Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA GUVERNAMENTALA din 8 aprilie 2009 de dezvoltare a comunicatiilor electronice in banda larga in Romania pentru perioada 2009-2015

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

STRATEGIA GUVERNAMENTALA din 8 aprilie 2009 de dezvoltare a comunicatiilor electronice in banda larga in Romania pentru perioada 2009-2015

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL I nr. 525 din 30 iulie 2009

Comenteaza legea

STRATEGIA GUVERNAMENTALĂ? din 8 aprilie 2009
de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în bandã largã în România pentru perioada 2009-2015
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL I nr. 525 din 30 iulie 2009

I. INTRODUCERE
Comunicaţiile electronice în bandã largã au devenit o prioritate la nivel mondial în a doua jumãtate a anilor 1990, ca rezultat al faptului cã societatea bazatã pe cunoaştere are un impact semnificativ asupra competitivitãţii, dezvoltãrii rapide a comunicaţiilor şi a tehnologiilor IT, precum şi asupra liberalizãrii pieţelor telecom.
Într-o societate globalã aflatã într-un proces de transformare semnificativ la începutul mileniului 3, autoritãţile europene au conştientizat necesitatea unei viziuni comune de modernizare a societãţii şi de dezvoltare a competitivitãţii economiei europene. Aceastã viziune, formulatã în urma Consiliului Europei de la Lisabona din anul 2000 (Strategia Lisabona), a urmãrit sã creioneze liniile directoare ale strategiilor şi politicilor care sã constituie rãspunsul adecvat pentru provocãrile generate de procesul de îmbãtrânire a populaţiei europene, precum şi a competiţiei din ce în ce mai acerbe pe plan global.
În realizarea obiectivelor fundamentale ale Strategiei Lisabona - susţinerea creşterii economice şi crearea locurilor de muncã - unul dintre instrumentele principale identificate a fost dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere în coroborare cu stimularea sectorului de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Astfel, au fost recunoscute avantajele utilizãrii serviciilor şi echipamentelor TIC asupra creãrii societãţii informaţionale, capabilã sã stimuleze creşterea gradului de competitivitate economicã, precum şi de coeziune socialã.
Planurile de acţiune, respectiv eEurope 2002, eEurope 2005, i2010, care au vizat implementarea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei Lisabona, s-au concentrat pe dezideratul creãrii unei "societãţi informaţionale pentru toţi" prin extinderea gradului de acces şi utilizare a internetului ca mediu de rãspândire a informaţiilor şi oferirii de servicii şi conţinut, creãrii de noi pieţe, contribuind astfel la creşterea productivitãţii în cadrul economiei. Pentru realizarea planurilor de acţiune, CE propune 3 prioritãţi:
● crearea unei pieţe unice şi competitive pentru societatea informaţionalã;
● creşterea investiţiilor în cercetarea privind TIC;
● promovarea unei societãţi informaţionale cuprinzãtoare.
Avându-se în vedere faptul cã rãspândirea beneficiilor internetului depinde tot mai mult de disponibilitatea accesului la internet cu vitezã mare în rândul cetãţenilor şi companiilor, utilizarea sporitã a serviciilor de comunicaţii în bandã largã a fost identificat drept un obiectiv major.
În acest context, a devenit evidentã şi în România necesitatea dezvoltãrii unei strategii la nivel naţional, care sã susţinã dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandã largã (engl. "broadband") ca factor determinant în crearea societãţii informaţionale. Aceastã strategie pe termen mediu trebuie sã încorporeze realitãţile şi perspectivele tuturor deţinãtorilor de interese din piaţã, astfel încât sã poatã deveni un vector de aliniere a tuturor resurselor relevante pentru promovarea serviciilor în bandã largã în România.
Documentul a fost structurat în 5 componente principale, conform direcţiilor majore de analizã:
● definirea conceptului de comunicaţii electronice în bandã largã şi prezentarea beneficiilor anticipate ale dezvoltãrii serviciilor de comunicaţii în bandã largã;
● analiza situaţiei actuale în România;
● definirea principiilor generale şi a obiectivelor strategice;
● elaborarea planului de acţiune;
● identificarea necesarului şi a opţiunilor de finanţare.
În faza de elaborare a opţiunilor strategice şi de definire a mãsurilor de intervenţie prioritare au avut loc consultãri cu principalele autoritãţi competente şi au fost luate în considerare sugestiile şi recomandãrile colectate din piaţã în etapa de colectare a informaţiilor.
Prezenta strategie este fundamentatã pe baza datelor din Analiza diagnostic - raport asupra ofertei de servicii de comunicaţii în bandã largã (Roland Berger 2006) şi a celor furnizate de Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) referitoare la acoperirea cu reţele de comunicaţii electronice în bandã largã.
I.1. Definirea conceptului de comunicaţii în bandã largã
Broadbandul, dincolo de definiţia sa lexicalã sau tehnicã, indiferent de mediul de transmisie (cablu, unde radio, fibrã opticã) sau de viteza pe care i-o atribuim, defineşte gradul de conectare în reţea pe care îl folosim şi, implicit, cantitatea de informaţii la care avem acces la un moment dat.
Esenţa conceptului de comunicaţii în bandã largã poate fi înţeleasã doar dacã aceasta este interpretatã ca un set de oportunitãţi tehnologice ce permit transmiterea rapidã a unui volum mare de date, astfel încât sã se asigure accesul la o gamã largã de servicii digitale. Lãrgimea benzii ce este cerutã de diferite servicii on-line diferã în mod semnificativ, în funcţie de acestea.
Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii stabileşte o definiţie generalã ce se bazeazã doar pe dimensiunea cantitativã a conexiunilor la internet, precizând viteza de transfer de 144 kbps drept pragul pentru delimitarea conexiunilor în bandã largã de cele de bandã îngustã.
Pentru monitorizarea dezvoltãrii disponibilitãţii accesului în bandã largã este necesarã însã completarea definiţiei generale cu indicatori cantitativi ce pot fi schimbaţi gradual în funcţie de modificarea caracteristicilor cererii la nivelul utilizatorului final, dar şi în funcţie de oferta de aplicaţii şi servicii. Definirea uniformã şi definitivã a comunicaţiilor în bandã largã este îngreunatã de aspecte precum dinamismul inovaţiei tehnologice, nivelul diferit de dezvoltare pe paliere diverse, nivelul de acoperire cu reţele de infrastructurã, precum şi diferenţa înregistratã în ceea ce priveşte popularitatea aplicaţiilor.
Luându-se în considerare toate aceste aspecte, în procesul de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice în bandã largã se va utiliza urmãtorul concept:
"Conexiunea în bandã largã reprezintã acel tip de comunicaţii electronice care, prin intermediul unei multitudini de soluţii tehnologice disponibile, asigurã accesul permanent la internet, cu o vitezã de transfer de minimum 1 Mbps partajat (valoare progresiv crescãtoare) şi un grad de disponibilitate lunarã de minimum 98%, oferind gradul maxim de interactivitate şi acces la întregul spectru de aplicaţii şi conţinut digital posibil a fi accesate prin intermediul internetului."
La aplicarea definiţiei se vor lua în considerare şi urmãtoarele caracteristici:
● valoarea vitezei de transfer de minimum 1 Mbps este una care se va actualiza periodic astfel încât sã permitã utilizarea tuturor aplicaţiilor şi conţinutului digital posibil a fi accesate prin intermediul internetului;
● valoarea vitezei de transfer de minimum 1 Mbps se aplicã pentru conexiunile în bandã largã pentru segmentul rezidenţial, valoarea pentru proiectele dezvoltate de cãtre entitãţile administraţiei publice/operatori economici fiind de minimum 4 Mbps.
Identificarea la nivel naţional a zonelor dezavantajate din punctul de vedere al accesului la serviciul de acces la conexiuni în bandã largã se poate face la nivel de populaţie care nu beneficiazã de acces la conexiuni în bandã largã.

Tabelul 1
Figura 1: Procentul de populaţie fãrã acces la conexiuni în bandã largã:


 ┌─────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
 │Procentul│     Judeţul                                               │Numãrul │
 │         │                                                           │   de   │
 │         │                                                           │ judeţe │
 ├─────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
 󧓺%-80%  │Vâlcea, Vaslui, Mehedinţi, Sãlaj, Neamţ, Gorj, Olt, Buzãu, │        │
 │         │Brãila, Vrancea, Giurgiu, Bacãu, Botoşani, Covasna, Argeş  │   15   │
 ├─────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
 󧓰%-50%  │Iaşi, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Caraş-Severin, Bihor,  │        │
 │         │Satu Mare, Teleorman, Alba, Suceava, Bistriţa-Nãsãud, Cluj │   12   │
 ├─────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
 󧓜%-40%  │Tulcea, Mureş, Cãlãraşi, Dolj, Arad, Hunedoara, Timiş,     │        │
 │         │Galaţi, Sibiu, Harghita, Maramureş, Constanţa, Braşov      │   13   │
 ├─────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
 │  13%    │Ilfov                                                      │    1   │
 └─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

------------
NOTĂ? CTCE
Reprezentarea graficã a figurii nr. 1, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 525 din 30 iulie 2009, la pagina 4, a se vedea imaginea asociatã.

Astfel, luând în considerare informaţiile din tabelul de mai sus şi faptul cã trebuie sã existe o definire exactã a zonelor în care accesul la serviciile de comunicaţii electronice în bandã largã este limitat din diferite circumstanţe, vom defini zona dezavantajatã din punctul de vedere al accesului ca fiind orice localitate cu cel mult 10.000 de locuitori, unde sunt prezenţi cel mult 2 furnizori de servicii de internet.
I.2. Beneficii anticipate ale dezvoltãrii serviciilor de comunicaţii în bandã largã
Beneficiile accesului la serviciile de comunicaţii în bandã largã nu se concretizeazã prin performanţele înregistrate de cãtre activitãţi, acestea din urmã putând fi executate şi fãrã acces, dar mult mai greu, într-o arie mai restrânsã, limitatã geografic. Marele beneficiu este cã va permite realizarea activitãţilor într-o nouã formã. Aceastã posibilitate, precum şi influenţa sa asupra întregii societãţi abia au început sã aparã. Munca la domiciliu prin intermediul sistemelor electronice de comunicaţii reprezintã soluţii pentru probleme precum şomajul, transportul sau mediul. Un alt exemplu este e-educaţia ce oferã o alternativã la metoda tradiţionalã de învãţare, fãcându-l pe aplicant sã fie independent faţã de timpul şi spaţiul gestionate de instituţiile specifice, creându-se posibilitatea de a adapta ritmul de desfãşurare la abilitatea şi nevoia individului. Accesul la comunicaţiile în bandã largã va juca, de asemenea, un rol extrem de important pentru aplicaţiile ce vor apãrea pe mãsura apariţiei unor noi nevoi generate de societatea informaţionalã şi economia bazatã pe cunoaştere.
Beneficiile mãsurabile rezultate din accesul la comunicaţiile în bandã largã includ:
● cãutarea mai uşoarã şi mai rapidã a informaţiilor - informaţia este larg accesibilã, nelimitatã spaţio-temporal;
● sprijinirea educaţiei continue, neexistând bariere geografice sau sociale;
● simplificarea relaţiilor dintre cetãţeni, întreprinderi, afaceri, companii, administraţie publicã şi alte organizaţii;
● crearea unor noi oportunitãţi pe piaţa muncii, de exemplu munca la domiciliu;
● un management mai eficient al întreprinderilor, în special cele mici şi mijlocii, ce conduce la creşterea eficienţei şi dezvoltã competitivitatea;
● noi oportunitãţi cu privire la divertisment sau viaţa culturalã;
● îmbunãtãţirea calitãţii vieţii populaţiei în zonele rurale sau dezavantajate, prin sprijinirea dezvoltãrii zonelor dezavantajate prin turism;
● implementarea soluţiilor de telemedicinã, comunicarea dintre medici în vederea schimburilor de experienţã.
Din punctul de vedere al tipurilor de efecte, considerãm cã beneficiile comunicaţiilor în bandã largã se vor face simţite în urmãtoarele domenii:
Educaţie: Comunicaţiile în bandã largã pot contribui la creşterea calitãţii şi eficienţei sistemului educaţional din România prin:
● crearea facilitaţilor tehnice necesare pentru implementarea metodologiilor educaţionale avansate, bazate pe utilizarea TIC (eLearning);
● accesul sporit al elevilor şi profesorilor la resurse educaţionale electronice;
● creşterea oportunitãţilor de colaborare între şcolile din România şi cele din strãinãtate în cadrul programelor europene;
● creşterea oportunitãţilor de pregãtire continuã a personalului din domeniul public şi din cel privat prin accesarea de programe de pregãtire la distanţã;
Creşterea procentului de gospodãrii conectate la servicii de comunicaţii în bandã largã va facilita accesul la noi oportunitãţi de învãţare nonformalã şi informalã pentru toţi locuitorii ţãrii, indiferent dacã aparţin mediului urban sau rural.
Cercetare-dezvoltare: Globalizarea şi deschiderea de cãtre marile companii a unor centre de cercetare-dezvoltare în zone cu potenţial uman major, în care costurile de operare sunt reduse, presupun un schimb de informaţii specializate cu distribuţie globalã, accesul la aplicaţii specifice şi mari generatoare de trafic de date. În acelaşi timp presupun existenţa unor infrastructuri de comunicaţii în bandã largã, precum şi existenţa unor resurse umane cu experienţã în lucrul cu noile tehnologii, inclusiv cele de comunicaţii.
Implementarea cu succes a tehnologiilor de comunicare are efecte tangibile în mãrirea gradului de inovaţie prin posibilitatea de a agrega virtual resursele şi ideile cele mai bune din toatã lumea. Libera circulaţie a informaţiei şi interactivitatea sporitã conduc la mãrirea numãrului de soluţii şi produse noi.
Totodatã se deschid noi porţi de cunoaştere la nivelul universitãţilor prin posibilitatea de dezvoltare şi intensificare a programelor de cercetare universitare prin unirea eforturilor cercetãtorilor din centre diferite din România şi intensificarea colaborãrilor la proiecte pe plan internaţional (e-working), facilitând şi accelerând accesul la informaţii noi.
Investiţiile anunţate de companii precum Infineon, Motorola, Nokia sau Ruwel în centre de cercetare şi dezvoltare în România sunt relevante pentru a ilustra potenţialul sectoarelor de cercetare-dezvoltare şi TIC din România.
Economie: Gradul de interconectare între mediul de afaceri şi cel al comunicaţiilor digitale este încã într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea unor noi modele de afaceri este dependentã de atragerea unei mase critice de utilizatori. În contextul dezvoltãrii actuale a României şi deschiderii cãtre economia europeanã şi cea globalã, mediul de afaceri va deveni un consumator major de servicii broadband. În acest sens, se urmãreşte crearea unui efect de antrenare reciprocã pe baza cãruia dezvoltarea mediului de afaceri sã conducã la creşterea cererii şi, implicit, la stimularea competiţiei şi a apariţiei serviciilor cu valoare adãugatã. În plus, dezvoltarea sectorului broadband va putea contribui la atractivitatea României ca destinaţie pentru investiţii strãine.
Comunicaţiile în bandã largã ca facilitator al dezvoltãrii TIC favorizeazã crearea de noi locuri de muncã şi creşterea PIB/locuitor, estimându-se cã între 40% şi 50% din creşterile de productivitate din ultimii 10 ani se datoreazã TIC.
În al doilea rând, comunicaţiile în bandã largã permit o revoluţionare a proceselor de afaceri. De exemplu, nu mai e nevoie ca facilitãţile de producţie sã fie aproape de cele de cercetare întrucât comunicarea se poate face la fel de bine şi virtual în cele mai multe cazuri. Comunicaţiile în bandã largã contribuie de asemenea la dezvoltarea e-business, cu avantaje majore prin reducere semnificativã a costurilor de tranzacţionare şi intensificare a vitezei interacţiunilor dintre firme.
Activitãţi cultural-recreative: Comunicaţiile electronice în bandã largã pot avea un impact semnificativ asupra activitãţilor culturale, precum şi a celor recreative, prin oferirea unei accesibilitãţi ridicate, schimbarea comportamentului de consum, precum şi prin oferirea accesului la un numãr mare de opţiuni. De asemenea, pe mãsura creşterii performanţelor comunicaţiilor în bandã largã, interactivitatea mediilor on-line creşte atrãgând utilizatorii.
Din punctul de vedere al principalelor zone de influenţã, beneficiile comunicaţiilor în bandã largã se regãsesc la nivelul administraţiei publice, companiilor private, comunitãţilor şi al cetãţeanului de rând.
Prin facilitarea accesului atât internaţional, cât şi naţional, dar şi prin posibilitatea diseminãrii rapide de conţinut, comunicaţiile în bandã largã pot constitui un vector pentru promovarea valorilor culturale şi diversitãţii în contextul României. Importanţa patrimoniului cultural românesc este recunoscutã inclusiv prin includerea unor obiective precum Delta Dunãrii, mãnãstirile pictate din Moldova, centrul istoric al municipiului Sighişoara, cetãţile dacice din munţii Orãştie, bisericile de lemn din Maramureş, cetãţile fortificate din Transilvania, Mãnãstirea Horezu în patrimoniul cultural mondial de cãtre UNESCO. Astfel, se pot dezvolta baze de date informatice (e-Turism, e-Cultura) care sã favorizeze dezvoltarea conţinutului digital de tip cultural, inclusiv în domeniul turismului prin introducerea informaţiilor necesare promovãrii atracţiilor naţionale, contribuind atât la creşterea valorilor româneşti, cât şi a numãrului de turişti.
Administraţia publicã: Administraţia publicã este furnizoare de informaţii publice, servicii precum colectarea taxelor, educaţie şi sãnãtate etc., toate de o importanţã majorã pentru cetãţeni. Tehnologiile şi comunicaţiile în bandã largã pot îmbunãtãţi eficienţa şi flexibilitatea administraţiei publice, pot contribui la creşterea disponibilitãţii şi accesului la servicii guvernamentale.
Dezvoltarea de cãtre administraţia publicã a acelor servicii electronice îndreptate cãtre necesitãţile cetãţeanului, pentru eficientizarea timpului acestuia, privind plata taxelor locale şi administrative, a transmiterii de cereri şi a primirii rãspunsului în format electronic şi a prezentãrii de informaţii utile în ceea ce priveşte obţinerea de avize şi autorizaţii (e-Guvernare şi e-Administraţie), precum şi eficientizarea serviciilor de sãnãtate publicã prin realizarea de baze de date la nivel naţional privind starea de sãnãtate a pacienţilor din spitale şi la nivelul cabinetelor medicale (e-Sãnãtate) şi a dezvoltãrii de servicii de tip telemedicinã ce duc la monitorizarea permanentã a stãrii de sãnãtate a bolnavilor de inimã, diabet şi alte afecţiuni, precum şi a persoanelor cu handicap.
Companiile private: Pentru companii, broadbandul reprezintã un facilitator al aplicaţiilor şi practicilor de tip eBusiness, creând noi oportunitãţi de afaceri şi ajutând companiile sã obţinã creşteri de productivitate bazate pe o îmbunãtãţire a accesului la informaţii şi a tranzacţiilor. Atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi comunicaţiile în bandã largã au rolul de a diminua importanţa localizãrii prin permiterea stabilirii unor sedii în localitãţi mici, rurale sau izolate, precum şi prin facilitarea teleworkingului.
Pentru companiile româneşti, dezvoltarea comerţului electronic poate aduce avantaje importante în sensul reducerii semnificative a costurilor de tranzacţionare şi intensificãrii vitezei de interacţionare cu partenerii de afaceri. În al doilea rând, comunicaţiile în bandã largã permit o revoluţionare a proceselor de afaceri, contribuind la creşterea competitivitãţii companiilor româneşti în zona Europei Centrale şi de Est (ECE), dar şi la nivel global, facilitând internaţionalizarea companiilor locale, descentralizarea funcţiilor întreprinderilor precum producţia, activitatea de marketing etc.
Comunitãţi: Pentru comunitãţile mici, rurale sau izolate, dezvoltarea comunicaţiilor în bandã largã poate favoriza integrarea economicã şi socialã prin facilitarea accesului la bunuri şi servicii noi, superioare, precum şi oportunitãţi de participare la economia digitalã sau la societatea informaţionalã.
Pentru consumatorul obişnuit, în afara facilitãţilor oferite de comunicaţiile în bandã largã deja menţionate, precum e-Education, teleworking etc., efectele benefice se concretizeazã şi în acces crescut la conţinut interactiv, interconectarea diferitelor echipamente, fie cã au sau nu funcţiunea de bazã de comunicare, sau personalizarea consumului.
II. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE
II.1. Privire de ansamblu asupra situaţiei existente pe piaţa serviciilor de comunicaţii în bandã largã
În ultimii doi ani la nivelul pieţei de comunicaţii electronice a fost înregistratã o evoluţie remarcabilã în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de internet. Dacã la jumãtatea anului 2006 se înregistra un numãr de 2,66 milioane conexiuni de acces la internet, la jumãtatea anului 2008 acest numãr se ridica la valoarea de 9,25 milioane, de aproximativ 3,5 ori mai multe conexiuni.
Aceastã creştere deosebitã se datoreazã unui cumul de factori economici şi sociali: dezvoltarea tehnologicã a dus la o micşorare semnificativã a costurilor de achiziţionare a computerelor personale iar informaţia disponibilã la nivelul reţelelor de internet, precum şi dezvoltarea continuã a serviciilor ce utilizeazã ca suport internetul au creat pentru tineri un trend şi chiar un mod de viaţã.
Toate acestea au fãcut ca pe o perioadã atât de scurtã sã se înregistreze aceastã creştere semnificativã a conexiunilor de acces la internet şi în special la cele în bandã largã.
Figura 2: Distribuţia localitãţilor în funcţie de numãrul de ISP şi de tipul localitãţii (rural/urban)
Punctele verzi reprezintã localitãţile care îndeplinesc urmãtoarele criterii:
Localitãţi rurale cu 0 ISP
Localitãţi urbane cu 0 ISP
Localitãţi rurale cu 1 ISP
Localitãţi urbane cu 1 ISP

------------
NOTÃ CTCE
Reprezentarea graficã a figurii nr. 2, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 525 din 30 iulie 2009, la pagina 6-7, a se vedea imaginea asociatã.

Datele statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România în prima jumãtate a anului 2008, raportate la Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii de cãtre furnizori, indicã un ritm anual de creştere susţinut a numãrului de conexiuni de acces la internet în bandã largã. Conform datelor raportate de cãtre furnizorii de internet, la nivelul lunii iunie 2008 în România se înregistrau aproximativ 2,27 milioane de conexiuni de acces la internet în bandã largã furnizate la puncte fixe, cu 760.000 mai multe decât în perioada similarã a anului 2007 (1,51 milioane) şi 1,42 milioane conexiuni de acces la internet în bandã largã furnizate la puncte mobile, cu 420.000 mai multe faţã de perioada similarã a anului 2007 (1 milion).

Tabelul 2: Dinamica numãrului total de conexiuni de acces la internet, în funcţie de modalitatea de conectare şi de viteza de acces, în perioada 30 iunie 2006-30 iunie 2008
Sursa: ANCOM


 ┌───────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
 │  Indicator            󧓦.06.2006󧓧.12.2006󧓦.06.2007󧓧.12.2007󧓦.06.2008│
 │                       │abs.(mil.)│abs.(mil.)│abs.(mil.)│abs.(mil.)│abs.(mil.)│
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiuni la puncte    │          │          │          │          │          │
 │fixe                   │          │          │          │          │          │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiuni de acces în  │          │          │          │          │          │
 │bandã largã la puncte  │          │          │          │          │          │
 │fixe (acces dial-up    │          │          │          │          │          │
 │ISDN, acces dedicat)   │    0,69  │   1,09   │    1,51  │    1,95  │    2,27  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiuni de acces în  │          │          │          │          │          │
 │bandã îngustã la puncte│          │          │          │          │          │
 │fixe (acces dial-up    │          │          │          │          │          │
 │PSTN, acces dedicat în │          │          │          │          │          │
 │bandã îngustã)         │    0,38  │   0,34   │    0,33  │    0,20  │    0,02  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiune activitate la│          │          │          │          │          │
 │puncte mobile          │          │          │          │          │          │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiuni de acces în  │          │          │          │          │          │
 │bandã largã la puncte  │          │          │          │          │          │
 │mobile - abonamente    │          │          │          │          │          │
 │pentru acces la        │          │          │          │          │          │
 │internet şi utilizatori│          │          │          │          │          │
 │telefonie mobilã pe    │          │          │          │          │          │
 │bazã de abonament cu   │          │          │          │          │          │
 │acces la internet prin │          │          │          │          │          │
 │EDGE, CDMA, EV-DO, 3G  │    0,50  │   0,68   │    0,82  │    1,06  │    1,10  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiuni de acces în  │          │          │          │          │          │
 │bandã îngustã la puncte│          │          │          │          │          │
 │mobile - abonamente    │          │          │          │          │          │
 │pentru acces la        │          │          │          │          │          │
 │internet şi utilizatori│          │          │          │          │          │
 │telefonie mobilã pe    │          │          │          │          │          │
 │bazã de abonament cu   │          │          │          │          │          │
 │acces la internet prin │          │          │          │          │          │
 │CSD, GPRS              │    0,97  │   1,19   │    1,91  │    2,40  │    2,55  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiuni de acces în  │          │          │          │          │          │
 │bandã largã la puncte  │          │          │          │          │          │
 │mobile - cartele       │          │          │          │          │          │
 │preplãtite pentru acces│          │          │          │          │          │
 │la internet prin EV-DO │          │          │          │          │          │
 │şi utilizatori         │          │          │          │          │          │
 │telefonie mobilã pe    │          │          │          │          │          │
 │bazã de cartele        │          │          │          │          │          │
 │preplãtite cu acces la │          │          │          │          │          │
 │internet prin EDGE, 3G │    0,06  │   0,20   │    0,18  │    0,31  │    0,32  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Conexiuni de acces în  │          │          │          │          │          │
 │bandã îngustã la puncte│          │          │          │          │          │
 │mobile - utilizatori   │          │          │          │          │          │
 │telefonie mobilã pe    │          │          │          │          │          │
 │bazã de cartele        │          │          │          │          │          │
 │preplãtite cu acces la │          │          │          │          │          │
 │internet prin GPRS     │    0,06  │   0,20   │    2,47  │    3,20  │    2,99  │
 └───────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

Tabelul 3: Dinamica numãrului de conexiuni de acces la internet în bandã largã furnizate la puncte fixe, în funcţie de suportul utilizat, în perioada 30 iunie 2006-30 iunie 2008
Sursa: ANCOM


 

 ┌────────────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
 │Indicator           󧓦.06.2006 󧓧.12.2006  󧓦.06.2007 󧓧.12.2007 │ 30.06.2008│
 │                    ├──────┬────┼──────┬─────┼──────┬────┼──────┬────┼──────┬────┤
 │                    │ abs. │evol│abs.  │evol.│abs.  │evol│abs.  │evol│abs.  │evol│
 │                    │(mil.)│(%) │(mil.)│(%)  │(mil.)│(%) │(mil.)│(%) │(mil.)│(%) │
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │Nr. total conexiuni │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │de acces la internet│      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │în  bandã largã la  │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │puncte fixe, din    │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │care:               │  0,69│ +82│  1,09│  +58│  1,51│ +39│  1,95│ +29│  2,27│ +16│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │- acces dial-up ISDN𗈔,0005│ -20𗈔,0002│  -57𗈔,0001│ -38𗈔,0001│ -35𗈔,0003│+191│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │- acces dedicat,    │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │din care            │  0,69│ +82│  1,09│  +58│  1,51│ +39│  1,95│ +29│  2,27│ +16│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │a) cablu coaxial    │  0,33│ +32│  0,39│  +20│  0,41│  +4│  0,44│  +7│  0,44│  +1│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │b) fibrã opticã     │  0,04│+159│  0,05│  +32│  0,07│ +27│  0,08│ +23│  0,09│  +8│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │c) radio, din care: │  0,01│ +46│  0,02│  +50│  0,03│ +88│  0,03│  +1│  0,03│  -4│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │c1) conexiuni radio │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │standard (de tip    │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │"FWA")              │ 0,007│ n/a│  0,01│  +31│  0,01│  +6│  0,01│  -3│  0,01│  +2│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │c2) conexiuni Wi-Fi │ 0,004│ n/a│  0,01│  +94│  0,02│+185│  0,02│  +2│  0,02│  -6│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │c3) conexiuni WiMax │  -   │  - │   -  │  -  │  -   │ -  │  0,00│  - │  0,00│ -  │
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │c4) alte tipuri de  │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │conexiuni radio     𗈔,0006│ n/a𗈔,0004│  -35𗈔,0004│ +12│ 0,001│ +38𗈔,0004│ -31│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │d) xDSL (fire meta- │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │lice torsadate, alte│      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │suporturi)          │  0,05│+516│  0,10│ +118│  0,18│ +79│  0,36│+108│  0,51│ +40│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │e) cablu UTP/FTP,   │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │satelit, alte       │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │mijloace, din care: │  0,26│+170│  0,53│ +101│  0,83│ +57│  1,03│ +24│  1,19│ +16│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │e1) cablu UTP/FTP   │  0,26│ n/a│  0,52│ +100│  0,83│ +58│  1,03│ +25│  1,19│ +16│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │e2) satelit         𗈔,0001│ n/a𗈔,0001│ +159𗈔,0002│ +65𗈔,0002│ -14│ 0,001│+155│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │e3) alte mijloace   │ 0,001│ n/a│ 0,002│ +212│ 0,003│ +27│ 0,001│ -75│ 0,000│ -36│
 └────────────────────┴──────┴────┴──────┴─────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┘

Se remarcã faptul cã în perioada 30 iunie 2007-30 iunie 2008 numãrul de conexiuni în bandã largã prin xDSL a crescut cu 190%, în timp ce numãrul de conexiuni în bandã largã contractate de utilizatorii casnici a crescut cu 53%. Ponderea cea mai mare în numãrul total de conexiuni de acces dedicat la internet în bandã largã la puncte fixe o deţin în continuare conexiunile prin cablu UTP/FTP (52,5%), urmate de conexiunile xDSL (22,5%) şi de conexiunile prin cablu coaxial (19,6%).

Figura 3: Structura numãrului total de conexiuni de acces dedicat la internet, în funcţie de suportul utilizat, la 30 iunie 2008
Sursa: ANCOM

------------
NOTÃ CTCE
Reprezentarea graficã a figurii nr. 3, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 525 din 30 iulie 2009, la pagina 8, a se vedea imaginea asociatã.

Datele publicate de Comisia Europeanã aratã cã, în ciuda diminuãrii perspectivelor de creştere economicã în general, dezvoltarea internetului broadband a continuat în ultimul an la nivelul UE cu o creştere de 19,23% în perioada iulie 2007-iulie 2008. La 1 iulie 2008, în UE existau peste 107 milioane de linii broadband fixe, dintre care 17 milioane au fost adãugate începând cu iulie 2007. Cea mai mare ratã de creştere s-a înregistrat în Malta (6,7 linii la 100 de locuitori), urmatã de Germania (5,1 la 100 de locuitori) şi de Cipru (4,9 la 100 de locuitori), iar cea mai micã în Finlanda (1,9 la 100 de locuitori) şi Portugalia (1,0 la 100 de locuitori). Danemarca, Ţãrile de Jos, Suedia, Finlanda, Regatul Unit, Luxemburg, Belgia, Franţa şi Germania au atins o ratã de penetrare de 25%, conform statisticilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã OCDE din iunie 2008.
În România, rata de penetrare a serviciilor de comunicaţii în bandã largã continuã sã creascã în 2008, însã este în continuare una dintre cele mai scãzute din UE - 10,52% la nivelul populaţiei şi 27,04% la nivel de gospodãrie. Mai multe motive au condus la aceastã situaţie, şi anume: liberalizarea târzie a pieţei (2003), lansarea târzie a DSL (la sfârşitul anului 2005), utilizarea redusã a computerelor personale (doar 35% din gospodãrii au acces la PC), o arie de acoperire redusã a serviciilor de comunicaţii electronice în bandã largã (30% din populaţie locuieşte în oraşe fãrã acoperire a serviciilor de comunicaţii în bandã largã) şi venituri reduse, în special, în zonele rurale*1).

____________
*1) Raportul de ţarã al Comisiei Europene.

Tabelul 4: Evoluţia ratei de penetrare a conexiunilor de acces dedicat la internet în bandã largã în perioada 31 decembrie 2003-30 iunie 2008
Sursã: ANCOM


 

 ┌───────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
 │                       󧓧.12.2003󧓧.12.2004󧓧.12.2005󧓧.12.2006󧓧.12.2007󧓦.06.2008│
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Nr. total conexiuni de │          │          │          │          │          │          │
 │acces dedicat la       │          │          │          │          │          │          │
 │internet în bandã largã│          │          │          │          │          │          │
 │(mil.)                 │   0,01   │   0,10   │   0,38   │    1,09  │   1,95   │    2,27  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Rata de penetrare la   │          │          │          │          │          │          │
 � de locuitori* (%)  │   0,06   │   0,49   │   1,75   │    5,04  │   9,05   │   10,52  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Nr. conexiuni de acces │          │          │          │          │          │          │
 │dedicat la internet în │          │          │          │          │          │          │
 │bandã largã furnizate  │          │          │          │          │          │          │
 │clienţilor persoane    │          │          │          │          │          │          │
 │fizice (mil.)          │  0,003   │   0,08   │   0,32   │    0,91  │   1,69   │    1,98  │
 ├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
 │Rata de penetrare la   │          │          │          │          │          │          │
 � de gospodãrii** (%)│   0,04   │   1,05   │   4,34   │   12,49  │  23,02   │   27,04  │
 └───────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

__________
* Rata de penetrare a conexiunilor de acces dedicat la internet în bandã largã la 100 de locuitori = nr. conexiuni de acces dedicat la internet în bandã largã/populaţia României x 100; populaţia = 21.680.974 pentru 2003-2004, 21.673.328 la 30 iunie 2005, 21.623.849 la 31 decembrie 2005, 21.610.200 la 30 iunie 2006, 21.584.365 la 31 decembrie 2006, 21.565.112 la 30 iunie 2007, 21.537.563 la 31 decembrie 2007, respectiv 21.528.627 la 30 iunie 2008 (Sursa: INS).
** Rata de penetrare a conexiunilor de acces dedicat la internet în bandã largã la 100 de gospodãrii = nr. conexiuni de acces dedicat la internet în bandã largã/nr. de gospodãrii din România x 100; nr. de gospodãrii = 7.320.202 (sursa: INS, Recensãmântul populaţiei şi al locuinţelor, 18-27 martie 2002).

Figura 4: Evoluţia ratei de penetrare a conexiunilor de acces dedicat la internet în bandã largã în perioada 31 decembrie 2003-30 iunie 2008
Sursã: ANCOM

------------
NOTÃ CTCE
Reprezentarea graficã a figurii nr. 4, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 525 din 30 iulie 2009, la pagina 9, a se vedea imaginea asociatã.

Din numãrul total al conexiunilor de acces dedicat la internet procentul semnificativ îl deţin cele realizate pentru persoane fizice, aproximativ 87%, restul, dar nu de neglijat, îl reprezintã conexiunile realizate la nivelul persoanelor juridice.

Tabelul 5: Structura numãrului total de conexiuni de acces dedicat la internet, în funcţie de categoria de clienţi. Evoluţie în perioada 30.06.2006-30.06.2008
Sursã: ANCOM


 

 ┌────────────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
 │Indicator (mil.)    󧓦.06.2006 󧓧.12.2006  󧓦.06.2007 󧓧.12.2007 │ 30.06.2008│
 │                    ├──────┬────┼──────┬─────┼──────┬────┼──────┬────┼──────┬────┤
 │                    │< 128 │�│<128  │� │<128  │�│<128  │�│<128  │�│
 │                    │kbps  │kbps│kbps  │kbps │kbps  │kbps│kbps  │kbps│kbps  │kbps│                                                                                                                                                                     ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │Nr. total conexiuni │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │acces dedicat la    │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │internet, din care: │  0,12𗈔,69│  0,12│ 1,09│  0,01𗈕,51│ 0,003𗈕,95│ 0,001𗈖,27│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │a) abonaţi persoane │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │fizice              │  0,11𗈔,56│  0,11│ 0,91│  0,01𗈕,30│ 0,002𗈕,69𗈔,0007𗈕,98│
 ├────────────────────┼──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
 │b) abonaţi persoane │      │    │      │     │      │    │      │    │      │    │
 │juridice            │  0,01𗈔,12│  0,01│ 0,17│ 0,002𗈔,22│ 0,001𗈔,26𗈔,0004𗈔,29│
 └────────────────────┴──────┴────┴──────┴─────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┘

În ceea ce priveşte piaţa conexiunilor dedicate de acces la internet la nivelul companiilor şi instituţiilor, ea este dominatã de conexiunile prin cablu TV şi fibrã opticã. Astfel 37% din numãrul total de conexiuni dedicate de acces existente în companiile şi instituţiile selectate sunt conexiuni pe suport fibrã opticã, în timp ce 33% sunt pe suport cablu TV. Urmeazã conexiunile dedicate de tip xDSL (14%) şi cele prin cablu UTP/FTP (10%).

Figura 5: Conexiuni dedicate de acces la internet în funcţie de tipul de infrastructurã, existente în companii şi instituţii
Sursã: ANCOM

------------
NOTÃ CTCE
Reprezentarea graficã a figurii nr. 5, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 525 din 30 iulie 2009, la pagina 10, a se vedea imaginea asociatã.

Referitor la tipurile de abonamente utilizate, majoritatea companiilor şi instituţiilor (86%) în care existã conexiune dedicatã de acces la internet cu abonament lunar cu trafic nelimitat, în timp ce în 7% din companii şi instituţii se utilizeazã abonamente lunare cu trafic limitat şi plata traficului suplimentar.
Conform datelor furnizate de ANCOM pentru urmãtoarea perioadã existã intenţia la nivelul companiilor şi instituţiilor de a achiziţiona o conexiune în bandã largã la o vitezã de transfer mai mare, aceastã intenţie situându-se la nivelul companiilor mici la o valoare de 16-17% şi la o valoare mai micã de 9% în rândul companiilor mari, cu peste 50 de angajaţi. Totodatã, 57% dintre aceste companii vor opta pentru achiziţionarea unei conexiuni de acces dedicat, în care cea mai mare pondere o au conexiunile prin fibrã opticã urmate de cele prin cablu TV.
II.2. Analiza SWOT
Puncte forte:
- dinamica acceleratã a numãrului de conexiuni broadband;
- penetrarea în ascensiune puternicã a telefoniei mobile (123% acoperire);
- rata ridicatã a penetrãrii reţelelor CaTV (75% acoperire);
- nivel în creştere al competiţiei pe segmente majore;
- paleta de soluţii tehnologice disponibile este în creştere;
- reţelele interurbane de transport de date sunt bine dezvoltate;
- costul de achiziţie al terminalelor (PC-uri, laptopuri, telefoane mobile smartphone etc.) este relativ scãzut în comparaţie cu anii anteriori.
Puncte slabe:
- ratele de penetrare şi de utilizare ale internetului sunt scãzute în raport cu media la nivel european;
- diferenţele majore între ratele de penetrare ale reţelelor broadband în mediul urban şi cele din mediul rural;
- probleme de acces pe bucla localã (implementarea accesului necondiţionat pe bucla localã, procesul de sistematizare a reţelelor locale pozate aerian);
- disponibilitatea redusã a conţinutului informaţional local şi a aplicaţiilor publice relevante;
- rata de penetrare considerabil mai micã şi gradul mult mai redus de dezvoltare a reţelei fixe ale fostului monopolist în comparaţie cu alte state membre ale Uniunii Europene;
- volumul investiţiilor poate înregistra o scãdere pe fondul crizei economice actuale;
- lipsa unei abordãri comune la nivel guvernamental în implementarea proiectelor, fapt de naturã a conduce la suprapuneri şi risipiri ale resurselor publice.
Oportunitãţi:
- avantajul dezvoltãrii târzii: perioada dominaţiei conexiunilor în bandã îngustã poate fi diminuatã semnificativ;
- posibilitãţile de valorificare a cererii potenţiale ridicate - agregarea cererii publice, apariţia de noi clienţi corporativi;
- caracteristicile pozitive ale consumatorilor - deschiderea cãtre servicii inovative, alfabetizare digitalã ridicatã a tinerilor;
- creşterea penetrãrii conexiunilor în bandã largã la nivelul populaţiei, al sectorului public şi privat încurajeazã dezvoltarea de conţinut.
Ameninţãri:
- lipsa de aplicaţii şi conţinut local, dar şi nivelul insuficient de alfabetizare digitalã şi cunoaşterea beneficiilor;
- procentul ridicat al populaţiei aflate în mediul rural limiteazã dezvoltarea accesului datoritã rentabilitãţii limitate/negative;
- adâncirea decalajului digital, prin concentrarea ofertei pe zonele urbane cu densitãţi ridicate ale populaţiei;
- amplificarea diferenţelor faţã de statele UE, în lipsa implementãrii unor politici/reglementãri adecvate.
Analiza caracteristicilor pieţei serviciilor broadband indicã faptul cã, deşi existã o serie de avantaje şi oportunitãţi pentru dezvoltarea acestor servicii, în lipsa unor mãsuri de intervenţie adaptate la problemele existente în România, existã riscuri semnificative de adâncire a decalajului digital şi de amplificare a diferenţelor înregistrate între regiuni, respectiv între mediul rural şi cel urban. De asemenea, se impun mãsuri adecvate avându-se în vedere faptul cã s-a constatat cã nu existã suportul tehnic necesar pentru stimularea dezvoltãrii regionale prin încurajarea competiţiei şi creşterea gradului de accesibilitate al serviciilor de comunicaţii.
III. PRINCIPII GENERALE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE
III.1. Principii generale
Principiile de acţiune care au stat la baza elaborãrii prezentei strategii au avut în vedere modelele europene utilizate în cadrul strategiilor de broadband dezvoltate de statele membre ale UE, ca rãspuns la iniţiativa eEurope, însã au ţinut cont şi de specificul pieţei din România.
Planul strategic guvernamental îşi propune accelerarea ritmului de dezvoltare a serviciilor de comunicaţii în bandã largã, identificate drept unul dintre cei mai importanţi facilitatori ai modernizãrii societãţii şi creşterii gradului de competitivitate a economiei, prin încurajarea acelor activitãţi care sã ducã la diminuarea acelor zone identificate drept zone dezavantajate din punctul de vedere al accesului. Cu alte cuvinte, strategia propune un set de recomandãri care vizeazã îmbunãtãţirea situaţiei anumitor activitãţi care au influenţã asupra dezvoltãrii serviciilor de comunicaţii în bandã largã, activitãţi care în lipsa unei intervenţii din partea statului ar fi cunoscut un ritm de dezvoltare mult mai redus.
Prin crearea de infrastructurã şi oferirea accesului în bandã largã în condiţii de concurenţã a fost avutã în vedere înlãturarea anumitor bariere de acces la serviciile broadband. Unul dintre principiile care a stat la baza acestei abordãri este garantarea accesului liber la o gamã cât mai largã de servicii cu o mare disponibilitate geograficã şi socialã. Aceasta presupune în principal existenţa unei pieţe libere, garantatã prin respectarea principiului nediscriminãrii în ceea ce priveşte tratamentul aplicat furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice şi încurajarea unei pieţe concurenţiale în ceea ce priveşte diversitatea ofertei, tarifele şi calitatea serviciilor. Ca atare, strategia naţionalã de comunicaţii în bandã largã recunoaşte importanţa mecanismelor de piaţã în dezvoltarea serviciilor broadband.
La baza stabilirii unei pieţe libere şi concurenţiale se regãseşte şi principiul fundamental al neutralitãţii tehnologice, care asigurã existenţa unei diversitãţi de soluţii şi tehnologii capabile sã satisfacã nevoile specifice de comunicaţii ale grupurilor diferite de utilizatori şi oferã posibilitatea de alegere a celei mai eficiente metode de comunicaţii într-o situaţie datã. Tocmai pentru a putea respecta acest principiu, formula de intervenţie din partea statului va fi mai curând una indirectã (prin reglementãri şi stimuli) şi selectivã (acţiuni concentrate şi prioritizate).
Aceastã multitudine de resurse comunicaţionale este cu atât mai valoroasã având în vedere rapiditatea cu care se schimbã şi evolueazã societatea şi implicit şi nevoile acesteia de comunicare şi informare. De asemenea, date fiind perioadele relativ îndelungate de timp pentru a dezvolta şi implementa soluţii tehnice viabile, este necesarã încurajarea diversitãţii tehnologice pentru a permite ca înainte ca o anumitã nevoie de comunicare sã devinã stringentã sã existe deja mai multe soluţii capabile sã o adreseze.
Pentru a se asigura o alocare optimã a resurselor disponibile şi o distorsiune minimã a mecanismelor pieţei este necesarã respectarea principiului proporţionalitãţii. Cu alte cuvinte, intensitatea acţiunilor întreprinse trebuie sã corespundã profunzimii problemei identificate, iar selectarea instrumentelor de acţiune trebuie fãcutã pe baza celui mai redus efort necesar dintre toate alternativele disponibile care pot îndeplini în mod eficient obiectivul vizat.
În vederea absorbţiei cu maximã eficienţã a fondurilor guvernamentale disponibile pentru implementarea programului broadband de dezvoltare a serviciilor de comunicaţii în bandã largã, soluţiile adoptate trebuie sã asigure respectarea principiului utilizãrii eficiente a resurselor în sensul evitãrii suprapunerii acestora. Se remarcã astfel necesitatea coordonãrii comune a tuturor proiectelor guvernamentale în domeniul comunicaţiilor broadband de cãtre o singurã autoritate, capabilã sã gestioneze toate iniţiativele întreprinse în cadrul programului şi sã asigure evitarea suprapunerii activitãţilor şi resurselor.
Setul de opţiuni strategice identificate vor urmãri stabilirea unui echilibru între necesitatea oferirii unor stimulente pentru dezvoltarea infrastructurii în zonele dezavantajate şi principiul minimei intervenţii din partea autoritãţilor. În acest fel, vor fi încurajate investiţiile private, promovarea concurenţei şi reducerea preţurilor ca urmare a dezvoltãrii nivelului competitiv în domeniul comunicaţiilor broadband.
Un alt principiu important îl reprezintã asigurarea dezvoltãrii atât a infrastructurii, cât şi a serviciilor pentru a genera aşanumitul "cerc virtuos" - crearea de reţele, urmatã de stimularea cererii de servicii prin dezvoltarea de conţinut nou, conducând la o cerere nouã de comunicaţii în bandã largã, care va justifica investiţii în infrastructurã, iar ciclul se reia.
De asemenea, se vor avea în vedere respectarea dreptului universal la accesul la mijloace electronice de comunicaţii şi promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu dizabilitãţi sau nevoi speciale pentru a obţine un maxim de beneficii de pe urma serviciilor broadband în sensul includerii sociale a acestora şi al egalitãţii şanselor. Urmând acelaşi principiu al egalitãţii şanselor se va urmãri în acelaşi timp respectarea şi promovarea diversitãţii culturale şi lingvistice.
Nu în ultimul rând, este preferabil ca soluţiile propuse sã permitã încurajarea realã a participanţilor de a contribui la implementarea strategiei de broadband, în sensul cã avantajele de care pot beneficia aceşti participanţi sã fie mai mari sau cel puţin egale cu costurile asociate participãrii, respectându-se principiul profitabilitãţii activitãţilor comerciale.
III. 2. Obiective
Pentru a se asigura succesul strategiei de comunicaţii în bandã largã au fost identificate şi formulate o serie de obiective clare şi cuprinzãtoare, pentru a orienta eficient activitãţile şi resursele proiectului. Obiectivele au fost grupate în jurul a 3 piloni fundamentali care pot fi implementaţi printr-un mix de metode de intervenţie. Astfel, pilonii principali în jurul cãrora a fost dezvoltatã strategia se referã în mod special la asigurarea accesului la servicii broadband, furnizarea de conţinut relevant şi asigurarea precondiţiilor necesare de informare, educare şi securitate.
Pornindu-se de la pilonii fundamentali ai strategiei a fost dezvoltat un set de indicatori însoţiţi de valori-ţintã aferente, în vederea evaluãrii impactului asupra principalelor categorii de beneficiari vizate. Aceste ţinte concrete reprezintã praguri de referinţã care vor fi utilizate în monitorizarea progresului înregistrat, fiind specifice şi mãsurabile pentru a permite o dozare corectã a efortului, precum şi recalibrarea periodicã a resurselor investite.
Tabelul 6: Tipuri de indicatori utilizaţi pentru fiecare pilon strategic şi categorie principalã de beneficiari


 ┌────────────┬────────────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
 │ Pilonii    │                        │                   │  Administraţie     │
 │strategiei  │     Indivizi           │ Companii          │     publicã        │
 ├────────────┼────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
 │Asigurarea  │- rata de penetrare a   │- rata de penetrare│- % calculatoarele  │
 │accesului la│calculatoarelor în      │a calculatoarelor  │administraţiei      │
 │broadband   │rândul populaţiei       │în rândul          │publice cu acces la │
 │            │- rata de penetrare a   │companiilor        │conexiune în bandã  │
 │            │conexiunilor în bandã   │- rata de penetrare│largã               │
 │            │largã în rândul         │a conexiunilor în  │- rata de penetrare │
 │            │populaţiei              │bandã largã în     │a clãdirilor        │
 │            │                        │rândul companiilor │publice cu conexiune│
 │            │                        │                   │în bandã largã      │
 ├────────────┼────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
 │Furnizarea  │- procent din populaţie │- % companiilor cu │-numãrul de servicii│
 │de conţinut │care utilizeazã servicii│site web propriu   │e-Administraţie     │
 │relevant    │on-line                 │- % companii care  │disponibile pe      │
 │            │- numãrul de utilizatori│utilizeazã         │fiecare domeniu     │
 │            │ai serviciilor          │aplicaţii de tip   │relevant de         │
 │            │e-learning              │e-Business         │activitate          │
 │            │                        │                   │- solicitãri sau    │
 │            │                        │                   │formulare procesate │
 │            │                        │                   │on-line             │
 ├────────────┼────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
 │Asigurarea  │- gradul de alfabetizare│- % angajaţi cu    │- gradul de alfabe- │
 │(pre-)      │digitalã a populaţiei   │experienţã în      │tizare digitalã a   │
 │condiţiilor:│                        │utilizarea         │administraţiei      │
 │informare,  │                        │calculatoarelor şi │publice             │
 │educare,    │                        │internetului       │                    │
 │securitate  │                        │                   │                    │
 └────────────┴────────────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘

Strategia îşi propune sã contribuie la: dezvoltarea regionalã, stimularea competitivitãţii în zonele dezavantajate din punctul de vedere al accesului, reducerea dezechilibrelor între regiuni, reducerea decalajului digital între zonele urbane şi cele rurale.
Pe baza obiectivelor formulate anterior elaborãrii strategiei pe baza unei analize preliminare (dezvoltarea echilibratã a infrastructurii, creşterea disponibilitãţii şi a gradului de utilizare a serviciilor, încurajarea dezvoltãrii conţinutului informaţional sau asigurarea unui cadru adecvat care sã permitã îmbunãtãţirea mediului concurenţial şi investiţional) şi în urma analizei diagnostic a pieţei de comunicaţii în bandã largã au fost identificate 10 obiective strategice: 4 obiective generale şi obiective specifice, a cãror prioritizare va fi realizatã în funcţie de importanţa strategicã, aria de intervenţie şi resursele financiare disponibile, de cãtre grupul de lucru pentru implementarea strategiei naţionale de dezvoltare a comunicaţiilor în bandã largã, constituit conform mãsurilor stabilite la pct. IV.1 din prezenta strategie.
Obiectivele generale ale strategiei sunt:
● creşterea ratei de penetrare, la nivelul gospodãriilor, a conexiunilor în bandã largã pânã la 40% în 2010 şi de 80% în 2015;
● creşterea gradului de acces la serviciile de comunicaţii electronice de bandã largã, la nivelul populaţiei, de 100% pânã în 2015;
● conectarea şi creşterea gradului de utilizare a serviciilor în bandã largã la nivelul IMM-urilor;
● creşterea ratei de penetrare a serviciilor de comunicaţii electronice de bandã largã pentru zonele dezavantajate din punctul de vedere al accesului;
● creşterea ofertei de servicii on-line pentru sectorul guvernamental şi cel de afaceri.
Obiectivele specifice se referã atât la stimularea cererii, cât şi a ofertei de servicii de comunicaţii electronice de bandã largã în sectorul public şi privat:
● conectarea instituţiilor publice (agregarea cererii publice);
● creşterea utilizãrii în domeniul public;
● susţinerea IMM-urilor în pregãtirea, configurarea şi implementarea proiectelor de infrastructurã şi servicii;
● sporirea accesibilitãţii serviciilor;
● dezvoltarea de conţinut şi aplicaţii;
● educarea consumatorilor şi incluziunea grupurilor de utilizatori defavorizaţi.
III. 3. Indicatori de monitorizare
Implementarea mãsurilor corespunzãtoare fiecãrui obiectiv va fi monitorizatã prin intermediul unor indicatori specifici.
În definirea indicatorilor s-a ţinut cont de urmãtoarele principii:
● indicatorii-cheie trebuie sã permitã monitorizarea progresului realizat în demersul de atingere a obiectivelor fundamentale ale strategiei naţionale de comunicaţii în bandã largã;
● indicatorii-cheie trebuie sã ofere o imagine de ansamblu clarã asupra dezvoltãrii sectorului şi indicaţii în ceea ce priveşte acţiunile necesare pentru accelerarea progresului, dacã este cazul;
● indicatorii-cheie trebuie sã fie clar definiţi şi mãsurabili/ cuantificabili pentru ca ulterior sã poatã constitui un instrument de monitorizare/management al performanţei dezvoltãrii sectorului de comunicaţii în bandã largã;
● indicatorii trebuie sã fie transparenţi, suficient de uşor de explicat şi de înţeles, inclusiv în cazul unor indicatori compoziţi.

Tabelul 7: Indicatorii* de monitorizare şi valorile-ţintã aferente
________
* Indicatorii vor fi colectaţi pe 3 paliere distincte: urban, suburban şi rural.


 ┌──────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┬───────┐
 │                                                      │      │  Ţinta │Ţinta  │
 │                    Indicator                         │      │ propusã│propusã│
 │                                                      ├──────┼────────┼───────┤
 │                                                      │ 2007 │  2010  │ 2015  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Rata de penetrare a conexiunilor în bandã largã cu    │      │        │       │
 │acces dedicat la nivelul gospodãriilor                │ 23.02│   40   │  80   │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Rata de acces al serviciilor în bandã largã la nivelul│ 10,5 │   40   │ 100   │
 │populaţiei                                            │(2008)│        │       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Procentul persoanelor care utilizeazã internetul      │      │        │       │
 │pentru interacţiunea cu autoritãţile publice          │  2.6 │   10   │  50   │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Procentul de utilizare a serviciilor de tip           │      │        │       │
 │e-government de cãtre persoanele fizice (cererea) în  │      │        │       │
 │total                                                 │   5  │   20   │  50   │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Rata operaţiunilor comerciale on-line (e-commerce)    │  1.2 │    5   │  40   │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Rata calculatoarelor disponibile la nivelul           󧓢    │   50   │  90   │
 │gospodãriilor                                         │(anul │        │       │
 │                                                      �) │        │       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Procentul persoanelor care au utilizat internetul în  𗈖.3   │   10   │  40   │
 │scop educaţional şi de formare                        │(anul │        │       │
 │                                                      �) │        │       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┼───────┤
 │Rata de penetrare a conexiunilor în bandã largã în    │      │        │       │
 │rândul companiilor                                    │  59  │   70   │  90   │
 └──────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┴───────┘

De asemenea, în vederea evaluãrii dinamicii investiţiilor în proiectele de infrastructurã de tip broadband se vor monitoriza numãrul de proiecte şi sursa de finanţare aferentã în funcţie de arealul geografic.
Valorile-ţintã ale indicatorilor propuşi spre utilizare au fost stabilite împreunã cu deţinãtorii de interese din piaţã. Aceştia se vor implica activ şi în procesul de validare şi ajustare a prioritizãrii iniţiativelor pentru implementarea strategiei de comunicaţii în bandã largã în cadrul consultãrilor cu grupul de lucru pentru implementarea strategiei naţionale de dezvoltare a comunicaţiilor în bandã largã.
Un accent special se va pune pe extinderea zonei de acoperire a comunicaţiilor de bandã largã la zonele dezavantajate. O primã indicaţie a succesului înregistrat în aceastã direcţie o vor constitui numãrul de proiecte derulate în zonele dezavantajate şi, implicit, numãrul de comunitãţi conectate din zonele dezavantajate care beneficiazã de servicii de comunicaţii de bandã largã în urma implementãrii strategiei. Desigur, pentru a deţine o perspectivã de ansamblu asupra gradului global de conectivitate înregistrat în aceste zone la nivel naţional, aceşti indicatori vor fi raportaţi la numãrul total de comunitãţi identificate a fi dezavantajate, în vederea unei estimãri corecte a eforturilor necesare a fi depuse în continuare pentru atingerea obiectivelor propuse.
IV. CADRUL LEGAL ŞI INSTITUŢIONAL ÎN DOMENIU
Instituţiile cu atribuţii ce privesc reglementarea activitãţii de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice şi implementarea politicilor Guvernului României în domeniu sunt urmãtoarele:
IV.1. Consiliul pentru promovarea societãţii informaţionale în România
Pentru crearea premiselor durabile ale implementãrii societãţii informaţionale în România, în scopul elaborãrii, integrãrii, corelãrii şi monitorizãrii politicii în domeniul serviciilor societãţii informaţionale a Guvernului, s-a constituit prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 13/2009 Consiliul interministerial "Consiliul pentru promovarea societãţii informaţionale în România."
Consiliul este condus de primul-ministru şi are ca membri 13 miniştri, printre atribuţiile acestei entitãţi numãrându-se: stabilirea direcţiilor strategice pentru trecerea la societatea informaţionalã în România; aprobarea proiectelor directoare şi a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicaţiilor, tehnologiei informaţiei şi societãţii informaţionale, ale instituţiilor publice; aprobarea şi coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicaţiilor, tehnologiei informaţiei şi societãţii informaţionale, ale instituţiilor publice, companiilor/societãţilor naţionale sau societãţilor comerciale la care statul este acţionar unic ori majoritar; aprobarea strategiilor şi proiectelor directoare de informatizare a ministerelor; stabilirea cãilor principale de modernizare a administraţiei centrale folosindu-se metodele şi instrumentele tehnologiei informaţiei etc.
IV. 2. Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale
Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale realizeazã politicile şi strategiile în domeniul comunicaţiilor, serviciilor poştale, tehnologiei informaţiei şi al serviciilor societãţii informaţionale şi ale societãţii bazate pe cunoaştere.
Cadrul general de organizare şi funcţionare a Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale a fost stabilit prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Principalele atribuţii ale MCSI sunt:
- definirea politicii şi strategiei sectoriale în domeniul comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, tehnologiei informaţiei şi al serviciilor societãţii informaţionale şi ale societãţii bazate pe cunoaştere;
- elaborarea obiectivelor strategice şi tactice ale acestor sectoare şi a planului de acţiuni pentru implementarea acestor obiective;
- exercitarea calitãţii de unicã autoritate publicã în organizarea şi coordonarea la nivel naţional a implementãrii programelor şi proiectelor de guvernare electronicã şi administraţie electronicã;
- implementarea politicilor europene în domeniul comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, tehnologiei informaţiei şi al serviciilor societãţii informaţionale şi ale societãţii bazate pe cunoaştere, prin elaborarea cadrului normativ aferent fiecãrui sector;
- protecţia drepturilor şi intereselor utilizatorilor, inclusiv prin luarea tuturor mãsurilor necesare pentru ca utilizatorii sã obţinã un maxim de beneficii în condiţiile unei pieţe concurenţiale, în ceea ce priveşte diversitatea ofertei, tarifele şi calitatea serviciilor;
- iniţierea, conducerea, finanţarea, monitorizarea şi/sau implementarea de programe şi proiecte proprii ori comunitare în domeniul comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, tehnologiei informaţiei şi al serviciilor societãţii informaţionale şi ale societãţii bazate pe cunoaştere, atribuirea conducerii programelor şi proiectelor, în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
IV. 3. Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii funcţioneazã sub control parlamentar, având rolul de a pune în aplicare politicile naţionale în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale şi al serviciilor poştale, inclusiv prin reglementarea pieţei şi reglementarea tehnicã în aceste domenii. Conducerea autoritãţii de reglementare în comunicaţii este asiguratã de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi, numiţi de cãtre Preşedintele României, la propunerea Guvernului.
Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii administreazã şi gestioneazã resursele limitate din domeniul comunicaţiilor electronice, fiind însãrcinatã cu promovarea concurenţei în sectorul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale.
IV. 4. Agenţia pentru Serviciile Societãţii Informaţionale (ASSI) a fost înfiinţatã în baza <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor mãsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 99/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având atribuţii în domeniul operãrii la nivel naţional a sistemelor informatice ale administraţiei publice centrale. ASSI este o instituţie publicã cu personalitate juridicã, aflatã în subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale, şi are drept principalã atribuţie implementarea şi operarea la nivel naţional a sistemelor informatice care furnizeazã servicii destinate guvernãrii electronice.
Cadrul general de organizare şi funcţionare a ASSI a fost stabilit prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 73/2007 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 125/2008 , cu modificãrile ulterioare.
Principalele atribuţii ale ASSI sunt urmãtoarele:
- dezvoltã şi opereazã Sistemul e-Guvernare, Sistemul electronic de achiziţii publice şi Sistemul informatic pentru atribuirea electronicã a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de marfã şi pentru atribuirea electronicã a traseelor naţionale din programele de transport prin serviciile regulate judeţene, interjudeţene limitrofe şi interjudeţene;
- reglementeazã activitãţile specifice furnizãrii serviciilor de guvernare prin mijloace electronice;
- implementeazã, coordoneazã şi opereazã la nivel naţional sisteme informatice şi de comunicaţii, în scopul furnizãrii serviciilor destinate guvernãrii prin mijloace electronice;
- asigurã interoperabilitatea aplicaţiilor de guvernare prin mijloace electronice.
Actele normative din domeniul comunicaţiilor electronice sunt urmãtoarele:
● <>Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociatã, precum şi interconectarea acestora, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 527/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care implementeazã la nivel naţional Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociatã, precum şi interconectarea acestora;
● <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 591/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care implementeazã la nivel naţional Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice şi Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice;
● <>Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, republicatã, implementeazã la nivel naţional Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii;
● <>Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care implementeazã la nivel naţional Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialitãţii în sectorul comunicaţiilor publice;
● <>Hotãrârea Guvernului nr. 88/2003 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocã a conformitãţii acestora, republicatã, care implementeazã la nivel naţional Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutualã a conformitãţii acestora şi Directiva 88/301/CEE a Comisiei din 16 mai 1988 privind concurenţa pe pieţele echipamentelor de terminale de telecomunicaţii;
● <>Hotãrârea Guvernului nr. 982/2007 privind compatibilitatea electromagneticã, care implementeazã la nivel naţional Directiva 2004/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la compatibilitatea electromagneticã şi de abrogare a Directivei 89/336/CEE a Consiliului;
● <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind mãsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementãrilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societãţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeanã, care implementeazã la nivel naţional Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementãrilor tehnice şi al normelor privind serviciile societãţii informaţionale, modificatã prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998.
V. PLANUL DE ACŢIUNE
V.1. Implicaţii organizaţionale ale strategiei
Planul strategic recunoaşte iniţiativele cu impact asupra dezvoltãrii serviciilor broadband întreprinse pânã în prezent, subliniind importanţa continuãrii eforturilor în direcţia vizatã, precum şi necesitatea coordonãrii/subsumãrii acestor eforturi obiectivelor generale ale strategiei.
În procesul de analizã a pieţei şi de elaborare a recomandãrilor s-a constatat existenţa unei serii de iniţiative întreprinse de diverse instituţii ale statului, care influenţeazã direct sau indirect evoluţia serviciilor de comunicaţii în bandã largã. Aceste acţiuni contribuie la satisfacerea precondiţiilor pentru o adopţie la scarã largã a conexiunilor broadband la internet, fie în ceea ce priveşte accesul, fie pe partea conţinutului digital.
Gestionarea lor de cãtre entitãţi diverse conduce însã la duplicarea eforturilor în multe situaţii, lãsând neexploatate potenţialele sinergii, precum şi la implementarea unor soluţii nearmonizate din punct de vedere tehnologic. În plus, nu existã o privire de ansamblu asupra tuturor acestor iniţiative, rezultatul fiind o lipsã de transparenţã asupra oportunitãţilor pe care ele le oferã, atât din perspectiva potenţialilor beneficiari, cât şi chiar a autoritãţilor.
Pornindu-se de la aceste observaţii se considerã oportunã înfiinţarea unei entitãţi operaţionale speciale cu rolul de a implementa strategia guvernamentalã de dezvoltare a serviciilor de comunicaţii în bandã largã.
Un astfel de exemplu reprezentativ este cazul Italiei, unde în urma strategiei de dezvoltare a comunicaţiilor în bandã largã au fost înfiinţate douã entitãţi pentru implementarea strategiei:
● Infratel Italia, companie înfiinţatã de Ministerul Comunicaţiilor şi responsabilã pentru implementarea iniţiativelor de promovare a dezvoltãrii infrastructurii de comunicaţii în bandã largã şi eliminarea decalajului tehnologic între regiuni;
● Innovazione Italia, companie înfiinţatã de Ministerul Inovaţiilor şi responsabilã pentru implementarea iniţiativelor de dezvoltare a aplicaţiilor cu conţinut digital şi a serviciilor broadband.
Exemple relevante în aceastã direcţie se regãsesc în alte state membre ale Uniunii Europene, precum: Irlanda, Ungaria şi Finlanda.
În cazul Finlandei, grupul de lucru responsabil cu implementarea strategiei de dezvoltare a comunicaţiilor în bandã largã a fost format din: Ministerul de Interne, Ministerul de Finanţe, Ministerul Educaţiei, Ministerul Industriei şi Comerţului, FICORA (Finnish Communications Regulatory Authority), Autoritatea de Concurenţã Finlandezã, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, Confederaţia Industrialã Finlandezã (Confederation of Finnish Industries), Fi-Com (Finnish Federation for Communications and Teleinformatics) şi autoritãţile finlandeze locale şi regionale.
În Ungaria implementarea strategiei naţionale de comunicaţii în bandã largã şi asigurarea rãspândirii comunicaţiilor electronice în bandã largã sunt asigurate de consorţiul Telkes Tanacsado Rt., Colosseum Budapest Kft. şi Ariosz Kft.
În cazul Irlandei, a fost selectatã prin licitaţie o companie, parte componentã a Hutchison Whampoa, companie care este responsabilã cu administrarea Planului naţional de broadband şi care are drept scop furnizarea serviciilor în bandã largã în acele zone neacoperite încã, zone dezavantajate din punctul de vedere al accesului.
În România, rolul de entitate operaţionalã va reveni grupului de lucru constituit prin hotãrâre a Consiliului interministerial "Consiliul pentru promovarea societãţii informaţionale în România", grup care va monitoriza implementarea proiectelor privind dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice în bandã largã ca suport pentru promovarea serviciilor informaţionale. Entitatea va funcţiona ca interfaţã între diversele autoritãţi/instituţii deţinãtoare de interese în derularea proiectelor colectând reacţii de la acestea şi asigurând minimizarea costurilor de tranzacţionare. Totodatã, aceastã entitate operaţionalã va asigura platforma de comunicare/interfaţã cu pãrţile implicate din piaţã în formula unui punct unic de gestionare a relaţiilor cu acestea în privinţa sectorului de comunicaţii în bandã largã.
Pentru îndeplinirea obiectivelor la nivel naţional, grupul de lucru va desfãşura urmãtoarele acţiuni:
1. elaborarea în termen de douã luni de la constituirea grupului a unui plan de mãsuri pentru dezvoltarea la nivel naţional a serviciilor de bandã largã, în baza principiilor şi obiectivelor stabilite prin intermediul prezentei strategii. Planul de mãsuri va cuprinde urmãtoarele elemente: acţiuni specifice, etapizare, instituţie/departament responsabil, surse de finanţare etc.;
2. stabilirea direcţiilor strategice pentru trecerea la societatea informaţionalã în România;
3. monitorizarea implementãrii proiectelor de infrastructurã şi servicii de broadband mai mari de 100.000 euro;
4. stabilirea cãilor principale de modernizare a administraţiei centrale folosindu-se metodele şi instrumentele tehnologiei informaţiei;
5. fundamentarea oportunitãţii acordãrii ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea serviciilor de comunicaţii în bandã largã, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Pentru îndeplinirea obiectivelor la nivel regional, grupul de lucru va contribui la implementarea urmãtoarele mãsuri:
1. iniţierea de demersuri în direcţia cointeresãrii autoritãţilor administraţiei locale în dezvoltarea de proiecte de infrastructurã;
2. realizarea de proiecte-pilot de implementare a noilor tehnologii broadband care sã vizeze identificarea de modele ce pot fi aplicate în zone dezavantajate din punctul de vedere al accesului;
3. identificarea necesitãţilor specifice comunitãţilor dezavantajate, care pot fi soluţionate prin intermediul aplicaţiilor IT&C, în vederea agregãrii acestora în pachete care pot stimula cererea de servicii de tip broadband.
Scopul mãsurilor de dezvoltare regionalã a comunicaţiilor în bandã largã a fost acela de a face realizarea reţelelor şi furnizarea serviciilor viabile din punct de vedere economic, chiar şi în zonele unde acest lucru nu este profitabil din punct de vedere comercial. Pentru a atinge acest scop trebuie realizate planuri regionale cuprinzãtoare şi bine coordonate care sã contribuie la extinderea reţelelor de comunicaţii în bandã largã în zonele dezavantajate din punctul de vedere al accesului.
Grupul de lucru va avea, de asemenea, urmãtoarele sarcini specifice:
- determinarea oportunitãţilor şi nevoilor de iniţiative legislative şi de reglementare necesare bunei desfãşurãri a procesului de tranziţie;
- elaborarea şi derularea programelor de subvenţionare a dotãrii cu echipamente de recepţie pentru categoriile defavorizate ale populaţiei;
- colectarea şi centralizarea datelor statistice legate de procesul de dotare a populaţiei cu echipamente de recepţie.
Avantajele acestui model instituţional/operaţional se vor materializa mai ales prin:
● responsabilizarea unei entitãţi/echipe cu sarcina/activitatea de implementare a programului de broadband, ce va putea asigura şi o coordonare optimã a tuturor iniţiativelor care concurã la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare a comunicaţiilor în bandã largã şi a celor care au implicaţii în acest sens;
● respectarea principiului separãrii funcţiilor - reglementarea sectorului de comunicaţii în bandã largã versus operarea de proiecte de telecomunicaţii şi implementarea efectivã a demersurilor prevãzute în strategie;
● un grad mai ridicat de vizibilitate a iniţiativelor din perspectiva beneficiarilor, datorat coerenţei programului de broadband;
● economii de scarã şi de scop datorate agregãrii programelor;
● dezvoltarea unei baze de cunoştinţe şi competenţe în cadrul entitãţii operaţionale;
● consolidarea relaţiilor cu deţinãtorii de interese de pe piaţã, prin diminuarea potenţialelor conflicte de interese.
V.2. Metodologia şi monitorizarea implementãrii strategiei
Pentru a putea fi pusã în aplicare, strategia de dezvoltare a comunicaţiilor în bandã largã trebuie sã prevadã un set de acţiuni concrete care sã conducã la atingerea obiectivelor majore asumate.
În acest scop se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale, Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi Locuinţei, Ministerului Mediului, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerului Sãnãtãţii şi ai Autoritãţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
Instituţiile menţionate au obligaţia de a desemna, printr-o notificare adresatã Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale, câte 3 reprezentanţi în grupul de lucru, dintre care unul la nivel de secretar de stat/subsecretar de stat, respectiv la nivel de vicepreşedinte în cazul ANCOM.
Grupul de lucru astfel constituit îşi va stabili propriul regulament de organizare şi funcţionare în prima şedinţã de lucru. Luând în considerare prevederile <>art. 53 din Hotãrârea Guvernului nr. 12/2009 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin care se desemneazã Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale ca unicã autoritate publicã în organizarea şi coordonarea la nivel naţional a programelor şi proiectelor de guvernare electronicã şi administraţie electronicã, Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale va deţine preşedinţia şi va organiza secretariatul acestui grup.
Pentru atingerea obiectivelor, atunci când este necesar, grupul de lucru va colabora şi cu reprezentanţii societãţii civile, ai industriei, ai asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în domeniul audiovizualului şi tehnologiei informaţiei.
Toate mãsurile care vizeazã îndeplinirea obiectivelor strategiei naţionale, inclusiv cele care privesc proiectele de infrastructurã de anvergurã, vor fi aprobate în cadrul acestui grup, numai în cadrul finanţãrilor guvernamentale. De asemenea, grupul de lucru stabileşte metodologia conform cãreia va fi monitorizatã implementarea planului de acţiuni.
V.3. Paşii urmãtori
Succesul oricãrui demers de planificare strategicã depinde fundamental de modul în care acesta este comunicat, înţeles şi acceptat de cãtre toate pãrţile implicate şi de punerea în practicã printr-un efort comun depus de cãtre toţi deţinãtorii de interese.
În baza listei de prioritãţi, validatã împreunã cu pãrţile implicate din piaţã, precum şi avându-se în vedere indicaţiile generale privind planurile de acţiune ale fiecãreia dintre iniţiativele prioritizate, vor deveni sarcini ale grupului de lucru urmãtoarele:
● detalierea planului de acţiune şi a planului de finanţare;
● prezentarea cãtre toate pãrţile implicate şi/sau afectate;
● colectarea de reacţii/feed-back de la fiecare categorie implicatã şi ulterior;
● demararea transpunerii în practicã a iniţiativei.
În plus, experienţele la nivel internaţional aratã cã reuşita programelor de broadband depinde primordial de mãsura în care, pe de o parte, existã o singurã entitate cu mandatul de operaţionalizare a strategiei, iar pe de alta parte, nivelul de eficienţã în coordonarea diferitelor autoritãţi publice competente este unul ridicat.
VI NECESAR ŞI OPŢIUNI DE FINANŢARE
Pentru a oferi o imagine cât mai completã asupra tuturor implicaţiilor prezentei strategii, o etapã obligatorie este realizarea unei estimãri preliminare a resurselor financiare necesare. Avându-se în vedere complexitatea şi diversitatea acţiunilor propuse, precum şi gradul diferit de prioritizare, trebuie subliniat faptul cã necesarul de finanţare calculat reprezintã o primã estimare grosierã. În fazele ulterioare de consultare, dupã definitivarea prioritizãrii mãsurilor prevãzute în cadrul strategiei, vor fi necesare validarea şi ajustarea estimãrilor într-un grad mai ridicat de detaliu.
VI.1. Necesarul de finanţare a programului de dezvoltare a serviciilor de comunicaţii în bandã largã
În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite, grupul de lucru pentru implementarea strategiei naţionale de dezvoltare a comunicaţiilor în bandã largã va fi însãrcinat sã evalueze necesarul de finanţare pentru atingerea acestor obiective, dar şi sã identifice şi sã cuantifice resursele disponibile în acest sens.
Ca atare, un rezultat mai apropiat de necesarul real de finanţare va putea fi obţinut doar printr-o fundamentare pe costuri, posibilã numai printr-un dialog susţinut între toţi reprezentanţii grupului de lucru, dar şi cu operatorii de pe piaţa de comunicaţii. Acest dialog va evidenţia şi interesul acestora de a participa la realizarea opţiunilor propuse, ceea ce va permite o mai bunã cuantificare a contribuţiei necesare din partea autoritãţilor, respectiv din fonduri publice.
Cu toate acestea, o evaluare sumarã a costurilor implicate de punerea în practicã a strategiei a fost posibilã pe baza analizei resurselor financiare angajate în iniţiative similare/cu amploare asemãnãtoare din alte state europene.
Tabelul 8: Sinteza necesarului de finanţare pentru implementarea strategiei guvernamentale de dezvoltare a serviciilor de comunicaţii în bandã largã


 ┌──────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┐
 │                          │                           │ Necesar de finanţare  │
 │        Obiectivul major  │      Instrumente          │prin programul naţional│
 │                          │                           │    de dezvoltare a    │
 │                          │                           │  serviciilor în bandã │
 │                          │                           │     largã 2009-2015   │
 │                          │                           │        [mil. euro]    │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Dezvoltarea infrastructu- │                           │                       │
 │rii în zonele dezavanta-  │                           │                       │
 │jate din punctul de vedere│                           │                       │
 │al accesului              │Total, din care:           │          140          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● Cofinanţarea proiectelor │                       │
 │                          │de infrastructurã în zonele│                       │
 │                          │dezavantajate din punctul  │                       │
 │                          │de vedere al accesului     │          130          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● Acordarea de stimulente  │                       │
 │                          │fiscale pentru proiecte de │                       │
 │                          │infrastructurã în zonele   │                       │
 │                          │dezavantajate din punctul  │                       │
 │                          │de vedere al accesului     │           10          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Creşterea extensivã a     │● Dezvoltarea de HotSpoturi│                       │
 │disponibilitãţii servicii-│la nivelul oraşelor (în    │                       │
 │lor de comunicaţii în     │pieţe publice, biblioteci, │                       │
 │bandã largã               │locuri publice etc.)       │            5          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Conectarea instituţiilor  │                           │                       │
 │publice la servicii de    │                           │                       │
 │comunicaţii în bandã largã│                           │           85          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Introducerea serviciilor  │                           │                       │
 │on-line la nivelul        │                           │                       │
 │administraţiei publice    │Total, din care:           │          770          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Romania                │           90          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Guvernare              │           90          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Administratie          │           70          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Justitie               │           40          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Sanatate               │           60          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Educatie               │           60          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Tax                    │           80          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Cultura                │           40          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Turism                 │           40          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Urgente                │           60          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Frauda                 │           40          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Asociativ              │           50          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │                          │● e-Participare            │           50          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Conectarea la servicii de │                           │                       │
 │comunicaţii în bandã largã│                           │                       │
 │şi creşterea gradului de  │                           │                       │
 │utilizare a acestora la   │                           │                       │
 │nivelul activitãţilor     │                           │                       │
 │curente ale IMM-urilor    │                           │           80          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Stimularea dezvoltãrii de │                           │                       │
 │conţinut                  │                           │           35          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Sporirea accesibilitãţii  │                           │                       │
 │serviciilor               │                           │           85          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Educarea consumatorilor   │                           │           15          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │Alte cheltuieli (de       │                           │                       │
 │exemplu: comunicare,      │                           │                       │
 │instruire etc.)           │                           │           35          │
 ├──────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤
 │TOTAL PROGRAM:            │                           │        1.250          │
 └──────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┘

VI.2. Modalitãţi de finanţare
În construirea planului de finanţare grupul de lucru se va ghida dupã urmãtoarele direcţii:
- contribuţia activã la maximizarea gradului de absorbţie a fondurilor naţionale sau comunitare aferente sectorului TIC;
- stabilirea valorii şi metodologiei de acordare a unor subvenţii de la bugetul de stat pentru achiziţionarea de echipamente, ţinându-se cont de faptul cã, asigurându-se accesul populaţiei la astfel de echipament la un cost minimal, se vor încuraja folosirea tehnologiilor de tip broadband şi, implicit, atingerea unei rate de penetrare crescute pânã în anul 2015;
- posibilitatea acordãrii ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea serviciilor de bandã largã şi propunerea de mãsuri în concordanţã cu prevederile legale în vigoare.
De asemenea, în elaborarea schemei de finanţare, grupul de lucru trebuie sã ţinã cont de oportunitãţile care pot apãrea pe termen mediu:
● posibilitatea includerii serviciilor de broadband în sfera serviciului universal. La nivel european existã deja propuneri în acest sens, iar România, în calitatea sa de stat membru, susţine aceastã opinie. În eventualitatea adoptãrii acestei propuneri, finanţarea proiectelor de implementare a serviciilor şi infrastructurii de broadband poate fi susţinutã din fondul pentru serviciul universal;
● oportunitatea încheierii de parteneriate publice private cu actorii din piaţã interesaţi sã participe la cofinanţarea de proiecte de implementare a reţelelor şi serviciilor de broadband, dar şi în scopul dezvoltãrii noilor tehnologii de bandã largã în urmãtorii ani. Astfel de iniţiative vor fi încurajate şi de adoptarea noului proiect al legii parteneriatului public-privat în primul trimestru al anului 2009, act normativ care are ca obiectiv crearea premiselor pentru încurajarea investiţiilor private cu surse interne, dar mai ales externe.
VII. GLOSAR DE TERMENI ŞI ABREVIERI UTILIZATE
ANCOM - Autoritatea Naţionalã pentru Administrare şi
Reglementare în Comunicaţii
CE - Comisia Europeanã
DSL - digital subscriber line
ECE - Europa Centralã şi de Est
FTP - Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi rãsucite în folie)
IMM - întreprindere micã şi mijlocie
MCSI - Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale
OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã
PC - personal computer
TIC - tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
TNABF - Tabelul naţional de atribuire a benzilor de frecvenţã
UE - Uniunea Europeanã
UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţã şi Culturã
UTP - Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi rãsucite neecranat).

_______________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIA GUVERNAMENTALA din 8 aprilie 2009

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"