Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 59 din 18 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2023.────────── (a se vedea imaginea asociată) CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Metodologia utilizată pentru elaborarea Strategiei 1.2. Necesitatea elaborării Strategiei 1.3. Instituţii implicate în elaborarea Strategiei 2. VIZIUNEA STRATEGIEI 3. PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL 3.1. Cadrul de politici şi legislativ internaţional 3.2. Cadrul de politici şi legislativ european 3.3. Cadrul de politici şi legislativ naţional 4. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR 5. OBIECTIVELE GENERALE ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE 6. REZULTATELE AŞTEPTATE ŞI INDICATORII DE IMPLEMENTARE 7. PROCEDURILE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE 8. INSTITUŢIILE RESPONSABILE 9. IMPLICAŢIILE BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE 10. IMPLICAŢIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC ANEXA NR. 1 ANEXA NR. 2 CAP. I INTRODUCERE 1.1. Metodologia utilizată pentru elaborarea Strategiei La nivel internaţional, ONU a solicitat statelor să declare starea de urgenţă climatică şi să se comporte ca atare. Uniunea Europeană recunoaşte caracterul urgent al problemei şi propune o serie de măsuri, precum cele incluse în pachetul Fit for 55 înaintat în vara anului 2021 de către Comisia Europeană. Acceptarea şi implementarea acestor măsuri presupun un nivel minimal de educaţie, în rândul cetăţenilor, privind schimbările climatice şi mediul. Prin urmare, educaţia şi pregătirea adecvată cu privire la mediu şi climă trebuie să se desfăşoare la diverse niveluri, începând de la vârste mici. Elaborarea Strategiei a urmărit asigurarea concordanţei depline cu viziunea, scopul şi obiectivele Raportului "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în scoli sustenabile" publicat de Administraţia Prezidenţială, în iunie 2022. În anul 2021, în corelare cu priorităţile europene privind protecţia mediului şi limitarea schimbărilor climatice, cu angajamentele specifice ale României, precum şi cu obiectivele asumate în actualul mandat, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a dispus constituirea Grupului de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu, având ca obiectiv principal contribuirea la îmbunătăţirea calităţii educaţiei privind schimbările climatice şi mediul, prin dezvoltarea unui program de educaţie pentru climă la nivel naţional, inclus în raportul menţionat mai sus. Prin programul educaţional propus, se doreşte creşterea gradului de înţelegere şi participare în răspunsul la această provocare majoră care, deşi legată de protecţia mediului, are cauze şi implicaţii care nu se reduc la protecţia mediului înţeleasă în sens tradiţional. În procesul de elaborare a acestui raport, diferite puncte de vedere au fost formulate şi anumite alegeri au fost făcute pentru a identifica linii de acţiune realiste, cu şanse de implementare. Astfel, demersul de constituire a grupului de lucru răspunde iniţiativelor internaţionale lansate de Organizaţia Naţiunilor Unite - Action for Climate Empowerment şi Uniunea Europeană, în domeniul schimbărilor climatice şi sustenabilităţii. Reprezentanţii organizaţiilor invitate să participe la grup au avut legitimitatea de a formula puncte de vedere relevante, precum şi experienţa necesară, mai ales prin prisma programelor de educaţie şi conştientizare în care au fost implicaţi direct. Pe parcursul şedinţelor de lucru, au fost abordate teme legate de infrastructură, formarea cadrelor didactice, aria curriculară, materialele didactice, instrumentele digitale pentru educaţia privind clima, activităţile educative în natură ş.a. Toate aceste elemente precum şi o serie de recomandări, pentru orizontul de timp 2023-2030, vin să completeze elementele de educaţie privind schimbările climatice şi mediul din sistemul educaţional românesc. Conţinutul raportului şi recomandările reflectă opţiunile agregate la nivelul grupului de lucru şi validate de consultarea publică care a avut loc în prima parte a anului 2022. Documentul vizează învăţământul preuniversitar iar scopul este de a contribui la îmbunătăţirea accesului la educaţia privind schimbările climatice şi mediul la nivel naţional, dar şi de a creşte nivelul de calitate al acesteia. Abordarea urmăreşte creşterea expunerii elevilor la informaţii referitoare la factorii care duc la degradarea mediului şi schimbările climatice, asigurând şi contextul pentru a se implica, în timpul perioadei de şcolarizare, în activităţi aplicate de protecţie a mediului. Raportul "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile" reprezintă o continuare firească a Proiectului "România Educată", iniţiat de Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cărui operaţionalizare a fost inclusă ca angajament în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, iar obiectivele şi ţintele strategice ale Proiectului au fost asumate de către Guvernul României prin Memorandum. De asemenea, Proiectul "România Educată" promovează respectul pentru mediu în seria valorilor care stau la baza sistemului de educaţie şi prevede corelarea obiectivelor de învăţare cu politicile publice şi cu obiectivele majore ale sistemului de educaţie, care includ, printre altele, educaţia privind mediul înconjurător, sustenabilitatea şi limitarea schimbărilor climatice. Nevoia de a acţiona în aceste domenii este accentuată şi de efectele din ce în ce mai vizibile ale schimbărilor climatice în lume şi în ţara noastră ce pot determina: secetă agresivă, valuri de căldură atipice, precipitaţii masive şi inundaţii şi alte schimbări climatice. Astfel, fiecare persoană educată în România, indiferent de nivelul de studii, trebuie să aibă acces la informaţii referitoare la factorii care duc la degradarea mediului şi schimbările climatice, precum şi oportunitatea de a se implica, în timpul perioadei de şcolarizare, în activităţi aplicate de protecţie a mediului. Având în vedere amplul proces derulat anterior, precum şi furnizarea unui document realist, actual, fundamentat ştiinţific şi tehnic, corelat cu alte documente strategice internaţionale, Strategia Naţională privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030 se fundamentează pe Raportul Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile, urmărind patru direcţii de acţiune: 1. Implementarea unui Program educaţional pentru climă şi mediu; 2. Soluţii pentru resursele educaţionale; 3. Infrastructură pentru şcoli sustenabile; 4. Resursă umană implicată în educaţia privind schimbările climatice şi mediul. 1.2. Necesitatea elaborării Strategiei Schimbările climatice şi degradarea mediului sunt probleme cu care ne confruntăm la nivel naţional şi internaţional. Schimbările climatice constituie provocări majore, care vor marca generaţiile viitoare. Abordarea acestora trebuie să aibă în vedere schimbări radicale atât la nivel economic, cât şi la nivel social. Educaţia este unul din pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, prin schimbarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii şi a resurselor, fiind recunoscut faptul că educaţia pentru climă joacă un rol fundamental în adaptarea comportamentală şi mentală a societăţii la schimbările climatice. Pe termen mediu şi lung, ca o condiţie obligatorie pentru transpunerea în fapt a principiilor dezvoltării durabile, în România este un obiectiv prioritar, de importanţă strategică, îmbunătăţirea radicală, diversificarea ofertei educaţionale a întregului sistem de învăţământ şi formare profesională. Există un interes tot mai mare în rândul tinerilor din România pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul şi se remarcă o participare tot mai mare a acestora la acţiuni legate de prevenirea schimbărilor climatice. În plus, s-au luat angajamente pentru lărgirea accesului la educaţie pentru mediu şi climă, prin participarea la acorduri internaţionale şi prin programe de guvernare recente. Totodată, au fost aduse modificări la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, pentru a include competenţele de mediu în rândul competenţelor-cheie din lege. De asemenea, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au fost prevăzute susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a "Şcolilor Verzi", Componenta 15 "Educaţie", Investiţia 10 "Dezvoltarea reţelei de şcoli verzi şi achiziţionarea de microbuze verzi", ţintele 486,487,488, cu termene de realizare în T2 2023, respectiv T4 2025. Conceptul de "Şcoală Verde" este descris şi în Proiectul "România Educată", iniţiat şi asumat de către Preşedintele României. Susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a "şcolilor verzi" este un obiectiv strategic din domeniul prioritar "Infrastructura sistemului de educaţie" din cadrul proiectului "România Educată", care reprezintă cadrul strategic de politici publice privind reforma educaţiei din România pentru perioada 2021-2030, acest obiectiv regăsindu-se şi în raportul Administraţiei Prezidenţiale: "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile". De asemenea, în luna iunie 2022, într-un context european şi naţional al tranziţiei către clădiri "verzi" şi inteligente, a fost aprobată, prin ordin de ministru al Ministerului Educaţiei, metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea "şcolilor verzi". Lărgirea accesului la educaţia privind schimbările climatice şi mediul trebuie să vizeze şi reducerea inegalităţii în sistemul educaţional. Elevii care frecventează unităţi de învăţământ din Bucureşti şi din oraşe mari au în prezent oportunităţi de a beneficia de educaţie privind schimbările climatice, multe unităţi şcolare având deja module şi programe-pilot educaţionale. Pe de altă parte, mediul rural poate oferi mai multe oportunităţi pentru activităţi în aer liber, în natură şi elevii din acest mediu au în mod tradiţional o expunere mai extinsă în viaţa de zi cu zi la mediul natural. Un program naţional de educaţie privind schimbările climatice şi mediul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite profesorilor şi elevilor să utilizeze instrumente care le sunt la îndemână şi să integreze avantajele competitive ale locaţiei în care se află şcoala. Prin "educaţia privind schimbările climatice şi mediul" înţelegem o educaţie care promovează un stil de viaţă sustenabil prin dezvoltarea de competenţe eco-sociale. Acest tip de educaţie are în vedere familiarizarea tinerilor cu problemele naturale şi socioeconomice, cauzate de schimbările climatice, dar şi cu modalităţile de a îmbunătăţi răspunsul la acestea. Scopul constă în creşterea gradului de conştientizare asupra schimbărilor climatice şi problemelor de mediu, copiii putând fi atât purtători de mesaj spre familiile şi comunităţile lor, cât şi parte direct implicată în acţiunile de stopare a degradării mediului. Totodată, educaţia este esenţială în a elabora politici publice şi a implementa măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice. 1.3. Instituţii implicate în elaborarea Strategiei Conform art. 65, alin. (6^2), din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt cele două instituţii responsabile cu elaborarea Strategiei Naţionale privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030, până la data de 31 decembrie 2022, urmând a fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024. CAP. II VIZIUNEA STRATEGIEI Pornim de la premisa că unităţile de învăţământ pot şi trebuie să joace un rol important în construirea unui viitor sustenabil. Aceasta presupune că elevii şi cadrele didactice înţeleg importanţa şi gravitatea crizei climatice şi de mediu, sunt familiarizaţi cu cauzele şi efectele acestora, dar şi cu moduri de a îmbunătăţi răspunsul societăţii în faţa acestor provocări. Totodată, prin "educaţia privind schimbările climatice şi mediul" înţelegem o educaţie care promovează un stil de viaţă sustenabil prin dezvoltarea de competenţe ecosociale, dezvoltarea unui mediu şcolar sustenabil. Elevii dezvoltă capacitatea de a reflecta şi de a acţiona în vederea protejării mediului. În acelaşi timp, ei dezvoltă competenţe de bază pentru o economie circulară bazată pe o utilizare sustenabilă a resurselor naturale şi se străduiesc să adopte un stil de viaţă şi o cultură a sustenabilităţii, care favorizează protejarea biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor naturale. Tendinţa actuală referitor la educaţia pentru mediu şi schimbări climatice este de abordare integrată la nivelul şcolii: management, director, profesor, elevi, personalul unităţii de învăţământ. Această strategie propune o serie de soluţii pentru a creşte gradul de educaţie şi conştientizare privind mediul şi schimbările climatice în rândul elevilor. Strategia include obiective şi măsuri implementabile în următorii ani, dar şi într-un orizont de implementare mai lung, până în 2030. Obiectivele şi măsurile sunt pe mai multe paliere: educaţie formală şi nonformală; resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice; investiţii; resurse deschise; parteneriate etc. Educaţia privind schimbările climatice şi mediul are rolul de a contribui la modelarea comportamentelor individuale, de grup şi de sistem care duc la degradarea naturii şi a mediului înconjurător şi de a împuternici oamenii să contribuie la rezolvarea de probleme şi la schimbări sistemice. În plus, scopul educaţiei privind schimbările climatice şi mediul este de a contribui la atingerea obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung, de a sprijini actorii relevanţi, inclusiv autorităţile publice centrale şi locale, în lupta cu efectele grave ale poluării, degradării mediului şi schimbărilor climatice şi de a creşte capacitatea lor de intervenţie. Această educaţie vizează, aşadar, orientarea către schimbare şi către acţiune, ţinând cont de următoarele dimensiuni: 1. Cultura complexităţii Educaţia privind schimbările climatice este asociată educaţiei pentru complexitate*1). În acest context, complexitatea este înţeleasă ca mod de a gândi şi de a acţiona, ţinând cont de variabile precum riscul, incertitudinea, schimbarea permanentă. Valori asociate acestui palier sunt: participarea, valorizarea gândirii strategice, responsabilitatea colectivă. *1) Mayer, M. (1997). Action research and the production of knowledge: the experience of an internaţional project on environmental education în Hollingsworth, S. (ed.) Internaţional Action Research. A casebook for educaţional reform (pp. 112-123). Flamer Press. 2. Capacitatea de acţiune A educa pentru a acţiona implică fundamentarea de competenţe, înţelese în termenii capacităţii de a antrena cunoştinţele şi abilităţile, pentru a analiza o situaţie dată/o problemă, a-i găsi o soluţie şi a acţiona în vederea implementării sale. 3. Co-responsabilitatea faţă de mediu Şcoala va crea punţi de legătură şi spaţii de întâlnire, nu doar cu familiile elevilor, ci şi cu instituţiile şi cu organizaţiile locale, pe care să le antreneze în proiecte de mediu comune, benefice întregii comunităţi. Astfel, şcoala poate crea contextul pentru ca elevii să îşi asume co- responsabilitatea faţă de mediu, dar şi să îi înveţe un model de cooperare pentru rezolvarea problemelor comunităţii. Încă din 2015, în profilul absolventului*2), componentă a Curriculumului naţional, sunt inserate aşteptările exprimate faţă de elevi în legătură cu grija pentru mediu: utilizarea de date despre mediul înconjurător; investigarea mediului; manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane şi pentru un mediu curat; manifestarea interesului pentru un stil de viaţă sănătos şi pentru un mediu curat - reflecţia critică asupra schimbărilor produse de activitatea umană în mediul înconjurător. *2) ISE (2015). Profilul de formare al absolventului. https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-deformare-al- absolventului_final.pdf Printre valorile, comportamentele şi atitudinile pe care le vizează educaţia pentru mediu şi schimbări climatice se numără: ● empatia, conexiunea cu natura; grija şi compasiunea pentru toate formele de viaţă; ● respectul, interesul şi aprecierea faţă de natură şi serviciile pe care le oferă oamenilor; ● responsabilitatea privind utilizarea resurselor naturale; ● responsabilitatea în gestionarea propriilor decizii cu impact asupra mediului şi climei, inclusiv în comportamente de consum cotidiene; ● implicarea în rezolvarea problemelor de mediu şi climă; ● participarea şi responsabilitatea civică. CAP. III PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL 3.1. Cadrul de politici şi legislativ internaţional Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) din 1992 reprezintă instrumentul fundamental pentru gestionarea schimbărilor climatice, ratificată de România prin Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. În contextul prevederilor art. 2 din Convenţiei-cadru privind schimbările climatice, părţile au convenit nu numai să prevină ci şi să realizeze o stabilizare a concentraţiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta ar trebui să aibă loc la un nivel care să permită "ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, pentru a se asigura că producţia de alimente nu este ameninţată şi pentru a permite dezvoltării economice să se desfăşoare într-o manieră durabilă". Declaraţia de la Berlin privind educaţia pentru dezvoltare durabilă, Berlin, 17-19 mai 2021, UNESCO. Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice (2015) este cel dintâi acord global cu forţă juridică obligatorie şi stabileşte trei obiective concrete, care trebuie atinse în contextul mai larg al obiectivelor de dezvoltare durabilă: în primul rând, menţinerea creşterii temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Acest lucru ar reduce considerabil riscurile şi impactul schimbărilor climatice. În al doilea rând, trebuie să fie consolidate atât capacitatea de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice, cât şi rezilienţa împotriva acestor impacturi, precum şi dezvoltarea cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră, astfel încât producţia alimentară să nu fie pusă în pericol. În al treilea rând, fluxurile financiare trebuie aliniate cu evoluţia către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră şi rezilientă faţă de schimbările climatice. Conferinţa Părţilor (COP) este organul suprem de decizie al Convenţiei. O dată pe an, părţile Convenţiei se reunesc pentru a promova punerea în aplicare eficientă a Convenţiei şi pentru a promova acţiunile internaţionale în domeniul schimbărilor climatice. La COP 27, din noiembrie 2022, s-a accentuat importanţa de a depune toate eforturile la toate nivelurile pentru a atinge obiectivul de temperatură al Acordului de la Paris, inclusiv prin eforturi suplimentare în materie de educaţie privind schimbările climatice. Comunitatea internaţională a adoptat, de-a lungul timpului, o serie de alte instrumente de cooperare pentru limitarea schimbărilor climatice, protejarea mediului şi promovarea unor modele de dezvoltare durabilă, precum Agenda pentru Dezvoltare Durabilă pentru anul 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU 2015), noul cadru de dezvoltare al omenirii până în anul 2030, în care aspectele economice, sociale şi de mediu se regăsesc în mod echilibrat în cuprinsul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi 169 de ţinte asociate acestora şi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre 2015-2030. România susţine prin această strategie cooperarea globală pentru gestionarea schimbărilor climatice şi pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a Acordului de la Paris privind schimbările climatice şi a Convenţiei - cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Integrarea principiilor dezvoltării durabile (DD) în politicile şi strategiile sectoriale, ca element al politicilor de mediu şi nu numai, poate fi realizată cu ajutorul programelor de educaţie în domeniul dezvoltării durabile. Reafirmarea importanţei celor trei piloni ai dezvoltării durabile, social, economic şi de mediu, întăreşte şi mai mult nevoia unei abordări interdisciplinare şi integrate a dezvoltării durabile. În momentul de faţă, educaţia în domeniul dezvoltării durabile se regăseşte la intersecţia iniţiativelor majore ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi nu numai. Ca urmare a adoptării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, UNESCO a adoptat, în noiembrie 2015, un Plan de Acţiune care îşi propune să traseze liniile directoare pentru punerea în aplicare a ODD 4. De remarcat este faptul ca ODD 4 este unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă, care a avut un plan de acţiune imediat după apariţia sa, Educaţia 2030, ce urmăreşte să "asigure o educaţie de calitate, cuprinzătoare şi echitabilă şi să promoveze oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toţi" până în 2030. La nivel regional, Strategia Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa privind educaţia în domeniul dezvoltării durabile (EDD) are la bază principiul solidarităţii, egalităţii şi al respectului reciproc între oameni, ţări, culturi şi generaţii; este dezvoltarea în armonie cu natura, satisfăcând nevoile generaţiei actuale, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a realiza acelaşi deziderat. 3.2. Cadrul de politici şi legislativ european Combaterea schimbărilor climatice este o temă de importanţă majoră şi pentru Uniunea Europeană (UE), care doreşte să fie un lider în domeniu. Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării în perspectiva realizării şi dezvoltării în continuare a spaţiului european al educaţiei (2021-2030)*3), aprobată la 18 februarie 2021, prevede ca prioritate strategică susţinerea tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale în şi prin educaţie şi formare. Tranziţia verde, alături de cea digitală, reprezintă punctul central al agendei Uniunii pentru următorul deceniu: tranziţia la o economie durabilă din perspectiva mediului, circulară şi neutră din punct de vedere climatic. *3) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2021). Rezoluţia Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării în perspectiva realizării şi dezvoltării în continuare a spaţiului european al educaţiei (2021-2030). https://eurlex.europa.eu/legalcontent/R0/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021G0226(01)&from=EN Pactul Verde European*4) are ca obiectiv atingerea neutralităţii climatice în toate politicile şi strategiile europene relevante, la nivelul tuturor sectoarelor de activitate. În acest sens, pot fi menţionate o serie de strategii şi documente legislative noi, sectoriale sau integrate, care vizează problematica schimbărilor climatice: *4) https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro Noua Strategie a UE privind Adaptarea la Schimbările Climatice*5), adoptată în anul 2021, are ca obiective principale îmbunătăţirea cunoştinţelor privind impactul schimbărilor climatice, intensificarea planificării adaptării şi a evaluării riscurilor climatice, accelerarea măsurilor de adaptare şi creşterea rezilienţei la schimbările climatice ale continentului european. *5) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=C0M:2021:82:FIN ● Pactul Climatic European*6) (2020) are scopul de a încuraja oamenii, comunităţile şi organizaţiile de a participa la acţiuni legate de climă şi de a construi o Europă mai verde, de a facilita conectarea şi schimbul de cunoştinţe, învăţarea legată de schimbările climatice, precum şi dezvoltarea şi implementarea unor soluţii care să contribuie la adaptarea la schimbările climatice, diseminarea cunoştinţelor legate de acţiuni climatice şi conştientizarea privind schimbările climatice. *6) https://ec.europa.eu/clima/eu-action/european-green-deal/european-climate-pact_ro ● Legea Europeană a Climei*7) (2021) a legiferat obiectivul de neutralitate climatică, precum şi ţinta intermediară de reducere ale emisiilor de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2030, respectiv reducerea cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din anul 1990. *7) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX:32021R1119 ● Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima*8) (2020) cuprinde o propunere de modificare a traiectoriei emisiilor actuale de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990 şi prevede un set de acţiuni necesare în toate sectoarele economice, avându-se în vedere transformarea sistemului energetic, inclusiv a clădirilor, a transporturilor şi a industriei prin decarbonificarea acestora. *8) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0562 ● Planul de Acţiune privind Economia Circulară*9) (2020) are în vedere o serie de acţiuni pentru ca produsele să fie adecvate pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi circulară, pentru a reduce cantitatea de deşeuri şi amprenta de carbon a acestora şi pentru a se asigura faptul că UE dispune de o piaţă internă funcţională pentru materiile prime secundare de înaltă calitate. *9) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0098&from=EN ● Planul de Acţiune către o Poluare Zero pentru Aer, Apă şi Sol*10) (2021) include viziunea Europei pentru 2050 privind poluarea zero, prevede reducerea poluării aerului, apei şi solurilor la niveluri care să nu fie periculoase pentru sănătatea oamenilor şi a ecosistemelor naturale, prin respectarea limitelor planetei noastre şi prin crearea unui mediu lipsit de substanţe toxice şi includerea prevenirii poluării în toate politicile relevante ale UE. *10) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52021DC0400 ● Strategia UE pentru Integrarea Sistemului Energetic*11) stabileşte o viziune asupra modului în care se poate accelera tranziţia către un sistem energetic integrat, care să sprijine o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care toate sectoarele să poată contribui la decarbonizare. *11) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/QANDA_20_1258 ● Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă - înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului*12) (2020) are ca element focal reducerea semnificativă a emisiilor în sectorul transporturilor cu 90% până în 2050, prin adoptarea la scară largă a soluţiilor de transport sustenabil. *12) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX:52020DC0789 ● Noua Strategie a UE pentru Păduri pentru 2030*13) (2021) recunoaşte rolul pădurilor pentru atingerea obiectivelor legate de reducerea emisiilor şi atenuarea schimbărilor climatice, punând accentul pe: sprijinirea funcţiilor socioeconomice ale pădurilor; protejarea, refacerea şi extinderea pădurilor din UE, gestionarea durabilă şi monitorizarea strategică a acestora pentru adaptarea la schimbările climatice şi creşterea rezilienţei pădurilor. *13) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52021DC0572 ● Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030*14) urmăreşte plasarea biodiversităţii Europei pe drumul către redresare până în 2030, în beneficiul oamenilor, al climei şi al planetei. Criza biodiversităţii şi criza climatică sunt intrinsec legate. Însă la fel de interconectate sunt şi soluţiile. Natura reglează clima, iar soluţiile bazate pe natură (Nature-based Solutions / NbS) sunt esenţiale pentru reducerea emisiilor şi adaptarea la schimbările climatice. *14) https://ec.europa.eu/environment/strategy/biodiversity-strategy-2030_ro ● Strategia "De la fermă la consumator"*15) (2020) are drept obiectiv reducerea amprentei ecologice şi climatice a sistemului alimentar al UE, asigurarea securităţii alimentare în condiţiile schimbărilor climatice şi declinului biodiversităţii, comerţul echitabil în cadrul lanţului de aprovizionare de la fermă la consumator. *15) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0381 ● Strategia UE privind solul pentru 2030*16) (2021) propune măsuri pentru protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate de neutralitatea climatică şi rezilienţa la schimbările climatice, dezvoltarea unei (bio)economii curate şi circulare, inversarea declinului biodiversităţii, protejarea sănătăţii umane, stoparea deşertificării şi inversarea degradării terenurilor. *16) http://www.cdep.ro/afaceri europene/CE/2021/C0M 2021 400 RO ACT.pdf ● Iniţiativa Noul Bauhaus European*17) (2021) transpune Pactul Ecologic European într-o dimensiune culturală şi creativă ce vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcţiile şi industria textilă, pentru a oferi tuturor cetăţenilor acces la bunuri circulare cu emisii de carbon mai scăzute. *17) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_4626 ● Strategia UE pentru turismul durabil*18) (2021) integrează principiile economiei circulare pentru dezvoltarea durabilă a turismului. *18) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0109_EN.html ● Pachetul legislativ "Pregătiţi pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică"*19) (2021), planul Europei privind tranziţia verde, vizează alinierea legislaţiei UE la obiectivul pentru anul 2030 privind reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030. *19) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX%3A52021DC0550 ● Strategia europeană de cercetare pentru perioada 2020-2024*20) (2020) plasează cercetarea şi inovarea în centrul ambiţiilor europene de atingere a neutralităţii şi rezilienţei climatice complete în 2050. *20) https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/rtd_sp_2020_2024_en.pdf 3.3. Cadrul de politici şi legislativ naţional În România au fost adoptate o serie de documente strategice sau legislative care abordează specific sau indirect adaptarea la schimbările climatice, corelând activităţile sectorului respectiv cu domeniul educaţie, prin care se concluzionează, unanim, că informarea şi educarea populaţiei constituie un factor de dezvoltare strategică şi o condiţie sine qua non. Documentele adoptate sau aflate în curs de actualizare sau elaborare, sunt: - Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (2010)*21) *21) http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-01-10_risc_inundaţii hg846din2010aprobaresnmri.pdf – Strategia forestieră naţională 2018-2027 (2017)*22) (în curs de actualizare) *22) http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-10-27_Strategia_forestiera_2017.pdf – Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020*23) (în curs de actualizare) *23) http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate-54784fdbc3ea5.pdf – Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) (2014)*24) *24) http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/08/2014-08-14_SDTR_6.1.pdf – Strategia Naţională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2019-2030 Volumul 2 - Strategia şi Planul de Acţiune (2018)*25) *25) http://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2020/09/Strategia-de-Dezvoltare-Turistic%C4%83-a- Rom%C3%A2niei-volum-2-Strategia-%C8%99i-Planul-de-Ac%C8%9Biune.pdf – Master Planul pentru turismul naţional al României 2007-2026 (2007)*26) *26) http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/05/masterplan_partea1.pdf – Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România - context, viziune şi obiective - 2019-2029 (2019)*27) *27) http://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219401 – Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear (2019)*28) *28) https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2019/08/ANEXA.pdf – Strategia pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2022 (2016)*29) *29) http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/_SCPN%202016-2022inavizare.pdf – Strategia naţională de sănătate pentru perioada 2014-2020*30) *30) http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sănătate-2014-2020/ – Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă pentru perioada 2021-2027 (2021)*31) *31) https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/condiţie-favorizanta/sncisi-draft.pdf – Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 (în curs de elaborare)*32) *32) http://energie.gov.ro/transparenta-decizionala/strategia-energetica-a-româniei-2019-2030-cu-perspectiva-anului-2050/ – Strategia de reducere a riscului la dezastre pentru România (în curs de elaborare) – Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung (2008)*33). *33) http://old.madr.ro/pages/strategie/strategie_antiseceta_update_09.05.2008.pdf Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR)*34) reprezintă răspunsul României la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi stabileşte cadrul naţional pentru implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). *34) https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf Strategia Naţională privind Economia Circulară (SNEC)*35), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind economia circulară, are ca obiectiv principal decuplarea dezvoltării economice de utilizarea excesivă a resurselor naturale şi degradarea mediului. *35) https://dezvoltaredurabila.gov.ro/strategia-nationala-privind-economia-circulara-13409762 Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)*36), aprobat de Comisia Europeană în anul 2021, este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă - MRR la nivel naţional, având ca scop final accelerarea implementării reformelor sustenabile şi a investiţiilor publice conexe. Prin Componenta 15 "Educaţie" se are în vedere "Dezvoltarea reţelei de şcoli verzi şi achiziţionarea de microbuze verzi" - Investiţia 10, ţintele 486, 487, 488, cu termene de realizare în T2 2023, respectiv T4 2025. *36) https://mfe.gov.ro/pnrr/ Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD)*37), realizat de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în anul 2020, are scopul de a aborda în mod sistematic, unitar şi interinstituţional măsurile şi acţiunile necesare pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul adecvat, la nivel de sistem, în concordanţă cu orientările internaţionale şi obligaţiile României ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi al ONU pe linia reducerii riscurilor de dezastre. PNMRD este un document strategic, orientat pe integrarea diferitelor componente ale sistemului naţional de gestionare a situaţiilor de urgenţă. Acesta promovează, printre altele, identificarea şi dezvoltarea măsurilor de rezilienţă la dezastre care abordează riscurile naturale, schimbările climatice sau cauzate de om. *37) https://www.igsu.ro/Resources/COJ/ProgrameStrategii//pdf24_merged.pdf CAP. IV ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR (1) Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice în România România s-a angajat, la nivel internaţional şi naţional, să crească, prin educaţie, gradul de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice şi problemele de mediu. Creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare privind schimbările climatice este unul dintre obiectivele vizate de Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 şi a fost prevăzută şi în Strategia Naţională privind Schimbările Climatice şi Creşterea Economică bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016 - 2020 (CRESC) şi în Planul său de Acţiune 2016 - 2020*38), care urmează să fie actualizate. *38) MMAP (2013). Strategia naţională a României privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-cresc/117 Nu în ultimul rând, "facilitarea educaţiei ecologice pentru a promova măsurile de protecţie a mediului şi a adresa probleme de schimbări climatice în şcoli şi în afara lor"*39) este asumată de actualul Guvern în Programul de guvernare. În plus, Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a fost modificată pentru a include competenţele de mediu în rândul competenţelor-cheie care determină profilul de formare al elevului. *39) Program de guvernare 2021 - 2024. https://gov.ro/fişiere/programe_fişiere/Program_de_Guvernare_2021%E2%80%942024.pdf Sondajele realizate în rândul adulţilor indică nevoia de conştientizare a gravităţii problemei schimbărilor climatice şi de creştere a gradului de asumare a unui rol în combaterea acestora. Astfel, conform unui Eurobarometru care măsoară atitudinile cetăţenilor europeni faţă de schimbările climatice, publicat în iulie 2021, doar 26% dintre români sunt de părere că schimbările climatice sunt singura cea mai gravă problemă cu care se confruntă lumea, faţă de o medie europeană de 49%. Cetăţenii români sunt însă printre cei mai preocupaţi din Europa de problemele de sănătate datorate poluării, - 37% dintre români considerând aceasta o problemă serioasă, al doilea cel mai mare procentaj din Uniunea Europeană, după Malta (43%)*40). Totodată, 70% dintre aceştia consideră că "pentru fiecare acord comercial încheiat de către UE, ar trebuie să existe garanţia că sunt îndeplinite cele mai înalte standarde privitoare la climă, protecţia mediului şi a muncii."*41). *40) Comisia Europeană (2021). Climate Change - Eurobarometer survey. https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2273 *41) Comisia Europeană (2021). Standard Eurobarometer 94 - Winter 2020-2021. https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2355 Pe de altă parte, un sondaj realizat de BEI în parteneriat cu firma de cercetare de piaţă BVA*42), în perioada 26 august - 22 septembrie 2021, arată, totuşi, că 88% dintre români consideră că schimbările climatice au impact asupra vieţii lor zilnice, mai mult cu 11 puncte decât media europeană de 77%; 63% sunt în favoarea unor măsuri guvernamentale mai stricte, care să impună schimbări în comportamentul oamenilor; 70% preferă energiile regenerabile pentru rezolvarea urgenţei climatice, cu 7 puncte peste media UE de 63%. Datele din acest sondaj au fost colectate după o vară cu fenomene meteo extreme în România şi în lume, o vară în care şi mass-media a reflectat tema schimbărilor climatice mai mult decât în trecut şi a existat o asociere discursivă directă între fenomenele meteo extreme şi schimbările climatice. Persistă lipsa de informare şi conştientizare a publicului larg cu privire la factorii cauzatori şi implicaţiile economice şi societale ale schimbărilor climatice, precum şi a rolului pe care îl pot juca la nivel individual în combaterea acestora. Există, aşadar, nevoia de a creşte nivelul de înţelegere a fenomenului schimbărilor climatice atât prin educaţie formală, cât şi prin implicarea mass-mediei şi a reţelelor sociale. *42) EIB (2021). 88% of Romanians feel that climate change has an impact on their everyday lives (11 points above the European average of 77%). https://www.eib.org/en/press/all/2021-398-88-of-romanians-feel-that- climatechange-has-an-impact-on-their-everyday-lives-11-points-above-the-european-average-of-77 În ceea ce priveşte tinerii, mulţi dintre ei sunt conştienţi de schimbările climatice şi încălzirea globală, dar nu simt că pot să facă ceva în această privinţă. Astfel, peste 80% dintre elevii români participanţi la evaluarea PISA din 2018 considerau că protejarea mediului este importantă pentru ei, dar aproape 60% se simţeau incapabili să facă ceva în privinţa schimbărilor, în timp ce media OECD este de puţin peste 40%*43). Doar elevii din Germania şi Slovacia se simţeau mai neputincioşi decât elevii români în legătură cu acest aspect. *43) OECD (2021). Green at fifteen - what schools can do to support the climate. https://oecdedutoday.com/green-atfifteen-schools-support-climate/ Studiul Organizaţiei Salvaţi Copiii privind percepţia copiilor români asupra schimbărilor climatice (publicat în 2021, cu date culese în aprilie 202141) indică interesul copiilor români pentru schimbările climatice şi dorinţa de a învăţa mai multe despre ele. Rezultatele studiului indică faptul că "trei sferturi dintre copiii din România (78%) sunt dispuşi să facă schimbări în viaţa lor pentru a reduce daunele aduse mediului. 71% dintre copii sunt interesaţi de problemele de mediu"*44) . Acelaşi studiu arată că majoritatea copiilor consideră că nu primesc suficiente informaţii despre probleme climatice şi de mediu la şcoală, dar şcoala este identificată de majoritatea copiilor ca spaţiul în care aşteaptă să primească cele mai multe informaţii de acest tip. Conform studiului, "un procent semnificativ (83%) dintre copii doresc să participe la cursurile de educaţie pentru mediu". În mod îngrijorător, acelaşi studiu "Salvaţi Copiii" arată că "aproape un sfert dintre copii au fost ridiculizaţi de adulţi sau nu au primit sprijinul necesar pentru eforturile şi preocupările lor pentru mediu". *44) Organizaţia Salvaţi Copiii (2021). Născuţi în criza climatică. Studiu Salvaţi Copiii România privind percepţia copiilor români asupra schimbărilor 23 climatice. https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/ff/ff596f7b-ce53-450e-b075-662e568345b2.pdf În plus, un studiu realizat recent, prin sondaj, de către Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA)*45), având în principal ca respondenţi studenţi din Bucureşti*46), indică suportul pentru introducerea unor cursuri obligatorii care să trateze problematica schimbărilor climatice în programă. Tinerii susţin în mod semnificativ introducerea unor astfel de cursuri, 49% la ciclul primar, 56% la cel gimnazial şi 62% la cel liceal. Studiul este parte a proiectului Angajament pentru climă, desfăşurat în 2021-2022 de către Terra Mileniul III, REPER21 şi SNSPA. *45) Arpad, T. Raport de cercetare privind percepţia tinerilor din România faţă de educaţia privind schimbările climatice. https://www.rfi.ro/sites/default/files/a3_sondaj_ - *46) La chestionar au răspuns 500 de persoane, preponderent din Bucureşti, peste jumătate dintre respondenţi sunt studenţi (56.6%), 10.6% masteranzi sau doctoranzi şi aproximativ 26% liceeni. Tot în cadrul acestei iniţiative a fost lansată recent o analiză europeană şi naţională a educaţiei privind schimbările climatice, care investighează printre altele stadiul acestui tip de educaţie în diferite state din Europa*47). Sondajul realizat de BEI în parteneriat cu firma de cercetare de piaţă BVA27 arată că românii favorizează consolidarea educaţiei şi creşterea gradului de conştientizare a tinerilor cu privire la consumul durabil (95%). *47) 26 Todor et al. (2021). Analiză europeană şi naţională a educaţiei privind schimbările climatice. https://angajamentpentruclima.ro/wp-content/uploads/2021/11/04 Raport-A3-Analiza-situaţiei-actuale-a- educatieiprivind-schimbările-climatice-final.pdf Temele esenţiale ale educaţiei pentru dezvoltare durabilă, în învăţământul preuniversitar, sunt abordate în curriculum, începând cu învăţământul preşcolar până la educaţia postliceală a educaţiei formale, inclusiv VET, precum şi în învăţământul universitar. Tematica principală a EDD este inclusă / integrată în discipline / module, în curriculumul de bază sau curriculum opţional pentru următoarele discipline: Cunoştinţe de mediu, Ştiinţe ale naturii, Educaţie civică, Istorie, Biologie, Geografie, Educaţie tehnologică, Ecologie şi Protecţia mediului, Sociologie, Filosofie, Educaţie antreprenorială, Cultură civică şi antreprenorială, Educaţie financiară, Îmbunătăţirea mediului înconjurător, Management de proiect, Educaţie interculturală, Educaţie europeană, Istoria minorităţilor naţionale din România. Schimbările climatice şi mediul sunt abordate în învăţământul preuniversitar din România, mai ales în programele de curriculum la decizia şcolii*48), în timp ce în curriculumul de trunchi comun sunt tratate tangenţial, în cadrul unor capitole cum ar fi: Energia şi viaţa, Chimia şi viaţa. Substanţele în natură, Sănătatea omului şi a mediului, fără a se limita la acestea, sau în contextul informaţiilor generale referitoare la climă şi mediu*49) şi, în principal, la gimnaziu. *48) 29 CNPEE (2021). Programe şcolare în vigoare. http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx *49) Ionescu, C. (2020). Schimbările climatice: Cum creşte presiunea pentru predarea acestei teme "fierbinţi" în şcolile lumii. In România, subiectul e tratat tangenţial. https://www.edupedu.ro/schimbările-climatice-cum- crestepresiunea-pentru-predarea-acestei-teme-fierbinţi-in-şcolile-lumii-in-românia-subiectul-e-tratat-tangenţial/ Problematica de interes este abordată în diferitele componente ale programei şcolare pe disciplină: competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Nu se foloseşte conceptul de schimbări climatice, ci de vreme, climă, zone climatice, mediu/protecţia mediului, dezvoltare durabilă*50). O cartografiere a elementelor care ţin de educaţia privind schimbările climatice şi mediul, care există la acest moment în curriculum, este precizată în Anexa nr.1 la Strategia Naţională privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice. *50) Programele şcolare şi planurile-cadru pot fi accesate pe site-ul www.ise.ro. Calendarul activităţilor educative la nivel naţional poate fi găsit pe site-ul www.edu.ro la subsecţiunea "Olimpiade şi concursuri". (2) Nevoia de a proteja mediul şi de a combate schimbările climatice Schimbările climatice reprezintă o provocare globală, presupun o abordare responsabilă, precum şi întreprinderea de acţiuni concrete la nivel global, regional, naţional şi local. Omenirea se confruntă, simultan, cu două crize majore - climatică şi de mediu, ambele de o amploare şi o urgenţă fără precedent. Comunitatea ştiinţifică a atras în repetate rânduri atenţia asupra efectelor devastatoare pe care schimbările climatice şi degradarea mediului înconjurător le au asupra vieţii şi bună stării oamenilor. Principala provocare a secolului XXI este, prin urmare, de a face tranziţia către un model de dezvoltare care protejează mediul înconjurător, în care considerentele economice şi sociale sunt în echilibru cu preocuparea pentru combaterea schimbărilor climatice şi utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. Această provocare necesită o schimbare urgentă de direcţie. Sunt necesare soluţii sistemice şi de acţiune pe mai multe paliere: cooperare la nivel internaţional, angajamente ferme din partea statelor, implicarea tuturor instituţiilor statale, dar şi a mediului privat, academic şi, nu în ultimul rând, a cetăţenilor. Schimbarea stilului de viaţă, de la alimentaţie la energia utilizabilă precum şi schimbarea modurile de producţie, consum şi transport, devine o cerinţă imediată. Educaţia este un instrument esenţial şi una dintre cele mai importante căi de a contracara schimbările climatice. Educaţia reprezintă mult mai mult decât simpla predare de cunoştinţe şi principii, fiind, în sens larg, educaţia pentru schimbare socială, prin sensibilizarea publicului şi acţiuni concrete, în scopul de a crea un viitor durabil. Astfel, misiunea secolului XXI este aceea de a realiza dezvoltarea sustenabilă, utilizând educaţia ca strategie pentru atingerea durabilităţii. CAP. V OBIECTIVELE GENERALE ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE Strategia urmăreşte patru direcţii de acţiune: 1. Program naţional educaţional pentru climă şi mediu 2. Soluţii pentru resursele educaţionale 3. Infrastructură pentru şcoli sustenabile 4. Resursa umană implicată în educaţia privind schimbările climatice şi mediul 1. Direcţia de acţiune: Program educaţional naţional privind schimbările climatice şi mediul OG1: Dezvoltarea competenţelor elevilor necesare acţiunilor pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice şi protejarea mediului OS1. Extinderea învăţării în rândul tuturor elevilor prin implementarea unui program naţional de educaţie privind schimbările climatice şi mediul Obiectivul educaţiei privind schimbările climatice şi mediul este dezvoltarea de competenţe*51), cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, care să le permită elevilor să contribuie la: *51) ISE Descriptivul competenţelor cheie europene. https://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2015/04/Competente-cheie-europene.pdf 1. acţiuni relevante pentru combaterea schimbărilor climatice şi reducerea impactului acestora; 2. acţiuni de adaptare la schimbările climatice şi asigurarea modelelor de rezilienţă la schimbările climatice; 3. protejarea, refacerea şi promovarea folosirii sustenabile a ecosistemelor terestre, apelor curgătoare, lacurilor, mărilor şi resurselor marine şi stoparea pierderii biodiversităţii; 4. asigurarea modelelor sustenabile de consum şi de producţie. Se urmăreşte dezvoltarea capacităţii elevilor de a: 1. înţelege şi utiliza noţiuni elementare referitoare la mediu, cum funcţionează mediul şi ce primesc ei de la natură şi schimbări climatice, conştientizarea că acestea sunt o problemă emergentă a omenirii; cauze, efecte şi măsuri de combatere; 2. dezvolta o gândire sistemică, la nivel planetar, şi de a înţelege schimbările climatice în context global şi conexiunile dintre acestea şi alte domenii, cum ar fi energia verde, exploatarea iresponsabilă a resurselor naturale, poluarea, industria alimentară, industria extractivă, industria energetică, justiţia socială, risipa alimentară, catastrofe naturale şi altele; 3. explora/investiga mediul înconjurător şi de a relaţiona cu factorii de mediu şi cu mediile de viaţă; 4. lua decizii şi de a acţiona zi de zi prin raportarea la impactul asupra planetei, adoptând un comportament de protejare şi îmbunătăţire a calităţii mediului; 5. se adapta la fenomene meteo extreme şi a răspunde la potenţiale dezastre naturale; 6. înţelege legislaţia de mediu, înţelege complexul de actori relevanţi din zona de protecţia a mediului şi a rolului fiecăruia pentru ca să poată apoi demara acţiuni personale relevante; 7. participa, în viitor, la elaborarea de politici publice cu privire la schimbările climatice şi mediu şi la dezvoltarea de noi tehnologii care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice; 8. înţelege contextul schimbărilor climatice, a grijii pentru mediu şi a dezvoltării sustenabile; vor fi vizate programe educaţionale care să dezvolte competenţe şi care sunt conectate la actualitatea internaţională; 9. conştientiza importanţa implicării tuturor actorilor în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, prin organizarea/desfăşurarea unor proiecte, dezbateri, workshop-uri privind teme de actualitate care contribuie la atingerea ODD-urilor. Competenţe Setul de competenţe menţionat în Anexa nr. 2 la Strategia Naţională privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030, vizează învăţământul preuniversitar din România, urmând a fi adaptate conţinuturilor predate în funcţie de nivelul de studiu: primar, gimnazial, liceal, de contextul de învăţare formal sau informal, de materia predată, de experienţele şi de cunoştinţele deja deţinute de elevi. Modelul de competenţă propus este un punct de pornire, care urmează să fie adaptat contextului. Modelul de competenţă dezvoltat face referire la cinci componente: cunoştinţe "ştiu", abilităţi "ştiu să fac" şi comportamente "fac". În elaborarea modelului de competenţă au fost luate în calcul obiectivele de dezvoltare durabilă, Busola învăţării 2030 a OECD pentru o viaţă trăită la deplinul potenţial, care să contribuie la bună starea comunităţii şi a planetei, cele 8 competenţe-cheie dezirabile la nivelul Uniunii Europene şi obiective în Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă. Continuum de învăţare Rezultatele învăţării se vor încadra într-un continuum care porneşte de la "ceea ce ştiu elevii" în urma activităţilor educaţionale, continuând cu "ceea ce cred şi simt elevii", "ceea ce au şi pot face", "ceea ce fac" şi "ceea ce schimbă" elevii. Acest şir neîntrerupt al învăţării porneşte de la punctul în care elevul este implicat în proces şi ajunge până la a influenţa procesul. "Ceea ce ştiu elevii" reprezintă o achiziţie de cunoştinţe tematice, specifice acestui tip de educaţie: componente ale mediului natural, factori destabilizatori ai mediului natural, dezvoltare durabilă, sustenabilitate, schimbări climatice etc. "Ceea ce cred elevii" reprezintă o achiziţie nouă sau dezvoltarea unui set de atitudini şi, pe termen lung, valori: responsabilitate, rezilienţă faţă de problemele de mediu şi impactul acestora, conştientizarea justiţiei sociale şi de mediu prin înţelegerea impactului individual şi al sistemelor. Această etapă a învăţării este esenţială pentru tranziţia de la cunoştinţe la acţiune. "Ceea ce au şi pot face elevii" reprezintă ansamblul de cunoştinţe, atitudini şi valori dezvoltate de elevi, care contribuie la capacitatea acestora de a acţiona. Educaţia privind schimbările climatice şi mediul nu poate fi o materie "despre" şi de "pregătire pentru viitor", ci un subiect bazat pe acţiune pentru acum şi pentru viitor. "Ceea ce fac elevii" reprezintă setul de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori puse în practică - participarea la viaţa comunităţii, acţiunea pentru protejarea mediului natural, acţiunea la nivelurile individual, grup în familie şi în afara ei, şcoală- ca organizaţie care învaţă, comunitate locală, naţională şi internaţională din care fac parte. Copiii şi tinerii identifică probleme, propun soluţii, contribuie la însănătoşirea mediului social şi natural din care fac parte, fac solicitări, răspund solicitărilor, sunt cetăţeni activi şi membri responsabili ai propriilor comunităţi şcolare sau locale. "Ceea ce schimbă elevii" reprezintă impactul pe care acţiunile lor îl au în comunităţile din care fac parte: familie, şcoală, comunitate locală şi reprezintă schimbările ce au loc prin contribuţiile acestora. Copiii şi tinerii identifică probleme pentru care pot veni cu soluţii, începând de la nivel micro - clasa, şcoala, casa, grupul de prieteni, comunitatea şcolară sau comunitatea locală, putând astfel contribui la schimbarea de politici, proceduri sau cutume care ţin de cultura organizaţională. 2. Direcţia de acţiune: Soluţii pentru resurse educaţionale OG.2. Crearea unui ecosistem digital extins pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul prin integrarea şi utilizarea noilor tehnologii, cu scopul utilizării în procesul de învăţare şi oferirea de opţiuni variate de activităţi în aer liber A. Instrumente digitale în educaţia privind schimbările climatice şi mediul OS.2.1. Utilizarea noilor tehnologii, platforme digitale integrate şi/aplicaţii în educaţia pentru mediu şi schimbările climatice B. Activităţi interactive şi educaţie în aer liber OS.2.2: Identificarea locurilor în care se poate face educaţie în aer liber, prin cartografierea spaţiilor existente OS.2.3: Identificarea resurselor externe şcolii care pot sprijini realizarea dezideratelor privind educaţia în aer liber, la nivel naţional şi la nivelul fiecărei şcoli OS.2.4: Facilitarea educaţiei în aer liber la nivel naţional şi la nivelul fiecărei şcoli A. Instrumente digitale în educaţia privind schimbările climatice şi mediul În toate domeniile educaţionale, tehnologia poate juca un rol esenţial în consolidarea informaţiilor obţinute la ore , ca instrument de sprijin pentru cadrele didactice la clasă şi pentru elevi. Rata de acces la internet la domiciliu a crescut în ultimii ani în România, ceea ce indică faptul că există un potenţial de creştere a accesului la instrumente on-line de învăţare. Conectivitatea permanentă este un factor care poate să contribuie la construcţia de obiceiuri, menţinând un grad ridicat de expunere a utilizatorilor la informaţii relevante şi la activităţi care să le sedimenteze informaţiile obţinute, fie de la profesori, fie din cadrul evenimentelor sau acţiunilor la care iau parte. Mai mult, odată familiarizaţi cu anumite probleme de mediu, copiii pot acţiona ca agenţi ai schimbării în familiile lor. La momentul actual nu există un ecosistem digital extins pentru educaţie, cu atât mai puţin pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul, iar activităţile alternative în aer liber sunt, de cele mai multe ori, adoptate în mod voluntar şi individual de fiecare profesor care îşi doreşte să aibă astfel de activităţi cu elevii săi. Elevii care frecventează şcoli de elită din Bucureşti sau oraşe mari au în prezent oportunităţi de a beneficia de educaţie privind schimbările climatice. Pe de altă parte, mediul rural poate oferi mai multe oportunităţi pentru activităţi în aer liber, în natură. Un program naţional de educaţie privind schimbările climatice şi mediul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite profesorilor şi elevilor să utilizeze resursele şi instrumentele care le sunt la îndemână. Obiectivul general, în ceea ce priveşte soluţiile pentru resurse educaţionale, este de a propune crearea unui astfel de ecosistem digital pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul, prin diverse aplicaţii şi platforme, şi de a oferi opţiuni variate de activităţi în aer liber, care să fie dezvoltate cu ajutorul profesorilor, ONG-urilor de mediu, instituţiilor relevante etc. Obiectiv specific 2.1: Utilizarea noilor tehnologii-platforme digitale integrate/aplicaţii în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice Pentru unele comunităţi, resursele limitate şi izolarea geografică pot fi un impediment în a accesa programe de educaţie privind schimbările climatice şi mediul, iar pentru unele unităţi de învăţământ, implementarea unor planuri de educaţie în aceste domenii poate fi foarte dificilă, fie din raţiuni financiare, fie din dificultăţi în accesarea de resurse umane adecvate. Tehnologia are un rol de asistenţă în aceste cazuri. Graţie accesibilităţii crescânde a dispozitivelor electronice şi flexibilităţii mediilor digitale, aceasta poate facilita procesul de învăţare pentru un număr mare de elevi şi poate veni în sprijinul şcolilor şi al cadrelor didactice. Disponibilitatea telefoanelor inteligente, a tabletelor, a laptopurilor şi a altor dispozitive electronice care pot fi puse în slujba educaţiei privind schimbările climatice şi mediul poate contribui la: ● diversificarea metodelor de predare - învăţare şi interacţiune la clasă; ● formarea şi actualizarea permanentă a cunoştinţelor profesorilor şi a reprezentanţilor şcolilor, cu informaţia relevantă; ● menţinerea elevilor în permanentă conexiune cu informaţii şi activităţi relevante; ● intensificarea comunicării şi reducerea inegalităţilor din sistemul de învăţământ din România, prin dezvoltarea de reţele tematice (exemple de potenţiale teme: schimbări climatice, impactul lor şi riscurile asociate, adaptare, soluţii inspirate de natură pentru a combate schimbările climatice etc.). Pentru a permite utilizarea echitabilă a acestor reţele, este necesară oferirea unei atenţii sporite includerii copiilor din medii dezavantajate; ● facilitarea participării la proiecte/programe de tip citizen science (de exemplu: montarea senzorilor de măsurare a factorilor poluanţi în şcoli, lecţii de prelucrare şi de interpretare a datelor etc.), contribuind astfel la dezvoltarea de competenţe necesare în tranziţia verde. Datorită acestor elemente, elevii pot contribui la colectarea de seturi de date relevante pentru a informa atât viitoare programe educaţionale, cât şi decizii strategice cu privire la protecţia mediului. Măsuri: M.2.1: Dezvoltarea unei platforme integrate cu resurse O platformă web dedicată centralizării resurselor cheie pentru elevi şi profesori este utilă în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice, pentru creşterea gradului de accesibilitate la aceste resurse şi pentru stimularea participării elevilor la acţiuni dedicate protecţiei mediului*52). Această platformă va fi integrată cu alte resurse educaţionale deschise sau biblioteci virtuale accesibile sistemului naţional de învăţământ. În cadrul platformei ar trebui să existe cinci zone distincte de conţinut: *52) Există deja iniţiative în acest sens care pot constitui o bună bază de pornire, cum ar fi site-ul www.angajamentpentruclima.ro lansat de asociaţia TERRA Mileniul III alături de partenerii săi. Acesta are şi o pagină de resurse educaţionale. a. O zonă dedicată evenimentelor sau acţiunilor privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice întreprinse la nivel local sau naţional, unde fiecare şcoală/profesor se poate înscrie cu un grup de elevi. Platforma va permite şi înscrierea individuală pentru elevii claselor de liceu care pot participa neînsoţiţi la activităţi de voluntariat. b. O bibliotecă digitală care să centralizeze resurse educaţionale deschise: exemple de proiecte de unităţi de învăţare, exerciţii, prezentări şi activităţi de învăţare, detaliate pe arii tematice specifice, ghiduri pentru profesori şi/sau pentru elevi, chestionare, grile de verificare, link-uri spre filme documentare cu acces liber şi altele. În prezent, există numeroase resurse educaţionale deschise valoroase privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice dezvoltate de diferite organizaţii nonguvernamentale, de diferiţi experţi/profesori, iar această platformă ar reuni toate aceste informaţii într-un singur loc, unde pot fi accesate cu uşurinţă. Mai mult decât atât, există chiar şi manuale digitale aferente unor discipline opţionale centrate pe teme de educaţie pentru mediu şi schimbări climatice*53), care se pot utiliza integral sau modular odată încărcate în biblioteca digitală. *53) De exemplu, cel dezvoltat de WWF. c. O zonă dedicată surselor de finanţare pentru activităţi educaţionale/de conştientizare pe teme de educaţie pentru mediu şi schimbări climatice, pentru cursuri pentru profesori, pentru creşterea gradului de sustenabilitate a şcolilor şi reducerea amprentei de carbon a acestora. d. O zonă în care se pot detalia oportunităţile de parteneriate, precum şi o bază de date cu posibili parteneri, la nivelul unor unităţi de învăţământ din ţară şi din afara ei. 1. Platforma poate funcţiona şi ca un forum pentru coagularea unei reţele internaţionale de profesori - promotori ai educaţiei privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice. 2. Forumul poate avea un caracter permanent, în cadrul căruia să aibă loc conferinţe, podcasturi, prezentări de resurse educaţionale, de proiecte. e. Bazele de date care au în vedere identificarea locurilor şi actorilor disponibili în vederea întreprinderii activităţilor în aer liber, activităţilor de implicare activă în protecţia mediului. Aceste aspecte sunt detaliate în subcapitolul următor. Platforma menţionată mai sus, precum şi resursele din cadrul ei, pot fi conectate cu alte platforme/ resurse. De exemplu, o platformă online deja existentă ce poate fi folosită în cadrul orelor de curs este Climate Interactive, care pune la dispoziţie gratuit modele de simulare a dinamicilor ce contribuie la modificările climatice. Acestea pot ajuta elevii să înţeleagă conexiunile între diferiţi actori relevanţi, să pună în aplicare diverse scenarii şi să vadă ce funcţionează pentru a aborda schimbările climatice, inechitatea şi problemele conexe, precum energia, sănătatea şi alimentaţia. Instrumentele de simulare sunt: 1. En-ROADS - principalul instrument al platformei şi cel mai complex. Este un model de simulare de politici publice prin care utilizatorul îşi poate concepe propriile scenarii pentru a limita încălzirea globală. Se pot testa diferite politici publice, în mai multe sectoare şi subsectoare economice şi vizualiza impactul acestora asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. 2. C-ROADS - simulator care îi ajută pe utilizatori să înţeleagă impactul pe termen lung al angajamentelor naţionale şi regionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global. Utilizatorii pot vizualiza uşor impactul reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră pentru anumite economii cheie precum China, SUA, UE, India. 3. ALPS - se concentrează pe zona de agricultură şi politici publice în agricultură. Permite utilizatorilor să vadă interacţiunile diferitelor decizii politice asupra sistemului alimentar al unei naţiuni. În vederea utilizării mai facile a platformei, sunt disponibili experţi şi traininguri. M2.2.2.: Dezvoltarea unor aplicaţii mobile destinate elevilor care să le permită acestora să monitorizeze calitatea mediului şi să se protejeze în situaţia unor dezastre naturale: 1. Mini Inspectorul de Mediu*54) *54) Concept dezvoltat de Code for România împreună cu Garda Naţională de Mediu în 2021 Mini Inspectorul de Mediu are ca obiectiv formarea de competenţe legate de mediu şi consolidarea informaţiilor despre mediu şi schimbările climatice cu sprijinul elevilor. Elevul va primi în responsabilitate o porţiune de hartă satelitară pe care va trebui să o urmărească săptămânal şi să menţină un jurnal cu privire la schimbările pe care le sesizează. În cazul în care observă o schimbare radicală ghidat de aplicaţie, va putea să trimită o sesizare direct către Garda Naţională de Mediu. Dincolo de acest jurnal, în aplicaţie există o serie de cerinţe, mini-jocuri şi microcompetiţii menite să îl familiarizeze pe elev cu concepte legate de protecţia mediului, schimbările climatice, combaterea poluării. Elevul va fi încurajat să întreprindă activităţi prin care să îi stimuleze şi pe ceilalţi membri ai familiei să asimileze şi să dezvolte comportamente benefice. Dacă şcoala deţine senzori de măsurare a calităţii aerului, elevul va putea să urmărească datele colectate de senzor şi să sesizeze autorităţile atunci când observă valori ridicate sau manifestări atipice. De asemenea, dacă elevul are un senzor propriu acasă, poate să îşi adauge măsurătorile înregistrate în aplicaţie. 2. Aplicaţii în vederea pregătirii pentru dezastre Sunt propuse crearea a două aplicaţii suport care pot fi utilizate atât la clasă, cât şi individual de către fiecare elev sau împreună cu familia. Ambele aplicaţii au ca obiectiv consolidarea informaţiilor despre dezastrele naturale şi formarea de reacţii eficiente în cazul producerii lor. ● Pentru elevii din ciclul primar: o aplicaţie gândită sub formă de joc, în care elevul înfruntă provocări şi participă la simulări, pentru a acumula puncte. Aplicaţia contribuie la acumularea şi interiorizarea de informaţii despre dezastrele naturale. ● Pentru elevii din ciclul gimnazial şi liceal: Aplicaţia facilitează accesul la informaţii în vederea pregătirii pentru dezastre, ajutând elevii să conştientizeze pericolele provocate de dezastrele naturale şi modul în care ar trebui să răspundă la ele. De asemenea, simulează situaţii de urgenţă şi verifică cunoştinţele elevilor privind măsurile care îi pot ţine în siguranţă. B. Activităţi interactive şi educaţie în aer liber Obiectiv specific 2.2. Identificarea locurilor în care se poate face educaţie în aer liber, prin cartografierea spaţiilor existente M2.1.1.: Evaluarea zonelor potrivite pentru acest fel de activităţi, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul fiecărei şcoli. Rezultatul va consta într-o bază de date, cuprinsă în platforma menţionată în secţiunea precedentă, ce va include zonele naturale, infrastructura locală şi oportunităţile oferite de către acestea pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale în aer liber. Mai specific, baza de date va cuprinde: ● Ariile naturale protejate, care reprezintă 24% din teritoriul ţării şi vor ajunge la 30%, până în 2030, conform strategiei UE pentru biodiversitate*55). Acestea sunt alcătuite din parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii naturale, monumente ale naturii, siturile Natura 2000 şi arii naturale protejate de interes internaţional. Inventarul trebuie să cuprindă date referitoare la caracteristicile generale ale ariilor naturale protejate şi la infrastructura de vizitare şi de educaţie a acestora. *55) Comisia Europeană (2020). Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. https://eur- lex.europa.eu/legalcontent/EN/TXT/?qid=1590574123338&uri=CELEX:52020DC0380 ● Ariile naturale urbane, a căror reţea este prevăzută a fi constituită în Programul de guvernare şi în PNRR. Cele 103 municipii ale României includ 47% din populaţia ţării, iar ariile naturale urbane, prin situarea în apropierea comunităţilor urbane, reprezintă cele mai la îndemână zone pentru activităţile educaţionale în aer liber. Reţeaua trebuie extinsă şi cu investiţii puţin costisitoare în accesibilizare şi infrastructură educaţională, astfel ariile naturale urbane se pot transforma în şcoli permanente în natură. ● Zonele verzi din jurul şcolilor sau din interiorul acestora, în multe cazuri, pot fi folosite ca infrastructură educaţională. Utilizarea mediului exterior clădirii şcolii ca un context integrat pentru învăţare poate contribui la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor, la reducerea problemelor de comportament şi la creşterea implicării elevilor. Se pot exemplifica: activităţile de grădinărit realizate de către elevi în grădina/curtea şcolii contribuie la creşterea stimei de sine a acestora şi la un nivel ridicat al motivaţiei pentru participarea zilnică la ore*56) şi reprezintă, totodată, o ocazie pentru ei de a se conecta la elemente naturale şi, implicit, de a fixa mai uşor conţinutul educaţional. E nevoie de o identificare şi evaluare a zonelor verzi din punct de vedere al oportunităţilor oferite, la nivel de şcoală. Cea mai apropiată zonă verde de fiecare şcoală este deseori şi cea mai convenabilă. *56) Augustin, I. et al (2016). Tendinţe contemporane în arhitectura pentru educaţia preuniversitară. https://www.paideia.ro/ro/e-book/1801-tendinţe-contemporane-in-arhitectura-pentru-educaţia- preuniversitaraaugustin-ioan-9786067481709.ht ● Zonele sustenabile urbane -comunităţi sustenabile urbane şi clădiri verzi şi rurale - ecopensiuni sau comunităţi sustenabile rurale*57). Se pot organiza vizite în astfel de clădiri sau comunităţi, precum şi tabere în eco-pensiuni pentru a facilita înţelegerea conceptului de sustenabilitate prin exemple de bune practici - clădiri şi comunităţi care protejează mediul şi contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. *57) Există în România comunităţi sustenabile certificate de România Green Building Council prin programul European Energy Awards, precum şi clădiri verzi certificate prin standarde recunoscute la nivel naţional şi internaţional, precum LEED, BREEAM, WELL, Green Homes. Obiectiv specific 2.3. Identificarea resurselor externe şcolii care pot sprijini realizarea dezideratelor privind educaţia în aer liber, la nivel naţional şi la nivelul fiecărei şcoli. Măsura 2.3.: Evaluarea şi inventarierea seriilor de iniţiative şi organizaţii care se ocupă cu astfel de activităţi, inclusiv la nivel local. Acestea vor fi promovate, dezvoltate şi chiar implementate la nivel naţional, după cum urmează: ● dezvoltarea unui program naţional de tip Ranger Junior, micii exploratori ai naturii în arii naturale protejate, care va cuprinde, în special, lecţii în natură, drumeţii şi tabere de cunoaştere. Acestea sunt printre cele mai bune mijloace de informare atât pasivă, cât şi activă, cu elemente educaţionale amplasate direct în natură, cât mai atractive şi cât mai interactive, pentru toate categoriile de public. ● crearea de materiale informative, mici broşuri, caiete de teren adresate copiilor, pornind de la ce există deja, cu activităţi practice de descoperire şi cunoaştere, dar şi cu jocuri. ● programe educaţionale în geoparcuri; în prezent, există astfel de programe în geoparcuri, cum ar fi - Ţara Haţegului şi în geoparcuri aspirante - precum Oltenia de sub Munte, de exemplu: reţeaua cluburilor Geoexploratorii. Geoeducaţia în geoparcuri contribuie la: educaţia cu privire la riscurile naturale, educaţia cu privire la educaţia pentru mediu şi schimbări climatice. Astfel, geoparcurile devin excelente baze pentru educaţia în aer liber şi, în acelaşi timp, furnizoare de programe educaţionale. ONG-urile pot juca un rol esenţial în dezvoltarea de astfel de programe. ● Programe educaţionale în aer liber furnizate de către diferite organizaţii. Obiectiv specific 2.4. Facilitarea educaţiei în aer liber la nivel naţional şi la nivelul fiecărei şcoli Măsuri M2.4.1. Simplificarea birocraţiei fără a periclita siguranţa elevilor. Procesele birocratice asociate deplasărilor în afara şcolii pentru lecţii şi activităţi în natură pot constitui un factor inhibator şi o piedică pentru învăţători şi profesori, mai ales pentru activităţi care nu sunt parte din Programul Naţional Şcoala Altfel. În plus, o oră constituie un interval limitat pentru o activitate în natură, pentru că grupul nu are timp să se deplaseze şi să revină din locaţia în care are loc activitatea. Iniţiative precum Programul naţional Şcoala altfel/Programul Săptămâna verde oferă cadrul care facilitează activităţile în aer liber şi pentru că nu impun o limită de o oră pentru activităţi. E nevoie de simplificare birocratică pentru a putea organiza activităţi educaţionale în exteriorul şcolii. M2.4.2. Pregătirea cadrelor didactice. Elaborarea şi diseminarea unui ghid pentru profesori, suport în desfăşurarea de activităţi în natură, pe baza unui ghid. Este nevoie de o pregătire prealabilă a profesorilor despre ce înseamnă ieşirea cu copiii în natură şi de punerea la dispoziţie a unor exemple de activităţi concrete pentru o lecţie în natură. Ar trebui ca formarea profesorilor pentru facilitarea experienţelor în natură şi pregătirea pentru un act didactic în natură să fie prioritare. M2.4.3. Familiarizarea cu orizontul local. Înfiinţarea de cluburi în unităţile de învăţământ, dedicate schimbărilor climatice cu resurse dedicate. Este esenţial ca educaţia în natură să înceapă prin cunoaşterea patrimoniului natural şi cultural local, din zona în care trăiesc copiii. Pornind de la curtea/parcul şcolii, la împrejurimile acesteia, care pot fi descoperite uşor, se vor dezvolta activităţi educaţionale, de cunoaştere şi de implicare activă. 3. Direcţia de acţiune: Infrastructură pentru şcoli sustenabile OG.3: Dezvoltarea infrastructurii şcolare prin susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a "şcolilor verzi" pentru tranziţia la o economie durabilă din perspectiva mediului, circulară şi neutră din punct de vedere climatic şi promovarea unei culturi a sustenabilităţii la nivelul unităţilor de învăţământ OS.3.1. Sprijinirea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ preuniversitar din România, în vederea creşterii gradului lor de sustenabilitate şi a reducerii amprentei de carbon OS.3.2. Dezvoltarea de arhitectură şcolară sustenabilă OS.3.3. Monitorizarea şi evaluarea clădirilor şcolare OS.3.4. Implicarea şcolii în protejarea mediului la nivelul comunităţii: Şcoala devine un hub al sustenabilităţii în comunitate Obiectiv specific 3.1. Sprijinirea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ preuniversitar din România, în vederea creşterii gradului lor de sustenabilitate şi a reducerii amprentei de carbon Măsuri: M3.1.1. Reducerea amprentei de dioxid de carbon a şcolilor şi facilitarea accesului la energie pentru elevii din medii defavorizate, prin: ● reabilitarea termică, iluminarea cu un consum redus de energie prin leduri eficiente energetic şi sisteme inteligente, alimentarea cu energie electrică produsă de panouri fotovoltaice; ● utilizarea materialelor sustenabile, cu design ecologic şi o amprentă de carbon cât mai mică, care pot fi reutilizate sau reciclate la sfârşitul ciclului de viaţă, în conformitate cu principiile de economie circulară; ● trecerea de la sisteme de încălzire pe lemne de foc la sisteme de încălzire din surse regenerabile, cu focus special pe şcolile şi elevii din medii defavorizate; ● achiziţia de lămpi solare sau micro-reţele de stocare şi generare electricitate din surse regenerabile pentru şcolile şi elevii din localităţi izolate, cu acces redus la reţeaua naţională de electricitate; ● extinderea suprafeţei verzi din curtea şcolilor/grădiniţelor, dezvoltarea de acoperişuri verzi, reabilitarea grădinilor şcolilor prin extinderea vegetaţiei şi numărului de arbori; amenajarea peisagistică cu specii locale şi permacultură urbană ecologică; ● dezvoltarea de infrastructură de alimentaţie şcolară, care promovează meniuri şi opţiuni alimentare sănătoase, cu un impact limitat asupra mediului; ● monitorizarea comparativă a consumului de apă şi energie. M3.1.2. Îmbunătăţirea condiţiilor de transport în zonele slab deservite, prin furnizarea de mijloace de transport şcolar sustenabil şi infrastructură aferentă: ● microbuze şcolare verzi cu emisii zero sau scăzute de carbon; ● facilitarea accesului la staţii de încărcare pentru microbuze electrice; ● facilitarea accesului la biciclete în regim de împrumut pentru elevii din locaţii izolate şi fără conexiune cu un microbuz şcolar; ● asigurarea de infrastructură pietonală adecvată şi liberă de maşini în zona şcolilor şi pe rutele folosite cel mai des de elevi. M3.1.3. Reducerea cantităţii deşeurilor produse în şcoală, reutilizarea materialelor şi eficientizarea utilizării resurselor neregenerabile: ● realizarea unei infrastructuri de cişmele, mecanisme de alimentare cu apă potabilă a sticlelor reutilizabile de apă cu filtru, furnizarea de astfel de sticle elevilor la intervale regulate; ● optimizarea consumului de apă prin instalarea unor obiecte sanitare cu debit redus şi/sau colectarea apei de ploaie; ● realizarea unei infrastructuri pentru sustenabilitate în cantinele şcolare: unităţi de refrigerare şi gătit performante şi eficiente energetic, unităţi pentru compostare a resturilor alimentare etc.; ● dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă în şcoală: reţea extinsă de coşuri cu separatoare marcate explicit pentru metal, hârtie, plastic etc. în clase, pe holuri, în curtea şcolii; sisteme de strângere a deşeurilor din clase cu separatoare pentru uzul personalului care face curăţenie în şcoală; ● încheierea unor contracte adecvate cu firmele de salubritate pentru ridicarea separată a deşeurilor din şcoli. M3.1.4. Digitalizarea-soluţie pentru reducerea volumul de hârtie şi alte materiale folosite în şcoală: ● investiţii în infrastructură pentru digitalizarea proceselor educaţionale şi a celor administrative spre a reduce consumul de hârtie în sistemul educaţional; de exemplu, sprijinirea elaborării şi a asigurării accesului la manuale digitale şi instrumente digitale de învăţare; ● asigurarea accesului şcolilor la platforme şi instrumente digitale care să permită conectarea dintre şcoli şi societate civilă, oameni de ştiinţă, institute în vederea educaţiei privind schimbările climatice şi mediul în şcoală şi în afara ei. M3.1.5. Îmbunătăţirea calităţii aerului, iluminării naturale şi reducerii poluării fonice: ● asigurarea confortului acustic şi un sistem de iluminat natural abundent. Contribuie la bună starea fizică şi psihică a copiilor; ● creşterea calităţii aerului interior pentru asigurarea unui mediu sănătos prin: - efectuarea măsurătorilor pentru radon - gaz radioactiv deosebit de periculos pentru sistemul respirator - şi implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a contaminării acolo unde concentraţia de radon depăşeşte limita admisă, având în vedere faptul că DIRECTIVA CE 2013/59/Euratom prevede că Planul naţional de acţiune la radon pentru fiecare ţară europeană trebuie să fie corelat cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior; – utilizarea produselor cu emisii scăzute sau zero de C0V (compuşi organici volatili) care pot afecta sănătatea copiilor; – monitorizarea concentraţiei de CO2 în clase şi introducerea unor sisteme de ventilaţie care să asigure un aport de aer proaspăt constant dacă ventilaţia naturală este insuficientă; – introducerea elementelor de design inspirat de natură de exemplu, cu plante de interior, poate contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii aerului. Obiectiv specific 3.2. Dezvoltarea de arhitectură şcolară sustenabilă Măsuri: M3.2.1. Revizuirea NP 010/1997 - Normativ privind proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru şcoli şi licee. Setarea unui nivel înalt de ambiţie pentru arhitectura şcolilor, care să reflecte dezideratele privind sustenabilitatea la nivelul societăţii. M3.2.2. Construirea unor proiecte-pilot de şcoli sustenabile publice în mediul rural/ periurban/urban. De exemplu, cu sprijinul unor studenţi la facultăţi de profil: arhitectură, design, construcţii, instalaţii, cu implicarea comunităţii locale, adoptând varii tehnici de construcţie: inclusiv lemn, pământ, baloţi de paie, construcţii din containere sau alte tipuri de construcţii prefabricate. M3.2.3. Realizarea unei hărţi digitale a şcolilor din România care sunt caracterizate de o arhitectură sustenabilă, interconectată cu alte baze de date care vizează reţeaua şcolară (SIIR - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România). O clădire şcolară sustenabilă poate susţine noi experienţe de învăţare. Obiectiv specific 3.3 Monitorizarea şi evaluarea clădirilor şcolare Proiectarea sustenabilă trebuie să fie însoţită de operarea eficientă a clădirii şi de o recertificare periodică, pentru a asigura comportarea în timp a clădirii pe măsura performanţelor proiectate. Evaluarea postocupaţională a clădirilor de şcoală deţine un rol fundamental. Doi factori care reduc eficienţa clădirilor după darea în exploatare cu 30% constau în: ● lipsa de implicare activă a utilizatorilor sau eşecul implicării acestora în proiectarea, operarea şi mentenanţa clădirilor; ● calitatea slabă a dărilor în exploatare a proiectelor către administratorii clădirilor*58). *58) Sci-Network (2012). Post Occupancy Evaluation. An insight into current POE-related policies and practices by European public authorities to drive sustainable construction and innovation. p.6. https://scinetwork.eu/fileadmin/templates/sci- network/files/Resource_Centre/Reports/SCIN_POE_final_report - June_2012.pdf Astfel, este dezirabilă sprijinirea proiectării bazate pe evidenţă şi a evaluării postocupaţionale (POE). Măsuri: M3.3.1. Direcţionarea unor POE către facilităţile educaţionale contemporane, pentru a obţine date despre: ce funcţionează, ce trebuie evitat în planificarea şi proiectarea şcolilor, ce şi cum ar putea fi îmbunătăţit. M3.3.2. Redactarea şi publicarea unui ghid de bune practici în urma realizării unor POE Diagnostic a clădirilor unităţilor de învăţământ. M3.3.3. Sprijinirea organizării de proiecte în şcoli şi a unor competiţii de arhitectură pentru şcolile în care au fost deja realizate evaluări postocupaţionale. CAP. VI PROGRAME - DIRECŢII DE ACŢIUNE CARE SPRIJINĂ ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Planul Strategic Instituţional(PSI) Programele şi direcţiile de acţiune identificate, care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea Strategiei Naţionale privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030, sunt în concordanţă cu programele incluse în planurile strategice instituţionale. Planul Strategic Instituţional pentru perioada 2020 - 2023 al Ministerului Educaţiei este fundamentat pe Programul de Guvernare 2019-2020 şi pe proiectul Administraţiei Prezidenţiale "România Educată". Ministerul Educaţiei îşi asumă coordonarea educaţiei şi formării profesionale iniţiale, în acord cu cerinţele rezultate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene. Scopul principal al educaţiei şi al formării profesionale a copiilor, tinerilor şi adulţilor este formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, necesare pentru cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natura şi mediul înconjurător natural, social şi cultural. Pornim de la premisa că sistemul de învăţământ trebuie să îşi asume un rol fundamental în pregătirea de cetăţeni activi, care manifestă responsabilitate faţă de mediu şi combat direct schimbările climatice. Prin SUB-PROGRAMUL 2.3: Revizuirea arhitecturii curriculare în vederea centrării pe competenţe, flexibilizării şi digitalizării, SUB-PROGRAMUL 2.4: Dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor, SUBPROGRAMUL 2.6 - Dezvoltarea abilităţilor de viaţă, a spiritului civic şi de protejare a mediului în rândul elevilor, se urmăreşte dezvoltarea competenţelor elevilor, astfel încât aceştia să acţioneze responsabil şi să ţină cont de impactul acţiunilor lor. Proiectul "România Educată" Sistemul educaţional românesc oferă o bază perfectibilă pentru a pregăti viitori cetăţeni bine informaţi, responsabili şi implicaţi în combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, tranziţia către un model de creştere economică sustenabilă, precum şi un stil de viaţă sustenabil. Proiectul "România Educată"*59) are în vedere respectul pentru mediu ca parte a valorilor promovate şi dezvoltate prin educaţie. Unul dintre dezideratele asumate prin acest proiect este ca sistemul de educaţie să formeze cetăţeni responsabili faţă de societate şi faţă de mediul înconjurător. Din această perspectivă, educaţia pentru mediu trebuie să fie abordată integrat, în vreme ce infrastructura unităţilor de învăţământ trebuie să fie adecvată standardelor europene şi globale de dezvoltare sustenabilă. *59) Administraţia Prezidenţială. (2021). România Educată. www.romaniaeducata.eu Susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a "şcolilor verzi" este un obiectiv strategic din domeniul prioritar "Infrastructura sistemului de educaţie", iar standardele europene şi globale de dezvoltare durabilă sunt prevăzute în mai multe domenii prioritare ale Proiectului. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă O serie de paşi concreţi în direcţia susţinerii şi dezvoltării unei reţele a "şcolilor verzi" au fost angajaţi odată cu adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care asumă Proiectul "România Educată" drept strategia globală pentru reformarea sistemului de educaţie prin modernizarea infrastructurii şcolare pentru a fi mai prietenoasă cu mediul. Alte exemple de angajamente asumate prin PNRR, relevante pentru educaţia de mediu, sunt: dezvoltarea şi adoptarea cadrului juridic pentru promovarea tranziţiei către clădiri şcolare verzi, dezvoltarea reţelei de şcoli verzi şi achiziţionarea de microbuze verzi, prin Componenta 15 "Educaţie", Investiţia 10 "Dezvoltarea reţelei de şcoli verzi şi achiziţionarea de microbuze verzi", ţintele 486,487,488, cu termene de realizare în T2 2023, respectiv T4 2025. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României(SNDDR) ODD 4 - Educaţia de calitate - Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi şi ODD 13 - Acţiunea climatică - Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor sunt angajamente asumate de România, în contextul educaţiei pentru mediu şi al schimbărilor climatice. Strategia vizează consolidarea capacităţii de adaptare şi rezilienţă a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice şi dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare şi de adaptare la schimbările climatice şi dezastrele naturale atât în strategiile, cât şi în politicile naţionale şi în planificarea şi creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare privind schimbările climatice. În contextul schimbărilor climatice, ţintele asumate de ţara noastră, până în 2030, sunt: ● îmbunătăţirea educaţiei, sensibilizării şi capacităţii umane şi instituţionale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea, reducerea impactului şi alerta timpurie; ● intensificarea eforturilor României pentru a realiza tranziţia la o economie "verde", cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezilientă la schimbările climatice şi pentru integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în sectoarele vulnerabile economice, sociale şi de mediu, în conformitate cu politicile UE. Strategia Naţională privind Economia Circulară (SNEC) Promovarea consumului responsabil (ODD 12: Consum şi producţie responsabile) şi a educaţiei pentru mediu constituie unul dintre obiectivele cheie ale strategiei, pentru o construcţie durabilă, ecologică şi echitabilă a României. Conform Strategiei, Ministerul Educaţiei va implementa programe de educaţie privind protecţia mediului în şcoli, principiile dezvoltării durabile, îndeosebi, în ceea ce priveşte beneficiile şi importanţa colectării separate, a prevenirii şi reutilizării deşeurilor, aşa cum sunt prevăzute în SNEC. Obiectiv specific 3.4. Implicarea şcolii în protejarea mediului la nivelul comunităţii Prin realizarea acestui obiectiv, şcoala devine un hub al sustenabilităţii în comunitate. În România există tradiţia de a folosi şcolile, ocazional, în folosul comunităţii, pentru acţiuni civice. De exemplu, şcolile găzduiesc secţiile de votare pentru diferite tipuri de alegeri sau sunt folosite ca spaţii de refugiu pentru comunitate în cazul unor dezastre naturale care afectează comunitatea: inundaţii, alunecări de teren şi altele. Prin urmare, şcolile pot îndeplini funcţii civice de creştere a gradului de sustenabilitate în comunitate. Măsuri: M3.4.1. Infrastructură de colectare a materialelor reciclabile şi reutilizabile în proximitatea şcolilor: şcolile sunt repere ale comunităţii şi locaţia lor este cunoscută tuturor, ceea ce face oportună montarea unor unităţi de colectare electrocasnice, haine pentru donaţii etc., în proximitatea şcolii. M3.4.2. La final de săptămână, parte din infrastructura şcolară va putea fi folosită pentru activităţi de informare, mobilizare pe teme de climă, mediu şi sustenabilitate pentru întreaga comunitate. 4. Direcţia de acţiune: Resursa umană implicată în educaţia privind schimbările climatice şi mediul OG4. Formarea şi stimularea resursei umane implicate în predare/transmitere de informaţii pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul 0S4.1. Promovarea unei culturi a sustenabilităţii la nivelul unităţilor de învăţământ 0S4.2. Formarea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul 0S4.3. Motivarea inspectorilor, directorilor de şcoală şi a cadrelor didactice pentru implicarea în educaţia privind schimbările climatice şi mediul Obiectiv specific 4.1. Promovarea unei culturi a sustenabilităţii la nivelul unităţilor de învăţământ Măsuri: M 4.1.1. Oferirea de programe de formare, motivare şi responsabilizare a managementului şi personalului administrativ din şcoli în vederea adoptării unei culturi a sustenabilităţii, inclusiv pentru crearea unui plan de mentenanţă sustenabilă a şcolii; mentorat şi facilitare pentru colaborarea şcoală - comunitate. M 4.1.2. Introducerea obligativităţii de a dezvolta un plan de mentenanţă sustenabilă a şcolii, care să fie integrat în planul de management al şcolii. Acesta trebuie verificat şi revizuit periodic şi e nevoie de transparenţă cu privire la el, în vederea obţinerii sprijinului necesar de la părţile decidente ale administraţiei locale. Se vor face informări periodice ale profesorilor privind deciziile legate de planul de mentenanţă sustenabilă prin organizarea unor întâlniri de lucru, evenimente, prezentări, vizionări de filme cu bune practici. M 4.1.3. Introducerea necesităţii desemnării, la nivelul fiecărei şcoli, a unui responsabil cu planul de mentenanţă sustenabilă a şcolii, care să susţină, pe termen lung, acest plan. M 4.1.4. Recunoaşterea rezultatelor obţinute de cei care contribuie la creşterea gradului de sustenabilitate al şcolii prin oferirea de stimulente, recompense, precum şi organizarea de evenimente de sărbătorire. Obiectiv specific 4.2. Formarea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul Măsuri: M4.2.1. Includerea competenţelor specifice educaţiei privind schimbările climatice şi mediul în profilul de competenţe pentru profesori. M4.2.2. Includerea în oferta curriculară a programelor de formare iniţială pentru cariera didactică a temelor de mediu şi schimbări climatice, a pedagogiei responsabile faţă de mediu şi a competenţei de a realiza un act didactic în natură. Aceasta ar putea lua forma unui modul de curs pilotat, la început, în cadrul programelor de masterat didactic care s-au deschis în 2020 în câteva universităţi din ţară şi care oferă o pregătire aprofundată pentru cariera didactică. M4.2.3. Elaborarea şi includerea în oferta de activităţi de formare continuă şi dezvoltare profesională a profesorilor a unor cursuri/programe de formare pe teme de schimbări climatice, mediu şi sustenabilitate, precum şi pentru facilitarea experienţelor în natură şi pregătirea pentru un act didactic în natură. M4.2.4. Crearea unei reţele de formatori/mentori în fiecare judeţ, cu participarea unor experţi din afara ţării. Nodurile acesteia ar putea fi centrele universitare şi institutele naţionale de cercetare relevante. Formatorii pot fi cercetători ştiinţifici, cadre didactice universitare, studenţi în ciclul de masterat sau doctorat sau experţi din sectorul ONG. M4.2.5. Includerea schimbărilor climatice şi a mediului în setul de priorităţi tematice pentru programele de formare acreditate la nivel naţional. M4.2.6. Recunoaşterea şi validarea contextelor alternative de dezvoltare profesională în domeniul schimbărilor climatice şi mediului prin acordarea de credite profesionale transferabile (CPT) şi utilizarea lor în evaluările periodice ale profesorilor. Obiectiv specific 4.3. Motivarea inspectorilor, directorilor de şcoală şi a cadrelor didactice pentru implicarea în educaţia privind schimbările climatice şi mediul Măsuri: M4.3.1. Recompensarea din cadrul sistemelor de evaluare a inspectorilor, directorilor şi a cadrelor didactice pentru implicarea în educaţia privind schimbările climatice şi mediul. M4.3.2. Includerea activităţilor legate de limitarea schimbărilor climatice şi protecţia mediului în metodologia de acordare a unor stimulente salariale şi a unor bonusuri sub formă de participare la mobilităţi externe/interne, în spiritul măsurii O4.e. din capitolul al V-lea al raportului "România Educată". CAP. VII REZULTATELE AŞTEPTATE ŞI INDICATORII DE IMPLEMENTARE Rezultatele Strategiei Naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030 contribuie la realizarea obiectivelor pe termen lung ale acordurilor şi înţelegerilor internaţionale la care România este parte, menţionate în capitolul Priorităţile, Politicile şi cadrul legal. Având în vedere că cele 17 ODD-uri sunt interconectate, pornind de la ODD-urile principale, care vizează direct domeniul abordat, Strategia urmăreşte atingerea următoarelor ţinte şi ODD-uri: ● ODD 4: Educaţie de calitate: Asigurarea unei educaţii de calitate incluzive şi echitabile şi promovarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toţi, în special Ţinta 4.7: "Până în 2030, toţi cursanţii vor dobândi cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a promova dezvoltarea durabilă, inclusiv, printre altele, prin educaţie pentru dezvoltare durabilă şi stiluri de viaţă durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii şi a nonviolenţei, cetăţenia globală şi aprecierea diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă." ● ODD 13: Acţiunea climatică: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor, în special Ţinta 13.3: "îmbunătăţirea educaţiei, a conştientizării şi a capacităţii umane şi instituţionale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea şi reducerea impactului." ● ODD 16: Promovarea unor societăţi juste, paşnice şi incluzive, şi în special Ţinta 16.10: "Asigurarea accesului public la informaţii şi protejarea libertăţilor fundamentale, în conformitate cu legislaţia naţională şi acordurile internaţionale" şi Ţinta 16.7: "Asigurarea unei decizii receptive, incluzive, participative şi reprezentative - realizată la toate nivelurile." Atingerea obiectivelor strategiei contribuie şi la atingerea altor ODD-uri. Prin urmare, pentru oraşe şi comunităţi durabile vor fi construite infrastructuri rezistente (ODD 11), consumul şi producţia vor fi responsabile (ODD 12) pentru a putea susţine acţiunea climatică, viaţa acvatică şi viaţa terestră ( ODD 13, ODD 14 şi ODD 15). Nu în ultimul rând, pentru realizarea tuturor acestora este nevoie de pace, justiţie şi instituţii eficiente (ODD 16) şi de parteneriate (ODD 17). Pentru fiecare obiectiv al Strategiei vor fi elaboraţi indicatori sau vor fi folosiţi indicatorii utilizaţi în reglementările existente, indicatorii naţionali de dezvoltare durabilă, care acoperă dimensiunea socială, economică şi de mediu. Reţeaua "Şcolilor verzi" Cele trei componente esenţiale operaţionalizării conceptului de "Şcoală verde" sunt: infrastructura, curriculumul şi pedagogia. Prin aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea "şcolilor verzi", prin ordin al ministrului educaţiei, se stabileşte cadrul de referinţă pentru operaţionalizarea reţelei de "şcoli verzi" şi pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar care doresc să obţină statutul de "şcoală verde". Conceptul de "Şcoală verde" desemnează profilul unei şcoli care creează un mediu sănătos şi care favorizează învăţarea, în timp ce economiseşte energie, resurse şi bani. O "Şcoală verde" este o şcoală care dezvoltă şi transmite o cultură instituţională implicată în problemele de mediu, care îşi gestionează responsabil şi sustenabil resursele şi care are o atitudine deschisă faţă de comunitate, stabilind relaţii de colaborare cu actorii locali interesaţi, mai ales pe teme de mediu, climă şi sustenabilitate. Operaţionalizarea conceptului de "Şcoală verde" presupune identificarea unor formule educaţionale inovatoare, formule capabile să îndeplinească două funcţii ale şcolilor verzi: ● eco-educaţie, prin învăţarea experienţială, în şcoli (re)configurate ca spaţii prietenoase cu mediul; ● implicarea elevilor în rezolvarea problemelor de mediu şi promovarea dezvoltării durabile. O "Şcoală verde" are patru atribute fundamentale: 1. este o şcoală participativă - implică şi antrenează toate părţile interesate la nivel local: elevi, profesori, părinţi, mediul ONG, fără a se limita la acestea; 2. este un model local de gestionare sustenabilă a resurselor; 3. integrează transversal, la nivel curricular, educaţia privind schimbările climatice şi mediul; 4. este o şcoală deschisă şi activă - presupune implicarea constantă a elevilor şi a profesorilor în acţiuni pentru mediu care au loc în natură, precum şi a comunităţii locale. Şcolile din România care nu îndeplinesc toate criteriile asociate unei ,,Şcoli verzi", pot deveni şcoli sustenabile prin investiţii în anumite elemente de infrastructură şcolară sustenabilă, eficienţă energetică superioară prin izolare termică, sisteme de generare energie din surse regenerabile, planificarea spaţiului verde, colectarea şi predarea selectivă a deşeurilor şi altele. Complementar măsurilor legate de infrastructură, "Şcolile verzi" vor implementa măsuri şi atinge ţinte legate de: - un curriculum responsabil faţă de mediu şi climă, care înglobează conţinuturi despre şi pentru mediu, integrate într-o manieră transversală, în toţi anii de studiu. Şcolile verzi din reţeaua-pilot vor dezvolta o formulă modernă de educaţie responsabilă faţă de mediu, uşor de diseminat la nivel naţional şi de susţinut pe termen lung, formulă ce va contribui la definirea rolului strategic al şcolii în trecerea de la egosistem la ecosistem. – o pedagogie care are drept valoare fundamentală responsabilitatea faţă de mediul înconjurător: 1. fiecare şcoală va avea un centru de mentorat pentru profesori; 2. profesorii şcolilor-pilot participă constant la activităţi de formare continuă în domeniul pedagogiei responsabile faţă de mediu; 3. norma profesorilor va include activităţi de predare, de cercetare/dezvoltare de materiale didactice şi de mentorat. De asemenea, atingerea rezultatelor dorite ale învăţării poate fi realizată printr-o serie de strategii didactice bazate în special pe metodele activ-participative: ● învăţarea bazată pe natură: fie că se întâmplă în activităţi singulare sau periodice, fie că are loc 100% în natură, învăţarea bazată pe natură nu este transferul activităţii educaţionale tipice într-un cadru exterior, ci reprezintă regândirea activităţii educaţionale, ţinând cont de natură ca educator; ● învăţarea bazată pe proiect: învăţare integrată în care elevii identifică probleme, propun soluţii, implementează soluţiile găsite; în învăţarea bazată pe proiect, elevii pornesc în identificarea de probleme cu care ei sau comunitatea lor familială, şcolară, locală, naţională, internaţională, se confruntă; ● învăţarea bazată pe locaţie: elevii folosesc spaţiile din comunitatea din care fac parte ca spaţii şi oportunităţi de învăţare, fără a realiza un simplu transfer al activităţii din sala de clasă într-o altă zonă; elevii se conectează la membrii comunităţii din care fac parte: cetăţeni obişnuiţi sau cu roluri anume: cercetători, activişti, politicieni, responsabili cu politici educaţionale, instituţii, companii, organizaţii nonguvernamentale etc.; ● învăţarea bazată pe fenomen: elevii învaţă despre un fenomen sau un proces din perspectivă multidisciplinară, transdisciplinară, interdisciplinară; ● abordare socratică: elevii învaţă să adreseze întrebările potrivite pentru ca răspunsurile acestora să contribuie la o mai bună relaţie cu natura. Prin urmare, rezultatele Strategiei Naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030 vizează atât infrastructura, cât şi procesul educaţional al învăţării. Este necesară o pedagogie care să susţină angajarea elevilor în procese de reflecţie şi de acţiune în contextul vieţii cotidiene, dar şi prin adoptarea de perspective integrate, interdisciplinaritate asupra problemei schimbărilor climatice şi a altor probleme de mediu, atât în educaţia formală, cât şi în cea nonformală şi informală. CAP. VIII PROCEDURILE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE Ministerul Educaţiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au rolul şi responsabilitatea de a monitoriza şi evalua anual stadiul implementării Planului Naţional de Acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030. În scopul procesului de monitorizare şi de evaluare a Planului Naţional de Acţiuni pentru implementarea Strategiei, ME şi MMAP vor conlucra pentru dialog şi parteneriat cu instituţiile/organizaţiile responsabile pentru implementarea strategiei, autorităţi publice centrale şi locale, societatea civilă, ONG-uri, mass-media, companii private şi nu numai. De asemenea, ME şi MMAP au responsabilitatea furnizării de date şi informaţii cantitative şi calitative inclusiv prin intermediul inspectoratelor şcolare şi agenţiilor de mediu, cu privire la atingerea obiectivelor Strategiei, colaborând permanent şi asigurând transparenţă, pentru evidenţierea impactului acţiunilor întreprinse în facilitarea implementării strategiei. Monitorizarea şi evaluarea periodică a stadiului îndeplinirii obiectivelor reprezintă un demers de mare importanţă, deoarece sunt necesare informaţii actualizate constant privind progresul în atingerea rezultatele urmărite, dar şi pentru a asigura succesul acestora. Funcţia de evaluare trebuie plasată independent faţă de alte funcţii de management, astfel încât să nu fie supusă unor influenţe nejustificate şi să se asigure raportarea transparentă şi imparţială. Prin urmare, membrii unei unităţi sau echipe de evaluare trebuie să nu fi avut atribuţii directe în elaborarea politicilor, proiectarea sau managementul general al programului, nici să aibă vreun astfel de rol în viitorul apropiat. De asemenea, funcţia de evaluare trebuie să fie structural independentă de managementul operaţional şi de funcţiile decizionale din cadrul organizaţiei, astfel încât să nu fie supusă unor influenţe nejustificate, să fie mai obiectivă şi să aibă autoritatea deplină de a trimite rapoarte direct către nivelurile decizionale corespunzătoare. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, ţinând cont de principiile enunţate anterior, precum şi de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, ME şi MMAP îşi vor stabili direcţiile/structurile responsabile pentru monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei. CAP. IX INSTITUŢIILE RESPONSABILE Implementarea Strategiei Naţionale privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030 şi a planului de acţiune necesită participarea activă şi permanentă a instituţiilor cu responsabilităţi, prin implicarea în elaborarea şi punerea în practică a măsurilor privind schimbările strategice la nivel naţional, sectorial sau local.
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Instituţie │Responsabilităţi │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- răspunde de │
│ │politicile │
│Ministerul │educaţionale în │
│Educaţiei (ME) │domeniul educaţiei │
│ │pentru mediu şi │
│ │schimbări climatice│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- organism │
│ │guvernamental cu │
│ │atribuţii în │
│ │politicile de │
│Ministerul │mediu, responsabil │
│Mediului Apelor şi│cu coordonarea │
│Pădurilor (MMAP) │atenuării/adaptării│
│ │la efectele │
│ │schimbărilor │
│ │climatice la nivel │
│ │naţional │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- împreună cu MMAP,│
│Ministerul │rol important în │
│Afacerilor Externe│negocierile │
│(MAE) │internaţionale │
│ │privind schimbările│
│ │climatice │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- rol în │
│ │implementarea │
│ │Agendei 2030 prin │
│Departamentul │SNDDR 2030 (ODD 4- │
│pentru Dezvoltare │educaţie de │
│Durabilă │calitate; ODD 13 - │
│ │acţiune în domeniul│
│ │schimbărilor │
│ │climatice) │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- sprijinirea şi │
│ │reabilitarea │
│ │unităţilor de │
│Ministerul │învăţământ │
│Dezvoltării, │preuniversitar din │
│Lucrărilor Publice│România, în vederea│
│şi Administraţiei │creşterii gradului │
│(MDLPA) │lor de │
│ │sustenabilitate şi │
│ │a reducerii │
│ │amprentei de carbon│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- identificarea │
│ │locurilor în care │
│Ministerul │se poate face │
│Antreprenoriatului│educaţie în aer │
│şi Turismului │liber prin │
│(MAT) │cartografierea │
│Autorităţi │spaţiilor │
│administrative │existente: parcuri │
│publice locale │naţionale, parcuri │
│ │naturale, parcuri │
│ │normale şi spaţii │
│ │verzi urbane │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- instituţie care │
│ │asigură suportul │
│ │financiar pentru │
│Administraţia │realizarea │
│Fondului pentru │proiectelor şi │
│Mediu (AFM) │programelor pentru │
│ │protecţia mediului,│
│ │inclusiv │
│ │educaţionale │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- cartografierea │
│ │spaţiilor existente│
│ │pentru educaţia în │
│ │aer liber │
│ │- realizarea unei │
│ │baze de date ce va │
│ │include ariile │
│Agenţia Naţională │naturale protejate │
│pentru Arii │şi descrierea │
│Naturale Protejate│acestora în vederea│
│(ANANP) │desfăşurării │
│ │activităţilor │
│ │educaţionale în aer│
│ │liber. Baza de date│
│ │va cuprinde: │
│ │- ariile naturale │
│ │protejate │
│ │- ariile naturale │
│ │urbane │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- are ca scop │
│ │gospodărirea │
│ │durabilă şi unitară│
│ │a fondului │
│ │forestier │
│ │proprietate publică│
│ │a statului │
│ │- administrează 22 │
│ │de parcuri │
│Regia Naţională a │naţionale şi │
│Pădurilor - │naturale în care │
│Romsilva (RNP │fondul forestier, │
│Romsilva) │proprietate publică│
│ │a statului, are o │
│ │pondere însemnată, │
│ │asigurând │
│ │conservarea │
│ │biodiversităţii din│
│ │aceste arii, care │
│ │pot găzdui │
│ │activităţi │
│ │educaţionale în aer│
│ │liber │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- contribuie în mod│
│ │activ la realizarea│
│ │obiectivelor, │
│ │programelor şi │
│Autorităţi publice│măsurilor din │
│locale, judeţene │cadrul strategie şi│
│şi regionale │al planului de │
│ │acţiune │
│ │(transportul │
│ │şcolar, contracte │
│ │firme de │
│ │salubritate etc.) │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- înfiinţarea de │
│ │cluburi dedicate │
│ │schimbărilor │
│ │climatice cu │
│Inspectorate │resurse dedicate şi│
│şcolare │coordonarea │
│ │unităţilor şcolare │
│ │pe problematica │
│ │schimbărilor │
│ │climatice şi │
│ │protecţiei mediului│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- implementarea │
│Unităţi şcolare │măsurilor conform │
│ │Planului de acţiune│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- elaborarea şi │
│ │includerea în │
│ │oferta de │
│ │activităţi de │
│ │formare continuă şi│
│Casele Corpului │dezvoltare │
│Didactic │profesională a │
│ │profesorilor a unor│
│ │cursuri/programe de│
│ │formare pe teme de │
│ │schimbări │
│ │climatice, mediu şi│
│ │sustenabilitate │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- dezvoltare │
│ │platformă şi │
│Code for Romania │iniţiere şi │
│ │dezvoltare │
│ │aplicaţii │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- gestionare şi │
│Autoritatea pentru│mentenanţă tehnică │
│Digitalizarea │a unor instrumente │
│României (ADR) │digitale │
│ │management │
│ │platformă │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- sprijin în │
│ │implementarea │
│ │platformă şi │
│Serviciul de │aplicaţii digitale │
│Telecomunicaţii │asociate strategiei│
│Speciale (STS) │- găzduire │
│ │platformă, │
│ │asigurare │
│ │securitate; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- stabilirea unei │
│ │reţele de │
│ │ambasadori privind │
│ │schimbările │
│ │climatice şi mediul│
│ │în fiecare clasă, │
│ │în fiecare şcoală │
│ │care să │
│ │monitorizeze │
│ │implementarea unor │
│Consiliul Naţional│măsuri de protecţie│
│al Elevilor şi │a mediului în │
│alte structuri │şcoală, să │
│asociative ale │informeze şi să │
│elevilor │mobilizeze colegii │
│ │să participe la │
│ │activităţi de │
│ │protecţie a │
│ │mediului şi │
│ │limitare a │
│ │schimbărilor │
│ │climatice, inclusiv│
│ │cele disponibile │
│ │prin platforma │
│ │menţionată mai sus │
└──────────────────┴───────────────────┘
Colaborarea armonioasă dintre instituţiile mai sus menţionate, structurile formale de educaţie şi diverşi actori este esenţială pentru a lărgi rapid accesul la educaţia pentru mediu şi schimbări climatice. Actori care pot susţine educaţia pentru mediu şi schimbările climatice Pentru a creşte accesul la educaţia pentru mediu şi schimbările climatice este nevoie de implicarea mai multor actori, dincolo de sfera guvernamentală centrală sau de personalul didactic. Implicarea ONG-urilor, administraţiei locale, comunităţii, părinţilor, companiilor private şi mass- media este esenţială pentru succesul educaţiei privind schimbările climatice şi mediul. Şcoala trebuie să dezvolte colaborări pe plan educaţional cu primăria, comunitatea locală, diverse ONG-uri, mediul de afaceri etc. Pe lângă coordonatorul de proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, care există în fiecare şcoală, ar trebui să existe un profesor responsabil cu integrarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul acesteia, iar cei doi să facă echipă în deschiderea şcolii spre comunitate.*60) *60) Există deja programe pilot ale unor organizaţii, precum Fundaţia Noi Orizonturi, care a început în 2016 Programul "Şcoli conectate la comunitate", în care au fost dezvoltate sesiuni de formare pentru conducerile şcolilor, proceduri de mentorat şi facilitare pentru colaborarea reală şcoală-comunitate. Acestea pot fi folosite ca bază de pornire. ONG-urile de mediu au jucat în ultimii ani un rol important în educaţia privind schimbările climatice şi mediul în România. Astfel, mare parte din expertiza în acest domeniu se găseşte în prezent la ONG-uri. ● ONG-urile pot organiza activităţi în aer liber pentru elevi, pot contribui la elaborarea de resurse care vor fi încărcate pe platforme online dedicate profesorilor şi elevilor, pentru a sprijini educaţia privind schimbările climatice şi mediul. ● ONG-urile pot oferi echipamente de protecţie pentru elevi, profesori, familii implicate şi voluntari înaintea sau după desfăşurarea unor activităţi practice în şcoală sau proximitate; pot furniza gratuit echipamente şi accesorii destinate încurajării mersului pe jos şi cu bicicleta: hărţi ale cartierului pentru stabilirea unor rute personalizate, veste şi banderole reflectorizante şi altele. Administraţia locală poate contribui prin: ● achiziţionarea de mijloace de transport şcolar nepoluante şi angajarea şoferilor necesari; ● investiţia în proiecte de staţii de încărcare a vehiculelor electrice lângă şcoli; ● dezvoltarea unor piste de biciclete, alei în preajma şcolilor; ● amenajarea unor facilităţi pentru biciclişti în imediata apropiere a şcolilor: vestiare, facilităţi de împrumut, depozitare şi reparare biciclete; ● organizarea infrastructurii pentru colectare separată a deşeurilor în şcoli: coşuri cu separaţie pe diferite fracţii în clase / pe coridoare; infrastructură care să permită transportarea eficientă de către îngrijitori a deşeurilor pe fracţii din clase spre tomberoanele şcolii, tomberoane dedicate diferitor tipuri de materiale; încheierea de contracte adecvate cu firmele de salubritate pentru colectarea deşeurilor pe fracţii din şcoli; ● amenajarea unui centru de colectare separată la nivelul unor localităţi, destinat obiectelor şi materialelor care pot fi reutilizate ca resurse pentru proiecte educaţionale din şcoli, programe de tipul Trash for Teaching; ● crearea unor facilităţi pentru unităţile de învăţământ care prezintă un grad sporit de sustenabilitate. Comunitatea se poate implica în educaţia privind schimbările climatice şi mediul prin: ● implicarea unor profesionişti care îşi prezintă proiectele, bucătari, nutriţionişti recunoscuţi, persoane active în economia verde etc.; ● facilitarea unor vizite ale elevilor, eventual, însoţiţi de părinţi şi profesorilor la: diferite clădiri care încorporează elemente de sustenabilitate; centre de reciclare; fabrici; staţii de epurare a apei; centre de colectare separată şi reciclare a deşeurilor; ateliere de design local, în care sunt produse diferite obiecte din materiale reciclate; sere, ferme, grădini în care se realizează agricultură ecologică; ● organizarea periodică a unor mese rotunde, a unor activităţi de voluntariat pentru rezolvarea de situaţii de conflict, risc sau urgenţă induse de fenomene naturale cu suportul specialiştilor: poliţişti, jandarmi, pompieri, medici, psihologi şi nu numai. ● organizarea unor competiţii de design, care implică specialişti locali, de exemplu, pentru realizarea unor recipiente de colectare selectivă a deşeurilor atât exterioare, cât şi interioare. Părinţii Există mai multe forme în care părinţii se pot implica: ● accesarea de granturi/fonduri nerambursabile - de exemplu, pentru finanţarea unor proiecte sau programe - prin asociaţiile de părinţi, prin care să se susţină atât educaţia, cât şi infrastructura şcolară; ● intermedierea de sponsorizări sau colaborări cu specialişti; ● participarea la cursuri în calitate de vorbitori invitaţi sau ca voluntari care însoţesc elevii la activităţi educative în aer liber. Companiile private se pot implica prin: ● sprijin financiar pentru implementarea măsurilor din acest raport, de exemplu, finanţarea formării continue a cadrelor didactice, a personalului nedidactic şi a personalului auxiliar în completarea programelor finanţate din fonduri publice*61); *61) Există deja companii care investesc în programe pilot în educaţie - exemplu: programul Merito. ● sprijin financiar pentru sprijinirea ONG-urilor şi dezvoltatorilor platformelor online de resurse pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul; ● crearea unor comunităţi de sprijin pentru şcolile care vor realiza programe de investiţii în infrastructură pentru eficienţa energetică, sustenabilitatea clădirilor şi practicile de consum sustenabil în şcoli. Pot ajuta, de exemplu, la obţinerea unor scheme flexibile de finanţare de la parteneri şi sponsori, în funcţie de performanţele obţinute în urma implementării unor soluţii tehnice în şcoli; dotarea unor şcoli defavorizate în mediul rural/oraşe mici cu laboratoare inteligente/ ateliere tehnologice destinate studiului interdisciplinar şi integrat al ştiinţelor, tehnologiei, designului şi ingineriei; ● implementarea unor proiecte de monitorizare comparativă a consumului de apă şi energie din mai multe şcoli (a energiei produse/ energiei consumate/ energiei din surse neregenerabile economisite); realizarea unei platforme online în care să fie prezentate rezultatele, în timp real de tipul building dashboard; ● realizarea unor parteneriate cu fermieri locali pentru amenajarea unor grădini de legume, zarzavaturi, sere, solarii sau grădini de pomi fructiferi în incinta sau pe terenurile şcolii; cultivarea anumitor plante, legume şi fructe pe terenurile şcolii, în grădina şcolii, în sere sau pe acoperişul verde al şcolii poate constitui subiect de curriculum; ● companii specializate se pot angaja în acţiuni suplimentare voluntare pentru a facilita colectarea separată în şcoli. Trebuie menţionat şi rolul mass-mediei când vine vorba de conştientizare şi educaţie în sens larg privind schimbările climatice şi mediul. Mass-media poate contribui prin: ● implementarea unor campanii de promovare în presa scrisă, radio, TV şi în mediul online de tipul: "Reciclează!", "închide motorul când staţionezi!", "Ziua transportului sustenabil către şcoală"; ● organizarea, în parteneriat cu anumite posturi de radio sau televiziune, a unor concursuri pentru slogane sau reclame privind gestionarea sustenabilă a deşeurilor; ● promovarea unor proiecte, programe, campanii şi competiţii cu teme ecologice în care să fie implicate şcolile, familiile elevilor şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private. CAP. X IMPLICAŢIILE BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE Strategia Naţională privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030 implică activităţi ce vor fi finanţate conform prevederilor legale şi în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, din bugetele autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în realizarea obiectivelor, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie şi printr-o alocare eficace şi suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanţare. Implicaţiile bugetare estimative vor fi incluse în Planul de Acţiune. Prin implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în perioada programatică 2021-2027, în domeniul infrastructurii şcolare, o sursă de finanţare din care 41% vizează reforme şi investiţii "verzi". Prin PNRR, Componenta 15 "Educaţie", Investiţia 10 "Dezvoltarea reţelei de şcoli verzi şi achiziţionarea de microbuze verzi", ţintele 486,487,488, cu termene de realizare în T2 2023, respectiv T4 2025, se prevede finanţarea şcolilor "verzi", a transportului şcolar sustenabil şi finanţarea unor clădiri şcolare privind eficienţa energetică. În ceea ce priveşte finanţarea educaţiei privind schimbările climatice şi mediul şi a infrastructurii şcolare sustenabile, este important de specificat câteva surse dedicate ce pot fi accesate. Tot pentru infrastructura de învăţare se poate apela la surse precum Fondul pentru Mediu (administrat de Administraţia Fondului pentru Mediu, AFM). Din aceeaşi sursă pot fi sprijinite direct programe educaţionale şi de conştientizare cu privire la protecţia mediului şi schimbările climatice, precum şi dotarea elevilor cu echipament IT eficient energetic. Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare (POEO) poate finanţa programe de pregătire a cadrelor didactice pe tematica schimbări climatice şi mediu, precum şi formarea şi adaptarea competenţelor elevilor pentru dezvoltare sustenabilă la toate nivelurile, inclusiv la nivel terţiar, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite prin Program şi prin documentele de implementare. Dincolo de aceste surse de finanţare, autorităţile locale sunt încurajate să dedice finanţare locală infrastructurii de colectare separată a deşeurilor pentru şcoli şi reducerii amprentei de carbon a şcolilor. ONG-urile pot accesa finanţare pentru programe educaţionale din surse UE sau granturi SEE şi Norvegiene. Din ce în ce mai multe companii alocă finanţare educaţiei privind schimbările climatice şi mediul ca parte a activităţii de angajare în comunităţi. CAP. XI IMPLICAŢIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC Noul cadru legislativ european, dezvoltat în jurul obiectivului principal al Pactului Ecologic European, de atingere a neutralităţii climatice până în anul 2050 şi de îndeplinire a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, necesită o regândire a cadrului naţional al politicilor publice, pentru corelarea acţiunilor şi măsurilor incluse în actele normative. Strategia Naţională privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030 este complementară Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României 2030 şi Proiectului "România Educată", susţinând o serie de alte strategii naţionale, prin componenta educaţională, aşa cum a fost menţionat în secţiunea Priorităţile, Politicile şi cadrul legal. În funcţie de concluziile diverselor exerciţii de evaluare a situaţiei din sistemul de învăţământ românesc, incluse în prezenta Strategie, vor fi elaborate iniţiative legislative menite să completeze sau să crească eficienţa cadrului juridic. De asemenea, implementarea strategiei şi al planului de acţiune presupune că atât cadrul juridic, cât şi cel strategic vor continua să evolueze în conformitate cu obiectivele şi acţiunile propuse, ţinând cont de contextul legislativ european şi naţional în domeniul schimbărilor climatice şi al protejării mediului înconjurător. ANEXA 1 la Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030 Discipline cu implicaţii pentru educaţia pentru mediu şi schimbări climatice ART. 1 Învăţământ preşcolar: Disciplină opţională: "Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului"*62). *62) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (2007). Programe şcolare pentru disciplina opţională. http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Progr_Pri/CD/Educaţie%20ecologica%20si%20de%20protecţie%20a%20mediului_%20preşcolar_primar_gimnazial.pdf ART. 2 Discipline din trunchiul comun - învăţământ primar: a) Geografia (clasa a IV-a) - cu activităţi de învăţare: dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea societăţii; înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de viaţă; participarea la activităţi de conservare a mediului; formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea şi protecţia mediului. b) Educaţie civică (clasele a III-a şi a IV-a) - cu activităţi de învăţare: participarea la proiecte simple cu conţinut moral-civic, în cadrul clasei, al şcolii sau al comunităţii locale; implicarea, la nivel de clasă, şcoală sau la nivelul comunităţii locale, în proiecte simple, pe diferite teme cu conţinut moral-civic; participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităţilor tradiţionale/tradiţiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat). c) Consiliere şi dezvoltare personală (clasele I-a - a II-a) - conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii: autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; dezvoltare emoţională şi socială; aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic. d) Discipline din curriculumul la decizia şcolii - ofertă naţională pentru învăţământ primar: Creează-ţi mediul - exemple de activităţi de învăţare pentru clasele a III-a şi a IV-a: organizarea unor activităţi ecologice; stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător; ilustrarea unor date importante din calendarul activităţilor ecologice; organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare pentru a face cunoscute efectele poluării în zonă; crearea şi interpretarea unor scenete, dramatizări, pe teme ecologice; colectarea selectivă a deşeurilor; realizarea unor machete şi a unor obiecte publicitare din deşeuri; organizarea unor concursuri. ART. 3 Discipline din trunchiul comun - învăţământ gimnazial: La gimnaziu, se introduc teme din ce în ce mai complexe legate de vreme şi climă, zone climatice, diversitatea formelor climatice, modalităţi de avertizare, fenomene extreme, influenţa climei şi a vremii în activitatea din orizontul local, comportamentul în cazul unor fenomene extreme. a) Geografie (clasele a V-a - a VIII-a) - contribuie la identificarea şi explicarea unor constatări (şi adevăruri), rezultate ale interacţiunii dintre componentele mediului terestru natural şi cele ale societăţii, precum şi ale interacţiunii globale om-natură (exemple de conţinuturi: clasa a VI-a - efectele activităţilor umane asupra mediului şi calitatea vieţii; clasa a VII-a - identificarea unor probleme existente în mediul înconjurător, clasa a VIII-a - identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau îndepărtat). b) Educaţie tehnologică şi abilităţi practice - contribuie la crearea contextelor care favorizează formarea de atitudini responsabile faţă de sănătate, mediu, muncă prin aplicarea măsurilor de securitatea muncii, a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de ergonomia locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea raţională a resurselor materiale necesare realizării unui produs. c) Cultură civică - respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi; toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite; încredere în sine şi în ceilalţi; disponibilitate pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare; asumarea responsabilităţii faptelor personale şi a responsabilităţilor cetăţeneşti; gândire critică şi flexibilă; egalitate în faţa legii - respectarea legii; libertate de expresie, a opiniilor, libertatea de conştiinţă; implicare civică în viaţa comunităţii; cetăţenie activă. d) Educaţie socială - exemple de conţinuturi: - clasa a V-a: drepturi ale copilului; responsabilităţi asociate acestora, exemplificarea unor drepturi în contexte concrete (de exemplu, dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educaţie, dreptul la joc şi activităţi recreative, dreptul la protecţie împotriva violenţei, abuzului şi exploatării, dreptul la securitate şi protecţie socială, protecţia mediului - condiţie a vieţii); – clasa a VII-a - activităţi: participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu, proiecte referitoare la prevenirea şi combaterea violenţei, incluziunea socială şi educaţională, proiecte privind influenţarea deciziilor/politicilor publice locale în diferite domenii, proiecte legate de protecţia mediului înconjurător/protejarea patrimoniului cultural). e) Consiliere şi dezvoltare personală - contribuie la adoptarea unei atitudini responsabile faţă de propria sănătate şi faţă de mediul înconjurător, din perspectiva stării de bine prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi a managementului comportamentelor de risc. ART. 4 Discipline din curriculum la decizia şcolii - oferta naţională pentru învăţământ gimnazial: a) Educaţie pentru sănătate - domeniul sănătatea mediului pentru toate clasele. b) Creează-ţi mediul, clasele a V-a - a VII-a: - Activităţi: identificarea unor tipuri de deşeuri din gospodărie, şcoală, cartier etc.. – Conţinuturi: Efectele degradării mediului produsă de om şi activităţile sale; Deşeurile - surse de deşeuri - colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor - reciclarea deşeurilor; Efectele factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic; Probleme globale - efectul de seră (formare, influenţă şi măsuri de ameliorare) - ploile acide (formare, influenţă şi măsuri de evitare a formării ploilor acide) - stratul de ozon (ce este ozonul, cum este afectată pătura de ozon şi consecinţele distrugerii acesteia); Măsuri de protecţie a mediului şi combaterea poluării: epurarea şi tratarea apei (tipuri de epurare, staţii de epurare); purificarea emisiilor gazoase; combaterea vibraţiilor şi zgomotelor; desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor; gospodărirea raţională a resurselor; recuperarea, reciclarea şi refolosirea materialelor. ART. 5 Discipline din trunchiul comun din învăţământul liceal a) Geografie - clasa a IX-a (Geografie fizică) şi clasa a XI-a (Probleme ale lumii contemporane), clasa a XII-a (Geografia României - Capitol climă: influenţe, factori, elemente, evoluţie). b) Biologie (clasele IX - XII) - grija faţă de mediul înconjurător (competenţe: protejarea şi conservarea mediului; relaţia organism-mediu). c) Învăţământul liceal filieră tehnologică - discipline specifice profilului pentru calificări profesionale: tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, tehnician agromontan, hidro-meteorolog, veterinar etc. ART. 6 Discipline din curriculum la decizia şcolii - oferta naţională pentru învăţământ liceal: a) Educaţie pentru dezvoltare b) Educaţie pentru democraţie c) Activităţi extracurriculare şi extraşcolare cuprinse în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale, aprobate prin ordin de ministru: ● Concursul naţional de Proiecte de Mediu ● Concursul naţional de ecologie şi protecţia mediului "Să iubim natura" ● Concursul naţional de ecologie şi protecţia mediului "Un copil sănătos într-un mediu curat" ● Programul naţional Şcoala Altfel - componenta Educaţie ecologică şi protecţie a mediului (OMENCŞ nr. 5034/2016 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului naţional Şcoala Altfel) ANEXA 2 la Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030
┌──────────────────────────────────────┐
│Schimbări climatice │
├─────────────┬────────────────────────┤
│ │• Schimbările climatice,│
│ │fenomen antropogenic │
│ │care rezultă din │
│ │emisiile crescute de │
│ │gaze cu efect de seră │
│ │(conform consensului │
│ │ştiinţific stabilit la │
│ │nivel ONU) │
│ │• Activităţile umane - │
│ │la nivel global, │
│ │naţional, local şi │
│ │individual - care │
│ │contribuie la │
│ │modificarea climei │
│ │• Consecinţele │
│ │ecologice, sociale, │
│ │culturale şi economice │
│ │ale modificării climei │
│ │la nivel local, naţional│
│ │şi global şi cum pot │
│ │acestea deveni factori │
│Cunoştinţe │catalizatori şi de │
│ │întărire a schimbărilor │
│ │climatice │
│ │• Strategii de │
│ │prevenire, reducere şi │
│ │adaptare la diferite │
│ │niveluri (de la global │
│ │la individual) şi în │
│ │diferite contexte │
│ │• Măsuri de siguranţă în│
│ │cazul unor fenomene │
│ │meteo extreme şi │
│ │dezastre cauzate de │
│ │schimbări climatice │
│ │(furtuni violente, │
│ │inundaţii, alunecări de │
│ │teren etc.) │
│ │• Forurile ştiinţifice │
│ │care studiază │
│ │schimbările climatice şi│
│ │întreprind negocierile │
│ │internaţionale │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Elevul este capabil să: │
│ │• Utilizeze corect │
│ │terminologia specifică │
│ │schimbărilor climatice │
│ │• Explice de ce │
│ │schimbările climatice au│
│ │impact deopotrivă global│
│ │şi local │
│ │• Analizeze şi explice │
│ │dinamica ecosistemului │
│ │şi impactul de mediu, │
│ │social, economic şi etic│
│ │al schimbărilor │
│ │climatice, inclusiv │
│ │asupra orizontului local│
│ │• Înţeleagă contribuţia │
│ │personală la schimbările│
│Abilităţi │climatice care au loc la│
│ │nivel mondial │
│ │• Recunoască faptul că │
│ │limitarea schimbărilor │
│ │climatice la nivel │
│ │global este o sarcină │
│ │esenţială a fiecăruia şi│
│ │că e nevoie să reevaluăm│
│ │comportamentele noastre │
│ │zilnice în acest sens │
│ │• Îi încurajeze pe alţii│
│ │să se implice în │
│ │limitarea schimbărilor │
│ │climatice │
│ │• Colaboreze cu alţii şi│
│ │să dezvolte strategii │
│ │agreate în comun pentru │
│ │a limita efectele │
│ │schimbărilor climatice │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │• Adoptă soluţii pentru │
│ │reducerea impactului său│
│ │şi al familiei sale │
│ │asupra schimbărilor │
│ │climatice │
│ │• Participă la acţiuni │
│ │de sensibilizare a │
│ │comunităţii pe tema │
│ │schimbărilor climatice │
│ │• Se implică în acţiuni │
│ │civice şi dezvoltă │
│ │soluţii pentru reducerea│
│Comportamente│impactului schimbărilor │
│ │climatice asupra │
│ │comunităţii şi semenilor│
│ │• Implementează planuri │
│ │simple de acţiune pentru│
│ │limitarea efectelor │
│ │schimbărilor climatice │
│ │• Înţelege/susţine │
│ │politici publice de │
│ │protejare a climei │
│ │• Susţine activităţi │
│ │economice prietenoase cu│
│ │clima │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Viaţă terestră │
├─────────────┬────────────────────────┤
│ │• Componentele mediului;│
│ │ecosistemele locale şi │
│ │globale; biodiversitatea│
│ │• Factorii │
│ │destabilizatori ai │
│ │mediului şi ameninţările│
│ │asupra biodiversităţii │
│ │• Rolul fundamental al │
│ │naturii pentru viaţa │
│ │umană, foloasele aduse │
│ │de ecosistemele locale, │
│ │inclusiv susţinerea │
│ │vieţii, asigurarea │
│ │hranei şi efectul │
│ │benefic asupra climei, │
│ │serviciile culturale şi │
│Cunoştinţe │serviciile ecosistemelor│
│ │pentru reducerea │
│ │riscului de dezastru │
│ │• Impactul activităţilor│
│ │umane asupra mediului, │
│ │atât la nivel │
│ │individual, cât şi │
│ │colectiv │
│ │• Strategii de │
│ │conservare/refacere a │
│ │mediului natural │
│ │(protejarea │
│ │rezervaţiilor naturale, │
│ │refacerea habitatelor şi│
│ │solurile degradate, │
│ │conectarea sustenabilă a│
│ │coridoarelor de viaţă │
│ │sălbatică) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Elevul este capabil să: │
│ │• Argumenteze contra │
│ │practicilor distructive │
│ │de mediu │
│ │• Argumenteze în │
│ │favoarea biodiversităţii│
│Abilităţi │• Se conecteze cu zonele│
│ │sale locale naturale şi │
│ │să simtă │
│ │responsabilitate faţă de│
│ │floră şi faună │
│ │• Dezvolte o viziune a │
│ │unei vieţi în armonie cu│
│ │natura │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │• Acţionează cu grijă şi│
│ │empatie faţă de plante │
│ │şi animale │
│ │• Adoptă în viaţa de zi │
│ │cu zi un comportament de│
│ │protecţie şi conservare │
│ │a mediului │
│ │• Identifică, semnalează│
│ │problemele de mediu din │
│ │comunitate autorităţilor│
│ │competente │
│ │• Reacţionează la │
│Comportamente│comportamentele altor │
│ │persoane fizice sau │
│ │juridice care pun natura│
│ │sau oamenii în pericol │
│ │• Se implică în acţiuni │
│ │de voluntariat pentru │
│ │protejarea mediului, │
│ │refacerea florei şi │
│ │faunei, împăduriri, │
│ │crearea de spaţii verzi │
│ │• Se implică activ în │
│ │grupuri locale pentru │
│ │conservarea vieţii │
│ │terestre în zona sa │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Viaţă acvatică │
├─────────────┬────────────────────────┤
│ │• Ecologia marină, │
│ │ecosistemele, relaţiile │
│ │prădător-pradă etc. │
│ │• Acţiunea oamenilor în │
│ │mediul marin. Rolul │
│ │mării ca furnizor de │
│ │hrană, locuri de muncă │
│ │şi de oportunităţi │
│ │economice │
│ │• Rolul oceanelor în │
│Cunoştinţe │moderarea climatului │
│ │nostru │
│ │• Pericolele pentru │
│ │sistemele acvatice cum │
│ │ar fi poluarea şi │
│ │pescuitul excesiv; │
│ │fragilitatea relativă a │
│ │multor ecosisteme │
│ │oceanice │
│ │• Oportunităţile │
│ │folosirii sustenabile a │
│ │resurselor marine vii │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Elevul este capabil să: │
│ │• Susţină practicile │
│ │sustenabile de pescuit │
│ │• Prezinte impactul uman│
│ │asupra oceanelor │
│ │(pierderea biomasei, │
│ │acidificarea, poluarea │
│Abilităţi │etc.) şi valoarea │
│ │oceanelor curate şi │
│ │sănătoase │
│ │• Să arate opoziţie faţă│
│ │de grupuri care se │
│ │angajează în producţia │
│ │şi consumul nesustenabil│
│ │ale produselor mediului │
│ │acvatic │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │• Nu desfăşoară │
│ │activităţi poluante ale │
│ │râurilor, lacurilor şi │
│ │mărilor │
│ │• Îi informează pe cei │
│ │din jur despre impactul │
│ │negativ asupra sănătăţii│
│ │care derivă din poluarea│
│ │apei, în special cu │
│ │microplastice │
│ │• Raportează │
│ │autorităţilor acţiuni de│
│ │poluare a apelor pe care│
│ │le-a constatat │
│Comportamente│• Participă la │
│ │activităţi de │
│ │ecologizare ale mediului│
│ │acvatic │
│ │• Este capabil să │
│ │identifice, să acceseze │
│ │şi să cumpere organisme │
│ │marine recoltate │
│ │sustenabil │
│ │• Este capabil să îşi │
│ │contacteze │
│ │reprezentanţii pentru a │
│ │discuta despre poluarea │
│ │apei şi a sistemelor │
│ │acvatice │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Consum şi producţie responsabile │
├─────────────┬────────────────────────┤
│ │• Conexiunea dintre │
│ │alegerea stilului de │
│ │viaţă individual şi │
│ │dezvoltarea socială, │
│ │economică şi a mediului │
│ │• Ciclul şi modelele de │
│ │producţie şi consum ale │
│ │unui produs, │
│ │interconexiunea dintre │
│ │producţie şi consum │
│ │(ofertă şi cerere, │
│ │substanţe toxice, │
│ │emisii, producerea │
│ │deşeurilor, sănătate, │
│ │condiţii de muncă etc.) │
│ │• Rolurile, drepturile │
│ │şi sarcinile diferiţilor│
│ │actori în producţie şi │
│Cunoştinţe │consum (media şi │
│ │publicitate, │
│ │întreprinderi, │
│ │municipalităţi, │
│ │legislaţie, consumatori │
│ │etc.) │
│ │• Tipurile, durata de │
│ │viaţă, modurile de │
│ │gestionare - selectare, │
│ │colectare, reciclare ale│
│ │deşeurilor │
│ │• Strategii, practici de│
│ │producţie şi consum │
│ │sustenabil │
│ │• Compromisuri legate de│
│ │modificările sistemului │
│ │necesare pentru │
│ │realizarea consumului şi│
│ │producţiei sustenabile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Elevul e capabil să: │
│ │• Facă diferenţa între │
│ │nevoi şi dorinţe şi să │
│ │reflecteze la propriul │
│ │comportament de consum, │
│ │în contextul nevoilor │
│ │lumii naturale, ale │
│ │altor oameni şi ale │
│ │generaţiilor viitoare │
│ │• Creeze, dezvolte şi │
│ │promoveze stiluri de │
│Abilităţi │viaţă sustenabile │
│ │• Se simtă responsabil │
│ │pentru impactul de mediu│
│ │şi social al propriului │
│ │comportament în calitate│
│ │de consumator │
│ │• Comunice nevoia │
│ │practicilor sustenabile │
│ │în producţie şi consum │
│ │• Îi încurajeze pe alţii│
│ │să se angajeze în │
│ │practici sustenabile de │
│ │consum şi producţie │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │• Adoptă un stil de │
│ │viaţă sustenabil. Elevul│
│ │este capabil să │
│ │planifice, să │
│ │implementeze şi să │
│ │evalueze activităţile │
│ │legate de consum │
│ │folosind criteriile de │
│ │sustenabilitate │
│Comportamente│existente │
│ │• Modelează orientările │
│ │societăţii în consum şi │
│ │producţie │
│ │• Evaluează, participă │
│ │şi influenţează │
│ │procesele decizionale │
│ │privind achiziţiile din │
│ │sectorul public şi │
│ │privat │
└─────────────┴────────────────────────┘
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
