Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 506 din 24 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 30 mai 2023.────────── Cuprins I. Introducere II. Viziune III. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente IV. Calendarul obiectivelor V. Caracteristicile pieţei de capital din România - analiza contextului şi definirea problemelor 1. Analiză diagnostic - principalele probleme cu care se confruntă piaţa locală 2. Contextul macroeconomic 3. Piaţa de acţiuni listate 4. Piaţa obligaţiunilor corporative 5. Piaţa de private equity VI. Obiective generale şi specifice pentru dezvoltarea pieţei de capital Obiectiv general I: Îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital Obiectiv general II: Creşterea lichidităţii pe piaţa secundară Obiectiv general III: Susţinerea dezvoltării şi creşterii pieţei IMM-urilor Obiectiv general IV: Promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, precum şi creşterea participării investitorilor individuali şi a mediului de afaceri la piaţa de capital Obiectiv general V: Creşterea rolului investitorilor instituţionali Obiectiv general VI: Facilitarea finanţării pe termen lung prin mecanisme de piaţă Obiectiv general VII: Susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare Obiectiv general VIII: Susţinerea dezvoltării pieţei locale de capital privat - private equity şi de capital de risc - venture capital Obiectiv general IX: Stimularea investiţiilor verzi VII. Programe - direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei VIII. Rezultate aşteptate IX. Indicatori de măsurare a evoluţiei implementării strategiei X. Proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării şi impactului strategiei XI. Instituţiile responsabile XII. Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare XIII. Implicaţiile asupra cadrului juridic Anexă: Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026 Listă figuri Listă tabele Listă acronime I. Introducere ASF a derulat, începând cu luna octombrie 2020, în calitate de beneficiar şi în parteneriat cu MF, proiectul „Strategia naţională pentru piaţa de capital“, în care consultanţa a fost asigurată de către OECD. Proiectul, finanţat de către CE, s-a derulat în trei etape. Prima etapă a constat în elaborarea unui raport privind caracteristicile cheie ale sectorului corporativ, accesul la finanţare şi starea actuală a pieţei de capital din România. Etapa a fost finalizată în februarie 2021, iar raportul de analiză a sectorului corporativ românesc a inclus şi o analiză detaliată a evoluţiei pieţelor de oferte publice primare şi secundare pieţelor de obligaţiuni corporative şi de capital privat^1. ^1 https://www.oecd.org/corporate/oecd-capital-market-review-romania.htm În următoarea etapă a fost prezentat Raportul diagnostic privind problemele structurale şi barierele semnificative în dezvoltarea pieţei de capital din România - „Developing a Capital Market Strategy for Growth in Romania“. Pornind de la raportul elaborat în prima etapă a proiectului, OECD a construit un diagnostic al pieţei de capital din România, care a cuprins o evaluare a principalelor probleme identificate şi recomandări destinate atât instituţiilor publice, cât şi asociaţiilor profesionale şi unor entităţi private, care au scopul de a sprijini extinderea pieţei de capital din România, pentru ca aceasta să ocupe un rol central în promovarea creşterii economice, atât în contextul crizei COVID, cât şi pe termen lung. Pe baza evaluărilor şi recomandărilor din raportul diagnostic elaborat în cadrul etapei a II-a de către OECD, ultima etapă a acestui proiect a constat în elaborarea Strategiei naţionale a pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026 de către ASF şi MF cu consultarea OECD şi agrearea documentului la finalul lunii iunie 2022. Strategia a fost conturată în jurul a nouă obiective generale care, la rândul lor, se împart în mai multe obiective specifice, cu termene de implementare cuprinse între 1 şi 4,5 ani: Obiectiv general I: Îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital; Obiectiv general II: Creşterea lichidităţii pe piaţa secundară; Obiectiv general III: Susţinerea dezvoltării şi creşterii pieţei IMM-urilor; Obiectiv general IV: Promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, precum şi creşterea participării investitorilor individuali şi a mediului de afaceri la piaţa de capital; Obiectiv general V: Creşterea rolului investitorilor instituţionali; Obiectiv general VI: Facilitarea finanţării pe termen lung prin mecanisme de piaţă; Obiectiv general VII: Susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare; Obiectiv general VIII: Susţinerea dezvoltării pieţei locale de capital privat - private equity şi de capital de risc - venture capital; Obiectiv general IX: Stimularea investiţiilor verzi. Termenul-limită de implementare a tuturor obiectivelor generale şi specifice este 31 decembrie 2026. Strategia naţională de dezvoltare a pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026 va fi dusă la îndeplinire de mai multe instituţii publice şi private, care sunt prezentate detaliat în capitolul XI – Instituţii responsabile. II. Viziune Pe termen lung, dezvoltarea pieţei locale de capital poate avea o contribuţie amplă la creşterea bunăstării şi a economiei în general, în special prin sporirea şi diversificarea surselor de finanţare ca o alternativă la sectorul bancar. Existenţa unor astfel de surse aduce beneficii investiţiilor şi întreprinderilor, fiind un factor esenţial pentru stabilitatea financiară şi promovează incluziunea şi accesul tuturor întreprinderilor, inclusiv a celor mici şi mijlocii, la mai multe tipuri de finanţare, potrivite propriilor planuri de afaceri. De asemenea, reducerea fragmentării şi a decalajelor faţă de statele dezvoltate din UE va permite o mai bună circulaţie a capitalurilor, concomitent cu reducerea costurilor de finanţare, prin creşterea atractivităţii pieţei locale, pe plan internaţional, în rândul investitorilor instituţionali şi prin susţinerea ofertei de finanţare pentru IMM şi pentru proiecte de investiţii pe termen lung, oferind acces mai facil companiilor şi proiectelor româneşti la capital străin. Continuarea dezvoltării unor mecanisme eficiente de protecţie a consumatorilor şi a investitorilor va conduce la creşterea încrederii, iar, împreună cu îmbunătăţirea guvernanţei şi a competitivităţii companiilor româneşti, ca efect al competiţiei cu alte ţări pentru atragerea capitalurilor, pot genera noi reduceri ale costurilor cu finanţarea. În aceste condiţii, Strategia privind dezvoltarea pieţei de capital 2023-2026 urmăreşte implementarea unor îmbunătăţiri punctuale, pentru a creşte atractivitatea pieţei locale, prin dezvoltarea infrastructurii şi a parametrilor de funcţionare, astfel încât progresele să poată fi cuantificate printr-o creştere stabilă a capitalizării, numărului de emitenţi, a lichidităţii şi a free float-ului companiilor listate, a categoriilor de instrumente tranzacţionate, concomitent cu completarea operaţiunilor cu împrumuturi de valori mobiliare şi cu relansarea pieţei instrumentelor derivate, utilizate frecvent pentru acoperirea riscurilor de piaţă. De asemenea, Strategia urmăreşte creşterea numărului de investitori activi retail, precum şi diversificarea, respectiv atragerea de noi investitori instituţionali. Pentru toate acestea, sunt esenţiale îmbunătăţirea şi eficientizarea infrastructurii, astfel încât să fie aplicate cele mai bune practici internaţionale. III. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Pe plan european, iniţiativa dezvoltării unei Uniuni a pieţelor de capital - UPC, lansate în anul 2015 cu scopul de a facilita fluxurile financiare în UE între investitori, companii şi consumatori, indiferent de poziţia lor geografică, a înregistrat o serie de progrese vizibile, dar, cu toate acestea, nivelul de fragmentare al pieţelor a rămas unul relevant, cetăţenii şi companiile europene neputând încă beneficia pe deplin de sursele de finanţare şi de investiţii pe care le pot oferi pieţele de capital. În aceste condiţii, planul de acţiuni al UPC a fost actualizat pentru anul 2020 şi cuprinde trei direcţii prioritare, defalcate pe mai multe acţiuni specifice: 1. sprijinirea unei redresări economice verde, digitale, incluzive şi reziliente, crescând accesibilitatea finanţării în rândul companiilor europene; 2. creşterea siguranţei în UE pentru economiile şi investiţiile pe termen lung ale cetăţenilor; 3. Integrarea pieţelor de capital naţionale într-o singură piaţă europeană. În prezent, o bună integrare şi funcţionare a pieţelor de capital este deosebit de importantă în contextul redresării economiilor postpandemice, dar şi al noilor şocuri apărute din sfera geopolitică, concomitent cu provocările tranziţiilor digitale şi către economii sustenabile din punctul de vedere al mediului. În plus, UPC poate contribui la o societate mai incluzivă şi mai rezistentă, în special prin contribuţia la buna gestionare a provocărilor generate de îmbătrânirea populaţiei, pieţele de capital integrate fiind cruciale pentru competitivitatea globală a UE şi pentru autonomia acesteia. Un principiu important este acela că toate acţiunile întreprinse pentru crearea unei uniuni a pieţelor de capital ar trebui să aibă drept obiectiv principal îmbunătăţirea gamei de opţiuni de finanţare atractive, stabile şi sustenabile oferite companiilor şi cetăţenilor, protejând totodată stabilitatea economică, interesele investitorilor mici, ale pensionarilor şi ale consumatorilor, precum şi reducând riscul financiar, cu scopul de a stimula participarea financiară şi de a transforma deponenţii în investitori. Totodată, accesul la finanţare pe piaţa de capital pentru IMM-uri, antreprenori şi economia socială a devenit şi mai important în contextul redresării postpandemice. Pe plan local, o piaţă de capital dezvoltată reprezintă un mecanism deosebit de important pentru continuarea finanţării sustenabile a economiei şi pentru a beneficia de tendinţele şi progresele înregistrate pe plan european. Pentru o bună îndeplinire a rolului său fundamental, piaţa de capital locală trebuie să fie transparentă, competitivă, rezilientă, compensată central şi susţinută prin reglementări echitabile. Piaţa locală de capital a înregistrat o serie de progrese în ultimii ani, unul dintre cele mai remarcabile fiind includerea acesteia, începând cu septembrie 2020, în indicele pieţelor emergente de agenţia FTSE Russell, promovând, astfel, de la statutul de piaţă de frontieră. Promovarea pieţei de capital din România la statutul de piaţă emergentă a oferit noi oportunităţi de dezvoltare, fiind un semnal pozitiv pentru toţi participanţii şi aducând o serie de beneficii în termeni de vizibilitate, atractivitate, acces pe piaţă al unor investitori instituţionali. Cu toate acestea, sunt necesare continuarea progreselor şi a dezvoltării acesteia, atât pentru o mai bună integrare în piaţa europeană, cât şi pentru creşterea rolului său pe plan local. La nivel naţional, Programul de guvernare 2021-2024 „susţine un model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiţii, stimularea şi dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii companiilor româneşti şi transformarea digitală a economiei şi administraţiei, eficientizarea administraţiei publice şi combaterea deprivării materiale a populaţiei^2“, urmărind reducerea decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest. În acest context, dezvoltarea pieţei locale de capital este o resursă vitală pentru creşterea bunăstării şi pentru îndeplinirea obiectivelor economice. ^2 https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Program_de_Guvernare_2021%E2%80%942024.pdf IV. Calendarul obiectivelor Principalele obiective generale şi specifice ale Strategiei naţionale de dezvoltare a pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026 sunt sintetizate în această secţiune, ele fiind descrise pe larg în capitolul VI, în timp ce planul de acţiuni pentru implementarea lor este prezentat în anexă.
┌────────────────┬─────────────────┬────────────┐
│ │Autoritate/ │Termen de │
│Obiectiv │Instituţie │implementare│
│ │responsabilă │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general I: Îmbunătăţirea condiţiilor │
│pentru listarea pe piaţa de capital │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific I.1: │ │ │
│Revizuirea │ │ │
│cadrului de │ │ │
│reglementare │ │ │
│aplicabil │ │ │
│procedurii de │ │ │
│atragere de │ │ │
│capital, atât │ │ │
│pentru ofertele │ │ │
│publice │ │ │
│iniţiale, cât şi│ASF │ │
│pentru cele │Asociaţia pentru │31 decembrie│
│derulate │Relaţia cu │2024 │
│ulterior │Investitorii din │ │
│admiterii la │România │ │
│tranzacţionare a│ │ │
│valorilor │ │ │
│mobiliare, în │ │ │
│vederea │ │ │
│simplificării │ │ │
│procedurilor şi │ │ │
│a reducerii │ │ │
│perioadei de │ │ │
│timp necesar │ │ │
│pentru atragerea│ │ │
│de capital │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │MF/Agenţia pentru│ │
│specific I.2: │Monitorizarea şi │ │
│Îmbunătăţirea │Evaluarea │ │
│standardelor de │Performanţelor │ │
│guvernanţă │Întreprinderilor │ │
│corporativă │Publice - AMEPIP*│ │
│prin: │Companii de stat │ │
│• aderarea │relevante │31 decembrie│
│companiilor │*AMEPIP va fi │2024 │
│deţinute de stat│autoritate │ │
│listate sau care│responsabilă │ │
│urmează a fi │ulterior │ │
│listate la cele │constituirii sale│ │
│mai înalte │în conformitate │ │
│standarde de │cu prevederile │ │
│guvernanţă │legii. │ │
│corporativă │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific I.3: │ │ │
│Extinderea şi │ │ │
│diversificarea │ │ │
│tipologiei de │ │ │
│instrumente │ │ │
│tranzacţionabile│ │ │
│pe piaţa de │ │ │
│capital prin: │ │ │
│• listarea │ │ │
│acţiunilor │Companii de stat │ │
│reprezentând │relevante │ │
│deţineri │MF/Agenţia pentru│ │
│minoritare la │Monitorizarea şi │ │
│companiile mari │Evaluarea │ │
│care sunt │Performanţelor │ │
│deţinute de stat│Întreprinderilor │ │
│şi creşterea │Publice - AMEPIP*│ │
│free-float-ului │Ministerul │31 decembrie│
│pentru astfel de│Economiei │2026 │
│companii deja │BVB │ │
│listate; │*AMEPIP va fi │ │
│• încurajarea │autoritate │ │
│transferului pe │responsabilă │ │
│piaţa │ulterior │ │
│reglementată a │constituirii sale│ │
│companiilor │în conformitate │ │
│deţinute de stat│cu prevederile │ │
│listate pe SMT │legii. │ │
│administrat de │ │ │
│BVB prin │ │ │
│întărirea şi │ │ │
│respectarea │ │ │
│principiilor de │ │ │
│guvernanţă │ │ │
│corporativă şi │ │ │
│îmbunătăţirea │ │ │
│cerinţelor de │ │ │
│transparenţă │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific I.4: │ │ │
│Introducerea │ │ │
│unei campanii │ │ │
│naţionale care │ │ │
│se va adresa │ │ │
│atât companiilor│ │ │
│publice, cât şi │MF │ │
│celor private │ASF │ │
│pentru a │BVB │ │
│încuraja │Stakeholderi │ │
│companiile să │relevanţi din │31 decembrie│
│utilizeze │mediul privat şi │2026 │
│finanţarea din │public │ │
│piaţa de │Asociaţia │ │
│capital, │Brokerilor │ │
│informând │ │ │
│conducerea │ │ │
│companiilor şi │ │ │
│alţi actori │ │ │
│relevanţi despre│ │ │
│numeroasele │ │ │
│oportunităţi │ │ │
│existente │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific I.5: │ │ │
│Intensificarea │ │ │
│demersurilor │ │ │
│pentru │Acţionarii CCP │31 martie │
│îndeplinirea │ │2024 │
│cerinţelor de │ │ │
│autorizare şi │ │ │
│operaţionalizare│ │ │
│a unei CCP │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific I.6: │ │ │
│Încurajarea │ │ │
│listării │ │ │
│companiilor pe │ │ │
│SMT administrat │ │ │
│de BVB, inclusiv│ │ │
│prin: │ │ │
│• simplificarea │ │ │
│procedurilor de │ │ │
│listare; │ │ │
│• implementarea │ │ │
│utilizării unei │ASF │31 decembrie│
│platforme │BVB │2024 │
│electronice │ │ │
│posibil de │ │ │
│accesat de către│ │ │
│emitent şi │ │ │
│autorităţile/ │ │ │
│instituţiile cu │ │ │
│atribuţii în │ │ │
│aprobarea │ │ │
│solicitării de │ │ │
│listare pentru │ │ │
│asigurarea │ │ │
│celerităţii │ │ │
│procesului. │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general II: Creşterea lichidităţii pe │
│piaţa secundară │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific II.1: │ │ │
│Susţinerea │ │ │
│dezvoltării │ │ │
│programului │ │ │
│existent - „BVB │ │ │
│Research Hub“ - │ │ │
│care oferă │ │ │
│participanţilor │ │ │
│la piaţă analize│ │ │
│independente - │ │ │
│„independent │ │ │
│quantitative │ │ │
│research“ cu │BVB │31 decembrie│
│costuri reduse, │ │2026 │
│cu privire la │ │ │
│companiile │ │ │
│listate şi │ │ │
│sprijină │ │ │
│societăţile de │ │ │
│servicii de │ │ │
│investiţii │ │ │
│financiare │ │ │
│pentru │ │ │
│furnizarea │ │ │
│acestor │ │ │
│cercetări pe │ │ │
│piaţă │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific II.2: │ │ │
│Realizarea unei │ │ │
│campanii │ │ │
│naţionale de │ │ │
│informare a │ │ │
│acţionarilor │ │ │
│inactivi care au│ │ │
│beneficiat de │ │ │
│programul de │ASF │ │
│privatizare în │DC │31 decembrie│
│masă derulat din│BVB │2026 │
│anii 1990 cu │ │ │
│scopul │ │ │
│lichidării │ │ │
│deţinerilor │ │ │
│acestora; │ │ │
│acordarea unei │ │ │
│exceptări de la │ │ │
│plata oricărei │ │ │
│taxe de │ │ │
│tranzacţionare │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific II.3: │ │ │
│Evaluarea │ │ │
│cadrului de │ │ │
│reglementare şi │ │ │
│a cerinţelor │ │ │
│operaţionale din│ │ │
│piaţă în vederea│ │ │
│stimulării │ │ │
│ofertelor │ │ │
│derulate │ │ │
│ulterior │ │ │
│admiterii la │ │ │
│tranzacţionare a│ASF │31 decembrie│
│valorilor │BVB │2026 │
│mobiliare, │ │ │
│pentru a │ │ │
│încuraja │ │ │
│societăţile să │ │ │
│îşi mărească │ │ │
│nivelul de │ │ │
│free-float, prin│ │ │
│furnizare de │ │ │
│asistenţă pentru│ │ │
│acoperirea │ │ │
│parţială sau │ │ │
│integrală a │ │ │
│costului acestor│ │ │
│oferte │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific II.4: │ │ │
│Intensificarea │ │ │
│şi continuarea │BVB │ │
│eforturilor de │CCP │31 decembrie│
│creare şi │ASF │2024 │
│dezvoltare a │Alţi stakeholderi│ │
│unei pieţe de │relevanţi │ │
│instrumente │ │ │
│financiare │ │ │
│derivate │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific II.5: │ │ │
│Stimularea │ │ │
│dezvoltării │ │ │
│operaţiunilor de│ASF │ │
│împrumut de │DC │31 decembrie│
│instrumente │CCP │2026 │
│financiare prin │ │ │
│eficientizarea │ │ │
│proceselor de │ │ │
│gestionare a │ │ │
│garanţiilor │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific II.6: │ │ │
│Stimularea │ │ │
│tranzacţionării │BVB │ │
│titlurilor de │Alţi stakeholderi│ │
│participare ale │relevanţi │ │
│fondurilor │Asociaţia │31 decembrie│
│deschise de │Administratorilor│2024 │
│investiţii - │de Fonduri │ │
│OPCVM, prin │ASF │ │
│intermediul │ │ │
│sistemelor de │ │ │
│tranzacţionare │ │ │
│ale pieţei │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general III: Promovarea, dezvoltarea │
│şi creşterea unei pieţe active a IMM-urilor │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific III.1: │ │ │
│Intensificarea │ │ │
│cooperării între│ │ │
│BVB şi CCIR şi │ │ │
│organizarea de │ │ │
│workshopuri, │ASF │31 decembrie│
│seminare, │BVB │2024 │
│conferinţe │CCIR │ │
│pentru a promova│ │ │
│metodele de │ │ │
│finanţare prin │ │ │
│piaţa de capital│ │ │
│în rândul │ │ │
│IMM-urilor │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific III.2: │ │ │
│Evaluarea │ │ │
│caracterului │ │ │
│adecvat al │ │ │
│pragului sub │ │31 decembrie│
│care ofertele │ASF │2024 │
│publice de │ │ │
│valori mobiliare│ │ │
│sunt scutite de │ │ │
│obligaţia de a │ │ │
│publica un │ │ │
│prospect │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific III.3: │ │ │
│Sprijinirea │ │ │
│intermediarilor │ │ │
│prin reducerea │ │ │
│de taxe şi │ │ │
│tarife pentru a │ASF │31 decembrie│
│susţine │BVB │2024 │
│companiile mici │ │ │
│în evaluarea │ │ │
│perspectivelor │ │ │
│financiare şi │ │ │
│admiterii pe SMT│ │ │
│administrat de │ │ │
│BVB │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific III.4: │ │ │
│Elaborarea unui │ │ │
│mecanism pentru │ │ │
│stimularea │ │ │
│societăţilor │ │ │
│listate pe SMT │ASF │31 decembrie│
│administrat de │BVB │2024 │
│BVB care │ │ │
│îndeplinesc │ │ │
│cerinţele legale│ │ │
│pentru a se │ │ │
│transfera pe │ │ │
│piaţa │ │ │
│reglementată │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific III.5: │ │ │
│Stimularea │ │ │
│înfiinţării │ │ │
│fondurilor de │ │ │
│investiţii de │ │ │
│tip IPO Fund │ │ │
│pentru │ │ │
│sprijinirea │ │ │
│finanţării │ASF │ │
│IMM-urilor. │Asociaţia │ │
│Sprijinirea │Administratorilor│31 decembrie│
│IMM-urilor │de Fonduri │2024 │
│pentru accesul │BVB │ │
│la finanţarea │ │ │
│oferită prin │ │ │
│intermediul │ │ │
│Fondului │ │ │
│European pentru │ │ │
│sprijinirea IPO │ │ │
│pentru IMM - „EU│ │ │
│fund to help │ │ │
│promote SME │ │ │
│IPOs“ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific III.6: │ │ │
│Înfiinţarea, de │BVB │31 decembrie│
│către BVB, a │ASF │2024 │
│unei pieţe de │ │ │
│creştere pentru │ │ │
│IMM-uri │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general IV: Promovarea economiilor în │
│rândul investitorilor persoane fizice, precum │
│şi creşterea participării investitorilor │
│individuali şi a mediului de afaceri la piaţa │
│de capital │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific IV.1: │ │ │
│Creşterea │ │ │
│segmentului de │ │ │
│populaţie care │ │ │
│are acces la un │ │ │
│cont bancar şi │ │ │
│implementarea de│ │ │
│instrumente │ │ │
│digitale de │ │ │
│reducere a │ │ │
│costurilor, │ │ │
│precum şi a │ │ │
│gradului de │ │ │
│conştientizare │ │ │
│în rândul │ │ │
│potenţialilor │ │ │
│investitori │ │ │
│individuali şi a│ │ │
│mediului de │ │ │
│afaceri cu │ │ │
│privire la │MF │ │
│alternativa │ASF/Institutul de│ │
│investiţiilor/ │Studii Financiare│ │
│plasamentelor în│Asociaţia Română │ │
│instrumente │a Băncilor │ │
│financiare în │Asociaţia │ │
│vederea │Administratorilor│ │
│creşterii │de Fonduri │31 decembrie│
│nivelului de │Asociaţia │2024 │
│investire în │Brokerilor │ │
│piaţa de │Asociaţia │ │
│capital, prin: │Utilizatorilor │ │
│- creşterea │Români de │ │
│gradului de │Servicii │ │
│conştientizare │Financiare │ │
│cu privire la │ │ │
│avantajele │ │ │
│realizării de │ │ │
│economii şi la │ │ │
│plasarea │ │ │
│corespunzătoare │ │ │
│a acestora în │ │ │
│diverse produse │ │ │
│de investiţii; │ │ │
│- realizarea │ │ │
│unei campanii │ │ │
│naţionale de │ │ │
│informare a │ │ │
│investitorilor │ │ │
│individuali şi a│ │ │
│mediului de │ │ │
│afaceri cu │ │ │
│privire la │ │ │
│modalităţile şi │ │ │
│oportunităţile │ │ │
│de investire pe │ │ │
│piaţa de capital│ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific IV.2: │ │ │
│Reevaluarea │ │ │
│cadrului de │ │ │
│reglementare │ │ │
│aplicabil în │ │ │
│domeniul pieţei │ │ │
│de capital în │ │ │
│vederea │ASF │31 decembrie│
│identificării │ │2024 │
│unor eventuale │ │ │
│măsuri │ │ │
│suplimentare │ │ │
│care să asigure │ │ │
│o protecţie │ │ │
│sporită a │ │ │
│investitorilor │ │ │
│individuali │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific IV.3: │ │ │
│Creşterea │ │ │
│încrederii │ │ │
│potenţialilor │ │ │
│investitori │ │31 decembrie│
│individuali în │ASF │2026 │
│pieţele de │ │ │
│instrumente │ │ │
│financiare şi în│ │ │
│investiţiile în │ │ │
│instrumente │ │ │
│financiare │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general V: Creşterea rolului │
│investitorilor instituţionali │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific V.1: │ │ │
│Continuarea │ │ │
│procesului de │ │ │
│simplificare, │ │ │
│debirocratizare │ │ │
│şi fluidizare a │ │ │
│operaţiunilor/ │ │ │
│procedurilor de │ │ │
│autorizare/ │ │ │
│înregistrare a │ │31 decembrie│
│OPC - OPCVM/FIA/│ASF │2026 │
│fondurilor de │ │ │
│pensii private/ │ │ │
│ocupaţionale, │ │ │
│inclusiv prin │ │ │
│revizuirea │ │ │
│legislaţiei │ │ │
│secundare şi │ │ │
│standardizarea │ │ │
│unora dintre │ │ │
│documentele │ │ │
│necesare │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific V.2: │ │ │
│Prioritizarea │ │ │
│campaniei de │ │ │
│conştientizare │MF │ │
│în ceea ce │ASF │ │
│priveşte │Asociaţia Română │31 decembrie│
│necesitatea │a Băncilor │2024 │
│creşterii ratei │Asociaţia │ │
│de economisire │Administratorilor│ │
│concomitent cu │de Fonduri │ │
│promovarea │ │ │
│produselor de │ │ │
│investiţii pe │ │ │
│termen lung │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific V.3: │ │ │
│Creşterea │ │ │
│gradului de │ │ │
│conştientizare │ │ │
│în rândul │ │ │
│angajatorilor │ │ │
│din sectorul │ │ │
│public şi privat│ │ │
│cu privire la │ │ │
│oportunităţile │ │ │
│oferite prin │ │ │
│înfiinţarea de │ │ │
│fonduri de │ │ │
│pensii │ │ │
│ocupaţionale - │ │ │
│stimulare/ │ │ │
│fidelizare a │ │ │
│salariaţilor; │ │ │
│creşterea │ │ │
│conturilor de │ │ │
│economisire │ │ │
│pentru pensii │ │ │
│prin activitatea│ │ │
│celui de al │ASF │ │
│4-lea pilon; │Asociaţia pentru │ │
│salariaţii pot │pensiile │ │
│contribui │administrate │31 decembrie│
│împreună cu │privat din │2024 │
│angajatorii la │România │ │
│conturile │Asociaţia │ │
│personale de │Administratorilor│ │
│pensii │de Fonduri │ │
│ocupaţionale. │ │ │
│Evaluarea │ │ │
│oportunităţii şi│ │ │
│iniţierea │ │ │
│înfiinţării unor│ │ │
│fonduri de │ │ │
│pensii │ │ │
│ocupaţionale de │ │ │
│către │ │ │
│angajatorii din │ │ │
│diferite ramuri │ │ │
│economice, de │ │ │
│exemplu, Fondul │ │ │
│ocupaţional │ │ │
│pentru │ │ │
│salariaţii din │ │ │
│industria IT/din│ │ │
│sectorul │ │ │
│financiar/din │ │ │
│agricultură/din │ │ │
│industria auto/ │ │ │
│din │ │ │
│administraţia │ │ │
│publică etc. │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general VI: Facilitarea finanţării pe │
│termen lung prin mecanisme de piaţă │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific VI.1: │ │ │
│Analizarea │ │ │
│cadrului de │ │ │
│reglementare şi │ │ │
│a proceselor │ │ │
│operaţionale │ │ │
│aplicabile în │ASF │31 decembrie│
│vederea │BVB │2024 │
│identificării │ │ │
│modificărilor │ │ │
│necesare pentru │ │ │
│eficientizarea │ │ │
│procesului de │ │ │
│listare a │ │ │
│obligaţiunilor │ │ │
│corporative │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific VI.2: │ │ │
│Stimularea │ │ │
│dezvoltării │ │ │
│pieţei │ │ │
│obligaţiunilor │ │ │
│inclusiv prin │ │ │
│încurajarea │ │ │
│investiţiilor în│ │ │
│obligaţiuni │ │ │
│emise de │ │ │
│societăţile │ASF │31 decembrie│
│nefinanciare şi │ │2024 │
│de către │ │ │
│autorităţi │ │ │
│publice locale, │ │ │
│admise la │ │ │
│tranzacţionare │ │ │
│în cadrul BVB │ │ │
│prin reducerea/ │ │ │
│eliminarea │ │ │
│taxelor/ │ │ │
│tarifelor de │ │ │
│tranzacţionare │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific VI.3: │ │ │
│Dezvoltarea de │ │ │
│proiecte în │ │ │
│regim de │MF │ │
│parteneriat │Autorităţi/ │ │
│public-privat în│Entităţi │ │
│care, în urma │contractante - │ │
│unei proceduri │ministere, │ │
│concurenţiale, │companii │ │
│este creată o │naţionale, │31 decembrie│
│companie sau │autorităţi │2026 │
│entitate - în │publice locale, │ │
│scopul │ce pot iniţia │ │
│executării │proiecte în regim│ │
│proiectelor de │de parteneriat │ │
│infrastructură, │public-privat │ │
│pe care le-ar │ │ │
│putea finanţa │ │ │
│prin emiterea de│ │ │
│obligaţiuni │ │ │
│corporative │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general VII: Susţinerea digitalizării │
│şi a inovaţiei financiare │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific VII.1: │ │ │
│Sprijinirea │ │ │
│participanţilor │ │ │
│pe pieţe │ │ │
│financiare │ASF │31 decembrie│
│nebancare pentru│Institutul de │2024 │
│aplicarea │Studii Financiare│ │
│cadrului │ │ │
│european în │ │ │
│domeniul │ │ │
│finanţelor │ │ │
│digitale │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific VII.2: │ │ │
│Creşterea │ │ │
│competitivităţii│ │ │
│pieţei de │ │ │
│capital din │ │ │
│România prin │ │ │
│utilizarea │ │ │
│noilor │ │ │
│tehnologii DLT │ │ │
│în rândul │ │ │
│entităţilor care│ │ │
│asigură │ │ │
│infrastructura │ │ │
│pieţei prin │BVB │ │
│dezvoltarea şi │DC │31 decembrie│
│implementarea │ASF │2024 │
│unui │ │ │
│proiect-pilot │ │ │
│pentru un sistem│ │ │
│de │ │ │
│tranzacţionare │ │ │
│şi sistem de │ │ │
│decontare bazat │ │ │
│pe tehnologia │ │ │
│registrelor │ │ │
│distribuite - │ │ │
│DLT, în │ │ │
│conformitate cu │ │ │
│cadrul european │ │ │
│în domeniu în │ │ │
│vigoare │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general VIII: Susţinerea dezvoltării │
│pieţei locale de capital privat - private │
│equity şi de capital de risc - venture capital │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific VIII.1:│ │ │
│Revizuirea │ │ │
│legislaţiei │ │ │
│naţionale, │ │ │
│primare şi │ │ │
│secundare, │ASF │31 decembrie│
│pentru │ │2024 │
│facilitarea │ │ │
│înfiinţării de │ │ │
│FIA de tip │ │ │
│înregistrat - │ │ │
│„AIF Light │ │ │
│Regime“ │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│Obiectiv general IX: Stimularea investiţiilor │
│verzi │
├────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific IX.1: │ │ │
│Emiterea de │ │31 decembrie│
│obligaţiuni │MF │2024 │
│guvernamentale/ │ │ │
│suverane verzi/ │ │ │
│sustenabile │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific IX.2: │ │ │
│Creşterea │ │ │
│gradului de │ │ │
│conştientizare │ │ │
│în rândul │ │ │
│potenţialilor │ │ │
│investitori cu │ASF │ │
│privire la │Societăţi de │ │
│oportunităţile │administrare a │31 decembrie│
│oferite de │investiţiilor │2024 │
│investiţiile în │AFIA │ │
│produse care │Alţi stakeholderi│ │
│promovează │ │ │
│caracteristici │ │ │
│de mediu şi/sau │ │ │
│sociale sau care│ │ │
│au ca obiectiv │ │ │
│investiţiile │ │ │
│durabile │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Obiectiv │ │ │
│specific IX.3: │ │ │
│Creşterea │ │ │
│gradului de │ │ │
│conştientizare │ │ │
│în rândul │ │ │
│emitenţilor │ │ │
│privind │ │ │
│alinierea la │ │ │
│prevederile art.│ │ │
│8 din │ │ │
│Regulamentul │ │ │
│(UE) 2020/852 al│ │ │
│Parlamentului │ │ │
│European şi al │ASF │31 decembrie│
│Consiliului din │ │2024 │
│18 iunie 2020 │ │ │
│privind │ │ │
│instituirea unui│ │ │
│cadru care să │ │ │
│faciliteze │ │ │
│investiţiile │ │ │
│durabile şi de │ │ │
│modificare a │ │ │
│Regulamentului │ │ │
│(UE) 2019/2.088 │ │ │
│şi creşterea │ │ │
│calităţii │ │ │
│raportărilor │ │ │
│nonfinanciare │ │ │
└────────────────┴─────────────────┴────────────┘
V. Caracteristicile pieţei de capital din România - analiza contextului şi definirea problemelor 1. Analiză diagnostic - principalele probleme cu care se confruntă piaţa locală În România, accesul la finanţare prin piaţa de capital este deficitar, sectorul corporativ fiind mult dependent de sistemul bancar, o mare parte a firmelor rămânând constrânse de creditele bancare pentru a se finanţa. Finanţarea prin piaţa de capital poate ajuta la acoperirea deficitului de finanţare, crescând în acelaşi timp rezilienţa financiară în sectorul corporativ, prin sprijinirea afacerilor viabile şi prin reducerea perioadei necesare pentru redresare. O piaţă de capital care funcţionează bine asigură accesul la diferite surse de finanţare care vor fi esenţiale pentru promovarea dezvoltării economice durabile în România. În prezent, piaţa de capital din România este subdimensionată, caracterizându-se printr-o pierdere de companii - delistări şi o lipsă generală de activitate. Din 2008, 45 de companii s-au radiat de pe piaţa principală a BVB, având loc doar 14 noi listări. Din 2019 până în 2021, la BVB nu a mai avut loc niciun IPO, iar până în 2020 activitatea SPO a fost la fel de scăzută. Ponderea capitalizării pieţei de capital din România în capitalizarea bursieră totală a UE este cu mult sub ponderea sa în PIB. Deşi 99% din finanţarea prin îndatorare a companiilor româneşti este alcătuită din împrumuturi bancare, totalul creditelor bancare în PIB reprezintă doar o treime din media UE. Finanţarea prin piaţa de capital reprezintă doar o optime din nivelul mediu al UE. Mai mult, IMM-urile din România prezintă niveluri scăzute de capitalizare, astfel încât o pondere semnificativă a companiilor este constrânsă de credit. Cu toate că în 2007 a luat naştere sistemul de fonduri de pensii private din România, progresul limitat al pieţei de capital împiedică fondurile de pensii să îşi diversifice portofoliile către o echilibrare mai eficientă a riscului şi rentabilităţii. Piaţa de acţiuni din România se caracterizează prin niveluri scăzute de lichiditate, determinate de un număr mare de acţiuni inactive, în special pe segmentul AeRO. Lichiditatea de pe piaţă este dominată de acţiunile câtorva companii mari. Cu toate că piaţa de acţiuni AeRO a fost înfiinţată încă din 2015, ofertele de acţiuni au fost limitate şi majoritatea au fost efectuate ca plasamente private. În contextul în care nivelul de free-float este o componentă esenţială pentru asigurarea lichidităţii, pe piaţa de capital din România există un număr redus de societăţi cu niveluri mai ridicate de free-float, majoritatea companiilor listate având niveluri scăzute ale acestui indicator. România nu mai are o piaţă a instrumentelor derivate prin care să permită investitorilor posibilitatea de a-şi acoperi riscurile. Existenţa unei pieţe de instrumente derivate reprezintă o componentă importantă pentru dezvoltarea pieţei de capital, oferind totodată oportunităţi de creştere a lichidităţii instrumentelor suport. IMM-urile din România se confruntă cu bariere semnificative în accesul la finanţare. Nivelurile scăzute de capitalizare, constrângerile semnificative de credit şi sursele limitate de finanţare externă i-au împiedicat să profite de oportunităţile de creştere. Pieţele de acţiuni publice care funcţionează bine, care vizează IMM-urile, precum şi pieţele de capital privat, pot juca un rol important în susţinerea creşterii acestora. Un grad ridicat de dependenţă de finanţarea internă şi de împrumuturile bancare ar putea indica faptul că antreprenorii IMM-urilor nu cunosc alte surse de finanţare. CCIR reprezintă peste 15.000 de companii din ţară, reprezentând totodată un bun canal de comunicare a unor recomandări sau politici care să faciliteze accesul la finanţare ale IMM-urilor. Industria de private equity din România este încă într-o fază de dezvoltare, rămânând în urma celor din ţările similare, în special în ceea ce priveşte finanţările. Între 2007 şi 2019, firmele de private equity din România au strâns 222 de milioane de euro, reprezentând doar 1% din suma totală de private equity atrasă în regiunea ECE şi a fost cu mult sub ponderea medie anuală a României în PIB-ul ECE pentru aceeaşi perioadă - 11,7%. Unul dintre principalele obstacole în extinderea pieţei de capital din România îl reprezintă nivelurile limitate ale economiilor populaţiei şi alocarea redusă a acestora către produsele de capital de pe piaţa de capital. Pieţele de capital care funcţionează bine oferă populaţiei mai multe oportunităţi de economisire şi permit diversificarea şi o planificare mai bună a pensionării. Incluziunea financiară în România s-a îmbunătăţit considerabil în ultima perioadă, dar rămâne încă în urma ţărilor similare. În ceea ce priveşte situaţia investitorilor instituţionali, sistemul din România este încă tânăr şi cu multe provocări. Aceştia ar putea contribui la impulsionarea dezvoltării pieţelor de capital, oferind sectorului capital real pe termen lung pentru a investi, a inova şi a creşte. 2. Contextul macroeconomic Creşterea economică La începutul anului 2022, în mare parte ca urmare a conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina, perspectivele economice globale s-au deteriorat semnificativ, cu toate că înainte de izbucnirea războiului se prevedea o redresare rapidă după efectele cauzate din perioada pandemiei. Printre implicaţiile negative cauzate de război se numără: noi întreruperi în lanţul de aprovizionare global, presiuni asupra preţurilor mărfurilor, înăsprirea condiţiilor financiare şi diminuarea încrederii consumatorilor şi a companiilor. În acest context, perspectivele de creştere economică emise de principalele instituţii internaţionale au fost revizuite în scădere. În cadrul previziunilor economice de vară^3, CE estimează o creştere a PIB-ului real de 2,7% în 2022 şi la 1,5% în 2023 la nivelul UE, respectiv de 2,6% în 2022 şi 1,4% în 2023 la nivelul zonei euro. În ceea ce priveşte economia României, aceasta urmează să încetinească până la 3,9% în 2022 şi 2,9% în 2023. Conform previziunilor din luna aprilie 2022 - World Economic Outlook, FMI a revizuit în scădere creşterea economică pentru economia zonei euro, faţă de previziunile din ianuarie 2022, de la 3,9% la 2,8% în 2022 şi de la 2,5% la 2,3% în 2023. OECD - „OECD Economic Outlook“ - şi-a redus de asemenea proiecţiile cu privire la creşterea economică, estimând pentru zona euro o creştere de 2,62% în 2022, de la 4,32% când a fost proiectat în decembrie 2021. ^3 Prognoza Comisiei Europene de vară, publicată la data de 14 iulie 2022. Pe plan local, CNSP a revizuit în sens pozitiv creşterea economică prognozată pentru anul 2022, la 3,5% - de la 2,9% conform prognozei de primăvară. Pentru anul 2023, CNSP estimează o scădere a creşterii economiei româneşti faţă de prognoza de primăvară, de la 4,4% la 3,7%. (a se vedea imaginea asociată) * Tabelele 1-9 sunt reproduse în facsimil. În trimestrul II 2022, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro, respectiv cu 0,7% în UE comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, PIB-ul ajustat sezonier s-a majorat cu 4,1% în zona euro, respectiv cu 4,2% în UE. Pentru anul 2021, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 5,2% în zona euro şi cu 5,3% în UE, după ce în anul 2020 s-a înregistrat o scădere de 6,1% în zona euro şi de 5,7% în UE. Conform datelor publicate, provizorii, de INS, pe plan local, faţă de acelaşi semestru din anul 2021, PIB în semestrul I 2022 a crescut cu 5,8% pe seria ajustată sezonier. (a se vedea imaginea asociată) * Figurile 1-26 sunt reproduse în facsimil. Datoria guvernamentală Conform datelor publicate de Eurostat, în primul trimestru al anului 2022, deficitul ajustat sezonier raportat la PIB a fost de 2,3% în zona euro, în scădere faţă de trimestrul IV 2021 - 3,4%. Pentru România, deficitul ajustat sezonier raportat la PIB a fost de 5,8% în primul trimestru al anului 2022. În ceea ce priveşte raportul datorie guvernamentală/PIB, la sfârşitul trimestrului I 2022, acesta a scăzut uşor în zona euro la 95,6%, de la 95,7% cât înregistrase la sfârşitul trimestrului IV 2021. Pentru România, raportul datorie guvernamentală/PIB la sfârşitul trimestrului I 2022 a fost de 48,4%. (a se vedea imaginea asociată) Deficitul de cont curent al României şi finanţarea acestuia (a se vedea imaginea asociată) În primul semestru al anului 2022, deficitul de cont curent a ajuns la valoarea de 12,3 miliarde EUR, cu aproximativ 71% mai mult decât valoarea din semestrul I al anului 2021 - 7,2 miliarde EUR şi cu 206% mai mult decât în semestrul I 2020 - 4 miliarde EUR. În trimestrul II 2022 se remarcă o creştere substanţială a deficitului de cont curent la aproximativ 7 miliarde EUR, cea mai mare valoare trimestrială înregistrată din perioada analizată, respectiv 2005-2022. De asemenea, deficitul de cont curent în trimestrul I 2022 a fost ridicat în comparaţie cu alte trimestre, situându-se la aproximativ 5,3 miliarde EUR. Inflaţia În zona euro, conform datelor semnal publicate de Eurostat, rata inflaţiei, măsurată prin IAPC, a fost estimată la 9,1% în luna august 2022. Concomitent cu creşterea inflaţiei, se remarcă o creştere a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung cu debut la începutul anului 2022. (a se vedea imaginea asociată) În România, rata anuală a inflaţiei, măsurată prin IPC - în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 a fost de 15,0%, iar de la începutul anului (iulie 2022 comparativ cu decembrie 2021) a fost de 11,0%. Conform „Raportului asupra inflaţiei“ publicat în luna august 2022, BNR anticipează că rata inflaţiei IPC se va situa la 13,9% în decembrie 2022, respectiv 7,5% în decembrie 2023 - faţă de previziunea de 6,7% prezentată în Raportul din mai şi, ulterior, 2,3% în iunie 2024. (a se vedea imaginea asociată) Indicatorul sentimentului economic - ESI După creşteri continue aproape de maximele istorice înregistrate pe tot parcursul anului 2021 pe fondul optimismului cu privire la succesul campaniei de vaccinare şi a relansării activităţii economice, începând cu anul 2022 indicatorii calculaţi de CE pentru gradul de încredere în economie au început să scadă uşor pentru UE. ESI a atins valoarea de 96,5 puncte în UE în luna august 2022, în scădere cu 17,4 puncte faţă de valoarea înregistrată la sfârşitul anului 2021 - 113,9 şi cu 19,2 puncte faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent - 115,7. În luna august 2022, încrederea în servicii şi în sectorul comerţului cu amănuntul a scăzut faţă de valoarea înregistrată în luna precedentă, respectiv +0.9 puncte. Încrederea în sectorul construcţiilor a scăzut cu 1 punct, iar în industrie cu 1,4 puncte. În România, ESI înregistrează o valoare mai crescută faţă de media UE, situându-se în luna august 2022 la un nivel de 100,1 puncte, în uşoară scădere faţă de luna iulie 2022 - 101,1. În România, încrederea în sectorul comerţului cu amănuntul a scăzut cu 1,6 puncte faţă de valoarea înregistrată în luna anterioară - de la 9,1 puncte la 7,5 puncte. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) La 31 decembrie 2021, piaţa fondurilor de investiţii din Europa cuprindea 65.212 fonduri de investiţii - în creştere cu 1,90% faţă de numărul de la finele anului 2020: 63.999, dintre care 35.040 - OPCVM, respectiv 30.172 FIA. (a se vedea imaginea asociată) Activele nete ale OPCVM s-au situat la o valoare de aproximativ 13.890 miliarde EUR la finalul lunii decembrie 2021, în creştere cu 19,29% faţă de finalul anului 2020. (a se vedea imaginea asociată) Pe plan regional, la finalul anului 2021 România avea cea mai redusă dimensiune a pieţei bursiere, măsurată prin rata capitalizării domestice raportată la PIB, respectiv de 11,9%. (a se vedea imaginea asociată) 3. Piaţa de acţiuni listate Infrastructura BVB În România, societăţile private au luat naştere în urma procesului de reformă care a avut loc în anii 1990, perioadă în care s-a creat cadrul legal de funcţionare şi de reglementare a acestora prin adoptarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea întreprinderilor ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul procesului de reformă, piaţa de capital din România a fost recreată integral în 1994 prin Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, cu modificările şi completările ulterioare, iar în 1995 s-a reînfiinţat BVB, ca instituţie de interes public, operator al pieţei de capital. În 1997, la BVB s-au listat primele companii de importanţă naţională şi a fost creat primul indice bursier BET. Începând cu 2006, cu scopul de a asigura compensarea şi decontarea tranzacţiilor realizate la BVB, precum şi de a ţine evidenţa registrelor societăţilor emitente, a fost înfiinţat DC. DC, alături de BVB, este cea mai importantă instituţie de infrastructură a pieţei de capital locale. Acesta îndeplineşte multiple roluri, dintre care cele mai vizibile şi mai importante sunt acelea de evidenţă a deţinerilor şi de asigurare a finalizării proceselor de compensare şi decontare. La finalul anului 2019, DC a fost autorizat de către ASF, în calitate de autoritate competentă, BNR şi Banca Centrală Europeană, în calitate de autorităţi relevante, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătăţirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană şi privind depozitarii centrali de titluri de valoare şi de modificare a Directivelor 98/26/CE şi 2014/65/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 - CSRD, fiind înscris în Registrul depozitarilor centrali al ESMA. Autorizaţia confirmă faptul că DC îndeplineşte cerinţele CSDR, are un rol important în crearea unui cadru posttranzacţionare unitar în UE prin introducerea unui set de reguli comune şi reducerea complexităţii reglementării la nivelul pieţei financiare europene, cauzată de norme naţionale diferite. Noile reglementări europene au rolul de a creşte transparenţa, siguranţa şi eficienţa operaţiunilor de decontare şi a serviciilor de registru ale DC. Îmbunătăţirea infrastructurii posttranzacţionare a avut loc în contextul clasificării BVB ca piaţă emergentă de către FTSE Russell în anul 2019, iar începând cu finalul lunii septembrie 2020 BVB a fost promovată la statutul de „piaţă emergentă“, în urma unei decizii luate de agenţia de evaluare financiară FTSE Russell. Totodată, DC este singura instituţie din România autorizată să emită coduri LEI27 pentru entităţi juridice din România. Contrapartea Centrală CCP.RO Bucharest - S.A. a fost înfiinţată în anul 2019, având un capital social de 79,8 milioane de lei, de către acţionarii majoritari BVB - 59,52% şi OPCOM - 19,06%, precum şi de către ENEL - 9,52%, TIMAR - 2,97%, Banca Transilvania - 2,97%, trei societăţi de investiţii financiare - SIF1, SIF3, SIF - ce deţin fiecare 1,79% şi SSIF Broker - 0,59%. În prezent, CCP nu este încă operaţională. Cu toate acestea, în anul 2020, Bursa de Valori a încheiat un parteneriat cu Cassa di Compensazione e Garanzia - CC&G, unul dintre furnizorii de servicii posttranzacţionare şi parte, la momentul respectiv, a London Stock Exchange Group - LSEG. Ulterior, CC&G şi-a schimbat denumirea în Euronext Clearing. Prin acest parteneriat Euronext Clearing oferă atât consultanţă privind stabilirea Contrapărţii Centrale în România, cât şi asistenţă tehnologică specifică serviciilor de compensare şi management al riscului care vor fi derulate de către Euronext Clearing. După obţinerea tuturor autorizaţiilor necesare, CCP.RO Bucharest - S.A. va furniza infrastructura care va permite relansarea şi dezvoltarea pieţei derivatelor în România şi va asigura mecanisme noi pentru diminuarea şi transferul riscurilor la nivelul pieţelor deservite, şi anume pieţele operate de BVB şi, respectiv, de OPCOM - S.A., contribuind la creşterea încrederii şi activităţii pe aceste pieţe. Segmentele pieţei reglementate ale BVB BVB este autorizată de către ASF să administreze două pieţe: PR şi SMT, denumirea comercială utilizată de BVB pentru segmentul principal al acestui sistem fiind AeRO. Piaţa reglementată este piaţa la vedere - spot - principală a BVB, care vizează companii mari. Pentru a deveni listate pe piaţa principală, companiile trebuie să fie înfiinţate ca societăţi pe acţiuni şi să aibă o capitalizare bursieră minimă de 1 milion EUR. În plus, companiile trebuie să aibă cel puţin 25% free float şi un istoric de raportare financiară de minimum 3 ani. Pentru cele trei niveluri ale pieţei principale: Premium, Standard şi International există cerinţe specifice. În ceea ce priveşte procesul de listare pe piaţa principală a BVB, există trei metode: ofertă publică iniţială (initial public offering/IPO), plasament privat şi listare tehnică. Începând cu anul 2015 este funcţional segmentul de acţiuni al sistemului alternativ de tranzacţionare al BVB - piaţa AeRO, conceput pentru a permite listarea instrumentelor financiare emise de către IMM-uri şi start-up-uri. Pentru a deveni listate pe piaţa AeRO, companiile trebuie să fie înfiinţate ca societăţi pe acţiuni - S.A., să aibă capitaluri proprii de minimum 250 mii EUR şi un free float de 10% sau să aibă minimum 30 de acţionari. (a se vedea imaginea asociată) Pentru listarea acţiunilor, companiile trebuie să plătească diferite comisioane şi tarife/cote administrative percepute de intermediari, consultanţi, auditori, respectiv BVB, ASF şi DC. Companiile/Ofertanţii plătesc către ASF o cotă aplicată ca şi procent din valoarea ofertei publice pe care o derulează, o taxă de aprobare a prospectului întocmit în vederea admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, în condiţiile în care admiterea nu este precedată de o ofertă publică, şi o taxă de înregistrare a acţiunilor. Tarifele plătite către BVB sunt compuse dintr-o taxă fixă de procesare, o taxă de admitere la tranzacţionare variabilă - înainte de listare şi o taxă de menţinere la tranzacţionare - tarif anual după primul an de listare. (a se vedea imaginea asociată) Prezentare generală a sectorului corporativ listat Piaţa din România a avut din anul 1996 până în 2015 o bursă alternativă de acţiuni în care erau listate aproximativ 5.000 de companii româneşti rezultate în urma Programului de privatizare în masă, numită piaţa Rasdaq. Multe dintre companiile listate nu au putut să îndeplinească cerinţele de listare şi, ulterior, s-au retras de pe piaţă. În decembrie 2005, BVB a achiziţionat Rasdaq şi l-a transformat într-o bursă electronică la ghişeu, respectiv OTC. Astfel, după achiziţia de către BVB, au avut loc doar 8 noi listări şi peste 3.000 de delistări până la dizolvarea sa în 2015, când aproape 300 de companii au fost transferate pe piaţa AeRO. Din anul 2000, pe piaţa principală a BVB au avut loc 31 de noi listări şi 52 de delistări. Până în 2007, nicio companie nu a fost radiată de pe piaţă. Cu toate acestea, de atunci, delistările au depăşit în mare parte noile listări, iar din 2018, când a avut loc admiterea la tranzacţionare a unui emitent cu sediul într-un alt stat membru UE, urmare acceptării delegării de aprobare a prospectului dat fiind delegarea primită din partea autorităţii din Cipru, până în anul 2021 nu au avut loc listări noi. Anul 2021 a fost marcat de 4 oferte iniţiale de vânzare de acţiuni, 3 fiind realizate în vederea admiterii la tranzacţionare pe PR, iar o ofertă fiind derulată în vederea admiterii la tranzacţionare pe piaţa SMT - AeRO. De la înfiinţarea sa în 2010, piaţa SMT - AeRO a avut 17 noi listări de companii. În 2020, listările pe piaţa AeRO au fost la un nivel scăzut istoric, cu doar 3 noi listări de companii şi 12 delistări, însă anul 2021 a adus 21 de noi emitenţi. Cele două segmente ale BVB sunt împărţite fiecare în trei categorii, piaţa principală: Standard, Premium şi International şi SMT - AeRO care include AeRO Base, AeRO Standard şi AeRO Premium. Piaţa principală are 82 de companii listate (la sfârşitul anului 2021), dintre care 51-62% sunt listate la categoria Standard, 28-34% la categoria Premium, iar 3-4% sunt la categoria International. Capitalizarea pieţei principale este de 225,02 miliarde lei, cu 11,08 miliarde lei la categoria Standard, 125,93 miliarde lei în Premium şi 88,02 miliarde lei la categoria International. La finalul anului 2021, piaţa AeRO avea 298 de companii listate, dintre care 222-92% sunt la nivelul Standard. Capitalizarea bursieră a acestui segment totalizează 1,2 miliarde EUR. (a se vedea imaginea asociată) În ceea ce priveşte distribuţia sectorială a companiilor listate ale BVB, intermedierile financiare şi asigurări reprezintă 60%, urmate de industria extractivă cu 19% şi producţia şi furnizarea de energie cu aproximativ 7%. (a se vedea imaginea asociată) Ofertele publice iniţiale - IPO Companiile care doresc să atragă capital de la investitori pentru a se finanţa şi pentru a-şi creşte afacerea pot să se listeze la una sau mai multe burse de valori prin efectuarea unei oferte publice iniţiale - IPO. Începând cu anul 2000, 22 de companii româneşti s-au finanţat prin IPO şi au atras împreună 1,4 miliarde EUR. În timp ce din 2000 până în 2009 11 companii s-au listat la bursă, sumele atrase au reprezentat doar 10% din suma strânsă în perioada 2000-2021. În perioada 2010-2017, 7 companii au atras prin IPO 74% din totalul sumelor strânse - 1,04 miliarde EUR. În anul 2018 a avut loc un singur IPO, iar în perioada 2019-2020 nu au avut loc listări. În anul 2021 au avut loc 3 IPO-uri pe piaţa principală, în valoare totală de 185,2 milioane de euro şi 20 de listări pe piaţa AeRO. Deşi în ultimii 10 ani, comparativ cu începutul anilor 2000, activitatea IPO a fost mai dinamică în România, piaţa nu s-a dezvoltat încă pe deplin, iar numărul companiilor care se folosesc de listările la bursă pentru a se finanţa rămâne limitat şi în urmă faţă de alte regiuni precum Cehia, Austria, Polonia şi Germania. IPO-urile româneşti au reprezentat doar 0,254% din totalul fondurilor strânse în perioada 2000-2021 de companiile din UE prin IPO-uri. (a se vedea imaginea asociată) Cel mai mare IPO al unei companii româneşti a avut loc în 2014, când compania de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica - S.A. a strâns o sumă record de 460 milioane EUR, cu o listare primară la BVB şi o listare secundară la Bursa de Valori din Londra. Compania de producere a gazelor naturale SNGN Romgaz SA a strâns în 2013 prin IPO aproape 400 de milioane de euro, cu o listare primară la BVB şi o listare secundară la Bursa de Valori din Londra. Din cele 22 IPO-uri româneşti, 5 au fost realizate de companii în care statul este acţionar majoritar, reprezentând aproape 73% din totalul sumelor strânse din 2000. (a se vedea imaginea asociată) Oferte publice derulate ulterior admiterii iniţiale la tranzacţionare a valorilor mobiliare - acţiunilor Companiile care sunt deja listate pot atrage capitaluri suplimentare prin oferte derulate ulterior admiterii, respectiv SPO-uri sau oferte ulterioare. O companie poate folosi această sursă de recapitalizare de mai multe ori, în funcţie de nevoile sale de finanţare. Sumele atrase prin SPO-uri pot fi utilizate pentru o varietate de scopuri şi pot ajuta la redresarea temporară a companiilor. SPO-urile au jucat un rol important în finanţarea companiilor în urma crizei financiare din 2008 şi a crizei COVID-19 din 2020. Din anul 2000, companiile româneşti au desfăşurat 28 de SPO, strângând un total de 1,9 miliarde EUR. Până în anul 2008, activitatea SPO în România a fost inexistentă, cu excepţia unei companii din categoria consum ciclice încă din 1996. Din 2008 au avut loc în medie 2 SPO anual. În ceea ce priveşte sumele atrase, anul 2011 a înregistrat o sumă record de 554 de milioane de euro, în mare parte datorită primului SPO realizat de OMV Petrom SA, companie controlată de stat din sectorul energetic. În 2016 a avut loc cel de-al doilea SPO al OMV Petrom SA şi SPO al companiei SNGN Romgaz SA, companie controlată tot de statul român din sectorul energetic. Cele două SPO au strâns o sumă totală de 305 milioane EUR. În anii 2018 şi 2019, o singură companie a ales să se finanţeze prin SPO, iar în anii 2020 şi 2021 nu a existat nicio SPO. Lichiditatea pieţei locale de capital Valoarea totală tranzacţionată pe PR în anul 2021 a crescut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020 şi a reprezentat 20,04 miliarde lei. Aproximativ 93% din valoarea totală a tranzacţiilor a avut loc pe PR a BVB, restul fiind derulate pe SMT. Pe lângă acţiuni, tranzacţiile cu titluri de stat şi cu obligaţiuni denominate în EUR au avut ponderi semnificative în valoarea tranzacţionată în ultimele trimestre pe BVB. (a se vedea imaginea asociată) Investitorii şi structura acţionariatului Structura acţionariatului companiilor listate la BVB este destul de concentrată. În şase din zece companii listate, cel mai mare acţionar unic deţine peste 50% din capitalul social. Acest nivel de control şi concentrare este mult mai ridicat decât în alte ţări europene. Corporaţiile şi holdingurile deţin în medie 54% din capitalul propriu în aproape 40% dintre companiile listate. Totodată, sectorul public este un acţionar important, dar în mai puţine companii, deţinând pentru 17% dintre companiile listate în medie 56% din capital. (a se vedea imaginea asociată) În ceea ce priveşte participaţiile investitorilor instituţionali, două treimi dintre acestea erau deţinute de investitori locali, iar o treime de instituţii străine. România are cel mai mare număr de societăţi de stat din Europa. Conform unei analize FMI din 2019^4, în comparaţie cu societăţile de stat din multe ţări din regiune, companiile de stat româneşti reprezentau o pondere ridicată în ocuparea totală a forţei de muncă şi contribuţia la valoarea adăugată totală. Guvernul este, de asemenea, acţionar majoritar în 10 companii listate. La nivel de industrie, participaţiile din sectorul public sunt concentrate în companii din categoria utilităţi şi energie. La sfârşitul anului 2020, aproape jumătate din capitalizarea bursieră din sectorul energetic, cea mai mare industrie de pe bursă, era deţinută de sectorul public. ^4 IMF (2019b), „Reassessing the Role of State-Owned Enterprises in Central, Eastern, and Southeastern Europe“, IMF Working Paper, vol. 19/11. 4. Piaţa obligaţiunilor corporative În ultimul deceniu, pieţele de obligaţiuni corporative au devenit o sursă din ce în ce mai importantă de finanţare pentru societăţile nefinanciare, acestea jucând un rol fundamental atunci când instituţiile de credit au înăsprit condiţiile de creditare după criza financiară din 2008 şi în timpul contracţiei pieţei din 2020. În aceste două perioade, multe companii din întreaga lume au reuşit să profite de piaţa obligaţiunilor corporative pentru a-şi refinanţa datoria existentă, a crea rezerve financiare pentru a depăşi o criză economică sau pentru a utiliza imediat veniturile pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de angajaţi, furnizori şi clienţi. În acelaşi timp, întrucât obligaţiunile corporative permit de obicei debitorului să emită datorii la scadenţe mai lungi în comparaţie cu împrumuturile bancare, ele sunt, de asemenea, potrivite pentru finanţarea investiţiilor pe termen lung. Tendinţe în emisiunea de obligaţiuni corporative Ultimele două decenii au înregistrat o creştere semnificativă a nivelului datoriei globale, iar obligaţiunile corporative au avut aceeaşi tendinţă. În special companiile nefinanciare au înregistrat o creştere stabilă a emisiunilor de obligaţiuni. În concordanţă cu scăderea semnificativă a creditării bancare acordate companiilor nefinanciare în timpul şi după criza financiară globală, companiile nefinanciare au optat pentru obligaţiuni corporative ca sursă alternativă de finanţare. Conform datelor OECD, societăţile nefinanciare au strâns în medie 1,46 trilioane EUR anual între 2008 şi 2021, ceea ce reprezintă aproape dublul sumei anuale de 849 miliarde EUR pe care au strâns-o între 2000 şi 2007. În ceea ce priveşte distribuţia pe regiuni a pieţei de obligaţiuni, Europa a cunoscut o creştere nominală relativ lentă în comparaţie cu alte regiuni şi, astfel, ponderea încasărilor a scăzut de la aproximativ 30% din suma globală emisă, înainte de criza din 2008, la 15% în 2021. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) În 2012, emisiunile de obligaţiuni corporative din ţările ECE au atins un total de peste 17 miliarde EUR, de la 332 de companii, cea de a treia cea mai mare sumă din perioada 2009-2021. Piaţa obligaţiunilor corporative a rămas relativ scăzută în România, unde companiile nefinanciare au strâns doar 489 milioane EUR în ultimul deceniu. Numărul de companii care emit obligaţiuni corporative a scăzut semnificativ după 2011, iar în 2015 o singură companie a emis obligaţiuni. De la lansarea pieţei AeRO în 2015, care vizează finanţarea IMM-urilor, numărul emisiunilor a cunoscut o creştere importantă. În anul 2021, un număr record de 33 de companii au emis obligaţiuni corporative, atrăgând o sumă totală de 947 milioane EUR. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Activitatea de emisiune de obligaţiuni corporative în ECE este mai scăzută comparativ cu restul Europei, valoarea medie a emisiunilor având o pondere de aproximativ 0,4% în PIB. În România, valoarea emisiunilor de obligaţiuni corporative între 2009 şi 2021 a reprezentat doar aproximativ 0,02% din PIB, faţă de 0,5% în Ungaria şi în Polonia. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Structura sectoarelor companiilor nefinanciare din Europa care emit obligaţiuni corporative este mai uniform distribuită în comparaţie cu structura companiilor din ţările ECE, unde aproximativ 59% din sumele atrase provin din trei categorii: utilităţi, produse ciclice de consum şi energie. În cazul României, aproape 68% din sumele atrase provin de la companii din sectoarele de utilităţi şi servicii de telecomunicaţii. De la lansarea pieţei AeRO au existat câteva companii de tehnologie care emit obligaţiuni corporative, însă sumele atrase sunt relativ mici. În România, în perioada 2000-2021, ponderea emisiunilor de obligaţiuni cu o maturitate mai mică de 5 ani a fost de 31%, comparativ cu 2% şi 9% pentru emisiunile companiilor din Ungaria şi Polonia. Totodată, pe piaţa din România nu au existat emisiuni de obligaţiuni corporative cu o scadenţă mai mare de 10 ani. În comparaţie cu ţări precum Ungaria şi Polonia, unde 47%, respectiv 58% din obligaţiunile corporative nefinanciare sunt listate pe bursele locale, în România doar 8 % sunt listate la BVB. Majoritatea obligaţiunilor corporative româneşti emise sunt listate la bursele externe, acestea fiind emise şi în valută străină. România este ţara cu cel mai scăzut raport - 7% de obligaţiuni corporative denominate în moneda locală, 54% dintre acestea fiind denominate în euro, iar 38% în dolari americani. În schimb, în Polonia şi Ungaria 61%, respectiv 53% din obligaţiunile corporative sunt emise în moneda locală. De asemenea, emisiunile denominate în RON care să fie listate la bursele străine au fost inexistente, în timp ce, pentru toate celelalte ţări egale din ECE, între 2-6% din obligaţiunile corporative denominate în moneda locală sunt emise în valută. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Investitorii în obligaţiuni corporative nefinanciare În România, numărul investitorilor locali pe piaţa obligaţiunilor corporative este foarte redus, doar 16% dintre aceştia investind în obligaţiuni corporative nefinanciare, spre deosebire de 78% în Polonia şi Ungaria. În majoritatea ţărilor, instituţiile de credit, societăţile de asigurări şi fondurile de pensii deţin o mare parte din obligaţiunile corporative emise de societăţile nefinanciare, 85% în Ungaria, 48% în Germania şi 33% în Austria. Instituţiile de credit din România deţin doar 15% din piaţa obligaţiunilor corporative nefinanciare internă, în timp ce societăţile de asigurări naţionale şi fondurile de pensii nu au deţineri în aceste instrumente. Fondurile de investiţii deţin 41% din emisiunile de obligaţiuni corporative nefinanciare din România. Segmentele pieţei pentru listarea obligaţiunilor corporative în România BVB oferă două segmente pentru listarea obligaţiunilor corporative: piaţa principală - reglementată şi sistemul alternativ de tranzacţionare, piaţa AeRO. Companiile pot emite obligaţiuni pe ambele segmente, piaţa principală fiind dedicată pentru companiile mai mari, iar piaţa AeRO pentru IMM. Deoarece nu există o valoare minimă de emisiune şi nicio cerinţă de prospect, piaţa AeRO oferă companiilor mai mici o modalitate mai uşoară de a accesa piaţa obligaţiunilor corporative. (a se vedea imaginea asociată) 5. Piaţa de private equity Capitalul privat - private equity şi capitalul de risc - venture capital reprezintă surse alternative de finanţare pentru societăţile nefinanciare, în special pentru societăţile nou-înfiinţate - start-upuri, societăţile private mijlocii, societăţile aflate în dificultate financiară şi cele publice care doresc finanţare prin achiziţii de participaţii - buyout financing. Pieţele de capital privat - private equity au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani. La nivel global, activele totale cumulate până la sfârşitul lunii iunie 2019 au atins 6,5 trilioane USD la nivel global. Conform unei analize^5 realizate de către consultantul global în management McKinsey & Company, capitalul privat reprezintă cea mai mare clasă de active din piaţa de private equity, valoarea globală a activului net crescând de opt ori din anul 2000, iar activele aflate în administrare - assets under management - AUM ale fondurilor de private equity atingând 3,9 trilioane USD până la sfârşitul lunii iunie 2019. ^5 McKinsey (2020), „A new decade for private markets“, McKinsey Global Private Markets Review 2020, februarie 2020, www.mckinsey.com/. Prezentare generală a activităţii de private equity în România Piaţa de private equity din România se află încă într-o etapă de dezvoltare. Între 2007 şi 2021, firmele de private equity din România au atras 294 de milioane de euro. Valoarea a reprezentat doar 1,3% din suma totală de capital privat din regiunea ECE şi a fost cu mult sub ponderea medie anuală a României în PIB-ul ECE pentru aceeaşi perioadă - 12,1%. De altfel, în această perioadă, în România, activitatea de finanţare - fundraising s-a concentrat pe o perioadă de opt ani. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, firmele de private equity au reuşit să atragă o medie anuală de 32 de milioane EUR. Polonia şi Ungaria s-au clasat pe primul şi pe al doilea loc în activitatea de atragere de fonduri din ECE şi, împreună, au reprezentat aproape 40% din totalul fondurilor atrase din regiune. În România, numărul investiţiilor de tip private equity raportat la volumul din regiunea ECE a fost semnificativ mai mare. Între 2007 şi 2021, investiţiile în private equity în România au fost în valoare de 3,25 miliarde EUR, în medie 217 milioane EUR pe an, reprezentând 10% din totalul regional, cu puţin sub ponderea PIB în ECE, cele mai mari creşteri înregistrându-se începând cu anul 2012. Totodată, în perioada 2007-2021, dezinvestirile s-au ridicat la 1,11 miliarde EUR, reprezentând 7% din totalul ţărilor ECE. Polonia şi Republica Cehă s-au clasat pe primele locuri în regiunea ECE în ceea ce priveşte investiţiile - 52% şi dezinvestirile firmelor de private equity - 59%. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) În comparaţie cu ţările similare selectate, în ultimii cinci ani, activitatea de private equity din România a rămas în urmă pe zona de finanţare şi dezinvestire. În Cehia şi Polonia, între anii 2017-2021, finanţarea pentru private equity a reprezentat în medie 0,22%, respectiv 0,10% din PIB-ul acestora, în timp ce în România a reprezentat doar 0,01% din PIB. Mai mult, dezinvestirile din private equity în aceeaşi perioadă au reprezentat doar 0,04% din PIB-ul României, sub media ECE de 0,08%. Investiţiile în private equity reprezentau 0,14% faţă de PIB, fiind, de asemenea, sub nivelul mediu ECE de 0,18% din PIB. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Tendinţe în atragerea de fonduri - fundraising, investiţii şi dezinvestiţii În comparaţie cu volumul de finanţări pentru private equity din regiunea ECE, volumul din România este unul modest şi este orientat în cea mai mare parte pe investitorii străini. Între 2007 şi 2021, 67% dintre finanţările din România au fost de la investitorii europeni, reprezentând aproape de două ori mai mult decât ponderea totală de 34% ECE extra-internă. Mai mult, finanţarea de la investitorii din afara Europei a fost una modestă, în timp ce pentru regiunea ECE aproximativ 12% din finanţări au fost de la investitorii non-europeni. În Polonia, 46% din finanţări au fost din alte ţări europene şi 22% din ţări non-europene. Cu toate acestea, alte ţări din ECE se bazează în mare măsură pe piaţa lor internă, în special în Ungaria, unde 80% din finanţări provin de la investitori locali. În general, ţările ECE depind foarte mult de piaţa internă şi de alte pieţe europene care, împreună, reprezintă 66% din totalul finanţărilor, în timp ce pentru Europa ponderea corespunzătoare este de 51%. (a se vedea imaginea asociată) În perioada 2007-2021, fondurile de pensii au fost cei mai mari investitori, oferind 23% din totalul finanţărilor în Europa. Pentru regiunea ECE, totuşi, fondurile de pensii au furnizat doar 8% din totalul fondurilor strânse, în timp ce agenţiile guvernamentale şi fondurile suverane au fost cea mai mare sursă de finanţare, contribuind cu 28% din totalul finanţărilor. Situaţia este şi mai accentuată în România, unde agenţiile guvernamentale reprezintă 62% din totalul finanţărilor între 2007 şi 2021, fiind rezultatul activităţii sporite de private equity de către agenţiile guvernamentale din Europa de Est, inclusiv România, pentru a compensa ieşirile de investiţii ca urmare a crizei financiare globale din 2008 şi a crizei euro din 2012^6. În plus, în România investitorii individuali şi instituţiile de credit au furnizat 17%, respectiv 4% din finanţări. Fondurile de fonduri nu au fost active pe piaţa de private equity din România, spre deosebire de Europa unde acestea au un rol semnificativ. ^6 Mihai, P. (2015), „What drives private equity investment in Romania“, Studia Universitatis „Vasile Goldis“ Arad. Economics Series Vol 25 Issue 4/2015, ISSN 1584-2339, Pages 25-42. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Investiţiile de creştere au reprezentat 38% din totalul investiţiilor în private equity din România în perioada 2007-2021, acest tip de investiţie având cea mai mare pondere, comparativ cu alte ţări din regiune. De asemenea, capitalul de risc - venture capital a avut o pondere de 6% în toata perioada, un nivel modest comparativ cu 26% în Ungaria, respectiv 21% în Austria. Printre diferitele motive pentru nivelul scăzut al activităţii de private equity în România se numără intensitatea totală a activităţii de cercetare şi dezvoltare - R&D, măsurată în cheltuieli brute de cercetare şi dezvoltare în PIB, care s-a dovedit a fi strâns legată de etapele incipiente ale activităţii de venture capital în România^7. Societăţile realizează o cerere de venture capital pentru proiectele lor inovatoare, creând astfel activitate pe piaţa de venture capital. Cu toate acestea, faţă de majoritatea ţărilor din Europa, România prezintă de departe cel mai scăzut nivel de cercetare şi dezvoltare măsurat ca pondere din PIB, ceea ce ar putea explica parţial nivelul scăzut al activităţii de venture capital din ţară. ^7 Diaconu, M. (2012), „Characteristics and drivers of venture capital investment activity in Romania“, Theoretical and Applied Economics, Volume XIX, No. 7(572), pg. 111-132. (a se vedea imaginea asociată) În perioada 2007-2021, cele mai multe investiţii în private equity în Europa şi în regiunea ECE au fost concentrate în trei industrii: tehnologie, inclusiv biotehnologie, sănătate şi IT; bunuri şi servicii de consum şi produse şi servicii în afaceri. Aceste trei industrii au reprezentat mai mult de 78% din totalul investiţiilor în private equity în Europa, precum şi în regiunea ECE, Europa în general fiind mai concentrată pe industria produselor şi serviciilor pentru afaceri în comparaţie cu regiunea ECE. În România, cea mai mare industrie este tehnologia, care a atras 44% din totalul investiţiilor în private equity în perioada 2007-2021. (a se vedea imaginea asociată) Etapa finală a investiţiilor de capital privat este dezinvestirea, moment în care fondurile de private equity îşi lichidează investiţiile la sfârşitul ciclului de viaţă al fondului. Există mai multe forme de dezinvestire, inclusiv vânzarea prin oferte publice, vânzarea către alte firme de private equity sau către instituţii financiare, răscumpărarea de către manageri sau acţionari, rambursarea acţiunilor preferenţiale/împrumuturi şi anulări de datorii. Activitatea de dezinvestire în regiunea ECE a crescut puternic în 2020 şi 2021, comparativ cu nivelul redus din 2019. În 2020 şi 2021, dezinvestiţiile totale în regiunea ECE s-au ridicat la 1,77 respectiv 1,46 miliarde EUR. Creşterea din anul 2020 a fost contrară tendinţelor de scădere a dezinvestiţiilor observate în Europa, unde în perioada 2019-2020 dezinvestiţiile au scăzut cu 27%. Cu toate acestea, în 2021, activitatea de dezinvestire a revenit pe un trend crescător în Europa, respectiv 55%, comparativ cu 2020. Dezinvestirile din regiunea ECE au reprezentat 4,4% din totalul european în anul 2021, perioadă în care nivelul acestora în România s-a situat la 126 milioane de euro, după ce valoarea dezinvestiţiilor a fost foarte scăzută în 2020. Aceste cifre au poziţionat România pe locul 4 în regiune, după Serbia, Polonia şi Republica Cehă. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Dintre diferitele forme de dezinvestire, vânzarea către o altă firmă de private equity şi către trade buyers sunt cele mai comune forme, reprezentând 57% şi 59% din valoarea totală a dezinvestirii pentru Europa şi, respectiv, regiunea ECE. În România, aceste două forme de dezinvestire reprezintă 70% din totalul dezinvestiţiilor. În special, dezinvestirea prin vânzare către o altă firmă de private equity reprezintă mai mult de 38% din valoarea totală, în timp ce dezinvestirea printr-o ofertă publică reprezintă 14%, 13% şi 11% din valoarea totală de ieşire pentru Europa, regiunea ECE, respectiv România. Procentul pentru România a crescut foarte mult în contextul realizării multor dezinvestiţii prin oferte publice în anul 2021, care au reprezentat 70% din totalul activităţii de dezinvestire. (a se vedea imaginea asociată) VI. Obiective generale şi specifice pentru dezvoltarea pieţei de capital Obiectiv general I: Îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital Caracteristicile pieţei BVB a înregistrat in ultimii ani o scădere pronunţată a numărului de companii listate, piaţa de acţiuni din România rămânând redusă şi fiind caracterizată printr-o lipsă de dinamism. La sfârşitul anului 2021, capitalizarea bursieră domestică în România reprezenta 28,51 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior - sursa: FESE. Din 2008, 13 companii s-au listat pe piaţa principală a BVB, faţă de 45 de delistări. Deşi în perioada 2010-2021 a fost atras mai mult capital prin oferte publice iniţiale - IPO comparativ cu deceniul precedent, în România cifrele rămân scăzute în comparaţie cu alte state din regiune. Combinaţia dintre un număr în scădere de companii listate şi creşterea lentă a încasărilor totale din IPO a determinat situaţia în care piaţa de capital din România a fost din ce în ce mai dominată de un număr mic de companii mari. Piaţa de capital locală ar putea avea performanţe semnificativ mai bune, fiind în prezent sub potenţial, multe dintre firme fiind eligibile pentru listarea la BVB şi prezentând rezultate financiare solide, care ar putea îmbunătăţi semnificativ profilul pieţei de capital. Criteriile minime de listare la BVB sunt: deţinere capital propriu sau o capitalizare bursieră anticipată de cel puţin 1 milion euro, un free float de cel puţin 25% şi un minim de 3 ani de raportare financiară. Folosind capitalurile proprii, 91% dintre companiile mari necotate din România îndeplinesc criteriile de mărime a capitalului propriu. Pe lângă îndeplinirea criteriilor minime, multe companii mari nelistate le depăşesc pe cele listate în prezent, atât în ceea ce priveşte dimensiunea, cât şi profitabilitatea. Pe lângă problema principală a lichidităţii scăzute a pieţei, există o serie de aspecte relevante referitoare la infrastructură şi guvernanţă, care afectează performanţa bursieră - în cazul în care comisioanele percepute de bursă pentru listarea acţiunilor sunt excesive sau structura lor este deosebit de complexă, acestea pot constitui o barieră. Cele mai mari costuri asociate unei IPO sunt în general costurile de consultanţă şi costurile postlistare mari, precum şi cerinţele sporite de conformitate. Un alt factor important în calitatea şi performanţa unei pieţe de capital îl reprezintă standardele de guvernanţă corporativă. Pentru a creşte eficienţa şi a preveni suprareglementarea, reglementarea guvernanţei corporative trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a putea răspunde nevoilor companiilor, fără a compromite concentrarea asupra menţinerii performanţei economice şi a integrităţii pieţei - sursa OECD, 2018. BVB a adoptat actualul Cod de guvernanţă corporativă în 2015 şi a lansat recent un program educaţional pentru a promova o mai bună guvernanţă corporativă, împreună cu organizaţiile partenere - sursa: BVB. O serie de companii de stat care sunt deja listate au rata free-float scăzută, iar o măsură complementară emiterii de acţiuni minoritare la întreprinderile de stat necotate, semnificative din punct de vedere financiar, ar fi, prin urmare, creşterea acestei rate prin reducerea participaţiilor guvernamentale. Creşterea free-float-ului ar contribui la îmbunătăţirea activităţii bursiere şi ar sprijini încercarea de a muta companiile de stat listate pe piaţa alternativă AeRO pe piaţa principală. O altă modalitate de creştere a dimensiunii valorilor investibile în România ar fi promovarea înfiinţării unui număr de societăţi de investiţii cotate la bursă, care se concentrează activ pe investiţiile în companii nelistate, cu avantajul de a stabili o legătură între companiile nelistate şi piaţa publică de acţiuni. Pentru a promova listarea companiilor nelistate, alte pieţe au lansat programe/campanii pentru a oferi companiilor informaţii, sprijin, îndrumare şi conexiuni cu potenţialii investitori. Există încă un potenţial mare de extindere a pieţei de capital prin listarea publică a participaţiilor minoritare ale întreprinderilor de stat semnificative din punct de vedere financiar, care ar putea juca un rol important în îmbunătăţirea profilului pieţei de valori din România, cu dublu beneficiu: de a creşte semnificativ dimensiunea pieţei şi de a îmbunătăţi performanţa financiară. Planul naţional de recuperare şi rezilienţă al României în urma crizei provocate de pandemia COVID-19, aprobat de Consiliul UE în 28 octombrie 2021, include o secţiune care se concentrează în mod special pe schemele de ajutor pentru sectorul privat, care se adresează companiilor care doresc să se listeze public şi să îşi diversifice sursele de finanţare - sursa MFE, 2021. O piaţă de capital care funcţionează bine, care poate mobiliza fonduri şi le poate aloca în mod productiv va fi deosebit de importantă în perioada de redresare după această criză. Obiective specifice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de listare la bursă - Obiectiv specific I.1: Revizuirea cadrului de reglementare aplicabil procedurii de atragere de capital, atât pentru ofertele publice iniţiale, cât şi pentru cele derulate ulterior admiterii la tranzacţionare a valorilor mobiliare, în vederea simplificării procedurilor şi a reducerii perioadei de timp necesar pentru atragerea de capital – Obiectiv specific I.2: Îmbunătăţirea standardelor de guvernanţă corporativă prin: • aderarea companiilor deţinute de stat listate sau care urmează a fi listate la cele mai înalte standarde de guvernanţă corporativă. – Obiectiv specific I.3: Extinderea şi diversificarea tipologiei de instrumente tranzacţionabile pe piaţa de capital prin: • listarea acţiunilor reprezentând deţineri minoritare la companiile mari care sunt deţinute de stat şi creşterea free-float-ului pentru astfel de companii deja listate; • încurajarea transferului pe piaţa reglementată a companiilor deţinute de stat listate pe SMT administrat de BVB prin întărirea şi respectarea principiilor de guvernanţă corporativă şi îmbunătăţirea cerinţelor de transparenţă. – Obiectiv specific I.4: Introducerea unei campanii naţionale care se va adresa atât companiilor publice, cât şi celor private pentru a încuraja companiile să utilizeze finanţarea din piaţa de capital, informând conducerea companiilor şi alţi actori relevanţi despre numeroasele oportunităţi existente – Obiectiv specific I.5: Intensificarea demersurilor pentru îndeplinirea cerinţelor de autorizare şi operaţionalizare a unei CCP – Obiectiv specific I.6: Încurajarea listării companiilor pe SMT administrat de BVB, inclusiv prin: • simplificarea procedurilor de listare; • implementarea utilizării unei platforme electronice posibil de accesat de către emitent şi autorităţile/instituţiile cu atribuţii în aprobarea solicitării de listare pentru asigurarea celerităţii procesului. Obiectiv general II: Creşterea lichidităţii pe piaţa secundară Pieţele de capital bine dezvoltate depind în mare măsură de pieţele secundare active, unde instrumentele financiare sunt tranzacţionate frecvent, permiţând un proces eficient de formare a preţurilor şi o corelaţie pozitivă între lichiditatea pieţei secundare şi dimensiunea pieţei de capital. Dezvoltarea pieţei de capital depinde, de asemenea, de un sector financiar care funcţionează bine, inclusiv de o bază diversificată de investitori instituţionali, care poate canaliza economiile către pieţele de capital şi poate contribui la stabilitatea şi lichiditatea sectorului. Având în vedere natura orizontului lor de investiţii, fondurile de pensii oferă o sursă pe termen lung de fonduri pieţelor de capital, dar datorită faptului că acestea urmează în cea mai mare parte strategii de investiţii de tip „buy-and-hold“ - cumpără şi aşteaptă, ele nu stimulează creşterea lichidităţii pieţei, spre deosebire de fondurile de investiţii. Analiza mai detaliată a pieţei de capital din România arată că atât segmentul principal, cât şi segmentul AeRO sunt caracterizate prin niveluri scăzute de lichiditate. Lichiditatea scăzută la BVB, în special în segmentul AeRO, este determinată şi de multe acţiuni inactive. În segmentul principal, nivelul mediu de free-float al categoriei Premium este aproape de două ori mai mare decât al categoriei Standard, iar numărul de tranzacţii în Premium este de şapte ori mai mare decât în Standard. Ofertele secundare - SPO nu sunt doar o sursă importantă de capital nou pentru companii, ci le permit acestora să îşi mărească nivelurile de free-float ori de câte ori sunt emise noi acţiuni. În prezent, Regulamentul (UE) 2017/1.129 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, şi de abrogare a Directivei 2007/71/CE, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2017/1.129, care trebuie să fie publicat atunci când valorile mobiliare sunt oferite publicului sau admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată permite un prospect simplificat pentru ofertele publice secundare şi creşte pragul de emitere a capitalurilor proprii fără prospect. Deşi prospectul rămâne un document-cheie pentru investitori, deoarece oferă informaţii calitative şi cuprinzătoare, pentru ofertele publice secundare ar putea fi împovărător, deoarece companiile publică deja informaţii pe piaţă în mod regulat. Emisiunile de valori mobiliare în valoare totală de până la un prag între 1 şi 8 milioane euro sunt exceptate de la publicarea unui prospect, iar statele pot să îşi adapteze pragurile naţionale pentru a încuraja atât listările de companii mai mici, cât şi ofertele publice secundare. Cu toate acestea, România nu a modificat încă pragul. Un posibil motiv pentru lichiditatea scăzută înregistrată pentru unele acţiuni de pe piaţa din România este existenţa unor conturi inactive de retail care deţin acţiunile alocate cetăţenilor în cadrul Programului de privatizare în masă din 1995-1996. Lipsa de activitate a deţinătorilor acestor acţiuni nu afectează doar lichiditatea din piaţă, ci şi brokerii, BVB şi DC, care nu pot valorifica ocazia de a obţine venituri din tranzacţii altfel posibile. În ultimii ani, BVB şi DC au propus programe de conştientizare pentru a ajunge la acţionarii inactivi, dar situaţia nu s-a îmbunătăţit semnificativ. Decalajul dintre numărul de tranzacţii, valoarea şi frecvenţa de tranzacţionare dintre piaţa principală şi segmentul AeRO poate fi explicat parţial prin decalajele informaţionale mari existente. Disponibilitatea cercetării de piaţă pentru companii le oferă acestora vizibilitate pentru investitori şi ajută la generarea mai multor informaţii care sprijină pieţele de capital eficiente, precum şi tranzacţionarea informată. Acesta este în principal rezultatul modificărilor de reglementare introduse de MiFID II în 2018, care vizează separarea costurilor de cercetare de costurile de execuţie - costul cercetării să fie separat de comisioanele de tranzacţionare plătite brokerilor şi a avut un impact deosebit asupra companiilor mai mici cotate la bursă. În februarie 2021, în cadrul pachetului de redresare a pieţelor de capital aprobat ca răspuns la pandemia COVID-19, CE a aprobat o derogare de la cadrul MiFID II pentru a renunţa la regulile de separare pentru cercetarea acţiunilor pe companii cu o capitalizare de piaţă mai mică de 1 miliard euro în ultimele 36 de luni. Această scutire are ca scop sprijinirea lichidităţii şi creşterea vizibilităţii companiilor cu capitalizare mică şi mijlocie într-o perioadă în care poate fi necesară finanţare. Investitorii pe termen lung pot utiliza instrumente derivate pentru a-şi gestiona expunerile la riscul de portofoliu. Cu toate acestea, în multe ţări, reglementările privind pensiile constrâng investiţiile în instrumente derivate. În România, investiţia în instrumente derivate este permisă numai în măsura în care contribuie la reducerea riscurilor investiţionale exclusiv prin scăderea riscului valutar sau a riscului ratei dobânzii. La sfârşitul anului 2021, instrumentele derivate erau aproape inexistente în valoarea totală a activelor fondurilor de pensii private. Cu toate acestea, ponderea activelor denominate în valută în totalul activelor fondurilor româneşti administrate privat este de aproximativ 10%, majoritatea fiind denominate în euro - sursa: ASF. În timp ce riscurile valutare sunt gestionate în conformitate cu strategia de management al riscului a fondurilor de pensii, utilizarea limitată a instrumentelor derivate în valută pentru acoperirea expunerilor valutare ar putea fi o consecinţă a lipsei unei pieţe de instrumente derivate care să funcţioneze bine în România. Până în 2018, SIBEX - Sibiu Stock Exchange S.A. - SIBEX a fost operatorul de piaţă şi administratorul pieţei de instrumente derivate din România (1996-2017), operatorul unei pieţe la vedere reglementate - 2010-2017 şi al unui sistem alternativ de tranzacţionare - 2010-2017. În ianuarie 2018 a fost implementată fuziunea prin absorbţie dintre BVB, în calitate de societate absorbantă, şi SIBEX, în calitate de societate absorbită. Ulterior, BVB şi-a anunţat intenţia de a-şi extinde operaţiunile prin relansarea pieţei de instrumente derivate pentru a contribui la creşterea lichidităţii pieţei locale de capital şi, în special, pentru a-şi atinge obiectivul de dublare a mediei valorii zilnice de tranzacţionare pe o perioadă de zece ani. Ca prim pas, în noiembrie 2019, BVB împreună cu alţi opt acţionari au înfiinţat o societate cu scopul de a fi autorizată în calitate de CCP şi de a furniza servicii de compensare pentru pieţele de capital şi energie din România. Prima etapă a funcţionării acestei entităţi ulterior autorizării vizează şi compensarea instrumentelor financiare derivate constând în futures pe acţiuni, futures pe indice şi futures pe energie. În 2020, BVB a introdus un program-pilot de formare de piaţă care îmbunătăţeşte şi mai mult mecanismul deja existent de creştere a lichidităţii. În urma îmbunătăţirii mecanismului de formare a pieţei, o îmbunătăţire a lichidităţii pe segmentul principal al bursei din România s-ar putea explica prin creşterea lichidităţii indusă de modernizarea statutului României de la piaţa de frontieră la cea secundară emergentă - în septembrie 2020. Fondurile de pensii din România se află în continuare într-o fază de acumulare şi este de aşteptat ca în viitor o pondere mai mare din activele lor aflate în administrare să fie alocată investiţiilor străine în scopul diversificării portofoliului, pentru care ar fi nevoie de o bună funcţionare a pieţelor derivate. Este de aşteptat să existe o cerere mai mare de derivate în valută de la companiile nefinanciare, deoarece acestea sunt foarte dependente de valută. Pentru a creşte lichiditatea pieţei BVB şi pentru a atrage noi categorii de investitori de retail, se recomandă implementarea unui sistem deschis de tranzacţionare a fondurilor de investiţii prin sistemul BVB. Acest lucru se poate face într-un mod similar cu cel oferit de Euronext Fund Services, care este un sistem de tranzacţionare la valoarea de piaţă. Obiective specifice pentru creşterea lichidităţii pe piaţa secundară – Obiectiv specific II.1: Susţinerea dezvoltării programului existent - „BVB Research Hub“ care oferă participanţilor la piaţă analize independente - „independent quantitative research“ cu costuri reduse, cu privire la companiile listate şi sprijină societăţile de servicii de investiţii financiare pentru furnizarea acestor cercetări pe piaţă – Obiectiv specific II.2: Realizarea unei campanii naţionale de informare a acţionarilor inactivi care au beneficiat de programul de privatizare în masă derulat din anii 1990 cu scopul lichidării deţinerilor acestora; acordarea unei exceptări de la plata oricărei taxe de tranzacţionare Acest demers de informare pe scară largă a populaţiei cu privire la deţinerile inactive rezultate în urma procesului de privatizare în masă este prevăzut în cadrul proiectului de Lege privind regimul deţinerilor inactive rezultate ca urmare a programului de privatizare în masă, proiect realizat cu asistenţa Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, finanţat de CE prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme structurale - „Structural Reform Support Programme“ şi aflat în proces interministerial de analiză. Prin promovarea şi adoptarea acestui proiect de lege se va realiza astfel şi campania de informare. - Obiectiv specific II.3: Evaluarea cadrului de reglementare şi a cerinţelor operaţionale din piaţă în vederea stimulării ofertelor derulate ulterior admiterii la tranzacţionare a valorilor mobiliare, pentru a încuraja societăţile să îşi mărească nivelul de free-float, prin furnizare de asistenţă pentru acoperirea parţială sau integrală a costului acestor oferte – Obiectiv specific II.4: Intensificarea şi continuarea eforturilor de creare şi dezvoltare a unei pieţe de instrumente financiare derivate – Obiectiv specific II.5: Stimularea dezvoltării operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare prin eficientizarea proceselor de gestionare a garanţiilor – Obiectiv specific II.6: Stimularea tranzacţionării titlurilor de participare ale fondurilor deschise de investiţii - OPCVM prin intermediul sistemelor de tranzacţionare ale pieţei Obiectiv general III: Susţinerea dezvoltării şi creşterii pieţei IMM-urilor IMM-urile din România se confruntă cu obstacole semnificative în accesul la finanţare. Nivelurile scăzute de capitalizare, constrângerile semnificative în materie de creditare şi sursele limitate de finanţare externă le-au împiedicat să profite de oportunităţile de creştere. Astfel, pe lângă alte măsuri care au în vedere susţinerea la nivel naţional a IMM-urilor, cum ar fi măsurile prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 1.204/2022 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare - S.A., cu modificările şi completările ulterioare, buna funcţionare a pieţelor de capital public care vizează IMM-urile, precum şi a pieţelor de capital privat poate juca un rol important în sprijinirea creşterii acestora. În ceea ce priveşte structura de finanţare, IMM-urile, în comparaţie cu companiile mai mari, sunt în general mai dependente de finanţarea internă şi de împrumuturile bancare. Profilul de risc mai ridicat al IMM-urilor le face mai puţin adecvate pentru finanţarea externă. Această structură de finanţare face ca IMM-urile să fie vulnerabile din punct de vedere financiar, în special în perioadele de criză, când disponibilitatea creditului, în special a creditelor bancare, tinde să se contracte rapid, lăsându-le cu mai puţine opţiuni de finanţare. În 2015, BVB a lansat un sistem alternativ/multilateral de tranzacţionare al cărui segment principal este cunoscut sub denumirea comercială de piaţa AeRo, dedicată finanţării, creşterii si promovării IMM-urilor. În comparaţie cu piaţa principală, piaţa AeRO are standarde mai puţin exigente pentru emitenţi, fiind compusă atât dintr-un segment de acţiuni, cât şi dintr-un segment de obligaţiuni corporative. Capitalul privat (private equity) este, de asemenea, un instrument important pentru finanţarea IMM-urilor. Nu numai că poate oferi finanţare pentru companie, dar poate aduce şi expertiză pentru a îmbunătăţi practicile de management şi eficienţa operaţională. Investiţiile în private equity joacă un rol din ce în ce mai important pentru companiile din România. Dezvoltarea unei strategii de cercetare şi inovare va necesita sprijin din partea finanţării din piaţă. Obiective specifice pentru dezvoltarea pieţei IMM-urilor - Obiectiv specific III.1: Intensificarea cooperării între BVB şi CCIR şi organizarea de workshopuri, seminare, conferinţe pentru a promova metodele de finanţare prin piaţa de capital în rândul IMM-urilor; întrucât CCIR reprezintă peste 15.000 de companii din ţară, aceasta ar putea juca un rol esenţial în a ajunge la acele IMM-uri care au potenţialul de creştere, dar care nu dispun de finanţarea necesară. În cadrul unei campanii naţionale care se va adresa atât companiilor publice, cât şi celor private, experţii din cadrul burselor ar putea susţine seminare şi sesiuni de formare privind finanţarea pe piaţă pentru IMM-urile selectate. Astfel de programe pot contribui la creşterea gradului de conştientizare în rândul IMM-urilor cu privire la beneficiile finanţării bazate pe piaţă. – Obiectiv specific III.2: Evaluarea caracterului adecvat al pragului sub care ofertele publice de valori mobiliare sunt scutite de obligaţia de a publica un prospect; cu toate că a fost înfiinţată piaţa AeRO, ofertele de acţiuni au fost limitate şi aproape toate ofertele au fost efectuate ca plasamente private. Regulamentul (UE) 2017/1.129 a acordat statelor membre ale UE flexibilitatea de a renunţa la obligaţia de prospect dacă emisiunea este sub 8 milioane euro. În România, pragul actual este de doar 1 milion euro, ceea ce este semnificativ mai mic decât pragul stabilit în alte ţări membre. Pentru a încuraja IMM-urile să facă oferte publice pentru a ajunge la un grup mai mare de investitori, se poate lua în considerare creşterea acestui prag, ceea ce ar putea facilita utilizarea ofertelor publice şi ar putea permite companiilor să ajungă la un grup mai larg de investitori. – Obiectiv specific III.3: Sprijinirea intermediarilor prin reducerea de taxe şi tarife pentru a susţine companiile mici în evaluarea perspectivelor financiare şi admiterii pe SMT administrat de BVB – Obiectiv specific III.4: Elaborarea unui mecanism pentru stimularea societăţilor listate pe SMT administrat de BVB care îndeplinesc cerinţele legale pentru a se transfera pe piaţa reglementată; pe măsură ce SMT administrat de BVB s-a dezvoltat, o serie de companii au înregistrat o creştere semnificativă şi ar putea începe să planifice, cu ajutorul bursei, un viitor transfer pe piaţa principală. Este important să se proiecteze un mecanism pentru ca societăţile listate pe SMT administrat de BVB să se transfere în cele din urmă pe piaţa principală şi să nu rămână listate pe piaţa alternativă o perioadă nedeterminată. Pe lângă faptul că ar ajuta la poziţionarea SMT administrat de BVB pentru companiile mai mici, perspectiva de a trece pe piaţa principală ar putea fi văzută şi ca un stimulent pentru unele IMM-uri să se listeze pe această piaţă. – Obiectiv specific III.5: Stimularea înfiinţării fondurilor de investiţii de tip IPO Fund pentru sprijinirea finanţării IMM-urilor. Sprijinirea IMM-urilor pentru accesul la finanţarea oferită prin intermediul Fondului european pentru sprijinirea IPO pentru IMM („EU fund to help promote SME IPOs“). – Obiectivul specific III.6: Înfiinţarea de către BVB a unei pieţe de creştere pentru IMM-uri Obiectiv general IV: Promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, precum şi creşterea participării investitorilor individuali şi a mediului de afaceri la piaţa de capital Unul dintre principalele obstacole în calea extinderii pieţelor de capital din România îl reprezintă nivelul limitat al economiilor din rândul investitorilor persoane fizice şi alocarea redusă a acestora către titlurile de capital. Activele financiare ale investitorilor persoane fizice din România s-au dublat de la 71 de miliarde euro în 2010 la 178 de miliarde euro în 2020. Activele financiare ale acestora se ridică la 82% din PIB-ul României, acest procent fiind sub cel înregistrat de Germania, Austria, Cehia, Ungaria, Polonia. În ceea ce priveşte componenţa acestor active financiare, moneda şi depozitele reprezintă cca 37% din totalul activelor financiare în România - sursa: Eurostat. Potrivit Sondajului global privind alfabetizarea financiară, elaborat de Standard & Poor’s Ratings Services, România prezintă cea mai scăzută rată de alfabetizare financiară din UE, doar 22% din populaţie fiind alfabetizată financiar - sursa: Klapper, Lusardi, and Oudheusden, 2016. În acest context, la nivelul Strategiei au fost propuse obiective ce vizează creşterea gradului de conştientizare cu privire la avantajele realizării de economii de către investitorii individuali şi la plasarea corespunzătoare a acestora în diverse produse de investiţie. Astfel, se are în vedere adoptarea unor măsuri care să asigure o protecţie sporită a acestei categorii de investitori, precum şi pentru creşterea încrederii acestora în pieţele de instrumente financiare şi în investiţiile în instrumente financiare. Obiective specifice pentru promovarea economiilor la nivelul investitorilor persoane fizice, precum şi creşterea participării investitorilor individuali şi a mediului de afaceri la piaţa de capital - Obiectiv specific IV.1: Creşterea segmentului de populaţie care are acces la un cont bancar şi implementarea de instrumente digitale de reducere a costurilor, precum şi a gradului de conştientizare în rândul potenţialilor investitori individuali şi a mediului de afaceri cu privire la alternativa investiţiilor/plasamentelor în instrumente financiare în vederea creşterii nivelului de investire în piaţa de capital, prin: • creşterea gradului de conştientizare cu privire la avantajele realizării de economii şi la plasarea corespunzătoare a acestora în diverse produse de investiţii; • realizarea unei campanii naţionale de informare a investitorilor individuali şi a mediului de afaceri cu privire la modalităţile şi oportunităţile de investire pe piaţa de capital. – Obiectiv specific IV.2: Reevaluarea cadrului de reglementare aplicabil în domeniul pieţei de capital în vederea identificării unor eventuale măsuri suplimentare care să asigure o protecţie sporită a investitorilor individuali – Obiectiv specific IV.3: Creşterea încrederii potenţialilor investitori individuali în pieţele de instrumente financiare şi în investiţiile în instrumente financiare Obiectiv general V: Creşterea rolului investitorilor instituţionali Investitorii instituţionali joacă un rol important în dezvoltarea pieţelor de capital, fiind capabili să canalizeze o cantitate semnificativă de finanţare către sectorul real pentru investiţii şi creştere. În România, activele administrate de către investitorii instituţionali reprezentau 33,7 miliarde euro la sfârşitul anului 2021. În rândul investitorilor instituţionali, cea mai mare categorie o reprezintă fondurile de pensii, atât fondurile administrate privat, cât şi facultative, cu active gestionate de 18,7 miliarde euro, urmate de fondurile de investiţii cu 10,1 miliarde euro şi societăţile de asigurări cu 4,9 miliarde EUR (sursa ASF). Fondurile de pensii Sistemul de pensii din România este format din patru piloni, schema de economisire voluntară - pilonul III fiind pusă în aplicare în 2007, iar schema obligatorie - pilonul II în 2008. Atât pilonul II, cât şi pilonul III sunt administrate privat de societăţi de administrare a fondurilor de pensii. Cel de-al patrulea pilon de pensii a fost instituit în anul 2020, până în prezent fiind autorizat doar un singur administrator pe acest segment. La sfârşitul lunii decembrie 2021 existau zece societăţi de administrare a fondurilor de pensii private care gestionau în total 18,01 miliarde euro pentru pilonul II şi 690 milioane euro pentru pilonul III - sursa ASF. Fondurile de pensii private din România urmează o strategie generală de investiţii conservatoare, deoarece majoritatea activelor lor sunt investite în titluri cu venit fix. La sfârşitul lunii decembrie 2021, 60% din active erau alocate titlurilor de stat, 2% depozitelor şi încă 2% obligaţiunilor supranaţionale - sursa ASF. Având în vedere scopul şi natura fondurilor de pensii private din România, în vederea protecţiei participanţilor s-au impus, prin reglementări, limite investiţionale referitoare la tipurile de active: maximum 50% pentru investirea activelor lor în acţiuni şi 30% în obligaţiuni emise de sectorul privat. Pe lângă restricţia privind limitele de investiţii, actuala reglementare în vigoare, respectiv Norma ASF nr. 11/2011 privind investirea şi evaluarea activelor fondurilor de pensii private, cu modificările şi completările ulterioare - capitolul VII, impune ca fondurile de pensii să se încadreze într-un set de categorii de risc predefinite - risc scăzut, mediu şi ridicat. În ciuda sumei tot mai mari investite în acţiuni de către fondurile de pensii din România, participarea acestora la bursă este încă relativ modestă în comparaţie cu Polonia, Ungaria şi Austria - sursa: Raportul OECD. Societăţile de administrare a fondurilor de pensii private din România percep comisioane participanţilor la fondurile de pensii, în schimbul gestionării economiilor pentru pensii. Sistemul actual percepe două tipuri de comisioane: comisionul de administrare din contribuţii, echivalent cu 0,5% din fiecare contribuţie lunară la fond, din care 0,1 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul operaţiunii financiare efectuate pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Naţională de Pensii Publice şi comisionul de administrare din active - o deducere lunară din totalul activelor nete ale fondurilor, care variază de la 0,02% la 0,07%. Fondurile de investiţii Industria fondurilor de investiţii din România s-a dezvoltat în jurul unor mari grupuri bancare. La sfârşitul lunii decembrie 2021, primele 5 companii de administrare a investiţiilor erau afiliate băncilor şi concentrau 92,91% din totalul activelor aferente industriei fondurilor de investiţii. O altă caracteristică a industriei este dominaţia clară a fondurilor deschise - sursa: ASF. Aproape jumătate din investiţia în acţiuni a fondurilor de investiţii din România corespunde investiţiilor Fondului Proprietatea, reprezentând acţiuni acordate persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate de regimul comunist. În cazul fondurilor alternative de investiţii, peste 70% din investiţiile acestora corespund acţiunilor cotate şi doar circa 16% în cazul Fondului Proprietatea. Investiţiile în obligaţii corporative sunt în general scăzute. Fondurile deschise alocă obligaţiilor corporative 19%, în timp ce fondurile alternative de investiţii şi companiile financiare investesc doar 2,6% şi, respectiv, 1,5% - sursa: ASF. Societăţile de asigurare Activele totale ale societăţilor de asigurări din România s-au ridicat la 4,9 miliarde euro în 2021, reprezentând aproximativ 2% din PIB-ul României. În ceea ce priveşte compoziţia activelor, societăţile de asigurări alocă 77% din activele lor obligaţiunilor guvernamentale - media europeană fiind de 31%. OPC reprezintă 2% din active în 2021 - media europeană fiind de 22%. În plus, întrucât societăţile de asigurări din România fac parte din grupuri internaţionale, OPC sunt în general observate în fonduri transfrontaliere mai degrabă decât pe piaţa de capital românească. Mai mult, societăţile de asigurări din România alocă 7% din activele lor obligaţiunilor corporative faţă de, spre exemplu, 70% în Estonia - sursa: ASF, EIOPA Insurance statistics. Obiective specifice pentru creşterea rolului investitorilor instituţionali – Obiectiv specific V.1: Continuarea procesului de simplificare, debirocratizare şi fluidizare a operaţiunilor/procedurilor de autorizare/înregistrare a OPC - OPCVM/FIA/fondurilor de pensii private/ocupaţionale, inclusiv prin revizuirea legislaţiei secundare şi standardizarea unora dintre documentele necesare – Obiectiv specific V.2: Prioritizarea campaniei de conştientizare în ceea ce priveşte necesitatea creşterii ratei de economisire concomitent cu promovarea produselor de investiţii pe termen lung – Obiectiv specific V.3: Creşterea gradului de conştientizare în rândul angajatorilor din sectorul public şi privat cu privire la oportunităţile oferite prin înfiinţarea de fonduri de pensii ocupaţionale - stimularea/fidelizarea salariaţilor; creşterea conturilor de economisire pentru pensii prin activitatea celui de al 4-lea pilon; salariaţii pot contribui împreună cu angajatorii la conturile personale de pensii ocupaţionale. Evaluarea oportunităţii şi iniţierea înfiinţării unor fonduri de pensii ocupaţionale de către angajatorii din diferite ramuri economice, de exemplu, Fondul ocupaţional pentru salariaţii din industria IT/din sectorul financiar/din agricultură/din industria auto/din administraţia publică etc. Obiectiv general VI: Facilitarea finanţării pe termen lung prin mecanisme de piaţă Piaţa de obligaţiuni corporative din România este subdimensionată. Lipsa generală de acces la finanţare constituie o barieră în calea investiţiilor corporative şi a creşterii economice, iar dependenţa excesivă de împrumuturile bancare în comparaţie cu finanţarea bazată pe piaţă este un potenţial impediment pentru stabilitatea financiară. Lipsa unei pieţe de obligaţiuni corporative care să funcţioneze optim nu a condus doar la restricţii semnificative în accesul la finanţare pentru segmente substanţiale ale sectorului corporativ din România, dar a dus şi la o expunere ridicată la titlurile de stat româneşti în rândul investitorilor instituţionali. De asemenea, un alt aspect important este cel referitor la stimularea dezvoltării unei pieţe a obligaţiunilor în general, inclusiv prin încurajarea investiţiilor emise de societăţi nefinanciare şi de către autorităţi publice locale, admise la tranzacţionare în cadrul BVB. Mai mulţi participanţi la piaţă şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la timpul necesar emiterii unei obligaţiuni, subliniind necesitatea reevaluării cerinţei de a organiza o adunare generală extraordinară pentru emiterea unei obligaţiuni. Obiective specifice pentru facilitarea finanţării pe termen lung prin mecanisme de piaţă – Obiectiv specific VI.1: Analizarea cadrului de reglementare şi a proceselor operaţionale aplicabile în vederea identificării modificărilor necesare pentru eficientizarea procesului de listare a obligaţiunilor corporative – Obiectiv specific VI.2: Stimularea dezvoltării pieţei obligaţiunilor inclusiv prin încurajarea investiţiilor în obligaţiuni emise de societăţile nefinanciare şi de către autorităţi publice locale, admise la tranzacţionare în cadrul BVB prin reducerea/eliminarea taxelor/tarifelor de tranzacţionare – Obiectiv specific VI.3: Dezvoltarea de proiecte în regim de parteneriat public-privat în care, în urma unei proceduri concurenţiale, este creată o companie sau o entitate în scopul executării proiectelor de infrastructură pe care le-ar putea finanţa prin emiterea de obligaţiuni corporative Obiectiv general VII: Susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare Potrivit definiţiei Băncii Centrale Europene, fintech reprezintă „inovaţie financiară bazată pe tehnologie care ar putea avea ca rezultat noi modele de afaceri, aplicaţii, procese sau produse cu un efect material asociat asupra pieţelor şi instituţiilor financiare şi prestării de servicii financiare“. Fintech are capacitatea de a îmbunătăţi accesul persoanelor şi firmelor la servicii financiare, precum şi de a conduce la noi produse financiare care să servească mai bine nevoile participanţilor la pieţele financiare. Activitatea fintech se poate împărţi în două direcţii principale - furnizori de servicii financiare şi furnizori de tehnologie şi servicii suport. În data de 24 septembrie 2020, CE - CE a adoptat un pachet privind finanţele digitale, care include strategia privind finanţele digitale şi propuneri legislative privind cripto-activele şi rezilienţa digitală. Prin acest pachet, CE îşi propune să sprijine dezvoltarea competitivă a sectorului financiar al UE şi să ofere consumatorilor acces la produse financiare inovatoare, asigurând, în acelaşi timp, protecţie consumatorilor şi stabilitate pieţelor. În cazul pieţelor financiare nebancare, stadiul actual al pieţelor conduce la ideea că există o oportunitate de a stimula digitalizarea şi inovarea în domeniul financiar, iar autoritatea poate avea un rol important în această direcţie. În trend cu cele mai bune practici pe plan internaţional, ASF încurajează pieţele financiare care pun la dispoziţia consumatorilor servicii financiare competitive şi sigure. În acest scop, autoritatea este implicată activ în susţinerea inovaţiei tehnologice în domeniul financiar, cu scopul de a conduce la un mediu favorabil şi o reglementare modernă, menţinând în acelaşi timp stabilitatea pieţelor şi protejând drepturile consumatorilor. Obiective specifice privind susţinerea inovaţiei financiare – Obiectiv specific VII.1: Sprijinirea participanţilor pe pieţe financiare nebancare pentru aplicarea cadrului european în domeniul finanţelor digitale – Obiectiv specific VII.2: Creşterea competitivităţii pieţei de capital din România prin utilizarea noilor tehnologii DLT în rândul entităţilor care asigură infrastructura pieţei prin dezvoltarea şi implementarea unui proiect-pilot pentru un sistem de tranzacţionare şi sistem de decontare bazat pe tehnologia registrelor distribuite - DLT , în conformitate cu cadrul european în domeniu în vigoare Obiectiv general VIII: Susţinerea dezvoltării pieţei locale de capital privat - private equity şi de capital de risc - venture capital FIA înfiinţate care utilizează strategii investiţionale de tip private equity sau venture capital - VC reprezintă un segment nou în cadrul industriei fondurilor de investiţii alternative din România, motiv pentru care autoritatea s-a implicat în mod activ începând cu anul 2021 pentru dezvoltarea acestui segment, esenţiale pentru acoperirea necesarului de finanţare a IMM-urilor şi care încă nu îndeplinesc cerinţele de eligibilitate pentru listarea pe o piaţă reglementată sau pe un SMT, precum AeRO. În prima etapă, a fost emis Regulamentul ASF nr. 11/2021 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 10/2015 privind administrarea fondurilor de investiţii alternative, cu modificările şi completările ulterioare. Prin acest act normativ s-a facilitat procesul de înregistrare a AFIA care administrează FIA destinate investitorilor profesionali, intitulat „AIFMD Light Regime“. Pe cale de consecinţă, în perioada 2021-2022, au fost înregistraţi 3 noi administratori conform acestui nou tip de licenţă, astfel că numărul de administratori stabiliţi în România a crescut cu circa 15%. În continuare, în etapa a doua, în anul 2022, autoritatea analizează cadrul de reglementare în materie de FIA, în vederea facilitării creării unor vehicule investiţionale dedicate nevoilor investitorilor profesionali şi semiprofesionali. În acest sens, în colaborare cu un grup consultativ format din reprezentanţi ai industriei locale de profil, autoritatea elaborează un proiect de act normativ dedicat reformei în domeniul FIA. Obiective specifice privind susţinerea dezvoltării pieţei locale de capital privat şi de capital de risc – Obiectiv specific VIII.1: Revizuirea legislaţiei naţionale, primare şi secundare, pentru facilitarea înfiinţării de FIA de tip înregistrat - „AIF Light Regime“ Obiectiv general IX: Stimularea investiţiilor verzi Finanţarea sustenabilă (sau durabilă) reprezintă un element-cheie în îndeplinirea obiectivelor politice ale Pactului ecologic european - European Green Deal, lansat de CE în 2019, precum şi a angajamentelor internaţionale ale UE privind clima şi durabilitatea, contribuind la canalizarea investiţiilor private în tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, rezistentă în faţa schimbărilor climatice, eficientă din punctul de vedere al resurselor şi echitabilă. Totodată, în urma impactului pandemiei COVID-19, fondurile europene alocate statelor membre prin Mecanismul european de redresare şi rezilienţă sunt corelate cu obiective privind economii sustenabile şi digitalizare. În vederea implementării obiectivelor din Pactul ecologic european, pe data de 29 iulie 2021 a intrat în vigoare la nivelul UE „Legea europeană a climei“, respectiv Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de modificare a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1.999. Prin această lege se va garanta că toate politicile UE contribuie la acest obiectiv şi că toate sectoarele economiei şi societăţii se implică în acest demers. Finanţarea sustenabilă are ca scop îmbunătăţirea sectorului financiar pentru a susţine dezvoltarea durabilă în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice. Aceasta implică luarea în considerare de către entităţile sectorului financiar a factorilor de mediu, sociali şi de guvernanţă - factori ESG - Environmental, Social, Governance, urmărindu-se astfel orientarea investiţiilor pe termen mai lung în activităţi şi proiecte economice durabile. Pe lângă mecanismele de finanţare pentru susţinerea proiectelor durabile oferite prin intermediul pieţelor bancare şi pieţelor de instrumente financiare, investitorii instituţionali, precum fondurile de investiţii, fondurile de pensii private şi societăţile de asigurări au un rol important în tranziţia către o economie verde, prin plasarea disponibilităţilor financiare pe termen mediu şi lung. Obiective specifice pentru stimularea investiţiilor verzi – Obiectiv specific IX.1: Emiterea de obligaţiuni guvernamentale/suverane verzi/sustenabile Piaţa obligaţiunilor verzi este foarte dinamică; volumul său a crescut exponenţial în ultimii ani, iar apetitul investitorilor pentru obligaţiunile verzi recomandă aceste instrumente ca reper privind direcţia de evoluţie a instrumentelor de finanţare inovatoare şi sustenabile, atât la nivel corporatist, cât şi suveran. Dinamica şi perspectivele pieţei obligaţiunilor verzi sunt determinate de atractivitatea investiţiilor ce vizează dezvoltarea durabilă - ESG, care oferă posibilităţi largi de diversificare a portofoliilor de investiţii într-un domeniu vast aflat în plină expansiune. Prin emisiunea de obligaţiuni verzi, emitenţii îşi asumă şi demonstrează investitorilor şi societăţii angajamentul pentru finanţarea sau dezvoltarea proiectelor sustenabile cu impact pozitiv asupra mediului. Pentru demararea cadrului de finanţare a proiectelor verzi la nivel guvernamental şi dezvoltarea celui din sectorul privat sunt necesare eforturi conjugate, ale tuturor factorilor implicaţi în acest proces pentru dezvoltarea pieţei de capital, care poate să contribuie la finanţarea companiilor autohtone. În acest sens, MF are ca obiectiv pentru perioada următoare crearea cadrului general aplicabil pentru emiterea de obligaţiuni verzi la nivel suveran. Obligaţiunile verzi sunt emise în baza unui cadru care conţine o descriere a strategiei de sustenabilitate a emitentului, a proiectelor eligibile pentru finanţare, precum şi a cadrului intern de guvernanţă pentru gestionarea acestor proiecte. MF, în calitate de administrator al datoriei publice, va coordona procesul de pregătire şi lansare efectivă a obligaţiunilor verzi, în linie cu principiile Taxonomiei UE şi cu standardul privind obligaţiunile verzi europene - EuGB, şi de raportare periodică către mediul investiţional a fondurilor alocate pentru cheltuielile eligibile, proces care se va desfăşura pe termen mediu şi care va contribui la realizarea obiectivelor strategice privind diversificarea instrumentelor de finanţare. – Obiectiv specific IX.2: Creşterea gradului de conştientizare în rândul potenţialilor investitori cu privire la oportunităţile oferite de investiţiile în produse care promovează caracteristici de mediu şi/sau sociale sau care au ca obiectiv investiţiile durabile – Obiectiv specific IX.3: Creşterea gradului de conştientizare în rândul emitenţilor privind alinierea la prevederile art. 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2.088 şi creşterea calităţii raportărilor nonfinanciare VII. Programe - direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei Pentru îndeplinirea celor nouă obiective generale şi a obiectivelor specifice aferente fiecăruia dintre acestea, vor fi aplicate următoarele direcţii mari de acţiune: - revizuirea/completarea/modificarea cadrului de reglementare; – organizarea de campanii de promovare/informare/ conştientizare; – acordarea de consultanţă/consiliere; – dezvoltarea de platforme electronice; – organizarea de întâlniri de dezbateri pentru identificarea anumitor probleme, precum şi a soluţiilor optime. Prezentarea detaliată a planurilor de acţiune pentru fiecare obiectiv specific în parte se găseşte în anexă. VIII. Rezultate aşteptate Implementarea Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026 urmăreşte obţinerea mai multor rezultate aşteptate: Tabelul 10 - Sinteza principalelor rezultate aşteptate, ca urmare a implementării Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Obiective generale │Rezultate │
│ │aşteptate │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Creşterea │
│ │numărului de │
│ │emitenţi listaţi│
│ │pe toate │
│ │categoriile BVB │
│ │- Creşterea │
│ │capitalizării │
│ │bursiere │
│I. Îmbunătăţirea │- Creşterea │
│condiţiilor pentru │lichidităţii │
│listarea pe piaţa de │- Dezvoltarea │
│capital │pieţei │
│ │obligaţiunilor │
│ │- Dezvoltarea │
│ │pieţei de │
│ │împrumuturi de │
│ │valori mobiliare│
│ │- Dezvoltarea │
│ │pieţei │
│ │instrumentelor │
│ │derivate │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Creşterea │
│ │numărului de │
│ │investitori │
│II. Creşterea │instituţionali │
│lichidităţii pe piaţa│şi a │
│secundară │atractivităţii │
│ │pieţei locale de│
│ │capital pe plan │
│ │extern │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Creşterea │
│ │numărului de │
│ │IMM-uri care se │
│III. Promovarea, │finanţează prin │
│dezvoltarea şi │piaţa de capital│
│creşterea unei pieţe │- Creşterea şi │
│active a IMM-urilor │diversificarea │
│ │investitorilor │
│ │care oferă │
│ │finanţare │
│ │IMM-urilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Creşterea │
│ │numărului de │
│ │investitori │
│ │retail activi pe│
│ │piaţa de capital│
│IV. Promovarea │- Creşterea │
│economiilor în rândul│economisirii pe │
│investitorilor │termen lung │
│persoane fizice, │- Creşterea │
│precum şi creşterea │atractivităţii │
│participării │plasamentelor în│
│investitorilor │fonduri de │
│individuali şi a │investiţii │
│mediului de afaceri │- Creşterea │
│la piaţa de capital │utilizării │
│ │serviciilor │
│ │financiare │
│ │digitale │
│ │- Creşterea │
│ │incluziunii │
│ │financiare │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Promovarea │
│ │oportunităţilor │
│ │oferite de │
│ │fondurile de │
│ │pensii │
│ │ocupaţionale în │
│ │rândul │
│V. Creşterea rolului │angajatorilor │
│investitorilor │- Dezvoltarea │
│instituţionali │pieţei │
│ │fondurilor de │
│ │pensii │
│ │ocupaţionale │
│ │- Creşterea │
│ │atractivităţii │
│ │fondurilor de │
│ │pensii │
│ │facultative │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Creşterea │
│ │numărului de │
│VI. Facilitarea │obligaţiuni │
│finanţării pe termen │listate şi │
│lung prin mecanisme │diversificarea │
│de piaţă │domeniilor de │
│ │activitate ale │
│ │emitenţilor │
│ │acestora │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Îmbunătăţirea │
│ │înţelegerii şi a│
│ │implementării │
│ │cadrului │
│ │legislativ │
│ │european în │
│ │domeniul │
│ │finanţelor │
│VII. Susţinerea │digitale │
│digitalizării şi a │- Utilizarea │
│inovaţiei financiare │tehnologiilor │
│ │DLT în rândul │
│ │entităţilor care│
│ │asigură │
│ │infrastructura │
│ │pieţei locale de│
│ │capital │
│ │- Diminuarea │
│ │riscurilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│VIII. Susţinerea │ │
│dezvoltării pieţei │ │
│locale de capital │- Dezvoltarea │
│privat - private │pieţei de FIA de│
│equity şi de capital │tip înregistrat │
│de risc - venture │ │
│capital │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Creşterea │
│ │interesului │
│ │investitorilor │
│ │pentru │
│ │instrumente │
│ │financiare verzi│
│IX. Stimularea │- Creşterea │
│investiţiilor verzi │numărului de │
│ │obligaţiuni │
│ │verzi listate │
│ │- Îmbunătăţirea │
│ │transparenţei │
│ │privind │
│ │sustenabilitatea│
└─────────────────────┴────────────────┘
IX. Indicatori de măsurare a evoluţiei implementării Strategiei Planul de acţiuni anexă la prezenta strategie cuprinde o serie de indicatori utilizaţi pentru monitorizarea evoluţiei, respectiv pentru evaluarea stadiului de implementare a Strategiei, care sunt aferenţi obiectivelor/acţiunilor cuantificabile. Pentru toate activităţile desfăşurate, instituţiile implicate vor prezenta în mod detaliat stadiile de evoluţie în rapoartele anuale pe care le vor realiza, conform punctului X din Strategie. X. Proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării şi impactului Strategiei MF şi ASF îşi asumă îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în cadrul Strategiei, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii. Monitorizarea Strategiei şi a implementării măsurilor prevăzute în Planul de acţiune anexat Strategiei se realizează la nivelul fiecărei autorităţi sau instituţii publice responsabile, potrivit competenţelor legale. Instituţiile responsabile de implementarea obiectivelor generale şi specifice raportează anual ASF şi MF stadiul implementării acestora, utilizând, acolo unde este posibil, indicatorii prevăzuţi în Planul de acţiune. Termenul de raportare este 15 februarie pentru anul anterior. XI. Instituţiile responsabile Instituţiile implicate în implementarea Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026 şi în realizarea obiectivelor, conform Planului de acţiune anexat prezentei strategii sunt: - Autoritatea de Supraveghere Financiară; – Ministerul Finanţelor; – Ministerul Economiei; – Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice - AMEPIP*; *AMEPIP va fi autoritate responsabilă ulterior constituirii sale în conformitate cu prevederile legii. – companii de stat relevante; – Bursa de Valori Bucureşti; – acţionarii contrapărţii centrale; – contrapartea centrală; – depozitarul central; – Asociaţia Administratorilor de Fonduri; – Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare; – Asociaţia Brokerilor; – Asociaţia pentru Relaţia cu Investitorii din România; – Camera de Comerţ şi Industrie a României; – Institutul de Studii Financiare; – Asociaţia Română a Băncilor; – Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România; – societăţi de administrare a investiţiilor; – administratori de fonduri de investiţii alternative; – alţi stakeholderi relevanţi din domeniul privat şi public. XII. Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare Finanţarea obiectivelor generale şi specifice, realizate prin Planul de acţiune prevăzut în anexa prezentei Strategii naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026, care intră în responsabilitatea instituţiilor sau autorităţilor publice, se asigură din bugetul aprobat al fiecărei instituţii sau autorităţi publice responsabile sau implicate. XIII. Implicaţiile asupra cadrului juridic Pentru realizarea obiectivelor generale şi specifice ale Strategiei pentru dezvoltarea pieţei de capital vor fi revizuite/completate/modificate de către autorităţile şi instituţiile competente reglementări secundare, precum şi coduri aferente operatorului de piaţă BVB. În situaţia în care în urma implementării acţiunilor şi etapelor prevăzute în Planul de acţiune anexat va apărea necesitatea revizuirii unor acte legislative primare, se vor demara iniţiativele necesare în acest sens. ANEXA 1 PLANUL DE ACŢIUNE pentru implementarea Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026
┌────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │Autoritate/ │Autoritate/ │ │Indicatori de │
│Obiective │Principalele │Instituţie │Instituţie │Termen de │monitorizare/ │
│specifice │acţiuni │participantă │responsabilă │implementare│Rezultat │
│ │ │ │ │ │aşteptat │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │
├────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general I: Îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de │
│capital │
├────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│ │1. Realizarea │ │ │ │ │
│ │unei analize cu │ │ │ │ │
│ │privire la cadrul│ │ │ │ │
│ │de reglementare │ │ │ │ │
│ │aplicabil │ │ │ │ │
│ │procedurii de │ │ │ │ │
│ │atragere de │ │ │ │ │
│ │capital, atât │ │ │ │ │
│ │pentru ofertele │ │ │ │ │
│Obiectiv │publice iniţiale,│ │ │ │ │
│specific I.1: │cât şi pentru │ │ │ │ │
│Revizuirea │cele derulate │ │ │ │1. În cazul │
│cadrului de │ulterior │ │ │ │reglementărilor│
│reglementare │admiterii la │ │ │ │secundare ale │
│aplicabil │tranzacţionare a │ │ │ │ASF - care nu │
│procedurii de │valorilor │ │ │ │necesită │
│atragere de │mobiliare, în │ │ │ │modificarea │
│capital, atât │vederea │ │ │31 decembrie│legislaţiei │
│pentru ofertele │identificării │ │ │2024: │primare │
│publice │potenţialelor │ │ │- realizarea│- adoptarea de │
│iniţiale, cât şi│modificări şi │ASF │ASF │analizei de │către ASF a │
│pentru cele │completări ale │Asociaţia pentru │Asociaţia pentru │la pct. 1 │reglementărilor│
│derulate │dispoziţiilor │Relaţia cu │Relaţia cu │din coloana │secundare │
│ulterior │legale menite să │Investitorii din │Investitorii din │Principalele│2. În cazul │
│admiterii la │conducă la │România │România │acţiuni │legislaţiei │
│tranzacţionare a│simplificarea │ │ │- elaborarea│primare │
│valorilor │procedurilor şi a│ │ │proiectelor │- transmiterea │
│mobiliare, în │reducerii │ │ │de acte │către MF a │
│vederea │perioadei de timp│ │ │normative │proiectului de │
│simplificării │necesar pentru │ │ │ │act normativ în│
│procedurilor şi │atragerea de │ │ │ │vederea │
│a reducerii │capital │ │ │ │iniţierii │
│perioadei de │2. Iniţierea │ │ │ │procesului de │
│timp necesar │procesului de │ │ │ │promovare a │
│pentru atragerea│elaborare a unui │ │ │ │acestuia │
│de capital │act normativ - de│ │ │ │ │
│ │legislaţie │ │ │ │ │
│ │primară şi/sau │ │ │ │ │
│ │reglementări │ │ │ │ │
│ │secundare ale │ │ │ │ │
│ │ASF, care să │ │ │ │ │
│ │includă │ │ │ │ │
│ │modificările şi │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │
│ │identificate la │ │ │ │ │
│ │pct. 1 │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │MF/Agenţia pentru│MF/Agenţia pentru│ │ │
│specific I.2: │ │Monitorizarea şi │Monitorizarea şi │ │ │
│Îmbunătăţirea │ │Evaluarea │Evaluarea │ │ │
│standardelor de │ │Performanţelor │Performanţelor │ │ │
│guvernanţă │ │Întreprinderilor │Întreprinderilor │ │ │
│corporativă │ │Publice - AMEPIP*│Publice - AMEPIP*│ │ │
│prin: │ │Companii de stat │Companii de stat │ │ │
│• aderarea │ │relevante │relevante │31 decembrie│ │
│companiilor │ │*AMEPIP va fi │*AMEPIP va fi │2024 │ │
│deţinute de stat│ │autoritate │autoritate │ │ │
│listate sau care│ │responsabilă │responsabilă │ │ │
│urmează a fi │ │ulterior │ulterior │ │ │
│listate la cele │ │constituirii sale│constituirii sale│ │ │
│mai înalte │ │în conformitate │în conformitate │ │ │
│standarde de │ │cu prevederile │cu prevederile │ │ │
│guvernanţă │ │legii. │legii. │ │ │
│corporativă │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │- creşterea │
│ │ │ │ │ │free-float-ului│
│Obiectiv │ │ │ │ │companiilor │
│specific I.3: │ │ │ │ │mari listate la│
│Extinderea şi │ │ │ │ │care statul are│
│diversificarea │ │ │ │ │deţineri │
│tipologiei de │ │ │ │ │minoritare │
│instrumente │ │ │ │ │BVB: │
│tranzacţionabile│ │ │ │ │- realizarea │
│pe piaţa de │ │ │ │ │anuală a unei │
│capital, prin: │ │ │ │ │situaţii │
│• listarea │ │ │ │ │cuprinzând │
│acţiunilor │- BVB: evaluarea │Companii de stat │Companii de stat │ │companiile │
│reprezentând │anuală a │relevante │relevante │ │tranzacţionate │
│deţineri │companiilor │MF/Agenţia pentru│MF/Agenţia pentru│ │în cadrul SMT │
│minoritare la │tranzacţionate în│Monitorizarea şi │Monitorizarea şi │ │administrat de │
│companiile mari │cadrul SMT pentru│Evaluarea │Evaluarea │ │BVB care au │
│care sunt │identificarea │Performanţelor │Performanţelor │ │fost │
│deţinute de stat│celor care │Întreprinderilor │Întreprinderilor │ │identificate ca│
│şi creşterea │îndeplinesc │Publice - AMEPIP*│Publice - AMEPIP*│ │îndeplinind │
│free-float-ului │condiţii de │Ministerul │Ministerul │ │condiţiile de │
│pentru astfel de│transfer pe piaţa│Economiei │Economiei │31 decembrie│admitere la │
│companii deja │reglementată; │BVB │BVB │2026 │tranzacţionare │
│listate; │oferirea de │*AMEPIP va fi │*AMEPIP va fi │ │pe PR şi │
│• încurajarea │sprijin/asistenţă│autoritate │autoritate │ │notificarea, │
│transferului pe │cu privire la │responsabilă │responsabilă │ │până cel târziu│
│piaţa │cerinţele de │ulterior │ulterior │ │la data de 31 │
│reglementată a │guvernanţă şi │constituirii sale│constituirii sale│ │martie a │
│companiilor │transparenţă │în conformitate │în conformitate │ │fiecărui an, a │
│deţinute de stat│pentru listarea │cu prevederile │cu prevederile │ │respectivelor │
│listate pe SMT │pe PR │legii. │legii. │ │companii cu │
│administrat de │ │ │ │ │privire la │
│BVB prin │ │ │ │ │îndeplinirea │
│întărirea şi │ │ │ │ │respectivelor │
│respectarea │ │ │ │ │condiţii, în │
│principiilor de │ │ │ │ │vederea │
│guvernanţă │ │ │ │ │acordării │
│corporativă şi │ │ │ │ │posibilităţii │
│îmbunătăţirea │ │ │ │ │companiilor de │
│cerinţelor de │ │ │ │ │analizare a │
│transparenţă │ │ │ │ │oportunităţii │
│ │ │ │ │ │luării unei │
│ │ │ │ │ │decizii pentru │
│ │ │ │ │ │listarea pe PR │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific I.4: │ │ │ │ │ │
│Introducerea │ │ │ │ │ │
│unei campanii │ │ │ │ │ │
│naţionale care │ │ │ │ │- materiale de │
│se va adresa │- organizarea de │ │ │ │informare │
│atât companiilor│workshopuri/ │ │ │ │elaborate, │
│publice, cât şi │seminare şi │MF │MF │ │campanii/ │
│celor private │realizarea de │ASF │ASF │ │evenimente şi │
│pentru a │broşuri şi alte │BVB │BVB │ │întâlniri │
│încuraja │materiale pentru │Stakeholderi │Stakeholderi │ │organizate │
│companiile să │informarea │relevanţi din │relevanţi din │31 decembrie│pentru │
│utilizeze │companiilor │mediul privat şi │mediul privat şi │2026 │promovarea │
│finanţarea din │despre │public │public │ │investiţiilor │
│piaţa de │oportunităţile de│Asociaţia │Asociaţia │ │pe piaţa de │
│capital, │finanţare prin │Brokerilor │Brokerilor │ │capital din │
│informând │intermediul │ │ │ │România │
│conducerea │pieţei de capital│ │ │ │- număr de │
│companiilor şi │ │ │ │ │participanţi │
│alţi actori │ │ │ │ │ │
│relevanţi despre│ │ │ │ │ │
│numeroasele │ │ │ │ │ │
│oportunităţi │ │ │ │ │ │
│existente │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- monitorizarea │ │ │ │ │
│Obiectiv │acţiunilor şi │ │ │ │ │
│specific I.5: │proceselor │ │ │ │ │
│Intensificarea │operaţionale │ │ │ │- respectarea │
│demersurilor │necesare pentru │ │ │ │calendarului │
│pentru │finalizarea │ │ │31 martie │intern agreat │
│îndeplinirea │procesului de │Acţionarii CCP │Acţionarii CCP │2024 │pentru │
│cerinţelor de │pregătire a │ │ │ │monitorizarea │
│autorizare şi │dosarului de │ │ │ │stadiului │
│operaţionalizare│autorizare │ │ │ │proiectului │
│a unei CCP │conform │ │ │ │ │
│ │cerinţelor legale│ │ │ │ │
│ │în vigoare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- analiza │ │ │ │ │
│ │legislaţiei │ │ │ │ │
│Obiectiv │secundare │ │ │ │ │
│specific I.6: │specifice emise │ │ │ │ │
│Încurajarea │de ASF şi a │ │ │ │ │
│listării │regulilor de │ │ │ │ │
│companiilor pe │listare cuprinse │ │ │ │ │
│SMT administrat │în codul BVB în │ │ │ │ │
│de BVB, inclusiv│vederea │ │ │ │ │
│prin: │identificării │ │ │ │ │
│• simplificarea │posibilităţilor │ │ │ │ │
│procedurilor de │de simplificare a│ │ │ │- aprobarea │
│listare; │procedurilor de │ │ │ │revizuirilor │
│• implementarea │listare şi, după │ │ │ │aduse cadrului │
│utilizării unei │caz, revizuirea │ASF │ASF │31 decembrie│de reglementare│
│platforme │acestora │BVB │BVB │2024 │- implementarea│
│electronice │- dezvoltarea │ │ │ │şi funcţionarea│
│posibil de │unei platforme │ │ │ │platformei │
│accesat de către│electronice │ │ │ │electronice │
│emitent şi │posibil de │ │ │ │ │
│autorităţile/ │accesat de către │ │ │ │ │
│instituţiile cu │emitent şi │ │ │ │ │
│atribuţii în │autorităţile/ │ │ │ │ │
│aprobarea │instituţiile cu │ │ │ │ │
│solicitării de │atribuţii în │ │ │ │ │
│listare pentru │aprobarea │ │ │ │ │
│asigurarea │solicitării de │ │ │ │ │
│celerităţii │listare pentru │ │ │ │ │
│procesului │asigurarea │ │ │ │ │
│ │celerităţii │ │ │ │ │
│ │procesului │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general II: Creşterea lichidităţii pe piaţa secundară │
├────────────────┬────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific II.1: │ │ │ │ │ │
│Susţinerea │ │ │ │ │ │
│dezvoltării │ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │
│existent - „BVB │ │ │ │ │ │
│Research Hub“ │ │ │ │ │ │
│care oferă │- continuarea │ │ │ │ │
│participanţilor │programului de │ │ │ │- numărul │
│la piaţă analize│sponsorizare a │ │ │ │analizelor │
│independente - │analizei │ │ │ │independente cu│
│„independent │fundamentale şi │ │ │ │privire la │
│quantitative │distribuirea │ │ │ │companiile mai │
│research“ cu │acesteia către │BVB │BVB │31 decembrie│mici şi numărul│
│costuri reduse │toţi │ │ │2026 │de societăţi de│
│cu privire la │investitorii │ │ │ │servicii de │
│companiile │interesaţi, prin│ │ │ │investiţii │
│listate şi │platforma BVB │ │ │ │financiare care│
│sprijină │Research Hub, │ │ │ │furnizează │
│societăţile de │prin includerea │ │ │ │aceste analize │
│servicii de │de noi emitenţi │ │ │ │ │
│investiţii │ │ │ │ │ │
│financiare │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│furnizarea │ │ │ │ │ │
│acestor │ │ │ │ │ │
│cercetări pe │ │ │ │ │ │
│piaţă │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- realizarea de │ │ │ │- aprobarea │
│ │evenimente de │ │ │ │modificărilor │
│Obiectiv │informare a │ │ │ │reglementărilor│
│specific II.2: │acţionarilor │ │ │ │ASF referitoare│
│Realizarea unei │inactivi │ │ │ │la tariful de │
│campanii │- realizarea de │ │ │ │tranzacţionare │
│naţionale de │materiale de │ │ │ │perceput │
│informare a │informare şi │ │ │ │- materiale │
│acţionarilor │publicarea lor │ │ │ │elaborate/ │
│inactivi care au│pe site-ul │ │ │ │publicate şi │
│beneficiat de │autorităţii şi/ │ │ │ │evenimente │
│programul de │sau al │ASF │ASF │ │organizate, │
│privatizare în │instituţiilor │DC │DC │31 decembrie│număr de │
│masă derulat din│implicate │BVB │BVB │2026 │participanţi │
│anii 1990 cu │- realizarea │ │ │ │- număr de │
│scopul │unei analize cu │ │ │ │acţionari │
│lichidării │privire la │ │ │ │inactivi care │
│deţinerilor │modificările ce │ │ │ │şi-au lichidat │
│acestora; │ar putea fi │ │ │ │deţinerile în │
│acordarea unei │realizate la │ │ │ │timpul │
│exceptări de la │nivelul │ │ │ │campaniei │
│plata oricărei │reglementărilor │ │ │ │naţionale de │
│taxe de │ASF referitoare │ │ │ │informare, │
│tranzacţionare │la tarifele │ │ │ │conform │
│ │percepute │ │ │ │informaţiilor │
│ │ │ │ │ │deţinute de DC │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │- realizarea │
│specific II.3: │ │ │ │ │analizei │
│Evaluarea │ │ │ │ │aspectelor │
│cadrului de │ │ │ │ │operaţionale │
│reglementare şi │ │ │ │ │din piaţă, │
│a cerinţelor │ │ │ │ │precum şi a │
│operaţionale din│ │ │ │ │reglementărilor│
│piaţă în vederea│- evaluarea │ │ │ │secundare în │
│stimulării │cadrului de │ │ │ │vederea │
│ofertelor │reglementare │ │ │ │identificării │
│derulate │specific în │ │ │ │necesităţilor │
│ulterior │vederea │ │ │ │de revizuire în│
│admiterii la │identificării │ │ │ │vederea │
│tranzacţionare a│necesităţilor de│ │ │ │creşterii │
│valorilor │revizuire │ASF │ASF │31 decembrie│nivelului de │
│mobiliare, │- evaluarea │BVB │BVB │2026 │free-float, │
│pentru a │prevederilor │ │ │ │precum şi │
│încuraja │codului BVB în │ │ │ │iniţierea, după│
│societăţile să │vederea │ │ │ │caz, a │
│îşi mărească │identificării │ │ │ │procesului de │
│nivelul de │necesităţilor de│ │ │ │revizuire a │
│free-float, prin│revizuire │ │ │ │cadrului de │
│furnizare de │ │ │ │ │reglementare │
│asistenţă pentru│ │ │ │ │- numărul de │
│acoperirea │ │ │ │ │oferte derulate│
│parţială sau │ │ │ │ │ulterior │
│integrală a │ │ │ │ │admiterii la │
│costului acestor│ │ │ │ │tranzacţionare │
│oferte │ │ │ │ │a valorilor │
│ │ │ │ │ │mobiliare │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- elaborarea │ │ │ │ │
│ │documentaţiei şi│ │ │ │ │
│ │solicitarea │ │ │ │ │
│Obiectiv │aprobării pieţei│ │ │ │ │
│specific II.4: │reglementate de │ │ │ │ │
│Intensificarea │instrumente │ │ │ │ │
│şi continuarea │financiare │BVB │BVB │ │- demararea │
│eforturilor de │derivate │CCP │CCP │31 decembrie│tranzacţiilor │
│creare şi │- acordarea de │ASF │ASF │2024 │cu instrumente │
│dezvoltare a │asistenţă pentru│Alţi stakeholderi │Alţi stakeholderi│ │financiare │
│unei pieţe de │elaborarea │relevanţi │relevanţi │ │derivate │
│instrumente │documentaţiei în│ │ │ │ │
│financiare │vederea │ │ │ │ │
│derivate │aprobării pieţei│ │ │ │ │
│ │de instrumente │ │ │ │ │
│ │financiare │ │ │ │ │
│ │derivate │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │- analizarea │ │ │ │ │
│specific II.5: │cerinţelor de │ │ │ │ │
│Stimularea │administrare a │ │ │ │ │
│dezvoltării │riscurilor │ │ │ │- dezvoltarea │
│operaţiunilor de│specifice, │ASF │ASF │ │operaţiunilor │
│împrumut de │modificarea şi │DC │DC │31 decembrie│de împrumut de │
│instrumente │completarea │CCP │CCP │2026 │instrumente │
│financiare prin │codului │ │ │ │financiare │
│eficientizarea │depozitarului │ │ │ │ │
│proceselor de │central/ │ │ │ │ │
│gestionare a │contrapărţii │ │ │ │ │
│garanţiilor │centrale │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- organizarea de│ │ │ │ │
│ │dezbateri cu │ │ │ │ │
│ │administratorii │ │ │ │ │
│ │OPCVM pentru │ │ │ │ │
│ │identificarea │ │ │ │ │
│Obiectiv │aspectelor │ │ │ │ │
│specific II.6: │practice şi de │ │ │ │ │
│Stimularea │reglementare ce │ │ │ │ │
│tranzacţionării │pot contribui la│ │ │ │ │
│titlurilor de │creşterea │BVB │BVB │ │- creşterea │
│participare ale │tranzacţionării │Alţi stakeholderi │Alţi stakeholderi│ │numărului │
│fondurilor │pe piaţă a │relevanţi │relevanţi │31 decembrie│titlurilor de │
│deschise de │titlurilor de │Asociaţia │Asociaţia │2024 │participare ale│
│investiţii - │participare │Administratorilor │Administratorilor│ │OPCVM │
│OPCVM prin │emise de OPCVM │de Fonduri │de Fonduri │ │tranzacţionate │
│intermediul │- analizarea │ASF │ASF │ │ │
│sistemelor de │cadrului legal │ │ │ │ │
│tranzacţionare │în vederea │ │ │ │ │
│ale pieţei │identificării │ │ │ │ │
│ │necesităţilor de│ │ │ │ │
│ │revizuire pentru│ │ │ │ │
│ │stimularea │ │ │ │ │
│ │tranzacţionării │ │ │ │ │
│ │titlurilor de │ │ │ │ │
│ │participare │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general III: Promovarea, dezvoltarea şi creşterea unei pieţe active a │
│IMM-urilor │
├────────────────┬────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific III.1: │ │ │ │ │ │
│Intensificarea │ │ │ │ │ │
│cooperării între│ │ │ │ │ │
│BVB şi CCIR şi │- încheierea │ │ │ │ │
│organizarea de │unui protocol de│ │ │ │- număr de │
│workshopuri, │colaborare; │ASF │ASF │31 decembrie│workshopuri, │
│seminare, │organizarea de │BVB │BVB │2024 │seminare şi │
│conferinţe │workshopuri, │CCIR │CCIR │ │conferinţe │
│pentru a promova│seminare, │ │ │ │organizate │
│metodele de │conferinţe │ │ │ │ │
│finanţare prin │ │ │ │ │ │
│piaţa de capital│ │ │ │ │ │
│în rândul │ │ │ │ │ │
│IMM-urilor │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- evaluarea │ │ │ │ │
│ │pieţei naţionale│ │ │ │ │
│ │din perspectiva │ │ │ │ │
│ │valorilor │ │ │ │ │
│ │aferente │ │ │ │ │
│Obiectiv │ofertelor │ │ │ │ │
│specific III.2: │publice în │ │ │ │ │
│Evaluarea │vederea │ │ │ │- raport de │
│caracterului │stabilirii │ │ │ │evaluare │
│adecvat al │oportunităţii │ │ │ │- stabilirea │
│pragului sub │modificării │ │ │31 decembrie│oportunităţii │
│care ofertele │modalităţii de │ASF │ASF │2024 │modificării │
│publice de │exercitare a │ │ │ │modalităţii de │
│valori mobiliare│opţiunii │ │ │ │exercitare a │
│sunt scutite de │naţionale │ │ │ │opţiunii │
│obligaţia de a │prevăzute în │ │ │ │naţionale │
│publica un │legislaţia │ │ │ │ │
│prospect │europeană cu │ │ │ │ │
│ │privire la │ │ │ │ │
│ │exceptările de │ │ │ │ │
│ │la obligaţia de │ │ │ │ │
│ │publicare a │ │ │ │ │
│ │prospectului │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- revizuirea │ │ │ │ │
│ │cadrului de │ │ │ │ │
│ │reglementare │ │ │ │ │
│ │aplicabil în │ │ │ │ │
│Obiectiv │vederea │ │ │ │ │
│specific III.3: │acordării unor │ │ │ │ │
│Sprijinirea │deduceri din │ │ │ │ │
│intermediarilor │tarifele │ │ │ │ │
│prin reducerea │cuvenite ASF/BVB│ │ │ │ │
│de taxe şi │pentru │ │ │ │- aprobarea │
│tarife pentru a │societăţile de │ASF │ASF │31 decembrie│revizuirilor │
│susţine │servicii de │BVB │BVB │2024 │aduse cadrului │
│companiile mici │investiţii │ │ │ │de reglementare│
│în evaluarea │financiare/ │ │ │ │ │
│perspectivelor │instituţiile de │ │ │ │ │
│financiare şi │credit care │ │ │ │ │
│admiterii pe SMT│asigură │ │ │ │ │
│administrat de │intermedierea │ │ │ │ │
│BVB │procedurii de │ │ │ │ │
│ │admitere la │ │ │ │ │
│ │tranzacţionare │ │ │ │ │
│ │pe piaţa │ │ │ │ │
│ │reglementată/SMT│ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- analiza │ │ │ │ │
│ │cadrului de │ │ │ │ │
│Obiectiv │reglementare în │ │ │ │ │
│specific III.4: │vigoare şi a │ │ │ │ │
│Elaborarea unui │prevederilor │ │ │ │ │
│mecanism pentru │codului BVB în │ │ │ │ │
│stimularea │vederea │ │ │ │ │
│societăţilor │identificării │ │ │ │- aprobarea │
│listate pe SMT │posibilităţilor │ASF │ASF │31 decembrie│revizuirilor │
│administrat de │de revizuire │BVB │BVB │2024 │aduse cadrului │
│BVB care │pentru a │ │ │ │de reglementare│
│îndeplinesc │facilita │ │ │ │ │
│cerinţele legale│transferul │ │ │ │ │
│pentru a se │emitenţilor │ │ │ │ │
│transfera pe │eligibili din │ │ │ │ │
│piaţa │piaţa SMT în PR │ │ │ │ │
│reglementată │şi, după caz, │ │ │ │ │
│ │revizuirea │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific III.5: │ │ │ │ │ │
│Stimularea │ │ │ │ │ │
│înfiinţării │ │ │ │ │ │
│fondurilor de │ │ │ │ │ │
│investiţii de │- completarea │ │ │ │ │
│tip IPO Fund │cadrului de │ │ │ │ │
│pentru │reglementare în │ │ │ │ │
│sprijinirea │vigoare şi a │ │ │ │- aprobarea │
│finanţării │prevederilor │ASF │ASF │ │revizuirilor │
│IMM-urilor. │codului BVB │Asociaţia │Asociaţia │ │aduse cadrului │
│Sprijinirea │- organizarea de│Administratorilor │Administratorilor│31 decembrie│de reglementare│
│IMM-urilor │sesiuni de │de Fonduri │de Fonduri │2024 │- număr de │
│pentru accesul │informare │BVB │BVB │ │sesiuni de │
│la finanţarea │adresate direct │ │ │ │informare │
│oferită prin │IMM-urilor care │ │ │ │ │
│intermediul │au nevoie de │ │ │ │ │
│Fondului │finanţare │ │ │ │ │
│European pentru │ │ │ │ │ │
│sprijinirea IPO │ │ │ │ │ │
│pentru IMM „EU │ │ │ │ │ │
│fund to help │ │ │ │ │ │
│promote SME │ │ │ │ │ │
│IPOs“ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- întocmirea de │ │ │ │ │
│ │către BVB a │ │ │ │ │
│ │documentaţiei │ │ │ │ │
│ │necesare pentru │ │ │ │ │
│ │înregistrarea │ │ │ │ │
│ │unei pieţe de │ │ │ │ │
│ │creştere pentru │ │ │ │ │
│ │IMM-uri şi │ │ │ │- depunerea de │
│ │depunerea │ │ │ │către BVB - │
│Obiectiv │cererii de │ │ │ │S.A. a cererii │
│specific III.6: │înregistrare a │ │ │ │de înregistrare│
│Înfiinţarea, de │acestei pieţe la│BVB │BVB │31 decembrie│a pieţei de │
│către BVB, a │ASF │ASF │ASF │2024 │creştere la ASF│
│unei pieţe de │- înregistrarea │ │ │ │- emiterea │
│creştere pentru │de către ASF a │ │ │ │actului │
│IMM-uri │pieţei de │ │ │ │individual de │
│ │creştere pentru │ │ │ │către ASF │
│ │IMM-uri │ │ │ │ │
│ │- promovarea │ │ │ │ │
│ │către companii a│ │ │ │ │
│ │oportunităţilor │ │ │ │ │
│ │de listare pe │ │ │ │ │
│ │piaţa de │ │ │ │ │
│ │creştere pentru │ │ │ │ │
│ │IMM-uri │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general IV: Promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane │
│fizice, precum şi creşterea participării investitorilor individuali şi a │
│mediului de afaceri la piaţa de capital │
├────────────────┬────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific IV.1: │ │ │ │ │ │
│Creşterea │ │ │ │ │ │
│segmentului de │ │ │ │ │ │
│populaţie care │ │ │ │ │ │
│are acces la un │ │ │ │ │ │
│cont bancar şi │ │ │ │ │ │
│implementarea de│ │ │ │ │ │
│instrumente │ │ │ │ │ │
│digitale de │ │ │ │ │ │
│reducere a │ │ │ │ │ │
│costurilor, │ │ │ │ │ │
│precum şi a │ │ │ │ │ │
│gradului de │ │ │ │ │ │
│conştientizare │ │ │ │ │ │
│în rândul │- supravegherea │ │ │ │ │
│potenţialilor │implementării de│ │ │ │ │
│investitori │instrumente │ │ │ │ │
│individuali şi a│digitale; │ │ │ │ │
│mediului de │dezvoltarea │ │ │ │- creşterea │
│afaceri cu │accesului la │ │ │ │numărului de │
│privire la │servicii bancare│ │ │ │persoane cu │
│alternativa │prin telefonul │MF │MF │ │acces la un │
│investiţiilor/ │mobil │ASF/Institutul de │ASF/Institutul de│ │cont bancar │
│plasamentelor în│- continuarea │Studii Financiare │Studii Financiare│ │prin bănci │
│instrumente │programelor de │Asociaţia Română a│Asociaţia Română │ │cooperatiste │
│financiare în │titluri de stat │Băncilor │a Băncilor │ │- │
│vederea │destinate │Asociaţia │Asociaţia │ │diversificarea │
│creşterii │populaţiei: │Administratorilor │Administratorilor│31 decembrie│bazei │
│nivelului de │TEZAUR - prin │de Fonduri │de Fonduri │2024 │instituţionale │
│investire în │intermediul │Asociaţia │Asociaţia │ │de retail │
│piaţa de │unităţilor │Brokerilor │Brokerilor │ │pentru piaţa │
│capital, prin: │trezoreriilor │Asociaţia │Asociaţia │ │titlurilor de │
│- creşterea │statului şi │Utilizatorilor │Utilizatorilor │ │stat │
│gradului de │oficiile poştale│Români de Servicii│Români de │ │- număr sesiuni│
│conştientizare │şi FIDELIS - │Financiare │Servicii │ │/seminare/ │
│cu privire la │prin instituţii │ │Financiare │ │workshopuri │
│avantajele │de credit şi │ │ │ │organizate; │
│realizării de │societăţi de │ │ │ │număr │
│economii şi la │servicii │ │ │ │participanţi │
│plasarea │financiare │ │ │ │ │
│corespunzătoare │- organizarea de│ │ │ │ │
│a acestora în │sesiuni/seminare│ │ │ │ │
│diverse produse │/workshopuri │ │ │ │ │
│de investiţii; │ │ │ │ │ │
│- realizarea │ │ │ │ │ │
│unei campanii │ │ │ │ │ │
│naţionale de │ │ │ │ │ │
│informare a │ │ │ │ │ │
│investitorilor │ │ │ │ │ │
│individuali şi a│ │ │ │ │ │
│mediului de │ │ │ │ │ │
│afaceri cu │ │ │ │ │ │
│privire la │ │ │ │ │ │
│modalităţile şi │ │ │ │ │ │
│oportunităţile │ │ │ │ │ │
│de investire pe │ │ │ │ │ │
│piaţa de │ │ │ │ │ │
│capital. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┴┬─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │1. Realizarea │ │ │ │1. În cazul │
│ │unei analize a │ │ │ │reglementărilor│
│ │cadrului de │ │ │ │secundare ale │
│Obiectiv │reglementare în │ │ │ │ASF - care nu │
│specific IV.2: │vederea │ │ │ │necesită │
│Reevaluarea │identificării │ │ │ │modificarea │
│cadrului de │potenţialelor │ │ │31 decembrie│legislaţiei │
│reglementare │modificări şi │ │ │2024: │primare │
│aplicabil în │completări menite│ │ │- realizarea│- adoptarea de │
│domeniul pieţei │să asigure o │ │ │analizei de │către ASF a │
│de capital în │protecţie sporită│ │ │la pct. 1 │reglementărilor│
│vederea │a investitorilor │ASF │ASF │din coloana │secundare │
│identificării │individuali │ │ │Principalele│2. În cazul │
│unor eventuale │2. Iniţierea │ │ │acţiuni │legislaţiei │
│măsuri │procesului de │ │ │- elaborarea│primare │
│suplimentare │elaborare a unui │ │ │proiectelor │- transmiterea │
│care să asigure │act normativ, de │ │ │de acte │către MF a │
│o protecţie │legislaţie │ │ │normative │proiectului de │
│sporită a │primară şi/sau │ │ │ │act normativ în│
│investitorilor │secundară, care │ │ │ │vederea │
│individuali │să includă │ │ │ │iniţierii │
│ │modificările şi │ │ │ │procesului de │
│ │completările de │ │ │ │promovare a │
│ │la pct. 1 │ │ │ │acestuia │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- extinderea │ │ │ │ │
│ │capacităţii de │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │ │ │
│Obiectiv │desfăşurării, pe │ │ │ │ │
│specific IV.3: │teritoriul │ │ │ │ │
│Creşterea │României, a │ │ │ │- creşterea │
│încrederii │activităţilor │ │ │ │numărului de │
│potenţialilor │care necesită │ │ │ │informări │
│investitori │autorizarea ASF │ │ │ │referitoare la │
│individuali în │conform │ASF │ASF │31 decembrie│practicile │
│pieţele de │legislaţiei │ │ │2026 │entităţilor │
│instrumente │pieţei de capital│ │ │ │neautorizate, │
│financiare şi în│- intensificarea │ │ │ │adresate │
│investiţiile în │acţiunilor de │ │ │ │potenţialilor │
│instrumente │mediatizare a │ │ │ │investitori │
│financiare │practicilor │ │ │ │ │
│ │neloiale, abuzive│ │ │ │ │
│ │şi frauduloase │ │ │ │ │
│ │întâlnite în │ │ │ │ │
│ │piaţa de capital │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general V: Creşterea rolului investitorilor instituţionali │
├────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │1. În cazul │
│specific V.1: │ │ │ │ │reglementărilor│
│Continuarea │ │ │ │ │secundare ale │
│procesului de │ │ │ │ │ASF - care nu │
│simplificare, │ │ │ │ │necesită │
│debirocratizare │- revizuirea │ │ │ │modificarea │
│şi fluidizare a │legislaţiei │ │ │ │legislaţiei │
│operaţiunilor/ │primare şi │ │ │ │primare: │
│procedurilor de │secundare │ │ │ │- adoptarea de │
│autorizare/ │relevante şi │ │ │ │către ASF a │
│înregistrare a │standardizarea │ │ │ │reglementărilor│
│OPC - OPCVM/FIA/│documentaţiei │ASF │ASF │31 decembrie│secundare │
│fondurilor de │necesare │ │ │2026 │2. În cazul │
│pensii private/ │- creşterea │ │ │ │legislaţiei │
│ocupaţionale, │gradului de │ │ │ │primare: │
│inclusiv prin │digitalizare a │ │ │ │- transmiterea │
│revizuirea │procesului de │ │ │ │către MF a │
│legislaţiei │autorizare │ │ │ │proiectului de │
│secundare şi │ │ │ │ │act normativ în│
│standardizarea │ │ │ │ │vederea │
│unora dintre │ │ │ │ │iniţierii │
│documentele │ │ │ │ │procesului de │
│necesare │ │ │ │ │promovare a │
│ │ │ │ │ │acestuia │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific V.2: │- organizarea de │ │ │ │ │
│Prioritizarea │sesiuni/seminare/│ │ │ │ │
│campaniei de │workshopuri │ │ │ │- număr de │
│conştientizare │- organizarea de │MF │MF │ │workshopuri, │
│în ceea ce │campanii de │ASF │ASF │ │seminare, │
│priveşte │informare a │Asociaţia Română │Asociaţia Română │31 decembrie│conferinţe │
│necesitatea │angajatorilor din│a Băncilor │a Băncilor │2024 │organizate │
│creşterii ratei │diferite ramuri │Asociaţia │Asociaţia │ │- număr de │
│de economisire │economice cu │Administratorilor│Administratorilor│ │materiale de │
│concomitent cu │privire la │de Fonduri │de Fonduri │ │informare │
│promovarea │schemele de │ │ │ │elaborate │
│produselor de │pensii │ │ │ │ │
│investiţii pe │ocupaţionale │ │ │ │ │
│termen lung │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific V.3: │ │ │ │ │ │
│Creşterea │ │ │ │ │ │
│gradului de │ │ │ │ │ │
│conştientizare │ │ │ │ │ │
│în rândul │ │ │ │ │ │
│angajatorilor │ │ │ │ │ │
│din sectorul │ │ │ │ │ │
│public şi privat│ │ │ │ │ │
│cu privire la │ │ │ │ │ │
│oportunităţile │ │ │ │ │ │
│oferite prin │ │ │ │ │ │
│înfiinţarea de │ │ │ │ │ │
│fonduri de │ │ │ │ │ │
│pensii │ │ │ │ │ │
│ocupaţionale - │ │ │ │ │ │
│stimulare/ │ │ │ │ │ │
│fidelizare a │- organizarea de │ │ │ │ │
│salariaţilor; │prezentări/ │ │ │ │ │
│creşterea │seminare/campanii│ │ │ │ │
│conturilor de │de informare a │ │ │ │ │
│economisire │angajatorilor din│ │ │ │ │
│pentru pensii │diferite ramuri │ │ │ │ │
│prin activitatea│economice cu │ │ │ │ │
│celui de-al │privire la │ASF │ASF │ │ │
│4-lea pilon; │schemele de │Asociaţia pentru │Asociaţia pentru │ │- număr │
│salariaţii pot │pensii │Pensiile │Pensiile │ │prezentări/ │
│contribui │ocupaţionale care│Administrate │Administrate │31 decembrie│seminare │
│împreună cu │pot fi │Privat din │Privat din │2024 │organizate; │
│angajatorii la │constituite │România │România │ │număr │
│conturile │potrivit noului │Asociaţia │Asociaţia │ │participanţi │
│personale de │cadru de │Administratorilor│Administratorilor│ │ │
│pensii │reglementare în │de Fonduri │de Fonduri │ │ │
│ocupaţionale; │vederea │ │ │ │ │
│- evaluarea │prezentării │ │ │ │ │
│oportunităţii şi│oportunităţii şi │ │ │ │ │
│iniţierea │iniţierea │ │ │ │ │
│înfiinţării unor│înfiinţării unor │ │ │ │ │
│fonduri de │fonduri de pensii│ │ │ │ │
│pensii │ocupaţionale │ │ │ │ │
│ocupaţionale de │ │ │ │ │ │
│către │ │ │ │ │ │
│angajatorii din │ │ │ │ │ │
│diferite ramuri │ │ │ │ │ │
│economice, de │ │ │ │ │ │
│exemplu, Fondul │ │ │ │ │ │
│ocupaţional │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│salariaţii din │ │ │ │ │ │
│industria IT/din│ │ │ │ │ │
│sectorul │ │ │ │ │ │
│financiar/din │ │ │ │ │ │
│agricultură/din │ │ │ │ │ │
│industria auto/ │ │ │ │ │ │
│din │ │ │ │ │ │
│administraţia │ │ │ │ │ │
│publică etc. │ │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general VI: Facilitarea finanţării pe termen lung prin mecanisme de │
│piaţă │
├────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific VI.1: │ │ │ │ │ │
│Analizarea │ │ │ │ │ │
│cadrului de │- evaluarea │ │ │ │ │
│reglementare şi │cadrului de │ │ │ │ │
│a proceselor │reglementare şi a│ │ │ │ │
│operaţionale │proceselor │ │ │ │ │
│aplicabile în │operaţionale │ASF │ASF │31 decembrie│- raport de │
│vederea │aplicabile în │BVB │BVB │2024 │analiză │
│identificării │vederea │ │ │ │ │
│modificărilor │identificării │ │ │ │ │
│necesare pentru │modificărilor/ │ │ │ │ │
│eficientizarea │demersurilor │ │ │ │ │
│procesului de │necesare │ │ │ │ │
│listare a │ │ │ │ │ │
│obligaţiunilor │ │ │ │ │ │
│corporative │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific VI.2: │ │ │ │ │ │
│Stimularea │ │ │ │ │ │
│dezvoltării │ │ │ │ │ │
│pieţei │ │ │ │ │ │
│obligaţiunilor │ │ │ │ │ │
│inclusiv prin │- revizuirea │ │ │ │ │
│încurajarea │cadrului de │ │ │ │ │
│investiţiilor în│reglementare │ │ │ │ │
│obligaţiuni │pentru acordarea │ │ │ │ │
│emise de │unor deduceri din│ │ │ │- aprobarea │
│societăţile │tarifele cuvenite│ASF │ASF │31 decembrie│revizuirilor │
│nefinanciare şi │ASF pentru │ │ │2024 │aduse cadrului │
│de către │stimularea │ │ │ │de reglementare│
│autorităţi │tranzacţiilor cu │ │ │ │ │
│publice locale, │obligaţiuni │ │ │ │ │
│admise la │corporative │ │ │ │ │
│tranzacţionare │ │ │ │ │ │
│în cadrul BVB, │ │ │ │ │ │
│prin reducerea/ │ │ │ │ │ │
│eliminarea │ │ │ │ │ │
│taxelor/ │ │ │ │ │ │
│tarifelor de │ │ │ │ │ │
│tranzacţionare │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │- MF va asigura │ │ │ │ │
│ │completarea │ │ │ │ │
│ │cadrului legal cu│ │ │ │ │
│ │ghiduri şi │ │ │ │ │
│ │metodologii de │ │ │ │ │
│ │pregătire/ │ │ │ │ │
│ │atribuire/ │ │ │ │ │
│ │monitorizare │ │ │ │ │
│Obiectiv │proiecte PPP şi │ │ │ │ │
│specific VI.3: │amendarea OUG nr.│ │ │ │ │
│Dezvoltarea de │39/2018 privind │ │ │ │ │
│proiecte în │parteneriatul │ │ │ │ │
│regim de │public-privat, cu│ │ │ │ │
│parteneriat │modificările şi │ │ │ │ │
│public-privat în│completările │ │ │ │ │
│care, în urma │ulterioare, în │MF │MF │ │ │
│unei proceduri │sensul │Autorităţi/ │Autorităţi/ │ │ │
│concurenţiale, │introducerii │Entităţi │Entităţi │ │ │
│este creată o │posibilităţii de │contractante - │contractante - │31 decembrie│ │
│companie sau │finanţare a │ministere, │ministere, │2026 │ │
│entitate - în │proiectelor │companii │companii │ │ │
│scopul │abordate în regim│naţionale, │naţionale, │ │ │
│executării │PPP prin emiterea│autorităţi │autorităţi │ │ │
│proiectelor de │de obligaţiuni │publice locale │publice locale │ │ │
│infrastructură │corporative - │ │ │ │ │
│pe care le-ar │completarea art. │ │ │ │ │
│putea finanţa │10 │ │ │ │ │
│prin emiterea de│- autorităţile/ │ │ │ │ │
│obligaţiuni │entităţile │ │ │ │ │
│corporative │contractante - │ │ │ │ │
│ │ministere, │ │ │ │ │
│ │companii │ │ │ │ │
│ │naţionale, │ │ │ │ │
│ │autorităţi │ │ │ │ │
│ │publice locale │ │ │ │ │
│ │vor iniţia │ │ │ │ │
│ │proiecte în regim│ │ │ │ │
│ │de parteneriat │ │ │ │ │
│ │public-privat │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general VII: Susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare │
├────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│Obiectiv │- organizarea de │ │ │ │ │
│specific VII.1: │prezentări/ │ │ │ │ │
│Sprijinirea │sesiuni de │ │ │ │ │
│participanţilor │prezentare a │ │ │ │- număr │
│pe pieţe │legislaţiei │ │ │ │prezentări/ │
│financiare │europene privind │ASF │ASF │31 decembrie│sesiuni; număr │
│nebancare pentru│finanţele │Institutul de │Institutul de │2024 │participanţi; │
│aplicarea │digitale │Studii Financiare│Studii Financiare│ │număr materiale│
│cadrului │- elaborarea şi │ │ │ │elaborate │
│european în │publicarea de │ │ │ │ │
│domeniul │materiale │ │ │ │ │
│finanţelor │informative │ │ │ │ │
│digitale │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │- organizarea de │ │ │ │ │
│specific VII.2: │sesiuni de │ │ │ │ │
│Creşterea │dezbateri cu │ │ │ │ │
│competitivităţii│entităţile │ │ │ │ │
│pieţei de │reprezentative │ │ │ │ │
│capital din │care asigură │ │ │ │ │
│România prin │infrastructura │ │ │ │ │
│utilizarea │pieţei de capital│ │ │ │ │
│noilor │pentru analizarea│ │ │ │ │
│tehnologii DLT │oportunităţilor │ │ │ │ │
│în rândul │şi riscurilor │ │ │ │ │
│entităţilor care│generate de │ │ │ │ │
│asigură │utilizarea │ │ │ │ │
│infrastructura │tehnologiei │ │ │ │ │
│pieţei, prin │bazate pe DLT în │ │ │ │- număr │
│dezvoltarea şi │aplicarea │BVB │BVB │31 decembrie│prezentări/ │
│implementarea │legislaţiei │DC │DC │2024 │sesiuni; număr │
│unui │europene │ASF │ASF │ │participanţi │
│proiect-pilot │- identificarea │ │ │ │ │
│pentru un sistem│soluţiilor │ │ │ │ │
│de │digitale pentru │ │ │ │ │
│tranzacţionare │sporirea │ │ │ │ │
│şi sistem de │eficienţei, │ │ │ │ │
│decontare bazat │creşterea │ │ │ │ │
│pe tehnologia │calităţii │ │ │ │ │
│registrelor │serviciilor │ │ │ │ │
│distribuite DLT,│financiare, │ │ │ │ │
│în conformitate │scăderea │ │ │ │ │
│cu cadrul │costurilor de │ │ │ │ │
│european în │operare şi │ │ │ │ │
│domeniu în │gestionarea mai │ │ │ │ │
│vigoare │eficientă a │ │ │ │ │
│ │riscurilor │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general VIII: Susţinerea dezvoltării pieţei locale de capital privat │
│(private equity) şi de capital de risc (venture capital) │
├────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │Raport de │
│ │ │ │ │ │analiză │
│ │ │ │ │ │1. În cazul │
│ │ │ │ │ │reglementărilor│
│ │ │ │ │ │secundare ale │
│ │ │ │ │ │ASF - care nu │
│Obiectiv │- analiza │ │ │ │necesită │
│specific VIII.1:│practicilor │ │ │ │modificarea │
│Revizuirea │europene │ │ │ │legislaţiei │
│legislaţiei │aplicabile FIA de│ │ │ │primare: │
│naţionale, │tip înregistrat │ │ │ │- adoptarea de │
│primare şi │şi revizuirea │ │ │ │către ASF a │
│secundare pentru│legislaţiei │ASF │ASF │31 decembrie│reglementărilor│
│facilitarea │naţionale, │ │ │2024 │secundare │
│înfiinţării de │primare şi │ │ │ │2. În cazul │
│FIA de tip │secundare, în │ │ │ │legislaţiei │
│înregistrat - │concordanţă cu │ │ │ │primare: │
│„AIF Light │cele mai bune │ │ │ │- transmiterea │
│Regime“ │practici │ │ │ │către MF a │
│ │identificate │ │ │ │proiectului de │
│ │ │ │ │ │act normativ în│
│ │ │ │ │ │vederea │
│ │ │ │ │ │iniţierii │
│ │ │ │ │ │procesului de │
│ │ │ │ │ │promovare a │
│ │ │ │ │ │acestuia │
├────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general IX: Stimularea investiţiilor verzi │
├────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────────┤
│ │- elaborarea şi │ │ │ │ │
│ │publicarea │ │ │ │ │
│ │cadrului de │ │ │ │ │
│Obiectiv │obligaţiuni verzi│ │ │ │ │
│specific IX.1: │/sustenabile la │ │ │ │ │
│Emiterea de │nivel suveran şi │ │ │ │- emiterea de │
│obligaţiuni │pregătirea │MF │MF │31 decembrie│obligaţiuni │
│guvernamentale/ │tuturor │ │ │2024 │verzi/ │
│suverane verzi/ │cerinţelor │ │ │ │sustenabile │
│sustenabile │necesare │ │ │ │ │
│ │procesului de │ │ │ │ │
│ │emitere de │ │ │ │ │
│ │obligaţiuni verzi│ │ │ │ │
│ │/sustenabile │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific IX.2: │ │ │ │ │ │
│Creşterea │ │ │ │ │ │
│gradului de │ │ │ │ │ │
│conştientizare │ │ │ │ │ │
│în rândul │ │ │ │ │ │
│potenţialilor │ │ │ │ │ │
│investitori cu │ │ASF │ASF │ │- număr de │
│privire la │- organizarea de │Societăţi de │Societăţi de │ │sesiuni │
│oportunităţile │sesiuni/seminare/│administrare a │administrare a │31 decembrie│organizate; │
│oferite de │workshopuri │investiţiilor │investiţiilor │2024 │număr de │
│investiţiile în │ │AFIA │AFIA │ │participanţi │
│produse care │ │Alţi stakeholderi│Alţi stakeholderi│ │ │
│promovează │ │ │ │ │ │
│caracteristici │ │ │ │ │ │
│de mediu şi/sau │ │ │ │ │ │
│sociale sau care│ │ │ │ │ │
│au ca obiectiv │ │ │ │ │ │
│investiţiile │ │ │ │ │ │
│durabile │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┤
│Obiectiv │ │ │ │ │ │
│specific IX.3: │ │ │ │ │ │
│Creşterea │ │ │ │ │ │
│gradului de │ │ │ │ │ │
│conştientizare │- elaborarea şi │ │ │ │ │
│în rândul │publicarea de │ │ │ │ │
│emitenţilor │materiale │ │ │ │ │
│privind │informative/ │ │ │ │ │
│alinierea la │orientări/ │ │ │ │ │
│prevederile art.│îndrumări pentru │ │ │ │ │
│8 din │asigurarea │ │ │ │ │
│Regulamentul │îndeplinirii │ │ │ │ │
│(UE) 2020/852 al│cerinţelor de │ │ │ │- număr │
│Parlamentului │transparenţă cu │ │ │ │materiale │
│European şi al │privire la │ASF │ASF │31 decembrie│informative │
│Consiliului din │promovarea │ │ │2024 │elaborate/ │
│18 iunie 2020 │caracteristicilor│ │ │ │publicate │
│privind │de mediu sau │ │ │ │ │
│instituirea unui│sociale şi a │ │ │ │ │
│cadru care să │investiţiilor │ │ │ │ │
│faciliteze │durabile, precum │ │ │ │ │
│investiţiile │şi cu privire la │ │ │ │ │
│durabile şi de │alinierea │ │ │ │ │
│modificare a │activităţilor la │ │ │ │ │
│Regulamentului │cele prevăzute de│ │ │ │ │
│(UE) 2019/2.088 │taxonomie │ │ │ │ │
│şi creşterea │ │ │ │ │ │
│calităţii │ │ │ │ │ │
│raportărilor │ │ │ │ │ │
│nonfinanciare │ │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┘
Listă figuri Figura 1. Evoluţia PIB% în perioada T2 2020-T2 2022 Figura 2. Evoluţia deficitului bugetar - % din PIB în zona euro - stânga şi în România - dreapta, date trimestriale ajustate sezonier şi calendaristic Figura 3. Stocul datoriei guvernamentale -% din PIB în zona euro - stânga şi în România - dreapta Figura 4. Evoluţia contului curent, miliarde EUR Figura 5. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale din zona euro Figura 6. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale din România Figura 7. Inflaţia - IPC% şi prognoza BNR a IPC Figura 8. Indicatorul ESI Figura 9. Componentele indicelui ESI Figura 10. Activele nete - miliarde EUR ale OPCVM din Europa la 31 decembrie 2021 Figura 11. Capitalizarea bursieră domestică raportată la PIB % Figura 12. Oferte publice iniţiale în perioada 2000-2021 Figura 13. Structura trimestrială a tranzacţiilor derulate pe piaţa reglementată în perioada T4 2019-T4 2021 Figura 14. Structura acţionariatului, 2021 Figura 15. Emisiuni globale de obligaţiuni Figura 16. Emisiuni de obligaţiuni corporative în regiunea ECE şi în România, 2021 Figura 17. Obligaţiuni corporative emise de companii nefinanciare în România şi alte ţări europene, 2021 Figura 18. Caracteristicile obligaţiunilor corporative, 2000-2021 Figura 19. Activitatea de private equity în România şi în ECE, 2007-2021 Figura 20. Activitatea de private equity în România şi în alte ţări din regiune,% PIB, ultimii 5 ani (2017-2021) Figura 21. Finanţări de private equity structurate pe originea investitorilor în România şi în alte state comparabile (2007-2021) Figura 22. Finanţări de private equity pe tipuri de investitori în România şi în alte state comparabile (2007-2021) Figura 23. Tipuri de investiţii private equity în România şi în alte ţări europene Figura 24. Investiţii în private equity pe industrii în România şi în alte state din regiune (2007-2021) Figura 25. Volumele de dezinvestiţii în private equity în regiunea ECE şi în România Figura 26. Dezinvestiţii private equity în funcţie de tipul de ieşire în România şi alte ţări din regiune 2007-2021 Listă tabele Tabelul 1. Prognozele FMI, CE şi CNSP de creştere economică pentru România Tabelul 2. Activele nete ale OPCVM - milioane EUR în funcţie de ţările de domiciliu Tabelul 3. Evoluţia numărului de companii listate, împreună cu capitalizarea şi numărul de intermediari Tabelul 4. Tarifele percepute de BVB Tabelul 5. Numărul companiilor listate, la 31.12.2021 Tabelul 6. Clasificarea pe industrii a companiilor listate la 31 decembrie 2021 Tabelul 7. IPO-uri finalizate în România Tabelul 8. Distribuţia pe industrii a obligaţiunilor corporative emise de companii nefinanciare în România şi alte ţări europene Tabelul 9. Cerinţe pentru listare şi potenţiali investitori vizaţi Tabelul 10. Sinteza principalelor rezultate aşteptate, ca urmare a implementării Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026 Listă acronime
┌─────┬────────────────────────────────┐
│AFIA │- Administratori de fonduri de │
│ │investiţii alternative │
├─────┼────────────────────────────────┤
│AIFMD│- Alternative Investment Fund │
│ │Managers Directive │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ASF │- Autoritatea de Supraveghere │
│ │Financiară │
├─────┼────────────────────────────────┤
│BET │- Bucharest Exchange Trading │
├─────┼────────────────────────────────┤
│BNR │- Banca Naţională a României │
├─────┼────────────────────────────────┤
│BVB │- Bursa de Valori Bucureşti │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CCIR │- Camera de Comerţ şi Industrie │
│ │a României │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CCP │- Contrapartea centrală │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CE │- Comisia Europeană │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CNSP │- Comisia Naţională de Strategie│
│ │şi Prognoză │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CSDR │- Central Securities Depository │
│ │Regulation │
├─────┼────────────────────────────────┤
│DC │- Depozitarul central │
├─────┼────────────────────────────────┤
│DLT │- Tehnologia registrelor │
│ │distribuite │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ECE │- Europa Centrală şi de Est │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EIOPA│- Autoritatea Europeană pentru │
│ │Asigurări şi Pensii Ocupaţionale│
├─────┼────────────────────────────────┤
│ESG │- Elemente de mediu, social şi │
│ │guvernare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ESI │- Indicatorul sentimentului │
│ │economic │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ESMA │- Autoritatea Europeană pentru │
│ │Valori Mobiliare şi Pieţe │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EuGB │- European Green Bond Standard │
├─────┼────────────────────────────────┤
│FESE │- Federation of European │
│ │Securities Exchanges │
├─────┼────────────────────────────────┤
│FIA │- Fonduri de investiţii │
│ │alternative │
├─────┼────────────────────────────────┤
│FMI │- Fondul Monetar Internaţional │
├─────┼────────────────────────────────┤
│IAPC │- Indicele armonizat al │
│ │preţurilor de consum │
├─────┼────────────────────────────────┤
│IMM │- Întreprinderi mici şi mijlocii│
├─────┼────────────────────────────────┤
│INS │- Institutul Naţional de │
│ │Statistică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│IPC │- Indicele preţurilor de consum │
├─────┼────────────────────────────────┤
│IPO │- Ofertă publică iniţială │
├─────┼────────────────────────────────┤
│MF │- Ministerul Finanţelor │
├─────┼────────────────────────────────┤
│MFE │- Ministerul Fondurilor Europene│
├─────┼────────────────────────────────┤
│OECD │- Organizaţia pentru Cooperare │
│ │şi Dezvoltare Economică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│OPC │- Organisme de plasament │
│ │colectiv │
├─────┼────────────────────────────────┤
│OPCVM│- Organisme de plasament │
│ │colectiv în valori mobiliare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│OTC │- Over the counter │
├─────┼────────────────────────────────┤
│PE │- Private equity │
├─────┼────────────────────────────────┤
│PIB │- Produs intern brut │
├─────┼────────────────────────────────┤
│PR │- Piaţa reglementată │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SMT │- Sistemul multilateral de │
│ │tranzacţionare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SPO │- Ofertă publică secundară │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UE │- Uniunea Europeană │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UPC │- Uniunea Pieţelor de Capital │
├─────┼────────────────────────────────┤
│VC │- Venture capital │
└─────┴────────────────────────────────┘
------ 
