────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 896 din 25 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 5 august 2024.────────── CUPRINS ABREVIERI CAPITOLUL I - Introducere 1.1 Context 1.2 Metodologie 1.3 Principii generale CAPITOLUL II - Viziunea Strategiei naţionale privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024 - 2028 CAPITOLUL III - Priorităţi, politici şi cadrul legal existente 3.1 Priorităţile Strategiei naţionale privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024 - 2028 3.2 Politici publice actuale 3.3 Cadrul juridic intern în domeniul Femeile, pacea şi securitatea. Context naţional - situaţia generală în România CAPITOLUL IV - Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1 Context internaţional 4.1.1 Implementarea Agendei Femeile, pacea şi securitatea la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite 4.1.2 Implementarea Agendei Femeile, pacea şi securitatea la nivelul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord 4.1.3 Implementarea Agendei Femeile, pacea şi securitatea la nivelul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa 4.1.4 Implementarea Agendei Femeile, pacea şi securitatea la nivelul Uniunii Europene 4.2 Date şi aspecte relevante pentru domeniile incluse în strategie 4.2.1 Situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală - 2023 4.2.2 încadrarea cu personal feminin - 2020 4.2.3 încadrarea cu personal feminin - 2021 4.2.4 încadrarea cu personal feminin - 2022 4.2.5 încadrarea cu personal feminin - 2023 4.2.6 Misiuni externe - Harta participării la misiuni în afara teritoriului naţional - 2023 CAPITOLUL V - Scopul şi obiectivele strategiei. 5.1 Scopul strategie 5.2 Obiectivele strategiei. CAPITOLUL VI - Programe şi direcţii de acţiune 6.1 Rezultate aşteptate 6.2 Indicatori 6.3 Proceduri de monitorizare şi evaluare 6.4 Instituţii responsabile 6.5 Implicaţii bugetare şi surse de finanţare 6.6 Implicaţii asupra cadrului juridic Anexă - Planul naţional de acţiune privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024 - 2028. ABREVIERI ANES = Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi ANP = Administraţia Naţională a Penitenciarelor BMPG = Biroul managementul problematicii de gen CS = Consiliul de Securitate CSONU = Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite DNSC = Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică DSU = Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă FEMM = Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen FPS = Femeile, pacea şi securitatea GNI = Grup Naţional de Implementare MAE = Ministerul Afacerilor Externe MAI = Ministerul Afacerilor Interne MApN = Ministerul Apărării Naţionale MJ = Ministerul Justiţiei NATO = Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord ONU = Organizaţia Naţiunilor Unite OSCE = Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa PFN = Punct focal naţional PNA = Planul naţional de acţiune PSAC = Politică de Securitate şi Apărare Comună RCSONU = Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite SPP = Serviciul de Protecţie şi Pază SRI = Serviciul Român de Informaţii STS = Serviciul de Telecomunicaţii Speciale UE = Uniunea Europeană UN Women = Entitatea Naţiunilor Unite pentru egalitatea de gen şi emanciparea femeilor CAP. I Introducere 1.1. Context Rezoluţia 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, denumită în continuare RCSONU 1325 (2000) afirmă rolul important al femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea păcii, menţinerea păcii, răspunsul umanitar şi reconstrucţia postconflict şi subliniază importanţa participării şi implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare şi promovare a păcii şi securităţii. În conţinutul RCSONU 1325 (2000) este exprimată îngrijorarea pentru civili, în special pentru femei şi copii, care reprezintă majoritatea celor afectaţi de conflictele armate, şi reafirmă importanţa rolului femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, precum şi în procesul de construire a păcii. Totodată, RCSONU 1325 (2000) expune necesitatea participării egale şi implicării depline a femeilor, în toate eforturile pentru menţinerea şi promovarea păcii şi securităţii, precum şi nevoia de creştere a rolului acestora în procesul de luare a deciziei cu privire la prevenirea şi soluţionarea conflictelor. Analiza nivelului de violenţă împotriva femeilor poate constitui un element de prognozare a potenţialului de conflict dintr-o ţară. Prin urmare, dacă datele privind drepturile şi violenţa sunt introduse în raportul de avertizare timpurie, această acţiune poate conduce la o mai bună predictibilitate privind manifestări ale violenţei de gen şi ale altor atrocităţi. În vederea atingerii obiectivelor propuse, RCSONU 1325 (2000) se raportează la patru piloni: ● Participare - constă în asigurarea creşterii participării femeilor în procesul decizional la toate nivelurile, pe plan naţional, regional şi în cadrul instituţiilor internaţionale şi al mecanismelor pentru prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocieri de pace, precum şi în operaţiunile ONU de menţinere a păcii; ● Prevenire - presupune luarea de măsuri speciale pentru prevenirea conflictelor şi a tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor în timpul şi după conflict, respectiv prevenirea violenţei sexuale şi violenţei bazate pe criterii de gen, practicile discriminatorii, abuzul şi exploatarea. Există o convergenţă insuficient cercetată, dar reală, între situaţia femeilor şi starea de conflict într-o anumită zonă, întrucât în societăţile dominate de bărbaţi şi de structuri militare nu sunt protejate drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora şi nici nu se acordă spaţiu corespunzător pentru promovarea femeilor şi fetelor în toate sferele vieţii publice şi private şi la toate nivelele de decizie şi conducere; ● Protecţie - se referă la atenţia specială acordată protejării femeilor şi fetelor de violenţa sexuală sau bazată pe criterii de gen, inclusiv în situaţii de urgenţă sau umanitare cum ar fi taberele de refugiaţi; ● Ajutorare şi refacere - include adoptarea unor măsuri de ajutorare şi refacere pentru abordarea crizelor dintr-o perspectivă de gen, inclusiv prin respectarea naturii civile şi umanitare a taberelor de refugiaţi, prin luarea în considerare a nevoilor fetelor şi femeilor încă din faza de proiectare a taberelor şi amenajărilor pentru refugiaţi. Ajutorul acordat femeilor şi fetelor în perioadele de criză, precum şi asistenţa oferită în refacerea pe termen lung, se bazează pe nevoile reale ale acestora, iar coordonarea şi colaborarea dintre ministerele responsabile reprezintă doar o parte a eforturilor de ajutorare, în cazul intervenţiilor umanitare. Din anul 2000 şi până în prezent, CSONU a mai adoptat nouă rezoluţii pe tema FPS, ceea ce face ca, în prezent, să se considere că, la nivelul ONU există deja o agendă a acestei teme. Pentru aplicarea prevederilor RCSONU 1325 (2000), în anul 2017, în urma consultărilor dintre MAE şi MApN, s-a convenit ca MApN să preia coordonarea implementării Agendei FPS la nivel naţional, creând în acest sens BMPG. Având în vedere caracterul obligatoriu al RCSONU din domeniul păcii şi securităţii internaţionale pentru statele membre ONU, la data de 16 iulie 2020, Guvernul României a aprobat Hotărârea Guvernului nr. 561/2020 pentru aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului naţional de acţiune privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2020-2023. Finalizarea perioadei de implementare a strategiei menţionate anterior, precum şi practica altor state, membre ONU, NATO şi UE, au condus la necesitatea continuării procesului de implementare a Agendei FPS la nivel naţional. în acest context, pe baza analizei sintezelor anuale privind implementarea PNA şi a Evaluării pe termen mediu, a fost elaborată Strategia naţională privind implementarea RCSONU 1325 (2000) pentru perioada 2024 - 2028. Elaborarea strategiei naţionale este rezultatul activităţilor grupului de lucru interinstituţional coordonat de către MApN din care au făcut parte experţi din cadrul MAI, MAE, ANP, ANES, STS, SRL De asemenea, au adus contribuţii reprezentanţi ai comisiilor parlamentare din domeniu şi ai societăţii civile. în vederea asigurării continuităţii şi coerenţei mecanismelor instituţionale de implementare şi monitorizare, a fost elaborată prezenta strategie structurată pe cinci obiective: (1) - Integrarea perspectivei de gen în politicile de securitate şi apărare, (2) - Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională în negocierile de pace, procesele de mediere şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii, (3) - Prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazate pe gen, (4) - Ajutorare şi refacere, (5) - Colaborarea cu societatea civilă şi entităţile de profil în procesul de implementare a Agendei FPS. Documentul este fundamentat pe date şi statistici actuale, corelat cu obiectivele şi măsurile cuprinse în Planul naţional de acţiune privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024-2028 (prevăzut în anexă), în deplină concordanţă cu evoluţiile la nivel internaţional. Ca membru activ în misiunile NATO, UE, ONU şi OSCE, România cunoaşte şi integrează considerentele egalităţii de gen în toate aspectele legate de activitatea de securitate şi stabilitate naţională. Alocarea a 2,5% din produsul intern brut pentru apărare şi susţinerea creşterii reprezentării femeilor la toate nivelurile decizionale, atât naţionale cât şi regionale sau la nivelul instituţiilor internaţionale, în consultările cu grupurile de femei la nivel local sau internaţional, fac parte din setul de acţiuni/măsuri pentru implementarea Agendei FPS. 1.2. Metodologie Strategia naţională privind implementarea RCSONU 1325 (2000), pentru perioada 2024 - 2028 reprezintă instrumentul care stă la baza elaborării unor direcţii comune de implementare a RCSONU 1325 (2000) de către instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională din România, precum şi de către alte instituţii ale administraţiei centrale cu responsabilităţi în domeniu. În acest context, prezenta strategie şi planul de acţiune aferent au fost elaborate prin utilizarea metodei politicilor bazate pe dovezi şi pe baza analizei următoarelor documente: Sinteza implementării PNA pentru anul 2020; Sinteza implementării PNA pentru anul 2021; Sinteza implementării PNA pentru anul 2022; Evaluarea pe termen mediu a implementării Strategiei naţionale şi a PNA*1. *1 https://gendermanagement.mapn.ro/pages/legislaţie 1.3. Principii generale Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în PNA aferent se subsumează următoarelor principii: a) principiul legalităţii în desfăşurarea activităţilor de promovare şi implementare a domeniilor Agendei FPS în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională; b) principiul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; c) principiul nediscriminării şi egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; d) principiul finanţării adecvate şi utilizării responsabile a resurselor financiare alocate pentru implementarea măsurilor identificate pentru atingerea obiectivelor; e) principiul descentralizării în dezvoltarea acţiunilor de promovare şi implementare pentru domeniul FPS; f) principiul abordării integrate a egalităţii de gen în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională; g) principiul parteneriatului public-privat. CAP. II Viziunea Strategiei naţionale privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024 - 2028 Contextul internaţional în care trăim evidenţiază o societate în care inegalităţile de gen continuă să se manifeste la toate nivelurile, în toate domeniile, implicit în sectorul de securitate şi apărare. De aceea, este importantă luarea de măsuri precum creşterea participării femeilor în activităţile circumscrise domeniului securităţii şi apărării, promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi încurajarea creşterii numărului de femei în funcţii de conducere şi decizie. Viziunea de ansamblu a strategiei porneşte de la obiectivele agendei globale în domeniu şi urmăreşte atingerea egalităţii de gen în domeniul păcii şi securităţii, urmărind astfel, aplicarea, în cadrul instituţiilor din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, a unor mecanisme şi practici interne care să contribuie la o abordare echilibrată, din punct de vedere al problematicii de gen, a implicării femeilor în activităţile specifice acestor instituţii. Această viziune este în acord cu multilateralismul bazat pe reguli în cadrul ONU şi confirmă sprijinul României în această direcţie. Implementarea prezentei strategii şi a PNA aferent va conduce la sporirea vizibilităţii poziţiilor femeilor în funcţii de conducere, prin implicarea şi asumarea răspunderii acestora în acele sectoare de activitate din cadrul instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care, în prezent, sunt considerate ca fiind un apanaj al bărbaţilor. CAP. III Priorităţi, politici şi cadrul legal existente 3.1. Priorităţile Strategiei naţionale privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024 - 2028 Aprobarea primei Strategii naţionale şi a PNA în domeniul FPS, prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020, a reprezentat un moment cu o semnificaţie deosebită pentru România, în contextul aniversării a 20 de ani de la adoptarea RCSONU 1325 (2000). Această strategie a fost elaborată în concordanţă atât cu politicile guvernamentale, cât şi cu politicile, priorităţile şi direcţiile de acţiune la nivel european şi internaţional, în vederea respectării obligaţiilor asumate de statul român în acest domeniu. Strategia mai sus enunţată a prevăzut patru obiective generale, respectiv: ● Obiectivul nr. 1 - Integrarea perspectivei de gen în politicile de securitate şi apărare; ● Obiectivul nr. 2 - Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor în negocierile de pace, procesele de mediere şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii; ● Obiectivul nr. 3 - Prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazate pe gen; ● Obiectivul nr. 4 - Colaborarea cu societatea civilă în procesul de implementare a Agendei FPS. PNA aferent acestei strategii a reprezentat instrumentul care a stat la baza elaborării unor politici şi direcţii comune de implementare a RCSONU 1325 (2000) în România. Lipsa echilibrului de gen între viaţa profesională şi cea privată are o consecinţă directă asupra vieţii angajaţilor femei şi bărbaţi, precum şi asupra dezvoltării competenţelor lor profesionale, în vederea avansării în diferite poziţii de decizie şi conducere. Este responsabilitatea Guvernului să elaboreze politici publice noi şi să actualizeze reglementările naţionale în vigoare, în conformitate cu standardele europene şi internaţionale în acest domeniu. Aceste demersuri vor conduce la îmbunătăţirea echilibrului de gen şi eliminarea stereotipiilor de gen în ceea ce priveşte rolul femeilor în sectorul de securitate şi apărare, ca principală prioritate a prezentei strategii. De asemenea, promovarea discuţiilor constructive despre RCSONU 1325 (2000) la nivel naţional generează premise pentru modalitatea corectă de recunoaştere şi asigurare a participării semnificative a femeilor la negocierile de pace şi la alte activităţi de soluţionare a conflictelor, aspecte care vor contribui la consolidarea păcii la nivel regional şi local şi la includerea femeilor în procesele de pace, ca prioritate a strategiei. Creşterea reprezentării şi participării semnificative a femeilor la negocierile de pace, procesele de mediere şi misiunile de menţinere a păcii reprezintă un deziderat al prezentei strategii şi se fundamentează pe datele statistice pozitive privind rezultatele obţinute de femei în aceste activităţi, aspect care evidenţiază potenţialul femeilor în construirea şi menţinerea păcii. 3.2. Politici publice actuale - Programul de guvernare 2021-2024 - Coaliţia pentru rezilienţă, dezvoltare şi prosperitate, prevăzut în Anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, îşi propunea, printre altele, reducerea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, prin promovarea participării femeilor pe piaţa muncii, şi prevenirea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, implicit prin punerea la dispoziţie de servicii specializate de sprijin şi de protecţie accesibile victimelor. – Programul de guvernare 2023-2024 - Viziune pentru Naţiune, prevăzut în Anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului nr. 22/2023 pentru acordarea încrederii Guvernului, cuprinde obiective privind "reducerea inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi" asumate de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi are ca priorităţi de guvernare - promovarea drepturilor femeilor şi introducerea cotelor de gen, promovarea participării femeilor pe piaţa forţei de muncă, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente*2. *2 https://gov.ro/fişiere/pagini_fişiere/23-06-16-12-32-52Programul_de_Guvernare_2023-2024.pdf – Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1547/2022. Totodată, pentru creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE, sunt menţionate acţiuni şi măsuri de interes în domeniul strategiilor de implementare a RCSONU 1325 (2000), respectiv: participarea la operaţii şi misiuni civile şi militare ale UE şi NATO şi adaptarea organismului militar la ameninţările cibernetice şi hibride. în acest sens, sunt menţionate date privind nivelul de pregătire foarte bun al femeilor în domeniul tehnologiei, informaţiei şi al comunicaţiilor, la nivel european (locul 3), domeniu esenţial pentru apărarea cibernetică şi hibridă în flancul sudic al NATO. Programul de guvernare îşi propune încurajarea femeilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a participa la misiunile internaţionale de menţinere a păcii, datorită capacităţii acestora de a preveni şi/sau ameliora efectele conflictelor armate, demonstrând o mai mare empatie faţă de nevoile populaţiei afectate din zonele de conflict. – Strategia naţională de apărare a ţării, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2020, cuprinde direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale a României. Printre aceste direcţii se regăsesc facilitarea implementării agendei de cooperare NATO-UE - inclusiv din punctul de vedere al mobilităţii militare - şi consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în misiunile civile şi operaţiile militare, prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România. – Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, afirmă rolul important al eliminării inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 5 al acesteia vizând egalitatea de gen, cu accent pe disparitatea salarială, prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi creşterea procentului de ocupare a poziţiilor de conducere deţinute de femei. De asemenea, este înscrisă partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul gospodăriei şi familiei, ţintă a cărei atingere va conduce în mod natural la creşterea participării femeilor şi fetelor pe piaţa forţei de muncă. Conform documentelor programatice enunţate mai sus, egalitatea de gen, parte integrantă a programelor de guvernare, politicilor şi strategiilor naţionale, reprezintă o prioritate a leadership-ului românesc. 3.3. Cadrul juridic în domeniul Femeile, pacea şi securitatea. Context naţional - situaţia generală în România În vederea atingerii obiectivelor şi îndeplinirii măsurilor stabilite în prima strategie naţională, a fost emis Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 203 din 18 noiembrie 2020 privind aplicarea la nivelul MApN a prevederilor Strategiei naţionale şi a Planului naţional de acţiune privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea pentru perioada 2020-2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020. Potrivit prevederilor ordinului mai sus-menţionat, în MApN sunt desemnaţi, prin cumul, consilieri de gen, în toate unităţile militare, responsabili cu instruirea de gen, în scopul prevenirii săvârşirii oricăror forme de violenţă sexuală şi de gen, atât în interiorul unităţilor, cât şi în ariile de responsabilitate. Pentru a sprijini activitatea consilierilor de gen, MApN a elaborat un ghid militar privind integrarea perspectivei de gen. În sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, femeile pot ocupa funcţii de execuţie şi funcţii de conducere, la toate nivelurile ierarhice, neexistând restricţii legislative în acest sens. Documentele care au stat la baza monitorizării implementării Strategiei naţionale şi a PNA privind implementarea RCSONU 1325 (2000) pentru perioada 2020-2023 sunt: Sinteza implementării PNA pentru anul 2020; Sinteza implementării PNA pentru anul 2021; Sinteza implementării PNA pentru anul 2022; Evaluarea pe termen mediu a implementării Strategiei Naţionale şi a PNA*3. *3 https://gendermanagement.mapn.ro/pages/legislaţie La data de 04.09.1980, România a semnat Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, încheiată la New York la 19 decembrie 1979 şi a ratificat-o prin Decretul Consiliului de Stat nr. 342/1981, stabilindu-se astfel drepturile sociale, economice şi politice ale femeilor, constituindu-se un prim pas în promovarea efectivă a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în toate domeniile de activitate. Pe acest fond, până în prezent, s-au adoptat o serie de acte normative referitoare la egalitatea de gen şi combaterea tuturor formelor de discriminare. Acestea sunt: ● Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în vederea eliminării discriminării directe şi indirecte după criteriul de sex, în toate sferele vieţii publice din România; ● Legea nr.167/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi (cu privire la definirea şi sancţionarea hărţuirii morale la locul de muncă); ● Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă; ● Transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/1158 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, la nivel naţional: - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 164/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2022 pentru modificarea şi completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi pentru modificarea art. 3 alin. (2^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Eforturile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de gen ce au debutat în România la începutul anilor '90, trebuie, prin urmare, intensificate, pentru rezolvarea unor probleme încă existente: egalitate pe piaţa muncii, protecţia femeilor victime ale violenţei de gen, combaterea stereotipurilor şi rolurilor de gen tradiţionale caracteristice unei societăţi patriarhale, ce încă domină societatea românească. Guvernul României, prin ANES, continuă integrarea perspectivei de gen în politicile de securitate şi apărare, prin promovarea, susţinerea şi implementarea primului PNA. Astfel, prin adoptarea Legii nr. 23/2015, ziua de 8 mai a fost declarată Ziua naţională a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România. Se marchează, în acest mod simbolic, importanţa acestei problematici pentru societatea românească în ansamblul ei, prin abordarea diverselor teme ce evidenţiază progresul înregistrat în România prin implementarea RCSONU 1325 (2000). În România, s-au luat toate măsurile necesare pentru abordarea crizei refugiaţilor ucraineni din perspectiva de gen, prin respectarea naturii civile şi umanitare a taberelor, prin luarea în considerare a nevoilor femeilor şi fetelor, încă din faza de proiectare a acestor amenajări, conform pilonului IV Ajutorare şi refacere din RCSONU 1325 (2000). Aflat în continuă relaţionare cu personalul responsabil din DSU, PFN a executat o misiune de informare şi recunoaştere şi a întocmit un raport de evaluare, pe baza unui chestionar, elaborat pe criteriile ONU. Concluziile rezultate au fost transmise către instituţiile naţionale şi internaţionale: UN WOMEN şi birourile de profil din celelalte organizaţii internaţionale. Pentru asigurarea instruirii specifice, s-a elaborat un card de conduită (set de 10 reguli), în limbile română şi engleză, care a fost transmis către personalul din aparatul de stat şi voluntari, prin intermediul DSU al MAI, cu următoarele reguli de conduită: 1. Gândiţi, vorbiţi, acţionaţi şi comportaţi-vă disciplinat, grijuliu, matur şi de încredere! 2. Demonstraţi integritate şi imparţialitate. Nu abuzaţi de autoritatea dumneavoastră! 3. Respectaţi legislaţia naţională, internaţională, cultura, tradiţia şi obiceiurile refugiaţilor! 4. Trataţi refugiaţii cu respect, curtoazie şi atenţie. Nu solicitaţi şi nu acceptaţi nicio recompensă materială sau cadouri! 5. Respectaţi drepturile omului. Nu îngăduiţi acte imorale, de abuz sexual, psihic sau de exploatare a refugiaţilor! 6. Aveţi grijă de bunurile materiale încredinţate şi nu faceţi schimb/comerţ pentru beneficii personale! 7. Arătaţi curtoazie faţă de toţi membrii delegaţiilor prezente, indiferent de rang sau origine! 8. Protejaţi mediul înconjurător, flora şi fauna! 9. Nu vă implicaţi în consumul de alcool! 10. Trataţi cu discreţie orice informaţie referitoare la refugiaţi! Prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă, a fost aprobată, conform Anexei nr. 1b) - schema de organizare a taberei pentru sinistraţi, în care se are în vedere perspectiva de gen prin amenajarea în taberele de refugiaţi şi sinistraţi de spaţii pentru cazare şi sanitare dimensionate corespunzător nevoilor specifice, atât pentru femei şi fete, cât şi pentru bărbaţi şi băieţi, precum şi consiliere psihologică inclusiv pentru persoanele care au suferit abuzuri. Acest aspect se regăseşte şi la Anexa nr. 4 din Planul de acţiune privind managementul unui aflux masiv de refugiaţi pe teritoriul României, elaborat la nivelul DSU în anul 2022. (a se vedea imaginea asociată) CAP. IV Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Context internaţional 4.1.1. Implementarea Agendei FPS la nivelul ONU Din anul 2000 şi până în prezent, CS a mai adoptat nouă rezoluţii pe tema FPS, ceea ce face ca, în prezent să se considere că, la nivelul ONU, există deja o Agendă a acestei teme, a cărei implementare este urmărită constant de către UN Women, respectiv: - RCSONU 1820 (2008), care abordează tema violenţei sexuale în conflicte ca element al tacticii de război; – RCSONU 1888 (2009), care subliniază creşterea rolului misiunilor ONU de menţinere a păcii în protecţia femeilor şi copiilor în situaţii de conflict; – RCSONU 1889 (2009), prin care se solicită Secretarului General al ONU să propună un set de indicatori privind aplicarea prevederilor rezoluţiei 1325 (2000); – RCSONU 1960 (2010), care oferă un sistem de urmărire a responsabilităţii pentru oprirea violenţelor sexuale în conflict. Prin rezoluţie, se solicită pregătirea unor liste ale autorilor care comit sau sunt responsabili pentru astfel de violenţe; – RCSONU 2106 (2013), care cere ca, pe lângă ONU şi CS, statele membre să se implice în aplicarea prevederilor rezoluţiilor CS privind FPS; – RCSONU 2122 (2013), care stabileşte noi măsuri pentru a întări participarea femeilor la soluţionarea conflictelor la nivelul ONU, al statelor membre şi al organizaţiilor regionale şi cere ridicarea obstacolelor din calea acestei participări; – RCSONU 2242 (2015), care identifică noile teme apărute cu impact asupra acestui domeniu: schimbările climatice, extremismul violent, numărul crescând al refugiaţilor şi persoanelor deplasate intern. – RCSONU 2467 (2019), care pune accentul pe eliminarea violenţei sexuale în conflict, stabilind noi măsuri pentru sistemul ONU şi statele membre în vederea eliminării acesteia, urmăririi situaţiilor care apar şi identificării măsurilor de sprijin pentru victimele acestor situaţii. Rezoluţia aduce în atenţie recunoaşterea copiilor născuţi în urma unor violuri, pornind de la abordarea centrată pe supravieţuitori; – RCSONU 2493 (2019), care consolidează cadrul normativ existent al Agendei FPS. Rezoluţia solicită ca ONU să dezvolte strategii specifice pentru participarea femeilor la toate procesele de pace desfăşurate sub egida ONU, iar statele membre sunt încurajate să asigure şi să ofere sprijin în timp util pentru participarea deplină, egală şi semnificativă a femeilor în toate etapele proceselor de pace. RCSONU 1325 (2000) recunoaşte, în egală măsură, că băieţii şi bărbaţii pot fi şi sunt, de asemenea, victime ale violenţei sexuale şi de gen, precum: tortura şi neraportarea acesteia, stigmatizarea şi discriminarea, propagarea mesajelor false legate de homosexualitate, infertilitate, împiedicarea accesului la serviciile de sănătate etc. Violenţa sexuală este o problemă în conflictele armate şi a devenit parte a setului de instrumente strategice folosite în special de terorismul extremist. Din ce în ce mai mult, în situaţii de conflict bărbaţii, femeile, băieţii şi fetele sunt supuşi aceluiaşi risc, indiferent de vârstă, iar în cele mai multe cazuri, victimele atrocităţilor nu raportează aceste situaţii fiindcă se simt dezonoraţi. Lista indicatorilor sensibili la dimensiunea de gen cuprinde un spectru larg de manifestări, precum: educaţia femeilor, vulnerabilitatea faţă de fenomenul violenţei de gen, răpirile frecvente, trafic de fiinţe umane pentru prestarea de servicii sexuale, violenţa în familie şi asumarea întreţinerii familiilor monoparentale. Indicatorii pot fi clasificaţi în patru categorii: demografici, care ţin de drepturile omului şi securitate, de zona politică şi instituţională, de sfera economică şi socială. Un sistem de avertizare timpurie, care să aibă în vedere dimensiunea de gen, poate facilita atât luarea unor măsuri adecvate pentru prevenirea abuzurilor împotriva femeilor în timpul conflictului şi după, cât şi pentru protejarea şi implicarea acestora, dat fiind că, într-un conflict, capacităţile femeilor de empatie şi relaţionare la nivelul comunităţii ar putea conduce la o abordare eficientă a alianţelor inter- etnice, în vederea prevenirii şi soluţionării conflictelor. Deşi nu se înscriu în arhitectura RCSONU 1325 (2000), este important să menţionăm două rezoluţii adiţionale, respectiv Exploatarea sexuală şi abuzul în operaţiile de menţinere a păcii (RCSONU 2272/2016) şi Traficul de fiinţe umane şi impactul produs de acesta (RCSONU 2331/2016). Rezultatele înregistrate la nivel global în implementarea Agendei ONU în domeniul FPS sunt reflectate în rapoartele anuale pe această temă, prezentate de Secretarul General al ONU, pe baza contribuţiilor primite de la statele membre. Având în vedere că un număr crescând de state membre ONU au adoptat măsuri pentru implementarea la nivel naţional a Agendei ONU în domeniul FPS, a fost constituită şi a desfăşurat activităţi specifice Reţeaua globală a punctelor focale naţionale FPS, al cărei secretariat este asigurat de UN Women. Ca urmare a recunoaşterii rezultatelor şi aprecierii experienţei României în implementarea Strategiei Naţionale şi a PNA, copreşedinţia Reţelei globale a fost asigurată în anul 2023 de SUA şi România. Astfel, copreşedinţii şi UN Women au găzduit trei conferinţe şi evenimente: - a 5-a întâlnire de nivel înalt desfăşurată la Washington D.C., în perioada 5-9 iunie, 2023; – un eveniment la nivel ministerial al Adunării Generale a ONU desfăşurată în New York City, în luna septembrie 2023; – o conferinţă a punctelor focale naţionale desfăşurată la Bucureşti, în perioada 7-9 noiembrie, 2023. În timpul mandatului de copreşedinţie, SUA şi România s-au concentrat pe următoarele teme cheie: - Adaptabilitatea şi evoluţia FPS ca fundament pentru proiectarea şi implementarea schimbării politicii printr-o abordare incluzivă; – Solidaritatea comună a punctelor focale naţionale; – Ajustarea eforturilor şi acţiunilor pentru a îndeplini cerinţele globale printr-un accent naţional pe FPS şi sprijin continuu pentru implementarea PNA. 4.1.2. Implementarea Agendei FPS la nivelul NATO Implementarea Agendei FPS la nivelul NATO s-a realizat prin Directiva BI-SC 40-1 privind Integrarea RCSONU 1325 (2000) şi perspectiva de gen în structura de comandă NATO, inclusiv măsurile de protecţie din timpul conflictelor armate. Adoptarea acestei directive este în consonanţă cu cei patru piloni de implementare a Rezoluţiei 1325 (2000). În cuprinsul Directivei Bi-SC 40-1 se regăsesc următoarele concepte-cheie: - rolul femeilor în misiuni şi în operaţii trebuie să crească la toate nivelurile; – pe timpul planificării operaţionale trebuie să fie luate în considerare nevoile specifice ale femeilor, cum ar fi cele de cazare, medicale sau de aprovizionare; – în timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor militare trebuie să se asigure materiale de instruire în unităţi, cum ar fi: instrucţiuni, ghiduri, manuale, proceduri de operare etc., pentru tot personalul. Acestea trebuie să se refere la: (1) nevoile femeilor, drepturile lor şi protecţia acestora; (2) importanţa implicării femeilor în misiuni şi operaţii; (3) includerea în planurile de instruire naţionale şi de predislocare a elementelor de atragere a atenţiei asupra aspectelor culturale, care să garanteze înţelegerea adecvată a contextului de acest gen în regiunile de desfăşurare a operaţiunilor; – reprezentarea femeilor în cadrul comandamentelor de gestionare a crizelor şi în noua structură de comandă NATO trebuie să crească; – standardele NATO de comportament, precum şi măsurile de respectare a dreptului internaţional în domeniul drepturilor femeilor şi copiilor, şi cu precădere a civililor, pe timpul conflictelor armate, trebuie incluse în programele de pregătire în perioada de predislocare a personalului. Recunoscând caracterul esenţial al participării depline, semnificative şi egale a femeilor în toate aspectele legate de asigurarea păcii, securităţii şi stabilităţii, precum şi impactul disproporţionat al conflictelor armate asupra femeilor şi fetelor, NATO s-a angajat în procesul de implementare a domeniului. La Summitul NATO de la Bruxelles desfăşurat în anul 2018, a fost afirmată politica NATO privind agenda FPS. Declaraţia Summitului NATO de la Madrid desfăşurat în anul 2022 şi noul Concept Strategic al NATO subliniază legătura intrinsecă a Agendei FPS cu activitatea alianţei şi cuprinde referiri, pentru prima dată, la importanţa integrării securităţii umane şi a FPS în implementarea celor trei sarcini fundamentale ale NATO: apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea prin cooperare. Activităţile NATO în acest domeniu au la bază Planul de acţiune privind FPS pe perioada 20212025, care continuă integrarea progreselor înregistrate în perioada planului anterior. Planul de acţiune al NATO vizează integrarea perspectivei de gen, atât intern, în rândul forţelor NATO, cât şi extern, în cadrul operaţiilor şi misiunilor desfăşurate sub egida acestei alianţe. Documentul subliniază importanţa integrării perspectivei de gen ca instrument, care trebuie folosit la toate nivelurile operaţionale, planificare, conducere şi evaluare pentru obţinerea unei eficacităţi operaţionale ridicate şi a unei conştientizări reale a situaţiei. 4.1.3. Implementarea Agendei FPS la nivelul OSCE OSCE - ca organizaţie regională de securitate în conformitate cu prevederile Capitolului VIII al Cartei ONU - este angajată să promoveze şi să sprijine implementarea la nivel regional a Agendei FPS. Astfel, OSCE are un pachet de angajamente în domeniul egalităţii de gen, relevante pentru acest domeniu cum sunt Decizia Consiliului Ministerial 14/05 privind Rolul femeilor în prevenirea conflictelor, managementul crizelor şi reconstrucţia postconflict şi decizia Consiliului Ministerial 3/11 privind ciclul conflictual, ambele subliniind rolul femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, precum şi în consolidarea păcii. În condiţiile în care organizaţia funcţionează pe baza regulii consensului, în ultimii ani nu au fost adoptate noi documente politice pe această temă, unele state participante considerând că tema nu este în responsabilitatea organizaţiei. 4.1.4. Implementarea Agendei FPS la nivelul Uniunii Europene UE promovează pacea şi securitatea în interiorul şi dincolo de frontierele sale. Aceasta este consacrată în Tratatul privind UE şi reflectată în Strategia globală pentru politica externă şi de securitate a UE. Agenda FPS constituie un instrument pentru gestionarea aspectelor legate atât de egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cât şi de conflict, violenţă şi securitate. Agenda FPS globală are ca obiectiv atingerea egalităţii de gen instituţiile militare, precum şi în domeniile păcii şi securităţii. Această abordare strategică a UE cu privire la domeniul FPS oferă o bază solidă pentru realizarea egalităţii de şanse şi de tratament dintre femei şi bărbaţi - valoare fundamentală a UE - prin angajarea, responsabilizarea, protecţia şi sprijinul femeilor şi fetelor pentru realizarea păcii şi securităţii. De asemenea, se subliniază importanţa rolului femeilor în poziţii de leadership în contextul politicilor şi programelor referitoare la susţinerea păcii şi securităţii. în luna noiembrie 2022, a fost adoptat un nou set de Concluzii ale Consiliului UE pe tema FPS, al doilea după documentul similar adoptat în anul 2018. Documentul reafirmă principiile înscrise şi angajamentele asumate prin Planul de acţiune al UE 2019-2024 şi reconfirmă, ca linie prioritară de intervenţie, locul central a Agendei FPS în ansamblul relaţiilor dintre ONU şi UE, precum şi în cadrul parteneriatelor cu alte organizaţii interguvernamentale. Mandatul ambasadorului pentru gen şi diversitate din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă este consolidat şi sunt stabilite atribuţii specifice pentru grupul de lucru pe care îl coordonează. Ca elemente de noutate, Concluziile menţionează necesitatea integrării perspectivei FPS în alte instrumente de lucru ale UE: Busola Strategică, Facilitatea Europeană pentru Pace, Conceptul European de Stabilizare, Conceptul European de Mediere a Păcii şi Liniile Europene pentru Mediere, precum şi în Pactul Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene. Sunt avute în vedere vulnerabilităţile suplimentare în materie de gen provocate de noile provocări globale între care: schimbările climatice, criza alimentară, accesul deficitar la apă şi salubritate, crima organizată, traficul de persoane etc. UE promovează participarea femeilor în toate procesele din domeniul păcii şi securităţii, inclusiv în instrumentele actuale şi viitoare ale dezarmării şi neproliferării. UE este un susţinător ferm al recomandărilor Agendei pentru Dezarmare propuse de Secretarul General al ONU. Strategia UE este armonizată şi cu prevederile dreptului internaţional umanitar, cu accent pe respectarea interdicţiei exercitării oricărei forme de violenţă sexuală în contextul intervenţiilor de asistenţă umanitară, precum şi pe dezvoltarea de programe care să răspundă nevoilor victimelor în aceste situaţii. La nivelul Parlamentul European, tema FPS este urmărită de Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM). 4.2. Date şi aspecte relevante pentru domeniile incluse în Strategie 4.2.1. Situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală - 2023 Grad decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct. Grad decizional 2: director, director adjunct. Timpul 0 de raportare a datelor a fost 1 august 2023 (raportarea se realizează anual şi timpul 0 de raportare este data de 1 august). Ministerul Apărării Naţionale MApN funcţiona, la momentul raportării, cu 51 posturi de decizie, dintre care 7 posturi vacante, gradul de ocupare al posturilor decizionale fiind de 86,3%. Din cele 44 posturi ocupate (grade decizionale 1+2), bărbaţii erau în număr de 39 (88,6%), iar femeile în număr de 5 (11,4%). (a se vedea imaginea asociată) La gradul decizional 1, cele 11 posturi de conducere au fost ocupate de 9 bărbaţi (81,8%) (1 secretar general adjunct, 4 directori generali şi 4 directori generali adjuncţi) şi două femei (18,2%) (1 secretar general, 1 director general adjunct). Raportat la anul 2022, procentajele referitoare la femei s-au menţinut la acelaşi nivel. (a se vedea imaginea asociată) În anul 2019, bărbaţii au fost majoritari în ocuparea posturilor decizionale de grad 1, urmând ca în anii 2020 şi 2021, procentajele pentru ambele sexe să devină egale. Din anul 2022, procentajele referitoare la femei au scăzut extrem de mult, acestea menţinându-se la acelaşi nivel şi în anul 2023. (a se vedea imaginea asociată) La gradul decizional 2, din cele 40 de posturi, 7 erau vacante. Din cele 33 de posturi, 30 erau ocupate de bărbaţi (90,9%) - 16 directori şi 14 directori adjuncţi, iar celelalte 3 posturi erau ocupate de femei (9,1%) - 2 directori şi un director adjunct. Raportat la anul 2022, procentajele privind încadrarea femeilor pe funcţii de conducere au înregistrat o creştere cu 0,5 pp. (a se vedea imaginea asociată) Având în vedere procentajele pe criteriul de sex din ultimii 5 ani, se poate spune că procentajele referitoare la bărbaţi au dominat, acestea având o valoare impresionant de mare comparativ cu cele referitoare la femei, acestea din urmă înregistrând cel mai mare procentaj în anul 2021, respectiv 30%. (a se vedea imaginea asociată) Ministerul Afacerilor Externe În cadrul MAE, la data raportării erau existente 93 de posturi de conducere, dintre care 7 posturi vacante (grade decizionale 1+2), rata de ocupare a acestor posturi fiind de 92,5%. Cele 86 posturi au fost ocupate astfel: 47 (54,7%) de bărbaţi şi 39 (45,3%) de femei. (a se vedea imaginea asociată) La gradul decizional 1, din cele 22 de posturi, două erau vacante şi 20 ocupate. Femeile ocupau 7 posturi [(35%); 1 secretar general, 6 directori generali] şi bărbaţii 13 posturi [(65%); 1 secretar general adjunct, 11 directori generali şi 1 director general adjunct]. Raportat la anul 2022, procentajele privind femeile au înregistrat o scădere cu 7,9 pp la acest grad decizional. (a se vedea imaginea asociată) În ultimii 5 ani bărbaţii au dominat poziţiile decizionale la acest grad, în perioada 2019-2023 procentajele acestora fiind peste 50. Cel mai mare procentaj privind femeile a fost înregistrat în anul 2019 (45,8%). (a se vedea imaginea asociată) La gradul decizional 2, au fost raportate 71 de posturi, dintre care 5 vacante., Astfel, 34 de bărbaţi [(51,5%); 20 directori, 14 directori adjuncţi] şi 32 de femei [(48,5%); 21 directori, 11 directori adjuncţi] ocupau poziţiile de conducere. Raportat la anul 2022, procentajele privind femeile au înregistrat o scădere cu 2,2 pp la acest grad decizional. (a se vedea imaginea asociată) În perioada 2019-2022, femeile au fost superioare bărbaţilor din punctul de vedere al procentajelor, urmând ca în anul 2023 procentajele referitoare la acestea să scadă şi situaţia să se inverse. Cel mai mare procentaj pentru femei a fost înregistrat în anul 2020 (62,3%). (a se vedea imaginea asociată) Ministerul Afacerilor Interne MAI a raportat 61 posturi de decizie (grade decizionale 1+2), dintre care 9 posturi vacante. Cu o rată de ocupare a posturilor decizionale de 85,2%, cele 52 de posturi au fost ocupate după cum urmează: 39 (75%) de bărbaţi şi 13 (25%) femei. (a se vedea imaginea asociată) La gradul decizional 1, din cele 29 de posturi ocupate (33 posturi totale, dintre care 4 vacante), bărbaţii ocupau 22 de posturi [(75,9%); 2 secretari generali adjuncţi, 8 directori generali, 12 directori generali adjuncţi] şi femeile ocupau 7 posturi [(24,1%); 1 secretar general, 1 secretar general adjunct, 1 director general, 4 directori generali adjuncţi]. Raportat la anul 2022, procentajele privind femeile au înregistrat o creştere cu 4,1 pp la acest grad decizional. (a se vedea imaginea asociată) La acest grad decizional, în ultimii 5 ani bărbaţii au avut procentaje net superioare faţă de cele ale femeilor. Cel mai mare procentaj pentru acestea, raportat la această perioadă, a fost înregistrat în anul 2021, respectiv 30,8 pp. (a se vedea imaginea asociată) La gradul decizional 2, din cele 23 posturi ocupate, 17 le revin bărbaţilor [(73,9%); 14 directori, 3 directori adjuncţi] şi 6 femeilor [(26,1%); 2 directori, 4 directori adjuncţi]. Raportat la anul 2022, procentajele referitoare la femei au înregistrat o scădere cu 7,2 pp la acest grad decizional. (a se vedea imaginea asociată) În perioada 2019-2023, bărbaţii au avut procentaje mai mari faţă de femei, însă diferenţa dintre acestea este mai mică raportat la gradul decizional 1. în anii 2019 şi 2020 a fost înregistrat cel mai mare procentaj pentru femei (47,4%), urmând ca acestea să scadă în anii 2021 şi 2023. (a se vedea imaginea asociată) 4.2.2. Încadrarea cu personal feminin - 2020 MApN: Încadrarea generală cu personal feminin la nivelul instituţiei a fost de 19%, procentele pe categorii de personal fiind următoarele: generali - 2,33%; ofiţeri -17%; maiştri militari şi subofiţeri - 10%; soldaţi gradaţi profesionişti - 3,77%; personal civil contractual/funcţionari publici - 64%; elevi din colegiile naţionale militare - 41%; elevi din şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri - 25%; studenţi militari în instituţiile militare de învăţământ superior (studii de licenţă) - 31%. MAI: Încadrarea generală cu personal feminin la nivelul instituţiei a fost de 19,05%, procentele pe structuri fiind următoarele: Poliţia Română: 24,99%, Poliţia de Frontieră: 20,94%, Jandarmeria Română: 7,81% şi DSU: 5,34%. MAE: 35,9% din poziţiile de şef de misiune şi 54,5% poziţii de conducere în Centrală au fost ocupate de personal feminin. STS: Încadrarea generală la nivelul instituţiei cu personal feminin s-a ridicat la 50,56% şi 23,94% au fost funcţii de conducere. SRI: Încadrarea generală la nivelul instituţiei cu personal feminin este de 35,52% şi încadrarea cu personal feminin la nivel decizional 2 a fost de 18,60%. 4.2.3. Încadrarea cu personal feminin - 2021 MApN: Ultima analiză a arătat că, în Armata României, femeile au reprezentat 8,5% din personal. Din totalul numărului de femei, cel mai mare procent se regăsea în cadrul Forţelor Terestre - 36%. în Forţele Aeriene, procentul de încadrare cu personal feminin era de 18% din numărul total, dintre care 21% erau încadrate pe funcţii de pilot. în Forţele Navale, procentul de încadrare cu personal feminin era 7,6%. Domeniul medical a fost preferat de femeile militar, peste 16% dintre posturi fiind ocupate de femei. Următorul domeniu preferat de femei a fost cel al comunicaţiilor şi informaticii, cu 15% procent de încadrare personal feminin, acesta fiind urmat de arma infanterie, cu 11% procent de încadrare personal feminin. Procentul femeilor încadrate în misiuni externe a evoluat în ultima perioadă. în misiuni ONU, procentul de încadrare era de 39%, 6% în misiuni NATO şi 6% în misiuni UE. MAI: În ceea ce priveşte încadrarea la nivelul MAI existau 45 de posturi cu gradul decizional 1, dintre care 10 vacante. Cele 35 de posturi au fost ocupate după cum urmează: 27 (77 %) bărbaţi şi 8 (23%) femei. La gradul decizional 2 existau 78 de posturi, dintre care 12 erau vacante. Posturile ocupate erau împărţite astfel: 55 (83%) bărbaţi şi11 (17%) femei. Pentru gradele decizionale 1+2, posturile au fost ocupate astfel: 82 (81%) bărbaţi şi 19 (19%) femei. În anul 2021, procentajele pentru femei au scăzut cu 1% faţă de anul 2020, de la valoarea de 20% la 19% pentru gradele decizionale 1+2. Pentru gradul decizional 1, procentajele pentru femei din 2021 au scăzut cu 7% faţă de anul 2020, iar pentru gradul decizional 2 acestea au crescut cu 2% faţă de 2020. MAE: În Centrala MAE, 54% din poziţiile de conducere erau ocupate de femei. Încadrarea personalului feminin în Serviciul Exterior era de 33% pentru poziţiile de şef. STS: În 2021, nivelul de încadrare cu personal feminin a posturilor existente la nivelul instituţiei a fost în procent de 49,52%, iar nivelul de încadrare cu personal feminin a funcţiilor de conducere existente la nivelul instituţiei a fost de 27,96%. Faţă de anul anterior, procentul de încadrare cu personal feminin era în echilibru cu procentul de încadrare a personalului masculin, iar în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor de conducere de către femei, s-a observat o creştere faţă de anul precedent. De asemenea, în ceea ce priveşte nivelul de şcolarizare pentru nevoile instituţiei, femeile ocupau un procent de 50%. SRI: Referitor la numărul de femei angajate ale SRI, acesta era de 35,55%. Procesele de selecţie a persoanelor pentru încadrare directă şi admitere în Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" nu au luat în considerare criterii de gen. 4.2.4. Încadrarea cu personal feminin - 2022 MApN: Ultima analiză a arătat că procentul de încadrare a personalului feminin (militar şi civil) a fost de 21,7%, raportat la întreg personalul ministerului. Încadrarea personalului militar feminin în MApN, din totalul personalului militar, pe categorii, a fost: ofiţeri 20,5%, maiştri militari 14,7%, subofiţeri 11,4% şi soldaţi gradaţi profesionişti 4,5%. MAI: La nivelul MAI, personalul feminin a fost de aproximativ 20,47%, din totalul încadrat în instituţie. MAE: În MAE femeile au reprezentat 61,9% din totalul personalului din Centrala MAE. Conducerea MAE a continuat să acorde atenţia cuvenită promovării egalităţii de şanse în rândul personalului diplomatic, inclusiv prin numirea de femei în funcţii de conducere în Serviciul Exterior (unde 34,7% din poziţiile de şef de misiune au fost ocupate de femei) şi în Centrală (unde 47,6% din poziţiile de conducere, inclusiv funcţii de demnitate publică, au fost ocupate de femei). STS: În 2022 nivelul de încadrare cu personal feminin a posturilor existente la nivelul instituţiei a fost în procent de 48,69%, iar nivelul de încadrare cu personal feminin a funcţiilor de conducere existente la nivelul instituţiei a fost de 26,63%. De asemenea, în ceea ce priveşte nivelul de şcolarizare pentru nevoile instituţiei, femeile au ocupat un procent de 49,26%. SRI: Procentul de încadrare cu personal feminin în SRI a fost de 36,35%, în creştere cu 0,02% faţă de anul precedent. Procesele de selecţie a persoanelor pentru încadrare directă şi admitere în Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" nu au luat în considerare criterii de gen. ANP: Personalul feminin din sistemul administraţiei penitenciare au reprezentat 25,3% din totalul încadrat. 4.2.5. Încadrarea cu personal feminin - 2023 MApN: Ultima analiză a arătat că procentele de încadrare a personalului feminin (militar şi civil), raportate la totalul fiecărei categorii în parte au fost: ofiţeri 21%, maiştri militari 16%, subofiţeri 14,5%, soldaţi gradaţi profesionişti 5%, personal civil 64%. MAI: Din totalul personalului MAI, 20,82% au fost femei, astfel: 23,73% ofiţeri de poliţie, 46,44% agenţi de poliţie, 4,76% ofiţeri, 0,05% maiştri militari, 10,18% subofiţeri, 1,68% funcţionari publici, 13,16% personal civil contractual. MAE: În MAE femeile au reprezentat 61,4% din totalul personalului din Centrala MAE. Conducerea MAE a continuat să acorde atenţia cuvenită promovării egalităţii de şanse în rândul personalului diplomatic, inclusiv prin numirea de femei în funcţii de conducere în Serviciul Exterior (unde 40,7% din poziţiile de şef de misiune au fost ocupate de femei) şi în Centrală (unde 50% din funcţiile de demnitate publică şi 43,1% din funcţiile de conducere au fost ocupate de femei). STS: În anul 2023, nivelul de încadrare cu personal feminin a posturilor existente la nivelul instituţiei a fost în procent de 48,54%, iar nivelul de încadrare cu personal feminin a funcţiilor de conducere existente la nivelul instituţiei a fost de 26,88%. De asemenea, în ceea ce priveşte nivelul de şcolarizare pentru nevoile instituţiei, precizăm că femeile au ocupat un procent de 46,77%. SRI: Procentul de încadrare cu personal feminin în SRI a fost de 36,45% din totalul încadrat în instituţie. Adăugăm faptul că procesele de selecţie a persoanelor pentru încadrare directă şi admitere în Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" nu au luat în considerare criteriile de gen. ANP: Personalul feminin din sistemul administraţiei penitenciare a reprezentat 25% din totalul încadrat. DNSC: Personalul feminin din cadrul DNSC a ocupat 35,71% din totalul angajaţilor instituţiei, dintre care 27,78% a ocupat funcţii de conducere şi 37,04% funcţii de execuţie. 4.2.6. Misiuni externe - Harta participării la misiuni în afara teritoriului naţional - 2023 În anul 2023, participarea personalului român în misiuni internaţionale de menţinere a păcii a fost următoarea: - MApN a participat cu 1673 militari, din care 122 personal feminin, reprezentând 7,29%; – 53 reprezentanţi MAI au executat astfel de misiuni, din care 15 au fost personal feminin, constituind 28,3%; – ANP a participat cu un cadru militar bărbat. (a se vedea imaginea asociată) CAP. V Scopul şi obiectivele strategiei 5.1. Scopul strategiei Strategia naţională privind implementarea RCSONU 1325 (2000) reprezintă instrumentul care stă la baza elaborării unor politici şi direcţii comune de implementare a RCSONU 1325 (2000), folosit de către instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională din România, precum şi de către alte instituţii ale administraţiei publice centrale, cu responsabilităţi în domeniu. 5.2. Obiectivele strategiei Obiectivul general nr. 1 - Integrarea perspectivei de gen în politicile de securitate şi apărare În cadrul activităţilor de program, femeile vor fi încurajate şi sensibilizate să fie active în promovarea unei abordări incluzive, prin reducerea stereotipurilor şi barierelor legate de rolul şi importanţa femeilor în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Obiective specifice 1.1. Îmbunătăţirea cadrului de reglementări interne ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională cu privire la PNA Măsuri/acţiuni: - Elaborarea de ordine sau dispoziţii proprii cu privire la implementarea internă a PNA. – Promovarea, susţinerea şi implementarea PNA. – Includerea tematicii privind implicarea femeilor în domeniul controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării armelor de distrugere în masă. – Activitate de integrare a perspectivei de gen în politicile de securitate. 1.2. Dezvoltarea unor instrumente de lucru la nivelul instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională privind implementarea PNA Măsuri/acţiuni: - Asigurarea PFN, responsabil cu coordonarea implementării domeniului FPS. – Desemnarea unui expert/ consilier de gen/punct de contact la nivel central care va colabora şi va sprijini activitatea PFN. – Actualizarea unei baze de date comune privind specialiştii în domeniul FPS din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, mediul academic şi societatea civilă. – Realizarea permanentă a schimbului de cunoştinţe şi experienţe cu specialişti din mediul civil naţional şi internaţional pe domeniul FPS. Obiectivul general nr. 2 - Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în negocierile de pace, procesele de mediere şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii Obiectivul urmăreşte creşterea participării şi reprezentării femeilor în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, asigurând implicit creşterea participării femeilor în procesul decizional. Obiective specifice 2.1. Promovarea participării şi reprezentării femeilor în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională Măsuri/acţiuni: - Asigurarea unui flux informaţional atât orizontal, cât şi vertical, destinat schimbului de date şi experienţe acumulate în urma participării femeilor în misiuni de menţinere a păcii. – Sporirea vizibilităţii femeilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, prin modalităţi specifice de informare şi comunicare. – Efectuarea de instruiri şi activităţi periodice cu privire la egalitatea de gen. – Introducerea temelor referitoare la domeniul FPS în curricula instituţiilor de învăţământ proprii. 2.2. Creşterea participării femeilor în procesul decizional Măsuri/acţiuni: - Asigurarea sprijinului necesar pentru participarea la selecţia efectuată în vederea încadrării unor astfel de posturi. – Efectuarea de analize cu privire la percepţia egalităţii de gen. Obiectivul general nr. 3 - Prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazate pe gen Obiectivul urmăreşte prevenirea săvârşirii tuturor formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazată pe gen, prin aplicarea coerentă a legislaţiei naţionale specifice şi consolidarea mecanismelor interne de informare, instruire, raportare, monitorizare şi control. Obiective specifice 3.1. Consolidarea cadrului legislativ în domeniul de referinţă Măsuri/acţiuni: - Elaborarea sau actualizarea, după caz, a Normelor de conduită, incluzând perspectiva de gen. – Elaborarea de norme procedurale interne cu privire la soluţionarea plângerilor (sesizărilor) privind discriminarea de gen şi actele de hărţuire morală şi sexuală, la locul de muncă. 3.2. Acţiuni de prevenire a săvârşirii tuturor formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazată pe gen. Măsuri/acţiuni: - Analiza privind situaţia de securitate din teatrele de operaţii, inclusiv prin raportarea unor eventuale situaţii de violenţă de gen – Efectuarea de instruiri periodice, activităţi şi/sau informări pentru personal cu privire la standardele de comportament şi normele de conduită, cu scopul prevenirii discriminării de gen şi a hărţuirii morale şi sexuale la locul de muncă – Raportarea şi răspunsul la situaţiile privind exploatarea sexuală şi abuzurile săvârşite de către personalul militar şi civil român dislocat în misiuni în afara teritoriului naţional. – Instruirea personalului militar şi civil înainte de dislocare în misiuni în afara teritoriului naţional privind normele de conduită şi standardele de comportament obligatorii pe perioada misiunii. – Instruirea personalului militar şi civil înainte de dislocare în misiuni în afara teritoriului naţional privind protecţia şi sprijinul victimelor violenţei sexuale şi de gen din zona de conflict, raportarea unor astfel de cazuri. Obiectivul general nr. 4 - Ajutorare şi refacere Obiectivul urmăreşte sprijinirea persoanelor afectate de conflicte armate, prin măsuri eficiente, sustenabile şi unitare, cu luarea în considerare a nevoilor specifice ale femeilor şi fetelor. Obiective specifice 4.1. Asigurarea pregătirii personalului implicat în desfăşurarea unor astfel de activităţi Măsuri/ acţiuni: - Instruirea personalului (militar/ civil/ voluntar) angrenat în misiuni de acordare de sprijin umanitar pentru refugiaţi cu privire la respectarea legislaţiei specifice egalităţii de gen şi combaterea tuturor formelor de discriminare şi hărţuire. – Organizarea exerciţiilor în teren care presupun amenajarea, organizarea şi asigurarea gestionării fluxului de refugiaţi, ţinând cont de perspectiva egalităţii de gen. – Includerea în proiecte, seminare sau reuniuni a unor sesiuni de instruire referitoare la rolul şi participarea femeilor în procesele de refacere şi reconstrucţie post-conflict. 4.2. Asigurarea asistenţei necesare Măsuri/ acţiuni: - Asigurarea asistenţei psihologice pentru persoanele refugiate care au suferit abuzuri. – Acordarea de asistenţă medicală şi psihologică, precum şi sprijin pentru cazare, solicitanţilor şi beneficiarilor unei forme de protecţie internaţională. Obiectivul general nr. 5 - Colaborarea cu societatea civilă şi entităţile de profil în procesul de implementare a Agendei FPS Obiectivul urmăreşte dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă, realizarea schimbului de experienţă şi cunoştinţe în vederea implementării Agendei FPS şi creşterea vizibilităţii domeniului. Obiective specifice 5.1. Asigurarea mijloacelor de colaborare cu societatea civilă Măsuri/ acţiuni: - Crearea şi dezvoltarea de parteneriate cu organizaţiile din domeniul drepturilor omului şi egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. 5.2. Dezvoltarea unui cadru coerent de colaborare cu instituţiile sau entităţile de profil în vederea implementării PNA Măsuri/ acţiuni: - Dezvoltarea procesului de consultare permanentă cu entităţile de profil. – Crearea şi dezvoltarea unor instrumente de colaborare cu entităţile de profil, care să sprijine implementarea măsurilor PNA. CAP. VI Programe şi direcţii de acţiune Programele şi direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei se regăsesc în Planul naţional de acţiune privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024 - 2028, corespunzător celor cinci arii de intervenţie ale domeniului FPS, prevăzut în anexa la prezenta strategie. Se va urmări asigurarea concordanţei măsurilor adoptate în strategie cu programele incluse în planurile strategice instituţionale ale instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii. 6.1. Rezultate aşteptate Implementarea obiectivelor şi măsurilor care se regăsesc în planul de acţiune corespunzător vor conduce la promovarea femeilor în procesele de negociere a păcii, în structura de forţe şi operaţii de menţinere a păcii, precum şi protecţia femeilor şi fetelor în zonele de conflict şi taberele de refugiaţi. 6.2. Indicatori Indicatorii pe baza cărora se va măsura evoluţia implementării strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor cinci arii de intervenţie ale domeniului FPS, respectiv în anexa la prezenta strategie. 6.3. Proceduri de monitorizare şi evaluare Conform Capitolului V din Strategia naţională şi a PNA privind implementarea RCSONU 1325 (2000) pentru perioada 2020-2023, s-a constituit Grupul naţional de implementare (GNI), din care fac parte reprezentanţi ai următoarelor instituţii: MApN, MAI, MAE, ANES, SRI, STS, SPP, ANP, responsabil cu monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării prezentei strategii şi a Planului de acţiune aferent. În vederea asigurării continuităţii de conţinut şi pentru a garanta coerenţa mecanismelor instituţionale de implementare şi monitorizare a măsurilor prevăzute de actuala strategie, urmărirea aplicării prevederilor documentului de referinţă va fi asigurată în continuare, de GNI din care fac parte reprezentanţii următoarelor instituţii: MApN, MAI, MAE, SRI, STS, SPP, ANP, DNSC, ANES. Secretariatul grupului va fi asigurat de MApN. în activităţile curente, secretariatul va colabora cu şi va fi sprijinit de responsabilii pentru problematica RCSONU 1325 (2000), desemnaţi de fiecare instituţie participantă. În vederea realizării măsurilor prevăzute în prezenta strategie, fiecare instituţie cu atribuţii în domeniu are obligaţia de a desemna un reprezentant, care va facilita şi asigura monitorizarea implementării strategiei la nivel intern şi va asigura colaborarea cu MApN şi cu celelalte instituţii responsabile cu implementarea/monitorizarea/evaluarea/raportarea strategiei. GNI va colabora şi are posibilitatea de invita la activităţi specifice reprezentanţi şi experţi ai comisiilor de specialitate din Parlamentul României, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic. Colaborarea cu societatea civilă în procesul de implementare a RCSONU 1325 (2000) se va realiza printr-un proces de consultare permanent şi pro activ cu organizaţii relevante ale societăţii civile şi prin crearea de parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale din domeniu. GNI, prin MApN, în parteneriat cu instituţiile cu atribuţii în domeniu şi organizaţiile neguvernamentale, va asigura mediatizarea strategiei, precum şi diseminarea informaţiilor relevante şi bunele practici identificate în domeniu. Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă a PNA, activităţile desfăşurate în cadrul său vor fi evaluate şi monitorizate. Aceste activităţi se vor desfăşura pe toată perioada de implementare şi vor include atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, progresele înregistrate, cât şi implementarea strategiei, identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor din domeniile specifice de intervenţie, precum şi creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor privind domeniul FPS. Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare elaborate anual de către MApN cu sprijinul GNI, în urma raportărilor efectuate de către toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu care se regăsesc în Planul de acţiune. Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în implementarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale şi PNA privind implementarea RCSONU 1325 (2000) pentru perioada 2024 - 2028 vor elabora şi vor transmite un raport anual cu privire la stadiul de îndeplinire a acţiunilor care le revin potrivit domeniilor specifice de competenţă. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii stabiliţi în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind implementarea RCSONU 1325 (2000) pentru perioada 2024 - 2028. Principalele obiective ale evaluării PNA sunt: - furnizarea de informaţii privind rezultatele implementării la nivel naţional, atât pentru analize interne, cât şi pentru raportarea la organizaţiile internaţionale care urmăresc implementarea RCSONU 1325 (2000); – evaluarea eficacităţii implementării; – creşterea eficienţei punerii în aplicare a RCSONU 1325 (2000) şi a rezoluţiilor conexe de către instituţiile române. Evaluarea va fi efectuată pe termen mediu, la jumătatea perioadei, în al patrulea trimestru al anului 2025, pe baza raportărilor instituţiilor membre GNI. Rapoartele vor cuprinde informaţii privind îndeplinirea indicatorilor, un rezumat al lecţiilor învăţate din punerea în aplicare a măsurilor din Planul de acţiune în perioada care precedă raportul prezentat, precum şi recomandări. După centralizarea rapoartelor primite, secretariatul va pune la dispoziţia GNI o analiză a rezultatelor şi propuneri de completare a PNA. În vederea asigurării transparenţei secretariatul va publica rezultatele evaluării în mediul virtual pe pagina web a PFN https://gendermanagement.mapn.ro/ . 6.4. Instituţii responsabile Instituţiile responsabile în implementarea strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor cinci arii de intervenţie ale domeniului FPS, anexă la prezenta strategie. 6.5. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Finanţarea măsurilor prevăzute în strategie se va asigura cu încadrarea în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru anul 2024 şi anii următori. Totodată, strategia trasează o serie de obligaţii pentru autorităţile/instituţiile responsabile care, după aprobarea acesteia vor analiza în detaliu implicaţiile financiare şi vor aloca sumele aferente realizării diferitelor acţiuni, cu încadrare în limitele bugetelor aprobate anual. Sursele de finanţare sunt prevăzute în cuprinsul planului de acţiune corespunzător celor cinci arii de intervenţie ale domeniului FPS. 6.6. Implicaţii asupra cadrului juridic Măsurile prevăzute în cuprinsul Strategiei naţionale privind implementarea RCSONU 1325 (2000) pentru perioada 2024 - 2028, constituie repere importante de ghidare şi orientare pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul Femeile, pacea şi securitatea, prin elaborarea de metodologii, ghiduri şi analize. ANEXA 1 LA STRATEGIE PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA REZOLUŢIEI 1325 (2000) A CONSILIULUI DE SECURITATE AL ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE - FEMEILE, PACEA ŞI SECURITATEA, PENTRU PERIOADA 2024 - 2028
┌────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┐
│Nr. │Măsuri/Acţiuni│Termen de│Structuri │Resurse │Indicatori │Rezultate │Evaluare │
│crt.│ │utilizare│responsabile│financiare │ │aşteptate │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul general nr. 1: Integrarea perspectivei de gen în politicile de │
│securitate şi apărare │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific nr. 1.1 - Îmbunătăţirea cadrului de reglementări interne │
│ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi │
│securitate naţională cu privire la PNA │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Femeile vor fi │ │
│ │ │ │ │ │ │încurajate şi │ │
│ │ │ │ │ │ │sensibilizate │ │
│ │ │ │ │ │ │să fie active │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │ │în promovarea │va realiza pe│
│ │ │ │ │ │ │unei abordări │termen mediu,│
│ │Elaborarea de │ │ │ │ │incluzive, prin│la jumătatea │
│ │ordine sau │ │ │În limitele│Norme interne │reducerea │perioadei de │
│ │dispoziţii │2024 │MApN │alocaţiilor│aprobate în │stereotipurilor│implementare,│
│1. │proprii cu │-2028 │MAE │bugetare │fiecare │şi barierelor │precum şi la │
│ │privire la │ │MAI │existente │instituţie │legate de rolul│terminarea │
│ │implementarea │ │ │ │responsabilă. │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │internă a PNA │ │ │ │ │femeilor în │baza │
│ │ │ │ │ │ │sistemul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │naţional de │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │apărare, ordine│membre GNI │
│ │ │ │ │ │ │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │ │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │naţională │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Femeile vor fi │ │
│ │ │ │ │ │ │încurajate şi │ │
│ │ │ │ │ │ │sensibilizate │ │
│ │ │ │ │ │ │să fie active │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │O subdiviziune │în promovarea │va realiza pe│
│ │ │ │ │ │pe paginile de │unei abordări │termen mediu,│
│ │ │ │ │ │web ale │incluzive, prin│la jumătatea │
│ │Promovarea, │ │MApN │În limitele│instituţiilor │reducerea │perioadei de │
│ │susţinerea şi │ │MAE │alocaţiilor│responsabile şi │stereotipurilor│implementare,│
│2. │implementarea │2024-2028│MAI │bugetare │cel puţin o │şi barierelor │precum şi la │
│ │PNA │ │ANES │existente │informare pe an │legate de rolul│terminarea │
│ │ │ │ │ │a angajaţilor │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │ │ │ │ │asupra │femeilor în │baza │
│ │ │ │ │ │conţinutului PNA│sistemul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │naţional de │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │apărare, ordine│membre GNI │
│ │ │ │ │ │ │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │ │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │naţională │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Femeile vor fi │ │
│ │ │ │ │ │ │încurajate şi │ │
│ │ │ │ │ │ │sensibilizate │ │
│ │Includerea │ │ │ │ │să fie active │Evaluarea se │
│ │tematicii │ │ │ │ │în promovarea │va realiza pe│
│ │privind │ │ │ │Reprezentarea │unei abordări │termen mediu,│
│ │implicarea │ │ │ │ambelor sexe în │incluzive, prin│la jumătatea │
│ │femeilor în │ │ │În limitele│delegaţiile │reducerea │perioadei de │
│ │domeniul │ │MAE │alocaţiilor│participante la │stereotipurilor│implementare,│
│3. │controlului │2024-2028│MApN │bugetare │Includerea │şi barierelor │precum şi la │
│ │armamentelor, │ │MAI │existente │experţilor femei│legate de rolul│terminarea │
│ │dezarmării şi │ │ │ │la reuniuni/ │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │neproliferării│ │ │ │misiuni pe tema │femeilor în │baza │
│ │armelor de │ │ │ │dezarmării │sistemul │raportărilor │
│ │distrugere în │ │ │ │ │naţional de │instituţiilor│
│ │masă │ │ │ │ │apărare, ordine│membre GNI │
│ │ │ │ │ │ │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │ │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │naţională │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Participarea PFN│Femeile vor fi │ │
│ │ │ │ │ │la cel puţin │încurajate şi │ │
│ │ │ │ │ │două conferinţe/│sensibilizate │ │
│ │ │ │ │ │reuniuni │să fie active │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │naţionale/ │în promovarea │va realiza pe│
│ │ │ │ │ │internaţionale │unei abordări │termen mediu,│
│ │ │ │ │ │pe tema Femeile,│incluzive, prin│la jumătatea │
│ │Activitate de │ │ │ │pacea şi │reducerea │perioadei de │
│ │integrare a │ │MApN │În limitele│securitatea. │stereotipurilor│implementare,│
│4. │perspectivei │2024 │MAE │alocaţiilor│Diseminarea │şi barierelor │precum şi la │
│ │de gen în │-2028 │MAI │bugetare │materialelor │legate de rolul│terminarea │
│ │politicile de │ │ANES │existente │către experţii/ │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │securitate │ │ │ │consilierii de │femeilor în │baza │
│ │ │ │ │ │gen/ punctele de│sistemul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │contact. O │naţional de │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │activitate │apărare, ordine│membre GNI │
│ │ │ │ │ │anuală de │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │informare a │securitate │ │
│ │ │ │ │ │factorilor de │naţională │ │
│ │ │ │ │ │decizie │ │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul specific nr. 1.2 - Dezvoltarea unor instrumente de lucru la nivelul │
│instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate │
│naţională privind implementarea PNA │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Femeile vor fi │ │
│ │ │ │ │ │ │încurajate şi │ │
│ │ │ │ │ │ │sensibilizate │ │
│ │ │ │ │ │ │să fie active │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │ │în promovarea │va realiza pe│
│ │ │ │ │ │ │unei abordări │termen mediu,│
│ │Asigurarea │ │ │ │ │incluzive, prin│la jumătatea │
│ │PFN, │ │ │În limitele│ │reducerea │perioadei de │
│ │responsabil cu│ │ │alocaţiilor│Nominalizarea │stereotipurilor│implementare,│
│5. │coordonarea │2024-2028│MApN │bugetare │prin normă │şi barierelor │precum şi la │
│ │implementării │ │ │existente │internă a PFN │legate de rolul│terminarea │
│ │domeniului FPS│ │ │ │ │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │ │ │ │ │ │femeilor în │baza │
│ │ │ │ │ │ │sistemul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │naţional de │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │apărare, ordine│membre GNI │
│ │ │ │ │ │ │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │ │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │naţională │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Femeile vor fi │ │
│ │ │ │ │ │ │încurajate şi │ │
│ │ │ │ │ │ │sensibilizate │ │
│ │ │ │ │ │ │să fie active │Evaluarea se │
│ │Desemnarea │ │ │ │ │în promovarea │va realiza pe│
│ │unui Expert/ │ │MApN │ │ │unei abordări │termen mediu,│
│ │Consilier de │ │MAE │ │Minimum o │incluzive, prin│la jumătatea │
│ │gen/Punct de │ │MAI │În limitele│persoană │reducerea │perioadei de │
│ │contact la │ │ANES │alocaţiilor│desemnată de │stereotipurilor│implementare,│
│6. │nivel central │2024-2028│SRI │bugetare │fiecare │şi barierelor │precum şi la │
│ │care va │ │STS │existente │instituţie │legate de rolul│terminarea │
│ │colabora şi va│ │SPP │ │responsabilă │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │sprijini │ │ANP │ │ │femeilor în │baza │
│ │activitatea │ │DNSC │ │ │sistemul │raportărilor │
│ │PFN │ │ │ │ │naţional de │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │apărare, ordine│membre GNI │
│ │ │ │ │ │ │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │ │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │naţională │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Femeile vor fi │ │
│ │Actualizarea │ │ │ │ │încurajate şi │ │
│ │unei baze de │ │ │ │ │sensibilizate │ │
│ │date comune │ │ │ │ │să fie active │Evaluarea se │
│ │privind │ │ │ │O bază de date │în promovarea │va realiza pe│
│ │specialiştii │ │ │ │electronică │unei abordări │termen mediu,│
│ │în domeniul │ │ │ │realizată cu │incluzive, prin│la jumătatea │
│ │FPS din │ │ │În limitele│sprijinul │reducerea │perioadei de │
│ │sistemul │ │ │alocaţiilor│instituţiilor │stereotipurilor│implementare,│
│7. │naţional de │2024-2028│MApN │bugetare │relevante. │şi barierelor │precum şi la │
│ │apărare, │ │ │existente │Organizarea a │legate de rolul│terminarea │
│ │ordine publică│ │ │ │minimum unei │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │şi securitate │ │ │ │reuniuni anuale │femeilor în │baza │
│ │naţională, │ │ │ │cu specialiştii │sistemul │raportărilor │
│ │mediul │ │ │ │din domeniul FPS│naţional de │instituţiilor│
│ │academic şi │ │ │ │ │apărare, ordine│membre GNI │
│ │societatea │ │ │ │ │publică şi │ │
│ │civilă │ │ │ │ │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │naţională │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Femeile vor fi │ │
│ │ │ │ │ │ │încurajate şi │ │
│ │ │ │ │ │Participarea PFN│sensibilizate │ │
│ │Realizarea │ │ │ │sau a unui │să fie active │Evaluarea se │
│ │permanentă a │ │ │ │Expert/Consilier│în promovarea │va realiza pe│
│ │schimbului de │ │MApN │ │de gen/Punct de │unei abordări │termen mediu,│
│ │cunoştinţe şi │ │MAE │ │contact la nivel│incluzive, prin│la jumătatea │
│ │experienţe cu │ │MAI │În limitele│central la cel │reducerea │perioadei de │
│ │specialişti │ │ANES │alocaţiilor│puţin două │stereotipurilor│implementare,│
│8. │din mediul │2024-2028│SRI │bugetare │activităţi (de │şi barierelor │precum şi la │
│ │civil naţional│ │STS │existente │exemplu │legate de rolul│terminarea │
│ │şi │ │SPP │ │reuniuni, │şi importanţa │acesteia, pe │
│ │internaţional │ │ANP │ │conferinţe, │femeilor în │baza │
│ │pe domeniul │ │DNSC │ │seminarii, │sistemul │raportărilor │
│ │FPS │ │ │ │grupuri de │naţional de │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │lucru, │apărare, ordine│membre GNI │
│ │ │ │ │ │instruiri) │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │ │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │naţională │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul general nr. 2: Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă │
│a femeilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate │
│naţională în negocierile de pace, procesele de mediere şi în cadrul misiunilor │
│de menţinere a păcii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific nr. 2.1 - Promovarea participării şi reprezentării femeilor │
│în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unui flux │ │ │ │ │ │ │
│ │informaţional │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │la nivel │ │ │ │ │Participarea şi│va realiza pe│
│ │orizontal şi │ │ │ │ │reprezentarea │termen mediu,│
│ │vertical │ │ │ │Un compendiu de │femeilor în │la jumătatea │
│ │destinat │ │ │În limitele│bune practici şi│sistemul │perioadei de │
│ │schimbului de │ │MApN │alocaţiilor│publicarea │naţional de │implementare,│
│1. │date şi │2024-2028│MAE │bugetare │acestuia pe │apărare, ordine│precum şi la │
│ │experienţe │ │MAI │existente │pagina de web a │publică şi │terminarea │
│ │acumulate în │ │ │ │PFN │securitate │acesteia, pe │
│ │urma │ │ │ │ │naţională şi în│baza │
│ │participării │ │ │ │ │procesul │raportărilor │
│ │femeilor în │ │ │ │ │decizional │instituţiilor│
│ │misiuni de │ │ │ │ │ │membre GNI │
│ │menţinere a │ │ │ │ │ │ │
│ │păcii │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Sporirea │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │vizibilităţii │ │ │ │Minimum o │Participarea şi│va realiza pe│
│ │femeilor din │ │ │ │activitate pe an│reprezentarea │termen mediu,│
│ │sistemul │ │ │ │care vizează │femeilor în │la jumătatea │
│ │naţional de │ │MApN │ │conştientizarea │sistemul │perioadei de │
│ │apărare, │ │MAE │În limitele│rolului femeilor│naţional de │implementare,│
│2. │ordine publică│2024-2028│MAI │alocaţiilor│din sistemul │apărare, ordine│precum şi la │
│ │şi securitate │ │SPP │bugetare │naţional de │publică şi │terminarea │
│ │naţională, │ │ANP │existente │apărare, ordine │securitate │acesteia, pe │
│ │prin │ │DNSC │ │publică şi │naţională şi în│baza │
│ │modalităţi │ │ │ │securitate │procesul │raportărilor │
│ │specifice de │ │ │ │naţională │decizional │instituţiilor│
│ │informare şi │ │ │ │ │ │membre GNI │
│ │comunicare │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │ │Participarea şi│va realiza pe│
│ │ │ │ │ │ │reprezentarea │termen mediu,│
│ │Efectuarea de │ │ │ │ │femeilor în │la jumătatea │
│ │instruiri şi │ │MApN │În limitele│ │sistemul │perioadei de │
│ │activităţi │ │MAE │alocaţiilor│Minimum două │naţional de │implementare,│
│3. │periodice cu │2024-2028│MAI │bugetare │instruiri pe an │apărare, ordine│precum şi la │
│ │privire la │ │SPP │existente │ │publică şi │terminarea │
│ │egalitatea de │ │ANP │ │ │securitate │acesteia, pe │
│ │gen │ │ │ │ │naţională şi în│baza │
│ │ │ │ │ │ │procesul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │decizional │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │ │membre GNI │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │ │Participarea şi│va realiza pe│
│ │Introducerea │ │ │ │ │reprezentarea │termen mediu,│
│ │temelor │ │ │ │ │femeilor în │la jumătatea │
│ │referitoare la│ │MApN │În limitele│ │sistemul │perioadei de │
│ │domeniul FPS │ │MAI │alocaţiilor│Curricula │naţional de │implementare,│
│4. │în curricula │2024-2028│SPP │bugetare │actualizate │apărare, ordine│precum şi la │
│ │instituţiilor │ │ANP │existente │ │publică şi │terminarea │
│ │de învăţământ │ │SRI │ │ │securitate │acesteia, pe │
│ │proprii │ │ │ │ │naţională şi în│baza │
│ │ │ │ │ │ │procesul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │decizional │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │ │membre GNI │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul specific nr. 2.2 - Creşterea participării femeilor în procesul │
│decizional │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │Femeile │ │ │
│ │ │ │ │ │eligibile │ │Evaluarea se │
│ │Asigurarea │ │ │ │încurajate să │Participarea şi│va realiza pe│
│ │sprijinului │ │ │ │participe în │reprezentarea │termen mediu,│
│ │necesar pentru│ │ │ │misiunile de │femeilor în │la jumătatea │
│ │participarea │ │ │În limitele│menţinere a │sistemul │perioadei de │
│ │la selecţia │ │MApN │alocaţiilor│păcii. │naţional de │implementare,│
│5. │efectuată în │2024-2028│MAE │bugetare │Urmărirea │apărare, ordine│precum şi la │
│ │vederea │ │MAI │existente │atingerii │publică şi │terminarea │
│ │încadrării │ │ │ │obiectivului de │securitate │acesteia, pe │
│ │unor astfel de│ │ │ │încadrare cu 25%│naţională şi în│baza │
│ │posturi │ │ │ │personal feminin│procesul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │în operaţii de │decizional │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │menţinere a │ │membre GNI │
│ │ │ │ │ │păcii │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │ │Participarea şi│va realiza pe│
│ │ │ │ │ │Minimum o │reprezentarea │termen mediu,│
│ │Efectuarea de │ │ │ │cercetare sau o │femeilor în │la jumătatea │
│ │analize cu │ │ │În limitele│sinteză privind │sistemul │perioadei de │
│ │privire la │ │ANES │alocaţiilor│percepţia │naţional de │implementare,│
│6. │percepţia │2024-2028│MApN │bugetare │egalităţii de │apărare, ordine│precum şi la │
│ │egalităţii de │ │ │existente │gen. │publică şi │terminarea │
│ │gen │ │ │ │O reuniune de │securitate │acesteia, pe │
│ │ │ │ │ │informare │naţională şi în│baza │
│ │ │ │ │ │organizată anual│procesul │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │decizional │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │ │membre GNI │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul general nr. 3: Prevenirea şi combaterea tuturor formelor de │
│discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazate pe gen │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific nr. 3.1 - Consolidarea cadrului legislativ în domeniul de │
│referinţă │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │Norme de │ │ │
│ │ │ │ │ │conduită │ │Evaluarea se │
│ │ │ │MApN │ │elaborate sau │Prevenirea şi │va realiza pe│
│ │Elaborarea sau│ │MAE │ │actualizate. │contracararea │termen mediu,│
│ │actualizarea, │ │MAI │ │Diseminarea │săvârşirii │la jumătatea │
│ │după caz, a │ │ANES │În limitele│conţinutului, │tuturor │perioadei de │
│1. │Normelor de │2024-2028│SRI │alocaţiilor│incluzând │formelor de │implementare,│
│ │conduită, │ │STS │bugetare │perspectiva de │discriminare, │precum şi la │
│ │incluzând │ │SPP │existente │gen în cel puţin│hărţuire şi │terminarea │
│ │perspectiva de│ │ANP │ │două şedinţe de │violenţă │acesteia, pe │
│ │gen │ │DNSC │ │pregătire a │sexuală bazată │baza │
│ │ │ │ │ │personalului pe │pe gen │raportărilor │
│ │ │ │ │ │an/ în funcţie │ │ │
│ │ │ │ │ │de specific │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Elaborarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │norme │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │procedurale │ │ │ │Normele │ │va realiza pe│
│ │interne cu │ │ │ │procedurale │Prevenirea şi │termen mediu,│
│ │privire la │ │MApN │ │interne │contracararea │la jumătatea │
│ │soluţionarea │ │MAE │ │elaborate sau │săvârşirii │perioadei de │
│ │plângerilor │ │MAI │În limitele│actualizate. │tuturor │implementare,│
│2. │(sesizărilor) │2024-2028│ANES │alocaţiilor│Informarea │formelor de │precum şi la │
│ │privind │ │STS │bugetare │despre aceste │discriminare, │terminarea │
│ │discriminarea │ │SPP │existente │norme pe pagina │hărţuire şi │acesteia, pe │
│ │de gen şi │ │ANP │ │web/intranet a │violenţă │baza │
│ │actele de │ │DNSC │ │instituţiei/ │sexuală bazată │raportărilor │
│ │hărţuire │ │ │ │structurii │pe gen │instituţiilor│
│ │morală şi │ │ │ │responsabile │ │membre GNI │
│ │sexuală, la │ │ │ │ │ │ │
│ │locul de muncă│ │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul specific nr. 3.2 - Acţiuni de prevenire a săvârşirii tuturor │
│formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazată pe gen │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Analiza │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │privind │ │ │ │ │Prevenirea şi │va realiza pe│
│ │situaţia de │ │ │ │ │contracararea │termen mediu,│
│ │securitate din│ │ │ │Rezultatul │săvârşirii │la jumătatea │
│ │teatrele de │ │ │În limitele│analizei va fi │tuturor │perioadei de │
│ │operaţii, │ │MApN │alocaţiilor│diseminat în │formelor de │implementare,│
│3. │inclusiv prin │2024-2028│MAE │bugetare │cadrul │discriminare, │precum şi la │
│ │raportarea │ │MAI │existente │sesiunilor de │hărţuire şi │terminarea │
│ │unor eventuale│ │ │ │instruire │violenţă │acesteia, pe │
│ │situaţii de │ │ │ │ │sexuală bazată │baza │
│ │violenţă de │ │ │ │ │pe gen │raportărilor │
│ │gen │ │ │ │ │ │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │ │membre GNI │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Efectuarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │instruiri, │ │ │ │ │ │ │
│ │periodice, │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi şi/│ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │sau informări │ │ │ │ │ │va realiza pe│
│ │pentru │ │MApN │ │Cel puţin o │Prevenirea şi │termen mediu,│
│ │personal cu │ │MAE │ │instruire pe │contracararea │la jumătatea │
│ │privire la │ │MAI │ │semestru cu │săvârşirii │perioadei de │
│ │standardele de│ │ANES │În limitele│privire la │tuturor │implementare,│
│4. │comportament │2024-2028│SRI │alocaţiilor│prevenirea şi │formelor de │precum şi la │
│ │şi normele de │ │STS │bugetare │combaterea │discriminare, │terminarea │
│ │conduită, cu │ │SPP │existente │discriminării şi│hărţuire şi │acesteia, pe │
│ │scopul │ │ANP │ │hărţuirii morale│violenţă │baza │
│ │prevenirii │ │DNSC │ │şi sexuale │sexuală bazată │raportărilor │
│ │discriminării │ │ │ │ │pe gen │instituţiilor│
│ │de gen şi a │ │ │ │ │ │membre GNI │
│ │hărţuirii │ │ │ │ │ │ │
│ │morale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │sexuale, la │ │ │ │ │ │ │
│ │locul de muncă│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Instruirea │ │ │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │ │ │
│ │militar şi │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │civil înainte │ │ │ │ │Prevenirea şi │va realiza pe│
│ │de dislocare │ │ │ │ │contracararea │termen mediu,│
│ │în misiuni în │ │ │ │ │săvârşirii │la jumătatea │
│ │afara │ │MApN │În limitele│ │tuturor │perioadei de │
│ │teritoriului │ │MAI │alocaţiilor│Sesiuni de │formelor de │implementare,│
│5. │naţional │2024-2028│SPP │bugetare │instruire │discriminare, │precum şi la │
│ │privind │ │ANP │existente │executate │hărţuire şi │terminarea │
│ │normele de │ │ │ │ │violenţă │acesteia, pe │
│ │conduită şi │ │ │ │ │sexuală bazată │baza │
│ │standardele de│ │ │ │ │pe gen │raportărilor │
│ │comportament │ │ │ │ │ │instituţiilor│
│ │obligatorii pe│ │ │ │ │ │membre GNI │
│ │perioada │ │ │ │ │ │ │
│ │misiunii │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Instruirea │ │ │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │ │ │
│ │militar şi │ │ │ │ │ │ │
│ │civil înainte │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │de dislocare │ │ │ │ │ │va realiza pe│
│ │în misiuni în │ │ │ │ │Prevenirea şi │termen mediu,│
│ │afara │ │ │ │ │contracararea │la jumătatea │
│ │teritoriului │ │ │ │ │săvârşirii │perioadei de │
│ │naţional │ │MApN │În limitele│Sesiuni de │tuturor │implementare,│
│6. │privind │2024-2028│MAI │alocaţiilor│instruire │formelor de │precum şi la │
│ │protecţia şi │ │SPP │bugetare │executate │discriminare, │terminarea │
│ │sprijinul │ │ANP │existente │ │hărţuire şi │acesteia, pe │
│ │victimelor │ │ │ │ │violenţă │baza │
│ │violenţei │ │ │ │ │sexuală bazată │raportărilor │
│ │sexuale şi de │ │ │ │ │pe gen │instituţiilor│
│ │gen din zona │ │ │ │ │ │membre GNI │
│ │de conflict, │ │ │ │ │ │ │
│ │raportarea │ │ │ │ │ │ │
│ │unor astfel de│ │ │ │ │ │ │
│ │cazuri │ │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul general nr. 4: Ajutorare şi refacere │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific nr. 4.1 - Asigurarea pregătirii personalului implicat în │
│desfăşurarea unor astfel de activităţi │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Instruirea │ │ │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │ │ │
│ │(militar/ │ │ │ │ │ │ │
│ │civil/ │ │ │ │ │ │ │
│ │voluntar) │ │ │ │ │Sprijinirea │ │
│ │angrenat în │ │ │ │ │persoanelor │Evaluarea se │
│ │misiuni de │ │ │ │ │afectate de │va realiza pe│
│ │acordare de │ │ │ │ │conflicte │termen mediu,│
│ │sprijin │ │ │ │ │armate, prin │la jumătatea │
│ │umanitar │ │ │În limitele│ │măsuri │perioadei de │
│ │pentru │ │MAI │alocaţiilor│Efectuarea de │eficiente, │implementare,│
│1. │refugiaţi cu │2024-2028│MApN │bugetare │instruiri │sustenabile şi │precum şi la │
│ │privire la │ │ │existente │semestriale │unitare, cu │terminarea │
│ │respectarea │ │ │ │ │luarea în │acesteia, pe │
│ │legislaţiei │ │ │ │ │considerare a │baza │
│ │specifice │ │ │ │ │nevoilor │raportărilor │
│ │egalităţii de │ │ │ │ │specifice ale │instituţiilor│
│ │gen şi │ │ │ │ │femeilor şi │membre GNI │
│ │combaterea │ │ │ │ │fetelor │ │
│ │tuturor │ │ │ │ │ │ │
│ │formelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │discriminare │ │ │ │ │ │ │
│ │şi hărţuire │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Organizarea │ │ │ │ │Sprijinirea │ │
│ │exerciţiilor │ │ │ │ │persoanelor │Evaluarea se │
│ │în teren care │ │ │ │ │afectate de │va realiza pe│
│ │presupun │ │ │ │ │conflicte │termen mediu,│
│ │amenajarea, │ │ │ │Număr de │armate, prin │la jumătatea │
│ │organizarea şi│ │ │În limitele│exerciţii care │măsuri │perioadei de │
│ │asigurarea │ │MAI │alocaţiilor│implică │eficiente, │implementare,│
│2. │gestionării │2024-2028│MApN │bugetare │organizarea unei│sustenabile şi │precum şi la │
│ │fluxului de │ │MAE │existente │tabere de │unitare, cu │terminarea │
│ │refugiaţi, │ │ │ │refugiaţi │luarea în │acesteia, pe │
│ │ţinând cont de│ │ │ │ │considerare a │baza │
│ │perspectiva │ │ │ │ │nevoilor │raportărilor │
│ │egalităţii de │ │ │ │ │specifice ale │instituţiilor│
│ │gen │ │ │ │ │femeilor şi │membre GNI. │
│ │ │ │ │ │ │fetelor │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Includerea în │ │ │ │Număr de │Sprijinirea │ │
│ │proiecte, │ │ │ │proiecte, │persoanelor │Evaluarea se │
│ │seminare sau │ │ │ │seminare sau │afectate de │va realiza pe│
│ │reuniuni a │ │ │Resursele │reuniuni în care│conflicte │termen mediu,│
│ │unor sesiuni │ │ │alocate în │au fost incluse │armate, prin │la jumătatea │
│ │de instruire │ │ │cadrul │astfel de │măsuri │perioadei │
│ │referitoare la│ │MAE │Asistenţei │sesiuni. │eficiente, │implementare,│
│3. │rolul şi │2024-2028│MAI │Oficiale │Elaborarea şi │sustenabile şi │precum şi la │
│ │participarea │ │MApN │pentru │adaptarea │unitare, cu │terminarea │
│ │femeilor în │ │ │Dezvoltare │temelor în │luarea în │acesteia, pe │
│ │procesele de │ │ │a României │funcţie de │considerare a │baza │
│ │refacere şi │ │ │ │specificul │nevoilor │raportărilor │
│ │reconstrucţie │ │ │ │regiunii unde │specifice ale │instituţiilor│
│ │post- conflict│ │ │ │are loc │femeilor şi │membre GNI. │
│ │ │ │ │ │activitatea │fetelor │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul specific nr. 4.2 - Asigurarea asistenţei necesare │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Sprijinirea │ │
│ │ │ │ │ │ │persoanelor │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │ │afectate de │va realiza pe│
│ │Asigurarea │ │ │ │Număr de sesiuni│conflicte │termen mediu,│
│ │asistenţei │ │ │ │de asistenţă │armate, prin │la jumătatea │
│ │psihologice │ │ │În limitele│psihologică │măsuri │perioadei de │
│ │pentru │ │ │alocaţiilor│(individuale şi │eficiente, │implementare,│
│4. │persoanele │2024-2028│MAI │bugetare │de grup) a │sustenabile şi │precum şi la │
│ │refugiate care│ │ │existente │persoanelor │unitare, cu │terminarea │
│ │au suferit │ │ │ │refugiate care │luarea în │acesteia, pe │
│ │abuzuri │ │ │ │au suferit │considerare a │baza │
│ │ │ │ │ │abuzuri │nevoilor │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │specifice ale │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │femeilor şi │membre GNI │
│ │ │ │ │ │ │fetelor │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Sprijinirea │ │
│ │Acordarea de │ │ │ │ │persoanelor │Evaluarea se │
│ │asistenţă │ │ │ │ │afectate de │va realiza pe│
│ │medicală şi │ │ │ │ │conflicte │termen mediu,│
│ │psihologică, │ │ │ │Număr de │armate, prin │la jumătatea │
│ │precum şi │ │ │În limitele│persoane care au│măsuri │perioadei de │
│ │sprijin pentru│ │ │alocaţiilor│beneficiat de │eficiente, │implementare,│
│5. │cazare, │2024-2028│MAI │bugetare │asistenţă │sustenabile şi │precum şi la │
│ │solicitanţilor│ │ │existente │medicală, │unitare, cu │terminarea │
│ │şi │ │ │ │psihologică şi │luarea în │acesteia, pe │
│ │beneficiarilor│ │ │ │cazare │considerare a │baza │
│ │unei forme de │ │ │ │ │nevoilor │raportărilor │
│ │protecţie │ │ │ │ │specifice ale │instituţiilor│
│ │internaţională│ │ │ │ │femeilor şi │membre GNI │
│ │ │ │ │ │ │fetelor │ │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul general nr. 5: Colaborarea cu societatea civilă şi entităţile de │
│profil în procesul de implementare a Agendei FPS │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific nr. 5.1 - Asigurarea mijloacelor de colaborare cu │
│societatea civilă │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Crearea şi │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │dezvoltarea de│ │ │ │ │Dezvoltarea │va realiza pe│
│ │parteneriate │ │ │ │ │parteneriatului│termen mediu,│
│ │cu │ │ │ │Număr de │cu societatea │la jumătatea │
│ │organizaţiile │ │MApN │În limitele│protocoale, │civilă, │perioadei de │
│ │din domeniul │ │MAE │alocaţiilor│convenţii, │realizarea │implementare,│
│1. │drepturilor │2024-2028│MAI │bugetare │acorduri de │schimbului de │precum şi la │
│ │omului şi │ │ANES │existente │cooperare │experienţă şi │terminarea │
│ │egalităţii de │ │ │ │încheiate │cunoştinţe în │acesteia, pe │
│ │şanse şi de │ │ │ │ │domeniul de │baza │
│ │tratament │ │ │ │ │referinţă │raportărilor │
│ │între femei şi│ │ │ │ │ │instituţiilor│
│ │bărbaţi │ │ │ │ │ │membre GNI │
├────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectivul specific nr. 5.2 - Dezvoltarea unui cadru coerent de colaborare cu │
│instituţiile sau entităţile de profil în vederea implementării PNA │
├────┬──────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │Cel puţin o │ │Evaluarea se │
│ │ │ │ │ │dezbatere, │Dezvoltarea │va realiza pe│
│ │ │ │ │ │anual, cu │parteneriatului│termen mediu,│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │participarea │cu societatea │la jumătatea │
│ │procesului de │ │MApN │În limitele│instituţiilor de│civilă, │perioadei de │
│ │consultare │ │MAE │alocaţiilor│stat cu │realizarea │implementare,│
│2. │permanentă cu │2024-2028│MAI │bugetare │atribuţii în │schimbului de │precum şi la │
│ │entităţile de │ │ANES DNSC │existente │domeniu şi a │experienţă şi │terminarea │
│ │profil │ │ │ │reprezentanţilor│cunoştinţe în │acesteia, pe │
│ │ │ │ │ │din mediul │domeniul de │baza │
│ │ │ │ │ │nonguvernamental│referinţă │raportărilor │
│ │ │ │ │ │şi mediul │ │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │academic │ │membre GNI │
├────┼──────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Evaluarea se │
│ │Crearea şi │ │ │ │ │Dezvoltarea │va realiza pe│
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │parteneriatului│termen mediu,│
│ │unor │ │ │ │Număr de │cu societatea │la jumătatea │
│ │instrumente de│ │MApN │În limitele│convenţii, │civilă, │perioadei de │
│ │colaborare cu │ │MAE │alocaţiilor│protocoale, │realizarea │implementare,│
│3. │entităţile de │2024-2028│MAI │bugetare │acorduri de │schimbului de │precum şi la │
│ │profil, care │ │ANES │existente │cooperare │experienţă şi │terminarea │
│ │să sprijine │ │ │ │încheiate │cunoştinţe în │acesteia, pe │
│ │implementarea │ │ │ │ │domeniul de │baza │
│ │măsurilor PNA │ │ │ │ │referinţă │raportărilor │
│ │ │ │ │ │ │ │instituţiilor│
│ │ │ │ │ │ │ │membre GNI │
└────┴──────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────────────┴───────────────┴─────────────┘
----- 
