────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.028 din 21 august 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 4 septembrie 2024.────────── O strategie construită pe consultare Lista acronimelor CEN - Comitetul European de Standardizare CENELEC - Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică COCC - Comitetului operativ de competenţe cuantice DIANA - Acceleratorul de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord DigiQ - Digital Enhanced Quantum Technology Master EDT - Tehnologii disruptive ESA - Agenţia Spaţială Europeană ETSI - Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii EURAMET - Asociaţia Europeană a Institutelor de Metrologie EuroHPC - Calcul de Înaltă Performanţă European EuroQCI - Infrastructura Europeană de Comunnicaţii Cuantice EuroQCS - Infrastructura pan-europeană în domeniul calculului şi simulării cuantice HPC - Calculul de înaltă performanţă IoT - Internet of Things/ Internetul Lucrurilor IPCEI ME/CT - Proiect de interes european în domeniul microelectronicii şi a tehnologiilor de comunicaţie ITU - Uniunea Internaţională a Telecomunicaţii NATO - Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord NIST - Institutul Naţional de Standarde şi Tehnologie din SUA NIF - Fondul de Inovare al NATO QIC - Quantum Innovation Center QT Flagship - Quantum Technologies Flagship QT Industry Consortium - European Quantum Industry Consortium/Consorţiul European al Industriei Cuantice QTIndu - Quantum Technology Courses for Industry QuantERA - ERA-NET Cofund Quantum Technologies QuIC - Consorţiul Industriei Cuantice SNAOPSN - Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională SPS - Programul NATO Ştiinţă pentru Pace şi Securitate UE Chips Act - Actul European al Cipurilor US Chips and Science Act - Actul SUA privind Cipurile şi Ştiinţa Cuprins 1. Introducere 2. Viziune 3. Priorităţile, politicile si cadrul legal existente 4. Analiza contextului şi definirea problemelor Tehnologiile cuantice la nivel global Tehnologiile cuantice la nivelul Uniunii Europene Tehnologiile cuantice la nivelul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) Tehnologiile cuantice în România Oportunităţi şi provocări 5. Obiective generale, obiective specifice şi direcţii de acţiune OBIECTIV GENERAL 1: Asigurarea resurselor necesare pentru dezvoltarea domeniului tehnologiilor cuantice Obiectiv Specific 1.1: Consolidarea cercetării şi inovării în domeniul tehnologiilor cuantice Obiectiv Specific 1.2: Crearea/accesul la o infrastructură cuantică esenţială Obiectiv Specific 1.3: Atragerea, formarea şi retenţia eficientă a resursei umane calificată în domeniul cuantic OBIECTIV GENERAL 2: Dezvoltarea industriei naţionale în domeniul cuantic Obiectiv Specific 2.1: Consolidarea industriei software ca pilon de dezvoltare la nivel naţional în domeniul tehnologiilor cuantice Obiectiv Specific 2.2: Asigurarea standardelor de securitate cibernetică în domeniul tehnologiilor cuantice OBIECTIV GENERAL 3: Consolidarea poziţiei României în arhitectura internaţională a domeniului cuantic Obiectiv Specific 3.1: Dezvoltarea unui ecosistem cuantic etic şi incluziv Obiectiv Specific 3.2: Asigurarea cooperării internaţionale 6. Rezultate aşteptate 7. Indicatori 8. Etape principale, monitorizare, evaluare şi instituţii responsabile 9. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare 10. Implicaţii asupra cadrului juridic Anexa nr. 1 la Strategie - Plan de acţiune al Strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada 2024-2029 Anexa nr. 2 la Strategie - Nomenclatorul indicatorilor Strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada 2024-2029 1. Introducere Prezenta strategie descrie modul în care România poate valorifica oportunităţile oferite de tehnologiile cuantice. Dezideratul României în domeniul tehnologiilor cuantice nu va putea fi realizată lucrând unilateral - fiecare parte a ecosistemului cuantic trebuie să acţioneze în vederea atingerii unui scop comun - cooperarea dintre instituţiile publice, entităţile private şi mediul academic reprezentând o condiţie esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor. Guvernul României va conduce implementarea strategiei, alături de alţi parteneri, care vor coordona unele acţiuni şi iniţiative. Strategia valorifică punctele forte ale industriei, afacerilor, universităţilor şi partenerilor internaţionali pentru ca România să atingă dezideratul oportunităţii oferite de domeniul tehnologiilor cuantice. În următorii zece ani, tehnologiile cuantice vor revoluţiona multe aspecte ale vieţii şi vor aduce la nivel global beneficii enorme economiei, societăţii şi modului în care ne putem proteja planeta. Dezvoltarea în domeniul cuantic trebuie să reprezinte una dintre priorităţile de vârf pentru guvern, axată pe stabilirea unui plan pentru următoarea perioadă, care să se bazeze pe rezultatele obţinute până în prezent, dar mai ales pe valorificarea potenţialului de inovare în domeniul acestor tehnologii. Tehnologiile cuantice se bazează pe analiza fenomenelor care se produc la nivel atomic, oferind în viitorul apropiat soluţii la probleme complexe care în prezent sunt imposibil de rezolvat chiar şi cu cel mai puternic sistem informatic clasic de înaltă performanţă, creând premisele atingerii unor frontiere complet noi în detecţie, sincronizare, imagistică şi comunicaţii. Astăzi, tehnologiile cuantice de a doua generaţie fac posibilă realizarea unor progrese cu totul noi, bazate pe capacitatea de a genera, detecta şi controla stări cuantice. Ne aflăm în pragul unui nou val de inovaţii, care va oferi o schimbare treptată a performanţei, de la o creştere fără precedent a puterii de calcul, la senzori extrem de precişi şi comunicaţii îmbunătăţite. De exemplu, tehnologia cuantică ar putea ajuta la dezvoltarea de noi baterii auto, medicamente, materiale, reţele de comunicaţii, senzori şi progrese în inteligenţa artificială, precum şi produse cu dublă utilizare. Puterea de calcul a computerelor cuantice ar putea conduce, într-un viitor apropiat, la spargerea criptării standard pe care o utilizăm astăzi în infrastructura noastră critică. Avantajele pe care le vor oferi aceste tehnologii cuantice, alături de inteligenţa artificială, calculul de înaltă performanţă (HPC) şi o suită mai largă de tehnologii, vor transforma modul în care interacţionăm cu lumea. Astfel de tehnologii au potenţialul de a creşte rezilienţa, securitatea şi apărarea naţională, securitatea cibernetică, productivitatea şi competitivitatea în multe sectoare critice, precum sănătatea, industria, educaţia şi mediul de afaceri şi ajută la abordarea unora dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm. Tehnologiile cuantice prezintă, de asemenea, potenţiale provocări, precum cele generate de capabilitatea de a rezolva rapid problemele criptografice pe care se bazează algoritmii utilizaţi în prezent pentru securizarea datelor. Tehnologiile cuantice, în special prin convergenţa lor cu alte tehnologii emergente şi disruptive (EDT-uri) pot avea impact definitoriu asupra paradigmei securităţii, având consecinţe în sfera militară şi geostrategică. Tehnologiile cuantice au implicaţii în revoluţionarea unor domenii precum detectarea, imagistica, poziţionarea precisă, navigarea şi sincronizarea, comunicaţiile, calculul, modelarea, simularea şi ştiinţa informaţiei, care pot fi utilizate în dublu sens, atât pentru obţinerea unui avantaj strategic, cât şi în vederea susţinerii - de către adversari şi competitori strategici - unor activităţi ostile intereselor României. Potenţialul tehnologiilor cuantice este, prin urmare, subscris competiţiei strategice globale, cu implicaţii majore în plan geopolitic. Este necesară racordarea şi participarea activă la eforturile internaţionale şi euro-atlantice privind dezvoltarea şi utilizarea acestor tehnologii, precum şi monitorizarea constantă a evoluţiilor la nivel regional şi internaţional. Efortul cuantic global de cercetare şi inovare în ştiinţele şi tehnologia cuantice este în continuă creştere, cu investiţii actuale la nivel mondial care depăşesc 36 miliarde de dolari. Se preconizează că piaţa mondială a tehnologiei cuantice va ajunge la 42,4 miliarde de dolari până în 2027. În timp ce sectorul privat a făcut investiţii semnificative în tehnologii cuantice, cercetarea academică joacă un rol indispensabil în cercetarea fundamentală şi în transferul tehnologic către hub-uri tehnologice internaţionale. 2. Viziune România îsi propune să devină un centru regional de excelenţă în dezvoltarea de aplicaţii pentru tehnologii cuantice În acest context, se identifică un potenţial semnificativ de dezvoltare economică şi de creştere a cunoştinţelor ştiinţifice. Prin promovarea cercetării şi dezvoltării în domeniul tehnologiilor cuantice, România va deveni un centru regional de excelenţă, atrăgând investiţii şi creând oportunităţi pentru tinerii cercetători. România are potenţialul de a deveni unul dintre liderii la nivel mondial în cercetare, dezvoltare şi scriere de aplicaţii pentru tehnologiile cuantice, mai ales prin valorificarea resursei umane consolidate în domeniul IT&C, pretabilă pentru reconversia către domeniul cuantic. Viziunea include colaborarea strânsă atât la nivel naţional, între instituţii publice, entităţi private şi mediul guvernamental, cât şi la nivel internaţional, pentru a accelera progresul în acest domeniu şi pentru a construi soluţii şi aplicaţii inovatoare în comun. Se are în vedere aducerea tehnologiilor cuantice la nivelul de aplicabilitate şi contribuţia la dezvoltarea unei lumi mai bine conectate şi mai sigure prin intermediul acestor tehnologii revoluţionare. 3. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Strategia a fost elaborată ţinând cont de politicile, strategiile şi iniţiativele în domeniul tehnologiilor cuantice adoptate la nivel internaţional. Astfel, strategia propune racordarea şi participarea activă la eforturile internaţionale şi euro-atlantice privind dezvoltarea şi utilizarea acestor tehnologii, precum şi pentru monitorizarea constantă a evoluţiilor la nivel regional şi internaţional. În acest sens, un accent deosebit va fi pus pe alinierea la iniţiativele de cooperare, la cadrul normativ şi principial existent la nivelul UE (cum ar fi iniţiative prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a platformei "Tehnologii strategice pentru Europa" (STEP) şi de modificare a Directivei 2003/87/CE şi a Regulamentelor (UE) nr. 2021/1058, (UE) nr. 2021/1056, (UE) nr. 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 2021/1060, (UE) nr. 2021/523, (UE) nr. 2021/695, (UE) nr. 2021/697 şi (UE) nr. 2021/241) şi la nivelul NATO. De asemenea, strategia crează premisele utilizării eficiente şi eficace a fondurilor aferente programelor din cadrul Politicii de Coeziune a UE, în consens cu principiile şi obiectivele Politicii. Dezvoltarea unui ecosistem cuantic Creşterea gradului de conştientizare şi punerea la un loc a principalelor părţi implicate sunt esenţiale pentru dezvoltarea unui ecosistem cuantic dinamic. Existenţa unui ecosistem divers este esenţială pentru a atrage întregul potenţial al tehnologiilor cuantice. Pe lângă entităţile angajate direct în tehnologia cuantică, ecosistemul cuantic necesită prezenţa tehnologiilor emergente, care sunt capabile să contribuie la producţia de dispozitive şi componente de bază. Chiar dacă fiecare domeniu din ecosistemului cuantic are propriile componente şi caracteristici, există mai multe componente cheie şi strategii care se aplică tuturor. Cercetarea academică continuă să joace un rol-cheie, atât în ceea ce priveşte contribuţia noilor cunoştinţe şi tehnologii, cât şi ca punct în care are loc transferul acestor cunoştinţe către industrie. Menţinerea unei comunităţi de cercetare de top va asigura că cele mai recente evoluţii ştiinţifice îşi croiesc drum în ecosistemul naţional în cel mai scurt timp posibil. Inovarea din industrie adusă de hub-urile tehnologice combinată cu o forţă de muncă cu înaltă calificare, alături de conştientizarea generală la nivel de masă, determină eficienţa ecosistemului cuantic. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1 Componentele unui ecosistem cuantic Inovarea în industrie Industria transformă inovaţiile în produse care pot stimula creşterea economică şi pot aduce un impact major la nivel social. Scopul principal este de a permite industriei naţionale şi regionale să adopte tehnologiile cuantice în soluţiile şi produsele dezvoltate pentru o creştere economică înaintea concurenţei. Creşterea gradului de conştientizare a inovării în industrie este esenţială pentru dezvoltarea ecosistemului dinamic de inovare care va pune România pe harta tehnologiilor cuantice emergente. Investiţiile în proiecte de infrastructură cuantică (calcul cuantic, reţele cuantice, senzori cuantici, criptografie cuantică) accesibile entităţilor din România vor oferi oportunităţi de inovare, stimulând în mod semnificativ ecosistemul cuantic naţional. Educaţie şi formare Pentru a deveni o forţă motrice în scena tehnologiilor cuantice, România are nevoie de forţă de muncă specializată în domeniul cuantic şi de o societate bine informată. Forţa de muncă este formată atât din utilizatorii, cât şi din dezvoltatorii de tehnologii cuantice, iar specializarea acestora diferă în funcţie de zonele strategice de aplicare. În învăţământul superior, programele de studiu specializate pe tehnologii cuantice, precum şi cursuri speciale disponibile pentru studenţi în alte domenii, sunt necesare pentru a oferi o ofertă fiabilă de forţă de muncă calificată care să opereze cunoştinţe în domeniul cuantic. Programele comune iniţiate de universităţile din România şi participarea la cooperarea internaţională reprezintă o cale esenţială de a oferi un spectru larg de oportunităţi de educaţie. Evenimente comunitare, cum ar fi hackathons şi ateliere de lucru, vor asigura conştientizarea publicului larg cu privire la tehnologiile cuantice. Se pot implementa programe de upskill sau reskill pentru convertirea rapidă a talentelor deja existente pe piaţa de muncă pentru a fi pregătiţi să facă trecerea de la tehnologiile tradiţionale la cele cuantice. Scopul principal este de a dezvolta noi concepte pentru creşterea gradului de conştientizare a forţei de muncă, dar şi a mediului de afaceri. Cercetare şi dezvoltare Prin promovarea cercetării şi dezvoltării în domeniul tehnologiilor cuantice, România va deveni un centru regional de excelenţă, atrăgând investiţii şi creând oportunităţi pentru tinerii cercetători. România are potenţialul de a deveni unul dintre liderii la nivel mondial în cercetare, dezvoltare şi scriere de aplicaţii pentru tehnologiile cuantice. Tehnologiile cuantice sunt abordate în cadrul obiectivului specific 1.5 Conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările societale -Agenda Strategică de Cercetare din cadrul Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI). Acestea reprezintă una dintre priorităţille din domeniul "Digitalizare, industrie şi spaţiu", având potenţialul de a produce efecte de antrenare în economie. De asemenea, aceste tehnologii se încadrează în domeniile naţionale de specializare inteligentă, reprezentând o componentă cheie a SNCISI, cu o capacitate ridicată de a stimula creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. În vederea dezvoltării unui ecosistem cuantic robust şi sustenabil, este necesară inclusiv corelarea cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniu cu strategiile regionale de specializare inteligentă, mai ales în cazul regiunilor cu potenţial sporit (Bucureşti-Ilfov şi Nord- Vest). Astfel, atât la nivel naţional, cât şi regional, trebuie realizată ralierea actorilor implicaţi în cercetarea, dezvoltarea şi inovarea ecosistemului cuantic la demersurile asociate specializării inteligente, tehnologiile emergente fiind considerate elemente strategice pentru competitivitatea ştiinţifică şi industrială a României în cadrul viitoarelor exerciţii periodice de dezvoltare antreprenorială. Subsumat acestor demersuri, România beneficiază de linii de finanţare disponibile la nivel naţional (PNCDI IV, PNRR, POEO 2022-2027, POTJ) şi internaţional (Programul Orizont Europa, Programele de Cooperare Interregională şi Transfrontaliere, Erasmus+, Invest EU, etc). Viziunea include colaborarea strânsă atât la nivel naţional, între instituţii publice, entităţi private, mediul academic şi cel guvernamental, cât şi la nivel internaţional, pentru a accelera progresul în acest domeniu şi pentru a construi soluţii inovatoare în comun, care să cuprindă o arie extinsă de aplicabilitate. (a se vedea imaginea asociată) Figura 2 Principalele patru arii ale tehnologiilor cuantice, exemplificate 4. Analiza contextului şi definirea problemelor Tehnologiile cuantice au potenţialul de a crea o industrie strategică, care captează valoare prin schimbarea modului de desfăşurare a activităţii în toate industriile, de exemplu: descoperirea medicamentelor, proiectarea bateriilor de generaţie următoare, analiza coroziunii, analiza structurală a autovehiculelor, designul de materiale noi, conversia solară, catalizatori, proiectare enzimatică, detectarea fraudei, investigaţii cibernetice, clasament şi clasificare parţială, durabilitate, managementul de trafic, optimizarea rutelor de zbor, gestionarea riscurilor, optimizarea portofoliului şi optimizarea reţelei de energie. În esenţă, cantitatea reprezintă o "industrie a industriilor", prin adăugarea de valoare industriilor deja stabilite. (a se vedea imaginea asociată) Figura 3 Zonele în care calculul cuantic poate oferi un avantaj computaţional Tehnologiile şi materialele cuantice vor fi utilizate în diferite sectoare şi vor modela multe domenii ale economiei noastre. Acestea pot aduce beneficii economice, de productivitate, sociale şi de mediu semnificative. Timpul de a acţiona este acum, pe toate fronturile: cercetare, găsire/formare de talente, comercializare, internaţionalizare şi securitate. Există patru domenii tehnologice cuantice, egale ca importanţă: ● calculul cuantic: zona de bază pentru dezvoltarea noilor algoritmi, ce va avea o creştere exponenţială; ● comunicaţiile cuantice: utilizarea fizicii cuantice în comunicaţii; ● detecţie cuantică şi metrologie: strategia pentru dezvoltarea senzorilor cuantici; ● criptografie quantum-safe/post cuantică: acest tip de criptare are legătură tangenţială cu conceptul de calculator cuantic, implică algoritmi de criptare eficienţi (Shor şi Grover), care împiedică decriptarea cheilor simetrice sau asimetrice folosite în prezent. Calcul cuantic Computerele cuantice se bazează pe qbiţi -biţi cuantici - şi sunt capabile să ruleze algoritmi într-un mod radical diferit de computerele convenţionale. Această putere de calcul este deja disponibilă şi a permis soluţionarea anumitor probleme care nu au putut fi rezolvate altfel (ex. simularea moleculei de cofeină). Algoritmii cuantici, care îi depăşesc pe echivalenţii convenţionali, au fost dezvoltaţi pentru mai multe domenii, inclusiv calculul proprietăţilor materialelor şi substanţelor chimice sau recunoaşterea modelului matematic. Una dintre aplicabilităţile critice ale computerelor cuantice este descompunerea în factori primi a numerelor mari, ceea ce poziţionează computerele cuantice ca o ameninţare enormă la adresa standardelor de criptare utilizate în prezent. Comunicaţii cuantice, criptografie post cuantică Reţelele cuantice facilitează schimbul de resurse cuantice care permit comunicarea prin mijloace neconvenţionale. Reţelele cuantice folosesc stări cuantice bazate pe fotoni care sunt compatibile cu infrastructura digitală actuală. Soluţiile existente pe piaţă pot fi utilizate pentru o comunicare securizată, folosind standardul punct-la-punct al datelor în format digital, de exemplu, în înregistrări de sănătate, tranzacţii financiare sau alte informaţii de importanţă strategică. Tehnologia va fi dezvoltată în continuare pentru a oferi o reţea cuantică diversă şi multifuncţională - un nou model de internet cuantic format din noduri cuantice conectate reciproc (de exemplu, computere şi senzori), care permit protocoale avansate, securizate şi transmiterea securizată a semnăturilor, concomitent cu identificarea tuturor partenerilor de comunicare. Puterea de calcul a computerelor cuantice ar putea conduce, într-un viitor apropiat, la spargerea criptării standard pe care o utilizăm astăzi în infrastructura noastră critică. Astfel, dezvoltarea unor sisteme criptografice sigure atât împotriva computerelor cuantice, cât şi a celor clasice şi care pot interopera cu protocoalele şi reţelele de comunicaţii existente, reprezintă un imperativ în dezvoltarea instrumentarului ce va permite României să se protejeze împortiva riscurilor generate de caracterul de dublă utilizare al tehnologiilor cuantice. Totodată, soluţia adoptată la nivelul altor state de creare a unui index de referinţă pentru aplicaţiile care utilizează criptarea în prezent poate reprezenta un pilon cheie al înlocuirii sau modernizării aplicaţiilor, odată ce strategiile de implementare a criptografiei post-cuantice au atins un nivel avansat de maturitate. Detecţie cuantică şi metrologie Senzorii cuantici vor oferi cele mai precise măsurători în multe domenii, crescând performanţa dispozitivelor şi serviciilor aferente, de la diagnosticarea şi imagistica medicală, navigaţia satelitară de înaltă precizie, observarea şi monitorizarea pământului, la viitoare aplicaţii loT. Măsurarea cuantică utilizează tehnologii cuantice pentru a realiza tehnici şi standarde de măsurare extrem de reproductibile şi universale în cadrul Sistemului Internaţional de unităţi (de ex. măsurători de timp sau electrice), cu un impact mare asupra industriei, economiei şi asupra societăţii în general (competitivitatea industriei, comerţul echitabil, securitatea consumatorilor). Exploatarea senzorilor cuantici va îmbunătăţi, de asemenea, performanţa sistemelor de imagistică în ceea ce priveşte rezoluţia, sensibilitatea, zgomotul şi extinderea gamei de aplicabilitate. Aceştia au o gamă largă de potenţiale aplicaţii, cum ar fi ştiinţele vieţii, asistenţa medicală, ştiinţele pământului, apărarea, ştiinţele mediului, chimia şi stocarea şi prelucrarea datelor. Tehnologiile cuantice la nivel global Tehnologiile cuantice, în special prin convergenţa lor cu alte tehnologii emergente, pot avea impact definitoriu asupra paradigmei securităţii la nivel global, iar potenţialul lor de dezvoltare este subscris competiţiei strategice globale, cu implicaţii majore în plan geopolitic. În contextul global al tehnologiei cuantice, rolul cel mai proeminent este jucat, fără îndoială, de Statele Unite ale Americii şi Republica Populară Chineză, care deţin cele mai avansate tehnologii. La nivelul UE şi al altor state cu viziuni similare se distinge nevoia urgentării adoptării unor astfel de tehnologii la scară largă şi reducerii decalajului. În viziunea SUA, emergenţa tehnologiilor cuantice constituie o evoluţie transformaţională, iar dezvoltarea şi implementarea acestor tehnologii poate produce efecte la nivelul sistemului internaţional, în ansamblul său. Subiectul este abordat în principalele documente strategice ale SUA, precum Strategia de Securitate Naţională, Strategia de Apărare Naţională a SUA, iar Strategia Naţională de Securitate Cibernetică include, sub forma unui obiectiv strategic, "pregătirea pentru viitorul post-cuantic". SUA deţine o expertiză deosebit de robustă în dezvoltarea cadrului normativ, instituţional, investiţional şi de cercetare în domeniu, a emis doua strategii federale*1, sub îndrumarea Casei Albe, pe tema dezvoltării în plan naţional a tehnologiilor cuantice, iar Congresul american a adoptat un act normativ în domeniu: Naţional Quantum Iniţiative Act care stabileşte cadrul juridic aplicabil la nivel naţional proceselor de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor quantum. *1 Rapoartele Advancing Quantum Information Science: Naţional Challenges and Opportunities (iulie 2016), respectiv Naţional Strategic Overview for Quantum Information Science (septembrie 2018) au identificat şi strucutrat priorităţile federale în domeniu. SUA vizează atât consolidarea capacităţii naţionale de cercetare-dezvoltare şi producţie a tehnologiilor cuantice, dar şi cooperarea cu aliaţii şi partenerii, pentru consolidarea propriei competitivităţi, fiind esenţială protejarea cadrului de valori aferent primatului Euro- Atlantic în dezvoltarea tehnologică. Este prioritizată şi cooperarea cu UE, inclusiv prin intermediul formatului Trade and Technology Council, în cadrul căruia a fost inclus un Task- force comun UE-SUA privind cooperarea ştiinţifică şi tehnologică în domeniul tehnologiilor cuantice. Considerăm că tendinţa de a stabili iniţiative la scară largă - tehnologia cuantică va fi inclusă atât în US CHIPS and Science Act, cât şi în UE Chips Act - în care atât părţile interesate private, cât şi cele publice analizează relevanţa fizicii cuantice pentru tehnologiile viitoare, conducând în mod natural la apariţia iniţiativelor de investiţii mari. Din perspectivă naţională, interesul României este ca evoluţiile din domeniul tehnologiilor cuantice să aibă ca rezultat consolidarea cooperării euro-atlantice şi a capacităţii tehnologice a comunităţii de valori din care România face parte. Tehnologiile cuantice la nivelul Uniunii Europene La nivelul spaţiului european a fost iniţiat, în 2018, proiectul QT Flagship, cu un buget total de peste 1 miliard de euro. Obiectivul principal este de a oferi o serie de instrumente de finanţare pentru iniţiative care sprijină atât cercetarea fundamentală, cât şi cea aplicată, acoperind spectrul complet al tehnologiilor cuantice: calcul cuantic, simulare cuantică, respectiv detecţie şi metrologie cuantică. Au fost elaborate documente strategice în domeniul cercetării-inovării şi industriei şi lansate iniţiative, precum QT Education (QTedu) şi QT Industry Consortium (QuIC). Instrumentele care se concentrează pe aspecte mai aplicate ale tehnologiei cuantice includ EuroQCI (infrastructura de comunicaţii cuantice, dedicată în special protecţiei datelor şi informaţiilor sensibile, protecţiei infrastructurilor critice, precum şi activităţilor de cercetare-inovare - iniţiativă recent incorporată în Programul IRISS2), EuroHPC (care se axează pe toate aspectele calculului de înaltă performanţă, precum şi pe calculele cuantice şi hibride cu performanţe ridicate) şi QuantERA (focalizată pe aspecte fundamentale şi aplicate). În cadrul Programului Europa Digitală al Comisiei Europene au fost lansate şi finanţate două iniţiative în vederea specializării forţei de muncă, vitală dezvoltării tehnologiilor cuantice: DigiQ (Digital Enhanced Quantum Technology Master) şi QTIndu (Quantum Technology Courses for Industry). În plus, UE a lansat programul IRISS2, care, din 2023 până în 2027, va stabili un sistem de comunicaţii prin satelit securizat în UE, în cooperare cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA). În Europa, QT Flagship joacă un rol central şi are ca misiune aducerea pe piaţă a tehnologiilor cuantice dintr-un mediu de laborator, consolidându-şi rolul de lider al ştiinţei europene în cercetarea din acest domeniu. QT Flagship, care face parte din Horizon Europe, acţionează în sinergie strânsă cu EuroQCI şi EuroHPC, menţionate mai sus. În plus, sunt încheiate acorduri regionale între state, un exemplu fiind un acord semnat recent de guvernele olandez, francez şi german, care vizează consolidarea colaborării lor pe teren. Actul European al Cipurilor vizează dezvoltarea capacităţilor din domeniul tehnologiilor şi al ingineriei, în vederea dezvoltării unor linii pilot şi accelerarea integrării proiectării şi fabricării cipurilor cuantice în procesele de producţie în masă ale industriei în domeniul microelectronicelor. Recent, a fost iniţiat procesul de dezvoltare al EuroQCS - infrastructura pan- europeană în domeniul calculului şi simulării cuantice. Sub auspiciile EURAMET, un grup de institute naţionale de metrologie europene a condus la crearea unei reţele de colaborare în domeniul tehnologiilor cuantice. În cadrul CEN-CENELEC, eforturile de standardizare cuprind comunicaţiile cuantice, criptografia şi sistemele cuantice, calculul cuantic şi sistemele de simulare cuantică, metrologia cuantică, detecţia şi imagistica cuantică, cu obiectivul de a impulsiona inovarea şi transferul rezultatelor de cercetare-dezvoltare pe piaţă. Cu toate acestea, cooperarea internaţională în domeniul cercetării implică riscul ca cercetările şi tehnologia să ajungă în mâinile unor state care nu împărtăşesc valorile europene şi euro-atlantice, la fel cum strategiile naţionale ale unor state care nu împărtăşesc sistemul de valori democratice - cu o graniţă neclară între cercetarea militară şi cea civilă - vor creşte riscul utilizării tehnologiei în detrimentul securităţii României. Mediile de cercetare româneşti trebuie să construiască şi să participe la reţele internaţionale puternice. De asemenea, cercetătorii şi companiile româneşti trebuie să poată intra în cooperări de proiect cu un cerc limitat de naţiuni avansate în ceea ce priveşte cercetarea cuantică. Acest lucru poate fi realizat cu state like-minded la nivel global, prin intermediul cererilor bilaterale şi multilaterale de propuneri în cadrul, de exemplu, EUREKA2. România a semnat Declaraţia europeană privind tehnologiile cuantice. Prin aceasta, statele membre semnatare au recunoscut importanţa strategică a tehnologiilor cuantice pentru competitivitatea ştiinţifică şi industrială a UE şi s-a angajat să colaboreze pentru dezvoltarea unui ecosistem de tehnologie cuantică de clasă mondială în întreaga Europă. Ţările UE care investesc masiv în tehnologii cuantice au strategii cuantice implementate la nivel naţional. Similar, România trebuie să îşi dezvolte strategii şi capacităţi în acest domeniu. Tehnologiile cuantice la nivelul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) Strategia NATO în domeniul tehnologiilor cuantice Parte a eforturilor de a-şi menţine avansul tehnologic, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) a adoptat în noiembrie 2023 prima sa Strategie în domeniul tehnologiilor cuantice. Progresele actuale în domeniul tehnologiilor cuantice - subsumat la nivelul NATO celor şapte domenii tehnologice emergente şi disruptive (alături de Inteligenţa Artificială, date şi calcul, autonomie, biotehnologie şi augmentare umană, tehnologii hipersonice şi spaţiu) - pot avea implicaţii profunde asupra securităţii şi apărării, atât prin revoluţionarea unor capabilităţi care ar putea constitui un avantaj strategic semnificativ, cât şi prin posibila utilizare disruptivă de către competitorii strategici şi potenţialii adversari. În consecinţă, tehnologiile cuantice sunt considerate un element al concurenţei strategice. NATO îşi propune să devină principalul forum transatlantic pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice în domeniile apărării şi securităţii prin sprijinirea dezvoltării continue şi valorificarea potenţialului acestora, asigurând, totodată, apărarea împotriva utilizării ostile a acestora. În dezvoltarea tehnologiilor cuantice, Alianţa are în vedere respectarea principiilor inovării responsabile, fiind concomitent vizată şi combaterea dezinformării de către potenţialii competitori strategici şi adversari cu privire la utilizarea tehnologiilor cuantice în domeniul apărării. Prin implementarea acestei strategii, NATO are în vedere: identificarea celor mai promiţătoare aplicaţii, experimente şi integrări ale tehnologiilor cuantice în domeniul militar şi cu dublă utilizare care îndeplinesc cerinţele de planificare a apărării şi de dezvoltare a capabilităţilor; identificarea şi adoptarea unor standarde tehnice pentru creşterea interoperabilităţii; consolidarea cooperării la nivel de Alianţă pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice în vederea menţinerii abilităţilor şi avantajului tehnologic al NATO; asigurarea convergenţei cu alte tehnologii emergente; transformarea sistemelor criptografice pentru adaptarea la evoluţiile tehnologiilor cuantice; adaptarea în mod dinamic a strategiilor şi planurilor de acţiune din domeniul cuantic, precum şi prevenirea investiţiilor ostile şi a interferenţelor în ecosistemele naţionale, inclusiv în lanţurile naţionale de aprovizionare. În acest scop, sunt considerate necesare coerenţa investiţiilor, cooperarea pe tema oportunităţilor de dezvoltare tehnologică, dezvoltarea şi protecţia resursei umane specializate, precum şi o mai bună conştientizare situaţională şi un schimb de informaţii intensificat între aliaţi. Totodată, este avută în vedere dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor critice care stau la baza celor cuantice, precum şi asigurarea descurajării şi protecţiei sistemelor aliate împotriva unor posibile atacuri. Strategia sprijină stimularea şi ghidarea cooperării Alianţei cu industria de apărare pentru dezvoltarea unui ecosistem transatlantic de tehnologii cuantice, pregătind organizaţia să se apere împotriva utilizării maligne a tehnologiilor cuantice. Pentru o abordare coerentă, coordonare şi aliniere între aliaţi, strategia NATO în domeniul tehnologiilor cuantice prevede înfiinţarea unei comunităţi cuantice transatlantice. Aceasta are ca scop facilitarea, sub egida NATO, a cooperării dintre guverne, industrie şi mediul academic din ecosistemele de inovare. Acceleratorul de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord (DIANA) şi Fondul de Inovare al NATO (NIF) Pe măsura operaţionalizării lor, DIANA şi NIF vor contribui la sprijinirea abordării strategice a NATO în domeniul cuantic şi vor consolida angajamentul NATO cu ecosistemul cuantic al Alianţei prin asigurarea de fonduri pentru proiecte de cercetare cu dublă utilizare. DIANA are ca obiectiv stimularea cooperării privind tehnologiile critice, promovarea interoperabilităţii şi valorificarea inovaţiei în domenii cu dublă utilizare, prin oferirea de posibilităţi de creştere a start-up-urilor în peste 20 de situri de accelerare, acces la peste 180 de centre de testare din întreaga Alianţă, programe de mentorat, acces la finanţare. DIANA vizează dezvoltarea de proiecte în domeniul EDT-urilor, inclusiv tehnologiile cuantice. De asemenea, NIF, un fond în valoare de 1 miliard de euro, va investi în start-up-uri care lucrează la dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare, inclusiv cele cuantice. Programul NATO Ştiinţă pentru Pace şi Securitate (SPS) SPS reprezintă un instrument NATO care contribuie la dezvoltarea dialogului şi cooperării cu state partenere prin finanţarea de proiecte în domeniul ştiinţei şi inovaţiei, dezvoltate de mediul academic şi ştiinţific din state ale Alianţei şi partenere. Pentru a fi eligibile, aceste proiecte trebuie să urmărească sprijinirea obiectivelor fundamentale ale Alianţei şi vizează ariile de interes prioritar în relaţia cu partenerii. Prin adoptarea în luna aprilie a anului 2024 a noilor priorităţi ale SPS, NATO se concentrează pe finanţarea proiectelor privind inovarea şi tehnologiile emergente şi disruptive, evidenţiind, în mod specific tehnologiile cuantice. Programul SPS sprijină cooperarea pe baza a trei mecanisme: programe multi-anuale de cercetare, seminarii şi cursuri de instruire. Tehnologiile cuantice în România Cercetarea academică din România se raliază la tendinţele globale, fiind identificată necesitatea suplimentării numărului de publicaţii de impact, a numărului de cercetători, precum şi a numărului de proiecte de cercetare în domeniul tehnologiilor cuantice. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1248/2023 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1188/2022 privind aprobarea Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2022-2027, tehnologiile cuantice au fost incluse ca program strategic de cercetare în Planul Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Inovare 2022 - 2027 şi s-a creat un instrument de cofinanţare a proiectelor câştigate în programul Digital Europe. Conform celui de-al nouălea Raport privind Coeziunea Economică, Socială şi Teritorială de la nivelul Comisiei Europene, România, ca şi alte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu provocări multiple pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte inovaţia regională şi tranziţia digitală, aspecte ce ar putea conduce inclusiv la afectarea domeniului cuantic la nivel naţional. Astfel, investiţiile în cercetare şi dezvoltare la nivel naţional sunt sub media UE, iar accesul la infrastructura digitală avansată este asigurat în mod inegal între regiuni cu un nivel diferit de dezvoltare, limitând capacitatea de participare la economia digitală, respectiv inovare în domeniul tehnologiilor cuantice. Pentru a asigura un răspuns rapid şi eficient la aceste provocări, este necesar ca actorii relevanţi în domeniul cuantic de la nivel naţional să maximizeze oportunităţile oferite de fondurile specifice Politicii de Coeziune sau de programe de finanţare europene consolidate (precum Horizon Europe, Quantum Flagship, European Innovation Council Accelerator, Digital Europe Programme, etc.). Astfel de oportunităţi joacă un rol esenţial în dezvoltarea competenţelor digitale şi inovative la nivel naţional, îmbunătăţirea infrastructurii digitale existente, stimularea cooperării între universităţi şi industrie (atât la nivel naţional, cât şi internaţional) şi susţinerea financiară a antreprenorilor şi inovatorilor în domeniul cuantic. Totodată, accesarea unor astfel de fonduri contribuie decisiv la o mai bună poziţionare a României în lanţurile valorice europene din domeniul tehnologiilor disruptive, inclusiv cele cuantice. În Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2022, tehnologiile cuantice sunt asociate domeniilor intensive de specializare inteligentă care au potenţial de a produce efecte de antrenare în economie şi societate prin conceperea, realizarea şi testarea de modele demonstrative pentru tehnologii noi sau cu îmbunătăţiri semnificative, pe întregul traiect de la idee la piaţă. Astfel, având în vedere importanţa strategică a tehnologiilor cuantice, în procesele periodice de descoperire antreprenorială de la nivel naţional şi regional, acestea sunt tratate ca elemente de importanţă strategică pentru competitivitatea ştiinţifică şi industrială a României în lanţurile valorice ale UE sau globale. În vederea evaluării poziţiei României în peisajul internaţional al tehnologiei cuantice (QT), este necesară efectuarea unei analize SWOT cuprinzătoare asupra domeniului la nivel naţional. Analiza se concentrează atât pe mediul academic, cât şi pe cel al întreprinderilor şi vizează evaluarea poziţiei competitive a României. Scopul este de a obţine informaţii despre situaţia actuală, ceea ce ne va permite luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la acţiunile viitoare.
┌─────────────────┬────────────────────┐
│PUNCTE FORTE │PUNCTE SLABE │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Câteva grupuri de│Sub masa critică │
│cercetare │pentru a atrage/ │
│recunoscute │angaja cercetători │
│internaţional; │de top; │
│Programele de │Activitate │
│studiu existente │întârziată în │
│conţin deja o │comparaţie cu │
│serie de cursuri │majoritatea │
│relevante; │celorlalte state; │
│Coordonare │Activitate │
│naţională şi │experimentală │
│dialog între │limitată şi acces │
│Zectoare; │restrâns la │
│Un interes │know-how; │
│puternic în │Integrarea actorilor│
│dezvoltarea │de la nivel naţional│
│domeniului │în reţele de │
│(mediul academic,│cunoaştere şi/ sau │
│industria, │iniţiative │
│politicul); │internaţionale este │
│Conexiuni │relativ slabă; │
│existente la │Lipsa unei strategii│
│nivel │naţionale în │
│internaţional. │domeniul tehnologiei│
│ │cuantice. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│OPORTUNITĂŢI │AMENINŢĂRI │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Dezvoltarea │ │
│programelor de │ │
│studiu la toate │ │
│nivelurile, │ │
│pentru a educa │ │
│„forţa de muncă │Afectarea │
│cuantică”; │competitivităţii │
│Instrumente de │mediului de afaceri │
│finanţare │şi a industriei din │
│dedicate pentru a│România; │
│stimula │Lipsa finanţării │
│dezvoltarea │publice sau reduceri│
│tehnologiei │de finanţare; │
│cuantice; │Scăderea interesului│
│Colaborarea cu │pentru această │
│industria şi │tehnologie, datorată│
│ecosistemul de │unei dezvoltări mai │
│start-up-uri; │lente decât se │
│Resursa umană │aştepta; │
│consolidată în │Lipsa echipamentelor│
│domeniul IT&C cu │naţionale de calcul │
│potenţial de │cuantic. │
│reconversie către│ │
│domeniul cuantic;│ │
│Dezvoltarea de │ │
│produse şi │ │
│afaceri noi. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Pe baza acestei analize, concluzionăm că cea mai mare ameninţare actuală pentru România este riscul ca întreprinderile şi industria românească să-şi piardă competitivitatea dacă nu participă la progresul global rapid al tehnologiilor cuantice, care au potenţialul de a revoluţiona domenii precum analiza datelor, dezvoltarea medicamentelor, ştiinţa materialelor, senzori şi comunicaţii. La nivel mondial există în prezent o creştere a cercetării şi dezvoltării în domeniu, ceea ce înseamnă că statele şi companiile care nu investesc într-un mod structurat se pot regăsi în incapabilitatea de a concura cu cele care o fac, deoarece tehnologiile cuantice vor deveni din ce în ce mai utilizate. Consecinţele inacţiunii ar putea fi grave: întreprinderile româneşti se pot strădui să atragă talente de top în domenii legate de tehnologia cuantică şi pot găsi dificilă stabilirea de parteneriate cu companii internaţionale care au făcut deja investiţii semnificative în aceste tehnologii. Acestea ar putea, de asemenea, să rateze beneficiile potenţiale pe care le pot oferi tehnologiile cuantice, cum ar fi prelucrarea mai rapidă şi mai sigură a datelor şi noi căi pentru inovare, creştere şi tranziţie ecologică. Pentru a evita materializarea acestui scenariu negativ este esenţial ca România să elaboreze un plan clar de investiţii în tehnologiile cuantice, pentru a se asigura că mediul privat autohton rămâne ancorat tendinţelor globale, avansează în clasamentele privind inovaţia şi comunitatea de afaceri globală. Acest plan ar trebui să identifice de ce tehnologiile cuantice sunt importante, cum pot fi folosite pentru a crea valoare şi unde ar trebui concentrate investiţiile. De asemenea, ar trebui să includă măsuri pentru a construi un ecosistem eficient pentru educaţia necesară domeniului tehnologiilor cuantice, cercetare şi dezvoltare, inclusiv parteneriate între întreprinderi, universităţi şi organizaţii guvernamentale. În dezvoltarea capabilităţilor naţionale în domeniul cuantic, România trebuie să exploreze inteligent toate opţiunile de care dispune de o manieră adaptată obiectivelor vizate. Astfel, dezvoltarea şi accesibilitatea extinsă a unor simulatoare şi modelatoare cuantice este benefică familiarizării cu tehnologiile cuantice şi popularizării acestora în medii educaţionale cât mai largi, ca metodă de adoptare timpurie. Pe de altă parte, pentru obţinerea de avansuri notabile în domeniu, este necesar accesul la putere de calcul cuantic prin dezvoltarea de parteneriate public-privat şi participarea în cadrul unor reţele internaţionale cuantice, a căror dezvoltare presupune asumări financiare ce depăşesc nivelul de ambiţie în plan naţional. Oportunităţi şi provocări Evoluţiile tehnologice creează premisele ca România să beneficieze de avantajele oferite de tehnologiile emergente, precum cele cuantice. Astfel de tehnologii pot oferi României oportunitatea de a: ● dezvolta şi valorifica expertiza deţinută în domeniu; ● dezvolta avantaj strategic pentru progrese viitoare; ● susţine creşterea economică şi îmbunătăţi productivitatea; ● poziţiona România ca destinaţie regională şi internaţională pentru talente şi investiţii cu un ecosistem local puternic. Pe de altă parte, astfel de tehnologii pot genera provocări la nivel naţional şi internaţional în ceea ce priveşte: ● comercializarea produselor; ● atragerea capitalului pe termen lung; ● accesarea infrastructurii existente pentru pregătirea forţei de muncă înalt calificată; ● asigurarea unor specialişti care să sprijine interesul naţional al României; ● satisfacerea nevoilor de competenţe cuantice în creştere ale sectorului. Pe lângă oportunităţile economice, adoptarea tehnologiilor cuantice trebuie realizată în condiţii de siguranţă, securitate şi cu asigurarea principiilor şi valorilor democratice. Acţiunile strategiei vor valorifica aceste oportunităţi şi vor aborda provocările identificate. 5. Obiective generale, obiective specifice şi direcţii de acţiune România are nevoie de o strategie naţională privind dezvoltarea şi aplicaţiile tehnologiilor cuantice. Scopul strategiei vizează crearea unui ecosistem cuantic eficient, durabil, competitiv la nivel internaţional, integrat pe deplin în sistemul european, şi menţinerea unor legături puternice cu partenerii strategici din afara Europei. Îmbunătăţirea profilului României la nivel internaţional în domeniul tehnologiilor cuantice implică stabilirea unor obiective strategice şi a unor acţiuni specifice pe palierul cooperării internaţionale, pornind de la aşezarea pe baze solide a domeniului la nivel naţional. Ariile de activitate cuprind angajarea în iniţiative de colaborare la nivelul ecosistemului cuantic şi comunităţii transatlantice şi la nivel bilateral cu alte state, asigurarea participării la negocierile şi evenimentele internaţionale, inclusiv cele de la nivelul UE şi NATO, contribuţia la dezvoltarea standardelor internaţionale în domeniul tehnologiilor cuantice, promovarea practicilor etice şi a principiilor de utilizare responsabilă în dezvoltarea şi utilizarea acestor tehnologii. OBIECTIV GENERAL 1: Asigurarea resurselor necesare pentru dezvoltarea domeniului tehnologiilor cuantice Obiectiv Specific 1.1: Consolidarea cercetării şi inovării în domeniul tehnologiilor cuantice Asigurarea unui cadru favorabil pentru cercetare şi inovare în domeniul tehnologiilor cuantice reprezintă o necesitate pentru susţinerea dezvoltării acestui domeniu şi pentru încurajarea utilizării unor astfel de tehnologii în domenii relevante. Un astfel de cadru va asigura inclusiv un mediu atractiv din punct de vedere investiţional pentru actori relevanţi de la nivel naţional şi internaţional. Acţiune 1 Alocarea unui buget semnificativ pentru investiţii în cercetare şi dezvoltare în domeniul tehnologiilor cuantice, cu scopul de a atrage surse de finanţare externe în acest sector, precum şi de a stimula investiţiile private şi parteneriatele public-privat în domeniu. Acţiune 2 Iniţierea unor campanii de conştientizare şi promovare a tehnologiilor cuantice în rândul publicului larg, a comunităţii de afaceri şi a instituţiilor care fac parte din SNAOPSN, în vederea creşterii interesului pentru acest domeniu, a atragerii de investiţii şi a sprijinirii dezvoltării unei pieţe interne pentru produse şi servicii bazate pe tehnologii cuantice. Acţiune 3 Realizarea unor audituri naţionale a infrastructurii cuantice - prin intermediul unei noi instituţii, denumită Autoritatea Naţională pentru Ştiinţe şi Tehnologii Cuantice (ANSTC), aflată în subordinea Ministerului Cercetării Inovării şi Digitalizării (MCID) - care să permită cercetarea cuantică. Auditul va identifica lacunele de capacitate şi de domenii pentru investiţii dedicate - precum inteligenţa artificială, inginerie biologică, semiconductori şi telecomunicaţiile viitoare - inclusiv accesul la capacităţile de calcul cuantic. Acţiune 4 Elaborarea unor programe de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor cuantice finanţate din sume de la bugetul de stat, inclusiv prin Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare, cu încadrarea în limitele aprobate prin legile anuale ale bugetului de stat pentru perioada 2024 - 2029, din fonduri externe nerambursabile şi contribuţii ale partenerilor în proiecte, cu respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare. Acţiune 5 Înfiinţarea, la nivelul ANSTC, a unui centru de inovare în domeniul tehnologiilor cuantice, Quantum Innovation Center (QIC), pentru dezvoltarea şi testarea tehnologiilor cuantice, cu scopul de a reuni utilizatorii naţionali şi internaţionali de aplicaţii cuantice şi a contribui la dezvoltarea ecosistemului de cercetare. Se vor avea în vedere calculul cuantic, reţelele cuantice, senzorii cuantici şi criptografia cuantică. Acţiune 6 Promovarea colaborării şi a schimbului de cunoştinţe între mediul academic, mediul privat şi instituţiile publice, prin crearea unor platforme de cooperare - cu sprijinul ANSTC - precum şi a unui consorţiu naţional în domeniul tehnologiilor cuantice, care să faciliteze dezvoltarea de proiecte comune şi transferul tehnologic între cercetători şi companii. Hub-urile vor construi, de asemenea, mecanismele necesare pentru a sprijini integrarea acestor tehnologii emergente în sisteme mai largi, care să aducă rezultate, plus-valoare şi beneficii societale şi economice. Acţiune 7 Adoptarea de măsuri care să creeze şi să consolideze capabilităţile naţionale de dezvoltare de aplicaţii software pentru tehnologii cuantice, ca avantaj competitiv al României în cadrul unor parteneriate internaţionale. Se va valoriza, astfel, resursa umană specializată, fără a ne baza doar pe finanţări consistente necesare pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. Acţiune 8 Înfiinţarea, la nivelul ANSTC, a Comitetului operativ de competenţe cuantice (COCC), reunind industria, mediul academic şi societăţile profesionale cu agenţiile guvernamentale relevante, pentru a se asigura că sistemul de competenţe cuantice este ghidat de nevoile relevante. COCC va conlucra în vederea elaborării şi publicării unui plan de acţiune privind competenţele, în termen de 6 luni de la înfiinţare. Aceste acţiuni imediate abordează provocările şi oportunităţile identificate în această strategie prin: sprijinirea mediului academic, industria şi comunitatea pentru a lucra în comun în vederea rezolvării provocărilor prin utilizarea capacităţilor cuantice; dezvoltarea ecosistemului cuantic al României, prin îmbunătăţirea coordonării şi colaborării dintre cercetare şi industrie. În vederea îndeplinirii acţiunilor asumate, România poate beneficia de oportunităţile oferite de Regulamentul UE 2024/795, prin care se instituie platforma "Tehnologii strategice pentru Europa" (STEP), întrucât acesta pune un accent puternic pe dezvoltarea şi producţia de tehnologii critice (inclusiv tehnologii cuantice), ca un mijloc de a reduce dependenţele strategice ale Uniunii Europene şi de a îmbunătăţi competitivitatea industriei europene. Astfel, Regulamentul oferă noi oportunităţi de finanţare prin platforma STEP, subliniind totodată necesitatea de a stimula colaborarea dintre sectorul public, privat şi mediul academic pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv în domeniul tehnologiilor cuantice. România trebuie să atragă şi să menţină o masă critică de resursă umană înalt calificată şi pregătită în domeniul calculului cuantic, prin accelerarea pregătirii şi finanţării academice adecvate. Mediul academic, ghidat de cereri specifice, de propuneri sau de concursuri care valorifică finanţarea guvernamentală, va proiecta oportunităţi de formare în domeniul tehnologiilor cuantice care să ia în considerare cele mai bune aplicaţii comerciale pe termen scurt ale tehnologiei de calcul cuantic, pentru a cultiva un ecosistem de cercetare care să apeleze la un spectru larg de personal cu înaltă calificare. Acest demers va conduce la identificarea factorilor care pot determina creşterea investiţiilor, respectiv dezvoltarea expertizei locale şi a capacităţii suverane de a influenţa progresiv economia, productivitatea şi numărul locurilor de muncă. Obiectiv Specific 1.2: Crearea/accesul la o infrastructură cuantică esenţială Avantajele şi oportunităţile oferite de tehnologiile cuantice pot fi materializate doar prin asigurarea accesului la infrastructură dedicată. Astfel, este necesar ca, la nivel naţional, să se identifice modalităţile optime de accesare/dezvoltare a elementelor de infrastructură necesare pentru operaţionalizarea unor sisteme avansate, bazate pe tehnologii cuantice. Acţiune 1 Înfiinţarea în subordinea MCID a Autorităţii Naţionale pentru Ştiinţe şi Tehnologii Cuantice (ANSTC), finanţată integral din venituri proprii. Acţiune 2 Monitorizarea provocărilor şi a oportunităţilor care afectează, la nivelul lanţului de aprovizionare, industriile cuantice din România, cu luarea de măsuri în vederea gestionării eventualelor incidente, atunci când este necesar. Acţiune 3 Asigurarea accesului la infrastructura de cercetare - precum echipamente, simulatoare, laboratoare şi putere de calcul - este esenţială pentru maximizarea potenţialului cercetării de a extinde graniţele şi capabilităţile de a crea rezultate revoluţionare. Infrastructura joacă, totodată, un rol important în educaţie, recrutare şi reţinerea talentelor în cadrul instituţiilor de cercetare româneşti. În acest sens, este oportună crearea şi dezvoltarea unui sistem şi a unei reţele naţionale de comunicaţii cuantice experimentale avansate (de dezvoltare şi validare) pe distanţă lungă, permiţând studii de caz la scară redusă în paralel cu accesul la o reţea de calculatoare cuantice pentru validarea modelelor simulate. Acţiune 4 Crearea unor programe de accelerare, care să dezvolte sectoarele tehnologice şi companiile specifice şi care să aibă capacitatea să grăbească procesul de maturizare comercială şi tehnologică, bazându-se pe punctele cheie, promovând în acelaşi timp oportunităţi semnificative de piaţă. Programele de accelerare vor ajuta la creşterea vitezei comercializării, industrializării şi întăririi legăturii sectorului cu utilizatorii finali. Se vor asigura mecanismele necesare demarării unei campanii naţionale de promovare, susţinută prin organizarea unei caravane, în următorii 3 ani, pentru a finanţa un accelerator pentru reţelele cuantice, un program de colaborare cu industria. Acţiune 5 Oferirea de sprijin instituţional pentru dezvoltarea mediului de business de tip start-up şi spin- off inovativ pentru valorificarea activităţii de cercetare-inovare pe piaţă şi oferirea de servicii specifice, de incubare şi accelerare, respectiv scalare pentru acestea. Acţiune 6 Identificarea şi înregistrarea oportunităţilor de a îmbunătăţi profilul regional al României prin programe colaborative de cercetare, diplomaţie ştiinţifică şi furnizarea accesului la infrastructură. Acţiune 7 Finanţarea unor programe de investiţii în tehnologii pentru criptografia cuantică, pentru a proteja infrastructura critică şi comunicaţiile guvernamentale. Acţiune 8 Finanţarea unor programe de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii cuantice care să acopere atât segmentul terestru, cât şi pe cel satelitar. Aceste acţiuni abordează provocările şi oportunităţile identificate în această strategie prin îmbunătăţirea accesului la infrastructură avansată, materiale şi instrumente. România trebuie să dezvolte expertiză în calculul cuantic, pentru a trece de la cercetare şi industrie la aplicaţii cu suport pentru folosirea algoritmilor cuantici, pe măsură ce aceste capacităţi cresc. Progresele continue în domeniul HPC ajută deja la accelerarea inovaţiei, în timp ce pandemia de COVID-19 a evidenţiat importanţa descoperirilor ştiinţifice pentru proiectarea de noi medicamente, vaccinuri şi produse farmaceutice. Calculul de înaltă performanţă, inteligenţa artificială, calculul cuantic şi tehnologiile de cloud hibrid converg în mod colectiv pentru a accelera descoperirea în ştiinţă şi afaceri şi pentru a cultiva forţa de muncă a viitorului. Potenţiala găzduire a calculatoarelor cuantice de clasă mondială în facilităţi sigure pe teritoriul României ar putea oferi acces dedicat, extins pentru cercetătorii din mediul academic şi guvernamental şi pentru industrie, şi va permite start-up-urilor din domeniul tehnologiilor cuantice să se dezvolte. Facilitarea accesului la infrastructură de calcul cuantic ar putea consolida poziţia de lider a României în domeniul ştiinţei cuantice, al afacerilor şi al educaţiei şi ar putea beneficia de o poziţie mai puternică pentru a atrage şi a păstra talente de înaltă calificare, pe măsură ce concurenţa globală se intensifică. Totodată, România ar trebui să sprijine tehnologiile cuantice şi fotonice, inclusiv producţia internă de hardware şi componente avansate critice, asigurând astfel componente importante ale calculului hibrid şi ale lanţului de aprovizionare cuantic. În plus, fabricarea acestor componente hardware critice pentru tehnologia cuantică va favoriza o colaborare internaţională sporită cu alţi parteneri. Consolidarea lanţului de aprovizionare pentru componentele tehnologiei cuantice (cum ar fi fibrele şi sateliţii necesari pentru un internet cuantic sau infrastructura de fabricare a cipurilor pentru calculatoarele cuantice) reprezintă un obiectiv strategic central al multor state în dezvoltarea calculatoarelor cuantice. Asigurarea accesului la o infrastructură cuantică esenţială este susţinută inclusiv de Regulamentul UE 2024/795, acesta facilitând accesul la finanţări europene prin intermediul platformei STEP şi a altor program UE de finanţare existente (cum ar fi Horizon Europe). Aceste programe oferă oportunităţi majore pe linia dezvoltării infrastructurii cuantice, astfel de tehnologii fiind considerate de nivel critic şi strategic la nivelul Uniunii, mai ales din perspectiva posibilităţii reducerii dependenţei tehnologice de ţări terţe. Mai mult, Regulamentul încurajează proiecte transfrontaliere şi colaborarea între statele membre, facilitând eventuale parteneriate între actori autohtoni şi alţi actori relevanţi de la nivel european pentru dezvoltarea sau exploatarea comună a unor infrastructuri cuantice esenţiale. Nu în ultimul rând, crearea/accesul la infrastructuri cuantice în estul Uniunii Europene este în acord cu principiile de distribuţie echilibrată a investiţiilor şi proiectelor din cadrul UE, România având posibilitatea de a beneficia de sprijin pentru dezvoltarea unor astfel de infrastructuri în această zonă, contribuind la reducerea disparităţilor regionale şi la promovarea conexiunii economice şi sociale de la nivelul Uniunii. Obiectiv Specific 1.3: Atragerea, formarea şi retenţia eficientă a resursei umane calificată în domeniul cuantic Dezvoltarea, implementarea şi operaţionalizarea tehnologiilor cuantice la nivel naţional se poate realiza doar prin dezvoltarea şi retenţia resursei umane înalt calificate în acest domeniu. Astfel, este necesară dezvoltarea şi implementarea unor programe educaţionale dedicate, care să încurajeze dezvoltarea şi specializarea resurselor umane. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, România poate beneficia inclusiv de oportunităţile financiare oferite prin Fondul Social European Plus (FSE+), care se concentrează pe îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă, educaţiei, competenţelor sociale şi luptei împotriva sărăciei în Europa, sprijinind inclusiv dezvoltarea competenţelor şi formarea în domenii STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică). Acţiune 1 Introducerea unor cursuri obligatorii şi/sau opţionale dedicate tehnologiilor cuantice (care să se bazeze primordial pe domeniile fizicii, dar să cuprindă inclusiv aspecte din matematică şi informatică), care să aibă o aplicabilitate ridicată în domenii relevante (biologie, medicină, mecanică, construcţii şi inginerie, tehnologia materialelor, electricitate, electronică şi automatizate, domeniul bancar, etc.). Acţiune 2 Susţinerea educaţiei şi formării în domeniul tehnologiilor cuantice, prin dezvoltarea de programe educaţionale şi de cercetare la nivel universitar - coordonate de ANSTC - precum şi prin atragerea şi implicarea experţilor internaţionali şi sprijinirea mobilităţii cercetătorilor români. Acţiune 3 Elaborarea unui program de sensibilizare a şcolilor derulat la nivelul şcolilor de vară şi schimburi de cercetare interne şi internaţionale, pentru formarea resursei umane specializate în domeniul tehnologiilor cuantice, care să susţină dezvoltarea industriei naţionale în domenii ce vor fi impactate de aceste tehnologii (FinTech, bancar, telecomunicaţii, etc.), dar şi în industria software naţională. Acţiune 4 Elaborarea şi introducerea de cursuri de formare profesională în domeniul cuantic (cursuri postuniversitare, cursuri de formare continuă, cursuri deschise), la nivelul centrelor universitare şi stabilirea unei scheme de sprijin a entităţilor implicate. Acţiune 5 Crearea şi oferirea de către QIC a unor burse de doctorat şi burse naţionale de cercetare în domeniul tehnologiilor cuantice (formarea a minim doi doctoranzi anual în domeniul cuantic) pentru a pune bazele unui model la nivel naţional de colaborare academică în cercetare- inovare şi diseminarea rezultatelor activităţii de cercetare, în vederea încurajării publicării de articole ştiinţifice. Acţiune 6 Elaborarea unor scheme de ucenicie/pregătire, inclusiv rotaţii de personal între departamentele de tehnologie cuantică. Se va permite extinderea activităţilor pentru a satisface această nevoie în creştere la nivel naţional, în conformitate cu obiectivele guvernamentale mai largi de a consolida pregătirea tehnică în România. Acţiune 7 Realizarea unui raport cu privire la forţa de muncă din domeniul tehnologiilor cuantice, inclusiv identificarea nevoilor în materie de forţă de muncă şi educaţie pentru sectorul cantitativ şi industriile adiacente. Raportul va include taxonomii de competenţe pentru profesioniştii din domeniul cuantic şi alte profesii adiacente. Acţiune 8 Identificarea şi introducerea unor noi calificări relevante pentru domeniul comunicaţiilor cuantice şi actualizarea Registrului Naţional al Calificărilor Profesionale din România şi a Cadrului Naţional al Calificărilor. Un sector cuantic puternic şi vibrant în România necesită o forţă de muncă autorizată, diversă şi în creştere. Tipurile de abilităţi necesare se vor extinde dincolo de fizică/matematică în multiple domenii distincte, inclusiv: analiză de date bancare, medicină, biologie, prelucrare (machining), inginerie electrică, dezvoltarea de software şi cercetarea algoritmilor cuantici, predare, cercetare ştiinţifică, inovare, comunicare ştiinţifică, management, aplicaţii trans sectoriale, etc. Îndeplinirea nevoilor actuale şi viitoare în domeniul competenţelor cuantice necesită identificarea tinerilor talentaţi prin intermediul universităţilor, precum şi formarea profesională a acestora în industrie. Se vor dezvolta şi promova posibilităţi de carieră în domeniul tehnologiilor cuantice, care să ofere - angajaţilor şi studenţilor actuali - o imagine clară asupra diverselor oportunităţi din industrie. În vederea dezvoltării şi consolidării unui sistem de pregătire şi formare a resursei umane calificate în domeniul cuantic, este necesară asigurarea condiţiilor şi îndeplinirea cerinţelor tehnice şi logistice care vor susţine îndeplinirea obiectivelor. Astfel, România poate accesa bugetul de 7,3 miliarde de euro din FSE+ destinat îmbunătăţirii accesului la locuri de muncă, educaţiei de calitate şi incluzive, dezvoltării de noi competenţe şi formării profesionale, programul oferind posibilitatea dezvoltării forţei de muncă înalt calificate inclusiv în domenii STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică). Mediul academic are un rol unic de jucat în educarea următoarei generaţii de oameni de ştiinţă şi cetăţeni. Aceste instituţii trebuie să dezvolte parteneriate de predare inovatoare între discipline disparate din cadrul mediului academic, între şcoală şi industrie, şi între universităţi şi laboratoare guvernamentale (direcţia de acţiune relevantă din cadrul Obiectivului 1) pentru a crea programe de învăţământ flexibile şi programe de educaţie şi formare cuantică relevante pentru industrie. Prin promovarea colaborărilor în domeniul tehnologiilor cuantice practice între companiile de tehnologie din sectorul privat, mediul academic, laboratoarele de cercetare-inovare guvernamentale şi din alte instituţii publice cu atribuţii în domeniu, se pot crea ecosisteme durabile de cercetare şi dezvoltare, cu accent pe aplicarea rapidă în zona comercială. Deşi nu sunt exhaustive, aceste elemente de acţiune vor contribui la asigurarea faptului că România îşi optimizează capacitatea de a instrui, la nivel naţional, o forţă de muncă pregătită în domeniul tehnologiilor cuantice. OBIECTIV GENERAL 2: Dezvoltarea industriei naţionale în domeniul cuantic Obiectiv Specific 2.1: Consolidarea industriei software ca pilon de dezvoltare la nivel naţional în domeniul tehnologiilor cuantice Industria software reprezintă un pilon vital în consolidarea ecosistemului cuantic la nivel naţional având în vedere rolul acesteia pentru crearea de algoritmi dedicaţi tehnologiilor cuantice şi pentru optimizarea securităţii sistemelor cuantice, pentru accelerarea adopţiei acestora cu factor multiplicator în dezvoltarea altor ramuri industriale, precum şi pentru consolidarea unei resurse umane specializate. Acţiune 1 Încurajarea mediului privat de a dezvolta proiecte de cercetare aplicativă în scopul creării de produse software dedicate tehnologiilor cuantice, prin crearea unor programe de cercetare finanţate de Guvernul României. Acţiune 2 Crearea şi punerea la dispoziţie, prin ANSTC, a unor servicii gratuite de testare şi evaluare, printr-o schemă care oferă până la 30 de zile de expertiză specializată pentru gestionarea provocărilor în dezvoltarea afacerii. ANSTC va sprijini companiile să reducă decalajul de la un prototip de tehnologie într-un mediu de cercetare la produse noi, inovatoare, pregătite pentru industrie. Acţiune 3 Stimularea inovării în sectorul tehnologiilor cuantice, prin organizarea de competiţii, hackathoane, incubatoare de afaceri şi programe de mentorat, care să sprijine dezvoltarea start-up-urilor cuantice şi a unui ecosistem dinamic de inovare în acest domeniu. Acţiune 4 Explorarea măsurilor de atragere a talentelor din zona tehnologiilor cuantice globale şi poziţionarea României ca o destinaţie de top pentru a construi o carieră prosperă în acest domeniu. Aceasta include promovarea activă a României ca destinaţie pentru profesioniştii din industria cuantică şi din industriile adiacente, inclusiv prin programe de stimulente specifice, migraţie de calificări şi atragere de talente. Obiectiv Specific 2.2: Asigurarea standardelor de securitate cibernetică în domeniul tehnologiilor cuantice Operaţionalizarea şi utilizarea tehnologiilor cuantice presupune implementarea unor măsuri de securitate cibernetică riguroase, care să asigure un deziderat de security by design. Având în vedere oportunităţile integrării tehnologiilor cuantice în domenii de interes strategic la nivel naţional, prevenirea materializării unor atacuri cibernetice şi asigurarea confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor vehiculate la nivelul acestora reprezintă condiţii esenţiale pentru dezvoltarea şi implementarea unor astfel de tehnologii. Acţiune 1 Elaborarea unor politici publice în domeniul tehnologiilor cuantice, axate pe identificarea mecanismelor de cooperare la nivelul UE, în vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate cibernetică. Acţiune 2 Elaborarea unui cadru legislativ şi de reglementare propice pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice, care să includă aspecte legate de protecţia sistemelor informatice şi a reţelelor IT&C, protecţia datelor, proprietatea intelectuală, standardizare, certificare şi brevetare la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi la Oficiul European de Brevete (EPO), precum şi de stimulare a inovării şi a competitivităţii în acest domeniu. Acţiune 3 Dezvoltarea de proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul asigurării securităţii cibernetice a tehnologiilor cuantice. Acţiune 4 Crearea de programe de consiliere şi sprijin pentru companii pentru a le ajuta să pună în aplicare măsuri de protecţie digitală şi de securitate fizică pentru a asigura protecţia activelor care sunt necesare pentru a susţine creşterea. Acţiune 5 Crearea unor relaţii bazate pe colaborarea cu organisme de standardizare pentru protocoalele criptografice, cum ar fi Institutul Naţional de Standarde şi Tehnologie (NIST) din SUA, Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI), CEN-CENELEC, ITU. Se va asigura utilizarea responsabilă a tehnologiilor cuantice. Controlul adecvat al acestor tehnologii va contribui la protejarea cercetării, a capacităţilor şi a investiţiilor noastre. Mediul de reglementare al României oferă protecţii puternice, asigură concurenţa loială, susţine interesele naţionale şi promovează integritatea pe piaţă. Dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor cuantice ar putea avea implicaţii semnificative pentru securitatea naţională a României. Aceste tehnologii ar putea avea impact asupra unor arii importante în domeniul securităţii naţionale, precum: apărarea, informaţiile, criptarea, detectarea, comunicaţiile. Pentru a spori rezilienţa, se va monitoriza dezvoltarea tehnologiilor cuantice şi impactul potenţial al acestora asupra siguranţei publice şi securităţii cibernetice. Se vor aborda provocările de securitate naţională şi se vor valorifica oportunităţile pentru exporturile, capacităţile, cercetătorii şi companiile româneşti. Mediul academic şi industria românească pot contribui la apărarea şi securitatea naţionale, prin descoperirea şi construirea de noi capacităţi cuantice. Pentru a beneficia pe deplin de aceste oportunităţi, este necesară crearea unui mediu de afaceri naţional axat pe tehnologii cuantice puternice şi de încredere. OBIECTIV GENERAL 3: Consolidarea poziţiei României în arhitectura internaţională a domeniului cuantic Obiectiv Specific 3.1: Dezvoltarea unui ecosistem cuantic etic şi incluziv Crearea şi gestionarea tehnologiilor cuantice şi a infrastructurii aferente presupune respectarea unor criterii de etică şi incluziune, atât din perspectiva respectării standardelor de confidenţialitate, siguranţă şi protecţie a datelor, cât şi din perspectiva asigurării accesului egal la astfel de tehnologii emergente. Acţiune 1 Colaborarea cu industria, mediul academic, cu laboratoare de cercetare-inovare guvernamentale, cu alte instituţii publice cu atribuţii în domeniu şi cu alte state pentru a elabora principii care să sprijine dezvoltarea şi utilizarea responsabilă şi incluzivă a tehnologiilor cuantice. Acţiune 2 Asigurarea că România este reprezentată activ în organismele internaţionale de stabilire a standardelor cuantice - conlucrarea cu sectorul industrial, pentru a spori participarea la dezvoltarea internaţională a standardelor cuantice. Acţiune 3 Participarea la activităţile internaţionale de stabilire a standardelor tehnologice, inclusiv cele legate de standardele şi protocoalele de comunicare cuantică şi metrologie, pot conduce la oportunităţi pentru ca tehnologiile României să fie acceptate ca standarde, transformate în beneficii, cum ar fi pieţele de export şi economiile de scară. Prin construirea de principii pentru dezvoltarea şi utilizarea responsabilă, cercetătorii şi dezvoltatorii din domeniul tehnologiilor cuantice pot dezvolta produse care să se alinieze la valorile şi aşteptările româneşti şi europene, capabile să protejeze drepturile omului. Prin adoptarea acestei abordări, România se poate consolida, urmând a fi un dezvoltator responsabil de tehnologie, cu posibilităţi multiple de a atrage companii şi investitori internaţionali. Standardele pentru tehnologiile cuantice vor oferi românilor încrederea că aceste tehnologii sunt dezvoltate şi implementate într-un mod care este de încredere, sigur şi în avantajul lor. Standardele tehnologice şi monitorizarea continuă a modului în care populaţia se raportează la domeniul cuanticii vor contribui la crearea unei pieţe competitive a furnizorilor. Acest demers va oferi industriei siguranţa de a adopta noi tehnologii şi de a asigura interoperabilitatea globală. Normele vor oferi coerenţă şi oportunităţi companiilor româneşti care doresc să dezvolte sau să utilizeze această tehnologie. Având la bază o industrie puternică, România poate juca un rol activ în organismele globale care dezvoltă standarde tehnologice. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că standardele pentru tehnologiile cuantice sprijină creşterea unei pieţe vibrante şi competitive prin promovarea interoperabilităţii, a inovării, a transparenţei şi a securităţii. Prin implementarea acestor măsuri, Guvernul României îşi propune să stimuleze dezvoltarea tehnologiilor cuantice şi să creeze un mediu propice pentru, cercetare, inovare şi creştere economică în acest domeniu, contribuind astfel la consolidarea poziţiei ţării în peisajul internaţional al cercetării, dezvoltării şi digitalizării şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor săi prin aplicarea tehnologiilor cuantice în diferite domenii de interes naţional. Obiectiv Specific 3.2: Asigurarea cooperării internaţionale Susţinerea cooperărilor internaţionale în domeniul dezvoltării tehnologiilor cuantice, atât la nivelul instrumentelor consacrate în care România este parte, respectiv participarea activă în proiectele şi iniţiativele UE, cum sunt EuroQCI şi Quantum Flagship, cât şi cu potenţiale alte surse de cunoaştere şi de colaborare, cu accent pe protejarea intereselor naţionale şi evaluarea riguroasă a riscurilor. Acţiune 1 Explorarea opţiunilor de consolidare a colaborării şi a oportunităţilor pentru industrie prin intermediul parteneriatelor strategice, acordurilor existente şi potenţialelor acorduri de parteneriat, inclusiv cele ale UE, NATO şi alte acorduri bilaterale regionale şi speciale. Acţiune 2 Participarea activă a României la iniţiative internaţionale în domeniul tehnologiilor cuantice, precum Quantum Technologies Flagship (Innovation Working Group), QuIC şi IPCEI ME/CT (proiect de interes european în domeniul microelectronicii şi a tehnologiilor de comunicaţie) ale UE şi NATO, printre care oportunităţile oferite de DIANA şi NIF, SPS, precum şi posibila participare la Comunitatea Cuantică Transatlantică. Acţiune 3 Stabilirea unor colaborări cu organizaţii şi instituţii care sunt lideri la nivel global şi promovarea cooperării bilaterale cu entităţi/state care deţin cele mai avansate soluţii în domeniul tehnologiilor cuantice, precum SUA, Israel, Canada, UK şi Coreea de Sud, pentru stabilirea accesului la tehnologii cuantice relevante pentru domeniul cercetării aplicative. Acţiune 4 Crearea de legături transfrontaliere între reţelele şi sistemele experimentale avansate (de dezvoltare şi validare) la scară redusă şi largă cu sistemele şi reţelele similare, inclusiv prin realizarea unor noi noduri de comunicaţii şi calcul. Este esenţial ca România să se angajeze formal şi informal cu alte naţiuni care sunt lideri în domeniul cuantic, pentru a sprijini colaborarea deschisă şi o abordare de reglementare pro-inovare, care va contribui la creşterea sectoarelor cuantice şi a lanţurilor de aprovizionare. Acest lucru va permite schimbul de informaţii cu privire la programele, oportunităţile şi provocările cuantice naţionale, precum şi identificarea domeniilor pentru viitoare colaborări cu o gamă largă de state prin forumuri multilaterale, cum ar fi OCDE şi Forumul Tehnologic Global, Forumul Economic Mondial, G7 şi NATO, în vederea valorificării oportunităţilor de cercetare-dezvoltare colaborative mai largi. Susţinerea cooperărilor internaţionale în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologiilor cuantice, cum ar fi participarea activă în proiectele şi iniţiativele UE - precum EuroQCI şi Quantum Flagship - cele ale NATO, inclusiv Comunitatea Cuantică Transatlantică, DIANA şi NIF, SPS şi cooperarea cu SUA, Israel, Canada, UK şi Coreea de Sud, poate reprezenta fundamentul asigurării intereselor naţionale ale României, precum şi principalul instrument de evaluarea a riscurilor la care statul român este expus. 6. Rezultate aşteptate Prezenta strategie va crea cadrul naţional privind dezvoltarea tehnologiilor cuantice pentru valorificarea oportunităţilor oferite de acestea. În conformitate cu locul ocupat de România pe scena europeană a tehnologiilor cuantice, strategia îşi propune să faciliteze avansul tehnologic pe plan naţional şi poziţionarea României ca actor relevant la nivel regional, european şi euro-atlantic. Strategia vizează inclusiv impulsionarea mediului de afaceri naţional şi atragerea de expertiză şi fonduri externe, ambele având capacitatea de a asigura dezvoltarea tehnologică şi economică a României în domeniul tehnologiilor cuantice. Valorizând atuurile deja deţinute pe segmentul IT&C, reprezentate de calitatea proceselor educaţionale în acest domeniu, precum şi masa de specialişti români în dezvoltarea de aplicaţii IT, un rezultat notabil va fi reprezentat de generarea avansului României în segmentul de dezvoltare de aplicaţii specifice pentru tehnologiile cuantice. Totodată, adoptarea strategiei ar putea aduce un rezultat notabil în domeniul securităţii cibernetice, tehnologiile cuantice având capabilitatea de a contribui decisiv la creşterea rezilienţei infrstructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, respectiv la contracararea ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic. Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite în această strategie, respectiv prin crearea cadrului instituţional necesar, se crează premisele unei creşteri a nivelului de cooperare între mediul guvernamental, cel de afaceri, zona de cercetare şi cea academică pentru asigurarea excelenţei României în domeniul tehnologiilor cuantice. 7. Indicatori Strategia are indicatori şi ţinte asociate obiectivelor şi direcţiilor de acţiune pentru monitorizarea şi evaluarea implementării. Nomenclatorul cuprinde atât indicatori de sistem (furnizaţi de sistemele statistice naţionale/internaţionale) cât şi indicatori de rezultat. Detalierea indicatorilor este realizată în anexa nr. 2 la Strategie. 8. Etape principale, monitorizare, evaluare şi instituţii responsabile În implementarea strategiei se au în vedere următoarele: ● desemnarea ministrului cercetării, inovării şi digitalizării ca responsabil guvernamental pentru tehnologii cuantice (Q3 2024); ● acces securizat la computerele cuantice de vârf pentru a accelera cercetarea aplicată (Q1 2025); ● evaluarea cuantică în condiţii de siguranţă şi pregătirea principalelor ministere: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale (Q1 2025); ● înfiinţarea, la nivelul ANSTC, a unui centru de inovare în domeniul tehnologiilor cuantice pentru cercetare, inovare şi educaţie în industrie, Quantum Innovation Center (2025); ● alocarea bugetară pentru programe de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor cuantice finanţate din sume de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile şi contribuţii ale partenerilor în proiecte, cu respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare şi creşterea sprijinului financiar până la aproximativ 15 milioane euro pentru educaţia cuantică în universităţi; ● explorarea potenţialelor cazuri de utilizare şi aplicarea acestora cu partenerii din industrie (2024/2025). Monitorizarea îndeplinirii obiectivelor asumate în prezenta strategie se va realiza prin raportare la responsabilităţile şi termenele asumate în Anexa nr. 1 la Strategie, respectiv având în vedere indicatorii prevăzuţi în Anexa nr. 2 la Strategie. Demersul va fi realizat de către Grupul interministerial pentru coordonarea, elaborarea şi implementarea strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor cuantice, constituit prin Ordinul ministrului cercetării, inovării şi digitalizării nr. 21092/2023 privind aprobarea componenţei nominale şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al grupului interministerial pentru coordonarea, elaborarea şi implementarea strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor cuantice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 832 din 15 septembrie 2023, Partea I (constituit în baza Memorandumului nr. 20/19172/MN din data de 23.05.2023, cu tema "Adoptarea unui plan strategic naţional pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice şi crearea unui grup interministerial pentru elaborarea legislaţiei şi a politicii naţionale în acest domeniu"), până la înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Ştiinţe şi Tehnologii Cuantice, care va prelua astfel această responsabilitate. ANSTC va elabora şi transmite către MCID, în calitate de minister coordonator, cu frecvenţă anuală, un raport de progres privind stadiul acţiunilor asumate şi va propune, după caz, revizuirea prevederilor prezentei strategii. La nivelul strategiei, evaluarea se realizează intermediar şi la finalizarea perioadei de implementare, conform anexei nr. 1 la Strategie. Instituţiile responsabile şi participante, prevăzute în anexa nr. 1 la Strategie, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei strategii. 9. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Acţiunile necesare implementării strategiei vor fi finanţate din surse bugetare, cu încadrarea în limitele aprobate prin legile anuale ale bugetului de stat pentru perioada 2024 - 2029, din fonduri externe nerambursabile, parteneriate între instituţii publice şi entităţi private sau alte surse de finanţare identificate la momentul derulării acţiunilor, cu respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare. Finanţarea implementării strategiei se bazează pe alocarea echilibrată a resurselor bugetare la nivelul tuturor instituţiilor implicate, în vederea susţinerii financiare a implementării acţiunilor strategiei, pe accesarea programelor cu finanţare europeană nerambursabilă, precum şi pe atragerea şi valorificarea optimă a fondurilor externe obţinute prin programele de cooperare internaţională. 10. Implicaţii asupra cadrului juridic Strategia este elaborată în acord cu legislaţia în vigoare şi nu modifică alte acte normative în vigoare. Iniţiativele legislative de elaborare, modificare şi/sau completare a unor acte normative de nivel superior sau inferior se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor cerinţe şi oportunităţi care derivă din implementarea prezentei strategii. Anexele nr. 1-2 fac parte integrantă din prezenta strategie. ANEXA 1 la Strategie Plan de acţiune al Strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada 2024-2029
┌────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┐
│Acţiuni │Instituţie │Instituţii │Termen de │Etapele │
│ │responsabilă │participante │implementare│evaluării │
├────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┤
│OG1. Asigurarea resurselor necesare pentru dezvoltarea domeniului tehnologiilor│
│cuantice │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OS1.1 Consolidarea cercetării şi inovării în domeniul tehnologiilor cuantice │
├────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1 Alocarea unui │ │ │ │Evaluarea │
│buget semnificativ │ │ │ │progresului │
│pentru investiţii în│ │ │ │se va │
│cercetare şi │ │Ministerul │ │realiza în │
│dezvoltare în │ │Cercetării, │ │2027 şi 2029│
│domeniul │ │Inovării şi │ │Evaluarea │
│tehnologiilor │Ministerul │Digitalizării │ │intermediară│
│cuantice, cu scopul │Cercetării, │Ministerul │ │se va │
│de a atrage surse de│Inovării şi │Economiei, │Permanent │realiza în │
│finanţare externe în│Digitalizării│Antreprenoriatului│ │anul 2027 │
│acest sector, precum│ │şi Turismului │ │Evaluarea la│
│şi de a stimula │ │Ministerul │ │finalizarea │
│investiţiile private│ │Educaţiei │ │perioadei de│
│şi parteneriatele │ │ │ │implementare│
│public- privat în │ │ │ │se va │
│domeniu. │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A2 Iniţierea unor │ │ │ │ │
│campanii de │ │ │ │ │
│conştientizare şi │ │ │ │ │
│promovare a │ │ │ │ │
│tehnologiilor │ │ │ │ │
│cuantice în rândul │ │Ministerul │ │ │
│publicului larg, a │ │Cercetării, │ │ │
│comunităţii de │ │Inovării şi │ │ │
│afaceri şi a │ │Digitalizării │ │ │
│instituţiilor care │Ministerul │Ministerul │ │Evaluarea la│
│fac parte din │Cercetării, │Economiei, │Semestrul I │finalizarea │
│SNAOPSN, în vederea │Inovării şi │Antreprenoriatului│2025 │perioadei de│
│creşterii │Digitalizării│şi Turismului │ │implementare│
│interesului pentru │ │Ministerul │ │ │
│acest domeniu, a │ │Educaţiei │ │ │
│atragerii de │ │Instituţii membre │ │ │
│investiţii şi a │ │SNAOPSN │ │ │
│sprijinirii │ │ │ │ │
│dezvoltării unei │ │ │ │ │
│pieţe interne pentru│ │ │ │ │
│produse şi servicii │ │ │ │ │
│bazate pe tehnologii│ │ │ │ │
│cuantice. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 Realizarea unor │ │ │ │Evaluarea │
│audituri naţionale a│ │ │ │progresului │
│infrastructurii │ │ │ │se va │
│cuantice - prin │ │ │ │realiza în │
│intermediul unei noi│ │Autoritatea │ │2027 şi 2029│
│instituţii, denumită│ │Naţională pentru │ │Evaluarea │
│Autoritatea │Autoritatea │Ştiinţe şi │ │intermediară│
│Naţională pentru │Naţională │Tehnologii │ │se va │
│Ştiinţe şi │pentru │Cuantice │anual │realiza în │
│Tehnologii Cuantice │Ştiinţe şi │Ministerul │ │anul 2027 │
│(ANSTC), aflată în │Tehnologii │Cercetării, │ │Evaluarea la│
│subordinea │Cuantice │Inovării şi │ │finalizarea │
│Ministerului │ │Digitalizării │ │perioadei de│
│Cercetării Inovării │ │ │ │implementare│
│şi Digitalizării │ │ │ │se va │
│(MCID) - care să │ │ │ │realiza în │
│permită cercetarea │ │ │ │anul 2029 │
│cuantică. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A4 Elaborarea unor │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │
│cercetare- │ │ │ │ │
│dezvoltare în │ │ │ │ │
│domeniul │ │ │ │ │
│tehnologiilor │ │ │ │ │
│cuantice finanţate │ │Ministerul │ │ │
│din sume de la │ │Cercetării, │ │ │
│bugetul de stat, │ │Inovării şi │ │ │
│inclusiv prin Planul│ │Digitalizării │ │ │
│Naţional de │ │Ministerul │ │ │
│Cercetare Dezvoltare│Ministerul │Economiei, │ │Evaluarea la│
│şi Inovare, cu │Cercetării, │Antreprenoriatului│Semestrul I │finalizarea │
│încadrarea în │Inovării şi │şi Turismului │2025 │perioadei de│
│limitele aprobate │Digitalizării│Ministerul │ │implementare│
│prin legile anuale │ │Educaţiei │ │ │
│ale bugetului de │ │Ministerul │ │ │
│stat pentru perioada│ │Investiţiilor şi │ │ │
│2024 - 2029, din │ │Proiectelor │ │ │
│fonduri externe │ │Europene │ │ │
│nerambursabile şi │ │ │ │ │
│contribuţii ale │ │ │ │ │
│partenerilor în │ │ │ │ │
│proiecte, cu │ │ │ │ │
│respectarea tuturor │ │ │ │ │
│reglementărilor │ │ │ │ │
│legale în vigoare. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A5 Înfiinţarea, la │ │ │ │ │
│nivelul ANSTC, a │ │ │ │ │
│unui centru de │ │ │ │ │
│inovare în domeniul │ │ │ │ │
│tehnologiilor │ │ │ │ │
│cuantice, Quantum │ │ │ │ │
│Innovation Center │ │ │ │ │
│(QIC), pentru │ │Ministerul │ │ │
│dezvoltarea şi │ │Cercetării, │ │ │
│testarea │ │Inovării şi │ │ │
│tehnologiilor │ │Digitalizării │ │ │
│cuantice, cu scopul │Ministerul │Ministerul │ │Evaluarea la│
│de a reuni │Cercetării, │Economiei, │Semestrul I │finalizarea │
│utilizatorii │Inovării şi │Antreprenoriatului│2025 │perioadei de│
│naţionali şi │Digitalizării│şi Turismului │ │implementare│
│internaţionali de │ │Ministerul │ │ │
│aplicaţii cuantice │ │Educaţiei │ │ │
│şi a contribui la │ │Ministerul │ │ │
│dezvoltarea │ │Afacerilor Externe│ │ │
│ecosistemului de │ │ │ │ │
│cercetare. Se vor │ │ │ │ │
│avea în vedere │ │ │ │ │
│calculul cuantic, │ │ │ │ │
│reţelele cuantice, │ │ │ │ │
│senzorii cuantici şi│ │ │ │ │
│criptografia │ │ │ │ │
│cuantică. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A6 Promovarea │ │Ministerul │ │ │
│colaborării şi a │ │Cercetării, │ │ │
│schimbului de │ │Inovării şi │ │ │
│cunoştinţe între │ │Digitalizării │ │ │
│mediul academic, │ │Ministerul │ │Evaluarea │
│mediul privat şi │ │Educaţiei │ │progresului │
│instituţiile │ │Universitatea │ │se va │
│publice, prin │ │Naţională de │ │realiza în │
│crearea unor │ │Ştiinţă şi │ │2027 şi 2029│
│platforme de │ │Tehnologie │ │Evaluarea │
│cooperare - cu │Ministerul │Politehnica │ │intermediară│
│sprijinul ANSTC - │Cercetării, │Bucureşti │ │se va │
│precum şi a unui │Inovării şi │Universitatea │Permanent │realiza în │
│consorţiu naţional │Digitalizării│Babeş-Bolyai din │ │anul 2027 │
│în domeniul │ │Cluj-Napoca │ │Evaluarea la│
│tehnologiilor │ │Serviciul Român de│ │finalizarea │
│cuantice, care să │ │Informaţii │ │perioadei de│
│faciliteze │ │Autoritatea │ │implementare│
│dezvoltarea de │ │Naţională pentru │ │se va │
│proiecte comune şi │ │Ştiinţe şi │ │realiza în │
│transferul │ │Tehnologii │ │anul 2029 │
│tehnologic între │ │Cuantice │ │ │
│cercetători şi │ │Serviciul de │ │ │
│companii. │ │Telecomunicaţii │ │ │
│ │ │Speciale │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Evaluarea │
│A7 Adoptarea de │ │Ministerul │ │progresului │
│măsuri care să │ │Cercetării, │ │se va │
│creeze şi să │ │Inovării şi │ │realiza în │
│consolideze │ │Digitalizării │ │2027 şi 2029│
│capabilităţile │ │Autoritatea pentru│ │Evaluarea │
│naţionale de │Ministerul │Digitalizarea │ │intermediară│
│dezvoltare de │Cercetării, │României │ │se va │
│aplicaţii software │Inovării şi │Ministerul │Permanent │realiza în │
│pentru tehnologii │Digitalizării│Afacerilor Externe│ │anul 2027 │
│cuantice, ca avantaj│ │Serviciul Român de│ │Evaluarea la│
│competitiv al │ │Informaţii │ │finalizarea │
│României în cadrul │ │Serviciul de │ │perioadei de│
│unor parteneriate │ │Telecomunicaţii │ │implementare│
│internaţionale. │ │Speciale │ │se va │
│ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A8 Înfiinţarea, la │ │ │ │ │
│nivelul ANSTC, a │ │ │ │ │
│Comitetului operativ│ │ │ │ │
│de competenţe │ │ │ │ │
│cuantice (COCC), │ │ │ │ │
│reunind industria, │ │ │ │ │
│mediul academic şi │ │ │ │ │
│societăţile │ │ │ │ │
│profesionale cu │ │Ministerul │ │ │
│agenţiile │Autoritatea │Cercetării, │ │ │
│guvernamentale │Naţională │Inovării şi │ │Evaluarea la│
│relevante, pentru a │pentru │Digitalizării │Semestrul I │finalizarea │
│se asigura că │Ştiinţe şi │Ministerul │2025 │perioadei de│
│sistemul de │Tehnologii │Economiei, │ │implementare│
│competenţe cuantice │Cuantice │Antreprenoriatului│ │ │
│este ghidat de │ │şi Turismului │ │ │
│nevoile relevante. │ │ │ │ │
│COCC va conlucra în │ │ │ │ │
│vederea elaborării │ │ │ │ │
│şi publicării unui │ │ │ │ │
│plan de acţiune │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │
│competenţele, în │ │ │ │ │
│termen de 6 luni de │ │ │ │ │
│la înfiinţare. │ │ │ │ │
├────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┤
│OS 1.2. Crearea/accesul la o infrastructură cuantică esenţială │
├────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1 Înfiinţarea în │ │Ministerul │ │ │
│subordinea MCID a │ │Cercetării, │ │ │
│Autorităţii │Ministerul │Inovării şi │ │Evaluarea la│
│Naţionale pentru │Cercetării, │Digitalizării │Semestrul I │finalizarea │
│Ştiinţe şi │Inovării şi │Ministerul │2025 │perioadei de│
│Tehnologii Cuantice │Digitalizării│Economiei, │ │implementare│
│(ANSTC), finanţată │ │Antreprenoriatului│ │ │
│integral din │ │şi Turismului │ │ │
│venituri proprii. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │progresului │
│A2 Monitorizarea │ │ │ │se va │
│provocărilor şi a │ │ │ │realiza în │
│oportunităţilor care│ │Ministerul │ │2027 şi 2029│
│afectează, la │Autoritatea │Cercetării, │ │Evaluarea │
│nivelul lanţului de │Naţională │Inovării şi │ │intermediară│
│aprovizionare, │pentru │Digitalizării │ │se va │
│industriile cuantice│Ştiinţe şi │Autoritatea │Permanent │realiza în │
│din România, cu │Tehnologii │Naţională pentru │ │anul 2027 │
│luarea de măsuri în │Cuantice │Ştiinţe şi │ │Evaluarea la│
│vederea gestionării │ │Tehnologii │ │finalizarea │
│eventualelor │ │Cuantice │ │perioadei de│
│incidente, atunci │ │ │ │implementare│
│când este necesar. │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 Asigurarea │ │ │ │Evaluarea │
│accesului la │ │ │ │progresului │
│infrastructura de │ │ │ │se va │
│cercetare - precum │ │Ministerul │ │realiza în │
│echipamente, │ │Cercetării, │ │2027 şi 2029│
│simulatoare, │ │Inovării şi │ │Evaluarea │
│laboratoare şi │Ministerul │Digitalizării │ │intermediară│
│putere de calcul - │Cercetării, │Autoritatea │ │se va │
│este esenţială │Inovării şi │Naţională pentru │Permanent │realiza în │
│pentru maximizarea │Digitalizării│Ştiinţe şi │ │anul 2027 │
│potenţialului │ │Tehnologii │ │Evaluarea la│
│cercetării de a │ │Cuantice │ │finalizarea │
│extinde graniţele şi│ │Ministerul │ │perioadei de│
│capabilităţile de a │ │Educaţiei │ │implementare│
│crea rezultate │ │ │ │se va │
│revoluţionare. │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A4 Crearea unor │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │
│accelerare, care să │ │ │ │ │
│dezvolte sectoarele │ │Ministerul │ │ │
│tehnologice şi │ │Cercetării, │ │ │
│companiile specifice│ │Inovării şi │ │ │
│şi care să aibă │ │Digitalizării │ │ │
│capacitatea să │Ministerul │Autoritatea │ │Evaluarea la│
│grăbească procesul │Cercetării, │Naţională pentru │Semestrul I │finalizarea │
│de maturizare │Inovării şi │Ştiinţe şi │2026 │perioadei de│
│comercială şi │Digitalizării│Tehnologii │ │implementare│
│tehnologică, │ │Cuantice │ │ │
│bazându-se pe │ │Ministerul │ │ │
│punctele cheie, │ │Educaţiei │ │ │
│promovând în acelaşi│ │ │ │ │
│timp oportunităţi │ │ │ │ │
│semnificative de │ │ │ │ │
│piaţă. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A5 Oferirea de │ │ │ │ │
│sprijin │ │ │ │ │
│instituţional pentru│ │Ministerul │ │ │
│dezvoltarea mediului│ │Cercetării, │ │ │
│de business de tip │ │Inovării şi │ │ │
│start-up şi spin-off│ │Digitalizării │ │ │
│inovativ pentru │Ministerul │Autoritatea │ │Evaluarea la│
│valorificarea │Cercetării, │Naţională pentru │Semestrul II│finalizarea │
│activităţii de │Inovării şi │Ştiinţe şi │2026 │perioadei de│
│cercetare- inovare │Digitalizării│Tehnologii │ │implementare│
│pe piaţă şi oferirea│ │Cuantice │ │ │
│de servicii │ │Ministerul │ │ │
│specifice, de │ │Economiei, │ │ │
│incubare şi │ │Antreprenoriatului│ │ │
│accelerare, │ │şi Turismului │ │ │
│respectiv scalare │ │ │ │ │
│pentru acestea. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │progresului │
│A6 Identificarea şi │ │ │ │se va │
│înregistrarea │ │ │ │realiza în │
│oportunităţilor de a│ │Ministerul │ │2027 şi 2029│
│creşte profilul │ │Cercetării, │ │Evaluarea │
│regional al României│Ministerul │Inovării şi │ │intermediară│
│prin programe │Cercetării, │Digitalizării │ │se va │
│colaborative de │Inovării şi │Autoritatea │Permanent │realiza în │
│cercetare, │Digitalizării│Naţională pentru │ │anul 2027 │
│diplomaţie │ │Ştiinţe şi │ │Evaluarea la│
│ştiinţifică şi │ │Tehnologii │ │finalizarea │
│furnizarea accesului│ │Cuantice │ │perioadei de│
│la infrastructură. │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Ministerul │ │Evaluarea │
│ │ │Cercetării, │ │progresului │
│ │ │Inovării şi │ │se va │
│A7 Finanţarea unor │ │Digitalizării │ │realiza în │
│programe de │ │Autoritatea │ │2027 şi 2029│
│investiţii în │ │Naţională pentru │ │Evaluarea │
│tehnologii pentru │Ministerul │Ştiinţe şi │ │intermediară│
│criptografia │Cercetării, │Tehnologii │ │se va │
│cuantică, pentru a │Inovării şi │Cuantice │Permanent │realiza în │
│proteja │Digitalizării│Ministerul │ │anul 2027 │
│infrastructura │ │Economiei, │ │Evaluarea la│
│critică şi │ │Antreprenoriatului│ │finalizarea │
│comunicaţiile │ │şi Turismului │ │perioadei de│
│guvernamentale. │ │Ministerul │ │implementare│
│ │ │Investiţiilor şi │ │se va │
│ │ │Proiectelor │ │realiza în │
│ │ │Europene │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Ministerul │ │Evaluarea │
│ │ │Cercetării, │ │progresului │
│ │ │Inovării şi │ │se va │
│A8 Finanţarea unor │ │Digitalizării │ │realiza în │
│programe de │ │Autoritatea │ │2027 şi 2029│
│investiţii pentru │ │Naţională pentru │ │Evaluarea │
│dezvoltarea │Ministerul │Ştiinţe şi │ │intermediară│
│infrastructurii de │Cercetării, │Tehnologii │ │se va │
│comunicaţii cuantice│Inovării şi │Cuantice │Permanent │realiza în │
│care să acopere atât│Digitalizării│Ministerul │ │anul 2027 │
│segmentul terestru, │ │Economiei, │ │Evaluarea la│
│cât şi pe cel │ │Antreprenoriatului│ │finalizarea │
│satelitar. │ │şi Turismului │ │perioadei de│
│ │ │Ministerul │ │implementare│
│ │ │Investiţiilor şi │ │se va │
│ │ │Proiectelor │ │realiza în │
│ │ │Europene │ │anul 2029 │
├────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┤
│OS 1.3. Atragerea, formarea şi retenţia eficientă a resursei umane calificată │
│în domeniul cuantic │
├────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1 Introducerea unor│ │ │ │ │
│cursuri obligatorii │ │ │ │ │
│şi/sau opţionale │ │ │ │ │
│dedicate │ │ │ │ │
│tehnologiilor │ │ │ │ │
│cuantice (care să se│ │ │ │ │
│bazeze primordial pe│ │ │ │ │
│domeniile fizicii, │ │Ministerul │ │ │
│dar să cuprindă │ │Educaţiei │ │ │
│inclusiv aspecte din│ │Ministerul │ │ │
│matematică şi │ │Cercetării, │ │ │
│informatică), care │ │Inovării şi │ │Evaluarea la│
│să aibă o │Ministerul │Digitalizării │Semestrul I │finalizarea │
│aplicabilitate │Educaţiei │Autoritatea │2025 │perioadei de│
│ridicată în domenii │ │Naţională pentru │ │implementare│
│relevante (biologie,│ │Ştiinţe şi │ │ │
│medicină, mecanică, │ │Tehnologii │ │ │
│construcţii şi │ │Cuantice │ │ │
│inginerie, │ │ │ │ │
│tehnologia │ │ │ │ │
│materialelor, │ │ │ │ │
│electricitate, │ │ │ │ │
│electronică şi │ │ │ │ │
│automatizate, │ │ │ │ │
│domeniul bancar │ │ │ │ │
│etc.). │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A2 Susţinerea │ │ │ │ │
│educaţiei şi │ │ │ │ │
│formării în domeniul│ │ │ │ │
│tehnologiilor │ │Ministerul │ │ │
│cuantice, prin │ │Educaţiei │ │ │
│dezvoltarea de │ │Ministerul │ │ │
│programe │ │Cercetării, │ │ │
│educaţionale şi de │ │Inovării şi │ │ │
│cercetare la nivel │ │Digitalizării │ │Evaluarea la│
│universitar - │Ministerul │Autoritatea │Semestrul I │finalizarea │
│coordonate de ANSTC │Educaţiei │Naţională pentru │2025 │perioadei de│
│- precum şi prin │ │Ştiinţe şi │ │implementare│
│atragerea şi │ │Tehnologii │ │ │
│implicarea │ │Cuantice │ │ │
│experţilor │ │Serviciul Român de│ │ │
│internaţionali şi │ │Informaţii │ │ │
│sprijinirea │ │ │ │ │
│mobilităţii │ │ │ │ │
│cercetătorilor │ │ │ │ │
│români. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 Elaborarea unui │ │ │ │ │
│program de │ │ │ │ │
│sensibilizare a │ │ │ │ │
│şcolilor derulat la │ │ │ │ │
│nivelul şcolilor de │ │ │ │ │
│vară şi schimburi de│ │Ministerul │ │ │
│cercetare interne şi│ │Educaţiei │ │ │
│internaţionale, │ │Ministerul │ │ │
│pentru formarea │ │Cercetării, │ │ │
│resursei umane │ │Inovării şi │ │ │
│specializate în │ │Digitalizării │ │Evaluarea la│
│domeniul │Ministerul │Autoritatea │Semestrul I │finalizarea │
│tehnologiilor │Educaţiei │Naţională pentru │2026 │perioadei de│
│cuantice, care să │ │Ştiinţe şi │ │implementare│
│susţină dezvoltarea │ │Tehnologii │ │ │
│industriei naţionale│ │Cuantice │ │ │
│în domenii ce vor fi│ │Serviciul Român de│ │ │
│impactate de aceste │ │Informaţii │ │ │
│tehnologii (FinTech,│ │ │ │ │
│bancar, │ │ │ │ │
│telecomunicaţii, │ │ │ │ │
│etc.), dar şi în │ │ │ │ │
│industria software │ │ │ │ │
│naţională. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A4 Elaborarea şi │ │ │ │ │
│introducerea de │ │ │ │ │
│cursuri de formare │ │ │ │ │
│profesională în │ │Ministerul │ │ │
│domeniul cuantic │ │Educaţiei │ │ │
│(cursuri │ │Autoritatea │ │ │
│postuniversitare, │Ministerul │Naţională pentru │ │Evaluarea la│
│cursuri de formare │Cercetării, │Ştiinţe şi │Semestrul I │finalizarea │
│continuă, cursuri │Inovării şi │Tehnologii │2026 │perioadei de│
│deschise), la │Digitalizării│Cuantice │ │implementare│
│nivelul centrelor │ │Serviciul Român de│ │ │
│universitare şi │ │Informaţii │ │ │
│stabilirea unei │ │ │ │ │
│scheme de sprijin a │ │ │ │ │
│entităţilor │ │ │ │ │
│implicate. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A5 Crearea şi │ │ │ │ │
│oferirea de către │ │ │ │ │
│QIC a unor burse de │ │ │ │ │
│doctorat şi burse │ │ │ │ │
│naţionale de │ │ │ │ │
│cercetare în │ │ │ │ │
│domeniul │ │ │ │ │
│tehnologiilor │ │Ministerul │ │ │
│cuantice (formarea a│ │Educaţiei │ │ │
│minim doi doctoranzi│ │Ministerul │ │ │
│anual în domeniul │ │Cercetării, │ │Evaluarea la│
│cuantic) pentru a │Ministerul │Inovării şi │Semestrul I │finalizarea │
│pune bazele unui │Educaţiei │Digitalizării │2025 │perioadei de│
│model la nivel │ │Ministerul │ │implementare│
│naţional de │ │Economiei, │ │ │
│colaborare academică│ │Antreprenoriatului│ │ │
│şi diseminarea │ │şi Turismului │ │ │
│rezultatelor │ │ │ │ │
│activităţii de │ │ │ │ │
│cercetare, în │ │ │ │ │
│vederea încurajării │ │ │ │ │
│publicării de │ │ │ │ │
│articole │ │ │ │ │
│ştiinţifice. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Ministerul │ │Evaluarea │
│ │ │Cercetării, │ │intermediară│
│A6 Elaborarea unor │ │Inovării şi │ │se va │
│scheme de ucenicie/ │ │Digitalizării │ │realiza în │
│pregătire, inclusiv │Ministerul │Autoritatea │ │anul 2026 │
│rotaţii de personal │Cercetării, │Naţională pentru │Semestrul II│Evaluarea la│
│între departamentele│Inovării şi │Ştiinţe şi │2028 │finalizarea │
│de tehnologie │Digitalizării│Tehnologii │ │perioadei de│
│cuantică. │ │Cuantice │ │implementare│
│ │ │Ministerul │ │se va │
│ │ │Educaţiei │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2028 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A7 Realizarea unui │ │ │ │ │
│raport cu privire la│ │ │ │ │
│forţa de muncă din │ │ │ │ │
│domeniul │ │ │ │ │
│tehnologiilor │Ministerul │Ministerul │ │Evaluarea la│
│cuantice, inclusiv │Cercetării, │Cercetării, │Semestrul II│finalizarea │
│identificarea │Inovării şi │Inovării şi │2024 │perioadei de│
│nevoilor în materie │Digitalizării│Digitalizării │ │implementare│
│de forţă de muncă şi│ │ │ │ │
│educaţie pentru │ │ │ │ │
│sectorul cantitativ │ │ │ │ │
│şi industriile │ │ │ │ │
│adiacente. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A8 Identificarea şi │ │Autoritatea │ │ │
│introducerea unor │ │Naţională pentru │ │ │
│noi calificări │ │Ştiinţe şi │ │ │
│relevante pentru │ │Tehnologii │ │ │
│domeniul │Autoritatea │Cuantice │ │ │
│comunicaţiilor │Naţională │Ministerul │ │Evaluarea la│
│cuantice şi │pentru │Economiei, │Semestrul I │finalizarea │
│actualizarea │Ştiinţe şi │Antreprenoriatului│2025 │perioadei de│
│Registrului Naţional│Tehnologii │şi Turismului │ │implementare│
│al Calificărilor │Cuantice │Ministerul │ │ │
│Profesionale din │ │Cercetării, │ │ │
│România şi a │ │Inovării şi │ │ │
│Cadrului Naţional al│ │Digitalizării │ │ │
│Calificărilor. │ │ │ │ │
├────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┤
│OG2. Dezvoltarea industriei naţionale în domeniul cuantic │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OS 2.1. Consolidarea industriei software ca pilon de dezvoltare la nivel │
│naţional în domeniul tehnologiilor cuantice │
├────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Evaluarea │
│A1 Încurajarea │ │ │ │progresului │
│mediului privat de a│ │Autoritatea │ │se va │
│dezvolta proiecte de│ │Naţională pentru │ │realiza în │
│cercetare aplicativă│ │Ştiinţe şi │ │2027 şi 2029│
│în scopul creării de│ │Tehnologii │ │Evaluarea │
│produse software │Ministerul │Cuantice │ │intermediară│
│dedicate │Cercetării, │Ministerul │ │se va │
│tehnologiilor │Inovării şi │Economiei, │Permanent │realiza în │
│cuantice, prin │Digitalizării│Antreprenoriatului│ │anul 2027 │
│crearea unor │ │şi Turismului │ │Evaluarea la│
│programe de │ │Ministerul │ │finalizarea │
│cercetare finanţate │ │Cercetării, │ │perioadei de│
│de Guvernul │ │Inovării şi │ │implementare│
│României. │ │Digitalizării │ │se va │
│ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A2 Crearea şi │ │ │ │ │
│punerea la │ │ │ │ │
│dispoziţie, prin │ │ │ │ │
│ANSTC, a unor │ │ │ │ │
│servicii gratuite de│ │ │ │ │
│testare şi evaluare,│ │Ministerul │ │ │
│printr-o schemă care│ │Cercetării, │ │ │
│oferă până la 30 de │ │Inovării şi │ │ │
│zile de expertiză │Autoritatea │Digitalizării │ │ │
│specializată pentru │Naţională │Autoritatea │ │Evaluarea la│
│gestionarea │pentru │Naţională pentru │Semestrul I │finalizarea │
│provocărilor în │Ştiinţe şi │Ştiinţe şi │2026 │perioadei de│
│dezvoltarea │Tehnologii │Tehnologii │ │implementare│
│afacerii. ANSTC va │Cuantice │Cuantice │ │ │
│sprijini companiile │ │Ministerul │ │ │
│să reducă decalajul │ │Educaţiei │ │ │
│de la un prototip de│ │Serviciul Român de│ │ │
│tehnologie într-un │ │Informaţii │ │ │
│mediu de cercetare │ │ │ │ │
│la produse noi, │ │ │ │ │
│inovatoare, │ │ │ │ │
│pregătite pentru │ │ │ │ │
│industrie. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 Stimularea │ │Ministerul │ │Evaluarea │
│inovării în sectorul│ │Cercetării, │ │progresului │
│tehnologiilor │ │Inovării şi │ │se va │
│cuantice, prin │ │Digitalizării │ │realiza în │
│organizarea de │ │Autoritatea │ │2027 şi 2029│
│competiţii, │ │Naţională pentru │ │Evaluarea │
│hackathoane, │Ministerul │Ştiinţe şi │ │intermediară│
│incubatoare de │Cercetării, │Tehnologii │ │se va │
│afaceri şi programe │Inovării şi │Cuantice │Anual │realiza în │
│de mentorat, care să│Digitalizării│Serviciul Român de│ │anul 2027 │
│sprijine dezvoltarea│ │Informaţii │ │Evaluarea la│
│start-up-urilor │ │Ministerul │ │finalizarea │
│cuantice şi a unui │ │Apărării Naţionale│ │perioadei de│
│ecosistem dinamic de│ │Serviciul de │ │implementare│
│inovare în acest │ │Telecomunicaţii │ │se va │
│domeniu. │ │Speciale │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │progresului │
│A4 Explorarea │ │ │ │se va │
│măsurilor de │ │Ministerul │ │realiza în │
│atragere a │ │Afacerilor Externe│ │2027 şi 2029│
│talentelor din zona │Autoritatea │Ministerul │ │Evaluarea │
│tehnologiilor │Naţională │Cercetării, │ │intermediară│
│cuantice globale şi │pentru │Inovării şi │ │se va │
│poziţionarea │Ştiinţe şi │Digitalizării │Permanent │realiza în │
│României ca o │Tehnologii │Autoritatea │ │anul 2027 │
│destinaţie de top │Cuantice │Naţională pentru │ │Evaluarea la│
│pentru a construi o │ │Ştiinţe şi │ │finalizarea │
│carieră prosperă în │ │Tehnologii │ │perioadei de│
│acest domeniu. │ │Cuantice │ │implementare│
│ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │anul 2029 │
├────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────┤
│OS 2.2. Asigurarea standardelor de securitate cibernetică în domeniul │
│tehnologiilor cuantice │
├────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1 Elaborarea unor │ │ │ │ │
│politici publice în │ │Ministerul │ │ │
│domeniul │ │Cercetării, │ │ │
│tehnologiilor │ │Inovării şi │ │ │
│cuantice, axate pe │Ministerul │Digitalizării │ │Evaluarea la│
│identificarea │Cercetării, │Autoritatea │Semestrul I │finalizarea │
│mecanismelor de │Inovării şi │Naţională pentru │2027 │perioadei de│
│cooperare la nivelul│Digitalizării│Ştiinţe şi │ │implementare│
│UE, în vederea │ │Tehnologii │ │ │
│asigurării unui │ │Cuantice │ │ │
│nivel ridicat de │ │Ministerul │ │ │
│securitate │ │Afacerilor Externe│ │ │
│cibernetică. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────┤
│A2 Elaborarea unui │ │ │ │ │
│cadru legislativ şi │ │ │ │ │
│de reglementare │ │ │ │ │
│propice pentru │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │Ministerul │ │ │
│tehnologiilor │ │Cercetării, │ │ │
│cuantice, care să │ │Inovării şi │ │ │
│includă aspecte │ │Digitalizării │ │Evaluarea │
│legate de protecţia │ │Autoritatea pentru│ │intermediară│
│sistemelor │ │Digitalizarea │ │se va │
│informatice şi a │ │României │ │realiza în │
│reţelelor IT&C, │Ministerul │Autoritatea │ │anul 2026 │
│protecţia datelor, │Cercetării, │Naţională pentru │Semestrul I │Evaluarea la│
│proprietatea │Inovării şi │Ştiinţe şi │2028 │finalizarea │
│intelectuală, │Digitalizării│Tehnologii │ │perioadei de│
│standardizare, │ │Cuantice │ │implementare│
│certificare şi │ │Serviciul Român de│ │se va │
│brevetare la Oficiul│ │Informaţii │ │realiza în │
│de Stat pentru │ │Oficiul │ │anul 2028 │
│Invenţii şi Mărci şi│ │Registrului │ │ │
│la Oficiul European │ │Naţional al │ │ │
│de Brevete (EPO), │ │Informaţiilor │ │ │
│precum şi de │ │Secrete de Stat │ │ │
│stimulare a inovării│ │ │ │ │
│şi a │ │ │ │ │
│competitivităţii în │ │ │ │ │
│acest domeniu. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┬┴────────────┤
│ │ │Ministerul │ │ │
│ │ │Cercetării, │ │ │
│A3 Dezvoltarea de │ │Inovării şi │ │ │
│proiecte de │ │Digitalizării │ │ │
│cercetare-dezvoltare│ │Autoritatea │ │ │
│în domeniul │Ministerul │Naţională pentru │ │Evaluarea la │
│asigurării │Cercetării, │Ştiinţe şi │Semestrul │finalizarea │
│securităţii │Inovării şi │Tehnologii │II 2027 │perioadei de │
│cibernetice a │Digitalizării│Cuantice │ │implementare │
│tehnologiilor │ │Serviciul Român de│ │ │
│cuantice. │ │Informaţii │ │ │
│ │ │Serviciul de │ │ │
│ │ │Telecomunicaţii │ │ │
│ │ │Speciale │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A4 Crearea de │ │ │ │ │
│programe de │ │Ministerul │ │ │
│consiliere şi │ │Cercetării, │ │ │
│sprijin pentru │ │Inovării şi │ │ │
│companii pentru a le│ │Digitalizării │ │ │
│ajuta să pună în │Ministerul │Autoritatea │ │Evaluarea la │
│aplicare măsuri de │Cercetării, │Naţională pentru │Semestrul │finalizarea │
│protecţie digitală │Inovării şi │Ştiinţe şi │II 2026 │perioadei de │
│şi fizică de │Digitalizării│Tehnologii │ │implementare │
│securitate pentru a │ │Cuantice │ │ │
│asigura protecţia │ │Serviciul Român de│ │ │
│activelor care sunt │ │Informaţii │ │ │
│necesare pentru a │ │ │ │ │
│susţine creşterea. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A5 Crearea unor │ │ │ │ │
│relaţii bazate pe │ │Ministerul │ │ │
│colaborarea cu │ │Cercetării, │ │ │
│organisme de │ │Inovării şi │ │ │
│standardizare pentru│ │Digitalizării │ │ │
│protocoalele │ │Autoritatea │ │ │
│criptografice, cum │Ministerul │Naţională pentru │ │Evaluarea la │
│ar fi Institutul │Cercetării, │Ştiinţe şi │Semestrul │finalizarea │
│Naţional de │Inovării şi │Tehnologii │II 2026 │perioadei de │
│Standarde şi │Digitalizării│Cuantice │ │implementare │
│Tehnologie (NIST) │ │Serviciul Român de│ │ │
│din SUA, Institutul │ │Informaţii │ │ │
│European de │ │Serviciul de │ │ │
│Standardizare în │ │Telecomunicaţii │ │ │
│Telecomunicaţii │ │Speciale │ │ │
│(ETSI), CEN-CENELEC,│ │ │ │ │
│ITU. │ │ │ │ │
├────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴───────────┴─────────────┤
│OG3. Consolidarea poziţiei României în arhitectura internaţională a domeniului │
│cuantic │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OS 3.1. Dezvoltarea unui ecosistem cuantic etic şi incluziv │
├────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬───────────┬─────────────┤
│ │ │Ministerul │ │ │
│ │ │Cercetării, │ │ │
│ │ │Inovării şi │ │ │
│ │ │Digitalizării │ │ │
│A1 Colaborarea cu │ │Autoritatea │ │ │
│industria, mediul │ │Naţională pentru │ │ │
│academic şi cu alte │ │Ştiinţe şi │ │ │
│state pentru a │ │Tehnologii │ │ │
│elabora principii │Ministerul │Cuantice │ │Evaluarea la │
│care să sprijine │Cercetării, │Ministerul │Semestrul I│finalizarea │
│dezvoltarea şi │Inovării şi │Educaţiei │2027 │perioadei de │
│utilizarea │Digitalizării│Universitatea │ │implementare │
│responsabilă şi │ │Naţională de │ │ │
│incluzivă a │ │Ştiinţă şi │ │ │
│tehnologiilor │ │Tehnologie │ │ │
│cuantice. │ │Politehnica │ │ │
│ │ │Bucureşti │ │ │
│ │ │Universitatea │ │ │
│ │ │Babeş-Bolyai din │ │ │
│ │ │Cluj-Napoca │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A2 Asigurarea că │ │ │ │Evaluarea │
│România este │ │ │ │progresului │
│reprezentată activ │ │ │ │se va realiza│
│în organismele │ │Ministerul │ │în 2027 şi │
│internaţionale de │ │Cercetării, │ │2029 │
│stabilire a │ │Inovării şi │ │Evaluarea │
│standardelor │Ministerul │Digitalizării │ │intermediară │
│cuantice - │Cercetării, │Autoritatea │Permanent │se va realiza│
│conlucrarea cu │Inovării şi │Naţională pentru │ │în anul 2027 │
│sectorul industrial │Digitalizării│Ştiinţe şi │ │Evaluarea la │
│pentru a spori │ │Tehnologii │ │finalizarea │
│participarea la │ │Cuantice │ │perioadei de │
│dezvoltarea │ │ │ │implementare │
│internaţională a │ │ │ │se va realiza│
│standardelor │ │ │ │în anul 2029 │
│cuantice. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A3 Participarea la │ │ │ │ │
│activităţile │ │ │ │ │
│internaţionale de │ │ │ │ │
│stabilire a │ │ │ │Evaluarea │
│standardelor │ │ │ │progresului │
│tehnologice, │ │Ministerul │ │se va realiza│
│inclusiv cele legate│ │Afacerilor Externe│ │în 2027 şi │
│de standardele şi │ │Ministerul │ │2029 │
│protocoalele de │Ministerul │Cercetării, │ │Evaluarea │
│comunicare cuantică │Cercetării, │Inovării şi │ │intermediară │
│şi metrologie, pot │Inovării şi │Digitalizării │Permanent │se va realiza│
│conduce la │Digitalizării│Autoritatea │ │în anul 2027 │
│oportunităţi pentru │ │Naţională pentru │ │Evaluarea la │
│ca tehnologiile │ │Ştiinţe şi │ │finalizarea │
│României să fie │ │Tehnologii │ │perioadei de │
│acceptate ca │ │Cuantice │ │implementare │
│standarde, │ │ │ │se va realiza│
│transformate în │ │ │ │în anul 2029 │
│beneficii, cum ar fi│ │ │ │ │
│pieţele de export şi│ │ │ │ │
│economiile de scară.│ │ │ │ │
├────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴───────────┴─────────────┤
│OS 3.2. Asigurarea cooperării internaţionale │
├────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬───────────┬─────────────┤
│A1 Explorarea │ │ │ │ │
│opţiunilor de │ │ │ │ │
│consolidare a │ │ │ │Evaluarea │
│colaborării şi a │ │ │ │progresului │
│oportunităţilor │ │Ministerul │ │se va realiza│
│pentru industrie │ │Afacerilor Externe│ │în 2027 şi │
│prin intermediul │ │Ministerul │ │2029 │
│parteneriatelor │ │Cercetării, │ │Evaluarea │
│strategice, │Ministerul │Inovării şi │ │intermediară │
│acordurilor │Afacerilor │Digitalizării │Permanent │se va realiza│
│existente şi │Externe │Autoritatea │ │în anul 2027 │
│potenţialelor │ │Naţională pentru │ │Evaluarea la │
│acorduri de │ │Ştiinţe şi │ │finalizarea │
│parteneriat, │ │Tehnologii │ │perioadei de │
│inclusiv cele ale │ │Cuantice │ │implementare │
│UE, NATO şi alte │ │ │ │se va realiza│
│acorduri bilaterale │ │ │ │în anul 2029 │
│regionale şi │ │ │ │ │
│speciale. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A2 Participarea │ │ │ │ │
│activă a României la│ │ │ │ │
│iniţiative │ │ │ │ │
│internaţionale în │ │ │ │ │
│domeniul │ │ │ │Evaluarea │
│tehnologiilor │ │ │ │progresului │
│cuantice, precum │ │Ministerul │ │se va realiza│
│Quantum Technologies│ │Cercetării, │ │în 2027 şi │
│Flagship (Innovation│ │Inovării şi │ │2029 │
│Working Group), QuIC│ │Digitalizării │ │Evaluarea │
│şi IPCEI ME/CT │Ministerul │Ministerul │ │intermediară │
│(proiect de interes │Cercetării, │Afacerilor Externe│Permanent │se va realiza│
│european în domeniul│Inovării şi │Autoritatea │ │în anul 2027 │
│microelectronicii şi│Digitalizării│Naţională pentru │ │Evaluarea la │
│a tehnologiilor de │ │Ştiinţe şi │ │finalizarea │
│comunicaţie) ale UE │ │Tehnologii │ │perioadei de │
│şi NATO, printre │ │Cuantice │ │implementare │
│care oportunităţile │ │ │ │se va realiza│
│oferite de DIANAşi │ │ │ │în anul 2029 │
│NIF, SPS, precum şi │ │ │ │ │
│posibila participare│ │ │ │ │
│la Comunitatea │ │ │ │ │
│Cuantică │ │ │ │ │
│Transatlantică. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A3 Stabilirea unor │ │ │ │ │
│colaborări cu │ │ │ │ │
│organizaţii şi │ │ │ │ │
│instituţii care sunt│ │ │ │Evaluarea │
│lideri la nivel │ │ │ │progresului │
│global şi promovarea│ │Ministerul │ │se va realiza│
│cooperării │ │Cercetării, │ │în 2027 şi │
│bilaterale cu │Ministerul │Inovării şi │ │2029 │
│entităţi/state care │Cercetării, │Digitalizării │ │Evaluarea │
│deţin cele mai │Inovării şi │Ministerul │ │intermediară │
│avansate soluţii în │Digitalizării│Afacerilor Externe│Permanent │se va realiza│
│domeniul │Ministerul │Autoritatea │ │în anul 2027 │
│tehnologiilor │Afacerilor │Naţională pentru │ │Evaluarea la │
│cuantice, precum │Externe │Ştiinţe şi │ │finalizarea │
│SUA, Israel, Canada,│ │Tehnologii │ │perioadei de │
│UK şi Coreea de Sud,│ │Cuantice │ │implementare │
│pentru stabilirea │ │ │ │se va realiza│
│accesului la │ │ │ │în anul 2029 │
│tehnologii cuantice │ │ │ │ │
│relevante pentru │ │ │ │ │
│domeniul cercetării │ │ │ │ │
│aplicative. │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A4 Crearea de │ │ │ │ │
│legături │ │ │ │Evaluarea │
│transfrontaliere │ │ │ │progresului │
│între reţelele şi │ │Ministerul │ │se va realiza│
│sistemele │ │Cercetării, │ │în 2027 şi │
│experimentale │Autoritatea │Inovării şi │ │2029 │
│avansate (de │Naţională │Digitalizării │ │Evaluarea │
│dezvoltare şi │pentru │Ministerul │ │intermediară │
│validare) la scară │Ştiinţe şi │Afacerilor Externe│Permanent │se va realiza│
│redusă şi largă cu │Tehnologii │Autoritatea │ │în anul 2027 │
│sistemele şi │Cuantice │Naţională pentru │ │Evaluarea la │
│reţelele similare, │ │Ştiinţe şi │ │finalizarea │
│inclusiv prin │ │Tehnologii │ │perioadei de │
│realizarea unor noi │ │Cuantice │ │implementare │
│noduri de │ │ │ │se va realiza│
│comunicaţii şi │ │ │ │în anul 2029 │
│calcul. │ │ │ │ │
└────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴───────────┴─────────────┘
ANEXA 2 la Strategie Nomenclatorul indicatorilor Strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada 2024-2029
┌──────────────────────────────────────┐
│INDICATORI │
├──────────────────────────────────────┤
│SISTEM │
├──────────────────────────────────────┤
│Resurse financiare │
├──────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli în domeniul tehnologiilor │
│cuantice având ca sursă sectorul │
│guvernamental (%PIB) │
├──────────────────────────────────────┤
│Cheltuielile în domeniul tehnologiilor│
│cuantice ale sectorului de afaceri │
│(%PIB) │
├──────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli Venture Capital (% PIB) │
├──────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli de inovare excluzând │
│domeniul cuantic (% cifra de afaceri) │
├──────────────────────────────────────┤
│Personal dedicat cercetării si │
│dezvoltării în domeniul tehnologiilor │
│cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr personal cercetare-dezvoltare în│
│domeniul tehnologiilor cuantice │
│(echivalent normă întreagă), Din care:│
│- Cercetători în sectorul │
│guvernamental/învăţământ superior/ │
│business │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr absolvenţi doctorat/an │
├──────────────────────────────────────┤
│Infrastructuri cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│Valoarea cumulată actualizată a │
│echipamentelor cuantice deţinute de │
│sectorul public │
├──────────────────────────────────────┤
│Rata medie de utilizare a │
│echipamentelor cuantice deţinute de │
│sectorul public, cu valoare actuală de│
│peste 500.000 euro │
├──────────────────────────────────────┤
│Publicaţii │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr articole indexate în Web of │
│Science/an │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr publicaţii în top 10% cele mai │
│citate publicaţii (% din total │
│publicaţii) │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr publicaţii în top 1% cele mai │
│citate publicaţii (% din total │
│publicaţii) │
├──────────────────────────────────────┤
│Numărul de citări ale articolelor în │
│brevete (şi legislaţie) │
├──────────────────────────────────────┤
│Co-publicaţii ştiinţifice │
│internaţionale (număr/1 milion │
│locuitori) │
├──────────────────────────────────────┤
│Co-publicaţii public-privat │
├──────────────────────────────────────┤
│Patente, brevete, drepturi de │
│proprietate intelectuală, drepturi de │
│proprietate industrială │
├──────────────────────────────────────┤
│Organizaţii de cercetare de top │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr de universităţi cu programe │
│dedicate domeniului tehnologiilor │
│cuantice în Academic Ranking of World │
│Universities (ARWU) 1000 │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr organizaţii active în domeniul │
│tehnologiilor cuantice în Top Scimago │
│500 │
├──────────────────────────────────────┤
│Inovare în intreprinderi │
├──────────────────────────────────────┤
│IMM-uri care introduc produse şi/ sau │
│procese innovative bazate pe │
│tehnologii cuantice (%) │
├──────────────────────────────────────┤
│IMM-uri care introduc inovaţii în │
│materie de comercializare de produse/ │
│soluţii software în domeniul │
│tehnologiilor cuantice (%) │
├──────────────────────────────────────┤
│IMM-uri care introduc inovaţii la │
│nivel intern prin implementarea de │
│tehnologii cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│Vânzări de produse noi, bazate pe │
│tehnologii cuantice (% cifra de │
│afaceri) │
├──────────────────────────────────────┤
│Export │
├──────────────────────────────────────┤
│Exporturi de produse bazate pe │
│tehnologii cuantice (% exporturi │
│produse) │
├──────────────────────────────────────┤
│Exporturi de servicii intensive în │
│cunoaşterea tehnologiilor cuantice (% │
│exporturi servicii) │
├──────────────────────────────────────┤
│REZULTAT (PROGRAME) │
├──────────────────────────────────────┤
│Resurse financiare │
├──────────────────────────────────────┤
│Investiţii private care completează │
│sprijinul public pentru dezvoltarea │
│domeniului cuantic (din care: │
│granturi, instrumente financiare) │
├──────────────────────────────────────┤
│Resurse umane │
├──────────────────────────────────────┤
│Locuri de muncă create în domeniul │
│tehnologiilor cuantice în entităţile │
│care beneficiază de sprijin │
│(echivalent normă întreagă) │
├──────────────────────────────────────┤
│Programe de ucenicie dedicate │
│domeniului tehnologiilor cuantice care│
│beneficiază de sprijin în IMM- uri │
├──────────────────────────────────────┤
│Angajaţi din IMM-uri care finalizează │
│programe de formare a competenţelor │
│pentru specializare inteligentă, │
│pentru tranziţie industrială şi │
│antreprenoriat în domeniul │
│tehnologiilor cuantice (pe tip de │
│competenţe: tehnice, de management, de│
│antreprenoriat, ecologice, altele) │
├──────────────────────────────────────┤
│Infrastructuri de cercetare │
├──────────────────────────────────────┤
│Valoarea nominală a echipamentelor │
│dedicate tehnologiilor cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│Valoarea echipamentelor dedicate │
│tehnologiilor cuantice puse în │
│funcţiune │
├──────────────────────────────────────┤
│Publicaţii │
├──────────────────────────────────────┤
│Articole indexate Web of Science, din │
│care: - co-publicaţii ştiinţifice │
│internaţionale │
├──────────────────────────────────────┤
│Cărţi, din care indexate Web of │
│Science │
├──────────────────────────────────────┤
│Capitole de cărţi, din care indexate │
│Web of Science │
├──────────────────────────────────────┤
│Proceedings conferinţe, din care la │
│conferinţe internaţionale │
├──────────────────────────────────────┤
│Publicaţii ale proiectelor care │
│beneficiază de sprijin │
├──────────────────────────────────────┤
│Organizaţii de cercetare de top │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr organizaţii în Top Scimago în │
│primii 30% în domeniul dedicat │
│tehnologiilor cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│Inovare în firme │
├──────────────────────────────────────┤
│Întreprinderi mici şi mijlocii │
│(IMM-uri) care introduc inovaţii în │
│materie de produse sau procese │
│utilizate în dezvoltarea tehnologiilor│
│cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│IMM-uri care introduc inovaţii în │
│materie de comercializare de produse │
│software sau tehnologii cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│IMM-uri care introduc inovaţii prin │
│implementarea la nivel intern a │
│tehnologiilor cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│Întreprinderi ce activează în domeniul│
│tehnologiilor cuantice cu cifră de │
│afaceri crescută │
├──────────────────────────────────────┤
│Număr prototipuri/demonstratoare │
│dedicate tehnologiilor cuantice │
├──────────────────────────────────────┤
│Vânzări asociate produselor şi │
│serviciilor care înglobează inovaţii │
│în domeniul tehnologiilor cuantice │
│realizate prin proiecte (la 3 ani după│
│finalizarea proiectului) │
├──────────────────────────────────────┤
│Ocupare │
├──────────────────────────────────────┤
│Locuri de muncă create în entităţile │
│care activează în domeniul │
│tehnologiilor cuantice şi beneficiază │
│de sprijin │
├──────────────────────────────────────┤
│Exporturi │
├──────────────────────────────────────┤
│Valoarea exporturilor de produse │
│bazate pe tehnologii cuantice (în al │
│treilea an după finalizarea │
│proiectului) │
└──────────────────────────────────────┘
---- 
