────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 933 din 20 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 744 din 25 iulie 2022.────────── Lista acronimelor ADR - Agenţia pentru Dezvoltare Regională; C&D - Cercetare şi dezvoltare; CDI - Cercetare, dezvoltare şi inovare; CERN - Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (Organisation Europeenne pour la Recherche Nucleaire); DOAJ - Registrul Jurnalelor cu Acces Liber (Directory of Open Access Journals); EDP - Proces de descoperire antreprenorială (Entrepreneurial Discovery Process) EEN - Reţeaua Enterprise Europe (Enterprise Europe Network); EOSC - Cloudul European pentru Ştiinţă Deschisă (European Open Science Cloud); EPO - Oficiul European de Brevete (European Patent Office); ERA - Spaţiul European de Cercetare (European Research Area); ERC - Consiliul European pentru Cercetare (European Research Council); EIC - Consiliul European pentru Inovare (European Innovation Council); EIT - Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie (European Institute of Innovation and Technology); ESA - Agenţia Spaţială Europeană (European Space Agency); ESFRI - Forumul European de Strategie în domeniul Infrastructurilor de Cercetare (European Strategy Forum on Research Infrastructures); FEDER - Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Fund); EFSI - Fondul European pentru Investiţii Strategice (European Fund for Strategic Investments); ERIC - Consorţiul pentru o Infrastructură Europeană de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium), înfiinţat în baza Regulamentului (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorţiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC); ESIF - Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (European Structural and Investment Funds); FAIR - Date identificabile, accesibile, interoperabile, reutilizabile (Findability, Accessibility, Interoperability, and Reusability); FSE+ - Fondul Social European Plus (2021 - 2027); INCD - Institut naţional de cercetare-dezvoltare; IOSIN - Instalaţii şi obiective speciale de interes naţional; KIC - Comunităţi cunoştinţe - inovare (Knowledge and Innovation Communities); MSCA - Acţiunile Marie Sklodowska-Curie (Marie Sklodowska-Curie Actions); MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; MRR - Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă; NCP - Puncte Naţionale de Contact (Naţional Contact Points); PNCDI III - Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2015 - 2020; PNCDI IV - Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022 - 2027; PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României; POCIDIF - Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare; POR - Programul Operaţional Regional; POEO - Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare; POS - Programul Operaţional Sănătate; POTJ - Programul Operaţional Tranziţie Justă; PSF - Instrumentul de Sprijin pentru Politici (Policy Support Facillity); RIS3 - Strategia regională/Strategiile regionale de specializare inteligentă; SNCISI - Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022 - 2027; USPTO - Biroul de Brevete şi Mărci al Statelor Unite (United States Patent and Trademark Office); DNSH - "a nu prejudicia în mod semnificativ" (do no significant harm), potrivit Comunicării Comisiei C(2021) 1054 final, intitulată Orientări tehnice privind aplicarea principiului "de a nu prejudicia în mod semnificativ", în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă. 1. Introducere Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) este elaborată de MCID, care deţine rolul de coordonator al politicii de cercetare-inovare şi specializare inteligentă în România, al programelor de finanţare naţionale asociate CDI şi de reglementare a cadrului legal asociat acestor procese, precum şi rolul de organism intermediar de cercetare pentru Programul Operaţional de Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2022 - 2027. Strategiile regionale de specializare inteligentă (RIS3) sunt elaborate de ADR-uri, care îndeplinesc funcţia de planificare şi de programare la nivel regional (elaborează, conform legii, planul şi programele de dezvoltare regională, precum şi planurile de gestionare a fondurilor) şi constituie autorităţi de management pentru programele operaţionale regionale din perioada 2022 - 2027. SNCISI exprimă opţiunea fermă de a susţine, de a recunoaşte şi de a recompensa excelenţa în cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public şi cel privat, pentru a adresa provocările economice şi societale, de a face ştiinţa, inovarea şi antreprenoriatul de inovare modele de succes pentru dezvoltarea sustenabilă a României în context local, naţional şi internaţional. Investiţia în Cercetare, Dezvoltare şi Inovare este determinantă pentru avansul în ştiinţă, pentru găsirea de soluţii la provocările societale, pentru dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calităţii vieţii, creşterii productivităţii şi competitivităţii, creării locurilor de muncă sustenabile. Orientată către valoarea adăugată şi impact, această investiţie trebuie să aibă ca repere valorice noutatea ştiinţifică, sustenabilitatea rezultatelor, responsabilitatea şi deschiderea faţă de mediul socio-economic. Priorităţile comune, transversale ale acestei investiţii, indiferent de strategii şi programe, de obiective şi de sursele de finanţare disponibile implementării lor (naţionale, PNRR, ESIF etc.) sau internaţionale (Orizont Europa, EU4Health, Agenda Digitală etc.), sunt: resursele umane în actul de cercetare - în sensul dezvoltării, al menţinerii şi al atragerii de talente pentru a crea masa critică necesară unei sustenabilităţi ştiinţifice integrate economic la nivelul societăţii româneşti; îmbunătăţirea continuă a infrastructurii de cercetare - cu scopul de a fi pregătită pentru provocările ştiinţei deschise, care să susţină experimente la frontiera ştiinţifică şi să ofere servicii tehnologice şi de certificare; susţinerea inovării în mediul privat, a parteneriatelor şi a transferului tehnologic; concentrarea de resurse şi capabilităţi CDI în ecosisteme de inovare funcţionale în jurul specializărilor inteligente şi al tranziţiilor industriale, care susţin parteneriatul între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, colaborarea internaţională şi crearea de start-up-uri şi întreprinderi cu creştere rapidă. Prin adoptarea PNRR sunt respectate criteriile cerinţelor "do no significant harm" (DNSH), conform C(2021) 1054 al Comisiei Europene. SNCISI asigură echilibrul între libertatea alegerii temelor de cercetare, la iniţiativa cercetătorilor, priorităţile agendei strategice fiind stabilite în urma unui dialog incluziv la nivelul societăţii - proces de co-creare. Agenda strategică de cercetare este ancorată în nevoia de a răspunde prin soluţii inovative provocărilor societale şi tehnologice, poate include misiuni de interes naţional corelate şi cu cele europene, iar specializările inteligente vor reprezenta un element fundamental pentru atingerea masei critice în C&D, asociate preponderent nevoilor mediului de afaceri. SNCISI este puternic corelată cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, contribuind direct la ţinta privind "Întărirea cercetării ştiinţifice, modernizarea capacităţilor tehnologice ale sectoarelor industriale; încurajarea inovaţiilor şi creşterea semnificativă a numărului de angajaţi în cercetare şi dezvoltare şi sporirea cheltuielilor publice şi private pentru cercetare şi dezvoltare". Mai mult, prin Obiectivul Specific - Conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare, SNCISI susţine contribuţia ştiinţei şi cercetării la adresarea provocărilor dezvoltării durabile, conţinutul acestei agende reprezentând o contextualizare a acestor provocări pentru România. Cu aceste premise şi asumându-şi rolul public în susţinerea ştiinţei, a inovării şi a antreprenoriatului de inovare, România îşi propune să păstreze în sectorul CDI naţional o masă critică de tinere talente pregătite în cadrul sistemului de educaţie românesc, dar şi să devină o destinaţie gazdă pentru cercetători de excelenţă şi pentru inovatori. Aceştia din urmă, beneficiind de un ecosistem de inovare atractiv, care susţine antreprenorii şi riscul, de facilităţi şi de programe de cercetare ofertante, dar şi de un mediu cultural şi natural de excepţie, vor avea o opţiune serioasă în a lucra şi în a se stabili în România. Strategia reprezintă ambiţie, determinare şi voinţă, acestea fiind asumate atât de cercetători şi de inovatori, cât şi de factorii politici decidenţi. 2. Viziune 2030 România dezvoltă, concentrează şi conectează excelenţa la frontiera ştiinţifică şi la provocările societale România asigură un mediu primitor pentru cercetători cu experienţă şi cu vizibilitate internaţională, care pot susţine performanţa şi sprijină formarea viitoarelor talente. Dezvoltarea în carieră este susţinută pe traiectorii specifice, cu accent pe încurajarea evoluţiei de la doctoranzi la lideri de domeniu. Beneficiind de finanţare predictibilă acordată pe bază de performanţă şi competiţii de proiecte, de leadership şi de management performante, institutele de cercetare şi universităţile devin atractive pentru cercetători. Cercetarea, inclusiv cea fundamentală, rămâne baza dezvoltării inovării şi/sau pentru asigurarea transferului tehnologic. Centrele de excelenţă, constituite prin parteneriate ale organizaţiilor de cercetare, asigură concentrarea resurselor (infrastructuri, oameni) în jurul unor agende de cercetare la frontiera ştiinţifică, conectate cu provocările societale sau cu specializările inteligente. Cercetarea, inclusiv cea din ştiinţele sociale şi umaniste, este parte a unui efort de definire, de înţelegere şi de abordare a provocărilor societale specifice României sau globale. România participă activ la abordarea, prin cercetare, a provocărilor globale, aliniindu-se misiunilor şi parteneriatelor europene acolo unde are potenţialul de a contribui cu soluţii inovative. Rezultatele şi datele asociate cercetării sunt deschise, România optând ferm pentru ştiinţa deschisă. ŢINTELE PROPUSE SUNT: - Creşterea procentuală a numărului de absolvenţi de studii doctorale raportat la numărul de absolvenţi de studii superioare cu 10%; – Creşterea anuală de 0,12 cercetători la mia de persoane ocupate, adică de la 2,0, actualmente, la 3,2 în 2030; – Creşterea procentuală a numărului de cercetători care activează în România în 2030, la nivel de 'lider' (în sensul 'EU framework for research careers'), cu 20% (în sensul 'EU framework for research careers'); – Creşterea numărului de articole (indexate Web of Science), pe de o parte, proporţional cu numărul de cercetători, iar, pe de altă parte, creşterea productivităţii ştiinţifice de la 0,85 articole per cercetător la 1 articol per cercetător (valoare comparabilă cu cea din alte ţări); – Creşterea calităţii producţiei de cunoaştere: ● Creşterea proporţiei articolelor aflate în top 10% cele mai citate, respectiv de la 7% în prezent, la 10% până în 2030, (media actuală a UE fiind 12%) şi creşterea proporţiei articolelor aflate în top 1% cele mai citate, respectiv de la 0,4% la 0,6% în 2030; ● Creşterea procentuală a numărului brevetelor triadice cu 50% raportat la numărul celor existente la nivelul anului 2021. (triadic sau diadic, USPTO+EPO). Se produce o mobilizare amplă a întreprinderilor către inovare Întreprinderile găsesc în organizaţiile publice de cercetare parteneri determinaţi pentru dezvoltarea de noi produse şi servicii, iar antreprenoriatul de inovare devine o opţiune atractivă. Prin rezultatele obţinute, întreprinderile, indiferent de mărime, contribuie la transformarea economică inteligentă şi sustenabilă a României. Printre factorii transformaţionali se numără: oportunităţile de colaborare între organizaţiile de cercetare şi mediul privat pe întregul traseu de la idee la piaţă, profesionalizarea şi coordonarea capacităţilor de transfer tehnologic, de incubare şi de accelerare, precum şi cofinanţarea echitabilă a capitalului de risc disponibil pe piaţă. ŢINTELE SUNT: - România va progresa de la statutul de inovator emergent (2021) la cel de inovator moderat, conform European Innovation Scoreboard; – Ponderea întreprinderilor care introduc produse inovative noi pentru piaţă va creşte de la valoarea de la 2,9% la 6% (media UE27 fiind 13% în 2018); – Ponderea întreprinderilor inovative care colaborează cu organizaţii de cercetare va fi de peste 7% (în 2018 doar 3,5% dintre acestea colaborând cu universităţi şi 1,5% cu institute); – Numărul de co-publicaţii public-privat la 1 milion de locuitori va creşte de la de 24,5 la 50 (în raport cu 95 media actuală a UE); – Ocuparea în întreprinderi inovatoare se va majora de la 2,6% la 5% (media UE fiind de 11,8% în 2018). Ecosistemele de inovare asociate specializărilor inteligente susţin avansul în lanţurile globale de valoare adăugată Specializările inteligente naţionale susţin dezvoltarea tehnologiilor emergente cu impact transversal asupra industriilor locale şi în special asupra sectoarelor de specializare inteligentă de la nivel regional. Priorităţile de specializare inteligentă la nivel naţional sunt sinergice specializărilor inteligente ale regiunilor. Elementul transformaţional la nivel naţional îl reprezintă investiţiile în proiecte ample de colaborare între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, de tipul centrelor de inovare şi tehnologie, acestea asigurând atingerea masei critice de actori ai cercetării şi ai mediului de afaceri, care acţionează împreună pentru realizarea unei agende comune de cercetare, inclusiv prin participarea în parteneriate internaţionale. Astfel de proiecte vor fi iniţiate şi extinse pe baza dialogului continuu de descoperire antreprenorială, în corelaţie cu monitorizarea evoluţiei ecosistemelor asociate şi vor fi iniţiate şi finanţate, de preferat, în sinergie naţional-regional. ŢINTELE SUNT: - Rata de creştere a ocupării, a valorii adăugate şi a exporturilor în ecosistemele asociate cu domeniile de specializare inteligentă, beneficiare ale proiectelor majore, vor fi de două ori mai mari decât media naţională. Internaţionalizare şi colaborare europeană şi internaţională Sistemul naţional de cercetare şi inovare este integrat în Aria Europeană a Cercetării şi deschis colaborării internaţionale. România are o participare în programele europene cel puţin egală cu ponderea cercetătorilor săi, iar contribuţia în cooperările internaţionale este în strânsă corelare cu agenda sa strategică. Punctele naţionale de contact, profesionalizate şi parte a reţelei europene susţinute de Comisia Europeană, asigură informarea participanţilor şi contribuie la identificarea de parteneri, la creşterea numărului şi a calităţii proiectelor depuse cu parteneri din România, fiind un facilitator important al internaţionalizării. Factorii transformaţionali sunt sinergiile între programul Orizont Europa şi FEDR, FSE+ şi bugetul de stat. ŢINTELE SUNT: - Dublarea sumelor atrase din Programul Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, respectiv atragerea a cca. 500 milioane euro în perioada 2022 - 2027; – Numărul anual de co-publicaţii ştiinţifice internaţionale la un milion de locuitori va creşte de la 284 la 600 (media actuală a UE fiind de 1172); – Minimum 5% din finanţarea publică naţională pentru C&D, alocată pentru programe comune şi pentru parteneriate europene, inclusiv investiţii interregionale în proiecte UE; – Colaborările bilaterale sunt complementare acestor intervenţii şi contribuie la dezvoltarea capacităţii de creare de reţele ("networking"). Premise pentru ca viziunea să devină realitate Revitalizarea cercetării depinde decisiv de antrenarea investiţiilor publice în cercetare-dezvoltare, capitol la care România (cu doar 0,17% din PIB alocat în 2018) se plasează pe ultimul loc din Uniunea Europeană; situaţia este aceeaşi în cazul procentului din fondurile ESIF destinate inovării. România reafirmă opţiunea strategică de a creşte predictibil cheltuielile publice C&D pentru a atinge 1% din PIB până în 2027, în condiţiile prevăzute de legislaţia aplicabilă. Majorarea accelerată a investiţiilor publice pentru cercetare şi pentru dezvoltare deschide, printre altele, oportunitatea unei convergenţe structurale a sistemului naţional de CDI cu sistemele din celelalte ţări ale Uniunii Europene, în vederea creşterii vizibilităţii, a sustenabilităţii şi a impactului. Astfel, se va urmări dublarea ponderii cheltuielilor alocate dezvoltării experimentale, aflate în prezent la jumătatea mediei UE, respectiv dublarea ponderii cheltuielilor C&D asociate cercetării în universităţi (aflate în prezent la o treime din media UE). Creşterea investiţiei private în cercetare, dezvoltare şi inovare este o prioritate; România îşi propune ca ţintă atingerea nivelului de 1% din PIB până în 2027 pentru cheltuielile de C&D ale mediului de afaceri. Complementar, investiţia publică în C&D va susţine antrenarea inovării în sectorul privat printr-un spectru larg de parteneriate public-privat, atragerea şi formarea talentelor, mobilitatea intersectorială, dezvoltarea capacităţii de transfer tehnologic a organizaţiilor publice de cercetare şi angrenarea întreprinderilor în abordarea provocărilor societale. 3. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Strategia a fost elaborată în concordanţă cu politicile şi strategiile la nivel european şi naţional şi răspunde recomandărilor din raportul experţilor PSF. Prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF), au fost evaluate următoarele aspecte specifice sistemului naţional CDI: - Guvernanţa sistemului CDI - schimbări structurale în sistemul CDI; – Evaluarea politicilor şi strategiilor CDI - evaluarea finanţării şi a modului în care cercetarea are un rol în luarea deciziilor politice; – Internaţionalizarea sistemului naţional CDI în Spaţiul European de Cercetare; – Parteneriatele public-private ca elemente cheie pentru inovare - eficienţa instrumentelor folosite pentru îmbunătăţirea cooperării public-privat; – Eficienţa şi impactul ESIF în conexiune cu PNCDI III (2015 - 2020) - argumente pentru disfuncţionalitatea în comercializarea rezultatelor cercetării şi în ceea ce priveşte legăturile slabe între ştiinţă şi mediul de afaceri. SNCISI este puternic corelată cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, este în concordanţă cu legislaţia naţională în vigoare pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, răspunde priorităţilor generale ale Guvernului, condiţiei favorizante "Buna guvernanţă a strategiei naţionale sau regionale de specializare inteligentă" şi prevederilor din PNRR. Strategia asigură complementaritate şi sinergii cu obiectivele Spaţiului European de Cercetare pentru crearea unei pieţe europene comune pentru cercetare, inovare şi tehnologie, mobilitatea cercetătorilor şi cunoştinţelor, investiţiile în cercetare şi inovare şi cu creşterea interacţiunii dintre universităţi, institute de cercetare, mediul de afaceri şi alţi actori implicaţi în procesul de inovare. SNCISI crează premisele pentru utilizarea eficientă şi eficace a fondurilor naţionale, PNRR şi FESI dedicate CDI, pentru perioada 2022 - 2027. 4. Analiza contextului şi definirea problemelor Strategia porneşte de la dificultăţii şi nerealizări şi urmăreşte să valorifice oportunităţile, capabilităţile existente, precum capitalul natural de excepţie, infrastructura de cercetare şi infrastructurile internaţionale de cercetare, unice, dezvoltate şi găzduite de România, insulele de excelenţă ştiinţifică şi capabilităţi tehnologice sau resursele umane, precum cele din IT, pentru a adresa provocările tranziţiei verzi, ale creşterii albastre, şi ale digitalizării, astfel încât România să fie un actor recunoscut în inovare. Detalii privind dificultăţile şi provocările cu care se confruntă sistemul de CDI românesc sunt reflectate în documentul Analiza barierelor care împiedică diseminarea inovării, inclusiv digitalizarea*1). *1) https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/condiţie-favorizanta/bariere-diseminare-inovare.pdf Provocările specifice fiecărui obiectiv sunt detaliate în capitolul 5. 5. Obiective generale şi specifice; provocări şi direcţii de acţiune Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă este structurată pe patru obiective generale: OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare; OG2. Susţinerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente; OG3. Mobilizare către inovare; OG4. Creşterea colaborării europene şi internaţionale. Fiecărui obiectiv general îi corespund mai multe obiective specifice şi direcţii de acţiune. OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare OS.1.1. Creşterea numărului şi a competenţelor ştiinţifice ale cercetătorilor în ecosistemul de CDI din România prin formarea şi atragerea talentelor în cercetare Provocări Personalul C&D raportat la populaţia ocupată este de patru ori mai mic decât media UE. La acest indicator, România se plasează pe ultimul loc în UE, manifestând, totodată, o tendinţă divergentă, de stagnare în raport cu tendinţa europeană de creştere. Sunt decalaje semnificative faţă de media UE în ceea ce priveşte structura personalului C&D pe sectoare. Astfel, din totalul personalului C&D (echivalent normă întreagă), sectorul de afaceri reprezenta, în 2019, doar 37% (comparativ cu media UE de 58%), sectorul guvernamental 39% (faţă de 11% în UE), iar universităţile doar 24% (faţă de 30% media UE). Mai mult, numărul normelor de cercetare din universităţi este asociat preponderent procentului de cercetare din cadrul normei didactice, existând foarte puţini cercetători cu norma întreagă. Numărul total de absolvenţi de doctorat a scăzut semnificativ în ultimul deceniu (de la 5.459 în 2010 - 2011 la 2.043 în 2018 - 2019), tendinţă valabilă şi pentru absolvenţii din domeniile tehnice. Deşi ponderea absolvenţilor de doctorat în totalul cercetătorilor este relativ mare (56% în 2018), cifrele actuale de şcolarizare şi capacitatea sistemului de învăţământ şi cercetare de a forma noi cercetători nu răspund nevoii de creştere a numărului de cercetători. Atractivitatea slabă a sistemului C&D pentru cercetători, mai ales comparativ cu universităţile şi cu institutele de cercetare din afara României, în condiţiile subfinanţării şi ale prestigiului scăzut al universităţilor şi al institutelor, limitează capacitatea de a atrage, de a forma şi de a menţine cercetători performanţi atât din România, cât şi din străinătate. Lipseşte predictibilitatea programelor de finanţare, care să atragă cercetători străini, inclusiv cercetători români din diaspora, deşi există experienţă şi cazuri de succes. Universităţile şi institutele din România, cu excepţii, par a fi închise sau greu accesibile cercetătorilor din străinătate, contrar anunţului public în EURAXESS al poziţiilor de cercetare libere şi al declaraţiilor de internaţionalizare sau privind adoptarea obiectivelor ERA. Carta Europeană a Cercetătorilor şi Codul de Conduită pentru recrutarea Cercetătorilor sunt documente care au fost adoptate de puţine organizaţii publice de cercetare. Instrumentele de finanţare pentru tinerii cercetători performanţi au fost reduse în ultimii ani, ceea ce a dus la o mobilitate a acestora în afara graniţelor ţării, în domeniul CDI, sau chiar la plecarea lor spre alte sectoare economice, mai motivante din punct de vedere financiar. În acest sens, ar fi fost necesare programe de finanţare instituţionale pentru susţinerea tinerilor cercetători performanţi, programe care să finanţeze cu precădere organizaţiile de cercetare de excelenţă (cu un nivel superior de atestare în activitatea de CDI), care beneficiază de echipamente de cercetare performante. Acţiuni A1. Creşterea numărului de cercetători în ecosistemul de CDI din România prin formarea şi prin atragerea talentelor în cercetare se va realiza prin: ● Susţinerea cu intervenţii pe diversele etape ale carierei de cercetare, respectiv pentru: noi absolvenţi de doctorat, cercetători cu experienţă postdoctorală, cercetători seniori performanţi în domeniul lor. ● Acordarea de granturi tinerilor cercetători pentru integrarea acestora în cadrul organizaţiilor de cercetare-dezvoltare, prin intermediul unor programe instituţionale de întărire a acestora în procesul de cercetare. ● Acordarea de granturi dedicate tinerelor echipe de cercetători, precum şi susţinerea specifică a componentei de cercetare pentru medicii clinicieni. ● Creşterea performanţelor generale ale cercetătorilor prin stimularea şi susţinerea participării acestora la formare profesională. ● Creşterea performanţei în activitatea de cercetare a doctoranzilor, componentă importantă a sistemului de cercetare, se va realiza prin: - Susţinerea parteneriatului între universităţi, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare şi institutele Academiei Române şi organizaţiile private, care fac cercetare în desfăşurarea programelor de formare doctorală, pentru valorificarea resurselor existente - oameni şi infrastructuri; – Sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru păstrarea locurilor de muncă deja existente, ca acţiune orizontală, aplicabilă tuturor formelor de finanţare; – Susţinerea accesului doctoranzilor la stagii de pregătire în străinătate, în grupuri şi în laboratoare de cercetare de excelenţă; – Implicarea cu normă întreagă a doctoranzilor în activităţi de cercetare care să asigure un nivel competitiv al burselor doctorale; – Creşterea substanţială a implicării doctoranzilor în proiecte de cercetare. Vor fi susţinute parteneriate de cercetare public-public şi între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, care să asigure excelenţa în formare, şi se vor stabili mecanisme care să permită corelarea între alocarea de posturi de cercetare dedicate doctoranzilor în proiectele de cercetare şi înrolarea acestora în cadrul şcolilor doctorale; – Promovarea de parteneriate între organizaţiile de cercetare din sistemul public şi mediul privat, pentru desfăşurarea de programe doctorale, pentru valorificarea din punct de vedere economic a rezultatelor obţinute în cadrul acestora şi pentru facilitarea accesului pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii doctorale; – Susţinerea de investiţii în laboratoare cu tehnologie de ultima oră, atât în cadrul mediului privat, cât şi în cel public, ceea ce creează premisele pentru atragerea talentelor în cercetare şi pentru menţinerea în sistemul de cercetare românesc. A2. Sprijinirea mobilităţii şi a formării cercetătorilor doctoranzi şi postdoctoranzi inclusiv prin crearea de sinergii pentru finanţarea proiectelor ce au eticheta de excelenţă şi accesarea programelor de tip Marie Sklodowska-Curie COFUND. A3. Adecvarea cadrului legislativ, instituţional şi procedural privind sistemul de cercetare-inovare. Pentru realizarea acestei acţiuni se vor lua următoarele măsuri: ● adoptarea de către organizaţiile de cercetare a Cartei europene a cercetătorilor, a Codului de conduită privind recrutarea cercetătorilor şi a Declaraţiei de la Bonn privind libertatea academică; ● asigurarea de măsuri pentru îndeplinirea Recomandării CE privind valorizarea rezultatelor de cercetare, cadrul UE privind cariera în cercetare, egalitatea de gen în cercetare, care exprimă valori recunoscute şi asumate la nivel naţional. Adoptarea acestora va permite, de asemenea, recunoaşterea şi încadrarea adecvată a experienţei internaţionale a cercetătorilor români, precum şi deschiderea instituţiilor de cercetare şi integrarea lor în fluxurile internaţionale de personal; ● reglementarea carierei extra-doctorale a inginerilor de dezvoltare tehnologică prin armonizarea legislaţiei aferente este o altă măsură ce contribuie la îndeplinirea OS 1.1. A4. Dezvoltarea unei "Platforme de studii şi cercetări avansate", sub forma unei reţele virtuale care să reunească proiecte de cercetare pe termen mediu sau lung (ex. 5 - 7 ani), coordonate de cercetători de top pe plan internaţional, proiecte care vizează crearea şi dezvoltarea de grupuri de cercetare cu performanţă internaţională şi potenţial de excelenţă. OS.1.2. Asigurarea tranziţiei către ştiinţa deschisă şi facilitarea progresului în cercetarea ştiinţifică de excelenţă Provocări Deşi ponderea publicaţiilor cu acces liber ale cercetătorilor români se află la nivelul mediei internaţionale în principalele baze de date (Web of Science şi Scopus), dezvoltarea în continuare, în corelare cu ambiţia europeană, presupune, printre altele, eforturi de aliniere a programelor de finanţare la practicile europene. Nivelul publicării cu acces liber a datelor provenite din cercetare este unul foarte scăzut, în condiţiile unei slabe stimulări prin regulile de finanţare, ale subdezvoltării infrastructurii de date de cercetare dedicate şi ale nivelului scăzut de cunoaştere a acestor practici la nivelul organizaţiilor de cercetare. Investiţiile recente în dezvoltarea depozitelor digitale de date de cercetare şi publicaţii ştiinţifice reprezintă iniţiative încă disparate, pentru care este necesară integrarea în Cloud-ul European pentru Ştiinţa Deschisă (EOSC) sau în platformele disciplinare relevante. O coordonare similară este necesară pentru datele generate de către infrastructurile de cercetare. Cadrul strategic şi funcţional al ştiinţei deschise are nevoie de politici şi pârghii operaţionale în vederea alinierii la politicile inovatoare curente implementate la nivelul Uniunii Europene, precum dezvoltarea şi dobândirea de aptitudini şi competenţe de către cercetători şi personalul din instituţiile academice, adoptarea metricilor noi de evaluare a cercetării şi a carierei cercetătorilor (New Generation Metrics) sau implicarea cetăţenilor în ştiinţă (Citizen Science). Ponderea articolelor ştiinţifice aflate între cele mai citate 10% este de 7% în România, comparativ cu 12% media UE. Dintre articolele aflate între cele mai citate 10%, doar 15% dintre articolele din România fac explicit trimiteri la granturile prin care au fost finanţate, comparativ cu 50% media UE. Conform European Innovation Scoreboard 2021, în raport cu numărul de publicaţii ştiinţifice în top 10% cele mai citate, România are un scor de 39.84 faţă de media EU de 98. Acţiuni A1. Tranziţia către un sistem al ştiinţei deschise prin care se urmăreşte: (1) accesibilitatea, reutilizarea datelor cercetării ştiinţifice şi vizibilitatea mai bună a producţiei ştiinţifice; (2) obţinerea unor rezultate de o calitate superioară prin eliminarea duplicării rezultatelor, facilitarea replicării cercetării şi combaterea fraudei în domeniul ştiinţei; (3) susţinerea tranziţiei către depozitarea fondului de cunoştinţe în depozite digitale; (4) creşterea transparenţei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare; (5) încurajarea colaborării în cercetare, accelerarea inovării şi creşterea competitivităţii; (6) deschiderea şi participarea activă a cercetătorilor români la spaţiul european de cercetare (ERA). Asigurarea tranziţiei către ştiinţa deschisă şi facilitarea progresului către excelenţă în cercetarea ştiinţifică se va realiza prin: ● Acces liber la publicaţii - obligativitatea publicării în reviste cu acces liber din fluxul principal de cunoaştere sau în platforme cu acces liber (ex: Open Research Europe), cu asigurarea eligibilităţii costurilor necesare. Pentru stabilirea la nivel naţional de costuri echitabile ale accesului la publicaţiile internaţionale şi publicarea ştiinţifică cu acces liber se vor realiza negocieri transformative ("transformative agreements") cu editurile. – susţinerea prin premiere a revistelor româneşti indexate în Web of Science, cu factor de impact sau cu scor absolut de influenţă peste media domeniului lor şi adoptarea bunelor practici privind publicarea cu acces liber (precum obţinerea acreditării DOAJ SEAL). – promovarea şi sprijinirea iniţiativelor existente şi a altora noi ce susţin ştiinţa deschisă, în special pentru depozitarea pe termen lung a publicaţiilor cu acces liber, în vederea integrării în baze de date disciplinare şi/sau în EOSC. – acordarea unor granturi pentru publicarea cu acces liber în reviste indexate în Journal Citation Reports, cu factor de impact sau cu scor absolut de influenţă peste media domeniului lor. – menţinerea interesului strategic de a asigura accesul la literatura ştiinţifică de specialitate din fluxul principal de cunoaştere, inclusiv prin mecanisme de finanţare de tip sinergii. ● Acces liber la datele provenite din cercetare Accesul liber la datele provenite din cercetare va fi promovat conform principiului "cât mai deschis cu putinţă, dar atât de închis cât este necesar" pentru proiectele de cercetare care produc date ştiinţifice şi în conformitate cu principiul gestionării responsabile a datelor de cercetare. - obligativitatea elaborării planurilor de management asociate datelor de cercetare, cu respectarea principiilor FAIR şi ale accesului liber la date (open data) în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare - inovare finanţate din fonduri publice. De asemenea, infrastructurile de cercetare vor fi susţinute pentru elaborarea şi pentru implementarea planurilor de management a datelor asociate experimentelor. – asigurarea eligibilităţii costurilor asociate managementului datelor provenite din cercetarea finanţată din fonduri publice. – acordarea unor granturi pentru pregătirea datelor care stau la baza rezultatelor cercetării ştiinţifice, în vederea publicării/depozitării cu acces liber a acestora. – promovarea şi sprijinirea iniţiativelor existente şi a altora noi ce susţin ştiinţa deschisă, în special pentru depozitarea pe termen lung a datelor provenite din cercetare, în vederea integrării în baze de date disciplinare şi/sau în EOSC. ● Instituirea şi implementarea unui mecanism naţional de suport pentru tranziţia către ştiinţa deschisă Prin acest mecanism, aflat în supervizarea Consiliului pentru ştiinţa deschisă al MCID: (1) se va asigura sprijin pentru definirea şi pentru implementarea politicilor specifice ştiinţei deschise, se vor coordona dezvoltarea şi implementarea recomandărilor Documentului strategic privind cadrul de dezvoltare a ştiinţei deschise în România; (2) se va oferi sprijin pentru dezvoltarea de capabilităţi specifice ştiinţei deschise; (3) se va coordona reţeaua de experţi la nivelul organizaţiilor de cercetare; (4) se va coordona dezvoltarea capacităţii de management pentru ştiinţa deschisă la nivelul organizaţiilor de cercetare. A2. Acţiuni de încurajare a participării cetăţenilor. Complementar cu încurajarea participării cetăţenilor în definirea agendei strategice de cercetare, vor fi susţinute proiecte care încurajează participarea cetăţenilor în diferite etape ale procesului de cercetare precum colectarea datelor, şi se vor pilota forme de implicare a cetăţenilor - din perspectiva beneficiarilor finali - în completarea evaluărilor tip expert în diferite stadii a proiectelor relevante în acest sens. A3. Continuarea şi extinderea finanţării pentru proiectele de cercetare exploratorie şi proiecte complexe de cercetare de frontieră. Prin această acţiune se urmăreşte susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice avansate multidisciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare a progreselor substanţiale la frontierele cunoaşterii, precum şi încurajarea de noi metode şi tehnici, inclusiv abordări şi investigaţii neconvenţionale la interfaţa dintre disciplinele deja consacrate. OS.1.3. Creşterea competitivităţii organizaţiilor de cercetare Provocări În 2020, România are o singură universitate în top 1000 Shanghai Academic Ranking of World Universities clasamentul general. Poziţia organizaţiilor din România în clasamentul Scimago s-a deteriorat: dacă în 2014 România se poziţiona în primul sfert (25%) al clasamentului pentru un număr de 20 de domenii, în anul 2019 acest număr a scăzut la 17. Finanţarea instituţională actuală a C&D are un caracter competitiv limitat, fiind mai puţin corelată cu obiectivele strategice, cu performanţa şi cu impactul. Finanţarea prin competiţiile naţionale de proiecte este asigurată prin alocarea unui procent scăzut din bugetul de stat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi este puţin predictibilă, neputând susţine continuitatea activităţilor de cercetare şi contribuind la exodul personalului C&D/academic către alte sectoare sau ţări. Numărul articolelor SCI (Science Citation Index) per cercetător echivalent normă întreagă este în România de 0,85, media UE fiind 1,00. Nivelul citărilor articolelor în brevete este foarte redus, în particular în cele triadice sau diadice, ceea ce reflectă impactul redus al cercetărilor fundamentale şi aplicative asupra tehnologiilor noi. În România, există un număr mare de organizaţii publice de cercetare cu număr mic de cercetători, ceea ce induce costuri administrative ridicate, lipsa masei critice şi competitivitatea scăzută în competiţiile internaţionale; toate acestea se reflectă printr-o prezenţă modestă în clasamentele internaţionale. Acţiuni A1. Crearea unui sistem de evaluare a performanţei tuturor unităţilor şi a instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept public în vederea asigurării comparabilităţii indicatorilor şi a rezultatelor acestora. Toate unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare de drept public vor trece periodic prin evaluarea externă a performanţei, în acord cu o serie de indicatori specifici fiecărei entităţi, ca bază a finanţării instituţionale. Evaluarea va face recomandări privind dezvoltarea şi va asigura încadrarea în clase de performanţă. Finanţarea instituţională competitivă facilitează dezvoltarea instituţională şi calea spre excelenţă. Trecerea unei entităţi dintr-o clasă în alta va fi posibilă ca rezultat al evaluării externe. A2. Finanţarea instituţională competitivă pentru C&D. A3. Susţinerea de parteneriate între organizaţii de cercetare (public-public), în jurul unei agende comune de cercetare/concentrare tematică, pentru crearea de Centre de excelenţă. Centrele vor avea finanţare pe durată medie-lungă, 5 - 7 ani, şi vor viza asigurarea unui echilibru între dezvoltarea sau extinderea infrastructurilor de cercetare existente şi cercetarea efectivă asociate unei agende strategice stabilite în raport cu frontiera ştiinţifică şi cu provocările societale, impactul acestora fiind reflectat în performanţa în cercetarea ştiinţifică. A4. Continuarea, extinderea şi adaptarea finanţării Programului Nucleu, ca parte integrantă a Planului Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare (PNCDI IV), destinată exclusiv institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, conform legislaţiei în vigoare, care să asigure baza de cunoaştere şi să creeze precursori pentru proiecte viitoare. A5. Dezvoltarea fondului de finanţare a performanţei în cercetare pentru organizaţiile publice şi private de CD. OS.1.4. Modernizarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii CDI prin facilitarea accesului deschis şi asigurarea sustenabilităţii acesteia Provocări Privind accesul şi utilizarea infrastructurilor de cercetare existente Infrastructurile de cercetare sunt insuficient orientate către oferta de servicii ştiinţifice şi tehnologice. Politicile de acces ale infrastructurilor publice de cercetare sunt dezvoltate în puţine cazuri şi sunt, adesea, netransparente. Nu există o raportare sistematică a utilizării infrastructurilor de cercetare pentru servicii ştiinţifice, tehnologice şi de certificare; nu poate fi estimat gradul de utilizare a infrastructurilor, mai ales de către utilizatorii externi instituţiilor gazdă: instituţii publice şi organizaţii private din ţară sau străinătate, mediul antreprenorial. Privind sustenabilitatea ecosistemului infrastructurilor de cercetare Investiţiile în infrastructuri de cercetare (noi şi modernizate) trebuie să se menţină ca pondere în totalul cheltuielilor de cercetare. Ca referinţă, ponderea medie a cheltuielilor cu instrumentele şi echipamentele în total cheltuieli C&D a fost în ţările UE de 8,9% în perioada 2013 - 2018, iar în România a avut valori anuale între 6 şi 15%, cu o valoare medie de 8%. Politicile actuale de asigurare a sustenabilităţii infrastructurilor existente sunt limitate la lista instalaţiilor şi a obiectivelor speciale de interes naţional (IOSIN). Roadmap-ul infrastructurilor dezvoltat în perioada anterioară a fost bazat pe apel la nivelul ofertei de cercetare, iar nu pe o analiză a nevoilor potenţialilor utilizatori. Marile investiţii în infrastructuri (ex. ELI-NP) nu au fost urmate de dezvoltări integrate care să asigure efecte de propagare, în contextul dezvoltării teritoriale şi al specializării inteligente. Concentrarea actuală a infrastructurilor de cercetare nu reflectă nevoia de coeziune, chiar dacă este corelată cu distribuţia regională a organizaţiilor de cercetare. Acţiune A1. Modernizarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii CDI care să faciliteze accesul deschis şi asigurarea sustenabilităţii acesteia, cu efect de multiplicare/propagare a cunoştinţelor şi rezultatelor CDI în economie, se vor realiza în principal, prin următoarele tipuri de măsuri: ● dezvoltarea capacităţii de elaborare şi de implementare a politicilor de acces la infrastructură şi la date pentru toate infrastructurile de cercetare care au beneficiat de investiţii publice şi asigurarea transparenţei acestor politici. Vor fi create instrumente de facilitare şi susţinere financiară a accesului la infrastructura de cercetare care a beneficiat de investiţii din bani publici şi la datele acesteia pentru cercetători, cadre didactice, studenţi şi doctoranzi pentru utilizare în scopul realizării unor activităţi de cercetare şi educaţionale. ● susţinerea orientării către servicii de cercetare şi tehnologice a infrastructurilor de cercetare, prin: - susţinerea capacităţii de management asociate orientării infrastructurilor către servicii (ştiinţifice, tehnologice); – crearea de consorţii naţionale între infrastructurile similare sau complementare, capabile să ofere pachete integrate de servicii; – susţinerea participării la mecanisme de colaborare/coordonare europene, de tip ERIC; – dezvoltarea în continuare a platformei https://eertis.eu şi internaţionalizarea acesteia, pentru facilitarea accesului la servicii şi asigurarea transparenţei informaţiilor despre infrastructurile şi echipamentele existente şi serviciile oferite; – cofinanţarea costurilor serviciilor ştiinţifice şi tehnologice efectuate pentru beneficiari publici sau privaţi (în special start-up-uri şi IMM-uri inovative), prin scheme de tip voucher de experiment. Platforma ERRIS se va dezvolta cu funcţionalităţi specifice pentru implementarea unui sistem integrat de monitorizare şi raportare a gradului de utilizare a infrastructurilor de cercetare şi a rezultatelor de cercetare obţinute prin utilizarea infrastructurilor. ● acreditarea unor laboratoarele de testare, asigurându-se capacităţi de testare şi certificare în domenii de interes strategic, o distribuţie geografică echilibrată şi sustenabilitatea acestora. ● elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea şi actualizarea Roadmap-ului naţional al infrastructurilor de cercetare, care va include: - Lista participărilor României la infrastructurile internaţionale/consorţiile de infrastructuri europene de cercetare (ERIC), actualizată pe baza unei analize privind rezultatele obţinute anterior şi oportunitatea strategică (la nivel naţional sau/şi regional), inclusiv din perspectiva activităţilor de cooperare internaţională. Vor fi susţinute proiecte de cercetare de excelenţă asociate valorificării infrastructurilor din Foaia de parcurs ESFRI găzduite de România, inclusiv a Consorţiilor pentru infrastructuri europene de cercetare (ERIC) la care România participă. – Lista participării României la ESFRI Roadmap, actualizată pe baza unor consultări dedicate, urmărind valorificarea sinergiilor FEDR - Orizont Europa. ● actualizarea, pe bază de evaluare, a listei Instalaţiilor şi obiectivelor specifice de interes naţional (IOSIN), finanţarea funcţionării acestora urmând a fi integrată în finanţarea instituţională a organizaţiilor gazdă. ● lista dezvoltărilor majore pentru infrastructurile existente. Această listă se va elabora în raport cu utilizarea şi cererea pentru respectivele infrastructuri, cu agenda de cercetare asociată şi cu politicile de acces şi de management al datelor de cercetare. ● lista propunerilor de noi investiţii publice eligibile, care se va elabora prin identificarea nevoilor comunităţii de cercetare-inovare, a întreprinderilor şi a actorilor publici, nevoi neacoperite de infrastructurile existente. Crearea unui program de cercetare de excelenţă asociat atât utilizării infrastructurilor ESFRI găzduite de România, cât şi participării la infrastructuri internaţionale de cercetare, conform acordurilor existente. ● consolidarea realizărilor în domeniul tehnologiilor avansate prin măsuri şi investiţii pro-active în direcţiile de cercetare cu potenţial aplicativ ridicat, care vizează produse cu înaltă valoare adăugată, asimilabile de către industria autohtonă aflată încă în proces de restructurare şi/sau formare în sectoarele de interes naţional şi european. OS.1.5. Conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare Provocări Deşi o parte a cercetării este orientată implicit către adresarea provocărilor societale, a lipsit un mecanism de conectare la aceste provocări. Acest fapt este influenţat, în primul rând, de lipsa unui dialog sistematic cu societatea (instituţii publice, societate civilă, cetăţeni în sens larg) privind provocările specifice României şi impactului local asociat provocărilor globale, iar, în al doilea rând, de cvasiabsenţa unui mecanism de definire "top-down" a provocărilor concrete, care îşi pot găsi soluţii prin cercetare sau inovare. Printre consecinţe, cercetarea socio-economică şi umanistă a fost în bună măsură neglijată ca posibil contribuitor în adresarea provocărilor societale. Acţiuni A1. Conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările societale majore (schimbări demografice, schimbări climatice, bunăstare şi incluziune socială, sănătate, securitate alimentară, energie ecologică, schimbări tehnologice etc) se va realiza, în principal, prin următoarele măsuri: - Susţinerea prin finanţare a proiectelor care vizează provocările societale (bază pentru apeluri deschise de proiecte şi reper al participării în iniţiative internaţionale). – Susţinerea de soluţii la probleme clar identificate, cu responsabilizarea şi co-finanţarea diverselor instituţii publice şi/sau private prin lansarea de apeluri dedicate. A2. Susţinerea dialogului prin misiunile naţionale, cărora li se pot subsuma programe de cercetare cu obiective clar definite şi la care se pot ralia şi strategii ale organizaţiilor de cercetare sau centrelor de competenţă. Acestea pot fi corelate cu misiunile europene. Prezentarea conţinutului Agendei Strategice de Cercetare În anul 2021, a avut loc un amplu proces de consultare privind definirea Agendei Strategice de Cercetare, care a implicat 150 de reprezentanţi ai actorilor cheie în paneluri şi 2353 de respondenţi în consultare online. Rezultatul acestei consultări îl reprezintă un set de şase domenii care vizează provocări societale, fiecare având asociate câteva zone de impact cu descrieri extinse: ● Digitalizare, industrie şi spaţiu; ● Climă, energie şi mobilitate; ● Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură şi mediu; ● Sănătate; ● Cultură, creativitate şi societate incluzivă; ● Securitate civilă pentru societate. Prin focalizarea pe impactul societal, Agenda Strategică de Cercetare este distinctă şi uneori complementară specializărilor inteligente (descrise în capitolul dedicat din prezenta strategie). De asemenea, Agenda nu vizează orientarea cercetării fundamentale, a cărei susţinere trebuie să fie bazată primordial pe criteriile de excelenţă ştiinţifică. Programatic, Agenda Strategică de Cercetare descrie zone de impact aşteptat, fără a limita disciplinar tipul de cercetare care le poate adresa. În acelaşi timp, deşi unele zone de impact pot fi principial abordate prin alte instrumente decât CDI (ex. formare resurse umane, investiţii, noi politici fiscale etc), scopul Agendei este de a defini exclusiv contribuţia cercetării, dezvoltării şi inovării la atingerea acestor impacturi. Priorităţile de tip provocare societală cuprinse în Agenda Strategică de Cercetare sunt: Domeniul: Digitalizare, industrie şi spaţiu IMPACT: Autonomie strategică deschisă în tehnologiile digitale şi în cele emergente şi centrarea pe om a acestora Inteligenţa artificială cu performanţe de nivel uman, scalabilă şi sigură; Implicarea factorului uman în analiza şi validarea rezultatelor generate de sistemele automate; Robotica colaborativă pentru o economie agilă şi rezilientă, în sprijinul societăţii; Calcul de nouă generaţie (edge, neuromorfic, bioinspirat, nano, quantum, fotonic, HPC); Fabricare aditivă (printare 3D); Materiale avansate, nanomateriale; Materiale noi pentru sectoare strategice, reziliente la condiţii extreme de mediu de operare; Senzori şi biosenzori; Biotehnologii cu aplicaţii industriale sau de mediu; Tehnologii non-invazive psihic şi fizic în industrie, sănătate, educaţie, comunicaţii şi locuire; Siguranţa şi intuitivitate sporită în interacţiunea om-maşină; Imersia profundă pentru activarea experienţei extinse în interacţiunea omului cu tehnologii şi ecosisteme avansate. IMPACT: Economie atractivă la nivel regional şi global, sigură şi dinamică, agilă din punct de vedere al datelor Securitate sporită în spaţiile cibernetice; Integrarea tehnologiilor digitale curate; Date inteligente pentru comunităţi inteligente; Managementul datelor sigure, etice şi centrate pe om; Ecosisteme de inovare deschise asistate digital; Trasabilitatea pe timp de viaţă a serviciilor sociale, produselor industriale şi alimentare; Crearea, accesul şi operarea în ecosisteme de date deschise; Personalizarea produselor prin ecosisteme de producţie conduse de date; Tehnologii ale limbajului pentru limba română. IMPACT: Industrie curată, economie circulară şi siguranţa aprovizionării cu materii prime Ecologizarea sectoarelor economice puternic poluante; Decarbonizarea proceselor de producţie; Dezvoltarea de tehnologii de fabricaţie verzi cost-eficiente; Lanţuri de valoare industrială bazate pe resurse locale, bazate inclusiv pe nişe de oportunitate generate de schimbarea climatică; Scurtarea şi diversificarea lanţurilor de aprovizionare inclusiv cu utilizarea unor soluţii 4R; Noi modele de afaceri în economia circulară; Managementul ciclului de viaţă a produselor; Produse/tehnologii cu timp de valabilitate mare şi cu procent ridicat de reciclare; Servitizarea modelelor şi sistemelor de afaceri; Reciclarea avansată a materialelor ajunse la finalul perioadei de utilizare; Materii prime din reziduuri naturale; Procese industriale nepoluante pentru obţinerea de materie prima din diverse surse; Noi procese economice eficiente energetic; Durabilitatea aprovizionării cu materiale critice; Lanţuri valorice transparente şi consolidate. IMPACT: Autonomie strategică deschisă în dezvoltarea, implementarea şi utilizarea infrastructurilor spaţiale globale, a serviciilor, aplicaţiilor şi datelor Creşterea calităţii vieţii şi siguranţei cetăţenilor prin tehnologii spaţiale; Noi materiale şi tehnologii avansate cu aplicabilitate pentru domeniul spaţial; Tehnologii spaţiale pentru eficientizarea activităţii instituţiilor şi autorităţilor publice; Noi echipamente şi materiale avansate pentru viitoarele misiuni spaţiale; Contribuţia cu avantajele tehnologice de nişă la dezvoltarea de sisteme şi infrastructuri spaţiale autonome ale UE; Capabilităţi naţionale pentru robotica spaţială; Capabilităţi naţionale pentru poziţionare şi navigaţie satelitară (EGNOS/Galileo, PRS); Realizarea de sisteme complexe mecanice pentru aplicaţii spaţiale; Acces la spaţiu prin platforme satelitare; Acces autonom la spaţiu. Domeniul: Climă, energie şi mobilitate IMPACT: Tranziţia sectorului energie către neutralitate şi rezilienţă climatică Dezvoltarea tehnologiilor prietenoase cu mediul în obţinerea noilor soluţii de stocare a energiei; Noi metode şi tehnologii de producere a energiei din resurse regenerabile cu amprentă redusă de carbon şi implementarea lor pe scară largă; Dezvoltarea tehnologiilor eficiente de producere a hidrogenului din surse abundente, regenerabile; Metode şi tehnologii inovative de reducere a amprentei de carbon în sistemele de producere a energiei; Dezvoltarea de soluţii trans-sectoriale de eficientizare energetică; Utilizarea energiei eoliene offshore şi a valurilor; Alternative pentru producţia de energie electrică curată utilizând tehnologii nucleare; Servicii climatice pentru sectorul energie; Captarea şi stocarea gazelor cu efect de seră. IMPACT: Accesibilitatea, alimentarea cu şi utilizarea eficientă a energiei Integrarea surselor regenerabile de energie în sisteme de încălzire şi răcire; Modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei; Dezvoltarea de soluţii pentru termoizolare şi pentru stocarea energiei termice; Asigurarea materiilor prime necesare pentru extinderea tehnologiilor energetice curate; Creşterea capacităţii de stocare a energiei (Tehnologii Power-to-X); Raţionalizarea consumului de energie; Comunităţi umane sustenabile din punct de vedere energetic; Clădiri eficiente energetic şi interactive cu reţeaua; Soluţii eficiente şi avantajoase de asumare a rolului de prosumator pentru clădiri; Digitalizarea sistemului energetic; Promovarea şi utilizarea vectorilor energetici decarbonizaţi; Arhitectura spaţiului urban orientată spre crearea microspaţiilor autonome energetic. IMPACT: Către o mobilitate neutră şi rezilientă din punct de vedere climatic şi prietenoasă cu mediul Decarbonizarea sectorului de transport prin utilizarea electrificării şi a altor vectori energetici cu amprentă redusă de carbon (hidrogen, combustibili din surse regenerabile etc.); Dezvoltarea de sisteme de producţie şi reţele de alimentare pentru combustibili alternativi; Implementarea insuficientă de aplicaţii pentru stocarea energiei pe bază de hidrogen pentru transporturi; Reciclabilitatea materialelor folosite în sistemele de transport; Dezvoltarea tehnologiilor cu emisii zero pentru mobilitate; Metode pentru stocarea energiei la bordul vehiculelor; Electrificarea şi utilizarea căii ferate în transportul de marfă; Schimbarea comportamentului de deplasare; Creşterea capacităţii oraşelor de a implementa sisteme de mobilitate neutre climatic; Servicii climatice pentru sectorul transport. IMPACT: Sisteme de mobilitate inteligente Mobilitate conectată, automată şi cooperativă; Big Data şi inteligenţa artificială pentru mobilitate inteligentă; Sisteme de transport inteligente pentru creşterea siguranţei şi a rezilienţei infrastructurii de transport; Platforme de date deschise pentru mobilitate; Promovarea mobilităţii ca serviciu; Optimizarea sistemelor de transport multimodal şi modular, inclusiv cu ajutorul inteligenţei artificiale; Utilizarea dronelor în serviciile de livrare a produselor alimentare şi/sau uşoare. IMPACT: Transformări comportamentale pentru reducerea amprentei climatice Reducerea impactului activităţilor umane, inclusiv risipa alimentară, asupra emisiilor gazelor cu efect de seră; Atenuarea crizelor climatice şi de apă prin schimbarea şi diversificarea obiceiurilor alimentare; Metode sustenabile de a trăi în armonie cu mediul şi cu ecosistemele care o susţin; Cunoaşterea şi promovarea efectelor schimbărilor climatice la nivelul României; Dezvoltarea educaţiei privind impactul omului asupra mediului. Domeniul: Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură şi mediu IMPACT: Creşterea relevanţei pădurilor în reducerea poluării Compensarea defrişărilor masive şi a solurilor degradate şi deşertificate; Reducerea consumului de masă lemnoasă; Scoaterea graduală a pădurilor din circuitul silvic; Gestionarea sustenabilă a pădurilor în contextul schimbărilor climatice. IMPACT: Contribuţia agriculturii la neutralitatea şi rezilienţa climatică Implementarea unor sisteme agricole care să contribuie la neutralitatea climatică şi biodiversitate; Reducerea amprentei de carbon prin tehnologiile agricole inovative; Conservarea şi restaurarea resurselor naturale utilizate în agricultură (sol, apă, biodiversitate); Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de zootehnie; Estimarea emisiilor/absorbţiilor din utilizarea terenurilor, silvicultură şi agricultură; Servicii climatice pentru sectorul agricol. IMPACT: Recuperarea biodiversităţii, conservarea şi restaurarea durabilă a ecosistemelor şi serviciilor ecosistemice Conservarea şi restaurarea ecosistemelor afectate şi a celor la risc; Conservarea speciilor, conectivitatea habitatelor şi asigurarea integrităţii ecosistemelor; Asigurarea eficienţei sistemelor de producţie favorabile biodiversităţii (low input, ecologice); Creşterea biodiversităţii în sistemele agroalimentare; Managementul resurselor genetice (animale, vegetale) în vederea menţinerii biodiversităţii; Gestionarea resurselor naturale insuficient exploatate (flora spontană, culturi vechi, microorganisme); Schimbarea atitudinii oamenilor faţă de natură şi de ecologie; Controlul speciilor invazive; Asigurarea coexistentei dintre comunităţile locale şi faună; Evaluarea şi valorificarea serviciilor ecosistemice cu asigurarea conservării naturii; Prevenirea şi combaterea eutrofizării; Refacerea zonelor umede ca zone complexe de stocare a carbonului furnizoare de servicii de ecosistem; Dezvoltarea şi asigurarea resurselor de cunoaştere privind managemenul ariilor naturale protejate; Conştientizarea populaţiei şi implicarea cetăţenilor în ştiinţă. IMPACT: Bioeconomie circulară Reducerea consumului de ambalaje din plastic şi a poluării cu microplastice; Exploatarea integrală, în cascadă, a resurselor naturale; Valorificarea subproduselor şi deşeurilor din sectorul agroalimentar şi industriale nealimentare; Combaterea poluării mediului cu metale grele şi/sau radioactive; Sisteme de producţie agricolă şi de creştere a animalelor reziliente la schimbările climatice; Asigurarea sustenabilă a sănătăţii plantelor şi modernizarea sectorului fitosanitar; Reducerea amprentei de mediu a activităţilor din sectorul bioeconomic; Reducerea pierderilor de nutrienţi de-a lungul lanţului alimentar; Prevenirea şi combaterea poluării cu hidrocarburi offshore şi onshore; Valorificarea superioară a reziduurilor vegetale - bioeconomie circulară; Gestionarea apei şi a resurselor acvatice considerând apa de calitate o resursă greu regenerabilă; Valorificarea superioară a resurselor naturale. IMPACT: Gestionarea resurselor de apă şi dezvoltarea sustenabilă a pescuitului şi acvaculturii Managementul integrat al resurselor de apă; Asigurarea accesului la resurse de apă potabilă; Dezvoltarea acvaculturi şi pescuitului durabil; Dezvoltarea acvaculturi în sistem recirculant, cu dezvoltarea rolurilor complexe ale microorganismelor; Dezvoltarea acvaponiei; Dezvoltarea sustenabilă a sistemelor de irigaţii; Servicii climatice pentru sectorul gestionării resurselor de apă. IMPACT: Securitate alimentară şi nutriţională Reducerea inputurilor de sinteză chimică în bioeconomie; Siguranţa şi trasabilitatea produselor pe lanţul alimentar; Reducerea fenomenului de fraudă alimentară; Sistem agroalimentar rezilient şi durabil pentru asigurarea securităţii alimentare şi nutriţionale; Prevenirea agenţilor infecţioşi care trec de la o specie la alta şi pot traversa barierele de mediu; Alimente cu caracteristici nutriţionale superioare pentru diete sănătoase/personalizate; Reducerea comportamentelor alimentare deficitare; Asigurarea independenţei proteice, diversificarea surselor proteice şi creşterea eficienţei utilizării acestora; Nutriţiei de precizie de-a lungul lanţului alimentar; Dezvoltarea şi susţinerea agriculturii urbane şi periurbane; Dezvoltarea industriei agro-alimentare în zona rurală. IMPACT: Dezvoltarea durabilă, echilibrată şi incluzivă a zonelor urbane, rurale şi de coastă Soluţii integrate pentru oraşul inteligent; Reducerea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor municipale; Dezvoltarea infrastructurii verzi în mediul urban; Dezvoltarea rurală durabilă şi inteligentă; Stil de viaţă inteligent, prietenos cu natura şi adaptabil la schimbări; Eficientizarea utilizării energiei şi integrarea resurselor regenerabile în mediul construit; Agroecologia pentru dezvoltare durabilă, echilibrată şi incluzivă; Reducerea impactului evenimentelor extreme asupra mediului construit în zonele rurale, de coastă şi urbane folosind servicii climatice dedicate. Dezvoltare durabilă prin integrarea digitalizării şi a inteligenţei artificiale în mediul construit; Dezvoltarea agriculturi performante în dauna celei de subzistenţă. IMPACT: Modele inovatoare de guvernanţă, care încurajează durabilitatea şi rezilienţa Soluţii pentru implicarea societăţii şi a unor factori multipli în luarea deciziilor de politici; Modele inovatoare de guvernanţă prin modelare şi prognoză; Creşterea rezilienţei infrastructurii critice, prin monitorizare, modelare, alarmare şi control; Noi modele de afaceri şi de consum, prin inovare şi digitalizare pentru durabilitate şi rezilienţă; Instrumente de suport decizional pentru IMM-urile din sectorul agroalimentar; Susţinerea integrării întreprinderilor în lanţurile de valoare globale, inclusiv prin clustere; Evaluarea măsurii în care politicile actuale promovează durabilitatea şi rezilienţa; Modelarea programării dezvoltării locale şi regionale prin operarea la scara teritoriului. Domeniul: Sănătate IMPACT: O viaţă sănătoasă într-o societate supusă schimbărilor rapide Prevenirea proactivă, predictivă, personalizată şi participativă (P4) în sănătate; Prevenţia şi detecţia rapidă a bolilor infecţioase emergente cu potenţial pandemic; Cunoaşterea cauzelor de îmbolnăvire şi a factorilor care influenţează sănătatea; Identificarea mecanismelor care stau la baza tulburărilor mintale; Creşterea şanselor la o viaţă sănătoasă pentru copii; Adoptarea unui stil de viaţă sănătos prin educaţie şi modificarea factorilor de risc comportamentali; Îmbătrânirea sănătoasă şi activă. IMPACT: Traiul şi munca într-un mediu care promovează sănătatea Asigurarea unui randament optim la locul de muncă, în context ergonomic şi fără stres; Înţelegerea efectelor telemuncii asupra randamentului, monotoniei şi sănătăţii angajaţilor; Înţelegerea beneficiilor reorganizării programului de muncă şi ale reducerii monotoniei la locul de muncă; Identificarea de noi căi de promovare a sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă; Înţelegerea şi reducerea impactului poluării aerului, apei, solului şi poluării fonice; Înţelegerea impactului schimbărilor climatice asupra sănătăţii şi dezvoltarea de servicii climatice dedicate sănătăţii publice; Reducerea îmbolnăvirilor în rândul populaţiilor vulnerabile din cauza mediului favorabil de trai; Accesul la servicii de sănătate adaptate pentru cei care trăiesc/muncesc în medii periculoase; Conştientizarea importanţei testării periodice a stării de sănătate şi noi soluţii de screening al sănătăţii populaţiei; Înţelegerea efectelor stresului moral la locul de muncă asupra sănătăţii; Identificarea riscurilor de sănătate asociate profesiilor emergente. IMPACT: Gestionarea bolilor şi reducerea poverii acestora Prevenţia, detecţia precoce, tratamentul şi menţinerea calităţii vieţii în cancer; Reducerea poverii bolilor cardio- şi cerebrovasculare şi a implicaţiilor acestora pe termen lung; Supravegherea bolilor transmisibile cu incidenţă naţională ridicată şi a bolilor nosocomiale; Prevenirea, detecţia precoce, tratamentul şi menţinerea calităţii vieţii în bolile cronice netransmisibile, inclusiv predicţia timpurie cu ajutorul biomarkerilor; Promovarea sănătăţii mintale, prevenirea şi reducerea impactului patologiei neurodegenerative, însoţite de declin cognitiv; Reducerea poverii bolii pentru bolnavii cronici şi cei aflaţi sub tratament de lungă durată; Înţelegerea mecanismelor patogenice ale bolilor; Gestiunea volumelor mari de date clinice şi biologice diversificate, de calitate (cu "data sharing"); Interoperabilitate şi standardizare în utilizarea noilor tehnologii/metodologii. IMPACT: Acces la îngrijire medicală inovatoare, durabilă şi de înaltă calitate Creşterea calităţii serviciilor medicale, prin medicina personalizată; Sistem medical centrat pe pacient; Acces la servicii de medicină regenerativă; Transformarea digitală a serviciilor de sănătate şi asistenţă medicală; Asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru persoanele vulnerabile şi cele cu nevoi speciale; Evaluarea costurilor în sănătate şi adoptarea unui sistem de finanţare eficient; Soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea rezilienţei sistemului de sănătate, inclusiv adaptarea la schimbările climatice şi la evenimentele meteorologice extreme; Validarea şi sprijinirea introducerii în serviciile de sănătate a unor abordări terapeutice noi. IMPACT: Noi instrumente, tehnologii şi soluţii digitale pentru o societate sănătoasă Noi tehnologii de monitorizare preventivă a sănătăţii; Dezvoltarea aplicaţiilor bioingineriei medicale; Dezvoltarea telemedicinei; Utilizarea inteligenţei artificiale în medicină; Medicina de precizie; Medicina personalizată; Medicina regenerativă; Utilizarea eficientă a datelor medicale şi moleculare în sistemul medical românesc; Tehnologiile asistive pentru persoanele cu vulnerabilităţi sau cerinţe speciale; Creşterea interoperabilităţii şi a economiilor de scară în sistemul medical. IMPACT: Dezvoltarea unei industrii a sănătăţii inovatoare, durabile şi competitive Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea vor viza: Asigurarea unei autonomii strategice în domeniul medicamentelor esenţiale şi producţiei locale de vaccinuri; Soluţii cost eficiente pentru industria biomedicală, integrând tehnologii emergente precum nanotehnologii, proteze personalizate, bioinformatică, senzori şi wearables; Dezvoltarea de tehnologii medicale pentru viaţa activă; Capacitatea de a lupta cu microorganismele cu rezistenţă multiplă la medicamente; Soluţii pentru serviciile balneare şi de recuperare medicală; Soluţii pentru industria alimentelor funcţionale şi a serviciile asociate nutriţiei personalizate; Soluţii pentru dezvoltarea turismului medical din România. Domeniul: Cultură, creativitate şi societate incluzivă IMPACT: Guvernanţa democratică revigorată Creşterea transparenţei instituţiilor publice şi a administraţiei publice în general; Creşterea înţelegerii guvernanţei, inclusiv la nivelul grupurilor vulnerabile; Cetăţenia digitală - utilizarea competenta a noilor tehnologii în contextul cetăţeniei democratice; Noi abordări pentru a genera şi colecta participativ date cu privire la probleme ale comunităţii; Dezvoltarea de mecanisme şi instrumente funcţionale de implicare, consultare a cetăţenilor; Îmbunătăţirea mecanismelor participative prin adoptarea unor caracteristici specifice jocurilor ("gamificare"); Creşterea participării civice în luarea deciziilor, cu accent pe comunităţile vulnerabile; Dezvoltarea sistemelor de guvernanţă funcţionale la nivelul serviciilor şi proceselor publice; Reducerea atitudinii extremiste şi a radicalizării îndreptate împotriva minorităţilor; Cunoaşterea contribuţiei minorităţilor naţionale la dezvoltarea societăţii româneşti; Promovarea ştiinţei în societate; Promovarea rolului ştiinţei în fundamentarea politicilor publice; Dezvoltarea unei clase politice motivate de convingeri. IMPACT: Dezvoltarea patrimoniului cultural, a artelor şi a sectoarelor culturale şi creative Noi forme de educaţie prin cultură; Noi abordări transdisciplinare, integrative/holistice care să susţină gestionarea sustenabilă a patrimoniului cultural, crearea de noi produse culturale şi instrumente pentru managementul şi antreprenoriatul cultural; Reducerea rupturii dintre creativitatea artistică şi mediul social-economic; Stimularea dezvoltării competenţelor lingvistice atât în limba maternă, cât şi în limbi străine; Creşterea înţelegerii valorilor comune pentru mixul: cultură, patrimoniu, turism, dezvoltare economică; Dezvoltarea sentimentului de identitate şi apartenenţă europeană; Menţinerea diversităţii culturale; Dezvoltarea artei, designului şi a patrimoniului naţional intangibil; Reducerea traficului ilicit al bunurilor culturale şi gestionarea riscurilor în cazuri de forţă majoră; Dezvoltarea de soluţii privind integrarea populaţiilor care nu ţin pasul cu ritmul schimbărilor tehnologice; Recunoaşterea şi dezvoltarea patrimoniului în tranziţie; Realizarea conexiunii dintre inovarea tehnică şi artistică, respectiv inovarea socială. IMPACT: Rezilienţa socială şi economică Eradicarea sărăciei învăţării, cauza majoră a subdezvoltării capitalului uman; Identificarea şi crearea de instrumente eficace în dezvoltarea tinerilor defavorizaţi; Crearea unei societăţi reziliente prin combaterea fenomenelor de "fake news" şi pseudoştiinţă; Fundamentarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor societale transdisciplinare; Evaluarea perspectivelor sistemelor de protecţie socială prin prisma declinului demografic; Evaluarea impactului pe termen lung al politicilor fiscale şi analiza macroprudenţială a riscurilor sistemice asociate schimbării climatice; Adecvarea economică şi socială la fenomenele asociate globalizării; Creşterea rezilienţei economice şi sociale la şocurile aleatoare, exogene, disruptive; Adaptarea standardelor educaţionale la dinamica accelerată a pieţei muncii; Înţelegerea impactului migraţiei şi al mobilităţii forţei de muncă asupra rezilienţei economice şi sociale; Cultivarea identităţii şi valorilor naţionale în context european şi universal; Sistem meritocratic în sectorul public. IMPACT: Creşterea incluzivă şi reducerea vulnerabilităţilor Creşterea calităţii educaţiei şi a oportunităţilor de formare de-a lungul vieţii; Reducerea sărăciei: Reducerea polarizării sociale (cu toate motivele asociate: nivel de trai, educaţie, sănătate); Combaterea discriminării; Creşterea egalităţii de şanse şi tratament, care să includă dimensiunea de gen; Integrarea socială a persoanelor vulnerabile şi a copiilor cu nevoi speciale; Explorarea/înţelegerea factorilor care contribuie la starea de bine a cetăţenilor, precum relaţiile sociale, stilul de viaţă, rezilienţa în condiţii de stres, sănătatea fizică şi emoţională, echilibru viaţă - muncă, conectarea cu natura, spiritualitatea, s.a; Creşterea ocupării forţei de muncă, asigurarea locurilor de muncă decente pentru toţi; Accesul la cultură şi ştiinţă; Dezvoltarea instrumentelor şi a disponibilităţii de culegere de dovezi în raport cu implementarea politicilor publice; Noi căi de dezvoltare a culturii antreprenoriale. Domeniul: Securitate civilă pentru societate IMPACT: Diminuarea pierderilor cauzate de calamităţi naturale, accidentale şi de cele provocate de om Creşterea rezilienţei comunitare prin informare, educare şi implicare; Managementul riscurilor asociate dezastrelor tehnologice; Pregătirea pentru evenimentele multi-hazard în condiţiile schimbării climatice accelerate; Limitarea impactului fenomenelor meteo extreme (furtuni, viscole, tornade, temperaturi extreme), prin dezvoltarea de servicii climatice specifice; Reducerea impactului seismelor puternice, prin decizii corect informate, pe baze ştiinţifice; Diminuarea ameninţărilor CBRNE (chimice, biologice, radiologice, nucleare şi explozive); Dezvoltarea sistemului de management al riscului asociat inundaţiilor; Prevenirea accidentelor de laborator generatoare de riscuri biologice majore; Combaterea efectelor perioadelor de secetă şi reducerea deşertificării; Prevenirea şi limitarea incendiilor de pădure. IMPACT: Facilitarea mobilităţii pasagerilor şi a transporturilor legale de mărfuri, precum şi prevenirea comerţului ilicit, a pirateriei şi a altor acte criminale Reducerea incidenţei accidentelor rutiere majore; Limitarea traficului ilegal de deşeuri; Depistarea precoce şi oprirea traficului de persoane; Reducerea riscului de atac terorist asupra pasagerilor şi în spaţiile publice; Reducerea traficului (inclusiv a tranzitului) ilegal de mărfuri şi materii prime; Limitarea traficului de migranţi şi a imigraţiei ilegale; Schimbarea percepţiei cu privire la imigraţie; Creşterea siguranţei transportului modular; Optimizarea traficului rutier. IMPACT: Gestionarea mai eficientă a criminalităţii şi a terorismului şi îmbunătăţirea rezilienţei şi autonomiei infrastructurilor fizice şi digitale Reducerea corupţiei în sectorul public; Combaterea reţelelor de crimă organizată; Soluţii de regenerare urbane pentru creşterea siguranţei cetăţenilor; Creşterea gradului de încredere a populaţiei în forţele de ordine; Combaterea discriminării în aplicarea legii; Adaptarea societăţii la noile provocări de securitate hibride; Evaluarea impactului utilizării inteligenţei artificiale în sisteme de menţinere a securităţii colective. IMPACT: Creşterea securităţii cibernetice şi menţinerea unui mediu online mai sigur Dezvoltarea culturii de securitate cibernetică la nivel individual şi instituţional; Identificarea conţinutului instigator din mediul on-line; Pregătirea pentru ameninţări cibernetice asimetrice; Modele inovative de atragere şi formare a specialiştilor în domeniul securităţii cibernetice; Dezvoltarea de standarde de securitate cibernetică în sectorul public; Combaterea cyberbullying; Responsabilizarea furnizorilor de produse digitale din perspectiva securităţii cibernetice; Creşterea încrederii populaţiei în securitatea schimburilor de date prin Internet; Reducerea impactului atacurilor informatice asupra infrastructurilor critice; Noi metode de reducere a fraudelor online. OG2. Susţinerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente Specializările inteligente reprezintă priorităţi menite a construi un avantaj competitiv prin dezvoltarea şi corelarea punctelor forte ale cercetării şi inovării cu nevoile mediului de afaceri pentru a aborda oportunităţile emergente şi evoluţiile pieţei într-un mod coerent, evitând în acelaşi timp duplicarea şi fragmentarea eforturilor. Specializările inteligente se identifică printr-un proces de descoperire antreprenorială, un proces care pornind de la dovezi, implică dialogul iterativ al actorilor din mediul de afaceri, cercetare, instituţii publice şi din societatea civilă. Comisia Europeană încurajează elaborarea strategiilor naţionale/regionale de cercetare şi inovare pentru specializarea inteligentă ca un mijloc de a orienta utilizarea fondurilor publice spre investiţii strategice, integrate, pentru a valorifica potenţialul de creştere inteligentă şi economia cunoaşterii în toate teritoriile Uniunii. Strategiile de Specializare Inteligentă pentru perioada 2022 - 2027 operaţionalizează Obiectivul de Politică 1 (OP1) "O Europă mai competitivă şi mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente şi a conectivităţii TIC regionale" al politicii de coeziune, fiind parte a condiţiei favorizante pentru accesarea FESI. Regulamentul (UE) nr. 1060/2021 de stabilire a dispoziţiilor comune (Articolul 73) precizează că în cazul OP1 sunt compatibile cu strategiile de specializare inteligentă doar operaţiunile corespunzătoare obiectivelor specifice (i) dezvoltarea şi creşterea capacităţilor de cercetare şi inovare şi adoptarea tehnologiilor avansate şi (iv) dezvoltarea competenţelor pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială şi antreprenoriat. România a decis că va avea strategii de specializare inteligentă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare şi la nivel naţional, sinergice. Strategiile promovează următoarele principii: - cooperarea şi parteneriatul între actori, intra şi intersectorial, pentru a asigura consolidarea şi dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi inovare; – încurajarea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare care răspund cerinţelor pieţei şi provocărilor societale; – promovarea inovării sub toate formele - inovare de produs, de proces, de servicii etc.; – sinergia naţional-regional; – guvernanţa inclusivă şi multinivel, recunoscând necesitatea creării şi susţinerii unui sistem naţional-regional coeziv (strategie, instrumente de implementare şi entităţi implicate, cu responsabilităţi concrete şi distincte). Provocări Pentru perioada 2014 - 2020 România a avut cea mai mică pondere a fondurilor CDI în cadrul ESIF, în comparaţie cu ţările din regiune. Elaborarea cu întârzierea a Roadmap-ului privind infrastructurile de cercetare a dus la necorelarea cu lansarea competiţiilor dedicate acestora. Lipsa de predictibilitate a competiţiilor de proiecte nu a permis o corelare credibilă cu nevoile mediului de afaceri. Sinergiile cu fondurile europene şi naţionale nu au fost operaţionalizate, ceea ce a avut efect şi asupra programelor de teaming/twinning. O mare parte a cheltuielilor a fost orientată înspre achiziţia de echipamente, fără o corelare strânsă cu finanţarea activităţilor de cercetare conexe, cu măsurile de sprijin pentru asigurarea resursei umane în cercetare, sau cu dezvoltarea ofertei de servicii ştiinţifice şi tehnologice ceea ce se reflectă într-o oarecare măsură şi asupra sustenabilităţii. Eforturile de atragere a cercetătorilor din străinătate au fost asociate unor proiecte de cercetare de prea mică anvergură, inadecvate atât atragerii de cercetători de top ca lideri de proiect, cât şi consolidării unor grupuri de cercetare performante. Deşi există o bună practică în organizarea de competiţii deschise de proiecte pentru fondurile naţionale de cercetare (apelurile deschise având rate de suprascriere de peste 400%), în unele cazuri s-a apelat la metoda pipeline de proiecte (obţinut prin procesul participativ de generare a acestora). Deşi construirea unui pipeline de proiecte este de dorit în perspectiva acordării finanţărilor pe termen lung, acestea nu trebuie să substituie competiţiile deschise şi să genereze discriminări în ecosistemul de cercetare. Decuplarea de competiţii a condus la un număr considerabil mai mic de aplicaţii şi, implicit, la un număr şi mai mic al proiectelor eligibile. La nivel naţional în programul POC 2014-2020 au existat două instrumente dedicate parteneriatului între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, anume Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe şi Proiecte tehnologice inovative, care au avut în total 81 de proiecte contractate. Domeniile naţionale de specializare inteligentă au fost susţinute şi prin subprograme finanţate din PNCDI III (ex. proiecte complexe de C&D în parteneriat, vouchere de inovare), experienţă care poate fi extinsă în viitor la fondurile FESI. În condiţiile subfinanţării cronice a cercetării, şi, în cadrul acesteia, a ponderii scăzute a dezvoltării experimentale, organizaţiile publice de cercetare au un număr redus de cercetători, iar eforturile acestora sunt dispersate în proiecte pe termen scurt cu puternică încărcătură birocratică. Puţinele resurse sunt slab concentrate în jurul unor agende strategice şi cu atât mai puţin a unora realizate în parteneriat cu mediul de afaceri, neexistând în acest context premise pentru specializarea inteligentă. Conform Tabloului de Bord privind Inovarea Regională 2021, toate regiunile de dezvoltare din România sunt încadrate în categoria "inovatorilor emergenţi". Aproape două treimi din cheltuielile C&D şi jumătate dintre infrastructurile de cercetare sunt concentrate în Bucureşti - Ilfov. Decalajele între regiuni se menţin şi în ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu studii superioare în total populaţie, producţia ştiinţifică, activele intelectuale, ocuparea în sectoare de tehnologie medie şi înaltă şi în servicii intensive în cunoaştere ("knowledge-intensive"). Performanţele în inovare urmează un trend descendent la nivelul tuturor regiunilor, aspecte reflectate în decalaje regionale semnificative în planul cercetării şi inovării. România are 414 întreprinderi în domeniul tehnologiilor avansate. Gradul de clusterizare al acestora este unul ridicat (poziţia 9 din 27 ţări UE în 2019), oferta de specialişti este însă redusă (locul 23/27), numărul de brevete este foarte mic (deşi dintre cele existente 21% sunt asociate tehnologiilor avansate), rata de supravieţuire a start-up-urilor este una scăzută (poziţia 25/27), iar lansarea pe piaţă de noi produse şi servicii este relativ modestă (18/27). (Sursa: EC, Data Dashboard), ceea ce subliniază faptul că potenţialul este insuficient valorificat în planul tehnologiilor avansate. Corelarea naţional-regional La nivel naţional, componenta de Specializare inteligentă este parte a SNCISI şi are rolul de a stabili: - Domeniile naţionale prioritare de specializare inteligentă ce vizează domenii care au potenţialul de a produce efecte de antrenare în economie şi societate şi pentru care dimensiunea naţională a colaborării este importantă. Fără a le condiţiona, acestea pot fi complementare priorităţilor de specializare inteligentă la nivel regional; – Direcţiile de acţiune asociate susţinerii specializărilor inteligente naţionale, precum şi sinergiile posibile cu fondurile regionale; – Zone de convergenţă tematică interregională, bază pentru apeluri comune de proiecte între regiuni. La nivel regional, rolul fiecărui RIS3 este de a stabili: - Viziunea de dezvoltare regională prin prisma specializării inteligente; – Obiectivele şi direcţiile de acţiune în vedere susţinerii difuzării inovării în ecosistemele regionale, a mobilizării parteneriatelor între organizaţiile de cercetare şi mediul privat în zona cercetării aplicative şi a dezvoltării experimentale, precum şi a colaborării inter-regionale internaţionale pentru CDI; – Domeniile regionale de specializare inteligentă capabile să propulseze competitivitatea economică şi dezvoltarea socială, precum şi dubla tranziţie (ecologică şi digitală); – Mecanismele de facilitare a dialogului continuu la nivelul actorilor locali asociaţi specializărilor inteligente, în vederea susţinerii identificării şi avansării unor ambiţii, iniţiative comune şi proiecte. Mecanismul de corelare naţional - regional, respectiv SNCISI şi RIS3, are la bază următoarele principii: La nivel de obiective SNCISI prezintă o viziune la orizont 2030 pentru ansamblul naţional, viziune care are asociate o serie de ţinte măsurabile, la a căror realizare contribuie toate programele CDI şi de specializare inteligentă, implementate la nivel naţional sau regional, inclusiv cele în colaborare internaţională. Strategiile RIS3 au ţinte specifice şi concură la atingerea ţintelor naţionale în funcţie de obiectivele regionale specifice. La nivelul surselor de finanţare Specializarea inteligentă este susţinută la nivel naţional în special prin programul POCIDIF, iar la nivel regional prin programele operaţionale regionale (POR). SNCISI şi RIS3 reprezintă reperele strategice pentru dezvoltarea şi implementarea acestor programe. Atât la nivel regional, cât şi naţional actorii inovării vor fi încurajaţi ca în demersurile asociate specializării inteligente să acceseze fonduri şi din alte programe naţionale (PNCDI IV, PNRR, PO Sănătate, POEO 2022-2027, POTJ) şi internaţionale (Programul Orizont Europa, Programele de Cooperare Interregională şi Transfrontaliere, Erasmus+, Invest EU, Fondul pentru Inovare - Ministerul Energiei, etc). La nivelul identificării domeniilor de specializare inteligentă Sunt considerate trei paliere: - Palierul regional, rezultat al proceselor de descoperire antreprenorială desfăşurate la nivel regional, bază pentru programele regionale; – Palierul naţional, focalizat pe tehnologiile cu impact transformativ, identificate prin procesul de descoperire antreprenorială la nivel naţional. Acest palier vizează programele naţionale de susţinere a specializării inteligente (în special POCIDIF); – Palierul interregional, care cuprinde convergenţe tematice între anumite regiuni. Acest palier nu se identifică prin descoperire antreprenorială dedicată, ci prin analiza domeniilor stabilite la nivel regional, cu validarea convergenţei din partea ADR-urilor. Palierul interregional reprezintă în principal bază de sinergie a fondurilor între regiuni. La nivelul actualizării domeniilor de specializare inteligentă Aceasta se realizează în 2025 şi 2027 prin: - Evaluarea domeniilor existente, atât la nivel regional (de către ADR-uri), cât şi naţional (de către MCID); – Procese de descoperire antreprenorială la nivel regional, care valorifică inclusiv ghidurile şi metodologiile elaborate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene şi DG Regio, avizată prin OM MLPDA nr. 3630/18.08.2020; – Procese de descoperire antreprenorială la nivel naţional, specifice focalizării pe domenii tehnologice de frontieră, urmând metodologia elaborată în cadrul proiectului SIPOCA 592; – Dialog/Decizie a ADR-urilor facilitată în cadrul CCSI privind actualizarea zonelor de convergenţă inter-regională. Domeniile de specializare inteligentă la nivel naţional Domeniile naţionale de specializare inteligentă reprezintă o componentă cheie a SNCSI; componentă a politicii europene de coeziune, specializarea inteligentă, urmăreşte să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Specializările inteligente la nivel naţional vizează preponderent (dar nu exclusiv) domenii intensive tehnologic (tehnologii ale viitorului) pentru care dimensiunea naţională a colaborării este importantă şi care au potenţial de a produce efecte de antrenare în economie şi societate. Rezultatul procesului de descoperire antreprenorială la nivel naţional, inclusiv al consultării privind evaluarea multicriterială a propunerilor de specializări inteligente, este concretizat în următoarele domenii şi subdomenii de specializare inteligentă identificate: 1. Bioeconomie 1.1. Tehnologii pentru economia albastră Include tehnologiile inovative pentru creşterea sustenabilităţii şi valorificarea superioară a resurselor marine - minerale, energetice neconvenţionale, biologice. 1.2. Ameliorarea seminţelor şi raselor Crearea de soiuri/varietăţi/hibrizi/ideotipuri de plante şi rase de animale mai bine adaptate la noile provocări din agricultură şi silvicultură, precum schimbările climatice, factorii de stres biotici şi abiotici existenţi, nevoia de hrană sănătoasă şi în volume tot mai mari şi de un mediu sănătos. Include şi producerea de puieţi forestieri genetic amelioraţi, rezistenţi la secetă, la boli şi dăunători, adaptaţi la condiţii extreme şi utilizaţi în reconstrucţia ecologică. 1.3. Tehnologii pentru agricultura ecologică, agroecologie şi silvicultură Agricultura ecologică este un sistem de producţie agricol durabil, ce susţine sănătatea solului, a ecosistemelor şi a oamenilor. Se bazează pe procese ecologice, biodiversitate şi cicluri adaptate la condiţiile locale în detrimentul utilizării input-urilor cu efecte adverse. Tehnologiile avansate la nivel de complex ecosistemic contribuie la dezvoltarea sectoarelor forestier, cinegetic, agrosilvic şi agroecologic. 1.4. Agricultura 4.0 Agricultura 4.0 reprezintă noua revoluţie agricolă, integrând agricultura de precizie, robotica, aplicaţii ale IoT, big data, blockchain, inteligenţei artificiale şi ale tehnologiilor de imagistică a plantelor. Acest progres tehnologic va conduce la implementarea unor procese specifice mai eficiente, sigure şi prietenoase cu mediul şi la o valorificare mai bună a resurselor disponibile. 1.5. Alimente sigure şi durabile pentru o dietă sănătoasă Include dezvoltarea de alimente durabile bazate pe concepte dietetice sănătoase, conforme cu nevoile nutriţionale/senzoriale ale consumatorilor, cu normele de calitate şi legate de stilul de viaţă local. Urmăreşte echilibrul între cerere şi resurse, prin (1) dezvoltarea de alimente reformulate din punct de vedere compoziţional în scopul combaterii bolilor de nutriţie/obezităţii, (2) valorificarea de materii prime autohtone/provenite din culturi ecologice, şi (3) dezvoltarea de sisteme de autenticitate şi siguranţă alimentară. Parte a acestui demers, foodomics permite conectivitatea dintre alimente, dietă, sănătatea individului, prin aplicarea unor abordări "omice" precum genomica, transcriptomica, proteomica şi metabolomica, epigenomica, lipidomica, interactivomica, metalomica şi/sau diseasomica. 2. Economie digitală şi tehnologii spaţiale 2.1. Dispozitive şi sisteme microelectronice pentru produse inteligente Include dispozitive şi circuite integrate, inclusiv bazate pe efecte cuantice, senzori inteligenţi, lab-on-a chip şi microsisteme. Domeniul este focalizat pe soluţii inovative în proiectarea, implementarea, testarea şi caracterizarea circuitelor integrate, dispozitivelor şi sistemelor microelectronice destinate dezvoltării produselor inteligente. 2.2. Reţelele viitorului, comunicaţii, internetul lucrurilor Cuprinde aplicaţii bazate pe reţele de senzori inteligenţi, Internetul lucrurilor şi formele asociate de calcul distribuit ("fog" sau "edge"), precum şi integrarea acestora cu tehnologiile geospaţiale, în domenii diverse precum: prevenţia şi reacţia rapidă la dezastre naturale, oraşul inteligent, comunicarea vehicul-vehicul, monitorizarea pacienţilor etc. 2.3. Tehnologii pentru economia spaţială Economia spaţială implică tehnologii inovative din mecanică, mecatronică, robotică, electronică, comunicaţii, IT, biologie şi medicină, materiale, aplicaţii radio, THz, IR, UV la X şi gamma, etc. şi are un rol cheie în securitatea naţională, managementul dezastrelor, protecţia mediului, rezilienţa comunicaţiilor, traficul aerian, maritim şi terestru etc. Aceasta include şi tehnologiile de operare robotică pentru noua generaţie de vehicule de explorare a spaţiului. 2.4. Tehnologii XR Cuprinde aplicaţii complexe ale tehnologiilor imersive, precum realitate virtuală, realitate augmentată, interfaţa creier-calculator ("Brain-Machine Interface" - BMI) pentru domeniile: cultural, educaţional, industrial, terapeutic şi medical, servicii (de divertisment, retail etc.) 2.5. Sisteme de inteligenţă artificială Include tehnicile inteligenţei artificiale şi aplicaţiile acestora precum prelucrarea limbajului, vederea computerizată, predicţia evoluţiei unor fenomene, sistemele de recomandare etc. O atenţie deosebită se va acorda sistemelor de inteligenţă artificială de încredere, definite ca sisteme tehnic robuste, sigure, transparente, capabile să explice deciziile luate şi care să asigure nediscriminare, diversitate, echitate, contribuind la bunăstarea socială. 2.6. Securitate cibernetică Securitatea cibernetică vizează protejarea sistemelor şi a reţelelor informatice şi gestiunea riscurilor, în contextul extinderii frontului vulnerabilităţilor ca urmare a digitalizării rapide şi a importanţei datelor ca resursa fundamentală în economie şi cercetare. Inovarea în securitatea cibernetică include soluţii pentru automatizarea profilării vulnerabilităţilor şi a adresării atacurilor, protejarea fluxurilor de date, managementul identităţilor, recuperarea în situaţii de atac şi educarea utilizatorilor. 2.7. Tehnologii pentru trasabilitate Cuprinde aplicaţii ale tehnologiilor disruptive precum blockchain, inteligenţa artificială, internetul lucrurilor şi platforme colaborative, prin care se asigură trasabilitatea bunurilor diverse, permiţând garantarea autenticităţii, transparentizarea şi eficientizarea lanţurilor de valoare adăugată. 2.8. Roboţi şi agenţi cognitivi Robotica cognitivă vizează înzestrarea roboţilor cu inteligenţă artificială, permiţându-le să înveţe şi să răspundă la situaţii diverse din lumea reală. Funcţiile unui robot inteligent includ, de exemplu: vedere artificială, recunoaştere automată a vorbirii, sinteza automată a vorbirii, anticipare şi planificare, mişcare autonomă, imitaţia morfo-funcţională umană, capacitatea de învăţare, abilitatea de a explora pe cont propriu. 3. Energie şi mobilitate 3.1. Mobilitate verde Include vehicule electrice şi hibride, inclusiv bazate pe hidrogen, pentru toate tipurile de transport, precum şi: componente ale sistemelor de propulsie şi cele auxiliare acestora; sisteme de stocare a energiei şi de management energetic pentru acestea; utilizarea în comun şi integrarea acestor vehicule în oraşe inteligente; soluţiile de interoperabilitate şi intermodalitate în transport. 3.2. Tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute sau zero Tehnologii şi sisteme de conversie a energiei din surse regenerabile de energie (hidraulică, eoliană, solară, biomasă, geotermală), valorificarea energetică a hidrogenului, utilizarea energiei nucleare, valorificarea energetică cu emisii scăzute a cărbunelui şi a gazelor naturale. 3.3. Digitalizare în energie Soluţiile digitale pentru monitorizarea şi controlul sistemelor energetice, integrate între palierele sectorului (producere, transport, distribuţie, utilizare) vor facilita implementarea măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, sporirea flexibilităţii sistemului, prioritizarea consumului de energie curată şi optimizarea consumurilor la utilizatori. Digitalizarea permite implementarea unor funcţii de tip Smart Grids la nivelul transportului şi distribuţiei de energie electrică, dar şi la cel al utilizatorilor. 3.4. Stocarea energiei Stocarea energiei este principalul mijloc prin care se asigură creşterea ponderii surselor regenerabile de energie. Sunt câteva elemente majore care impulsionează dezvoltarea tehnologiilor în zona stocării energiei: eforturile de decarbonizare a sectoarelor economice, digitalizarea şi descentralizarea - în care consumatorii finali devin "actori" activi ("pro-sumers"). Sistemele de stocare pot fi chimice, cu potenţial gravitaţional, cu potenţial electric, la temperatura ridicată, cu căldura latentă şi de tip cinetic. 4. Fabricaţie avansată 4.1. Tehnologii de fabricaţie pentru industria aeronautică Noi tehnologii de fabricaţie care răspund cerinţelor pentru industria aerospaţială în contextul "Green Deal" şi "Circular Aviation". Tehnologiile vizează atât introducerea materialelor de nouă generaţie (poli/multi-funcţionale), cât şi performanţa pe întreg ciclul de producţie-utilizare-reciclare. 4.2. Digitalizarea şi robotizarea fabricaţiei Include aplicaţiile industriale ale internetului lucrurilor, roboţi industriali înzestraţi cu inteligenţă artificială, inclusiv roboţi inteligenţi autonomi pentru logistică. 4.3. Tehnologii avansate de fabricaţie Include tehnologiile de fabricaţie aditivă, cu materiale organice sau anorganice, şi alte tehnologii de fabricaţie de precizie, precum - de exemplu: prelucrări tehnologice cu laser (sudură, sinterizare, acoperire), maşini unelte cu toleranţă micronică, etc. 5. Materiale funcţionale avansate 5.1. Optoelectronica Vizează dispozitivele electronice care detectează, generează şi controlează radiaţia electromagnetică din spectrul ultraviolet, vizibil şi infraroşu, incluzând cristalele fotonice şi circuitele fotonice integrate. Optoelectronica realizează legături între optică, electronică, senzori, comunicaţii, lab-on-chip şi tehnologii cuantice şi are aplicaţii în biologie, medicină, industria farmaceutică, chimia şi ştiinţa materialelor, industria semiconductorilor. 5.2. Materiale compozite inteligente Materialele compozite inteligente sunt responsive la stimuli externi precum stres mecanic, câmpuri magnetice/electrice, lumină, temperatură, pH, umiditate, componente chimice. Au aplicaţii în construcţii (materiale şi finisaje durabile cu proprietăţi de autoreparare, autocurăţare, materiale fotoactive, cromoactive, cu senzori încorporaţi), în industria textilă (textile cu proprietăţi antibacteriene, de autoadaptare), pentru electronice/comunicaţii, actuatori/senzori, dispozitive medicale (muşchi artificiali, pansamente inteligente). 5.3. Materiale reciclabile şi tehnologii pentru reciclarea materialelor Domeniul vizează proiectarea şi dezvoltarea de materiale care să conducă - în contextul utilizării lor în economie - la implementarea unor procese şi tehnologii de reciclare eficiente, cu consum mic de energie şi poluare limitată. Se urmăreşte astfel inclusiv reducerea dependenţei de materiile prime critice, prin dezvoltarea de soluţii alternative green şi sustenabile pe termen mediu şi lung. 5.4. Materiale pentru aplicaţii electronice, electrice, fotonice, magnetice şi în senzoristică Include materiale, inclusiv bioinspirate, pentru componente electrice şi electronice, senzori inteligenţi (inclusiv biochimici, chimici şi electrochimici), dispozitive micro- şi nanoelectronice, componente şi sisteme fotonice, dispozitive cuantice, dispozitive pentru recuperarea energiei, precum şi tehnologii de integrare a acestora în aplicaţii din inginerie, telecomunicaţii, tehnologia informaţiei, spaţiu şi securitate, tehnologii cuantice, biochimie, medicină. 5.5. Materiale biocompatibile Vizează proiectarea, modelarea, fabricarea şi caracterizarea materialelor avansate, inteligente, înalt-funcţionale şi dezvoltările în ingineria suprafeţei, pentru aplicaţii bioinspirate şi biomimetice în sectorul medical precum: dispozitive implantabile, medicina regenerativă/personalizată/de precizie, sisteme de eliberare controlată, diagnostic (inclusiv bio-imagistică), platforme teranostice, biosenzori, bio(nano)tehnologii, soluţii în imunologie şi cosmetică. 5.6. Materiale pentru energie Include materialele pentru panouri fotovoltaice, baterii, celule de combustie, materialele superconductoare, acoperiririle superhidrofobe, materialele termoizolante şi alte materiale inovatoare, cu funcţionalitate sporită în domeniul producerii, stocării şi transportului energiei. 6. Mediu şi eco-tehnologii 6.1. Tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea şi depoluarea mediului Include tehnologiile de monitorizare a mediului (inclusiv prin reţele de senzori şi date satelitare), precum şi cele menite să îmbunătăţească calitatea aerului, apelor, solului şi a sistemelor biologice complexe şi să permită gestionarea rapidă şi eficientă a situaţiilor de contaminare. 6.2. Tehnologii pentru economia circulară Include tehnologiile pentru gestionarea deşeurilor (precum cele pentru colectarea şi selectarea optimizată, filtrarea apei, reprocesarea biologică, valorificarea deşeurilor în energie, piroliză etc) şi ansamblul soluţiilor care contribuie la reducerea deşeurilor şi creşterea gradului de reciclare în lanţurile valorice asociate produselor electronice, bateriilor, ambalajelor, materialelor plastice, produselor textile, construcţiilor, alimentelor ş.a. 7. Sănătate - prevenţie, diagnostic şi tratament avansat 7.1. Chirurgia de precizie Include roboţi chirurgicali şi soluţii de inteligenţă artificială, imagistică, realitate augmentată şi/sau virtuală cu rol în intervenţii de precizie în chirurgie plastică, urologie, ginecologie, ortopedie, neurologie, chirurgie toracică, ORL, chirurgie bariatrică, rectală şi colonică, oncologii multiple, chirurgie buco-maxilo-facială. 7.2. Tehnologii nucleare diagnostico-terapeutice de nouă generaţie Include dezvoltarea tehnologiilor pentru terapia cu protoni - fascicule cu energie mare pentru tratarea tumorilor; terapia sistemică cu radionuclizi - radiofarmaceutice: biomolecule cu capacitate de ţintire specifică (peptide, anticorpi, nanostructuri) şi radioizotopi terapeutici; Tomografia Computerizată cu Emisie de Fotoni Singulari (SPECT); Tomografia prin Emisie de Pozitroni cuplata cu Tomografia Computerizată (PET-CT) pentru diagnostic precoce, monitorizarea terapiei şi follow-up; imagistică hibridă: PET-CT, PET-IRM şi SPECT-CT. 7.3. Medicina longevităţii Domeniul vizează prelungirea duratei de viaţă şi a calităţii ei prin creşterea capacităţii de apărare imunologică a organismului cu ajutorul produselor de tip senolitic, nutraceutice etc.; prin medicina celulară şi moleculară; prin obiectivarea stresului şi a efectelor acestuia pe termen lung, prin dezvoltarea de soluţii centrate pe pacient şi mediu, folosind soluţii smart. 7.4. Diagnosticare precoce Include teste şi analize funcţionale, imagistică, biomarkeri, senzori (purtabili sau implantaţi), sisteme de detecţie rapidă şi analiză patogeni pentru identificarea în stadiu precoce şi screening-ul unor boli precum demenţa, cancerul sau bolile infecţioase emergente (cu virusuri, bacterii şi fungi). 7.5. Tehnologii pentru o viaţă autonomă Include tehnologii inteligente pentru o îmbătrânire activă şi sănătoasă şi o viaţă autonomă a persoanelor cu dizabilităţi/deficienţe (fizice, cognitive, perceptive), boli sau traume, în toate aspectele relevante - viaţă domestică, interacţiuni sociale, mobilitate, timp liber. Tehnologiile includ dispozitive, senzori (şi wearables) pentru monitorizarea activităţii, a parametrilor fiziologici sau ambientului, roboţi (de companie, colaborativi, exoskeleton), algoritmi de inteligenţă artificială. 7.6. eHealth eHealth acoperă interacţiunea bazată pe tehnologia informaţiei şi comunicaţii pentru a îmbunătăţii prevenţia, diagnosticul, tratamentul, monitorizarea şi managementul problemelor de sănătate sau a obiceiurile de viaţă care influenţează starea de sănătate. La nivel tehnic include reţele de informaţii şi transmitere de date; înregistrări electronice de sănătate; servicii de medicamente; reţele de comunicare pacient-furnizor şi instituţie - instituţie; sisteme de asistare, inclusiv bazate pe monitorizare prin sisteme purtabile. 7.7. Medicina personalizată şi genomică Medicina personalizată reprezintă un model medical care utilizează caracterizarea fenotipurilor şi genotipurilor indivizilor pentru adaptarea strategiei terapeutice la caracteristicile persoanelor sau pentru determinarea predispoziţiei la boală şi/sau pentru personalizarea nutriţiei. Include tehnologii pentru profilări moleculare, imagistică medicală, big data, cercetare în genomică. 7.8. Tehnologiile pentru sisteme purtabile Include dispozitive electronice inteligente care sunt purtate aproape de sau pe suprafaţa pielii, care detectează, analizează şi transmit informaţii (inclusiv în cloud) referitoare la semnale ale corpului, cum ar fi semne vitale şi/sau date ambientale şi care permit, în unele cazuri, biofeedback imediat. Aplicaţiile sunt în domeniul medical şi fitness, dar şi în monitorizarea mediului sau industria divertismentului. OS.2.1. Susţinerea şi încurajarea implicării în proiecte de specializare inteligentă şi valorificarea rezultatelor Acţiuni Sprijinul pentru dezvoltarea specializării inteligente la nivel naţional se va realiza, în principal, prin următoarele acţiuni: A1. Încurajarea creării de parteneriate între organizaţiile de cercetare şi mediul privat care să susţină specializarea inteligentă prin dezvoltarea de Centre de inovare şi tehnologie, coordonate de către lideri cu experienţă ştiinţifică şi/sau de business. Centrele acoperă, în principal, activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare (inclusiv atragerea de cercetători de top din străinătate), infrastructură tehnologică, dezvoltare resurse umane şi capacităţi de relaţionare cu industria. În faza pregătitoare, trebuie să se asigure elaborarea, în colaborare a organizaţiilor de cercetare cu mediul de afaceri, a unei agende de cercetare şi inovare clare, a unui plan de acţiuni privind transferul tehnologic şi a unei strategii de colaborare cu industria şi cu utilizatorii finali. În parteneriatul asociat centrelor de inovare şi tehnologie este susţinută participarea inclusiv a companiilor mari. Susţinerea proiectelor de colaborare între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, care urmăresc conceperea, realizarea şi testarea de modele demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau cu îmbunătăţiri semnificative, pe întregul traiect de la idee la piaţă. A2. Susţinerea mobilizării pentru participarea la parteneriatele RIS3 dezvoltate la nivel naţional şi realizarea de investiţii interregionale în proiecte ale UE prin: ● dezvoltarea şi operaţionalizarea unui grup de manageri de domenii de specializare inteligentă la nivel naţional, cu rolul de a monitoriza implementarea intervenţiilor şi evoluţia ecosistemelor, facilitând dialogul continuu cu decidenţii (MCID). Se va crea Portalul specializării inteligente, instrument de comunicare online, ce va fi creat pentru a oferi informaţii detaliate privind domeniile de specializare naţionale şi regionale, proiectele şi rezultatele obţinute (prin inter-operare cu Registrele naţionale CDI) şi, de asemenea, privind comunităţile asociate, calendarul competiţiilor, calendarul evenimentelor de descoperire antreprenorială etc. ● întărirea capacităţii administrative a ecosistemului naţional şi/sau regional de inovare prin instruiri, schimb de experienţă şi bune practici, în domeniul specializării inteligente şi tranziţiei industriale şi antreprenoriatului; susţinerea colaborării între organizaţiile de cercetare şi mediul privat în proiecte CDI, care adresează domeniile de specializare inteligentă. La nivel regional se vor lansa competiţii care vizează domeniile regionale de specializare inteligentă şi vor urmări localizarea rezultatelor în regiunea respectivă. La nivel naţional, competiţiile vor viza domeniile naţionale de specializare inteligentă. ● susţinerea accesului IMM-urilor la servicii de experiment ştiinţific şi tehnologic prin vouchere dedicate. OS.2.2. Susţinerea specializării inteligente la nivel de regiuni Acţiune A1. Creşterea finanţării pentru domeniile şi nişele de specializare inteligentă pentru fructificarea potenţialului economic de competitivitate de la nivel regional prin valorificarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, orientarea lor către business şi finalitate economică, dar şi alinierea lor la obiective de dezvoltare sustenabilă. Susţinerea colaborării între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare local şi regional, precum şi pentru atingerea masei critice, prin crearea de parcuri de specializare inteligentă. Strategiile de Specializare Inteligentă ale regiunilor, RIS3, 2022 - 2027 urmăresc definirea unor direcţii de inovare interdisciplinare care să conducă la obţinerea de produse şi servicii puternic diferenţiate, bazate pe resurse locale. Strategiile au ca obiectiv transformarea economică prin inovare, bazându-se pe sectoare şi activităţi economice care au potenţial de inovare, dar şi pe rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare. Totodată, sunt luate în considerare resursele unice, provocările globale şi competitivitatea industrială europeană, tendinţele globale, dar şi contextul regional, naţional şi european. Bazate pe concluziile analizelor socio-economice, pe avantajele comparative ale fiecărei regiuni în parte, pe punctele tari şi oportunităţi, strategiile, prin structură şi conţinut, urmăresc formularea unui răspuns coerent şi articulat la problemele şi punctele slabe ale regiunilor, prin propunerea unei viziuni strategice ce susţine dezvoltarea economică inteligentă a fiecărei regiuni în parte, concomitent cu dezvoltarea capacităţii acestora de a se adapta şi de a putea răspunde la principalele provocări societale actuale în vederea realizării tranziţiei la o economie bazată pe cunoaştere. RIS3 sunt realizate printr-o abordare de tip bottom-up, care s-a bucurat de contribuţia unui număr ridicat de actori ai ecosistemului regional de inovare, într-un Proces de Descoperire Antreprenorială - EDP incluziv, cu scopul de a stabili domeniile în care se vor concentra investiţiile aferente Obiectivelor specifice (i) dezvoltarea şi creşterea capacităţilor de cercetare şi inovare şi adoptarea tehnologiilor avansate şi (iv) dezvoltarea competenţelor pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială şi antreprenoriat din cadrul Obiectivului de Politică 1 al politicii de coeziune "O Europă mai competitivă şi inteligentă" pentru perioada 2021 - 2027. Documentele complete ale RIS-urilor regionale se regăsesc în paginile web ale ADR-urilor. 2.2.1. Regiunea Nord-Est Viziunea de dezvoltare la orizontul anului 2027 - Regiunea Nord-Est creează, transferă şi transpune în practică inovaţie sistematic, sustenabil şi cu beneficii societale, în următoarele Domenii-Cheie - Agroalimentar & Industria Lemnului, Textile, Sănătate, Turism, TIC, Energie şi Mediu. Strategia este gândită să intervină pe următoarele direcţii: P1: Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare-inovare şi tranziţie industrială, prin promovarea parteneriatelor pentru dezvoltarea/actualizarea curriculei educaţionale şi sincronizarea ofertei de pregătire cu nivelul tehnologic actual din domeniile prioritare Smart, facilitarea stagiilor de practică a elevilor, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor în industrie şi dezvoltarea activităţilor extraşcolare dedicate creativităţii şi atitudinii inovative, dezvoltarea aptitudinilor pedagogice în învăţământul preuniversitar şi universitar regional şi familiarizarea cadrelor didactice cu noile trenduri şi tehnologii relevante pentru domeniile Smart. P2: Creşterea capacităţii companiilor de a inova şi exploata potenţialul regional pentru digitalizare, prin dezvoltarea capacităţii ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea, maturizarea şi internaţionalizarea start-up/spin-off în domenii de specializare inteligentă, sprijinirea dezvoltării tehnologice şi durabile a companiilor inovative (investiţii inovative pentru noi tehnologii, transformare digitală şi soluţii de economie circulară), dezvoltarea unor soluţii smart pentru dezvoltarea comunităţilor locale. P3. Creşterea capacităţii, performanţelor şi atractivităţii ecosistemului regional de cercetare-dezvoltare, prin consolidarea capacităţii de cercetare-inovare la nivel regional, ca răspuns la nevoile identificate în EDP, promovarea colaborării între organizaţiile CDI şi mediul de afaceri, dezvoltarea capacităţii de transfer tehnologic regionale. P4. Creşterea capacităţii de asociere şi internaţionalizare prin susţinerea creării şi consolidării reţelelor de afaceri şi a clusterelor, promovarea cooperării interregionale şi internaţionale în domeniul CDI, atragerea investiţiilor străine directe în domenii prioritare Smart. P5. Dezvoltarea capacităţii administrative la nivel regional, a actorilor implicaţi în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea RIS3 Nord-Est şi dezvoltarea competenţelor la nivelul entităţilor implicate în procesul de descoperire antreprenorială. Domeniile şi nişele cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: - Agroalimentar & Industria lemnului - Nişele identificate sunt: Smart-farming, Utilizarea produselor agricole în scopuri non-alimentare, Impactul agriculturii asupra mediului, Biosecuritate şi siguranţă alimentară şi Sectorul forestier şi industria lemnului; – Energie - Nişele identificate sunt: Energie din surse alternative şi Eficienţă energetică; – Mediu - Nişele identificate sunt: Apă (soluţii inovative), Aer (soluţii inovative) şi Economie circulară; – Textile - Nişele identificate sunt: Procese şi aplicaţii high-tech în textile, Textile tehnice şi funcţionale şi Digital fashion; – TIC - Nişele identificate sunt: Modernizare industrială, Cybersecurity, Trasabilitate şi big data, Smart-city şi smart-village, Dezvoltare de noi produse hardware & software; – Sănătate - Nişele identificate sunt: Biotehnologii medicale şi farmaceutice, Medicină de precizie, Medicină de prevenţie, e-Health, Biosecuritate (medicina veterinară - medicina umană); – Turism - Nişele identificate sunt: Soluţii TI&C, Marketing şi promovare creativă, Turism pentru stil de viaţă sănătos, Eco-turism, Turism de business, Turism cultural. 2.2.2. Regiunea Sud-Est Viziunea - Regiunea Sud-Est este aliniată cu tendinţele de dezvoltare de la nivel naţional şi sprijină îmbunătăţirea capacităţilor şi abilităţilor reprezentanţilor mediului academic, mediului public şi privat şi ai societăţii civile de a dezvolta şi implementa acţiuni integrate de specializare inteligentă, utilizând o abordare bazată pe cunoaştere. Strategia este gândită să intervină pe următoarele direcţii: O.S.1 - Consolidarea capacităţilor de cercetare şi inovare la nivelul mediului academic, mediului public şi privat, adresând prioritatea strategică transversală: Sprijinirea activităţii organizaţiilor care desfăşoară activităţi de cercetare - dezvoltare şi inovare. O.S.2 - Creşterea competitivităţii domeniilor cu potenţial de specializare inteligentă, prin digitalizarea proceselor şi utilizarea sistemelor informatice, adresând prioritatea strategică transversală - Transformarea digitală prin susţinerea implementării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) la nivelul domeniilor de specializare inteligentă. O.S.3 - Dezvoltarea abilităţilor resurselor umane pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială şi antreprenoriat adresând prioritatea strategică transversală - Sprijinirea activităţii organizaţiilor care desfăşoară activităţi de cercetare - dezvoltare şi inovare. O.S.4 - Adoptarea tehnologiilor avansate (KET) în domeniile de specializare inteligentă adresând prioritatea strategică transversală: - Susţinerea aplicării tehnologiilor generice esenţiale (Key Enabling Technologies - KET) la nivelul domeniilor de specializare inteligentă. Domeniile cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt structurate pe trei piloni de dezvoltare regională astfel: - Pilonul I. Inovare în industrii tradiţionale, cu domeniile Inginerie şi transport naval şi Industria confecţiilor. Are ca obiectiv sprijinirea inovării în industrii cu tradiţie în regiune cu scopul creşterii competitivităţii acestora la nivel internaţional şi susţinerii dezvoltării economice la nivel regional; – Pilonul II. Dezvoltare sustenabilă prin inovare, cu domeniile Agro-alimentar şi biotehnologii, Acvacultură, pescuit şi Turism. Are ca obiectiv susţinerea dezvoltării sustenabile în domenii cheie ale regiunii cu scopul îmbunătăţirii nivelului de trai pentru toţi locuitorii regiunii; – Pilonul III. Societate şi economie regională smart prin transformare digitală, cu domeniul Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Are ca obiectiv susţinerea dezvoltării economice şi sociale a regiunii prin aplicarea noilor tehnologii în domeniile competitive cheie. 2.2.3. Regiunea Bucureşti - Ilfov Viziunea - Regiunea Bucureşti-Ilfov se va menţine pe o traiectorie ascendentă din perspectiva performanţelor în materie de inovare astfel încât să ajungă la cel puţin 70% din media UE. Strategia are următoarele obiective: Dezvoltarea capacităţii regionale de cercetare-dezvoltare-inovare, prin crearea şi dezvoltarea infrastructurilor de CDI, transfer tehnologic şi a clusterelor inovative şi Sprijinirea procesului de generare, exploatare şi difuzare a cunoaşterii; Susţinerea unei economii regionale competitive, prin crearea de noi întreprinderi inovatoare şi îmbunătăţirea performanţei celor existente; Transformarea digitală a economiei şi societăţii prin sprijinirea adoptării tehnologiilor digitale în întreprinderi şi în autorităţile publice locale; Consolidarea cooperării şi a competenţelor actorilor din ecosistemul regional de CDI prin îmbunătăţirea competenţelor şi abilităţilor resurselor umane pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială, digitalizare şi antreprenoriat şi Îmbunătăţirea cooperării între actorii ecosistemului regional de inovare. Domeniile şi nişele cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor - Nişele identificate sunt: Soluţii IT de securitate cibernetică; Produse şi servicii digitale de monitorizare şi control pentru mediu şi agricultură; Sisteme, aplicaţii şi platforme în domeniul medicinei şi bunăstării umane; Crearea şi dezvoltarea de produse digitale proprietare şi aplicaţii ale viitorului; Transformarea economiei prin digitalizare şi exploatarea potenţialului noilor tehnologii (inclusiv inteligenţă artificială, cloud computing, blockchain etc.); – Industrii culturale şi creative - Nişele identificate sunt: Soluţii şi produse creative (inclusiv digitale) pentru stimularea senzaţiilor şi simţurilor umane cu aplicaţii în sănătate, educaţie, integrare socială şi media audio-vizuală; Dezvoltarea de noi formate şi tehnologii interactive pentru menţinerea diversităţii culturale şi dezvoltarea turismului; Noi abordări în amenajarea spaţiului, design, publicitate şi creaţie artistică; – Sisteme şi componente inteligente - Nişele identificate sunt: Sisteme şi tehnologii noi de fabricare, echipamente şi componente robotizate şi automatizate; Senzori, componente, sisteme micro-opto-electro-mecanice (MOEMS) şi sisteme nano-opto-electro-mecanice (NOEMS); Produse care includ procese de fabricaţie avansate şi sisteme electronice, optoelectronice, mecatronice şi cybermecatronice cu aplicaţii în domenii diverse (incluzând: sănătate, cultură, automotive, mediu, construcţii, agricultură, depozitare); – Materiale avansate - Nişele identificate sunt: Ambalaje şi etichete inteligente, conectate şi ecologice; Materiale destinate prevenţiei, diagnosticului şi tratamentului afecţiunilor medicale; Materiale inovative şi/sau circulare cu aplicaţii în domenii diverse; – Noi alimente şi Siguranţă alimentară - Nişele identificate sunt: Alimente şi ingrediente sigure, funcţionale sau cu destinaţie nutriţională specială; Tehnologii şi metode de producţie inovative a produselor alimentare; – Sănătate - Nişele identificate sunt: Biotehnologie, instrumente generice şi tehnologii medicale (depistare, diagnostic şi monitorizare; abordări şi intervenţii inovatoare terapeutice etc.); E-sănătate; Dezvoltare de produse profilactice şi terapeutice inovative (vaccinuri, seruri terapeutice, probiotice, suplimente alimentare etc.). 2.2.4. Regiunea Sud-Muntenia Viziunea - Regiunea Sud-Muntenia inovează şi îşi dezvoltă competitivitatea economică pe plan intern şi internaţional, prin dezvoltarea ecosistemului regional de inovare, dezvoltarea competenţelor pentru tranziţia verde, şi digitală, către o economie circulară şi îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru specializare inteligentă. Obiectivele şi măsurile identificate: Prioritatea 1 - Îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru specializare inteligentă, cu măsurile: Dezvoltarea capacităţii administrative a actorilor implicaţi în programarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea strategiilor de specializare inteligentă şi a Mecanismului de Descoperire Antreprenorială (MDA); Dezvoltarea competenţelor actorilor din Cvadruplu Helix (mediul de afaceri, cel academic şi de cercetare, sectorul public şi societatea civilă) implicaţi în procesul de descoperire antreprenorială; Dezvoltarea şi implementarea cu regularitate a mecanismului de descoperire antreprenorială la nivel regional; Dezvoltarea sistemelor de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de Specializare Inteligentă. Prioritatea 2 - Dezvoltarea capitalului uman pentru tranziţia la economia bazată pe cunoaştere, cu măsurile: Dezvoltarea curriculei şcolare şi de formare profesională din perspectiva creativităţii şi adaptării la noile tendinţe tehnologice; Programe educaţionale de stimulare a aptitudinilor şi competenţelor de antreprenoriat, inovare şi digitalizare în învăţământ; Dezvoltarea şi consolidarea sistemului de învăţământ dual. Prioritatea 3 - Dezvoltarea şi maturizarea ecosistemului regional de inovare, cu măsurile: Îmbunătăţirea capacităţii ecosistemului antreprenorial de a crea şi dezvolta rapid start-up-uri şi spin-off-uri în domeniile de specializare inteligentă; Sprijin pentru dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri prin inovare, modernizare tehnologică şi digitalizare; Întărirea capacităţii sistemului de cercetare-inovare şi colaborării acestuia cu mediul de afaceri; Dezvoltarea capacităţii regionale de transfer tehnologic; Instrumente financiare pentru creşterea accesului la finanţare al ecosistemului regional de inovare; Creşterea eficienţei serviciilor publice prin digitalizare şi interoperabilitate; Sprijinirea dezvoltării şi funcţionării clusterelor, polilor de competitivitate şi reţelelor de afaceri; Creşterea cooperării interregionale şi internaţionale. Domeniile şi nişele cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: - Construcţia de maşini, componente şi echipamente de producţie - Nişele identificate sunt: automobile inteligente şi sigure, electrice, componente şi echipamente pentru industria auto; – Agricultura şi Industria alimentară - Nişele identificate sunt: agricultură de precizie, alimente funcţionale - noi produse alimentare sănătoase şi îmbogăţite nutriţional; – Turismul şi Identitatea culturală - Nişele identificate sunt: servicii de inovare în industria turismului, soluţii inovative pentru valorizarea patrimoniului cultural, turismul integrat de tip cultural, spa/balnear, precum şi oportunităţi de turism activ; – Bioeconomia: dezvoltarea economiei circulare - Nişele identificate sunt: Biotehnologii în agricultură, Biotehnologii industriale, Biotehnologii orientate către protecţia mediului, reducerea poluării şi recuperarea deşeurilor; – Localităţi inteligente ce oferă servicii inovative cetăţenilor - Nişele identificate sunt: Tehnologii de mediu pentru localităţi inteligente şi verzi (eficienţă energetică, energii regenerabile), Servicii publice inteligente, Locuire inteligentă; – Industria şi Cercetarea de înaltă tehnologie - Nişele identificate sunt: Metode şi tehnologii avansate de producţie, Materiale avansate, Inovare în industria aerospaţială, Inovare în industria nucleară; – TIC - Nişele identificate sunt: Industria 4.0, Securitate cibernetică, Digitalizare, Big data (Fintech şi GIS), Noi produse şi servicii TIC; – Sănătate - Nişele identificate sunt: Biotehnologii şi Bionanotehnologii medicale şi farmaceutice, Biosecuritate, Medicină inteligentă, Medicină de prevenţie/personalizată. 2.2.5. Regiunea Sud-Vest Oltenia Viziunea - Regiunea Sud-Vest Oltenia va accelera procesele de transformare economică, prin sprijinirea investiţiilor în cercetare şi inovare pentru o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii. Obiectivul general este reprezentat de asigurarea cadrului optim de dezvoltare şi implementare a acţiunilor şi activităţilor inovatoare la nivel regional, prin crearea precondiţiilor care să asigure sustenabilitatea acestora pe termen mediu şi lung, cu efecte pozitive asupra dezvoltării durabile a regiunii. Prioritatea 1: Sprijin pentru consolidarea capacităţii de cercetare-inovare la nivel regional prin promovarea colaborării între organizaţiile CDI şi mediul de afaceri, sprijinirea structurilor de cercetare-inovare; Prioritatea 2: Dezvoltarea capacităţii de transfer tehnologic şi eficientizarea transferului de know-how, prin încurajarea transferului tehnologic şi de know-how, dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru transferul tehnologic; Prioritatea 3: Creşterea competitivităţii mediului de afaceri şi sprijinirea tranziţiei industriale prin activităţi de cercetare-inovare şi investiţii în întreprinderi necesare pentru validarea unui concept inovativ în IMM, creşterea competitivităţii IMM-urilor; Prioritatea 4: Sprijin pentru digitalizare - economie digitală (finanţarea investiţiilor legate de adoptarea în întreprinderi a tehnologiilor şi instrumentelor digitale, sprijinirea investiţiilor în tehnologii TIC, IoT, automatizare, robotică, inteligenţă artificială, industria 4.0, metode avansate de producţie, etc), digitalizare în folosul cetăţenilor; Prioritatea 5: Consolidarea ecosistemului de inovare, prin dezvoltarea resurselor umane, (perfecţionarea şi dezvoltarea cunoştinţelor cercetătorilor implicaţi în activitatea de CDI, stagii de practică, mentorat, etc), promovarea cooperării interregionale şi internaţionale în domeniul CD. Domeniile şi nişele cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: - Sisteme de transport - Nişele identificate sunt: Vehicule şi componente pentru vehicule rutiere; Vehicule şi tehnologii pentru transportul feroviar; – Inginerie industrială şi Materiale - Nişele identificate sunt: Sisteme, instalaţii, echipamente, maşini/utilaje pentru construcţii şi alte industrii; Sisteme, procese, instalaţii, echipamente, tehnologii de mediu/Protecţia mediului; Sisteme, echipamente, tehnologii pentru sectorul agroalimentar, aeronautic, sanitar; Materiale avansate, compozite; Materiale recuperate, materiale din bioresurse; – Agro-alimentar - Nişele identificate sunt: Alimente sigure, sănătoase, optimizate nutriţional (funcţionale); Soiuri noi (inclusiv hibride) rezistente la efectele schimbărilor climatice; Agricultura ecologică; Controlul calităţii alimentelor; Biofertilizatori, biocatalizatori; Utilizarea produselor agricole în scopuri nealimentare; Conservarea şi protecţia naturii; – Sănătate şi wellness - stil de viaţă sănătos - Nişele identificate sunt: Terapii medicamentoase personalizate; Îmbătrânire activă şi stil de viaţă sănătos tratamente balneare/SPA; Soluţii şi sisteme pentru combaterea răspândirii infecţiilor; Prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul bolilor netransmisibile şi rare (inclusiv genetice); Îmbătrânire activă şi stil de viaţă sănătos; – TIC şi Digitalizare - Nişele identificate sunt: Smart city, smart village; Produse inovative în domeniul IT, cu accent pe domeniile mediu, energie, patrimoniu, turism; Digitalizarea economiei; – Industrii creative - Nişele identificate sunt: Activităţi culturale şi de creaţie, soluţii şi produse creative. La nivelul RIS SV Oltenia, Economia verde şi Economia circulară au fost identificate ca domenii transversale, evoluţiile lor condiţionând funcţionarea corespunzătoare a sectoarelor de specializare inteligentă propuse. 2.2.6. Regiunea Vest Viziunea la orizont 2030 - Regiunea Vest devine o referinţă naţională în domeniul inovării, cercetării şi dezvoltării, prin crearea unui ecosistem regional inovativ, capabil să genereze cunoaştere, să utilizeze în mod eficient resursele şi atuurile locale şi să susţină o creştere economică durabilă. Obiectivele şi măsurile identificate: Obiectivul principal este de a recupera decalajul privind productivitatea şi competitivitatea economiei Regiunii Vest faţă de UE, prin focusul asupra: dezvoltării unui ecosistem regional care să stimuleze şi să susţină activitatea de CDI şi construirii pe avantajele competitive ale domeniilor de activitate cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din regiune, precum şi creşterii valorii adăugate a producţiei/serviciilor din aceste sectoare. Strategia propune un mix de măsuri suport pentru dezvoltarea CDI şi creşterea competitivităţii IMM-urilor, dar şi pentru a facilita avansarea spre activităţi cu valoare adăugată mai mare, care să conducă la creştere economică durabilă: AP 1: Consolidarea capacităţii regionale de CDI: crearea unei Agenţii Regionale de Inovare, dezvoltarea infrastructurii în toate zonele cu potenţial, operaţionalizarea infrastructurii existente, prin integrarea de servicii pentru piaţă, precum şi îmbunătăţirea competenţelor personalului şi implementarea unui model de afaceri pentru gestionarea infrastructurilor în beneficiul întreprinderilor, crearea unor reţele viabile de entităţi de inovare şi transfer tehnologic cu scopul sprijinirii companiilor pentru implementarea întregului proces de creare/adaptare a unei soluţii inovatoare: de la faza de cercetare până la prima linie de producţie, susţinerea colaborării între mediul de afaceri şi instituţiile de CDI, dezvoltarea de parteneriate, reţele/consorţii, dezvoltarea, diversificarea şi perfecţionarea competenţelor şi abilităţilor resurselor umane, dezvoltarea a patru centre de competenţă pentru elevi şi studenţi; AP 2: Creşterea competitivităţii întreprinderilor prin inovare: creşterea capacităţii de inovare în cadrul întreprinderilor (produs, serviciu, proces, organizaţional, business model), prin dezvoltarea mecanismelor care stimulează cererea întreprinderilor pentru inovare, susţinerea cooperării între IMM-uri la nivel asociativ, crearea şi maturizarea start-up-urilor/spin-off-urilor inovative, susţinerea dezvoltării clusterelor; AP 3: Susţinerea digitalizării economiei şi societăţii: susţinerea digitalizării în întreprinderi din sectoarele RIS3, dezvoltarea unor soluţii smart pentru dezvoltarea comunităţilor locale; AP 4: Creşterea competitivităţii sectoarelor de specializare inteligentă: investiţii şi pachete personalizate de sprijin pentru creşterea competitivităţii şi productivităţii IMM-urilor, cu accent pe specificul fiecărui sector, susţinerea şi dezvoltarea structurilor de serviciilor de sprijin a afacerilor în domeniile RIS. Domeniile şi nişele cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: - Agricultură şi Industrie alimentară - Nişele identificate sunt: biotehnologii şi ameliorarea produselor agricole şi dezvoltarea zootehniei, biosecuritatea şi certificarea soiurilor, procesarea produselor locale şi a altor produse cu valoare adăugată, producţia biocombustibilului din plante; – Eficienţă energetică şi Construcţii (clădiri) sustenabile - Nişele identificate sunt: clădiri inteligente, noi modele şi tehnologii pentru clădiri modulare, reţele inteligente de energie; – Industria manufacturieră/prelucrătoare - Nişele identificate sunt: materiale avansate şi tehnice, design şi producţie industrială, noi tehnologii de producţie şi producţie customizată, 3D printing; – TIC şi Automotive - Nişele identificate sunt: IoT, automatizare/robotizare, inteligenţa artificială, big data, realitate virtuală, autoturisme autonome, sisteme inteligente de transport, fabricarea echipamentelor de comunicaţii, design sisteme, customizare şi programare; – Industrii culturale şi creative - Nişele identificate sunt: design şi creaţie artistică, infrastructuri suport pentru comunităţi creative; – Turism, Sănătate şi Calitatea Vieţii - Nişele identificate sunt: wellness şi turism medical, tratamente inovative pentru boli degenerative, tehnologii emergente în IT medical, e-sănătate. 2.2.7. Regiunea Centru Viziunea - Regiunea îşi consolidează şi valorifică potenţialul de inovare, adoptă modificările de paradigmă tehnologică şi industrială şi fructifică inteligent şi sustenabil specificul regional. Obiectivele şi măsurile identificate: Obiectivul 1. Susţinerea creării de cunoaştere şi inovării în sectoarele de excelenţă regionale - la nivel regional se identifică existenţa unor nuclee teritoriale de inovatori, însă regiunea este calificată ca inovator modest, cu performanţe în inovare în scădere de-a lungul timpului; Obiectivul 2. Modernizarea industrială a sectoarelor de excelenţă regionale - Regiunea are un grad de industrializare ridicat. De asemenea, nivelul de sofisticare tehnologică a proceselor de producţie este în creştere, însă se menţine un decalaj semnificativ al robotizării şi digitalizării IMM-urilor din regiune, comparativ cu media UE; Obiectivul 3. Integrarea în fluxurile de cunoaştere regionale, europene şi globale - numărul structurilor de cercetare-dezvoltare-inovare şi transfer tehnologic este în creştere şi beneficiază de vizibilitate crescută, însă, activitatea lor este încă puţin semnificativă, transferul şi aplicarea rezultatelor în economie făcându-se încet şi cu dificultate; Obiectivul 4. Inovare pentru comunităţi sustenabile - există un capital natural important, 35% din suprafaţa Regiunii Centru fiind acoperită de păduri, cu potenţial de producere a energiei din biomasă şi din surse solare, însă indicatorii precum gradul de colectare şi reciclare a deşeurilor, dar şi eficienţa energetică a clădirilor înregistrează valori scăzute; Obiectivul 5. Susţinerea digitalizării economiei şi societăţii - se înregistrează o creştere în sectorul BPO, însă persoanele cu vârstă între 16 şi 74 de ani din Regiunea Centru care au competenţe digitale elementare nu depăşesc 1/3 din total. Priorităţi orizontale şi acţiuni: Prioritatea orizontală 1. Creşterea capacităţii ecosistemului regional de a susţine specializarea inteligentă într-o manieră sustenabilă prin dezvoltarea infrastructurilor proprii de CDI ale organizaţiilor de CDI şi companiilor, a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, a structurilor de transfer tehnologic şi capacităţii acestora de a furniza servicii specifice, a clusterelor inovative şi a altor structuri asociative orientate spre inovare şi prin creşterea capacităţii parteneriatelor regionale de a genera inovare; Prioritatea orizontală 2. Susţinerea avansului tehnologic şi digital în economie şi societate prin sprijinirea transferului tehnologic la nivel de companii, facilitarea inovării în întreprinderi prin transferul ideilor către piaţă, susţinerea modernizării industriale a IMM-urilor şi sprijinirea digitalizării companiilor; Prioritatea orizontală 3. Crearea de comunităţi locale mai puternice şi mai inovative prin susţinerea apariţiei şi dezvoltării start-up-urilor inovative, facilitatea proximităţii teritoriale între elementele lanţurilor valorice, creşterea economică durabilă a regiunii şi digitalizarea comunităţilor; Prioritatea orizontală 4. Facilitarea cooperării internaţionale pentru inovare şi creştere economică, prin crearea de sinergii cu programele europene care susţin inovarea, integrarea în reţele de cunoaştere şi inovare, susţinerea participării în lanţurile valorice internaţionale, facilitarea scalării internaţionale a companiilor regionale şi creşterea capacităţii organizaţiilor regionale de a participa la proiecte internaţionale; Prioritatea orizontală 5. Educaţie şi formare pentru specializare inteligentă prin creşterea capacităţii sistemului educaţional regional de a răspunde la transformarea nevoilor regionale de competenţe în sectoarele de excelenţă şi stimularea perfecţionării competenţelor (upskilling) şi achiziţiei de noi competenţe (re-skilling) prin participarea în acţiuni de învăţare formală şi non-formală de-a lungul vieţii. Domeniile şi nişele cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: - Industria auto şi mecatronica - potenţiale nişe - Mecatronică, Industrie 4.0, mobilitate electrică; – Sectorul Agroalimentar - potenţiale nişe - agricultură ecologică, perfecţionarea lanţurilor scurte prin digitalizare şi inovare socială, crearea de noi produse, Bioeconomie; – Industria aeronautică - potenţiale nişe - Robotica în domeniul aeronautic, Noi tehnologii folosite atât în Aerospace, cât şi în alte domenii, Noi materiale compozite (ex. supercapacitori), Includerea nano-tehnologiilor în componente de aviaţie; – Silvicultura, Prelucrarea lemnului şi Industria mobilei - potenţiale nişe - Tehnologii Industriale Avansate, Bioeconomie; – IT şi Industrii Culturale şi Creative - potenţiale nişe - jocuri video; – Industria uşoară - potenţiale nişe - textile medicale, textile auto, textile pentru industria construcţiilor; – Sectorul Sănătate - potenţiale nişe - Balneologia/medicină preventivă şi recuperatorie, Medicina nutriţiei, Medicină personalizată, Telemedicină, Medicină regenerativă; – Mediul construit sustenabil - potenţiale nişe - Comunităţi durabile, Economie circulară, Noi materiale de construcţii; – Turismul - potenţiale nişe - integrarea tehnologiilor digitale, utilizarea tehnologiilor AR şi VR, produse şi servicii turistice inovative. Suplimentar, RIS 3 Centru identifică posibilele sinergii şi le exploatează sub forma unor teme cu vocaţie trans-sectorială care conturează nevoi comune ale unor actori din diferite sectoare, susţinând procesul de inovare. Ariile tematice trans-sectoriale formulate în cadrul procesului de descoperire antreprenorială sunt următoarele: Economie sustenabilă, cu domeniile Economie colaborativă, Economie circulară, Lanţuri de valoare locale, Tehnologii medicale, Medicină preventivă şi recuperatorie, Modernizare industrială, cu domeniile Modernizarea proceselor de producţie prin noi tehnologii, Dezvoltarea de noi produse, Noi tehnologii de prototipare şi testare, Digitalizare, Energie şi mediul construit. 2.2.8. Regiunea Nord-Vest Viziunea: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest va depăşi până în anul 2030 statutul de inovator emergent printr-o economie tehnologic competitivă, prin companii care utilizează soluţii digitale de vârf, prin acţiuni sustenabile, printr-un ecosistem colaborativ şi prin susţinerea inovatorilor şi a inovării. Obiective şi acţiuni identificate: Obiectivele strategice asigură legătura dintre viziune (respectiv domeniile prioritare de specializare inteligentă) şi acţiunile propuse prin planul de acţiuni. Obiectivul strategic 1: Transformarea structurală a economiei, prin inovare bazată pe noi tehnologii, pentru a răspunde principalelor provocări societale şi economice, având la bază principiile sustenabilităţii şi ale economiei circulare; Obiectivul strategic 2: Dezvoltarea ecosistemului regional de inovare şi conectarea acestuia la reţele naţionale, europene şi globale; Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea capacităţii de cercetare şi de valorificare a rezultatelor cercetării, în vederea creşterii gradului de inovare; Obiectivul strategic 4: Valorificarea avantajelor digitalizării atât în sectorul public, cât şi în mediul privat. Obiectivele strategice identificate vor putea fi atinse, utilizând următoarele categorii de instrumente specifice: Instrument specific 1. Dezvoltarea şi creşterea de cercetare şi de inovare, precum şi adoptarea tehnologiilor avansate ● Investiţii în cercetare şi inovare, dar şi în universităţi antreprenoriale; ● Linii pilot, validare timpurie a produsului, transfer de tehnologie; ● Tehnologii digitale la cheie; ● Dezvoltarea conceptelor de Living Labs şi Test beds; Instrument specific 2. Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetăţenilor, al companiilor şi al organizaţiilor de cercetare şi al autorităţilor publice adoptarea TIC în IMM-uri prin toate cele 3 tipuri de interacţiuni: business2business, business2consumer şi consumer2consumer (B2B; B2C; C2C) ● dezvoltarea instrumentelor de e-guvernare; ● dezvoltarea instrumentelor de e-inclusion, e-health, e-learning, e-skilling; Instrument specific 3. Intensificarea creşterii durabile şi a competitivităţii IMM-urilor, precum şi crearea de locuri de muncă în IMM-uri, inclusiv prin investiţii productive: ● încurajarea dezvoltării de firme noi, de start-up-uri/scale-up; ● dezvoltarea proceselor de susţinere a clusterelor industriale; ● perfecţionarea proceselor din cadrul atelierelor de descoperire antreprenorială; ● facilitarea accesului la finanţare şi la servicii avansate pentru afaceri; Instrument specific 4. Dezvoltarea competenţelor pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială şi antreprenoriat ● dezvoltarea managementului inovării în IMM-uri; ● instruire, recalificare pentru zone de specializare inteligentă; ● integrarea instituţiilor de învăţământ şi formare în ecosistemul de inovaţie. Domeniile cu potenţial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt structurate pe trei piloni, astfel: ● Pilon I - Inovare pentru sănătate şi bunăstare, cu domeniile: 1. Sănătate; 2. Agroalimentar; 3. Cosmetice şi suplimente alimentare; ● Pilon II - Dezvoltarea sectoarelor emergente; cu domeniile: 1. Tehnologii de producţie avansate şi 2. Materiale noi; ● Pilon III - Transformare digitală: Agenda digitală regională, cu domeniul 1. Tehnologia Informaţiei şi a Telecomunicaţiilor. Pentru fiecare dintre cele 6 domenii au fost identificate nişe de specializare care sunt prezentate în cadrul strategiei RIS3 NV. OG3. Mobilizare către inovare OS.3.1. Susţinerea şi încurajarea colaborării între organizaţiile de cercetare şi mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare şi valorificarea rezultatelor Provocări În ciclul 2014 - 2020 au existat puţine linii de finanţare dedicate parteneriatelor între întreprinderi şi organizaţiile de cercetare, iar cele existente au fost subfinanţate şi lipsite de predictibilitate. Această situaţie a condus la creşterea decalajului între tematicile abordate în activităţile CDI din mediul public şi nevoile/cerinţele mediului privat şi a redus şansele de colaborare pe termen lung, inclusiv atingerea masei critice asociate unor interese comune. În European Innovation Scoreboard 2021, România ocupă cea mai slabă poziţie referitor la: numărul de IMM-uri inovative care colaborează cu alţii precum şi numărul de IMM-uri care introduc inovaţii de produs sau procese de business. Ponderea întreprinderilor inovatoare în total IMM-uri este foarte scăzută; ponderea IMM-urilor care introduc produse şi/sau procese inovative este momentan de 4,6%, în raport cu media actuală a UE de 35,6%. Nu există evidenţe referitoare la transferul de tehnologie între companiile multinaţionale active în România (care sunt totodată şi principalii inovatori) şi IMM-uri/Starf-up-uri. Numărul de co-publicaţii public-privat raportat la 1 mil. locuitori este de 4 ori mai mic decât media UE, raport corelat cu decalajul în ceea ce priveşte numărul de cercetători. Acţiuni Susţinerea şi încurajarea colaborării între organizaţiile de cercetare şi mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare şi valorificarea rezultatelor se va realiza, în principal, prin următoarele tipuri de acţiuni: A1. Susţinerea proiectelor de colaborare între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, care urmăresc conceperea, realizarea şi testarea de modele demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau cu îmbunătăţiri semnificative, pe întregul traiect de la idee la piaţă. A2. Sprijinirea întreprinderilor care lansează produse, servicii noi pe piaţă, incluzând: (1) Pregătirea lansării unui produs minim viabil (MVP) cu scopul validării de piaţă; (2) etapa lansării pe piaţă ("go to market') şi (3) sprijinirea dezvoltării continue. A3. Susţinerea iniţiativelor de CDI, venind din mediul public/privat, care doresc să adreseze explorarea şi validarea unei idei, cu potenţial comercial (Pre spin-off-uri). A4. Susţinerea IMM-urilor, prin finanţarea proiectelor cu grad ridicat de inovare, cu potenţial pentru obţinerea de rezultate concrete, cu un impact real pe piaţă, prin oferirea de vouchere de inovare alocate pentru achiziţia de servicii de la ofertanţii de cunoaştere publici şi privaţi. A5. Acordarea de vouchere de brevetare internaţională pentru IMM-urile care doresc să breveteze rezultatele unei activităţi de cercetare-dezvoltare. A6. Sprijinirea organizaţiilor de cercetare sau consorţiilor (organizaţii de cercetare, mediul de afaceri) pentru proiectele care vizează cererile de soluţii la probleme definite de business. A7. Susţinerea IMM-urilor pentru dezvoltarea propriilor capacităţi de CDI, inclusiv prin accesul la programe de mobilităţi intersectoriale şi internaţionale ale cercetătorilor. A8. Dezvoltarea unui mecanism de inovare deschisă, cu selecţie în etape, care răspunde nevoilor de inovare identificate de către sectorul public. Susţinerea de proiecte cu caracter puternic aplicativ de tipul proiecte de transfer la operatorul economic, proiecte experimental demonstrative. OS.3.2. Dezvoltarea transferului tehnologic şi de cunoştinţe la nivel naţional pentru creşterea vizibilităţii rezultatelor şi impactului în mediul economic Transferul tehnologic este procesul de expunere şi introducere a rezultatelor cercetării de la producătorul de cunoaştere în circuitul economic. Rezultatele procesului de transfer tehnologic se măsoară în: acorduri de licenţă, parteneriate, crearea de companii de tip spin off/spin-out, servicii de consultanţă; studii de fezabilitate a tehnologiilor; expertize tehnice; transfer de tehnologii noi elaborate în universităţi/institute, servicii de sprijin privind managementul proprietăţii intelectuale, contracte de licenţiere cu industria; audituri de inovare. Provocări Sistemul de transfer tehnologic este slab dezvoltat, fapt reflectat şi de slaba vizibilitate a rezultatelor şi impactului în mediul economic. În absenţa programelor de perfecţionare asociate bunelor practici internaţionale, lipseşte masa critică de experţi profesionalizaţi în transfer tehnologic. Investiţiile publice în centrele de transfer au vizat cu precădere achiziţionarea de infrastructuri şi mai puţin dezvoltarea competenţelor experţilor din domeniu şi a serviciilor asociate. Lipsa unui management executiv unitar al sistemului de transfer tehnologic afectează performanţa acestuia prin fragmentarea procedurilor instituţionale şi a parcursului rezultatelor cercetării de la idee la piaţă. Lipsa unei culturi a colaborării şi a încrederii afectează transferul rezultatelor cercetării către mediul de business. Acţiuni Dezvoltarea transferului tehnologic şi de cunoştinţe la nivel naţional pentru creşterea vizibilităţii rezultatelor şi impactului în mediul economic va fi realizată, în principal, prin următoarele tipuri de acţiuni: A1. Asigurarea implementării şi gestionării, la nivelul autorităţii publice cu responsabilităţi şi competenţe în domeniul CDI, a unui proces unitar pentru dezvoltarea, managementul şi monitorizarea activităţii de transfer tehnologic la nivel naţional. Se va asigura, totodată, dezvoltarea şi furnizarea unor documente cadru şi a unor modele de proceduri necesare (modele de acorduri de licenţă, acorduri de colaborare şi consultanţă cu industria, modele pentru comercializarea proprietăţii intelectuale, etc) în procesul de contractare a serviciilor oferite de centrele de transfer tehnologic, pe baza unei consultări permanente cu acestea. A2. Susţinerea parteneriatelor între organizaţiile de cercetare şi mediul privat (organizaţiile publice de cercetare şi întreprinderi) pentru derularea de proiecte care să faciliteze transferul tehnologic şi de cunoştinţe. A3. Încurajarea networking-ului profesional şi introducerea în mediul universitar şi de business a noilor idei, cunoştinţe, metode, iniţiative şi proceduri legate de transferul tehnologic (spre exemplu printr-un program de twinning). A4. Implementarea unui program de formare profesională la nivel naţional pentru experţii din centrele de transfer tehnologic. Corelat, se va acorda sprijin centrelor de transfer tehnologic pentru susţinerea salariilor experţilor care vor urma cursurile de profesionalizare, condiţionat instituţional prin atingerea unor indicatori de performanţă. OS.3.3. Susţinerea antreprenoriatului de inovare Provocări În România nu există în acest moment o masă critică de start-up-uri inovative, care să contribuie la crearea unui ecosistem antreprenorial matur şi funcţional. Conform EU Startup Monitor, România are o rată foarte redusă de supravieţuire a start-up-urilor inovative pe piaţă, doar un număr foarte scăzut dintre acestea reuşind să supravieţuiască peste pragul de 5 ani, motivele fiind diverse: lipsa accesului la servicii suport, accesul dificil la finanţare; nivelul ridicat de birocraţie şi lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ, lipsa unei guvernanţe corporative adecvate, lipsa modelelor de afaceri solide şi a competenţelor. În ceea ce priveşte distribuţia la nivel regional, Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest deţin cea mai mare parte a start-up-urilor şi, implicit, a investiţiilor de capital de risc realizate la nivel naţional. Aceste două regiuni concentrează trei sferturi din structurile de accelerare şi incubare active la nivel naţional. Piaţa de Capital de Risc se află într-un stadiu incipient în România, numărul de furnizori de capital de risc pe piaţa românească fiind foarte scăzut. Lipsa unei culturi a antreprenoriatului de inovare şi nivelul de practicalitate, încă redus, a programelor de formare în antreprenoriat de inovare care se desfăşoară în mediul formal de învăţământ. Coerenţă redusă în procesul de acordare a finanţărilor pentru start-up-uri, ceea ce afectează sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a start-up-urilor sprijinite. Acţiuni Susţinerea antreprenoriatului de inovare se poate realiza, în principal, prin următoarele tipuri de acţiuni: A1. Susţinerea financiară a programelor de incubare şi accelerare a start-up-urilor inovative care prezintă potenţial de creştere. A2. Finanţare echilibrată între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, program de co-participare la fondurile autohtone de capital de risc. A3. Co-participare publică în fondurile autohtone de capital de risc, inclusiv cele constituite în parteneriat de către universităţi, institute de cercetare sau consorţii create între acestea. A4. Susţinerea activităţilor de formare în antreprenoriat de inovare, cursuri în curricula învăţământului formal, cu puternic accent pe competenţe şi abilităţi practice asociate procesului de dezvoltare şi lansare produs. A5. Revizuirea legislaţiei pentru start-up-uri prin alinierea la definiţia UE şi adoptarea bunelor practici europene din zona start-up-ului inovativ, precum şi legislaţia referitoare la Business Angels, crowdfunding şi alte componente cheie în favorizarea atragerii de investiţii. A6. Dezvoltarea unei comunităţi a profesioniştilor din organizaţiile CDI publice şi private care sunt implicaţi în mod direct în activitatea de inovare, prin conectarea şi facilitarea accesului acestora la ecosisteme performante internaţionale de inovare şi formare antreprenorială, prin, spre exemplu, parteneriate cu universităţi de top din lume. Totodată, se asigură coordonarea în stabilirea sinergiilor între instrumentele de finanţare din mai multe surse, pentru asigurarea accesului la finanţare şi în etapele ulterioare dezvoltării afacerii. OG4. Creşterea colaborării europene şi internaţionale Obiectivul îşi propune creşterea competitivităţii sistemului CDI prin consolidarea integrării europene a comunităţii ştiinţifice din România, atragerea de resurse din străinătate (resurse umane, financiare, know-how), precum şi creşterea contribuţiei României la rezolvarea provocărilor globale, prin colaborare europeană şi internaţională. Sunt avute în vedere intervenţii care susţin creşterea participării la Programul Cadru al UE pentru Cercetare şi Inovare (Orizont Europa) la alte programe şi cadre de cooperare europene şi internaţionale de CDI şi specializare inteligentă, concomitent cu dezvoltarea de apeluri tematice comune bilaterale/multilaterale cu ţări/regiuni cu care există acorduri de cooperare ştiinţifică şi tehnologică. OS.4.1. Creşterea participării la programele Uniunii Europene în domeniul CDI. Sinergii cu Orizont Europa şi alte programe CDI coordonate la nivel european şi internaţional Provocări România are o participare redusă la Programul Cadru pentru CDI al UE: sumele atrase din Orizont 2020 reprezintă doar 0,46% din totalul UE şi există mulţi participanţi români cu alocări foarte mici sau chiar zero în Program. Competitivitatea în zona cercetării fundamentale de top (granturi ERC) şi a inovării revoluţionare (EIC) este slabă; în mod asemănător, participarea la acţiunile Marie Sklodowska-Curie este foarte redusă (doar 0,59% din totalul UE). Valorificarea oportunităţilor oferite de acţiunile pentru "Răspândirea excelenţei şi extinderea participării" şi a sinergiilor dintre Programul Cadru şi fondurile structurale este sub potenţial. Participarea la parteneriatele P2P ("public-to-public") asociate Programului Orizont 2020, depăşeşte media europeană în ceea ce priveşte numărul de reţele şi numărul de apeluri pentru propuneri de proiecte, nu însă şi rata de absorbţie. Legat de participarea României la parteneriate europene între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, nu există studii/analize care să permită o analiză de impact. România şi regiunile sale sunt, de asemenea, insuficient reprezentate în parteneriatele create în jurul agendelor RIS3 la nivel european (de exemplu, platformele tematice RIS3, comunităţile EIT, KICs, parteneriatele de clustere etc). În 2018, România a atras din străinătate cca. 92 milioane euro, din care cca. 70% din programe ale Comisiei Europene, cca. 25% de la întreprinderi din străinătate şi cca. 5% de la organizaţii internaţionale şi alte surse din străinătate. Spre deosebire de România, alte ţări din Europa de Est sunt mult mai competitive în atragerea de fonduri C&D de la întreprinderi din străinătate; de exemplu, în 2018, România a atras cca. 23 mil. euro, mult sub sumele atrase de Croaţia (cca. 65 mil. euro), Bulgaria (cca. 119 mil. euro), Polonia (cca. 151 mil. euro), Ungaria (239 mil euro), Cehia (peste 1000 mil. euro). Oportunităţile de finanţare rambursabilă oferite prin instrumentele financiare din Programul Orizont 2020 (InnovFin) şi din Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) au fost slab utilizate de firme şi alte entităţi eligibile din România, situând România pe locul 21 între statele membre UE, măsurat prin ponderea investiţiilor mobilizate. Acţiuni Creşterea participării la programele Uniunii Europene în domeniul CDI, se va realiza, în principal prin următoarele acţiuni: A1. Asigurarea de sinergii cu Programul Orizont Europa şi FEDR, FSE+, în cadrul de programare 2022 - 2027, după cum urmează: - finanţarea acelor propuneri de proiecte care au primit "Marca de excelenţă" (SoE); – sinergii cu acţiunile din Pilonul "Extinderea participării/răspândirea excelenţei" din Programul Orizont Europa, de exemplu Catedrele ERA, care vizează atragerea unor cercetători de renume din străinătate sau acţiunile Teaming, prin care se sprijină crearea unor centre de excelenţă (finanţare cumulativă); – premierea, din bugetul de stat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare a performanţei în participarea la Programul Orizont Europa pentru a creşte capacitatea instituţională de implementare a proiectelor şi pentru a se adapta găzduirii cercetătorilor de top; – sinergii multi-sursă pentru susţinerea participării la viitoarele Parteneriate şi Misiuni europene (programate în comun, cofinanţate, instituţionalizate) din Programul Orizont Europa (finanţare cumulativă); – încurajarea oportunităţilor de finanţare din programul InvestEU şi Innovation Fund, prin diseminarea informaţiilor privind modalitatea de accesare a finanţării precum şi a serviciilor de consiliere oferite. A2. Susţinerea participării la Proiecte de tip ERA-NET/ERA-NET Cofund, JPIs, Eureka, Eurostars, Lead Agency Procedure, etc, în limitele legislaţiei incidente. - Sprijin pentru implementarea agendei politice ERA şi urmărirea aplicării principiilor şi priorităţilor stabilite în Pactul pentru cercetare şi inovare în Europa, în acord cu noua viziune ERA. Prin "Forumul ERA pentru Tranziţie", se va asigura coordonarea cu celelalte state membre a eforturilor de prioritizare a investiţiilor şi a reformelor, în direcţia sprijinirii dublei tranziţii şi a priorităţilor în materie de redresare. – Realizarea cadrului metodologic şi operaţional care descrie mecanismul de guvernanţă, selecţie, decizie, implementare, monitorizare şi evaluare a participării României la Parteneriatele europene. – Operaţionalizarea de sinergii cu alte programe europene care susţin CDI şi cu programele internaţionale precum granturi SEE, elveţiene şi norvegiene, programul Ştiinţa pentru Pace şi Securitate al NATO şi Fondul NATO de Inovare, Fondul European de Apărare etc. – Asigurarea mobilizării în direcţia participării la parteneriatele RIS3 susţinute la nivel european şi a realizării de "Investiţii interregionale în proiecte ale UE". – Asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii participării României la organizaţiile şi programele internaţionale de cercetare (CERN, ESA etc.). OS.4.2. Dezvoltarea colaborărilor bilaterale/multilaterale pentru CDI şi RIS3 Provocări Potenţialul de cooperare prin programe bilaterale/multilaterale stabilite la nivel inter-guvernamental (şi/sau inter-regional) este insuficient valorificat. În pofida faptului că România are în prezent circa 60 de acorduri de cooperare ştiinţifică cu state europene şi non-europene, alocările pentru colaborări bilaterale reprezintă doar 0,05% din totalul cheltuielilor guvernamentale pentru C&D, spre deosebire de media europeană de cca. 0,65%. Colaborarea cu ţări terţe şi cu lideri globali în domeniul C&D este limitată. În perioada 2014 - 2020 nu au existat proiecte bilaterale/multilaterale complexe finanţate în România, ci doar proiecte de mobilităţi. Sunt necesare acţiuni pentru dezvoltarea colaborării bilaterale/multilaterale, care oferă oportunităţi de conectare ţintită în proiecte CDI internaţionale. Acţiuni Dezvoltarea colaborărilor bilaterale/multilaterale pentru CDI şi RIS3 se va realiza, în principal, prin următoarele acţiuni: A1. Dezvoltarea cooperării bilaterale/multilaterale având în vedere necesităţile şi parteneriatele strategice ale României. A2. Susţinerea de proiecte de mobilitate şi proiecte complexe bilaterale/multilaterale cu lideri globali în domeniul C&D şi cu alţi parteneri strategici ai României, inclusiv prin utilizarea mecanismelor de tip Lead Agency Procedure, în limitele legislaţiei incidente. A3. Susţinerea de acţiuni bilaterale/multilaterale care vor urmări şi implementarea unor agende de cercetare comune cu ţări care participă la Strategia UE pentru regiunea Dunării, precum şi cu ţări non-UE care participă la politica UE de vecinătate - Republica Moldova, ţările din Balcanii de Vest etc. A4. Dezvoltarea cooperării în CDI în plan bilateral cu Republica Moldova. Stabilirea unui program de colaborare cu Republica Moldova, care să asigure accesul şi utilizarea infrastructurii de cercetare existente în România de către cercetători din Republica Moldova, în proiecte comune de cercetare. A5. Dezvoltarea cooperării cu state din regiunea Mării Negre, pentru implementarea Agendei Maritime Comune la Marea Neagră, în particular pilonul de cercetare concretizat prin Agenda Strategică de Cercetare şi Inovare la Marea Neagră. OS.4.3. Sprijin pentru participarea la proiecte europene şi internaţionale în scopul întăririi capacităţii actorilor CDI Provocări Participarea redusă la Programul Cadru şi la alte programe transnaţionale CDI este explicată, inter-alia, de lipsa unor Puncte Naţionale de Contact (NCP) dedicate exclusiv acestei activităţi, precum şi de lipsa de experienţă în redactarea de propuneri de calitate pentru participare la scheme internaţionale de cercetare. Este necesară întărirea capacităţii actorilor CDI de participare la proiecte europene şi internaţionale, prin crearea unui sistem sustenabil de acordare de asistenţă promotorilor de proiecte, acţiuni de informare, formarea de competenţe pentru scrierea de proiecte, identificarea de parteneri pentru consorţii de proiecte, etc. Acţiuni Sprijinul pentru participarea la proiecte europene şi internaţionale pentru întărirea capacităţii actorilor CDI, se va realiza, în principal, prin următoarele acţiuni: A1. Susţinerea reţelei Punctelor Naţionale de Contact (NCP) pentru Orizont Europa, inclusiv prin alocarea de personal dedicat exclusiv acestei activităţi. A2. Extinderea numărului centrelor suport pentru proiecte internaţionale din organizaţiile publice de cercetare de excelenţă, pentru a se realiza o acoperire echilibrată pe întreg teritoriul României. A3. Crearea la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare de centre de tip "one-stop-shop", care să sprijine participarea actorilor regionali la programe CDI naţionale şi internaţionale, prin coordonare cu reţeaua NCP, EEN, centrele de transfer tehnologic, centrele suport pentru proiecte internaţionale etc. A4. Susţinerea reprezentării României în organizaţii şi iniţiative europene şi internaţionale, cadre de cooperare şi grupuri ad-hoc internaţionale în CDI. 6. Rezultate aşteptate Prin OG1 se urmăreşte stimularea performanţelor individuale şi instituţionale. Astfel, se doreşte atragerea şi păstrarea în sistemul românesc de cercetare a resursei umane înalt calificate prin susţinerea cu intervenţii pe diversele etape ale carierei de cercetare. De asemenea, se urmăreşte tranziţia către ştiinţa deschisă cu păstrarea celor mai ridicate standarde de calitate în cercetare. Creşterea competitivităţii organizaţiilor de cercetare se va realiza printr-o evaluare obiectivă a acestora, o finanţare predictibilă acordată pe bază de performanţă şi prin crearea premiselor pentru constituirea unor centre de excelenţă care asigură concentrarea resurselor în jurul unor agende de cercetare la frontiera ştiinţifică, conectate cu provocările societale sau cu specializările inteligente. Totodată, prin Agenda Strategică de Cercetare, se are în vedere conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările societale majore (schimbări demografice, schimbări climatice, bunăstare şi incluziune socială, sănătate, securitate alimentară, energie ecologică, digitalizare, schimbări tehnologice etc). Prin OG2 se are în vedere dezvoltarea specializării inteligente la nivel naţional şi regional, în principal, prin încurajarea creării de parteneriate între organizaţiile de cercetare şi mediul privat, care să conducă la dezvoltarea de centre de inovare şi tehnologie, coordonate de către lideri cu experienţă ştiinţifică şi/sau de business. Centrele acoperă, în principal, activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare (inclusiv atragerea de cercetători de top din străinătate), infrastructură tehnologică, digitalizare, dezvoltare de resurse umane şi capacităţi de relaţionare cu industria. Specializările inteligente naţionale susţin dezvoltarea tehnologiilor emergente cu impact transversal asupra industriilor locale şi, în special, asupra sectoarelor de specializare inteligentă de la nivel regional. Prin OG3 se va susţine antrenarea inovării în sectorul privat printr-un spectru larg de parteneriate public-privat pentru introducerea de noi produse, procese, servicii pe piaţă, atragerea şi formarea talentelor, mobilitatea intersectorială, dezvoltarea capacităţii de transfer tehnologic a organizaţiilor publice de cercetare, angrenarea întreprinderilor în abordarea provocărilor societale, susţinerea unui program de twinning pentru idei, implementarea unor proceduri standard privind transferul tehnologic. Întreprinderile găsesc în organizaţiile publice de cercetare parteneri determinaţi pentru dezvoltarea de noi produse şi servicii, iar antreprenoriatul de inovare devine o opţiune atractivă. Prin rezultatele obţinute, întreprinderile, indiferent de mărime, contribuie la digitalizarea şi transformarea economică inteligentă şi sustenabilă a României. OG4 îşi propune creşterea competitivităţii sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare prin consolidarea integrării europene a comunităţii ştiinţifice din România, atragerea de resurse din străinătate, precum şi creşterea contribuţiei României la rezolvarea provocărilor globale. Se urmăreşte în principal participarea la proiecte în sinergie cu acţiunile Orizont Europa şi alte programe europene şi internaţionale; realizarea unui cadru metodologic şi operaţional care descrie mecanismul de guvernanţă, selecţie, decizie, implementare, monitorizare şi evaluare a participării României la Parteneriatele şi Misiunile europene; susţinerea unor centre suport pentru proiecte internaţionale; reprezentarea României în organizaţii şi iniţiative europene şi internaţionale. Rezultatele aşteptate sunt prezentate în anexa nr. 3 - Planul de Acţiune al SNCISI. 7. Indicatori Strategia are indicatori şi ţinte asociate obiectivelor şi acţiunilor specifice, identificaţi la nivelul RIS3 naţional şi regional, pentru monitorizarea şi evaluarea implementării. Nomenclatorul cuprinde atât indicatori de sistem (furnizaţi de sistemele statistice naţionale/europene/OECD), indicatori de realizare, cât şi indicatori de rezultat. Detalierea indicatorilor este realizată în anexa nr. 1. 8. Guvernantă Guvernanţa, monitorizarea şi evaluarea SNCISI adoptă principiile guvernanţei multi-nivel naţional-regional. Implementarea SNCISI se realizează prin planuri şi programe la nivel naţional şi regional, iar instituţiile responsabile sunt: Ministerul Cercetării Inovării şi Digitalizării, Ministerul Educaţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Sănătăţii, alte ministere de linie care implementează planuri sectoriale de CD, Academia Română, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională. Provocări Lipsa coordonării cu alte strategii naţionale Pentru a produce impact, politica de ştiinţă şi inovare trebuie să depăşească abordarea sectorială, fiind necesare racordări la provocările strategice din domenii precum sănătate, energie, digital, agricultură, antreprenoriat, industrie etc. De asemenea, dezvoltarea resurselor umane pentru CDI şi specializare inteligentă este intrinsec legată de calitatea educaţiei şi în special a studiilor doctorale. Necesitatea clarificării principiilor şi mecanismelor de corelare naţional-regional în planul specializării inteligente. Nevoia dezvoltării capacităţii de analiză şi coordonare strategică la nivelul autorităţii de cercetare prin atragerea şi formarea continuă a unui corp de experţi în domeniul politicii ştiinţei şi inovării, antreprenoriatului de inovare, legăturilor cercetare-industrie, monitorizării şi evaluării etc. Nevoia de predictibilitate şi de mecanisme privind posibile actualizări strategice în funcţie de rezultatele monitorizării şi evaluării (M&E). Strategiile şi planurile CDI anterioare au fost realizate în baza unor ţinte de alocare a cheltuielilor C&D asumate politic, care nu au fost însă respectate. Reducerea semnificativă a finanţării publice a produs nu doar incertitudine în rândul comunităţii CDI, ci şi dezechilibre structurale. Nevoia de clarificare şi rigoare a fluxului de decizie strategică asociat SNCISI În condiţiile absenţei unui sistem centralizat de monitorizare la nivelul ansamblului sistemului de cercetare, inovare şi specializare inteligentă, a lipsei responsabilităţilor distribuite privind evaluarea, a numărului mare de consilii cu roluri consultative şi creşterii complexităţii politicilor CDI, devine critică clarificarea fluxului de decizie pentru monitorizare şi evaluare şi realizarea de corecţii strategice. Acţiuni A1. Înfiinţarea unui comitet interministerial, coordonat de ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, pentru asigurarea coordonării cu diverse strategii şi planuri elaborate în domenii conexe SNCISI, astfel încât toate entităţile care au responsabilităţi în domeniu să asigure completitudinea şi coerenţa intervenţiilor în CDI. Acest comitet va asigura un control riguros şi va putea acţiona în vederea îmbunătăţirii performanţei sectorului CDI, conducând la intervenţii mai eficace şi, în ultimă instanţă, la rezultate durabile. Totodată, se asigură coordonarea cu privire la sinergiile între diversele fonduri/surse de finanţare astfel încât intervenţiile finanţate în domeniul CDI să fie coerente şi convergente. Pentru asigurarea corelării strategiilor de specializare inteligentă: - Strategiile regionale de specializare inteligentă se raliază obiectivelor SNCISI; Ele pot include obiective şi activităţi complementare derivate din viziunile de dezvoltare regională, complementare cu SNCISI; Programele operaţionale regionale au ţinte şi indicatori specifici, stabiliţi prin cadrul de performanţă al acestor programe, corelate cu ţintele şi indicatorii RIS3, contribuind la atingerea indicatorilor şi ţintelor naţionale; – Domeniile naţionale de specializare inteligentă sunt actualizate integrând inclusiv input-ul regional, în procesul de descoperire antreprenorială la nivel naţional (MCID); – Comitetul de Coordonare privind Specializarea Inteligentă (CCSI) va formula recomandări (către MCID, regiuni şi alte instituţii coordonatoare de programe) privind corelarea şi coordonarea naţional-regional, pentru creşterea impactului politicilor CDI şi de specializare inteligentă. A2. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi coordonare strategică a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizări pentru a răspunde responsabilităţilor privind elaborarea şi coordonarea implementării SNCISI, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, inovare, astfel: a) Asigurarea monitorizării implementării strategiei în ansamblul său MCID va coordona Sistemul Registrelor Naţionale CDI va integra şi completa rapoartele anuale ale responsabililor de programe de finanţare asociate strategiei în cadrul Raportului anual privind progresul în implementare şi rezultatele SNCISI. b) Asigurarea evaluării şi actualizarea domeniilor prioritare ale SNCISI Evaluarea strategiei porneşte de la evaluările măsurilor implementate şi programelor asociate strategiei şi a strategiilor regionale RIS3, urmând a se realiza în anii 2025, 2027 şi 2029. Corelat cu calendarul evaluării se vor elabora propuneri de actualizare a domeniilor prioritare, respectiv: - Actualizarea domeniilor de Specializare Inteligentă la nivel naţional se va realiza pornind de la evaluarea dinamicii priorităţilor existente, prin continuarea procesului de descoperire antreprenorială, la nivel naţional (MCID), inclusiv prin consultarea consiliilor consultative ale MCID; – La nivel regional, procesul de descoperire antreprenorială va fi continuat de către ADR-uri, care vor actualiza RIS3 şi vor furniza input (MCID) pentru procesul de actualizare al SNCISI; – Actualizarea Agendei Strategice de Cercetare, care va fi asigurată de către MCID sub forma unui dialog continuu de co-creare; consiliile consultative ale MCID de asemenea vor fi consultate, după caz. c) Actualizarea obiectivelor, direcţiilor de acţiune şi ţintelor strategice Sistemul de guvernanţă şi dialogul interinstituţional vor asigura coerenţa naţional-regional a recomandărilor privind actualizări de obiective strategice, acţiuni şi posibile priorităţi - din EDP-uri. Sistemul de guvernanţă multinivel include Consiliile Consultative ale MCID. Vor elabora recomandări următoarele consilii consultative ale MCID: - Comitetul de Coordonare privind Specializarea Inteligentă (CCSI) în ceea ce priveşte politicile şi programele asociate specializării inteligente şi, în special, corelarea naţional-regional; – Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI), a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), care va oferi recomandări privind dezvoltarea în ansamblu a ecosistemului naţional CDI; – Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), care vor oferi recomandări în special privind cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior şi creşterea performanţele universităţilor; – Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (CNTTI), care pentru o mai mare diferenţiere a misiunii faţă de CCSI, va formula recomandări în domeniul transferului tehnologic, parcurilor ştiinţifice, incubatoarelor, acceleratoarelor, precum şi a politicilor de susţinere a capitalului de risc şi a culturii antreprenoriatului de inovare; – Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC), care va viza politicile aferente infrastructurilor de cercetare; – Consiliul pentru Ştiinţă Deschisă (CSD - organism nou), care va susţine elaborarea politicilor de tranziţie către ştiinţa deschisă; – Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), al cărui rol actual va fi extins în direcţia supravegherii implementării în România a Cartei Cercetătorilor şi a Codului de Conduită privind recrutarea cercetătorilor. Pe baza rapoartelor de monitorizare şi evaluare asupra SNCISI şi a recomandărilor consiliilor consultative, MCID: - va sintetiza un document de poziţie, cu recomandări privind actualizarea SNCISI şi a programelor de implementare; documentele de actualizare vor fi supuse dezbaterii publice, conform legii; – va asigura corelarea SNCISI cu strategiile şi politicile sectoriale. Implementarea SNCISI se va realiza, în principal, prin: - Planul Naţional CDI 2022-2027 (PNCDI IV) elaborat şi administrat de către MCID şi implementat cu ajutorul conducătorilor de program; – Planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare ale ministerelor (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale etc.), elaborate şi implementate de către aceste ministere; – Programul Operaţional Tranziţie Justă; – Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare; – Programul Operaţional Sănătate; – Programele Academiei Oamenilor de Ştiinţă ai României; – Programele Academiei Române, care vor fi elaborate de către Academia Română; – Priorităţile CDI din Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare elaborat de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în colaborare cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Acesta va fi implementat de entitatea desemnată cu rol de Autoritate de Management şi de Organismul Intermediar pentru Cercetare; – Priorităţile CDI din Programele Operaţionale Regionale elaborate de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Acestea se implementează prin intermediul entităţilor desemnate cu rol de Autorităţi de Management şi Organisme Intermediare; – Componentele CDI din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, care vor viza investiţii cu caracter structural transformativ la nivelul sistemului CDI şi vor asigura complementaritatea cu toate programele care vor finanţa sectorul de CDI din România; Instrumentele de implementare pentru SNCISI, menţionate mai sus, sunt prevăzute la anexa nr. 2. Corelarea instrumentelor de implementare cu obiectivele specifice ale strategiei este descrisă la anexa nr. 3. În vederea creşterii predictibilităţii, se vor elabora planuri multianuale de organizare a competiţiilor de proiecte. Sistemul de guvernanţă multinivel al strategiilor de specializare inteligentă este stabilit astfel: 1. Structurile de coordonare, responsabile de avizarea strategiilor şi supervizarea procesului strategic, integrarea activităţilor, a monitorizării şi evaluării strategiilor de specializare inteligentă. Aceste structuri, bazate pe reprezentativitate sunt: - La nivel naţional: Comitetul de Coordonare pentru Specializare Inteligentă (CCSI). Acesta primeşte input din partea celorlalte Consilii Consultative din subordinea MCID, care vor fi implicate în procesul de avizare a priorităţilor de specializare inteligentă la nivel naţional; – La nivel regional: Consorţiul Regional de Inovare care avizează şi Consiliul pentru Dezvoltare Regională care aprobă RIS3 în fiecare regiune de dezvoltare. 2. Structurile de management strategic: - MCID care, conform legii, are responsabilitatea elaborării, coordonării şi implementării SNCISI; – Agenţiile de Dezvoltare Regională - cu atribuţii în implementarea POR, precum şi de coordonator al elaborării şi implementării RIS3; – Academia Română; – Ministerele de linie pentru programele sectoriale specifice; – Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare care coordonează şi implementează Programele Operaţionale ce implică activităţi de CDI. 3. Structurile de management operaţional care gestionează activităţile şi asigură coordonarea implementării SNCISI. La nivel naţional: - în cadrul MCID care prin departamentul/departamentele specializate va asigura managementul SNCISI la nivel operaţional, prin activităţi de tipul: elaborarea/actualizarea/revizuirea şi aprobarea SNCISI, desfăşurarea mecanismului EDP naţional, monitorizarea şi evaluarea etc.; – prin intermediul Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare pentru programele operaţionale, care asigură implementarea componentei de specializare inteligentă la nivel naţional, finanţate prin fonduri europene; – departamentele din cadrul MCID, care vor asigura implementarea programelor CDI finanţate din bugetul de stat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; – departamentele specializate din MCID pentru implementarea PNRR. La nivel regional: - în cadrul Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională; – prin intermediul Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare pentru programele operaţionale, care asigură implementarea componentei de specializare inteligentă la nivel regional, finanţate prin fonduri europene; – departamentele specializate din cadrul ADR-urilor, care asigura managementul RIS3 la nivel operaţional, prin activităţi de tipul: elaborarea/actualizarea/revizuirea şi aprobarea RIS3, desfăşurarea mecanismului EDP regional, monitorizarea şi evaluarea RIS3. 9. Monitorizare şi evaluare Monitorizare Provocări Deşi s-au realizat progrese în dezvoltarea sistemelor informatice de management (ex. MySMIS, EVOC, ERRIS, Brainmap - Registrul rezultatelor), sistemul CDI, în ansamblul său, are încă o transparenţă scăzută, atât în ceea ce priveşte rezultatele directe asociate programelor şi proiectelor, cât şi în ceea ce priveşte capacităţile sale cheie (organizaţii, oameni, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de inovare). Sistemele informatice actuale de management nu sunt deplin interoperabile; colectarea datelor nu se face sistematic, nu este unitară şi nu respectă cerinţa ca o dată colectată să fie disponibilă tuturor celor interesaţi. În aceste condiţii, nu se poate vorbi de o susţinere eficientă a politicilor bazate pe dovezi sau de capacitatea de a evidenţia valoarea adăugată la nivelul societăţii şi economiei, dar şi impactul. Principii generale Pentru a dezvolta un sistem de monitorizare eficient, în perioada 2022-2027, se vor aplica următoarele acţiuni: - Standardizarea colectării datelor primare asociate resurselor mobilizate şi rezultatelor realizate, prin diversele programe de finanţare CDI, precum şi asociate raportărilor periodice ale organizaţiilor publice de cercetare. Armonizarea va permite, printre altele, calcularea unitară a indicatorilor ţintă la nivelul programelor şi, prin cumulare, la nivelul SNCISI, precum şi evitarea duplicării în raportarea datelor; – Informatizarea şi inter-operarea tuturor sistemelor de raportare în cadrul programelor de finanţare CDI de la aplicaţiile de proiecte până la implementare şi post-implementare, cu responsabilizarea instituţiilor care coordonează programe, clarificarea responsabilităţilor de raportare la nivelul beneficiarilor şi clarificarea mecanismelor de verificare; – Monitorizarea evoluţiei în ansamblu la nivelul beneficiarilor, în vederea evaluării ulterioare a impactului; – Dezvoltarea unor capacităţi dedicate de analiză statistică şi prognoză, care să valorifice informaţiile existente şi să susţină deciziile de politici; – Creşterea transparenţei şi îmbunătăţirea comunicării privind starea sistemului CDI. Complementar monitorizării intervenţiilor este necesară dezvoltarea unui sistem de colectare periodică, prin sondaj, a datelor calitative din sistemul CDI, cu accent pe resursele umane (doctoranzi, cercetători, personal tehnic, manageri de cercetare, facilitatori de inovare), precum şi pe activităţile de inovare din mediul privat. Corelarea naţional-regional la nivelul mecanismelor de monitorizare: - SNCISI deţine un nomenclator comun al indicatorilor cu ţinte măsurabile asociate obiectivelor şi acţiunilor, ce cuprinde indicatorii şi ţintele de monitorizare asociaţi obiectivelor şi acţiunilor specifice, identificate la nivelul RIS3 naţional şi regional, pentru monitorizarea eficientă a rezultatelor la nivelul întregii ţări. Prin nomenclatorul comun, sistemul de monitorizare şi evaluare al SNCISI va evidenţia contribuţia specifică a RIS3 regionale la ţintele naţionale; – Fiecare RIS3 cuprinde indicatori şi ţinte de monitorizare asociaţi obiectivelor şi acţiunilor specifice; – Contribuţia regiunilor la atingerea ţintelor măsurabile asociate viziunii SNCISI va fi monitorizată de către MCID inclusiv cu ajutorul informaţiilor cuprinse în sistemul registrelor naţionale; – Datele care stau la baza indicatorilor se colectează unitar în programele specifice şi sunt interoperabile; – Rolul SNCISI este de a asigura coordonarea şi agregarea sistemelor propuse urmărind uniformitatea indicatorilor de performanţă definiţi prin elaborarea unei metodologii comune de monitorizare şi evaluare şi a unui mecanism comun de colectare a datelor privind proiectele de specializare inteligentă din România, care să evite suprapunerile şi să permită valorificarea acestora inclusiv la nivel regional; – Programele de finanţare (POR, POCIDIF, PNCDI IV, PNRR etc.) vor asigura date pentru sistemul registrelor naţionale, accesabile de către toţi actorii interesaţi, ţinând cont de politica de acces la date cu caracter personal. Componentele sistemului de monitorizare Sistemul de monitorizare al SNCISI va asigura interconectarea şi interoperabilitatea tuturor sistemelor informatice primare cu Sistemul Registrelor Naţionale CDI. El va avea următoarele componente: ● Nomenclatorul indicatorilor SNCISI, care asigură colectarea coerentă a datelor referitoare la programele de finanţare a CDI, prevăzut la anexa nr. 1. Nomenclatorul cuprinde atât indicatori de sistem (furnizaţi de sistemele statistice naţionale/europene/OECD), cât şi indicatori de realizare şi indicatori de rezultat, care pot fi direct raportabili de către beneficiarii intervenţiilor din programele asociate SNCISI, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional. Elaborarea şi actualizarea normelor metodologice pentru colectarea datelor primare vor fi realizate de către MCID. Sistemele informatice primare de colectare a datelor asociate programelor de finanţare - Programele de finanţare, asociate planurilor la nivel naţional şi regional, vor avea un sistem informatic dedicat. – Sistemul SMIS/MySMIS va asigura colectarea datelor pentru toate axele care susţin finanţarea CDI, asociate tuturor programelor operaţionale (naţionale şi regionale). – Sistemul EVOC (UEFISCDI) va asigura colectarea datelor pentru programele finanţate prin PNCDI IV. ● Sistemul registrelor naţionale CDI - asigură integrarea datelor colectate de diverse sisteme informatice primare, oferă un tablou de bord (indicatori agregaţi, vizualizări geografice etc), permite interogări ad-hoc pentru toate părţile interesate (guvernul, ministere, comitete strategice, consilii consultative MCID, organisme de implementare naţionale şi regionale, coordonatorilor RIS3, comunitatea CDI, etc). Sistemele informatice primare vor fi interconectate şi interoperabile cu Sistemul Registrelor Naţionale CDI. Acest sistem coordonat de către MCID include, dar nu este limitat la: Registrul Rezultatelor, Registrul Organizaţiilor CDI, Registrul Cercetătorilor, Inovatorilor şi Antreprenorilor - componente ale BRAINMAP şi Registrul Infrastructurilor de Cercetare ERRIS. ● Datele calitative şi cantitative privind dinamica ecosistemelor CDI - includ, dar nu se limitează la: anchete/chestionare, studii la nivelul resurselor umane CDI şi al întreprinderilor inovatoare, analiza prospectivă a tendinţelor tehnologice globale şi a relevanţei acestora pentru România şi pentru obiectivele strategice de dezvoltare durabilă. Pe baza informaţiilor colectate, utilizând în special Platforma integrată dezvoltată de MCID, se realizează raportul privind progresul în implementare şi rezultatele SNCISI. Evaluare La nivelul programelor de finanţare şi al strategiei, evaluarea se realizează periodic. Programele de la nivelul naţional, precum şi programele operaţionale de la nivel regional şi naţional, de finanţare a CDI, vor avea o evaluare intermediară până în martie 2025 şi la finalizarea perioadei de implementare - 2029. Evaluarea se va realiza independent, pornind de la rapoartele de autoevaluare şi evaluare ale coordonatorilor de program (MCID, Agenţii de finanţare CDI, MIPE, ADR, Academia Română, Ministere cu programe sectoriale etc.) Evaluarea progresului în priorităţile de specializare inteligentă naţionale şi regionale se va realiza în 2025 şi 2027, atât la nivel naţional (în coordonarea MCID), cât şi la nivel regional (în coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională). Evaluarea va viza: concentrarea tematică ca rezultat al apelurilor de proiecte, resursele atrase şi rezultatele obţinute din finanţări, dinamica ecosistemelor de inovare locale, regionale şi naţionale. Rezultatul primei evaluări (anul 2025) şi consolidarea lor (2027), vor conduce la diferenţierea subdomeniilor astfel: - Nişe funcţionale de specializare inteligentă, cele pentru care există masa critică de actori şi rezultatele care să permită susţinerea avansului în lanţurile globale de valoare adăugată. – Subdomenii emergente, în care există un număr de aplicaţii de proiecte, dar nu s-a atins masa critică a integrării cercetării şi inovării cu nevoile mediului de afaceri. – Subdomenii nesusţinute prin propuneri de proiecte, care vor fi propuse pentru reevaluare sau eliminare. Evaluarea strategiilor regionale (în 2025, 2027 şi 2029) se va realiza cu experţi independenţi de către Agenţiile de Dezvoltare Regională şi va integra pe lângă rezultatele programelor de finanţare dedicate şi evaluarea pe domeniile regionale de specializare, menţionate anterior, atingerea obiectivelor strategice şi avansul către viziunea regională. Evaluarea SNCISI (în 2025, 2027 şi 2029) se va contracta de către MCID, incluzând informaţii privind evaluările programelor CDI, a domeniilor de specializare regionale şi naţionale şi a strategiilor regionale, având un rol sumativ, atât la nivelul implementării (resurse alocate, implementare programe şi politici, capacitate administrativă), cât şi al ţintelor SNCISI şi al concentrării tematice la nivel naţional. 10. Procesul continuu de descoperire antreprenorială Pentru reactualizarea priorităţilor de specializare inteligentă, în perioada 2022 - 2027, sunt necesare următoarele activităţi, atât la nivel naţional cât şi la nivel regional: 1. Facilitarea generării de proiecte în strânsă corelare cu calendarul competiţiilor. Astfel, se vor organiza anual minim câte un focus-grup de generare proiecte pentru fiecare dintre domeniile mari de specializare. Metodologia utilizată poate fi similară celei elaborate de JRC (Îndrumări metodologice pentru organizarea focus grupurilor de descoperire antreprenorială, 2019). Suplimentar, dialogul de generare de proiecte va susţine şi efortul de testare/calibrare a intervenţiilor pe baza feedback-ului din comunitate şi a input-ului managerilor de domeniu de specializare de la nivel naţional. Este important de menţionat că procesul de facilitare nu va substitui lansarea unor competiţii deschise cu evaluatori independenţi, permiţând tuturor actorilor accesul la aceste apeluri de proiecte, fie că au participat sau nu la workshop-urile respective. 2. Actualizarea periodică a specializărilor (în 2025 şi 2027): Acest proces se va baza pe evaluarea domeniilor şi subdomeniilor existente, dublată de identificarea unor noi domenii cu potenţial de specializare (pornind de la Rapoartele periodice calitative privind dinamica ecosistemului CDI). Procesul participativ va presupune: - Workshop-uri pentru recalibrare obiective şi definire roadmap, asociate nişelor funcţionale sau emergente. – Workshop-uri cu caracter exploratoriu pentru (sub)domeniile noi identificate prin Analiza domeniilor intensive în inovare în România şi corelarea acestora cu tendinţele tehnologice globale. – La nivel naţional (şi opţional la nivel regional), consultare de validare a rezultatelor workshop-urilor, folosind/adaptând metodologia de argumentare multicriterială utilizata în 2020. Implementarea procesului continuu de descoperire antreprenorială la nivel naţional va fi asigurată de către MCID, iar la nivel regional de către Agenţiile de Dezvoltare Regională. Actualizarea domeniilor de specializare pe baza rezultatelor procesului de descoperire antreprenorială se va realiza la nivel naţional de către MCID cu consultarea CCSI, iar la nivel regional de către ADR uri, cu avizele Consiliilor Regionale de Inovare şi informarea/consultarea CCSI. 11. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Acţiunile necesare implementării SNCISI vor fi finanţate din surse bugetare, fonduri externe nerambursabile, parteneriate între instituţii publice şi entităţi private sau alte surse de finanţare identificate la momentul derulării acţiunii, cu încadrarea în prevederile bugetare, potrivit reglementărilor în vigoare. Instrumentele de implementare şi bugetele orientative alocate acestora sunt descrise în anexa nr. 2. 12. Implicaţii asupra cadrului juridic Strategia este elaborată în acord cu legislaţia în vigoare şi nu modifică alte acte normative în vigoare. Adoptarea strategiei asigură condiţiile pentru operaţionalizarea planurilor şi programelor prevăzute la anexa nr. 2. Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta strategie. ANEXA 1 Nomenclatorul indicatorilor SNCISI
┌─────────────────────┬──────┬─────────┐
│Indicator │Cod │Sursa │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│SISTEM │
├──────────────────────────────────────┤
│Resurse financiare │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Cheltuieli de │ │ │
│cercetare-dezvoltare │ │Eurostat/│
│având ca sursă │S1 │INS │
│sectorul │ │ │
│guvernamental (%PIB) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Cheltuielile de │ │ │
│cercetare-dezvoltare │S2 │Eurostat/│
│ale sectorului de │ │INS │
│afaceri (%PIB) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Cheltuieli Venture │S3 │Eurostat/│
│Capital (% PIB) │ │INS │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Cheltuieli de inovare│ │Eurostat/│
│non C&D (% cifra de │S4 │INS │
│afaceri) │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Personal CD │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Număr personal │ │ │
│cercetare-dezvoltare │ │Eurostat/│
│(echivalent normă │ │INS │
│întreagă) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Din care: │ │ │
│- Cercetători │ │ │
│în sectorul │S5 │ │
│guvernamental/ │ │ │
│învăţământ superior/ │ │ │
│business │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr absolvenţi │S6 │Eurostat/│
│doctorat/an │ │INS │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Infrastructuri de cercetare │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Valoarea cumulată │ │ │
│actualizată a │ │ │
│echipamentelor de │S7 │INS │
│cercetare deţinute de│ │ │
│sectorul public │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Rata medie de │ │ │
│utilizare a │ │ │
│echipamentelor de │ │ │
│cercetare deţinute de│ │ │
│sectorul public, cu │ │ │
│valoare actuală de │IS-I 1│ERRIS │
│peste 500.000 euro │ │ │
│- Din care pentru │ │ │
│activităţi C&D şi │ │ │
│activităţi de │ │ │
│servicii tehnologice │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Publicaţii │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Număr articole │ │Web of │
│indexate în Web of │S8 │Science │
│Science/an │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr publicaţii în │ │ │
│top 10% cele mai │S9 │Web of │
│citate publicaţii (% │ │Science │
│din total publicaţii)│ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr publicaţii în │ │ │
│top 1% cele mai │S10 │Web of │
│citate publicaţii (% │ │Science │
│din total publicaţii)│ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Numărul de citări ale│ │ │
│articolelor în │S11 │Derwent │
│brevete (şi │ │ │
│legislaţie) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Co-publicaţii │ │ │
│ştiinţifice │S12 │Web of │
│internaţionale (număr│ │Science │
│/1 milion locuitori) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Co-publicaţii │S13 │Web of │
│public-privat │ │Science │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Pondere publicaţii │ │Web of │
│Web of Science în │S14 │Science │
│regim deschis │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Drepturi de proprietate intelectuală │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Aplicaţii brevete EPO│S15 │Eurostat │
│(număr/an) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Aplicaţii brevete PCT│ │ │
│(număr/1 mld euro GDP│S16 │Eurostat │
│ajustat la paritatea │ │ │
│puterii de cumpărare)│ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Aplicaţii mărci │ │ │
│comerciale comunitare│ │ │
│(număr/1 mld. euro │S17 │Eurostat │
│PIB ajustat la │ │ │
│paritatea puterii de │ │ │
│cumpărare) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Aplicaţii desene │ │ │
│(număr/1 mld. euro │ │ │
│PIB ajustat la │S18 │Eurostat │
│paritatea puterii de │ │ │
│cumpărare) │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Internaţionalizare │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Rata de participare │ │ │
│la Horizon Europe │ │ │
│(ponderea │S19 │Comisia │
│organizaţiilor din │ │Europeană│
│România în total │ │ │
│participanţi) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Indicele sumelor │ │ │
│atrase din Horizon │S20 │Comisia │
│Europe faţă de media │ │Europeană│
│2014-2020 │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr granturi │ │Comisia │
│European Research │S21 │Europeană│
│Council câştigate │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr organizaţii │ │ │
│participante în │ │Comisia │
│Parteneriate Europene│S22 │Europeană│
│(asociate Horizon │ │ │
│Europe) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Ponderea │ │ │
│cheltuielilor publice│ │ │
│naţionale în programe│ │ │
│C&D coordonate │S23 │Eurostat │
│transnaţional în │ │ │
│total cheltuieli │ │ │
│guvernamentale pentru│ │ │
│C&D │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Defalcat pe: │ │ │
│- Cheltuieli pentru │ │ │
│participare la │ │ │
│organizaţii C&D │ │ │
│transnaţionale │ │ │
│- Cheltuieli publice │ │ │
│naţionale pentru C&D │ │ │
│pentru programe │ │ │
│comune şi │ │ │
│parteneriate │ │ │
│europene, inclusiv │ │ │
│investiţii │ │ │
│interregionale în │ │ │
│proiecte UE. Sursa: │ │ │
│Eurostat/SRN │ │ │
│- Cheltuieli pentru │ │ │
│programe publice de │ │ │
│CDI bilaterale sau │ │ │
│multilaterale. │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Investiţii │ │ │
│interregionale pentru│RCO96 │SRN │
│inovare în proiecte │ │ │
│ale Uniunii Europene │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr de cercetători │S24 │SRN │
│străini atraşi │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Organizaţii de cercetare de top │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Număr universităţii │ │ │
│în Academic Ranking │S25 │ARWU │
│of World Universities│ │ │
│(ARWU) 1000 │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr organizaţii în │S26 │Scimago │
│Top Scimago 500 │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Inovare în întreprinderi │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│IMM-uri care introduc│ │Eurostat/│
│produse şi/sau │S27 │INS │
│procese inovative (%)│ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│IMM-uri care introduc│ │ │
│inovaţii în materie │S28 │Eurostat/│
│de comercializare sau│ │INS │
│organizare (%) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│IMM-uri care introduc│ │Eurostat/│
│inovaţii la nivel │S29 │INS │
│intern │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Vânzări de produse │ │ │
│noi pentru piaţă sau │S30 │Eurostat/│
│noi pentru firmă (% │ │INS │
│cifra de afaceri) │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Ocupare │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Ocupare în firme cu │ │Eurostat/│
│creştere rapidă (% │S31 │INS │
│ocupare) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Ocuparea în domenii │ │ │
│de medie şi înaltă │S32 │Eurostat/│
│tehnologie (% │ │INS │
│ocupare) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Ocuparea în │ │ │
│activităţi de │ │Eurostat/│
│servicii cu grad │S33 │INS │
│ridicat de cunoaştere│ │ │
│(% ocupare) │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Export │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Exporturi de produse │ │Eurostat/│
│high-tech (% │S34 │INS │
│exporturi produse) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Exporturi de produse │ │Eurostat/│
│high şi medium -tech │S35 │INS │
│(% exporturi produse)│ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Exporturi de servicii│ │ │
│intensive în │S36 │Eurostat/│
│cunoaştere (% │ │INS │
│exporturi servicii) │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│REZULTAT (PROGRAME) │
├──────────────────────────────────────┤
│Resurse financiare │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Investiţii private │ │ │
│care completează │ │ │
│sprijinul public (din│RCR 02│SRN │
│care: granturi, │ │ │
│instrumente │ │ │
│financiare) │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Resurse umane │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Locuri de muncă │ │ │
│create în domeniul │ │ │
│cercetării în │ │ │
│entităţile care │RCR102│SRN │
│beneficiază de │ │ │
│sprijin (echivalent │ │ │
│normă întreagă) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Programe de ucenicie │ │ │
│care beneficiază de │RCR 97│SRN │
│sprijin în IMM-uri │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Angajaţi din IMM-uri │ │ │
│care finalizează │ │ │
│programe de formare a│ │ │
│competenţelor pentru │ │ │
│specializare │ │ │
│inteligentă, pentru │ │ │
│tranziţie industrială│RCR 98│SRN │
│şi antreprenoriat (pe│ │ │
│tip de competenţe: │ │ │
│tehnice, de │ │ │
│management, de │ │ │
│antreprenoriat, │ │ │
│ecologice, altele) │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Infrastructuri de cercetare │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Valoarea nominală a │ │ │
│echipamentelor pentru│RCO08 │SRN │
│cercetare şi inovare │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Valoarea │ │ │
│echipamentelor de │IS-P0 │SRN │
│cercetare puse în │ │ │
│funcţiune │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Publicaţii │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Articole indexate Web│ │ │
│of Science, din care:│ │ │
│- în regim de acces │ │ │
│deschis │IS-P1 │SRN │
│- co-publicaţii │ │ │
│ştiinţifice │ │ │
│internaţionale │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Articole ştiinţifice │ │ │
│cu seturi date de │IS-P2 │SRN │
│cercetare publicate │ │ │
│în regim deschis │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Cărţi, din care │ │ │
│indexate Web of │IS-P3 │SRN │
│Science │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Capitole de cărţi, │ │ │
│din care indexate Web│IS-P4 │SRN │
│of Science │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Proceedings │ │ │
│conferinţe, din care │IS-P5 │SRN │
│la conferinţe │ │ │
│internaţionale │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Publicaţii ale │ │ │
│proiectelor care │RCR 08│SRN │
│beneficiază de │ │ │
│sprijin │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Drepturi de proprietate intelectuală │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Cereri de brevete │RCR 06│SRN │
│depuse │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Cereri de │ │ │
│înregistrare a │RCR 07│SRN │
│mărcilor şi desenelor│ │ │
│sau modelelor │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Organizaţii de cercetare de top │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Număr organizaţii în │ │ │
│Top Scimago în primii│IS-I 1│SRN │
│30% per domeniu │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Inovare în firme │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Întreprinderi mici şi│ │ │
│mijlocii (IMM-uri) │ │ │
│care introduc │RCR 03│SRN │
│inovaţii în materie │ │ │
│de produse sau │ │ │
│procese │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│IMM-uri care introduc│ │ │
│inovaţii în materie │RCR 04│SRN │
│de comercializare sau│ │ │
│organizare │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│IMM-uri care introduc│ │ │
│inovaţii la nivel │RCR 05│SRN │
│intern │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Întreprinderi noi │RCR 17│SRN │
│aflate încă pe piaţă │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│IMM-uri care │ │ │
│utilizează servicii │ │ │
│ale unor pepiniere de│RCR 18│SRN │
│afaceri după crearea │ │ │
│pepinierelor │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Întreprinderi cu │ │ │
│cifră de afaceri │RCR 19│SRN │
│crescută │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│IMM-uri cu o valoare │ │ │
│adăugată mai mare per│RCR 25│SRN │
│angajat │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr prototipuri/ │IS-P6 │SRN │
│demonstratoare │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Vânzări asociate │ │ │
│produselor şi │ │ │
│serviciilor care │ │ │
│înglobează inovaţii │IS-P7 │SRN │
│realizate prin │ │ │
│proiecte (la 3 ani │ │ │
│după finalizarea │ │ │
│proiectului) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr tehnologii │IS-I2 │SRN │
│transferate │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Valoarea licenţierii │ │ │
│sau vânzării │ │ │
│drepturilor de │ │ │
│proprietate │IS-P8 │SRN │
│intelectuală (pentru │ │ │
│tehnologiile │ │ │
│transferate) │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr spin-off-uri │ │ │
│ale organizaţiilor │IS-I3 │SRN │
│publice de cercetare │ │ │
├─────────────────────┼──────┼─────────┤
│Număr spin-off-uri │IS-I4 │SRN, │
│ale firmelor │ │RECOM │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Ocupare │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Locuri de muncă │ │ │
│create în entităţile │RCR 01│SRN │
│care beneficiază de │ │ │
│sprijin │ │ │
├─────────────────────┴──────┴─────────┤
│Exporturi │
├─────────────────────┬──────┬─────────┤
│Valoarea exporturilor│ │ │
│de produse care │ │ │
│integrează inovaţii │IS-P9 │SRN │
│(în al treilea an │ │ │
│după finalizarea │ │ │
│proiectului) │ │ │
└─────────────────────┴──────┴─────────┘
Legenda: - S - Indicatori de sistem – RCR - indicatori comuni de rezultat pentru FEDR – IS-P - indicatori incluşi în raportările asociate proiectelor – IS-I - indicatori incluşi în raportări instituţionale periodice – SRN - Sistemul Registrelor Naţionale CDI ANEXA 2 Instrumente de implementare pentru Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022 - 2027
┌────┬────────────┬────────────────────┐
│ │INSTRUMENTE │ │
│Nr. │DE │ │
│crt.│IMPLEMENTARE│BUGET ALOCAT │
│ │A SNCISI │ │
│ │2022 - 2027 │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Planul │ │
│1. │Naţional de │aproximativ 259,43 │
│ │Redresare şi│milioane de euro │
│ │Rezilienţă │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Programul │ │
│ │Operaţional │ │
│ │Creştere │ │
│2. │Inteligentă,│aproximativ 1000 │
│ │Digitalizare│milioane euro │
│ │şi │ │
│ │Instrumente │ │
│ │Financiare │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Programul │aproximativ 2200 │
│3. │Operaţional │milioane euro │
│ │Regional │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │aproximativ 12000 │
│ │ │milioane euro │
│ │ │(*bugetul estimat │
│ │ │este fundamentat pe │
│ │Planul │o creştere graduală │
│ │Naţional de │anuală a │
│4. │Cercetare │cheltuielilor │
│ │Dezvoltare │publice CD cu │
│ │Inovare IV │aproximativ 0,14% │
│ │ │din PIB, în perioada│
│ │ │2022 - 2027, pentru │
│ │ │a atinge ţinta │
│ │ │stabilită de 1% în │
│ │ │2027) │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │aproximativ 400 │
│ │Programele │milioane de euro │
│5. │Academiei │bugete (* cumulate │
│ │Române │pe perioada de │
│ │ │implementare a │
│ │ │SNCISI) │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Programul │ │
│6. │Operaţional │aproximativ 200 │
│ │Tranziţie │milioane euro │
│ │Justă │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Programul │ │
│7. │Operaţional │aproximativ 40 │
│ │Educaţie şi │milioane euro │
│ │Ocupare │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │aproximativ 120 │
│ │Planurile │milioane euro (* │
│8. │Sectoriale │bugete cumulate pe │
│ │ale │perioada de │
│ │Ministerelor│implementare a │
│ │ │SNCISI) │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Programele │aproximativ 12 │
│ │Academiei │milioane euro (* │
│9. │Oamenilor de│bugete cumulate pe │
│ │Ştiinţă ai │perioada de │
│ │României │implementare a │
│ │ │SNCISI) │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Programul │aproximativ 386 │
│10 │Operaţional │milioane euro │
│ │Sănătate │ │
├────┴────────────┼────────────────────┤
│ │aproximativ │
│ │16.617,43 milioane │
│BUGET TOTAL │euro (* aproximativ │
│ALOCAT SNCISI │83.087,15 milioane │
│2022-2027 │lei, raportat la │
│ │cursul de schimb 1 │
│ │euro = 5 lei) │
└─────────────────┴────────────────────┘
ANEXA 3 Plan de Acţiune al Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022 - 2027
┌────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┐
│ACŢIUNI │REZULTATE AŞTEPTATE │INSTITUŢII │INSTRUMENTE DE │PERIOADĂ DE │ETAPELE │
│ │ │RESPONSABILE │IMPLEMENTARE │IMPLEMENTARE│EVALUĂRII │
├┬───────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
││OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare │
├┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
││OS.1.1. Creşterea numărului şi a competenţelor ştiinţifice ale cercetătorilor │
││în ecosistemul de CDI din România prin formarea şi atragerea talentelor în │
││cercetare │
├┴───────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Creşterea numărului de │ │ │ │ │ │
│cercetători în ecosistemul │ │ │ │ │ │
│de CDI din România prin │ │ │ │ │ │
│formarea şi prin atragerea │ │ │ │ │ │
│talentelor în cercetare se │ │ │ │ │ │
│va realiza prin: │ │ │ │ │ │
│• Susţinerea cu intervenţii │ │ │ │ │ │
│pe diversele etape ale │ │ │ │ │ │
│carierei de cercetare, │ │ │ │ │ │
│respectiv pentru: noi │ │ │ │ │ │
│absolvenţi de doctorat, │ │ │ │ │ │
│cercetători cu experienţă │ │ │ │ │ │
│postdoctorală, cercetători │ │ │ │ │ │
│seniori performanţi în │ │ │ │ │ │
│domeniul lor. │ │ │ │ │ │
│• Acordarea de granturi │ │ │ │ │ │
│tinerilor cercetători pentru│ │ │ │ │ │
│integrarea acestora în │ │ │ │ │ │
│cadrul organizaţiilor de │ │ │ │ │ │
│cercetare-dezvoltare, prin │ │ │ │ │ │
│intermediul unor programe │ │ │ │ │ │
│instituţionale de întărire a│ │ │ │ │ │
│acestora în procesul de │ │ │ │ │ │
│cercetare. │ │ │ │ │ │
│• Acordarea de granturi │ │ │ │ │ │
│dedicate tinerelor echipe de│ │ │ │ │ │
│cercetători, precum şi │ │ │ │ │ │
│susţinerea specifică a │ │ │ │ │ │
│componentei de cercetare │ │ │ │ │ │
│pentru medicii clinicieni. │ │ │ │ │ │
│• Creşterea performanţelor │ │ │ │ │ │
│generale ale cercetătorilor │ │ │ │ │ │
│prin stimularea şi │ │ │ │ │ │
│susţinerea participării │ │ │ │ │ │
│acestora la formare │ │ │ │ │ │
│profesională. │ │ │ │ │ │
│• Creşterea performanţei în │ │ │ │ │ │
│activitatea de cercetare a │ │ │ │ │ │
│doctoranzilor, componentă │ │ │ │ │ │
│importantă a sistemului de │ │ │ │ │ │
│cercetare, se va realiza │ │ │ │ │ │
│prin: │ │ │ │ │ │
│- Susţinerea parteneriatului│ │ │ │ │ │
│între universităţi, │ │ │ │ │ │
│institutele naţionale de │ │ │ │ │ │
│cercetare-dezvoltare şi │ │ │ │ │ │
│institutele Academiei Române│ │ │ │ │ │
│şi organizaţiile private, │ │ │ │ │Evaluarea │
│care fac cercetare în │ │ │ │ │progresului │
│desfăşurarea programelor de │ │ │ │ │se va │
│formare doctorală, pentru │ │ │ │ │realiza în │
│valorificarea resurselor │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│existente - oameni şi │ │ │ │ │Evaluarea │
│infrastructuri; │ │ │ │ │intermediară│
│- Sprijin pentru crearea de │ │ │ │ │se va │
│noi locuri de muncă şi │ │ │ │2027 │realiza în │
│pentru păstrarea locurilor │ │ │ │ │anul 2025 │
│de muncă deja existente, ca │ │ │ │ │Evaluarea la│
│acţiune orizontală, │ │ │ │ │finalizarea │
│aplicabilă tuturor formelor │ │ │ │ │perioadei de│
│de finanţare; │ │ │ │ │implementare│
│- Susţinerea accesului │ │ │ │ │se va │
│doctoranzilor la stagii de │ │ │ │ │realiza în │
│pregătire în străinătate, în│ │ │ │ │anul 2027 │
│grupuri şi în laboratoare de│ │ │ │ │ │
│cercetare de excelenţă; │ │ │ │ │ │
│- Implicarea cu normă │ │ │ │ │ │
│întreagă a doctoranzilor în │ │ │ │ │ │
│activităţi de cercetare care│ │ │ │ │ │
│să asigure un nivel │ │ │ │ │ │
│competitiv al burselor │ │ │ │ │ │
│doctorale; │ │ │ │ │ │
│- Creşterea substanţială a │ │ │ │ │ │
│implicării doctoranzilor în │ │ │ │ │ │
│proiecte de cercetare. Vor │ │ │ │ │ │
│fi susţinute parteneriate de│ │ │ │ │ │
│cercetare public-public şi │ │ │ │ │ │
│între organizaţiile de │ │ │ │ │ │
│cercetare şi mediul privat, │ │ │ │ │ │
│care să asigure excelenţa în│ │ │ │ │ │
│formare, şi se vor stabili │Număr crescut de │ │ │ │ │
│mecanisme care să permită │cercetători │ │ │ │ │
│corelarea între alocarea de │Număr crescut de │ │ │ │ │
│posturi de cercetare │locuri de muncă în │ │ │ │ │
│dedicate doctoranzilor în │activitatea de CDI │ │ │ │ │
│proiectele de cercetare şi │Procent crescut al │ │ │ │ │
│înrolarea acestora în cadrul│cercetătorilor care │ │ │ │ │
│şcolilor doctorale; │activează în România│Ministerul │ │ │ │
│- Promovarea de parteneriate│la nivel de 'lider' │Cercetării │ │ │ │
│între organizaţiile de │Proiecte de │Inovării şi │ │ │ │
│cercetare din sistemul │mobilitate şi │Digitalizării │ │ │ │
│public şi mediul privat, │formare pentru │Ministerul │PNCDI IV │ │ │
│pentru desfăşurarea de │cercetători │Educaţiei │Programele Academiei│ │ │
│programe doctorale, pentru │doctoranzi şi post │Academia Română │Române │ │ │
│valorificarea din punct de │doctoranzi finanţate│Organizaţii │Programele Academiei│ │ │
│vedere economic a │Cadrul legislativ şi│publice şi private│Oamenilor de Ştiinţă│ │ │
│rezultatelor obţinute în │instituţional │de cercetare │ai României │ │ │
│cadrul acestora şi pentru │revizuit care să │Ministerul │PNRR │ │ │
│facilitarea accesului pe │asigure punerea în │Investiţiilor şi │POS │ │ │
│piaţa muncii a absolvenţilor│aplicare a │Proiectelor │ │ │ │
│de studii doctorale; │reglementărilor │Europene │ │ │ │
│- Susţinerea de investiţii │europene din │Ministerul │ │ │ │
│în laboratoare cu tehnologie│domeniul de │Sănătăţii │ │ │ │
│de ultima oră, atât în │cercetare-inovare │ │ │ │ │
│cadrul mediului privat, cât │Crearea şi │ │ │ │ │
│şi în cel public, ceea ce │dezvoltarea unor │ │ │ │ │
│creează premisele pentru │grupuri de cercetare│ │ │ │ │
│atragerea talentelor în │cu performanţă │ │ │ │ │
│cercetare şi pentru │internaţională şi │ │ │ │ │
│menţinerea în sistemul de │potenţial de │ │ │ │ │
│cercetare românesc. │excelenţă │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│A2. Sprijinirea mobilităţii │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│şi a formării cercetătorilor│ │ │ │ │Evaluarea │
│doctoranzi şi postdoctoranzi│ │ │ │ │intermediară│
│inclusiv prin crearea de │ │ │ │ │se va │
│sinergii pentru finanţarea │ │ │ │2027 │realiza în │
│proiectelor ce au eticheta │ │ │ │ │anul 2025 │
│de excelenţă şi accesarea │ │ │ │ │Evaluarea la│
│programelor de tip Marie │ │ │ │ │finalizarea │
│Sklodowska-Curie COFUND. │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│A3. Adecvarea cadrului │ │ │ │ │ │
│legislativ, instituţional şi│ │ │ │ │ │
│procedural privind sistemul │ │ │ │ │ │
│de cercetare-inovare. Pentru│ │ │ │ │ │
│realizarea acestei acţiuni │ │ │ │ │ │
│se vor lua următoarele │ │ │ │ │ │
│măsuri: │ │ │ │ │ │
│• adoptarea de către │ │ │ │ │ │
│organizaţiile de cercetare a│ │ │ │ │ │
│Cartei Europene a │ │ │ │ │ │
│Cercetătorilor, a Codului de│ │ │ │ │ │
│conduită privind Recrutarea │ │ │ │ │ │
│Cercetătorilor, a │ │ │ │ │ │
│Declaraţiei de la Bonn │ │ │ │ │ │
│privind libertatea │ │ │ │ │ │
│academică; │ │ │ │ │ │
│• asigurarea de măsuri │ │ │ │ │ │
│pentru îndeplinirea │ │ │ │ │ │
│Recomandării CE privind │ │ │ │ │Evaluarea la│
│valorizarea rezultatelor de │ │ │ │ │finalizarea │
│cercetare; cadrul UE privind│ │ │ │ │perioadei de│
│cariera în cercetare, │ │ │ │2025 │implementare│
│egalitatea de gen în │ │ │ │ │se va │
│cercetare, care exprimă │ │ │ │ │realiza în │
│valori recunoscute şi │ │ │ │ │anul 2025 │
│asumate la nivel naţional. │ │ │ │ │ │
│Adoptarea acestora va │ │ │ │ │ │
│permite şi recunoaşterea şi │ │ │ │ │ │
│încadrarea adecvată a │ │ │ │ │ │
│experienţei internaţionale a│ │ │ │ │ │
│cercetătorilor români, │ │ │ │ │ │
│precum şi deschiderea │ │ │ │ │ │
│instituţiilor de cercetare │ │ │ │ │ │
│şi integrarea lor în │ │ │ │ │ │
│fluxurile internaţionale de │ │ │ │ │ │
│personal; │ │ │ │ │ │
│• reglementarea carierei │ │ │ │ │ │
│extra doctorală a │ │ │ │ │ │
│inginerilor de dezvoltare │ │ │ │ │ │
│tehnologică prin armonizarea│ │ │ │ │ │
│legislaţiei aferente este o │ │ │ │ │ │
│altă măsură ce contribuie la│ │ │ │ │ │
│îndeplinirea OS 1.1. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│A4. Dezvoltarea unei │ │ │ │ │progresului │
│„Platforme de studii şi │ │ │ │ │se va │
│cercetări avansate", sub │ │ │ │ │realiza în │
│forma unei reţele virtuale │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│care să reunească proiecte │ │ │ │ │Evaluarea │
│de cercetare pe termen mediu│ │ │ │ │intermediară│
│sau lung (de exemplu 5 - 7 │ │ │ │ │se va │
│ani), coordonate de │ │ │ │2027 │realiza în │
│cercetători de top pe plan │ │ │ │ │anul 2025 │
│internaţional, proiecte care│ │ │ │ │Evaluarea la│
│vizează crearea şi │ │ │ │ │finalizarea │
│dezvoltarea de grupuri de │ │ │ │ │perioadei de│
│cercetare cu performanţă │ │ │ │ │implementare│
│internaţională şi potenţial │ │ │ │ │se va │
│de excelenţă. │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS.1.2. Asigurarea tranziţiei către ştiinţa deschisă şi facilitarea progresului │
│ │în cercetarea ştiinţifică de excelenţă │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Tranziţia către un │ │ │ │ │ │
│sistem al ştiinţei deschise │ │ │ │ │ │
│prin care se urmăreşte: (1) │ │ │ │ │ │
│accesibilitatea, │ │ │ │ │ │
│reutilizarea datelor │ │ │ │ │ │
│cercetării ştiinţifice şi │ │ │ │ │ │
│vizibilitatea mai bună a │ │ │ │ │ │
│producţiei ştiinţifice; (2) │ │ │ │ │ │
│obţinerea unor rezultate de │ │ │ │ │ │
│o calitate superioară prin │ │ │ │ │ │
│eliminarea duplicării │ │ │ │ │ │
│rezultatelor, facilitarea │ │ │ │ │ │
│replicării cercetării şi │ │ │ │ │ │
│combaterea fraudei în │ │ │ │ │ │
│domeniul ştiinţei; (3) │ │ │ │ │ │
│susţinerea tranziţiei către │ │ │ │ │ │
│depozitarea fondului de │ │ │ │ │ │
│cunoştinţe în depozite │ │ │ │ │ │
│digitale; (4) creşterea │ │ │ │ │ │
│transparenţei cheltuirii │ │ │ │ │ │
│fondurilor publice pentru │ │ │ │ │ │
│cercetare; (5) încurajarea │ │ │ │ │ │
│colaborării în cercetare, │ │ │ │ │ │
│accelerarea inovării şi │ │ │ │ │ │
│creşterea competitivităţii; │ │ │ │ │ │
│(6) deschiderea şi │ │ │ │ │ │
│participarea activă a │ │ │ │ │ │
│cercetătorilor români la │ │ │ │ │ │
│spaţiul european de │ │ │ │ │ │
│cercetare (ERA). │ │ │ │ │ │
│A1. Tranziţia către un │ │ │ │ │ │
│sistem al ştiinţei deschise │ │ │ │ │ │
│prin care se urmăreşte: (1) │ │ │ │ │ │
│accesibilitatea, │ │ │ │ │ │
│reutilizarea datelor │ │ │ │ │ │
│cercetării ştiinţifice şi │ │ │ │ │ │
│vizibilitatea mai bună a │ │ │ │ │ │
│producţiei ştiinţifice; (2) │ │ │ │ │ │
│obţinerea unor rezultate de │ │ │ │ │ │
│o calitate superioară prin │ │ │ │ │ │
│eliminarea duplicării │ │ │ │ │ │
│rezultatelor, facilitarea │ │ │ │ │ │
│replicării cercetării şi │ │ │ │ │ │
│combaterea fraudei în │ │ │ │ │ │
│domeniul ştiinţei; (3) │ │ │ │ │ │
│susţinerea tranziţiei către │ │ │ │ │ │
│depozitarea fondului de │ │ │ │ │ │
│cunoştinţe în depozite │ │ │ │ │ │
│digitale; (4) creşterea │ │ │ │ │ │
│transparenţei cheltuirii │ │ │ │ │ │
│fondurilor publice pentru │ │ │ │ │ │
│cercetare; (5) încurajarea │ │ │ │ │ │
│colaborării în cercetare, │ │ │ │ │ │
│accelerarea inovării şi │ │ │ │ │ │
│creşterea competitivităţii; │ │ │ │ │ │
│(6) deschiderea şi │ │ │ │ │ │
│participarea activă a │ │ │ │ │ │
│cercetătorilor români la │ │ │ │ │ │
│spaţiul european de │ │ │ │ │ │
│cercetare (ERA). │ │ │ │ │ │
│Asigurarea tranziţiei către │ │ │ │ │ │
│ştiinţa deschisă şi │ │ │ │ │ │
│facilitarea progresului │ │ │ │ │ │
│către excelenţă în │ │ │ │ │ │
│cercetarea ştiinţifică se va│ │ │ │ │ │
│realiza prin: │ │ │ │ │ │
│• Acces liber la publicaţii │ │ │ │ │ │
│- obligativitatea publicării│ │ │ │ │ │
│în reviste cu acces liber │ │ │ │ │ │
│din fluxul principal de │ │ │ │ │ │
│cunoaştere sau în platforme │ │ │ │ │ │
│cu acces liber (de exemplu, │ │ │ │ │ │
│Open Research Europe), cu │ │ │ │ │ │
│asigurarea eligibilităţii │ │ │ │ │ │
│costurilor necesare. │ │ │ │ │ │
│Pentru stabilirea la nivel │ │ │ │ │ │
│naţional de costuri │ │ │ │ │ │
│echitabile ale accesului la │ │ │ │ │ │
│publicaţiile internaţionale │ │ │ │ │ │
│şi publicarea ştiinţifică cu│ │ │ │ │ │
│acces liber se vor realiza │ │ │ │ │ │
│negocieri transformative │ │ │ │ │ │
│(„transformative │ │ │ │ │ │
│agreements") cu editurile. │ │ │ │ │ │
│- susţinerea prin premiere a│ │ │ │ │ │
│revistelor româneşti │ │ │ │ │ │
│indexate în Web of Science, │ │ │ │ │ │
│cu factor de impact sau cu │ │ │ │ │ │
│scor absolut de influenţă │ │ │ │ │ │
│peste media domeniului lor │ │ │ │ │ │
│şi adoptarea bunelor │ │ │ │ │ │
│practici privind publicarea │ │ │ │ │ │
│cu acces liber (precum │ │ │ │ │ │
│obţinerea acreditării DOAJ │ │ │ │ │Evaluarea │
│SEAL). │ │ │ │ │progresului │
│- promovarea şi sprijinirea │ │ │ │ │se va │
│iniţiativelor existente şi a│ │ │ │ │realiza în │
│altora noi ce susţin ştiinţa│ │ │ │ │2025 şi 2027│
│deschisă, în special pentru │ │ │ │ │Evaluarea │
│depozitarea pe termen lung a│ │ │ │ │intermediară│
│publicaţiilor cu acces │ │ │ │ │se va │
│liber, în vederea integrării│ │ │ │2027 │realiza în │
│în baze de date disciplinare│ │ │ │ │anul 2025 │
│şi/sau în EOSC. │ │ │ │ │Evaluarea la│
│- acordarea unor granturi │ │ │ │ │finalizarea │
│pentru publicarea cu acces │ │ │ │ │perioadei de│
│liber în reviste indexate în│ │ │ │ │implementare│
│Journal Citation Reports, cu│ │ │ │ │se va │
│factor de impact sau cu scor│ │ │ │ │realiza în │
│absolut de influenţă peste │ │ │ │ │anul 2027 │
│media domeniului lor. │ │ │ │ │ │
│- menţinerea interesului │ │ │ │ │ │
│strategic de a asigura │ │ │ │ │ │
│accesul la literatura │ │ │ │ │ │
│ştiinţifică de specialitate │Mecanism naţional de│ │ │ │ │
│din fluxul principal de │suport pentru │ │ │ │ │
│cunoaştere, inclusiv prin │tranziţia către │ │ │ │ │
│mecanisme de finanţare de │ştiinţa deschisă │ │ │ │ │
│tip sinergii. │instituit şi │ │ │ │ │
│• Acces liber la datele │implementat │Ministerul │ │ │ │
│provenite din cercetare │Acces liber la │Cercetării │ │ │ │
│Accesul liber la datele │publicaţii şi date │Inovării şi │ │ │ │
│provenite din cercetare va │provenite din │Digitalizării │PNCDI IV │ │ │
│fi promovat conform │cercetare │Organizaţii │ │ │ │
│principiului „cât mai │Calitate crescută a │publice şi private│ │ │ │
│deschis cu putinţă, dar atât│producţiei de │de cercetare │ │ │ │
│de închis cât este necesar" │cunoaştere (articole│ │ │ │ │
│pentru proiectele de │aflate în cele mai │ │ │ │ │
│cercetare care produc date │citate, brevete │ │ │ │ │
│ştiinţifice şi în │triadice, diadice, │ │ │ │ │
│conformitate cu principiul │USPTO+EPO) │ │ │ │ │
│gestionării responsabile a │ │ │ │ │ │
│datelor de cercetare. │ │ │ │ │ │
│- obligativitatea elaborării│ │ │ │ │ │
│planurilor de management │ │ │ │ │ │
│asociate datelor de │ │ │ │ │ │
│cercetare, cu respectarea │ │ │ │ │ │
│principiilor FAIR şi ale │ │ │ │ │ │
│accesului liber la date │ │ │ │ │ │
│(open data) în cadrul │ │ │ │ │ │
│proiectelor de │ │ │ │ │ │
│cercetare-dezvoltare - │ │ │ │ │ │
│inovare finanţate din │ │ │ │ │ │
│fonduri publice. De │ │ │ │ │ │
│asemenea, infrastructurile │ │ │ │ │ │
│de cercetare vor fi │ │ │ │ │ │
│susţinute pentru elaborarea │ │ │ │ │ │
│şi pentru implementarea │ │ │ │ │ │
│planurilor de management a │ │ │ │ │ │
│datelor asociate │ │ │ │ │ │
│experimentelor. │ │ │ │ │ │
│- asigurarea eligibilităţii │ │ │ │ │ │
│costurilor asociate │ │ │ │ │ │
│managementului datelor │ │ │ │ │ │
│provenite din cercetarea │ │ │ │ │ │
│finanţată din fonduri │ │ │ │ │ │
│publice. │ │ │ │ │ │
│- acordarea unor granturi │ │ │ │ │ │
│pentru pregătirea datelor │ │ │ │ │ │
│care stau la baza │ │ │ │ │ │
│rezultatelor cercetării │ │ │ │ │ │
│ştiinţifice, în vederea │ │ │ │ │ │
│publicării/depozitării cu │ │ │ │ │ │
│acces liber a acestora. │ │ │ │ │ │
│- promovarea şi sprijinirea │ │ │ │ │ │
│iniţiativelor existente şi a│ │ │ │ │ │
│altora noi ce susţin ştiinţa│ │ │ │ │ │
│deschisă, în special pentru │ │ │ │ │ │
│depozitarea pe termen lung a│ │ │ │ │ │
│datelor provenite din │ │ │ │ │ │
│cercetare, în vederea │ │ │ │ │ │
│integrării în baze de date │ │ │ │ │ │
│disciplinare şi/sau în EOSC.│ │ │ │ │ │
│• Instituirea şi │ │ │ │ │ │
│implementarea unui mecanism │ │ │ │ │ │
│naţional de suport pentru │ │ │ │ │ │
│tranziţia către ştiinţa │ │ │ │ │ │
│deschisă │ │ │ │ │ │
│Prin acest mecanism, aflat │ │ │ │ │ │
│în supervizarea Consiliului │ │ │ │ │ │
│pentru ştiinţa deschisă al │ │ │ │ │ │
│MCID: (1) se va asigura │ │ │ │ │ │
│sprijin pentru definirea şi │ │ │ │ │ │
│pentru implementarea │ │ │ │ │ │
│politicilor specifice │ │ │ │ │ │
│ştiinţei deschise, se vor │ │ │ │ │ │
│coordona dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │
│implementarea recomandărilor│ │ │ │ │ │
│Documentului strategic │ │ │ │ │ │
│privind cadrul de dezvoltare│ │ │ │ │ │
│a ştiinţei deschise în │ │ │ │ │ │
│România; (2) se va oferi │ │ │ │ │ │
│sprijin pentru dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│de capabilităţi specifice │ │ │ │ │ │
│ştiinţei deschise; (3) se va│ │ │ │ │ │
│coordona reţeaua de experţi │ │ │ │ │ │
│la nivelul organizaţiilor de│ │ │ │ │ │
│cercetare; (4) se va │ │ │ │ │ │
│coordona dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│capacităţii de management │ │ │ │ │ │
│pentru ştiinţa deschisă la │ │ │ │ │ │
│nivelul organizaţiilor de │ │ │ │ │ │
│cercetare. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│A2. Acţiuni de încurajare a │ │ │ │ │ │
│participării cetăţenilor. │ │ │ │ │Evaluarea │
│Complementar cu încurajarea │ │ │ │ │progresului │
│participării cetăţenilor în │ │ │ │ │se va │
│definirea agendei strategice│ │ │ │ │realiza în │
│de cercetare, vor fi │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│susţinute proiecte care │ │ │ │ │Evaluarea │
│încurajează participarea │ │ │ │ │intermediară│
│cetăţenilor în diferite │ │ │ │ │se va │
│etape ale procesului de │ │ │ │2027 │realiza în │
│cercetare precum colectarea │ │ │ │ │anul 2025 │
│datelor, şi se vor pilota │ │ │ │ │Evaluarea la│
│forme de implicarea │ │ │ │ │finalizarea │
│cetăţenilor - din │ │ │ │ │perioadei de│
│perspectiva beneficiarilor │ │ │ │ │implementare│
│finali - în completarea │ │ │ │ │se va │
│evaluărilor tip expert în │ │ │ │ │realiza în │
│diferite stadii a │ │ │ │ │anul 2027 │
│proiectelor relevante în │ │ │ │ │ │
│acest sens. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│A3. Continuarea şi │ │ │ │ │ │
│extinderea finanţării pentru│ │ │ │ │ │
│proiectele de cercetare │ │ │ │ │Evaluarea │
│exploratorie şi proiecte │ │ │ │ │progresului │
│complexe de cercetare de │ │ │ │ │se va │
│frontieră. │ │ │ │ │realiza în │
│Prin această acţiune se │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│urmăreşte susţinerea şi │ │ │ │ │Evaluarea │
│promovarea cercetării │ │ │ │ │intermediară│
│ştiinţifice avansate │ │ │ │ │se va │
│multidisciplinare, │ │ │ │2027 │realiza în │
│interdisciplinare şi │ │ │ │ │anul 2025 │
│transdisciplinare a │ │ │ │ │Evaluarea la│
│progreselor substanţiale la │ │ │ │ │finalizarea │
│frontierele cunoaşterii, │ │ │ │ │perioadei de│
│precum şi încurajarea de noi│ │ │ │ │implementare│
│metode şi tehnici, inclusiv │ │ │ │ │se va │
│abordări şi investigaţii │ │ │ │ │realiza în │
│neconvenţionale la interfaţa│ │ │ │ │anul 2027 │
│dintre disciplinele deja │ │ │ │ │ │
│consacrate. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS.1.3. Creşterea competitivităţii organizaţiilor de cercetare │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Crearea unui sistem de │ │ │ │ │ │
│evaluare a performanţei │ │ │ │ │ │
│tuturor unităţilor şi a │ │ │ │ │ │
│instituţiilor de │ │ │ │ │ │
│cercetare-dezvoltare de │ │ │ │ │ │
│drept public în vederea │ │ │ │ │ │
│asigurării comparabilităţii │ │ │ │ │ │
│indicatorilor şi a │ │ │ │ │ │
│rezultatelor acestora. Toate│ │ │ │ │ │
│unităţile şi instituţiile de│ │ │ │ │ │
│cercetare-dezvoltare de │ │ │ │ │ │
│drept public vor trece │ │ │ │ │ │
│periodic prin evaluarea │ │ │ │ │Evaluarea la│
│externă a performanţei, în │ │ │ │ │finalizarea │
│acord cu o serie de │ │ │ │ │perioadei de│
│indicatori specifici │ │ │ │2023 │implementare│
│fiecărei entităţi, ca bază a│ │ │ │ │se va │
│finanţării instituţionale. │ │ │ │ │realiza în │
│Evaluarea va face │ │ │ │ │anul 2023 │
│recomandări privind │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea şi va asigura │ │ │ │ │ │
│încadrarea în clase de │ │ │ │ │ │
│performanţă. Finanţarea │ │ │ │ │ │
│instituţională competitivă │ │ │ │ │ │
│facilitează dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│instituţională şi calea spre│ │ │ │ │ │
│excelenţă. Trecerea unei │ │ │ │ │ │
│entităţi dintr-o clasă în │ │ │ │ │ │
│alta va fi posibilă ca │ │ │ │ │ │
│rezultat al evaluării │ │ │ │ │ │
│externe. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │Sistem de evaluare a│ │ │ │2025 şi 2027│
│ │performanţei │ │ │ │Evaluarea │
│ │instituţionale │ │ │ │intermediară│
│A2. Finanţarea │pentru toate │ │ │ │se va │
│instituţională competitivă │unităţile şi │ │ │2027 │realiza în │
│pentru C&D │instituţiile de │ │ │ │anul 2025 │
│ │drept public │Ministerul │ │ │Evaluarea la│
│ │dezvoltat şi aplicat│Cercetării │ │ │finalizarea │
│ │Asigurarea │Inovării şi │ │ │perioadei de│
│ │finanţării │Digitalizării │PNRR │ │implementare│
│ │instituţionale pe │Academia Română │PNCDI IV │ │se va │
│ │baze competitive │Organizaţii │Programele Academiei│ │realiza în │
│ │Crearea unor centre │publice şi private│Române │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤de excelenţă pe │de cercetare │Programele Academiei├────────────┼────────────┤
│A3. Susţinerea de │concentrare tematică│Ministerul │Oamenilor de Ştiinţă│ │ │
│parteneriate între │de cercetare bazate │Investiţiilor şi │ai României │ │ │
│organizaţii de cercetare │pe parteneriate │Proiectelor │POS │ │ │
│(public-public), în jurul │între organizaţii de│Europene │ │ │Evaluarea │
│unei agende comune de │cercetare │Ministerul │ │ │progresului │
│cercetare/concentrare │Fond de finanţare a │Sănătăţii │ │ │se va │
│tematică, pentru crearea de │performanţei în │ │ │ │realiza în │
│Centre de excelenţă. │cercetare-dezvoltare│ │ │ │2025 şi 2027│
│Centrele vor avea finanţare │Soluţii propuse la │ │ │ │Evaluarea │
│pe durată medie-lungă, 5 - 7│nevoile societale de│ │ │ │intermediară│
│ani, şi vor viza asigurarea │către institutele │ │ │ │se va │
│unui echilibru între │naţionale de │ │ │2027 │realiza în │
│dezvoltarea sau extinderea │cercetare-dezvoltare│ │ │ │anul 2025 │
│infrastructurilor de │ │ │ │ │Evaluarea la│
│cercetare existente şi │ │ │ │ │finalizarea │
│cercetarea efectivă asociate│ │ │ │ │perioadei de│
│unei agende strategice │ │ │ │ │implementare│
│stabilite în raport cu │ │ │ │ │se va │
│frontiera ştiinţifică şi cu │ │ │ │ │realiza în │
│provocările societale, │ │ │ │ │anul 2027 │
│impactul acestora fiind │ │ │ │ │ │
│reflectat în performanţa în │ │ │ │ │ │
│cercetarea ştiinţifică. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│A4. Continuarea, extinderea │ │ │ │ │progresului │
│şi adaptarea finanţării │ │ │ │ │se va │
│Programului Nucleu, ca parte│ │ │ │ │realiza în │
│integrantă a Planului │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│Naţional de Cercetare │ │ │ │ │Evaluarea │
│Dezvoltare şi Inovare (PNCDI│ │ │ │ │intermediară│
│IV), destinată exclusiv │ │ │ │ │se va │
│institutelor naţionale de │ │ │ │2027 │realiza în │
│cercetare-dezvoltare, │ │ │ │ │anul 2025 │
│conform legislaţiei în │ │ │ │ │Evaluarea la│
│vigoare, care să asigure │ │ │ │ │finalizarea │
│baza de cunoaştere şi să │ │ │ │ │perioadei de│
│creeze precursori pentru │ │ │ │ │implementare│
│proiecte viitoare. │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea la│
│A5. Dezvoltarea fondului de │ │ │ │ │finalizarea │
│finanţare a performanţei în │ │ │ │ │perioadei de│
│cercetare pentru │ │ │ │2024 │implementare│
│organizaţiile publice şi │ │ │ │ │se va │
│private de CD. │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2024 │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS.1.4. Modernizarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii CDI prin │
│ │facilitarea accesului deschis şi asigurarea sustenabilităţii acesteia │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Modernizarea şi │ │ │ │ │ │
│utilizarea eficientă a │ │ │ │ │ │
│infrastructurii CDI care să │ │ │ │ │ │
│faciliteze accesul deschis │ │ │ │ │ │
│şi asigurarea │ │ │ │ │ │
│sustenabilităţii acesteia, │ │ │ │ │ │
│cu efect de multiplicare/ │ │ │ │ │ │
│propagare a cunoştinţelor şi│ │ │ │ │ │
│rezultatelor CDI în │ │ │ │ │ │
│economie, seva realiza în │ │ │ │ │ │
│principal, prin următoarele │ │ │ │ │ │
│tipuri de măsuri: │ │ │ │ │ │
│• dezvoltarea capacităţii │ │ │ │ │ │
│pentru elaborarea şi pentru │ │ │ │ │ │
│implementarea politicilor de│ │ │ │ │ │
│acces la infrastructură şi │ │ │ │ │ │
│la date pentru toate │ │ │ │ │ │
│infrastructurile de │ │ │ │ │ │
│cercetare care au beneficiat│ │ │ │ │ │
│de investiţii publice şi │ │ │ │ │ │
│asigurarea transparenţei │ │ │ │ │ │
│acestor politici. Vor fi │ │ │ │ │ │
│create instrumente de │ │ │ │ │ │
│facilitare şi susţinere │ │ │ │ │ │
│financiară a accesului la │ │ │ │ │ │
│infrastructura de cercetare │ │ │ │ │ │
│care a beneficiat de │ │ │ │ │ │
│investiţii din bani publici │ │ │ │ │ │
│şi la datele acesteia pentru│ │ │ │ │ │
│cercetători, cadre │ │ │ │ │ │
│didactice, studenţi şi │ │ │ │ │ │
│doctoranzi pentru utilizare │ │ │ │ │ │
│în scopul realizării unor │ │ │ │ │ │
│activităţi de cercetare şi │ │ │ │ │ │
│educaţionale. │ │ │ │ │ │
│• susţinerea orientării │ │ │ │ │ │
│către servicii de cercetare │ │ │ │ │ │
│şi tehnologice a │ │ │ │ │ │
│infrastructurilor de │ │ │ │ │ │
│cercetare, prin: │ │ │ │ │ │
│- susţinerea capacităţii de │ │ │ │ │ │
│management asociate │ │ │ │ │ │
│orientării infrastructurilor│ │ │ │ │ │
│către servicii (ştiinţifice,│ │ │ │ │ │
│tehnologice); │ │ │ │ │ │
│- crearea de consorţii │ │ │ │ │ │
│naţionale între │ │ │ │ │ │
│infrastructurile similare │ │ │ │ │ │
│sau complementare, capabile │ │ │ │ │ │
│să ofere pachete integrate │ │ │ │ │ │
│de servicii; │ │ │ │ │ │
│- susţinerea participării la│ │ │ │ │ │
│mecanisme de colaborare/ │ │ │ │ │ │
│coordonare europene, de tip │ │ │ │ │ │
│ERIC; │ │ │ │ │ │
│- dezvoltarea în continuare │ │ │ │ │ │
│a platformei https:// │ │ │ │ │ │
│eertis.eu şi │ │ │ │ │ │
│internaţionalizarea │ │ │ │ │ │
│acesteia, pentru facilitarea│ │ │ │ │ │
│accesului la servicii şi │ │ │ │ │ │
│asigurarea transparenţei │ │ │ │ │ │
│informaţiilor despre │ │ │ │ │ │
│infrastructurile şi │Roadmap-ul naţional │ │ │ │ │
│echipamentele existente şi │al infrastructurilor│ │ │ │ │
│serviciile oferite; │de cercetare │ │ │ │ │
│- cofinanţarea costurilor │actualizat şi │ │ │ │ │
│serviciilor ştiinţifice şi │implementat │ │ │ │ │
│tehnologice efectuate pentru│Consorţii naţionale │ │ │ │ │
│beneficiari publici sau │create între │ │ │ │ │
│privaţi (în special │infrastructurile │ │ │ │ │
│start-up-uri şi IMM-uri │similare sau │ │ │ │ │
│inovative), prin scheme de │complementare, │ │ │ │ │
│tip voucher de experiment. │capabile să ofere │ │ │ │ │
│Platforma ERRIS se va │pachete integrate de│ │ │ │ │
│dezvolta cu funcţionalităţi │servicii │ │ │ │ │
│specifice pentru │Proiecte în domeniul│ │ │ │ │
│implementarea unui sistem │tehnologiilor │ │ │ │ │
│integrat de monitorizare şi │avansate finanţate -│ │ │ │ │
│raportare a gradului de │Investiţii în │ │ │ │ │
│utilizare a │direcţiile de │ │ │ │ │
│infrastructurilor de │cercetare cu │ │ │ │ │
│cercetare şi a rezultatelor │potenţial aplicativ │ │ │ │ │
│de cercetare obţinute prin │ridicat, care │ │ │ │Evaluarea │
│utilizarea │vizează produse cu │ │ │ │progresului │
│infrastructurilor. │înaltă valoare │Ministerul │ │ │se va │
│• acreditarea unor │adăugată, │Cercetării │ │ │realiza în │
│laboratoarele de testare, │asimilabile de către│Inovării şi │ │ │2025 şi 2027│
│asigurându-se capacităţi de │industria autohtonă │Digitalizării │ │ │Evaluarea │
│testare şi certificare în │Laboratoare de │Organizaţii │ │ │intermediară│
│domenii de interes │testare acreditate │publice şi private│PNCDI IV │ │se va │
│strategic, o distribuţie │care să asigure │de cercetare │POCIDIF │2027 │realiza în │
│geografică echilibrată şi │capacităţi de │Ministerul │POS │ │anul 2025 │
│sustenabilitatea acestora. │testare şi │Investiţiilor şi │ │ │Evaluarea la│
│• elaborarea, implementarea,│certificare în │Proiectelor │ │ │finalizarea │
│monitorizarea, evaluarea şi │domenii de interes │Europene │ │ │perioadei de│
│actualizarea Roodmop-ului │strategic │Ministerul │ │ │implementare│
│naţional al │Număr crescut de │Sănătăţii │ │ │se va │
│infrastructurilor de │infrastructuri de │ │ │ │realiza în │
│cercetare, care va include: │cercetare având │ │ │ │anul 2027 │
│- Lista participărilor │politici de acces │ │ │ │ │
│României la infrastructurile│disponibile public, │ │ │ │ │
│internaţionale/consorţiile │inclusiv în cadrul │ │ │ │ │
│de infrastructuri europene │platformei https:// │ │ │ │ │
│de cercetare (ERIC), │eertis.eu/ │ │ │ │ │
│actualizată pe baza unei │Proiecte de │ │ │ │ │
│analize privind rezultatele │cercetare de │ │ │ │ │
│obţinute anterior şi │excelenţă care │ │ │ │ │
│oportunitatea strategică (la│utilizează │ │ │ │ │
│nivel naţional sau/şi │infrastructuri ESFRI│ │ │ │ │
│regional), inclusiv din │găzduite în România │ │ │ │ │
│perspectiva activităţilor de│Creşterea gradului │ │ │ │ │
│cooperare internaţională. │de utilizare al │ │ │ │ │
│Vor fi susţinute proiecte de│IOSIN-urilor pentru │ │ │ │ │
│cercetare de excelenţă │echipe de cercetare │ │ │ │ │
│asociate valorificării │din străinătate şi/ │ │ │ │ │
│infrastructurilor din Foaia │sau pentru │ │ │ │ │
│de parcurs ESFRI găzduite de│experimente │ │ │ │ │
│România, inclusiv a │solicitate de către │ │ │ │ │
│Consorţiilor pentru │mediul de afaceri │ │ │ │ │
│infrastructuri europene de │ │ │ │ │ │
│cercetare (ERIC) la care │ │ │ │ │ │
│România participă. │ │ │ │ │ │
│- Lista participării │ │ │ │ │ │
│României la ESFRI Roodmop, │ │ │ │ │ │
│actualizată pe baza unor │ │ │ │ │ │
│consultări dedicate, │ │ │ │ │ │
│urmărind valorificarea │ │ │ │ │ │
│sinergiilor FEDR - Orizont │ │ │ │ │ │
│Europa. │ │ │ │ │ │
│• actualizarea, pe bază de │ │ │ │ │ │
│evaluare, a listei │ │ │ │ │ │
│Instalaţiilor şi │ │ │ │ │ │
│obiectivelor specifice de │ │ │ │ │ │
│interes naţional (IOSIN), │ │ │ │ │ │
│iar finanţarea funcţionării │ │ │ │ │ │
│acestora va fi integrată în │ │ │ │ │ │
│finanţarea instituţională a │ │ │ │ │ │
│organizaţiilor gazdă. │ │ │ │ │ │
│• lista dezvoltărilor majore│ │ │ │ │ │
│pentru infrastructurile │ │ │ │ │ │
│existente. Această listă se │ │ │ │ │ │
│va elabora în raport cu │ │ │ │ │ │
│utilizarea şi cererea pentru│ │ │ │ │ │
│respectivele infrastructuri,│ │ │ │ │ │
│cu agenda de cercetare │ │ │ │ │ │
│asociată şi cu politicile de│ │ │ │ │ │
│acces şi de management al │ │ │ │ │ │
│datelor de cercetare. │ │ │ │ │ │
│• lista propunerilor de noi │ │ │ │ │ │
│investiţii publice │ │ │ │ │ │
│eligibile, care se va │ │ │ │ │ │
│elabora prin identificarea │ │ │ │ │ │
│nevoilor comunităţii de │ │ │ │ │ │
│cercetare-inovare, a │ │ │ │ │ │
│întreprinderilor şi a │ │ │ │ │ │
│actorilor publici, nevoi │ │ │ │ │ │
│neacoperite de │ │ │ │ │ │
│infrastructurile existente. │ │ │ │ │ │
│Crearea unui program de │ │ │ │ │ │
│cercetare de excelenţă │ │ │ │ │ │
│asociat atât utilizării │ │ │ │ │ │
│infrastructurilor ESFRI │ │ │ │ │ │
│găzduite de România, cât şi │ │ │ │ │ │
│participării la │ │ │ │ │ │
│infrastructuri │ │ │ │ │ │
│internaţionale de cercetare,│ │ │ │ │ │
│conform acordurilor │ │ │ │ │ │
│existente. │ │ │ │ │ │
│• consolidarea realizărilor │ │ │ │ │ │
│în domeniul tehnologiilor │ │ │ │ │ │
│avansate prin măsuri şi │ │ │ │ │ │
│investiţii pro-active în │ │ │ │ │ │
│direcţiile de cercetare cu │ │ │ │ │ │
│potenţial aplicativ ridicat,│ │ │ │ │ │
│care vizează produse cu │ │ │ │ │ │
│înaltă valoare adăugată, │ │ │ │ │ │
│asimilabile de către │ │ │ │ │ │
│industria autohtonă aflată │ │ │ │ │ │
│încă în proces de │ │ │ │ │ │
│restructurare şi/sau formare│ │ │ │ │ │
│în sectoarele de interes │ │ │ │ │ │
│naţional şi european. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS.1.5. Conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările │
│ │societale - Agenda Strategică de Cercetare │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Conectarea activităţilor│ │ │ │ │ │
│de cercetare şi inovare cu │ │ │ │ │ │
│provocările societale majore│ │ │ │ │ │
│(schimbări demografice, │ │ │ │ │ │
│schimbări climatice, │ │ │ │ │Evaluarea │
│bunăstare şi incluziune │ │ │ │ │progresului │
│socială, sănătate, │ │ │ │ │se va │
│securitate alimentară, │ │ │ │ │realiza în │
│energie ecologică, schimbări│ │ │ │ │2025 şi 2027│
│tehnologice etc) se va │ │ │ │ │Evaluarea │
│realiza, în principal, prin │ │ │ │ │intermediară│
│următoarele măsuri: │Calitate crescută a │ │ │ │se va │
│- Susţinerea prin finanţare │producţiei de │ │ │2027 │realiza în │
│a proiectelor care vizează │cunoaştere │Ministerul │ │ │anul 2025 │
│provocările societale (bază │Proiecte susţinute │Cercetării │ │ │Evaluarea la│
│pentru apeluri deschise de │în domeniul │Inovării şi │ │ │finalizarea │
│proiecte şi reper al │provocărilor │Digitalizării │ │ │perioadei de│
│participării în iniţiative │societale majore │Ministere de linie│ │ │implementare│
│internaţionale). │care asigură │care implementează│PNCDI IV │ │se va │
│- Susţinerea de soluţii la │conectarea │planuri sectoriale│Planurile sectoriale│ │realiza în │
│probleme clar identificate, │activităţilor de │de CD │de │ │anul 2027 │
│cu responsabilizarea şi │cercetare şi inovare│Organizaţii │cercetare-dezvoltare│ │ │
│co-finanţarea diverselor │cu provocările │publice şi private│ale ministerelor │ │ │
│instituţii publice şi/sau │societale │de cercetare │PNRR │ │ │
│private prin lansarea de │Centre de competenţă│Ministerul │POS │ │ │
│apeluri dedicate. │care vor pune în │Investiţiilor şi │ │ │ │
├────────────────────────────┤aplicare Agenda │Proiectelor │ ├────────────┼────────────┤
│ │Strategică de │Europene │ │ │Evaluarea │
│ │Cercetare a │Ministerul │ │ │progresului │
│ │misiunilor din │Sănătăţii │ │ │se va │
│A2. Susţinerea dialogului │cadrul Orizont │ │ │ │realiza în │
│prin Misiunile naţionale, │Europa înfiinţate şi│ │ │ │2025 şi 2027│
│cărora li se pot subsuma │operaţionalizate │ │ │ │Evaluarea │
│programe de cercetare cu │ │ │ │ │intermediară│
│obiective clar definite şi │ │ │ │ │se va │
│la care se pot ralia şi │ │ │ │2027 │realiza în │
│strategii ale organizaţiilor│ │ │ │ │anul 2025 │
│de cercetare sau centrelor │ │ │ │ │Evaluarea la│
│de competenţă. Acestea pot │ │ │ │ │finalizarea │
│fi corelate cu misiunile │ │ │ │ │perioadei de│
│europene. │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OG2. Susţinerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente │
├────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │OS 2.1. Susţinerea şi încurajarea implicării în proiecte de specializare │
│ │inteligentă şi valorificarea rezultatelor │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Încurajarea creării de │ │ │ │ │ │
│parteneriate între │ │ │ │ │ │
│organizaţiile de cercetare │ │ │ │ │ │
│şi mediul privat care să │ │ │ │ │ │
│susţină specializarea │ │ │ │ │ │
│inteligentă prin dezvoltarea│ │ │ │ │ │
│de Centre de inovare şi │ │ │ │ │ │
│tehnologie, coordonate de │ │ │ │ │ │
│către lideri cu experienţă │ │ │ │ │ │
│ştiinţifică şi/sau de │ │ │ │ │ │
│business. Centrele acoperă, │ │ │ │ │ │
│în principal, activităţi de │ │ │ │ │ │
│cercetare-dezvoltare-inovare│ │ │ │ │ │
│(inclusiv atragerea de │ │ │ │ │ │
│cercetători de top din │ │ │ │ │ │
│străinătate), infrastructură│ │ │ │ │ │
│tehnologică, dezvoltare │ │ │ │ │ │
│resurse umane şi capacităţi │ │ │ │ │ │
│de relaţionare cu industria.│ │ │ │ │ │
│În faza pregătitoare, │ │ │ │ │Evaluarea la│
│trebuie să se asigure │ │ │ │ │finalizarea │
│elaborarea, în colaborare a │ │ │ │ │perioadei de│
│organizaţiilor de cercetare │ │ │ │2026 │implementare│
│cu mediul de afaceri, a unei│ │ │ │ │se va │
│agende de cercetare şi │ │ │ │ │realiza în │
│inovare clare, a unui plan │ │ │ │ │anul 2026 │
│de acţiuni privind │ │ │ │ │ │
│transferul tehnologic şi a │ │ │ │ │ │
│unei strategii de colaborare│ │ │ │ │ │
│cu industria şi utilizatorii│ │ │ │ │ │
│finali. În parteneriatul │ │ │ │ │ │
│asociat centrelor de inovare│ │ │ │ │ │
│şi tehnologie este susţinută│ │ │ │ │ │
│participarea inclusiv a │ │ │ │ │ │
│companiilor mari. Susţinerea│ │ │ │ │ │
│proiectelor de colaborare │ │ │ │ │ │
│între organizaţiile de │Centre de inovare şi│ │ │ │ │
│cercetare şi mediul privat, │tehnologie │ │ │ │ │
│care urmăresc conceperea, │înfiinţate prin │ │ │ │ │
│realizarea şi testarea de │parteneriate între │ │ │ │ │
│modele demonstrative pentru │organizaţiile de │ │ │ │ │
│produse, tehnologii, metode,│cercetare şi mediul │ │ │ │ │
│sisteme sau servicii noi sau│privat, dezvoltate │ │ │ │ │
│cu îmbunătăţiri │şi operaţionalizate,│ │ │ │ │
│semnificative, pe întregul │care să susţină │ │ │ │ │
│traiect de la idee la piaţă.│conceperea, │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤realizarea şi │ │ ├────────────┼────────────┤
│A2. Susţinerea mobilizării │testarea de modele │ │ │ │ │
│pentru participarea la │demonstrative pentru│Ministerul │ │ │ │
│parteneriatele RIS3 │produse, tehnologii,│Cercetării │ │ │ │
│dezvoltate la nivel │metode, sisteme sau │Inovării şi │ │ │ │
│naţional şi realizarea de │servicii noi ori cu │Digitalizării │ │ │ │
│investiţii interregionale în│îmbunătăţiri │Organizaţii │ │ │ │
│proiecte ale UE. │semnificative │publice şi private│POCIDIF │ │ │
│• dezvoltarea şi │Proiecte de │de cercetare │PNCDI IV │ │ │
│operaţionalizarea unui grup │parteneriate între │Ministerul │POTJ │ │ │
│de manageri de domenii de │organizaţiile de │Investiţiilor şi │POS │ │ │
│specializare inteligentă la │cercetare şi mediul │Proiectelor │ │ │ │
│nivel naţional, cu rolul de │privat finanţate │Europene │ │ │ │
│a monitoriza implementarea │Capacitate │Ministerul │ │ │ │
│intervenţiilor şi evoluţia │administrativă │Sănătăţii │ │ │ │
│ecosistemelor, facilitând │crescută a │ │ │ │ │
│dialogul continuu cu │ecosistemului │ │ │ │ │
│decidenţii (MCID). Se va │naţional şi/sau │ │ │ │ │
│crea Portalul specializării │regional de inovare │ │ │ │ │
│inteligente, instrument de │(prin instruiri, │ │ │ │ │
│comunicare online, ce va fi │schimb de experienţă│ │ │ │ │
│creat pentru a oferi │şi bune practici, în│ │ │ │ │
│informaţii detaliate privind│domeniul │ │ │ │ │
│domeniile de specializare │specializării │ │ │ │ │
│naţionale şi regionale, │inteligente şi │ │ │ │Evaluarea │
│proiectele şi rezultatele │tranziţiei │ │ │ │progresului │
│obţinute (prin inter-operare│industriale │ │ │ │se va │
│cu Registrele naţionale CDI)│(antreprenoriat)) │ │ │ │realiza în │
│şi de asemenea privind │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│comunităţile asociate, │ │ │ │ │Evaluarea │
│calendarul competiţiilor, │ │ │ │ │intermediară│
│calendarul evenimentelor de │ │ │ │ │se va │
│descoperire antreprenorială │ │ │ │2027 │realiza în │
│etc. │ │ │ │ │anul 2025 │
│• întărirea capacitaţii │ │ │ │ │Evaluarea la│
│administrative a │ │ │ │ │finalizarea │
│ecosistemului naţional şi/ │ │ │ │ │perioadei de│
│sau regional de inovare prin│ │ │ │ │implementare│
│instruiri, schimb de │ │ │ │ │se va │
│experienţă şi bune practici,│ │ │ │ │realiza în │
│în domeniul specializării │ │ │ │ │anul 2027 │
│inteligente şi tranziţiei │ │ │ │ │ │
│industriale şi │ │ │ │ │ │
│antreprenoriatului; │ │ │ │ │ │
│susţinerea colaborării între│ │ │ │ │ │
│organizaţiile de cercetare │ │ │ │ │ │
│şi mediul privat proiecte │ │ │ │ │ │
│CDI care adresează domeniile│ │ │ │ │ │
│de specializare inteligentă.│ │ │ │ │ │
│La nivel regional se vor │ │ │ │ │ │
│lansa competiţii care │ │ │ │ │ │
│vizează domeniile regionale │ │ │ │ │ │
│de specializare inteligentă │ │ │ │ │ │
│şi vor urmări localizarea │ │ │ │ │ │
│rezultatelor în regiunea │ │ │ │ │ │
│respectivă. La nivel │ │ │ │ │ │
│naţional competiţiile vor │ │ │ │ │ │
│viza domeniile naţionale de │ │ │ │ │ │
│specializare inteligentă. │ │ │ │ │ │
│• susţinerea accesului │ │ │ │ │ │
│IMM-urilor la servicii de │ │ │ │ │ │
│experiment ştiinţific şi │ │ │ │ │ │
│tehnologic prin vouchere │ │ │ │ │ │
│dedicate. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS 2.2 Susţinerea specializării inteligente la nivel de regiuni │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Creşterea finanţării │ │ │ │ │ │
│pentru domeniile şi nişele │ │ │ │ │ │
│de specializare inteligentă │ │ │ │ │ │
│pentru fructificarea │ │ │ │ │ │
│potenţialului economic de │ │ │ │ │ │
│competitivitate de la nivel │ │ │ │ │ │
│regional prin valorificarea │ │ │ │ │ │
│rezultatelor cercetărilor │ │ │ │ │ │
│ştiinţifice, orientarea lor │ │ │ │ │ │
│către business şi finalitate│ │ │ │ │ │
│economică, dar şi alinierea │ │ │ │ │ │
│lor la obiective de │ │ │ │ │ │
│dezvoltare sustenabilă. │ │ │ │ │ │
│Susţinerea colaborării între│ │ │ │ │ │
│organizaţiile de cercetare │ │ │ │ │ │
│şi mediul privat pentru │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea ecosistemului de│ │ │ │ │ │
│inovare local şi regional şi│ │ │ │ │ │
│atingerea masei critice prin│ │ │ │ │ │
│crearea de parcuri de │ │ │ │ │ │
│specializare inteligentă. │ │ │ │ │ │
│Strategiile de Specializare │ │ │ │ │ │
│Inteligentă ale regiunilor, │ │ │ │ │ │
│RIS3, 2021-2027 urmăresc │ │ │ │ │ │
│definirea unor direcţii de │ │ │ │ │ │
│inovare interdisciplinare │ │ │ │ │ │
│care să conducă la obţinerea│ │ │ │ │ │
│de produse şi servicii │ │ │ │ │ │
│puternic diferenţiate, │ │ │ │ │ │
│bazate pe resurse locale. │ │ │ │ │ │
│Strategiile au ca obiectiv │ │ │ │ │ │
│transformarea economică prin│ │ │ │ │ │
│inovare, bazându-se pe │ │ │ │ │ │
│sectoare şi activităţi │ │ │ │ │ │
│economice care au potenţial │ │ │ │ │ │
│de inovare, dar şi pe │ │ │ │ │ │
│rezultatele activităţii de │ │ │ │ │ │
│cercetare-dezvoltare. │ │ │ │ │ │
│Totodată, sunt luate în │ │ │ │ │ │
│considerare resursele unice,│ │ │ │ │ │
│provocările globale şi │ │ │ │ │Evaluarea │
│competitivitatea industrială│ │ │ │ │progresului │
│europeană, tendinţele │ │ │ │ │se va │
│globale, dar şi contextul │ │ │ │ │realiza în │
│regional, naţional şi │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│european. │ │Agenţii pentru │ │ │Evaluarea │
│Bazate pe concluziile │Proiecte în domenii │dezvoltare │ │ │intermediară│
│analizelor socio-economice, │de specializare │regională │ │ │se va │
│pe avantajele comparative │inteligentă la nivel│Ministerul │POR │2027 │realiza în │
│ale fiecărei regiuni în │regional, susţinute │Investiţiilor şi │ │ │anul 2025 │
│parte, pe punctele tari şi │ │Proiectelor │ │ │Evaluarea la│
│oportunităţi, strategiile, │ │Europene │ │ │finalizarea │
│prin structură şi conţinut, │ │ │ │ │perioadei de│
│urmăresc formularea unui │ │ │ │ │implementare│
│răspuns coerent şi articulat│ │ │ │ │se va │
│la problemele şi punctele │ │ │ │ │realiza în │
│slabe ale regiunilor, prin │ │ │ │ │anul 2027 │
│propunerea unei viziuni │ │ │ │ │ │
│strategice ce susţine │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea economică │ │ │ │ │ │
│inteligentă a fiecărei │ │ │ │ │ │
│regiuni în parte, │ │ │ │ │ │
│concomitent cu dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│capacităţii acestora de a se│ │ │ │ │ │
│adapta şi de a putea │ │ │ │ │ │
│răspunde la principalele │ │ │ │ │ │
│provocări societale actuale │ │ │ │ │ │
│în vederea realizării │ │ │ │ │ │
│tranziţiei la o economie │ │ │ │ │ │
│bazată pe cunoaştere. │ │ │ │ │ │
│RIS3 sunt realizate printr-o│ │ │ │ │ │
│abordare de tip bottom-up, │ │ │ │ │ │
│care s-a bucurat de │ │ │ │ │ │
│contribuţia unui număr │ │ │ │ │ │
│ridicat de actori ai │ │ │ │ │ │
│ecosistemului regional de │ │ │ │ │ │
│inovare, într-un Proces de │ │ │ │ │ │
│Descoperire Antreprenorială │ │ │ │ │ │
│- EDP inclusiv, cu scopul de│ │ │ │ │ │
│a stabili domeniile în care │ │ │ │ │ │
│se vor concentra │ │ │ │ │ │
│investiţiile aferente │ │ │ │ │ │
│Obiectivelor specifice (i) │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea şi creşterea │ │ │ │ │ │
│capacităţilor de cercetare │ │ │ │ │ │
│şi inovare şi adoptarea │ │ │ │ │ │
│tehnologiilor avansate şi │ │ │ │ │ │
│(iv) dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│competenţelor pentru │ │ │ │ │ │
│specializare inteligentă, │ │ │ │ │ │
│tranziţie industrială şi │ │ │ │ │ │
│antreprenoriat din cadrul │ │ │ │ │ │
│Obiectivului de Politică 1 │ │ │ │ │ │
│al politicii de coeziune "O │ │ │ │ │ │
│Europă mai competitiva şi │ │ │ │ │ │
│inteligentă" pentru perioada│ │ │ │ │ │
│2021 - 2027. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OG 3. Mobilizare către inovare │
├────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │OS.3.1. Susţinerea şi încurajarea colaborării între organizaţiile de cercetare │
│ │şi mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare şi valorificarea │
│ │rezultatelor │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Susţinerea proiectelor │ │ │ │ │ │
│de colaborare între │ │ │ │ │ │
│organizaţiile de cercetare │ │ │ │ │ │
│şi mediul privat, care │ │ │ │ │ │
│urmăresc conceperea, │ │ │ │ │ │
│realizarea şi testarea de │ │ │ │2027 │ │
│modele demonstrative pentru │ │ │ │ │ │
│produse, tehnologii, metode,│ │ │ │ │ │
│sisteme sau servicii noi sau│ │ │ │ │ │
│cu îmbunătăţiri │ │ │ │ │ │
│semnificative, pe întregul │ │ │ │ │ │
│traiect de la idee la piaţă.│ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┤ │
│A2. Sprijinirea │ │ │ │ │ │
│întreprinderilor care │ │ │ │ │ │
│lansează produse, servicii │ │ │ │ │ │
│noi pe piaţă, incluzând: (1)│ │ │ │ │ │
│Pregătirea lansării unui │ │ │ │ │ │
│produs minim viabil (MVP) cu│ │ │ │2027 │ │
│scopul validării de piaţă; │ │ │ │ │ │
│(2) etapa lansării pe piaţă │ │ │ │ │ │
│("go to market") şi (3) │ │ │ │ │ │
│sprijinirea dezvoltării │ │ │ │ │ │
│continue. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┤Evaluarea la│
│A3. Susţinerea iniţiativelor│ │ │ │ │finalizarea │
│de CDI, venind din mediul │ │ │ │ │perioadei de│
│public/privat, care doresc │ │ │ │ │implementare│
│să adreseze explorarea şi │ │ │ │2025 │ │
│validarea unei idei, cu │ │ │ │ │ │
│potenţial comercial (Pre │ │ │ │ │ │
│spin-off-un). │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┤ │
│A4. Susţinerea IMM-urilor │ │ │ │ │ │
│prin finanţarea proiectelor │ │ │ │ │ │
│cu grad ridicat de inovare, │ │ │ │ │ │
│cu potenţial pentru │ │ │ │ │ │
│obţinerea de rezultate │ │ │ │ │ │
│concrete, cu un impact real │ │ │ │2025 │ │
│pe piaţă, prin oferirea de │ │ │ │ │ │
│vouchere de inovare alocate │ │ │ │ │ │
│pentru achiziţia de servicii│ │ │ │ │ │
│de la ofertanţii de │ │ │ │ │ │
│cunoaştere publici şi │ │ │ │ │ │
│privaţi. │ │Ministerul │ │ │ │
├────────────────────────────┤Proiecte de │Cercetării │ ├────────────┤ │
│A5. Acordarea de vouchere de│colaborare susţinute│Inovării şi │ │ │ │
│brevetare internaţională │între organizaţiile │Digitalizării │ │ │ │
│pentru IMM-urile care doresc│de cercetare şi │Organizaţii │ │2027 │ │
│să breveteze rezultatele │mediul privat pentru│publice şi private│POCIDIF │ │ │
│unei activităţi de │introducerea de noi │de cercetare │PNCDI IV │ │ │
│cercetare-dezvoltare. │produse, procese, │Ministerul │POS │ │ │
├────────────────────────────┤servicii pe piaţă │Investiţiilor şi │ ├────────────┼────────────┤
│ │IMM-uri inovative │Proiectelor │ │ │Evaluarea │
│ │susţinute │Europene │ │ │progresului │
│ │Produse, procese, │Ministerul │ │ │se va │
│ │servicii brevetate │Sănătăţii │ │ │realiza în │
│A6. Sprijinirea │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│organizaţiilor de cercetare │ │ │ │ │Evaluarea │
│sau consorţiilor │ │ │ │ │intermediară│
│(organizaţii de cercetare, │ │ │ │ │se va │
│mediul de afaceri) pentru │ │ │ │2027 │realiza în │
│proiectele care vizează │ │ │ │ │anul 2025 │
│cererile de soluţii la │ │ │ │ │Evaluarea la│
│probleme definite de │ │ │ │ │finalizarea │
│business. │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│A7. Susţinerea IMM-urilor │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│pentru dezvoltarea │ │ │ │ │Evaluarea │
│propriilor capacităţi de │ │ │ │ │intermediară│
│CDI, inclusiv prin accesul │ │ │ │ │se va │
│la programe de mobilităţi │ │ │ │2027 │realiza în │
│intersectoriale şi │ │ │ │ │anul 2025 │
│internaţionale a │ │ │ │ │Evaluarea la│
│cercetătorilor. │ │ │ │ │finalizarea │
│ │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│A8. Dezvoltarea unui │ │ │ │ │ │
│mecanism de inovare │ │ │ │ │ │
│deschisă, cu selecţie în │ │ │ │ │ │
│etape, care răspunde │ │ │ │ │ │
│nevoilor de inovare │ │ │ │ │ │
│identificate de către │ │ │ │ │ │
│sectorul public. Susţinerea │ │ │ │2027 │ │
│de proiecte cu caracter │ │ │ │ │ │
│puternic aplicativ de tipul │ │ │ │ │ │
│proiecte de transfer la │ │ │ │ │ │
│operatorul economic, │ │ │ │ │ │
│proiecte experimental │ │ │ │ │ │
│demonstrative. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS 3.2. Dezvoltarea transferului tehnologic şi de cunoştinţe la nivel naţional │
│ │pentru creşterea vizibilităţii rezultatelor şi impactului în mediul economic │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Asigurarea implementării│ │ │ │ │ │
│şi gestionării, la nivelul │ │ │ │ │ │
│autorităţii publice cu │ │ │ │ │ │
│responsabilităţi şi │ │ │ │ │ │
│competenţe în domeniul CDI, │ │ │ │ │ │
│a unui proces unitar pentru │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea, managementul şi│ │ │ │ │ │
│monitorizarea activităţii de│ │ │ │ │ │
│transfer tehnologic la nivel│ │ │ │ │ │
│naţional. Se va asigura, │ │ │ │ │Evaluarea la│
│totodată, dezvoltarea şi │ │ │ │ │finalizarea │
│furnizarea unor documente │ │ │ │ │perioadei de│
│cadru şi a unor modele de │ │ │ │2024 │implementare│
│proceduri necesare (modele │ │ │ │ │se va │
│de acorduri de licenţă, │ │ │ │ │realiza în │
│acorduri de colaborare şi │ │ │ │ │anul 2024 │
│consultanţă cu industria, │ │ │ │ │ │
│modele pentru │ │ │ │ │ │
│comercializarea proprietăţii│ │ │ │ │ │
│intelectuale, etc) în │ │ │ │ │ │
│procesul de contractare a │ │ │ │ │ │
│serviciilor oferite de │ │ │ │ │ │
│centrele de transfer │ │ │ │ │ │
│tehnologic, pe baza unei │ │ │ │ │ │
│consultări permanente cu │ │ │ │ │ │
│acestea. │Proiecte de │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤colaborare susţinute│ │PNCDI IV ├────────────┼────────────┤
│ │între organizaţiile │ │POCIDIF │ │Evaluarea │
│ │publice de cercetare│ │ │ │progresului │
│ │şi mediul privat │ │ │ │se va │
│A2. Susţinerea │pentru transfer │Ministerul │ │ │realiza în │
│parteneriatelor între │tehnologic │Cercetării │ │ │2025 şi 2027│
│organizaţiile de cercetare │Program de formare │Inovării şi │ │ │Evaluarea │
│şi mediul privat │profesională pentru │Digitalizării │ │ │intermediară│
│(organizaţiile publice de │experţi din centrele│Ministerul │ │ │se va │
│cercetare şi întreprinderi) │de transfer │Investiţiilor şi │ │2027 │realiza în │
│pentru derularea de proiecte│tehnologic │Proiectelor │ │ │anul 2025 │
│care să faciliteze │implementat │Europene │ │ │Evaluarea la│
│transferul tehnologic şi de │Program de twinning │Organizaţii │ │ │finalizarea │
│cunoştinţe. │pentru idei, │publice şi private│ │ │perioadei de│
│ │cunoştinţe, metode, │de cercetare │ │ │implementare│
│ │iniţiative şi │ │ │ │se va │
│ │proceduri legate de │ │ │ │realiza în │
│ │transferul │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤tehnologic sprijinit│ │ ├────────────┼────────────┤
│A3. Încurajarea │ │ │ │ │ │
│networking-ului profesional │ │ │ │ │ │
│şi introducerea în mediul │ │ │ │ │ │
│universitar şi de business a│ │ │ │ │ │
│noilor idei, cunoştinţe, │ │ │ │2027 │ │
│metode, iniţiative şi │ │ │ │ │ │
│proceduri legate de │ │ │ │ │ │
│transferul tehnologic (spre │ │ │ │ │ │
│exemplu printr-un program de│ │ │ │ │ │
│twinning). │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ ├────────────────────┼────────────┤ │
│A4. Implementarea unui │ │ │ │ │Evaluarea la│
│program de formare │ │ │ │ │finalizarea │
│profesională la nivel │ │ │ │ │perioadei de│
│naţional pentru experţii din│ │ │ │ │implementare│
│centrele de transfer │ │ │ │ │ │
│tehnologic. Corelat, se va │ │ │ │ │ │
│acorda sprijin centrelor de │ │ │ │ │ │
│transfer tehnologic pentru │ │ │ │2025 │ │
│susţinerea salariilor │ │ │ │ │ │
│experţilor ce vor urma │ │ │ │ │ │
│cursurile de │ │ │ │ │ │
│profesionalizare, │ │ │ │ │ │
│condiţionat instituţional │ │ │ │ │ │
│prin atingerea unor │ │ │ │ │ │
│indicatori de performanţă. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS 3.3. Susţinerea antreprenoriatului de inovare │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│A1. Susţinerea financiară a │ │ │ │ │intermediară│
│programelor de incubare şi │ │ │ │ │se va │
│accelerare a start-up-urilor│ │ │ │2027 │realiza în │
│inovative care prezintă │ │ │ │ │anul 2025 │
│potenţial de creştere. │ │ │ │ │Evaluarea la│
│ │ │ │ │ │finalizarea │
│ │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│A2. Finanţare echilibrată │ │ │ │ │Evaluarea │
│între organizaţiile de │ │ │ │ │intermediară│
│cercetare şi mediul privat, │ │ │ │ │se va │
│program de co-participare la│ │ │ │2027 │realiza în │
│fondurile autohtone de │ │ │ │ │anul 2025 │
│capital de risc. │ │ │ │ │Evaluarea la│
│ │ │ │PNCDI IV │ │finalizarea │
│ │ │ │POCIDIF │ │perioadei de│
│ │ │ │POEO │ │implementare│
│ │ │ │POS │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│A3. Co-participare publică │ │Ministerul │ │ │Evaluarea la│
│în fondurile autohtone de │ │Cercetării │ │ │finalizarea │
│capital de risc, inclusiv │ │Inovării şi │ │ │perioadei de│
│cele constituite în │ │Digitalizării │ │2025 │implementare│
│parteneriat de către │Proiecte de incubare│Ministerul │ │ │se va │
│universităţi, institute de │şi accelerare │Educaţiei │ │ │realiza în │
│cercetare sau consorţii │finanţate │Ministerul │ │ │anul 2025 │
│create între acestea. │Proiecte de sprijin │Antreprenoriatului│ │ │ │
├────────────────────────────┤pentru instrumente │şi Turismului │ ├────────────┼────────────┤
│ │financiare dedicate │Organizaţii │ │ │Evaluarea │
│ │activităţilor de CDI│publice şi private│ │ │progresului │
│ │Legislaţie │de cercetare │ │ │se va │
│ │start-up-uri │Ministerul │ │ │realiza în │
│A4. Susţinerea activităţilor│revizuită │Investiţiilor şi │ │ │2025 şi 2027│
│de formare în antreprenoriat│ │Proiectelor │ │ │Evaluarea │
│de inovare, cursuri în │ │Europene │ │ │intermediară│
│curricula învăţământului │ │Ministerul │ │ │se va │
│formal, cu puternic accent │ │Sănătăţii │ │2027 │realiza în │
│pe competenţe şi abilităţi │ │ │ │ │anul 2025 │
│practice asociate procesului│ │ │ │ │Evaluarea la│
│de dezvoltare şi lansare │ │ │ │ │finalizarea │
│produs. │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ ├────────────────────┼────────────┼────────────┤
│A5. Revizuirea legislaţiei │ │ │ │ │ │
│pentru start-up-uri prin │ │ │ │ │ │
│alinierea la definiţia UE şi│ │ │ │ │ │
│adoptarea bunelor practici │ │ │ │ │ │
│europene din zona │ │ │ │ │ │
│start-up-ului inovativ, │ │ │ │2023 │ │
│precum şi legislaţia │ │ │ │ │ │
│referitoare la Business │ │ │ │ │ │
│Angels, crowdfunding şi alte│ │ │ │ │ │
│componente cheie în │ │ │ │ │ │
│favorizarea atragerii de │ │ │ │ │ │
│investiţii. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┤Evaluarea la│
│A6. Dezvoltarea unei │ │ │ │ │finalizarea │
│comunităţi a │ │ │ │ │perioadei de│
│profesioniştilor din │ │ │ │ │implementare│
│organizaţiile CDI publice şi│ │ │ │ │ │
│private care sunt implicaţi │ │ │ │ │ │
│în mod direct în activitatea│ │ │ │ │ │
│de inovare, prin conectarea │ │ │ │ │ │
│şi facilitarea accesului │ │ │ │2027 │ │
│acestora la ecosisteme │ │ │ │ │ │
│perfoexrmante internaţionale│ │ │ │ │ │
│de inovare şi formare │ │ │ │ │ │
│antreprenorială, prin, spre │ │ │ │ │ │
│exemplu, parteneriate cu │ │ │ │ │ │
│universităţi de top din │ │ │ │ │ │
│lume. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OG4. Creşterea colaborării europene şi internaţionale │
├────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │OS.4.1. Creşterea participării la programele Uniunii Europene în domeniul CDI. │
│ │Sinergii cu Orizont Europa şi alte programe CDI coordonate la nivel european şi │
│ │internaţional │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Asigurarea de sinergii │ │ │ │ │ │
│cu Programul Orizont Europa │ │ │ │ │ │
│şi FEDR, FSE+, în cadrul de │ │ │ │ │ │
│programare 2021 - 2027, după│ │ │ │ │ │
│cum urmează: │ │ │ │ │ │
│- finanţarea acelor │ │ │ │ │ │
│propuneri de proiecte care │ │ │ │ │ │
│au primit "Marca de │ │ │ │ │ │
│excelenţă" (SoE); │ │ │ │ │ │
│- sinergii cu acţiunile din │ │ │ │ │ │
│Pilonul "Extinderea │ │ │ │ │ │
│participării/răspândirea │ │ │ │ │ │
│excelenţei" din Programul │ │ │ │ │ │
│Orizont Europa, de exemplu │ │ │ │ │ │
│Catedrele ERA, care vizează │ │ │ │ │ │
│atragerea unor cercetători │ │ │ │ │ │
│de renume din străinătate │ │ │ │ │Evaluarea │
│sau acţiunile Teaming, prin │ │ │ │ │progresului │
│care se sprijină crearea │ │ │ │ │se va │
│unor centre de excelenţă │ │ │ │ │realiza în │
│(finanţare cumulativă); │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│- premierea, din bugetul de │ │ │ │ │Evaluarea │
│stat pentru activitatea de │ │ │ │ │intermediară│
│cercetare-dezvoltare a │ │ │ │ │se va │
│performanţei în participarea│ │ │ │2027 │realiza în │
│la Programul Orizont Europa │ │ │ │ │anul 2025 │
│pentru a creşte capacitatea │ │ │ │ │Evaluarea la│
│instituţională de │ │ │ │ │finalizarea │
│implementare a proiectelor │ │ │ │ │perioadei de│
│şi pentru a se adapta │ │ │ │ │implementare│
│găzduirii cercetătorilor de │ │ │ │ │se va │
│top; │ │ │ │ │realiza în │
│- sinergii multi-sursă │ │ │ │ │anul 2027 │
│pentru susţinerea │ │ │ │ │ │
│participării la viitoarele │ │ │ │ │ │
│Parteneriate şi Misiuni │ │ │ │ │ │
│europene (programate în │ │ │ │ │ │
│comun, cofinanţate, │ │ │ │ │ │
│instituţionalizate) din │ │ │ │ │ │
│Programul Orizont Europa │ │ │ │ │ │
│(finanţare cumulativă); │ │ │ │ │ │
│- încurajarea │ │ │ │ │ │
│oportunităţilor de finanţare│ │ │ │ │ │
│din programul InvestEU şi │ │ │ │ │ │
│Innovation Fund, prin │ │ │ │ │ │
│diseminarea informaţiilor │ │ │ │ │ │
│privind modalitatea de │ │ │ │ │ │
│accesare a finanţării precum│ │ │ │ │ │
│şi a serviciilor de │ │ │ │ │ │
│consiliere oferite. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │Proiecte în sinergie│ │ │ │Evaluarea │
│ │cu acţiunile Orizont│ │ │ │progresului │
│ │Europa şi alte │ │ │ │se va │
│ │programe europene şi│ │ │ │realiza în │
│ │internaţionale │ │ │ │2025 şi 2027│
│ │finanţate │ │ │ │Evaluarea │
│ │Participări la │ │ │ │intermediară│
│ │proiectele ERA-NET, │ │ │ │se va │
│ │ERA-NET Confund, │Ministerul │ │2027 │realiza în │
│ │JPIs etc. │Cercetării │ │ │anul 2025 │
│ │Cadrul metodologic │Inovării şi │ │ │Evaluarea la│
│ │şi operaţional │Digitalizării │ │ │finalizarea │
│A2. Susţinerea participării │realizat, care │Ministerul │PNCDI IV │ │perioadei de│
│la Proiecte de tip ERA-NET/ │descrie mecanismul │Investiţiilor şi │POCIDIF │ │implementare│
│ERA-NET Cofund, JPIs, │de guvernanţă, │Proiectelor │PNRR │ │se va │
│Eureka, Eurostars, Lead │selecţie, decizie, │Europene │Alte surse MCID │ │realiza în │
│Agency Procedure, etc, în │implementare, │Organizaţii │POS │ │anul 2027 │
│limitele legislaţiei │monitorizare şi │publice şi private│ ├────────────┼────────────┤
│incidente. │evaluare a │de cercetare │ │ │Evaluarea la│
│- sprijin pentru │participării │Ministerul │ │2026 │finalizarea │
│implementarea agendei │României la │Sănătăţii │ │ │perioadei de│
│politice ERA şi urmărirea │Parteneriatele │ │ │ │implementare│
│aplicării principiilor şi │europene │ │ ├────────────┼────────────┤
│priorităţilor stabilite în │Participări ale │ │ │ │Evaluarea la│
│Pactul pentru cercetare şi │României la │ │ │2024 │finalizarea │
│inovare în Europa, în acord │organizaţiile şi │ │ │ │perioadei de│
│cu noua viziune ERA. Prin │programele │ │ │ │implementare│
│"Forumul ERA pentru │internaţionale de │ │ ├────────────┼────────────┤
│Tranziţie", se va asigura │cercetare │ │ │ │Evaluarea │
│coordonarea cu celelalte │ │ │ │ │progresului │
│state membre a eforturilor │ │ │ │ │se va │
│de prioritizare a │ │ │ │ │realiza în │
│investiţiilor şi a │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│reformelor, în direcţia │ │ │ │ │Evaluarea │
│sprijinirii dublei tranziţii│ │ │ │ │intermediară│
│şi a priorităţilor în │ │ │ │ │se va │
│materie de redresare. │ │ │ │2027 │realiza în │
│- realizarea cadrului │ │ │ │ │anul 2025 │
│metodologic şi operaţional │ │ │ │ │Evaluarea la│
│care descrie mecanismul de │ │ │ │ │finalizarea │
│guvernanţă, selecţie, │ │ │ │ │perioadei de│
│decizie, implementare, │ │ │ │ │implementare│
│monitorizare şi evaluare a │ │ │ │ │se va │
│participării României la │ │ │ │ │realiza în │
│Parteneriatele europene. │ │ │ │ │anul 2027 │
│- operaţionalizarea de │ │ │ ├────────────┼────────────┤
│sinergii cu alte programe │ │ │ │ │Evaluarea │
│europene care susţin CDI şi │ │ │ │ │progresului │
│cu programele internaţionale│ │ │ │ │se va │
│precum granturi SEE, │ │ │ │ │realiza în │
│elveţiene şi norvegiene, │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│programul Ştiinţa pentru │ │ │ │ │Evaluarea │
│Pace şi Securitate al NATO │ │ │ │ │intermediară│
│şi Fondul NATO de Inovare, │ │ │ │ │se va │
│Fondul European de Apărare │ │ │ │2027 │realiza în │
│etc. │ │ │ │ │anul 2025 │
│- asigurarea mobilizării în │ │ │ │ │Evaluarea la│
│direcţia participării la │ │ │ │ │finalizarea │
│parteneriatele RIS3 │ │ │ │ │perioadei de│
│susţinute la nivel european │ │ │ │ │implementare│
│şi a realizării de │ │ │ │ │se va │
│"Investiţii interregionale │ │ │ │ │realiza în │
│în proiecte ale UE". │ │ │ │ │anul 2027 │
│- asigurarea continuităţii │ │ │ ├────────────┼────────────┤
│şi sustenabilităţii │ │ │ │ │Evaluarea │
│participării României la │ │ │ │ │progresului │
│organizaţiile şi programele │ │ │ │ │se va │
│internaţionale de cercetare │ │ │ │ │realiza în │
│(CERN, ESA etc.). │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │intermediară│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │2027 │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2025 │
│ │ │ │ │ │Evaluarea la│
│ │ │ │ │ │finalizarea │
│ │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS.4.2. Dezvoltarea colaborărilor bilaterale/multilaterale pentru CDI şi RIS3 │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│A1. Dezvoltarea cooperării │ │ │ │ │ │
│bilaterale/multilaterale │ │ │ │ │ │
│având în vedere necesităţile│ │ │ │ │ │
│şi parteneriatele strategice│ │ │ │ │ │
│ale României. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ │ │ │
│A2. Susţinerea de proiecte │ │ │ │ │ │
│de mobilitate şi proiecte │ │ │ │ │ │
│complexe bilaterale/ │ │ │ │ │ │
│multilaterale cu lideri │ │ │ │ │ │
│globali în domeniul C&D şi │ │ │ │ │ │
│cu alţi parteneri strategici│ │ │ │ │ │
│ai României, inclusiv prin │ │ │ │ │ │
│utilizarea mecanismelor de │ │ │ │ │ │
│tip Leod Agency Procedure, │ │ │ │ │ │
│în limitele legislaţiei │ │ │ │ │ │
│incidente. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ │ │ │
│A3. Susţinerea de acţiuni │ │ │ │ │Evaluarea │
│bilaterale/multilaterale │ │ │ │ │progresului │
│care vor urmări şi │ │ │ │ │se va │
│implementarea unor agende de│Proiecte de │ │ │ │realiza în │
│cercetare comune cu ţări │cooperare bilaterală│Ministerul │ │ │2025 şi 2027│
│care participă la Strategia │/multilaterală │Cercetării │ │ │Evaluarea │
│UE pentru regiunea Dunării │susţinute │Inovării şi │ │ │intermediară│
│precum şi cu ţări non-UE │Proiecte de │Digitalizării │ │ │se va │
│care participă la politica │mobilitate finanţate│Ministerul │PNCDI IV │2027 │realiza în │
│UE de vecinătate - Republica│Acţiuni asociate │Sănătăţii │POS │ │anul 2025 │
│Moldova, ţările din Balcanii│Agendei strategice │Organizaţii │ │ │Evaluarea la│
│de Vest etc. │de cercetare şi │publice şi private│ │ │finalizarea │
├────────────────────────────┤inovare pentru │de cercetare │ │ │perioadei de│
│A4. Dezvoltarea cooperării │regiunea Mării │ │ │ │implementare│
│în CDI în plan bilateral cu │Negre, sprijinite │ │ │ │se va │
│Republica Moldova. │ │ │ │ │realiza în │
│Stabilirea unui program de │ │ │ │ │anul 2027 │
│colaborare cu Republica │ │ │ │ │ │
│Moldova, care să asigure │ │ │ │ │ │
│accesul şi utilizarea │ │ │ │ │ │
│infrastructurii de cercetare│ │ │ │ │ │
│existente în România de │ │ │ │ │ │
│către cercetători din │ │ │ │ │ │
│Republica Moldova, în │ │ │ │ │ │
│proiecte comune de │ │ │ │ │ │
│cercetare. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┤ │ │ │ │ │
│A5. Dezvoltarea cooperării │ │ │ │ │ │
│cu state din regiunea Mării │ │ │ │ │ │
│Negre, pentru implementarea │ │ │ │ │ │
│Agendei Maritime Comune la │ │ │ │ │ │
│Marea Neagră, în particular │ │ │ │ │ │
│pilonul de cercetare │ │ │ │ │ │
│concretizat prin Agenda │ │ │ │ │ │
│Strategică de Cercetare şi │ │ │ │ │ │
│Inovare la Marea Neagră. │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┤
│ │OS.4.3. Sprijin pentru participarea la proiecte europene şi internaţionale în │
│ │scopul întăririi capacităţii actorilor CDI │
├────────────────────────────┼────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│A1. Susţinerea reţelei │ │ │ │ │Evaluarea │
│Punctelor Naţionale de │ │ │ │ │intermediară│
│Contact (NCP) pentru Orizont│ │ │ │ │se va │
│Europa, inclusiv prin │ │ │ │2027 │realiza în │
│alocarea de personal dedicat│ │ │ │ │anul 2025 │
│exclusiv acestei activităţi.│ │ │ │ │Evaluarea la│
│ │ │ │ │ │finalizarea │
│ │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ │ ├────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│A2. Extinderea numărului │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│centrelor suport pentru │ │ │ │ │Evaluarea │
│proiecte internaţionale din │ │ │ │ │intermediară│
│organizaţiile publice de │ │ │ │ │se va │
│cercetare de excelenţă, │ │ │PNCDI IV │2027 │realiza în │
│pentru a se realiza o │ │ │ │ │anul 2025 │
│acoperire echilibrată pe │Reţea de puncte │ │ │ │Evaluarea la│
│întreg teritoriul României. │Naţionale de Contact│ │ │ │finalizarea │
│ │pentru Orizont │ │ │ │perioadei de│
│ │Europa susţinută/ │ │ │ │implementare│
│ │dezvoltată │Ministerul │ │ │se va │
│ │Centre suport pentru│Cercetării │ │ │realiza în │
│ │proiecte │Inovării şi │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤internaţionale │Digitalizării │ ├────────────┼────────────┤
│ │susţinute │Organizaţii │ │ │Evaluarea │
│ │Reprezentări ale │publice şi private│ │ │progresului │
│A3. Crearea la nivelul │României în │de cercetare │ │ │se va │
│fiecărei regiuni de │organizaţii şi │ │ │ │realiza în │
│dezvoltare de centre de tip │iniţiative europene │ │ │ │2025 şi 2027│
│„one-stop-shop", care să │şi internaţionale │ │ │ │Evaluarea │
│sprijine participarea │ │ │ │ │intermediară│
│actorilor regionali la │ │ │ │ │se va │
│programe CDI naţionale şi │ │ │ │2027 │realiza în │
│internaţionale, prin │ │ │ │ │anul 2025 │
│coordonare cu reţeaua NCP, │ │ │ │ │Evaluarea la│
│EEN, centrele de transfer │ │ │ │ │finalizarea │
│tehnologic, centrele suport │ │ │ │ │perioadei de│
│pentru proiecte │ │ │ │ │implementare│
│internaţionale etc. │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
├────────────────────────────┤ │ ├────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │ │ │ │ │progresului │
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │2025 şi 2027│
│A4. Susţinerea reprezentării│ │ │ │ │Evaluarea │
│României în organizaţii şi │ │ │ │ │intermediară│
│iniţiative europene şi │ │ │ │ │se va │
│internaţionale, cadre de │ │ │ │2027 │realiza în │
│cooperare şi grupuri ad-hoc │ │ │ │ │anul 2025 │
│internaţionale în CDI. │ │ │ │ │Evaluarea la│
│ │ │ │ │ │finalizarea │
│ │ │ │ │ │perioadei de│
│ │ │ │ │ │implementare│
│ │ │ │ │ │se va │
│ │ │ │ │ │realiza în │
│ │ │ │ │ │anul 2027 │
└────────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┘
--------- 
