25. Cadrul instituţional şi finanţarea propuse pentru clădirile administraţiei centrale (a se vedea imaginea asociată) Figura 26. Cadrul instituţional şi finanţarea propuse pentru clădirile administraţiei locale (a se vedea imaginea asociată) Figura 27. Cadrul instituţional şi finanţarea propuse pentru clădiri multifamiliale*31 *31 Asociaţiile de proprietari trebuie să fie implicate activ în proces, îndeosebi în implementarea renovării şi recepţiei, în calitate de beneficiari finali ai renovării. Acest lucru este valabil pentru toate opţiunile financiare/instituţionale. (a se vedea imaginea asociată) Figura 28. Cadrul instituţional şi finanţarea propuse pentru locuinţe unifamiliale (a se vedea imaginea asociată) Figura 29. Cadrul instituţional şi finanţarea propuse pentru clădirile comerciale (a se vedea imaginea asociată) Figura 30 de mai jos este un exemplu al fluxurilor financiare pentru clădirile multifamiliale. Figura 30. Fluxurile instituţionale şi financiare recomandate pentru clădirile multifamiliale (a se vedea imaginea asociată) În mod similar, exemplul fluxurilor financiare pentru locuinţe unifamiliale este prezentat în figura 31 de mai jos. Figura 31. Fluxurile instituţionale şi financiare recomandate pentru locuinţe unifamiliale (a se vedea imaginea asociată) Figura 32 de mai jos este un exemplu al fluxurilor financiare pentru clădirile administraţiei publice centrale/locale. Figura 32. Fluxurile instituţionale şi financiare recomandate pentru clădirile administraţiei publice locale (a se vedea imaginea asociată) 5. Buget necesar După cum s-a menţionat în Capitolul VIII, pe baza calculelor realizate conform scenariului adoptat şi a eşantionării statistice este necesară o finanţare estimată totală în valoare de 12,8 miliarde EUR (aproximativ 64 miliarde lei) pentru costurile de investiţii pentru implementarea scenariului recomandat până în 2030. Acest fond trebuie constituit din toate categoriile de fonduri, atât publice cât şi private, luând în considerare modelarea statistică a numărului de clădiri. În plus, în funcţie de mecanismul de implementare selectat, cca. 700 milioane EUR (aproximativ 3,5 miliarde lei) trebui mobilizaţi pentru a sprijini elaborarea proiectelor de renovare, dezvoltarea pieţei şi costurile de gestionare a programului (sau aproximativ 70 milioane EUR, respectiv 350 milioane lei, în fiecare an până în 2030). De asemenea, se estimează că administraţia centrală va trebui să furnizeze între 40 milioane EUR (aproximativ 200 milioane lei) şi 200 milioane EUR (aproximativ 1 miliard lei), anual, pentru a sprijini rambursarea investiţiilor către persoane vulnerabile din punct de vedere social. O combinaţie între sprijinul bugetar direct, utilizarea finanţării şi contribuţiile finanţării private ar putea permite mobilizarea finanţării necesare. Caseta 9 oferă o prezentare de ansamblu a defalcării investiţiilor pe tipuri de clădiri şi surse potenţiale de finanţare pentru prima decadă a strategiei, respectiv până în 2030. Caseta 9: Defalcarea investiţiilor pe tipuri de clădiri şi surse potenţiale de finanţare până în 2030 Clădirile administraţiei publice centrale (300 milioane EUR din bugetul public/fondurile UE) ● Opţiunea 1 (sprijinul de 100% din buget) poate fi cea mai potrivită pentru clădirile administraţiei centrale, deoarece se bazează pe o opţiune de subvenţie de 100%. ● Dacă există economii, se pot reduce alocările de buget pentru costurile cu energia şi întreţinerea în cazul clădirilor renovate. Clădirile administraţie publice locale (1,3 miliarde EUR din care ~ 700 milioane EUR din bugetul public/fondurile UE şi ~ 600 milioane EUR din sectorul privat) ● Opţiune cu un credit preferenţial reînnoibil automat şi/sau o subvenţie parţială/rambursabilă. Clădirile multifamiliale (7,6 miliarde EUR din care ~ 3,5 miliarde EUR din bugetul public/fonduri UE, ~ 4,2 miliarde EUR din sectorul privat) ● Opţiune cu un credit reînnoibil (de tip "revolving") şi o subvenţie parţial rambursabilă. De exemplu, un nivel maxim iniţial de 80%, scăzând la 60% după cinci ani, 40% după 10 ani ● Sumele rambursate ar putea fi colectate şi utilizate pentru rambursarea IFI-urilor sau sar putea reînnoi în cadrul programului pentru etapele viitoare Locuinţele unifamiliale (3,2 miliarde EUR din care ~ 500 milioane EUR din bugetul public/fonduri UE, 2,7 miliarde EUR din sectorul privat) ● Credite ipotecare şi subvenţii parţiale pentru izolare termică, ventilare mecanică cu recuperarea căldurii şi instalaţii SRE Clădirile comerciale (~ 300 milioane EUR din sectorul privat) ● Finanţarea proprie a proprietarilor de clădiri comerciale ● Împrumuturi de la băncile comerciale Pentru prima perioadă a implementării, până în 2030, se estimează că aproximativ 5 miliarde EUR (aproximativ 25 miliarde lei) vor trebui mobilizaţi din bugetul de stat precum şi prin intermediul unui pachet de măsuri financiare care vor cuprinde granturi din fonduri europene din Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă şi Programele Operaţionale Regionale, cu încadrarea în prevederile legislaţiei privind finanţele publice, datoria publică şi strategiei fiscal bugetare. În primii ani până la înfiinţarea şi operaţionalizarea "Fondului", se vor utiliza mecanismele de finanţare existente, reglementate prin programele actuale cu finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri UE (de exemplu Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit în baza O.U.G. nr. 69/2010, Programele Operaţionale Regionale, Programul Casa Eficientă Energetic, şi altele asemenea). Astfel, în perspectiva Politicii de Coeziune 2021-2027, în cadrul Programelor Operaţionale Regionale, cu precădere în mediul urban, sunt susţinute investiţiile în clădirile rezidenţiale precum şi investiţiile în clădirile nerezidenţiale publice, în vederea creşterii eficienţei energetice, abordând integrat şi măsuri de consolidare structurală în funcţie de nivelul de expunere şi vulnerabilitate la seism. Alocarea totală, estimată pentru aceste intervenţii, pentru perioada 2021-2027, la nivelul celor 8 Programe Operaţionale Regionale este de peste 870 milioane EUR, din care 700 milioane EUR din Fondul European de Dezvoltare Regională. De asemenea, la nivelul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă aprobat prin O.U.G. nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, sunt avute în vedere investiţii în creşterea performanţei energetice a clădirilor publice (inclusiv clădiri monument istoric) şi a celor rezidenţiale multietajate. Alocarea totală estimată pentru aceste intervenţii, pentru perioada 2021-2023, este de 1,25 miliarde EUR. În raport cu nevoia estimată, aproximativ 3 miliarde EUR (15 miliarde lei) ar trebui să fie dedicate granturilor nerambursabile, în timp ce aproximativ 2 miliarde EUR (10 miliarde lei) ar trebui folosite spre a se utiliza 4 - 6 miliarde EUR (20 - 30 miliarde lei) în instrumente financiare pentru a reduce deficitul de finanţare. În plus, se aşteaptă ca proprietarii să contribuie cu o sumă de aproximativ 1,8 miliarde EUR (9 miliarde lei). Sprijinul financiar pentru renovări trebuie să includă, de asemenea, asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea programelor (adică, gestionarea şi administrarea programelor şi fondurilor, subvenţii pentru pregătirea proiectelor, implementarea de programe de formare profesională, campanii de comunicare/conştientizare a beneficiilor şi îndrumare, dezvoltarea bazei de date pentru monitorizarea renovării clădirilor şi mecanismelor de colectare a datelor, transferul de cunoştinţe către piaţă şi beneficiari în ceea ce priveşte modalităţile de optimizare a consumului şi altele asemenea). Astfel de intervenţii ar necesita un buget de aproximativ 70 milioane EUR anual (350 milioane lei) pentru următorii 10 ani, pentru un total de cca. 700 milioane EUR până în 2030 (3,5 miliarde lei), costurile fiind defalcate în tabelul 12. Figura 33 de mai jos prezintă pe scurt opţiunile de finanţare pentru a satisface nevoile de investiţii. Figura 33.Opţiuni de finanţare şi utilizare (a se vedea imaginea asociată) Tabelul 12. Defalcare privind estimarea costurilor de asistenţă tehnică în funcţie de tipul de activitate
┌─────────────────────────────┬────────┐
│Asistenţă tehnică, activităţi│Milioane│
│de pregătire şi gestionare a │EUR │
│programelor de renovare │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Structura strategiei │0,5 │
│mecanismului de guvernare │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Evaluarea mecanismelor │ │
│financiare şi dezvoltarea de │0,5 │
│programe de evaluare │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Înfiinţarea Fondului pentru │0,5 │
│Eficienţa Energetică │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Pregătirea Fondului pentru │ │
│Eficienţa Energetică pentru │0,5 │
│operaţiuni │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Dezvoltarea unui sistem │ │
│informatic pentru │ │
│monitorizarea implementării │ │
│strategiei, dezvoltarea │ │
│sistemelor IT pentru │ │
│operaţiunile Fondului pentru │ │
│Eficienţă Energetică cu alte │ │
│interoperabilităţi ale │1,5 │
│sistemului IT: baza de date a│ │
│clădirilor centrale │ │
│(registru), baza de date │ │
│Certificate de performanţă │ │
│energetică, Sistemul │ │
│informaţional de gestionare a│ │
│fondurilor structurale. │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Selectarea intermediarilor │0,5 │
│financiari participanţi │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Campanii de comunicare │10 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Costurile administrative ale │200 │
│intermediarilor financiari │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Înfiinţarea reţelei de │ │
│unităţi de instruire, care │ │
│autorizează şi oferă cursuri │35 │
│de formare şi organizarea de │ │
│cursuri (renovare + nZEB) │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Costuri de administrare a │ │
│Fondului pentru Eficienţa │50 │
│Energetică │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Costuri de pregătire a │ │
│proiectelor de renovare │400 │
│(audit energetic, expertize, │ │
│costuri de proiectare) │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│TOTAL: │700 │
└─────────────────────────────┴────────┘
CAP. XI Implicaţii juridice Tabelul 13 de mai jos prezintă principalele modificări ale cadrului normativ care stau la baza punerii în aplicare a măsurilor cheie propuse în SRTL. Mecanismul descris în cele de mai sus, care cuprinde intermediari financiari şi intermediari de implementare, poate funcţiona doar în condiţiile modificării legislaţiei privind finanţele publice. Astfel, în ipoteza modificării legislaţiei în vigoare privind finanţele publice, se va putea implementa mecanismul de finanţare prezentat, iar în condiţiile în care nu este fezabilă ipoteza modificării legislaţiei respective, se va avea în vedere simplificarea acestuia, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Tabelul 13. Implicaţiile juridice ale măsurilor cheie ale SRTL
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Acte normative │
│Acţiune │necesar a fi │
│ │elaborate şi │
│ │aprobate │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Cerinţe │ │
│legislative │ │
│principale │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Hotărârea de Guvern │
│ │prin care să se │
│Elaborarea │aprobe: │
│planului de │- Planul de acţiune │
│acţiune a SRTL, │pentru implementarea│
│aprobarea │SRTL │
│planului de │- Formarea │
│acţiune a SRTL şi│comitetului │
│a structurii de │interministerial de │
│guvernanţă pentru│coordonare; │
│SRTL │definirea │
│ │responsabilităţilor │
│ │fiecărei instituţii;│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Finalizarea │Ordin MEEMA pentru │
│regulamentului │implementarea ESCO │
│ESCO │în sectorul │
│ │rezidenţial │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elaborarea şi │
│ │Aprobarea legii/ │
│ │ordonanţei de │
│Operaţionalizarea│infiintare a │
│Fondului │"Fondului" │
│ │Mecanismul financiar│
│ │selectat pentru SRTL│
│ │(surse, management, │
│ │operaţionalizare) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Ordinele MLPDA │
│ │pentru │
│ │reglementările │
│ │tehnice în │
│ │construcţii care să │
│ │includă nivelul │
│Actualizarea de │optim al costurilor;│
│normative tehnice│îmbunătăţirea │
│ │normativelor privind│
│ │siguranţa la │
│ │incendiu pentru │
│ │construcţii; linii │
│ │directoare pentru │
│ │nZEB │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Analizarea │
│ │necesităţii │
│ │modificării Legii │
│ │nr. 196/2018 privind│
│Revizuirea Legii │integrarea surselor │
│privind │regenerabile de │
│asociaţiile de │energie │
│proprietari │(prosumatori) şi │
│ │consolidarea rolului│
│ │asociaţiilor de │
│ │proprietari în │
│ │supravegherea │
│ │renovării; │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Cerinţe │ │
│legislative │ │
│secundare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Modificarea O.U.G. │
│ │nr. 114/2018 privind│
│ │instituirea unor │
│ │măsuri în domeniul │
│ │investiţiilor │
│ │publice şi a unor │
│ │măsuri fiscal │
│ │bugetare, │
│ │modificarea unor │
│Stabilirea │acte normative şi │
│preţurilor la │prorogarea unor │
│energie pe baza │termene, cu │
│principiilor de │modificările şi │
│piaţă │completările │
│ │ulterioare şi O.U.G.│
│ │19/2019 pentru │
│ │modificarea şi │
│ │completarea unor │
│ │acte normative, cu │
│ │modificările │
│ │ulterioare, care │
│ │reglementează │
│ │preţurile la energie│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Planul Naţional │ │
│Integrat în │Aprobarea prin │
│domeniul Energiei│Hotărâre de Guvern a│
│şi Schimbărilor │PNIESC │
│Climatice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Modificarea Legii │
│ │nr. 325/2006 │
│ │revizuită privind │
│Termoficare │serviciul public de │
│ │alimentare cu │
│ │energie termică, cu │
│ │modificările │
│ │ulterioare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Modificarea Legii │
│ │nr. 123/2012 pentru │
│ │accelerarea │
│ │contorizării │
│ │inteligente înainte │
│ │de termenul actual │
│Asigurarea │2028; includerea │
│cadrului normativ│reţelelor │
│pentru utilizarea│inteligente; │
│de tehnologie │Ordin ANRE pentru │
│inteligentă │contorizare │
│ │inteligentă, Ordin │
│ │ANRE pentru │
│ │proiectul pilot │
│ │privind │
│ │implementarea BEM în│
│ │clădirile publice şi│
│ │comerciale │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Revizuirea Legii nr.│
│Actualizarea │196/2016 pentru a │
│legislaţiei │include ajutorul │
│privind sărăcia │pentru încălzire şi │
│energetică │introducerea │
│ │criteriilor de venit│
│ │disponibil │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Hotărârea de Guvern │
│Elaborarea şi │pentru aprobare a │
│aprobarea │planului de acţiune │
│planului de │pregătit de │
│acţiune privind │Ministrul Economiei,│
│sărăcia │Energiei şi Mediului│
│energetică │de Afaceri şi de │
│ │Ministerul Muncii şi│
│ │Protecţiei Sociale │
└─────────────────┴────────────────────┘
CAP. XII Proceduri de monitorizare şi evaluare 1. Consultare publică pe parcursul implementării strategiei Planul de implementare a SRTL ar trebui să includă, de asemenea, proiectarea şi livrarea mecanismelor de comunicare pentru a se asigura faptul că părţile interesate pot să se exprime cu privire la activităţile curente şi planificate; mecanisme pentru a solicita idei şi feedback, să prezinte progresul privind implementarea şi să disemineze provocările şi soluţiile/lecţiile învăţate. În acest sens sunt prevăzute următoarele mecanisme de consultare publică: ● Formalizarea unui grup larg de părţi interesate sub forma unui forum cu caracter regulat pentru consultare, formulare de politici şi feedback cu privire la probleme practice şi obstacole în calea renovării clădirilor. Grupul de părţi interesate mobilizat pentru pregătirea acestei strategii ar putea funcţiona ca bază pentru angajamente viitoare în acest sens. ● Organizarea de consultări cu caracter regulat sub formă de conferinţe anuale cu principalele părţi interesate privind progresul implementării strategiei şi discuţii referitoare la acţiunile corective şi îmbunătăţiri propuse pentru implementarea strategiei, care ar putea reprezenta un instrument de orientare pentru comitetul director cu scopul de a lua măsuri corective. ● Comunicarea consolidată cu publicul pentru a explica de ce este eficienţa energetică importantă, potenţialul pentru renovări de clădiri, beneficii sociale şi economice, viziunea Guvernului şi planurile de program şi modul în care alte părţi interesate pot contribui în mod colectiv la această viziune. Diseminarea rezultatelor şi a impactului pozitiv poate fi, de asemenea, extrem de importantă pentru a contribui la dezvoltarea unei circumscripţii pentru a sprijini finanţarea şi implementarea continuă a SRTL şi pentru a asigura angajamentul politic continuu pentru obiectivele SRTL. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea comunicării cu publicul, desfăşurarea campaniei de informare şi de creştere a gradului de conştientizare va fi esenţială pentru implementarea cu succes a SRTL. Activităţile principale trebuie să includă: ● campanii de informare la nivel naţional la TV, radio, internet şi social media, pentru a ajunge la grupuri ţintă şi a promova programe de renovare; ● campanii de educare pentru a informa utilizatorii cu privire la utilizarea eficientă a energiei şi stabilirea unei temperaturi de confort locale adecvate, evitând supraîncălzirea camerei şi asupra măsurilor de renovare recomandate şi beneficiile aplicării acestora asupra condiţiilor de locuire; ● campanii de informare pentru utilizatorii de clădiri de birouri, prin distribuirea de broşuri, pliante şi sesiuni de informare scurte; vor fi, de asemenea, informaţi despre impactul negativ al deschiderii ferestrelor atunci când sistemele de încălzire sau răcire sunt în funcţiune, dar şi despre necesitatea aerisirii corespunzătoare a încăperilor, din considerente de igienă şi sănătate; ● încurajarea colectării informaţiilor de la utilizatorii şi proprietarii clădirii, în care aceştia sunt încurajaţi să împărtăşească periodic informaţiile cu privire la nivelurile de confort termic şi calitatea aerului din interior (prea rece sau prea cald, starea aerului, aerul uscat, curenţii de aer care deranjează aerul în zona de lucru, zgomot prea ridicat de la ventilatoare sau instalaţii de tratare a aerului); ● promovarea utilizării de aparate, echipamente şi computere cu consum redus de energie; şi ● informaţii despre programele de renovare şi disponibilitatea opţiunilor de finanţare, costurile măsurilor implementate, beneficiile efective obţinute, soluţii climatice privind aerul din spaţiile interioare şi utilizarea surselor de energie regenerabile. 2. Guvernanţă Este necesar să se proiecteze mecanisme formale de guvernanţă pentru SRTL, inclusiv un mecanism de coordonare pentru elaborarea şi implementarea politicilor la nivel naţional. De asemenea, trebuie dezvoltate mecanisme pentru coordonarea politicilor şi programelor între ministere şi autorităţile publice, între administraţiile centrale şi locale, între părţile interesate din cadrul Guvernului şi părţile interesate neguvernamentale şi între Guvern şi cetăţenii săi. Acestea ar trebui să includă mecanisme de comunicare pentru a transmite informaţii cu privire la activităţile actuale şi planificate; mecanisme pentru a solicita idei şi feedback, diseminarea progresului implementării, diseminarea provocărilor şi soluţiilor/lecţiilor învăţate; şi mecanisme pentru a îndeplini alte sarcini, astfel cum sunt definite în SRTL. Figura 34 prezintă un potenţial cadru de guvernanţă pentru SRTL şi implementarea sa. Cadrul va fi definit şi aprobat prin Hotărâre a Guvernului, împreună cu planul de acţiuni pentru implementare a prezentei strategii. Figura 34 - Cadrul de guvernanţă propus pentru SRTL (a se vedea imaginea asociată) Astfel, se va constitui un Comitet de coordonare interministerial pentru monitorizarea implementării strategiei. Comitetul de coordonare va include ministerele, agenţiile şi alte instituţii cu responsabilităţi esenţiale şi cunoştinţe tehnice cu privire la strategia de renovare. Secretariatul General al Guvernului şi MLPDA asigură legăturile esenţiale cu alte ministere şi instituţii (pentru a fi consultate cu privire la probleme specifice legate de anumite părţi din strategie şi programe.) Comitetul va lua în considerare problemele de coordonare, va identifica şi rezolva problemele de implementare, va dezvolta strategii pentru soluţionarea deficienţelor esenţiale ale pieţei şi va identifica resursele pentru nevoile programului. Acest lucru va sprijini consolidarea nivelului de responsabilitate şi a cooperării cu alte ministere la nivel naţional (Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Finanţelor Publice) şi cu departamentele relevante. Comitetul de coordonare ar trebui, de asemenea, să înlesnească comunicarea cu privire la programele de renovare implementate de fiecare minister implicat, sprijinind eforturile MLPDA de a construi baze de date şi raportări precise. Secretariatul comitetului interministerial şi monitorizarea activităţii ministerelor de linie pot fi asigurate de departamentul de strategie de la nivelul secretariatului general al Guvernului. Pentru o implementare de succes, MLPDA trebuie să beneficieze de resursele adecvate pentru a-şi îndeplini rolul instituţional de autoritate principală, şi trebuie să aibă capacitatea administrativă pentru a îmbunătăţi implementarea, sprijinul politicilor, gestionarea datelor şi monitorizarea pentru a se asigura că toate elementele SRTL pot fi implementate în mod eficient. Planul de acţiuni detaliat pentru implementarea SRTL va trebui să formuleze rolurile şi responsabilităţile şi să clarifice autoritatea sa de a colecta date, de a impune reglementări, de a disemina informaţii şi instrumente, de a proiecta şi de a lansa instrumente de finanţare, de a oferi instruire, de a coordona eforturile şi alte funcţii, aşa cum sunt definite în planurile programului. 3. Monitorizarea, raportarea şi evaluarea Ca parte a cadrului de guvernanţă pentru SRTL, trebuie dezvoltat un sistem eficient de monitorizare şi evaluare pentru a monitoriza mai bine progresele şi pentru a oferi un feedback pentru îmbunătăţirile viitoare ale politicilor şi programelor. În prezent, singurul sistem de monitorizare în privinţa eficienţei energetice existent este cel conceput în cadrul PNAEE, care sprijină colectarea de date de către ANRE cu privire la măsuri mai ample care vizează eficienţa energetică, deşi monitorizarea renovării clădirilor este destul de limitată şi fragmentată, iar proprietarii de clădiri nu sunt obligaţi să raporteze periodic. Acoperirea monitorizării şi evaluării PNAEE trebuie extinsă pentru a include toate programele disponibile de renovare a clădirilor pentru eficienţă energetică cu finanţare bugetară şi prin oferirea de credite şi estimări privind renovările de clădiri efectuate cu finanţare în totalitate privată. În scopul implementării SRTL, trebuie să se creeze o bază de date cuprinzătoare, care să includă fondul de clădiri, CPE-uri, informaţii despre combustibilii energetici şi consumul de energie, şi informaţii cu privire la programele de renovare (a se vedea şi secţiunea 5 a Capitolului VII). Anumite date, inclusiv datele privind evoluţiile din sectorul privat, ar putea fi colectate prin procese automatizate; de exemplu, o bază de date în care CPE-urile sunt generate prin intermediul site-ului MLPDA. Pentru colectarea datelor cu privire la fondul construit la nivel naţional, se vor lua în considerare cerinţele Directivei INSPIRE pentru a publica un raport de sinteză anual al fondului de clădiri. Aceste rapoarte de sinteză pot include diferite caracteristici ale clădirii (cum ar fi numărul de clădiri, suprafaţa utilă totală, perioada de construcţie, zona climatică, materialele principale utilizate pentru structură, materialele principale utilizate pentru anvelopă, consumul de energie, sursa de încălzire/combustibil, clasa de risc seismic, programele de consolidare şi altele asemenea)*32 *32 SRTL-urile din 2017 din regiunea Valonă (Belgia), Franţa şi Malta sunt exemple de bune practici în prezentarea unei imagini de ansamblu asupra fondului construit naţional. Monitorizarea şi evaluarea cuprinzătoare pot reflecta mai bine politicile sau deficienţele de implementare, de exemplu, necesitatea unor programe care să vizeze eficienţa energetică în locuinţele individuale din zonele rurale sărace ale căror proprietari nu îşi pot permite programele existente, cum ar fi O.U.G. nr. 69/2010 (împrumuturi subvenţionate) sau Casa Verde Plus (un grant parţial pentru intervenţii care necesită o plată în avans semnificativă din partea beneficiarilor). Sondajele periodice pot urmări nivelul de satisfacţie, beneficiile, preocupările şi alte feedback-uri pentru a îmbunătăţi programele viitoare. Comitetul de coordonare din structura de guvernanţă a SRTL propusă, trebuie să fie responsabil cu monitorizarea şi raportarea indicatorilor din foaia de parcurs în implementare, iar secretariatul său trebuie să fie autorizat să solicite raportarea datelor de la fiecare instituţie. Această abordare necesită o bază de date solidă (care să includă fondul de clădiri, CPE-uri, programe de renovare) şi monitorizarea periodică a indicatorilor din foaia de parcurs, în implementare. Funcţionarea instrumentului de finanţare care ar putea fi instituit pentru SRTL (adică "Fondul") ar trebui să fie, de asemenea, monitorizată de comitetul director. Rapoartele de monitorizare a implementării SRTL ar trebui să fie publicate cel puţin anual şi ar trebui să existe consultări cu un grup mai amplu de părţi interesate. 4. Principalele acţiuni de implementare Tabelul 14 centralizează principalele acţiuni care trebuie să fie întreprinse după aprobarea SRTL pentru a asigura implementarea acesteia. După aprobarea de către Guvern a SRTL şi luarea deciziilor finale cu privire la diversele opţiuni de politici, abordări de implementare, mecanisme de finanţare, structuri instituţionale şi măsuri, trebuie să fie pregătite, în mod special, acţiuni detaliate şi propuneri de programe pentru implementarea strategiei. Tabelul 14 - Acţiuni principale pentru implementarea strategiei
┌─────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────┬─────────┐
│ │Descrierea │ │Planificare│Bugetare │
│Acţiuni │acţiunilor │Autoritatea │an, │pentru │
│principale │principale │responsabilă│trimestru │asistenţă│
│ │ │ │(t) │tehnică │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Numirea prin │ │ │ │
│ │Decizie a │ │ │ │
│ │primului- ministru│ │ │ │
│ │a Comitetului de │ │ │ │
│ │coordonare pentru │ │ │ │
│ │elaborarea │ │ │ │
│ │Planului de │SGG, MLPDA, │ │ │
│Organizarea │acţiuni pentru │ministere de│2020 t4 │nu │
│structurii │implementarea │resort │ │ │
│mecanismului │strategiei de │ │ │ │
│de guvernanţă│renovare pe termen│ │ │ │
│a SRTL │lung şi │ │ │ │
│ │monitorizarea │ │ │ │
│ │implementării │ │ │ │
│ │acesteia, │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Organizarea │Comitetul de│ │ │
│ │mecanismului de │coordonare │2020 t4 │nu │
│ │guvernanţă a SRTL │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │
│ │Planului de │ │ │ │
│ │acţiuni pentru │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │
│ │SRTL, consultarea │Comitetul de│ │ │
│ │părţilor │coordonare │2020 t4 │nu │
│ │interesate şi │ │ │ │
│ │aprobarea acestuia│ │ │ │
│ │prin HG (inclusiv │ │ │ │
│ │avizarea │ │ │ │
│ │interministerială)│ │ │ │
│Elaborarea şi├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│aprobarea │Identificarea │ │ │ │
│Planului de │asistenţei tehnice│ │ │ │
│acţiuni │(AT) pentru │ │ │ │
│pentru │dezvoltarea │Comitetul de│ │ │
│implementarea│acţiunilor │coordonare │2021 t1 │nu │
│SRTL │necesare pentru │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │
│ │planului de │ │ │ │
│ │acţiuni al SRTL │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Dezvoltarea unui │ │ │ │
│ │sistem informatic │ │ │ │
│ │pentru │MLPDA cu │ │ │
│ │monitorizarea │asistenţă │2021 t2 │da │
│ │implementării SRTL│tehnică │ │ │
│ │în privinţa │ │ │ │
│ │indicatorilor │ │ │ │
│ │tehnici │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Modificarea │ │ │ │
│Modificarea │etapizată a │ │ │ │
│cadrului │actelor normative │ │ │ │
│normativ │necesare pentru │ │ │ │
│necesar │implementarea │Ministere de│2021 -2022 │nu │
│pentru │acţiunilor │resort │ │ │
│implementarea│prevăzute în │ │ │ │
│SRTL │Planul de acţiuni │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│ │implementarea SRTL│ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Pregătirea │ │ │ │
│ │mecanismelor │ │ │ │
│ │financiare şi │ │ │ │
│ │definirea │ │ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │ │
│ │finanţare şi a │ │ │ │
│ │strategiei de │ │ │ │
│ │investiţii pentru │ │ │ │
│ │renovare: │Ministerele │ │ │
│ │• clădirile │de resort, │ │ │
│ │administraţiei │cu asistenţă│2021 t1 │da │
│ │publice centrale; │tehnică │ │ │
│ │• clădirile │ │ │ │
│ │administraţiei │ │ │ │
│ │publice locale; │ │ │ │
│ │• clădirile │ │ │ │
│ │multifamiliale; │ │ │ │
│ │• locuinţele │ │ │ │
│ │unifamiliale; │ │ │ │
│ │• clădirile │ │ │ │
│ │comerciale. │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Pregătirea │ │ │ │
│ │planului de │ │ │ │
│ │finanţare şi a │Ministerele │ │ │
│ │surselor de │de resort, │2021 t1 │da │
│ │finanţare pentru │cu asistenţă│ │ │
│ │implementarea │tehnică │ │ │
│ │programului de │ │ │ │
│ │renovare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea şi │ │ │ │
│ │aprobarea │ │ │ │
│ │programului de │ │ │ │
│ │renovare pentru │ │ │ │
│ │tipurile de │Ministerele │ │ │
│ │clădiri │de resort, │2021 t2 │da │
│ │prioritare, │cu asistenţă│ │ │
│ │inclusiv cerinţele│tehnică │ │ │
│ │de eligibilitate, │ │ │ │
│ │pregătire, │ │ │ │
│ │implementare şi │ │ │ │
│ │finanţare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │
│ │descrierii │ │ │ │
│ │programului de │ │ │ │
│Dezvoltarea │renovare pentru │ │ │ │
│Programului │clădirile │Ministerele │ │ │
│de renovare │administraţiei │de resort, │2021 t2 │da │
│în acord cu │publice locale, │cu asistenţă│ │ │
│obiectivele │inclusiv cerinţele│tehnică │ │ │
│generale ale │de eligibilitate, │ │ │ │
│SRTL şi cu │pregătire, │ │ │ │
│direcţiile de│implementare şi │ │ │ │
│acţiune │finanţare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │
│ │descrierii │ │ │ │
│ │programului de │ │ │ │
│ │renovare pentru │Ministerele │ │ │
│ │clădiri │de resort, │ │ │
│ │multifamiliale, │cu asistenţă│2021 t2 │da │
│ │inclusiv cerinţele│tehnică │ │ │
│ │de eligibilitate, │ │ │ │
│ │pregătire, │ │ │ │
│ │implementare şi │ │ │ │
│ │finanţare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │
│ │descrierii │ │ │ │
│ │programului de │ │ │ │
│ │renovare pentru │Ministerele │ │ │
│ │locuinţe │de resort, │ │ │
│ │unifamiliale, │cu asistenţă│2021 t2 │da │
│ │inclusiv cerinţele│tehnică │ │ │
│ │de eligibilitate, │ │ │ │
│ │pregătire, │ │ │ │
│ │implementare şi │ │ │ │
│ │finanţare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │
│ │descrierii │ │ │ │
│ │programului de │ │ │ │
│ │renovare pentru │Ministerele │ │ │
│ │clădiri │de resort, │ │ │
│ │comerciale, │cu asistenţă│2021 t2 │da │
│ │inclusiv cerinţele│tehnică │ │ │
│ │de eligibilitate, │ │ │ │
│ │pregătire, │ │ │ │
│ │implementare şi │ │ │ │
│ │finanţare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea de │ │ │ │
│ │linii directoare │ │ │ │
│ │detaliate pentru │ │ │ │
│ │beneficiari pentru│Ministerele │ │ │
│ │pregătirea şi │de resort, │2021 t2 │da │
│ │implementarea │cu asistenţă│ │ │
│ │tuturor │tehnică │ │ │
│ │proiectelor de │ │ │ │
│ │renovare a │ │ │ │
│ │clădirilor │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Realizarea unei │ │ │ │
│ │analize │MLPDA │ │ │
│ │instituţionale cu │împreună cu │2021-2022 │nu │
│ │privire la │MFP şi meeMa│ │ │
│ │mecanismele de │ │ │ │
│ │finanţare │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Propuneri de │ │ │ │
│Stabilirea │modificare a │Ministerele │ │ │
│mecanismelor │cadrului │de resort │ │nu │
│de finanţare │legislativ, după │ │ │ │
│a proiectelor│caz │ │ │ │
│de renovare ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Adaptarea │ │ │ │
│ │mecanismelor de │ │ │ │
│ │implementare a │ │ │ │
│ │SRTL, în ipoteza │Ministerele │ │nu │
│ │nemodificării │de resort │ │ │
│ │legislaţiei │ │ │ │
│ │privind finanţele │ │ │ │
│ │publice │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │MLDPA cu │ │ │
│ │strategiei de │parteneri şi│2021 t4 │da │
│ │comunicare │asistenţă │ │ │
│ │ │tehnică │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │MLDPA cu │ │ │
│ │planului de │parteneri şi│2021 t4 │da │
│ │comunicare │asistenţă │ │ │
│ │ │tehnică │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Crearea │ │ │ │
│ │platformelor │MLDPA cu │ │ │
│ │digitale de reţele│parteneri şi│2021 t4 │da │
│ │sociale pentru │asistenţă │ │ │
│ │comunicarea │tehnică │ │ │
│ │programelor │ │ │ │
│Asigurarea ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│activităţilor│Demararea │MLDPA cu │ │ │
│de comunicare│campaniilor de │parteneri şi│ │ │
│a SRTL │conştientizare la │asistenţă │2021 t4 │da │
│ │TV, radio, reţele │tehnică │ │ │
│ │sociale (Facebook)│ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Demararea │MLDPA cu │ │ │
│ │evenimentelor de │parteneri şi│2021 t4 │da │
│ │lansare a │asistenţă │ │ │
│ │programelor │tehnică │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Dezvoltarea │ │ │ │
│ │campaniilor de │ │ │ │
│ │informare │MLDPA cu │ │ │
│ │regională care să │parteneri şi│2021 t4 │da │
│ │faciliteze │asistenţă │ │ │
│ │dezvoltarea │tehnică │ │ │
│ │portofoliului de │ │ │ │
│ │proiecte │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Dezvoltarea de │ │ │ │
│ │concepte de │ │ │ │
│ │formare pentru │ │ │ │
│ │instruiri în │ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │
│ │performanţei │MLDPA cu │ │ │
│ │energetice a │parteneri şi│ │ │
│ │clădirilor şi al │asistenţă │2021 t1 │da │
│ │auditului │tehnică │ │ │
│ │energetic, pentru │ │ │ │
│ │proiectanţi, │ │ │ │
│ │specialişti │ │ │ │
│ │atestaţi/ │ │ │ │
│ │autorizaţi şi │ │ │ │
│ │executanţi │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │
│ │cooperării cu │ │ │ │
│Înfiinţarea │universităţile de │ │ │ │
│unităţilor de│construcţii şi │MLDPA cu │ │ │
│instruire şi │arhitectură precum│parteneri şi│ │ │
│facilitarea │şi cu instituţiile│asistenţă │2021 t1 │da │
│cursurilor de│de formare │tehnică │ │ │
│formare │profesională din │ │ │ │
│ │România, cu scopul│ │ │ │
│ │de a furniza │ │ │ │
│ │cursuri de formare│ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Elaborarea │MLDPA cu │ │ │
│ │manualelor de │parteneri şi│2021 t2 │da │
│ │instruire │asistenţă │ │ │
│ │ │tehnică │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Dezvoltarea │MLDPA cu │ │ │
│ │programelor de │parteneri şi│2021 t3 │da │
│ │instruire pentru │asistenţă │ │ │
│ │formatori │tehnică │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Organizarea │Ministere de│ │ │
│ │propriu zisa a │resort cu │ │ │
│ │cursurilor de │parteneri şi│permanent │da │
│ │formare │asistenţă │ │ │
│ │ │tehnică │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Dezvoltarea unor │ │ │ │
│ │proiecte de │ │ │ │
│ │referinţă pentru │ │ │ │
│ │renovarea │MLDPA cu │ │ │
│ │diferitelor tipuri│parteneri şi│ │ │
│ │de clădiri, cu │asistenţă │2021- t3 │da │
│ │soluţii tehnice şi│tehnică │ │ │
│ │estimări │ │ │ │
│ │financiare, │ │ │ │
│ │implementare în │ │ │ │
│ │etape │ │ │ │
│Activităţile ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│de pregătire,│Actualizarea │ │ │ │
│cercetare şi │reglementărilor │MLDPA cu │ │ │
│aplicare │tehnice specifice │asistenţă │2021-2022 │da │
│experimentală│şi dezvoltarea │tehnică │ │ │
│a soluţiilor │unor reglementări │ │ │ │
│de proiectare│tehnice noi │ │ │ │
│ ├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Dezvoltarea de │ │ │ │
│ │proiecte pilot, cu│ │ │ │
│ │soluţii inovatoare│ │ │ │
│ │care pot fi │MLDPA cu │ │ │
│ │implementate în │parteneri şi│ │ │
│ │domeniul │asistenţă │2021-2022 │da │
│ │renovărilor │tehnică │ │ │
│ │aprofundate şi │ │ │ │
│ │nZEB, pentru │ │ │ │
│ │anumite tipuri de │ │ │ │
│ │clădiri │ │ │ │
└─────────────┴──────────────────┴────────────┴───────────┴─────────┘
ANEXA 1 la Strategie Părţile interesate implicate în timpul elaborării strategiei şi sinteza consultărilor ● Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, actualmente Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) - responsabilitate generală pentru implementarea directivei EPBD şi minister coordonator al elaborării SRTL - Direcţia Generală Dezvoltare Regională şi Infrastructură ● Direcţia Tehnică ● Direcţia Politici şi Strategii ● Direcţia Lucrări Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional ● Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Politici Energetice; Direcţia Eficienţă Energetică ● Agenţia Fondului de Mediu - Programul Casa Verde ● Inspectoratul de Stat în Construcţii ● Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă (INCD URBAN ÎNCERC) ● ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, Departamentul pentru Eficienţa Energetică ● Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia Schimbări Climatice ● Secretariatul General al Guvernului ● Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Politici ● Ministerul Finanţelor Publice ● Ministerul Educaţiei Naţionale, actualmente Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Departamentul responsabil pentru construcţia şi renovarea şcolilor - Direcţia Generală Infrastructură - Şcoli, Universităţi ● Ministerul Sănătăţii - Departamentul responsabil pentru construcţia şi renovarea spitalelor - Direcţia Generală Achiziţii, Patrimoniu şi IT - Unităţi spitaliceşti şi de asistenţă medicală - Ministerul deţine şi o serie de spitale în întreaga ţară ● Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, actualmente Ministerul Culturii - Direcţia Achiziţii, Administrativ şi Investiţii ● Ministerul Afacerilor Interne - MAI are mai multe entităţi (inclusiv de forţe de ordine) sub controlul său care deţin mai multe clădiri/unităţi, inclusiv Poliţia/Autoritatea Vamală, Agenţia de Protecţie a Frontierelor ● Ministerul Justiţiei - Direcţia Avizare Acte Normative; Direcţia Investiţii ● Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Investiţii, Achiziţii, Patrimoniu şi Administrativ ● Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne ● Ministerul Economiei, actualmente Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne ● Ministerul Transporturilor - Direcţia Achiziţii Publice şi Administrarea Domeniului Public ● RAPPS Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" ● Ministerul Tineretului şi Sportului - Direcţia Investiţii, Achiziţii, Patrimoniu; ● Ministerul Turismului, actualmente parte din Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri- Direcţia Economică, Achiziţii Publice şi Logistică ● Institutul Naţional de Statistică ● Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, actualmente Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri ● Ministerul Apelor şi Pădurilor, actualmente Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ● Ministerul Cercetării şi Inovării, actualmente parte a Ministerului Educaţiei şi Cercetării ● Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, actualmente parte din Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor ● Ministerul Afacerilor Externe ● Ministerul Apărării Naţionale ● Asociaţia Cluster pentru Promovarea Clădirilor cu Consum de Energie Aproape Egal cu Zero (Pro-nZEB) ● Asociaţia Producătorilor Materialelor de Construcţii din România (APMCR) ● Asociaţia Româna a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO) ● Patronatul Societăţilor din Construcţii (PSC) ● Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) ● Asociaţia Producătorilor de Surse Regenerabile (SUNE) ● Asociaţia Româna pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE) ● Asociaţia pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri din România (ROENEF) ● Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (ROGBC) ● Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie ● Energynomics ● Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR) ● Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România (AICPS) ● Asociaţia Inginerilor Constructori din România ● Asociaţia Auditorilor Energetici din pentru Clădiri din România (AAECR) ● Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) ● Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat ● Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România ● Comunitatea de profesionişti IT "Code for România" ● Asociaţia Municipiilor din România ● Asociaţia Oraşelor din România ● Primăria Sectorului 1 Bucureşti ● Primăria Sectorului 5 Bucureşti ● Primăria Braşov ● Organizaţia non-profit "Oraşe Energie România" (OER) ● Asociaţia Română a Băncilor (ARB) ● Banca Transilvania ● BRD ● Unicredit Bank ● Bănci UE şi IFI (BERD, BEI) ● Echipa de tineri cercetători din cadrul Proiectului de casă inteligentă eficientă energetic EfdeN ● Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti ● Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti ● Universitatea Politehnică din Bucureşti ● Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE) Punctele-cheie ale discuţiilor: Consultarea părţilor interesate - mai 2019*33 *33 NOTA - Punctele cheie de discuţie sunt prezentate în această anexă, astfel cum au fost prezentate de părţile interesate. Acestea pot conţine opinii incorecte sau eronat exprimate. Prezentarea lor nu înseamnă asumarea acestora de către MLPDA sau Guvern. 1. 14 mai 2019 - Asociaţii profesionale şi mediul academic (Biroul BM) ● Nu există o bază de date dedicată renovărilor termice ale clădirilor şi nici un model funcţional pentru colectarea datelor. Colectarea de date a fost responsabilitatea URBAN- ÎNCERC, iar în urmă cu câţiva ani această activitate a fost transferată către MLPDA. Cu toate acestea, nu există un format dedicat. Datele sunt colectate sub diferite forme (PDF, Excel, imagine) şi nu sunt agregate. Prin urmare, informaţia este dificil de citit şi trebuie pusă într-un format şi un proces de prelucrare standardizate. Strategia anterioară în domeniul eficienţei energetice din 2014 a utilizat date de la URBAN-ÎNCERC (până în anul 2010 a fost în coordonarea MLPDA). ● În statele baltice, există o tipologie a clădirilor familiale care permite crearea unei tipologii de date. Aplicarea unei astfel de tipologii în România nu este posibilă, deoarece există multe tipuri de clădiri, inclusiv locuinţele unifamiliale. ● MLPDA, cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul proiectului "Îmbunătăţirea eficientei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse din România" a iniţiat dezvoltarea un soft care să permită colectarea datelor pe o platformă de pe site-ul web al Ministerului. Au fost câteva încercări de în ultimii cinci ani, dar nu s-au concretizat niciodată. ● A fost exprimată opinia că baza de date ar trebui să fie păstrată şi întreţinută de o entitate privată. Cu câţiva ani în urmă, AIIR (Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România) a propus MLPDA să preia baza de date privind certificatele de performanţă energetică, dar s-a acceptat externalizarea informaţiilor. ● Mai multe tipuri de informaţii despre terenuri şi clădiri ar trebui să fie disponibile la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), pe baza impozitelor plătite de proprietari. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF)/MFP păstrează evidenţa clădirilor în scopuri fiscale, dar informaţiile sunt limitate la metri pătraţi, deşi impozitele se bazează pe calitatea materialelor de construcţie utilizate pentru clădiri, amplasarea proprietăţii (mediu rural, mediu urban, centru), dimensiune şi altele asemenea. ● Există probleme generate de lipsa cadastrului general la nivel naţional. ● Localităţile de peste 5.000 de locuitori trebuie să raporteze cu privire la EE către autoritatea de reglementare a energiei, ANRE. Agenţia oferă oraşelor modelul de colectare şi raportare a datelor. Oraşele trebuie să elaboreze Planul de acţiune pentru energie al municipiului pentru a obţine fonduri UE. Municipalităţile/autorităţile locale (AL) obţin informaţiile de la contoarele de energie şi din facturi. Deşi informaţiile sunt disponibile, multe municipii şi oraşe nu au capacitatea de a prelucra şi raporta datele. ● Piaţa a evoluat în timp, în prezent cerinţele zilnice sunt mai mari, iar rezistenţa termică a clădirilor a crescut. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) foloseşte mai multe calcule pentru performanţa energetică pentru a creşte nivelul de utilizare a energiei regenerabile (ER) în clădiri de la 10 la 20%. ● Există probleme legate de capacitatea funcţionarilor publici. Deoarece de cele mai multe ori rapoartele sunt pregătite în termen scurt, documentaţia nu este exactă, prin urmare, funcţionarii publici nu pot oferi cele mai potrivite concluzii şi soluţii. ● Finanţarea comercială prin BEI este disponibilă în România de 20 de ani şi este una dintre soluţiile pentru finanţarea programelor de renovare/EE a clădirilor. Împrumutul acoperă până la 75% din costul proiectului, în timp ce diferenţa este acoperită de autorităţile locale şi o mică parte de către proprietarii de locuinţe. În Grecia şi Lituania, contribuţia oamenilor se bazează pe venituri. Veniturile din România sunt sub media UE şi un sfert dintre români nu pot plăti facturile la energie. ● Aplicarea criteriilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în funcţie de complexitatea şi specificul contractului nu sunt destul de clare pentru UAT-uri, acestea utilizând în majoritatea cazurilor criteriul "preţul cel mai scăzut". Utilizarea altor criterii de atribuire presupune identificarea unor factori de evaluare relevanţi pentru natura contractului de achiziţie publică, respectiv evaluarea propunerilor conform factorilor identificaţi, lucru greu de îndeplinit de către UAT-uri, acestea fiind în mare parte lipsite de personal calificat în materie de achiziţii publice. ● Consiliul Român pentru Clădiri Verzi promovează un program pentru clădirile ecologice cu scutire de impozit; cererile sunt trimise direct la Bruxelles. Programul a mers bine în Vestul României(de exemplu, Alba Iulia). ● Marile companii cu bugete pentru responsabilitatea socială corporativă sprijină EE/ER în clădirile publice prin instalarea de panouri fotovoltaice solare; energia produsă este utilizată în orele de funcţionare ale clădirii. ● Din cauza lipsei de date, există riscul ca strategia de renovare să ajungă să fie doar o listă de opţiuni. Cea mai dificilă sarcină este de a găsi o modelare mai aproape de realitate. În mod ideal, o strategie de EE ar trebui să fie susţinută de un program dedicat al UE pentru România. 2. 15 mai 2019, Bucureşti - Ministere de resort (Biroul BM) ● Este necesară o bază de date centralizată. Multe ministere deţin o serie de date, dar acestea nu sunt centralizate. ● Din cauza lipsei de date, autoritatea de reglementare în domeniul energiei (ANRE) raportează puţine date despre EE în clădiri şi, prin urmare, despre un potenţial succes o Întrucât majoritatea ministerelor gestionează un fond de clădiri semnificativ (de exemplu, Ministerul Justiţiei are 235 de unităţi), acestea ar trebui să răspundă pentru aceste active şi să adune informaţii pentru a contribui la baza de date centralizată a clădirilor. ● Unele ministere au propriile programe de investiţii pentru clădiri - Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a alocat 300 de milioane EUR pentru renovarea clădirilor şi a reuşit să modifice criteriile de eligibilitate pentru programul "Energie verde" în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) astfel încât să includă şi clădiri publice. ● Deoarece datele sunt esenţiale pentru strategia de renovare a clădirilor, ar fi util să existe un ghid care să indice care clădiri sunt eligibile pentru renovare (MAI are un program care evaluează clădirile lor). Baza de date şi strategia ar trebui să includă informaţii privind locuinţele individuale pentru persoanele vulnerabile. ● Banca Mondială ar trebui să ofere un model de tip de date care ar trebui colectate pentru a ajuta la standardizarea procesului. ● Ministerele nu au suficient personal sau personalul existent nu are capacitatea tehnică necesară. Oamenii sunt supraîncărcaţi cu responsabilităţi suplimentare pentru respectarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi o completările ulterioare, în temeiul căreia trebuie raportate economiile de energie către MLPDA. ● Este nevoie de o entitate la nivel naţional care să preia conducerea în procesul de colectare şi centralizare, prelucrare şi monitorizare a datelor, precum şi de implementare a strategiei de renovare. Aceasta ar trebui să aibă un personal adecvat (la nivel de departament şi chiar mai jos). S-a sugerat să existe un punct central la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) sau să se întărească capacitatea instituţională a MLPDA. ● Strategia de renovare pe termen lung ar trebui să menţioneze responsabilităţile în materie de implementare şi ca atare, să ia în considere constituirea unui Comitet de Implementare. De exemplu, Ministerul Justiţiei are Consiliul de Management Strategic, care este responsabil pentru implementarea strategiilor şi deciziilor cheie ale Ministerului. ● Unii au avut în vedere crearea unei instituţii noi pentru a-şi asuma responsabilităţi în materie de colectare a datelor şi punere în aplicare a strategiei, în timp ce alţii consideră că nu este nevoie de o entitate nouă, ci instituţiile existente ar trebui să colaboreze, întrucât legislaţia indică deja rolurile şi sarcinile fiecărei entităţi. Problema constă în lipsa de interes din partea unora dintre entităţile relevante, pe de o parte, şi lipsa de personal, pe de altă parte. ● Strategia de renovare pe termen lung ar trebui aprobată prin Hotărâre de Guvern (HG) şi este important ca aceasta să fie pusă în aplicare şi executată. HG ar trebui să sublinieze rolul instituţiilor, măsurile, termenele-limită, competenţele autorităţilor publice locale (care gestionează un număr mare de clădiri publice locale). ● MLPDA va fi cel mai probabil responsabil pentru punerea în aplicare şi monitorizarea strategiei şi are nevoie de sprijin din partea tuturor ministerelor. ● Strategia ar trebui să stea la baza programelor finanţate de UE. Strategia ar trebui să aibă o componentă de comunicare, iar baza de date ar trebui să fie făcută publică. ● Există îngrijorări că, dacă ponderea granturilor de finanţare se va diminua, nu va mai exista un interes în continuare pentru renovare/EE. De exemplu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MM) a dorit să reducă nivelul componentei de grant pentru programul Casa Verde, dar nu a existat un răspuns pozitiv din partea beneficiarilor. Reducerea componentei de grant ar deschide un cerc vicios în sectorul rezidenţial, deoarece persoanele cu venituri mici nu pot beneficia de împrumuturi comerciale. Sunt necesare soluţii care să ajute aceste persoane să îşi plătească partea lor financiară. O opţiune posibilă ar putea fi utilizarea unui Fond pentru sărăcie pentru a cofinanţa proiecte de renovare pentru persoanele cu venituri mici (nu numai în cazul clădirilor multifamiliale). O altă opţiune ar putea fi acoperirea unei cote de 20% din cofinanţarea care revine acestor persoane prin scheme guvernamentale, deşi nu este clar cum ar putea funcţiona un astfel de acord financiar şi cine ar trebui să fie părţile semnatare. ● Este nevoie de o mai bună coordonare între instituţii şi programele existente, cum ar fi îmbunătăţirea accesului la energie a oamenilor săraci sau susţinerea instalării panourilor solare şi altele asemenea. ● Este necesară o proiecţie financiară pentru strategiile guvernamentale de cofinanţare referitoare la EE/renovare, dar MFP nu ştie care ar fi suma necesară. 3. 15 mai 2019 - Agenţiile guvernamentale (Biroul BM) ● Colectarea de date este problema principală cu care se confruntă administraţia publică, iar lipsa agregării datelor este principalul motiv pentru care o parte din strategii nu sunt puse în aplicare corect şi în mod sistematic. De exemplu, Departamentul Dezvoltare Durabilă din cadrul SGG nu poate colecta date privind indicatorii de îndeplinire a obiectivelor şi de implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2030. Ministerele o nu au un sistem adecvat de raportare, deoarece Institutul Naţional de Statistică (INS) nu le oferă chestionare adecvate. SGG doreşte să îmbunătăţească coordonarea între instituţii, plasând în fiecare minister doi experţi responsabili cu raportarea. ● Ministerele au puncte-de-date pentru colectarea datelor şi raportarea de mai multe date, dar există probleme legate de agregarea datelor. Ar trebui să existe o singură structură la nivelul ministerului pentru colectarea, verificarea şi agregarea datelor. SGG şi-a asumat rolul de integrator pentru strategii. Impactul strategiilor trebuie monitorizat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. ● INS are informaţii generale despre locuinţe, dar nu au protocolul pentru a dezvolta indicatorii relevanţi. Baza de date privind locuinţele ar trebui realizată în GIS pentru a arăta nivelul de renovare realizat. ● Deoarece autorităţile locale şi investitorii privaţi nu raportează acţiunile de EE şi se raportează doar datele de la autorităţile publice privind EE la ANRE, cifrele reale sunt mai mari decât cele înregistrate; prin urmare, agenţia efectuează o raportare parţială către CE ● Principalele două cauze ale calităţii reduse a lucrărilor de renovare a clădirilor sunt nerespectarea legislaţiei în domeniu de către companiile de construcţii şi calitatea redusă a materialelor/echipamentelor pe care acestea le folosesc. ● Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), o entitate subordonată MLPDA, este responsabilă pentru verificarea calităţii lucrărilor conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. ISC poate verifica un proiect de renovare termică în două moduri: 1) dacă anveloparea termică este implementată conform proiectului; şi 2) dacă sunt utilizate materiale adecvate pentru lucrările de renovare termică. Cu toate acestea, din cauza personalului limitat, ISC efectuează numai verificări aleatorii. Capacitatea instituţională limitată împiedică ISC să asigure asumarea responsabilităţii procesului de verificare şi să elaboreze indicatori. ● Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, impune unele norme de construcţie, precum rezistenţa mecanică, securitatea clădirilor, protecţia împotriva zgomotului, siguranţă în exploatare, protecţie al incendiu. Ar trebui să existe o instituţie care să verifice cerinţele pentru fiecare din aceste norme, iar astfel de obligaţii ar trebui stabilite de către entităţi, cum ar fi MM, AFM. ● ISC are nevoie de personal adecvat pentru a îndeplini sarcinile cantitative referitoare la clădiri/EE, după cum solicită UE. Instituţiile existente (MLPDA, ISC), cu condiţia să aibă personal adecvat şi responsabilităţi adecvate, ar trebui să se ocupe de strategia/procesul de renovare a clădirilor. Mai mulţi angajaţi din MM ar trebui să fie implicaţi în acest proces. ● Calitatea lucrărilor ar putea fi crescută prin introducerea unor verificări secundare. Acestea constau într-un control aleatoriu pe şantier (de supraveghere) pentru a se verifica dacă materialele, echipamentele şi lucrările de construcţie îndeplinesc calitatea necesară; eventualele probleme sunt penalizate. În România, dirigintele de şantier, care este responsabil pentru asigurarea calităţii lucrărilor, ar putea efectua şi verificarea secundară. În prezent, toate lucrările publice sunt realizate doar în conformitate cu planurile proiectantului. ● Legea nr. 372/2005 (modificată în 2013) a transferat responsabilităţile cu privire la baza de date cu CPE şi sintezele rapoartelor de audit energetic de la URBAN-ÎNCERC la MLPDA în urmă cu câţiva ani. În prezent, MLPDA ar trebui să gestioneze baza de date privind auditurile energetice şi CPE, dar acest lucru nu se întâmplă deoarece modificările legislative nu au fost aplicate în întregime. ● ISC ar trebui să verifice auditorii energetici pentru clădiri (AEC), dar se confruntă cu dificultăţi din cauza lipsei unei baze de date. În acelaşi timp, există patru entităţi non-profit care efectuează în paralel unele verificări similare. ● În prezent, ISC poate monitoriza doar calitatea lucrărilor şi nu are nicio influenţă asupra punerii în aplicare a măsurilor de EE. Legea ar trebui modificată pentru a impune beneficiarilor să elaboreze CPE după punerea în aplicare a măsurii de EE pentru a vedea ce s-a obţinut. ● Conform legii, 10% din CPE ar trebui să fie verificate de ISC. Cu toate acestea, nu este clar dacă acest lucru se întâmplă, deoarece nu există o bază de date agregată cu toate certificatele sau informaţii exacte cu privire la numărul lor total. ● MLPDA centralizează datele privind EE colectate de la AL şi le raportează la ANRE, care le transmite mai departe la CE. Raportarea nu poate fi făcută direct la ANRE, deoarece agenţia nu are competenţă jurisdicţională asupra autorităţilor locale (iar MLPDA are o influenţă mai mare la nivel local). Legea nu prevede penalităţi pentru autorităţile locale care nu raportează. Legea nr. 121/2014 privind EE ar trebui modificată pentru a include măsuri de constrângere şi pentru a permite ANRE să intre în contact direct cu autorităţile locale. ANRE are o bază de date cu 600 de unităţi administrativ teritoriale şi le trimite acestora adrese despre raportarea privind EE. Cu toate acestea, din moment ce autorităţile locale nu au capacitatea de a evalua economiile de energie, este greu de cuantificat datele pe care acestea le raportează. ● Procesul de obţinere a autorizaţiilor de construcţie şi reabilitare ar trebui să fie simplificat, deoarece acesta poate dura câţiva ani în prezent (chiar mai mult pentru clădirile istorice). ● ANRE a înfiinţat un grup de lucru pentru promovarea Companiei de servicii energetice (ESCO). Există mai multe discrepanţe legislative, deoarece legea acoperă iluminatul stradal, dar nu şi cel al clădirilor. ANRE încearcă să găsească modalităţi de a vedea dacă ESCO ar putea să se aplice şi în cazul clădirilor publice. ● Punerea în aplicare a strategiei şi a planului de acţiune în materie de renovare ar trebui să fie un efort comun al MLPDA, în calitate de coordonator principal şi al altor entităţi publice, inclusiv SGG, care să acorde sprijinul lor. Este necesar un grup de lucru format din reprezentanţi din toate ministerele. Un pilon al strategiei ar trebui să acopere coordonarea şi modificările legislative pentru a simplifica unele dintre activităţi. SGG s-ar putea implica prin intermediul Unităţii pentru Strategie pentru a accelera acest proces. 4. 16 mai 2019 - Asociaţii de întreprinderi (Biroul BM) ● Două baze de date au fost dezvoltate în ultimii câţiva ani. Una a fost realizată de URBAN- ÎNCERC, iar la acea dată, acesta a solicitat Registrul Clădirilor, dar datele nu au putut fi recuperate. De asemenea, MLPDA a plătit pentru a dezvolta o altă bază de date (pe model european), cu sprijinul PNUD (registrul clădirilor). Din păcate, cea mai recentă bază de date nu este disponibilă din cauza problemelor grave de IT legate de codul de acces (dacă se deschide baza de date, informaţiile pot fi deteriorate). Unele date sunt utilizate de către agenţiile de mediu, dar nu pot fi adăugate noi intrări la CPE. ● Obţinerea CPE este un proces relativ uşor, iar certificatul poate fi obţinut prin email. Deoarece informaţiile nu sunt exacte în mare parte, datele referitoare la CPE nu sunt publicate, deşi conform legii, clădirile publice trebuie să afişeze informaţiile energetice într-un loc public/vizibil. ● Auditorii energetici pentru clădiri trebuie să trimită datele referitoare la CPE în 30 zile, dar nu au un model/format electronic oficial. O nouă metodologie cu un nou model este în curs de dezvoltare şi ar trebui să fie gata în 1-2 ani. În prezent, se presupune că există în jur de 3 milioane de CPE în România, dar datele aferente lor nu sunt centralizate. ● Din 900 de AL, doar 100 au elaborat planuri energetice (şi au trimis date privind EE la ANRE). Majoritatea acestor planuri sunt de calitate slabă. Legea ar trebui să impună autorităţilor locale să raporteze datele privind EE. ● "La nivelul MLPDA există doar câteva persoane care se ocupă cu renovarea clădirilor/EE, ceea ce este departe de a fi suficient. ● Mulţi membrii ai personalului din administraţia centrală nu au pregătire sau cunoştinţe despre EE. ● Multe instituţii tratează probleme precum EE, locuinţe şi mediu, separat şi nu printr-o abordare comună. De exemplu, din Strategia Energetică 2030 lipseşte componenta referitoare la clădiri. ● EE în România este în primul rând un program administrat de stat. În urma acţiunilor derulate, oamenii se aşteaptă ca renovarea să fie gratuită (până la 100% grant). ● În acelaşi timp, există cazuri în care oamenii ar dori să contribuie financiar, dar nu pot. De exemplu, 100 de clădiri din Ploieşti sunt gata să plătească pentru lucrările de renovare, cu condiţia să primească un anumit sprijin prin obţinerea proiectului şi a autorizaţiilor în mod gratuit. ● Există un istoric redus privind EE la nivel instituţional, în ciuda multor lucruri care s-au făcut şi sumelor cheltuite în acest scop. ● În prezent, Programul Casa Verde nu este activ. Nu există niciun program care să se adreseze locuinţelor unifamiliale. ● Decizia Curţii Europene de Justiţie indică faptul că există o amortizare a EE a clădirilor (în Italia, Germania). Cu toate acestea, dacă acest lucru s-ar aplica vreodată în România, ar fi greu de dovedit că a scăzut consumul energetic într-adevăr cu 50%, deoarece multe persoane nu pornesc încălzirea. S-ar putea spune că EE este destul de eficientă din punct de vedere al costurilor, deoarece nimeni nu ştie câţi bani sunt cheltuiţi sau dacă se va realiza reducerea prognozată a consumului de energie. ● Calitatea propunerilor şi evaluărilor proiectelor de EE din fonduri publice (şi UE) este foarte scăzută. Vizitele pe şantiere arată că nu există nicio corelaţie între CPE şi starea reală a clădirii. Calitatea muncii este, de asemenea, slabă, cu întârzieri în implementare şi cu materiale de calitate scăzută. Calitatea lucrărilor este mai bună pentru intervenţiile de EE finanţate prin împrumuturi comerciale, deoarece băncile angajează experţi independenţi pentru a evalua proiectul şi lucrările. ● Lipsa expertizei tehnice din partea UAT-urilor a condus la utilizarea exclusivă/excesivă a criteriului de atribuire "preţul cel mai scăzut" în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări/proiectare şi execuţie, fapt ce poate conduce la o calitate îndoielnică a lucrărilor executate/serviciilor prestate. Achiziţiile publice se aplică şi în cazul finanţării mixte (indiferent de sursa de finanţare). De exemplu, chiar dacă doar un singur Euro provine din fonduri publice, proiectul trebuie să respecte regulile privind achiziţiile publice. ● Există o discrepanţă cu privire la utilizarea materialelor. De exemplu, pentru izolarea clădirilor de peste 10 etaje sunt necesare materiale minerale, dar nu şi pentru construcţii cu mai puţine etaje. Normele în materie de izolare termică datează din 1999. ● Adesea, companiile de construcţii sunt descurajate să se implice în lucrările de EE, achiziţia pe preţul cel mai mic ducând la imposibilitatea obţinerii de profit. ● Companiile de servicii energetice sunt prezente în sectorul public din România de aproximativ opt ani. Companiile de servicii energetice din România sunt firme mici cu aproximativ 50 de angajaţi, iar majoritatea sunt sucursale ale unor mari corporaţii multinaţionale. Nu există companii de servicii energetice în domeniul renovării clădirilor publice/private, deoarece nu există o legislaţie privind companiile de servicii energetice ca atare. Proprietarii de clădiri private nu sunt interesaţi de întregul pachet de lucrări, ci doar de câteva activităţi. ● În momentul în care a fost introdus proiectul pilot privind contractul de performanţă energetică (CPEn) (o parte a proiectului-pilot s-a concentrat pe reabilitarea sursei de termoficare), a existat o lipsă de conştientizare la nivelul AL. ● Există un potenţial mare pentru companiile de servicii energetice în domeniul clădirilor publice, dar acest lucru necesită un cadru legal pentru CPEn. Legislaţia ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a companiilor de servicii energetice şi să deschidă piaţa numai pentru companiile care oferă lucrări de bună calitate. Proiectele pregătite de companiile de servicii energetice în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) sunt de calitate. ● Legislaţia privind CPEn ar trebui să clarifice câteva aspecte-cheie, cum ar fi dreptul de proprietate asupra contractului şi a activelor, deoarece anvelopa termică aparţine companiei de servicii, dar clădirea este deţinută de AL. ANRE (sau o altă entitate publică) ar trebui să valideze tipul de contract, adică un contract de lucrări sau un contract de servicii. O altă problemă importantă care trebuie soluţionată este fişa elementelor extrabilanţiere (adică a celor necontorizate ca datorii). ● Noua strategie ar trebui să ia în considerare siguranţa la incendiu a locuinţelor unifamiliale (două treimi dintre români locuiesc în locuinţe unifamiliale) astfel încât să permită reducerea sărăciei energetice şi a asigurării sectorului public cu personalul necesar. ● Renovarea clădirilor rezidenţiale are legătură cu termoficarea. Valorile medii ale consumului de energie raportate nu sunt corecte deoarece mai multe sisteme de termoficare au fost închise şi multe apartamente nu sunt încălzite în mod adecvat, deoarece nu au înlocuit termoficarea cu alte surse de încălzire. Deoarece UE promovează EE în sistemul de termoficare, România ar trebui să aprobe reconectarea la reţeaua centralizată de termoficare, alături de CPEn şi distribuţia verticală (care să permită debranşarea celor care nu plătesc facturile la căldură fără a-i afecta pe ceilalţi). 5. 16 mai 2019 - Asociaţia Municipiilor şi Asociaţia Oraşelor din România (Biroul BM) ● Organizaţia "Oraşe Energie în România" (OER) dezvoltă strategia în materie de clădiri (Clădirile noastre) pentru şase oraşe de dimensiuni medii: Sibiu, Bacău, Satu Mare, Târgovişte, Mizil şi Bistriţa. Proiectul este implementat în parteneriat cu Institutul European pentru Performanţa Clădirilor şi cu sprijin financiar din partea Ministerul de Mediu german. Strategiile trebuie finalizate până în 2020 şi vor acoperi perioada de timp 2020- 2030. ● OER monitorizează consumul de energie din 100 de clădiri publice din Braşov pe baza datelor din facturile de energie şi de la administratorii energetici ai clădirilor. Datele din CPE sunt supraestimate, iar cifrele raportate nu reflectă realitatea de la faţa locului. Ar trebui să existe două valori de performanţă energetică: una la începutul proiectului şi una post intervenţie de EE. În realitate, consumul de energie la sfârşitul proiectului este mult mai mare decât valoarea reală raportată. Adesea, AEC efectuează auditul energetic chiar de la birourile lor, fără a merge la locaţia obiectivului. ● Baza de date privind consumul energetic elaborată de OER este deţinută de municipalităţi şi oraşe şi acestea plătesc către OER o taxă de administrare. Oraşele folosesc datele pentru a îmbunătăţi consumul energetic. ● OER derulează campanii publice pentru a învăţa copiii despre utilizarea eficientă a energiei. Cu toate acestea, fondurile de la bugetele locale pentru activităţi de sensibilizare/conştientizare sunt limitate. ● Sectorul 1 (S1) din Bucureşti are un program de reabilitare care cuprinde 1.220 dintr-un total de 1.300 de clădiri rezidenţiale multifamiliale (80 de clădiri nu se califică pentru renovare). 860 de clădiri au fost deja reabilitate, în timp ce la celelalte, lucrările sunt în curs de desfăşurare. Majoritatea plăţilor sunt de la bugetul sectorului şi de la BEI. BEI operează în domeniul EE doar în Bucureşti, anume în toate sectoarele, cu excepţia sectorului 3. ● Datele colectate din CPE arată că reabilitarea a peste 300 de clădiri multifamiliale au arătat ca rezultat economii de energie de 44% şi reducerea emisiilor de CO2 cu 55%. ● Închiderea proiectelor de reabilitare în domeniul EE de către Sectorul 1 se va produce în curând şi se va concentra pe modernizarea ascensoarelor din 901 de CMF-uri. ● Sectorul 1 are un proiect pilot de renovare pentru locuinţe unifamiliale, ca parte a unui program pentru 5.000 de locuinţe. Proiectul pilot de 25-30 de unităţi este pus în aplicare cu fonduri de la Fundaţia Ashoka. Auditurile energetice trebuie efectuate înainte de începerea lucrărilor. Lucrările de reabilitare acoperă în principal schimbarea ferestrelor, termoizolarea unor pereţi. Obiectivul este atingerea unui consum de energie de 130 kWh/mp an. ● 150 de CMF-uri din Braşov au fost reabilitate cu fonduri UE, multe cu bani publici şi multe altele cu fonduri private. S-au realizat economii de energie de 30%. Proprietarii de locuinţe reabilitează de obicei faţada clădirii. ● Achiziţiile publice reprezintă un proces dificil şi de lungă durată, cu 2-3 ani petrecuţi cu licitaţia. Problemele principale sunt legate de metodologii şi de lipsa contractanţilor (mulţi nu sunt interesaţi de lucrările de EE). Majoritatea contractanţilor sunt companii româneşti, existând şi unele firme străine, inclusiv din Vietnam şi China. ● Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) are câteva programe de reabilitare, cu cofinanţare. Cu toate acestea, oraşele mici nu pot efectua prea multe lucrări de reabilitare din cauza lipsei de programe pentru care s-ar putea califica. ● Sectorul 1 consultă cetăţenii în problemele majore de politică. De exemplu, uneori sectorul desfăşoară consultări cu 800 de Asociaţii de proprietari la primăria sectorului. Şedinţele pentru punerea în aplicare a proiectelor au loc pe şantierele respectivelor proiecte. Sectorul 1 are 10 angajaţi care se ocupă de reabilitarea clădirilor. ● Există 800.000 de metri pătraţi de acoperiş-terasă în clădirile rezidenţiale din S1 care nu sunt utilizate. Administraţia sectorului a solicitat ANRE să modifice legea pentru a permite Asociaţiilor de proprietari să instaleze panouri fotovoltaice solare (capacitate instalată de 5kV) şi să furnizeze ER produsă, clădirilor publice. Veniturile ar trebui să meargă la Asociaţiile de proprietari, care ar trebui să decidă cum să utilizeze banii (de exemplu, pentru a acoperi cheltuielile comune). Cadrul legislativ actual nu permite Asociaţiilor de proprietari să vândă energie electrică Sistemului Energetic Naţional. ● OER a invitat BM să participe la un eveniment în legătură cu pregătirea strategiilor pentru cele şase oraşe organizat la Braşov la începutul lunii iulie. 6. 16 mai 2019 - Aspecte legate de implicarea băncilor/instituţiilor financiare internaţionale (IFI) (Biroul BM) ● Există o guvernanţă redusă şi un sistem de transparenţă opac care gravitează în jurul renovării clădirilor. ● Multe instituţii de finanţare nu găsesc atractiv să acorde împrumuturi României, deoarece este o ţară UE. În plus, există o lipsă de înţelegere tehnică la cel mai înalt nivel. ● Programul de renovare în temeiul O.U.G. nr. 69/2010 (cu 0% dobândă) a fost greu de accesat. ● Clienţii care solicită împrumuturi pentru proiecte de EE trebuie să furnizeze CPE. Cinci la sută din CPE nu sunt acceptate de bănci şi trebuie verificate din nou. Clienţii cu certificat energetic în clasa A obţin împrumuturi mai ieftine. Cu toate acestea, Guvernul României nu doreşte să crească nivelul de ambiţie în materie de EE de la clasa B la clasa A. ● Renovarea de EE a clădirii se dovedeşte a fi o situaţie reciproc avantajoasă. De exemplu, pentru un apartament de 100 mp, proprietarul plăteşte 12 EUR/lună renovarea şi o economiseşte 30 EUR/lună la consumul energetic, sau, în alte cazuri, oamenii plătesc pentru renovare în jur de 20 EUR lunar (pe o perioadă de 10 ani). ● CEC este o bancă comercială deţinută de stat, cu o reţea extinsă în toată ţara, inclusiv în sate, reprezentând 50% din totalul sucursalelor bancare din România. Cea mai mare parte a creditelor este acordată agriculturii şi IMM-urilor pentru a cofinanţa proiectele UE. De obicei, investiţiile au o perioadă de graţie de un an care se prelungeşte la 3 ani pentru proiectele UE. CEC a derulat diverse programe de creditare pentru BEI şi BERD. Cu toate acestea, este dificil de cuantificat rentabilitatea acestor programe. CEC nu poate fi comparată cu banca germană de stat KfW. ● Dacă este necesar, CEC are capacitatea de a adapta un produs pentru renovarea în materie de EE a clădirii, cu condiţia să existe o modalitate de a plăti împrumutul integral de către Asociaţia de proprietari, deoarece banca nu îşi poate asuma riscul financiar şi nici nu poate să vândă apartamentele din clădire pentru a îşi recupera împrumutul. Cu toate acestea, în acest moment CEC nu are specialişti în eficienţă energetică care să evalueze investiţiile în materie de eficienţă energetică. ● Sunt necesare unele măsuri pentru îmbunătăţirea renovării clădirilor în România. De exemplu, beneficiarul ar trebui să semneze contractul cu firma de construcţii înainte de a merge la bancă sau cel puţin să prezinte o dovadă a acordului. Ar trebui să crească calitatea vizată a renovării. Ar trebui să se introducă standardele UE de performanţă tehnică (iar acestea ar trebui să fie mai ridicate decât standardele minime impuse prin cadrul legal existent), precum şi să se aplice criterii tehnice pentru proiectele cu 40%- 60% granturi de la UE. ● Ar trebui să existe un spaţiu pentru susţinerea finanţării comerciale. Nivelul granturilor este încă foarte ridicat - de exemplu, programele AFE acordă granturi de 90%. Dacă nivelul granturilor se va diminua, să zicem doar la 15%, IFI precum BERD ar putea spori de cinci ori fondurile acordate pentru acest tip de finanţare. Pentru programul Facilitatea de Finanţare a Economiei Verzi (GEFF) din România, BERD a colaborat cu UniCredit şi Banca Transilvania în calitate de parteneri. ● Strategia viitoare ar trebui să includă optimizarea costurilor şi să crească standardele minime bazate pe contribuţii. 7. 17 mai 2019 - Sectorul 5 Bucureşti (Primăria sectorului 5) ● Administraţia sectorului 5 (S5) este responsabilă cu reabilitarea clădirilor rezidenţiale şi publice din sector. Există 2.000 de clădiri multifamiliale, dintre care 385 au fost reabilitate, 143 sunt supuse reabilitării şi 399 aşteaptă renovări. Sectorul foloseşte bani din diverse surse - BEI, buget local, buget de stat şi (foarte puţin) fonduri structurale ale UE. ● Principala sursă de finanţare sunt împrumuturile de la BEI care acoperă până la 75% din costul proiectului - cotele MLPDA şi ale sectorului. Acestea au rate de dobândă foarte atractive, iar împrumutul ar trebui plătit în 20 de ani. Nouăzeci şi nouă de clădiri sunt renovate cu împrumuturi de la BEI. BEI are un program de 900 de milioane EUR în România, dar Bucureştiul şi-a atins limita de împrumut. Sectorul 5 foloseşte cu greu fonduri UE, având în vedere că regiunii Bucureşti-Ilfov i s-au alocat doar sume mici deoarece această regiune este mai dezvoltată. ● 385 de clădiri au fost reabilitate cu bani de la bugetul local şi reabilitarea a 20 de clădiri a fost cofinanţată din bugetul de stat. Conform O.U.G. nr. 69/2010, 60% din fonduri provin de la MLPDA şi 40% de la bugetul local (inclusiv 10% de la Asociaţiile de proprietari). Cu toate acestea, din moment ce MLPDA nu avea fonduri disponibile, sectorul a folosit bani de la bugetul local. În conformitate cu O.U.G. nr. 18/2009, cota din costuri plătibilă de Asociaţiile de proprietari (10%) a fost acoperită de AL. Acum există probleme deoarece o cota Asociaţiei de proprietari poate fi acoperită de AL doar în anumite condiţii (beneficiarii sunt familii cu venituri mici, au dizabilităţi). ● Există un program de investiţii care acoperă 55 de şcoli, dintre care 30 au o componentă EE, finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi fonduri UE. Alte clădiri incluse în program sunt centre de zi pentru copii şi pentru vârstnici, centre de servicii sociale şi altele asemenea. ● Administraţia sectorului este responsabilă pentru licitaţia pentru proiectare şi execuţie lucrări. De obicei, acest lucru se realizează prin pachete pentru un număr mare de clădiri. Există o licitaţie în curs de desfăşurare pentru un pachet de 143 de clădiri cuprinzând 8 contracte. În programul de reabilitare sunt implicate multe direcţii ale administraţiei sectorului (precum Direcţia EE şi Direcţia Dezvoltare). În plus, administraţia sectorului angajează consultanţi externi pentru caietele de sarcini, lucrări şi supraveghere. Durata proiectului de EE este de obicei de 2 ani (inclusiv lucrările). Perioada de garanţie pentru lucrările de construcţie este de 3 ani, după care are loc recepţia finală a lucrărilor. ● Costul de reabilitare pentru un apartament cu două camere de 50-60 mp este de 50 lei/lună pe 10 ani, din care 5 ani este perioada de graţie. Cadrul legal prevedea un cost de investiţie standard de 66 EUR/mp, dar costul real variază, de exemplu, în cazul clădirilor cu 10 etaje, costul este mai mare. ● Administraţia sectorului este responsabilă pentru proiecte şi lucrări, întrucât Asociaţiile de proprietari legal nu se pot implica în procedura de achiziţii publice. Asociaţiile de proprietari conferă împuterniciri administraţiei oraşului/sectorului/primarului să le reprezinte în faţa terţilor şi să acţioneze în numele lor. Asociaţiile de proprietari rămân implicate pe parcursul procesului de renovare şi solicită lucrări foarte detaliate, de bună calitate. ● Există probleme legate de procedura de achiziţii publice. Multe primării sunt reticente în organizarea de licitaţii, deoarece se tem de o urmărire penală. Contractele de peste 5 milioane EUR trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial al UE. ● Facturile de încălzire după renovare de la operatorul sistemului de termoficare şi de la Asociaţiile de proprietari arată o reducere semnificativă a costurilor. Feedback-ul oamenilor privind nivelul de confort şi economisirea de energie este foarte bun. ● CPE sunt disponibile numai pentru clădirile reabilitate - cu date înainte şi după renovare. Certificatele CPE sunt impuse prin documentaţia tehnică. Clasa B este soluţia posibilă actuală pentru EE în România. ● Reabilitarea clădirilor cu nivel de risc seismic 2 este eligibilă în cadrul unor programe guvernamentale, dar nu din fondurile UE. Este necesară armonizarea criteriilor de eligibilitate pentru reabilitarea în materie de EE şi legată de riscul la seism. ● Sectorul 5 are cea mai mare concentrare de oameni săraci din Bucureşti, cu 14 zone care adună grupuri vulnerabile. Administraţia sectorului sprijină familiile sărace prin: 1) acordarea de subvenţii dacă îndeplinesc o activitate comunitară; 2) acordarea de ajutoare pentru plata chiriei; şi 3) prin plata chiriei pentru orfani (cu vârsta peste 18 ani care nu mai locuiesc în centrele sociale). ● Recent, consiliul sectorului 5 a votat pentru acoperirea costurilor de renovare de la bugetul local pentru persoanele care câştiga mai puţin decât salariul minim. ● Există 1.300 de cereri pentru locuinţe sociale în sector - această problemă este gestionată de Primăria Bucureşti. Puncte-cheie în discuţii: Consultarea părţilor interesate - iunie 2019 Contextul strategiei, concluzii principale ale analizei decalajelor, obiective naţionale pentru îmbunătăţirea EE a clădirilor ● În contextul strategiei, ar fi important să se includă şi să se ţină seama de toate practicile cele mai bune existente la nivelul municipalităţii. ● Datele privind consumul de energie trebuie verificate de două ori. S-ar putea adăuga alte date, cum ar fi date de la furnizorii de energie electrică, mai multe informaţii despre datele privind consumurile energetice ale clădirilor de la furnizorii de electricitate şi gaz. ● Evoluţia în atingerea obiectivelor pentru 2020 nu trebuie supraestimată. Ţara poate fi pe cale să îndeplinească aceste obiective, dar încă nu le-a atins. ● S-ar putea elabora în continuare aspectele legate de sistemul de termoficare. Fondul construit naţional - situaţia actuală, posibilităţi de evoluţie a renovării parcului de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, analiza activităţilor de renovare ● Părţile interesate îşi exprimă îngrijorarea cu privire la provocarea de a crea un sistem de colectare de date durabil şi fiabil pentru fondul de clădiri, care este considerat o condiţie necesară pentru a avea un mecanism de monitorizare robust şi ţinte realiste. Pe cât posibil, datele ar trebui să fie extrase sau realizate în concordanţă cu baza de date existentă în Registrul Naţional al Clădirilor (cadastru). ● În general, ar trebui desemnată o instituţie specifică care să aibă un mandat clar privind colectarea datelor. ● Părţile interesate au recomandat confirmarea datelor înainte de a trece la analiză. ● Pentru clădirile de referinţă (CMF-uri şi altele asemenea) ar fi important să se confirme anul construcţiei. Unele clădiri vechi sunt mai afectate de riscurile seismice, deşi anul construcţiei nu este singurul element de luat în considerare. ● În ceea ce priveşte pachetele de renovare, părţile interesate au făcut următoarele observaţii/recomandări: (i) dubla verificare a dimensiunii clădirilor. Ar putea fi luată în considerare şi răcirea (în unele dintre zonele climatice); (ii) poate fi util să se adauge un alt pachet mai ambiţios pentru termoizolare. De asemenea, ar fi mai bine să se omită din descriere denumirea unui material specific. ● Renovarea şi strategia pe termen lung ar trebui să fie mai strâns legate de planificarea urbană. Trebuie să se ţină cont de intervenţiile aplicate în etape. ● Este important ca strategia să se încadreze în ritmul de renovare din perspectiva obiectivelor finale privind consumul energetic. ● Când ne referim la opţiunea de acoperire a necesarului de finanţare, este important să precizăm că bugetul de stat consolidat acoperă doar o parte din necesarul de finanţare. Renovarea va trebui finanţată şi din alte surse. ● Impactul financiar trebuie explicat pentru fiecare categorie de clădiri. Costul mediu optim care are sens din acest punct de vedere. ● Partea interesată a recomandat să se selecteze un scenariu cu un ritm ambiţios de renovare în profunzime. ● Este important să se includă şi alte forme de impact indirect al renovării clădirilor (cum ar fi sănătatea, confortul acustic şi altele asemenea). ● Trebuie să se ţină seama nu numai de creşterea performanţei structurale şi energetice a clădirilor, dar şi de îmbunătăţirea calităţii arhitecturale atât a clădirilor renovate, cât şi a contextului urban din care fac parte. ● Strategia trebuie să permită, pe lângă soluţiile clasice (termosistem, tâmplărie, echipare tehnică), intervenţii care să ducă la creşterea calităţii spaţiului locativ, prin soluţii alternative şi inovatoare. ● Prelungirea duratei de viaţă a unor clădiri existente trebuie dublată de măsuri care să genereze viaţă urbană de calitate făcând utilizarea acestor clădiri atractivă şi funcţională. ● Trebuie să se asigure definirea criteriilor de clasificare a clădirilor în vederea prioritizării corecte a intervenţiilor. ● Este necesară identificarea importanţei şi interdependenţei dintre diversele tipuri de intervenţii, în vederea stabilirii unei ordini corecte a acestora în cazul realizării acestora în etape. ● Să cuprindă şi să promoveze exemplele de bune practici existente, pe care să le analizeze din perspectiva suportabilităţii şi sustenabilităţii, pentru a oferi modele de optimizare pentru autorităţile locale. Obiectivele, indicatorii, politicile şi măsurile strategiei ● Consumul de energie nu este doar o modalitate de măsurare a obiectivelor şi ţintelor. Poate depinde prea mult de comportamentul utilizatorului. S-ar putea să existe unele clădiri în zonele rurale care nu au consumuri energetice mari pentru că nu şi le pot permite, dar acestea ar necesita în continuare o renovare. Necesitatea de a găsi un mecanism care să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile. ● S-a sugerat revizuirea nivelului pentru clasa A, întrucât nivelul propus nu este foarte ambiţios, mai ales dacă este proiectat pentru 2050. Cu toate acestea, s-a observat că sistemul se va schimba în timp şi clasificarea va fi adecvată scopului. ● Deşi părţile interesate s-au armonizat în promovarea unei utilizări mai bune a CPE, au existat îngrijorări serioase cu privire la faptul că certificatele nu sunt consecvente în materie de calitate şi fiabilitate. Implementarea mecanismelor instituţionale, organizaţionale şi financiare ● Părţile interesate au recomandat să se depăşească consolidarea programelor existente, prin crearea de noi programe (de exemplu, cele vizând locuinţe unifamiliale). ● Diferenţa de consum energetic (măsurat înainte şi după renovare) ar putea fi considerată drept un prag de declanşare pentru grant/plată, la proprietari. ● Trebuie creat un sistem naţional consolidat pentru monitorizarea implementării programelor şi aplicat la toate programele. ● Companiile de servicii energetice ar trebui să joace un rol mai important decât în prezent. Acestea ar trebui incluse în strategie. România dezvoltă un cadru pentru Companiile de servicii energetice din 2014. Un grup de lucru a fost creat pentru a finaliza acest cadru, având în vedere potenţialul mare de renovare prezentat de clădirile publice. ● Standardele de performanţă energetică ar trebui să fie mai elaborate. ● În analiza finanţării, va fi important să se includă şi să se monetizeze şi alte beneficii potenţiale, cum ar fi cele legate de sănătate, mediul interior, sărăcia energetică şi altele asemenea, deşi monetizarea acestora va fi dificilă. ● Programele de implementare trebuie să fie proiectate în moduri flexibile pentru a asigura maximizarea soluţionării potenţialelor perturbări tehnologice. Politica publică se luptă întotdeauna să ţină pasul cu noile tehnologii. ● Când se apreciază impactul financiar şi opţiunea financiară, este important să se includă costurile totale de exploatare şi întreţinere. Trebuie incluse garanţiile pentru 5 sau 10 ani după renovare. ● Bazele de date ale programelor ar trebui stocate şi partajate într-o manieră sigură şi fiabilă. Ministerul Comunicaţiilor ar putea susţine acest lucru prin utilizarea sistemelor de stocare şi securitate cibernetică existente. Este necesar să existe o strategie clară pentru utilizarea tehnologiei GIS pentru astfel de baze de date. ● În trecut, părţile interesate şi-au exprimat îngrijorarea referitoare la experienţa publicului larg cu privire la renovarea pentru soluţionarea riscului seismice şi neîncrederea pe care aceasta a creat-o în rândul oamenilor. Impresia este încă foarte negativă şi, în general, împotriva programelor de renovare. Ar fi important să se deruleze un sondaj şi un program de informare pentru a se asigura că oamenii sunt de acord cu renovarea pentru reducerea consumului energetic. ● A se evidenţia mai mulţi creditori atunci când în strategie se discută opţiunile de finanţare/debitorii/sursele financiare. ● Un eveniment de consultare care implică funcţionari la nivel înalt ar putea sprijini creşterea gradului de conştientizare cu privire la strategie şi creşte probabilitatea implementării acesteia cu succes. ● Municipalităţile şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la reducerea contribuţiei grantului pentru sprijinirea pachetelor de renovare. Puncte-cheie ale discuţiilor: consultarea părţilor interesate - septembrie 2019 Pachete de renovare, optimizarea costurilor şi mecanismele declanşatoare ● Soluţii tehnice: domeniul de aplicare minim (cerinţe naţionale), renovare completă, renovare completă + energie din surse regenerabile este o abordare bună. ● Pragul de declanşare pentru CMF-uri ar trebui să includă evenimente majore care afectează clădirea (cum ar fi, un eveniment catastrofal). În acel moment, însă, ar putea fi mai ieftin să se reconstruiască CMF-urile în loc să se renoveze. ● După incendii incidentale, orice lucrare de EE trebuie să fie însoţită de măsuri de creştere a securităţii la incendiu şi alte măsuri de siguranţă. ● 60% dintre utilizatori sunt în clădiri rezidenţiale multifamiliale (CMF-uri) - ar trebui să li se acorde prioritate în strategia de renovare. ● NZEB şi evaluarea renovării aprofundate ar trebui să fie incluse în strategie. Este necesar să impunem standardele pentru NZEB în România. ● Pachetele de renovare trebuie să fie accesibile, având în vedere puterea de cumpărare din România. ● Având în vedere că România este predispusă la cutremure, orice program de renovare a EE ar trebui să fie realizat împreună cu consolidarea pentru a rezista la seisme. ● Pentru clădirile istorice, sunt necesare soluţii inovatoare. Costurile pentru o astfel de categorie de clădiri vor fi mult mai mari decât cele estimate pentru clădirile din alte categorii. ● Pentru a se asigura că utilizatorii urmează programele de renovare, aceştia trebuie educaţi cu privire la îmbunătăţirile aduse de EE şi beneficiile asociate. Este necesară dezvoltarea în continuare a pieţei muncii, precum şi a serviciilor de proiectare, arhitectură şi inginerie. ● Praguri declanşatoare pentru locuinţele unifamiliale (LUF): a se adăuga posibilitatea de a face parte din programele dezvoltate de municipalităţi. Municipalităţile au realizat în trecut programe mici pentru LUF-uri (de exemplu, în sectorul 1 Bucureşti). Este nevoie de un program naţional care să vizeze LUF-urile. ● Principalul prag de declanşare în ceea ce priveşte tranzacţia: cumpărătorul ar trebui informat cu privire la performanţa energetică a clădirii/consumul de energie, dar renovarea nu ar trebui să fie o condiţie pentru tranzacţie. ● Sărăcia energetică ar trebui să fie unul dintre pragurile de declanşare, în special pentru clădirile cu cele mai slabe performanţe. A se lua în considerare transferul unei părţi din bugetul de stat de la programele sociale la sărăcia energetică. Clădiri publice/clădiri educaţionale. ● Pentru şcoli/universităţi: sistemele de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii ar trebui considerate ca măsuri cheie, iar sistemele de umbrire trebuie luate în considerare (incluse ca măsuri complementare). ● În cazul clădirilor de birouri trebuie făcută diferenţierea între cele cu destinaţie publică şi cele cu destinaţie privată. Pragurile de declanşare pot fi diferite. ● Construcţiile cu statut de monumente istorice/naţionale ar necesita pachete şi programe speciale. ● Trebuie să se includă aspecte legate de sistemul de răcire. Ca sisteme alternative, se iau în considerare dispozitivele de ventilare de faţadă şi micro-ventilarea. ● Este necesar un inventar al fondului de clădiri. Baza de date trebuie să fie centralizată. Scenarii de renovare ● Scenariile propuse par adecvate, dar implementarea lor va necesita monitorizare şi vor trebui readaptate în timp, dacă ritmul de implementare nu este satisfăcător. ● Pentru a confirma selecţia scenariului, trebuie să se evalueze beneficiile pentru sănătate: bolile respiratorii. Ar trebui să se acorde prioritate ventilării naturale în CMF-uri, deşi este posibil ca aceasta să nu fie suficientă. Trebuie să se aibă în vedere şi ventilarea mecanică. Doar ventilarea naturală poate scădea confortul. ● Scenariul 1 este probabil cel mai uşor de implementat. Scenariul 2 ar fi ideal, dar există îndoieli bazate pe performanţa anterioară. Scenariul 3 ar necesita un nivel de coordonare şi cheltuieli care sunt îndoielnice în această etapă. ● Deoarece România este o ţară cu risc seismic ridicat, este necesar să se adauge costurile asociate consolidării pentru a soluţiona problemele în caz de seism. ● Necesitatea consolidării pieţei pentru a se asigura implementarea. Piaţa este subdezvoltată pentru o astfel de provocare. Ar trebui să fie incluse unele detalii cu privire la necesarul de forţă de muncă/lucrători pentru a avea o idee schematică cu privire la persoanele care urmează să fie implicate în implementare. Finanţarea ● În cazul LUF-urilor, locuinţa este de obicei folosită ca garanţie. Pentru proprietar, valoarea economiilor de energie este rar comparabilă cu riscul de a pierde locuinţa. Acest raport este foarte dezechilibrat şi trebuie identificate mecanisme de garantare diferite. ● Influenţa ridicată preconizată nu poate fi realizată datorită dependenţei de sumele rambursabile care pot fi prea mari. Împărţirea de 60% şi 40% poate fi dificilă pentru municipalităţi. Alte oraşe au probleme cu cofinanţarea. Alte probleme ● Clădirile cu cele mai slabe performanţe: proprietarii locuinţelor unifamiliale nu sunt doar persoane vulnerabile, iar 30% persoane vulnerabile în locuinţele multifamiliale poate fi un procent prea mare. ● Sărăcia energetică = necesitatea de a aborda problemele sistemului de termoficare - aceste probleme trebuie corelate. ● Absenţa contractelor de performanţă energetică pe termen lung limitează angajarea pe termen lung a companiilor private şi finanţarea pe termen lung. ● Indicatorii trebuie să fie realişti şi practici. ● Planurile de acţiune trebuie să fie detaliate pentru a se asigura o implementare adecvată. ----- 
