Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 540 din 23 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 30 mai 2024.────────── Consideraţii generale I. Introducere Demnitatea umană, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului, justiţia şi statul de drept reprezintă valori supreme ale unei societăţi democratice. Respectarea şi garantarea acestora trebuie să pornească de la înţelegerea ameninţărilor, interne sau externe, la adresa solidităţii şi stabilităţii democratice, de la recunoaşterea factorilor care le generează, dar şi a modalităţilor în care se manifestă - direct sau de o manieră subtilă şi codată. Astfel de ameninţări sunt şi incidentele şi manifestările antisemite, xenofobe, extremiste sau instigatoare la ură, care nu afectează doar membrii grupurilor minoritare pe care le vizează, ci reprezintă un pericol pentru întreaga societate. Drept urmare, într- o democraţie consolidată, combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură trebuie să reprezinte o preocupare de prim rang şi, mai ales, constantă. Este necesar un angajament continuu pentru ca liderii politici, personalul administraţiei publice, societatea civilă şi publicul larg să înţeleagă şi să respingă aceste fenomene. Antisemitismul, xenofobia, discriminarea, radicalizarea, intoleranţa şi discursul instigator la ură, manifestări care pot degenera în infracţiuni motivate de ură, îndeosebi la adresa persoanelor aflate în situaţii vulnerabile, sunt şi astăzi prezente la nivel european şi necesită o gestionare sistematică, prin eforturi conjugate ale autorităţilor şi ale societăţii civile. Guvernul României va rămâne profund ataşat definiţiei de lucru a antisemitismului a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, adoptată în anul 2017, în timpul preşedinţiei române a Alianţei, şi încorporată în dreptul intern în anul 2018, continuând totodată să încurajeze adoptarea acesteia de către alte state şi organizaţii interguvernamentale. Antisemitismul contemporan se manifestă sub mai multe forme, vechi şi noi, de la discursul online de incitare la ură şi până la atacuri împotriva evreilor, a proprietăţilor şi a instituţiilor acestora, la profanarea sinagogilor, a cimitirelor şi a memorialelor; se manifestă în viaţa de zi cu zi a evreilor, în locuri publice, în mass-media, în sport şi în cultură, atunci când evreii îşi practică religia, sau sub forma unor remarci sau acţiuni ocazionale la locul de muncă, în conversaţii private; apare ca discriminare rasială, etnică sau religioasă, sub forma stereotipurilor şi a urii împotriva evreilor şi a persoanelor percepute ca fiind evrei, sau împotriva persoanelor care luptă împotriva antisemitismului, promovează comemorarea Holocaustului sau sensibilizează societatea în privinţa istoriei şi culturii evreieşti, fără ca ei înşişi să fie evrei. Pe de altă parte, evoluţiile internaţionale sunt utilizate, uneori, pentru exprimarea unor opinii antisemite. Atacul terorist al Hamas împotriva Statului Israel din 7 octombrie şi ofensiva militară întreprinsă de autorităţile israeliene împotriva grupării teroriste au generat o escaladare alarmantă a antisemitismului şi discursului instigator la ură la nivel global, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene (UE). Incidente precum atacuri fizice, hărţuire, vandalizarea sinagogilor sau atacarea acestora, inclusiv cu cocktailuri Molotov, desenarea stelei lui David pe clădiri rezidenţiale, profanarea cimitirelor sau atacarea magazinelor evreieşti, deteriorarea climatului educaţional din instituţii de învăţământ superior şi campusuri universitare, precum şi răspândirea conţinutului antisemit online indică, încă o dată, necesitatea asigurării securităţii membrilor comunităţii evreieşti, dar şi a proprietăţilor şi a lăcaşelor de cult ale acestora, sau a evenimentelor organizate de aceştia. În Uniunea Europeană, amploarea incidentelor antisemite a condus la necesitatea instituirii unor măsuri speciale de securitate pentru membrii comunităţii evreieşti, fie chiar de către aceştia, fie de către state. Creşterea alarmantă a antisemitismului post- octombrie 2023 în Europa, continent cu o istorie marcată de pogromuri şi genocid, ridică îngrijorări legate de eficienţa măsurilor implementate de state în scopul prevenirii şi combaterii antisemitismului şi promovării educaţiei despre Holocaust şi a memoriei Holocaustului, alimentată în parte de ceea ce s-a întâmplat cu evreii înainte şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Antisemitismul capătă amploare şi în situaţii de criză, când este utilizat pentru a oferi soluţii false, simpliste şi foarte periculoase la acestea. În astfel de timpuri are loc, în plus, o mobilizare a grupărilor radicale, antisemitismul fiind deosebit de răspândit la nivelul ideologiilor de extremă dreapta, adesea ca element central şi liant al acestora. Spre exemplu, evreii au fost una dintre cele mai atacate comunităţi în contextul pandemiei de COVID-19, fiind acuzaţi, în mod nejustificat, atât de crearea virusului SARS-CoV-2, dar şi de dezvoltarea de vaccinuri pentru a obţine profit. Au fost făcute comparaţii între măsurile adoptate de state pentru prevenirea răspândirii virusului şi politicile care au condus la genocidul evreilor, analogii care minimalizează şi banalizează experienţa victimelor Holocaustului şi a supravieţuitorilor acestuia. În egală măsură, instrumentalizarea Holocaustului pentru a servi unor obiective politice, precum justificările aduse de Federaţia Rusă pentru invadarea Ucrainei în februarie 2022, are un efect coroziv asupra memoriei istorice colective. Adeseori, astfel de situaţii conduc şi la o răspândire a mitului unei conspiraţii evreieşti despre acapararea puterii, dominaţie mondială, lăcomie, înşelăciune sau responsabilitatea poporului evreu pentru fiecare război sau catastrofa. Terorismul şi extremismul violent au continuat să rămână, de asemenea, o provocare serioasă la adresa statelor membre UE în ultimii ani, având comunicaţiile digitale drept principal vector de propagare, radicalizare şi recrutare. Recunoscând puterea acestui mijloc de comunicare în masă, cercurile de terorişti şi de extremişti violenţi au încercat să îl deturneze pentru a-şi promova ideile nocive. Astfel, pe lângă platformele de socializare, aplicaţiile de mesagerie deschisă, forumurile şi platformele de jocuri video, precum şi platformele descentralizate au fost utilizate tot mai mult în aceste cercuri. Spre exemplu, platformele de jocuri online au continuat să fie exploatate de grupările teroriste şi cele extremist-violente în scopul recrutării sau diseminării propagandei, prin crearea unor grupuri de discuţie la nivelul secţiunilor dedicate conversaţiilor în jocurile online, pe diferite subiecte-operaţiuni media, traducerea propagandei etc.-, respectiv a unor realităţi virtuale pe teme ideologice, precum, spre exemplu: reconstituiri neoNaziste, antisemite etc. Aceste metode au fost utilizate preponderent în scopul atragerii unui număr semnificativ de simpatizanţi din rândul persoanelor tinere, dar şi pentru a crea un sentiment de apartenenţă la o comunitate. Utilizarea unui limbaj nociv este de 5 până la 15 ori mai comună pe platformele şi forumurile care nu reglementează conţinutul, permiţând astfel distribuirea de conţinut violent şi extremist de dreapta, potrivit unui studiu al Direcţiei Generale Justiţie şi Consumatori a Comisiei Europene şi al Agenţiei Suedeze de Cercetare în Domeniul Apărării, publicat în anul 2021. Acelaşi studiu indică faptul că evreii au fost una dintre ţintele predilecte ale acestui tip de discurs şi al limbajului dezumanizant. Cu toate acestea, cercetări precum "Antisemitismul pe Twitter înainte şi după achiziţionarea acestuia de Elon Musk" sau ghidul "Antisemitismul online: un set de instrumente pentru societatea civilă" arată că limbajul antisemit este întâlnit chiar şi pe acele platforme de socializare care au reglementat tipul de conţinut şi comportamentul permisibil utilizatorilor. Rasismul a continuat şi el să reprezinte o provocare importantă la nivelul Uniunii Europene, unde persistă infracţiunile motivate de ură care au o orientare rasistă, discursul instigator la ură sau discriminarea bazată pe criterii etnice sau rasiale. Spre exemplu, potrivit sondajului "Sondajul privind Romii 2021 - Rezultate principale" (Roma Survey 2021 - Main results) al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), o proporţie semnificativă a etnicilor romi - 25% dintre respondenţi-, continuă să se confrunte cu niveluri ridicate de discriminare pe criterii etnice, în diferite domenii ale vieţii. Sondajul FRA "A fi negru în UE. Experienţele persoanelor de origine africană" din 2023 arată că percepţia persoanelor de origine africană privind discriminarea pe cel puţin unul dintre cele trei motive - culoarea pielii, originea etnică sau statutul de imigrant şi religie sau convingeri religioase - a crescut cu 10% în anul 2022 , faţă procentul de 24 % din 2016. * Prezenţa şi sporirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură atât în spaţiul fizic, cât şi în cel virtual, la nivel internaţional şi european, relevă necesitatea continuării adoptării unor măsuri ferme pentru prevenirea şi combaterea acestor fenomene, având în vedere riscul de pătrundere a acestor tendinţe negative în societatea românească şi necesitatea protejării valorilor constituţionale ale României. Chiar dacă manifestările extreme ale violenţei etnice şi religioase nu sunt prezente în societatea românească, în contextul global actual există riscul ca, pe termen mediu şi lung, şi în România radicalizarea să devină un fenomen în creştere la nivelul societăţii, având în vedere expunerea cetăţenilor români la diverse ideologii extremiste. Relevant din acest punct de vedere este şi faptul că, şi în cazul României, spaţiul online a fost principalul mediu de promovare a ideilor radicale prin reţelele de socializare şi aplicaţiile de mesagerie, platforme de transmisie (streaming) video, precum şi site-uri şi blog-uri. România este profund ataşată protejării şi promovării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor săi, precum şi asigurării siguranţei acestora. Garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, cultural- lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este un obiectiv democratic, un angajament constituţional şi un interes de securitate naţională. În absenţa unei gestionări ferme şi eficiente, chiar şi incidentele izolate pot conduce, uneori sub influenţa unor factori externi cu caracter perturbator, la o creştere accentuată a manifestărilor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, concomitent cu erodarea graduală a libertăţii, prosperităţii şi securităţii cetăţenilor şi destabilizarea societăţii. Statul este obligat să nu tolereze asemenea incidente, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursul urii şi nici teoriile conspiraţioniste, din ce în ce mai răspândite în spaţiul digital. Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027 şi Planul de Acţiune adiacent reprezintă documentele cadru care definesc priorităţile şi direcţiile de acţiune în domeniu. Acestea reprezintă o continuare a Strategiei şi a Planului de Acţiune aferente perioadei 2021-2023, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 539/2021. Obiectivele generale ale prezentei Strategii vizează prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, promovarea educaţiei pentru incluziune, sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti şi, respectiv, susţinerea acestor eforturi la nivel internaţional. Având în vedere că discursul antisemit, xenofob şi instigator la ură diseminat online s-a exacerbat în ultima perioadă, fapt ce reclamă ca eforturile de contracarare să fie adaptate noilor instrumente de comunicare, Strategia îşi propune identificarea celor mai potrivite mijloace de prevenire şi combatere a acestuia. Actuala strategie va urmări creşterea rezilienţei instituţiilor publice şi a societăţii în faţa mesajelor antisemite, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură prin măsuri care vizează deopotrivă personalul administraţiei publice şi societatea în ansamblu. Gestionarea infracţiunilor motivate de ură presupune, totodată, o abordare centrată pe victime, infracţiunile motivate de ură cu caracter antisemit, xenofob sau rasist având un puternic impact emoţional asupra celor vizaţi, dar şi a familiilor şi comunităţilor din care fac parte. În plus, în condiţiile în care neraportarea sau sub-raportarea infracţiunilor motivate de ură continuă să fie unele dintre principalele dificultăţi întâmpinate pe linia combaterii acestor fapte, Strategia va urmări şi facilitarea raportării incidentelor şi infracţiunilor către autorităţile publice. O atenţie specială va fi acordată prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în domeniul sportiv, cu sprijinul structurilor sportive asociative, inclusiv prin crearea unui grup de lucru dedicat acestui domeniu. Politica statului de asumare a responsabilităţii pentru tragedia Holocaustului în România trebuie consolidată şi cunoscută de societate. Astfel, Strategia va susţine educaţia, inclusiv prin formarea cadrelor didactice, va promova politicile memoriei şi va urmări accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor privind istoria evreilor, a romilor şi a mărturiilor supravieţuitorilor Holocaustului, dată fiind importanţa crucială a accesului la documente pentru o cunoaştere cuprinzătoare a istoriei. * Cadrul organizatoric necesar implementării Strategiei şi a Planului de Acţiune 20242027 presupune două componente principale: implementarea efectivă de către instituţiile responsabile şi înfiinţarea unui Comitet interministerial de monitorizare, organism consultativ, fără personalitate juridică, condus de un coordonator naţional cu rang de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, compus din ministerele, instituţiile/organizaţiile participante la elaborarea acestor documente. Descrierea modului de lucru se regăseşte la capitolul Implementare. II. Viziune Prezenta Strategie reprezintă a doua etapă a exerciţiului început în urmă cu trei ani şi ţine seama atât de rezultatele obţinute, cât şi de lecţiile învăţate în procesul de implementare al cadrului strategic anterior. Angajamentul României în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură este unul ferm şi va fi consolidat pe parcursul perioadei de implementare 2024-2027 prin atingerea obiectivelor generale şi specifice. Fundamentul prezentei Strategii este acela de respingere şi combatere a oricărei forme de antisemitism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură. Strategia urmăreşte ca, până în 2027, România să devină un stat în care astfel de manifestări au un ecou redus în societate, prin promovarea educaţiei şi cultivarea valorilor democratice europene şi, totodată, să fie un actor semnificativ în lupta internaţională împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură. Planul de Acţiune aferent Strategiei conţine obiectivele generale şi specifice, precum şi descrierea acţiunilor, care, în urma eforturilor sectoriale, vor contribui la implementarea viziunii strategice a documentului. În acest sens, Strategia stabileşte acţiuni axate pe următoarele patru obiective generale: - prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură; – promovarea educaţiei pentru incluziune; – sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti; – susţinerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură la nivel internaţional. Activitatea desfăşurată în conformitate cu obiectivele acestei Strategii se subsumează, în integralitatea sa, următoarelor principii: 1. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - presupune ca toate activităţile derulate în procesul de implementare al Strategiei să se desfăşoare în baza standardelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. 2. Abordare empatică şi centrată pe victime - presupune conştientizarea vulnerabilităţii victimelor infracţiunilor motivate de ură şi, implicit, prioritizarea nevoilor de securitate ale membrilor comunităţii evreieşti şi a altor persoane aflate în situaţii vulnerabile. 3. Protejarea împotriva discriminării - presupune o abordare incluzivă, fundamentată pe respectarea demnităţii umane; măsurile sunt luate cu scopul atingerii unui cadru eficace şi durabil prin care vulnerabilitatea membrilor grupurilor ţintă este diminuată. 4. Abordare sensibilă la gen - demersurile realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice şi instituţiile implicate în procesul de implementare vor ţine cont de implicaţiile de gen ale fiecărei decizii luate. 5. Principiul prevenirii - presupune ca activităţile desfăşurate în procesul de implementare al Strategiei să asigure, în primul rând, prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, prin colaborarea actorilor implicaţi şi coordonarea eforturilor. 6. Principiul complementarităţii, transparenţei şi dialogului social - presupune atât transparenţa procesului decizional, cât şi colaborarea activă cu membrii societăţii civile; măsurile nu sunt luate pentru persoane aflate în situaţii vulnerabile fără participarea lor. 7. Principiul responsabilităţii şi cooperării - presupune obligaţia tuturor actorilor implicaţi în prezentul demers să îşi îndeplinească cu rigurozitate toate angajamentele, inclusiv prin colaborare şi coordonarea eforturilor în scopul atingerii obiectivelor asumate. 8. Principiul parteneriatului public-privat - presupune implicarea concretă a societăţii civile în implementarea măsurilor aferente Strategiei şi consultarea membrilor cu privire la acţiunile întreprinse în procesul decizional. 9. Principiul sustenabilităţii - presupune alocarea resurselor necesare îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice. 10. Principiul legalităţii - presupune ca întreaga activitate întreprinsă în vederea prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură să se desfăşoare în baza legii şi în conformitate cu aceasta. 11. Principiul proporţionalităţii - presupune că măsurile luate în procesul de implementare al documentului strategic să fie adecvate şi necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite. III. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Dintre priorităţile, politicile şi strategiile guvernamentale sau europene relevante pentru prezenta Strategie naţională, menţionăm: ■ Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, cu modificările ulterioare. ■ Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările şi completările ulterioare. ■ Declaraţia Consiliului Uniunii Europene, din 6 decembrie 2018, privind combaterea antisemitismului şi elaborarea unei abordări comune în materie de securitate pentru a proteja mai bine instituţiile şi comunităţile evreieşti în Europa. ■ Paragraful 14 al Concluziilor Consiliului European din 13-14 decembrie 2018. ■ Decizia nr. 138/2019 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului de ură. ■ Declaraţia Consiliului Uniunii Europene, din 2 decembrie 2020, privind integrarea luptei împotriva antisemitismului în toate domeniile de politică. ■ Hotărârea Guvernului nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 - 2023 şi a Planului de acţiune al Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 - 2023. ■ Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti (2021-2030).Decizia nr. 173/2022 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023. ■ Hotărârea Guvernului nr. 379/2022, privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale. ■ Hotărârea Guvernului nr. 560/2022 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027. ■ Declaraţia de la Viena, din 18 mai 2022, privind întărirea cooperării în lupta împotriva antisemitismului şi încurajarea raportării incidentelor antisemite. ■ Declaraţia Senatului nr. 1/ 2023, privind angajamentul de întărire a eforturilor legislative şi a rolului său în vederea prevenirii şi combaterii oricăror forme de instigare la ură sau a unor atitudini extremiste, antisemite sau de negare a Holocaustului, precum şi pentru comemorarea victimelor Holocaustului. ■ Decizia nr. 317/2023 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 20242027, şi a Planului de acţiune. ■ Declaraţia Parlamentului nr. 2/2023 privind atacurile teroriste îndreptate împotriva Statului Israel şi a populaţiei civile. Totodată, prezenta Strategie a fost elaborată având în vedere următoarele acte normative: ■ Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ■ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ■ Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare. ■ Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal. ■ Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. ■ Legea nr. 174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, cu completările ulterioare. ■ Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. ■ Legea nr. 276/2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului. ■ Legea nr. 238/2023 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România. ■ Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare. IV. Analiza contextului şi definirea problemelor Ca urmare a implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 şi a Planului de Acţiune conex, care şi-au propus să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină şi să combată aceste fenomene, s-a constatat necesitatea continuării eforturilor instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu, precum şi cooptarea altor instituţii relevante. Planul de Acţiune 2021-2023 a inclus 36 de acţiuni principale, structurate pe cele trei obiective generale ale strategiei: (1) asigurarea protecţiei grupurilor vulnerabile în faţa antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură şi prevenirea radicalizării; (2) promovarea toleranţei, educaţiei civice şi a rezilienţei societăţii româneşti în faţa antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi (3) continuarea demersurilor pe plan internaţional pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Pentru monitorizarea punerii în aplicare Strategiei 2021-2023, prin Decizia Prim- Ministrului nr. 173/2022 a fost înfiinţat Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023. Înfiinţarea Comitetului interministerial pentru monitorizare şi numirea unui coordonator al acestuia au contribuit decisiv la procesul de implementare a Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune aferente perioadei 2021-2023. Din perspectiva modului de lucru, crearea unui cadru permanent de discuţie, prin intermediul Comitetului, între instituţii/autorităţi şi beneficiarii acesteia, a fost esenţială atât în privinţa demarării tuturor acţiunilor principale, cât şi în operaţionalizarea lor. Existenţa formatelor bilaterale s-a dovedit a fi deosebit de utilă pentru rezolvarea unor situaţii punctuale. Se impune astfel, cu prilejul implementării cadrului strategic aferent perioadei 2024-2027, organizarea mai frecventă a întâlnirilor bilaterale, în formate de lucru dedicate, pentru identificarea celor mai potrivite soluţii şi depăşirea cu celeritate a diferitelor situaţii emergente, precum şi pentru prevenirea apariţiei unor decalaje de implementare. Dincolo de aceste aspecte, s-a remarcat necesitatea unei mai bune definiri a indicatorilor de evaluare, inclusiv din perspectiva fezabilităţii, relevanţei şi a măsurării acestora în mod concret şi obiectiv. Totodată, s-a observat că este necesară o mai bună definire a modalităţii şi a frecvenţei de măsurare a gradului de implementare a acţiunilor specifice, raportat la indicatorii stabiliţi. S-a constatat, de asemenea, necesitatea unor investiţii suplimentare pe palierul responsabilizării şi consolidării cooperării interinstituţionale, dar şi o mai bună planificare a resurselor necesare, inclusiv a celor de natură financiară. În condiţiile în care Strategia 2021-2023 s-a axat în mare parte pe realizarea unei serii de evaluări asupra situaţiei curente şi demararea unor prime acţiuni în scopul prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, este necesar ca în Strategia 2024-2027 accentul să fie pus pe identificarea soluţiilor şi implementarea concretă a unor măsuri care să producă schimbări pozitive. Astfel, deşi s-au remarcat progrese reale în perioada 2021-2023 în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare a problematicii la nivelul autorităţilor, fapt care le permite să adopte măsurile adecvate pentru a răspunde şi preveni incidentele asociate acestor fenomene, creşterea antisemitismului şi a tracţiunii curentelor extremiste reclamă intensificarea eforturilor pentru asigurarea respectării drepturilor acordate prin Constituţie şi pentru protejarea persoanelor vulnerabile în faţa unor astfel de ameninţări. Prima metodologie pentru colectarea datelor statistice, dezvoltată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, poate constitui un punct de plecare pentru dezvoltarea, în viitor, a unor principii comune de colectare a datelor, de definire a noţiunilor şi de uniformizare metodologică, la nivelul instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Astfel, este necesară continuarea dialogului între principalele instituţii responsabile pentru structurarea unei metodologii comune, cel puţin în privinţa infracţiunilor motivate de ură. Măsurile promovate în domeniul educaţiei în perioada 2021-2023 au pus bazele unei mai bune înţelegeri a istoriei, concomitent cu consolidarea unor valori şi principii democratice pentru generaţii mai bine informate, reziliente în faţa ameninţării antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, dar şi a dezinformării şi propagandei. În acest sens, introducerea disciplinei "Istoria Evreilor. Holocaustul" în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul şcolar 2023-2024, constituie atât un reper important al eforturilor naţionale în acest domeniu, cât şi un pas important pentru ca tinerele generaţii să dobândească competenţe şi perspective noi despre istoria, cultura şi tradiţiile evreilor din România. Remarcăm că, în pofida eforturilor autorităţilor de prevenire a acestor fenomene, dar şi de creştere a gradului de conştientizare, în primii doi ani de la adoptarea Strategiei aferentă perioadei 2021-2023, pe teritoriul României au continuat să fie înregistrate derapaje cu conotaţie rasistă şi manifestări cu caracter antisemit, instigator la ură şi negaţionist, acte de vandalism asupra unor instituţii religioase, cimitire sau panouri memoriale cu semnificaţie aparte, scandări şi comportamente cu conotaţie rasistă, xenofobă sau de elogiere a unor reprezentanţi ai extremismului de dreapta, precum şi tentative de reabilitare a unor criminali de război. În cazul competiţiilor sportive, în special a celor de fotbal, au persistat scandările rasiste, xenofobe şi instigatoare la ură, manifestate de diverse grupuri de suporteri în proximitatea şi în incinta arenelor sportive din România, care au potenţialul de a degenera în acţiuni violente. În egală măsură, sondajele de opinie realizate în perioada 2021-2023 pentru Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR- EW)demonstrează că încă există mentalităţi antisemite cu potenţial de a produce efecte discriminatorii sau de a vătăma persoane de etnie evreiască sau romă. Tot sondajele arată că un segment important al populaţiei evreieşti resimte sau s-a confruntat cu manifestări de antisemitism. În toate sferele vieţii cotidiene româneşti persistă, de asemenea, atitudinile anti-rome. Potrivit unui sondaj FRA, 20% dintre respondenţi s-au simţit discriminaţi în domenii cheie ale vieţii, pe criterii etnice. Un exerciţiu de monitorizare a presei online derulat de Agenţia Naţională pentru Romi în perioada 20 august - 15 noiembrie 2022 a relevat că dintr-un total de 54 de articole online conţinând descriptori/cuvinte-cheie precum rom/romi/romilor, ţigan/ţigani/ţiganilor, un număr de 24 au tratat problematica romilor în context negativ. Mai mult, majoritatea comentariilor la aceste articole conţineau apelative degradante, umilitoare, care aduc atingere demnităţii umane, cu un conţinut direct rasist sau xenofob, precum: asocierea etnonimului "rom" cu infracţionalitatea, relatări despre potenţialii făptuitori "romi/ţigani" în termeni de "interlopi", "infractori", sau "clanuri", sau îndemnau la violenţă. Acestor aspecte se adaugă şi cristalizarea, în ultimii ani, a nucleelor radical-naţionaliste autohtone, îndeosebi a promotorilor ideologiei "Mişcării Legionare". În vederea extinderii capitalului de imagine, exponenţii entităţilor cu profil de extremă-dreapta îşi promovează dezideratele ultranaţionaliste, inclusiv cu ocazia participării la evenimente sportive, prin afişarea unor steaguri cu mesaje tematice ori prin care instigă la ură pe criterii etnice. Chiar dacă mobilizează un număr restrâns de persoane, membrii acestor entităţi au manifestat interes inclusiv în ceea ce priveşte derularea unor acţiuni publice de protest şi/sau de expunere de steaguri cu mesaje subscrise antisemitismului. Astfel de acţiuni au presupus boicotarea unor sărbători religioase specifice comunităţii evreieşti derulate în spaţiul public din Capitală; exprimarea dezacordului în raport cu proiecte legislative destinate prevenirii şi combaterii antisemitismului etc. . În ultimii ani, entităţile radical-naţionaliste autohtone au organizat evenimente, în spaţiul public, în vederea atragerii de noi membri şi adepţi, în special tineri, inclusiv prin organizarea unor tabere de pregătire cu caracter paramilitar, prin intermediul cărora au fost promovate concepte doctrinare sub pretextul elogierii luptătorilor din rezistenţa anticomunistă şi/sau a foştilor membri ai "Mişcării Legionare". Organizaţiile extremiste vizează atragerea tinerilor, în special din rândul galeriilor sportive şi asociaţiilor religioase, prin prezentarea într-un mod tendenţios şi distorsionat adevărului istoric şi a unor noţiuni religioase, invocând astfel motive de ură la adresa unor minorităţi. Drept urmare, este necesară continuarea demersurilor de evaluare a nivelului de ameninţare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile. Pentru a putea răspunde acestor ameninţări, este necesară continuarea demersurilor de consolidare a capacităţilor instituţionale în sensul identificării şi raportării infracţiunilor motivate de ură, inclusiv prin creşterea pregătirii organelor de aplicare a normelor de drept cu privire la trăsăturile specifice ale prejudecăţilor antisemite, rasiste sau xenofobe care stau la baza infracţiunilor motivate de ură. Se impune, totodată, creşterea rezilienţei instituţiilor publice şi a societăţii faţă de mesajele antisemite, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură prin măsuri ce vizează deopotrivă personalul administraţiei publice centrale şi locale şi societatea în ansamblu. De asemenea, este imperativ să fie continuat angajamentul guvernamental pentru păstrarea memoriei naţionale şi a adevărului istoric, inclusiv în condiţiile în care în următorii ani nu vor mai exista supravieţuitori ai Holocaustului. Este necesar, în egală măsură, un efort susţinut pentru contracararea tentativelor de reabilitare a unor criminali de război. Nu în ultimul rând, măsurile adoptate în plan naţional trebuie dublate de acţiuni desfăşurate la nivel internaţional, sens în care vor fi continuate demersurile de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură în plan multilateral şi bilateral. Obiective şi programe/direcţii de acţiune Prezenta Strategie îşi propune să promoveze următoarele obiective generale: - Obiectiv General nr. 1: Prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură Acest obiectiv va fi atins atât prin continuarea demersurilor destinate identificării şi evaluării riscurilor şi ameninţărilor în domeniu, având în vedere importanţa acestui proces pentru fundamentarea politicilor de răspuns, cât şi prin intervenţii care vizează consolidarea capacităţii instituţionale de colectare a datelor, identificare şi raportare a infracţiunilor motivate de ură. De asemenea, se va urmări evaluarea modului de aplicare a legislaţiei în domeniu, în condiţiile în care o aplicare uniformă a legislaţiei este esenţială pentru succesul oricăror demersuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor. Prin intermediul acestui obiectiv general se urmăreşte, totodată, dezvoltarea unei culturi instituţionale sensibile la pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, rasism, radicalizare şi discurs instigator la ură şi necesitatea combaterii acestora, precum şi educarea societăţii, inclusiv la nivelul discursului public şi al mass media, cu privire la aceste fenomene şi diferitele forme pe care le pot îmbrăca. În egală măsură, acest obiectiv general orientează intervenţiile astfel încât să contribuie la raportarea incidentelor rasiste, xenofobe, antisemite şi motivate de ură către autorităţi, la facilitarea accesului victimelor la sprijin de specialitate, dar şi la informarea victimelor, a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile, şi a publicului larg cu privire la legislaţia relevantă în materie, recunoaşterea discursului şi a comportamentelor rasiste, xenofobe, antisemite şi motivate de ură. – Obiectiv General nr. 2: Promovarea educaţiei pentru incluziune Obiectivul General nr. 2 urmăreşte promovarea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a istoriei, a necesităţii asumării acesteia, precum şi a importanţei protejării şi onorării memoriei Holocaustului, inclusiv ca răspuns la decalajele între cunoştinţele de specialitate despre Holocaust şi cunoaşterea comună. Acestea din urmă contribuie, în mod direct, la consolidarea unei democraţii reziliente, în deplină concordanţă cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pe baza principiului că fără cunoaşterea trecutului nu este posibilă nici înţelegerea prezentului şi nici construcţia unui viitor incluziv. – Obiectiv General nr. 3: Sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti Prin intermediul acestui obiectiv general se urmăreşte stimularea cunoaşterii vieţii evreieşti, a tradiţiilor şi a contribuţiei lor substanţiale la cultură, ştiinţă şi artă şi, în general, la dezvoltarea societăţii româneşti, inclusiv ca modalitate de prevenire şi combatere a antisemitismului. – Obiectiv General nr. 4: Susţinerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură la nivel internaţional Prin obiectivul general nr. 4 se urmăreşte continuarea implicării României în eforturile de cooperare internaţională pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, dar şi a negării şi distorsionării Holocaustului. Totodată, acest obiectiv vizează continuarea cooperării bi- şi multilaterale în domeniul cercetării, educaţiei şi memoriei Holocaustului. * Obiectivele specifice şi direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor generale ale Strategiei şi implementarea acesteia sunt prevăzute în Planul de Acţiune aferent. Implementarea Strategiei se va realiza inclusiv cu sprijinul programelor dezvoltate în baza Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 şi Planului de Acţiune aferent. Implementare I. Rezultate aşteptate Scopul prezentei Strategii este de a promova măsuri cu un grad de concreteţe mai ridicat, plecând de la rezultatele ciclului anterior de programare strategică, care să producă schimbări pozitive la nivelul societăţii. Este de aşteptat ca Strategia să contribuie la o mai bună conştientizare a personalului administraţiei publice, din învăţământ, mass-media şi sport cu privire la impactul advers al incidentelor şi infracţiunilor antisemite, xenofobe, rasiste, radicalizate şi instigatoare la ură asupra victimelor şi asupra societăţii în sens general, inclusiv din perspectiva necesităţii combaterii acestor fenomene şi a nevoilor de securitate ale comunităţii evreieşti. Implementarea prezentului document contribuie la dezvoltarea unei culturi sociale în care cetăţenii recunosc că antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură sunt probleme care reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii şi stabilităţii societăţii. De aceea, astfel de manifestări trebuie combătute în mod consecvent, printr- un efort conjugat al autorităţilor, societăţii civile şi al cetăţenilor. Totodată, Strategia vizează mai buna apreciere, de către societate în sens general, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, bazată pe înţelegerea că antisemitismul, xenofobia, rasismul, radicalizarea şi discursul instigator la ură subminează sau încalcă principiile fundamentale ale drepturilor omului. Un alt rezultat preconizat se referă la o cunoaştere mai bună, de către public, a contribuţiei istorice a comunităţii evreieşti la dezvoltarea societăţii româneşti. De asemenea, este de aşteptat ca Strategia să contribuie la o mai bună protejare a victimelor, inclusiv din perspectiva facilitării accesului la sprijin de specialitate. II. Indicatori Indicatorii pe baza cărora se va măsura gradul de implementare a Strategiei vor urmări atât aspecte calitative, cât şi cantitative. Printre principalii indicatori generali folosiţi se află următorii: ■ Rapoartele de activitate ale grupurilor de lucru înfiinţate în baza prezentei Strategii. ■ Metodologia unitară de identificare a infracţiunilor motivate de ură, precum şi de colectare sistematică a datelor statistice privind aceste infracţiuni. ■ Rapoartele statistice cu privire la infracţionalitatea motivată de ură. ■ Rapoartele pe baza unor anchete sociologice sau pe baza unor metodologii validate. ■ Rapoartele de evaluare cu privire la programe educaţionale, universitare, postuniversitare şi de formare profesională. ■ Rapoartele de progres privind promovarea demersuri efectuate pe plan internaţional. ■ Numărul de proiecte şi/sau programe educaţionale şi culturale implementate. ■ Numărul de participanţi sau vizitatori la diversele programe educaţionale şi/sau culturale. ■ Chestionarele de evaluare completate de participanţi la programe educaţionale/acţiuni culturale. ■ Numărul de programe de pregătire/formare profesională implementate pentru personalul din administraţia publică locală, poliţişti, jandarmi, procurori şi judecători, cadre didactice, personalul angajat în domeniul sportiv; numărul de beneficiari ai programelor de pregătire/formare profesională. ■ Numărul de sesiuni de informare a personalului din instituţiile culturale şi numărul de beneficiari ai acestora. ■ Numărul de module de pregătire pentru jurnalişti dezvoltate şi implementate şi numărul de beneficiari ai acestora. ■ Chestionarele de evaluare completate de beneficiarii programelor/modulelor de pregătire/formare profesională şi a sesiunilor de informare. ■ Numărul de campanii educaţionale şi/sau de conştientizare/informare derulate; vizibilitatea campaniilor şi, după caz, numărul de beneficiari. ■ Numărul de universităţi care au adoptat/integrat coduri de conduită. ■ Gradul de digitalizare a arhivelor şi a mărturiilor supravieţuitorilor Holocaustului. ■ Dezvoltarea şi operaţionalizarea platformei digitale. ■ Dezvoltarea şi operaţionalizarea platformei destinată promovării proiectelor culturale evreieşti. ■ Numărul de materiale şi studii publicate privind viaţa evreiască. III. Proceduri de monitorizare şi evaluare Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 317/ 2023nr. 701/31 iulie 2023, a fost înfiinţat Comitetul interministerial pentru elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027, şi a Planului de acţiune, care a avut ca obiectiv principal elaborarea prezentei Strategii naţionale şi a Planului de Acţiune aferent. În termen de maximum o lună de la intrarea sa în vigoare, Strategia va fi publicată pe paginile proprii de internet ale membrilor acestui Comitet şi va fi diseminată la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv în rândul serviciilor publice deconcentrate relevante pentru domeniul de reglementare. În termen de maximum şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei Strategii, emitentul va asigura traducerea acesteia în cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională. În scopul coordonării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a prezentei Strategii şi a Planului de Acţiune aferent, la intrarea în vigoare a acestora se va înfiinţa un Comitet interministerial de monitorizare, organism consultativ, fără personalitate juridică, condus de un coordonator naţional cu rang de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Comitetul va fi compus din ministerele, instituţiile/organizaţiile participante la elaborarea Strategiei şi a Planului de acţiune. După caz, se poate avea în vedere invitarea altor ministere/instituţii/organizaţii publice şi/sau private, a căror implicare este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în Strategie şi în Planul de Acţiune. Comitetul interministerial de monitorizare îndeplineşte următoarele atribuţii: ■ monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate în implementarea Strategiei; ■ identificarea deficienţelor de implementare a Strategiei, cu accent pe cauzele şi factorii care reduc sau împiedică realizarea acţiunilor prevăzute de Strategie şi formularea de recomandări pentru remedierea deficienţelor; ■ promovarea măsurilor prevăzute de Strategie în spaţiul public; ■ sprijinirea implementării Strategiei de către autorităţile şi instituţiile publice; ■ centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării Strategiei, în baza rapoartelor de progres; ■ realizarea rapoartelor anuale de monitorizare; ■ realizarea raportului final de evaluare a implementării Strategiei şi a Planului de Acţiune. Instrumente generale de monitorizare şi evaluare: Indicatorii pe baza cărora se va măsura gradul de implementare a Strategiei vor urmări atât aspecte calitative, cât şi cantitative. Indicatorii generali sunt detaliaţi la Capitolul III. Implementare, punctul 2 "Indicatori", iar indicatorii specifici se regăsesc la fiecare acţiune principală în parte, la nivelul Planului de Acţiune. Comitetul interministerial de monitorizare se va reuni în şedinţe de lucru lunare sau ori de câte ori este necesar. După caz, în funcţie de necesităţi şi de tematicile abordate, Comitetul poate constitui grupuri de lucru. Ministerele şi instituţiile membre participante la elaborarea Strategiei şi a Planului de Acţiune vor urmări implementarea măsurilor prevăzute în Plan, inclusiv din perspectiva finanţării acestora. După caz, vor face propuneri pentru adaptarea resurselor financiare, atât în faza de întocmire a bugetului consolidat, cât şi cu ocazia rectificărilor bugetare, în funcţie de stadiul de realizare a respectivelor măsuri. În funcţie de nevoi, ministerele, instituţiile/organizaţiile participante la elaborarea Strategiei şi a Planului de Acţiune pot prezenta Comitetului interministerial de monitorizare propuneri de modificări legislative necesare implementării Strategiei în domeniul respectiv. Ministerele şi instituţiile care au atribuţii de implementare şi statut de coordonator al unei acţiuni principale vor realiza şi transmite coordonatorului Strategiei, în colaborare cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în implementarea acţiunilor principale, rapoarte de progres care prezintă stadiul implementării tuturor măsurilor din aria de responsabilitate. Rapoartele de progres vor conţine informaţii privind, dar nu limitat la: - acţiunea principală la care se face referire; – descrierea demersurilor realizate pentru îndeplinirea acţiunii la care se face referire; – problemele/obstacolele întâmpinate şi cum au fost rezolvate/depăşite; – aprecieri privind stadiul acţiunii - finalizată, parţial finalizată, nefinalizată-, şi traiectorie-pozitivă, negativă. – informaţii privind evaluările derulate - descrierea metodelor folosite; rezultatele/concluziile evaluării; – date statistice şi interpretarea acestor date, după caz; – recomandări vizând implementarea acţiunii principale la care se face referire, după caz. Rapoartele de progres vor fi însoţite de copii ale documentelor care reflectă rezultatele acţiunii principale la care se face referire, precum, spre exemplu, rapoarte elaborate, metodologii adoptate, set de indicatori, regulament cadru, planuri de campanii publice. Evaluarea impactului programelor de formare profesională/sesiunilor de informare/modulelor de pregătire se va realiza în baza indicatorilor cantitativi şi calitativi specifici fiecărei acţiuni în parte şi va fi realizată de fiecare instituţie responsabilă cu organizarea şi implementarea acestor programe. Procesul de evaluare va urmări: - aspecte de ordin cantitativ: data şi locul de desfăşurare, cine a furnizat programul, perioada în care acesta a fost implementat, numărul de beneficiari, categoria profesională în care se încadrează beneficiarii etc. – aspecte legate de proces, pentru a stabili dacă implementarea programelor a fost posibilă aşa cum se avusese în vedere şi, după caz, dacă sunt necesare investiţii suplimentare: resurse financiare, infrastructură, resursă umană implicată, problemele practice întâmpinate şi cum au fost acestea rezolvate etc. – aspecte de ordin calitativ: în ce măsură şi cât de bine s-au atins obiectivele programelor de formare. În acest sens, după fiecare program implementat se vor aplica chestionare beneficiarilor sau se vor aplica alte metode similare de evaluare. În acelaşi scop, se poate avea în vedere organizarea periodică a unor focus grupuri cu beneficiarii cursurilor de formare profesională, acest tip de activitate urmând a înlocui metoda chestionarelor. () Indiferent de metoda aleasă - focus grup, chestionar, sau ambele-, evaluarea se va realiza cu luarea în considerare a indicatorilor calitativi specifici fiecărei acţiuni principale; după caz şi în funcţie de necesităţi, fiecare instituţie organizatoare poate dezvolta noi indicatori calitativi. () Evaluarea va oferi beneficiarilor posibilitatea de a aprecia valoarea sau meritul programului, de a comunica ce aspecte au generat cele mai mari beneficii, de a furniza sugestii de îmbunătăţire şi de a comunica în ce măsură consideră că le este utilă aprofundarea unor teme/subiecte abordate în cadrul programului şi/sau a unor teme conexe. () Beneficiarii programelor vor fi informaţi cu privire la scopul evaluării la care vor lua parte, cum vor fi culese informaţiile şi de către cine vor fi analizate, cum sunt folosite şi diseminate informaţiile, regulile aplicabile obiecţiilor şi contestaţiilor. Evaluarea proiectelor educaţionale/culturale se va realiza în baza indicatorilor cantitativi şi calitativi specifici fiecărei acţiuni în parte şi va fi realizată de fiecare instituţie/instituţiile responsabilă/e cu organizarea şi implementarea acestora, în colaborare cu entităţile partenere. Evaluarea campaniilor de conştientizare se va realiza în baza indicatorilor cantitativi şi calitativi specifici fiecărei acţiuni în parte şi va fi realizată de fiecare instituţie coordonatoare, în colaborare cu cele partenere. Evaluarea nu va măsura doar numărul campaniilor organizate, ci şi costurile aferente acestora, procesul de desfăşurare a unor astfel de campanii, vizibilitatea etc. În baza rapoartelor de progres, coordonatorul va elabora raportul anual general de monitorizare. Coordonatorul Comitetului poate solicita ministerelor şi instituţiilor care se ocupă de implementarea Strategiei şi a Planului de Acţiune transmiterea de informaţii suplimentare relevante din perspectiva monitorizării. Rapoartele de monitorizare vor conţine, în principal, informaţii despre progresul şi stadiul activităţilor din Planul de acţiune. După caz, acestea se vor completa cu concluziile rapoartelor emise de mecanismele internaţionale de monitorizare la care România este parte. Rapoartele de monitorizare pot conţine recomandări vizând eficientizarea gradului de implementare a Strategiei şi a Planului de Acţiune. Rapoartele de monitorizare sunt transmise spre consultare în Comitetul interministerial de monitorizare şi prezentate, spre aprobare, prim-ministrului României. După aprobare, acestea vor fi publicate pe pagina oficială de internet a Guvernului. Evaluarea finală a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea obiectivelor şi eficienţa intervenţiilor. Rapoartele anuale de monitorizare a implementării prezentei Strategii, rapoartele Grupului de lucru pentru evaluarea nivelului de ameninţare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile şi după caz, concluziile rapoartelor periodice emise de mecanismele internaţionale de monitorizare la care România este parte vor fi utilizate pentru a stabili în ce măsură Strategia a determinat schimbări pozitive la nivel macro în toate ariile strategice vizate, la finalul perioadei de implementare a Strategiei, respectiv în anul 2027. La finalul perioadei de implementare va fi adoptată o nouă Strategie, pe o perioadă de 5 ani, care să încorporeze lecţiile învăţate în implementarea prezentului cadru strategic. IV. Instituţii responsabile Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2024-2027, este format din următoarele instituţii, cu rol în coordonarea şi implementarea obiectivelor generale, obiectivelor specifice şi acţiunilor principale, în conformitate cu atribuţiile lor legale: ● Cancelaria Prim-Ministrului (CPM); ● Secretariatul General al Guvernului (SGG) - prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI); ● Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC); ● Ministerul Afacerilor Externe (MAE); ● Ministerul Afacerilor Interne (MAI); ● Ministerul Justiţiei (MJ); ● Ministerul Educaţiei (MEd); ● Ministerul Culturii (MC); ● Ministerul Apărării Naţionale (MApN); ● Agenţia Naţională pentru Sport (ANS); ● Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR-EW); ● Agenţia Naţională pentru Romi (ANR). Mai mult, Comitetul interministerial beneficiază de prezenţa următorilor invitaţi permanenţi: ● Reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei şi combaterea antisemitismului şi a xenofobiei; ● Administraţia Prezidenţială (AP); ● Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (MP- PÎÎCJ); ● Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS); ● Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse (MFTES); ● Consiliul Superior al Magistraturii (CSM); ● Institutul Naţional al Magistraturii (INM); ● Serviciul Român de Informaţii (SRI); ● Instituţia Avocatului Poporului (AvP); ● Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD); ● Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS); ● Institutul Naţional de Administraţie (INA); ● Institutul Cultural Român (ICR); ● Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR); ● Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM); ● Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR); ● Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic (FCER-CM); ● Forumul B'nai B'rith "Dr. Moses Rosen" România (B'nai B'rith); ● Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA România). În implementarea acţiunilor principale, instituţiile guvernamentale beneficiază de sprijin, pe bază voluntară, din partea unor instituţii independente şi organizaţii neguvernamentale cu expertiză în domeniu. V. Implicaţii bugetare si surse de finanţare Implementarea Strategiei se bazează, în principal, pe următoarele resurse financiare: fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui minister şi fiecărei instituţii cu competenţe în implementare, programate multianual, fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene, fonduri externe nerambursabile puse la dispoziţie de finanţatori europeni sau internaţionali, donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile legii. Planul de Acţiune aferent prezentei Strategii include şi informaţii referitoare la sursele de finanţare. VI. Implicaţii asupra cadrului juridic În funcţie de rezultatele diverselor exerciţii de evaluare a situaţiei din România, incluse în prezenta Strategie, există posibilitatea ca anumite iniţiative legislative să fie elaborate în vederea completării sau sporirii eficienţei cadrului juridic menţionat la punctul III. Priorităţile, politicile si cadrul legal existente. ANEXA 1 la Strategie PLAN DE ACŢIUNE pentru implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024 - 2027 OBIECTIV GENERAL A: Prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură OBIECTIV SPECIFIC NR. A.1. Consolidarea unor mecanisme eficiente de colectare a datelor Acţiunea nr. A.1.1. Continuarea activităţii Grupului de lucru pentru evaluarea nivelului de ameninţare reprezentat de antisemitism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile. Descrierea acţiunii specifice: Va continua activitatea Grupului de lucru pentru evaluarea nivelului de ameninţare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile (GLA), reuniunile urmând a fi organizate trimestrial/ori de câte ori va fi nevoie. Grupul de lucru va întocmi, anual, o evaluare privind nivelul de ameninţare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile, care va fi înaintată coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Ori de câte ori este necesar, se vor organiza întâlniri de lucru dedicate în scopul evaluării posibilităţilor de implementare a propunerilor/recomandărilor formulate. În activitatea sa, Grupul de lucru va ţine cont şi de evaluări şi alte documente relevante pentru domeniul acoperit de Strategie, precum cele produse de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei etc., pe care le va pune la dispoziţia membrilor GLA. Totodată, la nivelul GLA se va încerca identificarea unor instrumente de măsurare automată a gradului de promovare/distribuire (viralizare) a unor mesaje instigatoare la ură, în special pe platformele de socializare, şi ulterior, diseminarea acestora către membrii grupului, pentru implementare. Coordonatorul grupului de lucru: MAI Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituţii implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Reuniuni - trimestrial/ori de câte ori va fi nevoie; raport de evaluare - anual; diseminare documente relevante - ori de câte ori este necesar. Indicatori: Calitativi Nivelul de percepţie al publicului privind manifestările discriminatorii faţă de anumite grupuri vulnerabile, inclusiv prin mobilizarea autorităţilor publice locale în scopul întreprinderii demersurilor necesare efectuării de sondaje; nivelul de percepţie al ameninţării generate de antisemitism, xenofobie, discurs instigator la ură în rândul grupurilor vulnerabile sau în rândul victimelor unor astfel de fapte, incidente, infracţiuni; gradul de promovare/ distribuire (viralizare) a unor mesaje de instigare la ură, în special pe platformele de socializare. Cantitativi Situaţia statistică a datelor transmise de membrii grupului de lucru; numărul de reuniuni; numărul de documente diseminate; numărul de incidente antisemite, xenofobe, motivate de ură faţă de persoanele din grupurile vulnerabile înregistrate, cercetate, sancţionate; numărul de cazuri de discurs instigator la ură semnalate, înregistrate, sancţionate; date statistice privind promovarea/distribuirea (viralizarea) unor mesaje de instigare la ură, în special pe platformele de socializare; numărul de evenimente -proteste, incidente-, materializate ca urmare a unor intenţii -mesaje de ameninţare/instigare atât fizice, cât şi prin intermediul reţelelor de socializare. Ţinte: 1 reuniune/trimestru; 1 raport de evaluare/an. Acţiunea nr. A.1.2. Dezvoltarea, la nivelul MP, CSM si MAI, a unei metodologii unitare de identificare si raportare a infracţiunilor motivate de ură, precum si de colectare sistematică a datelor, în cadrul unui sistem integrat. Descrierea acţiunii specifice: MP-PÎCCJ, CSM şi MAI vor dezvolta o metodologie unitară de identificare şi raportare a infracţiunilor motivate de ură. Elaborarea metodologiei urmăreşte agrearea unor definiţii de lucru comune ale criteriilor protejate, abordarea uniformă a fenomenului din punct de vedere teoretic şi evidenţierea sa statistică, precum şi crearea premiselor pentru producerea unor date statistice corelate la nivelul sistemului judiciar şi al celui de ordine publică. După aprobare, metodologia va fi transmisă, în copie, coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Coordonator: MP-PÎCCJ Membri: CSM, MAI Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituţii implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Semestrul II 2025 Indicatori: Calitativi Îmbunătăţirea gradului de evidenţiere statistică şi colectare a datelor privind infracţiunile motivate de ură. Cantitativi Metodologie elaborată; baze de date create. Ţinte: Date statistice disponibile în format integrat. Acţiunea nr. A.1.3. Realizarea unui studiu despre aspectele culturale ale agresivităţii si rolul culturii civice în combaterea violenţei în spaţiul public Descrierea acţiunii specifice: În cadrul acestei acţiuni, INCFC va coordona realizarea unui studiu de identificare şi raportare a comportamentului motivat de ură asociat cu spaţii publice culturale, care se va referi şi la vandalizarea patrimoniului construit sau asociat evenimentelor cu caracter cultural şi social şi va include un sistem integrat de colectare a datelor pentru interpretare sociologică şi culturală şi posibile măsuri de prevenţie. Studiul, care se va desfăşura în perioada 2024-2025, va include, în prima etapă, definirea conceptelor, activităţi de documentare şi colectare a datelor, iar în a doua etapă, analiza datelor şi realizarea raportului de cercetare. Nevoia studiilor pe aceste teme a fost identificată în cadrul unei cercetări exploratorii realizate de INCFC, care a evidenţiat necesitarea unei colectări sistematice şi periodice despre comportamentul şi limbajul agresiv în spaţiul public şi în mass-media -vandalizarea unor monumente evreieşti de patrimoniu. Scopul cercetării este să identifice amploarea fenomenului de agresivitate şi violenţă, să identifice grupurile de risc, mecanismele de intervenţie şi soluţii de prevenire şi combatere a actelor de violenţă asupra patrimoniului construit. Coordonator: MC/INCFC Membri: CNCD, MAI/IGPR, ANR; cu sprijinul FCER-CM, MCA Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MC/INCFC, respectiv a fiecărei instituţii implicate. Termen: Finalizare studiu - 2027 Indicatori: Calitativi: Îmbunătăţirea gradului de evidenţiere statistică şi colectare a datelor privind comportamentul motivat de ură asociat cu spaţii publice culturale. Cantitativi: 1 studiu elaborat; baze de date create; raport de cercetare. Ţinte: Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare a datelor pentru interpretare sociologică şi culturală; identificarea unor posibile măsuri de prevenţie. Acţiunea nr. A.1.4. Realizarea unui inventar anual al activităţilor educative desfăşurate la nivel naţional cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului cu scopul încurajării colaborării între unităţile de învăţământ pentru realizarea unui program comun al activităţilor. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei va centraliza la finalul fiecărui an şcolar, activităţile educative desfăşurate la nivel naţional cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în scopul încurajării colaborării între unităţile de învăţământ pentru realizarea unui program comun al activităţilor. Tipurile de informaţii pe care MEd le va solicita unităţilor de învăţământ, prin intermediul Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, pentru centralizare şi analiză, se referă la tipul de activitate desfăşurată -simpozioane, mese rotunde, expoziţii, vizionări de filme, întâlniri cu supravieţuitori, vizite: Templul Coral/Sinagoga Mare/Muzeul Comunităţii Evreieşti etc.-, număr de elevi participanţi, clasa recomandată, locaţia, cadru didactic responsabil, unitatea de învăţământ, localitate, judeţ, observaţii -bune practici, deficienţe-. Prin intermediul acestui inventar, unităţile de învăţământ vor avea un acces mai facil la activităţile organizate la nivel naţional şi la entităţile organizatoare, creându-se astfel premisele stimulării schimburilor de bune practici. În egală măsură, o astfel de cartografiere va permite o mai bună monitorizare, de către Ministerul Educaţiei, a activităţilor educaţionale organizate şi a impactului acestora. În acest sens, Ministerul Educaţiei, cu sprijinul inspectoratelor şcolare, va evalua periodic utilitatea situaţiei centralizatoare pentru unităţile de învăţământ. Situaţiile centralizatoare vor fi diseminate către unităţile de învăţământ prin intermediul inspectoratelor şcolare. De asemenea, o copie a acestora va fi transmisă coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd şi fonduri externe; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Situaţie centralizatoare - la sfârşitul fiecărui an şcolar; aplicarea de chestionare - 2025 şi 2027. Indicatori: Calitativi Evaluarea unităţilor de învăţământ privind utilitatea instrumentului, inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea cooperării între acestea. Cantitativi Numărul de activităţi prezente în situaţia centralizatoare elaborată şi diseminată; numărul de chestionare aplicate unităţilor de învăţământ. Ţinte: Realizarea unui program comun al activităţilor educative desfăşurate la nivel naţional cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului; creşterea gradului de colaborare între unităţile de învăţământ. OBIECTIV SPECIFIC A.2. Evaluarea modului de aplicare a legislaţiei în domeniu Acţiunea nr. A.2.1. Monitorizarea aplicării cadrului legal în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările si completările ulterioare si a infracţiunilor ce cad sub incidenţa O.U.G nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii si de crime de război, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. Descrierea acţiunii specifice: Monitorizarea va permite identificarea unor eventuale probleme de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale relevante din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare şi legile speciale şi va constitui o bază de pornire pentru elaborarea unui set de propuneri în vederea unei eventuale amendări a legislaţiei şi unificării practicii judiciare. Coordonator: MP-PÎCCJ Membri: MJ, MAI/IGPR, INSHR-EW, ANR, SGG/DRI, AvP, CNCD Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituţii implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Semestrul II/2025 Indicatori: Calitativi: Uniformizarea interpretării şi aplicării legii; creşterea gradului de previzibilitate în combaterea incidentelor de ură; formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului normativ. Cantitativi Analiză efectuată. Ţinte: Uniformizarea interpretării şi aplicării legislaţiei specifice; elaborarea unui set de propuneri în vederea amendării legislaţiei, unificării practicii judiciare. Acţiunea nr. A.2.2. Elaborarea şi punerea la dispoziţia organelor de aplicare a legii a unui îndrumar care să faciliteze identificarea prejudecăţilor antisemite, rasiste sau xenofobe. Descrierea acţiunii specifice: În scopul implementării acestei acţiuni, MP-PÎCCJ va constitui un grup de lucru format din reprezentanţii instituţiei coordonatoare şi ai instituţiilor partenere. Grupul de lucru va realiza următoarele activităţi: stabilirea obiectivelor demersului, a unui calendar de activităţi si a termenilor de referinţă ai viitorului document de lucru; identificarea legislaţiei incidente; identificarea si analizarea procedurilor similare utilizate în alte state membre UE. Elaborarea viitorului îndrumar se va realiza inclusiv pe baza rezultatelor/concluziilor monitorizării efectuate în cadrul acţiunii specifice A.2.1, având în vedere relevanţa acesteia pentru implementarea prezentei acţiuni. Coordonator: MP-PÎCCJ Membri: SGG/DRI, INSHR-EW, ANR, MAI, MC, AvP, CNCD; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv al fiecărei instituţii implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: 30 de luni de la aprobarea Strategiei Indicatori: Calitativi Definirea prejudecăţilor antisemite, rasiste sau xenofobe care stau la baza infracţiunilor motivate de ură si a modurilor de manifestare a acestora Cantitativi Document de lucru elaborat; număr de întâlniri ale grupului de lucru; evoluţia numărului de cauze în care se aplică articolul 77, lit. h din Codul Penal. Ţinte: Consolidarea componentei de prevenire si combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si a discursului instigator la ură prin facilitarea identificării prejudecăţilor antisemite, rasiste sau xenofobe care stau la baza infracţiunilor motivate de ură. Acţiunea nr. A.2.3. Sprijinirea demersurilor de revizuire a denumirii străzilor, instituţiilor publice, organizaţiilor si monumentelor care poartă numele persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid contra umanităţii si crime de război, în vederea soluţionării situaţiilor care contravin prevederilor legale în vigoare; identificarea si diseminarea de bune practici. Descrierea acţiunii specifice: Vor fi continuate demersurile pe lângă autorităţile publice responsabile, în vederea soluţionării situaţiilor care contravin prevederilor legale în vigoare, respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv sub aspectul prevenirii tentativelor de reabilitare a criminalilor de război. De asemenea, vor fi efectuate demersuri în scopul identificării bunelor practici, care vor fi diseminate autorităţilor publice prin intermediul ghidului de bune practici dezvoltat la acţiunea nr. C.1.4. Coordonator: INSHR-EW Membri: MAI, MEd, MC Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituţii implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Permanent; semestrial, instituţiile responsabile vor prezenta coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei strategii un raport de activitate. Indicatori Calitativi Gradul de soluţionare a solicitărilor. Cantitativi Numărul de solicitări transmise; numărul de solicitări soluţionate favorabil; numărul de solicitări nesoluţionate; numărul de bune practici identificate şi diseminate; numărul de situaţii noi identificate. Ţinte: Eliminarea denumirilor de străzi, instituţii publice, organizaţii etc., care poartă numele unor persoane responsabile de infracţiuni de genocid sau crime de război. OBIECTIV SPECIFIC A.3. Creşterea rezilienţei instituţiilor publice si a societăţii faţă de mesajele antisemite, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură Acţiunea nr. A.3.1. Continuarea activităţilor de formare profesională iniţială si continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si a discursului instigator la ură pentru ofiţeri si agenţi de poliţie, ofiţeri si subofiţeri din MAI, precum si pentru ofiţeri si agenţi de poliţie penitenciară. Descrierea acţiunii specifice: În funcţie de dinamica legislativă, MAI va menţine/actualiza conţinuturile privind educaţia civică şi cetăţenească, respectarea drepturilor omului şi, respectiv, circumscrise combaterii discriminării, în tematica pentru admiterea la unităţile de învăţământ postliceal proprii. De asemenea, MAI va urmări dezvoltarea, prin curriculum, a unor teme relevante pentru formarea atitudinilor şi a comportamentelor nediscriminatorii - prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură. În egală măsură, în centrele de profil ale Jandarmeriei Române vor fi organizate activităţi de formare profesională iniţială şi continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru ofiţeri şi subofiţeri. MAI va continua, totodată, activităţile de implementare a proiectului Acţiune integrată pentru combaterea infracţiunilor cu mobil discriminatoriu, în special cele îndreptate împotriva comunităţilor roma, si asigurarea unui standard înalt de calitate al serviciului poliţienesc - PDP3", finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021. MJ/ANP va include, în cadrul activităţilor de pregătire profesională iniţială şi continuă a poliţiştilor de penitenciare, o temă din domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi va realiza sesiuni de instruire, inclusiv în colaborare cu partenerii instituţionali. MJ/ANP fi sprijinită de partenerii instituţionali avizaţi pentru elaborarea tematicii din domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Coordonatori: MAI, MJ/ANP Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Proiect PDP3. Termen: Revizuirea conţinuturilor de către MAI - anual; activităţi de formare la nivelul Jandarmeriei Române derulate de MAI - 31.12.2025; proiect PDP3 la nivelul MAI - Aprilie 2024; includerea de teme din domeniul acoperit de Strategie în pregătirea profesională iniţială şi continuă a poliţiştilor de penitenciare de către MJ/ANP - anual. Sesiunile de instruire se vor derula, de principiu, anual, în funcţie de disponibilitatea partenerilor instituţionali. Indicatori: Calitativi MAI - relevanţa tematicii şi a bibliografiei în raport cu obiectivele de învăţare specifice domeniului; consolidarea cunoştinţelor privind legislaţia naţională în domeniu şi măsurile de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură; măsura în care beneficiarii înţeleg conceptele specifice, dar şi prejudecăţile, inclusiv cele proprii, contextul şi atributele specifice ale incidentelor/infracţiunilor şi le integrează în activitatea specifică; gradul de sensibilizare a beneficiarilor cu privire la importanţa combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, ca urmare a participării la programele de formare. MJ/ANP - creşterea gradului de cunoaştere în rândul poliţiştilor de penitenciare a aspectelor prevăzute de legislaţia naţională în domeniu şi a măsurilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură; gradul de sensibilizare a poliţiştilor de penitenciare cu privire la importanţa semnalării situaţiilor de manifestare în mediul penitenciar a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, ca urmare a participării la sesiunile de instruire. Cantitativi MAI - numărul reperelor bibliografice actualizate în raport cu dinamica actelor normative incidente domeniului; numărul de poliţişti instruiţi prin proiect PDP3; numărul de jandarmi beneficiari ai activităţilor de formare profesională iniţială şi continuă; numărul de activităţi de formare profesională iniţială şi continuă realizate; numărul de ore de formare profesională alocate; numărul de activităţi de formare profesională iniţială şi continuă pentru poliţiştii de penitenciare; număr de beneficiari ai activităţilor de formare profesională iniţială şi continuă pentru poliţiştii de penitenciare. MJ/ANP - o temă din domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură inclusă în activităţile de pregătire profesională iniţială şi continuă a poliţiştilor de penitenciare anual; numărul de poliţişti de penitenciare instruiţi în domeniul vizat. Ţinte: MAI - 200 de poliţişti instruiţi prin proiect PDP3; curriculum de nivel postliceal actualizat şi teme cu incidenţă în domeniu adăugate; MJ/ANP - 50 poliţişti de penitenciare instruiţi. Acţiunea nr. A.3.2. Promovarea de programe de pregătire în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si a discursului instigator la ură în cadrul instituţiilor militare de învăţământ. Descrierea acţiunii: În scopul conştientizării şi consolidării cunoaşterii în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură în cadrul instituţiilor militare de învăţământ, Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" va continua să abordeze, în fiecare an universitar, în programele de studii universitare de licenţă, de master şi postuniversitare, teme/discipline specifice domeniilor acoperite de Strategie, care vizează, printre altele, dezvoltarea competenţelor necesare recunoaşterii şi demontării discursurilor radicale, instigatoare la ură, antisemite şi xenofobe, dezvoltarea competenţelor necesare în analizarea istoriei Holocaustului în Europa şi România, sau dezvoltarea abilităţilor de identificare a problemelor şi vulnerabilităţilor specifice domeniului securităţii naţionale din perspectiva antisemitismului, rasismului şi discursului instigator la ură. Programele se vor adresa studenţilor şi cursanţilor ANIMV şi vor fi livrate atât pe linia formării iniţiale, cât şi continue. Pentru a evalua impactul programelor proprii, se vor aplica chestionare de evaluare (feedback) studenţilor/cursanţilor. În ceea ce priveşte instituţiile de învăţământ militar ale MApN, sunt avute în vedere următoarele activităţi: Nivel liceal: Elevii colegiilor naţionale militare vor participa, în anul şcolar 2023-2024, la diverse activităţi, atât pe plan naţional, cât şi local: concursuri, simpozioane, mese rotunde, sesiuni de referate şi comunicări, expoziţii - fotografie, desen-, întâlniri cu supravieţuitorii sau urmaşii acestora - victime colaterale, prezentări de carte, vizionări de filme, excursii tematice. Nivel postliceal: La şcolile postliceale militare vor fi introduse teme în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi negării Holocaustului, în cadrul disciplinelor deja existente în planurile de învăţământ. De asemenea, în săptămâna Şcoala Altfel, elevii acestor şcoli militare vor participa online la diverse activităţi având ca obiectiv studierea istoriei evreilor. Instituţiile de învăţământ superior militar: Realizarea de întâlniri, dezbateri, simpozioane etc., cu istorici specialişti în studiul epocii moderne şi contemporane, reprezentanţi ai Academiei Române sau ai Institutelor de Cercetări din ţară arondate acesteia, a muzeelor din România; prezentarea de filme documentare referitoare atât la cel de-al Doilea Război Mondial, cât şi la problematica Holocaustului şi a urmărilor acestuia; alocarea unui număr de ore în cadrul disciplinei "Istorie militară" din instituţiile militare de învăţământ superior; vizitarea muzeelor dedicate Holocaustului sau care abordează problematica urmărilor celor două conflagraţii mondiale la care România a fost parte atât din ţară, cât şi din străinătate; acţiuni de îngrijire a monumentelor şi a cimitirelor eroilor aflate în ţară şi rememorarea evenimentelor petrecute în acele zone prin prelegeri ale istoricilor sau a specialiştilor din muzeele din România; realizarea de expoziţii documentare sau foto-documentare cu ocazia diverselor zile festive - Ziua Veteranilor de Război - 29 aprilie, a Veteranilor din teatrele de operaţii - 11 noiembrie şi de Ziua Eroilor - Înălţarea Domnului -, de către muzeele sau sălile de tradiţii din instituţiile de învăţământ superior militar în care să fie abordată problematica celor două conflagraţii mondiale şi urmările acestora. Coordonatori: MApN, SRI/ANIMV Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărei instituţii implicate; venituri proprii. Termen : Permanent, pe durata implementării Strategiei. Indicatori: Calitativi Consolidarea cunoaşterii şi înţelegerii, de către tânăra generaţie, a istoriei Holocaustului şi a consecinţelor sale; contracararea prejudecăţilor existente şi stimularea unei atitudini deschise şi toleranţe faţă de culturi diferite; sensibilizarea tinerei generaţii cu privire la importanţa combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură; stimularea capacităţii de interpretare a elementelor semnificative din istoria Holocaustului şi a modului în care studiul acestui fenomen ar putea contribui la înţelegerea încălcărilor şi pericolelor la adresa democraţiei din societatea de astăzi; dezvoltarea şi consolidarea capacităţii de recunoaştere şi demontării discursurilor radicale, instigatoare la ură, antisemite şi xenofobe; documentarea laborioasă în susţinerea şi prezentarea informaţiilor, unicitatea şi autenticitatea surselor; implicarea profesorilor în predarea temelor. Cantitativi Numărul de activităţi organizate -întâlniri, dezbateri, simpozioane, mese rotunde, expoziţii etc.- şi numărul de participanţi la acestea; numărul de vizite şi de acţiuni cu caracter comemorativ şi numărul de participanţi la acestea;; număr de lucrări de absolvire pe teme subsumate disciplinelor relevante din perspectiva Strategiei. Ţinte: Menţinerea numărului actual de discipline relevante din perspectiva Strategiei la nivelul ANIMV; 2-3 şedinţe în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi negării Holocaustului introduse în şcolile postliceale militare ale MApN. Acţiunea nr. A.3.3. Implementarea de programe de formare profesională iniţială si continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si discursului instigator la ură pentru procurori si judecători. Descrierea acţiunii specifice: Activităţile de formare au în vedere îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor profesionale ale membrilor sistemului judiciar necesare creşterii capacităţii de combatere a infracţiunilor asociate, inclusiv prin aprofundarea cadrului legal şi a practicii judiciare în materie. În acest sens, MP-PÎCCJ va implementa o serie de programe de formare, finanţate prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, iar INM va include astfel de activităţi în Programul de Formare continuă şi în Programul de formare profesională iniţială. Coordonatori: MP-PÎCCJ, INM Surse de finanţare: Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 pentru programele MPPÎCCJ; fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al INM; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Programe de formare implementate de MP-PÎCCJ - pe perioada implementării Strategiei; programe de formare iniţială şi continuă implementate de INM - anual. Indicatori: Calitativi MP-PÎCCJ - uniformizarea interpretării şi aplicării legii; creşterea gradului de previzibilitate în combaterea incidentelor de ură; îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice oferite. INM - evaluarea (feedback-ul) participanţilor la sesiunile de formare, inclusiv din perspectiva utilităţii cunoştinţelor acumulate în materia combaterii antisemitismului, radicalizării, rasismului şi discriminării. Cantitativi MP-PÎCCJ - numărul de programe de formare implementate; numărul de beneficiari. INM - numărul de programe de formare profesională iniţială; numărul de programe de formare profesională continuă; număr de beneficiari. Ţinte: 15 procurori instruiţi ca formatori, în prima etapă şi, în a doua etapă, 80 de persoane formate, dintre care 36 de procurori şi 44 de persoane din alte categorii de personal cu atribuţii în domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor motivate de ură (judecători, poliţişti, ONG-uri, DGASPC-uri, psihologi). Alături de cei 15 procurori, ca formatori vor fi instruiţi şi ofiţeri de poliţie. 1 program de formare profesională iniţială şi 1 program de formare profesională continuă/an organizat de INM. Acţiunea nr. A.3.4. Realizarea informării personalului din instituţiile culturale de la nivel central si local, inclusiv prin intermediul unor sesiuni dedicate, pentru prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si discursului instigator la ură. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Culturii, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, va realiza anual o sesiune de informare destinată personalului din instituţiile culturale subordonate Ministerului Culturii şi autorităţilor administraţiei publice locale, având drept obiectiv prevenirea şi evitarea promovării accidentale a unor simboluri antisemite şi a unor personalităţi culturale legionare şi fasciste, de către personalul acestor instituţii. În egală măsură, având în vedere rolul crucial al instituţiilor de cultură în determinarea publicului să ia atitudine în faţa antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, sesiunile de informare vor aborda cele mai bune modalităţi prin care instituţiile de cultură îşi pot folosi atributele specifice pentru combaterea acestor fenomene şi crearea unui impact de durată, la nivel social. Institutul Cultural Român va sprijini prezenţa/participarea unor vorbitori din străinătate la aceste sesiuni, decişi în consultare cu M. Culturii. Sesiunile de informare vor conţine un segment de evaluare (feedback), dedicat participanţilor. Coordonator: MC/INCFC, cu sprijinul DJC Membri: ICR Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Ministerului Culturii; buget ICR; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Pe durata implementării prezentei Strategii. Indicatori: Calitativi Evaluarea (feedback-ul) participanţilor la sesiunile de informare, inclusiv din perspectiva utilităţii cunoştinţelor acumulate. Cantitativi Numărul de sesiuni de informare organizate; numărul de vorbitori din străinătate participanţi/ţări participante; numărul de beneficiari/sesiune de formare; numărul de informări transmise; număr de chestionare. Ţinte: 1 sesiune de informare/an. Acţiunea nr. A.3.5. Includerea, în cadrul tematicilor programelor de formare profesională destinate funcţionarilor publici, a domeniilor vizate de prevederile prezentei Strategii. Descrierea acţiunii specifice: În vederea creşterii rezilienţei instituţiilor publice faţă de mesajele antisemite, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură, INA va include în cadrul tematicilor programelor de formare profesională destinate funcţionarilor publici, dar şi altor categorii de personal din administraţia publică, domeniile vizate de prevederile prezentei strategii, acolo unde tematica respectivă are relevanţă pentru grupul ţintă şi programul de formare. Temele ce vor fi incluse în cadrul programelor de formare profesională vor fi stabilite în colaborare cu instituţiile implicate în realizarea acestei acţiuni. Acestea vor fi centralizate şi aprobate la nivelul INA şi, ulterior, incluse în Oferta anuală a Institutului. Oferta programelor de formare profesională va fi promovată de către INA, prin instrumente specifice. Impactul programelor va fi evaluat în baza mecanismelor existente - conform standardelor de calitate aprobate la nivelul INA, la finalul fiecărui program de formare, participanţii completează chestionarul de evaluare (feedback) privind întregul proces de formare - organizare, formatori, gradul de relevanţă a tematicilor incluse în programele de formare. Pe lângă programele din Ofertă, vor fi organizate webminarii de promovare, cu titlu gratuit, în rândul personalului din administraţia publică, a prezentei Strategii. Scopul acestor demersuri îl reprezintă pregătirea funcţionarilor publici şi a personalului angajat în instituţii publice să gestioneze situaţiile care au potenţial de discriminare, consolidarea valorilor democratice şi, totodată, responsabilizarea celor care îşi desfăşoară activitatea în instituţii publice în vederea prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Coordonator: INA Membri: INSHR-EW, ANR, CNCD Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Aprobare teme formare profesională - trimestrul I, anual, pe durata implementării Strategiei; derulare programe formare - anual, pe durata implementării Strategiei; organizare webminarii promovare Strategie - anual, pe durata implementării Strategiei. Indicatori: Calitativi Capacitatea beneficiarilor programelor de formare profesională şi a reprezentanţilor instituţiilor publice de a gestiona posibilele derapaje antisemite. Cantitativi Numărul de programe cu tematică specifică inclusă; numărul de participanţi la programele cu tematică specifică inclusă; numărul de chestionare aplicate participanţilor; numărul de webminarii organizate; numărul de participanţi la webminarii. Ţinte: Includerea domeniilor vizate de prevederile Strategiei în cel puţin unul dintre programele de formare profesională organizate de INA; 1 webminar de promovare/an. Acţiunea nr. A.3.6. Crearea de module de pregătire pentru jurnalişti, editori şi prezentatori, inclusiv cu sprijinul societăţii civile, pentru a facilita recunoaşterea diferitelor forme de antisemitism, rasism, xenofobie şi discurs instigator la ură. Descrierea acţiunii specifice: Scopul principal al formării se referă la consolidarea cunoştinţelor jurnaliştilor în ceea ce priveşte standardele naţionale şi internaţionale în domeniul drepturilor omului, cu accent pe libertatea de exprimare, nediscriminare şi discurs instigator la ură şi, totodată, recunoaşterea diferitelor forme de rasism, xenofobie şi antisemitism. Se urmăreşte, de asemenea, dotarea jurnaliştilor cu competenţe cheie care să le permită aplicarea în cel mai profesionist mod posibil a instrumentelor de prevenire a intoleranţei în mass-media audiovizuală, concomitent cu reflectarea adecvată, la nivelul actului jurnalistic, a diferitelor segmente care compun societatea românească. Unul dintre obiectivele modulelor de pregătire este de a preveni perpetuarea stereotipurilor negative în mass-media audiovizuală. Pentru a măsura impactul modulelor de pregătire, beneficiarii vor fi invitaţi să completeze un chestionar dedicat. DRI va întocmi un raport al activităţii în termen de o lună de la finalizarea fiecărui modul de pregătire, care va fi prezentat coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei. Coordonator: SGG/DRI Membri: INSHR-EW, ANR, CNCD, AvP Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al DRI, respectiv al fiecărei instituţii implicate în această acţiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Trimestrul IV al fiecărui an. Indicatori Calitativi Gradul de familiarizare cu standardele naţionale si internaţionale în domeniul drepturilor omului; dobândirea de abilităţi practice în aplicarea instrumentelor de prevenire a intoleranţei în mass-media audiovizuală; capacitatea de a recunoaşte diferitele forme de antisemitism, rasism, xenofobie şi discurs instigator la ură. Cantitativi Numărul de module de pregătire dezvoltate şi implementate; numărul de jurnalişti, editori şi prezentatori, participanţi; numărul de formatori implicaţi; număr de chestionare aplicate beneficiarilor în urma participării la modulele de pregătire. Ţinte: 2 module de pregătire/an; 15 jurnalişti, editori, prezentatori participanţi la fiecare modulul de pregătire. Acţiunea nr. A.3.7. Realizarea unor campanii de creştere a gradului de conştientizare si informare a publicului cu privire la impactul negativ al discursului antisemit, xenofob, radicalizat si instigator la ură, inclusiv cu implicarea unor personalităţi publice reprezentative -spre ex: formatori de opinie/influenceri, artişti, reprezentanţi media, sportivi. Descrierea acţiunii specifice: DRI, împreună cu instituţiile partenere în implementarea acestei acţiuni, vor dezvolta campanii de conştientizare comune, care se vor derula sub forma unei "săptămâni împotriva antisemitismului, xenofobei, radicalizării şi discursului instigator la ură", inclusiv cu implicarea unor persoane publice reprezentative. Campaniile sunt menite să contribuie la informarea şi sensibilizarea publicului larg cu privire la impactul negativ al discursului antisemit, xenofob, radicalizat şi instigator la ură, în scopul adoptării unei conduite preventive, care să permită evitarea acestui tip de discurs şi pro-active, care să permită respingerea şi semnalarea situaţiilor către autorităţile competente. Materialele promoţionale elaborate în cadrul acestor campanii vor fi diseminate, în principal, pe paginile de internet şi pe paginile de socializare ale instituţiilor implicate în realizarea acestei acţiuni şi, după caz, pe canalele de comunicare utilizate de partenerii angrenaţi în derularea lor, precum şi prin intermediul mass-media. De asemenea, promovarea campaniilor se va realiza şi în cadrul unor manifestări culturale sau sportive consacrate. Coordonator: SGG/DRI Membri: ANS, ANCOM, MAI, INSHR-EW, ANR, ICR, CNCD; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor, respectiv al fiecărei instituţii implicate în această acţiune; buget ICR; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Anual, pe durata implementării Strategiei. Indicatori Calitativi Impactul campaniilor de conştientizare la nivelul publicului larg (prin reacţiile la conţinutul diseminat în cadrul fiecărei campanii); angajamentul online; prezenţa în mass-media. Cantitativi Număr de persoane care accesează informaţiile comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de persoane care au interacţionat cu conţinutul comunicat în cadrul fiecărei campanii; număr de mesaje/ postări/sloganuri comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de parteneri atraşi; număr de manifestări culturale sau sportive în cadrul cărora au fost promovate campaniile. Ţinte: 1 campanie naţională/an; 20.000 de vizualizări la finalul fiecărei campanii diseminate în mediul online/platforme de socializare; cel puţin 1 manifestare culturală sau sportivă pe an în care a fost promovată campania. OBIECTIV SPECIFIC A.4. Prevenirea si combaterea formelor online de antisemitism, xenofobie, radicalizare si discurs instigator la ură Acţiunea nr. A.4.1. întărirea cooperării cu industria si cu companiile IT, inclusiv din domeniul jocurilor electronice, precum si cu operatorii de servicii online (OSP), pentru a preveni propagarea mesajelor antisemite, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură, precum si expunerea si vânzarea ilegală, în mediul online, a simbolurilor, a obiectelor de colecţie si a literaturii naziste, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură; încurajarea integrării acestor elemente în strategiile de responsabilitate socială corporatistă, care să vizeze industria în domeniu. Descrierea acţiunii specifice: Prin intermediul acestei acţiuni se urmăreşte consolidarea dialogului şi a cooperării cu industria şi cu companiile IT, inclusiv din domeniul jocurilor electronice, precum şi cu OSP, în vederea dezvoltării unor noi modalităţi inovatoare de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură în mediul online şi digital, precum şi conştientizarea acestora cu privire la impactul negativ al acestui tip de discursuri asupra persoanelor şi a grupurilor pe care le vizează, dar şi asupra drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, precum libertatea de exprimare. Având în vedere caracterul antreprenorial şi internaţional al industriei, acest deziderat va fi realizat în special prin discuţii purtate între reprezentanţii industriei, experţi în combaterea acestor fenomene şi reprezentanţii autorităţilor naţionale de aplicare a legii, în baza reglementărilor naţionale şi europene în domeniu. Dialogul va urmări şi necesitatea prevenirii expunerii şi vânzării ilegale a simbolurilor, obiectelor de colecţie şi a literaturii naziste, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură, în mediul online. Se va avea în vedere, de asemenea, dezvoltarea şi diseminarea unor materiale informative şi de sensibilizare pentru industria şi companiile IT şi OSP-uri, precum şi organizarea de workshop-uri şi training-uri cu reprezentanţii OSP-urilor. Coordonator: SGG/ICI Membri: MAI, ADR, ANCOM Surse de finanţare: Fonduri europene; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Pe perioada implementării Strategiei Indicatori Calitativi Gradul de conştientizare şi determinare, în urma întâlnirilor organizate, a reprezentanţilor platformelor de socializare pentru alocarea de resurse umane pentru moderarea conţinutului online; gradul de implicare al reprezentanţilor companiilor care deţin platforme de socializare în desfăşurarea de acţiuni în ceea ce priveşte eliminarea conţinutului cu caracter radicalizat, xenofob sau incitator la ură, din proprie iniţiativă sau la solicitarea autorităţilor de aplicare a legii. Cantitativi Numărul de întâlniri şi discuţii organizate cu reprezentanţii industriei şi ai companiilor IT; numărul de materiale educaţionale şi de sensibilizare elaborate şi distribuite; numărul de politici şi proceduri interne ale companiilor IT dezvoltate sau îmbunătăţite; numărul de workshop-uri comune cu reprezentanţii OSP; numărul de training-uri organizate de OSP cu reprezentanţii structurilor de aplicare a legii; numărul de mesaje cu caracter antisemit, radicalizat, extremist, incitator la ură, identificate şi eliminate. Ţinte: 10 întâlniri cu industria; 10 materiale educaţionale distribuite în industria IT; 20 de companii care au adoptat politici interne referitoare la discursul urii. Acţiunea nr. A.4.2. Organizarea unei conferinţe naţionale pe tema provocărilor combaterii formelor online de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură cu participarea instituţiilor publice şi a entităţilor private; identificarea de bune practici. Descrierea acţiunii specifice: INSHR-EW, împreună cu instituţiile partenere în implementarea acestei acţiuni, va organiza o conferinţă pe tema provocărilor combaterii formelor online de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură, având drept obiectiv principal stimularea dialogului şi a schimbului de bune practici între autorităţi, societatea civilă şi reprezentanţi ai mediului privat -industria de IT- pentru eficientizarea efortului de combatere a acestor fenomene, adaptat evoluţiilor şi tendinţelor înregistrate. În urma evenimentului, INSHR-EW va elabora un raport de activitate care va conţine o secţiune de recomandări şi informaţii privind modelele de bune practici identificate şi va evalua necesitatea organizării periodice a unui astfel de eveniment. Raportul va fi transmis, spre informare, coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Coordonator: INSHR-EW Membri: SGG/DRI, CNCD, ANR, MP-PÎCCJ, AvP, ADR, ANCOM, MJ Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al INSHR-EW, respectiv al fiecărei instituţii implicate în această acţiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: 2025 Indicatori Calitativi Gradul de interes faţă de eveniment; preluarea subiectului în alte foruri de dezbatere; bunele practici identificate pentru eficientizarea efortului de combatere a formelor online de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură, concomitent cu protejarea libertăţii de exprimare. Cantitativi Numărul de participanţi la eveniment; numărul de bune practici identificate şi diseminate. Ţinte: 1 conferinţă naţională; 1 raport de evaluare; diseminarea recomandărilor şi urmărirea implementării acestora; diseminarea modelelor de bune practici identificate. OBIECTIV SPECIFIC A.5. Promovarea de programe pentru prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si discursului instigator la ură în domeniul sportiv Pentru implementarea obiectivului specific nr. A.5., ANS va crea un grup de lucru interinstituţional, compus din instituţiile cu responsabilităţi în implementarea fiecărei acţiuni specifice. Acţiunea nr. A.5.1. Desfăşurarea de programe de formare profesională iniţială si continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, pentru personalul angajat în domeniul sportiv. Descrierea acţiunii specifice: Grupul de lucru va dezvolta, din punct de vedere conceptual, programele/cursurile de formare profesională iniţială şi continuă pentru personalul angajat în domeniul sportiv în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură. În activitatea sa, îndeosebi pentru organizarea efectivă a programelor/cursurilor de formare, grupul de lucru va colabora şi cu Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi federaţiile sportive naţionale. Pentru a măsura impactul măsurii, la finalul fiecărui program/curs va fi aplicat un chestionar participanţilor. Coordonator: ANS Membri: COSR, CNCD, AvP, ANR, INSHR-EW, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANS, respectiv al fiecărei instituţii implicate în această acţiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Constituirea grupului de lucru - o lună de la intrarea în vigoare a prezentei Strategii; dezvoltarea de programe/cursuri de formare iniţială şi continuă pentru personalul angajat în domeniul sportiv - octombrie 2024; implementarea programelor/cursurilor de formare profesională iniţială şi continuă pentru personalul angajat în domeniul sportiv - 2024-2027. Indicatori Calitativi Gradul de familiarizare a beneficiarilor cu standardele naţionale şi internaţionale în domeniul drepturilor omului; dobândirea de abilităţi practice de aplicare a instrumentelor de prevenire a antisemitismului, xenofobiei şi a discursului instigator la ură în sport; capacitatea de a recunoaşte diferitele forme de xenofobie, antisemitism si discurs instigator la ură. Cantitativi Numărul de programe/cursuri de formare dezvoltate; numărul de specialişti din domeniul sportului participanţi la programe; număr de chestionare aplicate. Ţinte: Minimum 3 programe/cursuri de formare iniţială şi continuă pe an, pentru personalul angajat în domeniul sportiv; 5000 specialişti în domeniul sportului instruiţi. Acţiunea nr. A.5.2. Derularea de campanii educaţionale si de conştientizare, precum si consolidarea dialogului cu cluburile sportive, cu structurile sportive asociative regionale si cu grupurile de suporteri, pentru a preveni propagarea de mesaje antisemite, rasiste, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură. Descrierea acţiunii specifice: Grupul de lucru va dezvolta campanii educaţionale şi de conştientizare comune, inclusiv cu implicarea unor personalităţi sportive, care vor fi derulate la nivel naţional, în scopul sensibilizării publicului cu privire la incidentele, mesajele şi comportamentele antisemite, rasiste, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură în cadrul evenimentelor sportive, inclusiv în rândul spectatorilor şi, respectiv, cu privire la cele mai bune modalităţi de prevenire a acestor manifestări. Campaniile vor avea în vedere şi organizarea de activităţi de informarea suporterilor/participanţilor, de către MAI/IGJR, cu privire la obligaţiile care revin şi riscurile la care se pot expune prin implicarea în acţiuni de tulburare a ordinii în incinta arenelor sportive. De asemenea, grupul de lucru va dezvolta şi va implementa un set de activităţi -grupuri de discuţii/workshop-uri/cursuri etc.- dedicate cluburilor sportive, structurilor asociative regionale, grupurilor/asociaţiilor de suporteri, părinţilor, menite să consolideze cunoştinţele beneficiarilor cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, rasismului, xenofobiei şi discursului instigator la ură în sport, în scopul prevenirii acestor fenomene şi creării unei culturi incluzive. Coordonator: ANS Membri: MAI, SGG/DRI, COSR, CNCD, AvP; cu sprijinul FRF, LPF Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANS, respectiv al fiecărei instituţii implicate în această acţiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: 2024-2027 Indicatori Calitativi Impactul campaniilor de conştientizare; angajamentul online; prezenţa în mass-media; impactul activităţilor de consolidare a cunoştinţelor cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, rasismului, xenofobiei şi discursului instigator la ură în sport. Cantitativi Număr de persoane care accesează informaţiile comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de persoane care au interacţionat cu conţinutul comunicat în cadrul fiecărei campanii; număr de mesaje/postări/sloganuri comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de parteneri atraşi; număr de participanţi la activităţile de consolidare a cunoştinţelor cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, rasismului, xenofobiei şi discursului instigator la ură în sport Ţinte: 1 campanie naţională/an; 2 grupuri de discuţii/workshop-uri/cursuri/an. Acţiunea nr. A.5.3. Elaborarea şi diseminarea către cluburile şi asociaţiile sportive a unui Cod de conduită pentru prevenirea şi sancţionarea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi negării Holocaustului în domeniul sportiv. Descrierea acţiunii specifice: Pentru consolidarea reglementărilor şi aplicării acestora în cazul incidentelor xenofobe, rasiste, instigatoare la ură şi de negare a Holocaustului în domeniul sportiv, ANS şi COSR, cu sprijinul FRF şi al LPF, vor elabora un cod de conduită care va fi diseminat cluburilor şi asociaţiilor sportive. O copie a codului de conduită va fi înaintată coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei strategii. Coordonator: ANS Membri: COSR; cu sprijinul FRF, LPF Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANS; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Elaborare şi aprobare cod de conduită - 2025; diseminare cod de conduită - cel târziu în al doilea an de la aprobarea Strategiei. Indicatori Calitativi Creşterea gradului de conştientizare cu privire la pericolul reprezentat de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură şi negarea Holocaustului; promovarea unui mediu incluziv din punct de vedere cultural, fără stereotipuri, intoleranţă sau discriminare; descurajarea incidentelor xenofobe, rasiste, instigatoare la ură şi de negare a Holocaustului în domeniul sportiv. Cantitativi Numărul de cluburi/asociaţii sportive care au adoptat codul de conduită; numărul de cluburi/asociaţii sportive care au integrat prevederile codului de conduită în regulamentele existente la nivelul acestora Ţinte: Minimum 30 de cluburi sportive care au adoptat codul de conduită până în anul 2027. Acţiunea nr. A.5.4. Elaborarea unor mecanisme de monitorizare, prevenire, sesizare şi sancţionare a manifestărilor antisemite, rasiste şi xenofobe în domeniul sportiv, precum şi crearea unor mecanisme de protecţie a victimelor. Descrierea acţiunii specifice: Grupul de lucru, în colaborare cu federaţiile sportive, va analiza mecanismele existente de monitorizare, prevenire, sesizare şi sancţionare a manifestărilor antisemite, rasiste şi xenofobe în domeniul sportiv şi, în baza constatărilor, va propune consolidarea acestora sau, după caz, va dezvolta noi mecanisme. În scopul de a îmbunătăţi înregistrarea incidentelor şi, totodată, de a facilita depunerea de plângeri individuale şi de a proteja victimele, va fi promovată platforma dezvoltată la acţiunea nr. A.6.1. În activitatea sa, grupul de lucru va căuta să identifice exemple de bune practici la nivel naţional şi internaţional, inclusiv pe palier legislativ. Coordonator: ANS Membri: MAI, MP-PÎCCJ, INM, COSR, CNCD, AvP, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor şi instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Analiza mecanismelor existente şi elaborarea raportului de evaluare - trimestrul I 2026; promovarea platformei dezvoltate la acţiunea nr. A.6.1 - după lansarea acesteia. Indicatori Calitativi Rezultatele analizei mecanismelor existente de monitorizare, prevenire, sesizare şi sancţionare a manifestărilor antisemite, rasiste şi xenofobe în domeniul sportiv. Cantitativi Recomandări privind mecanismele de monitorizare, prevenire, sesizare şi sancţionare a manifestărilor antisemite, rasiste şi xenofobe în domeniul sportiv; număr de mecanisme de protecţie a victimelor dezvoltate; numărul de activităţi de promovare a platformei create în urma implementării acţiunii nr. A.6.1. Ţinte: Creşterea ratei de monitorizare, prevenire, sesizare şi sancţionare a manifestărilor antisemite în domeniul sportiv, precum şi a ratei de raportare a incidentelor. Acţiunea nr. A.5.5. Includerea, în programele de formare a magistraţilor, poliţiştilor şi jandarmilor, a unor activităţi de facilitare a înţelegerii necesităţii combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în context sportiv. Descrierea acţiunii specifice: Programele de formare au în vedere îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor profesionale ale poliţiştilor şi a jandarmilor, precum şi ale membrilor sistemului judiciar, necesare creşterii capacităţii de combatere a infracţiunilor asociate, inclusiv prin aprofundarea cadrului legal şi, respectiv, a practicii judiciare în materie. INM va include activităţi de formare profesională continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, inclusiv în context sportiv, în programele de formare continuă. De asemenea, se vor face demersuri pentru continuarea programelor de schimb de experienţă, pe linia pregătirii magistraţilor, cu instituţii de resort din Germania. Pentru formarea poliţiştilor şi a jandarmilor, MAI va organiza activităţi de facilitare a înţelegerii necesităţii combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în context sportiv. Coordonator: INM Membri: CSM, MP-PÎCCJ, ANS, COSR, CNCD, AvP, ANR, INSHR-EW, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF Coordonator: MAI Membri: ANS, COSR, CNCD, AvP, ANR, INSHR-EW, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor şi instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Anual Indicatori Calitativi Consolidarea înţelegerii necesităţii combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în context sportiv; evaluarea (feedback-ul) participanţilor la sesiunile de formare, inclusiv din perspectiva utilităţii cunoştinţelor acumulate în materia combaterii extremismului, rasismului, discriminării şi antisemitismului, Cantitativi Numărul de programe de formare implementate de INM şi numărul de beneficiari ai acestor programe; numărul de activităţi organizate de MAI şi numărul de participanţi la acestea. Ţinte: INM: 1 seminar/an, în perioada 2024-2027; 20 de judecători şi procurori participanţi la programe/an Acţiunea nr. A.5.6. Promovarea incluziunii prin intermediul evenimentelor sportive. Descrierea acţiunii specifice: Grupul de lucru va elabora unu ghid de promovare a incluziunii în cadrul evenimentelor sportive. Ghidul va include informaţii despre: mijloacele şi metodele de diseminare a unor mesaje care promovează incluziunea; mecanisme de informare a participanţilor la evenimente sportive cu privire la importanţa unui mediu favorabil incluziunii, lipsit de prejudecăţi şi stereotipuri, bazat pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale; modalităţi de motivare a organizatorilor de evenimente pentru a promova incluziunea şi alte valori fundamentale prin sport, pentru creşterea eficienţei demersului, precum şi a gradului de recepţionare şi înţelegere a mesajelor; indicatori pentru atingerea obiectivelor. Coordonator: ANS Membri: COSR, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat. Termen: Elaborare ghid - trimestrul II 2025; diseminare ghid - trimestrul III 2025. Indicatori Calitativi Creşterea gradului de conştientizare a participanţilor la evenimente sportive cu privire la importanţa unui mediu favorabil incluziunii, lipsit de prejudecăţi şi stereotipuri, bazat pe respectarea drepturilor omului. Cantitativi Număr de evenimente sportive care promovează incluziunea. Ţinte: 200 evenimente sportive care promovează incluziunea. OBIECTIV SPECIFIC A.6. Protejarea membrilor comunităţii evreieşti şi a altor persoane aflate în situaţii vulnerabile Acţiunea nr. A.6.1. Dezvoltarea unei platforme digitale de servicii integrate în beneficiul cetăţenilor. Descrierea acţiunii specifice: SGG/ICI va crea un grup de lucru interinstituţional pentru definitivarea şi gestionarea conţinutului platformei, compus din reprezentanţi ai instituţiei coordonatoare şi ai MAI, MP-PÎCCJ, MJ, CNCD, SGG/DRI, AvP, INSHR-EW, ANR, FCER-CM. Grupul de lucru va urmări dezvoltarea, din punct de vedere conceptual, a modalităţii de funcţionare a platformei şi a conţinutului digital. Platforma va conţine o secţiune, realizată de SGG/ICI, MAI, MP-PÎCCJ, CNCD, AvP, INSHR-EW, ANR, în cooperare cu FCER-CM, unde victimele, instituţiile cu atribuţii în domeniu, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii pot raporta, în condiţii de confidenţialitate, incidente rasiste, xenofobe, antisemite şi motivate de ură. Aceasta va oferi o modalitate simplă, cu o interfaţă prietenoasă, integrată şi sigură de raportare a incidentelor având în vedere că, în prezent, există mai multe instituţii cu atribuţii pe linia investigării incidentelor de acest tip. Procedura de gestionare şi soluţionare a sesizării va fi stabilită de comun acord între MAI, MP-PÎCCJ, CNCD şi Instituţia Avocatul Poporului. Reclamanţii vor fi informaţi cu privire la numărul de înregistrare al sesizării/petiţiei, instituţia responsabilă de soluţionarea sesizării/petiţiei, precum şi stadiul soluţionării. Platforma va încorpora măsuri de protejare a identităţii celor care raportează şi a datelor personale furnizate. Prin intermediul acestei platforme se creează totodată premisele unei mai bune evidenţe, la nivelul autorităţilor publice, cu privire la incidentele rasiste, xenofobe, antisemite şi motivate de ură din România. De asemenea, MJ, MAI, SGG/DRI, FCER-CM, cu sprijinul MMSS şi a MFTES vor întocmi o listă cu organizaţii neguvernamentale de la nivel central şi local care pot sprijini victimele, având în vedere impactul advers al incidentelor şi infracţiunilor asociate antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură asupra acestora. Lista va fi centralizată la nivelul MJ, care va asigura publicarea acesteia pe platformă. Totodată, un sub-grup de lucru compus din MJ, MAI, MP-PÎCCJ, CNCD şi AvP, va centraliza legislaţia naţională relevantă în materia combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, care va fi publicată într-o secţiune distinctă în cadrul platformei. Prin intermediul acestei secţiuni se urmăreşte informarea cetăţenilor cu privire la cadrul legal naţional relevant, precum şi cu privire la drepturile victimelor, într-un limbaj clar, simplu şi accesibil publicului larg. Având în vedere că prevenirea acestor fenomene presupune, în primul rând, cunoaşterea formelor şi a modalităţilor lor de manifestare, platforma va conţine şi o secţiune care oferă cetăţenilor informaţii ce facilitează recunoaşterea discursului şi a comportamentelor rasiste, xenofobe, antisemite şi motivate de ură, precum şi a simbolurilor interzise. Măsura vine inclusiv în sprijinul autorităţilor publice responsabile cu aplicarea legii, facilitând recunoaşterea infracţiunilor asociate acestor fenomene, precum şi a simbolurilor interzise şi va fi implementată de către MJ, CNCD, AvP, SGG/DRI, FCER-CM, INSHR-EW, ANR. În condiţiile în care în ultimii ani se constată o coagulare a fenomenului radicalizării extremist-naţionaliste, având spaţiul online drept principal mediu de propagare a ideilor radicale, platforma va include şi o secţiune de informare a cetăţenilor, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, cu privire la principalele tendinţe ale discursului instigator la ură înregistrate în mediul online, precum şi în ceea ce priveşte reţelele de radicalizare din mediul online şi principalele mişcări şi organizaţii antisemite, rasiste şi extremiste active la nivel internaţional. În acest sens, grupul de lucru va elabora o metodologie de lucru care va include caracteristicile ce trebuie urmărite şi modalităţile utilizate pentru identificarea tendinţelor şi a mişcărilor. Instituţia responsabilă de crearea şi gestionarea acestei secţiuni este SGG/ICI. Coordonator grup de lucru: SGG/ICI Membri: MAI, MP-PÎCCJ, MJ, CNCD, SGG/DRI, AvP, INSHR-EW, ANR; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri europene. Termen: Semestrul II 2026 Indicatori Calitativi Facilitarea raportării incidentelor rasiste, xenofobe, antisemite şi motivate de ură; facilitarea accesului victimelor la programe şi organizaţii ne-guvernamentale de sprijin; creşterea gradului de informare cu privire la cadrul legal naţional relevant, precum şi cu privire la ameninţările generate de fenomenul radicalizării extremiste, antisemitism, xenofobie şi discurs instigator la ură. Cantitativi Realizarea efectivă a platformei; număr de incidente raportate; număr de incidente soluţionate. Ţinte: Creşterea gradului de raportare a incidentelor; facilitarea accesului victimelor la instrumente de raportare. Acţiunea nr. A.6.2. Dezvoltarea, inclusiv cu sprijinul societăţii civile, a unor programe destinate victimei, în scopul contrabalansării efectelor negative produse de antisemitism, discurs instigator la ură, discriminare, xenofobie şi extremism, în cadrul platformei menţionate la acţiunea A.6.1. Descrierea acţiunii specifice: În scopul dezvoltării programelor destinate victimelor, DRI va realiza unul sau mai multe workshop-uri, la care vor lua parte şi psihologi, asistenţi sociali, magistraţi, poliţişti, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale. Modalitatea de integrare a programelor de sprijin dezvoltate în cadrul platformei menţionate la acţiunea A.6.1. va fi stabilită în colaborare cu membrii grupului de lucru interinstituţional creat pentru definitivarea conţinutului acesteia. Coordonator: SGG/DRI Membri: MAI, ANR, SSC, cu sprijinul FCER-CM şi al altor instituţii relevante Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor şi instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: În maximum şase luni de la lansarea platformei digitale create în urma implementării acţiunii A.6.1. Indicatori Calitativi Programe de sprijin eficiente, centrate pe victimă, care să le ofere sprijinul de care au nevoie pentru a depăşi impactul advers al actelor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură. Cantitativi Numărul de workshop-uri; număr de participanţi la workshop-uri; număr de programe dezvoltate; număr de parteneri atraşi/angrenaţi. Ţinte: Realizarea efectivă a secţiunii specializate în cadrul platformei. Acţiunea nr. A.6.3. Realizarea unor campanii de conştientizare şi informare a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile cu privire la instrumentele de raportare a incidentelor existente. Descrierea acţiunii specifice: În scopul informării publicului şi, în special a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile, cu privire la instrumentele de raportare a incidentelor existente, vor fi dezvoltate o serie de campanii comune de creştere a gradului de conştientizare. Materialele de campanie vor face trimitere şi către sursele existente de informare a victimelor cu privire la drepturile acestora, precum pagina dedicată a MP-PÎCCJ şi secţiunea dedicată din cadrul platformei dezvoltate la acţiunea nr. A.6.1, după operaţionalizarea acesteia. Materialele elaborate fi diseminate, în principal, pe paginile de internet şi pe paginile de socializare ale instituţiilor implicate în realizarea acestei acţiuni şi, după caz, cu sprijinul mass mediei audio-vizuale. De asemenea, MAI va implementa activităţi preventive directe cu beneficiarii, fie în mod individual, fie în cooperare cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu. Ulterior implementării primei campanii, SGG/DRI va întocmi un raport de activitate care va aborda inclusiv aspecte privind frecvenţa cu care trebuie realizate astfel de campanii. Raportul va fi transmis coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Coordonator: SGG/DRI Membri: INSHR-EW, ANR, MAI; cu sprijinul MP - PÎCCJ, FCER-CM şi B'NAI B'RITH Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor şi instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Implementarea primei campanii - 2024. Indicatori Calitativi Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la instrumentele de raportare a incidentelor existente; încurajarea societăţii pentru luarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea discursului şi a manifestărilor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură, prin semnalarea unor astfel de cazuri către organismele competente. Cantitativi Numărul de persoane care accesează informaţiile comunicate prin campanii; număr de mesaje postări/sloganuri comunicate în cadrul campaniei; Ţinte: 1 campanie de promovare a instrumentelor de raportare a incidentelor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate şi instigatoare la ură. OBIECTIV GENERAL B: Promovarea educaţiei pentru incluziune OBIECTIV SPECIFIC B.1. Implementarea programelor şcolare, universitare şi post-universitare Acţiunea nr. B.1.1. Monitorizarea programelor universitare relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei va solicita instituţiilor de învăţământ superior informaţii privind programele de studii universitare relevante din perspectiva prezentei Strategii -inclusiv numărul de programe de licenţă, masterat, doctorat-, fişele disciplinelor şi numărul de studenţi înmatriculaţi la acestea, în scopul elaborării unei situaţii centralizatoare. În eventualitatea în care se constată, în timp, o descreştere a numărului de programe de studiu, MEd va solicita instituţiilor de învăţământ superior să furnizeze detalii privind motivele care au condus la dispariţia programelor de studii din ofertele de învăţământ şi, după caz, va organiza întrevederi cu Consiliul Naţional al Rectorilor în scopul identificării celor mai bune modalităţi de continuare a programelor relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, la nivel universitar. Se va încerca, de asemenea, identificarea modalităţilor de sporire a numărului programelor universitare relevante din perspectiva prezentei Strategii. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Monitorizarea programelor de studii universitare se va realiza anual, începând cu primul an de la adoptarea Strategiei; copiile documentelor elaborate se vor transmite anual către coordonatorul Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Indicatori Calitativi Susţinerea interesului mediului academic faţă de sporirea calităţii programelor de studii universitare. Cantitativi Situaţii centralizatoare: numărul de programe de studii universitare identificate, defalcate pe instituţie de învăţământ; număr de studenţi înmatriculaţi; rata de continuare a studiilor înregistrată la sfârşitul primului an. Ţinte: Creşterea sau cel puţin menţinerea numărului de discipline şi de programe de masterat relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură, rezultat în urma exerciţiului anterior de monitorizare -2021-2023. Acţiunea nr. B.1.2. încurajarea şi susţinerea instituţiilor de învăţământ superior pentru înfiinţarea unor programe de masterat şi de doctorat în domenii relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei va sprijini instituţiile de învăţământ superior care doresc să înfiinţeze programe de studii universitare de masterat şi de doctorat relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi a discursului instigator la ură prin alocarea de fonduri pentru finanţarea situaţiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior de stat. De asemenea, MEd va continua să promoveze recomandările şi resursele educaţionale ale Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului şi ale UNESCO în ceea ce priveşte educaţia despre Holocaust şi genocid, la nivel universitar. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Anual, începând cu primul an de la adoptarea Strategiei, MEd va verifica intenţia instituţiilor de învăţământ superior de a înfiinţa programe de studii universitare de masterat şi de doctorat relevante, în scopul identificării situaţiilor speciale care necesită sprijin financiar. Promovarea recomandărilor şi a resurselor educaţionale dezvoltate de IHRA şi UNESCO se va realiza în primul an de la adoptarea Strategiei şi, ulterior, în funcţie de apariţia unor noi recomandări/resurse educaţionale. Copiile documentelor elaborate se vor transmite anual către coordonatorul Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Indicatori Calitativi Promovarea unei orientări pozitive a comunităţii academice cu privire la educaţia despre prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură. Cantitativi Numărul de programe de studii universitare de masterat şi de doctorat nou înfiinţate. Ţinte: Oferirea unui sprijin real instituţiilor de învăţământ superior care doresc să înfiinţeze programe de studii universitare de masterat şi doctorat relevante din perspectiva prezentei Strategii. Acţiunea nr. B.1.3. Analizarea tuturor reglementărilor subsecvente adoptate pentru implementarea noilor legi ale educaţiei, din punctul de vedere al combaterii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei, prin Direcţia Generală Învăţământ Universitar şi prin Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, va centraliza în câte un raport toate reglementările subsecvente adoptate pentru implementarea Legii nr. 199/2023 a învăţământului superior, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură, pe care le va prezenta Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii, în scopul identificării unor eventuale nevoi de completare a acestora. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Elaborarea raportului şi prezentarea sa în Comitet - un an şi jumătate de la aprobarea Strategiei. Revizuirea raportului şi prezentarea acestuia în Comitet - în ultimul an de implementare a Strategiei. Indicatori Calitativi Rezultatele discuţiilor de la nivelul Comitetului de monitorizare pe marginea reglementărilor adoptate pentru implementarea Legii nr. 199/2023 a învăţământului superior, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare. Cantitativi Numărul de rapoarte elaborate; numărul de informări realizate în Comitet; numărul de propuneri de revizuire a reglementărilor subsecvente adoptate, care au legătură cu Strategia, pentru implementarea Legii nr. 199/2023 a învăţământului superior, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare; numărul de reglementări revizuite/completate. Ţinte: Asigurarea calităţii predării disciplinelor relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi discursului instigator la ură. Acţiunea nr. B.1.4. Crearea de resurse educaţionale deschise pentru activităţi didactice din domeniile acoperite de strategie, axate pe programa disciplinei şcolare Istoria Evreilor. Holocaustul. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei va sprijini crearea de resurse educaţionale deschise (RED-uri) pentru activităţi didactice din domeniile acoperite de strategie, axate pe programa disciplinei şcolare Istoria Evreilor. Holocaustul, cu respectarea competenţelor şi a conţinuturilor programei şcolare. În acest scop, MEd va realiza o analiză de nevoi la nivelul corpului profesoral. De asemenea, pentru realizarea RED-urilor se vor lua în considerare şi ghidurile, recomandările sau resursele educaţionale dezvoltate la nivelul unor organizaţii/instituţii internaţionale, precum IHRA, UNESCO sau Yad Vashem. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MED; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Realizarea analizei de nevoi - în primul an şcolar de la aprobarea Strategiei. Realizarea a cel puţin 3 RED-uri/an. Indicatori Calitativi Creşterea calităţii predării şi a atractivităţii disciplinei şcolare Istoria Evreilor. Holocaustul; elaborarea de RED-uri care să poată fi utilizate la nivel naţional. Cantitativi Numărul de unităţi de învăţământ şi numărul de cadre didactice participante la analiza de nevoi; numărul de RED-uri realizate. Ţinte: Cel puţin 10 RED-uri realizate. Acţiunea nr. B.1.5. Extinderea şi în alte judeţe a proiectului "Să ne cunoaştem eroii". Descrierea acţiunii specifice: Proiectul "Să ne cunoaştem eroii" presupune participarea unor grupuri de elevi ieşeni la ceremoniile militare de comemorare a eroilor militari români care se află înmormântaţi în Parcela eroilor evrei căzuţi la datorie în Războiul pentru întregirea României din Cimitirul Evreiesc din Iaşi. Aceste ceremonii militare se organizează, de regulă, de două ori pe an, cu prilejul Zilei Eroilor şi a Zilei Armatei Române. Cu prilejul prezenţei lor la ceremonii, elevii vizitează, pe lângă parcela eroilor, parcela victimelor Pogromului de la Iaşi, parcela victimelor din groapa comună Popricani I, precum şi două morminte ale unor personalităţi din istoria României care se află înmormântate în Cimitirul Evreiesc de la Iaşi. La fiecare obiectiv vizitat, un elev face o prezentare a uneia dintre persoanele care se află înhumate acolo -un soldat erou, o victimă a Pogromului de la Iaşi etc.-. Activităţile sunt încheiate prin chestionare de evaluare completate de către participanţii la program. În vederea facilitării implementării proiectului "Să ne cunoaştem eroii" în alte judeţe, MEd, prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, va organiza activităţi de diseminare/schimb de experienţă şi bune practici vizând aspecte teoretice şi practice ale implementării ediţiei ieşene a proiectului. Totodată, MEd va face demersuri, cu ajutorul instituţiilor/asociaţiilor/organizaţiilor relevante, pentru identificarea soldaţilor căzuţi în Războiul pentru întregirea patriei care fac parte din rândul minorităţii evreieşti antebelice şi a locurilor în care aceştia sunt înhumaţi. Listele elaborate ca urmare a acestui demers vor fi puse la dispoziţia inspectoratelor şcolare judeţene, alături de alte resurse relevante din perspectiva implementării proiectului în alte judeţe din România. Ulterior, MEd va solicita inspectoratelor şcolare judeţene să transmită propuneri de activităţi care ar putea fi organizate cu prilejul derulării proiectului în judeţul de referinţă. Activităţile selectate vor fi aprobate la nivelul MEd şi vor fi diseminate la nivelul fiecărui inspectorat şcolar. Coordonator: MEd, cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe. Termen: Organizarea de activităţi de diseminare/schimb de experienţă şi bune practici - cel puţin 1/an, începând cu primul an de implementare a Strategiei. Identificarea soldaţilor evrei căzuţi în Războiul pentru întregirea patriei şi a locurilor în care aceştia sunt înhumaţi şi diseminarea listelor către inspectoratele şcolare judeţene - trimestrul II 2025. Centralizarea propunerilor ISJ de activităţi în cadrul proiectului "Să ne cunoaştem eroii" şi aprobarea activităţilor la nivelul MEd - trimestrul III 2025. Implementarea proiectelor "Să ne cunoaştem eroii" în alte judeţe din România - începând cu trimestrul III 2025. Indicatori Calitativi Utilitatea şi eficienţa activităţilor de diseminare/schimb de experienţă şi bune practici pentru beneficiari, precum şi a materialelor de sprijin elaborate şi diseminate; sensibilizarea beneficiarilor şi creşterea nivelului acestora de înţelegere a contribuţiei comunităţii evreieşti la apărarea şi dezvoltarea României; consolidarea cunoştinţelor; stimularea interesului beneficiarilor faţă de viaţa socială şi a comunităţii. Cantitativi Numărul de activităţi de diseminare/schimb de experienţă şi bune practici organizate; numărul de inspectori şcolari, de unităţi de învăţământ şi de cadre didactice participante; numărul de proiecte de tipul "Să ne cunoaştem eroii" dezvoltate şi implementate în alte judeţe din România; numărul de elevi participanţi la proiecte; numărul de chestionare de evaluare aplicate. Ţinte: Cel puţin 2 proiecte de tipul "Să ne cunoaştem eroii" dezvoltate şi implementate în alte judeţe din România. Acţiunea nr. B.1.6. Implementarea proiectului şcolar "Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen". Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei, în colaborare cu ANR, va solicita inspectoratelor şcolare să transmită unităţilor de învăţământ să marcheze Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen, instituită prin Legea nr. 124/2020 privind instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen, prin acţiuni şi evenimente menite să facă cunoscut elevilor din România acest episod tragic din istoria romilor din România. Proiectul va include, în mod obligatoriu, susţinerea de către elevi a unor prezentări legate de Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen. MEd, cu sprijinul ANR, va furniza inspectoratelor şcolare atât surse bibliografice specifice "Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen", cât şi informaţii vizând aspecte practice ale implementării proiectului-pilot din anul 2023. Coordonator: MEd Membri: ANR Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MED şi al instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe. Termen: Anual, începând cu anul şcolar 2024-2025. Indicatori Calitativi Sensibilizarea beneficiarilor şi creşterea nivelului acestora de înţelegere a dimensiunii Holocaustului împotriva romilor; consolidarea cunoştinţelor; stimularea interesului beneficiarilor faţă de viaţa socială şi a comunităţii. Cantitativi Numărul de acţiuni de marcare a Zilei de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen; numărul de unităţi de învăţământ şi de cadre didactice participante; numărul de elevi participanţi la proiecte; numărul de chestionare de evaluare aplicate. Ţinte: Marcarea Zilei de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen în unităţi de învăţământ din cel puţin 5 judeţe. Acţiunea nr. B.1.7. Continuarea promovării "Codului de conduită în universităţile din România pentru prevenţia şi sancţionarea incidentelor antisemite". Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei va continua demersurile de diseminare şi promovare în universităţile din România a "Codului de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea incidentelor antisemite", elaborat de Uniunea Europeană a Studenţilor Evrei, şi va elabora o situaţie cu numărul instituţiilor de învăţământ superior care au adoptat acest Cod prin Hotărâre de Senat sau Consiliu de Administraţie. Anual, MEd va transmite coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii, un centralizator privind demersurile întreprinse şi numărul de instituţii de învăţământ superior care au adoptat Codul. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: În cel puţin un an de la aprobarea Strategiei. Indicatori Calitativi Rezultatele activităţii de diseminare şi promovare a Codului în instituţiile de învăţământ superior. Cantitativi Numărul de instituţii de învăţământ superior care au adoptat Codul prin HS/CA. Ţinte: Cel puţin 20 de universităţi de stat civile care au adoptat Codul. Acţiunea nr. B.1.8. Promovarea "Codului de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură". Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei va promova "Codul de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură", elaborat de Consiliul de Etică şi Management Universitar, la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, spre adoptare. După adoptare, instituţiile de învăţământ superior notifică Ministerul Educaţiei asupra acestui fapt. Totodată, MEd va încuraja instituţiile de învăţământ superior să informeze studenţii şi corpul profesoral cu privire la adoptarea acestui Cod. Coordonator: MEd, cu sprijinul Consiliului de Etică şi Management Universitar Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Începând cu primul an de implementare a Strategiei. Indicatori Calitativi Consolidarea regulilor şi a principiilor care guvernează comportamentul studenţilor, profesorilor şi personalului academic în cadrul instituţiilor de învăţământ superior; asigurarea unui mediu de învăţare sigur şi incluziv pentru toţi cei implicaţi. Cantitativi Numărul de universităţi care au adoptat Codul şi au informat studenţii şi cadrele didactice cu privire la această măsură. Ţinte: Cel puţin 20 de universităţi de stat civile care au adoptat Codul. Acţiunea nr. B.1.9. Elaborarea unui "Cod de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi negării Holocaustului" pentru mediul preuniversitar. Descrierea acţiunii specifice: MEd va elabora "Codul de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi negării Holocaustului", având la bază Statutul elevului şi Codul-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, dar şi alte acte normative. Acest cod va fi promovat în toate unităţile de învăţământ preuniversitar. MEd va transmite coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii un centralizator privind demersurile întreprinse şi numărul de instituţii de învăţământ preuniversitar care au adoptat Codul. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Elaborarea codului - decembrie 2026. Indicatori Calitativi Consolidarea regulilor şi a principiilor care guvernează comportamentul elevilor, cadrelor didactice şi personalului instituţiilor de învăţământ preuniversitar; asigurarea unui mediu de învăţare sigur şi incluziv pentru toţi cei implicaţi. Cantitativi Numărul de unităţi de învăţământ preuniversitar care au adoptat Codul. Ţinte: Implementarea Codului de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi negării Holocaustului în toate unităţile de învăţământ preuniversitar, până în 2027. Acţiunea nr. B.1.10. Organizarea de seminarii şi workshop-uri pentru elevi şi promovarea de elemente educaţionale de stimulare a gândirii critice, în raport cu teme de impact social din domeniile acoperite de strategie. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei, în colaborare cu partenerii, va organiza seminarii şi ateliere pe teme de etică a comunicării, care să-i ajute pe elevi să îşi formeze un stil de gândire critic, cu scopul de a identifica şi de a nu prolifera un discurs antisemit, xenofob, discriminatoriu şi instigator la ură atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în mediul online. Coordonator: MEd Membri: SGG/DRI, ANR Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd şi al instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe. Termen: În fiecare an şcolar Indicatori Calitativi Gradul de sensibilizare a elevilor faţă de tematica abordată; dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor pozitive dintre elevi Cantitativi Numărul de seminarii şi ateliere organizate. Ţinte: Cel puţin 1 seminar şi 1 atelier organizat/an şcolar. Acţiunea nr. B.1.11. Susţinerea unei teme pentru elevii din cadrul Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare "Constantin Brâncoveanu" Târgu Ocna privind problematica antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Descrierea acţiunii specifice: Acţiunea vizează includerea, în planul de învăţământ al Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare "Constantin Brâncoveanu" Târgu Ocna, a unei teme privind problematica antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care să-i ajute pe elevi să identifice şi să nu prolifereze elementele discursului instigator la ură. Coordonator: MJ/ANP Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANP; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: În cel puţin un an de la intrarea în vigoare a Strategiei. Indicatori Calitativi Consolidarea regulilor şi a principiilor care guvernează comportamentul elevilor din cadrul instituţiei de învăţământ; asigurarea unui mediu de învăţare sigur şi inclusiv pentru toţi cei implicaţi; creşterea gradului de cunoaştere în rândul viitorilor poliţişti de penitenciare a aspectelor prevăzute de legislaţia naţională în domeniu; gradul de sensibilizare a viitorilor poliţişti de penitenciare cu privire la importanţa semnalării situaţiilor de manifestare în mediul penitenciar a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Cantitativi Numărul de elevi instruiţi. Ţinte: Cel puţin 50 de elevi şcolarizaţi în cadrul Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare "Constantin Brâncoveanu" Târgu Ocna, instruiţi. OBIECTIV SPECIFIC NR. B.2. Formarea cadrelor didactice Acţiunea nr. B.2.1. Implementarea de programe şi elaborarea de materiale şi ghiduri destinate formării cadrelor didactice pentru predarea disciplinei şcolare Istoria evreilor. Holocaustul. Descrierea acţiunii specifice: MEd, în colaborare cu INSHR-EW şi FCER-CM, va implementa programe de formare şi va elabora materiale şi ghiduri destinate formării cadrelor didactice pentru predarea disciplinei şcolare "Istoria evreilor. Holocaustul". În acest scop, se vor identifica şi analiza documente şi surse relevante pentru o mai bună înţelegere a istoriei, culturii, tradiţiilor comunităţii evreieşti, a contextului, dar şi a vulnerabilităţilor. De asemenea, se va avea în vedere identificarea de bune practici în ceea ce priveşte predarea unei astfel de discipline. La finalul fiecărui program de pregătire, vor fi aplicate chestionare cadrelor didactice, inclusiv în scopul identificării unor noi necesităţi de formare. Coordonator: MEd Membri: INSHR-EW; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd şi al instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe Termen: Sfârşitul anului 2026. Indicatori Calitativi Impactul implementării de programe, elaborarea de materiale şi ghiduri destinate formării cadrelor didactice pentru predarea disciplinei şcolare "Istoria evreilor. Holocaustul." Cantitativi Numărul de programe de formare implementate; numărul de materiale dezvoltate şi diseminate; numărul de cadre didactice instruite; numărul de formatori implicaţi. Ţinte: Implementarea a două programe de formare/an. Acţiunea nr. B.2.2. Continuarea programelor actuale de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau subiecte relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Descrierea acţiunii specifice: Vor fi continuate programele actuale de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau subiecte relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, inclusiv prin pregătirea profesională a profesorilor diriginţi şi a consilierilor şcolari, cu scopul de a-i sprijini în activităţile de predare a oricăror teme ce ţin de incluziune şi diversitate, dar şi în combaterea teoriilor conspiraţiei, a antisemitismul, xenofobiei şi a discriminării în sălile de clasă. Coordonator: MEd Membri: INSHR-EW Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd şi al instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe Termen: Anual Indicatori Calitativi Actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Cantitativi Numărul programelor de formare implementate; număr de cadre didactice instruite. Ţinte: Formarea a 50 de cadre didactice în fiecare an. Acţiunea nr. B.2.3. Intensificarea schimburilor de bune practici şi experienţă în domeniile care fac obiectul strategiei, cu FCER-CM şi cu instituţii educaţionale internaţionale, inclusiv cu Centrul Yad Vashem, cu Memorialul Holocaustului din Berlin, Memorialul de la Shoah din Paris, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Muzeul Romilor din Tarnow şi Muzeul Holocaustului de la Heidelberg. Descrierea acţiunii specifice: MEd, în baza unui protocol de colaborare, va intensifica schimburile de bune practici şi experienţă în domeniile care fac obiectul strategiei, cu FCER- CM şi cu instituţii educaţionale internaţionale, inclusiv cu Centrul Yad Vashem, cu Memorialul Holocaustului din Berlin, Memorialul de la Shoah din Paris, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Muzeul Romilor din Tarnow şi Muzeul Holocaustului de la Heidelberg. Coordonator: MEd Membri: ANR; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd şi al instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe Termen: Permanent Indicatori Calitativi Creşterea numărului de documente de colaborare încheiate; creşterea numărului de activităţi. Cantitativi Numărul de acţiuni derulate; numărul de documente de colaborare încheiate. Ţinte: Progresele înregistrate în cooperarea cu aceşti actori vor fi evaluate anual. Acţiunea nr. B.2.4. Organizarea unor acţiuni de prezentare a strategiilor de predare şi educaţie despre Holocaust, elaborate de partenerii internaţionali (IHRA, UNESCO, OSCE/ODHIR), în rândul cadrelor didactice. Descrierea acţiunii specifice: În scopul îmbunătăţirii strategiilor de predare şi educaţie despre Holocaust la nivel naţional, Ministerul Educaţiei va organiza acţiuni de prezentare, în rândul cadrelor didactice, a materialelor elaborate în acest scop de către partenerii internaţionali -IHRA, UNESCO, OSCE/ODHIR. Opiniile (feedback-ul) participanţilor va fi colectat în vederea evaluării programelor şcolare, ca demers complementar acţiunii nr. B.1.3. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe Termen: Acţiuni de prezentare - anual, începând cu primul an de implementare a Strategiei; colectarea opiniilor (feedback-ului) participanţilor şi integrarea acestuia în demersul de evaluare a programelor şcolare - în acord cu termenele prevăzute la acţiunea nr. B.1.3. Indicatori Calitativi Susţinerea dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, bazată pe cercetare. Cantitativi Numărul de prezentări/acţiuni desfăşurate; numărul de cadre didactice participante. Ţinte: 5 acţiuni/an şi un număr de 25 de cadre didactice/acţiune. Acţiunea nr. B.2.5. Dezvoltarea şi implementarea unor module de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale, în scopul consolidării educaţiei interculturale prin artă în activitatea didactică. Descrierea acţiunii specifice: Având în vedere rolul artei în educarea tinerelor generaţii în spiritul valorilor drepturilor omului, şi al promovării diversităţii, MEd în colaborare cu SGG/DRI, FCER-CM, ANR va dezvolta şi implementa module de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale, în scopul consolidării educaţiei interculturale prin artă, precum şi pentru a sprijini elevii în procesul de informare cu privire la pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare şi discurs instigator la ură şi impactul acestor fenomene. Coordonator: MEd Membri: SGG/DRI, ANR; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd şi al instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe Termen: În cel puţin un an de la intrarea în vigoare a Strategiei. Indicatori Calitativi Creşterea numărului de cadre didactice care predau arte vizuale şi beneficiază de pregătire profesională în conformitate cu obiectivele acţiunilor strategiei privind antisemitismul; utilitatea şi impactul modulelor de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale. Cantitativi Numărul acţiunilor/modulelor de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale dezvoltate şi implementate; numărul de cadre didactice beneficiare. Ţinte: 2 acţiuni/an şi un număr de 25 de cadre didactice/acţiune. OBIECTIV SPECIFIC NR. B.3. Promovarea politicilor memoriei Acţiunea nr. B.3.1. Inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România. Descrierea acţiunii specifice: Inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România presupune următoarele activităţi: (a) reproiectarea clădirii şi expoziţiei permanente conform certificatului de urbanism emis în decembrie 2023; (b) colectarea de documente, fotografii şi artefacte pentru expoziţia permanentă; (c) elaborarea caietului de sarcini pentru achiziţia lucrărilor de execuţie; (d) derularea procedurii de achiziţie pentru lucrările de execuţie şi (e) realizarea lucrărilor de execuţie. Coordonator: INSHR-EW Membri: ANR; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Subvenţie bugetară; PNRR; fonduri private provenite din donaţii. Termen: (a) septembrie 2024; (b) ianuarie-decembrie 2024; (c) octombrie 2024; (d) ianuarie 2025 şi (e) 2025-2027. Indicatori Calitativi Prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti în contextul proceselor de modernizare a României. Cantitativi Recepţia lucrărilor de execuţie; obţinerea autorizaţiei de construcţie. Ţinte: Inaugurarea Muzeului şi a expoziţiei permanente. Acţiunea nr. B.3.2. Înfiinţarea Muzeului Istoriei şi Culturii Romilor. Descrierea acţiunii specifice: Se vor accelera demersurile vizând înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, inclusiv în ceea ce priveşte identificarea unui imobil pentru amenajarea acestuia/a unui teren pentru construcţia Muzeului. Coordonator: ANR Membru: MC Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat. Termen: Inaugurarea Muzeului până în semestrul II 2027. Indicatori Calitativi Prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor romilor în contextul proceselor de modernizare a României. Cantitativi Număr de exponate donate sau achiziţionate din alte surse. Ţinte: Inaugurarea Muzeului şi a expoziţiei permanente. Acţiunea nr. B.3.3. Digitalizarea arhivelor privind istoria evreilor şi a romilor şi a mărturiilor supravieţuitorilor Holocaustului, inclusiv pentru a facilita accesul publicului la acestea. Descrierea acţiunii specifice: În scopul implementării acestei acţiuni, MAI va constitui un grup de lucru care va urmări: stabilirea criteriilor care stau la baza demersului de digitalizare, inclusiv sub aspect cantitativ, cu luarea în considerare a specificului fiecărei instituţii; identificarea fondurilor arhivistice care nu sunt date în cercetare; identificarea deţinătorilor de fonduri arhivistice privind istoria evreilor şi a romilor sau de colecţii de mărturii care nu sunt în administrarea/subordinea responsabililor pentru această acţiune; stabilirea unor coordonate tehnice care să facă posibilă digitalizarea; identificarea, pentru fiecare instituţie implicată, a modalităţii de facilitare a accesului publicului la documentele digitalizate. Coordonator grup de lucru: MAI Membri: MApN, MAE, MC/INP, CNSAS, INSHR-EW, ANR; cu sprijinul FCER-CM, CSIER-WF Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor şi instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Grupul de lucru va fi constituit în maximum două luni de la intrarea în vigoare a prezentei Strategii; stabilirea coordonatelor tehnice şi de fond aferente procesului de digitalizare - trimestrul I 2025; derularea procesului de digitalizare - trimestrul II 2025-2027. Indicatori Calitativi Salvgardarea istoriei evreilor şi a romilor din România, precum şi a istoriei Holocaustului; facilitarea accesului cercetătorilor şi publicului la documente referitoare la istoria evreilor şi a romilor, precum şi la Holocaust. Cantitativi Numărul de documente disponibile în format digital. Ţinte: Documentele digitalizate referitoare la istoria evreilor şi a romilor din România şi la Holocaust sunt disponibile pentru cercetători şi publicul larg. Acţiunea nr. B.3.4. Organizarea de vizite la un obiectiv istoric, memorial sau muzeu relevant pentru obiectul strategiei, în timpul perioadei de şcolarizare a elevilor. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei, în colaborare cu FCER-CM şi B'NAI B'RITH, va elabora o broşură referitoare la obiectivele istorice, memorialele sau muzeele relevante pentru obiectul strategiei care pot fi vizitate la nivel naţional şi, respectiv, privind activităţile practice ce pot fi organizate cu prilejul acestor vizite. Broşura va fi diseminată către instituţiile de învăţământ preuniversitar prin intermediul Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. De asemenea, MEd, în colaborare cu FCER-CM şi B'NAI B'RITH, dar şi alţi parteneri relevanţi, va acorda sprijin unităţilor de învăţământ pentru organizarea vizitelor. Totodată, unităţile de învăţământ preuniversitar vor fi încurajate să stimuleze elevii care au participat la excursie să împărtăşească cunoştinţele dobândite celorlalţi colegi, fie în cadrul orelor de istorie/dirigenţie, fie prin intermediul unor activităţi specifice subsecvente excursiilor (follow-up). Ulterior fiecărei vizite se va aplica un chestionar elevilor şi un chestionar cadrelor didactice participante. Coordonator: MED, cu sprijinul FCER-CM, B'NAI B'RITH Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MED; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe. Termen: Realizarea broşurii - decembrie 2024; excursiile de studiu vor debuta pe parcursul celui de al doilea an al implementării Strategiei. Indicatori Calitativi Consolidarea cunoştinţelor liceenilor, relevante pentru obiectul Strategiei, prin intermediul unor activităţi educative non-formale. Cantitativi Numărul de instituţii de învăţământ preuniversitar care au organizat excursii/vizite de studiu; numărul de elevi/cadre didactice participante; numărul obiectivelor vizitate/excursie. Ţinte: Implicarea unui număr considerabil de elevi şi cadre didactice în organizarea de vizite la un obiectiv istoric, memorial sau muzeu relevant pentru obiectul strategiei. Acţiunea nr. B.3.5. Instituirea premiului "Ambasador Mihnea Constantinescu" pentru premierea contribuţiei unor reprezentanţi ai mediului academic şi societăţii civile, din România sau străinătate, pentru contribuţia lor la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi negării Holocaustului. Descrierea acţiunii specifice: Regulamentul de acordare a premiului "Ambasador Mihnea Constantinescu" va fi aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe imediat după publicarea în Monitorul Oficial a decretului de promulgare a legii. Acest premiu va fi acordat anual, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, unei personalităţi române sau străine, pentru contribuţia sa la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. O copie a documentaţiei respective va fi transmisă Coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii imediat după ce va fi aprobată de ministrul afacerilor externe. Coordonator: MAE Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Anual. Indicatori Calitativi Impactul acordării premiului generat în mediile diplomatice, academice şi ale societăţii civile relevante pentru domeniile acoperite de Strategie. Cantitativi Numărul de premii acordate. Ţinte: Instituirea şi acordarea premiului în fiecare dintre anii de implementare a Strategiei. Acţiunea nr. B.3.6. Instituirea premiului "Constantin Karadja", conform Legii nr. 276/2021. Descrierea acţiunii specifice: Premiul "Constantin Karadja" se acordă cetăţenilor români şi străini, instituţiilor, asociaţiilor, fundaţiilor şi altor organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate, cu ocazia zilei de 9 octombrie, pentru merite deosebite în prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti din România, cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor Holocaustului, dezvoltarea programelor educaţionale şi de cercetare privind Holocaustul din România, precum şi promovarea combaterii antisemitismului. Instituirea premiului se va realiza imediat după inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Coordonator şi membri: Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România -după inaugurare-, INSHR-EW; cu sprijinul FCER-CM Surse de finanţare: Decizia privind finanţarea premiului aparţine consiliului de administraţie al MNIEHR Termen: Anual, după înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Indicatori Calitativi Impactul acordării premiului generat în plan naţional şi internaţional. Cantitativi Număr de premii acordate. Ţinte: Instituirea şi acordarea premiului. Acţiunea nr. B.3.7. Implementarea proiectului "Marşul Vieţii". Descrierea acţiunii specifice: MEd, în calitate de coordonator, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, va elabora o Agendă-program a acţiunii, plecând de la rezultatele proiectului-pilot implementat în anul 2023. Principalele momente alte programului vor include deplasarea elevilor între şoseaua şi cimitirul Evreiesc cu acelaşi nume - Păcurari -aproximativ 1,5 km-, şi participarea acestora la ceremoniile de depuneri de coroane, la prelegeri şi la momentele de reculegere în memoria victimelor Holocaustului. Alte elemente de program destinate elevilor vor fi stabilite în colaborare cu CNR, FCER- CM, MCA - România şi reprezentantul României la March of the Living/MOTL. La finalul Marşului vor fi aplicate chestionare de evaluare elevilor şi cadrelor didactice, inclusiv în scopul identificării unor propuneri de dezvoltare a Agendei-program a proiectului. Coordonator: MEd, cu sprijinul CNR, FCER-CM, MCA - România şi reprezentantul României la MOTL Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Elaborare şi diseminare Agendă-program - până la începutul anului şcolar 2024-2025; implementare proiect - anual, începând cu anul şcolar 2024-2025. Indicatori Calitativi Creşterea gradului de conştientizare a societăţii, în general, şi al elevilor, în special, cu privire la importanţa cinstirii memoriei victimelor Holocaustului. Cantitativi Număr de instituţii de învăţământ participante; numărul cadrelor didactice şi al elevilor implicaţi; numărul acţiunilor derulate cu prilejul fiecărui Marş. Ţinte: Implicarea a 5 unităţi de învăţământ diferite/an; participarea a minimum 50 de elevi/an. Acţiunea nr. B.3.8. Realizarea unei campanii online de conştientizare şi informare cu privire la semnificaţia Zilei naţionale de comemorare a victimelor Holocaustului din România. Descrierea acţiunii specifice: Campania constă în crearea şi distribuirea în mediul online -prin intermediul reţelelor de socializare ale instituţiilor implicate în realizarea acţiunii-, a unor clipuri video de scurtă durată vizând promovarea semnificaţiei zilei de 9 octombrie. De asemenea, clipurile vor conţine şi informaţii esenţiale despre Holocaustul din România şi o trimitere către site-ul www.roholocaust.com. Mesajul clipurilor va fi elaborat de către INSHR-EW, în colaborare cu instituţiile partenere; pentru o abordare coerentă, INSHR-EW poate propune un mesaj, eventual personalizat pentru fiecare instituţie. Producţia de clipuri se va realiza prin colaborarea dintre instituţiile implicate în realizarea acţiunii. Astfel, activităţile care urmează a fi realizate se referă la: elaborarea conceptului şi a mesajului; elaborarea scenariului; filmarea materialelor; editare şi montaj; stabilirea unei strategii de comunicare şi promovare; desfăşurarea campaniei. Coordonator: INSHR-EW Membri: MAE, MAI, MApN, MC, MEd, SGG/DRI, ANR Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al INSHR-EW, respectiv al fiecărei instituţii implicate în această acţiune; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Iunie 2024 - prezentarea principalelor caracteristici ale campaniei online; octombrie 2025 - lansarea campaniei. Calitativi Creşterea nivelului de cunoaştere cu privire la existenţa şi semnificaţia Zilei naţionale de comemorare a victimelor Holocaustului din România. Creşterea nivelului de cunoaştere cu privire la Holocaustul din România. Cantitativi Număr de clipuri realizate; numărul de vizualizări; tipurile de interacţiuni (engagement) produse de clipuri; numărul de accesări ale site-ului www.roholocaust.com. Ţinte: 1 campanie naţională. OBIECTIV GENERAL C: Sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti OBIECTIV SPECIFIC C.1. Stimularea cooperării şi dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă, administraţiile locale, FCER-Cultul Mozaic, organizaţii care au ca obiect de activitate combaterea antisemitismului, a negării Holocaustului, precum şi păstrarea şi promovarea culturii şi istoriei evreilor Acţiunea nr. C.1.1. Continuarea şi dezvoltarea de noi programe culturale menite să încurajeze spiritul civic şi interesul faţă de contribuţia evreilor la cultură. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Culturii va iniţia programul Mihail Sebastian. Identitate evreiască, combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură prin cultură, care vizează realizarea de proiecte cu tematică referitoare la istoria, viaţa socială şi culturală a evreilor din România în colaborare cu FCER-CM, CSIER-WF, B'NAI B'RITH sau alte organizaţii neguvernamentale, în baza cererilor de finanţare nerambursabilă, potrivit legii. Obiectivele programului Mihail Sebastian. Identitate evreiască şi combaterea antisemitismului sunt: stimularea cooperării şi dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă, autorităţile locale, FCER-CM, organizaţii care au ca obiect de activitate combaterea antisemitismului, a negării Holocaustului, precum şi păstrarea şi promovarea culturii şi istoriei evreilor; sprijinirea cunoaşterii tradiţiilor şi a culturii evreieşti din România, protejarea patrimoniului cultural ce aparţine minorităţilor naţionale, ca factor determinant al identităţii culturale a României şi ca resursă neregenerabilă; promovarea de noi cercetări în domeniul istoriei şi a culturii evreilor; încurajarea dialogului interetnic şi interdisciplinar în vederea combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. De asemenea, va fi continuat proiectul "Festivalul dedicat Zilei limbii şi teatrului Idiş", realizat de FCER-CM, ce promovează limba şi teatrul Idiş, precum şi reafirmarea identităţii spirituale iudaice şi dialogul intercultural. Programul Mihail Sebastian. Identitate evreiască şi combaterea antisemitismului va fi finanţat de Ministerul Culturii prin fondurile pentru proiectele prioritare şi de nevoi culturale de urgenţă. ICR va organiza şi/sau susţine organizarea unor evenimente care evidenţiază contribuţia evreilor la cultură, de către reprezentanţele ICR în străinătate, în special pentru a marca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie) sau Ziua naţională de comemorare a victimelor Holocaustului din România (9 octombrie). Evenimentele avute în vedere vizează lansări de carte, proiecţii de film, spectacole de teatru - inclusiv susţinerea participării la turnee-, expoziţii de fotografie sau documentare ale autorilor evrei sau pe tema vieţii evreieşti. DRI va realiza o serie de activităţi/proiecte care vor promova specificul unic al culturii idiş, prin prezentarea acesteia în contextul cultural actual, realizate în scopul de a spori interesul pentru păstrarea tradiţiei culturale evreieşti în România şi transmiterea patrimoniului cultural evreiesc, prin mijloace artistice, în întreaga lume. Evaluarea impactului acestor măsuri se va realiza prin aplicarea de chestionare de evaluare participanţilor la evenimentele organizate şi prin intermediul unor rapoarte de evaluare. Coordonatori: MC, ICR, SGG/DRI; cu sprijinul FCER-CM şi B'NAI B'RITH Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărei instituţii implicate în această acţiune şi, respectiv, al reprezentanţelor ICR în străinătate. Termen: Anual; lansarea programului Mihail Sebastian. Identitate evreiască şi combaterea antisemitismului - semestrul II 2024 şi implementarea anuală a acestuia. Indicatori Calitativi Rezultatele chestionarelor de evaluare distribuite participanţilor la evenimente de către organizatorii proiectelor culturale cu tematică privind identitatea evreiască, combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură prin cultură; viaţa şi cultura comunităţii evreieşti. Cantitativi Numărul de evenimente/proiecte organizate/susţinute; numărul de chestionare de evaluare completate de participanţi; numărul de rapoarte de evaluare realizate; număr de întâlniri de lucru cu partenerii; numărul de participanţi/vizitatori; numărul de invitaţi (vorbitori) la evenimentele organizate/sprijinite de ICR; numărul de parteneri atraşi; numărul de întâlniri de lucru cu partenerii. Ţinte: Sprijinirea cunoaşterii tradiţiilor, istoriei şi a culturii evreieşti din România; susţinerea şi promovarea literaturii şi teatrului Idiş; încurajarea dialogului interetnic şi interdisciplinar în vederea combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură; promovarea de noi cercetări în domeniul istoriei şi a culturii evreilor- MC. Consolidarea componentei de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură prin realizarea de activităţi culturale care încurajează spiritul civic şi interesul faţă de cultura idiş: cel puţin 1 proiect/an cu costuri financiare şi cel puţin 1 activitate/an fără costuri financiare - DRI. Organizarea sau susţinerea a minim 12 manifestări/an la nivelul reţelei; includerea în Strategia EUNIC România 2024-2029 a unor obiective privind contribuţia comunităţilor evreieşti la cultura europeană - ICR. Acţiunea nr. C.1.2. Crearea, pe site-ul Ministerului Culturii, a secţiunii Societate şi cultură evreiască cu scopul de a recupera şi transmite memoria comunităţilor evreieşti din România Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Culturii va crea şi va administra, pe site-ul propriu, o secţiune intitulată Societate şi cultură evreiască, cu scopul de a recupera şi transmite memoria comunităţilor evreieşti din România, precum şi pentru informarea instituţiilor culturale şi a societăţii româneşti, în general. Conţinutul secţiunii, care se bazează pe cercetările/materialele/studiile/articolele/prelegerile ştiinţifice realizate de FCER-CM şi CSIER-WF în cadrul proiectelor culturale întreprinse cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, precum şi pe alte materiale cu conţinut cultural, va fi elaborat şi transmis MC de către FCER-CM şi CSIER-WF. În cadrul secţiunii se va prezenta şi raportul de evaluare a programelor culturale proprii ale Ministerului Culturii şi a celor derulate în parteneriat cu alte instituţii publice sau private, menite să încurajeze spiritul civic, toleranţa şi interesul faţă de alte culturi, realizat de INCFC. Coordonator: MC, cu sprijinul FCER-CM şi B'NAI B'RITH Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MC; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Realizare secţiune - trimestrul IV 2024. Indicatori Calitativi Susţinerea demersurilor de promovare a proiectelor culturale evreieşti la nivel central şi local; impactul creării secţiunii Societate şi cultură evreiască asupra consumatorului cultural. Cantitativi Numărul de accesări ale secţiunii online; numărul de materiale, articole, studii, publicate în cadrul secţiunii online. Ţinte: Realizarea secţiunii Societate şi cultură evreiască pe site-ul MC. Acţiunea nr. C.1.3. Continuarea evaluării actualelor programe culturale menite să încurajeze spiritul civic şi interesul faţă de alte culturi Descrierea acţiunii specifice: MC, în calitate de coordonator, în parteneriat cu INCFC, va continua demersul de evaluare atât a programelor proprii, cât şi a celor derulate în parteneriat cu alte instituţii publice sau private, menite să încurajeze spiritul civic, toleranţa şi interesul faţă de alte culturi. Concluziile acestei evaluări vor fi utilizate, în funcţie de conţinut, inclusiv pentru elaborarea de propuneri menite să crească eficienţa programelor supuse evaluării şi, respectiv, pentru completarea acestora. Raportul aprobat va fi transmis, în copie, coordonatorului Comitetului interministerial de monitorizare a implementării prezentei Strategii. Coordonator: MC/INCFC Sursa de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MC; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Raportul de evaluare va fi aprobat de conducerea MC anual, la finalul fiecărui an de implementare a Strategiei. Indicatori Calitativi Concluziile şi propunerile raportului de evaluare. Cantitativi Numărul de rapoarte elaborate; numărul de propuneri de dezvoltare şi completare a programelor culturale dezvoltate. Ţinte: 1 raport de evaluare/an. Acţiunea nr. C.1.4. Dezvoltarea şi transmiterea către autorităţile locale a unui ghid de bune practici pentru consolidarea luptei împotriva antisemitismului şi mai buna înţelegere a vieţii evreieşti. Descrierea acţiunii specifice: În calitate de coordonator, INA va constitui un grup de lucru pentru dezvoltarea unui ghid de bune practici pentru consolidarea luptei împotriva antisemitismului şi mai buna înţelegere a vieţii evreieşti, cu participarea tuturor instituţiilor implicate în realizarea acestei acţiuni. INSHR-EW, SGG/DRI, FCER-CM şi B'NAI B'RITH vor oferi expertiză pentru elaborarea ghidului. Ghidul se doreşte a fi un instrument care să transmită beneficiarilor programelor de formare profesională organizate de INA şi reprezentanţilor autorităţilor locale, mesajul că atitudinile şi comportamentele antisemit reprezintă o ameninţare pentru întreaga societate democratică şi, totodată, care să contribuie la dezvoltarea şi instituţionalizarea unor parteneriate între autorităţile locale şi reprezentanţii comunităţii evreieşti. În dezvoltarea ghidului, se vor identifica şi analiza documente relevante şi ghiduri similare, astfel încât materialul livrabil să cuprindă aspecte concludente pentru mai buna înţelegere a vieţii evreieşti, prevenirea incidentelor şi consolidarea luptei împotriva antisemitismului, la nivelul autorităţilor locale. În acest sens, ghidul va include atât informaţii despre istoria, cultura şi tradiţiile comunităţii evreieşti din România, cât şi despre vulnerabilităţile care fac posibile derapajele antisemite, exemple de bune practici pentru prevenirea şi gestionarea unor astfel de situaţii de către autorităţile locale, bunele practici identificate în urma implementării acţiunii nr. A.2.3, surse de informare de încredere privind manifestările asociate antisemitismului, precum şi alte informaţii necesare pentru înţelegerea acestui fenomen. Diseminarea ghidului se va realiza prin intermediul unei campanii de promovare coordonate de INA, cu implicarea celorlalte instituţii responsabile. Elementele centrale ale campaniei vizează organizarea unui seminar/webinar de lansare a ghidului şi transmiterea documentului către instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv instituţiile prefectului, prin intermediul MAI. De asemenea, ghidul va fi publicat pe paginile de internet proprii ale instituţiilor implicate în elaborarea sa, fiind astfel accesibil şi publicului larg. O copie a ghidului va fi transmisă coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii, după finalizarea acestuia. Coordonator grup de lucru: INA Membri: INSHR-EW, MAI, SGG/DRI; cu sprijinul FCER-CM şi B'NAI B'RITH Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat prin bugetul instituţiilor responsabile de activitate. Nu sunt necesare alocări bugetare suplimentare pentru realizarea activităţilor specifice. Constituire grup de lucru - în termen de maximum 2 luni de la adoptarea Strategiei; finalizare ghid - trimestrul IV 2024; demarare şi implementare campanie promovare şi diseminare ghid - trimestrul I 2025; aplicare chestionar de evaluare a utilităţii şi impactului ghidului - începând cu trimestrul II 2026; analizare răspunsuri chestionare - trimestrul III 2026; prezentare raport evaluare - trimestrul I 2027. Indicatori Calitativi Utilitatea şi impactul ghidului pentru personalul din cadrul administraţiei publice locale, inclusiv instituţiile prefectului. Cantitativi Numărul de participanţi la seminar/webimar de lansare a ghidului; numărul de instituţii către care a fost diseminat ghidul; numărul de accesări ale ghidului; numărul de răspunsuri la chestionarul de evaluare a utilităţii şi a impactului ghidului. Ţinte: 1 ghid bune practici pentru consolidarea luptei împotriva antisemitismului şi mai buna înţelegere a vieţii evreieşti; 1 seminar/webminar de lansare a ghidului organizat; publicare ghid pe paginile de internet ale instituţiilor responsabile; 1 raport de evaluare a utilităţii şi impactului ghidului. OBIECTIV SPECIFIC NR. C.2. Promovarea şi sprijinirea manifestărilor cultural-religioase ale FCER-Cultul Mozaic Acţiunea nr. C.2.1. Sprijinirea proiectelor cultural - religioase ale FCER - Cultul Mozaic. Descrierea acţiunii specifice: Evenimentele cultural - religioase joacă un rol important în combaterea antisemitismului, radicalizării şi a discursului instigator la ură, oferind oportunităţi pentru promovarea înţelegerii, a dialogului intercultural şi interreligios. Sprijinirea evenimentelor cultural - religioase este esenţială pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale, dar şi pentru păstrarea şi consolidarea unui mediu social incluziv, reducând astfel impactul fenomenelor negative precum antisemitismul, radicalizarea şi discursul instigator la ură. Astfel, Secretariatul de Stat pentru Culte va continua să sprijine, inclusiv financiar, evenimentele cultural religioase desfăşurate de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, în baza solicitărilor acestora. DRI va colabora cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România-Cultul Mozaic, precum şi cu alţi parteneri, în vederea realizării unor activităţi care vor sprijini proiectele cultural - religioase ale FCER-CM. Ministerul Culturii va continua să ofere sprijin financiar pentru proiecte cu tematică privind istoria, viaţa socială şi culturală a evreilor din România menite să încurajeze spiritul civic şi interesul faţă de contribuţia evreilor la cultură, prin programele de finanţare nerambursabilă ale Ministerului Culturii şi ale Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Totodată, MC va realiza grile de evaluare a impactului acţiunilor culturale în privinţa combaterii antisemitismului şi a cunoaşterii şi promovării culturii evreieşti şi rolului acesteia în societatea românească. Coordonator: SSC Membri: MC, SGG/DRI; în cooperare cu FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SSC şi al instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Anual; 31 decembrie al fiecărui an pentru sprijinul financiar acordat de SSC între 01 ianuarie - 30 Septembrie, sau 180 de zile de la acordare, în cazul sprijinului financiar acordat între 1 octombrie - 31 decembrie. Indicatori Calitativi Contracararea prejudecăţilor existente, consolidarea înţelegerii şi stimularea unei atitudini deschise faţă de culturi şi religii diferite; promovarea importanţei comunicării interetnice; sensibilizarea publicului larg cu privire la importanţa combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Cantitativi Numărul de solicitări; sumele alocate; numărul de întâlniri de lucru cu partenerii; raport de evaluare a activităţii. Ţinte: Sprijinirea financiară a solicitărilor de sprijin transmise de FCER - CM. Acţiunea nr. C.2.2. Sprijinirea şi promovarea proiectelor de consolidare, conservare, reabilitare şi revitalizare a elementelor de patrimoniu material şi imaterial care aparţin memoriei evreieşti, inclusiv a fondului arhivistic disponibil la nivelul fiecărei instituţii. Descrierea acţiunii specifice: În România, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă cea mai importantă resursă a diversităţii culturale, conservarea, dezvoltarea şi punerea în valoare a patrimoniului material şi imaterial al acestora având un rol determinat în cadrul demersurilor de conştientizare a apartenenţei la un spaţiu cultural comun şi de transmitere şi păstrare a memoriei colective. Ministerul Culturii, în calitate de instituţie coordonatoare, cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului, alături de celelalte ministere şi instituţii implicate în realizarea acestei acţiuni, va sprijini solicitările Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic vizând consolidarea, conservarea, reabilitarea şi revitalizarea elementelor de patrimoniu material şi imaterial care aparţin memoriei evreieşti, inclusiv a fondului arhivistic. Ministerul Afacerilor Externe, deţinător al unui important fond de documente diplomatice, va crea un fond de documente-mărturii ale Holocaustului, crimelor împotriva umanităţii, victimelor şi salvatorilor Drepţi între Popoare, care să permită împrumutul acestor obiecte şi documente restaurate în vederea organizării unor expoziţii temporare sau permanente, inclusiv pentru viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. În acest scop, MAE va face demersuri pentru restaurarea documentelor referitoare la Holocaust, afectate de condiţiile de păstrare şi trecerea timpului. Coordonatori: MC împreună cu SSC Membri: MAI, MApN, MAE, SGG/DRI; cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului şi FCER-CM Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor şi instituţiilor implicate; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Permanent Indicatori Calitativi Conservarea, dezvoltarea şi punerea în valoare a patrimoniului material şi imaterial a elementelor de patrimoniu material şi imaterial care aparţin memoriei evreieşti. Cantitativi Număr de solicitări sprijinite; cantitate de documente istorice de arhivă, paşapoarte, hărţi, ştampile etc. conservate şi restaurate - MAE. Ţinte: Sprijinirea solicitărilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic - MC; conservarea şi restaurarea a circa 15 metri liniari de documente istorice de arhivă, paşapoarte, hărţi, ştampile etc; creare fond de documente-mărturii - MAE. OBIECTIV SPECIFIC NR. C.3. Promovarea istoriei, valorilor şi tradiţiilor specifice comunităţii evreieşti, inclusiv la nivelul tinerilor Acţiunea nr. C.3.1. Evaluarea impactului proiectelor pilot derulate în cadrul programului naţional "Şcoala altfel", precum şi elaborarea şi implementarea de noi proiecte. Descrierea acţiunii specifice: MEd va evalua impactul proiectelor pilot derulate în cadrul programului "Şcoala altfel" şi va elabora o serie de noi proiecte cu ajutorul cărora elevii să dobândească informaţii despre contribuţia comunităţilor evreieşti la dezvoltarea şi modernizarea ţării noastre, precum şi informaţii generale despre istoria, tradiţiile şi valorile specifice comunităţii. Proiectele-pilot pot include vizite la instituţii şi obiective culturale şi lăcaşuri de cult, completate cu prelegeri susţinute de reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din România. La nivelul Bibliotecii Naţionale a României, pornind de la lucrări de referinţă din arhivele Bibliotecii, elevii vor avea posibilitatea să conştientizeze puterea cuvintelor în discursul public şi să îşi dezvolte capacitatea de a recunoaşte un discurs instigator la ură şi stereotipurile negative din propriul limbaj. Pentru evaluarea proiectelor-pilor se vor folosi chestionare de evaluare completate de participanţii la acestea. Dezvoltarea de noi proiecte va ţine cont de rezultatul evaluărilor. În derularea proiectelor se va avea în vedere cooptarea inspectoratelor şcolare, a asociaţiilor de părinţi şi a autorităţilor judeţene/locale. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Fonduri externe. Termen: MEd va transmite informaţii cu privire la exemplele de bună practică prin intermediul inspectoratelor şcolare către unităţile de învăţământ, cel mult până în luna octombrie fiecărui an şcolar, cu revenire în ianuarie, spre diseminarea în şcoli. Implementarea proiectelor - permanent, în timpul perioadei alocate programului naţional "Şcoala altfel", în fiecare judeţ. Centralizarea şi elaborarea raportului de evaluare - anual, în intervalul iulie-septembrie. Indicatori Calitativi Gradul de sensibilizare a elevilor faţă de tematica abordată; creşterea ponderii activităţilor cu tematică specifică din total activităţi raportate judeţean pentru programul naţional "Şcoala altfel"; creşterea ponderii activităţilor pe tipuri de teme din totalul activităţilor raportate pentru programul naţional "Şcoala altfel" Cantitativi Numărul de proiecte pilot evaluate; numărul de proiecte nou dezvoltate; numărul de activităţi derulate la nivel regional, naţional. Ţinte: Evaluarea a 5 proiecte/an; dezvoltarea a minimum 3 noi proiecte/an. Acţiunea nr. C.3.2. Încurajarea şi sprijinirea, inclusiv din punct de vedere financiar, a publicării de materiale şi studii privind viaţa evreiască. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Culturii va continua să sprijine din punct de vedere financiar publicaţii de specialitate, prin programul Finanţarea Revistelor şi Publicaţiilor Culturale, în baza Legii nr. 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România, cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. De asemenea, prin intermediul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, se vor finanţa proiecte editoriale privind viaţa şi cultura evreiască. Oportunităţile de finanţare nerambursabilă, disponibile pentru organizaţiile ne-guvernamentale, vor fi promovate prin instrumentele specifice ale ministerului şi, respectiv, ale AFCN. ICR va sprijini editarea unor lucrări ale unor autori din cadrul comunităţilor evreieşti sau care abordează viaţa evreiască. Coordonator: MC Membri: SSC, SGG/DRI, ICR; cu sprijinul FCER-CM şi B'NAI B'RITH Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate anual MC; bugetul ICR. Nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Anual Indicatori Calitativi Nivelul de implicare al autorităţilor în susţinerea publicării de materiale şi studii privind viaţa evreiască; outreach-ul demersurilor de promovare Cantitativi Numărul de reviste şi publicaţii culturale privind viaţa evreiască finanţate în baza Legii nr. 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România, cu modificările şi completările ulterioare - MC; număr de proiecte editoriale şi culturale privind viaţa evreiască sprijinite financiar prin AFCN. Număr de lucrări, de autori publicaţi şi tirajul/lucrare publicată cu sprijinul ICR. Ţinte: 2 informări/an - paginile de internet şi de socializare proprii MC, AFCN-, privind calendarul estimativ al apelurilor de finanţare; 2 informări/an -paginile de internet şi de socializare proprii MC, AFCN, privind lansarea apelurilor de finanţare; 4 informări -paginile de internet şi de socializare proprii MC, AFCN, de promovare a apelurilor de finanţare, pe durata perioadelor de depunere a proiectelor, în fiecare an. Editarea sau susţinerea unei publicaţii/an de către ICR. OBIECTIV GENERAL D: Susţinerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură la nivel internaţional OBIECTIV SPECIFIC NR. D.1. Continuarea participării active în formate multilaterale şi în cadrul instituţiilor la care România este parte şi care abordează tematica non-discriminării, radicalizării, extremismului, discursului de instigare la ură Acţiunea nr. D.1.1. Continuarea demersurilor întreprinse de România în cadrul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru promovarea cercetării, educaţiei şi memoriei Holocaustului şi combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului Descrierea acţiunii specifice: MAE, în calitate de coordonator al delegaţiei României la IHRA, împreună cu reprezentanţii MC, MEd, INSHR-EW, FCER-CM, B'NAI B'RITH, CNSAS, Universităţii Bucureşti şi Universităţii Babeş-Bolyai, care fac parte din delegaţia română, va continua să promoveze cercetarea şi predarea Holocaustului, precum şi eforturile pentru combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului. Va continua să se pună accentul pe promovarea adoptării, pe plan naţional, de către toate statele membre IHRA, a definiţiei de lucru IHRA a antisemitismului, adoptată în timpul preşedinţiei române a IHRA. Coordonator: MAE Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare Termen: Permanent Indicatori Calitativi Impactul şi reuşita acţiunilor României în cadrul organizaţiei; calitatea parteneriatului cu IHRA; modul în care expertiza României este percepută în cadrul IHRA. Cantitativi Numărul reuniunilor la care România a participat; numărul proiectelor interne şi externe ale IHRA în care s-a implicat România. Ţinte: Participarea României la toate reuniunile anuale plenare ale IHRA; o evaluare anuală a impactului activităţii României în cadrul IHRA, a calităţii parteneriatului cu IHRA şi a modului în care este percepută expertiza ţării noastre la nivelul organizaţiei. Acţiunea nr. D.1.2. Continuarea implicării României în procesul de elaborare a unor instrumente politice şi juridice internaţionale pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Descrierea acţiunii specifice: MAE va continua să promoveze în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi a unor organizaţii regionale precum Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa dezvoltarea unor instrumente politice şi juridice internaţionale care să crească eficienţa combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, pe plan internaţional. Se va continua promovarea adoptării definiţiei de lucru IHRA a antisemitismului în cadrul organizaţiilor respective. Coordonator: MAE Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare Termen: Permanent Indicatori Calitativi N/A Cantitativi N/A Ţinte: O evaluare anuală a contribuţiei concrete a României la elaborarea unor instrumente internaţionale relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi a modului în care acestea sunt receptate şi a eventualelor activităţi subsecvente (follow-up). OBIECTIV SPECIFIC NR. D.2. Diseminarea de bune practici prin consultări bilaterale şi schimb de expertiză cu alte state Acţiunea nr. D.2.1. Continuarea cooperării cu parteneri internaţionali în domeniul cercetării şi predării cunoştinţelor privind Holocaustul, precum şi în combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului. Descrierea acţiunii specifice: Vor fi continuate proiectele de cooperare cu Israel, SUA şi Franţa, în domeniul cercetării şi predării Holocaustului şi în combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului. În cadrul cooperării cu Israelul, MAE va continua să sprijine cooperarea cu instituţiile israeliene, în special cu Yad Vashem, prin susţinerea proiectelor comune de cercetare a Holocaustului şi pregătire a profesorilor români care predau istoria Holocaustului, derulate în cadrul cooperării Yad Vashem cu MEd şi INSHREW. Totodată, va menţine contactele diplomatice cu instituţiile statului israelian în materie de combatere a antisemitismului, a negării şi distorsionării Holocaustului pe plan internaţional. În cadrul cooperării cu SUA, MAE va continua colaborarea cu instituţiile partenere din SUA, în special cu Departamentul de Stat al SUA, în combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului în plan internaţional. Va continua să sprijine colaborarea USHMM cu MEd şi INSHR-EW, în proiecte de cercetare comună şi pregătire a profesorilor care predau istoria Holocaustului. Va continua să sprijine implicarea INSHR-EW în proiecte susţinute de SUA în cadrul IHRA, precum Global Task Force for Holocaust Denial and Distortion. Va menţine contactele diplomatice cu Departamentul de Stat al SUA, instituţii americane şi organizaţii evreieşti americane în materie de combatere a antisemitismului, a negării şi distorsionării Holocaustului pe plan internaţional. În cadrul cooperării cu Franţa, MAE va susţine colaborarea dintre INSHR-EW şi MEd cu instituţiile partenere din Franţa, în special cu Memorialul de la Shoah, în proiectele comune de cercetare a Holocaustului, de pregătire a profesorilor, consultarea în elaborarea/modificarea/adaptarea programelor pentru disciplinele şcolare relevante din punctul de vedere al Strategiei. Totodată, va menţine contactele diplomatice cu instituţiile statului francez în materie de combatere a antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului pe plan internaţional. MAE va sprijini dezvoltarea cooperării cu instituţii partenere din Germania în combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului, în plan bilateral şi multilateral. Coordonator: MAE Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Permanent Indicatori Calitativi Beneficiile concrete rezultate din cooperarea cu Israel, SUA şi Franţa, sub aspectul progreselor obţinute în materie de combatere a antisemitismului, memoria victimelor Holocaustul, educaţia privind Holocaustul. Cantitativi N/A Ţinte: O evaluare anuală a beneficiilor concrete rezultate din cooperarea cu Israel, SUA şi Franţa, sub aspectul progreselor obţinute în materie de combatere a antisemitismului, memoria victimelor Holocaustul, educaţia privind Holocaustul. Acţiunea nr. D.2.2. Cooperarea cu statele vecine în domeniul cercetării Holocaustului şi combaterii antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului. Descrierea acţiunii specifice: Având în vedere răspunderea României pentru Holocaustul comis în teritorii care, în prezent, nu mai sunt parte din România, este necesară continuarea dezvoltării cooperării cu Republica Moldova şi cu Ucraina, în mod special în domeniul combaterii negării şi distorsionării Holocaustului, dar şi în domeniul cercetării Holocaustului, comemorării memoriei victimelor şi combaterii antisemitismului. Coordonator: MAE Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Termen: Permanent Indicatori Calitativi N/A Cantitativi N/A Ţinte: Progresele înregistrate în cooperarea cu aceste state vor fi evaluate anual, analiza urmând a ţine cont de factori obiectivi, precum evoluţia situaţiei de securitate la nivel regional. Acţiunea nr. D.2.3. încurajarea colaborării dintre universităţile din România şi din Statul Israel în scopul dezvoltării unor programe de vizite academice destinate profesorilor, la şi de la universităţi şi alte obiective relevante din Statul Israel. Descrierea acţiunii specifice: Ministerul Educaţiei va solicita instituţiilor de învăţământ şi superior o situaţie privind acordurile de parteneriat existente şi proiectele aflate în derulare sau finalizate, relevante pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură. În baza acestei situaţii, Ministerul va încuraja instituţiile de învăţământ superior din România să încheie acorduri de parteneriat, bilaterale sau prin intermediul programului Erasmus +, şi să dezvolte proiecte comune cu instituţii de învăţământ superior din Statul Israel. De asemenea, MEd va realiza, anual, o situaţie centralizată privind instituţiile de învăţământ superior care au încheiat acorduri de colaborare şi acţiunile realizate în cadrul acestor acorduri, pe care o va transmite coordonatorului Comitetului pentru monitorizarea implementării prezentei Strategii. Coordonator: MEd Surse de finanţare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd, prin alocarea de fonduri pentru finanţarea situaţiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior de stat. Termen: Elaborarea situaţiei centralizate în cel puţin un an de la aprobarea Strategiei Indicatori Calitativi Promovarea unei orientări pozitive a comunităţii academice cu privire la colaborarea internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării şi a discursului instigator la ură. Cantitativi Numărul de instituţii de învăţământ superior care au acorduri în derulare sau finalizate, precum şi numărul de noi acorduri de parteneriat încheiate. Ţinte: Progresele înregistrate în încheierea de noi parteneriate, respectiv numărul de instituţii de învăţământ superior care au încheiat noi parteneriate ca urmare a demersurilor Ministerului Educaţiei. Lista abrevierilor
┌────────┬─────────────────────────────┐
│ADR │Autoritatea pentru │
│ │Digitalizarea României │
├────────┼─────────────────────────────┤
│AFCN │Administraţia Fondului │
│ │Cultural Naţional │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANIMV │Academia Naţională de │
│ │Informaţii „Mihai Viteazul” │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională pentru │
│ANCOM │Administrare şi Reglementare │
│ │în Comunicaţii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANR │Agenţia Naţională pentru Romi│
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANP │Administraţia Naţională a │
│ │Penitenciarelor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│AvP │Instituţia Avocatului │
│ │Poporului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│AP │Administraţia Prezidenţială │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ANS │Agenţia Naţională pentru │
│ │Sport │
├────────┼─────────────────────────────┤
│B’NAI │B’nai B’rith România - │
│B’RITH │Forumul dr. Moses Rosen │
├────────┼─────────────────────────────┤
│CNCD │Consiliul Naţional pentru │
│ │Combaterea Discriminării │
├────────┼─────────────────────────────┤
│CNR │Consiliul Naţional al │
│ │Rectorilor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Consiliul Naţional pentru │
│CNSAS │Studierea Arhivelor │
│ │Securităţii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│CoE │Consiliul Europei │
├────────┼─────────────────────────────┤
│COSR │Comitetul Olimpic şi Sportiv │
│ │Român │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Centrul pentru Studiul │
│CSIER-WF│Istoriei Evreilor din România│
│ │„Wilhelm Filderman” │
├────────┼─────────────────────────────┤
│CSM │Consiliul Superior al │
│ │Magistraturii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Direcţiile Generale de │
│DGASPC │Asistenţă Socială şi │
│ │Protecţia Copilului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│DJC │Direcţiile Judeţene de │
│ │Cultură │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ECRI │Comisia Europeană împotriva │
│ │Rasismului şi Intoleranţei │
├────────┼─────────────────────────────┤
│E-sports│Sporturi electronice │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Agenţia pentru Drepturi │
│FRA │Fundamentale a Uniunii │
│ │Europene │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Federaţia Comunităţilor │
│FCER │Evreieşti din România - │
│ │Cultul Mozaic │
├────────┼─────────────────────────────┤
│FRF │Federaţia Română de Fotbal │
├────────┼─────────────────────────────┤
│H.G. │Hotărâre a Guvernului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│IGI │Inspectoratul General pentru │
│ │Imigrări │
├────────┼─────────────────────────────┤
│IGPR │Inspectoratul General al │
│ │Poliţiei Române │
├────────┼─────────────────────────────┤
│IHRA │Alianţa Internaţională pentru│
│ │Memoria Holocaustului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│INA │Institutul Naţional de │
│ │Administraţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ICR │Institutul Cultural Român │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional pentru │
│INCFC │Cercetare şi Formare │
│ │Culturală │
├────────┼─────────────────────────────┤
│INM │Institutul Naţional al │
│ │Magistraturii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│INP │Institutul Naţional al │
│ │Patrimoniului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│IT │Tehnologia informaţiei │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional pentru │
│INSHR-EW│Studierea Holocaustului din │
│ │România „Elie Wiesel” │
├────────┼─────────────────────────────┤
│LPF │Liga Profesionistă de Fotbal │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MAE │Ministerul Afacerilor Externe│
├────────┼─────────────────────────────┤
│MAI │Ministerul Afacerilor Interne│
├────────┼─────────────────────────────┤
│MC │Ministerul Culturii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Centrul pentru Monitorizarea │
│MCA │şi Combaterea │
│ │Antisemitismului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MEd │Ministerul Educaţiei │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Ministerul Familiei, │
│MFTES │Tineretului şi Egalităţii de │
│ │Şanse │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MJ │Ministerul Justiţiei │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MMSS │Ministerul Muncii şi │
│ │Solidarităţii Sociale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Muzeul Naţional de Istorie a │
│MNIEHR │Evreilor şi al Holocaustului │
│ │din România │
├────────┼─────────────────────────────┤
│MOTL │International March of the │
│ │Living │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Ministerul Public - Parchetul│
│MP-PÎCCJ│de pe lângă Înalta Curte de │
│ │Casaţie şi Justiţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Biroul pentru Instituţii │
│ODHIR │Democratice şi Drepturile │
│ │Omului al OSCE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ONU │Organizaţia Naţiunilor Unite │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ONG │Organizaţii neguvernamentale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│OSCE │Organizaţia pentru Securitate│
│ │şi Cooperare în Europa │
├────────┼─────────────────────────────┤
│OSP │Operatori de servicii online │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SGG │Secretariatul General al │
│ │Guvernului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SGG/DRI │Departamentul pentru Relaţii │
│ │Interetnice │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│SGG/ICI │Cercetare - Dezvoltare în │
│ │Informatică │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SSC │Secretariatul de Stat pentru │
│ │Culte │
├────────┼─────────────────────────────┤
│SRI │Serviciul Român de Informaţii│
├────────┼─────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Organizaţia Naţiunilor Unite │
│UNESCO │pentru Educaţie, Ştiinţă şi │
│ │Cultură │
├────────┼─────────────────────────────┤
│USHMM │Muzeul Memorial al │
│ │Holocaustului din Washington │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Yad │Centrul Naţional pentru │
│Vashem │Comemorarea Holocaustului │
│ │„Yad Vashem” │
└────────┴─────────────────────────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
