Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 398 din 8 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 517 din 25 iunie 2018.────────── CAP. I Introducere În conformitate cu dispoziţiile art. 7 pct. 1 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională Anti-Doping, denumită în continuare Agenţia, elaborează şi supune spre aprobare Guvernului Strategia naţională anti-doping. Strategia naţională anti-doping pentru perioada 2018-2022, denumită în continuare Strategia, este elaborată în scopul concentrării/coordonării mai eficiente a activităţilor şi resurselor pentru următorii 5 ani, stabilind în acest sens obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de toate instituţiile şi autorităţile implicate în reducerea amplorii fenomenului dopajului, precum şi în vederea prevenirii şi combaterii producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc. Prezenta strategie reprezintă rezultatul unui proces transparent de consultare a instituţiilor şi autorităţilor guvernamentale, respectiv: Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Ministerul Public, Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Agenţia Naţională a Medicamentului, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi structurile sportive. Strategia respectă prevederile Codului Mondial Anti-Doping, România ca ţară semnatară a Codului s-a angajat în mod automat să respecte o serie de cerinţe legale, tehnice şi operaţionale, care sunt incluse în Cod şi în Standardele internaţionale, şi stabileşte obiectivele generale şi specifice, principalele direcţii de acţiune, programele şi indicatorii de performanţă necesari pentru monitorizarea şi evaluarea eficienţei activităţii de prevenire şi combatere a dopajului în sport, precum şi a activităţii de prevenire şi combatere a producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante. Prezenta strategie se implementează în intervalul 2018-2022 şi urmează Strategiei naţionale anti-doping pentru perioada 2013-2017, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2013. Implementarea Strategiei se realizează prin planul de acţiune aferent, care va fi promovat împreună cu Strategia, prin aceeaşi hotărâre a Guvernului. Aprobarea Strategiei de către Guvernul României reprezintă o garanţie a asumării acesteia ca document de politici publice în domeniu, conferind caracterul formal, precum şi răspunsurile necesare în ceea ce priveşte fenomenul dopajului. Elaborarea prezentei strategii a avut ca punct de plecare, pe de o parte, evaluarea Strategiei naţionale anti-doping pentru perioada 2007-2012, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 894/2007, a Strategiei naţionale anti-doping pentru perioada 2013-2017, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2013 şi, pe de altă parte, actele normative în domeniu apărute ulterior aprobării acesteia. CAP. II Definirea problemei În societatea contemporană nu se poate vorbi despre performanţă în sport, în general, avându-se în vedere şi sportul recreativ, fără a se vorbi despre dopaj şi de implicaţiile acestuia, de alterarea valorilor sportului şi a principiilor sportive, dar mai ales de implicaţiile acestuia asupra sănătăţii sportivilor şi a practicanţilor de sport recreativ. În acest context, în ultimii ani, statele lumii au acordat o mai mare importanţă activităţii anti-doping prin crearea de organizaţii specializate în prevenirea şi combaterea dopajului în sport şi implementarea de strategii anti-doping, cu obiective şi direcţii de acţiune similare. Agenţia este responsabilă cu implementarea politicilor anti-doping la nivel naţional, atât la nivelul sportului de performanţă, cât şi la nivelul sportului recreativ practicat în mod organizat. Fenomenul de dopaj însă este un fenomen complex care presupune o abordare multidisciplinară, un efort conjugat al tuturor organismelor şi organizaţiilor cu responsabilităţi în sport. În vederea prevenirii şi combaterii dopajului în sport se impune, mai întâi de toate, existenţa unei legislaţii naţionale armonizate cu legislaţia internaţională în domeniu, implementarea unor programe educative coerente care să acopere publicul-ţintă şi a unui program de testare eficient, care să contribuie la diminuarea fenomenului de dopaj. În ultimii ani s-a constatat că fenomenul de dopaj s-a extins la practicanţii de sport recreativ din sălile de culturism şi fitness, motiv pentru care s-a impus extinderea activităţii de prevenire şi combatere a dopajului şi la nivelul acestora. Însă, spre deosebire de mediul sportiv, care este reglementat de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi de actele normative subsecvente acesteia, activitatea sălilor de culturism şi fitness nu este o activitate reglementată din punctul de vedere al legislaţiei referitoare la activităţile sportive. În consecinţă, pentru prevenirea şi combaterea consumului de substanţe dopante în rândul practicanţilor de sport recreativ s-a creat cadrul legislativ care reglementează acest domeniu. Astfel, pe de o parte, s-au creat premisele diminuării surselor de distribuţie a substanţelor interzise în sălile de culturism şi fitness şi, pe de altă parte, s-a redus piaţa pentru sportivi ţinând cont de faptul că nu mai pot fi comercializate în România, fără drept, substanţe interzise/ dopante şi produse care conţin substanţe interzise/dopante. Strategia îşi propune reformarea anumitor mentalităţi ale sistemului actual, alocarea de resurse umane suficiente, instruirea şi perfecţionarea personalului calificat, precum şi eforturi financiare care trebuie asumate. CAP. III Cadrul juridic existent În perioada 2007-2017 au fost elaborate, adoptate, modificate şi completate acte normative având ca obiect reglementarea utilizării suplimentelor nutritive de către sportivi şi prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe cuprinse în Lista interzisă. Astfel, au fost adoptate de către Guvern şi Parlament următoarele acte normative: a) Ordonanţa Guvernului nr. 59/2006 privind utilizarea suplimentelor nutritive de către sportivi, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 511/2006; b) Legea nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad de mare risc, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 956/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc. În prezent, ca urmare a modificărilor legislative intervenite în organizarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale de specialitate prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia este organizată ca instituţie publică în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, având autonomie decizională în domeniul anti-doping. Cadrul legislativ care stă la baza fundamentării prezentei strategii cuprinde: A. Documente internaţionale şi regionale a) Codul Mondial Anti-Doping, elaborat de Agenţia Mondială Anti-Doping, denumit în continuare Codul, adoptat la Conferinţa Mondială asupra Dopajului în Sport - Copenhaga, 3-5 martie 2003, asumat de România prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga în anul 2003; b) Convenţia împotriva dopajului, adoptată în cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 16 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 171/1998, şi Protocolul adiţional la Convenţia împotriva dopajului, adoptat la Varşovia la 12 septembrie 2002 şi ratificat prin Legea nr. 302/2006; c) Convenţia internaţională împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la Paris la 19 octombrie 2005, acceptată prin Legea nr. 367/2006. B. Legislaţia naţională I. Acte normative ale Parlamentului şi Guvernului a) Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare; b) Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; d) Hotărârea Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare; e) Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordonanţa Guvernului nr. 59/2006 privind utilizarea suplimentelor nutritive de către sportivi, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 511/2006; g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, cu modificările ulterioare; h) Legea nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; i) Hotărârea Guvernului nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; j) Hotărârea Guvernului nr. 221/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale antidoping pentru perioada 2013-2017 şi a Planului de acţiune pentru implementarea acesteia; k) Hotărârea Guvernului nr. 521/2016 privind atribuţiile, organizarea, funcţionarea, numărul de posturi şi structura organizatorică ale Laboratorului de control doping şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping, cu modificările şi completările ulterioare; l) Hotărârea Guvernului nr. 244/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, cu modificările şi completările ulterioare; II. Acte normative emise de preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping a) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping; b) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 96/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel; c) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 160/2011 privind aprobarea taxei pentru autorizarea desfăşurării activităţilor în sălile de culturism sau de fitness, precum şi a Metodologiei de organizare a cursului de instruire anti-doping, cu modificările ulterioare; d) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 1/2012 pentru aprobarea condiţiilor tehnice ale camerei pentru produse cu substanţe interzise, a procedurii de depozitare şi păstrare a substanţelor dopante cu grad mare de risc ridicate în vederea confiscării şi a formularelor proceselorverbale prevăzute la art. 26 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 956/2011; e) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 42/2012 pentru aprobarea procedurii de control privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc şi a formularului-tip de proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, cu modificările ulterioare; f) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 27/2017 pentru aprobarea formularului-tip al procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport; g) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 156/2012 pentru aprobarea formularului-tip de proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. CAP. IV Principii generale Strategia se implementează cu respectarea următoarelor principii: 1. Principiul păstrării confidenţialităţii şi al respectării drepturilor şi integrităţii sportivilor; 2. Principiul responsabilităţii, care presupune asumarea responsabilităţii pentru acţiunile întreprinse şi activităţile realizate. Agenţia, prin activităţile desfăşurate, are rolul de a fi apărătorul valorilor şi spiritului sportului, aşa cum sunt descrise în Cod, promovând în acelaşi timp onestitatea şi buna-credinţă. 3. Principiul integrităţii profesionale - în activitatea lor, reprezentanţii Agenţiei vor manifesta atât integritate morală, cât şi profesională. În demersurile lor profesionale nu vor îngădui, nu vor instiga şi nu vor consimţi la nicio formă de discriminare. 4. Principiul continuităţii - activităţile desfăşurate în cadrul programelor naţionale anti-doping au un caracter permanent şi se bazează pe experienţa anterioară acumulată la nivel naţional şi internaţional. 5. Principiul eficienţei şi profesionalismului - Agenţia adoptă întotdeauna o abordare profesionistă în realizarea activităţilor, care vor fi continuu evaluate, atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cât şi al managementului instituţional. Prin profesionalismul lor şi prin profilul lor moral, reprezentanţii Agenţiei vor promova imaginea şi credibilitatea instituţională a acesteia. 6. Principiul cooperării structurale - în baza căruia Agenţia şi instituţiile partenere ale acesteia implicate în prevenirea şi combaterea dopajului la nivel naţional şi internaţional trebuie să coopereze îndeaproape. 7. Principiul abordării etice - realizarea activităţilor conform celor mai înalte standarde ale comportamentului etic; dezvoltarea şi aplicarea politicilor, procedurilor şi practicilor care să reflecte dreptatea, echitatea şi integritatea; 8. Principiul celor mai bune practici şi al inovaţiei - referirea la standardele celor mai bune practici şi aplicarea acestora în toate sectoarele de activitate, precum şi dezvoltarea unor soluţii inovatoare în soluţionarea problemelor. CAP. V Misiune, viziune şi obiective generale SECŢIUNEA 1 Misiune şi viziune – Promovarea, coordonarea şi monitorizarea la nivel naţional a luptei împotriva dopajului în sport prin adoptarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor anti-doping în conformitate cu legislaţia în vigoare; – O lume în care să se aprecieze şi să se promoveze un sport curat – Protejarea sănătăţii, promovarea corectitudinii şi egalităţii pentru sportivii din toate sporturile SECŢIUNEA a 2-a Obiective generale În conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 104/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, obiectivele generale ale strategiei sunt: 1. programele şi reglementările anti-doping conforme cu Codul Mondial Anti-Doping să se aplice în mod eficient în toate sporturile, astfel încât sportivii curaţi să aibă încredere că participă la o competiţie corectă şi să nu fie afectată încrederea publicului în integritatea sportului; 2. prevenirea şi combaterea fenomenului de dopaj la nivel naţional prin creşterea gradului de conştientizare asupra consecinţelor practicării dopajului şi realizarea unui număr relevant de teste în competiţie şi în afara competiţiei, fără aviz prealabil; 3. elaborarea şi derularea de proiecte şi programe de cercetare ştiinţifică în domeniu; 4. prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc; 5. reafirmarea angajamentului României şi consolidarea poziţiei de partener credibil şi activ în efortul global de luptă împotriva dopajului în sport; 6. dezvoltarea instituţională în vederea implementării politicilor adoptate în domeniu. CAP. VI Direcţii de acţiune SECŢIUNEA 1 Programul de educaţie, informare şi prevenire Obiectiv general Creşterea gradului de conştientizare şi educare a sportivilor, a personalului asistent şi a celorlalţi factori implicaţi asupra pericolelor şi consecinţelor practicării dopajului în sport Obiective specifice 1. Creşterea gradului de conştientizare asupra riscurilor utilizării substanţelor şi/sau metodelor interzise de către sportivi 2. Crearea unui mediu activ în lupta anti-doping şi dezvoltarea de atitudini şi practici pentru practicarea sportului fără dopaj 3. Dezvoltarea unui sistem informaţional pentru facilitarea accesului publicului-ţintă la informaţiile relevante din domeniu 4. Educarea şi responsabilizarea sportivilor din loturile naţionale şi olimpice în raport cu exigenţele Jocurilor Olimpice şi Jocurilor Paralimpice 5. Promovarea programelor educative, a valorilor eticii, integrităţii şi fairplay-ului în sport prin implicarea sportivilor activi sau retraşi din activitatea sportivă 6. Dezvoltarea de parteneriate cu unităţile de învăţământ cu profil sportiv pentru iniţierea şi derularea unor proiecte privind lupta împotriva dopajului în sport 7. Dezvoltarea de parteneriate cu unităţile de învăţământ superior cu profil sportiv pentru introducerea cursului anti-doping în programele de învăţământ ale acestora 8. Creşterea gradului de implicare şi responsabilizare a personalului asistent şi a familiei sportivului în practicarea unui sport curat şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos 9. Informarea mass-mediei din România asupra politicilor şi legislaţiei care guvernează activitatea anti-doping, pentru o cunoaştere corectă a fenomenului dopajului în sport 10. Dezvoltarea de parteneriate cu organisme naţionale şi internaţionale din domeniul sănătăţii, cu organisme profesionale pentru informarea personalului medical cu privire la reglementările anti-doping 11. Dezvoltarea unor parteneriate educative cu entităţile care desfăşoară activităţi de culturism şi fitness SECŢIUNEA a 2-a Programul de testare doping Obiectiv general Realizarea unui număr relevant de teste în competiţie şi în afara competiţiei, fără aviz prealabil, pentru protejarea sănătăţii sportivilor şi a dreptului fundamental al acestora de a practica un sport curat Obiective specifice 1. Elaborarea şi realizarea Planului naţional anual de testare, într-un mod relevant, coerent şi integrat 2. Stabilirea Lotului de testare înregistrat şi gestionarea acestuia conform normelor interne şi internaţionale în vigoare 3. Stabilirea Lotului de sportivi pentru paşaportul biologic şi gestionarea acestuia conform normelor interne şi internaţionale în vigoare 4. Formarea şi perfecţionarea ofiţerilor de control doping în conformitate cu standardul ocupaţional aprobat 5. Gestionarea rezultatelor controlului doping şi a scutirilor de uz terapeutic, conform normelor interne şi internaţionale în vigoare 6. Administrarea eficientă şi promovarea sistemului ADAMS al Agenţiei Mondiale Anti-Doping SECŢIUNEA a 3-a Programul de cercetare ştiinţifică Obiectiv general Realizarea de cercetări ştiinţifice în domeniu Obiective specifice 1. Elaborarea şi coparticiparea la proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniu 2. Diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate 3. Implementarea de modele de bună practică aplicabile domeniului SECŢIUNEA a 4-a Programul de prevenire şi combatere a producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante Obiectiv general Implementarea măsurilor privind combaterea traficului ilicit de substanţe dopante în sălile de culturism şi fitness Obiective specifice 1. Asigurarea autorizării funcţionării sălilor de culturism şi fitness din punctul de vedere al reglementărilor anti-doping, în conformitate cu normele legale în vigoare 2. Asigurarea serviciilor de instruire anti-doping a personalului din cadrul sălilor de culturism şi fitness, cu respectarea normelor legale în vigoare 3. Asigurarea controlului aplicării normelor privind combaterea traficului ilicit de substanţe dopante în sălile de culturism şi fitness 4. Gestionarea substanţelor dopante confiscate, în condiţiile legii SECŢIUNEA a 5-a Programul de cooperare internaţională Obiectiv general Reafirmarea angajamentului României şi consolidarea poziţiei de partener credibil şi activ în efortul global de luptă împotriva dopajului în sport Obiective specifice 1. Intensificarea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu Agenţia Mondială Anti-Doping (Agenţia) pentru realizarea şi implementarea programelor Agenţiei 2. Extinderea şi diversificarea relaţiilor de colaborare cu structuri ale Consiliului Europei, Uniunii Europene şi UNESCO cu responsabilităţi în domeniul anti-doping 3. Intensificarea cooperării bilaterale cu organizaţiile naţionale anti-doping ale statelor semnatare Codului 4. Asigurarea reprezentării României în cadrul evenimentelor internaţionale în domeniul luptei împotriva dopajului în sport, promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi români în organismele de conducere, în comisiile şi comitetele forurilor internaţionale în domeniul anti-doping 5. Intensificarea colaborării cu structurile sportive internaţionale şi alte organizaţii cu responsabilităţi în domeniul anti-doping SECŢIUNEA a 6-a Programul de dezvoltare instituţională Obiectiv general Organizarea, funcţionarea şi coordonarea activităţii Agenţiei, astfel încât să asigure îndeplinirea misiunii, a obiectivelor generale şi specifice Obiective specifice 1. Îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii la nivelul Agenţiei 2. Identificarea problemelor şi stabilirea politicilor publice în domeniul anti-doping şi în domeniul combaterii traficului ilicit de substanţe dopante 3. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi armonizarea legislaţiei naţionale în domeniile de activitate ale Agenţiei cu reglementările internaţionale în domeniu 4. Dezvoltarea sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei 5. Utilizarea resurselor Agenţiei în condiţii de economicitate, eficienţă, eficacitate pentru realizarea obiectivelor şi misiunii acesteia 6. Formarea şi perfecţionarea continuă a experţilor anti-doping din cadrul Agenţiei 7. Organizarea şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public CAP. VII Rezultatele aşteptate ale politicilor anti-doping după implementarea Strategiei Rezultatele aşteptate după implementarea Strategiei, respectiv a politicilor anti-doping sunt: 1. reducerea gradului de folosire a substanţelor şi metodelor interzise de către sportivii de performanţă; 2. realizarea unui număr relevant anual de probe de control doping, raportat la numărul de sportivi, la riscul la dopaj al disciplinelor sportive şi la Documentul tehnic pentru analize specifice în sport (TDSSA); 3. menţinerea Sistemului de management al calităţii; 4. facilitarea integrării programelor anti-doping în programele guvernamentale prin educaţie, cercetare ştiinţifică, sănătate publică şi alte iniţiative conexe; 5. dezvoltarea de reguli şi modele pentru structurile sportive privind coordonarea programelor de educaţie anti-doping; 6. dezvoltarea proiectului - paşaportul biologic al sportivului, proiect internaţional al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, în urma dezvoltării metodelor de măsurare a parametrilor biologici ai sportivilor şi completarea bazei internaţionale de date cu aceşti parametri pentru fiecare sportiv; 7. scăderea disponibilităţii substanţelor interzise pe piaţa ilicită, identificarea şi confiscarea substanţelor interzise şi a suplimentelor alimentare ce conţin prohormoni şi substanţe interzise, identificarea şi închiderea laboratoarelor clandestine de producere a substanţelor dopante; 8. funcţionarea unui sistem de coordonare a politicii anti-doping care să evidenţieze dacă intervenţiile din domeniul combaterii traficului de substanţe dopante sunt echilibrate şi eficiente din punct de vedere logistic şi financiar; 9. creşterea gradului de conştientizare, de către publicul-ţintă, a efectelor adverse ale substanţelor dopante asupra calităţii vieţii, sănătăţii şi siguranţei la nivel individual şi social; 10. adoptarea legislaţiei specifice domeniului, actualizată şi armonizată cu normele internaţionale existente în domeniul dopajului; 11. crearea unei baze de date cu paşapoartele biologice ale cât mai multor sportivi, un instrument facil de identificare a dopajului. CAP. VIII Rezultatul acţiunilor Obiectivele generale şi specifice propuse sunt de natură să genereze până în anul 2022 un impact favorabil asupra calităţii vieţii, sănătăţii şi siguranţei individuale şi sociale, educarea publicului-ţintă în spiritul unui sport curat şi sensibilizarea acestuia vizavi de aspectele importante ale problematicii anti-doping. În acest sens, Planul de acţiune aferent Strategiei detaliază şi stabileşte concret măsurile şi intervenţiile din domeniul reducerii consumului de substanţe dopante, precum şi în domeniul combaterii traficului ilicit de substanţe dopante, pornind de la o abordare coerentă şi eficientă. CAP. IX Indicatori Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei cuprinde activităţi/acţiuni şi indicatori cantitativi şi calitativi aferenţi fiecărei acţiuni asumate de instituţiile responsabile. CAP. X Implicaţii pentru buget Realizarea obiectivelor strategice ale Agenţiei necesită un suport financiar adecvat, fără de care lupta în faţa fenomenului de dopaj rămâne ineficientă. Pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a Strategiei se folosesc, ca surse de finanţare, subvenţiile acordate de la bugetul de stat şi veniturile proprii ale Agenţiei. Identificarea şi dezvoltarea mecanismelor financiare, inclusiv a componentelor legislative pentru punerea în aplicare a acestora, contribuie la consolidarea rolului instituţiilor naţionale implicate şi creşterea capacităţii de reacţie a acestora la dinamica fenomenului de dopaj, utilizând în principal atragerea şi valorificarea optimă a fondurilor externe nerambursabile. Agenţia doreşte colaborarea cu terţe persoane şi instituţii din ţară şi străinătate interesate atât în susţinerea financiară a proiectelor de prevenire şi combatere a traficului şi consumului de substanţe şi a metodelor interzise, cât şi a programelor de educaţie şi cercetare. Pentru intervalul 2018-2022 al procesului de implementare aferent Strategiei estimăm următorul efort bugetar:
┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Valoare │
│Programe │- lei - │
│bugetare ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ │2018 │2019 │2020 │2021 │2022 │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│1. Programul │ │ │ │ │ │
│de educaţie, │1.101.923 │1.373.077 │1.373.077 │1.517.308 │1.517.308 │
│informare şi │ │ │ │ │ │
│prevenire │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2. Programul │ │ │ │ │ │
│de testare │1.803.462 │2.111.538 │2.111.538 │2.371.154 │2.371.154 │
│doping │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│3. Programul │ │ │ │ │ │
│de cercetare │801.538 │938.462 │938.462 │1.053.846 │1.053.846 │
│ştiinţifică │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│4. Programul │ │ │ │ │ │
│de prevenire │ │ │ │ │ │
│şi combatere a│ │ │ │ │ │
│producerii şi │1.603.077 │1.876.923 │1.876.923 │2.107.692 │2.107.692 │
│traficului │ │ │ │ │ │
│ilicit de │ │ │ │ │ │
│substanţe │ │ │ │ │ │
│dopante │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│5. Programul │ │ │ │ │ │
│de cooperare │630.769 │769.231 │769.231 │826.923 │826.923 │
│internaţională│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│6. Programul │ │ │ │ │ │
│de dezvoltare │4.959.231 │5.830.769 │5.830.769 │6.523.077 │6.523.077 │
│instituţională│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│TOTAL AN: │10.900.000│12.900.000│12.900.000│14.400.000│14.400.000│
└──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
CAP. XI Implicaţii juridice În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative aplicabile domeniului prevenirii şi combaterii dopajului în sport şi prevenirii şi combaterii producerii şi traficului ilicit de substanţe cuprinse în Lista interzisă - Standard internaţional al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, demersurile legislative urmărind, cu precădere, clarificarea competenţelor şi responsabilităţilor structurilor cu atribuţii în materie. Iniţiativele legislative de modificare şi/sau de completare a unor acte normative se vor realiza pe baza cerinţelor şi oportunităţilor rezultate din Strategie. Demararea procedurilor referitoare la modificarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, ca urmare a noilor modificări ale Codului, precum şi continuarea procedurilor de modificare şi completare a Legii nr. 104/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. XII Proceduri de monitorizare şi evaluare Monitorizarea Strategiei va fi efectuată prin colectarea regulată şi sistematică de date şi informaţii cu privire la activităţile prevăzute în planul de acţiune al acesteia, utilizânduse instrumente precum: rapoarte de activitate lunare, trimestriale, semestriale şi/sau anuale, după caz, chestionare de evaluare; situaţii statistice; studii privind impactul social şi economic al rezultatelor obţinute şi al modalităţilor propuse pentru atingerea acestora; sistemul de evaluare a ofiţerilor de control doping; participarea la conferinţe, congrese, simpozioane cu lucrări ştiinţifice; utilizarea semnalelor venite din partea instituţiilor cu care Agenţia cooperează şi din partea mass-mediei cu privire la activitatea de control desfăşurată. Pentru evaluarea performanţei măsurilor propuse, procesul de monitorizare se va desfăşura atât pe parcursul implementării, cât şi după implementarea măsurilor. Pe parcursul implementării Strategiei, unele activităţi pot produce rezultate care să conducă la modificări ale modului în care au fost concepute activităţile. CAP. XIII Etape ulterioare şi instituţii responsabile Pe baza rezultatelor evaluării Strategiei, la sfârşitul acestei perioade se va elabora şi implementa o nouă strategie, avânduse în vedere contextul intern şi internaţional al fenomenului dopajului. Instituţiile responsabile cu implementarea noii strategii se vor stabili la acel moment, în funcţie de noile obiective, acţiuni şi competenţe. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
