────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 969 din 12 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 942 din 18 octombrie 2023.────────── 1. Introducere Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2023 - 2027 "Copii protejaţi, România sigură" a fost elaborată pe baza unui strâns proces de colaborare dintre Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) şi ministerele de linie, instituţiile publice responsabile cu implementarea politicilor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, organizaţii reprezentative ale copiilor şi elevilor, organizaţii neguvernamentale care oferă servicii de sprijin pentru copii, precum şi organizaţii internaţionale active în promovarea drepturilor copilului şi reprezentanţi ai sectorului academic. 2. Viziunea Viziunea Strategiei "Copii protejaţi, România sigură" este de a asigura, cu implicarea copiilor, realizarea efectivă a drepturilor tuturor copiilor, inclusiv a celor mai vulnerabili, în toate domeniile vieţii, prin asigurarea deplină a accesului la servicii publice de calitate. Prezenta strategie "Copii protejaţi, România sigură" reafirmă principiile care stau la baza promovării şi respectării drepturilor copiilor, astfel cum au fost adoptate de strategia anterioară, acestora adăugându-li-se altele noi, rezultate în urma evaluării realizate cu privire la implementarea Strategiei naţionale anterioare, ce a vizat perioada 2014 - 2020. Pe cale de consecinţă, principiile de bază ce au stat la baza procesului de elaborare a prezentei strategii naţionale sunt: 1. Promovarea unui model de societate a bunăstării centrată pe asigurarea celei mai bune vieţi pentru copii, care să sprijine creşterea şi dezvoltarea copiilor la nivelul întregului lor potenţial, asigurarea unui nivel ridicat de bunăstare şi calitate a vieţii copiilor, precum şi dezvoltarea de servicii de suport proiectate ca o investiţie colectivă, nu ca un cost social. 2. Asigurarea incluziunii şi coeziunii sociale, astfel încât copiii să aibă oportunităţi egale pentru a-şi alege drumul în viaţă şi a-şi realiza drepturile, indiferent de mediul de provenienţă, nivelul de bunăstare, etnie, naţionalitate, prezenţa unei dizabilităţi sau a oricărui alt factor de diferenţiere. Nici un copil nu trebuie să fie lăsat în urmă. 3. Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului, ca principiu de fundamentare a oricărei decizii de politică publică, atât în etapa elaborării cât şi a implementării acesteia, în toate domeniile guvernării. 4. Nediscriminarea ca şi condiţie necesară a asigurării cadrului naţional necesar promovării şi respectării drepturilor tuturor copiilor în condiţii de egalitate, care obligă autorităţile, organizaţiile neguvernamentale, societatea civilă şi orice altă persoană să ofere tuturor copiilor aflaţi într-o situaţie similară acelaşi tratament. 5. Primordialitatea responsabilităţii părinţilor în creşterea şi îngrijirea copiilor şi caracterul subsidiar, dar responsabil, al intervenţiilor autorităţilor statului. Prezenta strategie îşi propune continuarea măsurilor privind acompanierea şi conştientizarea părinţilor cu privire la responsabilitatea primară ce le revine în tot ceea ce înseamnă creşterea, îngrijirea, educarea şi asigurarea bunăstării copiilor, prevenirea separării şi alocarea unor resurse publice doar în mod complementar şi atunci când nevoile copiilor nu sunt satisfăcute pe deplin. 6. Promovarea parteneriatului interinstituţional, cu societatea civilă şi cu beneficiarii. În continuarea demersurilor iniţiate de strategia anterioară, orientate spre întărirea acţiunii integrate şi a participării tuturor factorilor implicaţi şi interesaţi, parteneriatele trebuie să funcţioneze la toate nivelurile, de la cel strategic, la cel al intervenţiei în comunitate, prin reţele de sprijin. 7. Participarea şi consultarea copiilor în elaborarea, implementarea şi monitorizarea deciziilor care îi privesc. Acesta este un principiu care trebuie internalizat în familie, şcoală, comunitate, cât şi la nivelul administraţiei publice locale şi centrale, ţinând cont de vârsta şi gradul de maturitate ale copiilor, în condiţii de accesibilitate, inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi. 8. Echitatea şi transparenţa alocărilor financiare destinate copiilor, realizată prin alocarea constantă, echitabilă, transparentă şi judicioasă a fondurilor pentru măsurile destinate bunăstării copiilor şi prin identificarea modurilor concrete de utilizare a bugetelor în vederea protecţiei adecvate a copiilor şi respectării efective a drepturilor lor. 9. Utilizarea evidenţelor acumulate şi a dovezilor în cadrul procesului de dezvoltare şi planificare a implementării, monitorizării şi raportării referitoare la politicile pentru promovarea drepturilor copiilor. 10. Monitorizarea, evaluarea şi, după caz, revizuirea măsurilor destinate protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Managementul bazat pe rezultate implică o abordare care depăşeşte simpla raportare a activităţilor, şi care conduce la o cultură de monitorizare a ceea ce se schimbă în termeni de capacităţi şi performanţă, şi, în cele din urmă, a impactului asupra bunăstării copiilor. 3. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Actuala Strategie urmăreşte atât alinierea cu Strategia UE privind drepturile copilului, adoptată în 2021, precum şi cu celelalte documente de politici cadru, adoptate la nivel european şi naţional. Sinergia cu Strategia UE este realizată atât la nivelul unora dintre obiective cât şi la nivelul structurii, principalele domenii de analiză a situaţiei şi de planificare strategică fiind aliniate cu documentul european şi adaptate la particularităţilor naţionale specifice. Strategia este, de asemenea, convergentă cu direcţiile generale ale Recomandării de instituire a unei Garanţii europene pentru copii, adoptată în iunie 2021, al cărei obiectiv este acela de a preveni şi de a combate excluziunea socială prin garantarea accesului copiilor aflaţi în dificultate la serviciile esenţiale. Strategia abordează serviciile esenţiale propuse de Garanţie, respectiv educaţia şi îngrijirea timpurie, educaţia şi sănătatea, ca parte a celor două domenii specifice, nutriţia, ca parte a domeniului "incluziune socială" dar şi "sănătatea" şi locuirea, ca parte a domeniului "incluziune socială". În acelaşi timp, Strategia este aliniată şi cu procesul de planificare strategică de la nivel naţional, inclusiv din perspectiva inter-sectorială, cu Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027, care este condiţie favorizantă accesării fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 - 2027 şi Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabilă 2022 - 2027", cât şi sectorială, cu strategiile naţionale din domeniul educaţiei, sănătăţii şi justiţiei. În dezvoltarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2023 - 2027 "Copii protejaţi, România sigură" un accent deosebit a fost pus pe participarea copiilor, ca beneficiari direcţi ai strategiei şi ca agenţi ai schimbării promovate de aceasta. Astfel, 21 de copii reprezentanţi ai unor structuri şi organizaţii care promovează respectarea drepturilor copilului şi participarea copiilor la luarea deciziilor, ai Consiliului Naţional al Elevilor, UNICEF, Bordul copiilor din România, Salvaţi Copiii, World Vision, Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi, Terre des Hommes, au participat direct la elaborarea strategiei, fiind parte integrantă a grupurilor de lucru interinstituţionale constituite în vederea elaborării strategiei. De asemenea, în cadrul aceluiaşi demers de elaborare au fost valorificate opiniile şi sugestiile formulate de aproape 1500 copii din România, care au fost implicaţi în procesul de consultare pentru Strategia europeană pentru drepturile copilului 2021 - 2024. În acelaşi timp, organizaţiile reprezentative ale copiilor urmează a fi implicate şi în procesul de monitorizare a implementării strategiei "Copii protejaţi, România sigură", ca furnizori de date şi parteneri ai ANPDCA. Problemele prioritare*1) identificate în cuprinsul strategiei "Copii protejaţi, România sigură" au fost selectate pe baza următoarelor criterii, ce au fost ulterior validate în cadrul consultărilor pregătitoare cu membrii grupului de lucru inter-sectorial: *1) Problemele prioritare sunt deficite de bunăstare, calitate a vieţii sau realizare în practică a drepturilor copiilor, care sunt adresate de Strategie prin Obiective generale. (1) Descrierea situaţiei pe baza unor indicatori sau dovezi de cercetare, cu prioritizarea problemelor înregistrate în România care: (1.1) afectează un număr mare de copii, cu o incidenţă în România peste media la nivel UE-27; (1.2) au consecinţe grave pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea copiilor, chiar dacă numărul sau procentul copiilor afectaţi nu sunt ridicate; (1.3) adresează în mod direct consecinţe negative ale pandemiei COVID-19; (2) Alinierea la cadrul strategic internaţional şi naţional: (2.1) Strategia UE privind drepturile copilului; (2.2) Recomandarea de instituire a unei Garanţii europene pentru copii; (2.3) Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului şi Recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului privind implementarea de către România a Convenţiei pentru drepturile copilului şi (2.4) Obiectivele de Dezvoltare Durabilă; (2.5) alte documente strategice, generale şi de linie, la nivel european sau naţional, precum programul de guvernare, sau alte strategii inter-sectoriale sau sectoriale, europene sau naţionale, de exemplu Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027; (2.6) prioritate stabilită prin Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 şi menţinută, inclusiv ca urmare a recomandărilor raportului de evaluare a acesteia; (3) Corelarea cu priorităţi şi condiţii favorizante prevăzute în proiectele programelor aferente noii perioade de programare 2021 - 2027 (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus, Planul naţional de recuperare şi rezilienţă, Instrumentul de asistenţă tehnică, REACT-EU, Invest-EU, Granturi Norvegiene/SEE, BIRD, şi alte surse de finanţare). Cadrul bugetar şi cadrul de monitorizare şi evaluare au fost definitivate odată cu elaborarea Planului de Acţiune. Concepţia generală a planului de monitorizare şi evaluare este prezentată în anexa la prezenta Strategie. În acelaşi timp, Metodologia utilizată pentru estimarea bugetului necesar pentru măsurile incluse în noul plan de acţiune, tipurile de costuri şi sursele de finanţare sunt descrise la punctul 11. La punctul 5 este prezentat un sumar al obiectivelor generale, obiectivelor specifice şi respectiv a indicatorilor de monitorizare. Lista completă a indicatorilor este parte a Planului de acţiune aferent Strategiei "Copii protejaţi, România sigură", care face parte integrantă din aceasta. În ciuda unei îmbunătăţiri treptate, per ansamblu, a situaţiei economice şi sociale a României în anii anteriori crizei globale provocate de pandemia COVID-19, mulţi copii au continuat să se confrunte cu dificultăţi majore, care le afectează dezvoltarea. Există încă un decalaj substanţial faţă de situaţia copiilor din majoritatea celorlalte ţări ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte bunăstarea şi calitatea vieţii, o serie de categorii de copii fiind afectate de probleme sociale grave. În continuare, copiii nu sunt plasaţi în centrul politicilor de dezvoltare la nivel naţional, iar pentru multe familii cu resurse precare, creşterea copiilor reprezintă o provocare majoră, serviciile de sprijin fiind insuficiente. Aşa cum arată evaluarea strategiei anterioare şi analiza situaţiei care fundamentează prezenta strategie, disponibilitatea şi calitatea serviciilor pentru copii sunt de multe ori limitate, iar anumite îmbunătăţiri aşteptate în ciclul anterior de planificare strategică au fost uneori modeste sau au întârziat să apară. România investeşte mai puţin comparativ cu celelalte ţări ale UE în educaţie şi sănătate, în protecţia socială, în general, şi în protecţia familiilor cu copii în mod special. Între 2015 şi 2019, cheltuielile pentru educaţie, sănătate şi protecţie socială, exprimate ca procent din PIB sau din cheltuielile guvernamentale publice, au fost în mod constant şi considerabil sub media UE27. Atunci când sunt analizate ca pondere în bugetul public limitat disponibil*2), cheltuielile cu serviciile publice sociale sunt cu mult sub mediile europene: cu 40% mai mici în cazul protecţiei sociale, 32% în cazul educaţiei şi 37% în cazul sănătăţii. După o creştere în primii ani de după 2014, cheltuielile cu protecţia socială, care reprezintă cea mai mare pondere din cheltuielile guvernamentale, în special ca urmare a bugetului alocat pensiilor, au suferit o uşoară scădere în 2018, urmată de o redresare rapidă în anul următor. Se observă o creştere relativ constantă pentru cheltuielile cu sănătatea de la 4,2% din totalul cheltuielilor administraţiei publice în 2015, la 5% în 2019. Finanţarea educaţiei a avut, de asemenea, o evoluţie fluctuantă, dar în creştere, de la 3,1% în 2015 la 3,6% în 2019. *2) Cheltuielile generale totale ale României ca pondere în PIB au fost în 2019 de 36,2%, faţă de media UE-27 (din 2020) de 45,8%, decalajul fiind în uşoară scădere din 2015, ca urmare a unui declin 1.3 puncte procentuale a mediei europene. Un nivel mai scăzut al cheltuielilor guvernamentale înseamnă mai puţine resurse pentru stat pentru a aborda problemele sociale şi pentru a investi în dezvoltarea socială. La nivelul anului 2018, nivelul cheltuielilor publice pentru copii şi familii cu copii, exprimate în PPS*3), era de 1734 PPS per copil din România, faţă de 3787 PPS în UE27, sau 835 de Euro în România faţă de 3668 de Euro în UE-27. Cheltuielile pentru protecţia socială şi cheltuielile pentru familii/copii au avut o tendinţă ascendentă constantă în România, începând din 2014, fiind încă sub nivelul UE27 la nivelul anului 2019: 1,4% din PIB şi 11.9% din cheltuielile publice, faţă de media UE27 de 1.7% şi respectiv 19.3%. *3) Standardul puterii de cumpărare, abreviat PPS, este o unitate monetară artificială care ţine cont de diferenţele puterii de cumpărare între ţări, pentru a putea face comparaţii internaţionale relevante. Recenta criză COVID-19 a stopat creşterea lentă dar constantă a economiei României din ultimii ani, a condus la adâncirea multor probleme care afectează copiii favorizând în acelaşi timp proliferarea unor probleme noi. Problemele de inechitate în accesul la sistemul educaţional şi de sănătate s-au adâncit. Accesul la programele nutriţionale pentru copiii din familii cu venituri mici a fost sporadic. Decalajele dintre mediul urban şi localităţile dezvoltate, cu acces mai ridicat la forme de comunicare, acces la servicii şi locuri de muncă online, şi mediul rural şi localităţile mai puţin dezvoltate s-au accentuat. Numeroase documente de cercetare şi politici semnalează un risc ridicat de violenţă domestică, inclusiv cu victime din rândul copiilor*4). Acoperirea serviciilor de suport destinate copiilor la nivel comunitar a cunoscut un recul important, comparativ cu nivelul anterior, considerat oricum insuficient. Mulţi copii au fost supuşi pentru prima dată la forme de abuz online, iar accesul unei părţi importante a acestora la sistemul educaţional a fost întrerupt, ceea ce a condus la acumularea unui deficit de învăţare greu de recuperat în următoarea perioadă. *4) Surse care evidenţiază impactul COVID asupra evoluţiei fenomenului violenţei domestice, dintre care unele propun şi măsuri: Avocatul Poporului (2021) Raport special privind impactul pandemiei de Covid-19 asupra sănătăţii mintale a copiilor - măsuri recomandate în vederea îmbunătăţirii accesului copiilor la servicii medicale de specialitate psihiatrică şi psihologică; Institutul de cercetare a Calităţii Vieţii (2020) "Raport social al ICCV 2020. Pandemia COVID19 din perspectivă demografică", p.39; Broşura "România durabilă. Indicatori naţionali pentru dezvoltare durabilă. Orizont 2020" (2021) - care prezintă indicatorii SN pentru Dezvoltare Durabilă 2030 şi face referire la impactul pandemiei asupra situaţiei femeilor şi fetelor, care sunt mai la risc; ANES, 2020 (https://anes.gov.ro/plan-de-masuri-privind-prevenirea-si-combaterea-violentei-domestice-pe-fondul-masurilor-impuse-la-nivel-naţional-pentru-combaterea-răspândirii-covid-19/); UN Women (2021) Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen; UNICEF (2020) 4. Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Incluziune socială şi protecţia copiilor vulnerabili Fiecare copil are dreptul la un nivel de trai adecvat şi la şanse egale încă de la o vârstă fragedă. Convenţia ONU privind drepturile copilului, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă dar şi numeroase documente strategice adoptate la nivelul Uniunii Europene, menţionează consolidarea incluziunii socio-economice a copiilor ca fiind esenţială pentru a aborda problema transmiterii sărăciei şi a inegalităţilor de la o generaţie la alta. Cu toate acestea, copiii expuşi riscului de sărăcie şi de excluziune socială sunt mai susceptibili să se confrunte cu dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la servicii esenţiale, în special în zonele rurale, îndepărtate şi defavorizate. În linie cu Pilonul european al drepturilor sociale, cu Strategia UE privind drepturile copilului 2021 - 2024 şi Recomandarea Consiliului UE de instituire a unei Garanţii europene pentru copii, cadrul strategic prezent defineşte priorităţi pentru reducerea sărăciei copiilor şi a excluziunii sociale, cu precădere pentru grupurile vulnerabile. 4.1.1. Copii afectaţi de sărăcie şi excluziune socială Numărul şi procentul de copii afectaţi de sărăcie sau excluziune socială, din totalul populaţiei, a crescut pentru prima dată din 2016, mai mult comparativ cu valorile înregistrate la nivel european. Unul dintre cele trei obiective sociale majore ale Uniunii Europene*5) urmăreşte ieşirea din sărăcie sau excluziune socială a 15 milioane de persoane până în anul 2030, dintre care 5 milioane de copii. La acest obiectiv ar trebui să contribuie: (i) sistemele de venit minim; (ii) accesul la locuinţe cu preţuri accesibile, combaterea sărăciei energetice şi combaterea fenomenului lipsei de adăpost; (iii) accesul la servicii esenţiale de o calitate suficientă, precum apă, salubritate, asistenţă medicală, energie, transport, servicii financiare şi comunicaţii digitale. La nivel european, sărăcia sau excluziunea socială*6) (AROPE) reprezintă o problemă prioritară, având în vedere faptul că aproximativ unul din cinci copii sunt afectaţi de acest fenomen. În România nivelul este mult mai ridicat: mai mult de unul din trei copii sunt afectaţi de sărăcie sau excluziune socială, respectiv 1.3 milioane de copii. În 2020 a avut loc o uşoară creştere faţă de anul anterior, de 0,5 puncte procentuale, până la un nivel de 36,3% a ratei AROPE, faţă de 23,7 în UE-27, din anul 2020. Rata sărăciei sau excluziunii sociale a copiilor este semnificativ mai ridicată decât a adulţilor, de 29% la nivelul aceluiaşi an. Dintre aceşti copii, 1,1 milioane de copii se aflau în sărăcie (AROPE) în 2019*7), un număr încă inacceptabil de ridicat, în ciuda realizării ţintei stabilite de Strategia 2014 - 2020 de reducere cu 250 de mii a numărului de copii în sărăcie.*8) Lipsa unor măsuri dedicate de combatere a sărăciei în rândul copiilor riscă să perpetueze ciclul de transmitere inter-generaţională a acestui fenomen. *5) Plan de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. *6) Persoanele sunt clasificate ca fiind în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă sunt sărace, deprivate material şi social sau trăiesc în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută. *7) Persoanele sunt considerate a fi în risc de sărăcie după transferurile sociale, dacă au un venit disponibil echivalent aflat sub pragul de risc al sărăciei, care este stabilit la 60% din venitul mediu naţional disponibil pe adult echivalent. *8) Strategia 2014 - 2020 şi-a propus scăderea numărului de copii afectaţi de sărăcie relativă până în 2020 cu 250.000, ţinta fiind de cel mult 1.106.000 copii săraci în 2020. Rata deprivării materiale şi sociale*9) a copiilor oferă o imagine concretă asupra lipsurilor cu care se confruntă copiii. În România, 40% dintre copii sufereau de deprivare materială şi socială în anul 2020, o creştere de 3,3 puncte faţă de 2019. Nivelul era de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în UE-27: 36,7% în România faţă de 12,9% în UE-27 la nivelul anului 2019, cel mai recent an în care sunt disponibile valori agregate la nivel european. *9) Persoanele sunt considerate deprivate material sever dacă nu îşi pot permite cel puţin 7 din 139 elemente considerate de bază, 6 fiind aspecte ale deprivării individuale şi 7 aspecte ale deprivării la nivelul gospodăriei. Lista la nivelul gospodăriei cuprinde: (i) capacitatea de a face faţă unor cheltuieli neaşteptate; (ii) capacitatea de a plăti o săptămână de vacanţă anuală în afara gospodăriei; (iii) capacitatea de a face faţă plăţii unor facturi întârziate; (iv) capacitatea de a mânca o masă cu carne, peşte sau un echivalent proteic vegetarian cel puţin la fiecare două zile; (v) capacitatea de a menţine casa încălzită în mod adecvat; (vi) accesul la un autoturism pentru uzul gospodăriei; (vi) capacitatea de a înlocui mobila uzată. Lista la nivel individual cuprinde: (i) accesul la internet; (ii) achiziţionarea unor haine noi; (iii) deţinerea a două perechi de încălţări; (iv) capacitatea de a cheltui o sumă mică de bani pentru sine în fiecare lună; (v) capacitatea de a avea timp la dispoziţie pentru socializare; (vi) capacitatea de a se reuni cu familia sau prieteni la masă/băuturi cel puţin o dată pe lună. Datele de deprivare la nivel individual se culeg doar la nivelul adulţilor, astfel încât pentru estimarea numărului de copii sub 16 ani care sunt afectaţi de aceste forme de deprivare se foloseşte următoarea regulă: dacă cel puţin jumătate dintre membrii gospodăriei de care aparţin sunt afectaţi de respectiva formă de deprivare, atunci şi copiii se consideră că sunt afectaţi la rândul lor. Cu alte cuvinte, aceştia sunt copii care trăiesc într-un context de deprivare. Copiii din familii monoparentale sau cu mulţi copii, copiii romi, copiii cu dizabilităţi sau din familii cu adulţi cu dizabilităţi*10) sunt mai vulnerabili. Cele mai ridicate rate de deprivare materială severă în funcţie de structura gospodăriei le aveau în anul 2020 gospodăriile monoparentale (25,5%) şi gospodăriile cu doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii (43,9%)*11). Aceste categorii de copii sunt supra-reprezentate în multe localităţi din mediul rural, în localităţile din urbanul mic şi mediu şi în zonele marginalizate. De multe ori, copiii din familiile care trăiesc în sărăcie şi excluse social au părinţi cu un nivel scăzut de educaţie şi de calificare şi cu puţine oportunităţi de muncă, cu o intensitate scăzută a muncii, respectiv lucrează sub 20% din timpul lor disponibil pentru muncă. *10) Nu există estimări doar pentru populaţiile de copii cu şi fără dizabilităţi dar situaţia poate fi aproximată din comparaţiile dintre grupurile de populaţie totală cu şi fără dizabilităţi. Astfel, în 2019, persoanele cu dizabilităţi aveau o rată AROPE de 37% faţă de 28,2% persoanele fără dizabilităţi, o rată AROP de 26,4% faţă de 21,2% şi o rată de deprivare materială severă de 18,2% faţă de 12,5% (Sursa: Eurostat). Valorile se referă la persoanele cu limitări severe sau unele limitări în exercitarea activităţii din cauza unor probleme de sănătate. Atunci când sunt luate în calcul doar persoanele cu limitări severe, decalajele de valori ale indicatorilor de bunăstare faţă de populaţia fără limitări sunt mult mai accentuate. *11) Eurostat Copiii care locuiesc în gospodării sărace se confruntă adesea cu supra-aglomerare, lipsa accesului la utilităţi publice şi alte deficite de calitate a locuirii. Nu mai puţin de 66,3% dintre copiii din România trăiau în locuinţe supra-aglomerate*12) în 2019, faţă de 24,4% la nivelul UE-27, iar în 2020 s-a înregistrat o creştere la 67,4%. Aproximativ un sfert (24,3%) din gospodăriile cu doi adulţi şi 3 sau mai mulţi copii nu îşi permiteau în 2020 să menţină locuinţa încălzită adecvat, şi 18.2% din gospodăriile monoparentale cu copii, faţă de 10% per total populaţie din România.*13) Ca urmare a ponderii ridicate a mediului rural şi urban mic nemodernizat, mulţi copii se află în locuinţe care nu dispun de un minimum de facilităţi, spre exemplu în 2020 25,4% dintre copii trăiau în locuinţe fără baie sau duş în locuinţă sau toaletă funcţională pentru uzul gospodăriei. Urmărind corelarea cu principalele documente strategice de la nivel european şi naţional, precum şi pentru a răspunde la provocările cu care se confruntă domeniul locuirii în România, a fost elaborată şi aprobată Strategia Naţională a Locuirii pentru perioada 2022 - 2050. Scopul strategiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 842/2022 privind aprobarea Strategiei naţionale a locuirii pentru perioada 2022 - 2050 îl reprezintă asigurarea cadrului instituţional, de reglementare şi finanţare pentru susţinerea locuirii incluzive şi îmbunătăţirea accesului la locuinţe şi condiţii de locuire adecvate, sigure, durabile şi la preţuri accesibile pentru toate categoriile de persoane, până în anul 2050. Obiectivele strategiei sunt construite în jurul celor 4 piloni: locuire incluzivă, locuire accesibilă şi servicii publice de calitate, tranziţia verde - locuire sigură şi durabilă, întărirea capacităţii administrative. *12) O persoană se consideră că locuieşte într-o gospodărie supra-aglomerată dacă gospodăria nu are la dispoziţie un număr minim de camere egal cu: o cameră pentru fiecare gospodărie; o cameră pentru fiecare persoană singură cu vârsta de 18 ani şi peste; o cameră pentru fiecare cuplu din gospodărie; o cameră pentru fiecare pereche de persoane singure de acelaşi gen cu vârsta între 12 şi 17 ani; o cameră pentru fiecare persoană singură cu vârsta între 12 şi 17 ani neinclusă în categoria anterioară; o cameră pentru fiecare pereche de copii sub 12 ani. *13) Eurostat În acelaşi timp, există familii care nu pot asigura o locuinţă copiilor, ca urmare a pierderii sau incapacităţii de achiziţionare sau închiriere a acesteia la costuri suportabile. Locuinţele sociale existente sunt prea puţin accesibile pentru familiile fără venituri*14). În plus, calitatea infrastructurii de locuinţe sociale este slabă uneori din construcţie şi s-a degradat accentuat ulterior, astfel încât ele reprezintă mai degrabă o vulnerabilitate, în loc să reprezinte o formă de sprijin pentru acele familii cu copii care sunt beneficiare*15). Persistă în continuare anumite locuinţe improvizate, neintegrate în planul edilitar al localităţilor unde s-au dezvoltat, cu riscuri extreme pentru ocupanţii lor. Aproximativ 200.000 de persoane locuiesc în aşezări informale*16). Copiii prinşi în aceste zone de locuire precară sunt afectaţi pe toate dimensiunile vieţii lor. De exemplu, ei nu au condiţii pentru a-şi face temele şi acces facil la o şcoală în proximitate, abandonează şcoala şi/sau învaţă în şcoli segregate. De asemenea, condiţiile de locuire precare pot duce la probleme de igienă şi de sănătate de la cele mai mici vârste. *14) În multe localităţi, sărăcia este în mod paradoxal de multe ori o condiţie care împinge familiile afectate pe poziţii cu o prioritate scăzută în listele de aşteptare pentru obţinerea unei locuinţe sociale. Acest lucru se explică prin faptul că autorităţile locale pot decide în mod discreţionar criteriile de eligibilitate şi punctajul acordat pentru fiecare criteriu. Analizele (Analiza de fundamentare a Strategiei naţionale de incluziune socială 2015 - 2020, Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilităţi 2021) au arătat că alte caracteristici decât sărăcia, tipice mai degrabă familiilor cu nivel de bunăstare mai ridicat, sunt cele care împing de obicei persoanele şi familiile eligibile pe locuri cu prioritate ridicată. Astfel de exemple de criterii care conduc mai degrabă la excluziune decât la incluziune socială sunt diplomele obţinute în învăţământul terţiar sau obţinerea unui venit din muncă. *15) În special din centrele istorice ale oraşelor. Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România. Stănculescu şi ceilalţi, 2013 *16) Comisia Europeană, Raportul de ţară 2020, p. 48 Mulţi dintre copiii din familii afectate de sărăcie sau excluziune socială au un risc ridicat de subnutriţie*17) sau obezitate, din cauza dietei insuficiente sau dezechilibrate, cu alimente înalt calorice dar cu valoare nutriţională scăzută. Un raport UNICEF*18) plasează România, în ceea ce priveşte bunăstarea copilului, pe locul 25 din 38 de state cu venituri mari. Sănătatea fizică, care include şi obezitate şi mortalitate, este domeniul cu scorul cel mai slab. În mediul rural, 3% dintre copii merg întotdeauna flămânzi la culcare, iar 10% consideră că nu au de fiecare dată suficientă mâncare*19), pondere uşor mai scăzută faţă de 2014, anul cu cea mai mare pondere a copiilor care nu au suficientă hrană, dar aproape constantă pentru ultimii ani*20). Nu mai puţin de 22,7% dintre adolescenţi şi 14,7% dintre adolescente erau supraponderali sau obezi în 2018*21). *17) World Vision, Bunăstarea copiilor din mediul rural 2020 *18) World of Influence - Înţelegerea formelor de bunăstare a copilului în ţările bogate, Gromada et al., 2020; *19) World Vision, Bunăstarea copiilor din mediul rural 2020 *20) World Vision, seria de rapoarte Bunăstarea copiilor din mediul Rural *21) Obiceiuri de sănătate în rândul adolescenţilor din România: Obiceiuri de sănătate în rândul copiilor de vârstă şcolară (HBSC) 2018. Studiu de cercetare Programele de sprijin alimentar sunt inadecvate la nevoile copiilor care trăiesc în sărăcie şi au unele consecinţe nedorite. Garanţia pentru copii prevede ca statele membre să asigure copiilor în nevoie, pe lângă accesul efectiv şi gratuit la educaţie şi îngrijire timpurie, educaţie şi activităţi şcolare, cel puţin o masă sănătoasă pentru fiecare zi de şcoală*22). Nutriţia sănătoasă este unul dintre cele 5 servicii cheie, alături de servicii de îngrijire medicală gratuite, educaţia gratuită, educaţia şi îngrijirea timpurie gratuită şi condiţii de locuire adecvate, care ar trebui garantate. Strategia UE privind drepturile copilului indică faptul că este necesară revizuirea schemelor europene de nutriţie în ceea ce priveşte consumul de fructe, legume şi lapte în şcoli, astfel încât acestea să asigure o hrană sănătoasă şi sustenabilă. Garanţia pentru copii menţionează ca termen pentru revizuire anul 2023. În România se implementează în continuare "Programul pentru şcoli al României", pentru furnizarea de fructe şi legume, produse lactate şi de panificaţie. Adiţional, există un program pilot iniţiat în 2016 în 50 de şcoli, extins apoi în 2019 în 150 de şcoli, care prevede, acolo unde este posibil, acordarea unei mese calde în localităţi cu pondere mare a grupurilor dezavantajate, în scopul reducerii părăsirii timpurii a şcolii.*23) Toate aceste iniţiative şi programe care influenţează şi starea nutriţională a copiilor de vârstă şcolară se bazează pe o serie de acte normative aprobate în 2008, cum ar fi Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, cu standarde neactualizate pentru contextul actual*24) şi în dezacord cu standardele nutriţionale OMS*25). *22) (COM(2021) 137 final, p16) *23) Ca urmare a pandemiei, programul pilot a fost suspendat în a doua parte a anului şcolar 2019 - 2020 şi în cea mai mare parte a anului şcolar 2020 - 2021, privând copiii afectaţi de sărăcie din zonele respective de o sursă importantă de alimentaţie. *24) Valorile medii estimate pentru consumul caloric la copiii din România sunt sensibili mai mari decât cele din alte state cu o tradiţie îndelungată de implementare a unor programe nutriţionale. Valorile pot depăşi şi cu 50%, în funcţie de grupa de vârstă, valorile estimate pentru consumul caloric la copiii din Marea Britanie şi SUA (Sursa: calcule pe baza Ordinului de Ministru nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, U.S. Department of Agriculture and U.S. Department of Health and Human Services. Dietary Guidelines for Americans, 2020 - 2025. 9th Edition. December 2020; Naţional Health Services UK); *25) Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (2006). Politici alimentare şi de nutriţie în şcoli: Instrument de dezvoltare a programelor de nutriţie în şcolile din regiunea europeană (No. EUR/06/5073063). Copenhagen: Biroul Regional OOMS pentru Europa Copiii din mediul rural*26) sunt mai expuşi riscului de excluziune socială. Aproximativ jumătate dintre copiii din România, respectiv 47.0% trăiesc în mediul rural. Garanţia pentru copii*27) şi Strategia UE pentru drepturile copilului menţionează explicit riscul crescut de excluziune socială şi de sărăcie pentru copiii din mediul rural, zonele izolate sau cele dezavantajate economic*28), categorii care au fost printre cele mai afectate în perioada pandemiei Covid-19, în special copiii care nu au putut participa la cursuri sau care au fost lipsiţi de formele de suport care erau condiţionate de prezenţa fizică la şcoală, cum ar fi masă în şcoli sau rechizitele. Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022 - 2027 arată că trei sferturi dintre beneficiarii de ajutor social se află în judeţele cu nivel redus de dezvoltare economică, peste 80% dintre aceştia fiind din mediul rural. Ponderea copiilor din mediul rural care se duc seara în pat flămânzi este de 10% (7% - uneori, 3% - întotdeauna)*29). Situaţia copiilor din mediul rural nu a cunoscut un progres semnificativ în ultimii ani. Accesul la servicii medicale, de asistenţă socială sau la educaţie este problematic pentru o pondere importantă a copiilor din mediul rural, situaţia agravată în perioada pandemiei, în special în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi la serviciile şi beneficiile asociate participării şcolare. Procente ridicate de copii din mediul rural au probleme de acces la infrastructura de utilităţi: de exemplu, 51% au baie în interior, doar 41% din gospodării îndeplinind toţi cei 5 indicatori ai serviciilor de bază*30). *26) Convenţia ONU privind drepturile copilului Art. 5: Mediu familial şi sprijinirea părinţilor într-o manieră care să sprijine dezvoltarea aptitudinilor copiilor; Art. 18: Responsabilităţile comune ale părinţilor, sprijin oferit părinţilor şi dezvoltarea de servicii de sprijin pentru copii; Art. 26 şi Art. 18.3: Securitate socială şi servicii şi facilităţi de sprijinire a copiilor; Art. 27.1-3: Adoptarea unor măsuri şi standarde de viaţă, inclusiv asistenţă materială şi programe de sprijin privind nutriţia, locuirea care să asigure dezvoltarea fizică, psihică spirituală şi morală a copiilor precum şi dezvoltarea lor socială, reducerea sărăciei şi a inechităţilor; SDG 2: combaterea foametei; SDG 4: educaţie de calitate; SDG 6: apă şi canalizare; SDG 10: reducerea inechităţilor. *27) Prin document se recomandă statelor membre să ia în considerare ca grupuri vulnerabile copiii romi, copiii fără adăpost sau cei care experimentează forme severe de deprivare de locuire, copiii cu dizabilităţi, copiii proveniţi din familii de migranţi, copiii din sistemul de protecţie specială şi copiii din familii aflate în situaţii de precaritate. *28) (COM(2021) 137 final, p. 5 - 6) , pp. 15-17 *29) World Vision, Bunăstarea Copilului în mediul rural, 2020, Bucureşti *30) Criteriile sunt: 1) au sursă de apă potabilă 2) beneficiază de servicii de ridicare a gunoiului menajer, 3) au acces la facilităţi sanitare (apă curentă în interior sau racordate la reţeaua de apă), 4) sunt racordate la reţeaua de canalizare sau care au fosă septică, şi 5) sunt aflate la mai puţin de 2 km de un drum asfaltat (sursa: Raport Bunăstarea copilului în mediul rural, World Vision, 2020). Drepturile multor copii cu dizabilităţi sunt încălcate, inclusiv dreptul la un trai decent. Cercetările*31) arată că mulţi dintre aceşti copii scapă prin plasa sistemului de identificare timpurie a dizabilităţii, având în vedere că sistemul de screening nu include decât un număr redus de afecţiuni care pot conduce la dizabilitate, şi acelea cu acoperire parţială, fără a exista un mecanism sistematic de identificare timpurie ulterior, nici în sistemul de sănătate, nici în cel educaţional. Astfel, nevoile acestor copii de abilitare şi reabilitare, nu pot fi acoperite. Mulţi copii cu dizabilităţi nu au la dispoziţie resursele necesare pentru a participa pe deplin la şcoală, astfel încât părăsesc sistemul mai devreme, cu un bagaj educaţional scăzut şi puţin relevant pentru piaţa muncii. Copiii cu dizabilităţi au un risc mai mare de a se afla în sărăcie*32) şi sunt afectaţi de un cumul de factori de excluziune, la excluziunea economică adăugându-se multiple forme de excluziune socială şi de participare. Recomandarea de instituire a unei Garanţii europene pentru copii menţionează distinct copiii cu dizabilităţi ca grup vulnerabil, pentru care sunt necesare măsuri specifice pentru eliminarea barierelor pentru participare şi pentru creşterea accesului la servicii. La rândul ei, Strategia UE pentru drepturile copilului evidenţiază problemele cu care se confruntă această categorie de copii. *31) Diagnoza persoanelor cu dizabilităţi în România, Banca Mondială, 2021 *32) UNICEF, Combaterea costurilor excluziunii copiilor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora, 2021 Copiii romi*33) se confruntă cu decalaje majore în comparaţie cu restul copiilor în privinţa egalităţii de şanse, a condiţiilor de trai şi a accesului la serviciile publice. Raportul privind evaluarea cadrului european pentru strategiile naţionale pentru integrarea romilor până în 2020 menţionează faptul că nu au fost obţinute progrese semnificative pentru îmbunătăţirea situaţiei copiilor romi, cu excepţia ratei de părăsire timpurii a şcolii*34). Datele pentru anul 2016*35) arată un progres şi în privinţa ponderilor copiilor romi ale căror nevoi de bază nu sunt adecvat satisfăcute, dar de departe insuficient. Deşi în scădere în 2016 faţă de 2011, 9% dintre copiii romi au mers la culcare flămânzi de cel puţin 4 ori în luna anterioară, 17% de cel puţin 2 - 3 ori, iar 6% o dată. Situaţia locuirii este precară în comparaţie cu populaţia generală, numărul mediu de camere pentru o persoană în gospodărie fiind de 0,7 pentru populaţia de romi, comparativ cu 1 pentru populaţia generală. Accesul la utilităţi rămâne critic pentru romi, 68% dintre romi locuind în gospodării care nu sunt conectate la reţeaua publică de apă potabilă şi canalizare, comparativ cu 38,1% pentru populaţia generală, iar 79% nu au toaletă în interiorul locuinţei, faţă de 31.2%. Garanţia pentru copii şi Strategia UE pentru drepturile copilului menţionează copiii romi printre categoriile cu cel mai ridicat risc de excluziune socială, ponderea copiilor romi afectaţi de sărăcie fiind de până la trei ori mai mare decât a celorlalţi copii. *33) UNCRC: Art. 2: Nediscriminarea; Art. 5: Mediul familial şi sprijinirea părinţilor în vederea dezvoltării aptitudinilor copilului; Art. 18: responsabilităţile comune ce revin părinţilor şi furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor; Art. 26 şi Art. 18.3: Securitate socială şi servicii şi facilităţi de îngrijire a copiilor; Art. 27.1-3: Adoptarea unor măsuri şi standarde de viaţă, inclusiv asistenţă materială şi programe de sprijin privind nutriţia, locuirea care să asigure dezvoltarea fizică, psihică, spirituală şi morală a copiilor precum şi dezvoltarea lor socială, reducerea sărăciei şi a inechităţilor; SDGSDG 2: combaterea foametei; SDG 4: Educaţie de calitate SDG 6: apă şi canalizare; SDG 10: reducerea inechităţilor *34) (SWD(2018) 480 final) *35) FRA (2018) Cercetare privind cea de-a doua minoritate din Uniunea Europeană şi Discriminarea. Roma - concluzii selectate, Luxembourg Copiii din familiile de migranţi*36) se confruntă cu vulnerabilităţi legate de lipsa de continuitate a îngrijirii şi a accesului la servicii, în principal cele educaţionale. În condiţiile caracterului în mare măsură informal al fenomenului de migraţie, şi al lipsei de date relevante despre aceşti copii în cadrul serviciilor publice de asistenţă socială şi al sistemului educaţional, planificarea unor servicii de suport rămâne extrem de dificilă. Aceştia sunt copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, copii care îşi însoţesc părinţii la muncă în străinătate pentru perioade scurte de timp, copii din familii care au migrat şi care se reîntorc în ţară. Atât în Garanţia pentru copii cât şi în Strategia UE pentru drepturile copilului, copiii care migrează temporar în afara ţării sau care au părinţi la muncă în străinătate sunt vizaţi de cele două documente europene în categoria copiilor în situaţii familiale precare. Datele ANPDCA arată că, la finalul anului 2020, în România erau 75.136 copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, cu o distribuţie la nivel naţional care arată că în judeţele din regiunea de dezvoltare Nord-Est se află cele mai multe cazuri, dar dimensiunile fenomenului sunt foarte probabil subestimate, dat fiind numărul de români emigraţi, mulţi dintre aceştia temporar pentru muncă. Strategia guvernului de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2021 - 2027 arată, citând date ale Barometrului privind incluziunea romilor 2018, faptul că în 10% din gospodăriile de romi există părinţi care sunt plecaţi la muncă în străinătate, comparativ cu 4% pentru populaţia generală. *36) Art. 5: Mediul familial şi sprijinirea părinţilor în vederea dezvoltării aptitudinilor copilului; Art. 18: responsabilităţile comune ce revin părinţilor şi furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor; Art. 22: copiii aflaţi în afara ţării de origine, refugiaţi, solicitanţi de azil, migranţi sau afectaţi de migraţiune; Art. 26 şi Art. 18.3: Securitate socială şi servicii şi facilităţi de îngrijire pentru copii. Acestor grupuri de copii vulnerabili li se adaugă şi alte categorii mai restrânse, ale căror drepturi nu sunt respectate: copiii străzii, copiii cu părinţi deţinuţi, copiii victime ale diferitelor forme de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă, copii dependenţi de consumul de substanţe psihotrope*37). Situaţia copiilor străzii a fost complet ignorată la nivelul politicilor publice centrale în ultimii ani. Nu există o evidenţă a acestora la nivelul principalelor oraşe în care se înregistrează fenomenul. În 2019 funcţionau doar 8 adăposturi pentru copiii străzii, unul fiind închis în următorul an. *37) Cu excepţia copiilor străzii, celelalte categorii de copii sunt analizate şi problemele lor sunt adresate prin obiective sau măsuri în cadrul secţiunilor cu privire la sănătatea copiilor, a justiţiei pentru copii şi a combaterii violenţei. 4.1.2. Protecţie socială Transferurile sociale au un impact extrem de scăzut asupra sărăciei, în comparaţie cu majoritatea celorlalte ţări europene. Ajutorul monetar a contribuit în anul 2020, cu doar 20,4%, la reducerea ratei riscului de sărăcie a copilului, cu mult sub nivelul mediu al impactului transferurilor sociale în UE-27. Acest lucru a condus la o scădere procentuală a AROPE, după acordarea beneficiilor, de 40,9% în medie. Cu 30,1% dintre copii afectaţi de sărăcie în anul 2020, România este ţara din UE-27 cu cel mai ridicat nivel al acestui fenomen, inclusiv ca urmare a impactului scăzut al transferurilor sociale. Cea mai mare parte din resursele monetare sunt cheltuite pentru două beneficii de asistenţă socială acordate copiilor şi familiilor cu copii: alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru creşterea copilului. Alocaţia de stat reprezintă 41,5% din totalul sumei cheltuite în 2020, iar indemnizaţia pentru creşterea copilului 25,2%. Indemnizaţia pentru creşterea copilului, care se acordă timp de doi ani după naştere sau, după caz, trei ani în cazul copilului cu dizabilităţi, este printre cele mai generoase beneficii de acest tip din Europa, din perspectiva perioadei pentru care se acordă şi a nivelului faţă de veniturile realizate anterior (85%). Ea este concepută astfel încât să compenseze disponibilitatea extrem de scăzută a serviciilor de îngrijire pentru copii de vârste mici. În cazul alocaţiei de stat, în anul 2020 au fost aprobate două majorări, una*38) care a realizat actualizarea cu nivelul inflaţiei din ianuarie 2020, şi o majorare etapizată*39), pentru o perioadă de 5 ani, începând cu August 2021, care va duce la dublarea valorii alocaţiei pentru copii, la finalul perioadei urmând ca alocaţia de stat pentru copii să ajungă la 300 pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani şi 600 de lei pentru copiii de până la 2 ani şi pentru copiii cu dizabilităţi. *38) Legea nr. 214/2019 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii *39) Ordonanţa de urgenţă nr. 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii Deşi sub-finanţate per total, transferurile monetare primesc cea mai mare parte a resurselor alocate protecţiei sociale, în detrimentul serviciilor sociale. Ponderea protecţiei sociale monetare în totalul protecţiei sociale era de 67% în anul 2019*40). Din totalul cheltuielilor pentru familie şi copii, aproximativ 75% erau utilizate pentru transferuri financiare, faţă de doar 25% pentru beneficii în bunuri şi servicii, care includ cheltuielile pentru servicii sociale, la nivelul aceluiaşi an. O evaluare a serviciilor sociale destinate copilului*41) arată, pe baza opiniilor profesioniştilor din cadrul serviciilor specializate pentru copii de la nivelul DGASPC, că asistenţa socială de la nivel local este excesiv bazată pe furnizarea de beneficii sociale şi că lipsesc serviciile sociale care ar asigura componenta de prevenire, fapt apreciat ca principala cauză a separării copiilor de familia lor. *40) Eurostat *41) Stănculescu Manuela Sofia, Vlad Grigoraş, Monica Marin, Cătălina Iamandi-Cioinaru, Emil Teşliuc, Georgiana Blaj (Neculau), Bogdan Corad, Voichiţa Pop, şi Andreea Trocea. România: Copiii Din Sistemul de Protecţie a Copilului - 2014 - 2016. Sistemul de asistenţă socială este în continuare sub-dezvoltat. În ceea ce priveşte acreditarea serviciilor publice de asistenţă socială, aceasta înregistrează progrese modeste. Numărul furnizorilor de servicii acreditaţi a crescut în perioada 2014 - 2020, de la 792 la 941 în mediul rural, ajungând să acopere doar o treime din totalul comunelor din România. În mediul urban, doar 81% dintre oraşe şi municipii aveau în 2020 un serviciu public de asistenţă socială acreditat, faţă de 2014 când ponderea a fost de 73% (235). Capacitatea scăzută a serviciilor de asistenţă socială de a răspunde la nevoile locale se reflectă şi în numărul redus de personal specializat faţă de necesar, în ciuda unor îmbunătăţiri faţă de ciclul anterior de planificare strategică. Una dintre problemele critice ale sistemului de asistenţă socială este, în continuare, lipsa acută de personal la nivelul serviciilor publice de asistenţă socială, în special în mediul rural şi în oraşele mici şi slab dezvoltate economic. În pofida faptului că sistemul universitar a format peste 50.000 de absolvenţi de la reînfiinţarea învăţământului de asistenţă socială, un număr redus dintre aceştia s-au angajat în cadrul serviciilor de asistenţă socială din localităţile rurale şi din localităţile urbane mici. Numărul total al angajaţilor SPAS a crescut în perioada 2014 - 2020, de la 9261 la 14898, mai accentuat în urban (+62,7% în 2020 faţă de 2014) decât în rural (+47,4%).*42) *42) Date ANPDCA Mulţi dintre lucrătorii din sistemul de asistenţă socială nu au o pregătire de specialitate. Numărul angajaţilor cu studii de specialitate din rural (774) rămâne modest în 2020, raportat la numărul total de comune (2861). Totuşi, o evoluţie pozitivă o reprezintă faptul că cea mai accentuată creştere din 2014 în mediul rural se observă în cazul personalului cu studii superioare de specialitate (+65%), în vreme ce numărul personalului fără studii de specialitate a crescut cu 37%, iar cel al personalului cu studii postliceale cu 14%. În multe localităţi atribuţiile de asistenţă socială sunt îndeplinite, în continuare, de personal cu calificări în alte domenii şi care, de cele mai multe ori, au şi alte atribuţii în aparatul primăriei. Hotărârea de guvern nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare aduce o serie de clarificări cu privire la organizarea serviciilor publice de asistenţă socială şi a schemei minime de personal de la nivelul SPAS-urilor, însă nu obligă în continuare consiliile locale să asigure personal suficient şi calificat pentru serviciile de asistenţă socială comunitară*43). *43) Legea asistenţei sociale nr. 292/2011 prevede la articolul 40, aliniatul 4, că "în situaţia în care, din cauze obiective, nu se pot angaja asistenţi sociali sau achiziţiona serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot angaja lucrători sociali pentru realizarea activităţilor de identificare şi, după caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicită acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale", iar Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal face distincţie între serviciile de asistenţă socială de nivelul municipiilor şi oraşelor, care pot aplica "în situaţii excepţionale" prevederile articolului 40 alin. (3) şi (4) şi serviciile de asistenţă socială de la nivel de comună, pentru care primarul va asigura încadrarea asistenţilor sociali "cu prioritate". Astfel, cele mai multe SPAS-uri din mediul rural sau din oraşele mici nu sunt pregătite pentru a identifica şi a acorda servicii copiilor vulnerabili. Numeroase SPAS-uri din aceste zone asigură funcţiile specifice de asistenţă socială cu personal care nu are niciun fel de pregătire pentru a realiza evaluarea unui caz, pentru a acorda ajutorul specific în raport cu nevoile identificate sau pentru a monitoriza beneficiarii în faza de post-intervenţie. Slaba profesionalizare se explică prin lipsa resurselor bugetare: finanţarea serviciilor publice de asistenţă socială este în sarcina autorităţilor locale, cele mai afectate de lipsa resurselor fiind cele care au şi cele mai mari probleme sociale. O pondere importantă din totalul serviciilor sunt asumate de DGASPC, în special pentru a suplini deficitul de capacitate al localităţilor cu sistem de asistenţă socială subdezvoltat. Cercetările indică în domeniul protecţiei copilului, o legătură clară între nivelul de profesionalizare a serviciilor publice de asistenţă socială şi calitatea evaluării iniţiale a cazurilor şi a elaborării planurilor de servicii de către SPAS. Mai mult, există o practică la nivelul unor autorităţi locale de neasumare a responsabilităţii pentru realizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, prin simpla solicitare a preluării copilului expus riscului de separare într-un centru de primire în regim de urgenţă, caz în care responsabilitatea gestionării cazului, inclusiv a elaborării evaluării iniţiale, revine exclusiv DGASPC. Aproximativ 60% dintre copiii din sistemul de protecţie specială provin din mediul rural, iar aproximativ 15% din comunităţi-sursă, identificate ca acele zone marginalizate, sărace care prezintă o serie de probleme cumulate, precum rata ridicată a şomajului, infrastructură şi locuire precare, ceea ce conduce la separarea copilului de familie în baza altor cauze care ar putea fi abordate la nivelul serviciilor comunitare. În cazul a peste 90% dintre copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială a copilului mama este cunoscută, situaţie care reflectă un efort redus al autorităţilor de la nivel pentru identificarea şi aplicarea de soluţii de menţinere a copilului în cadrul familiei naturale*44). *44) Stănculescu Manuela Sofia, Vlad Grigoraş, Monica Marin, Cătălina Iamandi-Cioinaru, Emil Teşliuc, Georgiana Blaj (Neculau), Bogdan Corad, Voichiţa Pop, şi Andreea Trocea. România: Copiii Din Sistemul de Protecţie a Copilului - 2014 - 2016 Comunităţile locale sunt implicate marginal în rezolvarea problemelor copiilor vulnerabili. Structurile comunitare consultative, reglementate prin Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca formă prin care autorităţile administraţiei publice locale îşi îndeplinesc obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor copiilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate, au un rol încă neclar, cu foarte puţine iniţiative care să sprijine crearea şi activarea acestora la nivel local. O structură comunitară consultativă funcţională ar putea contribui, în principiu, la creşterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de prevenire, în special a familiilor cu copii care se află în risc de excluziune socială. La nivel naţional, erau create în 2020, structuri comunitare consultative la nivelul a 64% din totalul localităţilor, fără diferenţe notabile între rural şi urban, pondere care s-a menţinut constantă pe întreaga perioadă 2014 - 2020, deşi la nivelul judeţelor pot fi observate diferenţe semnificative.*45) Chiar dacă aproape două treimi dintre localităţi au structură comunitară consultativă, nu există informaţii despre numărul celor care sunt efectiv funcţionale şi participă activ la soluţionarea nevoilor de servicii sociale. *45) Doar aproximativ jumătate dintre judeţe nu au înregistrat diferenţe majore ale numărului de structuri comunitare consultative existente în 2020 faţă de 2014, în celelalte judeţe fiind observate reducerea numărului de structuri, în unele cazuri cu peste o treime (Bistriţa, Covasna, Hunedoara, Vrancea) ori chiar au dispărut (Sălaj). Există şi judeţe cu creşteri semnificative (Vâlcea, Tulcea, Braşov, Arad), în vreme ce în Alba, Constanţa, Ilfov numărul structurilor create este mic, raportat la totalul localităţilor din judeţ. Planificarea serviciilor sociale la nivel local nu se realizează pe baza unor analize de nevoi ale copiilor şi a unei proiectări adecvate pe termen mediu şi lung a capacităţii de dezvoltare. Strategiile locale pentru dezvoltarea serviciilor sociale se elaborează doar la nivelul unor judeţe şi a unor localităţi de dimensiuni mari, cu un aparat de asistenţă socială complex. Chiar şi în aceste cazuri, evaluarea nevoilor este rareori făcută în mod adecvat, pentru a fundamenta o dezvoltare adecvată a serviciilor*46). *46) ANPIS, Raport naţional privind rezultatele campaniei "Controlul de fond al serviciilor publice de asistenţă socială", 2019. Numărul centrelor de zi şi a beneficiarilor acestora au crescut semnificativ între 2014 şi 2019, dar gradul de asigurare a accesului copiilor vulnerabili la aceste servicii este încă modest şi a fost afectat de criza din 2020. De la 463 de astfel de centre active în 2014, numărul a crescut la 609 în 2019, iar creşterea numărului de beneficiari a fost de la 15.875 la 17.470. Creşterile până în 2019 se datorează în special organizaţiilor neguvernamentale şi consiliilor locale. Cele mai multe centre în 2019 erau administrate de organisme private acreditate (OPA), respectiv 313, în timp ce 204 erau administrate de consilii locale şi 92 de DGASPC. Centrele OPA aveau 11.286 de beneficiari, iar cele ale consiliilor locale 6.092. Numărul cumulat al beneficiarilor de centre de zi este extrem de dezechilibrat între judeţe. În 2019, în 9 judeţe (Mureş, Bacău, Iaşi, Alba, Galaţi, Maramureş, Timiş, Harghita, Satu Mare) plus Bucureşti se aflau peste jumătate dintre beneficiarii centrelor de zi OPA şi CL; mai mult de jumătate din totalul beneficiarilor de centre de zi organizate de DGASPC se află în Bucureşti şi Prahova. Numărul de beneficiari ai centrelor de zi organizate de OPA a scăzut în 2020 la 73% din nivelul din 2019, iar în cazul centrelor de zi OPA scăderea a fost mult mai drastică, la 39,4% din nivelul anului anterior. Numărul de angajaţi ai centrelor de zi administrate de consiliile locale a scăzut uşor în 2020 faţă de 2019, dar al celor OPA aproape s-a înjumătăţit*47). *47) Date ANPDCA Centrele de zi şi centrele rezidenţiale care lucrează în mod comprehensiv cu familia sunt reduse ca număr. În 2019 existau 120 de centre de zi pentru familiile cu copii, dintre care 66 erau administrate de furnizori privaţi de servicii sociale, număr în creştere faţă de anii anteriori. La nivelul aceluiaşi an, existau 46 de centre de îngrijire şi asistenţă pentru mamă şi copil, cu 13 mai mult decât în 2018, cele mai multe publice (33)*48). *48) MMSS, Buletin statistic în domeniul muncii şi protecţiei sociale Doar 27 de judeţe au un centru de consiliere gestionat fie de către DGASPC fie de către OPA, însă capacitatea acestor centre a fost afectată puternic de pandemie. În 2019, în Bucureşti se aflau 20% dintre beneficiari, care, alături de Maramureş şi Iaşi cumulau peste 50% din totalul beneficiarilor centrelor de consiliere. Impactul pandemiei a dus la pierderea a aproape 60% dintre angajaţi şi închiderea a peste jumătate din centrele de consiliere ale organizaţiilor private acreditate, cu o reducere de 80% a numărului de beneficiari. Consiliile locale au reuşit să menţină numărul de centre şi numărul de angajaţi, în vreme ce numărul de beneficiari a fost redus la jumătate. Centrele de consiliere ale DGASPC sunt singurul tip de serviciu pentru copii care a cunoscut o creştere a numărului de beneficiari în 2020 (+18,5%) faţă de 2019, însă cu o concentrare a beneficiarilor în 5 judeţe, respectiv Arad, Brăila, Constanţa, Dâmboviţa şi Dolj, care cumulau peste 2/3 din totalul beneficiarilor (4173). Centrele de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi sunt disponibile într-un număr scăzut de judeţe, pandemia afectând inclusiv capacitatea acestor servicii. Centre de recuperare aflate în subordinea consiliilor locale funcţionau în 2019 în doar 4 judeţe, respectiv Buzău, Constanţa, Satu Mare şi Teleorman, cu un număr cumulat de 152 de beneficiari, în vreme ce OPA gestionau centre de recuperare în 14 judeţe, pentru 728 de beneficiari. Restricţiile cauzate de pandemie au afectat cel mai puternic acest sector în cazul OPA, cu o scădere a capacităţii cu 80%, în vreme ce în centrele de recuperare de la consiliile locale numărul beneficiarilor s-a redus în 2020 cu 20%. În cadrul DGASPC-urilor, în 2019, funcţionau 97 de centre de recuperare, cu 6526 de beneficiari, iar impactul restricţiilor pandemiei a fost cel mai redus pentru acest tip de serviciu, numărul beneficiarilor în 2020 fiind cu 10,5% mai mic decât în anul anterior. 4.1.3. Protecţie specială Numărul total de copii din sistemul de protecţie specială a scăzut, însă reducerea numărului de intrări în sistem este insuficientă. Numărul total de copii în sistemul de protecţie specială a scăzut de la 58.103 (din care 9.840 copii cu dizabilităţi) în iunie 2015 la 47.029 (din care 8.408 copii cu dizabilităţi) în iunie 2021. Totuşi, reducerea numărului de intrări este în continuare insuficientă, de la 4.572 în primul semestru al anului 2015 la 4.137 în primul semestru al anului 2021. Sistemul de protecţie specială înregistrează, prin preluarea copiilor separaţi de familie, deficitele de performanţă ale tuturor serviciilor sociale pentru familiile cu copii, cum ar fi cele de asistenţă socială, ocupare, locuire, educaţie sau sănătate. Numărul de copii beneficiari ai serviciilor de prevenire a crescut cu 23% în perioada 2014 - 2019, însă a scăzut ulterior, pe fondul crizei pandemice, la 53.924 în 2020, cele mai afectate fiind serviciile de prevenire care funcţionează în subordinea consiliilor locale. Numărul copiilor reintegraţi în familia naturală în primul semestru al anului 2021 a fost de 1.314 copii şi tineri faţă de 1.635 în aceeaşi perioadă a anului 2015. În România, în medie un copil petrece în sistemul de protecţie socială 7,5 ani, această durată fiind şi mai ridicată în cazul copiilor cu dizabilităţi*49). *49) Stănculescu Manuela Sofia, Vlad Grigoraş, Monica Marin, Cătălina Iamandi-Cioinaru, Emil Teşliuc, Georgiana Blaj (Neculau), Bogdan Corad, Voichiţa Pop, şi Andreea Trocea. România: Copiii Din Sistemul de Protecţie a Copilului - 2014 - 2016. Sistemul de protecţie specială a continuat să înregistreze progrese privind tranziţia de la modelul instituţionalizat la cel de sprijin în comunitate, consemnate atât de raportul de ţară al României*50), cât şi de raportul de evaluare al Strategiei anterioare. *50) Raportul de ţară din 2020 privind România care însoţeşte documentul COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ ŞI EUROGRUP Semestrul european 2020: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele structurale, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi rezultatele bilanţurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 {COM(2020) 150 final}. Numărul serviciilor de tip rezidenţial a scăzut lent. În 2020, numărul total al serviciilor de tip rezidenţial era de 1410, din care 1102 servicii de tip rezidenţial publice şi 308 în subordinea organismelor private acreditate. Numărul total al acestor servicii s-a redus uşor în perioada 2014 - 2020, de la 1513 la 1410 (-8%), mai accentuat în cazul celor aflate în subordinea OPA (- 14%) faţă de sistemul public unde funcţionau cu 4% mai puţine servicii faţă de 2014. Din totalul celor 1376 servicii de tip rezidenţial existente la iunie 2021, un număr de 271 servicii de tip rezidenţial (260 servicii de tip rezidenţial publice şi respectiv 11 servicii de tip rezidenţial private) erau destinate copiilor cu dizabilităţi. În sistemul public, reducerile s-au înregistrat pentru centrele de plasament modulate şi centrele de primire în regim de urgenţă, în vreme ce numărul apartamentelor, caselor de tip familial şi centrelor maternale a crescut. În cazul organismelor private acreditate, casele de tip familial rămân serviciul cu ponderea cea mai importantă în 2020 şi cu cea mai mică reducere a numărului faţă de 2014. Numărul de copii din serviciile de tip rezidenţial a scăzut mai accentuat decât numărul de servicii de tip rezidenţial. Numărul copiilor aflaţi în servicii de tip de rezidenţial DGASPC a scăzut de la 17.453 în 2014 la 10.968 în 2020 (-37,2%), tendinţa de scădere fiind chiar mai puternică în cazul copiilor cu dizabilităţi, al căror număr a scăzut la aproape jumătate faţă de 2014, la 3926 de copii în 2020. În paralel, numărul de copii din centrele OPA a scăzut la rândul său, de la 4807 la 2993 în acelaşi interval. În continuare însă, copiii cu dizabilităţi şi cei care provin din familii cu venituri mici şi de etnie romă sunt mult mai expuşi riscului de a ajunge în sistemul de protecţie specială. Aproape 30% dintre copiii aflaţi în plasament au o dizabilitate, şi majoritatea acestora se află în centre de plasament de mari dimensiuni.*51) *51) Raport de progres în domeniul protecţiei drepturilor copilului în România, 2018, https://tdh.ro/sites/default/files/2020-02/Child-Rights-raport-30-de-ani-de-drepturi-ale-copilului-in-România.pdf Numărul copiilor instituţionalizaţi cu vârste sub 3 ani şi sub 7 ani a scăzut şi mai accentuat decât populaţia de copii instituţionalizaţi. Numărul copiilor sub 3 ani a scăzut cu 60% între 2014 şi 2020. În anul 2018, interzicerea instituţionalizării pentru copii de vârste mici a fost extinsă până la pragul vârstei de 7 ani*52), dar numărul copiilor mai mici de 7 ani a scăzut şi anterior legiferării, cu 73% din 2014 până în 2020. Totuşi, în continuare, în sistemul de protecţie specială există 267 de copii cu vârste sub 3 ani şi 605 cu vârste sub 7 ani, în condiţiile în care Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, permite, ca derogare, doar instituţionalizarea copiilor cu dizabilităţi severe, cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate. *52) Legea nr. 286/2018 pentru modificarea alineatelor (1) şi (2) ale articolului 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, a modificat limita inferioară de vârstă la care un copil poate fi instituţionalizat. Numărul copiilor care beneficiază de servicii de tip familial a scăzut per ansamblu, în special ca urmare a scăderii celor plasaţi la rude. Între 2014 şi 2020, numărul copiilor pentru care a fost instituită o măsură de protecţie la o familie/persoană/rudă sau asistent maternal a scăzut cu 1272 copii, sau o reducere procentuală de 3,7%. Diferenţa de-a lungul timpului se datorează scăderii numărului de copii plasaţi la familia extinsă, respectiv la rude până la gradul IV, care a scăzut de la 13.640, din care 1.058 cu dizabilităţi în 2014 la 11.872 (-13,0%), din care 987 cu dizabilităţi în 2020, scăderea fiind mai accentuată începând cu 2018. În aceeaşi perioadă, numărul de copii aflaţi în plasament la alte familii sau persoane a crescut de la 3858, din care 387 cu dizabilităţi la 4325 (+12%) din care 525 cu dizabilităţi. Numărul de copii aflaţi la asistent maternal angajat al DGASPC s-a menţinut aproape constant, cu 17.803 de copii, din care 3.505 cu dizabilităţi, beneficiari ai acestei măsuri de protecţie specială la finalul anului 2020. Numărul asistenţilor maternali profesionişti a scăzut cu aproape 400 de persoane din 2014, ajungând la 11.680 în 2020, ceea ce indică o încărcătură mai mare de copii în medie. Formele de sprijin acordate tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie socială sunt încă insuficiente. Un raport recent*53) arată faptul că cei aproximativ 3000 de tineri care părăsesc anual sistemul de protecţie specială se confruntă cu o serie de probleme pentru care nu există servicii adecvate de sprijin. Aceştia au deprinderi de viaţă independentă insuficiente şi nivel de educaţie mai scăzut decât copii din familii şi nu au, de cele mai multe ori, nicio şansă de a-şi asigura o existenţă sustenabilă pe cont propriu. Legea nr. 272/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede dreptul la o indemnizaţie egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară acordată la momentul ieşirii din sistemul de protecţie specială. Alte prevederi, precum cele privind dreptul de acces la o locuinţă*54) sunt puse rareori în aplicare. Vârsta medie a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie specială este 19.8 ani, în vreme ce vârsta medie a tinerilor care părăsesc casa părinţilor este de 28.1 ani*55). *53) Alexandru Toth, Daniela Mita. Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie specială din România - raport de cercetare, 2020 *54) Legea pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale *55) Alexandru Toth, Daniela Mita. Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie specială din România - raport de cercetare, 2020. 4.2. Sănătate Dreptul tuturor copiilor de a beneficia de atingerea celui mai înalt standard de sănătate şi accesul universal la servicii de sănătate de calitate sunt susţinute de cele mai importante documente strategice, pe plan internaţional şi naţional. Aceste drepturi sunt promovate de Convenţia ONU privind drepturile copilului*56), de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă*57) cât şi de alte numeroase documente strategice adoptate la nivelul Uniunii Europene*58), *59). În România, cadrul strategic include şi susţine sănătatea copiilor ca prioritate naţională*60), iar Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, prevede accesul gratuit la servicii al copiilor*61). Cu toate acestea, starea de sănătate a copiilor din România rămâne deficitară, atât în ceea ce priveşte dreptul la supravieţuire şi dezvoltare, cât şi în privinţa atingerii celei mai bune stări de sănătate posibile. *56) UNCRC: Art. 24 prevede dreptul copiilor de a beneficia de atingerea celui mai înalt standard de sănătate, necesitatea şi urgenţa adoptării de măsuri pentru diminuarea mortalităţii infantile şi a mortalităţii în rândul copiilor în general, necesitatea de a dezvolta serviciile de îngrijire pre şi postnatală şi serviciile destinate copiilor, necesitatea de a dezvolta facilităţi pentru tratamentul bolilor şi pentru reabilitarea sănătăţii, pentru asigurarea asistenţei medicale necesare tuturor copiilor, cu accent pe dezvoltarea asistenţei medicale primare şi a serviciilor de medicină preventive, pe îndrumare pentru părinţi şi pe servicii de planificare familială. *57) Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă prevede la obiectivul 3 "Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea stării de bine pentru toţi şi la toate vârstele", incluzând reducerea mortalităţii materne, şi a deceselor infantile şi la copiii sub 5 ani, cu accent pe decesele prevenibile, reducerea bolilor transmisibile (HIV, tuberculoza, hepatita şi bolile transmisibile prin apă), controlul bolilor netransmisibile şi reducerea mortalităţii premature (inclusiv prin intervenţii de stil de viaţă sănătos în toate etapele vieţii), reducerea la jumătate a accidentelor de trafic, asigurarea serviciilor de planificare familială (inclusiv pentru adolescenţi), prevenirea abuzului de substanţe şi alcool şi asigurarea acoperirii universale cu serviciile medicale de bază, accesul la vaccinuri şi medicamente esenţiale, astfel încât "nimeni să nu fie lăsat în urmă". *58) Strategia UE pentru protecţia drepturilor copilului prevede măsuri pentru îndeplinirea responsabilităţii comune de a respecta, proteja şi îndeplini drepturile fiecărui copil şi de a construi împreună cu copiii societăţi mai sănătoase, mai echitabile, cu accent pe asigurarea vaccinării împotriva principalelor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare, pe adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi activ (inclusiv dietă sănătoasă) şi pe prioritizarea sănătăţii mintale. *59) Garanţia pentru copii prevede că doar anumite servicii pentru copil sunt gratuite în statele membre şi că disponibilitatea limitată a serviciilor medicale, în special în zone rurale, sărace sau izolate, lipsa de adaptare a serviciilor la nevoile beneficiarilor, lipsa de informaţii privind existenţa serviciilor, formalităţile administrative sunt barierele principale de acces la servicii. *60) Hotărârea Guvernului nr. 1113/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014 - 2016 *61) Legea privind reforma în sănătate nr. 95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, art. 224 alin. (1) lit. a. prevede că toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, studenţi-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 - 6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti beneficiază de asigurare de sănătate fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 4.2.1. Mortalitatea în rândul copiilor Mortalitatea copiilor din România rămâne ridicată pentru toate grupele de vârstă şi este grevată de cauze evitabile, ce afectează astfel dreptul la supravieţuire. Mortalitatea infantilă, sub vârsta de 1 an, rămâne încă foarte ridicată în România, comparativ cu UE27. România a avut istoric o mortalitate infantilă foarte ridicată şi în ciuda scăderii constante a acestui indicator de aproape trei decenii, rata de mortalitate infantilă din ţara noastră rămâne a doua cea mai mare din UE (Fig. 3.1). În anul 2019, rata de mortalitate infantilă în România a fost de 5,8 decese la 1000 născuţi vii, faţă de 3,4 decese în UE 27*62). Tendinţa de evoluţie a indicatorului în România este favorabilă, cu o scădere procentuală de 23% faţă de anul 2015, în timp ce în UE scăderea a fost de doar 6%, dar decalajul rămâne încă ridicat*63). Circa 60% din totalul deceselor infantile au drept cauze principale malformaţii (21%) şi afecţiuni cu origine perinatală (39%), dar se menţine şi o pondere mare (de circa 24%) a deceselor prin boli respiratorii acute, potenţial evitabile. *62) Eurostat. Mortalitatea infantilă *63) Eurostat. Mortalitatea infantilă. Există diferenţe teritoriale importante ale ratei de mortalitate infantilă, determinate de o serie de factori socio-economici asociaţi. Astfel, există diferenţe între regiuni - 2,3 decese/1000 născuţi vii în Regiunea Bucureşti-Ilfov, 4,9 în regiunea Nord-Est, faţă de 6,8 în regiunea Centru şi 8,5 în Sud-Est, între judeţe - 2,6 decese/1000 născuţi vii în Bucureşti sau 3,1 în Iaşi, faţă de 14,5 în Tulcea sau 9,4 în Constanţa şi, în special, între mediile de rezidenţă, în defavoarea mediului rural*64). Mortalitatea infantilă are o componentă neonatală, care vizează decesele în prima lună de viaţă, determinate în special de malformaţii şi cauze perinatale, şi una postneonatală, care vizează decesele după vârsta de o lună. În special cea postneonatală are un determinism social important, mortalitatea după vârsta de o lună fiind profund influenţată de nivelul socio-economic şi educaţional al familiei, de gradul de dezvoltare a zonei geografice în care se naşte copilul, implicit de acoperirea cu servicii medicale şi calitatea acestora, dar şi de gradul de urmărire a sarcinii şi de pregătirea pentru sarcină a mamei şi a familiei în general*65). *64) Institutul Naţional de Statistică. Tempo on-line. Decese 0-1 ani şi născuţi vii pe regiuni. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table *65) Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Nou născuţii - îmbunătăţirea supravieţuirii şi a stării de bine. 2021. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/newborns-reducing-mortality O problemă serioasă în România este reprezentată de modul fragmentar de urmărire a sarcinii. În sistemul de asigurări sociale de sănătate, femeia gravidă este, prin lege, considerată persoană asigurată, chiar şi în cazul în care nu are venit şi nu plăteşte contribuţia de asigurare la sistemul de sănătate. Urmărirea sarcinii cu parametrii de sănătate în afara riscurilor este decontată ca serviciu pentru medicul de familie, iar urmărirea sarcinii cu risc se realizează prin serviciul de specialitate de obstetrică-ginecologie. Cu toate acestea, serviciile de sănătate la toate nivelurile utilizează o abordare mai curând pasivă în urmărirea sarcinii şi oferă servicii la solicitare, astfel încât urmărirea corectă a sarcinii depinde foarte mult de măsura în care femeia gravidă se prezintă la controalele medicale necesare. Acest lucru presupune ca femeia să aibă suficiente informaţii despre importanţa controalelor prenatale, despre modul în care le-ar putea obţine, despre localizarea serviciilor, modul de programare precum şi faptul că ele sunt, în mare parte, gratuite, cel puţin în anumite condiţii sau la numite niveluri de servicii. În sistemul asigurărilor sociale de sănătate, pachetele de servicii acordate la nivelul asistenţei medicale primare şi asistenţei medicale ambulatorii de specialitate pentru specialităţile clinice, cuprind consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuziei, astfel: () la nivelul medicului de familie: luarea în evidenţă în primul trimestru, supravegherea lunar din luna a 3-a până în luna a 7-a, supravegherea de două ori pe lună din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv, urmărirea lăuzei, la domiciliu, la externarea din maternitate, urmărirea lăuzei, la domiciliu, la 4 săptămâni de la naştere; În cadrul supravegherii, femeia gravidă beneficiază şi de: - promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni; – recomandare testare pentru HIV, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, lues a femeii gravide; – alte investigaţii paraclinice necesare, dintre cele prevăzute în pachetul de bază. () la nivelul ambulatoriului de specialitate: consultaţii pentru supravegherea evoluţiei sarcinii şi lăuziei - o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi o consultaţie în primul trimestru de la naştere, servicii medicale pentru care nu se solicită bilet de trimitere de la medicul de familie. În fapt, conform ghidurilor de practică medicală, nu se cunoaşte exact proporţia femeilor gravide cu urmărire corectă a sarcinii. Mortalitatea este ridicată în România atât la copilul mic, cât şi la şcolari şi adolescenţi (32, 16, 18 şi 43 decese la 100000 copii pentru grupele de vârstă 1 - 4 ani, 5 - 9 ani, 10 - 14 ani şi respectiv 15 - 19 ani)*66). O parte importantă dintre decesele la aceste grupe de vârstă, peste jumătate în cazul fiecărei grupe, sunt, ca şi în cazul copilului sub un an, evitabile, fiind vorba în particular de decese prin boli respiratorii acute şi accidente. Decesele prin boli respiratorii acute apar în special ca urmare a unor infecţii respiratorii netratate, care progresează acut spre forme severe de bronhopneumonie. Proporţia deceselor prin accidente creşte de la 27% din totalul deceselor la grupa de vârstă 1 - 4 ani la 52% la grupa de vârstă 15 - 19 ani.*67). O treime dintre decesele apărute la copiii de 10 - 14 ani şi jumătate din cele apărute la grupa de vârstă 15 - 19 ani sunt atribuibile accidentelor sau cauzelor externe. *66) Institutul Naţional de Statistică. Tempo on line *67) Institutul Naţional de Sănătate Publică. Decesele pe cauze, 2019 4.2.2. Tulburări de creştere şi dezvoltare a copiilor Unii copii întâmpină deficite de creştere şi dezvoltare şi nu îşi ating cea mai bună stare de sănătate. Diagnosticul problemelor de creştere şi dezvoltare nu este de multe ori făcut la timp, ceea ce întârzie referirea şi accesul la servicii de specialitate. Ultimul studiu anual al Institutului Naţional de Sănătate Publică*68), având ca bază examenele medicale profilactice de bilanţ al stării de sănătate efectuate anual preşcolarilor la intrarea în grădiniţă şi elevilor din clasa I, a IV-a, a VIII-a şi a XII-a şi din şcoli profesionale, relevă faptul că 29% dintre copii sunt "dizarmonici", categorie cu uşoară predominanţă în mediul urban şi, de asemenea, mai frecvent prin plus de greutate pentru vârstă. De asemenea, aproximativ 33% dintre copiii din urban şi 15% dintre cei din rural prezentau cel puţin o cauză cronică de afectare a stării de sănătate, între care cel mai frecvent s-au consemnat afectări oculare şi obezitatea de cauză neendocrină. Deşi în acest studiu au fost examinaţi peste 559.000 copii din punct de vedere al dezvoltării fizice şi psihice şi al stării de sănătate, concluziile nu pot fi generalizate, deoarece copiii din mediul rural au fost mai puţin reprezentaţi, iar copiii care nu frecventează şcoala nu au fost incluşi, deoarece examinarea de bilanţ a stării de sănătate s-a realizat prin unităţile de învăţământ. În plus, chiar pentru copiii şcolari, participarea la examinare a fost influenţată de acoperirea cu medici şcolari, prezenţi doar în urban şi insuficienţi, şi de implicarea medicilor de familie. În ceea ce priveşte examinarea medicală propriu-zisă, ea poate să varieze de la un profesionist la altul, fiind necesară actualizarea metodologiei şi organizarea unor schimburi de bună practică la nivel judeţean sau naţional. *68) Institutul Naţional de Sănătate Publică. Raportul naţional de sănătate a copiilor şi tinerilor din România. 2019 https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2021/01/Raport-Naţional-de-Sănătate-a-Copiilor-si-Tinerilor-din-România-2019-2.pdf Problemele de creştere şi dezvoltare în rândul copiilor par asociate în special excesului de greutate şi, mai rar, deficitului acesteia şi sunt asociate unor carenţe în alimentaţie. Circa 64% dintre copiii din România au greutate normală pentru vârstă, restul fiind supraponderali (16.6%), obezi (13.9%) şi într-o măsură mai redusă sub-ponderali (5.9%). Proporţiile supraponderalităţii şi obezităţii par să scadă uşor cu vârsta şi sunt mai evidente la fete decât la băieţi. De asemenea, este important de subliniat faptul că o greutate crescută pentru vârstă nu exclude posibilitatea unor carenţe alimentare, determinate de lipsa consumului de legume sau fructe, ci indică, mai curând, asocierea unor obiceiuri alimentare mai puţin sănătoase, cum ar fi consumul predilect de alimente înalt procesate şi bogate caloric, dar sărace nutriţional, posibil asociate cu un nivel redus de activitate fizică. Astfel, copiii cu greutate mare pentru vârstă sunt candidaţi serioşi la supraponderalitate şi obezitate în viaţa adultă şi implicit la un risc mai mare pentru unele boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardio- şi cerebrovasculare, diabetul zaharat, sau unele cancere. 4.2.3. Bolile infecţioase Tuberculoza la copii rămâne încă o problemă de sănătate publică, cu profunde implicaţii asupra potenţialului de dezvoltare al acestora, deşi se constată o uşoară scădere a numărului de cazuri faţă de anul 2015. Astfel, în anul 2015 s-au notificat 655 cazuri de tuberculoză la copii, ceea ce reprezenta 4.3% din cazurile de TB din România şi o treime din cazurile de TB la copii notificate în statele UE*69). În anul 2019, cazurile de tuberculoză la copil notificate de România s-au redus la 392, reprezentând 3.4% din totalul cazurilor înregistrate în ţară şi respectiv 20% din totalul cazurilor TB la copii în UE. Cu toate acestea, rata de notificare, de 12,9 cazuri/100000 locuitori, rămâne cea mai ridicată din UE şi de 5 ori peste medie (2,4 cazuri la 100000 locuitori în UE)*15). Prevenirea şi tratamentul tuberculozei se realizează în mod gratuit pentru toate persoanele, copii şi adulţi, indiferent de statutul de asigurat. Adresabilitatea scăzută a pacienţilor în sistemul de sănătate se datorează în principal lipsei de informare a acestora, respectiv a barierelor culturale. În sistemul de asigurări sociale de sănătate s-a asigurat administrarea tratamentului în cadrul pachetului de servicii medicale de bază din asistenţă primară. Serviciul de administrare schemă tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, se acordă asiguraţilor de pe lista proprie a medicului de familie, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 6/2018 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1171/2015 pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei. *69) Centrul European pentru controlul bolilor. Monitorizarea şi cercetarea tuberculozei în Europa 2021. https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/tuberculosis-surveillance-monitoring-Europe-2021.pdf 4.2.4. Acces limitat la servicii de sănătate de tip preventiv şi curativ Accesul la medicii de familie nu este universal în practică şi gradul în care aceştia oferă anumite servicii gratuite nu este monitorizat. Sistemul de sănătate din România consideră copilul ca asigurat fără plata contribuţiei, ceea ce se traduce prin faptul că orice copil are, în principiu, acces gratuit la toate serviciile de sănătate incluse în pachetul de bază*70) de servicii medicale şi în programele naţionale de sănătate. Ca o primă fază de acces la sistem, copii ar trebui să fie înscrişi pe listele medicilor de familie, acesta fiind primul nivel de servicii, care asigură asistenţa medicală primară şi referirea către alte servicii. În sistemul asigurărilor sociale de sănătate, medicii de familie au obligaţia să înscrie copiii care nu au fost înscrişi pe lista unui medic de familie, odată cu prima consultaţie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestuia. Nou-născutul va fi înscris pe lista medicului de familie care a îngrijit gravida, imediat după naşterea copilului, dacă părinţii nu au altă opţiune. Pentru anii 2018 - 2020, numărul de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 3 ani înscrişi pe listele medicilor de familie a fost mai redus cu 11-13% faţă de populaţia rezidentă de aceeaşi grupă de vârstă raportată de INS*71, 72). Medicii de familie sunt plătiţi suplimentar pentru unele tipuri de servicii preventive, printre care se află şi consultaţiile periodice active pentru copii, care urmăresc "creşterea şi dezvoltarea, starea de nutriţie şi practicile nutriţionale şi depistarea precoce a riscurilor specifice grupei de vârstă/gen"*73). Fiecare copil are dreptul la o consultaţie periodică activă, cel puţin anual, în funcţie de vârstă. Copiii mici au dreptul la examinări mai frecvente. Nu există însă date privind măsura în care copiii au acces în practică la aceste consultaţii*74). *70) Pachetul de servicii de bază este pachetul de servicii medicale care se acordă tuturor asiguraţilor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii, fiind aprobat prin hotărâre a Guvernului. *71) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Raport privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în anul 2020. Disponibil la: http://www.cnas.ro/page/rapoarte-de-activitate.html *72) Institutul Naţional de Statistică. Tempo on-line. Populaţia rezidentă la 1 ianuarie pe grupe de vârstă, sexe şi medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe. *73) Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. *74) Numărul de consultaţii periodice active efectuate anual nu este inclus în raportările publice ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, deci nu se poate aprecia gradul de acces al copiilor la acest serviciu. Asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari au o componentă mai mare de activitate pe teren, au obligaţia de a avea activitatea în proporţie de 80% în teren şi, deşi ei adresează servicii de asistenţă medicală comunitară în sistem integrat tuturor grupelor de vârstă, acordă o atenţie deosebită problemelor medicale ale copilului şi gravidei. Atribuţiile sunt reglementate prin legislaţie specifică şi acoperă o varietate mare de probleme medico- sociale, foarte diverse. La momentul elaborării strategiei, aceştia sunt profund subdimensionaţi din punct de vedere numeric, dar se depun eforturi de către Ministerul Sănătăţii pentru acoperirea măcar cu un asistent medical comunitar a tuturor zonelor rurale fără acoperire cu servicii medicale de asistenţă medicală primară (la sfârşitul anului 2021 erau angajaţi 1.850 de asistenţă medicali comunitari şi 465 de mediatori sanitari). Accesul la tratament în cazul copiilor cu afecţiuni cronice sau cu dizabilităţi, care au nevoie de servicii de specialitate, ar putea fi îmbunătăţit. Sistemul de sănătate ar trebui să asigure/să favorizeze identificarea precoce a problemelor cronice de sănătate la nivelul asistenţei primare şi să îi direcţioneze cât mai rapid şi mai ţintit pe aceşti copii către servicii de specialitate, pentru terapie curativă şi/sau de servicii de abilitare/reabilitare, după caz. Traseul copilului cu probleme cronice de sănătate între furnizori de servicii medicale de diferite tipuri depinde mult de perseverenţa părinţilor de a identifica furnizorii de servicii şi de a obţine programări. Furnizorii de servicii medicale de abilitare/reabilitare pentru copiii cu dizabilităţi sunt insuficienţi raportat la nevoi, atât ca distribuţie geografică, cât şi ca număr şi tip de profesionişti care furnizează servicii medicale şi servicii conexe actului medical, cum ar fi logopedul, psihologul, kinetoterapeutul. Acest aspect este direct proporţional cu disponibilitatea furnizorilor de acest tip pentru a încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate în vederea acordării acestor servicii medicale. Sănătate orală în rândul copiilor este precară şi nu sunt suficiente statistici cu privire la aceasta. Indicatorii de sănătate orală stabiliţi de OMS nu se mai raportează din anul 2003, iar serviciile stomatologice sunt organizate ca forme liberale de practică, astfel că nu mai sunt solicitate date/raportări privind sănătatea orală a persoanelor tratate. În acest sens, este cunoscut că în anul 2020, în România s-au rambursat prin CNAS 993.358 "acte terapeutice" stomatologice, fără a se preciza câte dintre acestea sunt destinate copiilor*75). *75) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Raport de activitate. 2020. http://www.cnas.ro//theme/cnas/is/ckeditor/filemanager/userfiles/Raport_activitate_CNAS_2020.pdf Copiii cu dizabilităţi, cei care provin din familii cu nivel socio-economic precar sau din mediul rural au o probabilitate mai redusă de a-şi atinge cea mai bună stare de sănătate posibilă şi sunt mai afectaţi de barierele de acces existente 4.2.5. Comportamente la risc şi accesul la educaţie pentru sănătate Copiii şi adolescenţii din România nu au acces sistematic şi într-un mod integrat la educaţie pentru sănătate furnizată de personal instruit, disciplina educaţie pentru sănătate fiind opţională; alegerea acestei discipline fiind puţin frecventă, doar un număr redus dintre aceştia beneficiază de educaţie pentru sănătate (aproximativ 6%). Copiii din România au o prevalenţă mare a unor comportamente la risc, nesănătoase, privind nutriţia, activitatea fizică, fumatul sau consumul de alcool, comportamente care pe termen lung, în viaţa adultă, predispun la patologie cronică. Peste jumătate dintre copiii de 11 ani din România nu mănâncă zilnic micul dejun şi peste jumătate dintre adolescenţi nu mănâncă zilnic fructe şi legume. Pe de altă parte, 37% dintre fetele de 11 ani şi 33% dintre băieţii de aceeaşi vârstă consumă zilnic dulciuri, iar proporţia creşte cu vârsta. Comportamentul nutriţional corect, reprezentat în esenţă de asigurarea a trei mese principale zilnic, între care cea mai importantă este micul dejun, consumul a cinci porţii de fructe şi legume zilnic, evitarea alimentelor înalt procesate şi a dulciurilor este foarte important atât pentru asigurarea unui ritm firesc de creştere şi dezvoltare, cât şi pentru menţinerea stării de sănătate în viaţa adultă. Din aceste considerente este foarte important ca toţi copiii să beneficieze de o educaţie nutriţională adecvată, care să îi ajute să îşi creeze deprinderi alimentare adecvate, pe termen lung. În acest sens, medicii de familie în cadrul consultaţiilor preventive, consultaţii periodice active, oferite persoanelor cu vârsta între 0-18 ani, au ca scop identificarea şi intervenţia specifice grupei de vârstă/sex şi presupun inclusiv consiliere privind stilul de viaţă sănătos, activitatea fizică şi nutriţia, care se face în funcţie de grupa de vârstă prin screening-ul obezităţii şi utilizarea indicelui de masă corporală- IMC, prevenirea accidentelor, fumatului, consumului de alcool, droguri, precum şi a violenţei. Igiena orală este deficitară şi nu există programe de susţinere a unor comportamente sănătoase. Numai 59% dintre fetele de 11 ani şi 48% dintre băieţi se spală pe dinţi cel puţin o dată pe zi. Proporţia creşte cu vârsta la fete, dar scade la băieţi. Lipsa deprinderii de a se spăla regulat şi corect pe dinţi în rândul unei proporţii considerabile de copii are implicaţii pe termen lung în afectarea sănătăţii orale. Starea de sănătate a dinţilor este în strânsă legătură cu starea generală de sănătate şi influenţează major comportamentul nutriţional pe termen lung, de aceea este foarte important pentru toţi copiii să aibă deprinderile de bază pentru îngrijirea dinţilor, iar aceste deprinderi să constituie scopul unor programe sistematice şi eficace de educaţie pentru sănătate. Copiii au un nivel scăzut de activitate fizică şi mulţi dintre ei alocă timp excesiv utilizării tehnologiilor de comunicare. Numai 15% dintre fetele de 11 ani şi 21% dintre băieţi au un nivel minim de activitate fizică, cel puţin o oră de activitate fizică moderată sau intensă zilnic, iar această situaţie nu se îmbunătăţeşte cu vârsta, şi este mai severă comparativ cu situaţia dintr- un studiu precedent realizat în anul 2014, afectând în special fetele. Crearea deprinderii de a avea un nivel adecvat de activitate fizică este o premisă esenţială a asigurării stării de sănătate pe termen lung, activitatea fizică fiind deosebit de importantă pentru menţinerea greutăţii şi pentru preîntâmpinarea unor boli cronice severe, cum ar fi bolile cardiovasculare, unele cancere, bolile psihice, în viaţa adultă. 42% dintre fetele de 11 ani şi 45% dintre băieţi raportează un ritm intens de utilizare a tehnologiei digitale pentru comunicarea cu prietenii şi situaţia se accentuează cu vârsta. Timpul lung de utilizare a tehnologiei are implicaţii în dezvoltarea copilului, afectând sănătatea fizică, prin diminuarea nivelului de activitate fizică, afectarea posturii, favorizarea creşterii în greutate, scăderea capacităţii de socializare, dar şi starea de bine psihologică. Consumul de alcool şi de tutun înregistrează prevalenţe ridicate, sau în creştere în rândul copiilor*76,77). De asemenea, consumul de droguri, deşi mai rar ca frecvenţă declarată, trebuie luat în considerare ca problemă de sănătate publică. *76) Inchley J, Currie D, Budisavljevic S, Torsheim T, Jastad A, Cosma A et al., editura. O privire asupra sănătăţii şi bunăstării adolescenţilor. Cercetare privind comportamentul de sănătate în rândul copiilor de vârstă şcolară, în Europa şi Canada 2017/2018. Raport internaţional. Volumul 2. Date relevante. Copenhaga: OMS Oficiul Regional pentru Europa; 2020. Licenţa: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.. https://www.euro.who.int/en/health-topics/Life-stages/child-and-adolescent-health/health-behaviour-in-school-aged-children-hbsc/publications/2020/spotlight-on-adolescent-health-and-well-being.-findings-from-the-20172018-health-behaviour-in-school-aged-children-hbsc-survey-in-europe-and-canada.-internaţional-report.-volume-1.-key-findings *77) Institutul Naţional de Sănătate Publică. Raportul naţional al stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din România. 2019. Disponibil la: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2021/01/Raport-Naţional- de-Sănătate-a-Copiilor-si-Tinerilor-din-România-2019-2.pdf Copiii şi adolescenţii nu au acces sistematic la educaţia pentru sănătatea reproducerii şi comportamentul sexual sănătos, cei mai mulţi dintre ei neavând cunoştinţe şi deprinderi esenţiale în această privinţă. Serviciile de sănătatea reproducerii nu au mai fost vizibile între priorităţile din domeniul sănătăţii în ultimii ani, cel puţin din perspectiva accesului universal, în particular pentru adolescenţi. Medicii de familie, în cadrul consultaţiilor preventive acordate copiilor cu vârsta de 6-9 ani au în vedere şi evaluarea dezvoltării pubertare/mesaje de consiliere ţintite pentru copii privind stilul de viaţă sănătos care să vizeze activitatea fizică, nutriţia, prevenirea accidentelor, uzul de substanţe/examenul de bilanţ fundamental, la împlinirea vârstei de intrare în clasa pregătitoare, iar pentru copii cu vârsta cuprinsă între 10-17 ani medicul de familie efectuează anual, examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare, inclusiv: consiliere şi screening BTS, la cei cu comportament la risc/recomandare VDRL sau RPR/screening-ul depresiei/informarea fetelor şi părinţilor privind beneficiile vaccinării opţionale anti-HPV/indicaţie vaccinare HPV/consiliere privind stilul de viaţă sănătos: activitate fizică, nutriţie, prevenire accidente, fumat, alcool, droguri, violenţă/consiliere pentru planificare familială pentru adolescenţii care au început viaţa sexuală. Medicii de familie pot furniza servicii de consiliere privind planificarea familială şi indicarea unei metode contraceptive, la nivelul a două consultaţii pe an calendaristic pentru fiecare persoană, inclusiv cele neasigurate. Din păcate, date statistice privind volumul anual al acestor servicii şi utilizarea de către adolescenţi nu sunt disponibile public. În anii 1990 - 2000 s-au înfiinţat şi câteva sute de cabinete de planificare familială, la care aveau acces şi adolescenţii, dar aceste cabinete nu au mai fost evaluate sau dezvoltate în ultimii ani. De asemenea, subprogramul naţional care viza furnizarea de mijloace contraceptive gratuite pentru femei vulnerabile, inclusiv pentru adolescente, nu se mai implementează, pentru că a scăzut constant interesul medicilor de familie pentru acest program. Studii efectuate pe adolescenţii din România relevă prevalenţe mari ale unor comportamente sexuale la risc, în principal o frecvenţă mare a actului sexual neprotejat, ceea ce se asociază cu riscul unor boli grave cum ar fi HIV, hepatită B, alte boli cu transmitere sexuală*78), Astfel, una din opt fete de 15 ani şi unul din trei băieţi se declară activi din punct de vedere sexual. De asemenea, doar şase din zece adolescenţi au declarat că au utilizat un prezervativ la ultimul act sexual. *78) Inchley J, Currie D, Budisavljevic S, Torsheim T, Jastad A, Cosma A et al., editura. O privire asupra sănătăţii şi bunăstării adolescenţilor. Cercetare privind comportamentul de sănătate în rândul copiilor de vârstă şcolară, în Europa şi Canada 2017/2018. Raport internaţional. Volumul 2. Date relevante. Copenhaga: OMS Oficiul Regional pentru Europa; 2020. Licenţa: CC BY-NC-SA 3.0 IGO... https://www.euro.who.int/en/health-topics/Life-stages/child-and-adolescent-health/health-behaviour-in-school-aged-children-hbsc/publications/2020/spotlight-on-adolescent-health-and-well-being.-findings-from-the-20172018-health-behaviour-in-school-aged-children-hbsc-survey-in-europe-and-canada.-internaţional-report.-volume-1.-key-findings Educaţia deficitară pentru sănătatea reproducerii se reflectă în numărul mare de născuţi vii care provin din mame adolescente - anual se înregistrează peste 700 de născuţi vii proveniţi din mame care au vârsta sub 15 ani. Comparativ cu situaţia din anul 2015, în 2019 numărul de nou-născuţi ai unor mame cu vârsta sub 15 ani a crescut cu 8%, în timp ce populaţia de fete din grupa 10-14 ani a scăzut cu 0.6%*79), deci problema s-a accentuat. De asemenea, şi fertilitatea la grupa de vârstă 15-19 ani a rămas constantă, în jurul valorii de 36 născuţi vii la 1000 femei, în intervalul 2015-2019, ceea ce semnifică faptul că nu există îmbunătăţiri în modelul de fertilitate, în sensul deplasării primei naşteri la o vârstă mai matură. Din perspectivă medicală, sarcina şi naşterea la o vârstă atât de fragedă, între 15-19 ani şi mai ales sub 15 ani, au riscuri importante, atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Din perspectivă socială, situaţia este şi mai dramatică, având implicaţii profunde asupra şanselor de dezvoltare normală a copilului. Mamele adolescente au şanse minime de a avea un loc de muncă sau de a-şi atinge potenţialul maxim de dezvoltare. Relaţiile de cuplu la această vârstă sunt şi ele imature, uneori abuzive, iar familia lărgită adesea nu asigură un suport real. La naşteri se adaugă întreruperile de sarcină, 4292 pentru grupa de vârstă 15-19 ani în 2019. *79) Institutul Naţional de Statistică. Tempo-on line Toate comportamentele menţionate trebuie direcţionate către alegeri sănătoase, prin implementarea de programe energice, sistematice şi continue de educaţie pentru sănătate, la care să aibă acces toţi copiii, cât mai de timpuriu. Din perspectiva dezvoltării durabile, implementarea unor astfel de programe este imperios necesară, având un nivel înalt de prioritate şi urgenţă. 4.2.6. Sănătate mintală În România starea de sănătate mintală a copiilor se evaluează sporadic şi fragmentar, de regulă fiind parte din evaluarea generală a stării de sănătate. Componenta de autopercepţie a stării de bine se evaluează chiar mai rar. Un studiu reprezentativ la nivel naţional a relevat că 51% dintre fetele de 15 ani şi 38% dintre băieţii de aceeaşi vârstă în România se simt stresaţi de munca pentru şcoală*24). În general, serviciile medicale de rutină furnizate de medicul de familie sau de medicul din unitatea de învăţământ pun un accent limitat pe evaluarea stării de bine psihologice. În cadrul consultaţiilor preventive acordate de medicul de familie, începând cu vârsta de 12 luni acesta identifică eventuale deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului, prin aplicarea unui chestionar, adaptat vârstei, care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist, prezentând părintelui/aparţinătorului/tutorelui legal atitudinea terapeutică necesară ulterior. De asemenea, serviciile de specialitate pentru copiii cu probleme de sănătate mintală furnizate în cabinetele de psihiatrie infantilă şi centrele de sănătate mintală pentru copii sunt puţin reprezentate, iar alternativele de prevenţie secundară şi de recuperare sunt rare, deşi sistemul public de sănătate oferă şi garantează, cel puţin din punct de vedere legislativ, accesul la acest tip de servicii. Un aspect important de precizat este acela că sănătatea mintală a copiilor, implicit starea de bine din punct de vedere psihologic sunt concepte multisectoriale, care ar trebui vizate din perspectiva prevenţiei nu numai de serviciile de sănătate, ci şi de alte tipuri de servicii, în special de unităţile de învăţământ, dar şi de serviciile comunitare de asistenţă socială. Nu în ultimul rând, numeroase studii evidenţiază faptul că pandemia de COVID-19, ca şi alte pandemii sau expuneri la dezastre din trecut, a generat probleme importante de sănătate mintală dintre cele mai variate, atât la adulţi cât şi la copii. Aceste probleme includ semne de anxietate şi depresie, tulburări de comportament, diverse forme de violenţă, pierderea familiei sau a prietenilor sau tendinţa la izolare socială*80). Copiii sunt afectaţi atât direct, cât şi indirect, prin modificările comportamentale ale adulţilor care îi îngrijesc. Această realitate reprezintă un argument suplimentar în favoarea necesităţii intervenţiilor intersectoriale de asigurare a sănătăţii mintale. *80) Sher, Lorraine, Lucie Cluver, Mark Tomlinson, Priscilla Idele, Prerna Banati, David Anthony, Kathryn Roberts, Katharina Haag and Dr Xanthe Hunt, Importanţa conştientului: Lecţii din crizele trecute pentru copii şi adolescenţi în contextul COVID-19, UNICEF Institutul de Cercetare - Innocent, Florenţa, 2021 Numărul copiilor consumatori de droguri ilicite care primesc servicii adaptate este redus. Potrivit datelor MAI din anul 2020, începând cu anul 2014, numărul copiilor şi adolescenţilor consumatori de droguri ilicite care au primit servicii adaptate nevoilor a crescut de la 121 în 2014, la 337 în 2018. Numărul copiilor şi adolescenţilor consumatori de droguri care au beneficiat de programe de tip "harm reduction" a variat de la 83 în 2014, la 176 în 2015, scăzând la 39 în 2016 şi 2017, apoi la 15 în 2018. Procentul de copii care consumă droguri variază în funcţie de tipul de substanţă, frecvenţa utilizării şi vârstă.*81) Potrivit YRBSS*82), în România, la nivelul anului 2017, 5,11% dintre liceenii din România declarau că au experimentat de 1-2 ori în viaţă marijuana, 0,47% heroina, 0,65% metamfetamine, 1,46% cocaina, 0.79% ecstasy, 0,31% preparate steroidice şi 0,74% etnobotanice, în special elevii din ani terminali şi cei de sex masculin. În ceea ce priveşte consumul frecvent, aproximativ 2,54% elevi la nivel naţional, au consumat de 20-100 de ori marijuana, procent cu 0.69% mai mare faţă de valoarea înregistrată în anul 2016*83). Aproximativ 1,58% dintre elevi declară că au consumat droguri de 10-40 de ori în ultimele 30 de zile înaintea aplicării chestionarului, în creştere cu 0,33% faţă de anul 2016. Au consumat frecvent heroină, de 10-40 de ori în viaţă, aproximativ 0,56% elevi, 0,61% au consumat metamfetamine, 0,41% au consumat cocaină, 0,74% au consumat ecstasy. Consumul de droguri injectabile a scăzut în 2018 la 1,16% elevi consumatori, faţă de 2,01% în 2016. Dintre elevii care au recunoscut că au consumat droguri în mod frecvent, 7,26% au confirmat că li s-au oferit sau vândut droguri la şcoală. Un alt studiu arată că aproape 8% dintre băieţii de 15 ani şi 5,1% dintre fetele de aceeaşi vârstă au consumat cel puţin o dată marijuana, 5% dintre băieţi şi 3,1% dintre fete în ultimele 30 de zile*84). *81) Cifre exacte cu privire la numărul sau procentul copiilor consumatori de droguri nu sunt disponibile, ca urmare a naturii fenomenului şi dificultăţilor metodologice de măsurare. O metodologie de numărare unanim acceptată la nivel mondial a consumatorilor de droguri nu există şi se pot realiza doar estimări care au la bază modele matematice. *82) Sistemul de supraveghere a adolescenţilor la risc. *83) https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/SINTEZA-YRBSS-2019.pdf *84) Obiceiuri de sănătate în rândul adolescenţilor din România: Obiceiuri de sănătate în rândul copiilor de vârstă şcolară (HBSC) studiu, 2018. 4.3. Educaţie Participarea copiilor la o educaţie de calitate este un drept universal al acestora. Educaţia este fundamentul dezvoltării unei societăţi, iar dreptul la educaţie este privit ca unul dintre drepturile de bază ale copilului. Astfel, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului aprobată prin Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului, republicată*85), statuează în art. 28 şi 29 accesul la educaţie ca unul dintre drepturile fundamentale ale copilului, iar art. 23 al aceleaşi convenţii vorbeşte despre nevoia de integrare a copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale (CES) şi asigurarea dreptului acestora de dezvoltare deplină. Accesul universal la educaţie este reafirmat şi consolidat şi prin Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi aprobată prin Legea nr. 221/20210 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite l3 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare*86). În egală măsură, ONU subliniază importanţa respectării dreptului la educaţie ca o condiţie pentru asigurarea altor drepturi, precum accesul cu şanse egale pe piaţa muncii, evitarea exploatării, discriminării şi marginalizării, respectarea drepturilor omului, protecţia mediului*87). Respectarea dreptului la educaţie al copilului este deplin recunoscută şi la nivelul Uniunii Europene, atât prin actul său constitutiv, cât şi prin documente strategice*88) recente. Analiza acoperă trei aspecte fundamentale ale oricărui sistem educaţional şi anume participarea la educaţie, calitatea educaţiei şi capacitatea sistemului educaţional de a oferi oportunităţi egale tuturor copiilor. *85) Convenţia privind drepturile copilului adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţia 44/25 din 20 Noiembrie 1989, art. 28. *86) Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi adoptată la New York la 13 decembrie 2006 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, semnată de România la data de 26.09.2007 *87) United Nations, Committee for Economic, Social and Cultural Rights Comentariul General nr. 13: dreptul la educaţie (Art. 13) adoptat la cea de treizeci şi una sesiune a Comitetului privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, la 8 decembrie 1999, p. 1 *88) Comisia Europeană, (2021), Studiu privind cadrul necesar unei viitoare implementări a unei scheme generale privind garanţia pentru copii la nivelul UE, inclusiv din perspectiva financiară. 4.3.1. Participarea copiilor la educaţie În pofida progreselor înregistrate pe anumite segmente ale şcolarităţii, mulţi copii sunt încă lăsaţi în afara şcolii. Participarea la educaţie este unul dintre indicatorii relevanţi pentru respectarea drepturilor copilului, monitorizat atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Deşi sistemul educaţional din România este obligatoriu şi gratuit, datele existente pun în evidenţă dificultăţi majore de participare a copiilor, pe diferite niveluri de vârstă şi şcolaritate. Un număr inacceptabil de mare de copii nu sunt cuprinşi în sistemul de educaţie. Spre exemplu, la nivelul anului şcolar 2015-2016 existau cca. 90,000 de copii neşcolarizaţi, iar tendinţa era crescătoare*89). Conform unui raport din 2016, ponderea copiilor romi care au vârsta de şcolarizare obligatorie care merg la şcoală era de 77%.*90) *89) Horga, I. et al (2017). La şcoală. O privire asupra participării la educaţie folosind analiza pe cohortă, Bucureşti: Alpha MDN, , p. 41. *90) Al doilea sondaj privind minorităţile şi discriminarea în Uniunea Europeană, European Union Agency for Fundamental Rights, 2016, https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra uploads/fra-2016-eu-minorities-survey- roma-selected-findings ro.pdf Participarea la educaţia timpurie este precară, mai ales la nivel educaţiei antepreşcolare, unde 96,6% dintre copii cu vârste între 0 - 2 ani rămân în afara sistemului de educaţie şi îngrijire. Educaţia timpurie este considerată tot mai mult drept fundaţia învăţării şi formării pe tot parcursul vieţii. În ultimii ani, România a înregistrat progrese constante în ceea ce priveşte participarea copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 3 ani la servicii educaţionale. Astfel, numărul copiilor înscrişi în creşe a crescut, lent dar constant, de la 18.412 în 2014 la 22.506 în 2019*91). În pofida acestei tendinţe pozitive, rata de participare la educaţie pe acest segment de vârstă a fost de doar 3,4% în 2019*92). *91) Institutul Naţional de Statistică, Tempo-online, 2021. *92) Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Indicatori de incluziune socială corespunzători anului 2019, p. 30. Numărul copiilor înscrişi în sistemul de învăţământ creşte semnificativ la nivel preşcolar, rata brută de cuprindere a copiilor de 3-5/6 ani fiind de 88,6% în anul şcolar 2019-2020*93), procent sensibil mai scăzut decât media UE (97,5%) şi de ţinta europeană pentru 2020 - 95%. *93) Raport privind starea învăţământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 16. Progrese s-au înregistrat şi în privinţa integrării în învăţământul de masă al copiilor cu dizabilităţi şi/sau CES, în anul şcolar 2019-2020 numărul acestora fiind de 43.910. De asemenea, ştim că alţi 24.922 de preşcolari şi elevi, cu cerinţe educaţionale speciale au continuat activitatea în unităţi de învăţământ special. Lipsa datelor referitoare la totalul copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi, dar şi a unor date dezagregate pe tipuri de dizabilitate, mediu de rezidenţă, ne împiedică însă să concluzionăm asupra tendinţelor pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte participarea la educaţie a copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi. Numărul copiilor participanţi la învăţământul obligatoriu scade în mod constant în ultimii ani. Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar, de la învăţământul preşcolar la cel liceal şi postliceal, ca raport din populaţia în vârstă de 3-18 ani a scăzut de la 88,5% în 2014-2015 la 87,8% în 2019-2020*94). Rata brută de participare a copiilor în învăţământul primar a crescut uşor, de la 88,7% în anul şcolar 2014-2015, la 90,3% în 2019-2020*95). În schimb, rata de participare la învăţământul gimnazial a scăzut semnificativ, de la 91,4% în 2014-2015, la 84,4% în 2019-2020*96), în discordanţă cu obiectivul de 98% al Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020. *94) ibidem, p. 18. *95) Raport privind starea învăţământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 19. *96) Comisia Europeană, 2020, Monitorul educaţiei şi formării. România, p. 6. După relansarea învăţământului profesional în 2011-2012, evoluţia participării la acest nivel de învăţământ este constant pozitivă. Numărul tinerilor înscrişi în această formă de învăţământ creşte cu peste 92% în anul şcolar 2019-2020, comparativ cu 2014-2015, de la 49.479 în 2014 la 95.210 în 2018-2019*97). Cu toate acestea, relevanţa învăţământului profesional faţă de cerinţele pieţei muncii rămâne problematică, datorită unor factori care ţin atât de infrastructura specifică, cât şi de calitatea serviciilor educaţionale oferite şi de specificul dezvoltării pieţei muncii din România. *97) EISNPPDC, 2021, p. 133. 4.3.2. Calitatea educaţiei Sistemul educaţional românesc oferă servicii care conduc la rezultate şcolare modeste. În ultimele decenii, a existat un efort concertat al statului şi al organizaţiilor neguvernamentale de conectare a sistemului educaţional românesc la tendinţele internaţionale din domeniile dezvoltării şi implementării curriculumului, dezvoltării continue a competenţelor profesorilor, asigurării compatibilităţii dintre curriculum şi evaluare, eficientizării managementului educaţional. Cu toate acestea, calitatea rezultatelor şcolare este încă scăzută, abandonul şcolar nu este diminuat, iar relevanţa educaţiei faţă de nevoile pieţei muncii şi faţă de cerinţele societăţii în general este limitată. Calitatea infrastructurii şcolare şi a procesului didactic nu reuşeşte să asigure succesul şcolar. Există un număr mare de copii care eşuează în dorinţa de participare la educaţie pentru o durată cât mai mare de timp. Eşecul şcolar îmbracă forme variate, precum abandonul şcolar, repetenţia, rezultatele slabe la evaluări naţionale sau internaţionale. Astfel, procentul copiilor care au absolvit învăţământul gimnazial scade de la 85,1% în 2014-2015, la 82% în 2018-2019*98). Repetenţia este un fenomen răspândit în sistemul educaţional românesc, care contribuie la sporirea abandonului şcolar. La finalul anului şcolar 2018/2019, 47.400 dintre elevii din învăţământul primar şi gimnazial au fost declaraţi repetenţi, reprezentând 2,9% din totalul elevilor*99). *98) Raport privind starea învăţământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 53 *99) Institutul Naţional de Statistică (2020) Sistemul educaţional în România. Date sintetice. Anul şcolar 2018-2019 p. 26 Elevii înregistrează performanţe modeste la evaluările naţionale şi la examenul de bacalaureat, semnificativ mai scăzute în mediul rural. Spre exemplu, procentajul mediu de rezolvare a cerinţelor aferente competenţelor evaluate la matematică şi ştiinţe, clasa a II-a, în anul 2019 este extrem de scăzut. Doar 75,1% dintre elevi pot utiliza numerele în calcule elementare, iar în mediul rural procentul este de 68,4%. Peste 20% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au obţinut media minimă 5 la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a. O situaţie asemănătoare o întâlnim la finalul liceului, la nivelul anului 2018-2019 rata de promovare a liceului cu sau fără bacalaureat a fost de 71,7%, iar rata de promovare cu examen de bacalaureat a fost de doar 44,9%*100). *100) Ibidem, p. 58 Lipsa progresului este evidentă şi în ceea ce priveşte rezultatele elevilor români la evaluările internaţionale. Prestaţia elevilor români la cele cinci ediţii ale PISA la care au participat*101) a rămas constant şi considerabil sub media OECD la toate cele trei discipline: ştiinţe, citire şi matematică*102). De asemenea, dintre ţările participante la studiul PISA, România se situează printre primele ca număr de elevi care nu au atins nivelul minim de abilităţi necesare pentru a participa la activităţi sociale şi economice de zi cu zi. Dacă media la nivel european a elevilor care se află sub nivelul doi de competenţă*103) este de 20%, în România proporţia celor cu rezultate foarte slabe este de aproape 40%*104). Aceştia sunt copiii cu risc major de abandon şcolar şi care au şanse minime de integrare socială şi succes pe piaţa muncii. *101) Din 3 în 3 ani din 2006 până în 2018 *102) OECD (2019). PISA 2018 Results (Vol. I): What Students Know and Can Do *103) În cadrul studiilor PISA, scorurile pentru fiecare domeniu de testare sunt împărţite în câte 6- 7 nivele de competenţă. Se consideră că elevii care obţin un scor sub nivelul 2 au un deficit educaţional major, cu risc crescut de analfabetism funcţional. *104) Botezat, A. (2019). Factori determinanţi ai analfabetismului funcţional. O analiză a datelor PISA pentru România, în Bădescu, G., (ed.) Şcoala din România din perspectiva datelor PISA, Cluj: Presa Universitară Clujeană, p. 127 4.3.3. Capacitatea sistemului educaţional de a oferi oportunităţi egale tuturor copiilor Participarea la educaţie a copiilor proveniţi din mediul rural este inferioară celorlalţi copii la toate nivelurile de învăţământ. Pe segmentul de vârstă 0 - 3 ani în anul şcolar 2019-2020, doar 479 copii erau înscrişi în creşe din mediul rural, reprezentând 2,1% din total*105). În 2019-2020 erau înscrişi în grădiniţe doar 82,3% dintre copii din mediul rural, în scădere continuă faţă de 2016-2017 (85%)*106). Rata brută de cuprindere în învăţământul primar în anul 2019-2020 este de 99,1% în urban, faţă de 70,1% în rural. În mediul rural, în anul şcolar 2018-2019, abandonul a fost de 2,1%, faţă de 1,2% în urban*107). Asemănător învăţământului primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparaţie cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de educaţie. Spre exemplu, rata specifică de cuprindere a copiilor de 14 ani este de doar 59,1% în mediul rural, faţă de 84% în urban*108). Şi în cazul gimnaziului, copiii din mediul rural abandonează şcoala într-o proporţie mai mare (2,3%) decât cei din mediul urban (1,2%)*109). *105) Ibidem, p. 14 *106) Ibidem, p. 16 *107) Raport privind starea învăţământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 24 *108) Raport privind starea învăţământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 22 *109) Ibidem, p. 24 Copiii din mediul rural obţin rezultate şcolare inferioare celor proveniţi din urban. Există discrepanţe semnificative între rezultatele şcolare obţinute de elevi în funcţie de mediul de provenienţă, atât în ceea ce priveşte absolvirea gimnaziului, cât şi evaluările naţionale, sau internaţionale. În ceea ce priveşte rata de absolvire a gimnaziului, în anul şcolar 2018-2019 aceasta este mai mică în mediul rural (69,8) decât în urban (95,1%)*110). La sfârşitul anului şcolar 2018-2019, numărul de elevi declaraţi promovaţi a fost mai ridicat în mediul urban, 98,0%, comparativ cu 95,9% în mediul rural*111). Rezultatele obţinute de elevi la evaluările naţionale de la sfârşitul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a păstrează aceleaşi tendinţe. Spre exemplu, rezultatele obţinute la disciplina matematică, clasa a II-a sunt cu peste 10 puncte procentuale mai mici în mediul rural, comparativ cu mediul urban, la toate cele trei competenţe evaluate. *110) Ibidem, p. 53 *111) Institutul Naţional de Statistică, Sistemul educaţional în România. Date sintetice, p. 26 Analiza rezultatelor PISA 2018 evidenţiază existenţa unei diferenţe majore între şcoli în funcţie de apartenenţa la medii socio-economice avantajate sau dezavantajate. Indicatorul care măsoară polarizarea rezultatelor din cauza statusului socio-economic a cunoscut o creştere cu aproximativ 30%, atât la matematică, cât şi la citire/lectură*112). De asemenea, cei care provin din mediile socio-economice cele mai avantajate au un risc de aproximativ 15% de a avea o performanţă foarte slabă, respectiv sub nivelul 2 de performanţă, în timp ce probabilitatea celor ce provin din familiile cele mai dezavantajate de a atinge cel mult nivelul 2 de performanţă este de peste 60%*113). În acelaşi timp, analiza rezultatelor PISA 2018 arată că elevii români din medii dezavantajate au aspiraţii şcolare mai reduse, chiar şi cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândeşte că nu va absolvi învăţământul terţiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socio-economice avantajate*114). *112) OECD (2019), PISA 2018 Rezultate (Volumul I): Ce ştiu şi ce pot face elevii, PISA, OECD Publishing, Paris, p.21 *113) Botezat, A. (2019). Factori determinanţi ai analfabetismului funcţional. O analiză a datelor PISA pentru România, în Bădescu, G., (ed.) Şcoala din România din perspectiva datelor PISA, Cluj: Presa Universitară Clujeană, p. 140 *114) OECD (2019), p. 30 Copiii romi reprezintă o categorie socială cu risc educaţional ridicat. Studii ale Băncii Mondiale demonstrează faptul că zonele marginalizate*115), dintre care o parte importantă aparţin zonei rurale, sunt corelate într-o măsură semnificativă cu localităţile unde ponderea populaţiei rome în populaţia totală a localităţii este peste media naţională*116). Şcolile din aceste zone au un indice de risc socio-educaţional*117) ridicat, populaţia şcolară romă având un risc ridicat de abandon şcolar. Conform recensământului din 2011, una din şapte persoane care s-au declarat de etnie romă şi care au vârsta de cel puţin zece ani (14.1%), nu absolviseră nicio clasă şi nu ştiau să scrie sau să citească, faţă de o pondere a aceleiaşi categorii de 1% în rândul populaţiei nerome*118). Un studiu din 2013 destinat părăsirii timpurii a şcolii, arată că dintre elevii cuprinşi în cercetare care au abandonat şcoala, peste 80% erau elevi romi, riscul de abandon fiind de 6 ori mai mare decât media pentru populaţia de altă etnie*119). *115) Banca Mondială (2016). Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România. http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf şi Banca Mondială (2014). Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România. http://documents.worldbank.org/curated/en/857001468293738087/pdf/882420WP0P1430085232B00OU0O900Atlas *116) Human Catalyst (2020). Indicele de Risc Socio Educaţional - fundament pentru politici responsabile bazate pe date - analiză 2015-2019, p. 38 *117) Indicele de Risc Socio-Educaţional este un indicator agregat compus din riscul de abandon şcolar, nivelul de pregătire al cadrelor didactice, gradul de pregătire al elevilor şi nivelul de dezvoltare socio-economică a localităţii (Human Catalyst, Indicele de Risc Socio Educaţional - fundament pentru politici responsabile bazate pe date - analiză 2015-2019, p. 21) *118) Ivan, C., Rostaş I. (2015), Măsuri de succes în prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, pp. 5-6 *119) Ivan, C., Rostaş I. (2013), Părăsirea timpurie a şcolii, REF, p. 4. Copiii cu CES şi/sau dizabilităţi continuă să aibă acces limitat la educaţie de calitate şi uneori sunt excluşi complet. În concordanţă cu Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, sistemul educaţional urmăreşte integrarea treptată a copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi în învăţământul de masă. Potrivit Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2019-2020 existau 68.832 cu CES şi/sau dizabilităţi, dintre care 43.910 erau integraţi în învăţământul de masă, iar 24.922 în învăţământul special*120). Pentru integrarea acestora, în anul şcolar 2019 - 2020, la nivel naţional erau încadrate 1.429 de cadre didactice de sprijin, 2.196 de profesori consilieri şcolari şi 601 profesori logopezi*121). Cu toate acestea, numărul persoanelor de sprijin rămâne sub normele legale, iar în lipsa unor resurse umane suficiente şi corespunzător pregătite pentru a promova incluziunea, precum şi a unor condiţii de învăţare adecvate, simpla participare a copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi la educaţia formală de masă nu asigură incluziunea acestor copii. *120) Raport privind starea învăţământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 86. *121) Idem. Prin insuficienta accesibilizare, infrastructura şcolară contribuie direct la marginalizarea elevilor cu dizabilităţi. De exemplu, aproximativ 4.600 dintre şcolile primare şi secundare din România - sau 47% din cele 9.786 de şcoli înregistrate în SIIIR - nu au rampă de acces.*122) La aceasta, se adaugă slaba pregătire a cadrelor didactice cu privire la educaţia incluzivă şi lipsa suportului necesar, respectiv a profesorilor de sprijin, a asistenţilor medicali şi a altor profesionişti.*123). În acelaşi timp, calitatea învăţământului special nu a fost evaluată recent, obiectivul integrării copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi în învăţământul de masă fiind prioritizat. *122) PNRR, p. 1157. *123) UNICEF şi ANPDCA (2021). Evaluarea comună a implementării Strategiei Naţionale pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Copilului. 4.3.4. Inechităţi în sistemul educaţional Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt polarizate în privinţa resurselor şi a rezultatelor obţinute, cele cu rezultate ridicate reprezentând o minoritate*124). În timp ce şcolile de elită reprezentau la nivelul anului 2019 doar 1 - 1,5% din numărul total al şcolilor, instituţiile de învăţământ considerate defavorizate pe baza indicelui de risc socio-educaţional*125) cumulau între 35% şi 40% dintre unităţile şcolare, cu un procent de 2%-2,5% profund defavorizate. Grupul şcolilor cu risc ridicat şi foarte ridicat este caracterizat de rezultate şcolare scăzute şi foarte scăzute, risc înalt de abandon şcolar, fiind localizate în localităţi subdezvoltate. *124) Human Catalyst (2020). Indicele de Risc Socio-Educaţional, pp. 104 *125) Indicele de risc socio-educaţional (IRSE) este unul compozit, la calcularea căruia au fost utilizaţi următorii patru indicatori: abandonul şcolar, calificarea cadrelor didactice, procentul elevilor prezenţi la Evaluarea Naţională de la finele clasei a VIII-a şi notele obţinute şi gradul de marginalizare al localităţii. Dezvoltarea reţelei şcolare preşcolare şi ante-preşcolare pe medii de rezidenţă este inechitabilă, defavorizând mediul rural. La nivelul anului şcolar 2019-2020 în întreaga ţară exista un număr de doar 369 creşe, din care 98% erau situate în mediul urban*126). La nivelul anului şcolar 2018-2019, majoritatea covârşitoare a grădiniţelor cu personalitate juridică, al căror număr este de altfel în scădere per total, funcţionau în mediul urban (1098) şi doar 77 în mediul rural*127). *126) PNRR, pp. 1152-1153. *127) Institutul Naţional de Statistică, tempo online, 2021. În învăţământul primar şi gimnazial, infrastructura precară reprezintă un factor important în perpetuarea inechităţii. Peste 90% dintre unităţile din învăţământul primar şi gimnazial necesită reabilitare, mai mult de 70% dintre acestea fiind localizate în mediul rural*128). Aproximativ 15% dintre şcolile din România funcţionează în două schimburi, unele chiar în trei schimburi, fapt care impune reducerea programului şcolar în special prin renunţarea la activităţi extracurriculare*129). *128) PNRR, p. 1155. *129) Ibidem, p. 1156. Nivelul de dotare a şcolilor cu utilităţi şi cu resurse educaţionale rămâne precar. Grădiniţele şi unităţile şcolare, mai ales şcolile primare din mediul rural, frecventate de copii din medii sociale vulnerabile, de regulă, populaţia de etnie romă, au dotări edilitare precare, neîndeplinind standardele de calitate corespunzătoare unei funcţionări normale*130). Laboratoarele, atât cele reale, cât şi cele virtuale, care ar trebui să fie o parte integrantă din educaţia în domeniul ştiinţelor, sunt disponibile doar în mod excepţional în şcoli. Lipsa unor mijloace educaţionale adecvate influenţează în mod negativ performanţa elevilor români la evaluările naţionale şi internaţionale, dar şi dobândirea competenţelor practice necesare pentru inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii*131). De asemenea, nu s-au pus în practică prevederi legale precum crearea Bibliotecii virtuale prevăzute în Legea Educaţiei 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare care ar fi favorizat organizarea procesului de predare-învăţare online în condiţiile restricţiilor impuse de pandemia COVID 19. *130) PNRR, p. 1155. *131) UNICEF şi ANPDCA (2021), Evaluarea comună a implementării Strategiei Naţionale pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Copilului Înţelegerea şi aplicarea curriculumului centrat pe formarea şi dezvoltarea de competenţe rămân deficitare. Dificultăţile de aplicare în activitatea de proiectare şi aplicare a curriculumului se datorează, în bună parte, vulnerabilităţii programelor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, dar şi managementului precar al programelor de schimbare curriculară. Spre exemplu, introducerea de schimbări curriculare majore, mai cu seamă a învăţării centrate pe formarea şi dezvoltarea de competenţe*132), în lipsa unor programe de dezvoltare profesională a personalului didactic a condus la o aplicare formală sau superficială a respectivelor reforme. *132) Conceptul de învăţare centrată pe formarea de competenţe implică trecerea de la focalizarea pe cunoştinţe, la centrarea activităţii didactice pe dezvoltarea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Trecerea de la a şti la a face, şi a adopta atitudini bazate pe valori este un pas important spre echiparea copilului cu abilităţile necesare pentru a face faţă multiplelor provocări ale lumii contemporane. În România, conceptul este abordat în Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea curriculumului. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional (MECT 2021), iar în plan european este discutat în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 asupra competenţelor-cheie pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi. Resursele umane din sistemul educaţional continuă să se confrunte cu probleme de calitate şi sunt distribuite inechitabil în funcţie de mediul de rezidenţă. În pofida scăderii generale a numărului de cadre didactice ca urmare a reducerii numărului de elevi, în sistemul românesc de învăţământ continuă să existe cadre didactice necalificate*133), la toate nivelurile de învăţământ, în procente care variază de la 1,6% în învăţământul primar, la 6,1% în învăţământul profesional. Raportat doar la anumite domenii de activitate precum TIC, ştiinţe, limbi străine şi arte, lipsa de personal calificat devine şi mai evidentă, atât în învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. Calitatea pregătirii unora dintre cadrele didactice este ilustrată şi de participarea la concursurile pentru titularizare în învăţământ. La aceste concursuri naţionale, mai puţin de 50% dintre candidaţi obţin nota necesară*134). Resursa umană este deficitară şi la nivelul managementului, centrat mai curând pe gestionarea problemelor administrative decât pe îmbunătăţirea permanentă a calităţii serviciilor educaţionale oferite de şcoală. *133) Spre comparaţie, în sistemele educaţionale avansate, cadrele didactice au un grad înalt de calificare, cel puţin master în didactica disciplinei predate. *134) Comisia Europeană (2019). Monitorul Educaţiei şi Formării. România, p. 4 Multe dintre investiţiile făcute în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice au un impact nesemnificativ asupra calităţii serviciilor educaţionale oferite deoarece cursurile de formare profesională nu sunt dublate de un mecanism de monitorizare şi evaluare a măsurii în care formarea a adus un spor calitativ activităţii didactice. Deşi cadrele didactice din România au obligaţii legate de dezvoltare profesională continuă, studiile*135) arată că aceste cursuri nu sunt percepute ca fiind suficient de adaptate la nevoile lor. Lipsesc sau au o pondere mică cursurile în domenii precum dezvoltarea competenţelor digitale pentru predare, abordarea individualizată a învăţării, educaţia elevilor cu nevoi speciale sau dezvoltarea competenţelor transversale*136). *135) ISE (2018), Analiza de nevoi a cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial. Raport al investigaţiei realizate în cadrul proiectului CRED. http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2018/06/Raport-final-analiza- nevoi.pdf *136) OCDE (2019). TALIS 2018 Resultate (Volumul I): Profesorii şi Liderii Şcolii şi învăţarea pe parcursul vieţii, TALIS. În ciuda progreselor din ultimii ani, la nivelul sistemului de învăţământ există insuficiente resurse umane de sprijin şi auxiliare, care au rol în creşterea gradului de incluziune şi în asigurarea calităţii tuturor serviciilor educaţionale. Comparativ cu 2014, în 2019 s-au înregistrat cu 8,8% mai mulţi consilieri şi psihologi şcolari, cu 24% mai mulţi profesori de sprijin şi 18% mai mulţi mediatori şcolari. Cu toate acestea, numărul consilierilor şcolari, al mediatorilor şcolari, al psihologilor şcolari şi al profesorilor de sprijin itineranţi este mult sub nivelul impus de standardele în vigoare. Astfel, la o populaţie şcolară de 3.503.683*137) elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar în 2019 şi o normă de 800 de elevi, respectiv 400 preşcolari per consilier şcolar*138) ar trebui să existe 5037 consilieri şcolari, adică 2832 consilieri în plus faţă de cifra existentă. Prezenţa acestora în mediul rural este o excepţie. *137) Total elevi în învăţământul preuniversitar exceptând creşele, potrivit INS. *138) Ordin nr. 5555 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională. Învăţământul tehnic prezintă inadecvări în raport cu cerinţele pieţei muncii, dar şi cu standardele de calitate aferente finalizării liceului. Cursanţii înscrişi în IPT au avut o expunere limitată la învăţarea la locul de muncă, numai 10% dintre ei înscriindu-se în programe care combină învăţarea în şcoală cu cea la locul de muncă. Angajabilitatea noilor absolvenţi de educaţie şi formare profesională a crescut uşor în 2018, atingând 69 % (67,2 % în 2017), dar rămâne sub media UE (79,5 %)*139). Şcolile profesionale şi învăţământul dual oferă pregătire pentru nivelul 3 din Cadrul european al calificărilor, neasigurând accesul direct la programe de formare pentru calificări avansate; astfel, aceste rute de formare să fie puţin atractive pentru elevi, în pofida interesului manifestat de agenţii economici*140). Relevanţa calificărilor pentru piaţa muncii nu este testată într-un mod adecvat, iar calificările nu sunt actualizate în mod regulat, prevenind adaptarea formării la nevoile emergente ale pieţei muncii*141). *139) Comisia Europeană (2019). Monitorul educaţiei şi formării, România, p. 9 *140) ibidem, p. 10. *141) PNRR, p. 1159. Nivelul de digitalizare al şcolilor este precar, mai cu seamă în mediul rural. Pandemia COVID 19 a scos în evidenţă impactul digitalizării limitate asupra procesului educaţional. Astfel, conform unui studiu realizat în 2020*142), pe durata primului val al pandemiei, s-au observat probleme în utilizarea de instrumente educaţionale online, doar 50% dintre profesori utilizând o platformă de educaţie online propriu-zis, de tipul Google Classroom, Moodle, Edmondo, Kinderpedia, iar aproximativ 25% dintre profesori declarând că nu deţin suficientă experienţă în lucrul cu diferite instrumente şi aplicaţii online*143). O pondere similară au profesorii care au declarat că nu deţin competenţele necesare pentru predarea în mediul virtual*144). Potrivit IRES*145), între 32% şi 41% dintre copiii înscrişi în învăţământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcţional cum ar fi desktop, laptop sau tabletă, ceea ce face ca prezenţa elevilor la orele organizate online să fie parţială sau deloc. Diferenţierea rural-urban se manifestă şi în acest domeniu, utilizarea unei platforme de educaţie online în primul val al pandemiei fiind menţionată în 62% din şcolile urbane şi doar 39% în şcolile rurale*146). *142) Unitatea de Cercetare în Educaţie a Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (2020). Învăţarea la distanţă. Anchetă cu privire la activităţile educaţionale desfăşurate în România, în perioada suspendării cursurilor şcolare faţă în faţă. https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2020/08/Învăţarea-la-distanta Raport- de-cercetare august-2020.pdf *143) Ibidem, p. 78 *144) Idem *145) IRES (2020). Şcoala în stare de urgenţă accesul copiilor şcolari din România la educaţie online, Studiu naţional, p. 50. https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2020/05/ires accesul-elevilor-din-românia-la- educaţie-online studiu-naţional aprilie-2020.pdf *146) PNRR, p. 1159 Sistemul românesc de învăţământ rămâne vulnerabil în faţa dezastrelor naturale şi a pandemiilor. Conform Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în sistemul românesc de învăţământ există o problemă cu siguranţa infrastructurii şcolare. Spre exemplu, la nivelul anului 2021, există 25.499 clădiri cu destinaţia învăţământ, dintre care 15,8% nu deţin autorizaţie de securitate la incendiu (4035 clădiri)*147). Estimări ale Băncii Mondiale indică faptul că 1.057 şcoli cu 317.718 elevi sunt expuse unui risc extrem în caz de cutremur*148). *147) Ibidem, p. 1157 *148) Banca Mondială (2020). Safer, Proiecte incluzive şi sustenabile în şcoli, Document din raportul de cercetare, p. 9. 4.4. Justiţie prietenoasă pentru copii Pentru asigurarea corelării cu Strategia UE privind drepturile copilului, în cuprinsul acestui capitol sunt prezentate aspecte care vizează şi proceduri administrative, care nu aparţin sistemului de justiţie în sine gestionat de Ministerul Justiţiei. În prezent, România se bucură de o legislaţie comprehensivă, ce permite ca pentru o bună parte dintre copiii care comit fapte penale, să fie aplicate măsuri alternative la trimiterea în judecată. S-au făcut eforturi pentru promovarea justiţiei adaptate copiilor prin transpunerea reglementărilor Strategiei Consiliului Europei privind Drepturile Copilului 2016-2021, adoptarea reglementărilor privind violenţa domestică*149), traficul de minori, adopţia*150) sau normele metodologice*151) privind prevenirea şi combaterea bullying-ului. Implementarea legislaţiei actuale necesită în continuare eforturi susţinute de alocare de resurse adecvate, interpretare şi aplicare unitară, monitorizare şi evaluare a progresului. Instituţiile publice se bucură de sprijinul societăţii civile, în cadrul unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii destinate audierii copiilor în proceduri judiciare*152,153), pentru facilitarea menţinerii contactului copiilor cu părinţii deţinuţi, crearea unor resurse sau formarea personalului instituţiilor din sistemul de justiţie. *149) Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. *150) https://www.servicii-sociale.gov.ro/ro/legislaţie-standarde-minime *151) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 şi ale pct. 61 din anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind violenţa psihologică - bullying, din 27.05.2020. *152) https://fonpc.ro/fonpc/programe/audis-amb -fr/. *153) https://www.zidebine.ro/proiect/loc-de-bine-15. Totuşi, procesul de reformă a sistemului de justiţie juvenilă din România este departe de a fi încheiat, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului reiterând în "Observaţiile finale privind cel de-al cincilea raport periodic al României", o serie de recomandări anterioare şi cerând "aducerea în totalitate a sistemului de justiţie juvenilă în concordanţă cu prevederile Convenţiei şi a altor standarde". Similar şi Uniunea Europeană a propus o serie de recomandări concrete pentru România şi alte State Membre*154) pentru continuarea transformării sistemului judiciar într-unul prietenos*155) cu copilul victimă, martor, în conflict cu legea sau parte a unor proceduri civile sau administrative. *154) "Justiţia în interesul copilului - perspectivele şi experienţele copiilor şi ale specialiştilor", EU FRA, 2017. *155) Potrivit "Orientărilor Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind justiţia în interesul copilului" un sistem judiciar prietenos cu copilul este caracterizat de o serie de principii fundamentale: participarea copilului (care include dreptul acestuia de a fi informat cu privire la drepturile sale, de a beneficia de mijloacele adecvate de acces la justiţie şi de a fi consultat şi ascultat în cadrul procedurilor care îl vizează în mod direct sau indirect, luarea în considerare a opiniilor copilului, ţinându-se cont de maturitatea şi de eventualele dificultăţi de comunicare ale acestuia), interesele superioare ale copilului (luarea în considerare a opiniilor copilului, respectarea tuturor celorlalte drepturi ale copilului, adoptarea de către autorităţile relevante a unor abordări cuprinzătoare cu scopul de a lua în considerare toate interesele în cauză, inclusiv bunăstarea psihologică şi fizică, precum şi interesele juridice, sociale şi economice ale copilului), demnitatea (tratarea cu atenţie, sensibilitate, echitate şi respect a copilului pe parcursul tuturor procedurilor, acordându-se o atenţie specială situaţiei personale, bunăstării şi nevoilor specifice, precum şi un respect deplin pentru integritatea fizică şi psihică a acestuia, în orice situaţie în care aceştia intră în contact cu procedurile judiciare, nejudiciare sau alte acţiuni indiferent de statutul şi capacitatea lor juridică în cadrul oricărei proceduri sau cauze, fără a fi supus torturii sau altor pedepse şi tratamente crude, inumane sau degradante), protecţia împotriva discriminării (asigurarea drepturilor copilului fără discriminare pe bază de sex, rasă, culoare sau origine etnică, vârstă, limbă, religie, convingeri politice sau de altă natură, origine naţională sau socială, context socioeconomic, statut al părintelui ori părinţilor, asociere cu o minoritate naţională, proprietate, naştere, orientare sexuală, identitate sexuală sau alt statut; în anumite situaţii acest principiu poate presupune acordarea unei protecţii sau asistenţe specifice unor categorii vulnerabile de copii - copii în migraţie, refugiaţi sau solicitanţi de azil, copiii neînsoţiţi, cu dizabilităţi, de etnie romă.), statul de drept (implementarea elementelor garanţiilor procedurale, cum ar fi principiile legalităţii şi proporţionalităţii, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la consiliere juridică, dreptul de acces la justiţie şi dreptul de apel în toate procedurile judiciare, nejudiciare şi administrative; crearea pentru copil a accesului la mecanisme independente şi eficiente corespunzătoare de depunere a plângerilor). Aceste principii se aplică înaintea, pe parcursul şi după încheierea procedurilor judiciare. Copiii pot fi victime, martori, suspecţi sau inculpaţi, sau părţi în procese penale sau civile. În toate cazurile copiii trebuie să simtă că pot participa efectiv, în siguranţă şi că sunt ascultaţi (EU Strategy on the Rights of the Child). 4.4.1. Copiii implicaţi în proceduri civile şi administrative Copiii se pot regăsi într-o mare varietate de proceduri civile*156). Din acest motiv o estimare a numărului copiilor implicaţi anual în toate procedurile civile este extrem de dificilă. Se estimează*157) că aproape 200.000 de copiii se adresează anual instanţelor direct sau prin reprezentantul legal pentru a obţine remedii*158) pentru încălcări ale drepturilor copilului. Acestora li s-ar adăuga peste 100.000 de copii, anual, care sunt implicaţi în cauze din sfera dreptului civil al familiei.*159) *156) În cauze cum ar fi cele care vizează judecarea cererilor plasate de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă, cererilor referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, aflate în competenţa instanţelor judecătoreşti, cererilor de evacuare, cererilor în materie de moştenire, în căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, pentru obţinerea despăgubirilor civile pentru prejudiciile materiale şi morale, divorţ sau adopţie. *157) Pe baza datelor oferite de Consiliul Superior al Magistraturii pentru perioada 2014-2015 (TransMonEE_CAR Annex Quantitative Indicators România, 2016). *158) "Remediu înseamnă o măsură care pune capăt unei încălcări a drepturilor legale ale unei părţi, elimină consecinţele violării şi/sau oferă victimei compensaţii financiare sau de altă natură. Solicitările privind reparaţiile sunt de obicei adresate instanţelor civile (...)". Se referă la drepturi legate de educaţie, îngrijire alternativă, identitate (înregistrarea naşterii şi eliberarea actelor de identitate) (Guidelines for Country Analytical Reports (CAR), Children's Access to Justice, 2016). *159) TransMonEE_CAR Annex Quantitative Indicators România, 2016. O altă categorie de situaţii în care se regăsesc copiii sunt procedurile administrative implementate de DGASPC, SPAS, AJPIS care vizează stabilirea unor măsuri de protecţie a acestora, acordarea unor servicii sau beneficii de asistenţă socială, exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti*160), de către birourile notariale care întocmesc acte notariale, în cadrul procedurilor de divorţ prin procedură notarială, de către executorii judecătoreşti, sau de către Inspectoratul General pentru Imigrări în cazul copiilor solicitanţi de azil. În anul 2020, copiii cu vârstele între 14-17 ani au reprezentat mai bine de trei sferturi dintre cei care au depus o solicitare de azil*161). Numărul solicitanţilor de azil copii a fost de 1.543 în 2020, aproape triplu faţă de anii anteriori (553 în 2018 şi 538 în 2019)*162). *160) În cazul copiilor ai căror părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, sunt puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela, în cazul copilului abuzat sau neglijat, sau a copilului găsit sau copilul părăsit în unităţile sanitare. *161) https://data.gov.ro/organization/inspectoratul-general-pentru-imigrări. *162) Idem. 4.4.2. Copiii în proceduri penale Numărul copiilor cercetaţi pentru comiterea de fapte penale pentru care răspund penal, respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 14 ani împliniţi şi 18 ani neîmpliniţi, este în scădere, de la 8.299 în 2014 la 7.575 în 2018*163), dar rămâne în continuare mare. Dintre aceştia, aproximativ 3.500 sunt trimişi în judecată în fiecare an. Numărul copiilor arestaţi în fiecare an a crescut cu peste 20% începând cu anul 2016 ajungând la aproximativ 800 de copii anual, prin raportare la anul 2014, în majoritatea cazurilor, peste 95%, fiind vorba de băieţi. Numărul copiilor în arest preventiv a crescut de la 96 în 2014, la 114 în anul 2019.*164) *163) Transmonee Database, UNICEF, 2020. *164) Transmonee Database, UNICEF, 2020. Datele statistice referitoare la copiii condamnaţi în fiecare an arată o scădere semnificativă, cu aproape 75%, a numărului acestora începând cu anul 2016, prin comparaţie cu 2015 şi toată perioada anterioară. Din totalul de 704 de copii condamnaţi în 2019, băieţii sunt din nou majoritari, reprezentând peste 90%, la fel ca în fiecare dintre anii anteriori.*165) În perioada 2014-2020 numărul copiilor care au primit o măsură educativă neprivativă de libertate a variat semnificativ, de la 194 din 3126 copii care au primit o condamnare în 2014, la 522 din 913 copii în 2016, la 261 din 828 copii în 2018 şi la 450 din 704 copii în 2019. Se constată o evoluţie în creştere, după o scădere iniţială de la 810 cazuri în 2014, a măsurilor de internare într-un centru de detenţie sau centru educativ, de la 377 în 2015 la 567 în 2018.*166) Conform datelor colectate de Ministerul Justiţiei (2020), toţi copiii privaţi de libertate care se aflau în penitenciare, centre educative şi centre de detenţie beneficiază de servicii de asistenţă psihosocială. Numărul acestora a variat de la 316 în perioada 2014-2015, la 407 în 2016, 329 în 2017, 276 în 2018 şi 301 în 2019. *165) Transmonee Database, UNICEF, 2020. *166) Transmonee Database, UNICEF, 2020. Conform statisticilor ANPDCA*167), numărul copiilor care au comis o faptă penală dar nu răspund penal a scăzut în perioada 2016-2020, de la 1494 la 953. Situaţia copiilor victimă este abordată în secţiunea 3.2. Violenţa asupra copiilor. *167) Consiliului Superior al Magistraturii apud Durnescu, I. & Popa C. (2018), p. 53. 4.4.3. Copiii martori sau cu părinţi în proceduri judiciare Copiii ai căror părinţi comit fapte penale şi care se află în arest preventiv, condamnaţi, nu beneficiază de măsuri de suport specifice. Copiii pot intra în contact cu sistemul de justiţie în timpul mai multor proceduri care îi vizează pe părinţii lor: reţinerea, arestarea preventivă, detenţia părinţilor, pe perioada implementării programelor de asistenţă post-detenţie. În sistemul penitenciar, 39% dintre cei încarceraţi sunt părinţi a cel puţin unui copil, iar din aceştia, mai mult de două treimi (68%) au doi sau mai mult de doi copii. Copiii cu părinţi încarceraţi sunt de trei ori mai vulnerabili în ceea ce priveşte dezvoltarea de probleme mentale*168) şi comportamente antisociale, mai vulnerabili la stigmă şi discriminare, inclusiv risc de a fi agresori sau victime ale fenomenului de bullying în mediul şcolar, iar în cazul lor probabilitatea de a adopta un comportament infracţional creşte. În cazul copiilor care provin din aceste familii creşte riscul de sărăcie pentru că de obicei se pierde venitul adus anterior de părintele deţinut, ba mai mult, apar cheltuieli suplimentare generate de susţinerea acestuia sau a relaţiei cu acesta pe durata detenţiei*169), şi alte riscuri asociate, precum abandonul şcolar. Date colectate de Asociaţia Alternative Sociale cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, arătau că în România în anul 2015 erau 16.764 copii cu unul sau ambii părinţi în penitenciar*170). Dintre aceşti copii doar 867, respectiv aproximativ 5% erau asistaţi de serviciile de protecţie a copilului. Extrapolări statistice sugerează că numărul acestor copii ar putea fi mai mare, respectiv 42.920 de copii separaţi de tatăl deţinut şi 1.656 copii separaţi de mamă*171). *168) Încarcerarea parentală este inclusă pe lista Experienţelor Adverse din Copilărie (ACE) ce pot avea un impact negativ puternic asupra copiilor (https://www.cdc.gov/violenceprevention/aces/). Aceste experienţe pot duce la abuz fizic, emoţional şi sexual, neglijare fizică şi emoţională, boli mentale, violenţă asupra mamei, divorţ şi abuz de substanţe (Jones, A. D., & Wainaina-Wozna, A. E. (Eds.) (2013), Children of Prisoners: Interventions and mitigations to strengthen mental health). *169) UNICEF (2017) Analiza situaţiei copiilor şi femeilor din România, p.74. *170) https://www.alternativesociale.ro/in-românia-sunt-16764-de-copii-cu-prini-deinui/. *171) Philbrick, k, Ayre, L, and Lynn, H. (Eds) (2014). Copii cu părinţi în detenţie. Perspective europene asupra bunelor practici. Ediţia a doua, p. 16. Nu sunt disponibile date cu privire la experienţa copiilor martori în proceduri civile, penale sau administrative. De altfel, autorităţile române nu culeg regulat sau sistematic date despre nevoile copiilor şi despre experienţele acestora de-a lungul procedurilor judiciare*172). *172) Scorul 2020EU Justice. 4.4.4. Sistemul de justiţie penală şi civilă Infrastructura prietenoasă cu copilul în proceduri penale este în continuare deficitară. Din punct de vedere al infrastructurii şi procedurilor privind asigurarea participării copiilor cu respectarea drepturilor acestora la proceduri judiciare în cauzele cu copii victime sau infractori, în ultimii ani nu s-au făcut investiţii majore, în continuare există o singură instanţă şi un singur parchet specializat, la Braşov*173). Potrivit MAI*174), în cadrul unităţilor din subordinea sa, numărul camerelor de audiere a crescut în perioada 2014-2020 de la 67 la 131. Reprezentanţii MAI subliniază însă că este vorba de camere de audiere destinate şi audierii copiilor, nu exclusiv acestora. Numărul camerelor de audiere prietenoase cu copilul care respectă standardele în domeniu este extrem de redus*175). În ultimii ani, au fost amenajate, în Bucureşti, Dolj şi Cluj*176), câteva camere pentru audierea copiilor prin proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale*177), care să permită audierea copiilor victimă într-un spaţiu prietenos şi securizat, precum şi înregistrarea audio-video a declaraţiilor lor, în vederea reducerii numărului de audieri şi a revictimizării*178). De asemenea, prin proiectul "Loc de bine", Asociaţia Zi de Bine împreună cu Asociaţia pentru Victimele Infracţiunilor Sexuale şi Ministerul Public au amenajat 7 camere de audiere în cadrul Parchetelor de pe lângă Tribunalele Constanţa, Vrancea, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Mureş şi Bacău. Pentru efectuarea audierilor în prezent MAI şi Ministerul Public apelează în anumite judeţe la spaţii amenajate în cadrul DGASPC. Deşi sunt o alternativă preferabilă audierii în cadrul secţiilor de poliţie sau la parchetele unde nu sunt create astfel de camere, ele nu corespund standardelor în domeniu, nu au geamuri unidirecţionale pentru observarea audierii, nu au echipamentul audio-video necesar. În cadrul penitenciarelor din România numărul camerelor prietenoase pentru copiii aflaţi în vizită la părinţii încarceraţi a crescut de la 9 la 40, în intervalul analizat*179). *173) Consiliul Superior al Magistraturii. Raport privind starea justiţiei (2019) *174) Conform datelor transmise de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în luna septembrie 2020. *175) Salvaţi Copiii, 2019. *176) Proiect FONPC "AUDIS: pentru o mai bună audiere a minorilor în România!", cu sprijinul financiar şi tehnic al Asociaţiei Federative "La Voix de l'Enfant" şi Ambasadei Franţei în România. *177) Proiect FONPC "AUDIS: pentru o mai bună audiere a minorilor în România!", cu sprijinul financiar şi tehnic al Asociaţiei Federative "La Voix de l'Enfant" şi Ambasadei Franţei în România. *178) Mecanismele pentru evitarea audierii multiple a copilului în cadrul procedurilor penale sunt importante pentru reducerea impactului psihologic al procedurilor asupra copiilor. Cadrul legal românesc conţine prevederi privind prezenţa psihologului, înregistrarea audio-video a mărturiilor copiilor victime ale infracţiunilor sau ale copiilor în conflict cu legea*178), precum şi pentru protecţia acestora în timpul procedurilor judiciare. În România*178) (şi în UE) aceste mecanisme nu sunt întotdeauna puse în practică*178). Aranjamentele făcute de statul român pentru evitarea audierii multiple sunt considerate insuficiente în rapoartele europene (EU Justice Scoreboard, 2020, p. 29). *179) http://anp.gov.ro/blog/lnk/bune-practici/. Personalul implicat în proceduri penale, civile şi administrative cu copii nu are de multe ori pregătirea necesară. Potrivit EU Justice Scoreboard*180) România "investeşte în formarea judecătorilor pe tema comunicării prietenoase cu copiii şi bazate pe drepturile copiilor". Totuşi, România se află pe ultimele locuri la nivelul UE în ceea ce priveşte investiţia în formarea judecătorilor pe teme cum ar fi audierea, redactarea hotărârilor sau retorica*181). Potrivit aceleiaşi surse o altă temă de formare care nu a fost acoperită în programele destinate judecătorilor se referă la "comunicarea cu solicitanţii de azil", care nu a fost tratată în cadrul cursurilor destinate judecătorilor în perioada 2018-2019, de când se evaluează prezenţa acestei teme în formarea magistraţilor. Oportunităţile de formare iniţială şi continuă oferite de Institutul Naţional al Magistraturii*182), inclusiv în cadrul unor colaborări cu experţi din partea unor organizaţii ale societăţii civile, pe teme legate de audierea copiilor şi interacţiunea cu aceştia în cursul procedurilor judiciare au fost reduse în intervalul 2014-2020, în medie 5-6 sesiuni anual, cu aproximativ 25 de participanţi fiecare*183). Rapoartele de activitate anuale ale Ministerului Public arată că în ultimii 6 ani procurorii au participat la o diversitate mare de cursuri în cadrul programelor de formare continuă. Temele legate de justiţia pentru copii fac parte din această listă extinsă, dar nu sunt disponibile date exacte cu privire la numărul celor care au participat la cursuri pe aceste teme, cu excepţia referirilor la specializarea procurorilor care sunt parte a unei reţele specializate în instrumentarea cauzelor cu copii creată în anul 2018*184). Nu sunt disponibile date referitoare la numărul poliţiştilor specializaţi sau instruiţi în vederea investigării cauzelor cu autori sau victime copii. *180) EU Justice Scoreboard evidenţiază diversele aranjamente realizate de statele membre pentru a face sistemul de justiţie mai accesibil pentru copii şi potrivit nevoilor lor, de exemplu prin oferirea de informaţii adaptate sau luarea de măsuri pentru ca un copil să nu trebuiască să treacă prin audieri repetate. *181) După 2014, când România a avut a 11-a investiţie din UE în formarea de abilităţi pentru judecători specifice, ţara noastră s-a preocupat tot mai puţin de formarea pe aceste teme, clasându-se mereu pe ultimele locuri (de la nici o investiţie în 2015, la a doua cea mai mică investiţie în 2018). *182) http://inm-lde exemplu,ro/?s=minori. *183) Evaluarea implementării Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2014 - 2020, p. 73. *184) Reţeaua este alcătuită din aproximativ 50 de procurori, câte unul de la nivelul fiecărui parchet de pe lângă tribunal şi un procuror din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală (Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018, p. 44). Pentru aceştia, în 2019, au fost organizate trei stagii de formare profesională cu participarea unor experţi români şi francezi care au urmărit familiarizarea cu tehnicile de audiere a minorilor victime şi particularităţile psihologice ale minorilor. Lipsa pregătirii specialiştilor, în special a poliţiştilor şi judecătorilor*185) în ceea ce priveşte investigarea şi judecarea cauzelor cu copii în proceduri judiciare şi copii victime*186) afectează accesul copiilor la justiţie. Poliţiştii, judecătorii şi procurorii au la dispoziţie ghiduri elaborate împreună cu reprezentanţii societăţii civile, care să faciliteze audierea copiilor în proceduri judiciare*187, 188, 189), dar acestea nu sunt întotdeauna utilizate, în condiţiile în care specialiştii nu au o formare de bază care să conducă la însuşirea principiilor şi a metodelor necesare, inclusiv în ceea ce priveşte lucrul cu copiii cu dizabilităţi*190). Din dosarele care ajung în faţa instanţei, mai mult de jumătate rămân nesoluţionate*191, 192). În anul 2019, dintre cele 4.830 de dosare de soluţionat pe rolul parchetelor, 1.793 de cazuri au fost soluţionate până la finalul anului, 2.504 dintre cazuri au rămas nesoluţionate la sfârşit de an, 206 cazuri rămase cu autor neidentificat. *185) "Justiţia în interesul copilului - perspectivele şi experienţele copiilor şi ale specialiştilor", EU FRA, 2017. *186) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut în repetate rânduri (M.G.C v. România, M.B. v. România, S v. România) ca poliţiştii şi judecătorii să evite abordările restrictive (vizarea cu prioritate/exclusivă a probelor directe) şi să vizeze cu prioritate asigurarea protecţiei persoanelor vulnerabile, din care fac parte şi copiii. *187) https://www.alternativesociale.ro/wp-content/uploads/2021/03/ghid-ascultare-copil-in-proceduri-judiciare.pdf *188) http://www.fonpc.ro/downloads/programe/model-intervenţie-multidisciplinară/Ghid_audierea_minorilor_victime_violen%C8%9Bei.pdf. *189) "Ghid de bune practici privind efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni prevăzute de art. 218- art. 223 C.P. comise asupra minorilor", Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (2020). *190) "Justiţie prietenoasă pentru copii - iniţiativă privind dezvoltarea conceptului de practică în instanţe (CFJ- DCSCP)", Centrul de Resurse Juridice (2021), accesat la 15 octombrie 2021. *191) https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/media/Documente/Comunicat-Violenta-asupra-copilului_-2- martie_final.pdf *192) În 2018 erau 4.268 de cazuri pe rolul parchetelor, dintre care 1.634 de speţe soluţionate până la finalul anului, 2.390 de cazuri rămase nerezolvate până la finalul perioadei, 196 de dosare rămase cu autor neidentificat. Administraţia Naţională a Penitenciarelor este una dintre instituţiile care a investit semnificativ în formarea resurselor sale umane în lucrul cu copiii. Astfel, în perioada 2014-2020, a fost format pe această temă, întregul personal care instrumentează cazurile de reintegrare socială, fiind în acelaşi timp alocate resurse pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii destinate copiilor.*193) *193) Astfel, în anul 2014 a fost organizat cursul "Metode de intervenţie în cazul minorilor cu afecţiuni psihice sau proveniţi din familii dezorganizate" (667 de participanţi - întreg personalul de reintegrare socială), în anul 2015 cursul cu tema "Abordarea particularizată pe categorii de vârstă în centrele educative şi de detenţie" (625 de participanţi - întreg personalul de reintegrare socială), În anul 2016 a fost organizat, în cadrul Proiectului "Consolidarea capacităţii Penitenciarului pentru minori şi tineri Bacău de a respecta instrumentele internaţionale relevante privind drepturile omului", accesat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, "Cursul de instruire pentru personalul care lucrează cu minorii şi tinerii privaţi de libertate" (pentru 18 participanţi - personal siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, 27 persoane din personalul de reintegrare socială, 3 participanţi personal medical) şi cursul "Comunicarea cu categoriile speciale de persoane private de libertate" (693 de participanţi - întreg personalul de reintegrare socială), în anul 2017 cursul "Protejarea sănătăţii mintale a minorilor şi tinerilor aflaţi în custodia ANP" (795 - întreg personalul de reintegrare socială), în anul 2018 cursul cu tema "Norme naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor internate în centre educative centre de detenţie (818 - întreg personalul de reintegrare socială), în anul 2019 cursurile "Particularităţi minori şi recomandări de intervenţie pentru personalul din locul de deţinere" şi "Consolidarea relaţiilor cu mediul de suport al minorilor şi tinerilor aflaţi în detenţie" (773 - întreg personalul de reintegrare socială). Cursurile au fost organizate prin intermediul platformei de e-learning, prevăzută în Planul de pregătire continuă a personalului (Evaluarea implementării Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2014 - 2020, p. 56) Direcţia Naţională de Probaţiune a investit semnificativ în profesionalizarea modului de lucru cu copiii. În perioada 2014-2020, în cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune au fost formaţi 477 de consilieri ai serviciilor de probaţiune pe teme care se referă la lucrul cu copiii, dar şi la furnizarea de servicii de calitate în general. Pe lângă programele menţionate, consilierii de probaţiune au participat la proiecte împreună cu reprezentanţi ai sistemului penitenciar într- un proiect de reinserţie a copiilor şi tinerilor prin învăţare şi dezvoltare, finanţat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021.*194) *194) Evaluarea implementării Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2014 - 2020, p. 70. În ciuda cadrului legal existent referitor la dreptul copilului de a fi informat cu privire la procedurile penale, civile sau administrative în care este implicat, implementarea acestuia mai poate fi îmbunătăţită. Potrivit EU Justice Scoreboard (2020), în România sunt puse la dispoziţia copiilor informaţii cu privire la proceduri şi există o preocupare pentru pregătirea adecvată a copiilor în procedurile judiciare. Aceeaşi sursă arată însă că nu există însă website-uri prietenoase cu copilul, unde să fie oferite informaţii online cu privire la sistemul de justiţie. Mai mult, un studiu*195) realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) care a inclus şi România arată că: (i) în opinia specialiştilor, cadrele legislative naţionale au un grad prea mare de generalitate, atât în materie civilă, cât şi în materie penală, astfel încât mulţi copii sunt insuficient informaţi; (ii) materialele adaptate pentru copii sunt rareori disponibile; (iii) copiii declară că nu sunt ţinuţi la curent şi nu primesc informaţii cu privire la derularea cauzelor pe durata procedurii, de exemplu, referitor la locul unde se află acuzaţii în timpul procedurilor penale sau la prezenţa părinţilor sau a rudelor în procedurile civile, îndrumări cu privire la comportamentul lor pe durata audierilor, perioade de aşteptare înainte de audieri, despre durata procedurii, precum şi în ceea ce priveşte verdictul şi consecinţele sale; (iv) există mult mai puţine practici de informare în procedurile civile decât în cele penale; (iv) copiii spun că se simt adesea speriaţi şi mai degrabă ca nişte acuzaţi, iar nu ca victime sau martori. *195) Justiţia în interesul copilului - perspectivele şi experienţele copiilor şi ale specialiştilor, EU FRA, 2017. Informaţii adaptate şi accesibile copiilor referitoare la serviciile de suport pentru copii victime sau pentru cei care comit fapte penale nu sunt disponibile în toate cazurile. De exemplu, unele site-uri ale DGASPC detaliază tipurile de servicii oferite, punând accent pe beneficiile interacţiunii cu specialiştii pentru copil şi familie*196), atât pentru copii victimă cât şi pentru copii în conflict cu legea*197), altele se rezumă la descrierea serviciilor pentru victime, fără a se referi sau fără a descrie activitatea dedicată copiilor care comit fapte penale şi nu răspund penal sau la o descriere generală a obligaţiilor legale. *196) http://www.dgaspc- sectorul1.ro/UPLOAD/2021/Protec%C8%9Bia%20Copilului/COMPARTIMENTUL%20PENTRU%20SPRIJINIREA%20VICTIMELOR%20INFRAC%C8%9AIUNILOR.pdf *197) https://dgaspcbt.ro/compartimentul-de-evaluare-si-prevenire-a-delincvenţei-juvenile-2/ Serviciile comunitare care se preocupă de facilitarea reintegrării sociale a copiilor care comit fapte penale sunt rare. Strategia anterioară a propus crearea unor servicii pentru copiii care răspund penal, dar implementarea a fost lăsată la latitudinea autorităţilor locale. Nu au fost identificate servicii licenţiate pentru această categorie de copii, organizate la nivelul primăriilor. Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor subliniază sincope majore în colaborarea cu serviciile comunitare pentru continuarea implementării de programe de reabilitare a copiilor, respectiv pentru facilitarea reintegrării părinţilor deţinuţi. Servicii specializate pentru copilul care săvârşeşte fapte penale şi care nu răspunde penal*198) au fost organizate pe lângă DGASPC în cadrul unor servicii deja existente sau prin crearea unor centre rezidenţiale dedicate*199). Majoritatea acestora sunt licenţiate ca centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de protecţie specială, cu excepţia a două centre de zi aparţinând DGASPC Brăila*200) şi Dâmboviţa*201),*202). *198) Conform Hotărârii nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal. *199) De exemplu, Centrul Sf. Stelian al DGASPC Braşov http://www.dgaspcbv.ro/wp-content/uploads/2Q17/11/ROF-CENTRUL-SF-STEUAN.pdf *200) Centrul de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale a copilului care a săvârşit fapte penale şi nu răspunde penal. *201) Centru de consiliere pentru familie şi copilul care săvârşeşte o faptă penală şi nu răspunde penal. *202) Care sunt licenţiate pe baza standardului minim de calitate "pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidenţiale pentru copiii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal". Colaborarea dintre instituţiile din domeniul protecţiei copilului şi instituţiile judiciare nu se realizează optim prin raportare la interesul superior al copilului şi al dreptului acestuia de a fi protejat. În general DGASPC îşi îndeplinesc obligaţiile referitoare la desemnarea unui psiholog care să asiste copilul în timpul audierilor. De asemenea, există practica asistării copiilor în instanţă, dar acest lucru nu se realizează întotdeauna. De asemenea, doar o parte dintre psihologii DGASPC au o pregătire specifică în domeniul asistenţei copilului victimă care participă la proceduri judiciare.*203) *203) "Resurse pentru audierea minorilor victimă", Asociaţia Alternative Sociale, 2021. 4.5. Dimensiuni transversale 4.5.1. Participarea copiilor la viaţa socială şi politică "Uneori exprimarea opiniei în faţa unui adult este considerată lipsă de respect"; "În unele situaţii, copiii devin educatori pentru proprii lor părinţi în materie de drepturi ale copiilor pentru că ei nu au învăţat despre acestea".*204) *204) Citate copii Conform standardelor internaţionale participarea copiilor...*205) *205) Viziunea cu privire la participarea copiilor se bazează pe: Articolul 12 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, Articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000), precum şi art. 29 din Legea nr. 272/2004 cu modificările şi completările ulterioare, care promovează dreptul copiilor de a-şi exprima liber opiniile asupra problemelor care îi privesc şi dreptul de a li se lua în considerare opiniile, în conformitate cu vârsta şi maturitatea lor. Comentariul general nr. 12 (2009) cu privire la dreptul copilului de a fi ascultat al Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului detaliază semnificaţia dreptului la participare a copiilor şi analizează contextele şi cerinţele de bază pentru aplicarea acestui drept, atât cu privire la participarea la viaţa politică şi democratică, cât şi la alte aspecte din viaţa copiilor. -> Porneşte de la informarea copiilor cu privire la drepturile lor, în forme transparente, adaptate vârstei, accesibile pentru diferite nevoi şi situaţii. -> Este un proces voluntar, copiii nefiind constrânşi să îşi exprime opiniile. -> Are la bază respectul pentru opiniile copiilor şi interesul de a le valoriza în luarea deciziilor. -> Implică copiii în analiza problemelor şi a situaţiilor care au relevanţă reală pentru viaţa lor. -> Are formă prietenoasă pentru copii, prin adaptarea contextelor, metodelor şi resurselor de lucru la capacităţile şi interesele copiilor. -> Are caracter incluziv, asigurând egalitatea de şanse pentru toţi, fără discriminare şi încurajând oportunităţile pentru participarea copiilor marginalizaţi. -> Implică formarea adulţilor pentru ca aceştia să faciliteze participarea efectivă a copiilor. -> Are caracter sigur, fără ca exprimarea opiniilor să implice riscuri sau consecinţe negative. -> Este un proces responsabil, care informează copiii cu privire la modul în care opiniile lor au fost utilizate în luarea deciziilor. Copiii nu sunt informaţi suficient cu privire la drepturile lor, inclusiv cu privire la dreptul de participare. În ciuda faptului că o pondere covârşitoare dintre copii declară că au auzit despre drepturile lor, nu există o cunoaştere adecvată a modalităţilor de aplicare a acestor drepturi, inclusiv a dreptului de participare la viaţa politică şi democratică. Strategia UE privind drepturile copilului 2021-2024 a fost elaborată cu participarea copiilor din toate statele membre şi din alte ţări, inclusiv 1.500 copii din România. Răspunsurile oferite de copiii români în acest context au fost analizate suplimentar în scopul extragerii unor concluzii specifice, utile pentru elaborarea Strategiei pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2023-2027 "Copii protejaţi, România sigură". Astfel, 88% dintre aceştia au declarat că au auzit despre drepturile copiilor, în pondere mai redusă comparativ cu media răspunsurilor la nivel european (95%). Cele mai frecvente surse de informare au fost şcoala (69%), familia (40%) şi mediul online (40%), cu procente mai mici fiind menţionate cărţile (16%), prietenii, diferite persoane, ONG-uri care lucrează cu copii şi tineri (câte 9-11%)*206). Aceleaşi surse de informare au fost declarate pe primele locuri şi de respondenţii din UE, dar cu menţionarea unui rol mai pregnant al şcolii (83%). *206) Datele privind răspunsurile copiilor din România au fost prelucrate în cadrul strategiei de faţă, din baza de date de la nivel european. Datele referitoare la răspunsurile copiilor la nivel european au fost preluate din: UNICEF, Eurochild, Save the Children, Child Fund Alliance, World Vision (2021). Our Europe, Our Rights, p. 35. Există un nivel relativ scăzut de conştientizare şi de respectare a drepturilor copilului de către adulţi*207). Numai unul din cinci copii consideră că drepturile sale sunt respectate de profesioniştii care lucrează cu copiii, precum medicii, asistenţii sociali, poliţiştii, judecătorii, respectiv de societate în ansamblu*208). Carenţele de informare şi formare în domeniul drepturilor copilului, identificate la nivelul adulţilor, conduc la perpetuarea unui model de interacţiune bazat pe valori tradiţionale, cu un dezechilibru de putere între adulţi şi copii şi limite clare de implicare a copiilor în luarea deciziilor care îi privesc. Această situaţie contrastează cu prevederile Comentariului general nr. 12 (2009) al Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, care subliniază obligaţia adulţilor de a susţine participarea copiilor la deciziile care îi privesc şi de a evita manipularea acestora în situaţiile de dialog. De asemenea, este în contradicţie cu Strategia UE privind drepturile copilului 2021-2024, care propune o arie tematică destinată copiilor ca agenţi ai schimbării în viaţa democratică. *207) Această concluzie reprezintă "vocea copiilor" consultaţi în cadrul procesului de pregătire a strategiei de faţă, precum şi concluziile European Commission (2021). Study on children's participation in EU political and democratic life, p. 69. *208) UNICEF, Eurochild, Salvaţi Copiii, Alianţa Fondurilor pentru Copii, World Vision (2021). Europa Noastră, Drepturile noastre, p. 35. Barierele de participare apar, în general, în societate, dar şi în familie şi în şcoală. Nivelul redus de respectare şi promovare a drepturilor copilului de către adulţi se corelează, în context mai larg, cu o insuficientă cultură a participării promovată la nivel social. Încă din 2015, în statisticile EUROSTAT, România înregistra valori foarte reduse privind participarea la activităţi de voluntariat şi activităţi civice, 3,6%, comparativ cu media UE de 13,4%. Sondajul European Values Study 2017*209) evidenţiază că numai 25% dintre români acordă importanţă politicii în viaţa lor şi numai 15,3% se implică în activităţi de voluntariat la nivelul comunităţii. De asemenea, studiul Atlasul valorilor sociale*210), care exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate la nivel internaţional în ultimii 30 de ani, evidenţiază existenţa unor pattern-uri valorice ale părinţilor centrate prea puţin pe valorile asociate activismului şi participării. *209) Cf. https://www.atlasofeuropeanvalues.eu/maptool.html. *210) Voicu, B., Rusu, H., Tufiş, C. (eds.) (2020). Atlasul valorilor sociale: România la 100 de ani. Cluj Napoca: Presa Universitară Clujeană, p. 166. Copiii nu fac parte din întregul proces decizional. Implicarea copiilor în diferite mecanisme şi etape de luare a deciziilor este variată, în funcţie de tipul de participare: consultativă, colaborativă sau condusă de copii*211). Se apreciază că cel mai adesea, ei nu sunt implicaţi în toate etapele procesului decizional, fiind consultaţi cu prioritate în etapa de planificare a politicilor, mai rar în implementare şi în evaluarea acestora*212). Chiar şi în situaţiile în care sunt consultaţi, copiii nu primesc suficiente informaţii cu privire la rolul lor şi nici feedback referitor la modul în care ideile lor au fost valorificate la nivelul politicilor. De asemenea, de multe ori, formatul consultărilor copiilor reproduce pe cel pentru adulţi, cum ar fi întâlnirile, votul, neputând răspunde pe deplin nevoilor copiilor din grupele de vârstă mai mici. Ca urmare, la nivelul tinerilor lipseşte sentimentul de "eficacitate politică". *211) UNICEF (2019). Participarea copiilor şi tinerilor - Opţiuni pentru Acţiune. *212) Comisia Europeană (2021). Studiu privind participarea copiilor la viaţa politică şi democratică la nivelul UE; MMJS, ANPDCA, UNICEF (2019). Declaraţia de la Bucureşti a Copiilor din UE. Participarea copiilor la viaţa democratică reprezintă o temă de interes la nivelul curriculumului şcolar, dar elevii semnalează probleme cu privire la funcţionarea în practică a mecanismelor de participare la viaţa şcolii. Curriculumul şcolar din România include teme special dedicate drepturilor copilului, care abordează inclusiv dreptul de participare la luarea deciziilor, pentru clasa a IV-a - Educaţie civică, iar pentru clasa a V-a - Gândire critică şi drepturile copilului. De asemenea, la nivelul sistemului de învăţământ din România, există un ansamblu de mecanisme şi structuri în care elevii sunt reprezentaţi, stabilite prin reglementările specifice din domeniu: consiliile elevilor cu structuri la nivel de şcoală, judeţean şi naţional; reprezentarea elevilor în consiliile clasei şi în consiliile de administraţie; alte asociaţii reprezentative ale elevilor. O parte din cadrele de funcţionare pentru aceste mecanisme au fost dezvoltate cu implicarea elevilor. Totuşi, de multe ori elevii consideră că ei nu au o influenţă reală în adaptarea activităţii educaţionale la nevoile şi interesele lor. De exemplu, implicarea lor în alegerea curriculumului la decizia şcolii este redusă: numai 50% dintre elevi declară că au fost implicaţi, alături de părinţi, în luarea deciziilor cu privire la disciplinele opţionale; numai o treime dintre elevi au putut să propună discipline opţionale pe care doreau să le studieze*213). Alte aspecte critice ale participării copiilor la viaţa şcolii: doar 41% dintre elevi şi-au exercitat dreptul de a contesta rezultatele evaluărilor scrise; numai 9% consideră că profesorii au luat în considerare sugestiile din formularul de feedback; aproape un sfert au declarat că au fost influenţaţi de personalul didactic în procesul de alegere a reprezentanţilor lor în structurile de participare*214). Conform informaţiilor calitative oferite de copiii care au participat la elaborarea Strategiei "Copii protejaţi, România sigură", ei nu sunt cu adevărat implicaţi în dezvoltarea regulamentelor interne ale şcolilor, iar exprimarea deschisă a opiniilor în spaţiul şcolii este uneori interpretată ca un comportament problematic. De asemenea, în opinia lor, climatul şcolar este unul competitiv şi centrat pe autoritatea profesorului, fără deschidere pentru colaborare. *213) Iordache, T., Fartuşnic, C., Teşileanu, A., Horga, I. (coord.) (2020). Raport privind situaţia curriculumului la decizia scolii şi a cadrului actual de reglementare, p. 53. *214) Consiliul Naţional al Elevilor (2018). Raportul privind implementarea statutului elevului la nivel naţional, p. 9-10. Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) reprezintă un mecanism important de participare la decizie în domeniul educaţiei, dar funcţionarea lui este grevată de diverse probleme. CNE are ca obiective reprezentarea elevilor, participarea la deciziile importante pentru aceştia şi supravegherea respectării drepturilor elevilor. Observaţiile finale din 2017 ale Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cu privire la al cincilea Raport periodic al României recomandă oferirea de sprijin suplimentar pentru CNE, cu scopul măririi capacităţii de a facilita participarea copiilor la nivel local, judeţean şi naţional. Rapoartele anuale ale CNE*215) evidenţiază rolul tot mai activ pe care acest mecanism de participare îl are în ultimii ani în deciziile din domeniul educaţiei. Analizele evaluative cu privire la activitatea CNE*216) listează un ansamblu de provocări cu care se confruntă această structură: finanţarea redusă, independenţa decizională redusă a consiliilor şcolare şi judeţene, carenţele de monitorizare a activităţii, accesul limitat la toată populaţia şcolară pentru informarea cu privire la activitatea CNE şi dialogul precar cu structurile de reprezentare ale părinţilor şi profesorilor. Există, de asemenea, un număr redus de copii proveniţi din grupurile dezavantajate, cum ar fi elevii din mediul rural, din învăţământul special, instituţionalizaţi, cu dizabilităţi, copii romi, care sunt implicaţi în activităţile CNE; în prezent sunt prioritizate demersuri pentru a creşte gradul de incluziune, cum ar fi unele modificări de ordin procedural şi consolidarea activităţii consiliilor şcolare din mediul rural. Activităţile consiliilor elevilor la nivelul şcolii şi uneori chiar la nivel judeţean sunt mai puţin semnificative în comparaţie cu nivelul naţional*217). La nivelul Ministerului Educaţiei nu există un program de susţinere programatică a structurilor participative ale elevilor*218). *215) Consiliul Naţional al Elevilor (2020, 2021). Raport general al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Elevilor. *216) UNICEF (2018). Evaluarea nevoilor de dezvoltare a capacităţii Consiliului Naţional al Elevilor, p. 34-55. *217) Rapoartele CNE (Consiliul Naţional al Elevilor, 2018, Raportul privind implementarea statutului elevului la nivel naţional) şi discuţiile cu copiii în pregătirea acestei Strategii au evidenţiat şi alte aspecte problematice ale CNE: procesul de selecţie a membrilor consiliilor şcolare/judeţene nu este întotdeauna transparent pentru copii; selecţia favorizează elevii performanţi sau pe cei deja implicaţi activ în alte mecanisme participative; există profesori reticenţi cu privire la rolul consultării elevilor; procentul elevilor care şi-au exprimat opinia prin intermediul consiliilor şcolare este foarte scăzut; mulţi elevi declară că sunt influenţaţi de personalul didactic în procesul de alegere a reprezentanţilor lor în structurile de participare. Astfel de concluzii cu privire la funcţionarea structurilor participative ale copiilor sunt semnalate şi de studiile externe (European Commission, 2015, Evaluation of legislation, policy and practice on child participation in the European Union, p. 64.). *218) UNICEF, ADPDCA (2021). Evaluarea comună a implementării Strategiei Naţionale pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Copilului 2015-2020, p. 102. Cu toate acestea, copiii din România au oportunităţi de participare la diferite structuri consultative la nivel european şi naţional*219), fiind implicaţi în mecanisme de participare permanentă la viaţa şcolii şi luând parte la diferite contexte punctuale de implicare în consultări şi sondaje pe teme variate cum ar fi educaţia, discriminarea, violenţa, siguranţa copiilor*220). Un exemplu este constituit de Declaraţia de la Bucureşti a Copiilor din UE din anul 2019*221), organizată în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Iniţiativa de consultare a copiilor din întreaga Uniune Europeană a aparţinut Boardului Copiilor din România şi a avut ca scop promovarea nevoii de a prioritiza dreptul copiilor de a participa la viaţa politică şi democratică: "Nimic pentru copii fără participarea copiilor". Propunerile Declaraţiei au vizat: elaborarea unui plan de acţiune concret pentru implementarea politicilor internaţionale în domeniul drepturilor copilului; instituirea unui mecanism de monitorizare periodică a participării echitabile a copiilor; susţinerea participării copiilor prin programe educaţionale pentru copii şi părinţi; dezvoltarea mecanismelor locale şi naţionale destinate participării copiilor; consultarea copiilor atunci când se elaborează legi ce îi afectează. *219) Câteva exemple de iniţiative la nivel naţional: Boardul Copiilor din România (UNICEF România); Consiliul Consultativ al Copiilor (World Vision România), programele de participare a copiilor şi Forumul Naţional al Copiilor (Salvaţi Copiii România). *220) Consiliul Naţional al Elevilor (2020, 2021). Raport general al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Elevilor; Salvaţi copiii (2019). Raportul de progres în domeniul Protecţiei Drepturilor Copilului în România, p. 161. *221) MMJS, ANPDCA, UNICEF (2019). Declaraţia de la Bucureşti a Copiilor din UE. Mass-media nu promovează suficient drepturile copiilor, iar implicarea copiilor în producerea de conţinut media, adaptat specificului vârstei, este redusă*222). Strategia UE privind drepturile copilului 2021-2024 promovează alfabetizarea media ca parte a educaţiei şi susţine rolul activ pe care media trebuie să îl asume în informarea copiilor cu privire la drepturile lor şi în susţinerea participării în luarea deciziilor. Numai 10% dintre copiii consultaţi în demersul de elaborare a strategiei europene au declarat că mass-media promovează şi respectă drepturile copiilor. În cadrul discuţiilor de grup cu copiii, derulate ca parte a pregătirii Strategiei naţionale "Copii protejaţi, România sigură" , aceştia au semnalat că mass-media din România nu creează contexte suficiente pentru ca vocea copiilor să fie ascultată, ilustrată, promovată. *222) Comisia europeană (2015). Evaluarea legislaţiei, politicilor şi practicilor privind participarea copiilor la nivelul UE, p. 71. Decalajele privind accesul şi abilităţile copiilor cu privire la utilizarea mediului online au fost adâncite ca urmare a pandemiei COVID-19. Perioada pandemiei de COVID-19 a accentuat importanţa mediului online pentru educaţie, pentru interacţiuni sociale, precum şi pentru participare. În acelaşi timp, perioada pandemiei a evidenţiat lipsa accesului echitabil la tehnologii digitale şi la Internet, precum şi insuficienta dezvoltare a abilităţilor digitale, în special la nivelul grupurilor dezavantajate223. În condiţiile în care mediul online oferă variate platforme şi contexte de participare cum ar fi webinarele, workshop-urile online, anchetele online, aspectele de inechitate pot avea impact şi asupra participării copiilor, adâncind diferenţele de implicare şi de oportunităţi de participare. Astfel, Comentariul general nr. 25 (2021) privind drepturile copiilor în ceea ce priveşte mediul digital evidenţiază faptul că procesele consultative trebuie să includă şi copiii care nu au acces la tehnologie sau nu au abilităţile necesare pentru a o utiliza. *223) CNPEE-UCE (2021). Învăţarea la distanţă. Studiu cu privire la activităţile educaţionale desfăşurate în România, în perioada suspendării cursurilor şcolare faţă-în-faţă; Salvaţi copiii, CNE, FSE Spiru Haret, FNAP (2020). Studiu privind opiniile partenerilor educaţionali cu privire la condiţiile de începere a anului şcolar 2020-2021 în condiţiile pandemiei COVID 19 în România. Copiii din grupurile de risc sunt implicaţi în forme participative decizionale într-o măsură şi mai redusă. Barierele de participare cu care se confruntă copiii din grupurile dezavantajate, cum ar fi copiii romi, migranţi, cu dizabilităţi, aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, sunt multiple. Persoanele cu dizabilităţi întâmpină adesea dificultăţi din cauza accesibilităţii limitate a mecanismelor de participare*224). În România, participarea persoanelor cu dizabilităţi la viaţa publică este foarte scăzută; nu sunt suficient dezvoltate contextele care să facă auzită vocea acestora şi integrarea opiniilor lor în procesul de luare a deciziilor*225). Pentru tinerii romi, dificultăţile de participare se centrează pe aspecte precum: lipsa de încredere a tinerilor în instituţiile publice, atitudini sociale negative faţă de tineri în general, resurse insuficiente pentru participare, acces redus la informaţii, puterea minimă cu care sunt învestiţi tinerii pentru a iniţia schimbarea*226). Excluziunea socială, discriminarea, nivelurile scăzute de participare la educaţie şi accesibilizarea limitată a serviciilor au impact direct asupra oportunităţilor de participare la viaţa socială a copiilor din grupurile dezavantajate*227). UNICEF a iniţiat un proiect prin care a propus anumitor autorităţi locale să se angajeze în procesul de transformare a oraşului sau a satului lor într-o comunitate prietenă a copiilor şi oferă celor interesaţi un set de criterii minime pentru îndeplinire, asistenţă tehnică pentru a începe un astfel de proces şi un mecanism de evaluare a progresului şi, în cele din urmă, pentru certificarea statutului de comunitate prietenă cu copilului. *224) Uniunea Egalităţii: Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi 2021-2030. *225) Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi 2021-2027. *226) Vocea tinerilor Roma (2020). Participarea tinerilor Roma în Europa: Provocări, nevoi şi oportunităţi. Perspective ale tinerilor Roma, p. 38. *227) Salvaţi copiii (2019). Raportul de progres în domeniul Protecţiei Drepturilor Copilului în România, p. 177; UNICEF, ANPDCA (2021). Evaluarea comună a implementării Strategiei Naţionale pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Copilului 2015-2020, p. 151-156. 4.5.2. Violenţa asupra copiilor Datele înregistrate în sistemul de protecţie specială cu privire la diferite forme de abuz asupra copilului sunt semnificativ mai ridicate şi în creştere. Potrivit datelor ANPDCA*228) în perioada 2014-2019 numărul copiilor victime ale abuzului, neglijării şi exploatării înregistraţi de serviciile de intervenţie a crescut continuu, de la 12.542 în 2014 la 15.996 în 2019. Se remarcă şi o creştere semnificativă a numărului de cazuri de abuz sexual înregistrate, care aproape s-au dublat, de la 562 în 2014 la 994 în 2019. Numărul cazurilor confirmate de violenţă asupra copilului este mai mare în mediul rural decât în cel urban. Copiii de etnie romă sunt expuşi într-o măsură mai mare riscului de violenţă, abuz sau neglijare*229), inclusiv riscului de trafic de persoane*230). Date statistice dezagregate cu privire la vârstă, genul sau mediul de provenienţă al victimelor sunt disponibile doar pentru anumite infracţiuni. În cazul victimelor minore ale traficului de persoane, sunt înregistrate oficial doar câteva sute de cazuri anual, cu o tendinţă crescătoare în perioada 2014-2017, o scădere bruscă în 2018 şi o creştere semnificativă a numărului acestor victime în anul 2019*231). Fetele sunt semnificativ mai multe decât băieţii, aproape 90% din totalul copiilor traficaţi. *228) www.copii.ro. *229) Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului "Prima prioritate: Niciun copil invizibil" (ANPDCA, UNICEF România, 2017), p. 75. *230) https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-pentru-traficul-de-persoane-2020/ *231) SIMEV, 2020. În contextul pandemiei COVID 19 se estimează o creştere semnificativă a riscului de abuz, neglijare, exploatare şi violenţă, pe fondul intensificării măsurilor de izolare în contextul COVID-19.*232) Pentru 46,8% dintre copiii care au apelat numărul 116 111 în primul an de la debutul pandemiei, abuzul şi violenţa în familie au fost principalele probleme cu care s-au confruntat, comparativ cu anul 2019 când procentajul a fost de doar 18,48%*233). *232) https://www.who.int/publications/i/item/9789240004191 *233) Asociaţia telefonul copilului În anii 2020 şi 2021 s-a consemnat o amplificare a expunerii copiilor la noi forme de victimizare în contextul pandemiei şi al orientării mai accentuate către desfăşurarea în online a activităţilor de timp liber. Astfel, potrivit Europol, cyberbullyingul*234) este în creştere*235),*236). În România, cyberbullyingul nu este vizat de legislaţie specifică, putând fi încadrat după caz, în diverse prevederi ale Codului Penal la infracţiunea de hărţuire, violarea vieţii private*237), şantaj, ameninţare, corupere sexuală a minorilor. Din iunie 2020, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, a fost modificată pentru a include conceptul de "violenţă cibernetică" între formele de violenţă domestică. Legea se referă însă doar la fapte care au loc între persoane care au calitatea de soţi sau parteneri, foşti sau actuali. *234) Violenţa psihologică cibernetică sau cyberbullyingul este definit de Normele metodologice din 27 mai 2020 de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 şi ale pct. 6^1 din anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind violenţa psihologică - bullying) *235) "Explorând izolarea: Autori şi victime ale abuzului sexual on-line asupra copiilor în timpul pandemiei de COVID-19", Europol, 2020 (disponibil la https://www.europol.europa.eu/publications-documents/exploiting-isolation-offenders-and-victims-of-online-child-sexual-abuse-during-covid-19-pandemic). *236) În mod particular, Europol documentează o creştere alarmantă a cazurilor de abuz, inclusiv sexual, în mediul online, situaţie care a avut un răspuns imediat al Comisiei printr-o modificare legislativă (COM(2020) 568 final), care permite furnizorilor de servicii de comunicaţii să depisteze şi să raporteze abuzurile sexuale asupra copiilor în mediul online. Din anul 2020 Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice include obligaţia Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, "prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea şi reacţia la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice" de a oferi "asistenţă practică autorităţilor centrale şi locale în prevenirea şi răspunsul la violenţa cibernetică" (art. 9). *237) Art. 226 din Noul Cod Penal referitor la violarea vieţii private (art. 226) este în curs de modificare pentru a include prevederi specifice referitoare la "divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informaţiile furnizate, fără consimţământul persoanei înfăţişate, de natură să provoace acesteia o suferinţă psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale". http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=18140 Identificarea/raportarea/auto-referirea cazurilor de copii victimă a violenţei rămâne problematică*238). În perioada 2014 - 2019, Telefonul Copilului 983 a fost implementat ca serviciu la nivelul tuturor DGASPC-urilor, iar numărul de sesizări a crescut cu peste 3000 anual*239). În paralel funcţionează şi un alt serviciu telefonic 116 111, cu caracter social, implementat de Asociaţia Telefonul Copilului. Potrivit site-ului 116111.ro al asociaţiei, peste 100.000 de copii apelează anual*240),*241) numărul de urgenţă. Tot prin intermediul numărului de telefon 116 111 a fost creat un mecanism accesibil copiilor privaţi de libertate, pentru a putea depune plângeri legate de tortură şi alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, în cadrul unui parteneriat între Administraţia Naţională a Penitenciarelor începând cu anul 2018. În perioada 2014-2020, numărul petiţiilor în domeniul copilului depuse la Avocatul Poporului a crescut semnificativ de la 77 în 2013, la 612 în 2019. Numărul de sesizări către Avocatului Copilului a crescut de la înfiinţare, de la 18 în 2017 la 523 în 2019. Numărul de copii care au apelat la Serviciul de urgenţă 112 furnizat de Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU) pentru a raporta situaţii de abuz nu este disponibil şi nu există o metodologie de preluare a apelurilor efectuate de copii. *238) Aspect identificat ca fiind problematic şi în EU Strategy for the Rights of the Child *239) Date sondaj online cu personal SPAS colectate pentru Evaluarea implementării Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2014 - 2020 (p. 54). *240) http://www.116111.ro/ce-este-116111. *241) Statisticile Asociaţiei Telefonul Copiilor par a susţine concluziile specialiştilor cu privire la faptul că numărul real al copiilor victime ale infracţiunilor este mult mai mare decât cel înregistrat oficial. Studiile arată că raportarea cazurilor de violenţă asupra copiilor este încurajată de campaniile de promovare a raportării. Persoanele adulte au fost vizate de campanii ale MAI care au avut ca scop conştientizarea efectelor negative ale tuturor formelor de violenţă, în timp ce elevii au fost vizaţi atât de campanii desfăşurate de MAI cât şi de activităţi coordonate de Ministerul Educaţiei. În martie 2017, a fost lansată Campania globală împotriva violenţei asupra copiilor care se desfăşoară pe o perioadă de cinci ani. Scopul campaniei este acela de a influenţa în mod pozitiv vieţile copiilor vulnerabili, contribuind în mod semnificativ la oprirea violenţei asupra lor şi la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.*242) Împreună cu UNICEF şi specialişti din ONG-uri şi instituţii publice, ANPDCA a desemnat o persoană la nivel guvernamental/focal point pentru coordonarea acţiunilor, a realizat un raport de autoevaluare cu privire la situaţia violenţei împotriva copiilor şi a stabilit obiectivele şi un plan de acţiune pentru perioada 2018-2020. *242) România a fost una dintre primele ţări care s-au alăturat în anul 2017 "Parteneriatului Global pentru Eliminarea Violenţei asupra Copiilor". În prezent România face parte din grupul de ţări Pathfinder, care include statele care şi-au asumat schimbarea legislaţiei, politicilor şi a normelor sociale legate de violenţă, respectiv să facă din siguranţa copiilor o prioritate (https://www.end-violence.org/pathfinding-countries). În ceea ce priveşte prevalenţa comportamentului de hărţuire/intimidare în mediul şcolar unele studii*243) situează România între primele 5 ţări din Europa. Potrivit aceloraşi surse unul din patru elevi de 15 ani din România raportează că a fost expus abuzului psihologic de mai multe ori pe parcursul vieţii, 17% au fost expuşi la abuz fizic, iar 7% la abuz sexual. Aproximativ 51% dintre victimele violenţei în mediul şcolar sunt de gen feminin, faţă de 49% victime de gen masculin. *243) HBSC (2015). Raport de cercetare. Comportamente de sănătate la copii şi adolescenţii din România. Disponibil online (p. 159). În mediul şcolar s-au luat unele măsuri pentru combaterea fenomenului de bullying, însă nu există o analiză de impact al acestor măsuri. Pentru facilitarea identificării victimelor bullyingului în mediul şcolar au fost elaborate norme metodologice de aplicare a prevederilor articolului din anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind violenţa psihologică*244). Acestea includ prevederi specifice referitoare la raportarea cazurilor de violenţă. Numărul cadrelor didactice care au participat la cursuri de formare pe teme privind violenţa asupra copilului a crescut în mod constant, de la 12.519 în 2014-2015, la 21.229 în anul şcolar 2019-2020. În pofida acestei creşteri, ţinta fixată de Strategia anterioară, de 50% cadre didactice implicate în cursuri de formare pentru prevenirea violenţei, nu a fost atinsă, la nivelul anului 2019 doar 18,33% fiind incluşi într-un astfel de program de formare*245). *244) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 şi ale pct. 6^1 din anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 privind violenţa psihologică - bullying aprobate prin Ordinul Ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4343/2020 *245) Evaluarea implementării Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020, p. 88. Numărul de cazuri de violenţă asupra copilului înregistrate în sistemul judiciar a variat între aproximativ 2.400 şi 2.850 în ultimii ani, cu predominanţa infracţiunilor de tip sexual. Numărul copiilor implicaţi în proceduri judiciare în calitate de victime a variat în perioada 2014-2019, crescând de la 2.398 copii în anul 2014 la 2.851 în anul 2017 şi scăzând apoi către sfârşitul perioadei, 2.390 copii victime implicaţi în proceduri judiciare în 2019. Majoritatea acestor copii, aproximativ 55%, sunt fete. Principalele categorii de infracţiuni comise împotriva copiilor în perioada 2014-2020 au fost actul sexual cu un minor*246), violul*247) şi relele tratamente aplicate minorului*248) dar şi violenţa domestică, lovirea sau alte violenţe, traficul de persoane sau coruperea sexuală a minorilor*249). *246) Art. 220 Cod Penal *247) Art. 218 Cod Penal *248) Transmonee Database, UNICEF, 2020. *249) Comitetul ONU privind drepturile copilului. (2017) Lista întrebărilor aferente celui de-al cincilea raport de ţară a României, Anexa răspunsurilor României la lista de întrebări, p. 18. Majoritatea copiilor nu au cunoştinţe privind toate formele pe care le poate lua abuzul sexual*250),*251). Conform unui studiu recent, 4 din 5 copii nu ştiu că mimarea actului sexual, fără ca acesta să aibă loc, este o formă de abuz sexual. 70% dintre copiii chestionaţi nu ştiu că atunci când abuzatorul se dezbrăca parţial sau total în faţa lor este tot o formă de abuz sexual. O proporţie similară a respondenţilor nu ştie că obligarea sau invitarea copilului să vizioneze imagini sau/ şi filme cu conţinut sexual explicit este o formă de abuz sexual. *250) (https://worldvision.ro/cauze/protectiacopilului/campanie-impotriva-violentei-sexuale-asupra-copiilor/). *251) Invitarea de către abuzator să atingă zonele intime ale corpului acestuia (3 din 5); faptul că acesta cere copilului să se dezbrace (parţial sau total) (3 din 5); forţarea copilului de a întreţine relaţii sexuale, fără ca acest lucru să se întâmple (3 din 5); atingerea de către abuzator a zonelor intime ale propriului corp în faţa copilului sau atingerea corpului copilului împotriva voinţei acestuia (jumătate dintre copii); atingerea zonelor intime ale corpului copilului de către abuzator (40% dintre copiii chestionaţi)" În linie cu Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor, eforturile de prevenire trebuie să ţină cont de situaţia şi de nevoile specifice ale diverselor grupuri de copii care sunt în mod deosebit vulnerabili la riscul de abuz sexual, cum ar fi copiii cu dizabilităţi, copiii care migrează, în special copiii neînsoţiţi şi copiii victime ale traficului"*252). *252) Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor, https://ec.europa.eu/home-affairs/policies/internal-security/child-sexual-abuse_en 4.5.3. Siguranţa copiilor în mediul digital "Copii ştiu (n.r. cum să folosească internetul) dar nu toţi ştiu O.K" *253) *253) Citat copii Accesul copiilor la servicii digitale aduce oportunităţi de utilizare a unor resurse globale de cunoaştere şi interconectare, dar implică şi riscuri. Fără să fie exclusivă, lista riscurilor cuprinde: expunerea la conţinut inadecvat vârstei sau contacte inadecvate, inclusiv cu abuzatori, la forme de violenţă, daune de reputaţie asociate cu publicarea de informaţii personale sensibile fie public, fie prin reţele de comunicare inter-personală, pierderea controlului asupra managementului identităţii online, încălcarea confidenţialităţii şi divulgarea informaţiilor despre locaţie sau utilizarea datelor personale ilegală sau cu consecinţe psihologice negative. În acord cu recomandările Strategiei UE privind drepturile copilului 2021-2024, responsabilităţile pentru asigurarea unui mediu digital sigur pentru copii trebuie să fie asumate de companiile care administrează aceste servicii, părinţi şi adulţi cu responsabilităţi de îngrijire a copiilor, profesori, precum şi de stat care reglementează condiţiile pentru funcţionarea serviciilor digitale. Dreptul la educaţie, la informaţie, la libera exprimare, la confidenţialitate, la joc, odihnă, recreere, dreptul de a fi protejat împotriva tuturor formelor de exploatare rămân la fel de relevante în mediul virtual. Totuşi, metodele pentru asigurarea lor trebuie adaptate la specificul mediului virtual. Drepturile copiilor trebuie protejate holistic şi în mediul virtual, dar modalităţile de intervenţie nu sunt întotdeauna facil de identificat, sistemul public este lent şi reactiv în a le susţine, iar prevederi legislative sunt doar parţial disponibile. Chiar şi atunci când există anumite reguli, acestea nu sunt implementate consecvent. De exemplu, articolul 8 GDPR privind limita de vârstă de 16 ani pentru acordul în vederea prelucrării datelor nu este respectat unitar. În plus, gradul de alfabetizare digitală a părinţilor şi adulţilor care lucrează cu copiii din România este scăzut, ceea ce limitează capacitatea de identificare şi administrare corectă a riscurilor la care sunt expuşi copiii. Un raport din 2020*254) arată că procentul copiilor din România care desfăşoară diferite activităţi online este ridicat, dar că mulţi dintre ei sunt prea puţin sau deloc protejaţi împotriva riscurilor şi au uneori experienţe dăunătoare. Aproape o treime dintre aceştia apreciază că nu au suficiente abilităţi referitoare la aspecte precum: schimbarea opţiunilor cu privire la vizibilitatea informaţiilor pe care le distribuie (30%), verificarea acurateţii informaţiilor disponibile online (31%), selecţia informaţiei pe care o distribuie (22%), administrarea costurilor de utilizare a serviciilor digitale (26%)*255). *254) EU Kids Online 2020, Rezultatele unui studiu realizat la nivelul a 19 state, David Smahel, Hana Machackova, Giovanna Mascheroni, Lenka Dedkova, Elisabeth Staksrud, Kjartan Olafsson, Sonia Livingstone şi Uwe Hasebrink *255) Idem Numeroşi copii au experienţe negative în mediul online şi nu au un sprijin emoţional adecvat, sau de comunicare. Conform raportului anterior amintit, o treime dintre copii între 9 şi 16 ani raportează evenimente cu un impact emoţional negativ în anul anterior anchetei*256). Doar 39% au discutat despre acestea cu părinţii, 43% cu prieteni de vârstă apropiată, iar 17% nu vorbesc cu nimeni despre experienţele lor negative. În ultimul an, ponderile copiilor de 12-16 ani care au accesat materiale online cu risc sunt semnificative, 8% au vizionat materiale online cu privire la moduri de a-şi produce rău, 12% materiale suicidale, 18% mesaje de ură pentru anumiţi indivizi sau grupuri, 13% materiale care prezintă experienţe sub consumul de droguri, 18% imagini violente. Aproape o treime dintre copii au fost victime ale cyberbullying-ului şi 19% raportează comportamente de agresiune faţă de alţii, în anul anterior*257). De asemenea, copiii au semnalat şi alte experienţe negative în mediul online, referitoare la utilizarea datelor lor personale sau la mesaje cu conţinut sexual. Un sfert dintre copii cu vârsta cuprinsă între 12-16 ani au primit în ultimul an mesaje cu conţinut sexual, în ponderi mai mari fetele, iar 17% primesc cel puţin de câteva ori pe an cereri cu conţinut sexual nedorite. Procente semnificative de copii raportează comportamente alterate ca urmare a utilizării internetului: 11% s-au deprivat de mâncare sau somn pentru a utiliza internetul, 14% au sacrificat din timpul necesar /dorit cu familia, prietenii sau temele. Controlul părinţilor asupra timpului petrecut de copii în mediul online este redus, 46% dintre copiii cu vârsta între 9-16 ani spun că părinţii nu vorbesc cu ei niciodată sau aproape niciodată despre modul în care folosesc ei internetul, iar implicarea prietenilor este şi mai scăzută*258). Doar unul din cinci copii sunt cenzuraţi prin metode de control parental al conţinutului, o proporţie similară prin restricţii de folosire a camerei, şi doar 15% au restricţii de utilizare a unei platforme sociale. Conform studiului "U-Report, siguranţa online", raportarea abuzului online de către copii este încă redusă, iar mulţi copii nu sunt familiari cu metodele la care pot apela pentru a raporta astfel de evenimente. Astfel, 13% dintre copii şi tineri nu ar raporta abuzul online, 25% nu sunt siguri şi 61% ar raporta; 47% nu ştiu unde să raporteze abuzul online, 34% ştiu şi 17% nu sunt siguri. *256) Idem *257) Un alt raport, U-Report, Cyberbullying, nereprezentativ statistic şi derulat cu 294 de respondenţi arată că 47% dintre respondenţi au declarat că au fost măcar o dată în viaţă victime ale cyberbullying-ului; pentru 59% această experienţă a avut loc prin aplicaţii de mesagerie privată; 71% cred că cyberbullying-ul între adolescenţi este cel mai des întâlnit în cadrul reţelele de socializare - Facebook (69%) şi pe Instagram (24%); 29% dintre fete şi 16% dintre băieţi au vrut să nu se ducă la şcoală, din cauza cyberbullying-ului. *258) Raportul U-report on Cyberbullying arată că 79% dintre copii şi tinerii respondenţi nu ştiu dacă în România există o linie telefonică sau un serviciu la care pot apela dacă sunt victimă a violenţei şi a cyberbullying-ului. În anul 2020, Ministerul Educaţiei a elaborat Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România 2021-2027 SMART-Edu, care a fost pusă în dezbatere publică, fără a fi aprobată până în prezent. Unul dintre capitolele strategiei abordează securitatea cibernetică, protecţia datelor, siguranţa online şi etica IT. Documentul strategic analizează multiple aspecte legate de asigurarea securităţii cibernetice şi formulează obiective specifice centrate pe: desfăşurarea procesului educaţional online în condiţii de securitate/protecţie a datelor personale; pregătirea elevilor şi a profesorilor pentru utilizarea internetului şi a dispozitivelor educaţionale într-un mod sigur; reducerea riscurilor legate de utilizarea mediului online, de tip cyberbullying, grooming, phishing; elaborarea de materiale de informare cu tematică legată de securitatea cibernetică, protecţia datelor personale, siguranţa online şi etica IT; dezvoltarea unei infrastructuri capabile să susţină/faciliteze realizarea securităţii cibernetice*259). *259) https://www.edu.ro/strategia-de-digitalizare-educa%C8%9Biei-din-rom%C3%A2nia-2021-2027-smart-edu-lansat%C4%83-%C3%AEn-consultare-public%C4%83. Informaţii online cu privire la drepturi, proceduri sau servicii pentru copiii implicaţi în proceduri civile, penale sau administrative nu sunt întotdeauna disponibile sau accesibile copiilor, în special copiilor cu dizabilităţi. De asemenea, nu sunt colectate regulat sau sistematic date despre nevoile copiilor şi despre experienţele acestora de-a lungul procedurilor civile, penale sau administrative*260) - pentru care ar putea fi utilizate instrumente digitale. *260) EU Justice Scoreboard 2020. 5. Obiective generale şi obiective specifice Tabel 1 Obiective generale, obiective specifice şi indicatori de monitorizare
┌─────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────┐
│Obiective │Indicatori OG │Obiective │Indicatori OS │
│generale │ │specifice │ │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de │
│ │ │ │campanii │
│ │ │ │naţionale care │
│ │ │ │promovează │
│ │ │ │drepturile │
│ │ │ │copilului │
│ │ │ │Număr de │
│ │ │ │beneficiari ai │
│ │ │O.S. 1.1 │campaniilor │
│ │ │Creşterea │naţionale care │
│ │ │gradului de │promovează │
│ │ │conştientizare│drepturile │
│ │ │cu privire la │copilului, pe │
│ │ │dreptul │tipuri │
│ │ │copiilor de │Număr de │
│ │ │participare la│servicii │
│ │Percepţia │luarea │publice pentru │
│ │copiilor │deciziilor în │copii la nivel │
│ │privind │problemele │judeţean care │
│ │implicarea în │care îi │au mecanisme de│
│ │luarea │privesc │consultare a │
│ │deciziilor în │ │copiilor în │
│ │diferite sfere│ │toate etapele │
│ │decizionale, │ │deciziilor care│
│ │indicator │ │îi privesc: │
│O.G. 1 │calculat pe │ │DGASPC, ISJ, │
│Creşterea │baza unei │ │indicator │
│nivelului de │anchete cu │ │monitorizat de │
│participare a│copii, │ │ANPDCA. │
│copiilor la │implementată ├──────────────┼───────────────┤
│luarea │de CE pentru │ │Număr de legi │
│deciziilor │copiii din │ │şi documente de│
│care îi │sistemul de │ │politici cu │
│privesc. │învăţământ şi │ │implicaţii │
│ │DGASPC pentru │ │asupra vieţii │
│ │copiii din │ │copiilor, │
│ │sistemul de │ │elaborate şi │
│ │protecţie │ │diseminate în │
│ │specială 2022,│ │formate │
│ │2024, 2026, în│O.S. 1.2 │prietenoase │
│ │diferite sfere│Creşterea │pentru copii, │
│ │decizionale │gradului de │inclusiv în │
│ │ │participare │formate │
│ │ │activă şi │accesibilizate │
│ │ │incluzivă a │pentru diferite│
│ │ │copiilor în │dizabilităţi │
│ │ │toate etapele │Număr de │
│ │ │deciziilor │petiţii şi │
│ │ │care îi │plângeri │
│ │ │privesc │privind │
│ │ │ │încălcarea │
│ │ │ │drepturilor │
│ │ │ │copilului la │
│ │ │ │nivelul │
│ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │sector, dintre │
│ │ │ │care petiţii şi│
│ │ │ │plângeri │
│ │ │ │soluţionate │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │ │O.S. 2.1 │ │
│ │ │Reducerea │ │
│ │ │sărăciei în │AROPE │
│ │ │rândul │dezagregat pe │
│ │ │copiilor prin │nivel de │
│O.G. 2 │ │creşterea │urbanizare, │
│Reducerea │ │accesului la │dizabilitate │
│sărăciei şi │ │servicii de │ │
│excluziunii │ │calitate │ │
│sociale în │ ├──────────────┼───────────────┤
│rândul AROPE │ │O.S 2.2 │Rata de │
│copiilor │ │Reducerea │deprivare │
│ │ │inechităţilor │materială │
│ │ │care afectează│severă │
│ │ │copiii din │dezagregată pe │
│ │ │grupuri │nivel de │
│ │ │vulnerabile │urbanizare, │
│ │ │ │dizabilitate │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Procentul │
│ │ │ │copiilor │
│ │Rata │O.S. 3.1 │înscrişi pe │
│ │mortalităţii │Creşterea │listele │
│ │infantile │accesului la │medicilor de │
│ │Rata │servicii de │familie │
│ │mortalităţii │asistenţă │Raportul dintre│
│O.G. 3 │prin cauze │medicală │numărul anual │
│îmbunătăţirea│externe 5-18 │primară şi de │mediu de │
│stării de │ani Procentul │specialitate │examene │
│sănătate a │populaţiei de │de calitate │medicale │
│copilului │copii cu nevoi│pentru toţi │gratuite şi │
│ │de asistenţă │copiii, cu │numărul de │
│ │de │accent pe │copii │
│ │specialitate │serviciile │Procentul │
│ │nesatisfacute,│preventive şi │populaţiei de │
│ │în funcţie de │pe copiii │copii cu nevoi │
│ │tip şi motiv │vulnerabili │de asistenţă │
│ │ │ │medicală │
│ │ │ │nesatisfacute │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de creşe │
│ │ │ │pe medii de │
│ │ │ │rezidenţă, │
│ │ │ │tipuri de │
│ │ │ │furnizori, │
│ │ │ │durata │
│ │ │O.S. 4.1 │programului şi │
│ │ │îmbunătăţirea │mărime a │
│ │ │accesului la │localităţii; │
│ │Rata de │educaţia │Număr de │
│ │părăsire │incluzivă a │grădiniţe pe │
│ │timpurie a │copiilor din │medii de │
│O.G. 4 │şcolii, pe │grupuri │rezidenţă, │
│Creşterea │medii de │vulnerabile: │durata │
│participării │rezidenţă │mediul rural, │programului şi │
│copiilor la o│Rate de │CES/ │mărime a │
│educaţie │participare la│dizabilităţi, │localităţii; │
│incluzivă de │educaţie, pe │romi şi altele│Raportul dintre│
│calitate │medii de │ │numărul de │
│ │rezidenţă, │ │profesori de │
│ │niveluri de │ │sprijin şi │
│ │educaţie şi │ │numărul de │
│ │vârste │ │elevi cu │
│ │ │ │dizabilităţi / │
│ │ │ │CES │
│ │ ├──────────────┼───────────────┤
│ │ │O.S. 4.2 │Rezultate la │
│ │ │Creşterea │teste naţionale│
│ │ │procesului │şi │
│ │ │educaţional │internaţionale,│
│ │ │calitătii │pe medii de │
│ │ │ │rezidenţă │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │Ponderea │O.S. 5.1 │ │
│ │copiilor care │Creşterea │ │
│ │raportează că │gradului de │ │
│ │au fost │conştientizare│Număr de │
│ │victimele unor│a publicului │campanii │
│ │forme de │larg în │naţionale de │
│ │violenţă în │general şi a │conştientizare │
│ │anul anterior,│copiilor în │cu privire la │
│ │indicator │particular cu │formele de │
│ │implementat de│privire la │violenţă şi │
│ │CE pentru │formele de │impactul asupra│
│O.G. 5 │copiii din │violenţă şi │copilului. │
│Dezvoltarea │sistemul de │impactul │ │
│unor │învăţământ şi │violenţei │ │
│mecanisme de │DGASPC pentru │asupra │ │
│protecţie a │copiii din │copilului │ │
│copiilor │sistemul de ├──────────────┼───────────────┤
│împotriva │protecţie │ │Număr de cazuri│
│violenţei │specială. │O.S. 5.2 │de violenţă │
│ │Număr de │Asigurarea │raportate, pe │
│ │cazuri │unui mecanism │tipuri de │
│ │raportate în │naţional de │serviciu public│
│ │cadrul │identificare │în care sunt │
│ │mecanismului │şi raportare a│raportate │
│ │naţional de │tuturor │iniţial: │
│ │identificare a│situaţiilor de│asistenţă │
│ │cazurilor de │violenţă │socială, │
│ │violenţă │asupra │educaţie, │
│ │asupra │copilului. │sănătate, │
│ │copilului │ │poliţie. │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de camere│
│ │ │ │de audiere │
│ │ │ │prietenoase cu │
│ │ │ │copilul, care │
│ │ │ │respectă │
│ │ │ │standardele │
│ │ │ │revizuite în │
│ │ │ │acest domeniu, │
│ │ │ │în concordanţă │
│ │ │ │cu │
│ │ │ │recomandările │
│ │ │ │internaţionale.│
│ │ │O.S. 6.1 │Număr de │
│ │ │Asigurarea │specialişti, │
│ │ │accesului │poliţişti, │
│ │ │copiilor la un│procurori, │
│O.G. 6 │ │sistem de │asistenţi │
│Asigurarea │ │proceduri │sociali şi │
│unei justiţii│ │penale, civile│psihologi │
│prietenoase │ │şi │DGASPC, care │
│pentru copii │ │administrative│lucrează cu │
│ │ │prietenos cu │copiii în │
│ │ │copiii şi │proceduri │
│ │ │suportiv cu │penale, civile │
│ │ │drepturile │şi │
│ │ │acestora │administrative │
│ │ │ │şi care au │
│ │ │ │cunoştinţele şi│
│ │ │ │abilităţile │
│ │ │ │necesare pentru│
│ │ │ │a face justiţia│
│ │ │ │prietenoasă şi │
│ │ │ │accesibilă │
│ │ │ │pentru copii, │
│ │ │ │ca urmare a │
│ │ │ │formării lor │
│ │ │ │iniţiale sau │
│ │ │ │continue. │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │ │O.S. 7.1 │Procentul │
│ │Ponderea │Creşterea │profesorilor cu│
│ │copiilor care │capacităţii │competenţe de │
│ │raportează că │adulţilor de a│bază în │
│ │au fost │sprijini │utilizarea TIC │
│ │victimele unor│utilizarea în │şi instruiţi cu│
│O.G. 7 │forme de │siguranţă a │privire la │
│Asigurarea │violenţă │mediului │riscurile │
│accesului │online în anul│virtual de │mediului │
│copiilor la │anterior, │către copii. │online. │
│servicii │defalcare a ├──────────────┼───────────────┤
│digitale în │indicatorului │ │Număr de │
│condiţii de │privind │O.S. 7.2 │furnizori de │
│siguranţă │ponderea │Creşterea │servicii online│
│ │copiilor care │siguranţei │care │
│ │raportează că │utilizării │implementează │
│ │au fost │mediului │mecanisme de │
│ │victimele unor│virtual de │prevenţie a │
│ │forme de │către copii │abuzurilor │
│ │violentă │ │asupra │
│ │ │ │copiilor. │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │Număr de │O.S. 8.1 │ │
│ │indicatori nou│Consolidarea │Număr de │
│ │propuşi în │cercetării şi │indicatori de │
│O.G. 8 │cadrul │a sistemelor │monitorizare a │
│Dezvoltarea │Strategiei │de │Strategiei │
│capacităţii │“Copii │monitorizare │“Copii │
│de proiectare│protejaţi, │şi evaluare │protejaţi, │
│a politicilor│România │pentru a │România sigură”│
│pe bază de │sigură” pentru│fundamenta │raportaţi, în │
│dovezi │care se │procesul de │funcţie de │
│ │colectează │proiectare şi │instituţia care│
│ │date în │implementare a│raportează │
│ │perioada 2023-│politicilor │datele. │
│ │2027 │ │ │
└─────────────┴──────────────┴──────────────┴───────────────┘
6. Programe şi direcţii de acţiune Programele şi direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător, respectiv în anexa care face parte integrantă din prezenta Strategie. Se va urmări asigurarea concordanţei măsurilor adoptate în Strategie cu programele incluse în planurile strategice instituţionale ale instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii. 7. Rezultate aşteptate Rezultatele aşteptate sunt prezentate sub forma a 20 de ţinte*261) selectate pentru fiecare dintre domeniile Strategiei "Copii protejaţi, România sigură", fixate pentru orizontul de timp 2027: *261) Pentru ţintele fixate în vederea creşterii nivelului de disponibilitate a serviciilor publice, anul de referinţă este 2019, având în vedere criza sanitară, economică şi socială ulterioară care a dus de multe ori la contractarea temporară a ofertei Ţinta nr. 1: Numărul de copii afectaţi de sărăcie şi excluziune socială este mai scăzut cu 400.000 de copii raportat la valoarea de referinţă din 2019 de 1.323.000 mii copii, contribuind la obiectivul european de scădere cu 5 milioane a numărului de copii afectaţi de acest fenomen multi-dimensional. Ţinta nr. 2: Impactul protecţiei sociale asupra reducerii ratei sărăciei copiilor este de 30%, faţă de 45% la nivelul anului 2020. Ţinta nr. 3: Familiile cu copii în dificultate sunt prioritare pentru a beneficia de locuinţă socială şi sunt eligibile pentru un ajutor de locuire, inclusiv sub forma unui sprijin pentru închirierea unei locuinţe, atunci când nu sunt disponibile locuinţe sociale. Ţinta nr. 4: Copiii afectaţi de sărăcie beneficiază de un program de sprijin alimentar adecvat nevoilor lor nutriţionale. Ţinta nr. 5: Toţi copiii şcolarizaţi participă la activităţi de informare pe tema impactului violenţei şi a modalităţilor de raportare a acesteia, organizate în fiecare an. Ţinta nr. 6: Toate localităţile din mediul rural, toate oraşele şi toate municipiile au servicii publice de asistenţă socială acreditate, în condiţii de acreditare revizuite pentru a asigura calitatea serviciilor. Ţinta nr. 7: Numărul de copii beneficiari de servicii de prevenire a separării de familie este mai mare cu 30%. Ţinta nr. 8: 3 din 4 copii separaţi temporar sau definitiv de familie sunt plasaţi în servicii de tip familial. Ţinta nr. 9: Mortalitatea infantilă este mai scăzută cu 20% faţă de nivelul din anul 2019. Ţinta nr. 10: Mortalitatea prin cauze evitabile se reduce cu 20% faţă de nivelul din anul 2019, pentru copiii de toate vârstele. Ţinta nr. 11: Rata de cuprindere în educaţia timpurie este de cel puţin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani şi cel puţin 95% pentru segmentul 4-6 ani. Ţinta nr. 12: Rata părăsirii timpurii a şcolii este cu 4,5 puncte procentuale sub nivelul de 15,3% din anul 2019. Ţinta nr. 13: Procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de competenţe, respectiv elevii aflaţi sub nivelul doi de competenţă PISA în citit, matematică şi ştiinţe este în anul 2025 mai scăzut cu 15% faţă de nivelul din anul 2018. Ţinta nr. 14: Documentele de politici naţionale care vizează drepturile copilului sunt elaborate în formate accesibile pentru copii şi cu participarea copiilor. Ţinta nr. 15: Specialiştii care lucrează cu copiii în proceduri penale, civile şi administrative, precum procurorii, judecătorii, poliţiştii, asistenţii sociali şi psihologii, au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a face justiţia prietenoasă şi accesibilă pentru copii, ca urmare a formării lor iniţiale sau continue. Ţinta nr. 16: Depunerea plângerilor, investigarea şi judecarea cauzelor în care sunt implicaţi copii în calitate de victime, suspecţi sau, după caz, inculpaţi sau martori se desfăşoară în condiţii prietenoase*262) cu aceştia, create pe baza unor standarde unitare şi implementate prin proceduri dedicate. *262) Infrastructură, tehnică, proceduri care vizează asigurarea unei justiţii în interesul copilului, adică "o justiţie accesibilă, adecvată vârstei copilului, rapidă, diligentă, adaptată la nevoile copilului şi concentrată pe drepturile acestuia, respectând drepturile copilului, inclusiv dreptul la un proces echitabil, dreptul de a participa la proceduri şi de a le înţelege, dreptul la viaţă privată şi la viaţa de familie, precum şi dreptul la integritate şi demnitate" (Orientările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind justiţia în interesul copilului, 2010). Ţinta nr. 17: Drepturile copilului sunt incluse în programele de formare iniţială pentru toate categoriile de profesionişti care lucrează cu copiii. Ţinta nr. 18: Cel puţin un program naţional de întărire a capacităţii de funcţionare a mecanismelor actuale de participare a copiilor la luarea deciziilor este implementat. Ţinta nr. 19: Până în anul 2027, vor fi adoptate reglementări pentru toate situaţiile în care copiii devin victime ale violenţei, inclusiv în mediul online. 8. Indicatorii Sistemul de monitorizare şi evaluare a strategiei "Copii protejaţi, România sigură" este construit pe baza unui cadru logic, prin care: 1. Obiectivele generale şi specifice sunt măsurate prioritar prin indicatori de rezultat final, de tip cantitativ, care vizează toate măsurile din strategie circumscrise în cadrul obiectivelor respective. Indicatorii de rezultat final măsoară schimbări de lungă durată la nivelul bunăstării, calităţii vieţii şi exercitării drepturilor copiilor, care sunt influenţate de o combinaţie complexă de politici şi servicii. 2. Măsurile sunt urmărite prioritar prin indicatori cantitativi de rezultat. Indicatorii de rezultat măsoară rezultatele directe, pe termen scurt şi mediu, obţinute atunci când resursele sunt investite şi activităţile prevăzute sunt desfăşurate. Indicatori de rezultat măsoară numărul sau procentul specialiştilor angajaţi sau instruiţi, al beneficiarilor unor servicii şi produse sau al serviciilor şi produselor nou create sau îmbunătăţite în vederea susţinerii exercitării drepturilor copiilor sau ale familiilor cu copii la nivel naţional. 3. Pentru anumite măsuri, nu este fezabilă stabilirea unor indicatori de rezultat, aceste măsuri fiind urmărite doar prin indicatori de performanţă. Indicatorii de performanţă urmăresc realizarea măsurilor la termenul specificat, prin valori de tip "da" sau "nu", obţinute ca urmare a procesului de raportare de către entităţile responsabile de implementare. Un exemplu de indicator de acest tip este indicatorul "pachet de servicii preventive de asistenţă stomatologică pentru copii inclus în contractul-cadru". Trebuie subliniat că toate măsurile vor fi urmărite în perioada 2023-2027 şi prin indicatori de performanţă, chiar dacă astfel de indicatori nu sunt specificaţi în Planul de acţiune. 4. "Intrările"/inputul sau resursele investite sunt urmărite prin valori monetare, acolo unde este cazul, ca parte a procesului de costificare a măsurilor. Indicatorii de rezultat final, stabiliţi la nivelul obiectivelor generale şi specifice, sunt prezentaţi ca parte a Strategiei "Copii protejaţi, România sigură", iar indicatorii stabiliţi la nivelul măsurilor ca parte a Planului de acţiune. Fiecare obiectiv şi măsură este surprinsă printr-un număr restrâns de indicatori, 1, 2 sau 3 în cazuri excepţionale. În mod suplimentar faţă de indicatorii stabiliţi ca parte a Planului de acţiune, Strategia specifică 20 de ţinte fixate în principal pe baza unor indicatori de rezultat final, sau, în câteva cazuri, pe baza unor indicatori de performanţă despre care se consideră că au o importanţă crucială în ansamblul politicilor pentru protecţia drepturilor copilului. Monitorizarea atingerii acestor ţinte va fi făcută pe tot parcursul implementării Planului de acţiune, chiar dacă termenul pentru realizarea lor este 2027, pentru a vedea dacă atingerea lor este realizată anticipat, devine mai probabilă sau mai puţin probabilă. 9. Procedurile de monitorizare şi evaluare Progresul implementării Strategiei "Copii protejaţi, România sigură" şi rezultatele obţinute vor fi monitorizate şi evaluate anual. Procesul de monitorizare va extrage informaţii atât despre progresul implementării măsurilor, prin indicatori de performanţă, cât şi despre dinamica indicatorilor cantitativi, la nivel de obiective şi măsuri. În vederea monitorizării progresului implementării Strategiei "Copii protejaţi, România sigură", va fi necesară: (i) circularea unor fişe de progres individualizate către toţi actorii responsabili de coordonarea implementării măsurilor, cu lista tuturor măsurilor coordonate de instituţia respectivă, şi indicatorii de performanţă asociaţi; (ii) solicitarea datelor cantitative de la instituţiile furnizoare de date, care pot fi, în unele cazuri, diferite de instituţiile care coordonează măsurile urmărite prin indicatorii cantitativi respectivi. Sistemul de monitorizare şi evaluare va fi detaliat într-un document distinct, care specifică responsabilităţile pentru furnizarea datelor, sursa de informaţie şi data la care au fost stabilite valorile de referinţă ale indicatorilor, precum şi definiţiile indicatorilor care necesită clarificări suplimentare. Vor fi elaborate rapoarte anuale de monitorizare. Va exista o auto-evaluare a implementării Strategiei "Copii protejaţi, România sigură" la mijlocul termenului de implementare, care va fundamenta o revizuire a Planului de acţiune, în special cu privire la termenele de realizare şi ţintele măsurilor, şi în cazuri excepţionale cu privire la măsurile prevăzute. Va fi realizată o evaluare ex-post a Strategiei "Copii protejaţi, România sigură", care va fundamenta următorul ciclu de planificare strategică. Astfel, etapele evaluării prevăzute la art. 7 alin. (2) din Metodologia de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a Strategiilor Guvernamentale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale vor fi realizate în conformitate cu modalităţile descrise în prezentul capitol. 10. Instituţii responsabile Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie ca instituţie responsabilă cu coordonarea implementării Strategiei. Instituţiile responsabile sunt menţionate în Planul de acţiune privind implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului "Copii protejaţi, România sigură" 2023-2027, prevăzut în anexa la prezenta Strategie. 11. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare Implementarea Strategiei "Copii protejaţi, România sigură" se va realiza în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2023-2027. Pentru anumite măsuri, finanţarea se va asigura din bugetele instituţiilor responsabile, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie. În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii au fost avute în vedere şi surse de finanţare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile europene pentru perioada 2021-2027 în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program operaţional, granturile SEE şi Norvegiene, inclusiv cele asumate prin PNRR, cu atât mai mult cu cât România face parte dintre statele membre în care rata copiilor expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială este mai mare decât media UE în perioada 2017-2019. Din aceste motive, România va trebui să aloce 5 % din Fondul Social European (FSE+) pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor. Metodele de calcul al costurilor utilizate pentru estimarea bugetului necesar pentru măsurile incluse în planul de acţiune au fost: - de sus în jos "Top-Down", algoritmic, sau parametric, metodă recomandată atunci când nu sunt disponibile informaţii în detaliu; – de jos în sus "Bottom-Up" sau abordarea inginerească, metodă recomandată când sunt disponibile informaţii în detaliu; – "Work Forward, Work Back", metodă recomandată în cazul în care proiectul are o dată scadentă specifică; – pe baza activităţilor "Activity Based Costing", metodă recomandată în situaţia în care există date exacte; – prin analogie, respectiv prin comparare cu proiecte similare; – judecata expertului "Expert Judgement". Pentru toate acţiunile incluse în Planul Acţiune au fost stabilite elemente de cost dezagregate şi a fost aleasă cea mai potrivită metodă de calcul a costurilor. Au fost avute în vedere costuri directe, costuri indirecte, costuri incrementale, costuri marginale şi costuri de oportunitate. 12. Implicaţiile asupra cadrului juridic Consolidarea intervenţiilor care vizează protecţia şi promovarea drepturilor copilului va implica şi analiza şi, după caz, îmbunătăţirea legislaţiei din domeniile social, educaţie, sănătate, afaceri interne, justiţie şi a altor acte normative relevante, după cum se menţionează în cuprinsul Planului de acţiune anexat Strategiei "Copii protejaţi, România sigură", respectiv după cum ar putea rezulta, indirect, din implementarea măsurilor prevăzute în plan. Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va putea implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ de către instituţiile vizate de implementarea acesteia. Abrevieri AJPIS - Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor ANPDCA - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie AROPE - At risk of poverty exclusion BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BTS - Boli cu transmitere sexuală CES - Cerinţe Educaţionale Speciale CL - Consiliul Local CNAS - Casa Naţională de Asigurări Sociale CNE - Consiliul Naţional al Elevilor DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DJSP - Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică DOT - Terapie sub Observare Directă EU - European Union GDPR - General Data Protection Regulation HPV - Human Papiloma Virus IGSU - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă INS - Institutul Naţional de Statistică IPT - Învăţământul Profesional şi Tehnic ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean MAI - Ministerul Afacerilor Interne MEd - Ministerul Educaţiei OECD - Organization for Economic Cooperation and Development OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite OPA - Organism Privat Acreditat OPA - Organism privat autorizat PIB - Produs Intern Brut PISA - Programme for International Student Assesment PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă PPS - Purchasing Powe Standard (Standardul Puterii de Cumpărare) RPR - Rapid Plasma Origin SEE - Spaţiul Economic European SIIR - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România SPAS - Serviciul Public de Asistenţă Socială TB - Tuberculoză TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor UE - Uniunea Europeană UNICEF - United Nations Children's Fund VDRL - Veneral Disease Research Laboratory YRBSS - Youth Risk Behaviour Surveillance System ANEXA 1 la Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului "Copii protejaţi, România sigură" 2023-2027 PLAN DE ACŢIUNE pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului "Copii protejaţi, România sigură" 2023-2027
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│OG.1. Creşterea nivelului de participare a copiilor la luarea deciziilor care │
│îi privesc │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Buget │
│ │ │Termen de│ │Valoarea de │Ţintă/Rezultat │Periodicitatea│Responsabil│Sursa de │total │
│Măsuri │Responsabili*)│realizare│Indicator │referinţă**)│aşteptat │raportării │raportare │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │indicator*)│ │2027 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │mii lei│
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS.1.1. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la dreptul copiilor de │
│participare la luarea deciziilor în problemele care îi privesc │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │Număr de campanii │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │naţionale care │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │ANPDCA cu │2027 │promovează │NC │3 campanii │anual │ANPDCA │de │2239 │
│ │sprijinul MEd │ │drepturile │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │copilului │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│M 1.1.1. Derularea de │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│campanii naţionale pentru│ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│promovarea drepturilor │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│copilului, respectiv a │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│dreptului de participare,│ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│adresate copiilor, ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│părinţilor şi │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│specialiştilor care │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│lucrează cu copiii │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │Număr de │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │beneficiari ai │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │campaniilor │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │naţionale care │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │promovează │ │500,000 copii │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │2027 │drepturile │0 │500,000 părinţi │anual │ANPDCA │şi regulilor │16241 │
│ │sprijinul MEd │ │copilului, pe │ │100,000 │ │ │de │ │
│ │ │ │categorii (copii, │ │profesionişti │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │părinţi, categorii │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │de profesionişti │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │care lucrează cu │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │copiii) │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │Procentul │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │unităţilor de │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │învăţământ în care │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │se derulează cel │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │MEd │2027 │puţin o activitate │NA │100% │anual │MEd │şi regulilor │40647 │
│ │ │ │pe tema drepturilor│ │ │ │ │de │ │
│ │ │ │copilului, │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │respectiv a │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │dreptului de │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │participare │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│M 1.1.2. Implementarea, │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│la nivelul unităţilor de ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│învăţământ, de activităţi│ │ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │
│educaţionale pe tema │ │ │activităţi derulate│ │ │ │ │ │ │
│drepturilor copilului, │MEd │2027 │în unităţile de │NA │250000 │ │MEd │Buget de stat│246852 │
│respectiv a dreptului de │ │ │învăţământ, pe tema│ │ │ │ │ │ │
│participare (activităţi │ │ │drepturilor │ │ │ │ │ │ │
│extraşcolare, proiecte │ │ │copilului │ │ │ │ │ │ │
│educaţionale "Şcoala ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│altfel") │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Procentul elevilor │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │care participă la │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │MEd │2027 │cel puţin 1 │NA │100% │anual │MEd │şi regulilor │78947 │
│ │ │ │activitate, pe tema│ │ │ │ │de │ │
│ │ │ │drepturilor │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │copilului │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS.1.2. Creşterea gradului de participare activă şi incluzivă a copiilor în │
│toate etapele deciziilor care îi privesc │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│M 1.2.1. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cadrului normativ necesar│ │ │Cadru normativ │ │Cadru normativ │ │ │ │ │
│accesibilizării │ │ │necesar │ │necesar │ │ │ │ │
│documentelor de politici │ │ │accesibilizării │ │accesibilizării │ │ │ │ │
│publice cu implicaţii │ │ │documentelor de │ │documente lor de │ │ │ │ │
│asupra vieţii copiilor, │ANPDCA │2024 │politici publice cu│NC │politici publice cu│2024 │ANPDCA │Buget de stat│300 │
│în formate prietenoase │ │ │implicaţii asupra │ │implicaţii asupra │ │ │ │ │
│pentru copii, inclusiv în│ │ │vieţii copiilor, în│ │vieţii copiilor, în│ │ │ │ │
│formate accesibilizate │ │ │formate prietenoase│ │formate prietenoase│ │ │ │ │
│pentru diferite │ │ │ │ │elaborat │ │ │ │ │
│dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instrumente şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │proceduri pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │formularea de │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinul │ │petiţii şi plângeri│ │ │ │ │ │ │
│M 1.2.2. Elaborarea şi │MFTES │ │privind încălcarea │ │Set instrumente şi │ │ │ │ │
│adaptarea, în formate │Avocatul │2025 │drepturilor │NC │proceduri elaborate│2025 │ANPDCA │Buget de stat│582 │
│prietenoase şi accesibile│Copilului │ │copilului, │ │ │ │ │ │ │
│copiilor, a │MEd │ │elaborate la │ │ │ │ │ │ │
│instrumentelor de │ │ │nivelul fiecărui │ │ │ │ │ │ │
│consultare şi a │ │ │domeniu, în formate│ │ │ │ │ │ │
│procedurilor pentru │ │ │prietenoase şi │ │ │ │ │ │ │
│formularea de plângeri şi│ │ │accesibile copiilor│ │ │ │ │ │ │
│petiţii privind ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│încălcarea drepturilor │ │ │Numărul de sesizări│ │ │ │ │ │ │
│copilului, la nivelul │Avocatul │ │în legătură cu │ │ │ │ │ │ │
│fiecărui domeniu │Copilului cu │ │încălcarea unuia │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinul │ │sau mai multor │ │Creştere anuală cu │ │Avocatul │ │ │
│ │ANPDCA │2027 │drepturi ale │NC │10% a sesizărilor │anual │Copilului │Buget de stat│260 │
│ │MEd │ │copilului; la nivel│ │ │ │ │ │ │
│ │MS │ │naţional şi pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │categorii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │drepturi │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 1.2.3. Revizuirea │ │ │Cadru normativ cu │ │ │ │ │ │ │
│cadrului normativ cu │Med cu │ │privire la rolul şi│ │Cadru normativ │ │ │ │ │
│privire la rolul şi │sprijinul CNE │2024 │funcţionarea │NC │revizuit │2024 │MEd │Buget de stat│115 │
│funcţionarea consiliilor │ │ │consiliilor │ │ │ │ │ │ │
│elevilor │ │ │elevilor │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de │ │ │ │ │ │ │
│M 1.2.4. Derularea de │ │ │participanţi la │ │ │ │ │ │ │
│programe de întărire a │ │ │program: elevi │ │ │ │ │ │ │
│rolului consiliilor │ │ │membri ai │ │45 elevi CNC │ │ │ │ │
│elevilor, pentru a │ │ │consiliilor la │ │1500 elevi CS │ │ │ │ │
│asigura participarea │Med cu │2027 │nivel naţional, │NA │1500 directori/ │anual │MEd │Buget de stat│50589 │
│activă şi incluzivă la │sprijinul CNE │ │judeţean şi şcolar;│ │personal didactic │ │ │ │ │
│toate etapele procesului │ │ │personal ISJ, │ │84 inspectori │ │ │ │ │
│decizional din domeniul │ │ │directori de şcoli/│ │şcolari │ │ │ │ │
│educaţiei │ │ │alte categorii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │personal din cadrul│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şcolilor │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Mecanisme de │ │Mecanism de │ │ │ │ │
│ │ │ │consultare a │ │consultare/ domeniu│ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │copiilor înfiinţate│ │(sănătate, │ │ │ │ │
│ │sprijinul MEd │2027 │la nivelul fiecărui│NC │protecţia │2027 │ANPDCA │Buget de stat│149 │
│ │MP │ │domeniu: sănătate, │ │copilului, │ │ │ │ │
│ │ │ │protecţia │ │educaţie, justiţie)│ │ │ │ │
│ │ │ │copilului, │ │înfiinţate │ │ │ │ │
│ │ │ │educaţie, justiţie │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de consultări│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu copiii/ │ │ │ │ │ │ │
│M 1.2.5. Înfiinţarea şi │ │ │activităţi de │ │3 consultări anuale│ │ │ │ │
│utilizarea de mecanisme │ │ │participare a │ │cu copiii/ │ │ │ │ │
│de consultare a copiilor,│ANPDCA cu │ │copiilor în │ │activităţi de │ │ │ │ │
│la nivelul fiecărui │sprijinul MEd │2027 │procesul de │NC │participare a │anual │ANPDCA │Buget de stat│109 │
│domeniu (sănătate, │MS │ │elaborare a │ │copiilor, │ │ │ │ │
│protecţia copilului, │ │ │politicilor care îi│ │organizate pe │ │ │ │ │
│educaţie, justiţie), în │ │ │privesc, organizate│ │fiecare domeniu │ │ │ │ │
│formate prietenoase │ │ │la nivelul fiecărui│ │ │ │ │ │ │
│pentru copii şi incluzive│ │ │domeniu │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de copii din │ │cel puţin 1 elev │ │ │ │ │
│ │ │ │grupurile │ │din fiecare grup │ │ │ │ │
│ │ │ │dezavantajate │ │dezavantajat │ │ │ │ │
│ │ │ │(dizabilităţi, │ │(dizabilităţi, │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │Romi, elevi din │ │Romi, elevi din │ │ │ │ │
│ │sprijinul MEd │2027 │mediul rural) care │NC │mediul rural) este │anual │ANPDCA │Buget de stat│509 │
│ │MS │ │sunt implicaţi în │ │implicat în │ │ │ │ │
│ │ │ │mecanismele de │ │mecanisme le de │ │ │ │ │
│ │ │ │participare la │ │participare de la │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional şi │ │nivel naţional şi │ │ │ │ │
│ │ │ │judeţean │ │judeţean │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │4 module tematice │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │în domeniul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │medicină │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │(curriculum licenţă│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │medicină, │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │curriculum licenţă │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │asistenţă medicală │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │generală, │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │curriculum │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │rezidenţiat │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │medicină │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │pediatrică, │ │ │ │ │
│ │ │ │Număr de module │ │curriculum │ │ │ │ │
│M 1.2.6. Includerea │ │ │curriculare de │ │rezidenţiat │ │ │ │ │
│aspectelor referitoare la│ │ │formare iniţială a │ │medicină de │ │ │ │ │
│drepturile copiilor, │ANPDCA cu │ │profesioniştilor │ │familie) │ │ │ │ │
│inclusiv dreptul la │sprijinul MEd │ │care lucrează cu │ │2 module tematice │ │ │ │ │
│participare, în │MS │ │copiii (sănătate, │ │în domeniul │ │ │ │ │
│programele de formare │MAI │ │protecţia │ │educaţie │ │ │ │ │
│iniţială a │INM │2027 │copilului, │NC │(curriculum master │anual │ANPDCA │Buget de stat│35628 │
│profesioniştilor care │CSM │ │educaţie, justiţie,│ │didactic/D PPD, │ │ │ │ │
│lucrează cu copiii │Universităţi │ │poliţie), care │ │curriculum DPIPP) │ │ │ │ │
│(sănătate, protecţia │de Medicină şi│ │abordează │ │1 modul tematic în │ │ │ │ │
│copilului, educaţie, │Farmacie │ │drepturile │ │domeniul asistenţă │ │ │ │ │
│justiţie, poliţie) │ │ │copilului, inclusiv│ │socială (curriculum│ │ │ │ │
│ │ │ │dreptul la │ │licenţă) │ │ │ │ │
│ │ │ │participare │ │3 module tematice │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │în domeniul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │justiţie │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │(curriculum licenţă│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │drept, curriculum │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │formarea │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │procurorilor │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │curriculum formarea│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │judecătorilor) │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1 modul tematic în │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │domeniul poliţie │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │(curriculum licenţă│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │poliţie) │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │1 program tematic │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │inclus în Programul│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │naţional de │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Educaţie Medicală │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Continuă (MS/ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Colegiul Medicilor │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │din România) │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1 program tematic │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │acreditat la nivel │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │naţional (MEd), │ │ │ │ │
│ │ │ │Număr de programe │ │destinat formării │ │ │ │ │
│ │ │ │naţionale de │ │continue a │ │ │ │ │
│M 1.2.7. Includerea │ │ │formare continuă a │ │profesorilor (MEd) │ │ │ │ │
│aspectelor referitoare la│ │ │profesioniştilor │ │1 program tematic │ │ │ │ │
│drepturile copiilor, │ │ │care lucrează cu │ │avizat la nivel │ │ │ │ │
│inclusiv dreptul la │ANPDCA cu │ │copiii (sănătate, │ │naţional, destinat │ │ │ │ │
│participare în programele│sprijinul MEd │ │protecţia │ │formării continue a│ │ │ │ │
│de formare continuă │MS │2027 │copilului, │NC │lucrătorilor din │anual │ANPDCA │Buget de stat│9330 │
│destinate │MAI │ │educaţie, justiţie,│ │domeniul asistenţei│ │ │ │ │
│profesioniştilor care │INM │ │poliţie), care │ │sociale (Consiliul │ │ │ │ │
│lucrează cu copiii │CSM │ │abordează │ │Naţional al │ │ │ │ │
│(sănătate, protecţia │ │ │drepturile │ │Asistenţei Sociale)│ │ │ │ │
│copilului, educaţie, │ │ │copilului, inclusiv│ │1 program tematic │ │ │ │ │
│justiţie) │ │ │dreptul la │ │avizat la nivel │ │ │ │ │
│ │ │ │participare │ │naţional, destinat │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │formării continue a│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │procurorilor şi │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │judecătorilor │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │(Institutul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Naţional al │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Magistraturii) │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1 program tematic │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │avizat la nivel │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │naţional destinat │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │formării continue a│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │poliţiştilor (MAI) │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 1.2.8. Includerea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programele de formare a │ │ │Număr de educatori │ │7000 de educatori │ │ │ │ │
│educatorilor parentali a │MEd cu │ │parentali formaţi │ │parentali formaţi │ │ │ │ │
│temei referitoare la │sprijinul │2027 │în domeniul │NC │în domeniul │anual │MEd │Buget de stat│19979 │
│creşterea nivelului de │ANPDCA │ │drepturilor │ │drepturilor │ │ │ │ │
│participare a copiilor la│ │ │copilului │ │copilului │ │ │ │ │
│luarea deciziilor care îi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privesc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Set de standarde │ │Set de standarde │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │privind practicile │ │privind practicile │ │ │ │ │
│ │sprijinul │ │prietenoase │ │prietenoase │ │ │ │ │
│ │MDLPA │2025 │furnizate copilului│NC │furnizate copilului│2025 │ANPDCA │Buget de stat│148 │
│M 1.2.9. Promovarea şi │MS │ │la nivelul │ │la nivelul │ │ │ │ │
│implementarea conceptului│ │ │comunităţii │ │comunităţii │ │ │ │ │
│de comunităţi prietenoase│ │ │ │ │elaborat │ │ │ │ │
│pentru copii ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de comunităţi│ │ │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │care implementează │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinul │2027 │modelul de │NC │10% │2027 │ANPDCA │Buget local │11442 │
│ │MDLPA │ │comunitate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prietenoasă │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OG.2. Reducerea sărăciei şi excluziunii sociale în rândul copiilor │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Responsabil│ │Buget │
│Măsuri │Responsabili │Termen de│Indicator │Valoarea de │Ţintă │Periodicitatea│raportare │Sursa de │total │
│ │ │realizare│ │referinţă │ │raportării │indicator │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2027 │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┼───────┤
│OS.2.1 Reducerea sărăciei în rândul copiilor şi creşterea accesului la servicii │ │
│de calitate │ │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 2.1.1. Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│autorităţilor locale din │ │ │Număr de comunităţi│ │ │ │ │respectarea │ │
│localităţi cu zone │MFTEŞ cu │ │marginalizate în │ │ │ │ │prevederilor │ │
│marginalizate pentru │sprijinul MMSS│ │care se realizează │ │ │anual începând│MFTEŞ │şi regulilor │ │
│diagnoza socială iniţială│ANPDCA │2027 │diagnoza socială │156 │2000 │cu 2024 │MMSS │de │60922 │
│şi identificarea │APL │ │iniţială şi │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│nevoilor, inclusiv pentru│ │ │identificarea │ │ │ │ │stabilite la │ │
│familiile cu copii │ │ │nevoilor │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 2.1.2 Extinderea │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│implementării pachetului │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│minim de asistenţă │ │ │Număr de localităţi│ │ │ │ │prevederilor │ │
│socială, care include │ANPDCA cu │ │în care se asigură │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│activităţi de │sprijinul │ │pachetul minim de │156 │2000 │Anual │ANPDCA │de │418344 │
│identificare, evaluare │MFTEŞ │ │servicii │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│iniţială, referire şi │MMSS │2027 │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│acompaniere a copiilor │MS │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│vulnerabili şi a mamelor │MEd │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│şi gravidelor minore, cu │APL │ │ │ │ │ │ │program │ │
│precădere în comunităţile│ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│marginalizate şi cele │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│rurale │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ │ │ ├───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de copii care│ │ │ │MFTEŞ │ │ │
│ │ │ │beneficiază de │NA │500000 │Anual │MMSS │nu e cazul │0 │
│ │ │ │pachetul minim de │ │ │ │ANPDCA │ │ │
│ │ │ │servicii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 2.1.3 Extinderea │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│furnizării de servicii │ANPDCA cu │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│comunitare integrate │sprijinul │ │Număr de localităţi│ │ │ │ │prevederilor │ │
│pentru copii vulnerabili,│MMSS │ │în care se │ │ │ │MMSS │şi regulilor │ │
│inclusiv pentru mame şi │APL │2027 │furnizează servicii│156 │2000 │Anual │ANPDCA │de │418344 │
│gravide minore, cu │MS │ │comunitare │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│precădere în comunităţile│MEd │ │integrate │ │ │ │ │stabilite la │ │
│marginalizate şi cele │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│rurale. │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│M 2.1.4 Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│autorităţilor locale în │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│procesul de elaborare şi │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│monitorizare a │ │ │Număr localităţi cu│ │ │ │ │respectarea │ │
│strategiilor locale │MFTEŞ cu │ │strategii locale │ │ │ │ │prevederilor │ │
│pentru dezvoltarea │sprijinul MMSS│ │pentru dezvoltarea │ │319 localităţi │ │MFTEŞ │şi regulilor │ │
│serviciilor sociale │ANPDCA │2027 │de servicii sociale│NA │urbane 2000 │anual │ANPDCA │de │63377 │
│astfel încât să fie │APL │ │actualizate pentru │ │localităţi rurale │ │MMSS │eligibilitate│ │
│actualizate şi să │ │ │perioada 2021-2027 │ │ │ │ │stabilite la │ │
│prioritizeze grupurile de│ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│copii cele mai │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│vulnerabile │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 2.1.5. Sprijinirea │ │ │Procentul │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│autorităţilor locale în │ │ │autorităţilor │ │ │ │ │respectarea │ │
│elaborarea programelor de│ │ │locale care au │ │ │ │ │prevederilor │ │
│acţiune comunitară │MMSS │ │programe de acţiune│ │ │ │MMSS │şi regulilor │ │
│destinate prevenirii şi │MFTEŞ │2027 │comunitară aprobate│NA │50% │anual │MFTEŞ │de │39440 │
│combaterii riscului de │APL │ │prin hotărâri ale │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│sărăcie şi excluziune │ │ │consiliilor │ │ │ │ │stabilite la │ │
│socială, inclusiv a │ │ │judeţene/locale │ │ │ │ │nivelul │ │
│copilului. │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 2.1.6 Creşterea │ │ │Procentul │ │ │ │ │ │ │
│numărului de unităţi │ │ │unităţilor │ │ │ │ │ │ │
│administrativ-teritoriale│MMSS cu │2027 │administrativ- │220 urban │100% urban │Anual │MMSS │Buget local │423880 │
│cu servicii publice de │sprijinul APL │ │teritoriale cu │797 rural │100% rural │ │ │ │ │
│asistenţă socială │ │ │servicii SPAS │ │ │ │ │ │ │
│acreditate │ │ │acreditate │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│M 2.1.7 Profesionalizarea│ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│serviciilor publice │MMSS cu │ │Procentul SPAS- │ │ │ │ │prevederilor │ │
│locale de asistenţă │sprijinul │ │urilor din mediul │ │ │ │MMSS │şi regulilor │ │
│socială prin asigurarea a│MFTEŞ │2027 │rural cu cel puţin │NA │75% │Anual │MFTEŞ │de │654664 │
│cel puţin un asistent │ANPDCA │ │un asistent social │ │ │ │ANPDCA │eligibilitate│ │
│social la nivelul │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│fiecărui SPAS │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 2.1.8 Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│unor programe de creştere│ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│a nivelului de calificare│MFTEŞ cu │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│a asistenţilor sociali │sprijinul │ │Număr de asistenţi │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│angajaţi ai furnizorilor │ANPDCA │2027 │sociali instruiţi │NC │1350 │anual │ANPDCA │de │1755 │
│publici şi privaţi pentru│MMSS │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│a lucra în comunitate cu │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│copiii vulnerabili şi cu │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│număr mare de mame minore│ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 2.1.9 Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cadrului legal necesar │ │ │Revizuirea cadrului│ │ │ │ │ │ │
│stimulării contractării │ │ │legal privind │ │ │ │ │ │ │
│serviciilor sociale la │MMSS cu │ │asistenţa socială │ │Propunere │ │ │ │ │
│nivel judeţean şi local, │sprijinul │2024 │prin includerea de │NC │legislativă │2024 │MMSS │Buget de stat│194 │
│acolo unde nu pot fi │ANPDCA │ │dispoziţii privind │ │elaborată │ │ │ │ │
│organizate eficient de │ │ │contractarea │ │ │ │ │ │ │
│către autorităţile │ │ │serviciilor sociale│ │ │ │ │ │ │
│publice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 2.1.10 Crearea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mecanismelor de sprijin a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│furnizorilor de servicii │ │ │ │ │Propunere │ │ │ │ │
│sociale care oferă │ │ │Propunere │ │legislativă │ │ │ │ │
│servicii sociale │MFTEŞ cu │ │legislativă │ │referitoare la │ │ │ │ │
│destinate copiilor, în │sprijinul │ │referitoare la │ │măsuri de sprijin a│ │ │ │ │
│vederea creşterii │ANPDCA │2024 │măsuri de sprijin a│NC │furnizorilor de │2024 │ANPDCA │Buget de stat│175 │
│capacităţii acestora │MMSS │ │furnizorilor de │ │servicii sociale în│ │ │ │ │
│pentru contracararea │ │ │servicii sociale în│ │perioade de criză │ │ │ │ │
│riscurilor apariţiei │ │ │perioade de criză │ │elaborată │ │ │ │ │
│situaţiilor de criză, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusiv a celor generate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de pandemie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 2.1.11 Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adecvării la nevoile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│familiilor cu copii a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│beneficiilor bazate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│testarea mijloacelor, cu │ │ │Studiu privind │ │Studiu privind │ │ │ │ │
│scopul de a identifica │ │ │adecvarea │ │adecvarea │ │ │ │ │
│pragurile de suport cu │ANPDCA cu │ │beneficiilor bazate│ │beneficiilor bazate│ │ │ │ │
│impact semnificativ │sprijinul │2025 │pe testarea │NC │pe testarea │2025 │ANPDCA │Buget de stat│119 │
│pentru reducerea sărăciei│MFTEŞ │ │mijloacelor la │ │mijloacelor la │ │MFTEŞ │ │ │
│relative, reducerii │ │ │nevoile familiilor │ │nevoile familiilor │ │ │ │ │
│numărului copiilor │ │ │cu copii │ │cu copii realizat │ │ │ │ │
│separaţi de părinţi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│facilitării accesului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│familiilor cu copii la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciile sociale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bază. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de localităţi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu comunităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │informale care │ │ │ │ │ │ │
│ │MDLPA cu │ │beneficiază de │ │ │ │ANPDCA │ │ │
│ │sprijinul │ │măsuri specifice de│0 │100 │Anual │MDLPA │nu e cazul │58 │
│M 2.1.12 Îmbunătăţirea │MFTEŞ │ │intervenţie pentru │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor de locuire a │ANPDCA │ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│populaţiei din aşezările │MMSS │2027 │condiţiilor de │ │ │ │ │ │ │
│informale │MIPE │ │locuire │ │ │ │ │ │ │
│ │APL │ ├───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │CJIS │ │Număr de persoane │ │Reducerea cu 20% a │ │ │ │ │
│ │ │ │care locuiesc în │ │populaţiei care │ │ │ │ │
│ │ │ │aşezări informale, │71,965 │locuieşte în │Anual │MDLPA │nu e cazul │0 │
│ │ │ │din care număr de │ │aşezări informale, │ │ │ │ │
│ │ │ │copii │ │faţă de anul 2022 │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Propunere │ │Propunere │ │ │ │ │
│ │ │ │legislativă care │ │legislativă care │ │ │ │ │
│M 2.1.13 Crearea cadrului│ │ │include criterii de│ │include criterii de│ │ │ │ │
│legal necesar asigurării │ │ │eligibilitate care │ │eligibilitate care │ │ │ │ │
│accesului prioritar la │MDLPA cu │ │asigură accesul │ │asigură accesul │ │MDLPA │ │ │
│locuinţe sociale sau la │sprijinul │ │prioritar la │ │prioritar la │ │MFTEŞ │ │ │
│asistenţă în timp util │MFTEŞ │2023 │locuinţe sociale │NC │locuinţe sociale │2024 │ANPDCA │Buget de stat│114 │
│pentru locuire pentru │ANPDCA │ │sau la asistenţă în│ │sau la asistenţă în│ │MMSS │ │ │
│familiile cu copii aflaţi│MMSS │ │timp util pentru │ │timp util pentru │ │ │ │ │
│în dificultate. │ │ │locuire pentru │ │locuire pentru │ │ │ │ │
│ │ │ │familiile cu copii │ │familiile cu copii │ │ │ │ │
│ │ │ │aflaţi în │ │aflaţi în │ │ │ │ │
│ │ │ │dificultate. │ │dificultate. │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Numărul unităţilor │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │şcolare în care se │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │implementează │150 │600 │Anual │MEd │şi regulilor │1208979│
│ │ │ │programul masă │ │ │ │ │de │ │
│M 2.1.14 Extinderea │ │ │caldă în şcoli │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│programului masă caldă în│MEd │2024 │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│şcolile cu risc │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│educaţional ridicat │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ │ │ ├───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de elevi din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │comunităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │marginalizate care │65434 │260.000 │Anual │MEd │Buget de stat│1198296│
│ │ │ │beneficiază de masă│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │caldă în şcoli │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Introducerea │ │Teme de educaţie │ │ │ │ │
│M 2.1.15 Promovarea │ │ │temelor de educaţie│ │pentru sănătate, │ │ │ │ │
│educaţiei pentru sănătate│MEd cu │ │pentru sănătate, │ │respectiv educaţie │ │MEd │ │ │
│în unităţile de │sprijinul MS │2024 │respectiv, educaţie│NC │pentru alimentaţie │2024 │MS │Buget de stat│57 │
│învăţământ preuniversitar│ │ │pentru alimentaţie │ │sănătoasă introduse│ │ │ │ │
│ │ │ │sănătoasă în │ │în programele │ │ │ │ │
│ │ │ │programele şcolare │ │şcolare │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 2.1.16 Formarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cadrelor didactice cu │ │ │Număr de cadre │ │ │ │ │ │ │
│responsabilităţi în │MEd cu │ │didactice formate │ │ │ │ │ │ │
│gestionarea programului │sprijinul MS │2027 │în gestionarea │0 │648 │anual │MEd │Buget de stat│3137 │
│de suport alimentar în │ │ │programului de │ │ │ │ │ │ │
│domeniul nutriţiei │ │ │suport alimentar │ │ │ │ │ │ │
│sănătoase │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 2.1.17 Organizarea de │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│cursuri de educaţie │ │ │Număr de localităţi│ │ │ │ │respectarea │ │
│parentală în localităţile│ │ │cu zone │ │ │ │ │prevederilor │ │
│cu zone marginalizate sau│ANPDCA cu │ │marginalizate în │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│dezvoltarea de centre de │sprijinul APL │2027 │cadrul cărora se │NA │600 │anual │ANPDCA │de │388675 │
│consiliere, în cadrul │ │ │derulează cursuri │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│cărora să fie oferite │ │ │de educaţie │ │ │ │ │stabilite la │ │
│inclusiv cursuri de │ │ │parentală │ │ │ │ │nivelul │ │
│educaţie parentală │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │ │ │ │ │creşterea cu 30% a │ │ │de │ │
│ │ANPDCA cu │ │Număr de copii │ │numărului copiilor │ │ │eligibilitate│ │
│ │sprijinul APL │2027 │beneficiari ai │21085 │beneficiari ai │anual │ANPDCA │stabilite la │2795052│
│ │ │ │centrelor de zi │ │centrelor de zi │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Planul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Naţional de │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Redresare şi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Rezilienţă │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │ │ │Număr de copii │ │creşterea cu 30% a │ │ │de │ │
│ │ANPDCA cu │ │beneficiari ai │ │numărului copiilor │ │ │eligibilitate│ │
│ │sprijinul APL │2027 │centrelor de │7255 │beneficiari ai │anual │ANPDCA │stabilite la │1093651│
│ │ │ │recuperare │ │centrelor de │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │recuperare │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│M 2.1.18 Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│acoperirii serviciilor de│ │ │ │ │ │ │ │Planul │ │
│prevenire a separării │ │ │ │ │ │ │ │Naţional de │ │
│copilului de familie, cu │ │ │ │ │ │ │ │Redresare şi │ │
│prioritate în │ │ │ │ │ │ │ │Rezilienţă │ │
│comunităţile sursă ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │ │ │Număr de copii şi │ │creşterea cu 30% a │ │ │de │ │
│ │ANPDCA cu │ │părinţi beneficiari│ │numărului copiilor │ │ │eligibilitate│ │
│ │sprijinul APL │2027 │ai centrelor de │6449 │beneficiari ai │anual │ANPDCA │stabilite la │223735 │
│ │ │ │consiliere │ │centrelor de │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │consiliere │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Planul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Naţional de │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Redresare şi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Rezilienţă │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │Număr de copii şi │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │părinţi beneficiari│ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ai altor servicii │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │de îngrijire de zi,│ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul APL │2027 │exceptând centrele │14711 │30.000 │anual │ANPDCA │de │74185 │
│ │ │ │de zi, centrele de │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │recuperare şi cele │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │de consiliere │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│M 2.1.19 Acordarea de │MMSS cu │ │Număr de copii care│ │ │ │ │prevederilor │ │
│pachete cu alimente / │sprijinul │ │provin din familii │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│vouchere familiilor care │ANPDCA │2027 │beneficiare de │356.577 │1 056 000 │anual │MMSS │de │2192239│
│se află în situaţie de │MIPE │ │pachete cu alimente│ │ │ │ │eligibilitate│ │
│deprivare materială │ │ │/vouchere │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS.2.2 Reducerea inechităţilor care afectează copiii din grupuri vulnerabile │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │Metodologie de │ │Metodolog ie de │ │ │ │ │
│ │ │ │intervenţie │ │intervenţie │ │ │ │ │
│ │ │ │multidisciplinară │ │multidisciplinară │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │şi │ │ │ │ │
│ │ANPDCA │2024 │interinstituţională│NC │interinstituţională│2024 │ANPDCA │Buget de stat│97 │
│ │ │ │privind copiii │ │privind copiii │ │ │ │ │
│ │ │ │exploataţi sub │ │exploataţi sub │ │ │ │ │
│ │ │ │diverse forme │ │diverse forme │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │elaborată │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│M 2.2.1 Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│tuturor copiilor │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│exploataţi sub diverse │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│forme şi dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│servicii de sprijin │ANPDCA cu │ │Reţea naţională de │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│adecvate pentru aceştia │sprijinul APL │2027 │centre de tip │NA │9 │anual │ANPDCA │de │26403 │
│ │ │ │Barnahus │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de copii │ │cu 20% mai puţin │ │ │ │ │
│ │ANPDCA │2027 │exploataţi sub │NA │decât valoarea │anual │ANPDCA │nu e cazul │ │
│ │ │ │diverse forme │ │identificată în │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │2024 │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Număr de copii │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │aflaţi în centre de│ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │plasament, date │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul APL │2027 │dezagregate pe │4126 │0 │anual │ANPDCA │de │-269708│
│ │ │ │vârstă, gen, │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │dizabilitate │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de copii sub │ │ │ │ │ │ │
│M 2.2.2 Continuarea │ │ │7 ani aflaţi în │ │ │ │ │ │ │
│procesului de │ANPDCA cu │ │instituţii de tip │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│dezinstituţionalizare şi │sprijinul APL │2027 │rezidenţial, date │698 │400 │anual │ANPDCA │Buget local │-8181 │
│identificarea de soluţii │ │ │dezagregate pe │ │ │ │ │ │ │
│pentru reducerea │ │ │vârstă, gen, │ │ │ │ │ │ │
│perioadei de şedere a │ │ │dizabilitate │ │ │ │ │ │ │
│copiilor în sistemul de ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│protecţie specială, cu │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│precădere pentru copiii │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│cu dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │Ponderea copiilor │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │protejaţi în │ │peste 80% din │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │servicii de tip │ │numărul total al │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │familial raportată │ │copiilor din │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │la ponderea │ │sistemul de │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul APL │2027 │copiilor din │70% │protecţie specială │anual │ANPDCA │de │1257652│
│ │ │ │servicii de tip │ │sunt îngrijiţi în │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │rezidenţial, date │ │servicii de tip │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │dezagregate pe │ │familial │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │vârstă, gen, │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │dizabilitate │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Studiu privind │ │Studiu privind │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │cauzele menţinerii │ │cauzele menţinerii │ │ │ │ │
│ │sprijinul APL │2027 │plasamentului pe │NC │plasament ului pe │2027 │ANPDCA │Buget de stat│149 │
│ │ │ │termen lung │ │termen lung │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │realizat │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│M 2.2.3: Sprijinirea │ │ │Număr de tineri │ │ │ │ │respectarea │ │
│tinerilor care urmează să│ │ │care urmează să │ │ │ │ │prevederilor │ │
│părăsească sau au părăsit│ANPDCA cu │ │părăsească sau au │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│sistemul de protecţie │sprijinul MIPE│2027 │părăsit sistemul │NA │4700 │anual │ANPDCA │de │40349 │
│specială în procesul de │APL │ │care beneficiază de│ │ │ │ │eligibilitate│ │
│trecere la o viaţă │ │ │sprijin │ │ │ │ │stabilite la │ │
│independentă │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│M 2.2.4. Acordarea unui │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│pachet de servicii │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│integrate copiilor care │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│provin dintr-un context │ │ │Număr de copii care│ │ │ │ │prevederilor │ │
│de migraţie, respectiv │MAI-IGI cu │ │provin dintr- un │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│copii din familii de │sprijinul MIPE│2027 │context de migraţie│NA │1000 │anual │MAI-IGI │de │10779 │
│migranţi sau resortisanţi│APL │ │care beneficiază de│ │ │ │ │eligibilitate│ │
│din ţări terţe, │ │ │servicii integrate │ │ │ │ │stabilite la │ │
│indiferent de statutul │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│lor migratoriu │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│M 2.2.5. Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│acordării de servicii de │ │ │Număr de copii cu │ │ │ │ │prevederilor │ │
│sprijin copiilor ai căror│ANPDCA cu │ │părinţi plecaţi la │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│părinţi sunt plecaţi la │sprijinul APL │2027 │muncă în │NA │25000 │anual │ANPDCA │de │384497 │
│muncă în străinătate şi/ │ │ │străinătate │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│sau persoanelor în grija │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│cărora rămân aceşti copii│ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Standarde minime de│ │ │ │ │ │ │
│M 2.2.6. Revizuirea │ │ │calitate şi de cost│ │ │ │ │ │ │
│standardelor minime de │ │ │pentru serviciile │ │ │ │ │ │ │
│calitate şi de cost │ │ │sociale destinate │ │Standarde minime de│ │ │ │ │
│pentru serviciile sociale│ │ │protecţiei │ │calitate şi de cost│ │ │ │ │
│destinate protecţiei │ANPDCA │2025 │copilului şi │NC │pentru serviciile │2025 │ANPDCA │Buget de stat│119 │
│copilului şi elaborarea │ │ │elaborarea de │ │revizuite │ │ │ │ │
│de standarde pentru │ │ │standarde pentru │ │ │ │ │ │ │
│serviciile care nu au │ │ │serviciile care nu │ │ │ │ │ │ │
│astfel de standarde │ │ │au astfel de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │standarde │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de servicii │ │ │ │ │ │ │
│M 2.2.7. Dezvoltarea │ │ │de asistenţă pentru│ │ │ │ │ │ │
│serviciilor de asistenţă │ANPDCA cu │ │copiii victime ale │ │ │ │ │ │ │
│pentru copiii victime ale│sprijinul APL │2027 │infracţiunilor │NA │47 │anual │ANPDCA │Buget local │470 │
│infracţiunilor. │ │ │licenţiate la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivelul fiecărei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │DGASPC. │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OG.3. îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Responsabil│ │Buget │
│Măsuri │Responsabili │Termen de│Indicator │Valoarea de │Ţintă │Periodicitatea│raportare │Sursa de │total │
│ │ │realizare│ │referinţă │ │raportării │indicator │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2027 │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS. 3.1. Creşterea accesului la servicii de sănătate publică, asistenţă │
│medicală primară şi de specialitate de calitate pentru toţi copiii, cu accent │
│pe serviciile preventive şi pe copiii vulnerabili │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│M 3.1.1. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │Programul │ │
│cabinetelor de medicină │MS cu │ │Număr cabinete │ │ │ │ │Naţional de │ │
│de familie, în special în│sprijinul MIPE│2027 │dezvoltate │NA │3300 cabinete │anual │MS │Redresare şi │224242 │
│zone rurale, sau în zone │MDLPA APL │ │ │ │ │ │ │Rezilienţă │ │
│urbane sărace sau puţin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deservite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 3.1.2. Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│mecanisme de îmbunătăţire│ │ │Mecanism de │ │Mecanism de │ │ │respectarea │ │
│continuă a calităţii │MS cu │ │îmbunătăţire a │ │îmbunătăţi re a │ │ │prevederilor │ │
│serviciilor de sănătate │sprijinul │2027 │calităţii │NC │calităţii │anual │MS │şi regulilor │124 │
│(instrumente de practică,│ANMCS INSP │ │serviciilor de │ │serviciilor de │ │ │de │ │
│pregătire profesionişti, │ │ │sănătate │ │sănătate dezvoltat │ │ │eligibilitate│ │
│cadru de raportare, │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│mecanism de feed-back) │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│M 3.1.3. Finanţarea pe │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│bază de performanţă, în │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│special în domeniul │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│serviciilor preventive, │ │ │Mecanism de │ │ │ │ │prevederilor │ │
│astfel încât acestea să │MS cu │2024 │finanţare pe bază │NC │Mecanism de │2024 │MS │şi regulilor │97 │
│fie prioritizate de │sprijinul CNAS│ │de performanţă │ │finanţare adoptat │ │ │de │ │
│medicii de familie şi │ │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│abordate activ de medicii│ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│de familie │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.4. înfiinţarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centrelor comunitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrate conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor Hotărârii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Guvernului nr. 324/2019 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru aprobarea Normelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│metodologice privind │MS cu │ │Număr centre │ │ │ │ │Programul │ │
│organizarea, funcţionarea│sprijinul MIPE│2027 │comunitare │NC │200 │anual │MS │Naţional de │195.601│
│şi finanţarea activităţii│APL │ │înfiinţate/ │ │ │ │ │Redresare şi │ │
│de asistenţă medicală │ │ │modernizate │ │ │ │ │Rezilienţă │ │
│comunitară şi a Ordinului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ministrului Sănătăţii nr.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2931/2021 privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aprobarea Manualului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centrelor comunitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de ghiduri, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pe teme specifice, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │2024 │instrumente de │NC │5 │anual │MS │Buget de stat│173 │
│ │ │ │practică şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pregătire continuă │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│M 3.1.5. Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ghiduri / instrumente de │MS cu │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│practică şi pregătirea │sprijinul │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│continuă a │Societăţi │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│profesioniştilor din │profesionale │ │Număr de │ │ │ │ │prevederilor │ │
│asistenţa medicală │INSP │ │profesionişti din │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│comunitară │ │2027 │asistenţă medicală │NA │2000 │anual │MS │de │2396 │
│ │ │ │comunitară │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │pregătiţi │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│M 3.1.6. Actualizarea │ │ │Cadru legislativ │ │ │ │ │respectarea │ │
│cadrului legislativ │ │ │privind serviciile │ │ │ │ │prevederilor │ │
│privind serviciile │MS cu │2025 │medicale pentru │NC │Cadru legislativ │2025 │MEd │şi regulilor │100 │
│medicale pentru unităţile│sprijinul MEd │ │unităţile de │ │actualizat │ │ │de │ │
│de învăţământ │ │ │învăţământ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│M 3.1.7. Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│infrastructurii şi │ │ │Număr cabinete │ │ │ │ │prevederilor │ │
│dotării adecvate a │APL cu │ │medicale şi │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│cabinetelor medicale, │sprijinul MS │2027 │stomatologice de la│NA │3000 │anual │APL │de │69328 │
│inclusiv stomatologice de│MEd MIPE │ │nivelul unităţilor │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│la nivelul unităţilor de │ │ │de învăţământ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│învăţământ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.8. Asigurarea de │ │ │Număr contracte │ │ │ │ │ │ │
│forme flexibile de │APL cu │ │încheiate/total │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│furnizare a asistenţei │sprijinul MS │2027 │unităţi de │NA │50% │anual │APL │Buget local │32553 │
│medicale în unităţile de │MEd │ │învăţământ │ │ │ │ │ │ │
│învăţământ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 3.1.9. Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│centre/cabinete de │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│sănătate mintală şi a │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│altor tipuri de servicii │ │ │Număr de centre/ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│de abilitare/reabilitare │MS │2027 │cabinete de │NA │45 │anual │MS │de │5218 │
│pentru copii - │ │ │sănătate mintală │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│înfiinţare, construcţie, │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│reabilitare, dotare │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│M 3.1.10. Asigurarea de │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│specialişti din domeniul │ │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│medical şi din serviciile│MS cu │ │Număr de │ │ │ │ │de │ │
│conexe pentru asistenţa │sprijinul │2027 │specialişti │NA │300 │anual │ANPDCA MEd │eligibilitate│21797 │
│psiho-socială, abilitare/│ANPDCA MEd │ │angajaţi/domeniu │ │ │ │ │stabilite la │ │
│reabilitare pentru copii │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.11. Revizuirea │ │ │Cadrul legislativ │ │ │ │ │ │ │
│cadrului legislativ │MS cu │ │pentru dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│pentru dezvoltarea şi │sprijinul MEd │2023 │şi implementarea de│NC │Cadru legislativ │2024 │MS │Buget de stat│95 │
│implementarea de │ANPDCA INSP │ │intervenţii de │ │revizuit │ │ │ │ │
│intervenţii de educaţie │ │ │educaţie pentru │ │ │ │ │ │ │
│pentru sănătate │ │ │sănătate │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.12. Elaborarea de │MS cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│materiale de educaţie │sprijinul MEd │ │ │ │materiale pentru │ │ │ │ │
│pentru sănătate pentru │INSP │2025 │Materiale elaborate│ │cadre didactice │anual │MEd │Buget de stat│ │
│cadrele didactice şi │Universităţi │ │ │ │materiale pentru │ │ │ │ │
│pentru elevi │de Medicină şi│ │ │ │elevi │ │ │ │ │
│ │Farmacie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.13. Formarea │MEd cu │ │Număr de cadre │ │ │ │ │ │ │
│cadrelor didactice cu │sprijinul MS │ │didactice formate │ │ │ │ │ │ │
│responsabilităţi în │INSP │2027 │în furnizarea de │0 │45000 │anual │MEd │Buget de stat│ │
│furnizarea de educaţie │Universităţi │ │educaţie pentru │ │ │ │ │ │ │
│pentru sănătate în şcoli │de Medicină şi│ │sănătate │ │ │ │ │ │ │
│ │Farmacie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.14. încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriatelor pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurarea educaţiei │ANPDCA cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru sănătate la nivel │sprijinul MEd │2027 │Număr parteneriate │NA │50 │anual │ANPDCA │Buget de stat│271 │
│naţional, în familie, în │ANA APL │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unităţile de învăţământ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi în comunitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │Procent de şcoli │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │care au program de │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │educaţie pentru │ │ │ │ │sumelor │ │
│M 3.1.15. Derularea de │ │ │sănătate sau │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│activităţi de educaţie │ │ │desfăşoară │ │ │ │ │respectarea │ │
│pentru sănătate (vizând │ │ │activităţi │ │ │ │ │prevederilor │ │
│toate comportamentele │MEd cu │ │extracurriculare │ │ │ │MEd │şi regulilor │ │
│favorabile sănătăţii) a │sprijinul APL │2027 │care vizează │NA │100%; 3000 │anual │INSP │de │934921 │
│tututor copiilor, în │INSP │ │educaţia pentru │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│unităţile de învăţământ │ │ │sănătate la toate │ │ │ │ │stabilite la │ │
│şi în comunitate │ │ │clasele; nr. │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │evenimente │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │comunitare de │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │educaţie pentru │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │sănătate │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.16. încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriatelor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intervenţiilor de │ANPDCA cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie a minorilor │sprijinul MEd │2027 │Număr de │NA │5 │anual │ANPDCA │Buget local │25 │
│faţă de expunerea la │CNA APL │ │parteneriate │ │ │ │MEd CNA │ │ │
│marketingul produselor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comportamentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nefavorabile sănătăţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│M 3.1.17. Dezvoltarea sau│ │ │Metodologii şi │ │ │ │ │sumelor │ │
│actualizarea │ │ │instrumente de │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│metodologiilor şi │ │ │practică privind │ │ │ │ │respectarea │ │
│instrumentelor de │ │ │evaluarea, │ │ │ │ │prevederilor │ │
│practică privind │MS cu │ │raportarea şi │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│evaluarea, raportarea şi │sprijinul INSP│2025 │analiza stării de │16 │19 │2025 │INSP │de │786 │
│analiza stării de │ │ │sănătate a copiilor│ │ │ │ │eligibilitate│ │
│sănătate a copiilor şi a │ │ │şi a │ │ │ │ │stabilite la │ │
│comportamentelor în │ │ │comportamentelor în│ │ │ │ │nivelul │ │
│relaţie cu starea de │ │ │relaţie cu starea │ │ │ │ │fiecărui │ │
│sănătate │ │ │de sănătate │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.18. Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gradului de acoperire cu │MS cu │ │Număr de examene de│ │ │ │ │ │ │
│servicii de evaluare a │sprijinul CNAS│2027 │bilanţ raportate │200000 │4000000 │anual │CNAS │FNUAS │156644 │
│stării de sănătate pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│copii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 3.1.19. Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│analize periodice la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivel naţional privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│statusul de creştere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare şi starea de │INSP │2027 │Raport anual │1 │6 │anual │INSP │Buget de stat│446 │
│sănătate, inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevalenţa patologiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cronice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comportamentele în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│relaţie cu sănătatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│M 3.1.20 Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│analize privind nevoile │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│reale de infrastructură, │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│echipamente, resurse │ │ │Raport privind │ │ │ │ │prevederilor │ │
│umane, digitalizare la │ │ │starea secţiilor de│ │ │ │ │şi regulilor │ │
│nivelul secţiilor de │MS │2023 │neonatologie şi │0 │1 │2024 │MS │de │85 │
│neonatologie şi pediatrie│ │ │pediatrie │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│şi elaborarea unui plan │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│multianual de răspuns la │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│aceste nevoi │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OG.4. Creşterea participării copiilor la o educaţie incluzivă de calitate │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Responsabil│ │Buget │
│Măsuri │Responsabili │Termen de│Indicator │Valoarea de │Ţintă │Periodicitatea│raportare │Sursa de │total │
│ │ │realizare│ │referinţă │ │raportării │indicator │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2027 │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS.4.1. îmbunătăţirea accesului la educaţia incluzivă a copiilor din grupuri │
│vulnerabile: mediul rural, CES/dizabilităţi, romi şi altele │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │MDLPA cu │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│M 4.1.1. Dezvoltarea de │sprijinul APL │2027 │Număr de creşe │369 │479 │anual │MDLPA │de │2086817│
│servicii de educaţie │ISJ Med │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│timpurie (centre │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│multifuncţionale pentru │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│copil şi familie, creşe/ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│grădiniţe de familie │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│etc.) şi revizuirea │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│criteriilor de înscriere │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│prioritară (de ex., │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│includerea copiilor din ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│familii monoparentale sau│ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│a familiilor care │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│beneficiază de alocaţia │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│de sprijin a familiei) │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│pentru creşterea │ │ │Număr de servicii │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│capacităţii de cuprindere│ │ │complementare │ │ │ │ │respectarea │ │
│a copiilor cu vârsta sub │ │ │pentru educaţia │ │ │ │ │prevederilor │ │
│6 ani, cu accent pe │ │ │timpurie a │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│zonele defavorizate │MEd │2027 │grupurilor │NA │412 │anual │MEd │de │45840 │
│ │ │ │dezavantajate pe │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │medii de rezidenţă │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │şi mărimea │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │localităţii │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Index de risc │ │Index de risc │ │ │ │ │
│M 4.1.2. Elaborarea unei │ │ │educaţional care să│ │educaţional care să│ │ │ │ │
│metodologii de │Med cu │ │orienteze │ │orienteze │ │ │ │ │
│cartografiere şi │sprijinul INS │2023 │politicile de │NC │politicile de │2024 │MEd │Buget de stat│114 │
│identificare a zonelor de│ │ │intervenţie în │ │intervenţie în │ │ │ │ │
│investiţii prioritare în │ │ │zonele defavorizate│ │zonele defavorizat │ │ │ │ │
│educaţie, respectiv a │ │ │ │ │e elaborat │ │ │ │ │
│unei metodologii de ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│identificare a unităţilor│ │ │ │ │Hartă a riscului │ │ │ │ │
│de învăţământ │ │ │Hartă a riscului │ │educaţional la │ │ │ │ │
│defavorizate. │MEd │2023 │educaţional la │NC │nivel naţional │2024 │MEd │Buget de stat│57 │
│ │ │ │nivel naţional │ │elaborată pe baza │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │indexului elaborată│ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 4.1.3. Extinderea la │ │ │Numărul de şcoli în│ │ │ │ │ │ │
│nivel naţional a │ │ │care este │ │ │ │ │ │ │
│Mecanismului de │MEd │2027 │implementat │11 │94 │anual │MEd │Buget local │73100 │
│Avertizare Timpurie în │ │ │Mecanismul de │ │ │ │ │ │ │
│Educaţie - MATE │ │ │Avertizare Timpurie│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │în Educaţie - MATE │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│M 4.1.4. Extinderea la │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│nivel naţional a │ │ │ │2,1% primar │ │ │ │prevederilor │ │
│programului Educaţia │ │ │Rata abandonului │rural 2,3% │1,5% primar rural │ │ │şi regulilor │ │
│incluzivă de calitate │MEd │2027 │şcolar în mediul │gimnazial │1,8% gimnaziu rural│anual │MEd │de │1518910│
│pilotat în şcoli din │ │ │rural │rural │ │ │ │eligibilitate│ │
│judeţul Bacău │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 4.1.5. Creşterea │ │ │Raportul dintre │ │ │ │ │ │ │
│numărului de consilieri │MEd cu │ │numărul de │ │ │ │ │ │ │
│şcolari, cu accent pe │sprijinul ISJ │2027 │consilieri şcolari │1/1591 │1/500 │anual │MEd │Buget de stat│829743 │
│şcolile din mediul rural/│ │ │şi numărul de elevi│ │ │ │ │ │ │
│medii dezavantajate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 4.1.6. Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│numărului de mediatori │MEd cu │ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │
│şcolari cu accent pe │sprijinul ISJ │2027 │mediatori şcolari │NA │1000 │anual │MEd │Buget de stat│126445 │
│şcolile din mediul rural/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medii dezavantajate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 4.1.7. Creşterea │ │ │Raportul dintre │ │ │ │ │ │ │
│numărului de profesori de│MEd cu │ │numărul de │ │ │ │ │ │ │
│sprijin, cu accent pe │sprijinul ISJ │2027 │profesori de │1/30.7^2 │1/15 │anual │MEd │Buget de stat│170535 │
│şcolile din mediul rural/│ │ │sprijin şi numărul │ │ │ │ │ │ │
│medii dezavantajate │ │ │de elevi cu CES │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│M 4.1.8. Extinderea │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│serviciilor suport de tip│ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│"A doua şansă" şi │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│sprijinirea unităţilor de│ │ │Numărul unităţilor │ │ │ │ │respectarea │ │
│învăţământ pentru │ │ │de învăţământ care │ │ │ │ │prevederilor │ │
│includerea copiilor cu un│MEd cu │ │oferă program "A │151 rural │450 rural │ │ │şi regulilor │ │
│grad ridicat de │sprijinul ISJ │2027 │doua şansă" nivel │200 urban │250 urban │anual │MEd │de │81911 │
│vulnerabilitate (victime │ │ │primar, respectiv │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ale deprivării materiale │ │ │nivel secundar │ │ │ │ │stabilite la │ │
│severe, ale exploatării, │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│abuzului sau în stare de │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│graviditate ori │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│maternitate timpurie). │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS.4.2. Creşterea calităţii procesului educaţional │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │Număr de cadre │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │didactice care au │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │urmat un curs de │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │abilitare în │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │domeniul │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │MEd cu │ │curriculumului │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul ISJ │2027 │centrat pe formarea│40.000 │100.000 │anual │MEd │de │71813 │
│ │ │ │de competenţe, ca │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │parte a dezvoltării│ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │profesionale │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │continue pe │ │ │ │ │fiecărui │ │
│M 4.2.1. Creşterea │ │ │niveluri de │ │ │ │ │program │ │
│competenţelor cadrelor │ │ │învăţământ │ │ │ │ │operaţional │ │
│didactice în domeniul │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│aplicării curriculumului │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│centrat pe formare de ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│competenţe şi al │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│educaţiei incluzive prin │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│cursuri de dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│profesională continuă │ │ │Număr de cadre │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │didactice care au │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │urmat un curs de │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │abilitare în │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │MEd cu │ │domeniul educaţiei │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul ISJ │2027 │incluzive ca parte │NC │100.000 │anual │MEd │de │119688 │
│ │ │ │a dezvoltării │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │profesionale │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │continue, │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │dezagregat rural/ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │urban │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│M 4.2.2. Elaborarea de │ │ │Standarde │ │Standarde │ │ │respectarea │ │
│standarde profesionale de│ │ │profesionale de │ │profesional e de │ │ │prevederilor │ │
│calitate pentru toate │ │ │calitate pe toate │ │calitate elaborate │ │ │şi regulilor │ │
│nivelurile de învăţământ │MEd │2025 │nivelurile de │NC │pentru toate │2025 │MEd │de │119 │
│cu accent pe educaţia │ │ │învăţământ, cu │ │nivelurile de │ │ │eligibilitate│ │
│incluzivă │ │ │accent pe educaţia │ │învăţământ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │incluzivă │ │elaborate │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Diferenţa dintre │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │rezultatele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │obţinute la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │evaluările │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naţionale de la │Rezultate │ │ │ │ │ │
│ │ │ │clasele a Il-a, a │per item la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV- a şi a Vl-a de │matematică, │ │ │ │ │ │
│ │MEd │2027 │elevii proveniţi │ştiinţe şi │maximum 50% │anual │MEd │Buget de stat│196600 │
│ │ │ │din şcoli situate │limba română│ │ │ │ │ │
│ │ │ │în mediul rural │publicate de│ │ │ │ │ │
│ │ │ │comparativ cu │CNPEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │rezultatele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │obţinute de copii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │proveniţi din şcoli│ │ │ │ │ │ │
│M 4.2.3. Aplicarea unor │ │ │din mediul urban │ │ │ │ │ │ │
│abordări pedagogice care ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│să faciliteze │ │ │Rezultatele │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │obţinute de elevi │ │ │ │ │ │ │
│curriculumului centrat pe│ │ │la evaluările │426 ştiinţe │ │ │ │ │ │
│formare de competenţe, │MEd │2025 │internaţionale │428 citire │creştere cu 12% │2025 │MEd │Buget de stat│61743 │
│incluzivitatea şi │ │ │(PISA) la citire, │430 │ │ │ │ │ │
│flexibilitatea │ │ │ştiinţe şi │matematică │ │ │ │ │ │
│strategiilor de │ │ │matematică pe medii│ │ │ │ │ │ │
│predare-învăţare- │ │ │de rezidenţă │ │ │ │ │ │ │
│evaluare în raport cu ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│nevoile, interesele şi │ │ │Nivelul │ │ │ │ │ │ │
│caracteristicile elevilor│ │ │analfabetismului │41% citire │31% citire │ │ │ │ │
│ │ │ │funcţional (elevi │47% │37% matematic │ │ │ │ │
│ │MEd │2025 │aflaţi sub nivelul │matematică │ă │2023, 2025 │MEd │Buget de stat│79805 │
│ │ │ │2 de competenţă) pe│44% ştiinţe │34% ştiinţe │ │ │ │ │
│ │ │ │medii de rezidenţă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(metodologie PISA) │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Ponderea elevilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din mediul rural/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │medii dezavantajate│ │ │ │ │ │ │
│ │MEd │2027 │care frecventează │73,77% │creştere cu 10% │anual │MEd │Buget de stat│20057 │
│ │ │ │un nivel superior │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │de şcolarizare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(liceu sau şcoală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │profesională) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Curriculumul de │ │ │ │ │ │ │
│M 4.2.4. Includerea, în │ │ │clasa a IV-a şi a │ │ │ │ │ │ │
│curriculumul şcolar al │ │ │Va cuprinde │ │ │ │ │ │ │
│fiecărui nivel de │ │ │elemente de │ │ │ │ │ │ │
│învăţământ, a elementelor│ │ │drepturi ale │ │ │ │ │ │ │
│de drepturi ale │ │ │copilului, de │ │ │ │ │ │ │
│copilului, de educaţia │MEd │2027 │educaţia privind │NC │Curriculum revizuit│2027 │MEd │Buget de stat│149 │
│privind cetăţenia activă,│ │ │cetăţenia activă, │ │ │ │ │ │ │
│implicarea şi │ │ │implicarea şi │ │ │ │ │ │ │
│participarea la procesele│ │ │participarea la │ │ │ │ │ │ │
│democratice şi la viaţa │ │ │procesele │ │ │ │ │ │ │
│comunităţii │ │ │democratice şi la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │viaţa comunităţii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│O.G. 5 Dezvoltarea unor mecanisme de protecţie a copiilor împotriva violenţei │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Responsabil│ │Buget │
│Măsuri │Responsabili │Termen de│Indicator │Valoare de │Ţintă │Periodicitatea│raportare │Sursa de │total │
│ │ │realizare│ │referinţă │ │raportării │indicator │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2027 │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS5.1 Creşterea gradului de conştientizare a publicului larg în general şi a │
│copiilor în particular cu privire la formele de violenţă şi impactul violenţei │
│asupra copilului. │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │Studiu privind │ │ │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │dimensiunea │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinul MEd │2023 │fenomenului de │NC │Studiu realizat │2024 │MEd │Buget de stat│57 │
│ │MAI MS │ │violenţă asupra │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │copilului │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Număr campanii │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │naţionale de │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │conştientizare cu │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul MEd │2027 │privire la efectele│NC │5 │anual │ANPDCA │de │4383 │
│ │MAI MS │ │violenţei şi │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │încurajarea │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │raportării │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│M 5.1.1. Implementarea de│ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│campanii naţionale de │ │ │Număr de │ │ │ │ │sumelor │ │
│conştientizare cu privire│ │ │beneficiari ai │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│la formele de violenţă şi│ │ │campaniilor │ │ │ │ │respectarea │ │
│a modalităţilor de │ │ │naţionale care │ │ │ │ │prevederilor │ │
│sesizare disponibile │ANPDCA cu │ │primesc informaţii │ │500.000 copii │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul MEd │2027 │privind formele de │NC │500.000 adulţi │anual │ANPDCA │de │14777 │
│ │MAI MS │ │violenţă asupra │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │copiilor, pe │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │categorii (copii, │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │adulţi.) │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Studiu privind │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │impactul │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │campaniilor de │ │ │2024 │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul MEd │2027 │informare pe tema │NC │2 │2027 │MEd │de │80 │
│ │MAI MS │ │violenţei asupra │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │copiilor │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Număr de cadre │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │didactice din │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │învăţământul │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MEd │2027 │preuniversitar │NA │55000 │anual │MEd │de │65829 │
│ │ │ │formate pe tema │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │violenţei asupra │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │copiilor │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │Număr de poliţişti │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │formaţi pe tema │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MAI │2027 │violenţei asupra │NA │600 │Anual │MAI │de │1963 │
│ │ │ │copiilor │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │Număr de procurori │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │INM cu │ │formaţi pe tema │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul CSM │2027 │violenţei asupra │50 │466 │Anual │INM │de │558 │
│ │ │ │copiilor │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │Număr de judecători│ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │formaţi pe tema │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │INM CSM │2027 │violenţei asupra │NA │490 │Anual │INM │de │586 │
│ │ │ │copiilor. │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│M 5.1.2. Instruirea │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│profesioniştilor care │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│intră în contact cu ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│copilul │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │Număr de asistenţi │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │sociali formaţi pe │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │ANPDCA │2027 │tema violenţei │NA │940 │Anual │ANPDCA │de │1222 │
│ │ │ │asupra copiilor │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget local │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Număr de lucrători │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │comunitari din │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │domeniul sănătăţii │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MS │2027 │instruiţi pe tema │NA │1600 │Anual │ANPDCA │de │1915 │
│ │ │ │violenţei asupra │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │copiilor. │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Număr de cadre │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │medicale din │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │sistemul de urgenţă│ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MS │2027 │şi medicină legală │NA │168 │Anual │ANPDCA │de │201 │
│ │ │ │formate pe tema │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │violenţei asupra │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │copiilor. │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europeneş în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │Număr de alţi │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │specialişti │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │(personal imigrări,│ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │reprezentant al │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul MAI │2027 │copilului, │NC │336 │Anual │ANPDCA │de │402 │
│ │ │ │mediatori) formaţi │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │pe tema violenţei │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │asupra copiilor │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Programe şcolare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aria │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │curriculară │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │consiliere şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │orientare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │toate clasele care │ │Programei e şcolare│ │ │ │ │
│ │ │ │vizează educarea │ │pentru aria │ │ │ │ │
│M 5.1.3. Implementarea în│ │ │copiilor cu privire│ │curriculară │ │ │ │ │
│şcoli de activităţi │ │2027 │la formele de │NC │consiliere şi │2024 │MEd │Buget de stat│149 │
│destinate educării │ │ │violenţă, impactul │ │orientare pentru │ │ │ │ │
│copiilor cu privire la │ │ │acestora asupra │ │toate clasele │ │ │ │ │
│formele de violenţă şi │Med cu │ │victimelor şi a │ │revizuite. │ │ │ │ │
│impactul acestora asupra │sprijinul MS │ │autorilor precum şi│ │ │ │ │ │ │
│victimelor şi a autorilor│MP MAI ANPDCA │ │cu privire la │ │ │ │ │ │ │
│precum şi cu privire la │ │ │modalităţile de │ │ │ │ │ │ │
│modalităţile de raportare│ │ │raportare │ │ │ │ │ │ │
│disponibile. │ │ │disponibile. │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Pondere elevi care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cunosc toate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │formele de violenţă│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi modalităţi │NC │90 │Anual │MEd │Buget de stat│1151 │
│ │ │ │diverse de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │semnalare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │acestora. │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS5.2 Asigurarea unui mecanism naţional de identificare şi raportare a tuturor │
│situaţiilor de violenţă asupra copilului. │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │Metodologie cadru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind prevenirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi intervenţia în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │echipă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │multidisciplinară │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi în reţea în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │situaţiile de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │violenţă asupra │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │copilului şi de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │violenţă în familie│ │ │ │ │ │ │
│M 5.2.1. Asigurarea │ │ │modificată pentru │ │ │ │ │ │ │
│accesului copiilor │ │ │introducerea │ │ │ │ │ │ │
│victime ale violenţei la │ANPDCA cu │ │obligativităţii │ │ │ │ │ │ │
│modalităţi diverse de │sprijinul MEd │2023 │diversificării, │NC │Metodolog ic │2024 │ANPDCA │Buget de stat│57 │
│raportare disponibile la │MAI MP MS │ │accesibilizării şi │ │revizuită │ │ │ │ │
│nivelul fiecărei │ │ │promovării │ │ │ │ │ │ │
│instituţii care lucrează │ │ │modalităţilor prin │ │ │ │ │ │ │
│cu copii. │ │ │care copiii pot │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sesiza cazuri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │violenţă în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instituţiile care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │lucrează cu aceştia│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │includerea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │modalităţi de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │identificare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │noilor categorii de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │copii victimă. │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Metodologie privind│ │ │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │înregistrarea │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinul MS │2027 │copiilor victime şi│NC │Metodolog ie creată│2027 │ANPDCA │Buget de stat│104 │
│ │MEd MAI MP │ │care comit fapte de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │violenţă. │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│M 5.2.2. Crearea unui │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│sistem naţional de │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│înregistrare şi │ │ │Sistem informatic │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│centralizare a │ │ │naţional de │ │ │ │ │respectarea │ │
│sesizărilor privind │ │ │înregistrare şi │ │ │ │ │prevederilor │ │
│situaţiile de violenţă │ANPDCA cu │ │centralizare a │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│asupra copilului. │sprijinul MS │2024 │sesizărilor privind│NC │Sistem creat │2024 │ANPDCA │de │2842 │
│ │MEd MAI MP │ │situaţiile de │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │violenţă asupra │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │copilului. │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│O.G.6. Asigurarea unei justiţii prietenoase pentru copii │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Responsabil│ │Buget │
│Măsuri │Responsabili │Termen de│Indicator │Valoare de │Ţintă │Periodicitatea│raportare │Sursa de │total │
│ │ │realizare│ │referinţă │ │raportării │indicator │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2027 │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│O.S.6.1 Asigurarea accesului copiilor la un sistem de proceduri penale, civile │
│şi administrative prietenos cu copiii şi suportiv cu drepturile acestora │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│M 6.1.1. Realizarea unui │ │ │Studiu naţional │ │ │ │ │ │ │
│studiu naţional privind │ │ │privind respectarea│ │ │ │ │ │ │
│respectarea drepturilor │MP │ │drepturilor │ │ │ │MP │ │ │
│copilului în procedurile │MAI │2024 │copilului în │NC │Studiu realizat │2024 │ANPDCA │Buget de stat│115 │
│penale, civile şi │ANPDCA │ │procedurile penale,│ │ │ │ │ │ │
│administrative. │ │ │civile şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │administrative. │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │MAI │ │Standarde minime │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │MP cu │2024 │obligatorii pentru │NC │Standarde elaborate│2024 │MAI │Granturi SEE │116 │
│ │sprijinul │ │camerele de audiere│ │ │ │MP │şi Norvegiene│ │
│M 6.1.2. Crearea de │ANPDCA │ │a minorilor │ │ │ │ │ │ │
│camere de audiere ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│prietenoase cu copiii │MAI │ │Număr de camere de │ │ │ │ │Buget de stat│ │
│ │MP cu │2027 │audiere pentru │NA │31 │Anual │MAI │Granturi SEE │185 │
│ │sprijinul │ │copii │ │ │ │MP │şi Norvegiene│ │
│ │ANPDCA │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MAI cu │ │Număr de poliţişti │ │ │ │ │de │ │
│ │sprijinul │2027 │care participă la │NC │600 │Anual │MAI │eligibilitate│1963 │
│ │ANPDCA │ │cursuri de formare │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Granturi SEE │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi Norvegiene│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │INM cu │ │Număr de procurori │ │ │ │ │de │ │
│ │sprijinul CSM │2027 │care participă la │NC │466 │Anual │INM │eligibilitate│557 │
│ │ │ │cursuri de formare │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│M 6.1.3. Formarea │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│specialiştilor care │ │ │ │ │ │ │ │Granturi SEE │ │
│lucrează cu copiii │ │ │ │ │ │ │ │şi Norvegiene│ │
│implicaţi în proceduri ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│penale, civile şi │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│administrative │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │INM │ │Număr de judecători│ │ │ │ │de │ │
│ │CSM │2027 │care participă la │NC │490 │Anual │INM │eligibilitate│586 │
│ │ │ │cursuri de formare │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Granturi SEE │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi Norvegiene│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │Număr de asistenţi │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │sociali şi │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │ │ │psihologi din │ │ │ │ │de │ │
│ │ANPDCA │2027 │cadrul DGASPC care │NC │1050 │Anual │ANPDCA │eligibilitate│1257 │
│ │ │ │participă la │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │cursuri de formare │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Granturi SEE │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │şi Norvegiene│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Curriculumul │ │ │ │ │ │ │
│M 6.1.4. Includerea, în │ │ │şcolar, pe fiecare │ │ │ │ │ │ │
│curriculumul şcolar, pe │MEd cu │ │nivel de │ │ │ │ │ │ │
│fiecare nivel de │sprijinul MJ │2027 │învăţământ, include│NC │Curriculum revizuit│2027 │MEd │Buget de stat│1282 │
│învăţământ, a unor teme │MAI ANPDCA │ │teme de educaţie │ │ │ │ │ │ │
│de educaţie juridică │ │ │juridică pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │copii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│O.G.7. Asigurarea accesului copiilor la servicii publice digitale în condiţii │
│de siguranţă │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Responsabil│ │Buget │
│Măsuri │Responsabili │Termen de│Indicator │Valoare de │Ţintă │Periodicitatea│raportare │Sursa de │total │
│ │ │realizare│ │referinţă │ │raportării │indicator │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2027 │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS 7.1. Creşterea capacităţii adulţilor de a sprijini utilizarea în siguranţă a │
│mediului virtual de către copii │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │Inventar al bunelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │practici în │ │ │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │formarea adulţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinul MEd │2023 │care pot sprijini │0 │Inventar realizat │2024 │ANPDCA │Buget de stat│57 │
│ │MFTEŞ │ │utilizarea în │ │ │ │ │ │ │
│ │MAI │ │siguranţă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │internetului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │către copii │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │Module de instruire│ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │a cadrelor │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │didactice, │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │asistenţilor │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ANPDCA cu │ │sociali, psihologi,│ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │sprijinul MEd │ │educatori, │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MFTEŞ │2024 │poliţişti, pentru │0 │module elaborate │2024 │ANPDCA │de │115 │
│ │MAI │ │folosirea în │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │siguranţă a │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │instrumentelor │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │digitale de către │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │copii │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │Număr de cadre │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MEd │2027 │didactice instruite│NC │1260 │anual │MEd │de │1851 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │Număr de asistenţi │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│M 7.1.1. Elaborarea şi │sprijinul MMSS│2027 │sociali instruiţi │NC │840 │anual │ANPDCA │de │1234 │
│implementarea unor │ │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│programe de instruire a │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│tuturor categoriilor │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│profesionale pentru │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│folosirea extensivă dar │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│în siguranţă a │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│instrumentelor şi │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│mecanismelor digitale de │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│către copii ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │Număr de psihologi │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │ANPDCA │2027 │instruiţi │NC │420 │anual │ANPDCA │de │617 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │Număr de educatori │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MEd │2027 │instruiţi │NC │420 │anual │MEd │de │617 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ │ │Număr de poliţişti │ │ │ │ │şi regulilor │ │
│ │MAI │2027 │instruiţi │NC │420 │anual │MAI │de │617 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Module de curs de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │educaţie parentală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ce cuprind │ │ │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │informaţii cu │ │Modul de curs │ │ │ │ │
│M 7.1.2. Includerea în │sprijinul MEd │2023 │privire la │NC │elaborat │2024 │ANPDCA MEd │Buget de stat│82 │
│cursurile de educaţie │ │ │utilizarea în │ │ │ │ │ │ │
│parentală a informaţiilor│ │ │siguranţă a │ │ │ │ │ │ │
│cu privire la utilizarea │ │ │mediului virtual de│ │ │ │ │ │ │
│în siguranţă a mediului │ │ │către copii │ │ │ │ │ │ │
│virtual de către copii ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Număr de părinţi şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │îngrijitori ai │ │ │ │ │ │ │
│ │MEd │2027 │copiilor instruiţi │NC │50 000 │anual │MEd │Buget de stat│34589 │
│ │ │ │după noul modul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │curs │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS 7.2. Creşterea siguranţei utilizării mediului virtual de către copii │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │Curriculumul şcolar│ │ │ │ │ │ │
│ │MEd │2024 │cuprinde un set de │NC │Curriculumul şcolar│2024 │MEd │Buget de stat│167 │
│ │ │ │elemente de │ │actualizat │ │ │ │ │
│ │ │ │securitate digitală│ │ │ │ │ │ │
│M 7.2.1. Includerea ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│elementelor referitoare │ │ │Număr de copii │ │ │ │ │ │ │
│la securitatea digitală │ │ │beneficiari de │ │ │ │ │ │ │
│în curriculumul şcolar │ │ │informaţii cu │ │ │ │ │ │ │
│ │MEd │2027 │privire la │NC │500,000 copii │2027 │MEd │Buget de stat│137667 │
│ │ │ │utilizarea în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │siguranţă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │mediului virtual │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │Număr de campanii │ │ │2025 │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul MEd │2027 │de informare şi │NC │2 │2027 │ANPDCA │de │2266 │
│ │MAI │ │conştientizare │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│M 7.2.2. Organizare │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│campanii de informare şi │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│conştientizare a │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
│beneficiilor dar şi ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│riscurilor utilizării │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│internetului de către │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│copii │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Număr de persoane │ │ │ │ │respectarea │ │
│ │ │ │care se angajează/ │ │ │ │ │prevederilor │ │
│ │ANPDCA cu │ │implică/ │ │ │2025 │ │şi regulilor │ │
│ │sprijinul MEd │2027 │răspund la mesajele│NC │500000 │2027 │ANPDCA │de │9062 │
│ │MAI │ │de informare şi │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│ │ │ │conştientizare ale │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │campaniilor │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Inventar al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ghidurilor │ │ │ │ │ │ │
│M 7.2.3. Elaborarea unui │ANPDCA cu │ │(manuale, │ │ │ │ │ │ │
│ghid de utilizare în │sprijinul MEd │2023 │instrucţiuni.) de │NA │Inventar realizat │2024 │ANPDCA │Buget de stat│123 │
│siguranţă a internetului │MMSS │ │utilizare în │ │ │ │ │ │ │
│de către copii, adaptat │MAI │ │siguranţă a │ │ │ │ │ │ │
│la diferite niveluri de │ │ │internetului de │ │ │ │ │ │ │
│vârstă, inclusiv în forme│ │ │către copii │ │ │ │ │ │ │
│accesibilizate pentru ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│copiii cu dizabilităţi │ANPDCA │ │Ghid de utilizare │ │ │ │ │ │ │
│ │cu sprijinul │2023 │în siguranţă a │NC │Ghid elaborat │2024 │ANPDCA │Buget de stat│164 │
│ │MEd │ │internetului de │ │ │ │ │ │ │
│ │MAI │ │către copii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Analiză legislativă│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu privire la │ │ │ │ │ │ │
│ │ANPDCA cu │ │măsurile de │ │ │ │ │ │ │
│ │sprijinul MAI │2023 │siguranţă a │NC │Analiză realizată │2024 │ANPDCA │Buget de stat│123 │
│ │MCID │ │copiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │CNA ANCOM DNSC│ │utilizatori ai │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instrumentelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │digitale │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 7.2.4. Implementarea │ANPDCA cu │ │Cadrul normativ │ │ │ │ │ │ │
│unor măsuri de siguranţă │sprijinul MAI │ │privind siguranţa │ │Cadru legislativ │ │ │ │ │
│pentru copiii care │MCID │2024 │utilizării mediului│NC │revizuit │2024 │ANPDCA │Buget de stat│169 │
│utilizează mediul digital│CNA │ │digital de către │ │ │ │ │ │ │
│ │ANCOM DNSC │ │copii │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Furnizori de │ │Furnizorii de │ │ │ │ │
│ │ │ │servicii online │ │servicii online │ │ │ │ │
│ │MCID cu │ │care implementează │ │implementează │ │ │ │ │
│ │sprijinul │2027 │mecanisme de │NC │mecanisme de │2027 │MCID │Buget de stat│161 │
│ │ANPDCA │ │prevenire a │ │prevenire a │ │ │ │ │
│ │ │ │abuzurilor asupra │ │abuzurilor │ │ │ │ │
│ │ │ │copiilor │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │europene, în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sumelor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │alocate şi cu│ │
│ │ │ │Platformă │ │ │ │ │respectarea │ │
│M 7.2.5. Organizarea şi │ │ │prietenoasă cu │ │ │ │ │prevederilor │ │
│funcţionarea unei │ANPDCA cu │ │copiii utilizatori │ │Platformă │ │ │şi regulilor │ │
│platforme prietenoase cu │sprijinul MCID│2023 │ai mediului şi │NC │funcţională │2024 │MCID │de │179 │
│utilizatorii copii pentru│ │ │instrumentelor │ │ │ │ │eligibilitate│ │
│consiliere │ │ │digitale │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cofinanţare │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │buget de stat│ │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OG.8. Dezvoltarea capacităţii de proiectare a politicilor pe bază de dovezi │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Responsabil│ │Buget │
│Măsuri │Responsabili │Termen de│Indicator │Valoare de │Ţintă │Periodicitatea│raportare │Sursa de │total │
│ │ │realizare│ │referinţă │ │raportării │indicator │finanţare │2023 - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │2027 │
├─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┤
│OS.8.1. Consolidarea cercetării şi a sistemelor de monitorizare şi evaluare │
│pentru a fundamenta procesul de proiectare şi implementare a politicilor │
├─────────────────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬────────────┬───────────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬───────┤
│ │ │ │Index al │ │Index al │ │ │ │ │
│ │ │ │indicatorilor care │ │indicatorilor care │ │ │ │ │
│ │ │2024 │vizează domeniul │NC │vizează domeniul │2024 │ANPDCA │Buget de stat│167 │
│M 8.1.1. Identificarea şi│ANPDCA cu │ │drepturilor │ │drepturilor │ │ │ │ │
│definirea tuturor │sprijinul MMSS│ │copilului │ │copilului realizat │ │ │ │ │
│indicatorilor care │MEd ├─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│vizează domeniul │MS │ │Toţi indicatorii │ │ │ │ │ │ │
│drepturilor copilului │MAI │ │din domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │2025 │drepturilor │NC │Indicatori definiţi│2024 │ANPDCA │Buget de stat│127 │
│ │ │ │copilului sunt │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │definiţi │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Sistem unic de │ │Sistem unic de │ │ │ │ │
│ │ │ │monitorizare şi │ │monitorizare şi │ │ │ │ │
│ │ │ │evaluare a │ │evaluare a │ │ │ │ │
│ │ │2026 │politicilor publice│NC │politicilor publice│2026 │ANPDCA │Buget de stat│341 │
│M 8.1.2. Dezvoltarea şi │ │ │ce vizează domeniul│ │ce vizează domeniul│ │ │ │ │
│introducerea unui sistem │ANPDCA cu │ │protecţiei │ │protecţiei │ │ │ │ │
│unic de monitorizare şi │sprijinul MMSS│ │drepturilor │ │drepturilor │ │ │ │ │
│evaluare a politicilor │MEd │ │copilului │ │copilului dezvoltat│ │ │ │ │
│publice ce vizează │MS ├─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│domeniul protecţiei │MAI │ │Număr de protocoale│ │ │ │ │ │ │
│drepturilor copilului │ │ │de colaborare care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │au ca obiect │ │ │ │ │ │ │
│ │ │2026 │aplicarea │NC │5 │2026 │ANPDCA │Buget de stat│11 │
│ │ │ │sistemului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │monitorizare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │evaluare │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│M 8.1.3. Dezvoltarea şi │ │ │Mecanism de │ │Mecanism de │ │ │ │ │
│implementarea unui │ │ │coordonare │ │coordonare inter- │ │ │ │ │
│mecanism de coordonare │ │ │interinstituţională│ │instituţională de │ │ │ │ │
│interinstituţională de │ANPDCA cu │ │de monitorizare şi │ │monitorizare şi │ │ │ │ │
│monitorizare şi evaluare │sprijinul MMSS│ │evaluare a │ │evaluare a │ │ │ │ │
│a implementării │MEd │2026 │implementării │NC │implementării │2026 │ANPDCA │Buget de stat│227 │
│politicilor publice ce │MS │ │politicilor publice│ │politicilor publice│ │ │ │ │
│vizează domeniul │MAI │ │ce vizează domeniul│ │ce vizează domeniul│ │ │ │ │
│protecţiei drepturilor │ │ │protecţiei │ │protecţiei │ │ │ │ │
│copilului │ │ │drepturilor │ │drepturilor │ │ │ │ │
│ │ │ │copilului │ │copilului elaborat │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼────────────┼───────────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Mecanism de │ │Mecanism de │ │ │ │ │
│M 8.1.4. Dezvoltarea şi │ │ │monitorizare a │ │monitoriza re a │ │ │ │ │
│implementarea unui │ │ │alocărilor bugetare│ │alocărilor bugetare│ │ │ │ │
│mecanism de monitorizare │ANPDCA cu │ │asociate │ │asociate │ │ │ │ │
│a alocărilor bugetare │sprijinul MMSS│2026 │politicilor şi │NC │politicilor şi │2026 │ANPDCA │Buget de stat│114 │
│asociate politicilor şi │MEd │ │programelor │ │programelor │ │ │ │ │
│programelor destinate │MS MAI │ │destinate │ │destinate │ │ │ │ │
│protecţiei drepturilor │ │ │protecţiei │ │protecţiei │ │ │ │ │
│copilului │ │ │drepturilor │ │drepturilor │ │ │ │ │
│ │ │ │copilului │ │copilului elaborat │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────────┴────────────┴───────────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴───────┘
*) Prima instituţie menţionată este responsabilă, celelalte urmând să colaboreze în limita competenţelor legale pentru atingerea obiectivului propus **) NA - nu avem date, NC - nu e cazul LISTĂ ABREVIERI ANA Agenţia Naţională Antidrog ANCOM Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii ANMCS Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate ANPDCA Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie APL Autorităţile Publice Locale CJIS Comisie Judeţeană/a municipiului Bucureşti de incluziune socială CMS Cabinete Medicale Stomatologice CNA Consiliul Naţional al Audiovizualului CNAS Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate CNE Consiliul Naţional al Elevilor CSM Consiliul Superior al Magistraturii DNSC Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică IGI Inspectoratul General pentru Imigrări INM Institutul Naţional al Magistraturii INSP Institutul Naţional de Sănătate Publică ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean MAI Ministerul Afacerilor Interne MCID Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării MEd Ministerul Educaţiei MIPE Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene MJ Ministerul Justiţiei MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei MMSS Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale MP Ministerul Public MS Ministerul Sănătăţii ----- 
