────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 378 din 11 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 23 aprilie 2024.────────── (a se vedea imaginea asociată) STRATEGIE NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ 2024-2030 CUPRINS Abrevieri 1. Introducere 2. Viziunea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară 3. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existent 4. Analiza contextului şi definirea problemelor 5. Obiective generale şi specifice 6. Programe, direcţii de acţiune şi rezultate aşteptate 7. Indicatori 8. Proceduri de monitorizare şi evaluare 9. Instituţii responsabile 10. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare 11. Implicaţii asupra cadrului juridic Anexă - Planul de Acţiune al Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară 2024-2030 Abrevieri ANAF - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ANPC - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară ARB - Asociaţia Română a Băncilor BCR - Banca Comercială Română, membră a Erste Group BNR - Banca Naţională a României CCIR - Camera de Comerţ şi Industrie a României CFA - Institutul "Chartered Financial Analyst" din România CNA - Consiliul Naţional al Audiovizualului CNR - Consiliul Naţional al Rectorilor CNSM - Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială CSALB - Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar G20 - Grupul celor 20 de miniştri ai finanţelor şi ai guvernatorilor băncilor centrale din cele mai dezvoltate ţări şi ai Uniunii Europene IBR - Institutul Bancar Român IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii INFE - Internaţional Network on Financial Education - Reţeaua internaţională pentru educaţie financiară a OECD INS - Institutul Naţional de Statistică ISF - Institutul de Studii Financiare MCR - Cerinţele de capital minim calculate pentru societăţile de asigurare ME - Ministerul Educaţiei MF - Ministerul Finanţelor MMJS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale NPL - Credite neperformante OECD - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development) PIB - Produs Intern Brut RRA - Radio România Actualităţi SAL-FIN - Entitatea de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Financiar Nonbancar SCR - Capital de solvabilitate calculat pentru societăţile de asigurare-reasigurare SEE - Europa de Sud Est SNEF - Strategia Naţională de Educaţie Financiară TVR - Televiziunea Română UER - Uniunea Editorilor din România 1. Introducere 1.1. Necesitatea elaborării Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară în România Educaţia financiară (în sensul ei cel mai larg) este definită pe plan internaţional ca fiind "procesul prin care consumatorii de produse financiare/investitorii îşi îmbunătăţesc nivelul de înţelegere a produselor, conceptelor şi riscurilor financiare, urmând ca prin informare, instruire şi /sau consultanţă obiectivă, aceştia să-şi poată dezvolta abilităţile şi încrederea în sine necesare pentru a conştientiza riscurile şi oportunităţile financiare, pentru a lua decizii informate, pentru a şti unde să caute sprijin şi pentru a lua şi alte măsuri eficace de îmbunătăţire a nivelului de bunăstare financiară" (OECD 2015, pag.17).*1) *1) https://www.oecd.org/daf7fin/financial-education/Naţional-Strategies-Financial-Education-Policy-Handbook.pdf Conform acestei definiţii, educaţia financiară este un proces ce nu se rezumă numai la însuşirea unui nivel acceptabil de cunoştinţe în domeniul financiar, ci implică şi dobândirea unor competenţe şi adoptarea unor atitudini şi comportamente corespunzătoare în abordarea aspectelor de natură financiară. Educaţia financiară se referă în general la abilitatea de a înţelege cum funcţionează banii: modul în care banii sunt câştigaţi, gestionaţi şi investiţi. În acest sens, este important să fie înţelese principiile de bază ale alfabetizării financiare, cum ar fi: stabilirea obiectivelor financiare, bugetarea, economisirea, investiţiile, asigurările, dobânda şi creditarea, planificarea financiară pe termen lung şi adoptarea unui comportament corect şi raţional din punct de vedere financiar şi fiscal. Concret, educaţia financiară îi ajută pe oameni să îşi menţină un echilibru financiar, îi învaţă cum să îşi gestioneze veniturile şi să cheltuiască mai puţin, cum să facă economii pentru situaţii neprevăzute, cum să acumuleze bani sau să folosească diverse instrumente financiare, contribuind astfel la îmbunătăţirea sănătăţii financiare a consumatorilor, gestionarea eficientă a stresului financiar, precum şi la o dezvoltare incluzivă a societăţii. Totodată, este de reţinut şi faptul că un alt instrument important pentru menţinerea solidităţii economiei îl reprezintă politica fiscală, care, împreună cu politica financiară, influenţează economia, dar în moduri diferite. Politica fiscală se referă la deciziile de natură economică adoptate de autorităţile guvernamentale. Acestea din urmă pot decide să cheltuiască fonduri pentru a furniza servicii publice, a sprijini economia şi a reduce inegalităţile. Fondurile pot fi obţinute din taxe sau prin împrumuturi pe pieţele financiare. Prin urmare, educaţia fiscală este considerată o componentă importantă a educaţiei financiare. Educaţia fiscală este menită să îmbunătăţească nivelul de educaţie a copiilor, adolescenţilor, tinerilor, adulţilor în ceea ce priveşte sistemul taxelor şi impozitelor, să-i ajute să conştientizeze importanţa îndeplinirii obligaţiilor fiscale către stat. Totodată, educarea timpurie a viitorilor contribuabili pentru conformarea fiscală voluntară trebuie să fie percepută, în primul rând ca o atitudine corectă, în care plata taxelor este atât o obligaţie legală, cât şi un act de civism. Pentru aceasta este nevoie şi de o educaţie fiscală prin care să se asigure promovarea culturii fiscale, crearea unei culturi a conformităţii, în care plata unei cote echitabile din impozite este esenţială pentru viaţa socială şi cetăţenie şi, nu în ultimul rând, un demers de construire a încrederii în administraţia fiscală. Un număr mare de ţări au implementat iniţiative de educare a contribuabililor în ultimii câţiva ani. Deşi nu există o definiţie unică a educaţiei contribuabililor, aceasta este un mijloc prin care se oferă contribuabililor (viitori şi actuali) cunoştinţe şi instrumente pentru a putea înţelege mai bine sistemul fiscal şi a creşte etica şi conformarea fiscală. În concluzie, chiar dacă ţările din UE sunt diferite, acestea au obiective comune, aşadar este necesar ca România să se alinieze la aceleaşi măsuri de bune practici derulate de către acestea. Nevoia abordării coerente la nivel naţional a educaţiei financiare a condus inevitabil spre apariţia strategiilor naţionale de educaţie financiară, acestea având ca scop stabilirea unor obiective specifice şi a unor direcţii de acţiune comune ale partenerilor relevanţi angrenaţi în elaborarea şi implementarea lor pentru o perioadă de timp dată, în vederea îmbunătăţirii nivelului de educaţie financiară a unor segmente relevante din populaţia unei ţări. Strategiile naţionale de educaţie financiară au apărut iniţial pe agenda publică a ţărilor dezvoltate la începutul anilor 2000. Conform studiilor OECD, faţă de anul 2011, când 26 de ţări aveau o strategie naţională de educaţie financiară, în 2015 s-a observat o extindere a acestor practici, tot mai multe ţări*2) hotărând să demareze, să coordoneze şi să promoveze activităţi colective pentru îmbunătăţirea capabilităţilor financiare în rândul populaţiei. *2) Conform OECD, în 2015, 59 de ţări implementau sau erau în curs de a concepe o strategie naţională de educaţie financiară - https://www.oecd.org/daf/fin/financial-education/Naţional-Strategies-Financial-Education-Policy-Handbook.pdf, pag.13 Scopul general al strategiilor naţionale de educaţie financiară este de a îmbunătăţi abilitatea oamenilor de a gestiona (administra) mai bine finanţele personale şi de a evita sau cel puţin de a diminua stresul financiar precum şi severitatea crizelor financiare la nivel individual şi familial. Într-o lume în care bunurile şi serviciile necesare traiului se obţin prin cheltuirea banilor ca monedă de schimb, oamenii au nevoie să înţeleagă, de la vârste fragede şi până la finalul vieţii, aspecte precum: ● funcţionarea mecanismelor economice şi financiare, inclusiv înţelegerea unor concepte de bază cum sunt inflaţia, dobânda simplă/compusă etc. ● administrarea eficientă a banilor şi luarea unor decizii financiare informate; ● înţelegerea drepturilor consumatorilor şi a instrumentelor disponibile pentru a evita situaţiile de dificultate financiară; ● înţelegerea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite; ● conştientizarea eticii în ceea ce priveşte plata taxelor şi impozitelor; ● consolidarea comportamentelor de economisire în rândul populaţiei, încurajând principiul gestiunii eficiente şi investiţiile în planuri pe termene mai îndelungate (de exemplu pentru perioada de pensionare); ● asigurarea unei bune înţelegeri a riscurilor şi a unei modalităţi corecte de a gestiona datoriile şi obligaţiile fiscale; ● promovarea şi încurajarea folosirii asigurărilor pentru a se proteja în cazul unor evenimente neaşteptate. În România, educaţia financiară a devenit un aspect de interes şi pentru entităţile care fac parte din sistemul financiar românesc, cum ar fi guvernul, organismele de supraveghere financiară, corporaţiile financiare, ONG-urile, asociaţiile de protecţie a consumatorilor şi, în general, toţi actorii implicaţi pe pieţele financiar bancare. Preocuparea pentru alfabetizarea şi educaţia financiară din România datează tot de la finalul anilor 2000, când un raport pentru Banca Mondială*3) utiliza diferenţierea conceptuală între literaţie/alfabetizare financiară (financial literacy), pe de o parte, pentru a descrie (şi analiza) nivelul de cunoaştere şi înţelegere a problemelor financiare ale unei populaţii, şi educaţie financiară (financial education), pe de altă parte, utilizată pentru a se referi la programele educaţionale oferite (în sau în afara şcolii) pentru creşterea nivelului de alfabetizare financiară. Nevoile de educaţie financiară, prezentate în Raport, arătau că, pentru România, nivelul de cunoaştere şi înţelegere a problemelor financiare la nivelul populaţiei generale era la acea dată foarte scăzut, iar creşterea alfabetizării financiare era o condiţie prealabilă pentru îmbunătăţirea capacităţii populaţiei de a gestiona în mod adecvat resurse financiare pentru viitor. *3) Acest raport din 2010 include analiza sondajului de referinţă privind educaţia financiară în România. Sondajul este o continuare a Evaluării de Diagnostic privind Protecţia Consumatorului şi Educaţia Financiară realizată de Banca Mondială în 2008-2009 - https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/12874 În ultimii ani, în România s-au dezvoltat multe programe de educaţie financiară, care s-au adresat în principal elevilor şi cadrelor didactice, fiind înregistrate anumite progrese prin organizarea lor consecventă. România se poziţionează în rândul statelor europene fruntaşe în ceea ce priveşte susţinerea şi introducerea educaţiei financiare ca disciplină obligatorie. Începând din anul şcolar 2020-2021, educaţia financiară a devenit disciplină obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a. România, Cehia, Danemarca, Portugalia şi Suedia sunt câteva dintre statele membre ale Uniunii Europene care au introdus educaţia financiară ca disciplină obligatorie, de sine stătătoare sau prin intermediul altor discipline. La nivel european, sunt aproximativ 20 de state care au efectuat aceste demersuri privind obligativitatea acestei discipline, ca temă principală sau ca subtemă. De asemenea, toţi elevii din învăţământul preuniversitar din România pot beneficia de cursuri opţionale de educaţie financiară, printr-o serie de programe şi proiecte derulate în ultimii ani. Cu toate acestea, este necesar ca întreaga populaţie să beneficieze de educaţie financiară. Lipsa unor iniţiative coordonate adresate mai multor categorii de grup ţintă care au nevoie de educaţie financiară se reflectă în cel mai recent studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD, 2020) cu privire la nivelul de alfabetizare financiară, desfăşurat pe un eşantion de ţări din Regiunea de Sud-Est a Europei (Regiunea SEE), conform căruia România a obţinut cele mai scăzute scoruri la mai mulţi indicatori de cunoştinţe în domeniul financiar dintre ţările din eşantionul vizat*4). *4) Bulgaria, Croaţia, Georgia, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru şi România - https://www.oecd.org/finance/Financial-Literacy-of-Adults-in-South-East-Europe.pdf Necesitatea unui efort coordonat la nivelul autorităţilor naţionale pentru îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară în rândul populaţiei a apărut şi pe fondul nevoii de asumare a responsabilităţii la nivel intern, de către cetăţenii din România, pentru propria bunăstare financiară, pe fondul nivelului scăzut de colectare a taxelor şi impozitelor în ţările în curs de dezvoltare*5), într-un context recent de schimbări, precum: *5) Raportul OECD Building Tax Culture, Compliance and Citizenship: A Global Source Book on Taxpayer Education, Second Edition ● Creşterea accesibilităţii produselor de creditare. Aceasta impune o creştere a responsabilităţii din partea consumatorului cu privire la evaluarea capacităţii de a rambursa datoria. Cu toate că, în cazul României, gradul maxim de îndatorare este sub media europeană, "pot exista asimetrii importante la nivelul distribuţiei, persoanele cu veniturile cele mai scăzute fiind de regulă caracterizate de cele mai ridicate valori ale gradului de îndatorare"*6). Deşi creditarea este esenţială pentru dezvoltarea economiei, persoanele supra-îndatorate sunt expuse la vulnerabilităţi financiare suplimentare; *6) Raport asupra stabilităţii financiare iunie 2020, Banca Naţională a României ● Riscul de a cheltui în exces în detrimentul economisirii. Creşterea ofertei de produse promovate intens de către agenţii economici şi modificarea comportamentelor de cumpărare, determinată de evoluţiile în tehnologie, cum sunt plata cu telefonul, comenzile electronice şi noile forme de împrumut (de ex., produse de creditare cu dobânda zero) au ca efect creşterea riscului de a efectua cumpărături impulsive, fără o analiză a nevoilor reale din partea consumatorului. Recenta criză generată de pandemia de coronavirus demonstrează importanţa însuşirii de către populaţie a comportamentului orientat spre economisire, pentru a depăşi mai uşor perioadele caracterizate de un nivel sporit de incertitudine; ● Provocări legate de sistemul de pensii. Sistemul de pensii din România, de tipul pay-as- you-go (PAYG), bazat pe solidaritatea între generaţii, se poate confrunta cu provocări majore pe fondul îmbătrânirii populaţiei, migraţiei şi creşterii speranţei de viaţă. Înţelegerea rolului sistemului de pensii private, atât cele obligatorii (Pilon II), cât şi cele facultative (Pilon III şi Pilon IV), este importantă în gestionarea unui buget personal şi în planificarea financiară pe termen lung, astfel încât populaţia să aibă ca obiectiv asigurarea unui nivel de bunăstare prin adăugarea de noi resurse de pensie în vederea creşterii calităţii vieţii pensionarilor, bazate pe contribuţii individuale; ● Creşterea complexităţii produselor financiare. Există un număr în continuă creştere de furnizori de servicii financiare care prezintă o ofertă extinsă de produse. Progresul tehnologic recent a condus la apariţia unor noi produse financiare (respectiv, cripto- activele) şi a facilitat accesul la produsele financiare clasice. Accesul facil sporeşte responsabilitatea consumatorului şi oferta tot mai variată de produse financiare creşte complexitatea deciziei de a alege produsul adecvat; ● Iniţiativele de educaţie financiară, inclusiv cele de educare a contribuabililor din perspectivă fiscală. Acestea sunt importante în toate ţările şi se dovedesc deosebit de semnificative pentru ţările în curs de dezvoltare, pentru că servesc ca instrument pentru a ajuta la încurajarea noilor contribuabili de a respecta legislaţia în vigoare, a explica rolul taxelor şi impozitelor în societate şi a determina conformarea, respectiv plata benevolă - practici ce construiesc moralul fiscal la nivelul societăţii.*7) *7) Raportul OECD Building Tax Culture, Compliance and Citizenship: A Global Source Book on Taxpayer Education, Second Edition La 17 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România are nevoie ca educaţia financiară să devină o prioritate la nivel naţional. În timpul pandemiei de coronavirus, importanţa creşterii gradului de incluziune financiară s-a amplificat. Doi din trei români (69%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, arată concluziile Studiului Global Findex 2021 realizat de Banca Mondială*8). În acest context, îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară poate conduce la creşterea bunăstării financiare a oamenilor. De aceea, o paletă cât mai largă de grupuri ţintă au nevoie să fie implicate în programe de educaţie financiară, respectiv copiii şi tinerii, precum şi adulţii, cu abordări diferite în funcţie de integrarea lor pe piaţa muncii, precum şi în funcţie de vârstă, acestora fiindu-le dedicate prin prezenta Strategie, obiective şi activităţi comune sau specifice nevoilor lor. *8) https://www.worldbank.org/en/publication/globalfindex/Data Prezentul document strategic conturează viziunea României privind educaţia financiară pentru următorii ani, precum şi exemple de acţiuni specifice care vor fi întreprinse până în 2030. Documente programatice, studii, rapoarte la nivel naţional şi internaţional, precum şi experienţa directă, arată că educaţia financiară a devenit o competenţă cheie în societatea secolului XXI, datorită prezenţei constante în viaţa oamenilor a finanţelor personale şi a relaţiei strânse pe care acestea o au cu bunăstarea lor personală şi socială. A avea cunoştinţe adecvate în acest domeniu favorizează luarea responsabilă şi conştientă a unor decizii informate, şi în cele din urmă, întăreşte sentimentul de libertate şi prosperitate al individului. 1.2. Cadrul de elaborare a Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară La iniţiativa Băncii Naţionale a României (BNR), în iulie 2018, a fost semnat un Acord de colaborare între Ministerul Educaţiei (ME), Ministerul Finanţelor (MF), Banca Naţională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), acord căruia urmează să i se alăture şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), pentru realizarea unor activităţi comune în domeniul educaţiei financiare, inclusiv elaborarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară. Implicarea sectorului privat, furnizor de servicii financiare, este esenţială pentru realizarea integrată a scopului pe care Strategia şi-l propune, iar reprezentanţii industriei de profil trebuie să cunoască şi să respecte drepturile consumatorilor de servicii financiare, să conştientizeze importanţa relaţiilor oneste cu aceştia, să evite să se angreneze în practici incorecte şi abuzive. În activitatea lor, reprezentanţii industriei financiare trebuie să prevină supraîncărcarea informaţională în ofertele de produse şi servicii financiare pentru consumatori, furnizând informaţia într-o manieră transparentă, corectă şi consecventă, astfel încât să uşureze luarea unei decizii de către consumator şi să o facă mai sigură. În acest sens ANPC publică pe site-ul propriu legislaţia privind drepturile consumatorilor de produse şi servicii financiare şi îşi exercită atribuţiile de control prin intermediul acţiunilor (tematice, operative sau la sesizarea consumatorului) asupra furnizorilor de produse şi servicii financiare, asigurând consumatorii de respectarea drepturilor acestora. Totodată, este importantă şi armonizarea comportamentelor consumatorilor români cu cele ale ţărilor din Uniunea Europeană, care acordă din ce în ce mai multă atenţie considerentelor de durabilitate în viaţa lor de zi cu zi, inclusiv în deciziile financiare personale. Acordul de colaborare a asigurat un cadru interinstituţional prin intermediul căruia părţile semnatare realizează activităţi comune în domeniul educaţiei financiare pentru diverse grupuri ţintă şi schimburi de experienţă privind iniţiativele existente ale partenerilor în domeniul educaţiei financiare. Scopul său vizează dezvoltarea, însuşirea şi aprofundarea unor elemente ale educaţiei financiare la nivelul învăţământului preuniversitar şi universitar, precum şi al persoanelor adulte şi al operatorilor economici. Transpunerea coerentă şi organizată a acestor elemente în elaborarea unei Strategii Naţionale de Educaţie Financiară reprezintă o soluţie validată de practica europeană şi internaţională, pentru impulsionarea creşterii gradului de educaţie financiară în rândul populaţiei din România. Se asigură astfel implementarea unei abordări coordonate, unitare şi sistematice a acestei problematici pe termen lung, îmbunătăţind eficienţa acţiunilor şi proiectelor de educaţie financiară din România. Pentru susţinerea implementării Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară, care este elaborată în baza acestui acord, reînnoit, partenerii şi-au propus, de asemenea, elaborarea unei Cărţi albe care să conţină lista tuturor actorilor angrenaţi în activităţi/proiecte din domeniul educaţiei financiare (disponibilă la https://edu-fin.ro/cartea-alba/). Partenerii au lansat platforma naţională de educaţie financiară www.edu-fin.ro (bază de date pentru proiectele de educaţie financiară din România şi platformă cu sfaturi practice pentru toţi cei care doresc să- şi dezvolte cunoştinţele, atitudinea şi comportamentul financiar), unde toţi dezvoltatorii de proiecte îşi pot promova la nivel naţional programele de educaţie într-un mod integrat şi unde se regăsesc la momentul actual numeroase programe de educaţie financiară. Prezenta Strategie Naţională de Educaţie Financiară (denumită în continuare SNEF sau Strategia), este elaborată de autorităţile şi instituţiile semnatare ale acordului semnat în 2018, respectiv Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor, la care se adaugă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), cu implicarea factorilor interesaţi, atât din mediul public, cât şi din cel privat, ca urmare a procedurii de consultare publică, începând cu anul 2022. 1.3. Perioada de implementare a Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară Educaţia financiară reprezintă o prioritate pentru România, pentru sectorul public şi privat, fiind o preocupare a autorităţilor naţionale şi a partenerilor din sistemul financiar. Transpunerea coerentă şi organizată a elementelor existente privind educaţia financiară într-o strategie naţională reprezintă dovada, pe termen lung, a unui angajament de ţară pentru impulsionarea creşterii gradului de educaţie financiară în rândul populaţiei din România.Orizontul de implementare a SNEF este anul 2030. 2. Viziunea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară În scopul creşterii educaţiei financiare prin implementarea de politici şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România, abordarea strategică la nivel naţional a educaţiei financiare este asigurată de prevederile Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, adoptată de Guvernul României în 2018. Una dintre ţintele pentru anul 2030 este creşterea nivelului de educaţie financiară a cetăţenilor. Pentru îmbunătăţirea gradului de educaţie financiară la nivelul întregii populaţii este necesară o viziune unitară la nivel de autorităţi şi instituţii cheie în domeniul financiar, viziune care este concretizată prin Planul de acţiune. Prezenta Strategie Naţională de Educaţie Financiară 2024-2030 (SNEF) are ca scop stabilirea obiectivelor specifice şi a direcţiilor de acţiune cu orizont 2030, în vederea îmbunătăţirii nivelului de educaţie financiară în rândul elevilor, studenţilor, adulţilor şi operatorilor economici din România. Educaţia financiară este o prioritate convergentă pentru întreaga populaţie a României, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, fiind una dintre preocupările autorităţilor naţionale şi a partenerilor din sistemul financiar. Educaţia financiară este calea spre bunăstare economică, reprezentând un instrument de impulsionare a dezvoltării economice, nu o rezultantă a sa. Un nivel crescut de educaţie financiară va genera schimbări comportamentale care vor contribui la îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare, la consolidarea gradului de bunăstare a românilor şi la dezvoltarea economică a ţării. Strategia îşi propune să contribuie la o cultură crescută de alfabetizare financiară prin măsuri complexe, variate şi integrate, calibrate pe segmente de populaţie, pentru creşterea nivelului de educaţie financiară a acesteia. Educaţia financiară conduce la creşterea bunăstării financiare individuale, a capacităţii de suplimentare a fondurilor pentru pensie şi a rezilienţei în faţa unor factori de risc, cum este o criză economică sau perioade de dificultate financiară care pot apărea în viaţa oricui, în urma unor evenimente neprevăzute, cum ar fi şomajul, bolile grave, divorţul, etc. De aceea, Strategia îşi propune să încurajeze extinderea conceptelor financiare din zona economică în programele şcolare, să formeze elevii şi profesorii, să informeze populaţia adultă şi să perfecţioneze personalul operatorilor economici, ceea ce va creşte gradul de educaţie a utilizatorilor prezenţi şi viitori de produse şi servicii financiare. Prin educaţie financiară comprehensivă va creşte numărul persoanelor care înţeleg utilitatea şi funcţionalitatea produselor şi a serviciilor financiare, inclusiv prin cunoaşterea potenţialului impact al unei situaţii/crize şi adoptarea de măsuri economice în beneficiul propriu. Un nivel crescut de educaţie financiară, obţinut prin implementarea activităţilor Strategiei, va determina tot mai multe persoane să adopte o conduită optimă în faţa consecinţelor unei contracţii a economiei, astfel încât societatea, în întregul ei, prin mai multe segmente de populaţie sensibilizate, va dovedi că are o abordare proactivă, nu reactivă, faţă de asigurarea unui trai mai bun, unei bunăstări financiare şi sociale şi faţă de eventuale crize cu care se poate confrunta. Este un aspect destul de comun ca uneori indivizii şi gospodăriile să se confrunte cu perioade de dificultăţi financiare, dar în timp ce unii sunt capabili să-şi revină relativ repede, alţii experimentează perioade prelungite de dificultăţi financiare. Capacitatea de a face faţă şocurilor negative de venituri sau cheltuieli sau recuperarea rapidă din perioadele de adversitate financiară este cunoscută sub numele de rezilienţă financiară. Rezilienţa financiară descrie capacitatea indivizilor de a rezista diverselor greutăţi ale vieţii şi de a se recupera mai repede din situaţii stresante din punct de vedere financiar. Rezilienţa financiară, care se formează printr-un proces constant de participare la diverse forme de educaţie financiară, permite cetăţenilor să facă faţă mai bine unor costuri neaşteptate, fără ca acestea să le perturbe planurile actuale sau viitoare sau să le facă gospodăria vulnerabilă. Mai mult decât atât, ştiind că au finanţe solide, aceştia vor avea un sentiment de siguranţă faţă de viitor. În contextul mai sus menţionat, SNEF va contribui, pe termen mediu şi lung, la creşterea bunăstării economice a consumatorilor de produse financiar-bancare din România, prin: ● îmbunătăţirea cunoştinţelor financiare ale grupurilor identificate în cadrul acestei Strategii; ● conştientizarea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor în materie de produse şi servicii financiare; ● conştientizarea drepturilor şi obligaţiilor fiscale ale cetăţenilor; ● consolidarea disciplinei financiare în rândul populaţiei; ● conştientizarea importanţei unui comportament fiscal corect şi responsabil, atât în rândul adulţilor, cât şi în rândul viitorilor contribuabili; ● corelarea măsurilor cuprinse în Strategie cu măsurile de protecţie a consumatorilor de produse şi servicii financiare; ● creşterea rezilienţei financiare; Implementarea SNEF urmăreşte educarea populaţiei pentru adoptarea unor decizii financiare mai informate şi responsabile, care să conducă la creşterea bunăstării personale şi a familiei. Pe lângă îmbunătăţirea gradului de educaţie financiară la nivelul întregii populaţii, măsurile cuprinse în SNEF vizează şi crearea unui mediu care să încurajeze factorii interesaţi din domeniul economico-financiar să continue să furnizeze populaţiei o educaţie financiară de calitate, care poate aduce beneficii cetăţenilor la nivelul întregii societăţi. Cu cât aceştia înţeleg, pe de o parte, oportunităţile furnizate de produsele financiare disponibile şi, pe de altă parte, necesitatea de a îşi îndeplini obligaţiile fiscale, cu atât mai multe resurse sunt disponibile pentru prosperitatea economico-socială. Aceste resurse îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi a copiilor lor, construind un viitor economic stabil şi de încredere. 3. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existent 3.1. Context european În condiţiile în care ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa de Sud-Est (OECD, 2020 şi OECD, 2023), în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară, este de reţinut şi Raportul de ţară al Comisiei Europene publicat în anul 2020*9), care face trimitere la necesitatea existenţei în România a unei strategii naţionale de alfabetizare financiară. *9) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2020-european semester country-report-românia_ro.pdf?fbclid=IwAR0mGiZ0odEC0o6-HhoI_z0rDJnt4Saw4Ek3X0hhoKyp-5RixU0P20mtik (pag.37) "A New Vision for Europe's Capital Markets" - Raport final al Forumului la nivel înalt pentru piaţa de capital unică" (iunie 2020) formulează o serie de recomandări, invitând Comisia Europeană să urmărească printre altele: recunoaşterea educaţiei financiare ca prioritate, stabilirea de competenţe (prin dezvoltarea de programe, stabilirea de indicatori de monitorizare etc.) şi de mecanisme de cooperare între state, întărirea programelor de finanţare UE care se adresează educaţiei financiare, aplicarea de către UE şi statele membre a unor programe destinate populaţiei pentru creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi financiare. Totodată, în anul 2020, Uniunea Europeană a iniţiat demersuri pentru a stabili un cadru european pentru acest tip de educaţie, fiind discutate astfel de aspecte în cadrul structurilor europene centrale. Documentul de lucru "Strengthening the financial resilience of households in Europe - Discussion Paper for the Government Expert Group on Retail Financial Services" a avut ca obiect educaţia financiară, adresându-se în acest context statelor membre, identificând educaţia financiară ca o necesitate şi prioritate prezentă a Comisiei Europene. În noul cadru comun al UE/OECD-INFE de competenţe financiare pentru adulţi, publicat în ianuarie 2022 de Comisia Europeană şi Reţeaua internaţională pentru educaţie financiară a OECD (OECD-INFE), alfabetizarea financiară este definită ca "o combinaţie de conştientizare financiară, cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi comportamente necesare pentru a lua decizii financiare sănătoase şi, în cele din urmă, pentru a obţine bunăstarea financiară individuală"*10). Cadrul comun de competenţe financiare pentru adulţi evidenţiază competenţele-cheie de care trebuie să dispună o persoană pentru a lua decizii financiare judicioase şi se bazează pe competenţele definite în cadrul G20/OCDE-INFE de competenţe fundamentale privind alfabetizarea financiară a adulţilor, adaptându-le la contextul UE şi integrând competenţele digitale şi competenţele în materie de finanţare durabilă. Acesta va sprijini dezvoltarea de politici publice, programe de alfabetizare financiară şi materiale educaţionale de către statele membre, instituţiile de învăţământ şi sectorul financiar. De asemenea, cadrul va sprijini schimbul de bune practici între factorii de decizie politică şi părţile interesate din UE. Cadrul de competenţe financiare se înscrie în continuarea măsurilor anunţate în Planul de acţiune din 2020privind uniunea pieţelor de capital*11). *10) European Union/OECD (2022), Financial competence framework for adults in the European Union, pag.71, Recommendation of the OECD Council on Financial Literacy, 29 October 2020 *11) Action 7 - Empowering citizens through financial literacy (europa.eu) De asemenea, în completarea cadrului comun al UE/OECD-INFE de competenţe financiare pentru adulţi, un cadru comun al UE/OECD-INFE de competenţe financiare pentru copii şi tineret a fost publicat pe 2 octombrie 2023*12). *12) https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/6f3c4339-5cf4-11ee-9220-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-293354684 3.2. Context naţional Cercetarea de piaţă "Sistemul bancar în percepţia românilor: creditarea şi incluziunea financiară a românilor"*13), realizată în luna iulie 2022 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi comandată de Asociaţia Română a Băncilor, relevă că 71% dintre români sunt foarte mulţumiţi şi destul de mulţumiţi de nivelul de trai, în timp ce 28% se declară destul de nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi, diferenţa de 1% fiind reprezentată de non-răspunsuri. Aproximativ 80% dintre tinerii cu vârsta între 18-35 de ani se declară cei mai mulţumiţi de nivelul de trai, în funcţie de studii cei mai mulţumiţi fiind cei cu studii superioare în proporţie de 83%. Românii cu vârsta între 51-65 de ani, cu studii elementare, sunt cei mai nemulţumiţi de nivelul de trai. Doi din trei români (65%) se declară foarte mulţumiţi şi destul de mulţumiţi de banii pe care îi deţin. Tinerii cu vârsta între 18-35 de ani sunt cei mai mulţumiţi de banii pe care îi au, la polul opus fiind situaţi românii cu vârsta de peste 65 de ani. *13) https://www.arb.ro/67-dintre-românii-care-utilizeaza-produse-ji-servicii-bancare-intentioneaza-sa- economisească-in-următoarele-12-luni/ Nivelul de educaţie financiară poate fi interpretat şi prin modalitatea în care românii aleg să ţină evidenţa cheltuielilor şi veniturilor lunare. Astfel, cercetarea relevă că un român din patru (26%) nu ţine deloc evidenţa, 40% ţin evidenţa în minte, 19% ţin pe agendă sau hârtie, 12% folosesc o aplicaţie de Internet/ Mobile banking şi 7% utilizează o aplicaţie pe telefon, întrebarea fiind cu răspuns multiplu. Cercetarea reflectă un interes sporit pentru economisire, astfel că două treimi dintre românii care utilizează produse şi servicii bancare (68% în rândul adulţilor) au intenţia să economisească în următoarele 12 luni. Tinerii cu vârsta între 18-35 de ani cu studii superioare sunt cei mai interesaţi să economisească, în proporţie de 80%. Cercetarea de piaţă "Sistemul bancar în percepţia românilor: creditarea şi incluziunea financiară a românilor'"*14) arată că 46% dintre românii utilizatori de servicii bancare au efectuat plăţi prin Internet/ Mobile banking, în creştere cu 70% comparativ cu ponderea românilor care realizau plăţile de această manieră în decembrie 2020, de 27%. Tendinţa de trecere de la numerar la fără numerar a fost confirmată de modalitatea în care românii efectuează plăţile în prezent. În tranzacţiile curente, 4% dintre români utilizează numai cardul, 26% mai mult cardul, 34% numerarul şi cardul în egală măsură, 23% mai mult numerar şi 13% numai numerar. În urmă cu şase ani, 94% din plăţile retail din România se efectuau în numerar. Aproximativ 37% dintre români folosesc mai mult cardul ca înainte de pandemie. *14) https://www.arb.ro/jumătate-dintre-românii-utilizatori-de-servicii-bancare-efectuează-plăti-prin-internet- mobile-banking/ În 2021, un studiu Unlock Market Research, comandat de BCR*15), arăta că pentru 1 din 5 români, situaţia financiară este cel mai important aspect al vieţii lor. Însă doar 1 din 4 se declară mulţumiţi de aceasta. Jumătate dintre români (52%) preferă să ceară sfaturi de la familie şi prieteni, în timp ce doar un sfert (24%) apelează la un expert financiar. Lipsa unui anumit nivel de educaţie financiară îi expune la vulnerabilităţi şi asta se simte în viaţa de zi cu zi: 71% au cumpărat lucruri de care nu aveau nevoie doar pentru că erau ieftine, 65% au cumpărat impulsiv fără o planificare financiară atentă şi doar 38% dintre români îşi urmăresc cheltuielile şi le prioritizează corect. Mai mult, 58% recunosc că nu au avut acces la informaţii financiare sau interes pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de educaţie financiară. Sănătatea (75%) şi nevoile de bază, precum mâncarea şi utilităţile (73%), sunt categoriile pentru care românii îşi prioritizează cheltuielile şi depun toate eforturile pentru a se asigura că sunt acoperite. Educaţia (30%) şi petrecerea timpului liber (27%) reprezintă priorităţi secundare, în timp ce alte domenii, precum hobby-urile (16%), întâlnirile sociale (18%) şi divertismentul (7%), sunt considerate mai puţin prioritare în ceea ce priveşte cheltuielile. *15) https://www.bcr.ro/ro/presa/informaţii-de-presa/2021/09/21/Studiu-BCR-Doar-38-procente-dintre-români-îşi-urmăresc-cheltuielile-şi-le-prioritizează-corect Un studiu foarte recent (2022), realizat de Institutul de Economie Mondială din Academia Română, privind Bunăstarea financiară şi alfabetizarea financiară în România*16) analizează bunăstarea financiară şi determinanţii acesteia, inclusiv alfabetizarea financiară, abordând principalii factori care conduc la nivelul scăzut de incluziune financiară şi interdependenţa dintre dezvoltarea sistemului financiar şi educaţia financiară. Rezultatele cercetării au dezvăluit o imagine pesimistă, corelată cu patru deficienţe importante: lipsa resurselor financiare (53% dintre respondenţi nu au economisit sau investit, menţionând lipsa resurselor financiare drept cauză principală), lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor financiare, lipsa de încredere în instituţiile financiare (27% dintre respondenţi au o preferinţă specifică pentru economisirea în numerar), reticenţa de a primi informaţii (39% dintre respondenţi au declarat că nu sunt interesaţi să primească informaţii financiare). În ansamblu, rezultatele subliniază faptul că bunăstarea financiară este distribuită inegal între indivizi, sugerând existenţa unei capcane a sărăciei, alimentată continuu de deficienţe economice structurale; în absenţa unor politici publice eficiente, persoanele fără educaţie şi cu venituri mici nu au acces la informaţii, fiind incapabile de a economisi/ investi şi participa la sistemul financiar. Pe baza datelor, studiul propune o serie de recomandări instituţionale şi de politică publică, care vizează îmbunătăţirea iniţiativelor de educaţie financiară, inclusiv elaborarea unei strategii naţionale de educaţie financiară. *16) https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2022/04/Buna%CC%86stare financiară%CC%86 alfabetizare financiară%CC%86 Roma%CC%82nia.pdf Transformările majore din societatea noastră au influenţat modul în care funcţionează economia. În acest sens, Ministerul Finanţelor se concentrează în reformele sale şi pe dezvoltarea unei relaţii corecte şi transparente cu cetăţenii, având în vedere că cei mai mulţi contribuabili sunt de bună credinţă şi doresc să se conformeze şi desfăşoară de activităţi la nivel naţional care au ca scop educarea în domeniul fiscal, prin promovarea unei culturi prin care conformarea fiscală voluntară să fie percepută drept o atitudine corectă, în care plata taxelor este atât o obligaţie legală, cât şi un act de responsabilitate socială. 3.3. Consideraţii privind situaţia economico-financiară a României Observaţii generale Banca Mondială a clasificat pentru prima dată România ca fiind o ţară cu venituri ridicate, pe baza datelor din 2019. Cu toate acestea, criza declanşată de pandemia de coronavirus a readus ţara în grupul celor cu venituri medii superioare în 2021. Pe termen mediu şi lung, România trebuie să abordeze constrângerile sale structurale, inclusiv nivelul ridicat de inegalitate, precum şi fundamentul precar de creştere economică. Acest fundament este cauzat, conform unei analize a Băncii Mondiale, inclusiv provocări în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea muncii, datorate, în principal, deficienţelor referitoare la calitatea şi incluziunea educaţiei, dar şi lipsei unor competenţe critice, printre care se numără şi educaţia financiară*17). *17) https://www.worldbank.org/ro/country/românia/overview#1 Conform Raportului de Stabilitate al BNR din luna decembrie 2022, "riscurile la adresa stabilităţii financiare s-au intensificat de la data raportului anterior (iunie 2022), ca urmare a creşterii incertitudinilor privind evoluţiile economice şi financiare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice şi continuării războiului din Ucraina, precum şi al înăspririi condiţiilor financiare în contextul proceselor de reajustare a conduitelor de politică monetară ale băncilor centrale la nivel global". Digitalizarea la nivelul economiei are spaţiu amplu de îmbunătăţire, România fiind a treia cea mai puţin performantă ţară din această perspectivă, în special din punct de vedere al integrării tehnologiilor, dar şi al capitalului uman. Realizarea de investiţii în direcţia ameliorării acestei situaţii poate conduce la o orientare mai amplă a spiritului antreprenorial către domenii care implică un nivel tehnologic sau de cunoaştere mai ridicat, în condiţiile în care la momentul actual în componenţa sectorului companiilor predomină firme care activează în domenii mai puţin intensive din aceste puncte de vedere. Este adevărat, pe de altă parte, că, pe termen mediu, mai exact de la declanşarea pandemiei, s-a observat accelerarea digitalizării în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de utilizare a produselor şi serviciilor financiare de către consumatori, ceea ce a generat nevoia de dobândire de noi competenţe financiare şi digitale la nivelul mai multor categorii de populaţie interesate. Alte vulnerabilităţi, determinate de problema demografică, se manifestă în continuare, pe fondul persistenţei sporului natural negativ şi al fenomenului migraţiei din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populaţiei, corelată cu creşterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populaţia activă (17,3 la sută din populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior), precum şi tendinţa continuă de scădere a populaţiei rezidente (-0,5 la sută în 2021 faţă de 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieţei muncii. În plus, pandemia de coronavirus a dus la creşterea mortalităţii (+14 la sută în anul 2020 comparativ cu 2019) şi diminuarea numărului de nou-născuţi (-5 la sută în anul 2020 faţă de 2019), astfel sporul negativ s-a deteriorat de la o medie lunară de 5 900 de persoane în anul 2019 la 9 880 de persoane în 2020. Conform datelor publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru finalul lunii octombrie 2023, în România erau înregistraţi 5.763.269 salariaţi şi 4.764.800 pensionari de asigurări sociale de stat şi agricultori*18). În acest context, pentru a reduce presiunea financiară asupra populaţiei ocupate şi a susţine echilibrul pe piaţa muncii, educaţia financiară este esenţială. *18) https://mmuncii.ro/i33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice?highlight=WyJudW1hcnVsIiwic2FsYXJpYVx1MDE2M2lsb3IiLCJhY3RpdmkiLCJudW1cdTAxMDNvdWwgc2FsYXJpYVx1MDIxYmlsb3IiLCJudW1cdTAxMDNvdWwgc2FsYXJpYVx1MDIxYmlsb3IgYWN0 aXZpIiwic2FsYXJpYVx1MDIxYmlsb3IgYWN0aXZpIl0= şi https://mmuncii.ro/i33/images/Date_lunare/pens_total_112023.pdf Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) consideră că "pentru susţinerea revenirii pe termen mediu şi lung, România trebuie să se concentreze pe o implementare eficientă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţat de Uniunea Europeană. Reformele trebuie să se axeze şi pe reluarea creşterii productivităţii, pe crearea de locuri de muncă şi pe dezvoltarea competenţelor, consolidând statul de drept şi finanţele publice. În mod special, o concurenţă mai puternică şi un cadru de reglementare cu proceduri mai simple pentru înfiinţarea şi închiderea firmelor ar ajuta companiile eficiente să prospere, să investească şi să adopte noi tehnologii. Investiţiile în tranziţia ecologică şi digitală ar fi încă un factor care ar stimula potenţialul de creştere al României, ajutând în acelaşi timp ţara să se apropie de ţintele climatice fixate. Îmbunătăţirea calităţii oportunităţilor şi a mobilităţii sociale este de asemenea importantă. În ciuda unei scăderi constante a numărului de persoane trăind în sărăcie în ultimii ani, procentul de români care trăiesc cu mai puţin de jumătate din venitul mediu este la nivelul de 17%, faţă de media OECD de 12%. România este în urma celor mai multe ţări din cadrul OECD când vine vorba de asigurarea accesului la educaţie de înaltă calitate, sănătate, locuinţe şi transport. Se observă disparităţi la nivel regional şi în ceea ce priveşte venitul mediu lunar pe persoană. Astfel, diferenţa dintre Bucureşti Ilfov (3.099 lei) şi următoarea regiune din topul veniturilor totale, anume regiunea Centru (2.176 lei) este de aproape 1.000 lei. În comparaţie cu Regiunea Nord Est, diferenţa este dublă, venitul mediu lunar pe persoană fiind de 1.532 lei. Dacă luăm în considerare doar salariaţii, se înregistrează o creştere a veniturilor medii lunare. Singura constantă o reprezintă cei doi poli, anume Bucureşti Ilfov (3.579 lei) şi Nord Est (2.140 lei), diferenţa dintre polii veniturilor medii lunare fiind de această dată de 1.439 lei. Pandemia a adâncit inegalităţile, fiind afectate cel mai mult grupurile vulnerabile, în special tinerii, femeile şi comunităţile de romi. Este foarte important să se utilizeze educaţia şi formarea pentru a introduce mai mulţi lucrători necalificaţi pe piaţa muncii cu forme legale. Aplicarea mai multor politici active pe piaţa muncii şi îmbunătăţirea accesului la şcoli vocaţionale bune şi la educaţie de calitate pentru adulţi ar contribui la eliminarea neconcordanţelor dintre cererea şi oferta din acest domeniu. Îmbunătăţirea competenţelor şi a oportunităţilor de muncă ar ajuta, de asemenea, la reducerea fluxului de emigranţi români, care a afectat deja dezvoltarea economică prin crize în ceea ce priveşte forţa de muncă şi competenţele."*19) *19) https://www.oecd.org/countries/românia/românia-stimularea-productivităţii-si-dezvoltarea-capitalului-uman- vor-genera-creştere-economică-mai-multe-locuri-de-munca-şi-venituri-mai-mari.htm Contextul economic al ultimilor ani a fost puternic influenţat de efectele măsurilor de combatere a răspândirii pandemiei generate de coronavirus şi ale celor de redresare economică, la care s-au adăugat efectele crizei resurselor energice şi ale conflictului din Ucraina. În anul 2021, economia României a crescut cu 5,8%, unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere din rândul statelor membre UE (în zona euro şi la nivelul UE, PIB real a crescut cu 5,4%). Similar anilor anteriori, contribuţia principală la dinamica PIB real a revenit consumului privat (+7,9%). În anul 2022, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu anul 2021, cu 4,8%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Pentru anul în curs se prognozează o decelerare a ritmului de creştere economică, comparativ cu anul 2022, pe fondul crizelor suprapuse.*20) *20) www.insse.ro Deşi economia României a crescut relativ constant după criza financiară din 2008, "România continuă să se numere printre ţările cu ponderi mari ale populaţiei aflate în situaţie de risc, departe de media UE28 şi cu grupuri specifice aflate în situaţie de vulnerabilitate ridicată precum: copiii şi tinerii; locuitorii din mediul rural; persoanele cu dizabilităţi; persoanele cu un nivel scăzut de şcolarizare (maximum gimnaziu), familiile monoparentale care au copil/copii în întreţinere, familiile cu copii - în special cele cu trei copii sau mai mult; persoanele vârstnice singure sau dependente, cu nevoi de îngrijire de lungă durată"*21). Astfel, la sfârşitul anului 2021, 34,4%*22) din populaţia României se afla la limita sărăciei, fiind cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. De menţionat că valoarea acestui indicator se înrăutăţeşte în cazul zonelor rurale sau marginalizate comparativ cu cele urbane. De asemenea, există posibilitatea ca situaţia financiară a acestei categorii de persoane să se deterioreze şi mai mult în viitor. *21) Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 *22) https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20220915-123 Se observă, de exemplu, că, dintre cei aflaţi în categoria de risc de sărăcie, cei mai mulţi sunt tinerii cu vârsta sub 24 de ani. De altfel, tinerii sub 25 de ani reprezintă una dintre categoriile cele mai vulnerabile, aspect subliniat şi de Comisia Europeană într-un Raport de ţară, dar şi de ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică care arată că rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani este de 17,4%*23) în 2021, această categorie de vârstă fiind şi printre cele mai afectate de efectele economice ale pandemiei de coronavirus. *23) www.insse.ro Un alt exemplu ar fi următorul: deşi Comisia Europeană a evaluat, în anul 2018, sistemul de pensii din România ca fiind satisfăcător, există îngrijorări serioase cu privire la creşterea ratei de dependenţă a populaţiei vârstnice*24), ocuparea forţei de muncă fără forme legale şi scăderea populaţiei, ceea ce determină situaţii de tipul celor de mai jos: *24) raportul dintre numărul persoanelor peste 65 de ani şi populaţia de vârstă activă ● conform estimărilor CFA România*25), până în anul 2030, numărul pensionarilor va depăşi numărul de angajaţi cu 0,32 milioane şi deficitul sistemului de pensii va fi de aproximativ 1,45% din PIB; *25) Viitorul sistemului de pensii din România - estimările iau în considerare o creştere a PIB cu 5,5,%, o creştere a punctului de pensie pentru a-l adapta la rata inflaţiei începând cu anul 2021, estimarea INS privind populaţia, numărul de angajaţi şi numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. ● forţa de muncă ocupată fără forme legale reprezintă 20%-50% din forţa de muncă din România, în funcţie de definiţia folosită, conform misiunii Programului FMI şi al Băncii Mondiale de evaluare a sectorului financiar (FSAP) în România; ● conform estimărilor Eurostat şi ale Institutului Naţional de Statistică, declinul populaţiei este o tendinţă continuă în ultimii 30 de ani şi va continua, atingând 18 milioane în anul 2030 şi 12-14 milioane în anul 2060*26). Principalele cauze ale acestei tendinţe descendente sunt rata scăzută de natalitate şi rata crescută de migraţie. Emigrarea persoanelor înalt calificate aduce un plus de presiune asupra sistemului de pensii din România, de tipul Pay As You Go (PAYG), bazat pe solidaritatea între generaţii. *26) Sursa: INS Sustenabilitatea sistemului PAYG este o problemă la nivel global, însă ocuparea forţei de muncă fără forme legale şi rata migraţiei, care se numără printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, intensifică această problemă în România. Fără numeroase soluţii practice disponibile în prezent, se pare că pensionarii vor fi nevoiţi să îşi acopere cheltuielile din economii, statul putând să le asigure numai un venit minim. Prin urmare, îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe financiare şi a gradului de conştientizare a importanţei planificării în avans pentru perioada de pensionare se număra printre obiectivele SNEF. Sectorul financiar din România Sectorul financiar este dominat de sectorul bancar. La finele lunii decembrie 2023, în România activau 32 de bănci, 8 dintre acestea fiind sucursale ale unor bănci străine. Din totalul activelor bancare, 65,6% erau deţinute de instituţii bancare cu capital străin. Nivelul de intermediere financiară este scăzut în România, ponderea activelor sectorului financiar în PIB fiind de 70,3% în trimestrul III 2022. În cadrul acestor active, activele bancare reprezintă 52,5% din PIB (trimestrul II 2022), una dintre cele mai scăzute ponderi din UE (de exemplu, media acestui procent în ţările din regiune este de 116,6%, iar la nivelul UE-27 este de 238,5%)*27). La finele lunii decembrie 2023, activele sistemului bancar se cifrau la 803,4 miliarde lei. Indicatorul credite acordate/depozite atrase este de 67,84% la finele lunii decembrie 2023, ceea ce înseamnă că băncile au suficient spaţiu pentru a creşte gradul de intermediere financiară pe baze sustenabile. Indicatorii de solvabilitate şi de lichiditate ai sistemului bancar arată că este solid şi rezilient, fiind plasaţi peste mediile europene. La finele lunii decembrie 2023, indicatorul de solvabilitate este de 22,51% în condiţiile în care minimul admis este de 8%. Ponderea creditelor neperformante (NPL) s-a deteriorat în România în timpul crizei financiare, de la 2,7% în anul 2008 la 22% în anul 2014. Datorită măsurilor impuse de BNR şi aplicate de bănci, rata NPL a scăzut până la nivelul de 2,33% în decembrie 2023. Potrivit unor indicatori măsuraţi de Banca Mondială din 3 în 3 ani, incluziunea financiară este scăzută în România*28): în anul 2021, doar 69% dintre românii de peste 15 ani deţineau un cont bancar la o instituţie financiară (faţă de 61% în anul 2014). Din analiza datelor Băncii Mondiale în funcţie de nivelul de educaţie, observăm că procentul celor cu educaţie secundară care deţin un cont bancar este mai mult decât dublu faţă de cei cu educaţie primară (76% vs. 37%). Într-un clasament al motivelor pentru care românii nu îşi fac un cont la bancă, ponderea cea mai mare este a celor care declară că nu au cont curent pentru că altcineva din familie deţine unul (29%), le lipsesc fondurile necesare (14%), urmată de lipsa încrederii în instituţiile financiare (12%) şi de motivaţia că serviciile financiare sunt prea scumpe (11%). Pentru a stimula folosirea serviciilor financiare, în anul 2017 a fost aprobată o lege care a transpus Directiva Europeană privind conturile de plăţi de bază şi care a stabilit posibilitatea accesului la conturi de plăţi pentru care nivelul comisioanelor să fie 0 pentru persoanele vulnerabile (cu venitul mai mic de 60% din salariul mediu la nivel naţional, adică aproximativ 50% din consumatorii financiari). Cu toate acestea, numărul acestor conturi a rămas extrem de scăzut, în bună măsură şi din cauza lipsei de educaţie financiară a celor vizaţi şi a lipsei unei campanii naţionale de promovare. *27) BNR - RSF, decembrie 2022 *28) The Global Findex Database 2021, www.globalfindex.worldbank.org Rata de economisire în mod formal este scăzută în România, conform unor date recente: ● 19% dintre cei care economisesc o fac prin intermediul instituţiilor financiare, comparativ cu ponderea celor care economisesc de 45%); ● 53% dintre persoanele de peste 15 ani deţineau un card bancar în anul 2021; ● 19% dintre persoanele de peste 15 ani au luat împrumut de la o instituţie financiară în anul 2021, comparativ cu 26% care au luat împrumut de la familie şi prieteni; ● folosirea serviciilor financiare digitale este în creştere, însă utilizarea banilor lichizi rămâne principala formă de circulaţie a banilor. Procentul adulţilor care au folosit plăţi digitale în anul 2021 a crescut faţă de anul 2014 (64% faţă de 43%), însă doar 61% dintre angajaţi primesc salariul într-un cont la o instituţie financiară. Numărul de sucursale ale băncilor comerciale, de 26,5 la 100.000 de adulţi, se situează peste media UE, de 21. Însă, în ultimii ani, a fost observată o reducere a acestui număr, în special în zona rurală, pe fondul accelerării digitalizării. Planurile băncilor includ înlocuirea unei părţi semnificative a numărului de sucursale cu reţele de funcţionari bancari, sucursale digitale şi vehicule bancare mobile. Nivelul de îndatorare al gospodăriilor din România a fost de 15,3% din PIB în anul 2018, iar nivelul creditelor ipotecare a fost de 16% din PIB. Deşi comparativ cu alte state membre UE nivelul de îndatorare este relativ scăzut, ponderea gospodăriilor îndatorate potenţial vulnerabile (nivel scăzut al veniturilor) este relativ ridicată (40%)*29). *29) Financial Education Mapping of România, OECD / INFE; În România există şi o puternică piaţa financiară nebancară, care a înregistrat o "dublare a volumului activelor din 2014 până în prezent, fiind o componentă a sistemului financiar complexă, în continuă dezvoltare şi cu perspective de creştere pentru viitor."*30) *30) https://www.asfromania.ro/uploads/articole/attachments/61c22508d748d656752824.PDF Conform datelor ASF, la finalul trimestrului III 2023 componenta de asigurări din cadrul sectorului financiar nebancar arată că în această piaţă derulau activitate 25 societăţi de asigurare-reasigurare şi 262 companii de brokeraj. la finalul trimestrului III 2023, erau în vigoare un număr 14.573.954 contracte de asigurări generale şi 1.778.777 contracte de asigurări de viaţă. Piaţa asigurărilor din România este canalizată preponderent pe asigurări generale, mai ales în zona asigurărilor auto. Creşterea gradului de conştientizare şi dezvoltare a educaţiei financiare şi promovarea produselor de asigurare adaptate nevoilor consumatorilor pot conduce la sporirea încrederii populaţiei în sectorul asigurărilor. Din punct de vedere al indicatorilor specifici, este de menţionat faptul că societăţile de asigurări au înregistrat în primele nouă luni ale anului 2023 prime brute subscrise (PBS) în valoare de aproximativ 13,1 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 8,7% faţă de valorile înregistrate în perioada similară a anului anterior, astfel: ● primele brute subscrise pentru asigurările generale (AG) sunt în valoare de aproximativ 10,9 miliarde lei, în creştere cu 8,5% faţă de perioada similară a anului anterior; ● primele brute subscrise aferente asigurărilor de viaţă (AV) sunt în valoare de aproximativ 2,2 miliarde lei, în creştere de 9,4% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Se poate concluziona că piaţa asigurărilor este pe un trend de creştere, valorile înregistrate la sfârşitul trimestrului III 2023 întărind o astfel de perspectivă. O altă componentă a sistemului financiar nebancar este cea a sistemului pensiilor private. Acest segment a cunoscut o evoluţie pozitivă încă de la înfiinţarea sa, numărul de participanţi fiind în creştere, la fel şi activele. La sfârşitul anului 2023, fondurile de pensii private (Pilon II şi Pilon III) înregistrau active totale în valoare de 126,07 miliarde lei, cu 26% mai mult comparativ cu finalul anului 2022. Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private (Pilon II şi Pilon III) au înregistrat un nivel de 8,13%, în noiembrie 2023*31). La sfârşitul lunii noiembrie 2023, pe piaţa pensiilor private activau 10 administratori, 17 fonduri de pensii şi 4 depozitari.*32) Numărul participanţilor înregistraţi în sistemul pensiilor private la 30 noiembrie 2023 a fost de 8,83 milioane persoane (la Pilonul II - 8,12 milioane persoane şi la Pilonul III - 0,82 milioane persoane) în creştere cu 2,72% comparativ cu finalul anului 2022. *31) 1.549.914 mil.lei PIB-ul ultimelor patru trimestre disponibil pe site-ul INS (trim. IV 2022 - trim.III 2023) *32) https://www.asfromania.ro/uploads/articole/attachments/62c5400f61bae841556987.pdf A treia componentă a sistemului financiar nebancar este piaţa de capital. Cele mai recente date relevă faptul că indicii bursei româneşti au înregistrat evoluţii pozitive la finalul lunii septembrie 2023 comparativ cu finalul anului 2022*33). Indicele de referinţă BET a avut o creştere de 22,93% la 30 septembrie 2023 comparativ cu finalul anului 2022, după ce în anul 2022, ca urmare a tensiunilor geopolitice şi a evoluţiilor macroeconomice ulterioare, au fost înregistrate evoluţii negative pe acest segment. Astfel, indicele de referinţă BET (care include evoluţiile celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa reglementată a BVB) a avut o scădere de 10,70% la 31 decembrie 2022, comparativ cu finalul anului 2021, iar capitalizarea bursieră de pe piaţa reglementată a atins nivelul de 197,18 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 14% comparativ cu finalul anului 2021. La finalul trimestrului III al anului 2023, capitalizarea bursieră de pe piaţa reglementată a atins nivelul de 275,27 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 40% comparativ cu finalul anului 2022.*34) *33) Conform datelor disponibile ASF *34) Conform datelor disponibile ASF Începând cu anul 2020, Ministerul Finanţelor a reluat programul de titluri de stat destinate populaţiei (FIDELIS) prin care persoanele fizice pot subscrie trimestrial titluri de stat denominate în lei şi euro prin intermediul unui sindicat bancar format din Banca Transilvania/BT Capital Partners, BCR, BRD şi Alpha Bank şi a participanţilor eligibili (societate de investiţii financiare sau instituţie de credit acceptată ca participant la sistemul de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti). Titlurile de stat emise în cadrul acestui Program sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti, putând fi tranzacţionate înainte de scadenţă. Complementar, începând cu anul 2018, Ministerul Finanţelor derulează şi programul de titluri de stat destinate populaţiei TEZAUR prin care persoanele fizice pot achiziţiona lunar titluri de stat de la unităţile trezoreriei statului şi oficiile poştale ale Companiei Naţionale Poşta Română S.A. În cursul anului 2023, prin programul FIDELIS a fost atrasă suma de aproximativ 1,9 miliarde euro prin intermediul a 20 de emisiuni, 12 emisiuni denominate în lei şi 8 emisiuni denominate în euro. Diferit faţă de anii precedenţi, începând cu anul 2024 vor fi 5 perioade de subscriere pentru titlurile de stat FIDELIS, fiind crescută frecvenţa acestora faţă de caracterul trimestrial iniţial, prima emisiune a anului 2024 înregistrând subscrieri de 360 de milioane de euro prin trei tranşe denominate în lei şi 2 tranşe denominate în euro. Suplimentar scopului de asigurare a surselor de finanţare a Statului şi de diversificare a bazei de investitori, programele de titluri de stat destinate populaţiei au şi rolul de a oferi populaţiei o variantă de economisire sau investire. Implicit, acţiunile de promovare a acestor oferte prin diverse canale de comunicare au rolul important de a familiariza populaţia cu astfel de instrumente financiare importante pentru un portofoliu investiţional personal sustenabil pe termen lung. Cele mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor relevă interesul investitorilor faţă de titlurile de stat - astfel, rundele de finanţare derulate în ultimii patru ani la BVB în cadrul programului FIDELIS au atras de la populaţie aproximativ 5,3 miliarde de euro. Emisiunile recurente de titluri de stat derulate de Ministerul Finanţelor prin programul FIDELIS au contribuit la creşterea numărului de investitori şi, totodată, la dezvoltarea pieţei de capital locală. Astfel, numărul total al investitorilor de pe piaţa de capital raportaţi la sfârşitul trimestrului III*35) al anului 2023 era de 168.072, în creştere faţă de sfârşitul trimestrului anterior cu 5,37%. Dintre aceştia, un număr de 33.265 de investitori (19,79% din numărul total) deţin doar titluri de stat emise de statul român prin Ministerul Finanţelor, fapt care denotă atractivitatea acestor tipuri de instrumente pentru investitori din perspectiva raportului risc-randament oferit. *35) Astfel cum au fost raportaţi de participanţi la Fondul de Compensare a Investitorilor, https://www.fond-fci.ro/docs/Comunicate/Comunicat%20de%20presa%20%20septembrie%202023.pdf 3.4. Evaluarea nivelului actual de educaţie financiară în România Primul studiu amplu, disponibil public şi comparabil la nivel internaţional, cu privire la nivelul de alfabetizare financiară în rândul populaţiei din România a fost desfăşurat de OECD. Ca parte a programului de asistenţă tehnică, finanţat de Ministerul de Finanţe din Olanda "Technical assistance project for financial education in the Constituency Program of the Netherlands Ministry of Finance", OECD a efectuat în anul 2019 (publicat în 2020) un studiu privind nivelul de alfabetizare financiară în rândul populaţiei adulte din următoarele ţări: Bulgaria, Croaţia, Georgia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Moldova, România*36). Rezultatele acestui studiu au fost încorporate şi în raportul publicat de OECD în anul 2020 "OECD / INFE Internaţional Survey of Adult Financial Literacy", cu privire la nivelul de alfabetizare financiară în rândul populaţiei adulte din 26 de ţări*37). Astfel, România are la dispoziţie atât o analiză comparativă cu ţările din Sud-Estul Europei ("SEE"), cât şi o analiză comparativă cu economii mai avansate, cum ar fi Italia, Austria sau Germania. *36) Financial Literacy of Adults in South East Europe *37) Austria, Bulgaria, Columbia, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Franţa, Georgia, Germania, Hong Kong, China, Ungaria, Indonezia, Italia, Coreea de Sud, Malaezia, Malta, Moldova, Muntenegru, Peru, Polonia, Portugalia, Macedonia de Nord, România, Rusia, Slovenia şi Thailanda. Raportul OECD arată că la nivelul celor 26 de ţări (din Asia, Europa şi America Latină, inclusiv 12 ţări membre OECD) care au fost incluse în studiu, scorul mediu obţinut de cei 125.787 de respondenţi cu vârste de peste 18 ani a fost de 12,7 dintr-un total maxim posibil de 21, ceea ce demonstrează că există loc pentru îmbunătăţiri, care diferă de la ţară la ţară - în unele se menţionează probleme de cunoştinţe, în timp ce în altele - aspecte care ţin de comportamente. Demersul s-a bazat pe un set de instrumente şi metodologia organizaţiei pentru colectarea şi interpretarea datelor comparabile şi a fost segmentat pentru populaţia adultă (peste vârsta de 18 ani), eşantionul minim fiind stabilit la 1.000 de respondenţi (România participând cu 1.060 de persoane). Ca secţiuni, studiul a vizat cunoştinţele, atitudinea şi comportamentul financiar, întrebările adresate acoperind următoarele domenii: ● Calculul valorii în timp a banilor; ● Înţelegerea conceptului de plată a dobânzii pentru un credit; ● Calcularea dobânzii simple; ● Înţelegerea conceptului de dobândă simplă şi dobândă compusă; ● Înţelegerea conceptului de risc şi randament; ● Ce este inflaţia; ● Ce înseamnă diversificarea riscului. Cunoştinţele financiare sunt concepte financiare de bază cunoscute de o persoană şi abilitatea acesteia de a aplica matematica în contexte financiare. Deţinerea de cunoştinţe financiare permite unei persoane să administreze anumite situaţii financiare, să compare produse şi servicii financiare pentru a adopta o decizie financiară potrivită nevoilor sale şi care este luată fiind bine informată, respectiv de a reacţiona faţă de evenimente care îi pot afecta bunăstarea financiară. Comportamentul financiar este o altă componentă a educaţiei financiare şi se referă la comportamentul şi acţiunile unei persoane, care sunt de natură a afecta situaţia financiară a acesteia şi bunăstarea ei, atât cea pe termen scurt, cât şi cea pe termen lung. Unele comportamente, precum amânarea plăţii facturilor, lipsa planificării cheltuielilor viitoare sau alegerea unui produs financiar fără a analiza şi compara mai multe produse similare existente, pot impacta negativ situaţia financiară şi bunăstarea respectivei persoane. Atitudinile financiare constituie cea de a treia componentă a educaţiei financiare, definiţia OECD recunoscând că, chiar dacă o persoană deţine cunoştinţele şi abilităţile pentru a acţiona într-un anume fel, atitudinea respectivei persoane faţă de bani poate influenţa decizia şi comportamentul său. În special, atenţia este orientată înspre impactul asupra nivelului de bunăstare, sondajul conţinând întrebări care urmăresc dacă există preferinţe în modul de cheltuire a banilor pe termen scurt (aşa cum, de exemplu, este o atitudine de tipul " azi trăiesc"). Conform studiului OECD menţionat anterior, în anul 2020 România a obţinut cel mai scăzut scor în ceea ce priveşte cunoştinţele în domeniul financiar din regiunea SEE, de 11,2. În ceea ce priveşte scorul aferent comportamentelor financiare, România a obţinut rezultate sub media înregistrată la nivelul SEE, dar s-a clasat peste ţări cum ar fi Italia, Muntenegru sau Columbia. România a reuşit să se încadreze în media de la nivelul SEE cu scorul obţinut în privinţa atitudinilor financiare şi uşor sub media înregistrată la nivelul celor 26 de ţări analizate de OECD. Punctajul înregistrat în privinţa cunoştinţelor în domeniul financiar arată că o parte semnificativă a persoanelor incluse în eşantionul studiat nu înţelege concepte de bază, cum ar fi diversificarea riscului, dobânda simplă şi dobânda compusă, valoarea în timp a banilor, calculul dobânzii simple. Cu o rată de răspunsuri corecte de numai 49%, România se situează cu 9% sub media de răspunsuri corecte înregistrată în Regiunea SEE şi cu 14,5% sub media de răspunsuri corecte înregistrate în eşantionul extins de 26 de ţări. România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate din regiunea SEE pentru un comportament neadecvat din punct de vedere financiar, cum ar fi cumpărăturile impulsive (numai 67% au declarat ca au efectuat cumpărături cumpătate), faptul că nu realizează economii în mod activ şi nu îşi stabilesc obiective (27% au răspuns că nu realizează economii în mod activ şi nu îşi stabilesc obiective) şi că nu monitorizează chestiunile financiare. În cazul României sunt observate şi comportamente pozitive, cum ar fi rate ridicate (68% comparativ cu media de 63% a Regiunii SEE) de respondenţi care au declarat că sunt responsabili pentru deciziile financiare şi îşi organizează un buget, iar 80% dintre respondenţi au declarat că îşi plătesc facturile la timp, situându-se uşor sub media Regiunii SEE de 81%. Din perspectiva evaluării atitudinii şi comportamentului, studiile cuprind şi evaluarea din punctul de vedere al conştientizării existenţei, alegerii şi deţinerii de produse financiare. În ceea ce priveşte conştientizarea existenţei produselor financiare, România se situează pe locul al doilea, după Muntenegru, 87% dintre respondenţi cunoscând cel puţin 5 produse financiare. Referitor la alegerea de produse financiare în mod activ şi măsura în care respondenţii au tendinţa de a apela la prieteni şi familie pentru furnizarea de servicii în sectorul financiar (de exemplu, împrumut sau economii), România se situează uşor sub media SEE, numai 32% dintre respondenţi afirmând că au ales de curând un produs financiar (comparativ cu 37%, media în Regiunea SEE). Studiul arată că, în privinţa deţinerii de produse financiare, România se situează peste media SEE, în poziţie intermediară în ceea ce priveşte deţinerea unui produs de creditare, a unui produs de asigurare sau a unui instrument de plată*38) şi pe o poziţie inferioară în ceea ce priveşte investiţiile pentru economisire sau un produs pentru perioada de pensionare. *38) Respondenţii au fost întrebaţi dacă deţin un cont curent, o facilitate de plată cu telefonul mobil ataşată unui card de debit sau un card de plăţi. Bunăstarea financiară a fost evaluată pe baza unei serii de întrebări şi afirmaţii care aveau ca scop identificarea modului în care respondenţii evaluează situaţia lor financiară, cum interferează finanţele cu modul lor de viaţă, cât de mare este gradul lor de îndatorare şi, în cele din urmă, cât de uşor pot adulţii să trăiască fără a se gândi la bani. Dintre ţările analizate în Regiunea SEE, românii sunt cel mai puţin nemulţumiţi de situaţia lor financiară curentă şi îngrijoraţi că banii nu le vor ajunge*39). Rezultate similare au fost obţinute în ceea ce priveşte îngrijorarea oamenilor privind plata cheltuielilor curente*40) şi faptul că aceştia consideră că banii le controlează viaţa şi pe oameni în general. În aceeaşi linie cu restul ţărilor analizate din Regiunea SEE, numai 14% sunt de acord cu afirmaţia că sunt prea îndatoraţi, cu puţin sub media SEE de 15%. *39) 34% dintre români nu au fost de acord cu afirmaţia "Sunt mulţumit de situaţia mea financiară actuală", comparativ cu media SEE de 41%. *40) Numai 40% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de plata cheltuielilor curente comparativ cu media SEE de 59%. Conform studiului OECD publicat în decembrie 2023, scorul mediu de educaţie financiară al ţărilor participante la sondaj este de 60 de puncte dintr-un total de 100 de puncte*41). În medie, doar 34% dintre adulţi au atins scorul de 70 de puncte, cei care au reuşit un punctaj mai mare sunt adulţi salariaţi, cu studii superioare şi/sau cu venituri mai mari. În acest studiu, OECD recunoaşte bunăstarea financiară individuală ca scop final al politicilor şi programelor de educaţie financiară. Scorul mediu al bunăstării financiare s-a situat la nivelul de 42 din total 100 de puncte. *41) https://www.oecd.org/financial/education/Internaţional-Survey-of-Adult-Financial-Literacy-2023 În ceea ce priveşte România, faţă de sondajul anterior se reţine o creştere de 3 puncte faţă de scorul din 2020. Cu toate acestea, ţara noastră continuă să se situeze la un nivel scăzut de educaţie financiară, înregistrând 54 de puncte (faţă de 51 de puncte în 2020) dintr-un total de 100 de puncte şi faţă de o medie de 60 de puncte, obţinută de cele 40 de ţări analizate de OECD în acest nou sondaj. Din perspectiva cunoştinţelor financiare deţinute de adulţii din ţările analizate, se remarcă variaţii mari între populaţii, media scorului acestei categorii fiind de 63 de puncte din totalul de 100. Populaţia adultă din România obţine la această categorie un scor de 31 de puncte. Se remarcă, în schimb, în cazul ţării noastre, o creştere a procentului de persoane adulte care înţeleg corect conceptul valorii în timp a banilor. În ceea ce priveşte comportamentul financiar, punctajul mediu al ţărilor participante a fost de 61 de puncte din 100. În ţările participante, 51% dintre adulţi au atins doar scorul minim al acestei categorii, în principal sondajul analizând modul în care comportamentul este orientat către comportamente favorabile economisirii. Pentru indicatorul comportamentului financiar, populaţia adultă din România se situează la un nivel de 42 de puncte. În ceea ce priveşte atitudinea financiară, scorurile obţinute sunt mai ridicate, media ţărilor respondente fiind de 58 de puncte dintr-un total de 100. Un scor mai mare indică o populaţie care afişează o atitudine financiară mai degrabă orientată către un termen mai lung de timp. IMM-urile din România reprezintă două treimi din ocuparea forţei de muncă (65,8%) şi 99,7% din numărul total al societăţilor din România.*42) În conformitate cu OECD /INFE, educaţia financiară în contextul specific al întreprinderilor mici şi mijlocii ("IMM") se defineşte ca fiind "combinaţia de conştientizare, cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi comportamente pe care un potenţial antreprenor sau un proprietar sau manager al unei întreprinderi micro, mică sau medie ar trebui să le deţină pentru a lua decizii financiare eficiente de a începe o afacere, de a conduce o afacere şi, în cele din urmă, de a asigura sustenabilitatea şi creşterea". Pe baza sondajului OECD din anul 2020 cu privire la nivelul de alfabetizare financiară observat în rândul populaţiei adulte din România, proprietarii şi managerii de IMM-uri din România au înregistrat scoruri mai ridicate în privinţa cunoştinţelor şi comportamentului financiar comparativ cu restul grupului inclus în sondaj, însă se situează în urma tuturor celorlalte ţări din regiunea SEE prezente în eşantion în ceea ce priveşte scorurile obţinute în cazul cunoştinţelor şi atitudinilor cu privire la aspecte financiare. Aceste rezultate sunt corelate cu restul statisticilor privind IMM-urile, România înregistrând cel mai redus număr de IMM-uri la 1.000 de adulţi comparativ cu ţări similare (respectiv, Bulgaria, Ungaria şi Polonia)*43). *42) 2021 SBA ("Small Business Act") Fact Sheet România *43) Sursa: OECD 2018 3.5. Educaţia financiară reflectată în politicile educaţionale din România Promovarea unei educaţii de calitate şi a oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, accesibilă tuturor, reprezintă unul dintre obiectivele enunţate în cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Această "strategie se adresează în principal următoarelor domenii: accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie, învăţământ primar şi secundar echitabil şi calitativ, care să conducă la rezultate relevante şi eficiente, creşterea substanţială a numărului de tineri şi adulţi care deţin competenţe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente şi antreprenoriatul".*44) *44) https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabilă-a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf Pentru a îmbunătăţi sistemul de educaţie în România, priorităţile care au termen de îndeplinire anul 2030 vizează, în contextul creşterii nivelului de educaţie financiară, un învăţământ axat pe competenţe şi centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităţilor de studiu. Totodată, este important ca toţi elevii să dobândească cunoştinţele şi competenţele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile. De asemenea, cel mai amplu proiect de reformă a educaţiei din România, Proiectul România Educată, iniţiat şi dezvoltat de Preşedintele României, vizează, în perioada 2021-2030, modernizarea învăţământului românesc. Ţintele strategice ale Proiectului România Educată au în vederea asigurarea accesului la un învăţământ incluziv şi de calitate, reducerea abandonului şcolar, creşterea participării la învăţământul terţiar, corelarea ofertei de competenţe cu nevoile economiei, participarea adulţilor la programe de formare, digitalizarea şi construirea unei infrastructuri educaţionale mai adaptate nevoilor comunităţilor. Proiectul România Educată conturează un ansamblu de politici şi un model de guvernanţă în sistemul naţional de educaţie, pentru formarea competenţelor de bază ale elevilor, studenţilor precum şi ale cadrelor didactice. Prin implementarea măsurilor şi acţiunilor preconizate, se urmăreşte, aşadar, formarea de elevi şi studenţi alfabetizaţi funcţional, care gândesc critic şi autonom, au noţiuni de bază de cultură generală, sunt toleranţi, au trecut printr-un proces adecvat de consiliere şi de dezvoltare personală şi profesională, sunt capabili să ia decizii, şi-au definit un set de ţeluri şi ştiu/pot să şi le urmărească. Existenţa unui echilibru între cunoştinţele teoretice şi practice, corelarea informaţiilor teoretice cu experienţele cotidiene de viaţă, asigurarea stării de bine a copiilor, elevilor şi studenţilor reprezintă deziderate ale reformei educaţiei din România, centrate pe dezvoltarea de competenţe, inclusiv digitale, de orientare socio-profesională, civice, de antreprenoriat, de integrare în societate şi pe piaţa muncii. Astfel, la finalizarea învăţământului liceal, respectiv a învăţământului superior, elevii şi studenţii vor putea: ● să înţeleagă modul în care funcţionează comunitatea locală, naţională şi europeană şi principiile guvernanţei; ● să ia decizii pentru sănătatea lor; ● să rezolve probleme cu care se confruntă la şcoală, în familie, în timpul liber (ex. protejarea mediului); ● să utilizeze cunoştinţele ştiinţifice acumulate, pentru a înţelege aspecte ale vieţii (ex. fenomene meteorologice, pandemii etc.); ● să ia decizii cu privire la propriul parcurs de învăţare; ● să identifice legăturile dintre curriculumul şcolar şi viaţa reală şi să transfere cunoştinţele şi competenţele deprinse în/la şcoală în viaţa de zi cu zi; ● să utilizeze instrumente digitale şi tehnologia informaţiei în viaţa cotidiană şi în procesele educaţionale; ● să aibă capacitate de analiză şi de sinteză; ● să identifice produsele şi serviciile financiare cu caracteristici ecologice şi durabile; ● să lucreze într-un mediu multicultural, folosesc tehnici de muncă intelectuală în mod independent; ● să deţină abilităţi sociale bazate pe un sistem de valori; ● să înţeleagă evoluţiile pieţei muncii, pe care să le integrează în alegeri personale de calitate; ● să poată înţelege modul în care comportamentul de cumpărare afectează mediul şi modul în care aspectele de sustenabilitate (de mediu, sociale şi de guvernanţă) sunt legate de aspectele financiare. În acest context, de centrare a reformei educaţiei pe dezvoltarea de competenţe, educaţia financiară reprezintă o oportunitate educaţională de creare de competenţe extrem de utile pentru viaţă: competenţe de administrare a bugetului personal, de gestionare/economisire a resurselor, de iniţiere/derulare a unor proiecte de start-up şi antreprenoriat. Educaţia financiară promovează următoarele valori şi atitudini: participare şi integrare şcolară, profesională, socială, atitudini active cu privire la cariera personală, conştientizarea valorii personale pe piaţa forţei de muncă, capacitate decizională, tendinţă pentru dezvoltare personală continuă, responsabilitate în privinţa statutului în lume, prin prisma gestionării unui buget în mod raţional şi eficient pentru bunăstarea individuală în societate. Fiind cuprinsă în planurile-cadru şi programele şcolare aferente învăţământului preuniversitar sau în diverse activităţi şi în învăţământul superior, furnizând astfel elevilor şi studenţilor elemente importante care contribuie la formarea competenţelor lor de viaţă, educaţia financiară îşi dovedeşte astfel locul prioritar în educaţia generală a tinerilor. 3.6. Cadrul actual pentru educaţie financiară în şcolile din România Cadrul existent, în plan naţional, permite realizarea educaţiei economico-financiare la nivelul învăţământului preuniversitar, atât sub forma educaţiei formale-curriculare, cât şi a educaţiei non-formale-extracurriculare, după cum este prezentat în cele ce urmează. Educaţia formală - curriculară Referitor la educaţia formală - curriculară, ca învăţare sistematică, structurată şi gradată cronologic, realizată în instituţii specializate de învăţământ pentru diferite niveluri (primar, învăţământ gimnazial, învăţământ liceal), de către diferite categorii de profesori, aceasta se identifică, în ultimă instanţă, cu dimensiunea curriculară a educaţiei economico-financiare. Cu referire strict la educaţia financiară, în România, din perspectivă curriculară, elemente ale acestui tip de educaţie sunt prezente, prin teme explicite sau prin teme integrate, în special, în cadrul actualului curriculum pentru gimnaziu, prin disciplina Educaţie socială - Educaţie economico-financiară (la clasa a VIII-a), precum şi în cadrul disciplinelor socio-umane, deja existente, de la nivelul ciclului liceal: Educaţie antreprenorială (clasa a X-a), Economie (clasa a XI-a), Economie aplicată (numai la filiera tehnologică, la clasa a XII-a) ca discipline de trunchi comun/obligatorii. Aceste discipline sunt studiate în mod obligatoriu de toţi elevii din anii şcolari menţionaţi. De asemenea, sistemul educaţional preuniversitar beneficiază de o ofertă completă de cursuri de Educaţie financiară, ca disciplină opţională inclusă în cadrul ofertei naţionale de programe şcolare, pentru toate nivelurile de învăţământ, respectiv la nivelul învăţământului primar, gimnazial şi liceal: ● Programa pentru disciplina Educaţie financiară-primar, aprobată prin OMEN nr. 4887/26.08.2013 (disciplina beneficiază şi de un pachet educaţional care include manual, caietul elevului şi ghidul învăţătorului). ● Programa pentru disciplina Educaţie financiară-gimnaziu, aprobată prin OMECTS nr. 5817/06.12.2010. ● Programa pentru disciplina Educaţie financiară-liceu, aprobată prin OMECTS nr. 5817/06.12.2010. În acest context, menţionăm în mod special faptul că Ministerul Educaţiei a avut în vedere, începând cu anul 2016, în cadrul dezvoltărilor curriculare, menţinerea şi amplificarea elementelor deja existente referitoare la educaţia financiară. În acest sens, în conformitate cu prevederile Anexei 2 la OMENCS nr. 3590/05.04.2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial, în cadrul ariei curriculare Om şi societate este inclusă disciplina obligatorie Educaţie socială - Educaţie economico-financiară, care se studiază la clasa a ViII-a începând cu anul şcolar 2020-2021. În cadrul programei şcolare pentru această disciplină, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017, demersul didactic propus este orientat pe dimensiunea economico-financiară şi antreprenorială a exercitării cetăţeniei. Raportarea elevilor de gimnaziu la aspecte care ţin de domeniul economico-financiar este realizată în mod firesc, fiind vizate aspecte esenţiale cu care aceştia vin în contact direct sau prin intermediul familiei din care fac parte. În mod similar, în deplină concordanţă cu vârsta elevilor, este avută în vedere dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi antreprenoriat; accentul este pus pe realizarea unor planuri de acţiune (personale/de familie) pentru realizarea unui scop, pe abilitatea persoanei de a transforma ideile în acţiune. Elementul de noutate îl constituie atât studiul disciplinei, ca atare, ca disciplină de trunchi comun, la nivelul ciclului gimnazial, cât şi integrarea dimensiunii economico-financiare şi antreprenoriale, ca dimensiune a exercitării cetăţeniei active. În cadrul acestei programe şcolare competenţele specifice propuse sunt: ● Înţelegerea şi utilizarea corectă a termenilor specifici educaţiei economico-financiare cu referire la fapte/evenimente economico-financiare; ● Asumarea calităţii de consumator avizat de bunuri şi servicii, de servicii financiare, care îşi exercită drepturile şi responsabilităţile; ● Manifestarea interesului pentru identificarea unor modalităţi de economisire şi pentru reducerea risipei de resurse financiare; ● Întocmirea, prin lucru în echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării bunei gestionări a veniturilor; ● Participarea, prin derularea unui proiect pe teme economico-financiare, la investigarea unor probleme specifice grupurilor şi comunităţilor de apartenenţă; ● Elaborarea unui plan de acţiune personal/al familiei, manifestând iniţiativă şi responsabilitate; ● Alegerea responsabilă a unor produse de economisire/ de creditare, a unor mijloace de plată prin compararea avantajelor şi riscurilor acestora. Conţinuturile programei pentru disciplina Educaţie socială - Educaţie economico-financiară au în vedere, între altele, raportarea la mijloace şi instrumente de economisire, elemente referitoare la reducerea risipei financiare, întocmirea unui buget lunar pentru cheltuielile de bază sau informaţii despre creditare. În spiritul implicării elevilor în propria învăţare, programa şcolară consacră un rol special proiectului educaţional. Este creat, în acest fel, un cadru educaţional care apropie procesul de predare - învăţare - evaluare de viaţa reală, în care proiectul este un instrument de lucru necesar pentru desfăşurarea activităţii în toate domeniile social-economice. Acest cadru educaţional permite învăţarea participării prin implicare şi nu doar discutând despre participare; este facilitată, de asemenea, dezvoltarea abilităţilor necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică şi sistemică, abilităţi de comunicare şi de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echipă. Bugetul de timp alocat proiectului reprezintă 25-30% din bugetul total de timp alocat, pe an de studiu, disciplinei. Începând din anul 2020, Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociaţia Română a Băncilor asigură suportul în formarea cadrelor didactice care predau disciplina Educaţie socială - Educaţie economico-financiară, inclusă în trunchiul comun al planului-cadru pentru clasa a VIII-a, ca disciplină obligatorie. În ceea ce priveşte pregătirea cadrelor didactice care predau aceste discipline, o serie de programe au fost deja implementate. Asociaţia Română a Băncilor, cu sprijinul Institutului Bancar Român (IBR) realizează din 2018*45) Programul Formare de Formatori "Educaţie şi Competenţă Bancară pentru profesori" prin care grupe de formatori specializaţi, cadre didactice din şcoli şi licee, sunt pregătite în scopul diseminării conceptelor financiar-bancare în rândul elevilor şi tinerilor. Programul ARB se adresează profesorilor care predau sau urmează să susţină disciplina opţională "Educaţie financiară", urmărind aprofundarea sau înţelegerea conceptelor-cheie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului bancar pe care le vor disemina elevilor în cadrul orelor de dirigenţie, economie şi educaţie financiară/antreprenorială. *45) https://www.arb.ro/wp-content/uploads/comunicat-educaţie-.pdf Referitor la activităţile de formare, la nivel naţional Ministerul Educaţiei a implementat până la finele anului 2023 proiectul POCU Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi - CRED. În cadrul acestui proiect s-au realizat inclusiv activităţi de abilitare curriculară/formare a cadrelor didactice care la nivelul ciclului gimnazial predau disciplina Educaţie socială - Educaţie economico-financiară, la clasa a VIII-a. În anul 2021, Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul Bancar Român, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul de Studii Financiare şi Ministerul Educaţiei au anunţat acreditarea singurului curs integral "Educaţie economico- financiară pentru profesori"*46), dedicat personalului didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina "Educaţie socială" elevilor de clasa a VIII-a. Institutul Bancar Român (IBR), fondat de Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor, este furnizorul acestui curs gratuit acreditat de Ministerul Educaţiei, pe o perioadă de 4 ani, prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 3.559/2021 privind acreditarea programelor de formare continuă. *46) https://www.arb.ro/wp-content/uploads/Comunicat-comun-acreditare-curs-pentru-formatori.pdf Tot în 2021, pentru aprofundarea noţiunilor aferente pieţelor financiare non-bancare, personalului didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina "Educaţie socială" elevilor de clasa a VIII-a i-a fost pus la dispoziţie gratuit şi programul de formare profesională continuă "Formarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în domeniul financiar nebancar (FinTTT)"*47), acreditat de Ministerul Educaţiei prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 3.559/29.03.2021. Programul este furnizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi de Fundaţia Institutul de Studii Financiare, fondată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Până la finalul anului 2023 peste 800 de cadre didactice au absolvit acest curs prin susţinerea unui proiect educaţional final. *47) https://www.isf.ro/ro/500-profesori-de-gimnaziu-vor-beneficia-gratuit-de-cursuri-educaţie-financiară În 2022, Fundaţia Institutul de Studii Financiare (ISF) a acreditat la Ministerul Educaţiei, prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 4368/03.08.2022, organizarea unui program de dezvoltare profesională continuă adresat învăţătorilor*48), care oferă dezvoltarea competenţelor specifice educaţiei financiare. Programul StartFIN (Formarea personalului didactic din învăţământul primar în domeniul financiar) este realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi ISF şi este acreditat pentru 4 ani, fiind oferit gratuit cadrelor didactice. Scopul programului StartFIN este de a dezvolta cunoştinţele tehnice specifice pieţelor financiare pentru profesorii care predau la ciclul primar şi este destinat diseminării conceptelor financiare în rândul elevilor şi tinerilor. Până la finalul anului 2023, un număr de peste 600 de cadre didactice au absolvit acest curs prin susţinerea unui proiect educaţional final. *48) https://www.isf.ro/ro/program-de-formare-profesională-continuă-pentru-învăţători-startfn Educaţia non-formală - extracurriculară Educaţia non-formală - extracurriculară se realizează şi prin activităţi educative desfăşurate în afara sistemului formal-curricular de învăţământ de către diferite instituţii de învăţământ sau alte instituţii educative, în mod independent sau în parteneriat cu diferite organizaţii şi instituţii locale, regionale, naţionale şi internaţionale, guvernamentale sau non- guvernamentale. Activităţile realizate în parteneriat se desfăşoară în cadrul fie al unor proiecte sau programe dedicate special educaţiei financiare, fie în cadrul unor proiecte şi programe care nu au drept obiectiv explicit acest tip de educaţie, însă nu exclud integrarea elementelor specifice educaţiei financiare, de exemplu, proiecte programe dedicate educaţiei economice sau educaţiei antreprenoriale. 4. Analiza contextului şi definirea problemelor Scorul mic obţinut de România privind nivelul de alfabetizare financiară, conform studiilor OECD publicate în anii 2020 şi 2023, poate avea legătură cu: ● Veniturile reduse cu consecinţe directe asupra nivelului economisirii; ● Nivelul precar al bunăstării economice individuale în rândul unei părţi din populaţie; ● Absenţa exerciţiului privind planificarea financiară; ● Cunoaşterea redusă a procedurilor de eliminare/diminuare a stresului financiar; ● Absenţa instruirii/formare insuficientă a adulţilor pe zona educaţiei financiare; ● Lipsa interesului formării pe tot parcursul vieţii în rândul adulţilor. Realitatea sondajelor arată faptul că o mare parte a populaţiei nu deţine suficiente cunoştinţe în domeniul financiar. În fapt, educaţia financiară face parte din viaţa de zi cu zi a oricărei persoane, indiferent de mediul în care trăieşte, de condiţiile socio-profesionale, de nivelul de cunoaştere ş.a. Acest tip de educaţie face posibil controlul asupra veniturilor şi cheltuielilor personale, cunoaşterea riscurilor financiare, gestionarea unor evenimente neprevăzute din viaţă (şomaj, îmbolnăviri, invaliditate, incapacitate de muncă din orice motive inclusiv în condiţii similare şomajului tehnic, accidente etc.) sau a unor momente din viaţă specifice (pensionare). Modificările şi reglementările survenite pe piaţa financiară, trecerea rapidă de la bani fizici la bani digitali, diversificarea instrumentelor financiare, inovaţia financiară, creşterea riscului financiar şi diversificarea acestuia, globalizarea care a format fluxuri de schimb şi de comunicare rapide şi la distanţe mari, expansiunea rapidă a tehnologiei, formarea unei comunicări prin intermediul internetului au condus la o din ce în ce mai dificilă gestionare a unui buget personal şi la o îngreunare a alegerii produselor financiare potrivite fiecăruia. Alfabetizarea şi educaţia financiară trebuie să înceapă cât mai devreme. Pregătirea copilului şi a tânărului pentru maturitate are în vedere transmiterea de cunoştinţe financiare, înţelegerea fenomenelor prezente în economie, protecţia consumatorului, formarea de aptitudini şi comportamente care să aducă un plus de valoare în propria bunăstare şi, implicit, pentru dezvoltarea reală a societăţii din care adultul face parte. Această abordare are în vedere o politică pe termen lung de a adresa problema identificată la nivelul adulţilor (scorul redus al nivelului de educaţie financiară a adulţilor, constatat repetat prin sondajele menţionate) şi de a acţiona în mod proactiv, pentru formarea generaţiilor viitoare din perspectiva educaţiei financiare. Alfabetizarea şi educaţia financiară, realizate pe termen mediu şi lung prin obiectivele, activităţile şi rezultatele prezentate de prezenta Strategie, au ca scop menţinerea unui echilibru financiar al populaţiei şi al economiei reale, învăţând pe toţi cei interesaţi cum să gestioneze veniturile şi să realizeze economii, dar şi cum să fie bine informaţi despre instrumentele şi produsele financiare folosite (obligatorii şi facultative) sau care sunt instituţiile financiare care furnizează servicii şi produse financiare. Pentru a utiliza aceste servicii, este nevoie ca oamenii să înţeleagă în ce măsură acestea le satisfac nevoile şi ce obligaţii şi drepturi au în calitate de clienţi. 5. Obiective generale şi specifice Pentru îmbunătăţirea gradului de educaţie financiară la nivelul întregii populaţii este necesară o viziune unitară la nivel de instituţii-cheie în domeniul financiar, astfel încât să fie dezvoltată şi implementată pe termen mediu şi lung o strategie, aceasta având următoarele obiective majore: 1. Creşterea gradului de educaţie financiară prin formarea de competenţe în domeniul educaţiei financiare, în rândul copiilor şi tinerilor şi pregătirea lor pentru a deveni consumatori informaţi de produse, instrumente şi servicii financiare. 2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor populaţiei adulte de a planifica finanţele proprii, de a economisi, de a fi consumatori informaţi privind utilizarea corespunzătoare a serviciilor şi produselor financiare şi de a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. 3. Creşterea accesului operatorilor economici la noţiuni şi informaţii financiare în scopul întăririi disciplinei financiare a acestora. Ghidul OECD de elaborare a Strategiilor Naţionale de Educaţie Financiară menţionează că "programele de educaţie financiară eficace se concentrează pe dezvoltarea atitudinilor şi competenţelor şi nu doar pe furnizarea de cunoştinţe"*49). Prin urmare, obiectivele specifice sunt definite din perspectiva atitudinilor şi comportamentelor pe care această Strategie urmăreşte să le dezvolte sau să le schimbe în vederea îndeplinirii obiectivelor generale enunţate mai sus. *49) https://www.oecd.org/daf/fin/financial-education/Naţional-Strategies-Financial-Education-Policy-Handbook.pdf Având în vedere că nevoile în privinţa educaţiei financiare, dar şi metodele de implementare a programelor de educaţie financiară depind de factori socio-economici (de ex.: vârstă, venituri, nivel educaţional etc.), obiectivele specifice sunt definite la nivel de fiecare grup de populaţie-ţintă astfel: ● Copii şi tineri până în 25 de ani: Acest grup-ţintă cuprinde copii/elevi de vârstă şcolară din învăţământul preuniversitar primar, gimnazial, liceal şi tineri care studiază în învăţământul universitar, cu vârsta cuprinsă între 6-7 şi 25 de ani, beneficiari ai măsurilor cuprinse în obiectivele specifice de mai jos: OS1. Creşterea nivelului de cunoştinţe ale elevilor şi studenţilor în domeniul financiar. OS2. Creşterea nivelului de cunoştinţe ale cadrelor didactice în privinţa educaţiei financiare. OS3. Asigurarea unei componente de educaţie financiară în educaţia parentală. ● Populaţia adultă: Acest grup ţintă cuprinde persoanele adulte cu vârsta de peste 18 de ani, care generează sau nu venituri. OS1. Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere al consumatorilor adulţi pentru utilizarea adecvată a produselor şi serviciilor în beneficiul propriu, precum şi cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor legate de utilizarea produselor financiare. OS2. Formarea de comportamente şi atitudini financiare la adulţi, care să contribuie la creşterea bunăstării economice individuale. ● Operatorii economici: Acest grup-ţintă cuprinde persoanele fizice sau juridice, autorizate, care în cadrul activităţii lor profesionale fabrică, importă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii. Această definiţie a operatorilor economici este conformă Legii nr. 296/2004 actualizată privind Codul consumului, respectiv definiţiei date de Art. 2 alin. (1) din Directiva CE/2014/24. OS1. Formarea de competenţe şi comportamente financiare şi fiscale pentru îmbunătăţirea rezultatelor economice. OS2. Dezvoltarea profesională continuă a entităţilor financiare cu privire la piaţa financiară. În ceea ce priveşte grupul-ţintă populaţie adultă, obiectivele propuse sunt formulate cuprinzător, avându-se în vedere rezultatele sondajelor OECD din anii 2020 şi 2023, cu scoruri mici obţinute de populaţia adultă din România. Sub-grupuri vor fi definite în decursul implementării Strategiei, conform Planului de acţiune, conform necesităţilor efective şi situaţiilor socio-profesionale, demografice, vulnerabilităţilor ş.a. Obiectivele stabilite mai sus au în vedere iniţierea unui plan de acţiune strategică care poate căpăta continuitate, înglobând rolul tuturor autorităţilor şi instituţiilor naţionale relevante. Direcţiile de acţiune aferente obiectivelor sunt definite prin intermediul grupurilor-ţintă principale, iar activităţile care corespund direcţiilor de acţiune sunt prezentate succint, urmând a fi mai detaliate în Anexa 1 - Planul de acţiune pentru operaţionalizarea Strategiei. 6. Programe, direcţii de acţiune şi rezultate aşteptate 6.1. Direcţii de acţiune pentru copii şi tineri până în 25 de ani "Copiii şi tinerii până în 25 de ani" sunt un grup-ţintă care necesită atenţie specială şi intervenţii intensive. Educaţia financiară reprezintă un tip de educaţie care este necesar să înceapă, cât mai devreme posibil şi să fie realizată pe termen lung. Educarea noii generaţii încă de la cele mai fragede vârste permite acumularea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru un comportament financiar responsabil în viitor. În conformitate cu ghidul OECD "Financial education for youth and in schools", precum şi în conformitate cu raportul OECD "Building Tax Culture, Compliance and Citizenship: A Global Source Book on Taxpayer Education, Second Edition", cadrul programelor de educaţie financiară pentru copii şi tineri adulţi ar trebui să conţină următoarele dimensiuni: ● Cunoştinţe şi înţelegere; ● Aptitudini şi competenţe; ● Comportamente; ● Atitudini şi valori; ● Antreprenoriat. Educaţia financiară pentru fiecare categorie de vârstă ar trebui să se concentreze pe atingerea unor obiective specifice (de ex.: autocontrol în privinţa consumului şi a cheltuielilor, cunoştinţe de bază în domeniul financiar, gestionarea banilor sub supravegherea părinţilor). Un nivel redus de cunoştinţe financiare şi fiscale cu privire la concepte-cheie din domeniul financiar (de exemplu, rolul şi funcţiile banilor în economie, rolul Guvernului şi al instituţiilor financiare în economie, metode de protecţie împotriva riscurilor, înţelegerea modului prin care plata taxelor contribuie la dezvoltarea societăţii etc.) sau un nivel redus de familiaritate cu privire la investiţiile disponibile pe pieţele financiare şi riscurile asociate acestora, precum şi cu privire la consecinţele neplăţii taxelor şi impozitelor, pot priva indivizii de oportunităţi pe termen lung. Prin urmare, este foarte important ca indivizii să îşi dezvolte competenţele necesare înţelegerii mecanismelor economice, drepturilor şi obligaţiilor consumatorilor şi importanţei planificării financiare, a drepturilor şi obligaţiilor ca şi contribuabili, iar sistemul de educaţie formal este o modalitate eficientă de a ajunge la o parte cât mai mare a populaţiei. Pe lângă educarea financiară a tinerei generaţii, copiii şi tinerii pot acţiona ca promotori de cunoştinţe de natură financiară în cadrul familiei. Este necesar ca obiectivele specifice propuse să fie diferenţiate în funcţie de vârstă, iar cunoştinţele/aptitudinile/comportamentele dobândite de copii şi tineri să respecte Cadrul de competenţe financiare pentru copii şi tineri în Uniunea Europeană, document elaborat de Uniunea Europeană şi OECD şi publicat în 2023*50). *50) https://românia.representation.ec.europa.eu/news/alfabetizare-financiară-comisia-publică-cadrul-comun-de- competenţe-financiare-pentru-copii-şi-2023-09-28_ro Educarea copiilor şi tinerilor se realizează în cadrul învăţământului formal, ceea ce implică şi necesitatea pregătirii cadrelor didactice în acest sens. De asemenea, un rol important este atribuit familiei. De obicei, părinţii sunt cei care au cea mai timpurie şi puternică influenţă asupra modului în care copiii îşi gestionează finanţele în viitor. Pentru a asigura creşterea gradului de educaţie financiară în rândul copiilor şi tinerilor adulţi sunt avute în vedere următoarele direcţii de acţiune: 6.1.1. Dezvoltarea şi introducerea elementelor de educaţie financiară în curriculum-ul naţional la toate nivelurile de învăţământ Este foarte important ca elevii să ştie să-şi gospodărească bugetele, să facă alegeri financiare cu toate argumentele pe care ar trebui să le aibă un cetăţean integrat în societate şi activ. În acest sens, prin prezenta Strategie se propune dezvoltarea, sau după caz, introducerea elementelor de educaţie financiară în curriculum-ul naţional, prin modalităţi specifice, în cadrul tuturor nivelurilor de învăţământ, având în vedere: ● alegerea celor mai adecvate modalităţi de realizare a educaţiei financiare, în cadrul învăţământului formal, prin dezvoltarea elementelor deja existente, sau după caz, prin introducerea ca noutate a elementelor de educaţie financiară. Dezvoltarea elementelor deja existente, sau după caz, introducerea ca noutate a elementelor de educaţie financiară se poate realiza prin abordări monodisciplinare, transdisciplinare, multi şi interdisciplinare sau într-un sistem modular. ● definirea competenţelor specifice, în funcţie de tipul de abordare (monodisciplinară, transdisciplinară, multi şi interdisciplinară sau într-un sistem modular) şi ţinând cont de nivelul/anul de studiu pentru care sunt propuse. 6.1.2. Realizarea de acţiuni de educaţie financiară complementare, adresate învăţământului preuniversitar şi universitar BNR, ASF, ANPC precum şi ARB, Ministerul Finanţelor şi ANAF, dar şi alte instituţii, organizaţii, entităţi din România au susţinut, încă din perioada de dinaintea elaborării SNEF, educaţia financiară şi fiscală, după caz, din România, organizând acţiuni, evenimente, campanii şi programe dedicate populaţiei. În acest demers, în România sunt celebrate o serie de evenimente de profil înscrise în calendarul internaţional al educaţiei financiare. În 2017 România a câştigat marele premiu la categoria Country Award pentru regiunea Europa, pentru proiectele de educaţie financiară derulate la nivel naţional în anul 2016 de ASF, BNR şi Ministerul Educaţiei, premiu acordat ca urmare a activităţilor întreprinse în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Global Money Week, campanie internaţională susţinută în prezent de OECD. Astfel, în cadrul SNEF se vor avea în vedere, pentru continuitatea demersurilor începute, prin organizarea de cursuri de educaţie financiară, de acţiuni şi evenimente dedicate educaţiei financiare, de exemplu sub egida "Săptămânii Mondiale a Investitorului" (World Investor Week, WIW), "Săptămânii Mondiale a Banilor (Global Money Week, GMW), "Săptămânii Europene a Banilor" (European Money Week, EMW) şi, mai ales, a Zilei Educaţiei Financiare (stabilită*51) pentru data de 11 aprilie). *51) Legea nr. 83/ 2022 pentru instituirea zilei de 11 aprilie ca Ziua educaţiei financiare 6.1.3. Introducerea educaţiei financiare în universităţi Pentru majoritatea indivizilor, interacţiunile cu sistemul financiar cresc după finalizarea studiilor liceale şi provocările întâmpinate pot reprezenta stimulente importante pentru a-şi însuşi concepte de educaţie financiară. Intervenţiile cu performanţe ridicate în influenţarea comportamentelor financiare pozitive sunt cele care sunt efectuate cât mai aproape de momentul în care se iau deciziile, prin urmare este foarte important ca programele de educaţie financiară să continue şi după finalizarea studiilor liceale. În acest stadiu este important ca programele să se concentreze pe dezvoltarea competenţelor care pot fi aplicate imediat: planificarea financiară, administrarea fondurilor disponibile, identificarea şi administrarea riscurilor financiare. Pentru promovarea cunoştinţelor de educaţie financiară în cadrul universităţilor şi a sistemului de învăţământ, prezenta Strategie propune următoarele activităţi: ● introducerea în universităţi a unui curs opţional de educaţie financiară pentru studenţi; ● crearea de parteneriate între universităţi, asociaţii de studenţi şi entităţi din domeniul financiar pentru realizarea de ateliere pe teme de educaţie financiară pentru studenţi; ● acţiuni de prezentare a serviciilor electronice oferite tinerilor pentru crearea şi întreţinerea unui buget personal (aplicaţii financiare) şi facilitarea îndeplinirii obligaţiilor fiscale. 6.1.4. Promovarea unor comportamente financiare responsabile în rândul copiilor şi tinerilor prin intermediul mass-media Utilizarea poveştilor, jocurilor, activităţilor ludic-educative, reclamelor publicitare, pentru influenţarea comportamentelor financiare pozitive, poate reprezenta o cale eficientă în realizarea educaţiei financiare. Mesajele transmise prin intermediul presei audio, video, scrise şi pe Internet pot ajunge uşor la copii şi tineri şi pot influenţa semnificativ comportamentul acestora. În acest sens, este necesar ca furnizorii de educaţie financiară să fie încurajaţi pentru: ● realizarea de parteneriate cu edituri pentru crearea de resurse educaţionale pentru copii şi tineri pe teme de educaţie financiară, inclusiv manuale/auxiliare de educaţie financiară; ● realizarea de parteneriate cu televiziuni, companii de animaţie şi jocuri video pentru introducerea de elemente de educaţie financiară în programe naţionale de educaţie financiară, emisiuni TV pentru copii şi tineri, în animaţii şi în jocuri video. 6.1.5. Implementarea unor programe de educaţie financiară destinate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar Succesul programelor de educaţie financiară în cadrul sistemului de educaţie formală depinde într-o mare măsură de calitatea activităţii didactice care se bazează pe pregătirea profesională a profesorilor şi pe resursele disponibile pentru susţinerea acestei activităţi. În acest sens, prin prezenta Strategie, se propune dezvoltarea de programe care să includă: ● cursuri de formare profesională pentru cadrele didactice, prin care să crească gradul de conştientizare a importanţei educaţiei financiare, însuşirea de metode pedagogice moderne spre a fi utilizate în activitatea didactică din domeniul educaţiei financiare; ● dezvoltarea unei platforme online pentru cadrele didactice care să conţină resurse - cursuri de formare profesională şi resurse pentru predare (videoclipuri pe teme de educaţie financiară, jocuri etc.) corespunzătoare curriculumului pentru educaţie financiară. Platforma va avea o componentă interactivă prin care profesorii să poată să împărtăşească strategii didactice, precum şi să comunice cu administratorii platformei, dar şi între ei; ● organizarea de activităţi tematice şi ateliere de educaţie financiară pentru cadrele didactice. 6.1.6. Implementarea unui program naţional de conştientizare, consiliere şi sprijin pentru părinţi în vederea educării din perspectivă financiară a copiilor Familia joacă un rol important în dezvoltarea competenţelor în domeniul financiar, furnizând copiilor primele oportunităţi de a discuta şi interacţiona cu banii, din primii ani de viaţă. Prin urmare, sprijinirea părinţilor pentru a putea insufla copiilor de la vârste foarte mici atitudini şi comportamente financiare pozitive, reprezintă o direcţie de acţiune importantă în cadrul acestei Strategii. Aceasta are în vedere organizarea de acţiuni de educaţie financiară şi, de asemenea, de informare pentru a promova beneficiile în dezvoltarea copiilor pe care o aduc discuţiile pe teme financiare din cadrul familiei (de exemplu, rolul banilor şi cum ar trebui să fie folosiţi banii, manifestarea unei atitudini pozitive referitoare la economisire, elaborarea unor bugete ale familiei, importanţa de a declara şi plăti corect obligaţiile care se referă la impozite şi taxe etc.). 6.2. Direcţii de acţiune pentru populaţia adultă În prezent, consumatorii au la dispoziţie o gamă largă de produse şi servicii financiare din care să aleagă, prin urmare, este important să dispună de cunoştinţele şi abilităţile adecvate pentru a lua decizii financiare în mod informat. De asemenea, o bună înţelegere a produselor şi serviciilor financiare îi poate ajuta pe adulţi să ţină pasul cu progresele rapide de pe piaţa serviciilor financiare generate de digitalizare şi să evite greşelile costisitoare. Un alt aspect important pentru păstrarea bunăstării financiare în rândul populaţiei adulte este şi înţelegerea importanţei solicitării de asistenţă specializată în momentul confruntării cu situaţii financiare dificile. Un nivel scăzut de educaţie financiară poate conduce la asumarea unor riscuri prea mari în raport cu capacitatea de gestiune a cheltuielilor şi /sau de plată a ratelor aferente creditelor. Educaţia financiară pentru populaţia adultă activă este necesar să se concentreze asupra economisirii pentru viitor, planificării şi gestionării evenimentelor de viaţă neaşteptate. Dintre evenimentele semnificative din viaţa unui individ, în contextul economic actual, se distinge ca importanţă planificarea pentru perioada de pensionare având în vedere îngrijorările cu privire la sustenabilitatea sistemului de pensii de stat. Prin urmare, sunt necesare acţiuni care să stimuleze creşterea economiilor pentru perioada de pensionare pe durata vieţii. Programele de educaţie financiară pot fi folosite pentru a ţinti populaţia activă, pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la importanţa economisirii pe termen lung pentru suplimentarea pensiei din Pilonul I. Pentru a maximiza performanţa intervenţiilor, direcţiile de acţiune ar trebui să includă factori (atât interni, cât şi externi) care influenţează deciziile financiare. Este nevoie de o colaborare solidă între guvern, autorităţi, organizaţii non-profit, angajatori şi sector privat (bănci, companii de asigurări şi alţi furnizori de servicii financiare). Angajatorii ar trebui să cunoască beneficiile pe care le pot aduce pentru societate programele de educaţie financiară la locul de muncă. Angajaţii care sunt mai puţin preocupaţi de probleme financiare cotidiene vor fi mai puţin productivi şi implicaţi. Programele ar trebui proiectate astfel încât să îmbunătăţească deciziile financiare adoptate în medii mai presante şi să prevină problemele financiare evitând distorsiunile legate de prezent şi evaluând corect recompensele pe termen scurt şi lung. Programele de educaţie financiară trebuie să abordeze diverse nevoi şi teme care să acopere atât administrarea cheltuielilor curente, cât şi aspecte financiare orientate pe termen lung, cum ar fi achiziţionarea unei locuinţe, planificarea evenimentelor importante din viaţă şi economisirea pentru viitor. Programele dezvoltate vor avea în vedere Cadrul de competenţe financiare pentru adulţii din Uniunea Europeană, document elaborat de Uniunea Europeană şi OECD şi publicat în 2022*52). *52) https://finance.ec.europa.eu/publications/commission-and-oecd-infe-publish-joint-framework-adults-improve-individuals-financial-skills_en Pentru a asigura creşterea gradului de educaţie financiară în rândul adulţilor sunt avute în vedere următoarele direcţii de acţiune: 6.2.1. Promovarea campaniilor de educaţie financiară în rândul populaţiei adulte cu ajutorul mass-media Această măsură are în vedere lansarea unor campanii de educaţie prin intermediul mass- media (TV, social media, radio, presă scrisă etc.), dar şi promovarea resurselor de educaţie financiară (website-uri, aplicaţii). Campaniile de educaţie financiară ar trebui să fie concentrate pe mesaje cu o aplicabilitate practică, cum ar fi recomandări privind procentul din venit care ar trebui economisit lunar, în măsura în care acest lucru este posibil, impactul pe termen lung al unei sume mici investite într-un depozit/cont de economii/fond de investiţii, cu explicarea riscurilor şi particularităţilor fiecărei variante în parte, cum se poate obţine o pensie suplimentară prin accesarea fondurilor de pensii administrate privat beneficiile asigurărilor în situaţia materializării riscurilor asigurate etc. De asemenea, mesajele de interes public pot fi adresate în funcţie de etapa din viaţă în care se află cei cărora li se adresează: persoanele cu copii mici pot fi mai deschise spre a economisi pentru educaţia copiilor şi, similar, angajaţii care se apropie de vârstă de pensionare vor manifesta un interes sporit pentru informaţiile referitoare la planurile de pensionare. Un alt aspect avut în vedere este utilizarea programelor TV, a filmelor, a persoanelor cu influenţă publică şi a programelor interactive pentru a transmite lecţii de educaţie financiară, cum ar fi riscurile asociate împrumuturilor realizate din surse informale sau a unor împrumuturi cu rate de dobândă şi/sau alte costuri foarte mari sau asociate fluctuaţiilor de curs valutar, importanţa solicitării de consiliere independentă (de la asociaţiile de consumatori specializate în domeniul financiar, brokeri etc) în momentul contractării unui împrumut sau/şi în momentul confruntării cu probleme financiare etc. 6.2.2. Promovarea drepturilor consumatorilor de produse şi servicii financiare Această măsură are în vedere desfăşurarea prin intermediul media a unor campanii de conştientizare în rândul populaţiei cu privire la drepturile pe care le deţin atunci când achiziţionează sau utilizează produse financiare, campanii realizate prin implicarea ANPC şi a asociaţiilor de consumatori specializate în domeniul financiar, precum şi organismele alternative de soluţionare a litigiilor la care pot apela consumatorii (CSALB şi SAL-FIN). Consumul responsabil de produse, servicii şi instrumente financiare este în corelaţie directă cu gradul de educaţie financiară al unei persoane şi determină nivelul de bunăstare personală. Complexitatea pieţei financiare face ca înţelegerea corectă a produselor, serviciilor şi instrumentelor financiare să fie îngreunată considerabil şi alegerea potrivită nevoilor, dorinţelor şi posibilităţilor financiare individuale să nu fie, de cele mai multe ori, realizată. Apariţia unor nemulţumiri ale consumatorilor conduce la scăderea încrederii şi lipsa unei analize obiective pentru alegerea produselor, serviciilor şi instrumentelor financiare potrivite unei persoane, făcând ca obiectivul final, de creştere a bunăstării sale, să nu fie îndeplinit. Dezvoltarea spiritului critic în cadrul educaţiei financiare trebuie să fie redată de programe educaţionale adresate adulţilor care să sporească transparenţa, să crească calitatea informaţiei şi să formeze adulţilor capabilităţi specifice autoprotecţiei şi autocontrolului financiar, dar şi să le ofere informaţii cu privire la resursele disponibile sau la entităţile cărora pot să li se adreseze atunci când se confruntă cu dificultăţi financiare sau când se consideră nedreptăţiţi sau afectaţi de comportamente sau de clauze contractuale abuzive. 6.2.3. Facilitarea atelierelor de educaţie financiară la locul de muncă Un principal impediment în desfăşurarea cursurilor de educaţie financiară în rândul adulţilor este reprezentat de lipsa de atractivitate a unor astfel de programe. Participarea la astfel de programe fără acordarea unui stimulent este redusă, de aceea organizarea de ateliere de educaţie financiară la locul de muncă cu sprijinul angajatorilor poate reprezenta o soluţie pentru că participarea nu va fi percepută ca un efort suplimentar. Obiectivele sesiunilor de formare vor include: ● cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor consumatorilor şi mecanismele prin care consumatorii pot solicita ajutor în momentul în care acestea au fost încălcate; ● recunoaşterea riscurilor financiare şi a metodelor de gestionare a acestora; ● identificarea fraudelor financiare şi a metodelor prin care se pot proteja de acestea; ● cunoaşterea instrumentelor, produselor şi serviciilor financiare, a modului în care acestea funcţionează, a modului în care un consumator poate să aleagă conform propriilor nevoi şi disponibilităţi financiare etc.; ● consolidarea principiului de autocontrol şi promovarea unui comportament concentrat într-o mai mare măsură pe economisire; ● înţelegerea importanţei asigurărilor şi a planurilor pentru perioada de pensionare pentru a deveni o persoană independentă financiar; ● înţelegerea impactului datoriilor asupra finanţelor personale (de ex., închiriere locuinţă vs. cumpărare, costul creditelor în funcţie de diferite strategii de rambursare etc.); ● înţelegerea relaţiei de parteneriat a cetăţeanului cu administraţia fiscală. 6.3. Direcţii de acţiune pentru operatorii economici La stabilirea obiectivelor şi a direcţiilor de acţiune pentru operatorii economici au fost utilizate liniile directoare OECD, care definesc educaţia financiară pentru IMM-uri ca fiind "procesul prin care acestea: ● recunosc interacţiunea dintre finanţele personale şi cele comerciale; ● ştiu unde să caute sprijin; ● îmbunătăţesc înţelegerea asupra mediului financiar, a produselor şi a conceptelor relevante; ● prin informare, instrucţiuni şi/sau sfaturi obiective, dezvoltă abilităţi, cunoştinţe, atitudini şi încredere pentru a deveni mai conştient de oportunităţile financiare şi riscuri; ● dezvoltă planuri de afaceri şi iau decizii informate; ● gestionează înregistrările financiare, planificarea şi riscurile, în mod eficient, pe termen scurt şi lung; ● adoptă alte acţiuni eficiente pentru maximizarea potenţialului afacerii în beneficiul societăţii şi al economiei în general."*53) *53) oecd.org/finance/financial-education/OECD-INFE-core-competencies-framework-on-financial-literacy-for-MSMEs.pdf Creşterea nivelului de educaţie financiară a operatorilor economici, în special în cazul IMM-urilor, este o condiţie a dezvoltării lor sustenabile. Antreprenorii, în calitate de decidenţi în cadrul operatorilor economici, dar şi persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de consiliere au nevoie de un set de informaţii de bază din sfera educaţiei financiare, dar şi, mai ales, de o informare continuă asupra dezvoltării pieţelor, produselor, serviciilor şi instrumentelor financiare pentru a alege şi folosi în mod optim şi cu costuri reduse acele variante potrivite protecţiei economice şi dezvoltării afacerii respective. 6.3.1. Organizarea de cursuri de educaţie financiară pentru operatorii economici Această direcţie de acţiune are în vedere furnizarea de cursuri de educaţie financiară pentru operatorii economici, luând în considerare nivelul actual de educaţie financiară al participanţilor şi dimensiunea companiei, astfel: ● pentru operatorii economici, în cadrul cărora participanţii dispun de un nivel de cunoştinţe în domeniul financiar cel puţin de bază, instruirea ar trebui să acopere aspecte variate generate de nevoile de cunoaştere, conţinutul acestora fiind determinat de studiile în domeniu, aşa cum este cel al OECD din 2023*54): folosirea de instrumente de debit, accesare de finanţări şi de fonduri europene, accesarea de asigurări, investiţii, pensii private, utilizarea unor instrumente financiare specifice dezvoltării etc. *54) https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/b63091ad-en.pdf?expires=1702455305&id=id&accname=guest&checksum=7FCF547F542E2BD087C59B31390FFA62 ● pentru antreprenori, furnizarea de programe de instruire cu accent pe necesitatea de a separa fondurile comerciale de cele personale, de a utiliza diferite instrumente şi produse financiare, de a cunoaşte elemente de fiscalitate etc. Aceste programe vor fi construite urmând obiectivele de formare de competenţe pentru acest grup-ţintă recomandate de OECD*55). Societăţile care vor folosi aceste programe ar putea utiliza mijloace accesibile de finanţare şi îndrumare pentru îmbunătăţirea afacerii din punctul de vedere al controalelor interne, regulilor de guvernanţă corporativă, poziţiei financiare etc. *55) https://www.oecd.org/finance/financial-education/OECD-INFE-core-competencies-framework-on-financial-literacy-for-MSMEs.pdf 6.3.2. Încurajarea participării entităţilor financiare la programe de formare profesională continuă diversificate Recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) nr. R/3/2022 privind creşterea sustenabilă a intermedierii financiare atrage atenţia că "România prezintă cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, iar o eventuală ameliorare a situaţiei, într-o manieră sustenabilă, are potenţialul de a se reflecta ulterior şi în performanţele creşterii economice."*56) Analiza care a stat la baza acestei recomandări a evidenţiat o serie de factori care pot influenţa creşterea economică sustenabilă, printre care şi "(ii) îmbunătăţirea educaţiei financiare a antreprenorilor şi creşterea pregătirii profesionale a salariaţilor din sistemul financiar". Legăturile dintre nivelul de educaţie financiară, stabilitatea şi dezvoltarea financiară şi creşterea economică sunt indisolubile şi, în acest context, recomandarea atrage atenţia asupra importanţei creşterii pregătirii profesionale a salariaţilor din sistemul financiar, respectiv creşterii "conştientizării în rândul firmelor a faptului că finanţarea prin credite comerciale şi credite de la acţionari ar putea avea pe termen mediu costuri totale mai mari decât cele oferite de instituţiile financiare şi cele aferente finanţării prin utilizarea instrumentelor financiare specifice pieţei de capital." *56) https://www.cnsmro.ro/şedinţa-cnsm-din-data-de-28-iunie-2022/ Se pune astfel accent pe încurajarea participării entităţilor financiare la programe de formare profesională continuă diversificate, care acoperă nu numai obiectul de activitate autorizat, răspunzând astfel dezvoltării complexe a activităţii entităţilor financiare şi, mai ales, importanţei relaţiei acestora cu consumatorii, aceasta din urmă fiind determinantă pentru întărirea nu numai a încrederii populaţiei în produsele, serviciile şi instrumentele financiare, ci şi pentru o protecţie mai bună a consumatorilor financiari. Autorităţile şi instituţiile financiare vor asigura disponibilitatea diferitelor programe de formare profesională continuă dedicate entităţilor financiare, având ca scop, prin creşterea pregătirii profesionale a salariaţilor din sistemul financiar, o mai bună relaţionare cu consumatorii în sensul unei informări cu conţinut educaţional mai aplicate nevoilor acestora, astfel încât decizia financiară personală să conducă la creşterea bunăstării. De asemenea, ANAF va organiza seminare web prin care sunt prezentate contribuabililor care desfăşoară activităţi economice noutăţi legislative în domeniul fiscal. Scopul acestor seminare este de a oferi contribuabililor informaţiile necesare în vederea facilitării îndeplinirii obligaţiilor fiscale (declarative şi de plată) ale acestora. Această acţiune permite creşterea gradului de cunoştinţe ale contribuabililor în fiscalitate şi îndeplinirea corectă a obligaţiilor acestora în acest domeniu. 7. Indicatori Indicatorii din Planul de acţiune sunt stabiliţi pentru a monitoriza implementarea SNEF la nivel naţional, din perspectiva evoluţiei acţiunilor prevăzute. Aceşti indicatori sunt stabiliţi pentru ca instituţiile responsabile să poată analiza modul în care implementarea SNEF funcţionează şi generează rezultate care să conducă la îndeplinirea obiectivelor, respectiv pentru a identifica sunt acele elemente care pot fi multiplicate sau întărite, precum şi pentru a ajusta politicile publice într-un mod cât mai eficient. Principalii indicatori ai Strategiei se asociază grupurilor- ţintă şi obiectivelor specifice sunt: ● Copii şi tineri până în 25 de ani: Indicatori asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 1 - Creşterea nivelului de cunoştinţe în domeniul financiar ale elevilor şi studenţilor: - Unităţi şcolare implicate în programe de educaţie financiară – Elevi care participă la cursuri, acţiuni şi evenimente dedicate educaţiei financiare – Activităţi desfăşurate de furnizori de educaţie financiară – Suporturi educaţionale oferite de furnizori de educaţie financiară – Programe şcolare ale disciplinelor în care au fost introduse elemente de educaţie financiară – Cursuri, acţiuni şi evenimente dedicate educaţiei financiare – Studenţi care participă la cursul opţional de educaţie financiară – Parteneriate create – Ateliere susţinute – Acţiuni derulate – Servicii electronice prezentate – Parteneriate create – Materiale realizate, publicate, promovate – Resurse educaţionale, inclusiv digitale şi deschise, privind educaţia financiară, create – Comunicate de presă în domeniul financiar Indicatori asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 2 - Creşterea nivelului de cunoştinţe ale cadrelor didactice în privinţa educaţiei financiare: - Cursuri de formare organizate – Cadre didactice care participă la cursuri, activităţi tematice şi ateliere – O platformă online de resurse de educaţie financiară – Activităţi tematice desfăşurate – Ateliere organizate Indicatori asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 3 - Asigurarea unei componente de educaţie financiară în educaţia parentală: - Campanii, acţiuni, evenimente de informare organizate – Părinţi participanţi la acţiunile de informare ● Populaţia adultă: Indicatori asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 1 - Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere al consumatorilor adulţi pentru utilizarea adecvată a produselor şi serviciilor în beneficiul propriu, precum şi cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor legate de utilizarea produselor financiare: - Sondaje referitoare la nivelul de educaţie financiară – Programe TV şi radio, mesaje de interes public pe teme de educaţie financiară, promovate – Utilizarea canalelor de comunicare de tip social media – Campanii organizate Indicatori asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 2 -Formarea de comportamente şi atitudini financiare la adulţi, care să contribuie la creşterea bunăstării economice individuale. - Programe realizate – Seminare derulate – Participanţi la programele/seminariile derulate ● Operatorii economici: Indicatori asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 1 - Formarea de competenţe şi comportamente financiare şi fiscale pentru îmbunătăţirea rezultatelor economice: - Cursuri de educaţie financiară pentru companii – Companii beneficiare ale cursurilor – Seminarii derulate – Participanţi la seminariile derulate Indicatori asociaţi măsurilor subsecvente Obiectivului specific 2 - Dezvoltarea profesională continuă a entităţilor financiare cu privire la piaţa financiară: - Programe şi cursuri organizate – Entităţi financiare participante – Beneficiari ai programelor şi cursurilor 8. Proceduri de monitorizare şi evaluare Monitorizarea şi evaluarea măsurilor prevăzute în Strategie se vor realiza potrivit art. 13 din Metodologia de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 şi în conformitate cu prevederile art. 17-23 din Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2005, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea implementării, monitorizării şi evaluării Strategiei, partenerii vor acţiona conform protocolului încheiat, în vederea asumării responsabilităţilor fiecăruia şi a stabilirii modului de colaborare. ME, MF, BNR, ASF şi ARB au semnat un Protocol de colaborare, la care se alătură în 2024 şi ANPC, în vederea realizării obiectivelor lor instituţionale cu privire la educaţia economico-financiară şi de a asigura dezvoltarea, însuşirea şi aprofundarea de cunoştinţe, comportamente şi aptitudini adecvate ale populaţiei în sfera deciziilor economice şi financiare, în concordanţă cu SNEF. Comitetul pentru educaţie economică şi financiară, constituit din reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor partenere, asigură coordonarea unitară şi eficientă a procesului de educaţie economică şi financiară a grupurilor-ţintă vizate.Comitetul va urmări orientările strategice ale SNEF, va asigura coordonarea unitară a proiectelor şi activităţilor comune şi va monitoriza realizarea activităţilor stabilite în Planul de acţiune al SNEF. Comitetul va fi sprijinit de un Secretariat, compus din reprezentanţi la nivel tehnic ai autorităţilor şi instituţiilor partenere. Fiecare dintre partenerii semnatari va aproba resursele care trebuie alocate din surse proprii în vederea implementării Planului de acţiune comun privind educaţia economică şi financiară. Coordonarea implementării fiecărei măsuri este îndeplinită de către prima instituţie menţionată la rubrica Organisme responsabile din Planul de acţiune. Activitatea de monitorizare va consta în colectarea de date despre stadiul implementării, analiza acestora şi raportarea privind progresele intermediare şi evoluţia indicatorilor. Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de analiza şi verificarea fazelor de implementare a Strategiei şi de identificarea posibilelor devieri de la scopurile stabilite iniţial, în vederea stabilirii de măsuri remediale. La sfârşitul fiecărui an, la propunerea Secretariatului, Comitetul pentru educaţie economică şi financiară va evalua activitatea comună desfăşurată, va întocmi un raport comun de monitorizare a activităţilor derulate şi va stabili un plan de acţiune comun pentru anul următor. Raportul anual centralizat, elaborat şi asumat de toţi partenerii, va fi publicat în al doilea trimestru al anului următor pentru anul precedent. Acţiunile structurilor responsabile pentru monitorizare şi evaluare se vor desfăşura la următoarele niveluri: ● colectarea de informaţii şi date, urmărirea evoluţiei valorilor indicatorilor, realizarea rapoartelor de monitorizare la nivel local / regional/central; ● colectarea, la nivel central, a rapoartelor de monitorizare, precum şi analiza, agregarea, interpretarea şi utilizarea datelor la nivel central pentru verificarea îndeplinirii ţintelor asumate; ● coordonarea şi realizarea de rapoarte de evaluare a implementării SNEF la nivel central, coroborând, după caz, inclusiv analize, studii, cercetări în domeniu. O primă evaluare de etapă a implementării prezentei Strategii se va desfăşura la sfârşitul anului 2026 şi un prim raport de evaluare centralizat va fi făcut public în al doilea trimestru al anului 2027. Pe baza rezultatelor acestei evaluări de etapă se va decide cu privire la oportunitatea ajustării Planului de acţiune, astfel încât să poată fi amendate măsurile propuse. Raportul final de evaluare va fi publicat în anul 2031 şi va reliefa stadiul atingerii indicatorilor asumaţi în cadrul parteneriatului strategic public-privat. Instituţiile responsabile de implementarea SNEF vor avea în vedere indicatorii stabiliţi în Planul de acţiune şi vor colecta datele necesare analizei acestora, atât din propriile programe de educaţie financiară, cât şi de la alte autorităţi, instituţii, entităţi care realizează aceste programe, realizând astfel o imagine de ansamblu, la nivel naţional, a stadiului şi rezultatelor implementării SNEF. Pentru monitorizarea şi evaluarea SNEF vor putea fi luate în considerare următoarele: ● pentru copii şi tineri: - indicatorii precizaţi în Planul de acţiune. ● pentru adulţi: - ca referinţă iniţială, studiul OECD publicat în 2020 referitor la nivelul de educaţie financiară din România*57); *57) https://www.oecd.org/financial/education/oecd-infe-2020-internaţional-survey-of-adult-financial-literacy.pdf – indicatorii precizaţi în Planul de acţiune; – ca referinţă finală, un studiu de impact similar celui de referinţă, realizat în baza metodologiei OECD şi cu un eşantion comparabil şi reprezentativ statistic pentru populaţia României din 2030. Ulterior implementării şi evaluării SNEF în anul 2030, o nouă strategie de educaţie financiară poate fi realizată, cu adecvarea conţinutului său în conformitate cu rezultatele evaluării. În următorii ani va fi necesar să se colecteze constant date cu privire la nivelul de educaţie financiară a cetăţenilor României, prin concentrarea de eforturi şi resurse înspre creşterea conştientizării sociale cu privire la necesitatea educaţiei financiare şi îmbunătăţirea efectivă a nivelului de educaţie financiară a cetăţenilor prin programe accesibile, de calitate. 9. Instituţii responsabile Instituţiile responsabile de implementarea acestei Strategii sunt menţionate în Planul de acţiune. BNR, ASF ARB şi ANPC, în calitate de parteneri în cadrul protocolului naţional pentru educaţie financiară, sprijină implementarea SNEF prin organizarea de acţiuni, evenimente, programe şi campanii de educaţie financiară, conform atribuţiilor legale specifice. De altfel, BNR, ASF, ARB şi ANPC joacă deja un rol important în susţinerea educaţiei financiare în România, furnizând suportul de specialitate necesar unei educaţii financiare complete, adecvate realităţilor pieţelor financiare. Pentru a face faţă obiectivelor stabilite până în 2030, va fi mai necesar ca niciodată să se implice, alături de iniţiatorii SNEF, şi alte autorităţi ale statului, instituţii publice, entităţi de servicii financiare, universităţi, organizaţii non-guvernamentale cu experienţă în domeniu ş.a. Contribuţia lor este esenţială pentru implementarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară. Extinderea listei de factori interesaţi participanţi la implementarea SNEF va fi realizată prin eforturile tuturor semnatarilor Protocolului pentru educaţie financiară, fiind atraşi parteneri, entităţi publice şi private care au atribuţii sau o activitate specifică domeniului sau sunt interesate de a participa la acest proces. Programele de educaţie financiară desfăşurate în cadrul Planului de acţiuni aferent Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară nu includ plasarea/promovarea/vânzarea/acordarea de instrumente, produse şi/sau servicii financiare de orice fel, sau asociate unui vânzător/furnizor etc. Învăţarea practică a noţiunilor de educaţie financiară se va realiza avându-se în vedere cunoaşterea şi utilizarea corespunzătoare a acestora în concordanţă cu interesul consumatorului (viitor sau actual)/operatorului economic, cu nevoile sale şi cu disponibilităţile financiare pe termen scurt şi lung. Programele şi acţiunile autorităţilor şi instituţiilor responsabile au în vedere asigurarea unei educaţii complete, corecte, care respectă bunele practici didactice şi pedagogice. În ceea ce priveşte realizarea de către terţi a unor acţiuni şi programe de educaţie financiară, partenerii vor include în raportul de monitorizare al prezentei Strategii doar pe acelea care respectă bunele practici menţionate. Orice asociere care nu se încadrează scopului prezentei Strategii va fi nulă de drept. 10. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare Strategia Naţională pentru Educaţie Financiară 2024-2030 implică activităţi ce vor fi finanţate în limita bugetelor anuale aprobate ale autorităţilor/instituţiilor publice implicate, în condiţiile legii şi din alte surse legal constituite, precum şi cu sprijinul instrumentelor financiare ale UE. Programul Educaţie şi Ocupare (PEO) 2021-2027, de exemplu, poate finanţa programe destinate elevilor şi studenţilor, precum şi de pregătire a cadrelor didactice, pe tematici curriculare diverse, inclusiv de educaţie financiară, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program. Totodată, Strategia va fi implementată şi cu sprijinul altor surse de finanţare publice, respectiv private, ale partenerilor ANPC, respectiv BNR, ASF, ARB, precum şi ale altor ONG- uri relevante pentru domeniu. 11. Implicaţii asupra cadrului juridic Produsele şi serviciile financiare cu caracteristici ecologice şi durabile au devenit tot mai prezente în Uniunea Europeană şi nu numai, iar reglementarea Uniunii referitoare la finanţarea durabilă este realizată, adoptată şi transpusă în legislaţiile interne ale Statelor Membre, într-un ritm susţinut. Proiectul România Educată, iniţiat şi dezvoltat de Preşedintele României, vizează, în perioada 2021-2030, modernizarea învăţământului românesc prin legiferarea unui nou model de guvernanţă în educaţie, capabil să răspundă nevoilor educaţionale şi economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate şi digitalizate. Pentru implementarea la scară naţională a SNEF, cadrul necesar este dat de Ministerul Educaţiei, în calitate de instituţie responsabilă a sistemului educaţional formal (învăţământ preuniversitar şi universitar) şi de Ministerul Finanţelor, în calitate de instituţie responsabilă în domeniul fiscal, specific adulţilor şi operatorilor economici. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Finanţelor pot elabora politici publice şi iniţia proiecte de acte normative la nivel guvernamental, astfel încât SNEF să poată fi implementată în cele mai bune condiţii. De altfel, educaţia financiară este menţionată în concluziile Consiliului ECOFIN din 8 mai 2007, statele membre fiind invitate "să îşi intensifice în mod semnificativ eforturile, în raport cu responsabilităţile şi iniţiativele proprii ale sectorului financiar, pentru a spori sensibilizarea gospodăriilor în ceea ce priveşte nevoia lor de a fi informate corect şi formate, astfel încât să îşi îmbunătăţească pregătirea, continuând în acelaşi timp să protejeze investitorii în mod corespunzător"*58). *58) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52007DC0808&from=RO ANEXA Anexa Planul de Acţiune al Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară 2024-2030 Planul de Acţiune îşi propune adoptarea de măsuri care să conducă la atingerea scopului, obiectivelor generale şi specifice ale Strategiei Naţionale pentru Educaţie Financiară 2023-2030. În acest sens, sunt incluse în plan detalii privind rezultatele aşteptate, perioada de implementare, organismele responsabile, indicatorii de rezultat şi sursele de finanţare pentru direcţiile de acţiune şi măsurile stabilite. Necesitatea elaborării şi aprobării unui plan de educaţie financiară este confirmată de experienţa acumulată în ultimii ani în cadrul sistemului naţional de educaţie, unde programele de educaţie financiară fiind primite cu interes şi considerate relevante de către beneficiari. Experienţa României şi a altor ţări ne arată că rezultatele sunt evidenţiate pe termen lung, educaţia financiară nefiind considerată un scop în sine, ci mai degrabă un instrument de schimbare şi îmbunătăţire a comportamentului cetăţenilor pe termen lung. Măsurile incluse în Planul de Acţiune prezentat în continuare se adresează grupurilor-ţintă stabilite de Strategie (copii şi tineri până la 25 de ani, populaţia adultă, operatorii economici). PLANUL DE ACŢIUNE AL STRATEGIEI NAŢIONALE DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ 2024-2030
┌────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┐
│Nr. │Direcţia de │Măsuri │Rezultate │Indicatori │Organisme │Surse de │Termen │
│crt.│acţiune │ │aşteptate │ │responsabile│finanţare │ │
├────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┤
│Grup ţintă: Copii şi tineri până în 25 de ani │
│Obiectiv specific 1: Creşterea nivelului de cunoştinţe ale elevilor şi │
│studenţilor în domeniul financiar │
├────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┤
│ │ │ │ │Unităţi de │ │ │ │
│ │ │ │ │învăţământ │ │ │ │
│ │ │ │ │preşcolar │ │ │ │
│ │ │ │ │implicate în │ │ │ │
│ │ │ │ │programe de │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea unor│ │educaţie │ │ │ │
│ │ │programe de │ │financiară │ │ │ │
│ │ │tipul „Săptămâna│Abordare │Preşcolari │ │Buget de stat;│ │
│ │ │educaţiei │unitară, │care │ │Fonduri │ │
│ │ │financiare” în │coerentă şi │participă la │ME │europene │ │
│ │ │grădiniţe, în │integrată a │activităţi de│MF, BNR, │nerambursabile│ │
│1. │ │cadrul cărora │educaţiei │educaţie │ASF, ANPC, │(FEN)*59); │2024-2030│
│ │ │copiii vor │financiare în │financiară │ARB, │Finanţări │ │
│ │ │participa la │disciplinele din│Activităţi │ONG-uri │proprii; ONG; │ │
│ │ │activităţi │învăţământul │desfăşurate │ │Fonduri │ │
│ │ │practice de │preuniversitar │de furnizori │ │private │ │
│ │ │educaţie │ │de educaţie │ │ │ │
│ │ │financiară │ │financiară │ │ │ │
│ │ │ │ │Suporturi │ │ │ │
│ │ │ │ │educaţionale │ │ │ │
│ │ │ │ │oferite de │ │ │ │
│ │ │ │ │furnizori de │ │ │ │
│ │ │ │ │educaţie │ │ │ │
│ │Dezvoltarea şi │ │ │financiară │ │ │ │
├────┤introducerea ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │elementelor de │Includerea şi/ │Abordare │Programe │ │ │ │
│ │educaţie │sau dezvoltarea │unitară, │şcolare ale │ │ │ │
│ │financiară în │unor elemente de│coerentă şi │disciplinelor│ │ │ │
│ │curriculumul │educaţie │integrată a │în care au │ │ │ │
│2. │naţional la │financiară în │educaţiei │fost incluse │ME, │Buget de stat;│2024-2030│
│ │toate │curriculum de la│financiare în │şi/sau │ │FEN*60) │ │
│ │nivelurile de │nivelul │disciplinele din│dezvoltate │ │ │ │
│ │învăţământ │învăţământului │învăţământul │elemente de │ │ │ │
│ │ │primar │preuniversitar │educaţie │ │ │ │
│ │ │ │ │financiară │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Includerea şi/ │Abordare │Programe │ │ │ │
│ │ │sau dezvoltarea │unitară, │şcolare ale │ │ │ │
│ │ │unor elemente de│coerentă şi │disciplinelor│ │ │ │
│ │ │educaţie │integrată a │în care au │ │Buget de stat;│ │
│3. │ │financiară în │educaţiei │fost incluse │ME │FEN61 │2024-2030│
│ │ │curriculum de la│financiare în │elemente de │ │ │ │
│ │ │nivelul │disciplinele din│educaţie │ │ │ │
│ │ │învăţământul ui │învăţământul │financiară │ │ │ │
│ │ │gimnazial │preuniversitar │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Includerea şi/ │Abordare │Programe │ │ │ │
│ │ │sau dezvoltarea │unitară, │şcolare ale │ │ │ │
│ │ │unor elemente de│coerentă şi │disciplinelor│ │ │ │
│ │ │educaţie │integrată a │în care au │ │ │ │
│4. │ │financiară în │educaţiei │fost incluse │ME │Buget de stat;│2024-2030│
│ │ │curriculum de la│financiare în │şi/sau │ │FEN*62) │ │
│ │ │nivelul │disciplinele din│dezvoltate │ │ │ │
│ │ │învăţământului │învăţământul │elemente de │ │ │ │
│ │ │liceal │preuniversitar │educaţie │ │ │ │
│ │ │ │ │financiară │ │ │ │
├────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │cursuri de │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţie │ │ │ │ │ │
│ │ │financiară, de │ │ │ │ │ │
│ │ │acţiuni şi │ │ │ │ │ │
│ │ │evenimente │ │ │ │ │ │
│ │ │dedicate │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │financiare, sub │ │ │ │ │ │
│ │ │egida │ │Elevi şi │ │ │ │
│ │ │„Săptămânii │ │studenţi │ │ │ │
│ │ │Mondiale a │ │participanţi │ │ │ │
│ │ │Investitorului” │ │la cursuri, │ │ │ │
│ │Realizarea de │(World Investor │Îmbunătăţirea │acţiuni şi │ │ │ │
│ │acţiuni de │Week, WIW), │competenţelor │evenimente │ │Buget de stat;│ │
│ │educaţie │„Săptămânii │deţinute de │dedicate │ │FEN*63); │ │
│ │financiară │Mondiale a │elevi şi │educaţiei │ME, MF, BNR,│Finanţări │ │
│5. │complementare, │Banilor (Global │studenţi în │financiare │ANPC, ASF, │proprii; ONG; │2024-2030│
│ │adresate │Money Week, │domeniul │Cursuri │ARB, ONG-uri│Fonduri │ │
│ │învăţământului │GMW), │educaţiei │acţiuni şi │ │private │ │
│ │preuniversitar │„Săptămânii │financiare │evenimente │ │ │ │
│ │şi universitar │Europene a │ │dedicate │ │ │ │
│ │ │Banilor” │ │educaţiei │ │ │ │
│ │ │(European Money │ │financiare │ │ │ │
│ │ │Week, EMW) şi, a│ │Comunicate de│ │ │ │
│ │ │Zilei Educaţiei │ │presă │ │ │ │
│ │ │Financiare │ │ │ │ │ │
│ │ │(anual, pe 11 │ │ │ │ │ │
│ │ │aprilie), Zilei │ │ │ │ │ │
│ │ │Mondiale a │ │ │ │ │ │
│ │ │Drepturilor │ │ │ │ │ │
│ │ │Consumatorilor/ │ │ │ │ │ │
│ │ │World Consumer │ │ │ │ │ │
│ │ │Rights Day (15 │ │ │ │ │ │
│ │ │martie) │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Introducerea în │ │Studenţi care│ │Buget de stat;│ │
│ │ │universităţi a │Acces optimizat │participă la │ME, BNR, │FEN*64); │ │
│ │ │unui curs │pentru studenţi │cursul │ANPC, ASF, │Finanţări │ │
│6. │ │opţional de │la elemente de │opţional de │ARB, MF, │proprii ONG; │2024-2030│
│ │ │educaţie │educaţie │educaţie │ONG-uri, │Fonduri │ │
│ │ │financiară │financiară │financiară │universităţi│private │ │
│ │ │pentru studenţi │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Crearea de │ │ │ │ │ │
│ │ │parteneriate │ │ │ │ │ │
│ │ │între │ │ │ │ │ │
│ │ │universităţi, │Cooperare │ │ │ │ │
│ │ │asociaţii de │eficientă între │ │ │ │ │
│ │ │studenţi şi │universităţi, │ │ │Buget de stat;│ │
│ │ │reprezentanţi │asociaţiile de │Parteneriate │BNR, ANPC, │FEN*65); │ │
│7. │ │din domeniul │studenţi şi │create │ASF, ARB, │Finanţări │2024-2030│
│ │ │financiar-bancar│reprezentanţi │Ateliere │MF, ONG-uri,│proprii ONG; │ │
│ │ │din România │din domeniul │susţinute │universităţi│Fonduri │ │
│ │ │pentru │financiar- │ │ │private │ │
│ │ │realizarea de │bancar din │ │ │ │ │
│ │ │ateliere pe teme│România │ │ │ │ │
│ │ │de educaţie │ │ │ │ │ │
│ │ │financiară │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru studenţi │ │ │ │ │ │
├────┤Introducerea ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │educaţiei │Acţiuni de │ │ │ │ │ │
│ │financiare în │prezentare a │ │ │ │ │ │
│ │universităţi │serviciilor │ │ │ │ │ │
│ │ │electronice │ │ │ │ │ │
│ │ │oferite │ │ │ │ │ │
│ │ │tinerilor │ │ │ │ │ │
│ │ │contribuabili │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru crearea │ │ │ │ │ │
│ │ │şi întreţinerea │ │ │ │ │ │
│ │ │unui buget │ │Acţiuni de │ │ │ │
│ │ │personal │ │prezentare a │ │ │ │
│ │ │(aplicaţii │Creşterea │serviciilor │MF-ANAF, │Buget de stat;│ │
│ │ │financiare) şi │capacităţii de │electronice │BNR, ASF, │Finanţări │ │
│8. │ │facilitarea │conformare │derulate │ARB, MF- │proprii ONG; │2024-2030│
│ │ │îndeplinirii │fiscală a │Servicii │ANAF, │Fonduri │ │
│ │ │obligaţiilor │tinerilor │electronice │universităţi│private │ │
│ │ │fiscale (ANAF - │ │prezentate │ │ │ │
│ │ │servicii │ │ │ │ │ │
│ │ │electronice şi │ │ │ │ │ │
│ │ │telefonice: │ │ │ │ │ │
│ │ │Contact- Center,│ │ │ │ │ │
│ │ │Spaţiul Privat │ │ │ │ │ │
│ │ │Virtual, │ │ │ │ │ │
│ │ │webinarii, Seif │ │ │ │ │ │
│ │ │service, │ │ │ │ │ │
│ │ │programări │ │ │ │ │ │
│ │ │online) │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │parteneriate cu │ │ │ │ │ │
│ │ │edituri pentru │ │Parteneriate │ │ │ │
│ │ │crearea de │Creşterea │create │ME, BNR, │FEN*66); │ │
│9. │ │resurse │rolului educativ│Materiale │ASF, ARB, │Fonduri │2024-2030│
│ │ │educaţionale │al mass-media │realizate, │UER │private │ │
│ │ │pentru copii şi │ │publicate, │ │ │ │
│ │ │tineri pe teme │ │promovate │ │ │ │
│ │ │de educaţie │ │ │ │ │ │
│ │ │financiară │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │materiale cu rol│ │ │ │ │ │
│ │ │informativ şi │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţional, sub│ │ │ │ │ │
│ │ │formă de postere│ │ │ │Buget de stat,│ │
│ │ │şi clipuri, │ │Materiale │ME, ANPC, │finanţări │ │
│10. │ │publicate pe │ │realizate, │BNR, ASF, │proprii, │2024-2030│
│ │ │web-site-urile │ │publicate, │ARB, ONG │finanţări │ │
│ │ │şi paginile/ │ │promovate │ │private; │ │
│ │ │conturile │ │ │ │FEN*67) │ │
│ │Promovarea unor│reţelelor de │ │ │ │ │ │
│ │comportamente │socializare ale │ │ │ │ │ │
│ │financiare │entităţilor │ │ │ │ │ │
│ │responsabile în│implicate │ │ │ │ │ │
├────┤rândul ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │copiilor, │Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │tinerilor prin │parteneriate cu │ │ │ │ │ │
│ │intermediul │televiziuni │ │ │ │ │ │
│ │mass-media şi │pentru │ │Parteneriate │ │ │ │
│ │al canalelor de│promovarea de │ │create │ME, BNR, │ │ │
│ │comunicare │elemente de │Creşterea │Materiale │ANPC, ASF, │FEN*68) │ │
│11. │social media │educaţie │rolului educativ│realizate, │ARB, CNA, │Fonduri │2024-2030│
│ │ │financiară în │al mass-media │publicate, │TVR, RRA │private │ │
│ │ │programe │ │promovate │ │ │ │
│ │ │naţionale, │ │ │ │ │ │
│ │ │emisiuni TV │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru copii, │ │ │ │ │ │
│ │ │tineri şi adulţi│ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │parteneriate cu │ │ │ │ │ │
│ │ │companii de │ │ │ │ │ │
│ │ │animaţie şi de │ │ │ │ │ │
│ │ │jocuri video, în│Parteneriate │Parteneriate │ │ │ │
│ │ │vederea │create │create │ME, MF, BNR,│FEN*69); │ │
│12. │ │realizării unor │Materiale │Materiale │ASF, ARB, │Fonduri │2024-2030│
│ │ │resurse │realizate, │realizate, │ANPC, ONG- │private │ │
│ │ │educaţionale │publicate, │publicate, │uri │ │ │
│ │ │dedicate │promovate │promovate │ │ │ │
│ │ │educaţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │financiare │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru copii şi │ │ │ │ │ │
│ │ │tineri │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┤
│Obiectiv specific 2: Creşterea nivelului de cunoştinţe ale cadrelor didactice │
│în privinţa educaţiei financiare │
├────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┤
│ │ │Organizarea de │ │Cursuri │ │ │ │
│ │ │cursuri de │ │organizate │ │ │ │
│ │ │formare │Competenţe │Cadre │ │ │ │
│ │ │profesională │dezvoltate/ │didactice │ │Buget de stat;│ │
│ │ │pentru cadrele │îmbunătăţite ale│care │ME, MF, BNR,│FEN*70); │ │
│ │ │didactice, prin │cadrelor │participă la │ASF, ARB, │Finanţări │ │
│13. │ │care să crească │didactice în │cursuri de │ANPC, ONG- │proprii ONG; │2024-2030│
│ │ │gradul de │materie de │educaţie │uri │Fonduri │ │
│ │ │conştientizare a│educaţie │financiară │ │private │ │
│ │ │importanţei │financiară │Sesiuni de │ │ │ │
│ │ │educaţiei │ │tip „Q&A” pe │ │ │ │
│ │ │financiare │ │teme de │ │ │ │
│ │ │ │ │interes │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Dezvoltarea unei│ │ │ │ │ │
│ │ │platforme online│ │ │ │ │ │
│ │ │pentru profesori│ │ │ │ │ │
│ │ │care să conţină │ │ │ │ │ │
│ │Implementarea │resurse - │ │ │ │ │ │
│ │unor programe │cursuri de │Resurse alocate │ │ │ │ │
│ │de educaţie │formare │pentru sprijinul│O platformă │ME/MF, BNR, │Buget de stat:│ │
│ │financiară │profesională şi │cadrelor │online de │ASF, ARB, │Finanţări │ │
│14. │destinate │resurse pentru │didactice care │resurse de │ANPC, │proprii ONG; │2024-2030│
│ │cadrelor │predare │predau elemente │educaţie │ONG-uri, │Fonduri │ │
│ │didactice din │(videoclipuri pe│de educaţie │financiară │universităţi│private │ │
│ │învăţământul │teme de educaţie│financiară │ │ │ │ │
│ │preuniversitar │financiară, │ │ │ │ │ │
│ │şi universitar │jocuri etc.) │ │ │ │ │ │
│ │ │corespunzătoare │ │ │ │ │ │
│ │ │curriculumului │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru educaţie │ │ │ │ │ │
│ │ │financiară │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Activităţi │ │ │ │
│ │ │ │ │tematice │ │ │ │
│ │ │ │ │desfăşurate │ │ │ │
│ │ │Organizarea de │Competenţe │Ateliere │ │ │ │
│ │ │activităţi │dezvoltate/ │organizate │ │Buget de stat;│ │
│ │ │tematice şi │îmbunătăţite ale│Cadre │ME, MF, BNR,│FEN*71); │ │
│15. │ │ateliere de │cadrelor │didactice │ASF, ARB, │Finanţări │2024-2030│
│ │ │educaţie │didactice în │care │ANPC,ONG- │proprii ONG; │ │
│ │ │financiară │materie de │participă la │uri │Fonduri │ │
│ │ │pentru cadrele │educaţie │activităţi │ │private │ │
│ │ │didactice │financiară │tematice şi │ │ │ │
│ │ │ │ │ateliere │ │ │ │
│ │ │ │ │Sesiuni de │ │ │ │
│ │ │ │ │tip „Q&A” │ │ │ │
├────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┤
│Obiectiv specific 3: Asigurarea unei componente de educaţie financiară în │
│educaţia parentală │
├────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┤
│ │Implementarea │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │unui program │acţiuni de │ │Campanii, │ │ │ │
│ │naţional de │informare pentru│ │acţiuni, │ │ │ │
│ │conştientizare,│părinţi pentru │ │evenimente de│ │FEN*72); │ │
│ │consiliere şi │promovarea │Creşterea │informare │ME, MF, BNR,│Finanţări │ │
│16. │sprijin pentru │importanţei │sprijinului │organizate │ASF, ARB, │proprii ONG; │2024-2030│
│ │părinţi în │educaţiei │acordat │Părinţi │ANPC, ONG- │Fonduri │ │
│ │vederea │financiare │părinţilor │participanţi │uri │private │ │
│ │educării │pentru │ │la acţiunile │ │ │ │
│ │copiilor din │dezvoltarea │ │de informare │ │ │ │
│ │perspectivă │copiilor şi │ │ │ │ │ │
│ │financiară │tinerilor │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┤
│Grup ţintă: Populaţia adultă │
│Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere al consumatorilor │
│adulţi pentru utilizarea adecvată a produselor şi serviciilor în beneficiul │
│propriu, precum şi cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor legate de utilizarea │
│produselor financiare. │
├────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┤
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │programe TV şi │ │ │ │ │ │
│ │ │radio pe teme de│ │Sondaje │ │ │ │
│ │ │educaţie │ │referitoare │ │ │ │
│ │ │financiară │Îmbunătăţirea │la nivelul de│ │ │ │
│ │ │Atragerea │cunoştinţelor şi│educaţie │ │ │ │
│ │ │persoanelor cu │a abilităţilor │financiară │ │ │ │
│ │Promovarea │influenţă │populaţiei │Programe TV │ │ │ │
│ │campaniilor de │publică pentru │adulte de a │şi radio, │ │ │ │
│ │educaţie │promovarea │planifica │mesaje de │ │ │ │
│ │financiară în │acestor programe│finanţele │interes │ │ │ │
│ │rândul │Realizarea de │proprii, de a │public pe │ │ │ │
│ │populaţiei │mesaje de │economisi şi de │teme de │MF, BNR, │Buget de stat;│ │
│17. │adulte cu │interes public │a fi consumatori│educaţie │ASF, ANPC, │FEN*73); │2024-2030│
│ │ajutorul │şi de materiale │informaţi de │financiară, │ARB │Fonduri │ │
│ │mass-media şi │cu rol │servicii, │promovate │ │private │ │
│ │cu utilizarea │informativ şi │produse şi │Materiale cu │ │ │ │
│ │canalelor de │educaţional, sub│instrumente │rol │ │ │ │
│ │comunicare de │formă de postere│financiare; │informativ şi│ │ │ │
│ │tip social │şi clipuri, │Formarea de │educaţional │ │ │ │
│ │media │publicate pe │comportamente │promovate │ │ │ │
│ │ │web-site-urile │financiare │prin │ │ │ │
│ │ │şi paginile/ │raţionale │intermediul │ │ │ │
│ │ │conturile │ │reţelelor │ │ │ │
│ │ │reţelelor de │ │sociale │ │ │ │
│ │ │socializare ale │ │ │ │ │ │
│ │ │entităţilor │ │ │ │ │ │
│ │ │implicate │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │campanii de │ │ │ │ │ │
│ │Promovarea │promovare a │Creşterea │ │ │ │ │
│ │drepturilor │drepturilor │consumului │ │ │Buget de stat;│ │
│ │consumatorilor │consumatorilor, │responsabil de │Campanii │MF, BNR, │FEN*74); │ │
│18. │de produse şi │inclusiv a │produse, │organizate │ANPC,ASF, │Fonduri │2024-2030│
│ │servicii │modalităţilor de│servicii şi │ │ARB │private │ │
│ │financiare │soluţionare a │instrumente │ │ │ │ │
│ │ │litigiilor │financiare │ │ │ │ │
│ │ │(CSALB şi │ │ │ │ │ │
│ │ │SAL-FIN) │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┤
│Obiectiv specific 2: Formarea de comportamente şi atitudini financiare │
│responsabile la adulţi, care să contribuie la creşterea bunăstării economice │
│individuale │
├────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┤
│ │ │Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţie │ │ │ │ │ │
│ │ │financiară puse │ │Beneficiari │ │Buget de stat:│ │
│ │ │la dispoziţia │ │ai │MF, ME, ASF,│FEN*75); │ │
│19. │ │firmelor/ │ │programelor │BNR, ANPC, │Fonduri │2024-2030│
│ │ │entităţilor/ │ │Programe │ARB │private │ │
│ │ │asociaţiilor/i │ │realizate │ │ │ │
│ │ │instituţiilor şi│ │ │ │ │ │
│ │Facilitarea │la dispoziţia │ │ │ │ │ │
│ │atelierelor de │salariaţilor lor│ │ │ │ │ │
├────┤educaţie ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │financiară la │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │locul de muncă │seminare web │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │ │contribuabilii │cunoştinţelor │Seminare │ │ │ │
│ │ │care desfăşoară │populaţiei │derulate │ │ │ │
│20. │ │activităţi │adulte în │Participanţi │MF-ANAF │Bugetul de │2024-2030│
│ │ │economice în │materie de │la seminarele│ │stat │ │
│ │ │vederea │conformare │derulate │ │ │ │
│ │ │facilitării │fiscală │ │ │ │ │
│ │ │îndeplinirii │ │ │ │ │ │
│ │ │obligaţiilor │ │ │ │ │ │
│ │ │fiscale │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┤
│Grup ţintă: Operatorii economici │
│Obiectivul specific 1: Formarea de competenţe şi comportamente financiare şi │
│fiscale pentru îmbunătăţirea rezultatelor economice │
├────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┤
│ │ │Organizarea de │Creşterea │ │ │ │ │
│ │ │cursuri de │eficienţei şi │Cursuri de │ │ │ │
│ │ │educaţie │succesului │educaţie │ │ │ │
│ │ │financiară la │economic al │financiară │ │ │ │
│ │ │nivel naţional │companiilor prin│pentru │ │FEN*76); │ │
│21. │ │dedicate │utilizarea │companii │MF, BNR, │Fonduri │2024-2030│
│ │ │companiilor în │corectă şi │Companii │ASF, ARB │private │ │
│ │ │funcţie de │eficientă de │beneficiare │ │ │ │
│ │ │stadiul de │instrumente, │ale │ │ │ │
│ │Organizarea de │dezvoltare │produse şi │cursurilor │ │ │ │
│ │cursuri de │(start-up, │servicii │ │ │ │ │
│ │educaţie │scale-up) │financiare │ │ │ │ │
├────┤financiară ├────────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │pentru │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │operatorii │seminare web │ │ │ │ │ │
│ │economici │pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │contribuabilii │îmbunătăţirea │Seminare │ │ │ │
│ │ │care desfăşoară │cunoştinţelor │derulate │ │ │ │
│22. │ │activităţi │contribuabililor│Participanţi │MF-ANAF │Buget de stat │2024-2030│
│ │ │economice, în │în materie de │la seminarele│ │ │ │
│ │ │vederea │conformare │derulate │ │ │ │
│ │ │facilitării │fiscală │ │ │ │ │
│ │ │îndeplinirii │ │ │ │ │ │
│ │ │obligaţiilor │ │ │ │ │ │
│ │ │fiscale │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┤
│Obiectivul specific 2: Dezvoltarea profesională continuă a entităţilor │
│financiare cu privire la piaţa financiară │
├────┬───────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┤
│ │ │Organizarea de │ │Programe şi │ │ │ │
│ │ │programe şi │ │cursuri │ │ │ │
│ │ │cursuri de │ │organizate │ │ │ │
│ │ │formare │ │Entităţi │ │ │ │
│ │Încurajarea │profesională │Dezvoltarea │financiare │ │ │ │
│ │participării │pentru entităţi │complexă a │participante │ │ │ │
│ │entităţilor │financiare şi │activităţii │Beneficiari │ │ │ │
│ │financiare la │salariaţii │entităţilor │ai │ │FEN*77) │ │
│23. │programe de │acestora │financiare şi │programelor │BNR, ASF, │Fonduri │2024-2030│
│ │formare │Organizarea de │îmbunătăţirea │şi cursurilor│ANPC, ARB │private. │ │
│ │profesională │acţiuni de │relaţiei │Sesiuni „Q&A”│ │ │ │
│ │continuă │consiliere a │acestora cu │Ghiduri de │ │ │ │
│ │diversificate │furnizorilor de │consumatorii. │aplicare a │ │ │ │
│ │ │produse şi │ │legislaţiei │ │ │ │
│ │ │servicii │ │specifice │ │ │ │
│ │ │financiare, la │ │Ghiduri de │ │ │ │
│ │ │nivel naţional. │ │bună │ │ │ │
│ │ │ │ │practică. │ │ │ │
└────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┘
*59) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *60) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *61) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *62) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *63) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *64) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *65) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *66) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *67) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *68) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *69) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *70) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *71) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *72) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *73) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *74) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *75) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *76) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program *77) Fonduri europene nerambursabile, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program ----- 
