────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.193 din 25 septembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1008 din 9 octombrie 2024.────────── Cuprins Abrevieri şi acronime I. Introducere II. Viziune III. Priorităţi, politici şi cadrul legal existente III.1. Cadrul normativ în turism III.2. Strategii în turism III.3. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) III.4. Programul de guvernare 2023-2024 IV. Analiza contextului şi definirea problemelor IV.1. Analiza contextului IV.1.1. Contribuţia sectorului de turism la economie şi competitivitate IV.1.2. Forme de susţinere a sectorului IV.1.3. Competitivitatea sectorului IV.1.4. Indicatorii circulaţiei turistice IV.1.5. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare IV.1.6. Turismul şi infrastructura de transport IV.1.7. Marketing şi promovare IV.2. Definirea problemelor V. Principii generale VI. Obiective generale şi specifice VII. Programe, direcţii de acţiune VIII. Rezultate aşteptate IX. Indicatori X. Proceduri de monitorizare şi evaluare XI. Instituţii responsabile XII. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare XIII. Implicaţii asupra cadrului juridic Anexă nr. 1 la Strategie - Planul de acţiune Anexă nr. 2 la Strategie - Acte normative aplicabile în domeniul turismului Abrevieri şi acronime ANANP Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate ANFP Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ANPDPD Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi; ANPDCA Autoritatea Naţională pentru Protecţia Dreptului Copilului şi Adopţii; ANPIS Autoritatea Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială; AP Arii naturale protejate APL Autoritate Publică Locală BM Banca Mondială CIT Centru de informare turistică CNAS Casa Naţională de Asigurări de Sănătate CNI Compania Naţională de Investiţii CST Contul Satelit de Turism FEM Forumul Economic Mondial FNGCIMM Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii FSE Fondul Social European HG Hotărâre de Guvern HORECA Hoteluri, Restaurante şi Cafenele ICCA Asociaţia Internaţională a Congreselor şi Reuniunilor IFI Instituţie Financiară Internaţională IMM Întreprinderi mici şi mijlocii INCDT Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism INCFC Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală INP Institutul Naţional al Patrimoniului INS Institutul Naţional de Statistică MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MAE Ministerul Afacerilor Externe MICE Reuniuni, stimulente, conferinţe şi expoziţii (Meetings, Incentives, Conferences and Exhibitions) MC Ministerul Culturii MCID Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării ME Ministerul Educaţiei MEnerg Ministerul Energiei MEAT Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului MIPE Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice, şi Administraţiei MMAP Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor MMSS Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale MS Ministerul Sănătăţii MTI Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii MFTES Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse OAR Ordinul Arhitecţilor din România OG Ordonanţă de guvern OMD Organizaţie de management al destinaţiei OMT Organizaţia Mondială a Turismului ONG Organizaţie neguvernamentală OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PATN Plan de Amenajare al Teritoriului Naţional POR Programul Operaţional Regional SGG Secretariatul General al Guvernului UE Uniunea Europeană I. Introducere De-a lungul deceniilor, turismul a înregistrat o creştere continuă. La nivel mondial, turismul s-a transformat într-unul dintre sectoarele economiei cu cea mai rapidă creştere. Turismul actual se află în strânsă legătură cu procesul de dezvoltare socio-economică şi oferă un număr din ce în ce mai mare de noi destinaţii. Această dinamică a transformat turismul într-un factor determinant pentru progresul socio-economic, datorită capacităţii şi potenţialului său de a crea noi locuri de muncă, în special pentru cei tineri. Conform experţilor în domeniu, din analiza ofertei turistice, a pieţei de bază şi a programelor de marketing naţionale, rezultă că România deţine un mix bogat de atracţii naturale, culturale şi medicale/de wellness, unice, de talie mondială care sunt gata să fie valorificate. Principala provocare prezintă două aspecte: (1) turiştii care vizitează în prezent România (interni şi internaţionali) nu cheltuiesc suficient la nivelul destinaţiei; şi (2) nu sunt atraşi suficienţi turişti străini care să cheltuie un buget peste medie. La rândul lor, aceste aspecte sunt cauzate de (1) atracţii turistice insuficient dezvoltate şi/sau dificil accesibile; (2) oportunităţi de consum turistic insuficiente şi greu de găsit; (3) calitatea necompetitivă a experienţelor şi serviciilor disponibile în cadrul destinaţiilor turistice; şi (4) o slabă capacitate de elaborare de politici publice în domeniul turismului, segmentarea inadecvată a pieţei şi vizibilitatea internaţională limitată a obiectivelor turistice şi a experienţelor unice de călătorie pe care le poate oferi România. Pe fondul pandemiei de COVID-19, odată cu restricţiile instituite, aceste probleme s-au adâncit şi mai mult, turismul fiind una dintre cele mai afectate ramuri ale economiei naţionale în această perioadă. În plus, sectorul a fost afectat şi de faptul că România este situată în imediata apropiere a zonei de conflict din Ucraina, iar pe viitor un important impact va avea şi războiul din Israel (în anul 2023, Israelul a reprezentat a treia piaţă externă, 7,2% dintre turiştii străini sosiţi în România au fost din această ţară). La toate acestea, se adaugă criza energetică, creşterea inflaţiei. Eforturile semnificative de dezvoltare a turismului în România se întind pe mai multe decenii. În această perioadă au fost elaborate o serie de ghiduri, politici şi documente strategice. Strategiile au vizat în cea mai mare parte segmentele turismului de nişă, cum ar fi ecoturismul, turismul medical şi balnear şi strategiile regionale sau cele dedicate turismului de tip city-break. În 2006, Guvernul a elaborat un master plan pentru turism. Niciunul dintre aceste eforturi nu a generat, însă, rezultate semnificative, în principal din cauza implementării deficitare a acestor strategii şi planuri, situaţie care a fost generată, printre altele, de lipsa de capacitate administrativă şi finanţare, dar şi de schimbările autorităţilor responsabile de la diferite niveluri. Pentru a putea întreprinde măsuri coerente şi coordonate, a fost necesară elaborarea unei strategii de dezvoltare sectorială, care să ghideze şi să adopte un plan de acţiune prin care problemele sectoriale să fie abordate şi rezolvate în timp util. În perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2017 şi luna noiembrie 2018, la iniţiativa unor grupuri de lucru interministeriale şi a unui grup de lucru tehnic din cadrul autorităţii publice centrale responsabile cu dezvoltarea turismului (la momentul respectiv, Ministerului Turismului), s-a desfăşurat un proces de elaborare a unei noi strategii în domeniul turismului. Tot acest proces a fost sprijinit de Secretariatul General al Guvernului şi de experţii Băncii Mondiale şi a inclus o serie de întâlniri şi consultări, precum şi interviuri individuale şi de grup cu o gamă largă de părţi interesate, inclusiv persoane de la nivelul autorităţilor centrale şi locale, agenţii de turism, manageri de destinaţii, furnizori de servicii de cazare, instituţii de învăţământ, diferite asociaţii şi ONG-uri de profil, precum şi o analiză detaliată a studiilor/strategiilor anterioare şi a datelor disponibile. Informaţiile cuprinse în documentul rezultat au fost revizuite cu date disponibile până în anul 2023. Scopul actualului document este următorul: ● Să înţeleagă unde se află sectorul acum în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului şi care sunt provocările şi oportunităţile; ● Să definească o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului; ● Să elaboreze o "foaie de parcurs" pentru atingerea ţintelor stabilite. La elaborarea prezentei strategii, s-a realizat o evaluare a stării industriei turismului în România, precum şi a provocărilor şi oportunităţilor cu care se confruntă aceasta în încercarea de a o dezvolta în mod sustenabil, pe baza căreia au fost identificate principalele direcţii de dezvoltare, care au fost transpuse în planul de acţiune până în anul 2035, inclusiv activităţile specifice, obiectivele de referinţă care trebuie îndeplinite şi responsabilii pentru fiecare dintre acestea. II. Viziune Strategia naţională pentru dezvoltarea turismului se concentrează pe trei niveluri, pentru a servi drept ghid pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România pentru orizontul 2035, astfel încât: ● să consolideze în continuare România ca destinaţie turistică bine cunoscută, de talie mondială, pe tot parcursul anului, precum şi ca destinaţie care îndeplineşte standardele UE în ceea ce priveşte furnizarea de produse şi servicii; ● să preţuiască oamenii, tradiţia, locurile, patrimoniul natural şi cultural al României; ● să crească vizibilitatea şi reputaţia României pe pieţele internaţionale de turism de prim rang. Viziunea strategiei sugerează că Până în 2035, România va deveni o destinaţie turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, pe parcursul întregului an, axată pe unicitatea patrimoniului său cultural şi natural şi oferind servicii de calibru internaţional. Obiectivul este ca România să se situeze în fruntea clasamentelor de competitivitate în turism, în virtutea investiţiilor strategice în infrastructură, educaţie, marketing şi promovare, care vor duce la dezvoltarea de experienţe unice pentru vizitatorii care călătoresc în România şi care o vor face atrăgătoare pentru pieţele relevante din Europa şi din lume. Turismul îşi va creşte semnificativ contribuţia la creşterea şi dezvoltarea economică în România şi în Europa, prin creşterea cheltuielilor vizitatorilor. Atenţia se va concentra pe calitatea şi diversitatea vizitatorilor sosiţi şi nu pe numărul total de vizitatori. III. Priorităţi, politici şi cadrul legal existente III.1. Cadrul normativ în turism Reglementările primare şi generale privitoare la organizarea şi desfăşurarea activităţilor turistice din România sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. Ordonanţa a fost modificată şi completată de 13 ori, până în prezent. Un proiect de lege a turismului, care ar fi urmat să înlocuiască OG nr. 58/1998, a fost elaborat şi promovat în ultimii ani, însă acesta a fost respins de Parlament în luna mai 2023.*1 *1 https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl pck2015.proiect?idp=18052 Un element fundamental din cuprinsul OG nr. 58/1998 este nominalizarea Ministerului Turismului (în prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului - MEAT) drept organ central de specialitate al administraţiei publice, cu atribuţii de control şi de coordonare a dezvoltării turismului (art. 15). Totodată, MEAT "elaborează Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung, Programul multianual de marketing şi promovare turistică şi Programul multianual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi produselor turistice" (art. 22). Actul normativ reglementează modalitatea de înfiinţare, organizare şi finanţare a organizaţiei de management al destinaţiei (OMD), tipurile de OMD-uri şi criteriile minime pentru acestea, obiectivele şi activităţile realizate de aceste organizaţii (art. 2^2, 2^3, 2^4, 10^2, 10^3, 10^4, 10^5). În privinţa reglementării OMD-urilor, actul normativ a fost modificat prin, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare, acest aspect fiind jalon în PNRR. În ceea ce priveşte instituirea unor proceduri administrative privind autorizarea unor activităţi specifice domeniului turismului, OG nr. 58/1998 reprezintă fundamentul juridic pentru: ● atestarea, evidenţierea şi monitorizarea valorificării şi protejării patrimoniului turistic şi instituirea Registrului general al patrimoniului turistic, precum şi a certificatului de patrimoniu turistic (art. 4); ● atestarea staţiunilor turistice - efectuată de MEAT, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, aprobată prin hotărâre a Guvernului (art. 10); ● avizarea organizaţiilor de management al destinaţiei turistice (art. 10^1); ● acreditarea şi reacreditarea centrelor naţionale şi locale de informare şi promovare turistică (art. 10^6); ● avizarea documentaţiilor de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţiile tehnice privind construcţiile din domeniul turismului (art. 12); ● omologarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, precum şi a traseelor turistice montane - efectuată de MEAT, împreună cu consiliile judeţene pe raza cărora se află acestea (art. 13); ● utilizarea plajelor în scop turistic şi autorizarea agenţilor economici care administrează plaje în scop turistic (art. 14); ● atestarea personalul specializat să presteze servicii turistice (art. 24); ● acordarea brevetului de turism pentru persoanele fizice, a licenţei de turism pentru agenţiile de turism (art. 27); ● clasificarea structurilor de primire turistice (art. 31); ● organizarea serviciilor Salvamont şi Salvamar (art. 33); ● omologarea traseelor de cicloturism, a traseelor pentru turism pedestru, precum şi a altor tipuri de trasee turistice [art. 33 alin. (8)]. Actul normativ conţine prevederi speciale referitoare la mijloace financiare şi sprijinul statului. Astfel, sprijinirea activităţii de turism se realizează prin "politici şi mecanisme economico- financiare şi acţiuni pentru amenajarea şi protecţia patrimoniului turistic" (art. 36). De asemenea, zonele şi staţiunile turistice beneficiază de prioritizare pentru realizarea infrastructurii generale pentru dezvoltarea turismului, acordarea de asistenţă tehnică de specialitate, ameliorarea şi protecţia mediului, pentru dezvoltare turistică (art. 38). În scopul promovării şi dezvoltării activităţilor de turism, statul intervine şi prin alte măsuri, respectiv: ● adoptarea de reglementări specifice privind aplicarea asigurării sociale de sănătate în domeniul trimiterilor medicale în staţiunile turistice balneare [art. 39 alin. (1) lit. a)]; ● organizarea de acţiuni de promovare turistică atât pe plan intern şi extern [art. 39 alin. (1) lit. b)]; ● concesionarea unor terenuri care fac parte din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de structuri de primire turistică în zonele stabilite ca priorităţi prin Programul anual de dezvoltare a produselor turistice [art. 39 alin. (1) lit. c)]; ● alocarea de fonduri de la bugetul de stat, prin MEAT, pentru realizarea documentaţiilor şi lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii în turism aflate în proprietatea sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie, pentru proiecte de investiţii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MEAT [art. 39 alin. (2)-(3)]. Tot în cadrul acestei ordonanţe sunt prevăzute atribuţiile autorităţilor locale în domeniul turismului (art. 20), dar şi drepturile şi obligaţiile agenţilor economici cu activitate de turism (art. 29, 30); O listă a principalelor acte normative aplicabile în turism este redată în anexa nr. 2. III.2. Strategii în turism ● În anul 2006, Organizaţia Mondială a Turismului a sprijinit România în elaborarea Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026. Obiectivul acestui Master Plan a fost să identifice slăbiciunile şi să exploateze oportunităţile de a concura eficient pe pieţele internaţionale. Cele mai multe dintre aspectele care necesitau îmbunătăţire în Master Plan cu 15-16 ani în urmă, rămân valabile şi în prezent. Multe dintre măsuri nu au fost finalizate din cauza schimbărilor de la nivelul structurii guvernamentale şi a autorităţilor, din lipsă de finanţare şi, în parte, din lipsa unei asumări a acţiunilor necesare. Deficienţele şi calitatea slabă a centrelor urbane, coordonarea şi gestionarea ineficientă de către sectorul public, formarea profesională depăşită ca proces sau practici educaţionale prost direcţionate, lipsa unor date statistice solide şi demne de încredere pentru analiză şi practicile de comercializare şi promovare lipsite de strategie, precum şi alte categorii din master plan rămân în continuare valabile. ● România a promulgat Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 în vederea asigurării protecţiei patrimoniului natural şi cultural din Munţii Carpaţi,. Obiectivul Convenţiei îl constituie cooperarea în vederea protejării şi dezvoltării sustenabile a Carpaţilor, odată cu îmbunătăţirea calităţii vieţii, consolidarea economiei comunităţilor locale şi conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului cultural. Convenţia stabileşte cadrul general de cooperare între cele şapte ţări semnatare, în domenii precum conservarea biodiversităţii, planificare teritorială, gestionarea resurselor de apă, precum şi în agricultură, silvicultură, transport, turism, industrie şi energie. ● Prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism - Masterplanul investiţiilor în turism - şi criteriile de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, cu modificările şi completările ulterioare, se are în vedere dezvoltarea comunităţilor locale din zonele cu potenţial turistic ridicat, prin creşterea investiţiilor publice în infrastructura turistică. Evoluţia bugetului alocat Programului, în perioada 2019-2023, este prezentată în tabelul de mai jos: Bugetul alocat Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism, 2019-2023
┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Anul│Buget total │Credite de │
│ │(lei) │angajament (lei) │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2019│4.907.000 │219.900.000 │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2020│16.269.000 │5.000.000 │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2021│56.000.000 │50.000.000 │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2022│54.550.000 │500.000.000 │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2023│100.000.000 │545.000.000 │
└────┴────────────┴────────────────────┘
● În plus, au fost aprobate două strategii sectoriale şi o politică publică, respectiv: - Hotărârea Guvernului nr. 358/2019 privind aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective - 2019-2029, cu modificările şi completările ulterioare. Strategia îşi propune să creeze condiţiile de dezvoltare a ecoturismului la nivelul ariilor naturale protejate şi în zonele din vecinătatea acestora, prin dezvoltarea unei reţele de destinaţii ecoturistice recunoscute şi prin realizarea de produse ecoturistice competitive pe plan naţional şi internaţional. – Hotărârea Guvernului nr. 571/2019 privind aprobarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear. Strategia îşi propune să asigure eficacitatea şi coerenţa demersurilor de dezvoltare a turismului balnear din România, urmărind două obiective principale: evitarea dispersiei responsabilităţii şi a ineficacităţii şi ineficienţei acţiunilor datorată lipsei unui "ownership" clar; asigurarea unei intervenţii la nivel naţional în ce priveşte sectorul balnear, în special în ce priveşte poziţionarea sa în marketing. – Politica publică "Turism identitar" îşi propune să păstreze "spiritul locului" în cadrul destinaţiilor turistice din România, prin implicarea oamenilor din comunitate, alături de autorităţi publice, de operatori privaţi şi organizaţii non-guvernamentale pentru a valorifica, dezvolta şi promova servicii turistice care se fundamentează pe identitatea locală, pe produse locale, pe utilizarea serviciilor locale şi pe principii ale sustenabilităţii. Identitatea turistică este un rezultat al identităţii culturale, care, la rândul lui este un rezultat al identităţii geografico-istorice, determinând "spiritul locului". III.3. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) România şi-a asumat o serie de angajamente în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă adoptat la nivelul Uniunii Europene. Astfel, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au fost stabilite priorităţile naţionale de investiţii şi direcţiile principale de reformă ale României în acord cu Recomandările Specifice de Ţară şi cu regulamentele specifice pentru a asigura ameliorarea stării economice a României şi a consolida capacitatea de rezilienţă la nivel naţional în perioade de criză pandemică. Obiectivul componentei "Turism cultură" este de a spori coeziunea socială, economică şi teritorială şi de a crea noi locuri de muncă, în special în zonele rural, şi anume: (1) promovarea transformării socio-economice durabile în zonele rurale şi defavorizate prin dezvoltarea unei reţele de organizaţii regionale de management al destinaţiei şi prin sprijinirea investiţiilor în turismul local; (2) sprijinirea mobilităţii durabile prin crearea unei reţele naţionale Velo care să includă şi rutele EuroVelo; (3) reducerea decalajului în ceea ce priveşte accesul la cultură în zonele rurale şi marile zone urbane. Reformele şi investiţiile referitoare la domeniul turismului au ca obiective: - sporirea competitivităţii sectorului turismului din România şi promovarea transformării socio-economice durabile în zonele rurale şi defavorizate, prin adoptarea cadrului necesar pentru operaţionalizarea organizaţiilor de management al destinaţiei; – sporirea atractivităţii destinaţiilor turistice selectate, prin dezvoltarea a 12 rute turistice tematice în zonele rurale defavorizate din România şi de a crea noi locuri de muncă în industria turismului; – intensificarea turismului cultural prin dezvoltarea de muzee şi memoriale dedicate opresiunii şi conflictelor; – contribuţia la dezvoltarea economică a oraşelor mici şi a zonelor rurale prin adoptarea unui cadru legislativ, instituţional şi de investiţii pentru trasee cicloturistice şi forme durabile de turism; – contribuţia la mobilitatea durabilă prin promovarea ciclismului prin intermediul unui nou Centru Naţional de Coordonare Velo; – dezvoltarea unui transport durabil prin dezvoltarea infrastructurii de piste pentru biciclete. III.4. Programul de guvernare 2023-2024 Programul de guvernare, adoptat în 2023, îşi propune atingerea unor obiective pe termen scurt şi nu acoperă întreaga perioadă de implementare a strategiei. Cu toate acestea, anumite acţiuni propuse, datorită implicaţiilor legislative şi alocării unor fonduri, vor avea impact şi după anul 2024. Conform acestui document, turismul este considerat un factor important pentru creşterea şi dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. Printre priorităţile avute în vedere enumerăm: dezvoltarea destinaţiilor turistice şi a parteneriatelor create pentru managementul acestora OMD-uri; creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România, prin derularea de acţiuni de marketing, atât tradiţional, cât şi online; dezvoltarea tuturor formelor de turism; realizarea de investiţii în turism; analiza, eficientizarea şi actualizarea cadrului legal în domeniu; asigurarea protecţiei turiştilor şi a operatorilor economici din industria turismului; digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului; sprijinirea mediului antreprenorial în domeniul turismului; adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare şi promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale, precum şi implementarea planurilor de acţiune aferente; dezvoltarea şi promovarea rutelor şi traseelor turistice; conservarea şi promovarea patrimoniului natural şi cultural. Prin natura lui, turismul se prezintă ca o activitate economică situată la interferenţa altor ramuri. Măsura pe care Guvernul le adoptă în domenii precum cultură, transport, mediu ş.a pot influenţa direct dezvoltarea turismului. Astfel, în domeniul culturii, Guvernul şi-a asumat să investească în: reabilitarea şi consolidarea a numeroase obiective culturale, atât prin PNRR, dar şi prin alte programe naţionale sau finanţate din fonduri europene; înfiinţarea unor noi muzee; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial; digitalizarea patrimoniului; continuarea demersurilor de înscriere a unor noi obiective pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO; salvgardarea siturilor înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO; finanţarea evenimentelor de interes naţional şi internaţional. Investiţiile care se vor realiza în infrastructura de transport vor veni în sprijinul dezvoltării turismului. Managementul ariilor naturale protejate şi conservarea patrimoniului natural reprezintă una dintre priorităţile de mediu identificate în Programul de guvernare, cu impact asupra turismului. IV. Analiza contextului şi definirea problemelor IV.1. Analiza contextului În vederea fundamentării strategiei, a fost realizată evaluarea sectorului turistic românesc. Această analiză a fost realizată iniţial în anul 2018 şi actualizată la începutul anului 2024, pe baza datelor disponibile. Principalele constatări şi observaţii sunt prezentate pe scurt mai jos: IV.1.1. Contribuţia sectorului de turism la economie şi competitivitate Multiplele crize din ultimii ani, respectiv criza sanitară, criza energetică şi creşterea generală a preţurilor, au afectat semnificativ contribuţia turismului la creşterea economică după anul 2019. Valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, contribuţia turismului în PIB Dacă în anii 2018 şi 2019 creşterea valorii adăugate brute create în sectorul "hoteluri şi restaurante" era mult peste media naţională, în anul 2020 acest sector a fost cel mai afectat de pandemie. În anul 2018, valoarea adăugată brută create în sectorul "hoteluri şi restaurante" a fost cu 9,7% mai mare decât în anul 2017, iar în anul 2019 cu 22,5% faţă de anul precedent. Practic, în doi ani, valoarea adăugată brută din sectorul Hoteluri şi restaurante a crescut cu 34,4%.*2 *2 INS, Anuarul statistic al României, Ediţia 2022, Bucureşti, 2023 În anul 2020, restricţiile de circulaţie internă şi internaţională, impuse de pandemie, au condus la o reducere bruscă a activităţii din cadrul sectorului. În aceste condiţii, valoarea adăugată brută creată în acest sector s-a redus cu 38% faţă de anul 2019. Declinul din anul 2020 s-a concretizat într-o reducere de 15 miliarde lei la cifra de afaceri şi de 9 miliarde lei în cazul valorii adăugate brute create. Un indicator care surprinde foarte bine importanţa sectorului în ansamblul economiei naţionale este ponderea turismului în produsul intern brut al României. (a se vedea imaginea asociată) Sursă: INS, Contul Satelit al Turismului 2021, Decembrie 2023 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicaţii/contul_satelit_de_turism_2021_0.pdf) Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, pandemia de COVID-19 a întrerupt trendul crescător pe care îl înregistra indicatorul ponderea turismului în Produsul Intern Brut al României. În aceste condiţii, dacă în anul 2019 acest indicator ajunsese la aproape 3%, în anii pandemiei (2020 şi 2021) valoarea sa a scăzut la 1,596% şi respectiv 1,741%. Numărul de salariaţi în sectorul Hoteluri şi Restaurante Datorită măsurilor guvernamentale de sprijin a firmelor afectate de pandemie, numărul de salariaţi a înregistrat un declin mai redus, ceea ce a permis menţinerea angajaţilor pentru perioada de relansare de după criza sanitară. Populaţia ocupată în "hoteluri şi restaurante" a scăzut în anul 2020 doar cu 7,1%, de la 216,8 mii persoane în anul 2019 la 201,4 mii persoane. Relansarea activităţii turistice în anul 2021 a condus la depăşirea nivelului de ocupare din anul 2019. Populaţia ocupată în cadrul sectorului în anul 2021 a fost de 218 mii persoane.*3 *3 INS, Conturile naţionale 2019-2020, Bucureşti, 2023 Corespunzător, numărul total de salariaţi din turism a fost de 214,2 mii persoane în anul 2019 şi 199,1 mii persoane în anul 2020, ceea ce reprezintă o reducere procentuală de 7%. Specificul sezonier al sectorului "hoteluri şi restaurante" face ca numărul mediu de salariaţi (salariaţi cu contracte de muncă şi echivalent timp complet) să fie mai redus decât numărul total de salariaţi (spre exemplu, în anul 2021, numărul mediu de salariaţi reprezenta 78,3% din numărul total de salariaţi din cadrul sectorului).*4 *4 INS, Costul forţei de muncă, Ediţia 2022 Conform datelor oficiale, în anul 2022, în sectorul "hoteluri şi restaurante", a fost înregistrat un număr mediu de salariaţi de 186.395 de persoane, reprezentând aproape 3,6% din numărul de salariaţi din economie. Acest indicator a revenit la nivelul de dinainte de pandemie, după ce în anul 2020 se înregistrase o scădere cu 9,3%.*5 *5 INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) (a se vedea imaginea asociată) Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Principalele destinaţii turistice din România (Constanţa, Braşov, Bucureşti) au cumulat aproape 30,0% din totalul angajaţilor din turism la nivel naţional. Bucureştiul este cel mai mare angajator în sectorul turismului, având un număr mediu de 31.234 salariaţi, reprezentând 16,8% din totalul angajaţilor din turism la nivel naţional şi 3,2% din totalul angajaţilor din capitală.*6 *6 INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) (a se vedea imaginea asociată) Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, destinaţia judeţeană cea mai dependentă de turism este Constanţa, judeţ în care ponderea salariaţilor în sectorul "hoteluri şi restaurante" în numărul total de salariaţi este 7,4%. Alte judeţe care au înregistrat ponderi peste media naţională: Covasna (6,2%), Tulcea (5,7%), Vâlcea (5,6%), Braşov (5,1%), Caraş Severin, Harghita (4,8%), Brăila, Sălaj (4,7%), Suceava (4,5%), Mehedinţi (4,3%), Bihor (4,0%), Botoşani (3,8%), Gorj, Ialomiţa (3,7%). (a se vedea imaginea asociată) Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Sectorul turistic este afectat de lipsa de personal, iar problema va deveni din ce în ce mai complexă pe măsură ce cererea va continua să crească. Relansarea turismului este dificilă şi datorită caracterului sezonier, a ponderii muncii feminine, precum şi a nivelului salarial scăzut. Spre exemplu, în anul 2022, câştigurile salariale medii nete lunare din activitatea de hoteluri şi restaurante reprezenta cea mai pronunţată disparitate faţă de media pe economie, acestea fiind cu 43% mai mici. În acelaşi an, ponderea salariaţilor femei în "hoteluri şi restaurante" a fost de 60,8% din numărul mediu de salariaţi. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional (2007-2026) a prezentat principalele cauze ale lipsei de personal, acestea fiind în continuare valabile: ● Programele de formare nu sunt la nivelul standardelor cerute de piaţă. În multe cazuri, furnizorii de formare eliberează diplome fără să ofere cursuri practice complete şi adaptate oportunităţilor reale de angajare de pe piaţă (cu alte cuvinte, nu transformă cunoştinţele în abilităţi concrete); ● Din cauza salariilor scăzute şi a imaginii proaste pe care o au locurile de muncă din domeniul HORECA, un număr considerabil de tineri români emigrează pentru a lucra în străinătate; ● La nivel de management, există deficienţe legate de abilităţile specifice, pe fondul unui număr limitat de oportunităţi de formare internă, la locul de muncă, în scopul menţinerii abilităţilor la standardele necesare şi pentru îmbunătăţirea performanţei manageriale; ● Nu există formare continuă la locul de muncă adecvată pentru îmbunătăţirea abilităţilor şi cunoştinţelor personalului de la diferite niveluri din domeniul HORECA. Încasările din turismul internaţional Conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, în perioada 2017-2019, încasările din turismul internaţional (exportul de servicii turistice) au crescut cu 42,8%, de la 2,24 miliarde euro în 2017 la 3,2 miliarde euro în anul 2019.*7 Din păcate, evoluţia pozitivă de până în 2019 a fost întreruptă brusc, sectorul fiind lovit puternic de pandemia de COVID-19. În anul 2020 încasările din turismul internaţional au scăzut la aproape 1,3 miliarde euro (-60,5%). Cu toate acestea, chiar dacă din punct de vedere al numărului de turişti străini cazaţi în structurile de primire suntem departe de situaţia din 2019, în ceea ce priveşte încasările din turismul internaţional revenirea s-a produs mult mai rapid, astfel că în anul 2023 s-a depăşit cu 43,8% nivelul de dinainte de pandemie. *7 BNR, Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2017, 2019 Exportul de servicii turistice
┌────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬───────┬───────┬─────────┬─────────┐
│ │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │2022 │2023 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
│Exportul de │ │ │ │ │ │ │ │
│servicii │2.711 │2.877 │3.195 │1.262 │2.784 │4.474 │4.594 │
│turistice │ │ │ │ │ │ │ │
│(mil. euro) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
│Sold (mil. │-1.143 │-1.645 │-2.165 │-1.447 │-1.633 │-2.908 │-3.865 │
│euro) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
│Nr. turişti │ │ │ │ │ │ │ │
│străini │ │ │ │ │ │ │ │
│cazaţi în │2.760.080│2.796.622│2.683.748│453.867│878.974│1.674.310│2.120.068│
│structurile │ │ │ │ │ │ │ │
│de cazare │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
│Încasare/ │ │ │ │ │ │ │ │
│turist │982,2 │1.028,7 │1.190,5 │2.780,6│3.167,3│2.672,1 │2.166,9 │
│strain cazat│ │ │ │ │ │ │ │
│(euro) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
│Nr. │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitatori │ │ │ │ │ │ │ │
│străini │ │ │ │ │ │ │ │
│înregistraţi│10.926 │11.720 │12.815 │5.023 │6.789 │12.697 │14.777 │
│la punctele │ │ │ │ │ │ │ │
│de frontieră│ │ │ │ │ │ │ │
│(mii) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
│Încasare/ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitator │ │ │ │ │ │ │ │
│strain sosit│248,1 │245,5 │249,3 │251,2 │410,1 │352,4 │310,9 │
│în ţară │ │ │ │ │ │ │ │
│(euro) │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────┴─────────┘
Sursa: BNR, Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2018, 2019, 2020, 2021, 2022; Balanţa de plăţi şi datoria externă - decembrie 2023 (https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=23840): INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Notă: datele pentru anul 2023 sunt provizorii (a se vedea imaginea asociată) Sursa: BNR, Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2018, 2019, 2020, 2021, 2022; Balanţa de plăţi şi datoria externă - decembrie 2023 (https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=23840); În aceste condiţii, suma medie cheltuită de un turist străin*8 a crescut de la 982 euro/turist la nivelul anului 2017, la 1.191 euro/turist străin în anul 2019, iar în anul 2023 a ajuns la 2.166,9 euro/turist străin. *8 este vorba de turiştii străini cazaţi în structurile de primire Pe de altă parte, raportând la numărul de vizitatori străini înregistraţi la punctele de frontieră, în anul 2023 cheltuiala medie s-a ridicat la 310,9 euro/vizitator, cu aproximativ 60 euro mai mult decât înainte de pandemie, dar sub nivelul din anii 2021-2022. În vederea creşterii pe mai departe a sumei medii cheltuite de turiştii străini, ar trebui luate anumite măsuri pentru dezvoltarea destinaţiilor regionale şi locale şi pentru diversificarea ofertei de produse turistice, în vederea accesării unor experienţe noi, unice. Românii cheltuiesc mai mult ca turişti în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România. În anul 2023, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, diferenţa s-a ridicat la 3.865 milioane euro, reprezentând 17,0% din deficitul contului curent al balanţei de plăţi a României.*9 *9 BNR, Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2022 IV.1.2. Forme de susţinere a sectorului Reformele fiscale realizate la jumătatea deceniului trecut au adus o serie de reduceri de taxe şi scutiri fiscale pentru societăţile comerciale şi pentru angajaţii din diferite domenii, inclusiv în industria turismului (scăderea contribuţiilor la fondul de asigurări sociale, reducerile treptate ale TVA, reducerea impozitului pe dividend), aspect care a contribuit la evoluţia pozitivă a sectorului privat din turism de dinainte de pandemie. Cu toate acestea, aşa cum s-a menţionat şi mai sus, industria HoReCa a fost cea mai afectată din punct de vedere financiar pe parcursul anului 2020, prin comparaţie cu orice alt sector de activitate din România. În vederea atenuării şocului produs de pandemia COVID-19, au fost create anumite scheme de ajutor de stat, o parte dintre ele vizând direct sau indirect sectorul turistic. În acest sens, cel mai important instrument l-a reprezentat "Schema HoReCa" - schemă de ajutor de stat privind acordarea de finanţare din fonduri publice naţionale pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, instituită în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 159/2021. Prin această schemă, gândită ca o măsură compensatorie, s-au acordat finanţări nerambursabile unui număr de 8.292 de beneficiari, cu o valoare totală de peste 2,1 miliarde lei. Tot în cadrul măsurilor de combatere a efectelor negative cauzate de pandemia de Covid-19, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 220/2020, cu modificările şi completările ulterioare, întreprinderile din sector au putut accesa granturi prin Măsura 1 "Microgranturi" şi Măsura 2 "Granturi pentru capital de lucru". Spre exemplu, în cadrul Măsurii 2, unde s-au oferit granturi de până la 150.000 euro, pentru capital de lucru, mai mult de 40% dintre cei 22.226 beneficiari au fost din industria HoReCa. Guvernul a susţinut sectorul şi prin acordarea de vouchere de vacanţă, prin furnizarea unor granturi şi stimulente pentru investiţiile din sectorul privat (ex. Programele "Start-Up Nation", "Femeia antreprenor"). Pentru creşterea numărului de turişti străini sosiţi în ţară au fost dezvoltate: Schema de ajutor de minimis privind susţinerea operatorilor din turism pentru dezvoltarea activităţii de incoming (Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului nr. 1759/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind susţinerea operatorilor din turism pentru dezvoltarea activităţii de incoming, cu modificările şi completările ulterioare prin care sunt prevăzute granturi nerambursabile pentru acoperirea parţială a cheltuielilor cu organizarea de pachete de servicii turistice pentru turiştii străini) şi Schema de ajutor de minimis pentru participarea întreprinderilor cu activitate de turism, la manifestările expoziţionale, în pavilioanele naţionale, standurile specializate ori miniexpoziţiile la care participă în străinătate Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului nr. 330/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru participarea întreprinderilor cu activitate de turism, la manifestările expoziţionale, în pavilioanele naţionale, standurile specializate ori miniexpoziţiile la care participă în străinătate Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu modificările ulterioare). În vederea modernizării şi dezvoltării staţiunilor balneare şi balneoclimatice, MEAT a aprobat (Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului nr. 181/2023 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării şi dezvoltării staţiunilor balneare şi balneoclmatice) şi urmează să lanseze*10 o schemă de ajutor de minimis pentru stimularea agenţilor economici să realizeze investiţii în infrastructura turistică, balneară, culturală, sportivă şi de agrement, cu scopul diversificării ofertei şi creşterii calităţii serviciilor turistice şi conexe din aceste destinaţii turistice, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor aferente formării profesionale a personalului angajat în domeniul HoReCa. Măsura de sprijin se va acorda sub forma unei alocări financiare nerambursabile, reprezentând maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, exclusiv TVA, aferente proiectului, în limita a 200.000 euro de întreprindere. *10 situaţie la nivelul lunii ianuarie 2024 IV.1.3. Competitivitatea sectorului Din punctul de vedere al competitivităţii (Indicele Dezvoltării Turistice pentru anul 2021, elaborat de Forumul Economic Mondial (FEM)), România se află pe locul 53 din 117 de ţări.*11 *11 https://www3.weforum.org/docs/WEF_Travel_Tourism_Development_2021.pdf În acelaşi timp, printre ţările situate în apropiere se constată faptul că Republica Cehă se află pe locul 26, Grecia pe locul 28, Polonia pe locul 30, Ungaria pe locul 37, Slovenia pe locul 39, Bulgaria pe locul 41, iar Croaţia pe locul 46. Pe de altă parte, Slovacia este pe locul 56, Muntenegru pe locul 67, Serbia pe locul 70, Albania pe locul 72, Republica Moldova pe locul 77, Macedonia de Nord pe locul 87, iar Bosnia şi Herţegovina pe locul 95. Deşi întruneşte un punctaj mediu la cei mai mulţi indicatori, România s-a situat pe o poziţii bune în ceea ce priveşte deschiderea internaţională (locul 29 la nivel global şi poziţia 5 dintre cele 15 ţări analizate din Europa centrală şi de sud-est), condiţiile de sănătate şi curăţenie (locul 30 la nivel global, respectiv locul 7 la nivel regional), sustenabilitatea mediului (locul 34, respectiv locul 9), competitivitatea preţurilor (locul 37, respectiv locul 4), securitatea şi siguranţa (locul 38, respectiv locul 6). Pe de altă parte, sunt o serie de indicatori care au înregistrat valori scăzute, respectiv: prioritizarea de către Guvern a industriei turismului şi călătoriilor (locul 90 la nivel global şi locul 11 la nivel regional), mediul de afaceri (locul 75, respectiv locul 7), resurse naturale (locul 63, respectiv locul 6). IV.1.4. Indicatorii circulaţiei turistice Circulaţia turistică în România va fi analizată pentru perioada 2017-2023 prin prisma evoluţiei a trei indicatori: sosiri turişti, înnoptări în structurile de cazare şi durata medie a sejurului. Evoluţia principalilor indicatori ai circulaţiei turistice, în perioada 2017 - 2023
┌─────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│ │ │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │2022 │2023 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │total │12.143.346│12.905.131│13.374.943│6.398.642 │10.205.322│12.588.333│13.647.267│
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │modificare│+10,4% │+6,3% │+3,6% │-52,2% │+59,5% │+23,4% │+8,4% │
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │români │9.383.266 │10.108.509│10.691.195│5.944.775 │9.326.348 │10.914.023│11.546.011│
│turişti ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │modificare│+10,1% │+7,7% │+5,8% │-44,4% │+56,9% │+17,0% │+5,8% │
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │străini │2.760.080 │2.796.622 │2.683.748 │453.867 │878.974 │1.674.310 │2.101.256 │
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │modificare│+11,3% │+1,3% │-4,0% │-83,1% │+93,7% │+90,5% │+25,5% │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │total │27.092.523│28.644.742│30.086.091│14.579.140│22.747.562│27.044.372│29.171.148│
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │modificare│+6,5% │+5,7% │+5,0% │-51,5% │+56,0% │+18,9% │+7,9% │
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │români │21.801.487│23.315.138│24.795.253│13.581.775│20.823.029│23.377.839│24.706.928│
│înnoptări├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │modificare│+5,8% │+6,9% │+6,3% │-45,2% │+53,3% │+12,3% │+5,7% │
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │străini │5.291.036 │5.329.604 │5.290.838 │997.365 │1.924.533 │3.666.533 │4.464.220 │
│ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │modificare│+9,5% │+0,7% │-0,7% │-81,1% │+93,0% │+90,5% │+21,8% │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │total │2,2 │2,2 │2,2 │2,3 │2,2 │2,1 │2,1 │
│durata ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│medie a │români │2,3 │2,3 │2,3 │2,3 │2,2 │2,1 │2,1 │
│sejurului├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │străini │1,9 │1,9 │2,0 │2,2 │2,2 │2,2 │2,1 │
└─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
Sursa: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). Notă: datele pentru anul 2023 au fost obţinute prin prelucrarea datelor lunare obţinute de la structurile de cazare cu o capacitate existentă de minim 10 locuri-pat. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2023 s-au înregistrat 2,1 milioane sosiri de turişti străini şi 4,5 milioane de înnoptări ale acestora în unităţile de cazare. De asemenea, în acelaşi an s-au înregistrat 11,5 milioane sosiri de turişti români în unităţile de cazare, cu 24,7 milioane de înnoptări. Turiştii interni au reprezentat 84,6% din totalul sosirilor şi 84,6% din totalul înnoptărilor, ceea ce dovedeşte că românii sunt principala piaţă-sursă pentru turismul românesc. Circulaţia turistică (numărul de turişti şi numărul de înnoptări) în structurile de primire cu funcţiuni de cazare din România era pe un trend pozitiv până în anul 2019, cu creşteri anuale în deceniul anterior situate, în general, între 5 şi 10%. (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Cei doi indicatori au înregistrat reduceri importante în contextul pandemiei (cu mai mult de 50% pentru fiecare în anul 2020, comparativ cu anul 2019). Ulterior, în 2021 şi 2022, deşi în proces de revenire, încă nu s-a ajuns la nivelul de dinaintea crizei sanitare. În ultimul an analizat (2023), indicatorul numărul total de turişti a depăşit nivelul de dinaintea pandemiei (+2,0% faţă de anul 2019), în timp ce numărul de înnoptări a ajuns la 97,0% din nivelul înregistrat în anul 2019. Gradul de revenire este totuşi diferit pentru cele două categorii de turişti - naţionali şi internaţionalii. Dacă numărul de turişti români a fost cu 8% mai mare în 2023 faţă de anul 2019, numărul de turişti străini a ajuns abia la 78,3% din nivelul înregistrat în anul 2019. Durata medie a sejurului este de 2,1-2,2 zile, atât pentru turiştii români, cât şi pentru turiştii străini. O durată medie atât de redusă sugerează în mod evident că România trebuie să-şi dezvolte mai mult serviciile şi produsele, conducând astfel la o şedere mai îndelungată a turiştilor care ar putea astfel să cheltuie mai mult pe parcursul vizitei lor. În 2023, primele 5 pieţe-sursă internaţionale (Germania, Italia, Israel, SUA şi Ungaria) au generat 5,9% din toate sosirile de turişti în structurile de cazare din România şi 38,3% din toate sosirile internaţionale.*12 Europenii au înregistrat 1,63 milioane sosiri în România în anul 2023, reprezentând 77,4% din sosirile internaţionale şi 11,9% din totalul sosirilor. Aproximativ o treime din totalul sosirilor turiştilor străini (32,2%) şi 5,0% din totalul turiştilor cazaţi în structurile de primire din ţară sunt generate de pieţele din apropiere (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Austria, Grecia, Turcia, Croaţia, Slovenia, Albania). Turiştii din aceste ţări pot realiza deplasarea spre România într-un interval rezonabil de timp prin mijloace terestre. *12 Sursa: INS, Comunicat de presă Turismul în luna decembrie, anexă (https://insse.ro/cms/ro/comunicate-de-presa-view?field_categorie_value_i18n%5B0%5D=22&field_cuvinte_cheie_value=&created=All&items per page=10&page=1) În ceea ce priveşte turismul intern, există şase destinaţii judeţene care au atras în anul 2023 un număr de peste jumătate de milion de turişti români fiecare: Constanţa (1,53 milioane; 13,2% din turiştii naţionali cazaţi în România), Braşov (1,35 milioane; 11,7%), municipiul Bucureşti (0,96 milioane; 8,3%), Prahova (0,56 milioane; 4,9%), Cluj (0,56 milioane; 4,8%), Bihor (0,52 milioane; 4,5%). Cumulat, aceste destinaţii au atras aproape jumătate din turiştii români în anul 2023. (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Municipiul Bucureşti este principala destinaţie internaţională a României, cu 869 mii de turişti în anul 2023 (41,3% din totalul sosirilor internaţionale). Trei judeţele din Transilvania (Braşov cu 164 mii de turişti străini, Cluj cu 132 mii de turişti şi Sibiu cu 127 mii de turişti) şi judeţul Ilfov (83 mii de turişti străini) completează top 5. Aceste destinaţii concentrează 65,5% din totalul sosirilor internaţionale.*13 *13 INS, Baza de date online Tempo (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Caracterul sezonier afectează cel mai mult judeţul Constanţa, unde mai bine de trei sferturi din numărul total de turişti sosiţi în anul 2023 (76,4%) au călătorit în lunile de vară. În vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile din punct de vedere economic şi al protecţiei mediului, este necesar ca destinaţiile de pe litoral să-şi diversifice ofertele şi să diminueze sezonalitatea. Toate celelalte destinaţii turistice de top (Bucureşti, Braşov, Cluj, Sibiu, Prahova, Bihor) prezintă un caracter sezonier mai puţin pronunţat, având în vedere că vizitele turiştilor în sezonul estival reprezintă mai puţin de 40%. Bucureştiul, cu doar 26% dintre turişti sosiţi în lunile iunie-august, demonstrează un profil turistic diferit, fiind o adevărată destinaţie de afaceri şi city break. De altfel, se constată că în lunile mai, septembrie şi octombrie au fost mai mulţi turişti în Bucureşti decât în lunile iunie- august. IV.1.5. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare Conform datelor furnizate de INS, la 31 iulie 2023, în România erau deschise 12.697 structuri, cu un total de 433.487 locuri de cazare. (a se vedea imaginea asociată) Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) (a se vedea imaginea asociată) Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) În ultimii şapte ani, numărul de structuri de cazare a cunoscut o creştere importantă (+60,6%), de la 7.905 la 12.697 structuri de cazare. De asemenea, a crescut şi numărul locurilor de cazare existente, dar evoluţia acestui indicator este mult mai temperată (+26,1% în perioada 20172023). Trebuie totuşi precizat că începând cu anul 2021, în cadrul statisticii oficiale au început să fie luate în considerare şi unităţile tip "camere şi apartamente de închiriat", prin urmare, creştere înregistrată în perioada 2021-2023 comparativ cu perioada 2017-2020 este una artificială. Un aspect pozitiv este faptul că în ultimii ani a crescut într-un ritm alert numărul de unităţi de mici dimensiuni, în general pensiuni turistice şi agroturistice, structuri dezvoltate de localnici, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural, lucru ce a contribuit la stimularea economiilor locale în multe destinaţii din România şi la reducerea disparităţilor regionale. Analizând datele extrase de pe site-ul web al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, acolo unde se regăsesc structurile de cazare clasificate de această instituţie, se constată o diferenţă mare faţă datele existente în baza de date a INS, atât în privinţa numărului de structuri, cât şi în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. Conform acestei surse, în România există 22.411 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, cu 76,5% mai multe decât numărul raportat de statistica oficială, şi un total de 558.859 locuri de cazare, cu 28,9% mai multe.*14 O bună parte din această diferenţă este dată de faptul că până de curând Institutul Naţional de Statistică nu lua în considerare unităţile tip "apartamente/camere de închiriat", chiar dacă acestea sunt clasificate de autoritatea publică centrală cu atribuţii în turism de mai mult timp. *14 baza de date MEAT cu structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate (https://turism.gov.ro/web/autorizare- turism/). Date extrase la data de 28.11.2023 (a se vedea imaginea asociată) Sursă: baza de date MEAT cu structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate (https://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/). Prelucrarea datelor extrase la data de 28.11.2023 Conform datelor MEAT, din punctul de vedere al confortului, în anul 2023, mai mult de jumătate din totalul unităţilor şi din totalul locurilor de cazare (66,4%, respectiv 56,0%) au fost încadrate la 3 stele/margarete. Ponderi însemnate sunt înregistrate la 2 stele/margarete (19,6%, respectiv 18,6%) şi la 4 stele/margarete (7,2%, respectiv 16,5%). În schimb, doar 6,7% din numărul de locuri de cazare sunt la 1 stea/margaretă şi doar 2,2% la 5 stele/margarete. (a se vedea imaginea asociată) Sursă: baza de date MEAT cu structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate (https://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/). Prelucrarea datelor extrase la data de 28.11.2023 Din punct de vedere al numărului de structuri de primire cu funcţiuni de cazare, se constată faptul că mai mult de jumătate sunt apartamente şi camere de închiriat (11.443 unităţi, 51,1%). Ponderi importante au şi pensiunile (21,0% pensiuni turistice şi 7,1% pensiuni agroturistice), hotelurile (1797 unităţi, 8,0%), vilele turistice (4,4% din numărul de structuri), hostelurile (2,6%), campingurile (2,3%). Pe de altă parte, în ceea ce priveşte locurile de cazare, ponderea cea mai însemnată este consemnată la categoria hoteluri (38,8%). (a se vedea imaginea asociată) Sursă: baza de date MEAT cu structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate (https://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/). Prelucrarea datelor extrase la data de 28.11.2023 Hotelurile (38,8%), apartamentele şi camerele de închiriat (24,6%), pensiunile turistice şi agroturistice (18,4% cumulat), hostelurile (5,1%), structurile tip camping (4,3%), vilele turistice (3,8%) au, de asemenea, ponderi importante în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. (a se vedea imaginea asociată) Sursă: baza de date MEAT cu structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate (https://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/). Prelucrarea datelor extrase la data de 28.11.2023 42,2% din capacitatea de cazare existentă din România, măsurată în număr locuri de cazare este concentrată în trei judeţe (28,4% în Constanţa, 7,5% în Braşov şi 6,3% în Bucureşti). Ponderi importante ale numărului de locuri de cazare s-au înregistrat şi în judeţele Cluj (3,9%), Prahova (3,8%), Suceava (3,6%), Bihor (3,2%), Sibiu (3,0%), Vâlcea (2,9%), Maramureş (2,8%), Mureş, Harghita şi Tulcea (câte 2,5%). IV.1.6. Turismul şi infrastructura de transport Deşi infrastructura de transport din ţară s-a îmbunătăţit, aceasta rămâne deficitară şi afectează în mod negativ turismul românesc. Aceste constrângeri pot fi atribuite calităţii scăzute a infrastructurii rutiere, sistemelor de transport limitate şi absenţei aplicaţiilor digitale de planificare a călătoriei, precum şi lipsei de continuitate a infrastructurii de transport feroviar TEN-T (Transportul Trans-European) între estul şi vestul ţării. Mai mult, procesul de modernizare a căilor ferate este lent şi România se clasează pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii feroviare. În anul 2023, 75,2% din numărul total de sosiri internaţionale în România au fost realizate pe cale rutieră, 20,1% prin aeroporturi, 3,6% pe căi navigabile şi doar 1,2% pe cale ferată.*15 *15 Institutul Naţional de Statistică, Baza de date online Tempo, ianuarie 2024 (a se vedea imaginea asociată) Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Sosirile de vizitatori străini prin aeroporturile din România erau pe un trend crescător înainte de pandemie (creşteri anuale de 5-6%). Din păcate, şi în acest caz, pe fondul restricţiilor de circulaţie impuse, traficul aerian s-a redus în anul 2020 la doar 24,9% din traficul din 2019, ajungând în anul 2021 la 39,2%, iar, în anul 2022 la 86,8% din nivelul înregistrat înainte de pandemie, pentru ca în anul 2023, după o creştere cu 31,6% faţă de anul anterior, să fie consemnaţi cu 14,1% mai mulţi vizitatori străini decât în anul 2019. România, cu cele 16 aeroporturi internaţionale (Bucureşti - 2, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Braşov, Bacău, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara şi Arad), este conectată cu aproximativ 100 de ţări şi peste 200 de oraşe, prin intermediul a peste 1.100 zboruri pe săptămână, marea majoritate din/către destinaţii europene. Portul Constanţa, port maritim, cât şi port fluvial beneficiază de o poziţionare geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport pan-european Rhin - Dunăre. Portul Constanţa are un rol major în cadrul reţelei europene de transport intermodal. Terminalul de pasageri al Portului Constanţa are o capacitate de operare de 100.000 pasageri/an şi deserveşte atât navele maritime cât şi cele de navigaţie pe căile de navigaţie interioare. IV.1.7. Marketing şi promovare România este încă o destinaţie în mare parte nedescoperită. În ultimii ani s-au făcut eforturi pentru a construi şi a consolida brandul de ţară. În perioada 2010-2011, cu sprijinul Programului Operaţional Regional, finanţat de Uniunea Europeană, Guvernul a contractat realizarea unui nou brand de ţară şi manual de brand "Exploraţi Grădina Carpaţilor" ("Explore the Carpathian Garden"). Guvernul a implementat o serie de activităţi de promovare, inclusiv prin crearea de centre de informare turistică. Rezultatele evaluării de impact ale acestor intervenţii au fost prezentate într-un raport sintetic, care precizează că strategia de brand a evoluat din punctul de vedere al calităţii, devenind mai coerentă şi substanţială, însă nu i se poate atribui ca efect direct nicio creştere a fluxurilor turistice. Au fost realizate şi studii de impact, iar rezultatele acestora au relevat nevoia semnificativă de promovare permanentă a destinaţiei "România" şi brand-ul aferent pe pieţele externe. Un studiu efectuat pe reţelele sociale cu privire la informaţiile postate online în ultimul an a arătat că reacţiile internaţionale pozitive sunt asociate adesea cu conţinutul vizual (frumuseţi naturale, destinaţii unice, experienţe autentice, cultură şi natură, arhitectură şi peisaje), în timp ce reacţiile negative sunt asociate ştirilor politice. Concluziile arată că, deşi resursele online sunt disponibile, acestea pot fi valorificate mai bine pentru a promova în continuare imaginea României şi pentru a creşte notorietatea ţării pe pieţele internaţionale. Tipuri de activităţi turistice disponibile pe pieţele interne şi internaţionale România oferă o gamă largă de experienţe turistice şi are potenţialul de a valorifica mult mai bine capacitatea acestora de a susţine creşterea economică la nivel local, regional şi central. Tipurile de activităţi turistice disponibile în România pot fi grupate după cum urmează: ● Natură şi aventură;*16 *16 "Natură şi aventură" este un tip de turism de nişă, care implică vizitarea de zone naturale relativ neatinse, adesea în locaţii îndepărtate şi/sau rurale. "Natură şi aventură" este o combinaţie de activităţi de ecoturism, turism rural şi turism activ. Ecoturismul şi turismul rural adoptă principiile turismului sustenabil din punct de vedere economic, social şi de mediu. ● Sporturi de iarnă şi schi; ● Cultură şi istorie; ● Sănătate şi wellness; ● Mare şi soare; ● City-break-uri; ● MICE (Meetings, Incentives, Conferencing, Exhibitions) - turismul de întâlniri, stimulente, conferinţe, expoziţii; ● Gastronomie. După analiza datelor din Indicele de Competitivitate pentru Turism şi Călătorii şi a domeniilor în care România are un avantaj competitiv şi potenţial de dezvoltare în comparaţie cu alte ţări concurente, şi având în vedere şi tendinţele actuale de dezvoltare a industriei turismului şi a "experienţelor de vizitare", putem concluziona că România trebuie să se concentreze pe patru segmente principale pentru a putea atrage în continuare cheltuielile mai mari din partea turiştilor străini şi pentru a putea determina creşterea duratei medii a sejurului acestora în România: a) Patrimoniu cultural, turism cultural şi istoric (împreună cu gastronomia); b) Natură şi aventură, cuprinzând ecoturismul şi turismul rural; c) Sănătate şi wellness, cu accent pe resursele balneare bogate ale României; d) MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions) - turismul de întâlniri, stimulente, conferinţe, expoziţii. Prioritizarea şi dezvoltarea în continuare a celorlalte trei segmente este şi ea foarte importantă pentru turismul intern, care reprezintă aproximativ 80% din toate călătoriile în România: a) Soare şi mare; b) Sporturi de iarnă şi schi; c) City-break-uri (potenţial ridicat de randament). IV.2. Definirea problemelor Sectorul turistic beneficiază de un potenţial substanţial pentru a putea aborda o parte dintre aceste provocări. Prin crearea de locuri de muncă şi de oportunităţi economice, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, turismul şi-a demonstrat potenţialul transformaţional la nivel global. Se estimează că turismul contribuie la peste 10% din PIB-ul global şi, la nivel mondial, generează 1 din 11 locuri de muncă. Ocuparea de către tineri a locurilor de muncă din acest domeniu este semnificativă. La nivel mondial, jumătate din forţa de muncă din turism are vârste sub 25 de ani.*17 Industria turismului este un sector care cere multă forţă de muncă şi astfel permite tinerilor şi femeilor să acceadă rapid pe piaţa muncii. În condiţiile unei dezvoltări şi gestionări corespunzătoare, aceste beneficii ale turismului ar putea crea mai multe locuri de muncă în zonele rurale sau pentru tineri. *17 Consiliul Mondial pentru Călătorii şi Turism - https://www.wttc.org/ Economia României se confruntă cu o serie de probleme, printre care şomajul în rândul tinerilor şi disparităţile economice între mediul rural şi cel urban. Şomajul rămâne la un nivel ridicat în rândul tinerilor din România. Dintre cele 42 de judeţe ale ţării, 18 sunt considerate a fi rămase în urma altora, cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75% din media naţională. Disparităţile cu privire la standardele de viaţă între zonele urbane şi cele rurale sunt evidente: decalajul între veniturile din mediul urban şi cele din mediul rural, este al doilea cel mai ridicat din UE, venitul mediu în urban fiind cu aproape 50% mai ridicat decât venitul mediu în rural*18. *18 http://documents.worldbank.org/curated/en/954721529638270108/România-Countrv-partnership-framework-for-the-period-FY19-FY23 Turismul în România se confruntă cu două mari provocări: mai întâi, turiştii străini care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient (conform potenţialului) la nivelul destinaţiei şi în al doilea rând, nu sunt atraşi suficienţi turişti care au posibilitatea şi dispoziţia de a cheltui mai mult la nivelul destinaţiei (turişti cu bugete mari pentru cheltuieli în destinaţie). Principalii factori determinanţi imediaţi pentru provocările de mai sus sunt: ● Turiştii care vizitează acum România nu cheltuiesc suficienţi bani din cauza: (a) destinaţiilor turistice insuficient dezvoltate sau cunoscute şi a dificultăţilor în a le accesa; (b) a oportunităţilor insuficiente de consum turistic (care să fie şi uşor de găsit) în ciuda fondurilor personale disponibile în acest sens; şi din cauza (c) calităţii necompetitive a experienţelor şi a serviciilor disponibile la destinaţie; ● Numărul insuficient de turişti dispuşi să cheltuiască mai mult, din cauza capacităţii limitate de dezvoltare de politici publice în domeniul turismului, a segmentării inadecvate a pieţei şi a vizibilităţii reduse a ţării în străinătate. Fiecare dintre aceşti factori determinanţi sunt abordaţi astfel: A. Destinaţii turistice insuficient dezvoltate şi greu accesibile, inclusiv drumuri de acces inadecvate către destinaţiile şi siturile turistice, sistem de transport pe cale ferată în interiorul ţării nesigur şi limitat, oportunităţi limitate de deplasare cu bicicleta în interiorul ţării, lipsa informaţiilor cu privire la serviciile de transport disponibile pentru turişti şi panouri informative şi semnalizare turistică necorespunzătoare pentru drumuri. B. Oportunităţi insuficiente (şi care să fie uşor de identificat) de consum turistic. În ciuda existenţei unui număr mare de obiective turistice semnificative, acestea nu sunt valorificate la adevăratul potenţial, iar posibilităţile de cheltuire a banilor sunt limitate. Acest fapt poate fi cauzat în mare parte de sprijinul antreprenorial limitat şi de slaba finanţare acordată sectorului privat pentru cooperare, inovare, modernizare şi creare de noi activităţi şi oferte în vederea generării de oportunităţi de cheltuire a banilor. România este încă în urmă faţă de restul regiunii în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, iar accelerarea procesului de reducere a decalajelor faţă de ţările învecinate prin soluţii inovatoare şi noi modele de a oferi şi de a consuma experienţe de călătorie va fi deosebit de importantă. O nouă tendinţă la nivel global, în special în Europa, este stimularea antreprenoriatului, iar înfiinţarea de noi companii reprezintă o caracteristică a principalilor actori din industria de turism la nivel mondial. Prin promovarea oportunităţilor de afaceri în parteneriat, România îşi poate stimula oferta turistică şi îşi poate dezvolta creativitatea, utilizarea sustenabilă a resurselor şi proiectele de colaborare. În acest sens, alţi factori cu impact asupra aspectelor de mai sus sunt dezechilibrele înregistrate la nivelul cadrului normativ ce reglementează demararea şi dezvoltarea unei afaceri în turism, precum şi lipsa unui dialog semnificativ între autorităţile publice şi între sectorul public şi cel privat. C. Calitate necompetitivă a experienţelor şi serviciilor la nivelul destinaţiilor. Chiar şi în situaţia în care la nivelul unei destinaţii există oportunităţi de a cheltui, de obicei calitatea ofertelor asociate acestor oportunităţi este necompetitivă. Cauzele sunt multiple, printre cele mai importante fiind dezvoltarea şi gestionarea deficitară a obiectivelor şi a atracţiilor turistice, inclusiv comercializarea şi conservarea defectuoase ale acestora. Mai puţin de 20% din monumentele de patrimoniu cultural se află într-o stare bună sau medie de conservare, restaurarea lor corectă şi conservarea lor fiind prioritare. Patrimoniul cultural bogat al României poate fi folosit mai bine în scopuri turistice. Turiştii pot să beneficieze de pe urma unei mai bune capacităţi de dezvoltare şi management a produselor turistice (o prezenţă digitală mai bună, tururi ghidate în mai multe limbi, tururi digitale, documentare, cafenele, magazine de suveniruri şi pachete de tururi pentru destinaţii aflate în proximitatea locului din România unde au ajuns turiştii). Creşterea calităţii managementului şi a serviciilor poate să aducă mai multe venituri la nivelul atracţiilor şi destinaţiilor, făcându-le să devină mai sustenabile din punct de vedere financiar. Deşi muzeele se confruntă cu provocări în toată lumea, există încercări de a repoziţiona muzeele şi de a le transforma în instituţii educaţionale, care să atragă diverse categorii de public şi să pună la dispoziţie spaţii pentru diverse evenimente (săli multifuncţionale). România are câteva exemple de performeri de top în acest domeniu, iar alte astfel de exemple pot fi identificate şi în continuare. Generaţiile mai tinere părăsesc zonele rurale. Ca urmare, meşteşugurile tradiţionale şi folclorul dispar, iar peisajul rural autentic îşi pierde identitatea. Toate acestea necesită o atenţie deosebită din partea Guvernului. Există un număr limitat de programe adaptate şi de oportunităţi de finanţare pentru promovarea meşteşugurilor tradiţionale, a folclorului şi a oportunităţilor de afaceri în zonele rurale. De asemenea, revitalizarea şi reabilitarea centrelor istorice ale oraşelor şi a faţadelor clădirilor, mai ales dacă ele aparţin patrimoniului cultural, precum şi reabilitarea şi extinderea zonelor pietonale aflate în destinaţiile turistice şi în centrele regionale, unde turiştii pot să înnopteze, ar trebui să reprezinte o prioritate de intervenţie, dar şi de finanţare. În prezent, legislaţia nu permite utilizarea fondurilor publice pentru reabilitarea faţadelor, acestea fiind considerate proprietate privată. Acest aspect trebuie modificat, deoarece faţadele au valoare publică şi joacă un rol esenţial în dezvoltarea turismului în ţări precum România, unde patrimoniul cultural reprezintă un avantaj competitiv. Calitatea serviciilor oferite este afectată în mod direct de aptitudinile celor care lucrează în sector. Comisia Europeană *19 estimează că aproximativ 9% dintre absolvenţii de liceu şi de facultate aleg să lucreze în sectorul turistic. Mare parte din tinerii absolvenţi din România preferă să-şi găsească un loc de muncă în străinătate. O altă problemă care afectează calitatea experienţelor turistice în cadrul destinaţiilor şi reduce atractivitatea destinaţiei este cea a volumului mare de deşeuri generate de atât de turişti cât şi de structurile de primire. Se impune o mai bună gestiune a deşeurilor la nivelul destinaţiei, cât şi educarea turiştilor şi a structurilor de primire privind managementul deşeurilor, reciclarea, economia circulară. *19 https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20220208-2 Migraţia este valabilă atât în cazul personalului de înaltă calificare, cât şi în cazul celor cu calificări reduse. Angajarea în sectorul turismului în România este mai degrabă neatrăgătoare, în mare parte din cauza salariilor scăzute, a lipsei de posibilităţi de evoluţie profesională şi a condiţiilor de lucru instabile, cauzate de sezonalitatea pronunţată din sectorul turistic. Mai mult, nivelul de utilizare a tehnologiei moderne în domeniu este mai degrabă scăzut. Astfel, ţinând cont de aceşti factori, productivitatea forţei de muncă este relativ scăzută. D. Capacitate limitată de elaborare şi implementare de politici publice în domeniul turismului, lipsa unor date statistice actualizate, segmentarea inadecvată a pieţei şi vizibilitatea redusă a României în străinătate. Aceste neajunsuri sunt cauzate de o serie de factori printre care putem menţiona lipsa unor instrumente instituţionale la nivel guvernamental cu ajutorul cărora să se poată colecta şi analiza seturi de date statistice relevante şi actuale pentru a putea identifica segmentele de piaţă (interne şi internaţionale, pentru sezon şi extrasezon) şi pentru a înţelege comportamentul turiştilor şi cum poate fi influenţat acesta. Instrumente precum sondajele privind nivelul de satisfacţie al turiştilor nu sunt utilizate în mod regulat. Lipsesc instrumentele instituţionale necesare pentru monitorizarea şi evaluarea rezultatelor şi eficacităţii instrumentelor de marketing şi promovare, pentru a efectua ajustările necesare. În România există numeroase entităţi şi mecanisme implicate în marketingul şi promovarea turismului, printre care autoritatea publică centrală responsabilă de dezvoltarea şi promovarea turismului (în prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului), echivalente ale organizaţiilor de management al destinaţiei, canale dedicate pe reţelele sociale, centre de informare turistică şi târguri de turism. Totuşi, nu este clar dacă aceste instrumente şi abordări creează beneficii care depăşesc cheltuielile pe care le generează şi dacă ele îşi îndeplinesc funcţiile în mod adecvat. Nu există cadre de monitorizare şi evaluare a acestor instrumente, pentru a le putea evalua performanţa şi a face schimbările necesare pentru a asigura obţinerea de beneficii maxime. Cadrul instituţional necesar pentru a obţine feedback de la diferiţii actori implicaţi în turism - sectorul privat, turiştii şi comunităţile influenţate de turism - este slab dezvoltat. Există mecanisme de dialog public-privat, însă acestea ar putea fi consolidate, astfel încât politicile dezvoltate pentru acest sector să reflecte preocupările sectorului privat. Studiile privind nivelul de satisfacţie a turiştilor nu sunt realizate în mod regulat, iar în prezent nu există mecanisme de preluare a feedback-ului din partea comunităţilor cu privire la impactul turismului asupra vieţii celor influenţaţi de activităţile şi politicile turistice. De asemenea, nu exista nici vreun mecanism cu ajutorul căruia să se poată ajusta sectorul turistic astfel încât să poată răspunde nevoilor turiştilor la nivel naţional, nevoi care evoluează permanent. V. Principii generale Având în vedere că resursele publice disponibile pentru investiţii sunt scăzute, concurenţa pe diferitele pieţe-sursă este acerbă şi că industria turismului din România este relativ tânără în comparaţie cu cea din restul Europei, acţiunile, activităţile şi programele elaborate pe parcursul fazei de implementare a strategiei trebuie să fie inteligente şi bine direcţionate. Ca urmare, în modelarea acestei strategii s-au aplicat următoarele principii care trebuie preluate ulterior la elaborarea programelor sau în implementarea măsurilor specifice: #1: Adaptarea la tendinţele de dezvoltare: este necesară promovarea cu precădere a unor oferte de produse şi servicii de natură să prelungească durata şederii şi venitul generat per turist Industria turismului se află într-un proces de creştere şi este influenţată de numeroase tendinţe care modelează societăţile în general. Procesul de implementare a strategiei trebuie să ţină seama de aceste tendinţe şi să identifice impactul probabil pe care l-ar putea avea acestea asupra serviciilor şi produselor turistice disponibile la destinaţie. În acest sens, putem menţiona factori precum apariţia unor noi generaţii, a unor noi modele de consum, a unor noi modele de afaceri în domeniu etc. Adaptarea la tendinţe reprezintă o zonă critică pentru România, deoarece ea va determina aspecte precum îmbunătăţirea colectării şi analizei de date, o mai bună direcţionare a investiţiilor în infrastructură, definirea pieţelor-ţintă şi alinierea strategiilor de marketing la acestea. Concentrarea pe creşterea duratei şederii şi a cheltuielilor turiştilor este direct legată de creşterea veniturilor naţionale din turism, dar permite şi luarea unor decizii esenţiale cu privire la prioritizarea investiţiilor, precum şi acordarea unei atenţii crescute aprofundării şi diversificării experienţei turistice a vizitatorilor. Prin stabilirea unui indicator-cheie de performanţă, cum ar fi "creşterea duratei medii a sejurului pentru turiştii străini, de la 2 la 3 zile", devine necesară alinierea şi coordonarea între regiunile ţării, între sectorul public şi cel privat, între eforturile de marketing şi dezvoltarea de produse, precum şi între diferitele ministere şi agenţii din cadrul guvernului. #2: Turismul excesiv, un factor care trebuie avut în vedere în procesul de planificare Chiar dacă turismul excesiv pare a fi o problemă valabilă pentru destinaţiile care se află într-o etapă avansată din ciclul lor de dezvoltare sau sunt mature, este necesară dezvoltarea inteligentă a destinaţiei, care implică proiectarea şi implementarea unui proces de natură să stimuleze dezvoltarea pe baza planificării inteligente şi a unei analize atente, pe baza următoarelor principii: ● Introducerea unei abordări bazate pe impact, mai degrabă decât pe volum; ● Adoptarea unei abordări orientate pe segmentare şi ţintire; ● Luarea în considerare a capacităţii de ocupare, a gestionării fluxului de vizitatori şi a limitelor de schimbare acceptabile. #3: Sustenabilitatea ca temă generală Ghidurile de dezvoltare durabilă a turismului şi practicile de management se aplică tuturor formelor de turism, pentru toate tipurile de destinaţii, inclusiv turismului de masă şi diferitelor segmente de turism de nişă. Principiile de sustenabilitate se referă la aspecte de mediu, economice şi socio-culturale ale dezvoltării turismului şi este necesară asigurarea unui echilibru adecvat între aceste trei dimensiuni pentru a garanta sustenabilitatea sa pe termen lung. Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) sugerează trei principii esenţiale pentru turismul sustenabil: A. Valorificarea optimă a resurselor de mediu care constituie un element-cheie în dezvoltarea turismului, menţinerea proceselor ecologice esenţiale şi sprijinirea conservării patrimoniului natural şi a biodiversităţii; B. Respectarea autenticităţii socio-culturale a comunităţilor-gazdă, conservarea patrimoniului lor cultural construit şi imaterial şi a valorilor tradiţionale, contribuţia la înţelegerea şi toleranţa inter-culturală; C. Asigurarea unor activităţi economice viabile pe termen lung, furnizarea de beneficii socio- economice pentru toţi actorii implicaţi, beneficii care să fie distribuite echitabil, inclusiv în ce priveşte oportunităţile de angajare şi de obţinere a unui venit precum şi stabilitatea serviciilor sociale pentru comunităţile gazdă, toate contribuind la scăderea sărăciei. De asemenea, turismul sustenabil trebuie să menţină un nivel ridicat de satisfacţie a turistului şi să-i asigure acestuia o experienţă semnificativă, sporindu-i gradul de conştientizare a problematicii sustenabilităţii şi promovând practici de turism durabil în rândul turiştilor. Criza epidemiologică generată de Covid-19 poate fi transformată într-o oportunitate pentru dezvoltarea sustenabilităţii, putând deschide porţile pentru noi segmente de piaţă. Distanţarea socială, spre exemplu, va determina o creştere a turismului în mediul rural, turismului de drumeţie şi ecoturismului, dar şi un potenţial impact asupra patrimoniului religios, patrimoniului vernacular, patrimoniului natural, turismului balnear şi medical. Acţiunile întreprinse în domeniul turismului au impact asupra dezvoltării comunităţilor locale, a valorificării sustenabile a resurselor materiale şi umane. #4: Cultivarea legăturilor cu agricultura, acvacultura, industria alimentară şi alte ramuri de activitate Pentru a asigura şi alte beneficii economice, procesul de implementare a strategiei naţionale trebuie să faciliteze şi să amplifice legăturile cu sectoare specifice precum agricultura, acvacultura, industria alimentară. Acest deziderat poate fi realizat în felul următor: a) Optimizarea aprovizionării din surse locale cu produse agricole, de acvacultură şi alte alimente procesate; b) Crearea unor experienţe turistice autentice care să utilizeze tradiţiile locale din agricultură, pescuit şi zona culinară; c) Dezvoltarea unor produse tip "suvenir" din domeniul agriculturii sau alimentelor; d) Dezvoltarea punctelor gastronomice locale. Planificarea eficientă a dezvoltării turismului necesită o abordare la nivel naţional, astfel încât sectoare precum învăţământul, infrastructura, dezvoltarea urbană şi rurală, reţeaua rutieră etc. trebuie să fie aliniate şi coordonate pentru a adăuga valoare potenţială sectorului turistic. De asemenea, este important să se amplifice impactul economic al turismului, prin legătura cu alte sectoare productive ale economiei, cum ar fi agricultura, acvacultura, producţia de alimente, adică acele sectoare care ar putea aproviziona furnizorii de servicii turistice; în plus, este importantă diversificarea ofertei turistice. Pieţe şi târguri ale fermierilor, vizite la ferme, programe de tip "de la fermă pe masă" şi demonstraţii ale unor tradiţii culinare sunt aspecte care îşi au rădăcinile în economia locală şi se bazează pe antreprenoriatul local, fiind asociate cu îmbunătăţirea şi diversificarea aptitudinilor operatorilor şi fermierilor locali. România este beneficiara unor tradiţii culinare deosebit de interesante, pe care le poate utiliza pentru a-şi consolida marca naţională, dar şi ca punct de pornire pentru promovarea şi marketingul prin presa gastronomică şi de călătorii. Industriile creative pot aduce aport economic consistent dacă sunt dezvoltate într-o manieră integrată, prin valorizare şi promovare. Segmentele de consum ale industriilor creative reprezintă noi pieţe de desfacere, pot aproviziona furnizorii de servicii turistice şi pot dezvolta politici şi strategii specifice în funcţie de tipurile de consumatori. În acest sens, este importantă cultivarea legăturilor între turism şi industriile creative, în special cu cele conexe meşteşugurilor, ce pot contribui la consolidarea mărcii naţionale, la atragerea de resurse umane specializate, la revitalizarea unor zone etc. Prin urmare, considerăm că un punct important în facilitarea şi amplificarea legăturilor turismului cu sectoare specifice este reprezentat şi de promovarea meşteşugurilor într-o manieră contemporană, care să contribuie la dezvoltarea pieţelor pentru industriile culturale creative. Pentru diversificarea ofertei turistice, este indicat să fie alăturate activităţilor din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, cele meşteşugăreşti. Susţinerea experienţelor de vizitare de către turişti a atelierelor meşteşugarilor şi a tezaurelor umane vii are potenţial de a creşte cheltuielile turiştilor şi durata de şedere a acestora, va îmbunătăţi experienţa vizitatorilor şi va consolida centre meşteşugăreşti şi reţele specifice, contribuind la dezvoltarea turistică regională. Încurajarea participării turiştilor la workshop-uri pentru a face obiecte cu tehnici tradiţionale în cadrul unor hub-uri culturale va contribui la crearea de noi branduri româneşti, susţinând în acelaşi timp creşterea industriilor creative ca jucător în piaţa economică a produselor de tipul "made in România" şi îmbogăţirea ofertei de oportunităţi de învăţare şi experienţe din cultura locală pentru turişti. #5: Constituirea cadrului pentru antreprenoriat şi inovaţie în domeniul turismului România beneficiază de un ecosistem antreprenorial care poate reprezenta o sursă de soluţii inovatoare pentru industria turistică. Pe baza acestuia, se poate edifica o dezvoltare orientată pe inovare, încurajându-se: a) Elaborarea unor soluţii inovatoare şi inteligente la unele probleme recunoscute din domeniul turismului românesc; b) Atragerea tinerilor în industria turismului; c) Accelerarea procesului de creare de noi locuri de muncă; d) Obţinerea unui avantaj competitiv pe baza unor soluţii inovatoare şi inteligente în domeniu. România încă se află în urma celorlalte ţări din regiune din punctul de vedere al dezvoltării turismului şi va fi important ca acest proces să se accelereze, prin soluţii inovatoare şi prin modele noi în a oferi şi a consuma experienţe de călătorie. În conformitate cu tendinţele globale, mai ales cele care se manifestă în Europa, stimularea antreprenoriatului şi înfiinţarea unor noi societăţi comerciale reprezintă o caracteristică a jucătorilor principali din industria globală a turismului. Jucători mari - precum TripAdvisor, Airbnb, Booking.com şi Skift - investesc în acceleratoare şi caracteristici menite să susţină inovaţiile în acest domeniu. România a dezvoltat o industrie IT competitivă, care a motivat companii multinaţionale de top din domeniul tehnologiei să deschidă birouri locale şi să creeze condiţii favorabile pentru succesul numeroaselor IMM-uri locale. Pe lângă beneficiile existente din punctul de vedere al cererii, oferta turistică în România poate şi ea să genereze beneficii în urma unor parteneriate eficiente construite la nivel destinaţiilor, prin structurile OMD aflate în curs de înfiinţare, precum şi prin reţelele sociale şi platformele media digitale. În acelaşi timp, un număr important de soluţii inovatoare, atât în privinţa dezvoltării politicilor din domeniu, cât şi a dezvoltării şi gestionării destinaţiilor turistice şi a infrastructurii de acces, pot fi determinate prin dezvoltarea activităţilor de cercetare dedicate domeniului, susţinute prin programe lansate de ministerul de resort şi derulate de instituţii specializate. Pentru turism şi sectorul IT, patrimoniul cultural şi patrimoniul natural reprezintă o sursă importantă de inspiraţie, creativitate şi inovare, cu potenţial bogat pentru crearea de servicii inovative pentru soluţii la probleme (digitalizarea informaţiei, exploatarea celor mai recente tehnologii de realitate virtuală, conectarea unor platforme tematice etc.). În acest sens, sectorul patrimonial poate aduce o contribuţie consistentă pentru obţinerea unui avantaj competitiv. Un punct important de luat în considerare sunt platformele dedicate diferitelor tipuri de patrimoniu imobil, imaterial sau natural, unde există deja informaţie actualizată, acestea fiind rezultatul atragerii unor fonduri europene. Platformele pot fi conectate pentru promovarea regională şi constituie informaţia din tehnologia modernă pentru a crea experienţe de călătorie autentice, de cele mai multe ori în zone slab dezvoltate. Nu în ultimul rând, soluţiile inovatoare în domeniu (de exemplu tehnici de storytelling în prezentarea patrimoniului, prezentarea unor modele 3D ale unor obiecte muzeale, şcoli de vară etc.) pot susţine cu succes atragerea de turişti, creşterea nivelurilor educaţionale şi antreprenoriale, personalizarea experienţelor de călătorie etc. #6: Capacitatea de adaptare la schimbările climatice, un factor esenţial care trebuie avut în vedere pentru investiţiile propuse Atunci când sunt elaborate diverse programe şi activităţi, trebuie avute în vedere şi implicaţiile schimbărilor climatice asupra sectorului turistic, soluţiile adoptate trebuind să ţină seama de aceste implicaţii şi să asigure un nivel de rezilienţă sporit, oferind alternative la activităţile turistice de bază. De asemenea, punerea în aplicare a soluţiilor identificate ar trebui să vină şi în sprijinul îndeplinirii scopurilor ambiţioase de dezvoltare a turismului în moduri care reduc la minimum amprenta de carbon, prin detaşarea de modele tradiţionale şi prin încurajarea unor moduri noi de a crea şi de a furniza experienţe care să sprijine eliminarea presiunilor asupra mediului. #7: Asigurarea unei abordări graduale în ceea ce priveşte investiţiile, pe baza unor evaluări realiste ale gradului de pregătire a pieţei La implementarea strategiei, este important să se aibă în vedere gradul de pregătire a diferitelor regiuni pentru primirea turiştilor din segmentele dorite; este necesară clasificarea regiunilor din punctul de vedere al gradului lor de pregătire pentru satisfacerea cererii de pe piaţă şi al nevoilor de investiţii corespunzătoare, astfel: zone care necesită o dezvoltare imediată, zone care necesită dezvoltare pe termen mediu şi zone care necesită dezvoltare pe termen lung. Acest tip de abordare va asigura maximizarea rezultatelor din punctul de vedere al generării de venituri într-o perioadă de timp relativ scurtă, pe măsură ce sunt implementate investiţiile pe termen mediu şi lung. Pentru reuşita acestei strategii este esenţial ca măsurile propuse să se transpună în activităţi realiste şi să fie susţinute de o analiză şi o monitorizare continue. Etapizarea eforturilor de investiţii şi dezvoltare trebuie să se bazeze pe analizarea ofertelor existente, pe experienţe turistice gata sau aproape gata să fie introduse pe piaţă, precum şi pe active care au potenţialul de a deveni produse/atracţii de natură să atragă segmentele de piaţă avute în vedere. Turiştii sunt atraşi de experienţe şi atracţii-cheie, dar au nevoie şi de o serie de servicii conexe, astfel încât este necesar să se evalueze în mod detaliat cât de pregătite sunt destinaţiile turistice să primească şi să îndeplinească nevoile turiştilor vizaţi*20. Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere disponibilitatea şi calitatea atracţiilor, starea actuală a dotărilor publice şi private şi a serviciilor conexe (inclusiv infrastructura de vizitare, serviciile ghizilor, serviciile de interpretare, serviciile din domeniul ospitalităţii (HORECA), servicii medicale şi de siguranţă etc.), accesibilitatea, disponibilitatea şi calitatea forţei de muncă, imaginea şi caracterul general al locului/destinaţiei şi relevanţa nivelului de preţuri. *20 Organizaţia Mondială a Turismului (2017). Ghid practic pentru gestionarea destinaţiilor turistice. #8: Aplicarea unor tactici relevante pentru accesul pe pieţele-ţintă Vor fi luate în considerare tacticile de acces pe piaţă, care sunt relevante pentru pieţele-ţintă avute în vedere. Pentru pieţele-sursă care trimit în mare parte turişti independenţi, atenţia ar trebui să se concentreze pe canale de comunicare directă şi pe campanii care nu necesită prezenţa fizică în acele ţări. Pentru pieţele care se bazează pe facilitarea de servicii de către agenţiile turoperatoare, ar putea fi necesară explorarea ţării de origine a agenţiilor care au cele mai multe şanse să deservească pieţele avute în vedere. Acest lucru se poate traduce prin prezenţa fizică în destinaţii în care există o concentrare mare a unor astfel de agenţii touroperatoare şi/sau unde există întâlniri şi evenimente profesionale frecvente în domeniul turismului. #9: Implementarea unei abordări strategice inteligente Atracţiile existente şi cele potenţiale trebuie aliniate cerinţelor turiştilor care sunt motivaţi de posibilitatea explorării acestora. Date fiind resursele sale, România poate avea succes atât în cazul turiştilor individuali, cât şi a turiştilor veniţi în grupuri organizate, care optează pentru activităţi de explorare activă a naturii şi a culturii şi care caută să interacţioneze cu locul vizitat (exploratori activi independenţi şi exploratori activi organizaţi). În acest sens, vor fi vizaţi exploratorii activi, precum: a) Turişti interni; b) Turişti regionali; c) Turişti internaţionali care deja se află în regiune; d) Exploratori activi din Europa de Est, Centrală, Occidentală şi de pe alte pieţe de mare prioritate, care au conexiuni bune prin zboruri directe. O abordare inteligentă a activităţilor de marketing şi promovare necesită concentrarea eforturilor financiare şi decizionale pe pieţele-ţintă care prezintă cea mai mare probabilitate de a genera cel mai mare profit în urma investiţiilor efectuate. Ca urmare, activităţile şi măsurile de marketing şi promovare trebuie planificate cu mare atenţie, ţinându-se cont de factori precum tendinţele în turism şi tiparele comportamentale, segmentarea şi nivelurile de satisfacţie, toate susţinute în mod coerent printr-o strategie de marketing dedicată şi ulterior, un plan operaţional. La elaborarea unei strategii sau a unei activităţi menite să mărească vizibilitatea ţării în străinătate pot fi luaţi în calcul următorii factori generali: ● Conectivitatea - disponibilitatea zborurilor directe este un factor important care afectează numărul de sosiri în destinaţie. Raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT) sugerează că îmbunătăţirea conectivităţii pe calea aerului are efecte pozitive asupra turismului. Rute de zbor directe, linii aeriene low-cost şi un marketing bine direcţionat şi agresiv al produselor de transport aerian au avut ca rezultat, de obicei, creşteri mari ale numărului de sosiri ale turiştilor la destinaţiile vizate; ● Reglementările cu privire la vize - opinia generală este că restricţiile aferente regimului vizelor reduc afluxul de turişti către o anumită destinaţie. Studiile arată că impactul reglementărilor privind regimul vizelor are ca rezultat un număr scăzut de sosiri şi că mulţi turişti evită destinaţiile în care este nevoie de viză. România a trecut la platforma e-visa, ceea ce ar trebui să simplifice procedura (nu este necesară vizita la secţia consulară, timpi de aşteptare reduşi etc.). Însă percepţia turiştilor s-ar putea să rămână aceeaşi. În sensul acestei observaţii, cerinţa cu privire la vize a fost considerată un factor care împiedică atragerea unui număr mai mare de vizitatori; ● Numărul de turişti şi contribuţia cheltuielilor la piaţa globală şi tendinţele de dezvoltare din ultimii 10 ani. Pentru a evalua tendinţa turismului generat de pieţele-sursă avute în vedere trebuie să se ţină seama atât de creşterea numerică, cât şi de valorile totale. #10: Valoarea socială, culturală şi turistică a fondului istoric construit Este nevoie de o înţelegere mai largă asupra a ceea ce constituie patrimoniu cultural, material şi imaterial, care să meargă dincolo de acele obiecte şi practici care beneficiază de protecţie juridică şi sunt înscrise în liste, registre şi/sau repertorii naţionale. În particular, trebuie avut în vedere fondului construit istoric, constituit din imobile cu vechime mai mare de 100 de ani, dar care nu se regăsesc în inventarele naţionale sau internaţionale precum Lista monumentelor istorice, realizată şi publicată periodic de către Institutul Naţional al Patrimoniului, Lista patrimoniului cultural şi natural mondial, precum şi Lista patrimoniului cultural mondial în pericol, elaborate de UNESCO. Acest fond construit istoric reprezintă o valoare culturală incontestabilă, ce creşte totodată atractivitatea şi valoarea spaţiilor urbane şi rurale şi are un impact direct asupra destinaţiilor turistice. #11: Calitatea în restaurare Interesul şi recunoaşterea relevanţei patrimoniului cultural în context românesc şi european a constituit un punct important pe agenda Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, care a inclus printre priorităţi valorificarea patrimoniului european şi dezvoltarea sectoarelor culturale şi creative. În acest sens, a fost accentuată importanţa prezervării patrimoniului cultural prin asigurarea unor standarde înalte de calitate în conservarea acestuia şi în intervenţiile în domeniu. Acest lucru este în concordanţă cu recomandările elaborate de către Grupul European de Lucru pentru Competenţe, Formare şi Transfer de Cunoaştere, reunite sub titlul "European Quality Principles for EU-funded Interventions with potenţial impact upon Cultural Heritage". Concluziile Consiliului cu privire la Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 (2018/C460/10) stabilesc durabilitatea patrimoniului drept prioritate la nivel european, cu accentul pus pe definirea şi asigurarea principiilor de calitate pentru intervenţiile din domeniul patrimoniului cultural. Calitatea intervenţiilor asupra monumentelor istorice este un factor important atât din perspectiva durabilităţii patrimoniului cultural, cât şi atractivităţii destinaţiilor turistice. #12: Implementarea bazată pe încredere reciprocă, înţelegere şi un nivel ridicat de participare Participarea părţilor interesate, încrederea reciprocă şi înţelegerea proceselor constituie elementele esenţiale pentru implementarea cu succes a strategiei. Fiecare reprezentant, grup, asociaţie sau persoană reprezentantă a sectorului public sau privat care este afectată de implementarea strategiei sau care influenţează această implementare este considerată a fi parte interesată şi trebuie să aibă ocazia să participe la procesul de implementare. # 13: Dezvoltarea unui turism accesibil Persoanele cu dizabilităţi au nevoi speciale de acces, pentru o viaţă independentă şi participarea în condiţii egale cu ceilalţi la orice activitate turistică. În acest sens, facilităţile specifice trebuie să fie accesibile şi persoanelor cu nevoi speciale. Este nevoie de dezvoltarea şi promovarea unui turism accesibil, care să elimine barierele cu care se confruntă aceste persoane. Promovarea turismului accesibil contribuie la dezvoltarea pieţei serviciilor destinate persoanelor cu dizabilităţi, piaţă care este într-o continuă creştere. Investiţiile şi acţiunile prevăzute în Strategia naţională pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025 - 2035 vor promova incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, elemente de accesibilitate a mediului fizic, informaţional şi comunicaţional, conform definiţiei prevăzută la art.5 punctul 2 din Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea cadrului legislativ privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Se vor avea în vedere prevederile art. 21, precum şi ale Cap IV - Accesibilitate din Legea 448/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Obiectivul specific 2 - Creşterea accesului persoanelor cu dizabilităţi la activităţi sportive şi de recreere şi turism din cadrul Obiectivului general 8 - Participare Politică şi Publică, prevăzut în Strategia Naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, "O Românie echitabilă" 2022 - 2027. VI. Obiective generale şi specifice Strategia de dezvoltare a turismului din România se structurează în jurul unei teorii a schimbării, care reprezintă o descriere cuprinzătoare a motivelor pentru care se preconizează o schimbare dorită, precum şi o descriere şi o ilustrare ale modului în care se va implementa schimbarea. În general, teoria se concentrează pe identificarea şi detalierea a ceea ce a fost descris ca fiind "veriga lipsă" între ceea ce face o strategie (activităţile sau intervenţiile acesteia) şi modul în care acestea susţin obţinerea rezultatelor dorite. Turismul poate contribui în mod semnificativ la îndeplinirea a trei obiective de dezvoltare prioritare: ● generarea de venituri, ● crearea unor locuri de muncă şi ● atragerea unor intrări de valută cu efect pozitiv pentru balanţa de plăţi naţională. În acest sens, sectorul turistic poate juca un rol important ca promotor al dezvoltării economice. Impactul pe care acest sector îl poate avea la diferite niveluri de dezvoltare economică poate fi semnificativ, dacă este gestionat corespunzător. Având în vedere complexitatea consumului turistic, impactul său economic este resimţit pe deplin în alte sectoare productive, contribuind la îndeplinirea scopurilor de dezvoltare accelerată. În urma unui proces amplu de consultare şi documentare pe baza datelor statistice actuale, au fost prioritizate cele trei provocări sistemice asupra cărora dezvoltarea turistică poate avea un impact pozitiv în România, după cum urmează: 1. Reducerea ratei mari a şomajului în rândul tinerilor; Rata şomajului în rândul tinerilor în România s-a situat la 22,3% în luna august 2023, o valoare mai mare decât media UE, de 14,0%.*21) *21) https://www.statista.com/statistics/266228/youth-unemployment-rate-in-eu-countries/ Turismul a demonstrat că poate fi un instrument transformaţional, întrucât contribuie la crearea de locuri de muncă şi de oportunităţi economice. La nivel global, o persoană din unsprezece îşi are locul de muncă în domeniul turismului. Numărul tinerilor angajaţi în sectorul turistic este semnificativ. Jumătate dintre cei angajaţi în sectorul turistic la nivel mondial au sub 25 de ani*22). Industria turismului are nevoi sporite de forţă de muncă şi permite tinerilor şi femeilor o intrare facilă în câmpul muncii. Dezvoltate şi gestionate corespunzător, aceste beneficii pot aduce mai multe locuri de muncă în zonele rurale şi pot crea locuri de muncă pentru cei tineri. *22) Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor/World Travel & Tourism Council - https://www.wttc.org/ 2. Atenuarea disparităţilor accentuate între mediul urban şi rural cauzate de lipsa unor oportunităţi economice; Provocările privind incluziunea socială în România sunt eminamente legate de zona rurală, dat fiind că 70% din persoanele aflate în pragul sărăciei locuiesc în zone rurale. În contextul unei transformări structurale nefinalizate şi în condiţiile în care aproximativ 45% din populaţia ţării locuieşte în mediul rural, nivelul sărăciei din mediul rural depăşeşte cu 20% nivelul sărăciei din mediul urban*23). În consecinţă, regiunile sărace din România sunt acelea unde se regăseşte cel mai mare volum de populaţie săracă. Această dualitate accentuată este o manifestare a şanselor inegale şi a accesului inegal la pieţe, fără echivalent la nivelul vreunui stat din Uniunea Europeană: disparităţile constatate la nivelul resurselor financiare investite (mai ales în ceea ce priveşte capitalul uman) şi la nivelul mai multor factori care influenţează randamentul acestora, contribuie la amplul decalaj social şi regional. Disparitatea dintre nivelul de trai din zonele rurale şi cel din zonele urbane este frapantă. Decalajul urban-rural la nivelul câştigului salarial mediu nominal net este al doilea ca mărime din Uniunea Europeană, salariul mediu nominal în mediul urban fiind cu aproape 50% mai mare decât cel din mediul rural. Ratele de sărăcie înregistrate la nivelul regiunilor variază semnificativ, cele ale judeţelor din Nord-Estul României fiind de aproape 10 ori mai mari decât cea din Bucureşti. Pentru a contracara consecinţele depopulării şi ale îmbătrânirii populaţiei, cauzate în principal de migraţia în străinătate a populaţiei active, este imperativ ca România să depună eforturi pentru creşterea egalităţii de şanse, între grupuri şi regiuni, pentru sprijinirea îmbunătăţirii semnificative a nivelului de trai şi pentru crearea unui cerc virtuos al creşterii şi dezvoltării incluzive. România este beneficiara unui potenţial semnificativ în ceea ce priveşte turismul rural, ecoturismul şi turismul balnear/medical. Astfel de forme de turism se întâlnesc adesea în zonele rurale. Având în vedere decalajul crescând dintre mediul rural şi cel urban, România suferă de pe urma lipsei investitorilor locali, a inovaţiei în generarea de produse locale pentru turişti, a investiţiilor în infrastructură şi echipamente publice. Turismul poate fi un catalizator de revitalizare a activităţilor economice în zonele rurale şi izolate, poate contribui la dezvoltarea economiei locale şi regionale, având ca rezultat creşterea duratei medii a sejurului şi majorarea cheltuielilor medii ale turiştilor interni şi internaţionali, în beneficiul comunităţilor locale. *23) http://documents.worldbank.org/curated/en/954721529638270108/România-Country-partnership-framework-for-the-period-FY19-FY23 3. Creşterea contribuţiei turismului în economie. România are un potenţial mare de atragere a turiştilor internaţionali şi de creştere a ponderii turismului în economie. Au fost identificate patru forme de turism în România care dispun de avantaj competitiv în vederea dezvoltării sectorului la nivel internaţional: (1) Patrimoniu cultural, turism cultural şi istoric (împreună cu gastronomia); (2) Natură şi aventură, cuprinzând ecoturismul şi turismul rural; (3) Sănătate şi wellness, cu accentul pus pe resursele balneare bogate ale României; (4) MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions) - turismul de întâlniri, stimulente, conferinţe, expoziţii. Analiza datelor de la Eurostat şi a indicelui de competitivitate în turism al Forumului Economic Mondial arată că performanţele României sunt scăzute la nivelul majorităţii indicatorilor legaţi de turism şi călătorii. Industria are nevoie de maturitate pentru a atrage turişti care cheltuie bugete peste medie în destinaţie, astfel crescând contribuţia turismului la PIB. Mai mult decât atât, turismul poate fi valorificat ca factor catalizator important al dezvoltării activităţilor economice, al promovării diversităţii, generând creştere şi în alte sectoare (precum agricultura, de exemplu). Pentru a răspunde problematicii sistemice, strategia stabileşte două obiective strategice generale care pot fi sprijinite prin dezvoltarea turismului şi care la rândul lor contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale: 1. Sprijinirea creării de locuri de muncă în comunităţile locale, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, precum femeile, tinerii şi persoanele din mediul rural, prin dezvoltarea sustenabilă a turismului; 2. Creşterea ponderii turismului în economie. Pentru a determina eficacitatea şi succesul implementării strategiei la nivel sistemic, obiectivele strategice naţionale sunt susţinute de indicatori de impact. Aceştia fac referire la măsuri fundamentale, generale, care vor ajuta la determinarea gradului de reuşită al implementării strategiei din perspectiva dezvoltării turismului. Ţintele pentru fiecare indicator prezentat sunt listate în Secţiunea VIII: Rezultatele aşteptate. 1. Creşterea încasărilor din turism; 2. Creşterea cheltuielii medii per turist; 3. Creşterea numărului turiştilor străini; 4. Creşterea duratei medii a sejurului turiştilor din pieţele-ţintă; 5. Creşterea numărului de locuri de muncă nou create. Ţinând cont de obiectivele strategice naţionale şi indicatorii de impact indicaţi mai sus, strategia face tranziţia operaţională către domeniul pur turistic, legând aceşti indicatori de o viziune de dezvoltare turistică care generează direcţii de acţiune, care, la rândul lor, determină seriile de activităţi menite să sprijine dezvoltarea sectorului pentru a îndeplini obiectivele strategice naţionale şi pentru a atinge indicatorii de impact, având în vedere viziunea: "Până în 2035, România va fi o destinaţie turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, disponibilă pe parcursul întregului an, valorificând unicitatea patrimoniului său cultural şi natural şi oferind servicii la standarde internaţionale" Strategia defineşte apoi două provocări specifice domeniului turistic de natură să împiedice îndeplinirea obiectivelor strategice. Acestea sunt: 1. Cheltuielile scăzute din partea turiştilor (turism intern şi internaţional) În anul 2023 sejurul mediu a fost de 2,1 zile, atât în cazul sosirilor internaţionale, cât şi pentru turiştii interni. O durată atât de scăzută arată că România are o nevoie acută de a-şi dezvolta serviciile şi produsele pentru a permite turiştilor să petreacă mai mult timp la destinaţie şi astfel să contribuie semnificativ la economie. Sejurul mediu s-a aflat într-un proces de depreciere în ultimul deceniu. Această involuţie este determinată de schimbarea comportamentului de consum, pentru că tot mai mulţi români îşi petrec vacanţe mai lungi în străinătate şi mai scurte în ţară. Scăderea sejurului mediu petrecut la destinaţie are drept rezultat atragerea unor cheltuieli mai mici din partea turiştilor interni. Mai mult decât atât, peste jumătate dintre aceştia îşi petrec vacanţele în zone litorale sau montane şi, de aceea, este importantă diversificarea ofertelor pentru a putea răspunde nevoii crescânde a pieţei locale de a reţine cheltuielile generate de turişti în ţară, în vederea asigurării unei balanţe naţionale de plăţi pozitive. Conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, încasările din turismul internaţional (exportul de servicii turistice) au crescut considerabil înainte de pandemie (cu 42,8% în perioada 2017-2019, de la 2,24 miliarde euro la 3,2 miliarde euro).*24) Această evoluţie a fost întreruptă brusc, astfel că în anul 2020 încasările din turismul internaţional au scăzut la aproape 1,3 miliarde euro (-60,5%). Cu toate acestea, beneficiind şi de creşterea preţurilor, încasările din turismul internaţional au avut parte de o revenire rapidă, astfel că în anul 2022 s-a depăşit cu 42,5% nivelul de dinainte de pandemie.*25) Chiar şi aşa, se consideră că nivelul încasărilor din turismul internaţional este încă departe de potenţialul pe care îl are acest sector. *24) BNR, Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2017, 2019 *25) BNR, Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2019, 2020, BNR, https://bnr.ro/page.aspx?prid=22177 (date accesate la 07.12.2023, date provizorii pentru 2022) În vederea creşterii sumei medii cheltuite de turiştii străini, ar trebui luate anumite măsuri imediate pentru dezvoltarea destinaţiilor regionale şi locale şi pentru diversificarea ofertei de produse turistice, în vederea accesării unor experienţe noi, unice. 2. Atractivitatea limitată pentru turiştii cu buget peste medie. Încasările de la turiştii străini rămân foarte reduse, iar pe fondul Pandemiei au scăzut şi mai mult, fiind printre cele mai reduse ca volum în rândul celor 27 de state ale Uniunii Europene. În timp ce Europa rămâne principala sursă de turişti externi a României, trebuie explorate noi pieţe emergente şi trebuie utilizate iniţiative de marketing mai eficace pentru a creşte nivelul de cunoaştere a ţării şi a valorilor şi experienţelor de călătorie unice pe care România le oferă turiştilor de pe pieţele internaţionale care prezintă cel mai mare potenţial de cheltuială la nivelul turismului internaţional. Cauzele primare pentru aceste două provocări specifice industriei turistice includ: a) Zone/situri turistice insuficient dezvoltate şi cu acces dificil, în general din cauza unor drumuri de acces neadecvate, a sistemelor de transport slab dezvoltate, precum şi a lipsei informaţiilor legate de serviciile de transport disponibile turiştilor; b) Calitatea necompetitivă a serviciilor şi experienţelor la destinaţie, inclusiv dezvoltarea şi managementul deficitar al resurselor şi zonelor turistice, abilităţile şi capacităţile reduse ale resursei umane, precum şi lipsa inovaţiei; c) Capacitatea redusă de dezvoltare a politicilor publice în domeniul turismului, segmentarea de piaţă neadecvată, vizibilitatea internaţională limitată. Această categorie amplă îşi are originea în lipsa instrumentelor instituţionale de colectare şi analiză a datelor pentru identificarea segmentelor de piaţă (interne, internaţionale, pentru perioadele de sezon şi cele în afara sezonului), a comportamentelor acestora, a factorilor de influenţă, inclusiv prin anchete privind satisfacţia turiştilor; lipsa mecanismelor instituţionale de monitorizare şi evaluare a rezultatelor şi eficacităţii instrumentelor de marketing şi a campaniilor pentru creşterea vizibilităţii şi pentru calibrarea acestora, conform necesităţilor (de ex. autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului, organismele echivalente organizaţiilor de management al destinaţiei - OMD, soluţii social media/IT, centre de informare turistică, participări la târguri etc.); ineficienţa mecanismelor instituţionale de colectare a observaţiilor şi a feedback-ului din partea sectorului privat, de la comunităţile afectate cu privire la situaţia sectorului şi a modului în care viziunea turistică naţională ar putea evolua. Pentru combaterea acestor cauze primare, au fost stabilite două obiective, fiecare dintre acestea fiind defalcate pe obiective specifice: 1. Creşterea cheltuielilor turiştilor actuali 1.1. Îmbunătăţirea accesibilităţii zonelor turistice şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice; 1.2. Sprijinirea dezvoltării inovative în sectorul privat; 1.3. Creşterea calităţii experienţelor şi a serviciilor în destinaţii. 2. Atragerea mai multor turişti cu buget peste medie 2.1. Întărirea capacităţii de elaborare de politici în domeniul turismului, creşterea gradului de digitalizare şi o mai bună adaptare a instrumentelor de marketing la specificul pieţelor cu potenţial mare. Fiecare obiectiv este susţinut de o serie de activităţi, indicatori de output şi outcome, introduse în Planul de Acţiune şi descrise în cadrul secţiunilor dedicate. Graficul 1: Teoria schimbării (a se vedea imaginea asociată) VII. Programe, direcţii de acţiune Fiecare obiectiv specific prezentat în secţiunea anterioară şi în cadrul Teoriei Schimbării este coroborat cu măsuri sau serii de activităţi specifice. Programele şi proiectele dedicate, ce vor fi elaborate în urma aprobării strategiei, vor conţine descrieri detaliate ale tuturor măsurilor şi activităţilor. Acestea vor include, printre altele, criterii de eligibilitate, intervale de timp specifice, ţinte de output şi outcome, limitări şi cheltuieli eligibile etc. Prioritizarea investiţiilor propuse va juca un rol esenţial pentru implementarea cu succes a acestei strategii. Aceasta se va baza pe documentele - cadru, juridice şi strategice, aplicabile în sectorul turismului, descrise în "Planul de Acţiune". Pentru a conferi documentului o ordine şi o succesiune logică, toate activităţile din cadrul obiectivelor sunt grupate tematic, după cum urmează: Obiectivul 1: Creşterea cheltuielilor turiştilor actuali Obiectivul 1.1. Îmbunătăţirea accesibilităţii zonelor turistice şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice 1.1.1. Transport şi accesibilitate către şi în interiorul zonelor turistice îmbunătăţirea drumurilor de acces către staţiuni şi în interiorul lor, către obiective şi atracţii turistice, aşa cum sunt definite în secţiunea VIII a PATN. Asigurarea continuităţii implementării Master Planului General de Transport al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României, cu modificările ulterioare pentru a promova îmbunătăţirea accesibilităţii; 1. Reabilitarea şi dezvoltarea unor rute feroviare cu rol turistic pentru a îmbunătăţi accesibilitatea şi pentru a diversifica ofertele turistice; 2. Îmbunătăţirea transportului public verde pentru uz turistic; 3. Îmbunătăţirea infrastructurii portuare pentru a creşte fluxurile de turişti de-a lungul Dunării şi Mării Negre (porturile/locurile operate situate pe căile şi canalele navigabile interioare şi porturile de la Marea Neagră) pentru a promova îmbunătăţirea accesibilităţii 4. Crearea unei infrastructuri dedicate pentru piste de biciclete şi trasee verzi; 5. Crearea sau sprijinirea creării unor sisteme inteligente pentru închirierea de biciclete. 1.1.2. Infrastructura turistică locală 7. Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor publice (spaţii verzi, parcuri, zone de recreere) în staţiunile turistice şi în principalele centre urbane (inclusiv în staţiunile montane, balneare şi pe litoral), cu respectarea specificului local, a valorilor ambientale şi naturale, inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; 8. Dimensionarea corespunzătoare a infrastructurii de colectare a deşeurilor în cadrul destinaţiilor în concordanţă cu fluxurile de turişti; 9. Adaptarea şi promovarea deschiderii obiectivelor de patrimoniu cultural uzului public şi turistic (parcaje, echipamente, peisagistică, bănci, coşuri de gunoi, semnalistică şi semnalizare, panouri informative etc., conform legislaţiei în vigoare, pe baza studiilor de fundamentare specifice, păstrând specificul local şi valorile culturale ale spaţiilor şi clădirilor), inclusiv adaptarea acestor obiective la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; 10. Restaurarea şi promovarea patrimoniului cultural în zonele urbane pentru uz public şi turistic (pieţe, centre şi cartiere istorice cu faţade şi monumente, păstrând specificul local şi valorile culturale ale spaţiilor şi clădirilor); 11. Protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului natural prin adaptarea şi/sau reabilitarea infrastructurii de ecoturism; 12. Îmbunătăţirea calităţii peisajelor (prin valorificarea peisajului ca o resursă socioculturală, ecologică şi a mediului, ce contribuie la definire specificului local şi ca o componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural, ce contribuie la bunăstarea umană), a spaţiilor publice şi dezvoltarea de utilităţi turistice în zonele rurale de importanţă turistică; 13. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice din zona montană (infrastructură pentru sporturi de iarnă, infrastructură turistică în zona montană înaltă - cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărăşan, Transalpina, Transrarău), inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; 14. Dezvoltarea infrastructurii de agrement turistic (inclusiv a plajelor) din staţiunile turistice şi din staţiunile balneare şi balneoclimatice şi adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; 15. Dezvoltarea infrastructurii MICE şi infrastructurii de evenimente - Centre de Întâlniri, săli de evenimente, săli multifuncţionale (de exemplu, în Constanţa pentru a atenua sezonalitatea şi în Bucureşti şi Cluj, întrucât sunt deja destinaţii de evenimente bine dezvoltate, în conformitate cu statisticile ICCA); 16. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi unităţilor de tratament balnear, modernizarea echipamentelor acestora, inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; 17. Creşterea eficienţei energetice a structurilor de primire turistică, instalarea de surse de energie regenerabilă şi reducerea consumului de resurse. Obiectivul 1.2: Sprijinirea sectorului privat pentru dezvoltare inovativă 1.2.1. Oportunităţi şi stimulente pentru afaceri, digitalizare 18. Sprijinirea digitalizării şi comercializării la nivelul IMM-urilor din turism (pagini de internet pentru hoteluri, oferte digitale, cataloage etc.), inclusiv accesibilizarea acestora pentru persoanele cu dizabilităţi; 19. Susţinerea start-up-urilor din domeniul industriilor culturale şi creative, a turismului şi a IMM-urilor inovatoare, prin înfiinţarea de incubatoare naţionale, regionale; 20. Susţinerea start-up-urilor şi IMM-urilor din domeniul turismului care creează modele de afaceri sustenabile din punct de vedere al protejării mediului; 21. Găzduirea unor forumuri şi expoziţii anuale de digitalizare, inovare şi investiţii, promovarea networking-ului în turism şi a oportunităţilor de colaborare. Obiectivul 1.3: Creşterea calităţii experienţelor şi serviciilor în destinaţii 1.3.1. Sprijinirea sectorului public şi privat 22. Sprijinirea modernizării structurilor de primire turistică în vederea obţinerii unui nivel de clasificare mai înalt, respectând în acelaşi timp reglementările tehnice urbanistice şi arhitecturale pentru mediul construit, inclusiv promovarea conceptului de design universal şi adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; 23. Promovarea implementării unor măsuri de eficienţă energetică, cu reglementări tehnice specifice, la nivelul obiectivelor de turism publice şi private (muzee, patrimoniu cultural şi natural, zone de loisir, staţiuni de schi şi staţiuni balneare etc.); 24. Promovarea unor sisteme voluntare de certificare pentru dezvoltarea durabilă a turismului; 25. Promovarea bunelor practici pentru adaptarea structurilor turistice şi facilităţilor pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi. 1.3.2. Managementul destinaţiilor şi zonelor turistice 26. Susţinerea organizaţiilor de management al destinaţiei prin cursuri de formare; 27. Crearea şi/sau sprijinirea dezvoltării organizaţiilor de management al destinaţiei pentru a promova iniţiativele naţionale, regionale şi locale din turism; 28. Elaborarea şi adoptarea unor planuri de management al vizitatorilor în zonele de patrimoniu cultural, în ariile naturale protejate, precum şi pentru siturile de importanţă turistică. 1.3.3. Dezvoltarea de produse şi diversificarea ofertei 29. Sprijinirea şi stimularea creării de produse autentice, promovarea gastronomiei locale şi a producţiei meşteşugăreşti prin organizarea de evenimente şi activităţi speciale de promovare (expoziţii, festivaluri, ateliere cu demonstraţii şi cursuri pentru turişti etc.), inclusiv prin obţinerea atestărilor de Marcă Tradiţională, Produs Tradiţional Atestat; 30. Crearea unor agende culturale anuale pentru principalele destinaţii (evenimente de divertisment şi evenimente care să reprezinte motive de vizitare, precum festivaluri, evenimente de nişă etc.), promovarea internaţională a acestora şi furnizarea unor informaţii în mai multe limbi, de opţiuni de ticketing, pachete de călătorie etc.; 31. Încurajarea dezvoltării unor pachete transnaţionale de turism pentru sănătate şi a consultanţei de marketing în turism cu privire la dezvoltarea şi livrarea produselor pe pieţele europene prioritare. 1.3.4. Acces la informaţie turistică 32. Modernizarea, acolo unde este posibil, sau înfiinţarea unor centre de informare turistică prin utilizarea tehnologiei digitale, a produselor şi serviciilor turistice moderne (hotspot-uri, hub-uri de comunicare, centre comunitare digitale), inclusiv accesibilizarea acestora pentru persoanele cu dizabilităţi. Asigurarea existenţei a cel puţin unui centru de informare turistică la fiecare destinaţie, inclusiv în centrul Bucureştiului şi în toate aeroporturile; 33. Modificarea politicilor pentru a permite sustenabilitatea centrelor de informare turistică şi abilitarea acestora de a vinde servicii de turism (rezervări, bilete etc.) pentru a genera venituri; 34. Revizuirea standardelor în semnalistica dedicată turismului (grafică, bilingvă sau în mai multe limbi, informaţii standard etc.) şi asigurarea respectării acestor standarde la toate nivelurile; 35. Creşterea mobilităţii turistice în centrele urbane prin crearea unor sisteme de informaţii de mobilitate urbană multi-modală pentru turişti (panouri de informare, bilete electronice, chioşcuri de ticketing inteligente etc.); 36. Digitalizarea obiectivelor la nivelul siturilor turistice culturale, naturale, protejate şi a altor destinaţii turistice şi a rutelor pe hărţile publice pentru a permite accesul şi planificarea facilă a călătoriilor; 37. Crearea unei baze de date deschise naţionale pentru turism, conform politicilor UE de OpenData şi punerea acesteia la dispoziţia părţilor interesate din sectorul public şi privat, prin realizarea unor aplicaţii care să crească accesul la informaţii şi la resurse. 38. Realizarea unui Observator Turistic, care să ofere date pe mai multe niveluri: naţional, regional, judeţean, local. 1.3.5. Resurse umane, servicii şi experienţe 39. Elaborarea unor programe de formare a abilităţilor soft (limbi străine, interpretarea şi comunicarea patrimoniului, comunicare, leadership, servicii pentru clienţi etc.) pentru personalul care lucrează în destinaţii turistice (de exemplu organizaţii de management al destinaţiei, APL, sectorul privat etc.); 40. Înfiinţarea unor centre de învăţământ liceal sau postliceal tehnologic în sistem dual, cu programe de formare bazate pe nevoile reale ale sectorului; 41. Modernizarea/adaptarea infrastructurii (inclusiv achiziţionarea de echipamente digitale) unităţilor de învăţământ tehnologic şi tehnologic dual, respectiv învăţământul liceal şi postliceal tehnologic inclusiv dual, precum şi a universităţilor cu profil tehnic, pentru a răspunde cât mai bine provocărilor de pe piaţa muncii. 42. Crearea unui mecanism de consiliere pentru elevii de gimnaziu spre o carieră în turism 43. Elaborarea unor programe de ocupare a forţei de muncă pentru tineri pe perioada verii, în strânsă coordonare cu sectorul privat. 44. Furnizarea unor oportunităţi de formare pentru IMM-uri şi pentru agenţiile de turism, în domeniul creării şi promovării de produse turistice şi digitalizare (formare practică, cu accent pe crearea de produse turistice şi pe elaborarea şi gestionarea unor instrumente specifice marketingului în turism); 45. Furnizarea de oportunităţi de formare în domeniul serviciilor pentru clienţi, al limbilor străine, a interpretariatului, ghizilor turistici etc., pentru personalul muzeelor şi personalul din destinaţii; 46. Elaborarea şi promovarea unor programe de formare pentru integrarea şi reinserţia pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea participării active a femeilor pe piaţa muncii; 47. Sprijinirea dezvoltării economiei sociale şi a întreprinderilor sociale (pentru grupurile vulnerabile) în domeniul turismului, în vederea creării de noi produse sustenabile, în special în zonele rurale; 48. Elaborarea unor sesiuni de formare comune pentru autorităţile publice relevante, în vederea elaborării unor planuri de gestionare şi a unor instrumente de promovare pentru patrimoniul natural şi cultural. 49. Monitorizarea şi evaluarea calităţii învăţământului profesional şi tehnic şi a forţei de muncă pentru a ajusta programele de formare şi a răspunde mai bine nevoilor sectorului. Obiectivul 2: Atragerea mai multor turişti cu buget peste medie Obiectivul 2.1: Întărirea capacităţii de elaborare a politicilor publice, creşterea gradului de digitalizare şi o mai bună adecvare a instrumentelor de marketing la specificul pieţelor cu potenţial mare 2.1.1. Întărirea capacităţii de elaborare a politicilor publice, colectare a datelor, monitorizare şi evaluare 50. Îmbunătăţirea capacităţii MEAT de a elabora politici, precum şi de a gestiona şi implementa proiecte în mod eficient (inclusiv diverse activităţi şi strategii), prin coordonarea activităţilor proprii cu cele ale ministerelor de resort, ale agenţiilor, autorităţilor locale şi actorilor implicaţi din sectorul privat, utilizând inclusiv capacitatea şi instrumentele specializate puse la dispoziţie de institutul naţional de profil şi prin programul de cercetare-dezvoltare specific sectorului, coordonat de minister; 51. Lansarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare propriu al MEAT, pentru a susţine realizarea obiectivelor de dezvoltare specifice sectorului; 52. Dezvoltarea unor module în cadrul sistemului integrat SITUR.GOV.RO în vederea colectării şi analizării datelor obţinute de la structurile de primire turistică; dezvoltarea unor module în vederea obţinerii documentelor şi informaţiilor necesare desfăşurării activităţii specifice, direct de la instituţiile emitente; dezvoltarea unor module în vederea integrării cu alte sisteme europene şi a respectării modificărilor legislaţiei europene. 53. Utilizarea mai bună a Contului Satelit în Turism pentru a furniza informaţii prin intermediul unor analize detaliate a datelor şi realizarea de extensii ale sistemului CST în coordonare cu INS; 54. Realizarea unor anchete anuale privind nivelul de satisfacţie a clienţilor principalelor destinaţii (analizând deopotrivă turiştii interni şi internaţionali), cu scopul de a furniza informaţii pentru marketingul turistic şi pentru adaptarea strategiilor; 55. Sprijinirea activităţilor de cercetare - inovare în institutul naţional de profil şi în centre publice de cercetare, în instituţiile de învăţământ superior şi în centre de competenţă, pentru crearea şi promovarea instrumentelor necesare pentru studiile de piaţă, utilizând tehnologii inovatoare precum inteligenţa artificială (AI) şi Big Data (instrumente de colectare, monitorizare, evaluare şi prognoză pentru MEAT şi pentru actorii publici la nivel local, care să poată analiza fluxurile de turişti şi comportamentul acestora şi să-şi poată adapta acţiunile în mod corespunzător). 2.1.2. Marketing şi promovare 56. Elaborarea unei strategii de marketing pentru a furniza informaţii în vederea segmentării pieţei şi pentru a stabili care sunt pieţele prioritare de abordat, cu scopul de a atrage turişti care cheltuie bugete peste medie, provenind de pe aceste pieţe; 57. Elaborarea de strategii de marketing, realizare branding pentru destinaţiile turistice regionale, judeţene sau locale; 58. Sprijinirea procesului de adoptare şi modernizare a instrumentelor de marketing digital (conţinut şi instrumente) pentru uzul turiştilor (aplicaţii la nivel naţional şi la nivel de oraşe, calendare de evenimente etc.); 59. Promovarea rutelor culturale certificate de Consiliul Europei, a Mărcii Patrimoniului European, a Destinaţiilor Europene de Excelenţă şi a altor iniţiative în cadrul unui instrument digital unic (platformă) pentru o promovare mai bună. 2.1.3. Cooperarea între instituţiile publice şi între entităţile publice şi cele private, în măsura în care reprezintă factori interesaţi în sectorul turistic; 60. Stimularea de parteneriate public - private pentru administrarea unor active cu relevanţă în turism; 61. Întărirea unei platforme de dialog public-privat (organismul consultativ existent al Ministerului) în cadrul căreia sectorul privat să aibă un cuvânt de spus cu privire la procesul de dezvoltare; 62. Promovarea la nivel naţional a bunelor practici în domeniul turismului identificate în cadrul de cooperare aferent Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, pentru a creşte calitatea produselor şi serviciilor turistice 2.1.4. Modificarea legislaţiei pentru sprijinirea dezvoltării turistice 63. Actualizarea legislaţiei, eliminarea redundanţelor, remedierea lacunelor, abrogarea legislaţiei învechite; 64. Analizarea şi, acolo unde este posibil, diversificarea sistemului de clasificare şi standardizare prin stabilirea unor standarde simplificate de bază pentru structurile de mici dimensiuni; 65. Coordonarea dezvoltării iniţiativei de tip "ghişeu unic" pentru un proces inteligent de certificare şi autorizare. Persoanele interesate din domeniul turismului pot beneficia de această strategie sub diverse forme. Actorii implicaţi pot să beneficieze de programele europene de finanţare, fie direct, prin mecanismele de cofinanţare a proiectelor, fie indirect, prin studii şi cercetări efectuate de MEAT sau de institutele de cercetare sau de universităţi. Activităţile şi proiectele de dezvoltare în turism pot fi finanţate prin diferite instrumente financiare ale Uniunii Europene. De exemplu, liniile de finanţare pentru sprijinirea digitalizării se pot concentra pe îndepărtarea barierelor şi blocajelor care afectează start-up-urile din turism şi pentru societăţile existente, facilitând sprijinul de tip incubator la distanţă, promovând mecanisme de finanţare inovatoare la scară mică sau dezvoltând modele de afaceri incluzive. În cazul nostru, sprijinul pentru digitalizare se va concentra pe valorificarea potenţialului de la nivel local, cum ar fi patrimoniul cultural şi natural unic al ţării, susţinând antreprenoriatul în domeniul turismului, precum şi experienţele bazate pe obiective naturale şi de patrimoniu de bună calitate, precum şi pe stilurile de viaţă tradiţionale şi alte experienţe autentice. Promovarea dezvoltării de întreprinderi sociale în turism care combină un scop social şi societal cu spiritul antreprenorial al sectorului privat poate fi un mod de a sprijini şi de a încuraja antreprenoriatul în grupurile sub-reprezentate, precum şi o modalitate de a asigura un mai bun echilibru între genuri. VIII. Rezultate aşteptate Strategia naţională pentru dezvoltarea turismului îşi propune să atingă următorii indicatori strategici şi următoarele rezultate: Tabel 1: Indicatori strategici şi rezultate preconizate - prognoză 2025-2030-2035
┌─────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Indicatori │2019 │2020 │2021 │2022 │2025 │2030 │2035 │
│strategici │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Sosiri │ │ │ │ │ │ │ │
│turişti │2.684 │454 │879 │1.674 │2.800 │3.600 │4.600 │
│străini (mii)│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Încasări din │ │ │ │ │ │ │ │
│turism │3.195 │1.262 │2.784 │4.554 │8.400 │11.700 │16.100 │
│internaţional│ │ │ │ │ │ │ │
│(mil. euro) │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Încasarea │ │ │ │ │ │ │ │
│medie pe │1.190 │2.780 │3.167 │2.720 │3.000 │3.250 │3.500 │
│turist strain│ │ │ │ │ │ │ │
│cazat(euro) │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │
│salariaţi în │187.057│169.655│170.790│186.395│200.000│257.143│328.571│
│turism │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Durata medie │ │ │ │ │ │ │ │
│a sejurului │ │ │ │ │ │ │ │
│turiştilor │2,0 │2,2 │2,2 │2,2 │2,5 │3,0 │3,3 │
│din │ │ │ │ │ │ │ │
│pieţele-ţintă│ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Notă: în condiţiile actuale, generate de Pandemie şi de Războiul din Ucraina, s-a considerat că estimările realizate de specialiştii Băncii Mondiale, în anul 2018, erau mult prea optimiste. În aceste condiţii, s-a plecat de la următoarele premise: ● În privinţa turiştilor străini, pentru anul 2025 a fost preluată ţinta setată în PNRR, respectiv o creştere cu 5% faţă de nivelul din 2019, iar pentru fiecare dintre anii următori (2026-2035) s-a estimat o creştere medie de 5%. ● În medie, în perioada de dinaintea Pandemiei, 14 turişti străini generau un loc de muncă în România. La estimarea creşterii forţei de muncă a fost respectat acest raport. ● S-a dovedit că o creştere a cheltuielilor/încasărilor din turismul internaţional nu este dublată întotdeauna de creşterea numărului de turişti, deoarece, la un număr mai mare de sosiri, în ţară sosesc grupuri mai diverse, iar dacă există facilităţi mai bune şi accesibilitate crescută, mai mulţi turişti interni călătoresc în interiorul ţării. La estimarea proiecţiilor de cheltuieli, s-a anticipat o creştere moderată a cheltuielii medii per turist. ● Având în vedere faptul că unul dintre obiectivele strategiei este creşterea calităţii experienţelor şi serviciilor, implementarea acesteia va contribui la creşterea perioadei pe care care turiştii o vor petrece în cadrul destinaţiilor, respectiv a duratei medii a sejurului. În acest sens, va fi vizată o creştere graduală a acestui indicator până la 3,3 zile în anul 2035. Rezultatele acţiunilor: Implementarea acestei strategii şi a planului de acţiune aferent, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta strategie, vor genera următoarele rezultate: Obiectivul 1: Creşterea cheltuielilor turiştilor actuali Obiectivul 1.1: Îmbunătăţirea accesibilităţii zonelor turistice şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice Implementarea planului de acţiune va produce următoarele rezultate: a) Drumuri reabilitate către atracţiile turistice; b) Căi ferate reabilitate, inclusiv cele cu valoare turistică; c) Infrastructură de transport care face legătura între destinaţiile turistice şi asigură o accesibilitate îmbunătăţită (de ex. autobuze ecologice) şi sustenabilă; d) Terminale portuare reabilitate pe Dunăre şi pe litoralul Mării Negre; e) Piste de biciclete şi rute verzi, precum şi servicii de închirieri biciclete nou-create. Se estimează că implementarea acţiunilor dedicate infrastructurii turistice locale, unităţilor turistice şi pregătirii destinaţiilor vor produce rezultate precum: f) Spaţii publice reabilitate/modernizate în zonele urbane; g) Spaţii publice reabilitate şi mai bine dotate în zonele rurale; h) Obiective de patrimoniu cultural reabilitate şi introduse în circuitul turistic; i) Centre istorice urbane reabilitate (inclusiv faţade); j) Obiective de patrimoniu natural echipate şi protejate, noi produse de ecoturism; k) Noi centre de conferinţă şi săli multifuncţionale de evenimente, dedicate turismului MICE şi cultural; l) Infrastructură de tratamente balneare renovată; m) Infrastructură de turism modernizată şi dezvoltată în staţiunile montane, balneare şi de pe litoral. La nivel de rezultat de tip output, aceste acţiuni vor creşte gradul de atractivitate şi accesibilitate al destinaţiilor româneşti, atât pentru turiştii interni, cât şi pentru cei internaţionali. Astfel România va avea beneficiari (turişti şi locuitori din zona obiectivelor turistice) care se vor bucura de o infrastructură îmbunătăţită, o mai bună accesibilitate şi vor avea oportunităţi mai bune de generare a veniturilor ca urmare a numărului mai mare de turişti din zonele respective. Obiectivul 1.2: Sprijinirea dezvoltării inovative în sectorul privat Se preconizează că implementarea programelor de sprijin pentru inovare şi digitalizare dedicate turismului va genera următoarele rezultate: a) Produse digitale dedicate IMM-urilor din turism. Acestea pot include sprijinirea IMM- urilor în vederea comercializării, prin dezvoltarea de pagini web pentru hoteluri, oferte digitale, crearea de cataloage online; b) Înfiinţarea de start-up-uri. Atunci când susţinerea financiară va fi disponibilă şi numărul turiştilor va creşte, mai mulţi oameni vor dori să-şi folosească abilităţile pentru a deveni antreprenori în domeniul turismului; c) Incubatoare de turism care sprijină start-up-urile inovative. Fiecare start-up poate să obţină avantaje utilizând expertiza disponibilă din incubatoarele de afaceri. Atunci când IMM-ul se maturizează, acesta devine mai capabil să se expună pe piaţă şi să ofere servicii şi produse de o mai bună calitate; d) Evenimente naţionale dedicate investiţiilor în turism, care vizează investiţiile şi afacerile din acest domeniu şi care vor sprijini crearea de noi reţele şi colaborări. Toate aceste rezultate vor creşte nivelul de competitivitate generală şi nivelul calităţii în acest sector şi vor genera oportunităţi noi de marketing digital şi de comercializare. Sectorul privat va beneficia de avantaje diverse pe baza oportunităţilor mai numeroase de afaceri, având şi posibilitatea de a genera venituri mai mari. Obiectivul 1.3: Creşterea calităţii experienţelor şi serviciilor în destinaţii Implementarea măsurilor menite să diversifice şi să optimizeze experienţele în destinaţiile româneşti va genera următoarele rezultate: a) Produse mai bune prin: o o pondere mai mare a unităţilor cu standarde ridicate de clasificare, şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi; o Dotări turistice publice îmbunătăţite (muzee, obiective de patrimoniu cultural şi natural, staţiuni de schi şi balneare etc.) cu niveluri ridicate de eficienţă energetică. b) O gestionare mai bună a destinaţiilor turistice prin: o Personal cu aptitudini şi calificări superioare care să lucreze în organizaţiile de management al destinaţiei, ducând la o capacitate tehnică mai bună şi un management mai bun al destinaţiilor; o Organizaţii de management al destinaţiei, nou-create, cu instrumente comune pentru managementul turismului; o Valorificarea evenimentelor-fanion precum "Capitala Europeană a Culturii" şi a altor evenimente internaţionale care atrag mai mulţi turişti străini şi mai multe încasări. c) Oferirea unei diversificări şi a unor produse noi de turism prin: o Activităţi de promovare care vizează comercializarea produselor locale autentice; o Agende culturale publicate şi promovate la nivel internaţional, cu evenimente de tip "reason-to-come", care să atragă turişti internaţionali; o Pachete transnaţionale pentru turismul medical. d) Acces la informaţii turistice prin digitalizare: o Centre de informare turistică digitalizate, oferind turiştilor şi vizitatorilor servicii de informare îmbunătăţite; o Destinaţii cu o mai bună semnalizare turistică şi cu sisteme de mobilitate urbană îmbunătăţite (ticketing şi informaţii); o Aplicaţii şi hărţi digitale ale destinaţiilor; o Baze de date deschise pentru turism (open source); o Observator Turistic, care să ofere date pe mai multe niveluri: naţional, regional, judeţean, local. e) Resurse umane calificate prin: o Programe de formare în domeniul ospitalităţii şi personal cu abilităţi nou-dobândite în ceea ce priveşte calitatea serviciilor, digitalizarea şi marketingul; o Centre naţionale de educaţie în domeniul ospitalităţii nou-create şi unităţi de învăţământ tehnologic şi tehnologic dual modernizate (VET); o Elevi şi studenţi care cunosc mai bine oportunităţile unei cariere în turism şi care vor avea posibilitatea de a opta pentru programe de angajare pe timpul verii; o Personal calificat în zonele rurale; o Persoanele din grupuri vulnerabile care au dobândit abilităţi valoroase şi s-au integrat pe piaţa muncii. Susţinerea extinderii şi creşterea calităţii produselor existente, crearea de noi produse, îmbunătăţirea accesului la informaţiile din domeniul turismului, îmbunătăţirea sau crearea de abilităţi, îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi managementul obiectivelor turistice contribuie per ansamblu la o experienţă mai bună în destinaţiile româneşti. Experienţele mai bune şi diverse generează un feedback mai bun, atrăgând noi turişti, crescând cheltuielile turiştilor şi generând noi locuri de muncă în sector. Totodată, mai mulţi membri ai comunităţilor care locuiesc în preajma obiectivelor turistice vor avea mai multe oportunităţi de angajare şi vor putea câştiga venituri mai mari. Obiectivul 2: Atragerea mai multor turişti cu buget peste medie Obiectivul 2.1: întărirea capacităţii de elaborare a politicilor, creşterea gradului de digitalizare şi o mai bună adaptare a instrumentelor de marketing la specificul pieţelor cu potenţial mare Acţiunile propuse în cadrul acestui obiectiv vor genera următoarele rezultate: a) O capacitate sporită de elaborare a politicilor publice pentru a asigura atât dezvoltarea corespunzătoare a infrastructurii şi serviciilor turistice, cât şi îmbunătăţirea colectării de date şi a proceselor de monitorizare şi evaluare prin sisteme inovatoare de înregistrare a turiştilor care să fie utilizate pentru colectarea de date precise, pe baza cărora să se poată întocmi rapoarte actualizate la nivelul Contului Satelit al Turismului, anchete privind constatarea nivelului de satisfacţie al clienţilor, instrumente bazate pe inteligenţa artificială pentru cercetările în turism; b) Politici şi instrumente mai bune de marketing şi promovare, dezvoltate pe baza segmentării pieţei, statistici şi studii relevante şi actuale; c) Abilităţi mai bune de marketing şi promovare prin instrumente de marketing digital destinate turiştilor (aplicaţii mobile la nivel naţional şi la nivelul oraşelor, calendare etc.), produse de turism introduse pe pieţele internaţionale prin intermediul platformelor de promovare online şi iniţiative mai bune de cooperare între actorii din domeniile public şi privat; d) Modificări legislative, având ca rezultat realizarea unor Planuri Urbanistice Generale puse în aplicare pentru a proteja peisajele culturale, un sistem de clasificare actualizat şi o legislaţie simplificată în turism, care să susţină dezvoltarea şi creşterea numărului de locuri de muncă. Crearea unor instrumente de marketing şi promovare internaţională mai eficiente contribuie la atragerea de turişti care cheltuiesc mai mult, la atragerea de noi pieţe, la creşterea cheltuielilor turiştilor la destinaţie şi în consecinţă la crearea de noi locuri de muncă. Colectarea de date precise susţine capacitatea de a elabora politici bazate pe realitate, ceea ce duce la o implementare mai bună a strategiei. Încurajarea dialogului public-privat este un element central pentru dezvoltarea sectorului. Participarea sectorului privat la implementarea strategiei este extrem de importantă. În privinţa obiectivelor de dezvoltare durabilă, strategia contribuie, în principal, la atingerea Obiectivului 8 din cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (Muncă decentă şi creştere economică Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi asigurarea de locuri de muncă decente pentru toţi). În acest sens, una dintre ţintele pentru 2035 o constituie realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear, cultural şi îmbunătăţirea imaginii României ca destinaţie turistică. În plan secund, strategia contribuie la următoarele obiective de dezvoltare durabilă: ● Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi între ţări (Obiectivul 10); ● Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile (Obiectivul 11); ● Asigurarea unor modele de consum şi producţie durabile (Obiectivul 12); ● Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor (Obiectivul 13); ● Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă (Obiectivul 14); ● Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea pierderilor de biodiversitate (Obiectivul 15). IX. Indicatori Pentru a măsura succesul implementării sale, strategia se sprijină pe două tipuri de indicatori - aceştia sunt indicatori cu privire la obiectivele strategice generale, respectiv indicatori pentru măsurarea atingerii obiectivelor operaţionale. Indicatorii de output măsoară rezultatele intermediare ale intervenţiilor, în timp ce indicatorii de outcome servesc la măsurarea impactului generat de intervenţie. Tabelul de mai jos prezintă indicatorii de output, unităţile de măsură, sursa datelor şi responsabilii cu colectarea acestora pentru fiecare dintre activităţile propuse: Indicatori pentru nivelul strategic
┌─────────────┬────────┬─────────┬───────────────────────┬─────────┬───────────┐
│ │ │ │Valori-ţintă cumulative│ │Responsabil│
│ │ │Referinţă│ │Sursa │cu │
│Indicator │Unitate │(2019) ├───────┬───────┬───────┤datelor │colectarea │
│ │ │ │2025 │2030 │2035 │ │datelor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┤
│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │
│locuri de │ │ │ │ │ │Inspecţia│ │
│muncă în │ │ │ │ │ │Muncii, │ │
│domeniul │Număr │187.057 │200.000│257.143│328.571│baza de │MEAT │
│turismului │ │ │ │ │ │date │ │
│(hoteluri şi │ │ │ │ │ │Revisal │ │
│restaurante) │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┤
│Încasarea │ │ │ │ │ │ │ │
│medie per │Euro │1.190 │3.000 │3.250 │3.500 │INS │MEAT │
│turist străin│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┤
│Durata medie │ │ │ │ │ │ │ │
│a sejurului │Număr de│ │ │ │ │ │ │
│turiştilor │zile │2,0 │2,5 │3,0 │3,3 │INS │MEAT │
│din │ │ │ │ │ │ │ │
│pieţele-ţintă│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┤
│Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │
│sosiri ale │Mii │2.684 │2.800 │3.600 │4.600 │INS │MEAT │
│turiştilor │turişti │ │ │ │ │ │ │
│străini │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┤
│Încasări din │Milioane│ │ │ │ │ │ │
│turismul │euro │3.195 │8.400 │11.700 │16.100 │INS │MEAT │
│internaţional│ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴─────────┴───────────┘
Indicatorii de outcome, pentru activităţile propuse, sunt prezentaţi în anexa nr. 1, în cadrul Planului de Acţiune. Implementarea strategiei va avea impact direct asupra mai multor indicatorilor de dezvoltare durabilă aferenţi Obiectivului 8 din cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (Muncă decentă şi creştere economică Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi asigurarea de locuri de muncă decente pentru toţi), ţinta 4 - Realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear şi cultural şi îmbunătăţirea imaginii României ca destinaţie turistică, respectiv: ● Ponderea turismului în PIB, ● Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, ● Populaţia ocupată (sau salariaţii) din hoteluri şi restaurant. În plus, implementarea strategiei va avea impact indirect asupra: Obiectivului 8 - Muncă decentă şi creştere economică - Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi asigurarea de locuri de muncă decente pentru toţi, Ţinta 1: Păstrarea în continuare a unui ritm al creşterii PIB superior faţă de media UE pentru a susţine efortul de reducere a decalajelor în comparaţie cu ţările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea constantă a nivelului de trai al populaţiei Ţinta 2: Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susţin activităţile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul prin start-up, creativitatea şi inovaţia, şi care încurajează formalizarea şi creşterea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare Obiectivului 11 - Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile, Ţinta 8: Consolidarea eforturilor de protecţie şi salvgardare a patrimoniului cultural şi natural, a elementelor de peisaj din mediul urban şi rural Obiectivului 14 - Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă, Ţinta 1: Prevenirea şi reducerea semnificativă a poluării marine de toate tipurile, în special de la activităţile terestre, inclusiv poluarea cu deşeuri marine şi poluarea cu nutrienţi. Ţinta 2: Minimizarea şi gestionarea impactului acidificării mediului apelor marine, inclusiv prin cooperare ştiinţifică sporită la toate nivelurile X. Proceduri de monitorizare şi evaluare Monitorizarea are un rol vital pentru succesul implementării acestei strategii. Monitorizarea se referă la procesul de urmărire a tuturor indicatorilor strategiei, inclusiv performanţa şi durata, de a identifica potenţialele probleme şi de a întreprinde acţiunile corective necesare pentru a se asigura că strategia se desfăşoară corespunzător şi că se pot îndeplini ţintele stabilite. MEAT va fixa nivelul de referinţă pentru toţi indicatorii intermediari (de performanţă) şi va stabili ţintele anuale care trebuie atinse. MEAT va fi responsabil cu monitorizarea şi evaluarea rezultatelor finale ale strategiei în raport cu indicatorii conveniţi, aşa cum sunt prezentaţi în planul de acţiune şi în secţiunea dedicată indicatorilor. Ministerul va implica şi Comitetul Interministerial şi INCDT pentru colectarea şi analizarea datelor. Rezultatele monitorizării vor fi incluse într-un raport de progres anual care va avea următorul conţinut: rezumatul general al activităţilor în curs şi al celor planificate, situaţia indicatorilor şi modul în care sunt îndeplinite ţintele, problemele identificate şi rezolvate, chestiunile critice care necesită atenţie imediată şi care sunt activităţile planificate pentru următoarea perioadă de raportare. De asemenea, raportul va scoate în evidenţă lecţiile învăţate în perioada de raportare şi cum vor fi acestea transpuse în practică. Acesta va fi pus la dispoziţia publicului în decurs de o lună de la finele perioadei de raportare şi va fi disponibil pe pagina de internet a Ministerului. La jumătatea ciclului de implementare, sau după necesităţi, strategia va fi supusă unei revizuiri periodice. Ca urmare a observaţiilor şi constatărilor evaluării, strategia şi planul de acţiune pot fi revizuite şi ajustate după cum este necesar. Implementarea strategiei va fi evaluată de un grup de lucru compus din reprezentanţii Consiliului Naţional de Brand, reprezentanţi ai sectoarelor privat şi public, inclusiv ministerele de resort, operatori privaţi, operatori în sectorul hotelier, diverse asociaţii şi va fi prezidat de MEAT. Pentru a evidenţia scăderea impactului activităţii de turism asupra mediului şi practicarea unui turism durabil, vor fi monitorizaţi următorii indicatori:
┌───────────────┬──────────────┬─────────┬───────────┐
│Obiectiv │Indicator │Frecvenţă│Sursa │
│ │ │ │informaţiei│
├───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │număr │ │ │
│ │călătorii │ │ │
│ │interne pentru│ │ │
│ │vacanţe şi │ │ │
│ │afaceri, după │anual │INS │
│ │mijlocul de │ │ │
│ │transport │ │ │
│ │principal │ │ │
│ │utilizat │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │numărul de │ │ │
│Obiectiv 1.1. │sosiri ale │ │ │
│Îmbunătăţirea │vizitatorilor │ │ │
│accesibilităţii│străini în │anual │INS │
│zonelor │România, după │ │ │
│turistice si │mijlocul de │ │ │
│îmbunătăţirea │transport │ │ │
│infrastructurii│utilizat │ │ │
│turistice ├──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │număr de │ │ │
│ │trasee │ │ │
│ │cicloturistice│anual │MDLPA │
│ │omologate la │ │ │
│ │nivel naţional│ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │număr km. │ │ │
│ │trasee │ │ │
│ │cicloturistice│anual │MDLPA │
│ │omologate la │ │ │
│ │nivel naţional│ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │număr de │ │ │
│ │structuri de │ │ │
│ │cazare │ │ │
│ │certificate cu│anual │MMAP │
│ │eticheta │ │ │
│ │ecologică │ │ │
│ │europeană │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │număr de │ │ │
│ │structuri de │ │ │
│ │cazare │anual │AER │
│ │certificate │ │ │
│Obiectivul 1.3:│EcoRomânia │ │ │
│Creşterea ├──────────────┼─────────┼───────────┤
│calităţii │număr plaje şi│ │ │
│experienţelor │porturi │ │ │
│şi serviciilor │turistice │anual │MEAT │
│în destinaţii │certificate │ │ │
│ │Blue Flag │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │număr de │ │ │
│ │destinaţii │anual │MEAT │
│ │ecoturistice │ │ │
│ │certificate │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────┤
│ │număr de │ │ │
│ │turişti cazaţi│ │ │
│ │în │anual │INS │
│ │destinaţiile │ │ │
│ │ecoturistice │ │ │
└───────────────┴──────────────┴─────────┴───────────┘
În timpul implementării Grupul de lucru se va întruni pentru a discuta şi a valida rapoartele de monitorizare, pentru a discuta cât de bine coordonată este implementarea cu activităţile strategice şi cu calendarul de implementare şi pentru a decide care sunt măsurile care trebuie întreprinse. În decurs de două săptămâni de la data întâlnirii se va elabora un scurt raport al acesteia care va fi pus la dispoziţia publicului pe pagina de internet a Ministerului. După încheiere Grupul de lucru va consolida toate informaţiile şi datele necesare pentru a pregăti Raportul de Evaluare la Încheierea Strategiei. Scopul raportului va fi (1) să asigure transparenţă şi să responsabilizeze în legătură cu performanţa şi rezultatele obţinute (2) să depoziteze şi să disemineze experienţa întregului proces strategic de la elaborare până la implementarea strategiei, precum şi modalităţile de îmbunătăţire în viitor. Printre altele, raportul va prezenta măsura în care s-au atins obiectivele şi obţinut rezultatele strategice şi va prezenta lecţiile învăţate. Raportul de evaluare finală va avea următoarele componente: 1. Scurt context al strategiei şi obiectivele, rezultate finale şi indicatori (aşa cum au fost prevăzuţi iniţial). 2. Modificări în timpul implementării (dacă este cazul), incluzând obiectivele şi ţintele revizuite. 3. Rezultate de tip output şi outcome preconizate comparativ cu cele realizate. 4. Alte rezultate (de tip outcome) şi impacturi (dacă există). Aici pot fi incluse impacturile pozitive care nu au fost prevăzute iniţial, sau impacturile negative neintenţionate. 5. Factorii-cheie care au afectat implementarea şi rezultatul final. Această secţiune va cuprinde analiza principalilor factori şi principalelor evenimente care au influenţat realizările sau nerealizările în decursul implementării. 6. Performanţa actorilor implicaţi. Cine a fost implicat în implementare, discrepanţe observate între momentul elaborării şi cel al implementării. 7. Calitatea mecanismelor şi instrumentelor de monitorizare şi evaluare. 8. Lecţii şi recomandări pentru acţiunile/intervenţiile viitoare Raportul de evaluare finală va fi elaborat în decurs de şase luni de la încheierea implementării strategiei şi va fi pus la dispoziţia publicului pe pagina de internet a Ministerului. XI. Instituţii responsabile Există situaţii în care implementarea strategiilor turistice implică anumite provocări. Acestea pot apărea din cauza unei atenţii inadecvate acordate înţelegerii elementelor mediului organizaţional în care se pun în aplicare respectivele strategii şi a modurilor în care se desfăşoară procesul de planificare şi dezvoltare. O înţelegere limitată a tiparelor relaţionale şi a interdependenţei resurselor şi prerogativelor între diferitele agenţii implicate în procesul decizional poate duce, de asemenea, la eşecul unui plan. Pentru a evita o asemenea situaţie, este esenţial ca toate părţile interesate în procesul de implementare să fie conştiente şi să îşi asume funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Pentru a implementa această strategie şi planul de acţiune aferent, autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului) trebuie să joace rolul de coordonator general, în strânsă colaborare cu Comitetul Interministerial. Comitetul, care reuneşte ministere şi agenţii de resort, trebuie să îndeplinească funcţii specifice pentru rolurile şi responsabilităţile pe care le au acestea, aşa cum sunt ele descrise în planul de acţiune. Trebuie consultaţi actorii privaţi, ONG-urile şi alte părţi implicate, pentru a se asigura că procesul se îndreaptă în direcţia corespunzătoare. Printre actorii implicaţi, prezentaţi în planul de acţiune drept Coordonatori şi Contributori, se numără şi următoarele instituţii: ● Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT); ● Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice, şi Administraţiei (MDLPA); ● Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR); ● Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI); ● Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP); ● Ministerul Culturii (MC); ● Ministerul Educaţiei (ME); ● Ministerul Sănătăţii (MS); ● Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS); ● Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse (MFTES); ● Ministerul Energiei (MEnerg); ● Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID); ● Compania Naţională de Investiţii (CNI); ● Autorităţile publice locale; ● Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD); ● Autoritatea Naţională pentru Protecţia Dreptului Copilului şi Adopţii (ANPDCA); ● Autoritatea Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS); ● Organizaţiile de management al destinaţiei; ● Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM); ● Institutul Naţional de Statistică (INS); ● Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT); ● ONG-urile şi asociaţiile sectoriale; ● Sindicate şi patronate; ● Sectorul privat. XII. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Considerăm că nu vor exista presiuni financiar-fiscale suplimentare faţă de previziunile macroeconomice existente, iar acolo unde se dovedesc necesare solicitări suplimentare de sprijin financiar acestea vor fi putea fi acoperite şi prin implementarea unor mecanisme instituţionale prin atragerea unor finanţări din fonduri europene. Finanţarea acţiunilor prevăzute în cadrul obiectivelor strategice se va realiza cu încadrarea în bugetele ordonatorilor principali de credite implicaţi, precum şi din alte surse legal constituite. Acţiunile propuse pot fi finanţate prin diferite instrumente financiare naţionale şi europene. Sprijinul financiar acordat în cadrul proiectelor care vizează dezvoltarea turismului se va realiza cu respectarea prevederilor naţionale şi europene în domeniul ajutorului de stat/minimis. Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a propus modernizarea politicii de coeziune, fiind prevăzute cinci priorităţi investiţionale*26): *26) http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/ ● O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii ● O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris şi investiţii în tranziţia energetică, energia din surse regenerabile şi combaterea schimbărilor climatice ● O Europă conectată, cu reţele strategice de transport şi digitale ● O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale şi sprijinirea calităţii locurilor de muncă, a învăţământului, a competenţelor, a incluziunii sociale şi a accesului egal la sistemul de sănătate ● O Europă mai apropiată de cetăţenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local şi a dezvoltării urbane durabile în UE. Spre deosebire de perioada anterioară, când turismul nu a fost inclus ca obiectiv tematic, în cadrul acestei priorităţi se regăseşte obiectivul prioritar Turism, patrimoniu, cultură, securitate urbană care are ca obiectiv specific "Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic şi al mediului, a patrimoniului cultural şi a securităţii în zonele urbane". Prin acest obiectiv este prevăzută finanţarea următoarele tipuri de investiţii: investiţii în turism - staţiuni turistice urbane de interes naţional, investiţii în infrastructura din domeniul cultural, investiţii în patrimoniul cultural, investiţii pentru regenerarea urbană şi securitatea spaţiilor publice. Un al doilea obiectiv prioritar este Dezvoltarea teritorială integrată, cu obiectivul specific "Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic şi al mediului la nivel local, a patrimoniului cultural şi a securităţii, inclusiv în zonele rurale şi de coastă şi inclusiv prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii", prin care UE sprijină: - Structurile de guvernanţă pentru Investiţii Teritoriale Integrate din Acordul de parteneriat - sprijin pentru pregătirea/conceperea şi implementarea strategiilor teritoriale – Structurile de guvernanţă pentru Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (Zonă Urbană Marginalizată) - pregătire, gestiune şi animare – Sprijin pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană - pregătire, gestiune şi animare Pentru perioada 2021-2027, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a propus 9 tipuri de programe operaţionale, aprobate de Comisia Europeană la finalul anului 2022, prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocat României (27 miliarde de euro, cu 8% în plus faţă de perioada 2014-2020): 1. Programul Tranziţie Justă (PTJ) 2. Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) 3. Programul Transport (PT) 4. Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCIDIF) 5. Programul Sănătate (PS) 6. Programul Educaţie şi Ocupare (PEO) 7. Programe Regionale (PR) 8. Programul Asistenţă Tehnică (PAT) Următoarele programe pot finanţa investiţii în infrastructură turistică sau conexă, generală, sau investiţii cu impact asupra dezvoltării acestui domeniu de activitate: Programul Tranziţie Justă (PTJ) urmăreşte să atenueze impactul închiderii sau transformării unor activităţi economice dominante în economia locală şi să faciliteze tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic. PTJ nu cuprinde componente dedicate exclusiv sectorului turistic, acesta urmăreşte dezvoltarea întreprinderilor şi a antreprenoriatului prin promovarea aspectelor de mediu relevante la nivel european, contribuind astfel şi la susţinerea turismului sustenabil şi sănătate în judeţele vizate. Pot fi finanţate investiţii în domeniul turismului (în funcţie de codurile CAEN eligibile), în măsura în care acestea ating obiectivele programului şi Strategiile de specializare inteligentă. Toate proiectele finanţate în cadrul PTJ vor respecta obligatoriu principiul "nu prejudicia în mod semnificativ mediul" (DNSH). PTJ (2021 - 2027) este structurat pe 7 priorităţi, fiind elaborate în acord cu obiectivul specific al Uniunii Europene de a permite regiunilor şi cetăţenilor să facă faţă efectelor sociale, asupra ocupării forţei de muncă, economice şi de mediu ale tranziţiei către ţintele energetice şi climatice ale Uniunii pentru 2030 şi o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris. Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) sprijină economiile cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi să se asigure utilizarea eficientă a resurselor naturale, obiective cu impact asupra mediului de desfăşurare a activităţii turistice şi turismului durabil şi economiilor locale.Programul are patru priorităţi: infrastructura de apă şi apă uzată şi tranziţia la o economie circulară; protecţia mediului; adaptarea la schimbări climatice; eficienţă energetică şi reducerea emisiilor cu efect de seră. Programul Transport (PT) îşi propune extinderea infrastructurii de transport pe teritoriul României în vederea îmbunătăţirii conectivităţii între regiunile ţării dar şi cu restul ţărilor din Uniunea Europeană. Principala provocare pe care programul va trebui să o rezolve decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, adaptată inclusiv utilizării duale şi asigurând în acelaşi timp atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon şi transferul spre o mobilitate durabilă şi sigură. Prin programul transport se poate finanţa investiţii cu impact asupra dezvoltării turismului, precum: infrastructura rutieră de mare viteză, drumuri naţionale şi variante ocolitoare, modernizarea căilor ferate şi a parcului rulant pentru călători, căi ferate urbane, transport naval şi multimodal. Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCIDIF) stabileşte priorităţile de investiţii finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în sprijinul implementării în România a politicii publice eGov (Catalogul serviciilor publice). Obiectivele generale ale programului sunt: ● Dezvoltarea unui ecosistem CDI durabil, predictibil şi stabil care să conducă la creşterea/menţinerea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu motivant/atractiv pentru tinerii cercetători, creşterea abilităţilor acestora pentru transferul de cunoştinţe dobândite către piaţă şi, totodată, transferul tehnologic, precum şi sprijinirea IMM-urilor în vederea introducerii inovării de produs/proces/serviciu în activitatea proprie, precum şi formarea personalului din cadrul acestora şi din organizaţiile de cercetare în domeniile specializare inteligentă, antreprenoriat şi tranziţie industrial; ● Digitalizarea serviciilor publice în beneficiul cetăţenilor şi creşterea gradului de integrare digitală a întreprinderilor, precum şi digitalizarea sectorului cultural. Dintre cele trei priorităţi de investiţie din cadrul PCIDIF, două pot fi considerate a aduce beneficii pentru sectorul turismului: Prioritatea 2. Digitalizare în administraţia publică centrală şi mediul de afaceri are următoarele obiective: servicii/aplicaţii/produse inovatoare şi adoptarea de tehnologii avansate pentru IMM; e-guvernarea şi digitalizarea în beneficiul cetăţenilor; tehnologii avansate de securitate cibernetică şi dezvoltarea de produse şi procese digitale pentru administraţia publică; huburi de Inovare Digitală Europene pentru IMM. Prioritatea 3. Transformarea digitală şi furnizarea de servicii îmbunătăţite în sectorul cultural - Instrumente pentru digitalizarea arhivelor culturale şi dezvoltarea de conţinut digital despre patrimoniu Obiectivul specific este acela de a consolida rolul culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială. Tipuri de activităţi eligibile sunt: dezvoltarea uni punct unic de acces pentru patrimoniul cultural; digitalizarea sistemului de distribuţie a cărţilor; digitalizarea patrimoniului cultural al României, conservarea operelor culturale şi crearea de noi servicii publice pentru cetăţeni. Programul Sănătate (PS) are ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii, eficacităţii, eficienţei şi rezilienţei sistemului de sănătate, prin: creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a sistemului medical în domenii critice, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive, servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice, construirea spitalelor regionale, abordări inovative în cercetarea din domeniul medical, digitalizarea sistemului medical sau măsuri care susţin domeniile oncologie şi transplant. O serie de investiţii prevăzute în cadrul acestui program pot avea impact asupra dezvoltării turismului de sănătate şi balnear: dotare/modernizare/reabilitare a unităţilor sanitare medicale de tip ambulatoriu; îmbunătăţirea asistenţei medicale primare şi a serviciilor medicale din ambulatoriu; îmbunătăţirea serviciilor oferite în regim ambulatoriu prin proceduri de lucru şi instruirea personalului; infrastructură pentru unităţii sanitare de reabilitare/recuperare; îmbunătăţirea serviciilor de reabilitare/recuperare; programe dedicate cercetării; parteneriat public-privat pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI). Programul Educaţie şi Ocupare (PEO) asigură intervenţii ce vizează îmbunătăţirea pieţei muncii (modernizarea instituţiilor, valorificarea potenţialului tinerilor şi creşterea accesului), antreprenoriat şi economie socială, creşterea accesului la educaţie prin îmbunătăţirea participării la învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, creşterea accesului/participării grupurilor dezavantajate la educaţie şi formare profesională, dar şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale, adaptarea la piaţa muncii şi tehnologii. Concomitent, Programul finanţează proiecte ce sprijină învăţământul profesional şi tehnic, respectiv procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii. PEO, prin finanţările oferite, poate contribui la dezvoltarea unor programe de pregătire profesională şi chiar la dezvoltarea învăţământului dual din domeniul turismului. Una dintre priorităţile programului o constituie consolidarea participării populaţiei în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru facilitarea tranziţiilor şi a mobilităţii pe piaţa muncii. Printre tipurile de activităţi eligibile, care ar putea avea impact în turism se numără: îmbunătăţirea programelor de formare şi a instrumentelor de evaluare; actualizare/ revizuire/ dezvoltare de noi standarde ocupaţionale /calificări profesionale conform noilor cerinţe ale pieţei muncii; sprijinirea parteneriatelor între furnizori de formare (din învăţământul secundar şi terţiar) şi reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare continuă (în special în domeniile de specializare inteligentă); formarea specialiştilor, formatorilor/ instructorilor, coordonatorilor pentru asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor; sprijinirea formării continue a angajaţilor în acord cu nevoile identificate de angajatori pentru a putea răspunde provocărilor din domeniul de activitate. O altă prioritate o reprezintă creşterea accesibilităţii, atractivităţii şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic. Printre activităţile eligibile se numără următoarele: dezvoltarea unei metodologii privind organizarea de programe de educaţie profesionale în regim dual de nivel terţiar, inclusiv o procedură de admitere integrate, dezvoltarea şi implementarea unei metodologii de acreditare a operatorilor economici implicaţi în pregătirea practică a elevilor din învăţământul dual care să asigure spaţiile, tehnologiile şi personalul calificat, pe principalele sectoare/zone cu necesităţi şi capacităţi în domeniu. Ţinând cont de necesitatea dezvoltării competenţelor pentru integrarea pe piaţa muncii în turism, acţiunile de recalificare şi perfecţionare sunt sprijinite din FSE+. Acţiunile pot fi, de asemenea, strâns coordonate cu măsurile FSE+ pentru a asigura dezvoltarea capacităţii resurselor umane prin formare profesională şi sprijin pe piaţa muncii. Aceste măsuri pot completa acţiunile sprijinite de FEDR (orice intervenţie de recalificare şi perfecţionare de tip FSE+ în turism poate fi susţinută şi prin acţiuni FEDR, ca parte a unei propuneri de finanţare încrucişată (până la 15% dintr-o prioritate FEDR). Programe Regionale (PR) urmează a fi gestionate descentralizat la nivelul Agenţiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale ţării (pe model polonez). Vor fi implementate 8 Axe prioritare, dintre care, Axa prioritară 7 - O regiune atractivă se adresează direct domeniului turism. Axa prioritară are 2 obiective specifice, după cum urmează: Obiectiv 1. Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice şi de mediu la nivel local şi a patrimoniului cultural, turismului şi securităţii în zonele urbane. Operaţiunile orientative în cadrul acestui obiectiv vor fi: - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi servicii culturale; – Îmbunătăţirea infrastructurii de turism, în special în zone care dispun de un potenţial turistic valoros; – Dezvoltarea turismului balnear şi balneo-climateric; – Investiţii în infrastructura din domeniul cultural, în mediul urban; – Creşterea securităţii spaţiilor publice; – Tabere de elevi şi preşcolari; – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi servicii culturale. Obiectiv 2. Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice şi de mediu la nivel local şi a patrimoniului cultural, turismului şi securităţii în afara zonelor urbane, cu următoarele operaţiuni orientative: - Infrastructura de turism, în special în zone care dispun de un potenţial turistic valoros; – Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului natural; – Dezvoltarea infrastructurilor integrate cu rol în administrare, protejare, informare şi exploatare turistică sustenabilă; – Tabere de elevi şi preşcolari. Deşi domeniul turism se regăseşte distinct doar în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa prioritară 7 - O regiune atractivă, vor fi facilitate sinergii cu alte programe operaţionale, anumite activităţi turistice/forme de turism/activităţi care vin în sprijinul dezvoltării turismului putând fi finanţate indirect şi în cadrul altor programe operaţionale. Planul Naţional Strategic (PNS) este documentul care va sta la baza alocărilor financiare pentru agricultură şi dezvoltare rurală din fonduri europene pentru perioada 2023 - 2027. Pentru susţinerea turismului, PNS vizează finanţarea microîntreprinderilor pentru dezvoltarea activităţilor de turism rural şi agrement, iar prin LEADER se acordă sprijin pentru înfiinţarea de microîntreprinderi în mediul rural (start-up) pentru activităţile turistice locale în funcţie de specificul zonei (turism cultural, gastronomic, deltaic, ecumenic, agroturism, ecoturism etc.). Din perspectiva patrimoniului cultural, PNS vizează sprijinirea reabilitării, restaurării, conservării obiectivelor de patrimoniu de clasă B şi patrimoniu neclasificat - de la nivel local (mobil, imobil şi imaterial) din teritoriul LEADER, în funcţie de nevoile identificate în teritoriu. Programul Acvacultura şi Pescuit (PAP) este complementar, în principal cu Planul Naţional Strategic şi cu celelalte programe finanţate conform Acordului de Parteneriat. PAP este concentrat pe dezvoltarea sectorului pescăresc, în special a IMM- urilor, care pot primi sprijin pentru inovare, digitalizare, eficienţă energetică, conservarea şi refacerea biodiversităţii, formare profesională. Prin strategiile de dezvoltare a zonelor pescăreşti, PAP poate susţine investiţii în turismul şi în patrimoniul cultural al respectivelor zone. Investiţiile în turism şi cultură sunt prezente în sprijinul comunităţilor vulnerabile din teritoriile acoperite de Strategiile de Dezvoltare Locală şi vizează susţinerea infrastructurii culturale şi de turism urbane (cicloturism, muzee locale, reabilitarea de biserici vechi, clădiri istorice in centrele istorice urbane). Populaţia locală trebuie asociată cu activităţile de turism pentru împărţirea echitabilă a beneficiilor economice, culturale şi sociale generate, în special în crearea de locuri de muncă directe şi indirecte, rezultat aşteptat în urma acestor investiţii. Ca urmare a adoptării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă la nivelul Uniunii Europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) România şi-a asumat ca obiectiv general stabilirea priorităţilor naţionale de investiţii şi direcţiilor principale de reformă ale României în acord cu Recomandările Specifice de Ţară şi regulamentele specifice pentru a asigura ameliorarea stării economice a României şi a consolida capacitatea de rezilienţă la nivel naţional în perioade de criză pandemică. În cadrul componentei C 11. Turism şi cultură se doreşte dezvoltarea turismului de destinaţie. În acest sens, se are în vedere înfiinţarea şi operaţionalizarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (inclusiv crearea unor mecanisme de finanţare pentru acestea); sprijin financiar pentru promovarea a 12 rute cultural-turistice, prin digitalizarea siturilor culturale, prin crearea unei aplicaţii dedicate vizitatorilor, prin marcarea şi semnalizarea rutei/siturilor incluse în cadrul rutei; modernizarea /reabilitarea siturilor turistice cu impact naţional şi internaţional incluse în cele 12 rute (225 de obiective culturale - 5 castele, 5 curii, 10 biserici din lemn, 5 cule, 5 mânăstiri din Moldova, 5 biserici/situri pe ruta Sfântului Ladislau, 5 castre române, 5 fortăreţe, 8 case tradiţionale din Delta Dunării, 172 de case rurale tradiţionale); crearea/modernizarea a 8 muzee memoriale; crearea cadrului pentru operaţionalizarea traseelor cicloturistice la nivel naţional şi amenajarea a 2404 km de noi trasee naţionale de ciclism în toată ţara. La nivelul Uniunii Europene La nivelul UE, există câteva surse de finanţare care ar putea ajuta la gestionarea provocărilor din domeniul turismului. Pornind de la priorităţile prevăzute în fiecare program de finanţare UE, ar putea beneficia de finanţare europeană diverse persoane juridice (instituţii publice, societăţi, IMM-uri, organizaţii de cercetare, universităţi, ONG-uri şi iniţiative de cluster turistic) în vederea desfăşurării de activităţi cu impact pozitiv asupra turismului. Programul LIFE este singurul fond gestionat direct de Comisia Europeană dedicat exclusiv obiectivelor de mediu şi climă. Obiectivul general al programului este de a contribui la tranziţia către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi rezistentă la schimbările climatice, inclusiv prin tranziţia către energia curată, precum şi la protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi la oprirea şi inversarea declinului biodiversităţii, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă. Programul Europa Creativă finanţeză proiecte de cooperare europeană, proiecte transnaţionale care implică organizaţii culturale şi creative din diferite ţări care participă la program. Acţiunea urmăreşte îmbunătăţirea accesului la cultura europeană şi la operele creative şi promovarea inovaţiei şi a creativităţii. Proiectele pot acoperi unul sau mai multe sectoare culturale şi creative şi pot fi interdisciplinare. Printre priorităţile specifice se regăsesc: consolidarea capacităţii (ex. activităţi de formare, creare de reţele sau de acces pe piaţă, precum şi sprijinirea rezilienţei sectoarelor) pentru următoarele sectoare: muzică, carte şi editare, arhitectură, patrimoniu cultural, modă şi design, turism cultural durabil. În plus: ● Programul Piaţa Unică va sprijini turismul şi va încuraja dezvoltarea talentelor creative în sectorul cultural. ● Programul Erasmus+ va susţine cooperarea dintre instituţii şi organizaţii active în domeniul formării profesionale pentru a face faţă provocărilor legate de piaţa muncii în turism şi restaurare obiective de patrimoniu. Programe de cooperare interregională, transnaţională şi transfrontalieră Programul INTERREG EUROPE sprijină guvernele regionale şi locale din întregul teritoriu european să elaboreze şi să pună în aplicare politici mai bune. Programul oferă autorităţilor publice regionale şi locale de pe întregul continent european posibilitatea să împărtăşească în mod practic idei şi experienţe în legătură cu politicile publice, îmbunătăţind astfel strategiile dedicate cetăţenilor şi comunităţilor acestora. Obiectivul prioritar 4 - O Europă mai socială are ca Obiectiv specific (vi) Cultura şi turismul durabil. Pot beneficia de acest program autorităţile publice, organismele de drept public, dar şi organismele private non-profit. Programul Transnaţional DUNĂREA este un instrument de finanţare al Cooperării Teritoriale Europene (CTE) care promovează coeziunea economică, socială şi teritorială în Regiunea Dunării prin integrarea politicilor în sectoarele selectate. Programul de cooperare este structurat în jurul a patru axe prioritare. Axa prioritară 3 - Obiectivul prioritar 4 O Europă mai socială include şi obiectivul specific: (v) Consolidarea rolului culturii şi turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială. Programul Interreg IV-A NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2021-2027 Programul îşi propune să deservească dezvoltarea regiunii de graniţă comună a celor 4 state prin intensificarea cooperării între regiunile eligibile din Ucraina şi zonele eligibile ale statelor membre. Proiecte în domeniul turismului pot fi dezvoltate în cadrul Priorităţii 2 - Obiectivul prioritar: O regiune de frontieră sănătoasă şi atractivă, Obiectivul specifi v vi) Creşterea rolului culturii şi al turismului sustenabil în dezvoltarea economică, implicarea socială şi inovarea socială. Programul Interreg IV-A NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2021-2027 poate constitui un instrument în derularea proiectelor turistice în Carpaţi. Sunt sprijinite proiecte care au în vedere dezvoltarea de produse turistice comune, dezvoltarea de rute şi reţele transfrontaliere, schimbul de bune practici, formarea profesională sau colectarea de date. Judeţele eligibile în România sunt: Maramureş, Satu Mare şi Suceava. Programul Interreg VI-A România-Bulgaria Programul îşi propune îmbunătăţirea dezvoltării zonei de graniţă româno-bulgare în perioada 2021-2027. În cadrul Priorităţii 5 - O Europă mai aproape de cetăţeni prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii şi iniţiative locale, Obiectivul specific RSO5.2. Stimularea dezvoltării locale integrate şi incluzive, din punct de vedere social, economic şi de mediu, a patrimoniului cultural şi natural, a turismului durabil şi a securităţii, în alte zone decât în cele urbane, investiţiile se vor concentra pe sprijinirea dezvoltării teritoriale integrate a zonei transfrontaliere, susţinută de traseul de cicloturism Eurovelo 6, prin investiţii în lanţul valoric al turismului cu relevanţă la nivel transfrontalier, amenajarea unor obiective turistice naturale şi culturale etc. Judeţele eligibile în România sunt: Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi. Programul Interreg VI-A România-Ungaria Proiecte în domeniul turismului pot fi dezvoltate în cadrul Priorităţii 2: Cooperare pentru o zonă transfrontalieră mai socială şi mai coezivă; Obiectivul Specific (OS) 4.6 - Creşterea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea social. Printre tipurile de acţiuni eligibile în cadrul acestui obiectiv specific se remarcă: identificarea posibilităţilor de a face oferta turistică durabilă sau de a crea noi produse turistice durabile de interes public (de exemplu, analiza tendinţelor, cartografierea resurselor, evaluarea barierelor în calea cooperării), identificarea şi cartografierea patrimoniului natural şi cultural şi/sau dezvoltarea de strategii comune de promovare, conservare şi digitalizare; consolidarea capacităţilor şi schimbul de experienţă între actorii transfrontalieri; îmbunătăţirea interpretării/adoptarea de metode inovatoare de marketing teritorial comun; dezvoltarea de oferte şi produse turistice comune durabile, inclusiv investiţii, încorporate în strategiile comune de turism pentru dezvoltare locală; acţiuni comune pentru soluţii inovatoare şi crearea de trasee tematice pentru protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural/rural/natural/religios/ ecoturism. Aria programului cuprinde judeţele: Arad, Bihor, Satu Mare şi Timiş în România. Programul Interreg NEXT VI-A România - Republica Moldova 2021-2027 În cadrul programului se remarcă Prioritatea 3 - Cultură şi turism, contacte directe între oameni, Obiectivul specific 4 - Consolidarea rolului culturii şi turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială. Printre acţiunile care urmează să fie finanţate în cadrul acestui obiectiv specific enumerăm: reabilitarea/conservarea/restaurarea şi dotarea siturilor de patrimoniu cultural; activităţi care vizează promovarea şi creşterea accesibilităţii patrimoniului cultural (campanii de promovare, evenimente culturale etc.); proiectarea şi promovarea produselor şi instrumentelor inovatoare legate de turism (inclusiv platforme digitale); campanii comune, publicaţii, studii, strategii de îmbunătăţire a potenţialului turistic transfrontalier; schimb de bune practici în domeniul întreţinerii şi revitalizării zonelor şi siturilor de patrimoniu cultural care cresc atractivitatea şi potenţialul turistic; înfiinţarea de reţele comune în domeniul turismului şi culturii. Judeţele eligibile în România sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi. Programul Interreg NEXT VI-A România-Ucraina 2021-2027 Importanţă deosebită pentru dezvoltarea turismului are Prioritatea 2 - Dezvoltare socială transfrontalieră; Obiectivul Specific - Creşterea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială. În cadrul acestui obiectiv pot fi finanţate următoarele tipuri de activităţi: restaurarea, conservarea, consolidarea, protecţia, securitatea monumentelor culturale şi istorice, siturilor arheologice (inclusiv căile de acces corespunzătoare), muzeelor, obiectelor şi colecţiilor de artă şi promovarea în comun a acestora pe baza strategiilor/conceptelor transfrontaliere relevante; conservarea, securitatea şi valorificarea în comun a monumentelor şi obiectelor culturale şi istorice; sprijinirea activităţilor meşteşugăreşti specifice şi tradiţionale, importante pentru păstrarea culturii şi identităţii locale; promovarea activităţilor specifice şi tradiţionale în zona eligibilă (inclusiv evenimente culturale transfrontaliere); construirea, modernizarea centrelor de vizitare a ariilor naturale protejate; dezvoltarea traseelor turistice ecologice; investiţii în hardware şi software necesare pentru digitalizarea site-urilor şi evenimentelor culturale; reabilitarea/modernizarea şi dotarea patrimoniului cultural; promovarea platformelor digitale pentru turism; promovarea siturilor de patrimoniu cultural şi includerea acestora în reţelele şi lanţurile de turism transfrontalier; campanii comune, publicaţii, studii, strategii de îmbunătăţire a potenţialului turistic transfrontalier; înfiinţarea de reţele comune în domeniul turismului şi culturii. Judeţele eligibile în România sunt: Botoşani, Suceava, Tulcea, Maramureş, Satu-Mare. Programul IPA INTERREG IV-a România - Serbia În cadrul Priorităţii 2: Dezvoltare socială şi economică; Obiectivul strategic 3: Sporirea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială, pot fi finanţate proiecte care vizează dezvoltarea şi promovarea activelor şi serviciilor turistice durabile; protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului natural, dezvoltarea şi promovarea ecoturismului, a turismului de sănătate, turismului de afaceri, turismului activ, cicloturismului; protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului cultural şi a serviciilor culturale; investiţii în regenerarea fizică a obiectivelor culturale şi turistice, în scopul includerii acestora în circuitul turistic şi/sau cultural; acţiuni comune în domeniul dezvoltării serviciilor turistice şi culturale durabile. Judeţele eligibile în România sunt: Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi. Programul INTERREG NEXT Bazinul Mării Negre 2021-2027 În actuala perioadă nu există o linie specifică pentru domeniul turism. Cu toate acestea, tangenţial pot fi dezvoltate anumite proiecte în cadrul Obiectivului de Politică 1 - O Europă mai competitivă şi mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente şi a conectivităţii TIC regionale; Obiectivul Specific 1 - dezvoltarea şi sporirea capacităţilor de cercetare şi inovare şi adoptarea de tehnologii avansate sau în cadrul Obiectivului de Politică 2 - O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea unei tranziţii către o energie curată şi echitabilă, a investiţiilor verzi şi albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea, a prevenirii şi gestionării riscurilor, precum şi a unei mobilităţi urbane durabile, Obiectivul Specific 7 - consolidarea protecţiei şi conservării naturii, a biodiversităţii şi a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane şi reducerea tuturor formelor de poluare. Aria eligibilă a programului în România este reprezentată de judeţele din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est. Aceste programe de finanţare încurajează crearea de parteneriate puternic integrate într-o zonă de cooperare transnaţională, capabile să aibă un impact dincolo de frontierele naţionale. Noua generaţie a programelor de cooperare interregională şi transfrontalieră "Interreg" va ajuta statele membre să depăşească obstacolele transfrontaliere şi să dezvolte servicii comune. Pornind de la succesul acţiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investiţiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de "specializare inteligentă" vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricaţie sau securitatea cibernetică. XIII. Implicaţii asupra cadrului juridic Măsurile necesare la nivel legislativ vizează următoarele priorităţi: a) Standarde adecvate. Pentru a consolida mediul de afaceri şi climatul din acest sector, autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului) trebuie ca, printr-o colaborare cu agenţiile şi ministerele de resort respective, să iniţieze simplificări în obţinerea avizelor pentru unităţile de alimentaţie publică, IMM-uri rurale etc. În cadrul consultărilor, o serie de actori din domeniul turismului au ridicat problema faptului că restaurantele mari, cu marcă recunoscută şi restaurantele mici, rurale trebuie să îndeplinească aceleaşi standarde. Siguranţa alimentară trebuie să rămână o prioritate, însă furnizorilor mai mici ar trebui să li se solicite să îndeplinească standarde elementare, în timp ce unităţile marile unităţi ar trebui să îndeplinească toată gama de cerinţe; b) Certificarea inteligentă şi abordarea de tip ghişeu unic. MEAT va iniţia un program de certificare inteligentă şi va aborda autorităţile şi ministerele de resort respective, pentru a evalua reglementările şi pentru a simplifica procesul cât mai mult posibil. În prezent, multe ţări urmează abordarea de tip "ghişeu unic", unde solicitanţii se înscriu pentru toate procedurile administrative într-un singur loc şi primesc apoi toate serviciile solicitate de la autorităţile publice; c) Omiterea din statistici a sharing economy şi a pensiunilor mici. În prezent, utilizatorii platformelor de sharing economy sau vizitatorii pensiunilor mici (cu până la 10 paturi) nu sunt incluşi în statistici, ceea ce cauzează adesea discrepanţe în bazele de date. Cei care îşi închiriază proprietăţile prin platforme de sharing economy (economie colaborativă - Airbnb, booking.com şi altele) ar trebui supuşi cel puţin unor reglementări de natură să poată oferi date statistice şi informaţii despre modul în care destinaţiile ar trebui să-şi gestioneze operaţiunile. Câteva exemple din Europa: furnizorii trebuie să obţină o licenţă de turism, în anumite cazuri închirierea este limitată la un anumit număr de zile etc. ANEXA 1 la Strategie PLANUL DE ACŢIUNE Planul de acţiune, parte integrantă din Strategia naţionale a pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025-2035, enumeră paşii care trebuie făcuţi pentru a atinge setul de obiective. Coloanele reprezintă următoarele: ● "Obiectivele" sunt măsurile prin care sunt abordate cauzele primare. ● "Acţiunile principale" sunt activităţile care vor conduce la atingerea obiectivelor. ● "Coordonatorii" sunt autorităţile care gestionează intervenţiile (ministerele) şi vor avea sarcina de a proiecta programele şi de a pune la dispoziţie finanţările pentru obţinerea rezultatelor finale stabilite. ● "Contributorii" sunt beneficiarii fondurilor la nivel inferior (autorităţi naţionale, locale, OMD-uri, reprezentanţi ai sectorului privat etc.) care vor contribui la intervenţie prin implementarea de măsuri la nivel local. Contributorii pot cofinanţa implementarea anumitor acţiuni în funcţie de regulile programului de finanţare. ● "Rezultatele planificate" sunt rezultatele măsurabile care trebuie obţinute direct prin implementarea intervenţiei. Programele şi proiectele dedicate ce vor fi elaborate după aprobarea strategiei vor descrie detaliat toate acţiunile şi activităţile. Printre altele, acestea vor cuprinde criterii de eligibilitate, intervale de timp specifice, rezultate de tip output şi outcome dorite, limitări şi cheltuieli eligibile etc. Prioritizarea investiţiilor în procesul de elaborare a programelor este extrem de importantă pentru a asigura succesul implementării strategiei. Prioritizarea trebuie să se bazeze pe documentele cadru juridice şi strategice aplicabile în sectorul turismului. Aceste documente trebuie să devină instrumentul care să permită MEAT să acţioneze în cadrul cooperării interministeriale, cu scopul de a realiza implementarea inteligentă a strategiei. Toate acţiunile descrise mai jos vor trebui să ţină seama de PATN (Planul de amenajare a teritoriului naţional, aprobat prin Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a ViII-a - zone cu resurse turistice, cu modificările şi completările ulterioare) - Secţiunea VIII zone cu resurse turistice, precum şi de hotărârile de guvern cu privire la staţiunile turistice (HG nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările şi completările ulterioare), staţiunile balneare şi balneoclimatice (HG nr. 1016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările şi completările ulterioare), de cadrul legislativ cu privire la ariile naturale protejate (rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii ale biosferei, situri Natura 2000), de cadrul legislativ privind siturile UNESCO şi monumentele istorice, programul naţional de dezvoltare a turismului montan "Schi în România" (aprobat prin Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi", cu modificările şi completările ulterioare), de Convenţia Carpatică şi de prevederile legislative privind Zonele Montane Defavorizate. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului va juca un rol de coordonare în elaborarea şi implementarea activităţilor din planul de acţiune de mai jos. În timp ce şi alte ministere de resort pot fi autorităţi de management pentru anumite activităţi, MEAT va participa la toate procesele de planificare, întocmire şi implementare pentru aceste activităţi, acestea fiind menite a sprijini dezvoltarea turismului în ţară. O poziţie instituţională puternică din partea MEAT este esenţială pentru implementarea cu succes a acestui plan de acţiune.
┌───────────────┬────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │Rezultat │
│Obiectiv │Acţiuni principale │Început│Sfârşit│Coordonator*27)│Contributori*28)│Surse de finanţare │planificat │
│ │ │ │ │ │ │ │(output) │
├───────────────┼────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Transport şi accesibilitate către zone turistice │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │1. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │drumurilor de acces │ │ │ │ │ │ │
│ │către staţiuni şi în│ │ │ │ │ │ │
│ │interiorul acestora,│ │ │ │ │ │ │
│ │către obiective şi │ │ │ │ │Programul Transport,│ │
│ │atracţii turistice, │ │ │ │ │Programele de │ │
│ │aşa cum sunt │ │ │ │ │cooperare │ │
│ │definite în │ │ │ │ │teritorială, PNRR, │ │
│ │secţiunea VIII a │ │ │ │ │Programe Regionale, │Drumuri │
│ │PATN. Asigurarea │ │ │ │ │Connecting Europe │reabilitate şi │
│ │continuităţii │2025 │2035 │MTI, MDLPA, │APL │Facility, Programul │modernizate │
│ │implementării Maşter│ │ │MADR │ │Investiţional pentru│către atracţiile│
│ │Planului General de │ │ │ │ │dezvoltarea │turistice, │
│ │Transport al │ │ │ │ │infrastructurii de │semnalizate │
│ │României aprobat │ │ │ │ │transport pentru │ │
│ │prin HG nr. 666/2016│ │ │ │ │perioada 2021 - 2030│ │
│ │cu completările şi │ │ │ │ │al MTI, Bugetul │ │
│ │modificările │ │ │ │ │local │ │
│ │ulterioare, pentru a│ │ │ │ │ │ │
│ │promova │ │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │accesibilităţii │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programul Transport,│ │
│ │2. Reabilitarea şi │ │ │ │ │Programe Regionale, │ │
│ │dezvoltarea unor │ │ │ │ │Bugetul de stat, │Căi feroviare │
│ │rute feroviare cu │ │ │ │Operatori │Programul │reabilitate │
│ │rol turistic pentru │2025 │2035 │MTI │feroviari de │Investiţional pentru│Staţii de cale │
│ │a îmbunătăţi │ │ │ │stat şi privaţi,│dezvoltarea │ferată │
│ │accesibilitatea şi │ │ │ │APL, INP │infrastructurii de │reabilitate │
│ │pentru a diversifica│ │ │ │ │transport pentru │ │
│ │ofertele turistice │ │ │ │ │perioada 2021 - │ │
│ │ │ │ │ │ │2030, Buget local │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programul Transport,│ │
│ │ │ │ │ │ │Programe regionale, │Conexiuni cu │
│ │3. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │PNRR, Programul │autobuze │
│ │transportului public│ │ │ │MTI, APL, │Investiţional pentru│ecologice către │
│ │verde pentru uz │2025 │2035 │MDLPA │Operatori de │dezvoltarea │destinaţiile │
│ │turistic │ │ │ │stat şi privaţi │infrastructurii de │turistice şi │
│ │ │ │ │ │ │transport pentru │hub-urile de │
│ │ │ │ │ │ │perioada 2021 - │transport │
│ │ │ │ │ │ │2030, Buget local │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │4. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │ │ │ │ │Terminale de │
│ │portuare pentru a │ │ │ │ │ │pasageri │
│ │creşte fluxurile de │ │ │ │ │Programul de │construite/ │
│ │turişti de-a lungul │ │ │ │Operatori │Investiţii al MEAT │reabilitate │
│ │Dunării şi Mării │ │ │ │portuari, │Programul Regional │situate pe căile│
│ │Negre (porturile/ │2025 │2035 │APL, MTI │administraţiile │SE, Programul │şi canalele │
│ │locurile operate │ │ │ │portuare, INP │Transport, PNRR, │navigabile │
│ │situate pe căile şi │ │ │ │ │Buget local │interioare şi pe│
│ │canalele navigabile │ │ │ │ │ │litoralul Mării │
│ │interioare şi │ │ │ │ │ │Negre │
│ │porturile de la │ │ │ │ │ │ │
│ │Marea Neagră) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │5. Crearea de │ │ │ │ │PNRR, Programul de │ │
│ │infrastructură │ │ │MDLPA, MEAT, │APL, │Investiţii MEAT, │Noi piste de │
│ │dedicată pentru │2025 │2035 │MMAP, ADR │administratori │Fondul de mediu, │biciclete şi │
│ │piste de biciclete │ │ │ │de zone naturale│Programe Regionale, │trasee verzi │
│ │şi trasee verzi │ │ │ │ │Buget local │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │6. Crearea sau │ │ │ │ │ │Închirieri de │
│ │sprijinirea creării │ │ │ │ │Fondul de mediu, │biciclete puse │
│ │unor sisteme │2025 │2035 │MADR, ADR, │APL, sectorul │Buget local, │la dispoziţie, │
│ │inteligente pentru │ │ │MDLPA, MMAP │privat │Programe Regionale, │sprijinite prin │
│ │închirierea de │ │ │ │ │PNS │program │
│ │biciclete │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Infrastructura turistică locală │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │7. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii spaţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │publice (spaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │verzi, parcuri, zone│ │ │ │ │ │ │
│ │de recreere) în │ │ │ │ │ │ │
│ │staţiunile turistice│ │ │ │ │ │ │
│ │şi în principalele │ │ │ │ │ │ │
│ │centre urbane │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv în │ │ │ │ │ │ │
│ │staţiunile montane, │ │ │MDLPA, ADR, │ │Programe Regionale, │Spaţii publice │
│ │balneare şi pe │2025 │2035 │MMAP │APL │Buget local, PNRR │reabilitate │
│ │litoral), cu │ │ │ │ │ │ │
│ │respectarea │ │ │ │ │ │ │
│ │specificului local, │ │ │ │ │ │ │
│ │a valorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ambientale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale, inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea acestor │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructuri la │ │ │ │ │ │ │
│ │nevoile persoanelor │ │ │ │ │ │ │
│ │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │8. Dimensionarea │ │ │ │ │ │Creşterea │
│ │corespunzătoare a │ │ │ │ │ │capacităţii de │
│ │infrastructurii de │ │ │ │ │ │colectare a │
│ │colectare a │2025 │2035 │MMAP, MIPE, ADR│APL │PDD, PNRR, Buget │deşeurilor la │
│ │deşeurilor în cadrul│ │ │ │ │local │nivelul │
│ │destinaţiilor în │ │ │ │ │ │destinaţiilor │
│ │concordanţă cu │ │ │ │ │ │turistice │
│ │fluxurile de turişti│ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │9. Adaptarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │deschiderii │ │ │ │ │ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniu cultural │ │ │ │ │ │ │
│ │uzului public şi │ │ │ │ │ │ │
│ │turistic (parcaje, │ │ │ │ │ │ │
│ │echipamente, │ │ │ │ │ │ │
│ │peisagistică, bănci,│ │ │ │ │ │ │
│ │coşuri de gunoi, │ │ │ │ │ │ │
│ │semnalistică şi │ │ │ │ │ │Obiective de │
│ │semnalizare, panouri│ │ │ │ │Programul Naţional │patrimoniu │
│ │informative etc., │ │ │ │MDLPA, sectorul │de Restaurare, PNRR,│cultural │
│ │conform legislaţiei │2025 │2035 │MC, ADR, INP │privat, ONG- │Programe Regionale, │reabilitate şi │
│ │în vigoare, pe baza │ │ │ │uri, APL │Buget local │promovate pentru│
│ │studiilor de │ │ │ │ │ │uz turistic │
│ │fundamentare │ │ │ │ │ │ │
│ │specifice, păstrând │ │ │ │ │ │ │
│ │specificul local şi │ │ │ │ │ │ │
│ │valorile culturale │ │ │ │ │ │ │
│ │ale spaţiilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │clădirilor), │ │ │ │ │ │ │
│1.1: │inclusiv adaptarea │ │ │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │acestor │ │ │ │ │ │ │
│accesibilităţii│infrastructuri la │ │ │ │ │ │ │
│către zonele │nevoile persoanelor │ │ │ │ │ │ │
│turistice şi a │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│calităţii ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│infrastructurii│10. Restaurarea şi │ │ │ │ │ │ │
│turistice │promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului │ │ │ │ │ │ │
│ │cultural în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │urbane pentru uz │ │ │ │ │Programul Naţional │ │
│ │public şi turistic │ │ │ │ │de Restaurare, PNRR,│Centre urbane │
│ │(pieţe, centre şi │2025 │2035 │MC, INP, ADR │MDLPA, MEAT, APL│Programe Regionale, │destinaţii │
│ │cartiere istorice cu│ │ │ │ │Buget local, Buget │turistice │
│ │faţade şi monumente,│ │ │ │ │de stat │reabilitate │
│ │păstrând specificul │ │ │ │ │ │ │
│ │local şi valorile │ │ │ │ │ │ │
│ │culturale ale │ │ │ │ │ │ │
│ │spaţiilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │clădirilor) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │11. Protejarea, │ │ │ │ │ │Obiective de │
│ │dezvoltarea şi │ │ │ │MDLPA, APL, │ │patrimoniu │
│ │promovarea │ │ │ │proprietari │PNRR, Programe │natural │
│ │patrimoniului │ │ │MMAP, MEAT, │privaţi, ONG- │Regionale, Fondul de│reabilitate şi │
│ │natural prin │2025 │2035 │ADR, MADR │uri, adm. │mediu, PNS, │protejate │
│ │adaptarea şi/sau │ │ │ │ariilor │Programul de │Produse de │
│ │reabilitarea │ │ │ │protejate │investiţii MEAT │ecoturism │
│ │infrastructurii de │ │ │ │ │ │dezvoltate │
│ │ecoturism │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │12. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii peisajelor│ │ │ │ │ │ │
│ │(prin valorificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │peisajului ca o │ │ │ │ │ │ │
│ │resursă │ │ │ │ │ │ │
│ │socioculturală, │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologică şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │mediului, ce │ │ │ │ │ │Spaţii publice │
│ │contribuie la │ │ │ │ │ │reabilitate în │
│ │definire │ │ │ │ │Programe Regionale, │zonele rurale │
│ │specificului local │2025 │2035 │MADR, MMAP, │MC, APL, INP │PNRR, PNS, Buget de │Peisaje │
│ │şi ca o componentă │ │ │MCult │ │stat, Buget local │culturale din │
│ │de bază a │ │ │ │ │ │zonele rurale │
│ │patrimoniului │ │ │ │ │ │protejate │
│ │natural şi cultural,│ │ │ │ │ │ │
│ │ce contribuie la │ │ │ │ │ │ │
│ │bunăstarea umană), a│ │ │ │ │ │ │
│ │spaţiilor publice şi│ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │utilităţi turistice │ │ │ │ │ │ │
│ │în zonele rurale de │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţă turistică│ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │13. Dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │turistice din zona │ │ │ │ │ │ │
│ │montană │ │ │ │ │ │ │
│ │(infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru sporturi de │ │ │ │ │ │ │
│ │iarnă, │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructură │ │ │ │ │ │Structuri │
│ │turistică în zona │ │ │ │APL, ONG- uri, │Programul de │turistice/ │
│ │montană înaltă - │ │ │MEAT, MDLPA, │Administraţii, │Investiţii MEAT, │drumuri │
│ │cabane, refugii, │2025 │2035 │ADR │de arii │Programe Regionale, │transcarpatice │
│ │trasee turistice, │ │ │ │protejate │Buget local │realizate/ │
│ │drumurile │ │ │ │ │ │modernizate │
│ │transcarpatice │ │ │ │ │ │ │
│ │Transfăgărăşan, │ │ │ │ │ │ │
│ │Transalpina, │ │ │ │ │ │ │
│ │Transrarău), │ │ │ │ │ │ │
│ │inclusiv adaptarea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestor │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructuri la │ │ │ │ │ │ │
│ │nevoile persoanelor │ │ │ │ │ │ │
│ │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │14. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii de │ │ │ │ │ │ │
│ │agrement turistic │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv a │ │ │ │ │ │ │
│ │plajelor) din │ │ │ │ │Programul de │Structuri de │
│ │staţiunile turistice│ │ │ │APL, firme │Investiţii MEAT, │agrement │
│ │şi din staţiunile │2025 │2035 │MEAT, ADR │private │Programe Regionale, │realizate/ │
│ │balneare şi │ │ │ │ │Buget de stat │modernizate │
│ │balneoclimatice şi │ │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea acestor │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructuri la │ │ │ │ │ │ │
│ │nevoile persoanelor │ │ │ │ │ │ │
│ │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │15. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii MICE│ │ │ │ │ │ │
│ │şi infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │de evenimente - │ │ │ │ │ │ │
│ │Centre de întâlniri,│ │ │ │ │ │ │
│ │săli de evenimente, │ │ │ │ │ │ │
│ │săli │ │ │ │ │ │Centre de │
│ │multifuncţionale (de│ │ │ │ │Programe Regionale, │întâlniri şi │
│ │exemplu, în │2025 │2035 │MEAT, CNI, │APL şi firme │Scheme de ajutor de │săli │
│ │Constanţa pentru a │ │ │MDLPA, ADR │private │stat, Buget de stat │multifuncţionale│
│ │atenua sezonalitatea│ │ │ │ │ │de evenimente │
│ │şi în Bucureşti şi │ │ │ │ │ │realizate │
│ │Cluj, întrucât sunt │ │ │ │ │ │ │
│ │deja destinaţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │evenimente bine │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltate în │ │ │ │ │ │ │
│ │conformitate cu │ │ │ │ │ │ │
│ │statisticile ICCA) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │16. Dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii şi │ │ │ │ │ │ │
│ │unităţilor de │ │ │ │ │Programul de │ │
│ │tratament balnear, │ │ │ │ │investiţii MEAT, │Infrastructuri │
│ │modernizarea │2025 │2035 │MEAT, ADR │MS, APL, MDLPA │Scheme de ajutor de │de tratament │
│ │echipamentelor │ │ │ │sectorul privat │stat, Programe │balnear renovate│
│ │acestora, inclusiv │ │ │ │ │Regionale, Buget │ │
│ │adaptarea acestor │ │ │ │ │local │ │
│ │infrastructuri la │ │ │ │ │ │ │
│ │nevoile persoanelor │ │ │ │ │ │ │
│ │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Programele de │ │
│ │17. Creşterea │ │ │ │ │finanţare ale │ │
│ │eficienţei │ │ │ │ │Ministerului │Structuri de │
│ │energetice a │ │ │ │ │Energiei, Fondul de │primire │
│ │structurilor de │ │ │ │ │mediu, Programul │turistică dotate│
│ │primire turistică, │ │ │MMAP, MEnerg, │Firme private │Dezvoltare Durabilă,│cu surse de │
│ │instalarea de surse │2025 │2035 │MEAT, ADR │din sectorul │Programe Regionale, │energie │
│ │de energie │ │ │ │turismului │PNRR, Granturile SEE│regenerabilă şi │
│ │regenerabilă şi │ │ │ │ │şi Norvegiene, │alte dotări │
│ │reducerea consumului│ │ │ │ │InvestEU, Buget de │pentru reducerea│
│ │de resurse │ │ │ │ │stat, Buget local şi│consumului │
│ │ │ │ │ │ │alte surse legal │ │
│ │ │ │ │ │ │constituite │ │
├───────────────┼────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Oportunităţi şi stimulente pentru afaceri, digitalizare │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │18. Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │digitalizării şi │ │ │ │ │ │ │
│ │comercializării la │ │ │ │ │ │ │
│ │nivelul IMM-urilor │ │ │ │ │Scheme de ajutor de │ │
│ │din turism (pagini │ │ │ │MDLPA, Firme │stat, Programe │Produse digitale│
│ │de internet pentru │ │ │ │private în │Regionale, Programul│dezvoltate │
│ │hoteluri, oferte │2025 │2035 │MCID, MEAT, ADR│sectorul │Digitalizare şi │pentru │
│ │digitale, cataloage │ │ │ │turismului │Instrumente │sprijinirea │
│ │etc.), inclusiv │ │ │ │ │Financiare │IMM-urilor │
│ │accesibilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │persoanele cu │ │ │ │ │ │ │
│ │dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │19. Susţinerea │ │ │ │ │ │ │
│ │start-up-urilor din │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │industriilor │ │ │ │ │Scheme de ajutor de │ │
│ │culturale şi │ │ │ │ │stat, Fondul │Incubatoare │
│ │creative, a │2025 │2035 │MCID, MC, MEAT │MDLPA, Firme │Cultural Naţional, │create şi │
│1.2: │turismului şi a IMM-│ │ │ │private │Programele de │start-up-uri │
│Sprijinirea │urilor inovatoare │ │ │ │ │cooperare │sprijinite │
│sectorului │prin înfiinţarea de │ │ │ │ │Teritorială │ │
│privat pentru │incubatoare │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare │naţionale, regionale│ │ │ │ │ │ │
│inovativă │în turism │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │20. Susţinerea │ │ │ │ │ │ │
│ │start-upurilor şi │ │ │ │ │Scheme de ajutor de │ │
│ │IMM-urilor din │ │ │ │ │stat, Programele de │ │
│ │domeniul turismului │ │ │MMAP, MEAT, │ │finanţare ale │Start-upuri │
│ │care creează modele │2025 │2035 │MEnerg │Firme private │Ministerului │sprijinite │
│ │de afaceri │ │ │ │ │Energiei, Fondul de │ │
│ │sustenabile din │ │ │ │ │mediu │ │
│ │punct de vedere al │ │ │ │ │ │ │
│ │protejării mediului │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │21. Găzduirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │forumuri şi │ │ │ │ │Programul Creştere │Evenimente de │
│ │expoziţii anuale de │ │ │ │ │Inteligentă, │investiţii în │
│ │digitalizare, │ │ │ │ │Digitalizare şi │turismul │
│ │inovare şi │ │ │ │ │Instrumente │naţional │
│ │investiţii, │2025 │2035 │MEAT, MCID │MDLPA │Financiare, Programe│găzduite şi │
│ │promovarea │ │ │ │ │Regionale, │reţele şi │
│ │networking-ului în │ │ │ │ │Programele de │colaborări │
│ │turism şi a │ │ │ │ │cooperare │stabilite │
│ │oportunităţilor de │ │ │ │ │Teritorială │ │
│ │colaborare │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Sprijinirea sectorului public şi privat │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │22. Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizării │ │ │ │ │ │ │
│ │structurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │primire turistică în│ │ │ │ │ │ │
│ │vederea obţinerii │ │ │ │ │ │ │
│ │unui nivel de │ │ │ │ │ │ │
│ │clasificare mai │ │ │ │ │ │ │
│ │înalt, respectând în│ │ │ │ │ │ │
│ │acelaşi timp │ │ │ │ │ │Unităţi │
│ │reglementările │ │ │ │MDLPA, Operatori│Scheme de ajutor de │turistice care │
│ │tehnice urbanistice │2025 │2035 │MEAT, FNGCIMM │economici │stat/minimis │îndeplinesc │
│ │şi arhitecturale │ │ │ │ │ │standarde │
│ │pentru mediul │ │ │ │ │ │superioare │
│ │construit, inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │conceptului de │ │ │ │ │ │ │
│ │design universal şi │ │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea acestor │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructuri la │ │ │ │ │ │ │
│ │nevoile persoanelor │ │ │ │ │ │ │
│ │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │23. Promovarea │ │ │ │ │Programul de │ │
│ │implementării unor │ │ │ │ │Investiţii al MEAT, │ │
│ │măsuri de eficienţă │ │ │ │ │Programul Dezvoltare│ │
│ │energetică, cu │ │ │ │ │Durabilă, Programe │Active turistice│
│ │reglementări tehnice│ │ │ │Proprietari şi │Regionale, │publice şi │
│ │specifice, la │ │ │ │manageri de │Programele de │private care au │
│ │nivelul obiectivelor│2025 │2035 │MEnerg, MMAP, │active turistice│finanţare ale │beneficiat de │
│ │de turism publice şi│ │ │ADR, MDLPA │publice şi │Ministerului │măsuri de │
│ │private (muzee, │ │ │ │private, MC │Energiei, PNRR, │eficienţă │
│ │patrimoniu cultural │ │ │ │ │Granturile SEE şi │energetică │
│ │şi natural, zone de │ │ │ │ │Norvegiene, │îmbunătăţită │
│ │loisir, staţiuni de │ │ │ │ │InvestEU, Fondul de │ │
│ │schi şi staţiuni │ │ │ │ │mediu, Buget local │ │
│ │balneare etc.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │24. Promovarea unor │ │ │ │ │ │Destinaţii, │
│ │sisteme voluntare de│ │ │ │APL, Operatori │ │structuri de │
│ │certificare pentru │2025 │2035 │MEAT, MMAP │economici │Buget de stat │primire ce │
│ │dezvoltarea durabilă│ │ │ │ │ │implementează │
│ │a turismului │ │ │ │ │ │diverse etichete│
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │25. Promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │bunelor practici │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru adaptarea │ │ │ │Asociaţii din │ │ │
│ │structurilor │2025 │2035 │MEAT │turism, ANPDPD, │Bugetul de stat │Ghiduri de bune │
│ │turistice şi │ │ │ │ANPDPCA, ANPIS │ │practici │
│ │facilităţilor pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │nevoile persoanelor │ │ │ │ │ │ │
│ │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Managementul destinaţiilor şi zonelor turistice │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │MMSS, ONG-uri, │ │OMD-uri │
│ │26. Susţinerea │ │ │ │MC OMD-uri, │ │sprijinite la │
│ │organizaţiilor de │ │ │ │furnizori de │Scheme de ajutor, │formare │
│ │management al │2025 │2026 │MEAT │formare, │Buget de stat, PNRR,│Personal al │
│ │destinaţiei prin │ │ │ │instituţii de │Buget OMD │OMD-urilor care │
│ │cursuri de formare │ │ │ │învăţământ │ │beneficiază de │
│ │ │ │ │ │superior │ │formare │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │27. Crearea şi/sau │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării │ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţiilor de │ │ │ │ │Scheme de ajutor, │OMD-uri create │
│ │management al │2025 │2026 │MEAT │OMD-uri │Buget de stat, Buget│sau sprijinite │
│ │destinaţiei pentru a│ │ │ │ │OMD │ │
│ │promova iniţiativele│ │ │ │ │ │ │
│ │naţionale, regionale│ │ │ │ │ │ │
│ │şi locale de turism │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │28. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │adoptarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │planuri de │ │ │ │ │ │ │
│ │management al │ │ │ │OMD-uri, │Bugete locale, │Planuri de │
│ │vizitatorilor în │ │ │ │ONG-uri, adm. de│Fondul de mediu, │management a │
│ │zonele de patrimoniu│2025 │2035 │MMAP, INP │patrimoniu, MC, │Fondul Cultural │vizitatorilor │
│ │cultural, în ariile │ │ │ │APL, MEAT │Naţional, PNRR, │adoptate │
│ │naturale protejate, │ │ │ │ │Buget OMD │ │
│ │precum şi pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │siturile de │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţă turistică│ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Dezvoltarea de produse şi diversificarea ofertei │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │29. Sprijinirea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │stimularea creării │ │ │ │ │ │ │
│ │de produse │ │ │ │ │ │ │
│ │autentice, │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │gastronomiei locale │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a producţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │meşteşugăreşti prin │ │ │ │ │ │ │
│ │organizarea de │ │ │ │ │ │Activităţi │
│ │evenimente şi │ │ │ │ │Fondul Cultural │sprijinite │
│ │activităţi speciale │ │ │ │Sectorul privat,│Naţional, PNRR, │Produse │
│ │de promovare │2025 │2035 │MEAT, MC, MADR │OMD-uri │Planul Naţional │meşteşugăreşti │
│ │(expoziţii, │ │ │ │ │Strategic, Buget │şi gastronomice │
│ │festivaluri, │ │ │ │ │OMD, Buget de stat │cu atestare │
│ │ateliere cu │ │ │ │ │ │specifică │
│ │demonstraţii şi │ │ │ │ │ │ │
│ │cursuri pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │turişti etc.), │ │ │ │ │ │ │
│ │inclusiv prin │ │ │ │ │ │ │
│ │obţinerea │ │ │ │ │ │ │
│ │atestărilor de Marcă│ │ │ │ │ │ │
│ │tradiţională, Produs│ │ │ │ │ │ │
│ │Tradiţional atestat │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │30. Crearea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │agende culturale │ │ │ │ │ │ │
│ │anuale pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │principalele │ │ │ │ │ │ │
│ │destinaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │(evenimente de │ │ │ │ │ │ │
│ │divertisment şi │ │ │ │ │ │ │
│ │evenimente care să │ │ │ │ │Fondul Cultural │ │
│ │reprezinte motive de│ │ │ │APL, │Naţional, Programe │Calendarul anual│
│ │vizitare, precum │2025 │2030 │MC, MEAT, OMD │operatori │de Cooperare │de evenimente │
│ │festivaluri, │ │ │ │economici │Teritorială, Buget │este disponibil │
│ │evenimente de nişă │ │ │ │ │OMD, Buget de stat │pentru public │
│ │etc.), promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │internaţională a │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora şi oferirea│ │ │ │ │ │ │
│ │de informaţii în mai│ │ │ │ │ │ │
│ │multe limbi, de │ │ │ │ │ │ │
│ │opţiuni de │ │ │ │ │ │ │
│ │ticketing, pachete │ │ │ │ │ │ │
│ │de călătorie etc. │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │31. încurajarea │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării de │ │ │ │ │ │ │
│ │pachete │ │ │ │ │ │ │
│ │transnaţionale de │ │ │ │ │ │Pachete de │
│ │turism pentru │ │ │ │ │Programe de │turism pe │
│ │sănătate şi a │ │ │ │APL, operatori │Cooperare │sănătate create │
│ │consultanţei de │2025 │2026 │MS, MEAT, OMD │economici │Teritorială, Buget │prin consultanţa│
│ │marketing în turism │ │ │ │ │OMD, Buget de stat │pusă la │
│ │cu privire la │ │ │ │ │ │dispoziţie │
│ │dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │livrarea produselor │ │ │ │ │ │ │
│ │pe pieţele europene │ │ │ │ │ │ │
│ │prioritare. │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Acces la informaţie turistică │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │32. Modernizarea, │ │ │ │ │ │ │
│ │acolo unde este │ │ │ │ │ │ │
│ │posibil, sau │ │ │ │ │ │ │
│ │înfiinţarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │centre de informare │ │ │ │ │ │ │
│ │turistică prin │ │ │ │ │ │ │
│ │utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │tehnologiei │ │ │ │ │ │ │
│ │digitale, a │ │ │ │ │Buget locale, │CIT care oferă │
│ │produselor şi │2025 │2035 │MEAT, ADR, OMD │APL, MC │Programe regionale, │servicii mai │
│ │serviciilor │ │ │ │ │Buget OMD │bune prin │
│ │turistice modeme │ │ │ │ │ │digitalizare │
│ │(hotspot-uri, │ │ │ │ │ │ │
│ │hub-uri de │ │ │ │ │ │ │
│ │comunicare, centre │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitare │ │ │ │ │ │ │
│ │digitale), inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea acestora │ │ │ │ │ │ │
│ │nevoilor persoanelor│ │ │ │ │ │ │
│ │cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │33. Modificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │politicilor pentru a│ │ │ │ │ │ │
│ │permite │ │ │ │ │ │ │
│ │sustenabilitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │centrelor de │ │ │ │ │ │CIT-uri │
│ │informare turistică │2025 │2030 │MEAT │APL, OMD, CIT │Bugetul de stat │operaţionale şi │
│ │şi abilitarea │ │ │ │ │ │sustenabile │
│ │acestora pentru a │ │ │ │ │ │financiar │
│ │vinde servicii de │ │ │ │ │ │ │
│ │turism (rezervări, │ │ │ │ │ │ │
│ │bilete etc.) şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │genera venituri │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │34. Revizuirea │ │ │ │ │ │ │
│ │standardelor în │ │ │ │ │ │ │
│ │semnalistică │ │ │ │ │ │ │
│ │dedicată turismului │ │ │ │ │ │ │
│ │(grafică, bilingvă │ │ │ │ │ │Destinaţii │
│ │sau în mai multe │2025 │2026 │MEAT, MDLPA │APL, MC │Bugetul de stat, │turistice cu │
│ │limbi, informaţii │ │ │ │ │Bugete locale │semnalistică │
│ │standard etc.) şi │ │ │ │ │ │îmbunătăţită │
│ │asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │respectării acestor │ │ │ │ │ │ │
│ │standarde la toate │ │ │ │ │ │ │
│ │nivelurile │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │35. Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │mobilităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │turistice în │ │ │ │ │ │ │
│ │centrele urbane prin│ │ │ │ │ │ │
│ │crearea de sisteme │ │ │ │ │ │Centre urbane cu│
│ │de informaţii de │ │ │ │ │ │sisteme de │
│ │mobilitate urbană │2025 │2035 │MDLPA, ADR │APL │Programe Regionale, │mobilitate │
│1.3: Creşterea │multi-modală pentru │ │ │ │ │PNRR │urbană │
│calităţii │turişti (panouri de │ │ │ │ │ │multi-modală │
│experienţelor │informare, bilete │ │ │ │ │ │ │
│şi serviciilor │electronice, │ │ │ │ │ │ │
│în destinaţii │chioşcuri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ticketing │ │ │ │ │ │ │
│ │inteligente etc.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │36. Digitalizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │obiectivelor la │ │ │ │ │ │ │
│ │nivelul siturilor │ │ │ │ │PNRR, Programe │ │
│ │turistice culturale,│ │ │ │ │Regionale, Programul│Destinaţii cu │
│ │naturale, protejate │ │ │ │ │Creştere │obiective │
│ │şi a altor │ │ │ │MM AP, MDLPA, │Inteligentă, │turistice şi │
│ │destinaţii turistice│2025 │2035 │MEAT, MC, MIPE │ONG-uri, OMD-uri│Digitalizare şi │rute disponibile│
│ │şi a rutelor pe │ │ │ │ │Instrumente │pe hărţile │
│ │hărţile publice │ │ │ │ │Financiare, Buget de│publice digitale│
│ │pentru a permite │ │ │ │ │stat │ │
│ │accesul şi │ │ │ │ │ │ │
│ │planificarea facilă │ │ │ │ │ │ │
│ │a călătoriilor │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │37. Crearea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │baze de date │ │ │ │ │ │ │
│ │deschise naţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru turism, │ │ │ │ │ │ │
│ │conform politicilor │ │ │ │ │Programul Creştere │ │
│ │UE de OpenData │ │ │ │ │Inteligentă, │Baza de date │
│ │(modelul francez) şi│ │ │ │MC, MDLPA, │Digitalizare şi │open source │
│ │punerea acesteia la │ │ │ │ONG-uri, APL, │Instrumente │naţională în │
│ │dispoziţia părţilor │2025 │2030 │MEAT, MCID │operatori │Financiare, Programe│turism şi │
│ │interesate din │ │ │ │economici, INCDT│de Cooperare │aplicaţiile │
│ │sectorul public şi │ │ │ │ │teritorială, Buget │dezvoltate │
│ │privat, prin │ │ │ │ │de stat │ │
│ │realizarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicaţii care să │ │ │ │ │ │ │
│ │crească accesul la │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţii şi la │ │ │ │ │ │ │
│ │resurse │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │38. Realizarea unui │ │ │ │ │Programul Creştere │ │
│ │Observator Turistic,│ │ │ │ │Inteligentă, │ │
│ │care să ofere date │ │ │ │ │Digitalizare şi │Observator │
│ │pe mai multe │2025 │2030 │MEAT, INS │MDLPA, MC, MMAP,│Instrumente │Turistic │
│ │niveluri: naţional, │ │ │ │MADR, INCDT, OMD│Financiare, Bugetul │funcţional │
│ │regional, judeţean, │ │ │ │ │de stat, Programe de│ │
│ │local │ │ │ │ │cooperare │ │
│ │ │ │ │ │ │teritorială │ │
│ ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Resurse umane, servicii şi experienţe │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │39. Elaborarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │programe de formare │ │ │ │ │ │ │
│ │a abilităţilor soft │ │ │ │ │ │ │
│ │(limbi străine, │ │ │ │ │ │ │
│ │interpretarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │comunicarea │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului, │ │ │ │ │ │ │
│ │comunicare, │ │ │ │ │Programul Educaţie │Angajaţi din │
│ │leadership, servicii│ │ │ │OMD, furnizori │şi Ocupare, │sectorul │
│ │pentru clienţi etc.)│2025 │2035 │CNIT │de formare, │Programul Erasmus, │turismului care │
│ │pentru personalul │ │ │ │sectorul privat │PNRR, Buget OMD │beneficiază de │
│ │care lucrează în │ │ │ │ │ │formare │
│ │destinaţii turistice│ │ │ │ │ │ │
│ │(de exemplu │ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │management al │ │ │ │ │ │ │
│ │destinaţiei, APL, │ │ │ │ │ │ │
│ │sectorul privat │ │ │ │ │ │ │
│ │etc.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │40. Înfiinţarea unor│ │ │ │ │ │Centre de │
│ │centre de învăţământ│ │ │ │ │ │învăţământ │
│ │liceal sau │ │ │ME, Centrul │ │ │liceal şi │
│ │postliceal │ │ │Naţional de │APL OMD, │Programul de │postliceal în │
│ │tehnologic în sistem│2025 │2035 │Dezvoltare a │operatorii │Educaţie şi Ocupare,│domeniul │
│ │dual, cu programe de│ │ │Învăţământului │economici │Buget de stat, Buget│ospitalităţii │
│ │formare bazate pe │ │ │Profesional şi │ │local, Surse private│(HORECA), │
│ │nevoile reale ale │ │ │Tehnic │ │ │realizate la │
│ │sectorului │ │ │ │ │ │nivel regional │
│ │ │ │ │ │ │ │sau naţional │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │41. Modernizarea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │achiziţionarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │echipamente │ │ │ │ONG-uri, │ │ │
│ │digitale) unităţilor│ │ │ │OMD-uri, │ │ │
│ │de învăţământ │ │ │ │sectorul privat,│ │ │
│ │tehnologic şi │ │ │ │unităţi de │ │Instituţii de │
│ │tehnologic dual, │ │ │ │învăţământ │Programul de │formare şi │
│ │respectiv │2025 │2035 │ME │preuniversitar, │Educaţie şi Ocupare,│educaţie │
│ │învăţământul liceal │ │ │ │instituţii de │PNRR │profesională │
│ │şi postliceal │ │ │ │învăţământ │ │modernizate │
│ │tehnologic inclusiv │ │ │ │superior, │ │ │
│ │dual, precum şi a │ │ │ │furnizori de │ │ │
│ │universităţilor cu │ │ │ │formare │ │ │
│ │profil tehnic, │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a răspunde │ │ │ │ │ │ │
│ │cât mai bine │ │ │ │ │ │ │
│ │provocărilor de pe │ │ │ │ │ │ │
│ │piaţa muncii. │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Elevi care au │
│ │42. Crearea unui │ │ │ │ │ │beneficii în │
│ │mecanism de │ │ │ │ONG-uri, │Bugetul de stat, │urma campaniilor│
│ │consiliere pentru │2025 │2035 │ME │OMD-uri, unităţi│Programul Educaţie │de creştere a │
│ │elevii de gimnaziu │ │ │ │de învăţământ │şi Ocupare │notorietăţii │
│ │spre o carieră în │ │ │ │preuniversitar │ │carierelor │
│ │turism │ │ │ │ │ │disponibile în │
│ │ │ │ │ │ │ │turism │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │43. Elaborarea unor │ │ │ │OMD-uri, │ │ │
│ │programe de ocupare │ │ │ │sectorul privat,│ │Elevi şi │
│ │a forţei de muncă │ │ │ │unităţi de │ │studenţi │
│ │pentru tineri pe │2025 │2035 │MMSS, │învăţământ │Bugetul de stat │înscrişi în │
│ │perioada verii, în │ │ │ │preuniversitar, │ │programele de │
│ │strânsă coordonare │ │ │ │instituţii de │ │angajare pe │
│ │cu sectorul privat. │ │ │ │învăţământ │ │timpul verii │
│ │ │ │ │ │superior, MEAT │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │44. Furnizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţi de │ │ │ │ │ │ │
│ │formare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │IMM-uri şi pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │agenţiile de turism,│ │ │ │ │ │ │
│ │în domeniul creării │ │ │ │ │ │ │
│ │şi promovării de │ │ │ │ │ │ │
│ │produse turistice şi│ │ │ │ │ │Personal al │
│ │digitalizare │ │ │ │OMD-uri, │Bugetul de stat, │IMM-uri lor şi │
│ │(formare practică, │ │ │ │sectorul privat,│Programul Educaţie │agenţiilor de │
│ │cu accent pe crearea│2025 │2035 │MEAT │MC/INP, instit │şi Ocupare, Scheme │turism care │
│ │de produse turistice│ │ │ │de înv., │de ajutor de stat/ │beneficiază de │
│ │şi pe elaborarea │ │ │ │furnizori de │minimis │formare în │
│ │(formare practică, │ │ │ │formare │ │domeniul │
│ │cu accent pe crearea│ │ │ │ │ │digitalizării │
│ │de produse turistice│ │ │ │ │ │ │
│ │şi pe elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │gestionarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │instrumente │ │ │ │ │ │ │
│ │specifice │ │ │ │ │ │ │
│ │marketingului în │ │ │ │ │ │ │
│ │turism) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │45. Furnizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţi de │ │ │ │ │ │ │
│ │formare în domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor pentru │ │ │ │MC prin INCFC, │Bugetul de stat, │Personal din │
│ │clienţi, al limbilor│ │ │ │INP, muzee, APL,│Programul Educaţie │muzee şi din │
│ │străine, a │2025 │2035 │MEAT, OMD-uri │operatori de │şi Ocupare, │destinaţiile │
│ │interpretariatului, │ │ │ │destinaţii, │Programul Erasmus, │turistice │
│ │ghizilor turistici │ │ │ │sectorul privat │Buget OMD, Buget │sprijinit prin │
│ │etc., pentru │ │ │ │ │local │formare │
│ │personalul muzeelor │ │ │ │ │ │ │
│ │şi personalul din │ │ │ │ │ │ │
│ │destinaţii │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │46. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │programe de formare │ │ │ │ │Bugetul de stat, │ │
│ │pentru integrarea şi│ │ │ │ │Programul Educaţie │Persoane care │
│ │reinserţia pe piaţa │ │ │ │MMSS, Sectorul │şi Ocupare, │caută un loc de │
│ │muncii a grupurilor │2025 │2035 │Formatori, MEAT│privat, OMD- │Programul Erasmus, │muncă, care au │
│ │vulnerabile şi │ │ │ │uri, MFTES │Scheme de ajutor de │beneficiat de │
│ │promovarea │ │ │ │ │stat/minimis │formare │
│ │participării active │ │ │ │ │ │ │
│ │a femeilor pe piaţa │ │ │ │ │ │ │
│ │muncii │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │47. Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării │ │ │ │ │ │ │
│ │economiei sociale şi│ │ │ │ │ │ │
│ │a întreprinderilor │ │ │ │ │ │Întreprinderi │
│ │sociale (pentru │ │ │ │ │ │sociale │
│ │grupurile │ │ │ │Sectorul privat,│Programul Educaţie │înfiinţate în │
│ │vulnerabile) în │2025 │2035 │MMSS │OMD- uri │şi Ocupare │domeniul │
│ │domeniul turismului │ │ │ │ │ │turismului │
│ │în vederea creării │ │ │ │ │ │sprijinite │
│ │de noi produse │ │ │ │ │ │ │
│ │sustenabile, în │ │ │ │ │ │ │
│ │special în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │rurale │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │48. Elaborarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │sesiuni de formare │ │ │ │ │ │ │
│ │comune pentru │ │ │ │ │Programul Educaţie │ │
│ │autorităţile publice│ │ │ │ │şi Ocupare, │ │
│ │relevante, în │ │ │ │APL, OMD, MC, │Programul Creştere │ │
│ │vederea elaborării │2025 │2035 │MEAT, MDLPA │furnizori de │Inteligentă, │Personal din APL│
│ │unor planuri de │ │ │ │formare │Digitalizare şi │şi OMD format │
│ │gestionare şi a unor│ │ │ │ │Instrumente │ │
│ │instrumente de │ │ │ │ │Financiare │ │
│ │promovare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniul natural │ │ │ │ │ │ │
│ │şi cultural │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Agenţia Română │ │ │
│ │49. Monitorizarea şi│ │ │ │pentru │ │ │
│ │evaluarea calităţii │ │ │ │Asigurarea │ │Studii de │
│ │învăţământului │ │ │ │Calităţii şi │ │evaluare a │
│ │profesional şi │ │ │ │Inspecţie în │Bugetul de stat, │calităţii │
│ │tehnic şi a forţei │2025 │2035 │MMSS, MEAT │Învăţământul │Programul Educaţie │învăţământului │
│ │de muncă pentru a │ │ │ │Preuniversitar; │şi Ocupare │profesional şi │
│ │ajusta programele de│ │ │ │ANOFM, operatori│ │tehnic din │
│ │formare şi a │ │ │ │economici, │ │domeniul │
│ │răspunde mai bine │ │ │ │unităţi de │ │turismului │
│ │nevoilor sectorului │ │ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │ │ │ │preuniversitar │ │ │
├───────────────┼────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Întărirea capacităţii de dezvoltare a politicilor publice, de colectare a │
│ │datelor, de monitorizare şi evaluare │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │50. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii MEAT de │ │ │ │ │ │ │
│ │a elabora politici, │ │ │ │ │ │Personal de la │
│ │precum şi de a │ │ │ │ │ │MEAT format în │
│ │gestiona şi │ │ │ │ │ │domeniul │
│ │implementa proiecte │ │ │ │ │ │elaborării de │
│ │în mod eficient │ │ │ │ │ │politici, al │
│ │(inclusiv diverse │ │ │ │ │ │practicilor de │
│ │activităţi şi │ │ │ │ │ │management, │
│ │strategii), prin │2025 │2035 │MEAT │ANFP │Bugetul de stat │elaborării de │
│ │coordonarea │ │ │ │ │ │activităţi şi │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │programe │
│ │proprii cu cele ale │ │ │ │ │ │(inclusiv │
│ │ministerelor de │ │ │ │ │ │strategii), │
│ │resort, ale │ │ │ │ │ │implementării de│
│ │agenţiilor, │ │ │ │ │ │activităţi şi │
│ │autorităţilor locale│ │ │ │ │ │strategii │
│ │şi actorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │implicaţi din │ │ │ │ │ │ │
│ │sectorul privat │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │51. Lansarea │ │ │ │ │ │ │
│ │Planului sectorial │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetare-dezvoltare│ │ │ │ │ │Obiective de │
│ │propriu al MEAT, │2025 │2030 │MEAT │MCID │Bugetul de stat │dezvoltare │
│ │pentru a susţine │ │ │ │ │ │sectorială │
│ │realizarea │ │ │ │ │ │îndeplinite │
│ │obiectivelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare specifice│ │ │ │ │ │ │
│ │sectorului │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │52. Dezvoltarea unor│ │ │ │ │ │ │
│ │module în cadrul │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemului integrat │ │ │ │ │ │ │
│ │SITUR.GOV.RO în │ │ │ │ │ │ │
│ │vederea colectării │ │ │ │ │ │ │
│ │şi analizării │ │ │ │ │ │ │
│ │datelor obţinute de │ │ │ │ │ │ │
│ │la structurile de │ │ │ │ │ │ │
│ │primire turistică; │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │module în vederea │ │ │ │ │ │ │
│ │obţinerii │ │ │ │ │Buget propriu, │Sistem digital │
│ │documentelor şi │ │ │ │ │Programul Creştere │dezvoltat pentru│
│ │informaţiilor │2025 │2026 │MEAT │ │Inteligentă, │o colectare şi o│
│ │necesare │ │ │ │ │Digitalizare şi │monitorizare mai│
│ │desfăşurării │ │ │ │ │Instrumente │bună a datelor │
│ │activităţii │ │ │ │ │Financiare │ │
│ │specifice, direct de│ │ │ │ │ │ │
│ │la instituţiile │ │ │ │ │ │ │
│ │emitente; │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │module în vederea │ │ │ │ │ │ │
│ │integrării cu alte │ │ │ │ │ │ │
│ │sisteme europene şi │ │ │ │ │ │ │
│ │a respectării │ │ │ │ │ │ │
│ │modificărilor │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │europene. │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │53. Utilizarea mai │ │ │ │ │ │ │
│ │bună a Contului │ │ │ │ │Programul Creştere │ │
│ │Satelit în Turism │ │ │ │ │Inteligentă, │ │
│ │pentru a furniza │ │ │ │ │Digitalizare şi │Datele de la CST│
│ │informaţii prin │ │ │ │ │Instrumente │sunt disponibile│
│ │intermediul unor │2025 │2026 │INS │INCDT │Financiare, │în decurs de 2 │
│ │analize detaliate a │ │ │MEAT │ │Programul Naţional │ani de la │
│ │datelor şi │ │ │ │ │de Cercetare- │perioada de │
│ │realizarea de │ │ │ │ │Dezvoltare Inovare, │raportare │
│ │extensii ale │ │ │ │ │Buget de stat │ │
│ │sistemului CST în │ │ │ │ │ │ │
│ │coordonare cu INS │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │54. Realizarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │anchete anuale │ │ │ │ │ │ │
│ │privind nivelul de │ │ │ │ │ │ │
│ │satisfacţie a │ │ │ │ │ │ │
│ │clienţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │principalelor │ │ │ │ │ │Anchete privind │
│ │destinaţii │ │ │ │INCDT, │ │gradul de │
│ │(analizând │2025 │2035 │MEAT, OMD │Asociaţiile de │Buget de stat, Buget│satisfacţie al │
│ │deopotrivă turiştii │ │ │ │turism │OMD │clienţilor │
│ │interni şi │ │ │ │ │ │realizate │
│ │internaţionali), cu │ │ │ │ │ │ │
│ │scopul de a furniza │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţii pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │marketingul turistic│ │ │ │ │ │ │
│ │şi pentru adaptarea │ │ │ │ │ │ │
│ │strategiilor │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │55. Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetare - inovare │ │ │ │ │ │ │
│ │în institutul │ │ │ │ │ │ │
│ │naţional de profil │ │ │ │ │ │ │
│ │şi în centre publice│ │ │ │ │ │ │
│ │de cercetare, în │ │ │ │ │ │ │
│ │instituţiile de │ │ │ │ │ │ │
│ │învăţământ superior │ │ │ │ │ │ │
│ │şi în centre de │ │ │ │ │ │ │
│ │competenţă, pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │crearea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │instrumentelor │ │ │ │ │ │ │
│ │necesare pentru │ │ │ │ │Planul Sectorial, │ │
│ │studiile de piaţă, │ │ │ │ │Programul Naţional │Instrumente │
│ │utilizând tehnologii│ │ │ │ │de │bazate pe │
│ │inovatoare precum │2025 │2030 │MCID, MEAT │OMD-uri, INCDT │Cercetare-Dezvoltare│inteligenţa │
│ │inteligenţa │ │ │ │ │Inovare, Bugetul de │artificială │
│ │artificială (AI) şi │ │ │ │ │stat, Buget OMD, │dezvoltate │
│ │Big Data │ │ │ │ │PCDIF │ │
│ │(instrumente de │ │ │ │ │ │ │
│ │colectare, │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare, │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluare şi prognoză│ │ │ │ │ │ │
│ │pentru MEAT şi │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru actorii │ │ │ │ │ │ │
│2.1. Întărirea │publici la nivel │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii de │local, care să poată│ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare de │analiza fluxurile de│ │ │ │ │ │ │
│politici │turişti şi │ │ │ │ │ │ │
│publice, │comportamentul │ │ │ │ │ │ │
│creşterea │acestora şi să-şi │ │ │ │ │ │ │
│gradului de │poată adapta │ │ │ │ │ │ │
│digitalizare şi│acţiunile în mod │ │ │ │ │ │ │
│o mai bună │corespunzător) │ │ │ │ │ │ │
│adecvare a ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│instrumentelor │Marketing şi promovare │
│de marketing la├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│specificul │56. Elaborarea unei │ │ │ │ │ │ │
│pieţelor cu │strategii de │ │ │ │ │ │ │
│potenţial mare │marketing pentru a │ │ │ │ │ │ │
│ │furniza informaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │în vederea │ │ │ │ │ │ │
│ │segmentării pieţei │ │ │ │ │ │Strategie │
│ │şi pentru a stabili │ │ │MEAT, OMD │OMD-uri, │ │naţională de │
│ │care sunt pieţele │2025 │2026 │naţional │asociaţiile de │Bugetul de stat │marketing │
│ │prioritare de │ │ │ │turism │ │elaborată │
│ │abordat, cu scopul │ │ │ │ │ │ │
│ │de a atrage turişti │ │ │ │ │ │ │
│ │care cheltuie bugete│ │ │ │ │ │ │
│ │peste medie │ │ │ │ │ │ │
│ │provenind de pe │ │ │ │ │ │ │
│ │aceste pieţe │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │57. Elaborarea de │ │ │ │ │ │Destinaţii │
│ │strategii de │ │ │ │ │ │turistice care │
│ │marketing, realizare│ │ │ │ │ │vor beneficia de│
│ │branding pentru │2025 │2035 │OMD │MEAT │Buget OMD │strategii de │
│ │destinaţiile │ │ │ │ │ │marketing şi │
│ │turistice regionale,│ │ │ │ │ │brand turistic │
│ │judeţene sau locale │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │58. Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │procesului de │ │ │ │ │ │ │
│ │adoptare şi │ │ │ │ │Bugetul de stat, │Instrumente │
│ │modernizare a │ │ │ │ │Programul Creştere │digitale │
│ │instrumentelor de │ │ │ │ │Inteligentă, │(aplicaţii │
│ │marketing digital │ │ │MDLPA, MCID, │ │Digitalizare şi │pentru oraşe, │
│ │(conţinut şi │2025 │2035 │MEAT │MC, OMD-uri │Instrumente │calendare de │
│ │instrumente) pentru │ │ │ │ │Financiare, Programe│evenimente) │
│ │uzul turiştilor │ │ │ │ │de cooperare │pentru uz │
│ │(aplicaţii la nivel │ │ │ │ │teritorială, Buget │turistic │
│ │naţional şi la nivel│ │ │ │ │OMD │sprijinite │
│ │de oraşe, calendare │ │ │ │ │ │ │
│ │de evenimente etc.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Platformă de │
│ │59. Promovarea │ │ │ │ │ │promovare online│
│ │rutelor culturale │ │ │ │ │ │constituită │
│ │certificate de │ │ │ │ │ │pentru │
│ │Consiliul Europei, a│ │ │ │ │ │promovarea │
│ │Mărcii Patrimoniului│ │ │ │ │Bugetul de stat, │rutelor │
│ │European, a │ │ │ │ │Programe regionale, │culturale │
│ │Destinaţiilor │2025 │2035 │MEAT, MC/INP │MDLPA, OMD │Programe de │certificate de │
│ │Europene de │ │ │ │ │Cooperare │Consiliul │
│ │Excelenţă şi a altor│ │ │ │ │Teritorială, Buget │Europei, Marca │
│ │iniţiative în cadrul│ │ │ │ │OMD │Patrimoniului │
│ │unui instrument │ │ │ │ │ │European, │
│ │digital unic │ │ │ │ │ │Destinaţii │
│ │(platformă) pentru o│ │ │ │ │ │Europene de │
│ │promovare mai bună │ │ │ │ │ │Excelenţă şi │
│ │ │ │ │ │ │ │altele │
│ ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Cooperarea între instituţiile publice, între entităţile publice şi cele │
│ │private, în măsura în care reprezintă factori interesaţi în sectorul turistic │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │60. Stimularea de │ │ │ │ │ │ │
│ │parteneriate public │ │ │ │ │ │Active │
│ │- private pentru │2025 │2035 │MEAT │Sectorul privat │Buget de stat │administrate în │
│ │administrarea unor │ │ │ │ │ │parteneriat │
│ │active cu relevanţă │ │ │ │ │ │ │
│ │în turism. │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │61. Întărirea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │platforme de dialog │ │ │ │ │ │ │
│ │public-privat │ │ │ │ │ │ │
│ │(organismul │ │ │ │ │ │Noi iniţiative │
│ │consultativ existent│ │ │ │ │ │elaborate şi │
│ │al Ministerului) în │2025 │2035 │MEAT │Sectorul privat,│Buget de stat │adoptate prin │
│ │cadrul căreia │ │ │ │APL, OMD │ │participarea │
│ │sectorul privat să │ │ │ │ │ │sectorului │
│ │aibă un cuvânt de │ │ │ │ │ │privat │
│ │spus cu privire la │ │ │ │ │ │ │
│ │procesul de │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │62. Promovarea la │ │ │ │ │ │ │
│ │nivel naţional a │ │ │ │ │ │ │
│ │bunelor practice în │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul turismului │ │ │ │ │ │ │
│ │identificate în │ │ │ │ │ │ │
│ │cadrul de cooperare │ │ │ │ │Buget de stat, │Proiecte ce │
│ │aferent Strategiei │2025 │2035 │MDLPA │MEAT │Programe de │promovează aria │
│ │Uniunii Europene │ │ │ │ │cooperare │SUERD │
│ │pentru Regiunea │ │ │ │ │teritorială │ │
│ │Dunării, pentru a │ │ │ │ │ │ │
│ │creşte calitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor │ │ │ │ │ │ │
│ │turistice │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┤
│ │Revizuire a legislaţiei pentru sprijinirea dezvoltării turistice │
│ ├────────────────────┬───────┬───────┬───────────────┬────────────────┬────────────────────┬────────────────┤
│ │63. Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei, │ │ │ │ │ │ │
│ │eliminarea │ │ │ │OMD-uri, │ │ │
│ │redundanţelor, │2025 │2035 │MEAT │Asociaţiile din │Buget de stat │Acte normative │
│ │remedierea │ │ │ │turism, Alte │ │modificate │
│ │lacunelor, abrogarea│ │ │ │ministere │ │ │
│ │legislaţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │învechite │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │64. Analizarea şi, │ │ │ │ │ │ │
│ │acolo unde este │ │ │ │ │ │Legislaţia │
│ │posibil, │ │ │ │ │ │trebuie │
│ │diversificarea │ │ │ │ │ │analizată, │
│ │sistemului de │ │ │ │MADR, │ │evaluată şi │
│ │clasificare şi │2025 │2030 │MEAT │Asociaţiile din │Buget de stat │revizuită în │
│ │standardizare prin │ │ │ │turism, OMD-uri │ │sensul │
│ │stabilirea unor │ │ │ │ │ │respectării │
│ │standarde │ │ │ │ │ │standardelor │
│ │simplificate de bază│ │ │ │ │ │cerute │
│ │pentru structurile │ │ │ │ │ │ │
│ │de mici dimensiuni │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────┼───────┼───────────────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┤
│ │65. Coordonarea │ │ │ │ │ │Evaluarea, │
│ │dezvoltării │ │ │ │ │Bugetul de stat, │implementarea │
│ │iniţiativei de tip │ │ │ │ │Programul Creştere │unor revizuiri │
│ │„ghişeu unic” pentru│2025 │2030 │MEAT │Asociaţiile din │Inteligentă, │legislative şi │
│ │un proces inteligent│ │ │ │turism, OMD-uri │Digitalizare şi │liberalizarea │
│ │de certificare şi │ │ │ │ │Instrumente │sectorului, │
│ │autorizare │ │ │ │ │Financiare │acolo unde este │
│ │ │ │ │ │ │ │posibil. │
└───────────────┴────────────────────┴───────┴───────┴───────────────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┘
*27) Vezi definiţia de la pg. 74. *28) Vezi definiţia de la pg. 74. Indicatori pentru obiectivele operaţionale (nivel intermediar)*29) şi pentru activităţile propuse*30)
┌───────────────────┬───────────┬────────────────┬────────────────┬───────────────┐
│ │Unitate de │Indicator de tip│Indicator de tip│ │
│Măsuri │măsură │output │outcome │Sursa datelor │
│ │ │ │(rezultat) │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┤
│Obiectivul 1.1: Îmbunătăţirea accesibilităţii către zonele turistice şi a │
│calităţii infrastructurii turistice │
├───────────────────┬───────────┬────────────────┬────────────────┬───────────────┤
│1. Îmbunătăţirea │ │ │Utilizatori ai │ │
│drumurilor de acces│ │ │drumurilor nou │ │
│către staţiuni, │ │ │construite, │ │
│obiective şi │ │ │reabilitate sau │ │
│atracţii turistice,│ │ │modernizate │MTI, Consilii │
│aşa cum sunt │ │ │Economii de timp│judeţene, │
│definite în │ │Lungimea │datorate │Consilii │
│secţiunea VIII a │Km │drumurilor │infrastructurii │locale, MDLPA │
│PATN. Asigurarea │ │reabilitate sau │rutiere │(prin │
│continuităţii │ │modernizate │îmbunătăţite │observatorul │
│implementării │ │ │Turişti/vizite │teritorial) │
│Master Planului de │ │ │către siturile/ │ │
│Transport*31) │ │ │obiectivele care│ │
│pentru a promova │ │ │au beneficiat de│ │
│îmbunătăţirea │ │ │sprijin │ │
│accesibilităţii │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Km de cale │ │Număr anual de │ │
│2. Reabilitarea şi │ferată, │Lungimea căilor │pasageri pe │ │
│dezvoltarea unor │număr │ferate │căile ferate │Consilii │
│rute feroviare cu │staţii │reabilitate sau │care au │judeţene, │
│rol turistic pentru│relevante │modernizate │beneficiat de │Consilii │
│a îmbunătăţi │pentru │Staţiile de cale│sprijin │locale, │
│accesibilitatea şi │obiectivele│ferată şi │Turişti/vizite │operatori │
│pentru a │turistice │facilităţi │către siturile/ │feroviari, INP,│
│diversifica │şi │conexe - noi sau│obiectivele care│MTI, INS │
│ofertele turistice │patrimoniul│modernizate │au beneficiat de│ │
│ │feroviar │ │sprijin │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Număr de │ │ │
│ │ │autobuze │Pasageri anuali │ │
│ │ │ecologice puse │pe transportul │ │
│3. Îmbunătăţirea │ │în funcţiune │public │Consilii │
│transportului │Număr │care asigură │Turişti/vizite │judeţene, │
│public verde pentru│ │legătura cu │către siturile/ │Consilii │
│uz turistic │ │destinaţiile │obiectivele care│locale, INS │
│ │ │turistice şi │au beneficiat de│ │
│ │ │hub-uri de │sprijin │ │
│ │ │transport │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│4. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │
│portuare pentru a │ │ │ │ │
│creşte fluxurile de│ │Număr de porturi│ │ │
│turişti de-a lungul│ │/locuri de │Turişti/vizite │ │
│Dunării şi Mării │ │operare │către siturile/ │ │
│Negre (porturile/ │Număr │Număr de porturi│obiectivele care│MTI, APL │
│locurile operate │ │turistice │au beneficiat de│ │
│situate pe căile şi│ │certificate Blue│sprijin │ │
│canalele navigabile│ │Flag │ │ │
│interioare şi │ │ │ │ │
│porturile de la │ │ │ │ │
│Marea Neagră) │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Lungimea │ │ │
│ │ │pistelor de │ │ │
│5. Crearea de │ │biciclete şi a │Turişti/vizite │ │
│infrastructură │Km │traseelor verzi │către siturile/ │ │
│dedicată pentru │Nr. │nou- create │obiectivele care│ │
│piste de biciclete │ │Număr de trasee │au beneficiat de│MDLPA, │
│şi trasee verzi │ │cicloturistice │sprijin │APL, │
│ │ │omologate la │Populaţie cu │MEAT, │
│ │ │nivel naţional │acces la │MADR, │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┤infrastructură │MMAP │
│6. Crearea sau │ │Număr de │verde nouă sau │ │
│sprijinirea creării│ │biciclete de │modernizată în │ │
│unor sisteme │Număr │închiriat │zonele urbane │ │
│inteligente pentru │ │disponibile, │ │ │
│închirierea de │ │sprijinite prin │ │ │
│biciclete │ │program │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│7. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│calităţii spaţiilor│ │ │ │ │
│publice (spaţii │ │ │ │ │
│verzi, parcuri, │ │ │Populaţie cu │ │
│zone de recreere) │ │ │acces la │ │
│în staţiunile │ │ │infrastructură │ │
│turistice şi în │ │ │verde nouă sau │ │
│principalele centre│ │ │modernizată în │ │
│urbane (inclusiv în│ │Suprafaţa de │zonele urbane │ │
│staţiunile montane,│Suprafaţă │infrastructură │Teren reabilitat│ │
│balneare şi pe │(mp) │verde sprijinită│utilizat pentru │APL, ADR, MDLPA│
│litoral), cu │ │în zonele urbane│zone verzi, │ │
│respectarea │ │ │locuinţe │ │
│specificului local,│ │ │sociale, │ │
│a valorilor │ │ │activităţi │ │
│ambientale şi │ │ │economice sau │ │
│naturale, inclusiv │ │ │comunitare │ │
│adaptarea acestor │ │ │ │ │
│infrastructuri la │ │ │ │ │
│nevoile persoanelor│ │ │ │ │
│cu dizabilităţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│8. Dimensionarea │ │ │ │ │
│corespunzătoare a │ │Număr de │ │ │
│infrastructurii de │ │infrastructuri │ │ │
│colectare a │ │pentru │Capacitate │ │
│deşeurilor în │Număr │colectarea │crescută de │MMAP, INS, AFM │
│cadrul │ │deşeurilor │colectare a │ │
│destinaţiilor în │ │amenajate în │deşeurilor │ │
│concordanţă cu │ │staţiunile │ │ │
│fluxurile de │ │turistice │ │ │
│turişti │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│9. Adaptarea şi │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │
│deschiderii │ │ │ │ │
│obiectivelor de │ │ │ │ │
│patrimoniu cultural│ │ │ │ │
│uzului public şi │ │ │ │ │
│turistic (parcaje, │ │ │ │ │
│echipamente, │ │ │ │ │
│peisagistică, │ │ │ │ │
│bănci, coşuri de │ │ │Utilizatori care│ │
│gunoi, semnalistică│ │ │beneficiază de │ │
│şi semnalizare, │ │Număr de │infrastructură │ │
│panouri informative│ │obiective de │culturală │MDLPA, ADR, │
│etc., conform │Număr │patrimoniu │sprijinită │APL, Sectorul │
│legislaţiei în │ │cultural │Turişti/vizite │privat, MC, │
│vigoare, pe baza │ │promovate pentru│către siturile/ │ONG-uri, MIPE │
│studiilor de │ │uz turistic │obiectivele care│ │
│fundamentare │ │ │au beneficiat de│ │
│specifice, păstrând│ │ │sprijin │ │
│specificul local şi│ │ │ │ │
│valorile culturale │ │ │ │ │
│ale spaţiilor şi │ │ │ │ │
│clădirilor), │ │ │ │ │
│inclusiv adaptarea │ │ │ │ │
│acestor obiective │ │ │ │ │
│la nevoile │ │ │ │ │
│persoanelor cu │ │ │ │ │
│dizabilităţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│10. Restaurarea şi │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │
│patrimoniului │ │ │Utilizatori care│ │
│cultural în zonele │ │ │beneficiază de │ │
│urbane pentru uz │ │Număr de centre │infrastructura │ │
│public şi turistic │ │urbane │culturală │ │
│(pieţe, centre şi │Număr │destinaţii │sprijinită │APL, MDLPA, MC,│
│cartiere istorice │ │turistice │Turişti/vizite │ADR │
│cu faţade şi │ │reabilitate │către siturile/ │ │
│monumente, păstrând│ │ │obiectivele care│ │
│specificul local şi│ │ │au beneficiat de│ │
│valorile culturale │ │ │sprijin │ │
│ale spaţiilor şi │ │ │ │ │
│clădirilor) │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Număr de │ │ │
│ │ │obiective de │ │ │
│ │ │patrimoniu │ │ │
│ │ │natural │ │ │
│ │ │protejate, │ │ │
│ │ │reabilitate şi │ │ │
│ │ │promovate │ │ │
│11. Protejarea, │ │Număr de produse│ │ │
│dezvoltarea şi │ │de ecoturism │ │ │
│promovarea │ │create │Turişti/vizite │MEAT, ADR, │
│patrimoniului │ │Număr de │către siturile/ │MDLPA, MMAP, │
│natural prin │Număr │structuri de │obiectivele care│APL, Admin ANP,│
│adaptarea şi/sau │ │cazare │au beneficiat de│ONG-uri │
│reabilitarea │ │certificate │sprijin │ │
│infrastructurii de │ │EcoRomânia │ │ │
│ecoturism │ │Număr de │ │ │
│ │ │destinaţii │ │ │
│ │ │ecoturistice │ │ │
│ │ │certificate │ │ │
│ │ │Număr de turişti│ │ │
│ │ │cazaţi în │ │ │
│ │ │destinaţiile │ │ │
│ │ │ecoturistice │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│12. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│calităţii │ │ │ │ │
│peisajelor (prin │ │ │ │ │
│valorificarea │ │ │ │ │
│peisajului ca o │ │ │ │ │
│resursă │ │ │ │ │
│socio-culturală, │ │ │ │ │
│ecologică şi a │ │ │ │ │
│mediului, ce │ │ │ │ │
│contribuie la │ │ │ │ │
│definire │ │Suprafaţă (mp) │Turişti/vizite │MADR, APL, │
│specificului local │Suprafaţă │de spaţii │către siturile/ │Grupuri locale │
│şi ca o componentă │(mp) │publice │obiectivele care│de acţiune, │
│de bază a │ │reabilitate în │au beneficiat de│MMAP │
│patrimoniului │ │zonele rurale │sprijin │ │
│natural şi │ │ │ │ │
│cultural, ce │ │ │ │ │
│contribuie la │ │ │ │ │
│bunăstarea umană), │ │ │ │ │
│a spaţiilor publice│ │ │ │ │
│şi dezvoltarea de │ │ │ │ │
│utilităţi turistice│ │ │ │ │
│în zonele rurale de│ │ │ │ │
│importanţă │ │ │ │ │
│turistică │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│13. Dezvoltarea şi │ │ │ │ │
│modernizarea │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │
│turistice din zona │ │ │ │ │
│montană │ │ │ │ │
│(infrastructurii │ │ │ │ │
│pentru sporturi de │ │ │ │ │
│iarnă, │ │ │Vizitatori care │ │
│infrastructură │ │ │beneficiază de │ │
│turistică în zona │ │ │infrastructura │ │
│montană înaltă - │ │Număr obiective │dezvoltată/ │MEAT, MTI, │
│cabane, refugii, │Număr │realizate/ │modernizată │MDLPA, ADR │
│trasee turistice, │ │modernizate │Obiective care │ │
│drumurile │ │ │au beneficiat de│ │
│transcarpatice │ │ │investiţii │ │
│Transfăgărăşan, │ │ │ │ │
│Transalpina, │ │ │ │ │
│Transrarău), │ │ │ │ │
│inclusiv adaptarea │ │ │ │ │
│acestor │ │ │ │ │
│infrastructuri la │ │ │ │ │
│nevoile persoanelor│ │ │ │ │
│cu dizabilităţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│14. Dezvoltarea │ │ │ │ │
│infrastructurii de │ │ │ │ │
│agrement turistic │ │ │Turişti care │ │
│(inclusiv plajelor)│ │Număr structuri │beneficiază de │ │
│din staţiunile │ │de agrement │infrastructura │ │
│turistice şi din │ │realizate/ │dezvoltată/ │MEAT, MDLPA, │
│staţiunile balneare│Număr │modernizate │modernizată │ADR │
│şi balneoclimatice │ │Număr de plaje │Structuri care │ │
│şi adaptarea │ │certificate Blue│au beneficiat de│ │
│acestor │ │Flag │investiţii │ │
│infrastructuri la │ │ │ │ │
│nevoile persoanelor│ │ │ │ │
│cu dizabilităţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│15. Dezvoltarea │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │
│MICE şi a │ │ │ │ │
│infrastructurii de │ │ │ │ │
│evenimente - Centre│ │ │ │ │
│de Întâlniri, săli │ │ │Persoane care │ │
│de evenimente, săli│ │Număr de centre │folosesc care │ │
│multifuncţionale │ │de întâlniri şi │folosesc │MDLPA, MEAT, │
│(de exemplu, în │ │săli │centrele de │CNI, APL, │
│Constanţa pentru a │Număr │multifuncţionale│întâlniri şi │Companii │
│atenua │ │de evenimente │săli │private │
│sezonalitatea şi în│ │realizate │multifuncţionale│ │
│Bucureşti şi Cluj, │ │ │de evenimente │ │
│întrucât sunt deja │ │ │realizate │ │
│destinaţii de │ │ │ │ │
│evenimente bine │ │ │ │ │
│dezvoltate în │ │ │ │ │
│conformitate cu │ │ │ │ │
│statisticile ICCA) │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│16. Dezvoltarea şi │ │ │ │ │
│modernizarea │ │ │ │ │
│infrastructurii şi │ │ │ │ │
│unităţilor de │ │ │Turişti/vizite │ │
│tratament balnear, │ │Număr de │către siturile/ │MEAT, ADR, MS, │
│modernizarea │Număr │infrastructuri │obiectivele care│APL, sectorul │
│echipamentelor │ │de tratament │au beneficiat de│privat │
│acestora, inclusiv │ │balnear renovate│sprijin │ │
│adaptarea acestor │ │ │ │ │
│infrastructuri la │ │ │ │ │
│nevoile persoanelor│ │ │ │ │
│cu dizabilităţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│17. Creşterea │ │ │ │ │
│eficienţei │ │ │ │ │
│energetice a │ │Număr de │ │ │
│structurilor de │ │structuri de │Creşterea │ │
│primire turistică, │ │primire │eficienţei │ │
│prin folosirea de │Număr │turistică, cu │energetice a │ME, MMAP, MEAT │
│surse de energie │ │surse de energie│sectorului │ │
│regenerabilă şi │ │regenerabilă │ │ │
│reducerea │ │ │ │ │
│consumului de │ │ │ │ │
│resurse │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┤
│Obiectivul 1.2: Sprijinirea sectorului privat pentru dezvoltare inovativă │
├───────────────────┬───────────┬────────────────┬────────────────┬───────────────┤
│ │ │ │IMM-uri care │ │
│ │ │ │aduc în piaţă │ │
│18. Sprijinirea │ │ │inovaţii în │ │
│digitalizării şi │ │ │marketing sau │ │
│comercializării la │ │ │organizaţionale │ │
│nivelul IMM-urilor │ │Număr de │Utilizatori de │ │
│din turism (pagini │ │companii care │noi produse │ │
│de internet pentru │ │beneficiază de │digitale, │MCID, MIPE, │
│hoteluri, oferte │Număr │sprijin │servicii şi │Companii │
│digitale, cataloage│ │Număr de produse│aplicaţii │Private │
│etc.), inclusiv │ │digitale │dezvoltate de │ │
│accesibilizarea │ │susţinute │întreprinderi │ │
│acestora pentru │ │ │Întreprinderi │ │
│persoanele cu │ │ │care ating un │ │
│dizabilităţi │ │ │grad de │ │
│ │ │ │dezvoltare │ │
│ │ │ │digitală │ │
│ │ │ │ridicată │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │IMM-uri care │ │
│19. Susţinerea │ │ │folosesc │ │
│start- up-urilor │ │ │serviciile de │ │
│din domeniul │ │ │incubator la un │ │
│industriilor │ │ │an după crearea │ │
│culturale şi │ │Număr de │incubatorului │ │
│creative, a │ │incubatoare │Întreprinderi │ │
│turismului şi a │Număr │create │sprijinite cu │MDLPA, MCID, │
│IMM-urilor │ │Număr de │grad mare de │MIPE │
│inovatoare prin │ │start-up- uri │creştere; │ │
│înfiinţarea de │ │sprijinite │Locuri de muncă │ │
│incubatoare │ │ │create la │ │
│naţionale, │ │ │nivelul │ │
│regionale în turism│ │ │entităţilor care│ │
│ │ │ │au beneficiat de│ │
│ │ │ │sprijin. │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │IMM-urilor din │ │
│20. Susţinerea │ │ │domeniul │ │
│start- upurilor şi │ │ │turismului care │ │
│IMM-urilor din │ │ │creează modele │ │
│domeniul turismului│ │Număr de │de afaceri │ │
│care creează modele│Număr │start-up- uri │sustenabile │MMAP, MEAT, │
│de afaceri │ │sprijinite │Locuri de muncă │MEnerg │
│sustenabile din │ │ │create la │ │
│punct de vedere al │ │ │nivelul │ │
│protejării mediului│ │ │entităţilor care│ │
│ │ │ │au beneficiat de│ │
│ │ │ │sprijin. │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│21. Găzduirea de │ │ │ │ │
│forumuri şi │ │Număr de │Actori implicaţi│ │
│expoziţii anuale de│ │evenimente de │/instituţii cu │ │
│digitalizare, │ │investiţii în │capacitate de │ │
│inovare şi │ │turismul │cooperare │ │
│investiţii, │Număr │naţional găzduit│îmbunătăţită │MCID, MEAT │
│promovarea │ │Număr de reţele │dincolo de │ │
│networking- ului în│ │şi colaborări │graniţele │ │
│turism şi a │ │stabilite │naţionale │ │
│oportunităţilor de │ │ │ │ │
│colaborare │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┤
│Obiectivul 1.3. Creşterea calităţii experienţelor şi serviciilor în destinaţii │
├───────────────────┬───────────┬────────────────┬────────────────┬───────────────┤
│22. Sprijinirea │ │ │ │ │
│modernizării │ │ │ │ │
│structurilor de │ │ │ │ │
│primire turistică │ │ │ │ │
│în vederea │ │ │ │ │
│obţinerii unui │ │ │ │ │
│nivel de │ │Număr de unităţi│ │ │
│clasificare mai │ │turistice care │ │ │
│înalt, respectând │ │beneficiază de │Turişti cazaţi │ │
│în acelaşi timp │ │sprijin; │în structurile │ │
│reglementările │Număr │Număr de │care au │MEAT, FNGCIMM, │
│tehnice urbanistice│ │structuri │beneficiat de │MDLPA │
│şi arhitecturale │ │adaptate │sprijin │ │
│pentru mediul │ │persoanelor cu │ │ │
│construit, inclusiv│ │dizabilităţi │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │
│conceptului de │ │ │ │ │
│design universal şi│ │ │ │ │
│adaptarea acestor │ │ │ │ │
│infrastructuri la │ │ │ │ │
│nevoile persoanelor│ │ │ │ │
│cu dizabilităţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Consum final de │ │
│23. Promovarea │ │ │energie pe an │ │
│implementării unor │ │ │(din care: │ │
│măsuri de eficienţă│ │ │rezidenţial, │ │
│energetică, cu │ │Număr de active │privat │MDLPA, MMAP, │
│reglementări │ │turistice │nerezidenţial, │MC, ME, ADR, │
│tehnice specifice, │ │publice şi │public │INP (pentru │
│la nivelul │ │private care au │nerezidenţial) │elaborarea de │
│obiectivelor de │Număr │beneficiat de │Clădiri cu │reglementări │
│turism publice şi │ │măsuri de │clasificare │tehnice în │
│private (muzee, │ │îmbunătăţire a │energetică │domeniul │
│patrimoniu cultural│ │eficienţei │îmbunătăţită │protejării │
│şi natural, zone de│ │energetice │(din care: │patrimoniului │
│loisir, staţiuni de│ │ │rezidenţial, │cultural) │
│schi şi staţiuni │ │ │privat │ │
│balneare etc.) │ │ │nerezidenţial, │ │
│ │ │ │public │ │
│ │ │ │nerezidenţial)” │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Număr de │ │ │
│ │ │etichete │ │ │
│ │ │ecologice │ │ │
│24. Promovarea unor│ │acordate │ │ │
│sisteme voluntare │ │serviciilor din │Procese │ │
│de certificare │ │turism │optimizate │ │
│pentru dezvoltarea │Număr │Număr de │Infrastructură │MMAP, MEAT │
│durabilă a │ │structuri de │verde │ │
│turismului │ │cazare │ │ │
│ │ │certificate cu │ │ │
│ │ │eticheta │ │ │
│ │ │ecologică │ │ │
│ │ │europeană │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│25. Promovarea │ │ │ │ │
│bunelor practici │ │ │ │ │
│pentru adaptarea │ │ │Creşterea │ │
│structurilor │ │Bune practici │calităţii │MEAT, Asociaţii│
│turistice şi │Număr │promovate │serviciilor de │de profil │
│facilităţilor │ │ │primire │ │
│pentru nevoile │ │ │turistică │ │
│persoanelor cu │ │ │ │ │
│dizabilităţi │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Strategii/ │ │
│ │ │ │planuri de │ │
│ │ │ │acţiune comune │ │
│ │ │ │adoptate de │ │
│ │ │ │organizaţii la/ │ │
│ │ │ │după încheierea │ │
│ │ │ │proiectului │ │
│ │ │ │Actori implicaţi│ │
│ │ │ │/instituţii cu │ │
│ │ │ │capacitate de │ │
│ │ │ │cooperare │ │
│ │ │ │îmbunătăţită │ │
│ │ │ │dincolo de │ │
│ │ │ │graniţele │ │
│ │ │ │naţionale │ │
│ │ │Număr de │Turişti/vizite │ │
│ │ │organizaţii de │către siturile/ │ │
│ │ │management al │obiectivele care│ │
│26. Susţinerea │ │destinaţiei │au beneficiat de│ │
│organizaţiilor de │ │sprijinite │sprijin; │MEAT │
│management al │Număr │Număr de │Participanţi cu │INS │
│destinaţiei prin │ │angajaţi de la │o situaţie │ │
│cursuri de formare │ │OMD care │îmbunătăţită pe │ │
│ │ │beneficiază de │piaţa muncii la │ │
│ │ │formare │şase luni după │ │
│ │ │ │plecare │ │
│ │ │ │Personal din │ │
│ │ │ │IMM-uri care │ │
│ │ │ │finalizează │ │
│ │ │ │cursuri de │ │
│ │ │ │formare │ │
│ │ │ │profesională │ │
│ │ │ │continuă (pe │ │
│ │ │ │tipuri de │ │
│ │ │ │aptitudini: │ │
│ │ │ │tehnice, │ │
│ │ │ │management, │ │
│ │ │ │antreprenoriat, │ │
│ │ │ │aptitudini │ │
│ │ │ │ecologice, │ │
│ │ │ │altele) │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│27. Crearea şi/sau │ │ │ │ │
│sprijinirea │ │ │ │ │
│dezvoltării │ │Număr de │Turişti/vizite │ │
│organizaţiilor de │ │organizaţii de │către │ │
│management al │ │management al │destinaţiile │ │
│destinaţiei pentru │Număr │destinaţiei │care au │MEAT INS, OMD │
│a promova │ │create sau │beneficiat de │ │
│iniţiativele │ │sprijinite │sprijin │ │
│naţionale, │ │ │ │ │
│regionale şi locale│ │ │ │ │
│din turism │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│28. Elaborarea şi │ │ │ │ │
│adoptarea unor │ │ │Actori implicaţi│ │
│planuri de │ │ │în pregătirea şi│ │
│management al │ │ │implementarea │ │
│vizitatorilor în │ │Număr de planuri│planurilor de │MEAT, MMAP, MC │
│zonele de │ │de management a │management al │ANANP, │
│patrimoniu │Număr │vizitatorilor │vizitatorilor │administratori │
│cultural, în ariile│ │adoptate │Turişti/vizite │AP/de │
│naturale protejate,│ │ │către siturile/ │patrimoniu, INP│
│precum şi pentru │ │ │obiectivele care│ │
│siturile de │ │ │au beneficiat de│ │
│importanţă │ │ │sprijin │ │
│turistică │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│29. Sprijinirea şi │ │ │ │ │
│stimularea creării │ │ │ │ │
│de produse │ │ │ │ │
│autentice, │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │
│gastronomiei locale│ │ │ │ │
│şi a producţiei │ │ │ │ │
│meşteşugăreşti prin│ │ │ │ │
│organizarea de │ │Număr de │Turişti/vizite │ │
│evenimente şi │ │activităţi │către siturile/ │ │
│activităţi speciale│ │sprijinite │obiectivele/ │ │
│de promovare │Număr │Număr produse │evenimentele │MEAT, MADR OMD,│
│(expoziţii, │ │meşteşugăreşti │care au │MC │
│festivaluri, │ │şi gastronomice │beneficiat de │ │
│ateliere cu │ │cu atestare │sprijin │ │
│demonstraţii şi │ │specifică │ │ │
│cursuri pentru │ │ │ │ │
│turişti etc.) │ │ │ │ │
│inclusiv prin │ │ │ │ │
│obţinerea │ │ │ │ │
│atestărilor de │ │ │ │ │
│Marcă tradiţională,│ │ │ │ │
│Produs Tradiţional │ │ │ │ │
│atestat │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│30. Crearea unor │ │ │ │ │
│agende culturale │ │ │ │ │
│anuale pentru │ │ │ │ │
│principalele │ │ │ │ │
│destinaţii │ │ │ │MEAT, MCID, │
│(evenimente de │ │ │ │MTI, MC - date │
│divertisment şi │ │ │ │deschise │
│evenimente care să │ │ │Turişti/vizite │publicate pe │
│reprezinte motive │ │Calendar de │către siturile/ │portalul │
│de vizitare, precum│ │evenimente anual│obiectivele/ │naţional de │
│festivaluri, │DA/NU │creat şi │evenimentele │date deschise │
│evenimente de nişă │ │publicat │care au │opendata.gov.ro│
│etc.), promovarea │ │ │beneficiat de │doar pentru │
│internaţională a │ │ │sprijin │instituţiile │
│acestora şi │ │ │ │publice de │
│oferirea de │ │ │ │cultură din │
│informaţii în mai │ │ │ │subordine │
│multe limbi, de │ │ │ │ │
│opţiuni de │ │ │ │ │
│ticketing, pachete │ │ │ │ │
│de călătorie etc. │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│31. Încurajarea │ │ │ │ │
│dezvoltării de │ │ │ │ │
│pachete │ │ │ │ │
│transnaţionale de │ │Număr de pachete│ │ │
│turism pentru │ │de turism pe │Turişti/vizite │ │
│sănătate şi a │ │sănătate create │către siturile/ │ │
│consultanţei de │Număr │prin consultanţa│obiectivele care│MS, MEAT │
│marketing în turism│ │pusă la │au beneficiat de│ │
│cu privire la │ │dispoziţie │sprijin │ │
│dezvoltarea şi │ │ │ │ │
│livrarea produselor│ │ │ │ │
│pe pieţele europene│ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│32. Modernizarea, │ │ │ │ │
│acolo unde este │ │ │ │ │
│posibil, sau │ │ │ │ │
│înfiinţarea unor │ │ │ │ │
│centre de informare│ │ │ │ │
│turistică prin │ │ │ │ │
│utilizarea │ │ │Utilizatorii │ │
│tehnologiei │ │Număr de CIT-uri│noilor servicii │ │
│digitale, a │ │care beneficiază│publice digitale│ │
│produselor şi │Număr, │de proiecte de │şi aplicaţii │ │
│serviciilor │procent │digitalizare │Utilizatori care│MEAT │
│turistice moderne │ │Creştere (%) a │beneficiază de │ │
│(hotspot-uri, │ │numărului de │infrastructura │ │
│hub-uri de │ │CIT-uri │culturală │ │
│comunicare, centre │ │ │sprijinită │ │
│comunitare │ │ │ │ │
│digitale), inclusiv│ │ │ │ │
│adaptarea acestora │ │ │ │ │
│la nevoile │ │ │ │ │
│persoanelor cu │ │ │ │ │
│dizabilităţi. │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│33. Modificarea │ │ │ │ │
│politicilor pentru │ │ │ │ │
│a permite │ │ │ │ │
│sustenabilitatea │ │ │Număr de turişti│ │
│centrelor de │ │Număr CIT-uri │/vizitatori care│ │
│informare turistică│Număr │operaţionale şi │au beneficiat de│MEAT │
│şi abilitarea │ │sustenabile │serviciile │ │
│acestora pentru a │ │financiar │CIT-urilor │ │
│vinde servicii de │ │ │ │ │
│turism (rezervări, │ │ │ │ │
│bilete etc.) şi a │ │ │ │ │
│genera venituri │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│34. Revizuirea │ │ │ │ │
│standardelor în │ │ │ │ │
│semnalistica │ │ │ │ │
│dedicată turismului│ │Număr de │Turişti/vizite │ │
│(grafică, bilingvă │ │destinaţii │către │ │
│sau în mai multe │Număr │turistice cu │destinaţiile/ │MEAT, MDLPA, │
│limbi, informaţii │ │semnalistică │obiectivele care│MC, MTI │
│standard etc.) şi │ │îmbunătăţită │au beneficiat de│ │
│asigurarea │ │ │sprijin │ │
│respectării acestor│ │ │ │ │
│standarde la toate │ │ │ │ │
│nivelurile │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│35. Creşterea │ │ │ │ │
│mobilităţii │ │ │ │ │
│turistice în │ │ │ │ │
│centrele urbane │ │ │ │ │
│prin crearea de │ │Număr de centre │ │ │
│sisteme de │ │urbane cu │ │ │
│informaţii de │ │sisteme de │Pasageri anuali │ │
│mobilitate urbană │Număr │mobilitate │pe transportul │MDLPA, APL │
│multi-modală pentru│ │urbană multi- │public │ │
│turişti (panouri de│ │modală │ │ │
│informare, bilete │ │ │ │ │
│electronice, │ │ │ │ │
│chioşcuri de │ │ │ │ │
│ticketing │ │ │ │ │
│inteligente etc.) │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│36. Digitalizarea │ │ │ │ │
│obiectivelor la │ │ │ │ │
│nivelul tuturor │ │ │ │ │
│siturilor turistice│ │ │Utilizatori ai │ │
│culturale, │ │Destinaţii cu │noilor servicii │ │
│naturale, protejate│ │obiective │publice digitale│ │
│şi a altor │Număr │turistice şi │şi aplicaţii │MCID, MIPE, INP│
│destinaţii │ │rute disponibile│Întreprinderi │ │
│turistice şi a │ │pe hărţile │care folosesc │ │
│rutelor pe hărţile │ │publice digitale│serviciile │ │
│publice pentru a │ │ │publice digitale│ │
│permite accesul şi │ │ │ │ │
│planificarea facilă│ │ │ │ │
│a călătoriilor │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│37. Crearea unei │ │ │ │ │
│baze de date │ │ │ │ │
│deschise naţionale │ │ │ │ │
│pentru turism, │ │ │ │ │
│conform politicilor│ │ │Utilizatorii │ │
│UE de OpenData │ │ │noilor servicii │ │
│(modelul francez) │ │Bază de date │publice digitale│ │
│şi punerea acesteia│DA/NU; │constituită şi │şi aplicaţii │MCID, MEAT, │
│la dispoziţia │Număr │pusă la │Întreprinderi │INCDT │
│părţilor interesate│ │dispoziţia │care folosesc │ │
│din sectorul public│ │publicului │serviciile │ │
│şi privat, prin │ │ │publice digitale│ │
│realizarea unor │ │ │ │ │
│aplicaţii care să │ │ │ │ │
│crească accesul la │ │ │ │ │
│informaţii şi la │ │ │ │ │
│resurse │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│38. Realizarea unui│ │ │ │ │
│Observator │ │Observator │ │ │
│Turistic, care să │ │realizat; │Utilizatori │MEAT, INCDT, │
│ofere date pe mai │DA/NU │Indicatori │anuali ai │INS │
│multe niveluri: │ │analizaţi. │Observatorului │ │
│naţional, regional,│ │ │ │ │
│judeţean, local │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│39. Elaborarea unor│ │ │ │ │
│programe de formare│ │ │ │ │
│a abilităţilor soft│ │ │ │ │
│(limbi străine, │ │ │ │ │
│interpretarea şi │ │ │ │ │
│comunicarea │ │ │Personal format │ │
│patrimoniului, │ │ │pe aptitudini │ │
│comunicare, │ │ │nespecifice în │ │
│leadership, │ │Număr de │dezvoltarea │ │
│servicii pentru │Număr │angajaţi care │turismului şi │MEAT, Furnizori│
│clienţi etc.) │ │beneficiază de │care folosesc │de formare │
│pentru personalul │ │formare │aceste │ │
│care lucrează în │ │ │aptitudini la │ │
│destinaţii │ │ │locul de muncă │ │
│turistice (de │ │ │ │ │
│exemplu organizaţii│ │ │ │ │
│de management al │ │ │ │ │
│destinaţiei, APL, │ │ │ │ │
│sectorul privat │ │ │ │ │
│etc.) │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│40. Înfiinţarea │ │Număr de centre │ │ │
│unor centre de │ │de educaţie în │ │ │
│învăţământ liceal │ │domeniul │ │ │
│sau postliceal │ │hotelier, │Număr anual de │MEAT, ME, │
│tehnologic în │Număr │restaurante şi │elevi │Inspectorate │
│sistem dual, cu │ │cafenele, │şcolarizaţi │şcolare │
│programe de formare│ │constituite la │ │ │
│bazate pe nevoile │ │nivel regional │ │ │
│reale ale │ │sau naţional │ │ │
│sectorului │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│41. Modernizarea/ │ │ │ │ │
│adaptarea │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │
│(inclusiv │ │ │ │ │
│achiziţionarea de │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │
│digitale) │ │ │ │ │
│unităţilor de │ │ │ │ │
│învăţământ │ │ │Număr anual de │ │
│tehnologic şi │ │Număr de │elevi │ │
│tehnologic dual, │Număr │instituţii de │şcolarizaţi în │ME │
│respectiv │ │învăţământ │infrastructura │ │
│învăţământul liceal│ │modernizate │sprijinită │ │
│şi postliceal │ │ │ │ │
│tehnologic inclusiv│ │ │ │ │
│dual, precum şi a │ │ │ │ │
│universităţilor cu │ │ │ │ │
│profil tehnic, │ │ │ │ │
│pentru a răspunde │ │ │ │ │
│cât mai bine │ │ │ │ │
│provocărilor de pe │ │ │ │ │
│piaţa muncii. │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Număr de elevi │ │ │
│42. Crearea unui │ │şi studenţi care│Înscrierea unui │ │
│mecanism de │ │au beneficii în │număr mai mare │ │
│consiliere pentru │ │urma campaniilor│de elevi şi │ │
│elevii de gimnaziu │Număr │de creştere a │studenţi în │ME │
│spre o carieră în │ │notorietăţii │programele │ │
│turism │ │carierelor │pentru turism │ │
│ │ │disponibile în │ │ │
│ │ │turism │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│43. Elaborarea unor│ │Număr de elevi │ │ │
│programe de ocupare│ │şi studenţi │ │ │
│a forţei de muncă │ │înscrişi în │Şomaj scăzut (%)│ │
│pentru tineri pe │Număr │programele de │în rândul │MMSS, MEAT │
│perioada verii, în │ │angajare pe │tinerilor │ │
│strânsă coordonare │ │timpul verii │ │ │
│cu sectorul privat.│ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│44. Furnizarea de │ │ │Participanţi cu │ │
│oportunităţi de │ │ │o situaţie │ │
│formare pentru │ │ │îmbunătăţită pe │ │
│IMM-uri şi pentru │ │ │piaţa muncii la │ │
│agenţiile de │ │ │şase luni după │ │
│turism, în domeniul│ │ │plecare │ │
│creării şi │ │ │Personal din │ │
│promovării de │ │ │IMM-uri care │ │
│produse turistice │ │Număr de │finalizează │ │
│şi digitalizare │ │angajaţi care │cursuri de │MEAT, Furnizori│
│(formare practică, │Număr │beneficiază de │formare │de formare │
│cu accent pe │ │formare │profesională │ │
│crearea de produse │ │ │continuă (pe │ │
│turistice şi pe │ │ │tipuri de │ │
│elaborarea şi │ │ │aptitudini: │ │
│gestionarea de │ │ │tehnice, │ │
│instrumente │ │ │management, │ │
│specifice │ │ │antreprenoriat, │ │
│marketingului în │ │ │aptitudini │ │
│turism) │ │ │ecologice, │ │
│ │ │ │altele) │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Participanţi cu │ │
│ │ │ │o situaţie │ │
│ │ │ │îmbunătăţită pe │ │
│ │ │ │piaţa muncii la │ │
│45. Furnizarea de │ │ │şase luni după │ │
│oportunităţi de │ │ │plecare │ │
│formare în domeniul│ │ │Personal din │ │
│serviciilor pentru │ │Număr de │IMM-uri care │ │
│clienţi, al │ │angajaţi │finalizează │ │
│limbilor străine, a│ │sprijiniţi prin │cursuri de │MEAT, INP, │
│interpretariatului,│Număr │formare │formare │INCFC │
│ghizilor turistici │ │Număr de │profesională │ │
│etc., pentru │ │oportunităţi de │continuă (pe │ │
│personalul muzeelor│ │formare │tipuri de │ │
│şi personalul din │ │ │aptitudini: │ │
│destinaţii │ │ │tehnice, │ │
│ │ │ │management, │ │
│ │ │ │antreprenoriat, │ │
│ │ │ │aptitudini │ │
│ │ │ │ecologice, │ │
│ │ │ │altele) │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│46. Elaborarea şi │ │ │ │ │
│promovarea unor │ │ │ │ │
│programe de formare│ │ │ │ │
│pentru integrarea │ │ │ │ │
│şi reinserţia pe │ │ │ │ │
│piaţa muncii a │Număr │Număr de │Specializarea │MMSS, Furnizori│
│grupurilor │ │persoane formate│forţei de muncă │de formare │
│vulnerabile şi │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │
│participării active│ │ │ │ │
│a femeilor pe piaţa│ │ │ │ │
│muncii │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│47. Sprijinirea │ │ │ │ │
│dezvoltării │ │ │ │ │
│economiei sociale │ │ │ │ │
│şi a │ │Număr de │ │ │
│întreprinderilor │ │întreprinderi │ │ │
│sociale (pentru │ │sociale care │ │ │
│grupurile │Număr │activează în │Specializarea │MIPE │
│vulnerabile) în │ │domeniul │forţei de muncă │ │
│domeniul turismului│ │turismului │ │ │
│în vederea creării │ │sprijinite │ │ │
│de noi produse │ │ │ │ │
│sustenabile, în │ │ │ │ │
│special în zonele │ │ │ │ │
│rurale │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│48. Elaborarea unor│ │ │Activităţi-pilot│ │
│sesiuni de formare │ │ │comune adoptate │ │
│comune pentru │ │ │sau extinse de │ │
│autorităţile │ │ │organizaţii la/ │ │
│publice relevante, │ │ │după încheierea │ │
│în vederea │ │Număr de │proiectului │ │
│elaborării unor │Număr │persoane formate│Actori implicaţi│ANFP, MEAT │
│planuri de │ │la nivel de APL │/instituţii cu │ │
│gestionare şi a │ │şi OMD │capacitate de │ │
│unor instrumente de│ │ │cooperare │ │
│promovare pentru │ │ │îmbunătăţită │ │
│patrimoniul natural│ │ │dincolo de │ │
│şi cultural │ │ │graniţele │ │
│ │ │ │naţionale │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│49. Monitorizarea │ │ │ │MEAT, platformă│
│şi evaluarea │ │ │ │de │
│calităţii │ │Studii de │ │monitorizare, │
│învăţământului │ │evaluare a │Participanţi cu │anticipare şi │
│profesional şi │ │calităţii │o situaţie │corelare a │
│tehnic şi a forţei │Număr │învăţământului │îmbunătăţită pe │ofertei │
│de muncă pentru a │ │profesional şi │piaţa muncii la │educaţionale │
│ajusta programele │ │tehnic din │şase luni după │(ReConect), │
│de formare şi a │ │domeniul │plecare │Agenţia │
│răspunde mai bine │ │turismului │ │Naţională de │
│nevoilor sectorului│ │ │ │Ocupare a │
│ │ │ │ │Forţei de Muncă│
├───────────────────┴───────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┤
│Obiectivul 2.1. Întărirea capacităţii de dezvoltare de politici publice, │
│creşterea gradului de digitalizare şi o mai bună adecvare a instrumentelor de │
│marketing la specificul pieţelor cu potenţial mare │
├───────────────────┬───────────┬────────────────┬────────────────┬───────────────┤
│50. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│capacităţii MEAT de│ │ │ │ │
│a elabora politici,│ │ │ │ │
│precum şi de a │ │ │ │ │
│gestiona şi │ │ │ │ │
│implementa proiecte│ │ │ │ │
│în mod eficient │ │ │Număr de noi │ │
│(inclusiv diverse │ │ │structuri, │ │
│activităţi şi │ │Număr de │sisteme, │ │
│strategii), prin │Număr │angajaţi ai MEAT│instrumente, │MEAT, ANFP │
│coordonarea │ │instruiţi │proceduri şi │ │
│activităţilor │ │ │metode │ │
│proprii cu cele ale│ │ │dezvoltate şi │ │
│ministerelor de │ │ │implementate │ │
│resort, ale │ │ │ │ │
│agenţiilor, │ │ │ │ │
│autorităţilor │ │ │ │ │
│locale şi actorilor│ │ │ │ │
│implicaţi din │ │ │ │ │
│sectorul privat │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Număr de │ │ │
│51. Lansarea │ │proiecte de │ │ │
│Planului sectorial │ │cercetare- │ │ │
│de cercetare- │ │dezvoltare │Număr de │ │
│dezvoltare propriu │ │finalizate │obiective de │ │
│al MEAT, pentru a │DA/NU │Număr de │dezvoltare │MEAT │
│susţine realizarea │Număr │sisteme, │sectorială │ │
│obiectivelor de │ │instrumente, │îndeplinite │ │
│dezvoltare │ │proceduri şi │ │ │
│specifice │ │metode │ │ │
│sectorului │ │dezvoltate şi │ │ │
│ │ │implementate │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│52. Dezvoltarea │ │ │ │ │
│unor module în │ │ │ │ │
│cadrul sistemului │ │ │ │ │
│integrat │ │ │ │ │
│SITUR.GOV.RO în │ │ │ │ │
│vederea colectării │ │ │ │ │
│şi analizării │ │ │ │ │
│datelor obţinute de│ │ │ │ │
│la structurile de │ │ │ │ │
│primire turistică; │ │ │ │ │
│dezvoltarea unor │ │ │Utilizatorii │ │
│module în vederea │ │ │noilor servicii │ │
│obţinerii │ │ │publice digitale│ │
│documentelor şi │DA/NU; │Sistem digital │şi aplicaţii │ │
│informaţiilor │Număr │dezvoltat │Întreprinderi │MEAT │
│necesare │ │ │care folosesc │ │
│desfăşurării │ │ │serviciile │ │
│activităţii │ │ │publice digitale│ │
│specifice, direct │ │ │ │ │
│de la instituţiile │ │ │ │ │
│emitente; │ │ │ │ │
│dezvoltarea unor │ │ │ │ │
│module în vederea │ │ │ │ │
│integrării cu alte │ │ │ │ │
│sisteme europene şi│ │ │ │ │
│a respectării │ │ │ │ │
│modificărilor │ │ │ │ │
│legislaţiei │ │ │ │ │
│europene. │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│53. Utilizarea mai │ │ │ │ │
│bună a Contului │ │ │ │ │
│Satelit în Turism │ │ │ │ │
│pentru a furniza │ │Datele oferite │ │ │
│informaţii prin │ │de CST sunt │Decizii MEAT │ │
│intermediul unor │DA/NU; │disponibile în │luate pe baza │INS, MEAT, │
│analize detaliate a│Număr │decurs de 2 ani │datelor CST │INCDT │
│datelor şi │ │de la perioada │ │ │
│realizarea de │ │de raportare │ │ │
│extensii ale │ │ │ │ │
│sistemului CST în │ │ │ │ │
│coordonare cu INCDT│ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│54. Realizarea unor│ │ │ │ │
│anchete anuale │ │ │ │ │
│privind nivelul de │ │ │ │ │
│satisfacţie a │ │ │ │ │
│clienţilor │ │ │Decizii ale MEAT│ │
│principalelor │ │ │luate pe baza │ │
│destinaţii │ │Număr de studii │datelor şi │ │
│(analizând │ │de satisfacţie a│analizelor │MEAT, INCDT, │
│deopotrivă turiştii│Număr │clienţilor │rezultate din │Operatori din │
│interni şi │ │realizate │studiile de │turism, OMD │
│internaţionali), cu│ │ │satisfacţie a │ │
│scopul de a furniza│ │ │clienţilor │ │
│informaţii pentru │ │ │ │ │
│marketingul │ │ │ │ │
│turistic şi pentru │ │ │ │ │
│adaptarea │ │ │ │ │
│strategiilor │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│55. Sprijinirea │ │ │ │ │
│activităţilor de │ │ │ │ │
│cercetare- inovare │ │ │ │ │
│în institutul │ │ │ │ │
│naţional de profil │ │ │ │ │
│şi în centre │ │ │ │ │
│publice de │ │ │ │ │
│cercetare, în │ │ │ │ │
│instituţiile de │ │ │ │ │
│învăţământ superior│ │ │ │ │
│şi în centre de │ │ │ │ │
│competenţă, pentru │ │ │ │ │
│crearea şi │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │
│instrumentelor │ │ │ │ │
│necesare pentru │ │ │ │ │
│studiile de piaţă, │ │Număr de │Produse │ │
│utilizând │ │instrumente │utilizate pentru│ │
│tehnologii │ │bazate pe │cercetare, │ │
│inovatoare precum │Număr │inteligenţa │marketing şi │MEAT, MCID, OMD│
│inteligenţa │ │artificială │promovare în │ │
│artificială (AI) şi│ │dezvoltate │legătură cu │ │
│Big Data │ │ │turismul │ │
│(instrumente de │ │ │ │ │
│colectare, │ │ │ │ │
│monitorizare, │ │ │ │ │
│evaluare şi │ │ │ │ │
│prognoză pentru │ │ │ │ │
│MEAT şi pentru │ │ │ │ │
│actorii publici la │ │ │ │ │
│nivel local, care │ │ │ │ │
│să poată analiza │ │ │ │ │
│fluxurile de │ │ │ │ │
│turişti şi │ │ │ │ │
│comportamentul │ │ │ │ │
│acestora şi să-şi │ │ │ │ │
│poată adapta │ │ │ │ │
│acţiunile în mod │ │ │ │ │
│corespunzător) │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│56. Elaborarea unei│ │ │ │ │
│strategii de │ │ │ │ │
│marketing pentru a │ │ │ │ │
│furniza informaţii │ │ │ │ │
│în vederea │ │ │ │ │
│segmentării pieţei │ │Strategie │ │ │
│şi a stabili care │DA/NU; │naţională de │Strategie de │ │
│sunt pieţele │Număr │marketing │marketing │MEAT, OMD │
│prioritare de │ │dezvoltată │implementată │ │
│abordat, cu scopul │ │ │ │ │
│de a atrage turişti│ │ │ │ │
│care cheltuie │ │ │ │ │
│bugete peste medie │ │ │ │ │
│provenind de pe │ │ │ │ │
│aceste pieţe │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│57. Elaborarea de │ │ │ │ │
│strategii de │ │ │ │ │
│marketing, │ │Număr strategii │Turiştii/ │ │
│realizare branding │Număr │Număr destinaţii│vizitatorii din │MEAT, OMD │
│pentru destinaţiile│ │brand-uite │cadrul │ │
│turistice │ │ │destinaţiilor │ │
│regionale, judeţene│ │ │ │ │
│sau locale │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│58. Sprijinirea │ │ │ │ │
│procesului de │ │ │ │ │
│adoptare şi │ │ │ │ │
│modernizare a │ │ │Utilizatorii │ │
│instrumentelor de │ │Număr de │noilor servicii │ │
│marketing digital │ │instrumente │publice digitale│ │
│(conţinut şi │Număr │digitale pentru │şi aplicaţii │MEAT, MCID │
│instrumente) pentru│ │uzul turiştilor │Întreprinderi │ │
│uzul turiştilor │ │sprijinite │care folosesc │ │
│(aplicaţii la nivel│ │ │serviciile │ │
│naţional şi la │ │ │publice digitale│ │
│nivel de oraşe, │ │ │ │ │
│calendare de │ │ │ │ │
│evenimente etc.) │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│59. Promovarea │ │ │ │ │
│rutelor culturale │ │ │ │ │
│certificate de │ │ │ │ │
│Consiliul Europei, │ │ │ │ │
│a Mărcii │ │ │Utilizatorii │ │
│Patrimoniului │ │ │noilor servicii │ │
│European, a │ │Platforma de │publice digitale│ │
│Destinaţiilor │DA/NU; │promovare online│şi aplicaţii │MEAT, MC/INP │
│Europene de │Număr │realizată │Întreprinderi │ │
│Excelenţă şi a │ │ │care folosesc │ │
│altor iniţiative în│ │ │serviciile │ │
│cadrul unui │ │ │publice digitale│ │
│instrument digital │ │ │ │ │
│unic (platformă) │ │ │ │ │
│pentru o promovare │ │ │ │ │
│mai bună │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│60. Stimularea de │ │ │Creşterea │ │
│parteneriate public│ │Active │calităţii │ │
│- private pentru │Număr │administrate în │serviciilor în │MEAT │
│administrarea unor │ │parteneriat │structuri │ │
│active cu relevanţă│ │public - privat │administrate în │ │
│în turism │ │ │parteneriat │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│61. Întărirea unei │ │ │ │ │
│platforme de dialog│ │ │ │ │
│public-privat │ │ │ │ │
│(organismul │ │Număr de │Participare │ │
│consultativ │ │iniţiative noi │mărită a │ │
│existent al │ │dezvoltate prin │sectorului │ │
│Ministerului) în │Număr │participarea │privat în │MEAT │
│cadrul căreia │ │sectorului │procesul │ │
│sectorul privat să │ │privat │decizional │ │
│aibă un cuvânt de │ │ │ │ │
│spus cu privire la │ │ │ │ │
│procesul de │ │ │ │ │
│dezvoltare. │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│62. Promovarea la │ │ │ │ │
│nivel naţional a │ │ │ │ │
│bunelor practice în│ │ │Consolidarea │ │
│domeniul turismului│ │ │relaţiilor cu │ │
│identificate în │ │Număr de │ţările partenere│ │
│cadrul de cooperare│ │iniţiative noi │SUERD şi │ │
│aferent Strategiei │Număr │pentru │creşterea │MDLPA, MEAT │
│Uniunii Europene │ │promovarea ariei│capacităţii │ │
│pentru Regiunea │ │SUERD │instituţionale │ │
│Dunării, pentru a │ │ │prin preluarea │ │
│creşte calitatea │ │ │de bune practici│ │
│produselor şi │ │ │ │ │
│serviciilor │ │ │ │ │
│turistice │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│63. Actualizarea │ │ │ │ │
│legislaţiei, │ │ │ │ │
│eliminarea │ │ │Armonizarea şi │ │
│redundanţelor, │ │Legislaţie │îmbunătăţirea │ │
│remedierea │Număr │revizuită │cadrului │MEAT │
│lacunelor, │ │ │legislativ │ │
│abrogarea │ │ │ │ │
│legislaţiei │ │ │ │ │
│învechite │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│64. Analizarea şi, │ │ │ │ │
│acolo unde este │ │ │ │ │
│posibil, │ │ │ │ │
│diversificarea │ │ │ │ │
│sistemului de │ │ │Întreprinderi │ │
│clasificare şi │DA/NU; │Legislaţie │care beneficiază│ │
│standardizare prin │Număr │revizuită │de revizuirile │MEAT │
│stabilirea unor │ │ │legislative │ │
│standarde │ │ │ │ │
│simplificate de │ │ │ │ │
│bază pentru │ │ │ │ │
│structurile de mici│ │ │ │ │
│dimensiuni │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│65. Coordonarea │ │ │ │ │
│dezvoltării │ │ │ │ │
│iniţiativei de tip │ │ │Întreprinderi │ │
│„ghişeu unic” │DA/NU; │Legislaţie │care beneficiază│MEAT │
│pentru un proces │Număr │revizuită │de revizuirile │ │
│inteligent de │ │ │legislative │ │
│certificare şi │ │ │ │ │
│autorizare │ │ │ │ │
└───────────────────┴───────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┘
*29) Toate rezultatele de tip outcome şi output au fost luate în considerare în strânsă coordonare cu acelea disponibile şi indicate de sursele de finanţare UE şi ghidurile aferente. *30) Autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului) va fi responsabilă cu colectarea tuturor datelor. Liniile directoare privind raportarea, monitorizarea şi evaluarea sunt prezentate în secţiunea X. Ţintele de referinţă şi ţintele anuale pentru indicatorii de obiective operaţionale (nivel intermediar) vor fi stabilite ulterior, anual, înaintea fiecărui exerciţiu financiar. *31) Referire la Master Planul General de Transport al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016, cu modificările ulterioare. ANEXA 2 la Strategie Acte normative aplicabile în domeniul turismului 1. Legea nr. 197/2018 - Legea muntelui cu modificările şi completările ulterioare; 2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare; 3. Legea nr. 72/2014 pentru ratificarea Protocolului privind turismul durabil, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; 4. Legea nr. 46/2008 republicată, cu modificările şi completările ulterioare privind Codul Silvic; 5. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 6. Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; 7. Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare; 8. Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului «Schi în România», cu modificările şi completările ulterioare; 9. Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coasta a Mării Negre, cu modificările şi completările ulterioare; 10. Legea nr. 107/1996, legea apelor cu modificările şi completările ulterioare; 11. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate, precum şi pentru modificarea unor acte normative; 12. Ordonanţa Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, cu modificările şi completările ulterioare; 13. Ordonanţa Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, cu modificările şi completările ulterioare; 14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2020 privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp şi 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanţare "ELECTRIC UP", cu modificările şi completările ulterioare; 15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2019 pentru stabilirea unor măsuri privind finanţarea investiţiilor în turism şi modificarea unor acte normative; 16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu modificările şi completările ulterioare; 17. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, cu modificările ulterioare prin Legea nr. 190/2009; 18. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 19. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, cu modificările şi completările ulterioare; 20. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 256/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 21. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2004 privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor turistice, cu modificările şi completările ulterioare; 22. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobate prin Legea nr.280/2003, cu modificările şi completările ulterioare; 23. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2023 pentru aprobarea Planului de amenajare a spaţiului maritim. 24. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de turism balnear şi de recuperare, cu modificările şi completările ulterioare; 25. Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 26. HG nr. 1252/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru; 27. HG nr. 441/2022 pentru aprobarea normelor metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor de cicloturism; 28. HG nr. 208/2022 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului interministerial pentru Programul România atractivă în vederea stabilirii obiectivelor incluse în cele 12 rute turistice/culturale din Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, cu modificările şi completările ulterioare; 29. HG nr. 571/2019 privind aprobarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear; 30. HG nr. 358/2019 privind aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective - 2019-2029, cu modificările şi completările ulterioare; 31. HG nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism - Masterplanul investiţiilor în turism - şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, cu modificările şi completările ulterioare; 32. HG nr. 99/2017 privind constituirea Comitetului interministerial pentru turism; 33. HG nr. 20/2012 privind aprobarea Programului multianual de marketing şi promovare turistică şi a Programului multianual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi produselor turistice, cu modificările şi completările ulterioare; 34. HG nr. 1016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările şi completările ulterioare; 35. HG nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la nivel naţional a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta U.E. ecologică; 36. HG. nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare; 37. HG nr. 215/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea tichetelor de vacanţă, cu modificările şi completările ulterioare; 38. HG nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările şi completările ulterioare; 39. HG nr. 1136/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea serviciilor publice de salvare acvatică - salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajă; 40. HG nr. 1776/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2004 privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor turistice; 41. HG nr. 1015/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului naţional al zonei costiere, cu modificările şi completările ulterioare; 42. HG nr. 317/2004 privind utilizarea zonelor umede costiere ca zone de ancorare; 43. HG nr. 452/2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, cu modificările ulterioare; 44. HG nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi; 45. HG nr. 335/2002 privind unele măsuri de implementare în România a programului "Steagul Albastru - Blue Flag"; 46. HG nr. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a activităţii de agrement în staţiunile turistice, cu modificările ulterioare; 47. HG nr. 305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism, cu modificările şi completările ulterioare; 48. HG nr. 263/2001 (republicată) privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, cu modificările şi completările ulterioare; 49. HG nr. 33/2000 privind aprobarea Metodologiei de înscriere, atestare şi a criteriilor de evidenţiere a patrimoniului turistic; 50. HG nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului; 51. Ordinul nr. 743/2023 privind aprobarea criteriilor de înscriere şi a Regulamentului pentru participarea întreprinderilor cu activitate de turism, a asociaţiilor profesionale, patronale şi a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul turismului şi a altor entităţi a căror activitate are impact în domeniul turismului la manifestările expoziţionale, în pavilioanele naţionale, standurile specializate ori miniexpoziţiile la care participă Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului în străinătate; 52. Ordinul nr. 681/2023 privind organizarea Consiliului Consultativ al Turismului, cu modificările şi completările ulterioare; 53. Ordinul nr. 330/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru participarea întreprinderilor cu activitate de turism la manifestările expoziţionale, în pavilioanele naţionale, standurile specializate ori miniexpoziţiile la care participă în străinătate Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu modificările ulterioare; 54. Ordinul nr. 181/2023 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării şi dezvoltării staţiunilor balneare şi balneoclimatice, cu modificările şi completările ulterioare; 55. Ordinul nr. 180/2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism; 56. Ordinul nr. 1759/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind susţinerea operatorilor din turism pentru dezvoltarea activităţii de incoming, cu modificările şi completările ulterioare; 57. Ordinul nr. 1314/2022 privind aprobarea procedurii de implementare a Programului naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM, cu modificările şi completările ulterioare; 58. Ordinul nr. 1293/2022 pentru aprobarea Procedurii de avizare a organizaţiilor de management al destinaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; 59. Ordinului nr. 1111/2022 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up Nation - ROMÂNIA", cu modificările şi completările ulterioare; 60. Ordinul nr. 2409/3501/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea, rolul, atribuţiile, acreditarea şi reacreditarea centrelor naţionale şi locale de informare şi promovare turistică, cu modificările ulterioare; 61. Ordinul nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor, cu modificările şi completările ulterioare; 62. Ordinul nr. 1183/2018 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi gestionare a "Declaraţiei privind activitatea desfăşurată de către agenţiile de turism organizatoare", cu modificările ulterioare; 63. Ordinul nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare; 64. Ordinul nr. 1.204/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic, cu modificările şi completările ulterioare; 65. Ordinul nr. 990/2009 pentru modificarea unor acte normative din domeniul turismului în vederea implementării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România; 66. Ordinul nr. 292/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, cu modificările şi completările ulterioare; 67. Ordinul nr. 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, cu modificările şi completările ulterioare. ------