────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 776 din 4 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 12 iulie 2024.────────── "Angajament activ pentru o Românie sigură" Bucureşti 2024 CUPRINS INTRODUCERE I. VIZIUNE II. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMEI III. OBIECTIVE IV. PROGRAME V. REZULTATE AŞTEPTATE ŞI INDICATORI VI. IMPLICAŢII PENTRU BUGET VII. IMPLICAŢII JURIDICE VIII. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE, EVALUARE ŞI REVIZUIRE: ANEXA NR.1 - PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU LEGAL EXISTENT ANEXA NR.2 - PLAN DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE ŞI DEZVOLTARE A ROLULUI DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENTĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI NAŢIONAL DE MANAGEMENT A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ 2024-2030 ANEXA NR.3 - TABELUL ACRONIMELOR UTILIZATE INTRODUCERE Strategia de consolidare şi dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă*1 în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 2024-2030, denumită în continuare Strategie, are drept scop consolidarea şi dezvoltarea rolului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă pentru a putea răspunde viitoarelor provocări, într-o societate în permanentă dinamică şi vizează atât eficientizarea mecanismelor de coordonare integrată a activităţilor de protecţie civilă şi gestionării situaţiilor de urgenţă cu impact la nivel naţional şi internaţional, precum şi creşterea rezilienţei societăţii româneşti pentru a face faţă dezastrelor viitoare. *1 Structură operaţională, fără personalitate juridică, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Contextul mondial generat de pandemia de Covid-19 şi impactul acesteia au reliefat vulnerabilitatea societăţii româneşti, plasând-o într-un context marcat de incertitudini fără precedent, sens în care s-a evidenţiat necesitatea acordării unei atenţii sporite creşterii rezilienţei comunităţilor şi nevoii de îmbunătăţire a abilităţilor şi instrumentelor de reacţie. Conflictul ruso-ucrainean, eveniment în plină desfăşurare şi fără un final previzibil, care a generat cea mai mare criză migraţionistă din Europa de după cel de-al doilea Război Mondial, a însemnat pentru România o provocare suplimentară, care a presupus necesitatea adoptării unor serii de măsuri pentru gestionarea situaţiei create, bazate pe cooperare, fiind implicaţi trei actori principali: autorităţile, societatea civilă şi sectorul privat. Societatea românească este influenţată în mod cert de specificul transformărilor mondiale, iar evoluţia din ultimii ani a scos în evidenţă un nivel din ce în ce mai mare de exigenţă a cetăţenilor faţă de răspunsul autorităţilor la nevoile lor. În consecinţă, abordările factorilor responsabili trebuie să fie concrete, optime, transparente, personalizate în concordanţă cu particularităţile fiecărui context şi bazate pe instrumente şi capabilităţi inovatoare. Poziţionând siguranţa cetăţeanului în centrul întregului context, este necesară implicarea tuturor actorilor relevanţi din societate în vederea cultivării unui comportament preventiv în cazul unor situaţii de urgenţă, dar şi dezvoltarea continuă a mecanismelor de reacţie rapidă şi eficientă, pentru a promova un mediu în care cetăţenii se simt în siguranţă. De peste 20 de ani, Mecanismul de protecţie civilă al UE asigură asistenţă de urgenţă rapidă şi eficientă ori de câte ori se produce un dezastru major care copleşeşte capacităţile naţionale de răspuns ale statului respectiv. Cu toate acestea, dezastrele naturale şi cele provocate de om devin din ce în ce mai frecvente, intense şi complexe, cu un puternic impact transsectorial şi transfrontalier. Pe măsură ce ne revenim după efectele pandemiei de COVID- 19, efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai prezente sub forma incendiilor de vegetaţie, secete şi inundaţii, fenomenele extinzându-se în toată Europa. În acelaşi timp, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei trimite unde de şoc în toată Europa. Pentru a face faţă acestui lucru, la nivelul UE s-a constatat că este necesar ca toate statele membre să acorde o atenţie sporită rezilienţei colective pentru a anticipa şi a face faţă efectelor viitoarelor dezastre şi situaţii de urgenţă majore. Astfel, au fost stabilite cinci obiective generale pentru creşterea rezilienţei la dezastre la nivelul tuturor statelor membre: - Anticipare - Pentru îmbunătăţirea mecanismelor de evaluare a riscurilor, anticiparea şi planificarea managementului riscului la dezastre. Complexitatea şi interacţiunea riscurilor cu care se confruntă UE arată importanţa identificării vulnerabilităţilor din sectoarele critice şi anticiparea pericolelor şi ameninţărilor. – Pregătire - Prin creşterea gradului de conştientizare a riscurilor şi de pregătire a populaţiei se urmăreşte reducerea impactului dezastrelor. – Alertă - Îmbunătăţirea mecanismelor de avertizare timpurie, pentru asigurarea comunicării rapide, clare şi eficiente a mesajelor de avertizare la nivel naţional, regional şi local care vor ajunge la timp către populaţia afectată. – Răspuns - Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a Mecanismului de protecţie civilă al UE, prin creşterea capacităţii de răspuns la nivelul fiecărui stat membru. – Securitate - Asigurarea unui sistem solid de protecţie civilă. Sistemele de protecţie civilă trebuie să rămână operaţionale 24/7, în timpul şi după dezastre, atunci când este cea mai mare nevoie de ele. Actualizarea planurilor şi procedurilor de continuitate a activităţii şi asigurarea coordonării şi a schimbului de informaţii între sectoare, inclusiv cu furnizorii de infrastructură critică, va ajuta sistemele de protecţie civilă să funcţioneze în orice moment. Aceste obiective reprezintă un punct de referinţă comun pentru sprijinirea acţiunilor de prevenire şi de pregătire în caz de dezastre care riscă să producă efecte ce depăşesc frontierele unei ţări. Începând cu această agendă europeană de rezilienţă la dezastre, UE, prin statele sale membre, dar şi prin cele participante în cadrul Mecanismului de protecţie civilă, îşi va consolida capacitatea colectivă de a rezista la impactul unor dezastre viitoare, având capacitatea de a răspunde, a preveni şi a se pregăti pentru consecinţele unor dezastre majore. Acest lucru va salva mai multe vieţi, va proteja cetăţenii, mijloacele de subzistenţă şi mediul. În luna octombrie 2022, Comisia Europeană a derulat o misiune de tip "Peer- Review"*2 (evaluare colegială) asupra sistemului de management al riscului la dezastre din România, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Această evaluare ne-a oferit ocazia de a reflecta asupra pregătirii pentru a face faţă dezastrelor naturale şi provocate de om şi de a identifica modalităţi de îmbunătăţire a prevenirii, pregătirii şi a răspunsului la dezastre. *2 Raportul misiunii cu principalele concluzii şi recomandări a fost înaintat Guvernului României, în luna februarie a anului 2023 de către comisarul european pentru managementul crizelor, Janez Lenarcic. Pe baza unei analize independente, raportul realizat în urma misiunii conţine recomandări concrete menite să îmbunătăţească capacităţile de gestionare a riscurilor de dezastre, identifică abordări mai bune în materie de politici şi operaţiuni, facilitează învăţarea reciprocă şi schimbul de bune practici. Astfel, strategia are la bază lecţiile identificate ca urmare a situaţiilor de urgenţă/protecţie civilă cu care România s-a confruntat în ultimii ani, este în concordanţă cu recomandările rezultate în urma misiunii de tip "peer-review", şi urmăreşte noile obiective de creştere a rezilienţei la dezastre stabilite de Comisia Europeană. Strategia are la bază 3 piloni, prin care se trasează liniile strategice de acţiune specifice în acest domeniu, astfel:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │PREGĂTIRE SI │
│ │RĂSPUNS │
│ │Al doilea pilon │
│ │urmăreşte │
│ │îmbunătăţirea │
│ANTICIPARE │proceselor şi │
│În cadrul acestui │acţiunilor │
│pilon se urmăreşte │întreprinse pentru│
│dezvoltarea activă │a asigura o │
│a proceselor de │pregătire c │
│identificare, │ontinuă a │
│evaluare şi │autorităţilor şi │
│pregătire a │comunităţior în a │
│riscurilor şi │face faţă │
│ameninţărilor │situaţiilor de │
│potenţiale, cu │urgenţă. │
│scopul de a reduce │Acesta implică │
│impactul acestora │creşterea │
│prin măsuri │constantă a │
│preventive şi │calităţii │
│intervenţii rapide.│planurilor d e │
│Se materializează │intervenţie, │
│prin colectarea şi │pregătirii şi │
│analiza │instruirii │
│informaţiilor, │personalului de │
│identificarea │intervenţie, │
│scenariilor │dezvoltarea │
│posibile precum şi │capacităţilor │
│actualizarea │tehnice şi │
│permanentă a │logistice, precum │
│documentelor │şi educaţia şi │
│operative de │implicarea │
│gestionare a │comunităţii în │
│riscurilor. │ceea ce p riveşte │
│Implicarea, │comportamentul │
│educarea populaţiei│adecvat în │
│şi anticiparea │situaţii de │
│riscurilor vor │urgenţă. Răspunsul│
│contribui la │eficient în astfel│
│creşterea nivelului│de situaţii este │
│de conştientizare │esenţial pentru a │
│şi pregătire, │salva vieţi, a │
│asigurând o reacţie│minimiza pagubele │
│eficientă şi │şi a restabili │
│minimizând │rapid normalitatea│
│pierderile umane şi│în comunitate. │
│materiale în │Totodată, prin │
│situaţii de │acest p ilon se va│
│urgenţă. │urmări │
│ │eficientizarea şi │
│ │îmbunătăţirea │
│ │mecanismelor de │
│ │avertizare │
│ │timpurie. │
├───────────────────┴──────────────────┤
│CONSOLIDARE │
│Se referă la consolidarea poziţiei şi │
│rolului Departamentului pentru │
│Situaţii de Urgenţă în cadrul │
│Sistemului Naţional de Management al │
│Situaţiilor de Urgenţă pentru │
│eficientizarea mecanismelor de │
│coordonare integrată a activităţilor │
│de protecţie civilă şi de gestionarea │
│situaţiilor de urgenţă, implicând │
│dezvoltarea capacităţilor, resurselor │
│şi competenţelor. │
│Consolidarea se realizează prin │
│promovarea unei abordări integrate, │
│îmbunătăţirea cooperării şi │
│coordonării cu alte entităţi şi │
│instituţii implicate, dezvoltarea şi │
│implementarea politicilor şi │
│procedurilor adecvate. Consolidarea │
│rolului în managementul situaţiilor de│
│urgenţă are ca rezultat o capacitate │
│sporită de a face faţă şi a răspunde │
│în mod eficient şi eficace la diverse │
│ameninţări şi pericole. │
└──────────────────────────────────────┘
I. VIZIUNE Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă va deveni o structură modernă şi inovatoare, recunoscută pentru profesionalism şi eficienţă şi va deţine expertiza necesară pentru a răspunde provocărilor actuale şi emergente, astfel încât România să devină un loc mai sigur, cu o naţiune mai bine pregătită şi un furnizor de încredere de asistenţă internaţională. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă va urmări creşterea continuă a nivelului de profesionalism în rândul personalului implicat în asigurarea răspunsului integrat la nivel naţional, precum şi dezvoltarea capabilităţilor de intervenţie necesare pentru a îmbunătăţi capacitatea de răspuns în situaţiile generate de tipurile de risc la care România este expusă. De asemenea, se va implica în mod activ în consolidarea rezilienţei la dezastre a comunităţilor, susţinând formarea şi dezvoltarea unei culturi de pregătire la dezastre în rândul populaţiei. II. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMEI Atât la nivel global cât şi la nivel naţional, tendinţa producerii dezastrelor a fost şi este în continuă creştere, atât în ceea ce priveşte frecvenţa, cât şi intensitatea acestora. Acestea au ca origine atât cauze naturale precum cutremure, inundaţii, uragane, secete şi incendii de pădure, cât şi cauze antropice de tipul accidentelor industriale, atacurilor teroriste şi al conflictelor armate. Fenomenul producerii dezastrelor naturale este cauzat, într-o proporţie din ce în ce mai mare, de schimbările climatice care au dus la creşterea frecvenţei şi intensităţii evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi furtuni, inundaţii şi secete. Alţi factori care contribuie la trendul producerii dezastrelor includ urbanizarea accelerată şi globalizarea, care conduc la creşterea impactului asupra economiilor şi comunităţilor din întreaga lume. Deşi globalizarea aduce multe beneficii şi oportunităţi, cum ar fi creşterea comerţului internaţional, accesul la tehnologie şi schimbul de cunoştinţe pot prezenta şi provocări, inclusiv din perspectiva creşterii numărului situaţiilor de urgenţă, sens în care enumerăm câteva modalităţi prin care globalizarea poate contribui la această creştere: răspândirea rapidă a bolilor, ameninţări cibernetice, interdependenţa economică, controlul asupra resurselor etc. Totodată, pentru a face faţă schimbărilor climatice, este necesară o abordare globală şi coordonată care să includă eforturi de anticipare, prevenire, pregătire şi răspuns la dezastre. Acest lucru poate include măsuri generale precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global pentru a combate schimbările climatice, angajament deja asumat de către Uniunea Europeană şi în domeniul protecţiei civile prin iniţiativa de a transforma UCPM într-un sistem mai ecologic şi mai sustenabil. În acelaşi timp, eforturile vor include măsuri specifice cum ar fi dezvoltarea infrastructurii de protecţie civilă, inclusiv a sistemelor de avertizare timpurie şi a planurilor de evacuare. Prin îmbunătăţirea continuă a capacităţilor de răspuns la dezastre, prin dezvoltarea de tehnologii inovatoare şi prin pregătirea şi instruirea constantă a personalului din cadrul sistemului de urgenţă, impactul dezastrelor asupra populaţiei şi a mediului înconjurător poate fi redus. Deşi o perioadă îndelungată de timp managementul dezastrelor a fost axat preponderent pe răspunsul la situaţii de urgenţă - atitudine reactivă, s-a ajuns la concluzia că cel mai eficient mod prin care pot fi prevenite pierderile umane şi materiale este reducerea efectelor dezastrelor, a expunerii şi a vulnerabilităţii - atitudine preventivă şi proactivă. Având în vedere faptul că severitatea dezastrului natural nu poate fi redusă, principala direcţie de acţiune o reprezintă reducerea expunerii la risc şi a vulnerabilităţii. Reducerea riscurilor la dezastre este un efort complex, care presupune o abordare multisectorială, focalizată pe componenta umană şi vizează atât creşterea rezilienţei la dezastre multiple şi interconectate, cât şi crearea unei culturi a prevenţiei şi rezilienţei. Având în vedere aceste lucruri, este necesară integrarea strategiilor şi programelor de reducere a riscurilor de dezastre în planificarea şi implementarea planurilor de dezvoltare durabilă, impactul dezastrelor fiind un indicator al dezvoltării neuniforme a comunităţilor, al proceselor economice şi sociale nesustenabile şi al comunităţilor incomplet adaptate. În acest context, încă din anul 2005 România a aderat la cadrul Hyogo, prin semnarea la Kobe, Japonia, a Declaraţiei de la Hyogo privind reducerea riscului de dezastre naturale. Această declaraţie a fost semnată de către 168 de ţări şi a avut ca scop stabilirea unui angajament global de reducere a riscului de dezastre naturale. În contextul aderării la acest cadru, România şi-a asumat o serie de angajamente, cum ar fi dezvoltarea unor mecanisme de coordonare şi cooperare între diferitele agenţii şi autorităţi responsabile cu managementul situaţiilor de urgenţă, consolidarea capacităţii de anticipare a riscurilor şi dezvoltarea de politici şi programe care să reducă vulnerabilitatea comunităţilor la dezastre. În continuarea demersurilor pentru reducerea riscurilor la dezastre, în anul 2015, România a aderat la Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, prin semnarea Declaraţiei de la Sendai. Acest cadru global este mai cuprinzător şi se concentrează nu numai pe reducerea riscurilor la dezastre, ci şi pe gestionarea riscurilor şi pe asigurarea unei dezvoltări durabile. Cadrul Sendai are ca obiective principale reducerea numărului de decese şi de persoane afectate de dezastre, reducerea pierderilor economice şi a daunelor cauzate de dezastre şi consolidarea capacităţii de pregătire şi de răspuns la dezastre. Pentru a atinge aceste obiective, România şi-a asumat angajamente precum dezvoltarea de strategii şi politici de reducere a riscului de dezastre, consolidarea capacităţilor de anticipare a riscurilor, dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie şi de protecţie civilă, precum şi consolidarea capacităţii de pregătire şi de răspuns la dezastre. Prin intermediul aderării la Cadrul Sendai, România şi-a reafirmat angajamentul de a reduce riscurile de dezastre şi de a dezvolta o abordare mai cuprinzătoare şi mai integrată a gestionării riscurilor de dezastre. În acest context, în ultimele două decenii, România a reformat şi integrat cadrul legislativ pentru managementul riscului de dezastre, reuşind să creeze cadrul legal pentru implementarea unor noi strategii şi concepte în vederea atingerii scopului principal de reducere a riscului la dezastre. Prin urmare, în anul 2016 a fost dezvoltată Platforma Naţională pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre*3 care se organizează şi funcţionează ca organism naţional multisectorial şi interdisciplinar cu rol consultativ în stabilirea strategiilor şi programelor privind reducerea riscurilor la dezastre şi are ca scop îmbunătăţirea problematicii managementului situaţiilor de urgenţă şi trecerea la o atitudine proactivă, de prevenire a manifestării riscurilor ori de limitare a pagubelor potenţiale. *3 Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre. Platforma naţională oferă un cadru pentru toţi actorii implicaţi - guvern, administraţia publică, societatea civilă, institutele de cercetare şi instituţiile academice - pentru a se întâlni, a dezbate şi a lua decizii cu privire la gestionarea riscurilor, rezilienţa comunităţii şi soluţii viabile şi unanime pentru reducerea riscurilor, iar rolul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, este de a asigura funcţia de secretariat al Platformei. Deşi activităţile înclină mai mult spre pregătire şi răspuns, prevenirea este stipulată în legislaţiile sectoriale şi în reglementările specifice tipurilor de risc. Luând în considerare contextul dat, la iniţiativa DSU, în anul 2016 a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare, prin care au fost stabilite autorităţile responsabile cu rol principal şi secundar, cu scopul de a delimita cine deţine principalele competenţe şi cine sprijină executarea misiunilor în domeniul respectiv, pentru cele 24 de tipuri de risc şi 41 de riscuri asociate cu potenţial de manifestare pe teritoriul naţional. Ţinând cont de această hotărâre, Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU) din România a făcut progrese importante către o abordare proactivă şi complexă privind gestionarea riscurilor de dezastre. Aşadar, prin intermediul finanţărilor externe, a fost implementat proiectul RO-RISK, coordonat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în parteneriat cu 13 institute de cercetare, universităţi şi autorităţi ale statului, realizându-se astfel identificarea şi evaluarea principalelor 10 hazarduri cu impact major la nivel naţional: inundaţii, secetă, incendii, alunecări de teren, cutremure de pământ, accidente nucleare şi radiologice, accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase - SEVESO, accidente de transport implicând substanţe periculoase, epidemii şi zoonoze - Fig. 1. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1 - Principalele tipuri de risc, cu potenţial distructiv, identificate la nivel naţional Totodată, pentru a consolida poziţia autorităţilor responsabile cu managementul riscurilor la dezastre, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, structură aflată în coordonarea DSU, a dezvoltat în colaborare cu Banca Mondială Proiectul Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului de Dezastre (SNRRD) pentru România. Pentru continuarea dezvoltării managementului riscurilor la dezastre la nivel naţional, este necesară evaluarea riscurilor şi ameninţărilor potenţiale şi reducerea impactului acestora prin măsuri preventive şi intervenţii rapide, iar în vederea minimizării pierderilor umane şi materiale în situaţii de urgenţă, este necesară implicarea şi educarea populaţiei prin creşterea nivelului de conştientizare şi pregătire. Contextul necesităţii adaptării acţiunilor de prevenire, informare şi alertare a populaţiei la noile modalităţi de comunicare a impus şi dezvoltarea unor soluţii tehnologice moderne cu ajutorul cărora să fie asigurată o accesibilitate cât mai uşoară în rândul comunităţii. DSU, împreună cu instituţiile din coordonare, desfăşoară o serie de activităţi de pregătire a populaţiei pentru situaţii de urgenţă, precum campanii de informare şi conştientizare în mass- media, pe site-urile oficiale şi prin intermediul reţelelor sociale, pentru a informa populaţia cu privire la riscurile şi ameninţările potenţiale, dar organizează şi exerciţii şi simulări pentru a testa şi antrena capacitatea de reacţie şi coordonare a populaţiei în faţa unor scenarii de urgenţă. În pofida acţiunilor întreprinse, referitoare la activităţile de pregătire a populaţiei pentru situaţii de urgenţă, Raportul IRES*4 reliefează lipsa de cunoaştere a riscurilor şi procedurilor în diverse situaţii de dezastru, cunoştinţele limitate cu privire la măsurile ce pot fi implementate pentru a limita efectele negative ale unor eventuale situaţii de dezastre naturale şi slaba informare când vine vorba despre prevenirea situaţiilor de urgenţă, identificate în rândul populaţiei României. *4 Raport final elaborat în cadrul Proiectului "Îmbunătăţirea Managementului Riscului la Dezastre", finanţat din fondurile Băncii Mondiale Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Componenta 2 - Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale pentru planificarea investiţiilor de reducere a ricurilor. În vederea pregătirii populaţiei, adaptată vremurilor şi necesităţilor crescânde ale societăţii, DSU a lansat în anul 2016 Platforma Naţională de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă - fiipregatit.ro. Devenind sursa oficială de informare, platforma îi ajută pe cetăţeni să înţeleagă mai bine riscurile şi, totodată, măsurile de prevenire şi comportamentul pe care ar trebui să îl adopte în diferite situaţii de urgenţă. Eforturile DSU din ultimii ani sprijină atingerea obiectivelor stabilite în vederea eficientizării sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi au o componentă integrată de digitalizare care facilitează informarea publică. Totodată, contextul utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicării şi provocările aduse de viteza fără precedent a schimbărilor tehnologiei digitale, necesită un efort continuu în activitatea de eficientizare a comunicării prin intermediul instrumentelor informatice, evidenţiind necesitatea asigurării unei diversităţi de soluţii şi tehnologii inovative, capabile în permanenţă să conveargă către noi forme de comunicare, adaptate să răspundă nevoilor identificate în societate. Pentru a dezvolta comportamente eficiente în rândul populaţiei, încă din anul 2017, prin intermediul Caravanei "Fii pregătit" se organizează instruiri în toată ţara, în care se prezintă modul în care trebuie acţionat în diferite situaţii de urgenţă. Începând cu anul 2022, Centrul mobil de instruire a populaţiei pentru răspuns la situaţii de urgenţă s-a alăturat Caravanei, ca parte a demersurilor de pregătire a populaţiei pentru un răspuns prompt, adecvat şi eficient în situaţii de urgenţă. Aceste două unităţi mobile de pregătire a populaţiei au misiunea de informare publică pentru a ajuta cetăţenii să înţeleagă mai bine riscurile şi pentru a-i informa asupra măsurilor de prevenire şi comportamentului pe care să-l aibă în diferite situaţii de urgenţă de amploare sau dezastru, prin implicarea unui nou tip de instruire, mai aproape de cetăţean. Prin parteneriatele pe care DSU le are cu instituţiile dar şi cu societatea civilă, educaţia medicală ajunge gratuit în şcoli, licee, facultăţi, administraţii şi agenţii naţionale prin susţinerea unor seminarii, workshopuri etc, crescând astfel gradul de acoperire şi transmitere a informaţiilor către populaţie. Sesiunile interactive au o abordare tematică diversă: manevre de resuscitare în cazul unui stop cardio-respirator sau în situaţii de obstrucţie a căilor aeriene, anafilaxia şi alte aspecte de interes în domeniul acordării primului ajutor. Totodată, anual DSU împreună cu Salvamont România organizează cursuri de prim ajutor pentru tinerii aspiranţi în meseria de salvator montan. Deşi acţiunile DSU, prin instruirile organizate în cadrul celor două unităţi mobile, converg către reducerea vulnerabilităţilor populaţiei în faţa dezastrelor, în special în zonele cu grad ridicat de risc, prin asigurarea accesului comunităţilor la sesiuni de instruiri "aproape de cetăţean", insuficienţa dotărilor şi a echipamentelor aferente s-a evidenţiat semnificativ, raportată la nevoia identificată în societate. Pentru facilitarea accesului cetăţenilor la informaţiile utile gestionării situaţiilor de urgenţă cu care se pot confrunta, în cursul anului 2023, DSU a lansat, în formă actualizată, aplicaţia DSU, prin intermediul căreia utilizatorii pot fi alertaţi în cazul producerii diferitelor situaţii de urgenţă din zona în care se află, dar şi înaintea producerii acestora în cazul în care pot fi anticipate sau pot afla informaţii cu privire la atenţionările meteorologice în vigoare. Cu toate că la nivelul DSU există preocuparea continuă de creştere a gradului de informare, conştientizare şi pregătire a populaţiei în vederea consolidării unor deprinderi corecte de a reacţiona în diferite situaţii de urgenţă, campaniile de pregătire şi exerciţiile practice derulate până în prezent sunt insuficiente, raportat la nivelul redus de instruire şi pregătire în rândul populaţiei. Încă de la înfiinţare, DSU a fost un actor activ la nivel naţional prin colaborarea cu autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) şi alte instituţii relevante pentru a promova pregătirea şi conştientizarea la nivel local, dar şi pe plan internaţional în ceea ce priveşte managementul situaţiilor de urgenţă, căutând totodată să "înveţe" de la organizaţiile care au făcut faţă unor dezastre cu impact major asupra populaţiei, mediului dar şi economiei. În acest context, DSU a dezvoltat parteneriate şi colaborări cu instituţii similare din diferite ţări pentru a promova cooperarea internaţională în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă. Aceste parteneriate au ca scop schimbul de informaţii, expertiză şi bune practici în vederea consolidării capacităţii de răspuns în situaţii de criză. Un bun exemplu în acest sens este semnarea acordului de Management al Execuţiei între EADRCC/NATO şi DSU în scopul pregătirii personalului paramedical din Ucraina. În cadrul proiectului PRTF B/10 - Support to Ukraine to Strengthen the Capacities of the Healthcare System and COVID-19 Pandemic, România oferă cursuri de pregătire în domeniul primului ajutor calificat pentru paramedicii din Ucraina, în cadrul Centrului de Formare Formatori, Pregătire în Descarcerare şi Asistenţă Medicală de Urgenţă Târgu Mureş şi în Centrul de Formare şi Pregătire în Descarcerare şi Asistenţă Medicală de Urgenţă din cadrul ISU "Crişana" Bihor. În anul 2016, DSU şi Agenţia Federală pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) din Statele Unite ale Americii au semnat un memorandum privind organizarea unor cursuri de instruire pe partea de rezilienţă şi asigurarea continuităţii în cazul unor dezastre, iar în anul 2017 au pus bazele unei colaborări pe termen lung prin semnarea unui protocol de colaborare care prevede, printre altele, creşterea rezilienţei şi pregătirii celor două ţări pentru a face faţă dezastrelor. În contextul păstrării relaţiilor profesionale asumate prin reînnoirea memorandumului de colaborare cu FEMA, DSU continuă să dezvolte conceptul de business continuity (continuitate a operaţiilor), precum şi colaborarea în domeniul "incident command system" (Sistem de Comandă a Incidentelor), CBRN, "early warning" (avertizare timpurie) şi rezilienţa comunităţilor. În contextul nevoilor crescânde ale societăţii, dar şi cerinţelor tot mai riguroase ale populaţiei în ceea ce priveşte răspunsul autorităţilor la dezastre, este necesară continuarea îmbunătăţirii procesului de evaluare a riscurilor identificate la nivel naţional. Aceste lucruri angrenează, responsabilizează, dar şi stimulează Departamentul în continuarea eforturilor sale de asigurare a unui cadrul legal consolidat în vederea întăririi capabilităţilor şi capacităţilor necesare procesului de anticipare şi planificare a managementului riscurilor. În cadrul evaluării inter pares coordonată de Direcţia Generală Protecţie Civilă Europeană şi Operaţiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO) din cadrul Comisiei Europene au fost analizate mai multe domenii precum: guvernanţa în reducerea riscurilor la dezastre (DRR Governance), planificarea managementului riscurilor (Risk Management Planning), măsuri de prevenire a riscurilor (Risk Prevention Measures) precum şi prevenirea apariţiei riscurilor la nivel local cât şi naţional (Risk Prevention). Această evaluare a avut ca obiectiv general identificarea zonelor asupra cărora se pot aduce îmbunătăţiri, precum şi evidenţierea bunelor practici în cadrul sistemului de management al riscului de dezastre din România, dat fiind faptul că efortul de reducere a riscurilor la dezastre este unul multidisciplinar, implicând o varietate de domenii şi paliere administrative, având ca scop îmbunătăţirea sistemului. Ca urmare a acestei evaluări realizate pe domeniile mai sus menţionate, s-a constatat faptul că, deşi România deţine o bază legislativă puternică, care acoperă cea mai mare parte din sfera gestionării riscurilor de dezastre, s-a identificat nevoia unui cadru legislativ cuprinzător care să contribuie la eficientizarea, în principal în domeniul prevenirii, a rolurilor pe care administraţiile de la diferite niveluri teritoriale le au în acest domeniu. Totodată, această schimbare a cadrului legislativ ar spori atenţia acordată protecţiei comunităţilor vulnerabile, cu accent pe spaţiile rurale, unde comunicarea riscurilor este deficitară. În plus, documentele cheie privind planificarea managementului riscului de dezastre, inclusiv proiectul SNRRD, sunt bine structurate, abordând toate fazele procesului de gestionare a riscurilor de dezastre, respectiv prevenirea, pregătirea şi răspunsul. Rezultatele arată că prioritizarea riscurilor este uneori neclară, responsabilităţile fiind împărţite între diferite entităţi, la diferite niveluri teritoriale şi necesită o abordare mai concretă, prin responsabilizarea tuturor actorilor implicaţi, indiferent de nivelul acestora. Pe lângă cele menţionate anterior, a fost identificată nevoia trecerii de la o abordare de management al dezastrelor la o abordare de management al riscului de dezastre, printre direcţiile de acţiune ale Departamentului enumerându-se şi facilitarea proceselor de colaborare şi cooperare între actorii implicaţi în gestionarea riscurilor. Totodată, eficientizarea procesului de implicare a sectorului privat în managementul situaţiilor de urgenţă este un pilon important de care sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă are nevoie. Deşi sistemul de voluntariat este bine structurat, sunt încă necesare îmbunătăţiri, în special în ceea ce priveşte capacităţile tehnice, financiare şi administrative. Creşterea stimulentelor din cadrul sistemului de voluntariat ar încuraja şi atrage noua generaţie, având ca rezultat creşterea numărului de personal tânăr, contribuind la eficientizarea sistemului. La nivel naţional, DSU continuă parcursul de consolidare şi dezvoltare a rolului de principală structură responsabilă în coordonarea activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. Astfel, împreună cu instituţiile din coordonare, DSU va asigura dezvoltarea progresivă şi continuă a capacităţilor şi capabilităţilor de răspuns în situaţii de urgenţă şi de protecţie civilă, adaptarea mecanismelor de management al resurselor umane, sub toate aspectele care vizează încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea şi perfecţionarea personalului din sistemul naţional de urgenţă, creşterea rezilienţei comunităţilor, dezvoltarea relaţiei cu societatea civilă şi a componentei de relaţii internaţionale în domeniul protecţiei civile. Pentru ducerea la îndeplinire a tuturor cerinţelor societăţii, DSU împreună cu structurile aflate în coordonare/coordonare operaţională au realizat acţiuni convergente în îndeplinirea scopului de prevenire şi reacţie imediată, asigurând creşterea rezilienţei şi pregătirii pentru a face faţă dezastrelor şi altor situaţii de risc. În plan legislativ aceste activităţi s-au concretizat prin elaborarea, pentru fiecare dintre tipurile de risc*5 considerate a avea un impact major asupra comunităţilor, mediului şi populaţiei, a unor Concepţii naţionale de răspuns. *5 cutremure, epidemii, inundaţii, accident rutier nuclear şi/sau radiologic şi incendii de pădure. în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, este necesar ca DSU, împreună cu instituţiile din coordonare, să continue demersurile de armonizare a concepţiilor naţionale, planurilor şi procedurilor specifice tipurilor de risc, prin includerea unei abordări multisectoriale. De asemenea, pentru armonizarea legislaţiei ce priveşte sistemul de comandă şi control al situaţiilor de urgenţă, în anul 2022 a fost reglementată*6 organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) şi a centrelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei, precum şi relaţia acestora cu comitetele pentru situaţii de urgenţă. *6 Hotărârea Guvernului nr. 574/2022 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Coorodnare şi conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureţti de coordonare şi conducere a intervenţiei, precum şi relaţia acestora cu comitetele pentru situaţii de urgenţă; Nu în ultimul rând, este de menţionat faptul că prin Legea nr. 253/2020*7, în cadrul DSU s-au înfiinţat, fără a se limita, Direcţia Generală Urgenţe Medicale (DGUM), Direcţia Generală pentru Protecţie Civilă (DGPC) şi Direcţia Suport Decizional (DSD). Schema organizatorică a structurilor din componenţa şi coordonarea DSU este reprezentată în Fig. 2. *7 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţie civile Fig. 2 - Relaţiile dintre Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile coordonate (a se vedea imaginea asociată) Astfel, prin cele trei structuri funcţionale, DSU depune toate eforturile în îndeplinirea misiunii principale, respectiv eficientizarea coordonării în sistem integrat a activităţilor de protecţie civilă şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Principalele linii directoare ale DSU se axează pe: - Coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum şi în cadrul structurilor SMURD şi serviciilor publice de ambulanţă, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU; – Elaborare, coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătăţii şi ale celorlalte instituţii sau structuri cu atribuţii în domeniu; – Coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul intervenţiilor de salvare montană şi în mediul subteran speologic, precum şi a activităţilor de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă, în colaborare cu structurile specializate cu atribuţii în domeniu. – Elaborare, coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul protecţiei civile pe componenta misiunilor de acordare/primire de asistenţă internaţională, în colaborare cu structurile specializate ale instituţiilor aflate în coordonare, cu alte Ministere şi structuri cu atribuţii în domeniu, precum şi cu diferite entităţi internaţionale de profil; – Monitorizarea, controlul operaţional şi inspecţia activităţii structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională, implementarea proiectelor cu finanţare externă în domeniul situaţiilor de urgenţă, protecţiei civile şi al cooperării civil- militare, pentru care Departamentul sau structurile din coordonare au calitatea de beneficiari, precum şi implementarea managementului calităţii în cadrul structurilor din subordonare/coordonare şi coordonare operaţională. Pentru asigurarea unui act medical de calitate şi pentru buna gestionare a provocărilor curente, s-a evidenţiat necesitatea pregătirii permanente a personalului medical din serviciile aflate în coordonarea operaţională a DSU (UPU-SMURD, UPU, CPU, Serviciile de Ambulanţă Judeţene (SAJ), Dispecerat 112, Salvamont, Salvaspeo), prin metode de formare continuă ce au în vedere participarea la activităţi ce au ca scop îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la situaţiile de urgenţă precum workshopuri, cursuri etc. Având în vedere relaţia de colaborare dintre România şi Franţa în domeniul protecţiei civile şi a managementului situaţiilor de urgenţă, în urma participării unor reprezentanţi ai DSU la stagiul de pregătire organizat de autorităţile franceze COS - DSM - Comandantul Operaţiunilor de Salvare - Directorul Operaţiunilor de Salvare Medicale, România a decis organizarea unui astfel de stagiu de pregătire în urma căruia persoanele care au atribuţii de coordonare şi conducere în situaţii de urgenţă, din rândul ofiţerilor pompieri şi medicilor din cadrul unităţilor de primiri urgenţe, vor deveni şi mai pregătiţi în gestionarea situaţiilor excepţionale de urgenţă cu victime multiple. În acest sens, DSU îşi propune dezvoltarea continuă a sistemului de comandă şi control, prin intensificarea cooperării cu celelalte agenţii cu atribuţii în domeniu în vederea eficientizării abordării integrate în managementul decizional şi elaborarea de noi concepte arhitecturale care să poată răspunde situaţiilor de tip "criză în criză". Asigurarea resursei umane reprezintă una dintre marile provocări ale DSU, în condiţiile în care, la nivelul structurilor aflate în coordonare, încadrarea posturilor a înregistrat o scădere aproape constantă de la an la an. Cu o dinamică de personal din ce în ce mai defavorabilă, gestionarea intervenţiilor ce înregistrează o evoluţie exponenţială se realizează uneori cu dificultate, mai ales în condiţiile lipsei de experienţă a personalului nou încadrat. DSU depune eforturi considerabile în vederea pregătirii continue a personalului angrenat în activitatea medicală din UPU, CPU precum şi din prespital (SAJ, SMURD). Îmbunătăţirea procesului de formare a medicilor rezidenţi în specialitatea medicină de urgenţă din ţară este susţinut şi prin oferirea suportului educaţional suplimentar asigurat prin punerea la dispoziţie de materiale necesare în procesul educaţional, precum şi prin facilitarea participării medicilor la cursurile în format fizic şi online predate de lectori şi specialişti în domeniu din ţară şi străinătate, dar şi a participării la exerciţii naţionale şi internaţionale. În contextul creşterii adresabilităţii populaţiei către serviciile medicale de urgenţă şi pe fondul scăderii numărului de personal încadrat, a fost dezvoltat "Programul de studii complementare în asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească" ce cuprinde toate acele elemente educaţionale şi abilităţi practice necesare asigurării îngrijirilor medicale de urgenţă care se adresează pacienţilor în etapa premergătoare spitalizării. Programul este destinat medicilor cu specialitatea medicină generală, medicină de familie, pediatrie şi ATI care asigură îngrijiri medicale în cadrul serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească, cum sunt serviciile de ambulanţă. Structura şi conţinutul acestui program sunt centrate pe medicina bazată pe dovezi fiind în concordanţă cu toate aspectele moderne ale medicinei de urgenţă. În acelaşi timp programul plasează UPU în centrul procesului de formare, aici dezvoltându-se toate aceste abilităţi. O latură deosebit de importantă în evoluţia sistemului medical de urgenţă este Telemedicina utilizată în România în principal pentru transmiterea în timp real a datelor/semnelor vitale - puls, tensiune arterială, saturaţie oxigen, EKG, către un medic coordonator aflat în dispecerat pentru luarea rapidă a deciziilor cu privire la tratamentul şi transportul pacientului către o unitate medicală specializată, funcţie de patologia acestuia. Investiţiile în acest sector devin o prioritate astfel că viitorul ne va oferi noi oportunităţi în acest domeniu cu scopul de a scădea presiunea pe serviciile medicale cât şi pentru asigurarea asistenţei medicale în zonele greu accesibile dar şi pentru confortul pacienţilor. Ca urmare a experienţelor anterioare în ceea ce priveşte pacienţii cu arsuri grave, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă se implică activ în sprijinirea proiectului european ce aduce împreună experţi precum medici urgentişti, medici de chirurgie plastică, medici ATI, asistenţi medicali cu experienţă din centrele de arşi, coordonatori, pentru constituirea unor echipe "Burn Assessment" (evaluarea gradului de arsură), specializate în evaluarea victimelor de arsuri multiple în toată Europa în cazul în care situaţia o va impune, şi transportul acestora spre centrele de tratament specializate. Întreaga planetă s-a confruntat cu unele dintre cele mai devastatoare situaţii de urgenţă din ultimele decenii, precum pandemia de COVID-19, incendiile forestiere din Grecia, Franţa, Australia, inundaţiile din Belgia şi Germania, cutremurele din Turcia, conflictul armat din Ucraina provocat de agresiunea Rusiei şi nu numai, au demonstrat că solidaritatea celorlaltor state devine deseori crucială în asigurarea răspunsului la aceste urgenţe majore. România, ca stat membru al Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene (UCPM), a fost activă şi a contribuit în mod semnificativ la sprijinirea altor state în situaţii critice, oferind asistenţă internaţională în repetate rânduri. Această asistenţă a constat în echipamente, echipe de intervenţie specializate, experţi şi alte forme de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, unele dintre acestea provenite din capacităţile rescEU, dezvoltate prin proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, oferită de către UCPM. DSU are responsabilitatea*8 de a coordona şi furniza asistenţă constând în bunuri şi materiale de primă necesitate şi asistenţă cu echipe de intervenţie la dezastre, în contextul cooperării internaţionale. *8 Lege nr. 213 din 9 noiembrie 2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3 - Misiuni efectuate de România prin intermediul UCPM în anul 2021 România, ca membru în cadrul UCPM, a răspuns cu promptitudine solicitărilor venite din partea statelor afectate, efectuând misiuni de sprijin umanitar, ce au constat în donarea de doze de vaccinuri, măşti chirurgicale, mănuşi nesterile, butelii şi concentratoare de oxigen, în state precum India, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord, Egipt, dar şi trimiterea de echipe medicale în Republica Moldova (2020), Tunisia, Italia (2020) şi Slovacia. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4 - Misiunile de ajutor umanitar prin RescEU ale României în perioada 2020-2021 În considerarea creşterii frecvenţei de producere a incendiilor de pădure în unele state europene, România a dat dovadă de promptitudine şi profesionalism răspunzând pozitiv la solicitările de asistenţă internaţională venite din partea Greciei (2021) şi Franţei (2022), asigurând inclusiv o misiune de pre-poziţionare a Capabilităţilor de Combatere terestră a incendiilor forestiere cu vehicule în Grecia în 2022, urmând acelaşi model şi pentru 2023, atât în Grecia, cât şi în Franţa. În contextul geopolitic marcat de agresiunea nejustificată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană s-a văzut nevoită să reacţioneze pe toate planurile pentru gestionarea afluxului mare de refugiaţi. Pentru prima data, România s-a aflat în postura de ţară care să gestioneze o astfel de situaţie de criză. Premergător declanşării conflictului militar, a fost realizat "Planul de acţiune privind Managementul unui aflux masiv de refugiaţi/persoane strămutate pe teritoriul României", scopul acestuia fiind de stabilire a unui mecanism integrat de acţiune, gradual, coordonat şi unitar, pentru realizarea managementului unei situaţii de protecţie civilă generată de un aflux masiv de refugiaţi/persoane strămutate pe teritoriul României. Încă de la primele semne ale acestei situaţii de criză, DSU prin IGSU a organizat în judeţele aflate la graniţa cu Ucraina, respectiv Republica Moldova, un număr de 15 Centre de tranzit temporare, în cadrul cărora peste 2 milioane de cetăţeni proveniţi din Ucraina au beneficiat de ajutorul acordat, acesta constând în hrană, loc de odihnă, consiliere medicală şi psihologică, precum şi îndrumare şi sprijin. Având în vedere degradarea situaţiei de securitate din Ucraina, care a provocat exodul masiv al populaţiei din zonele afectate şi deplasarea acestora către zonele neafectate generând astfel apariţia unei crize umanitare ce a reprezentat în principal nevoia acută de asigurare a nevoilor de bază pentru aceste persoane, în baza Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), DSU prin DGPC şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a fost abilitat să întreprindă toate măsurile necesare pentru operaţionalizarea unui HUB umanitar prin UCPM sub egida Direcţiei Generale Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare Europene (DG ECHO). Acesta a fost gândit să acopere nevoia de depozitare temporară a ajutoarelor umanitare până la momentul preluării acestora de către autorităţile din ţara vecină. Totodată, pentru gestionarea acestei situaţii de criză, pentru înglobarea şi sprijinirea activităţilor întregii societăţi civile, DSU a colaborat cu ONG-uri şi structuri ale UE şi Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). În acest context, relaţiile de colaborare au fost îmbunătăţite, prin reînnoirea protocoalelor de colaborare, dar şi încheierea unor noi parteneriate. Atragerea noilor colaborări cu organizaţii la nivel local, regional şi naţional care pot sprijini procesul de prevenire, pregătire, gestionare şi refacere ca urmare a unei situaţii de urgenţă, rămâne un angajament asumat, dar şi o provocare pentru DSU. În pofida evoluţiilor favorabile din perspectiva colaborării cu societatea civilă, au fost identificate şi disfuncţionalităţi provocate în principal de lipsa de recunoaştere a importanţei colaborării, inexistenţa unor mecanisme solide de comunicare, precum şi pregătirea comună insuficientă. Una dintre cele mai recente activităţi de acordare a asistenţei internaţionale, în urma activării UCPM, ca urmare a producerii cutremurelor devastatoare în Turcia, a fost trimiterea a două echipe de Căutare-Salvare Urbană (USAR), din care una certificată INSARAG şi înregistrată în Rezerva Europeană de Protecţie Civilă (ECPP -- European Civil Protection Pool) din cadrul UCPM. Echipele au inclus tehnică şi personal specializat în căutarea, extragerea şi acordarea primului ajutor calificat persoanelor surprinse sub dărâmături. România are în prezent module de protecţie civilă certificate/clasificate la nivelul Capacităţii Europene de Răspuns în Situaţii de Urgenţă (ECPP), precum: două module de Pompare de mare capacitate (HCP), un modul de căutare-salvare în zone urbane în condiţii de dificultate medie (M-USAR), şi, recent, modulul de Detectare şi prelevare de probe de natură chimică, biologică, radiologică şi nucleară (CBRNDET). De asemenea, în prezent, se află în curs de certificare/clasificare două echipe medicale de urgenţă (EMT 1), un modul de Evacuare medicală pe calea aerului a victimelor dezastrelor (MEVAC), precum şi un modul de Combatere terestră a incendiilor forestiere cu ajutorul vehiculelor (GFFF-V). Indiferent de statutul lor privind certificarea de la nivel european, acestea execută misiuni atât pe teritoriul naţional, cât şi la nivel internaţional, asigurând în orice moment un răspuns rapid în funcţie de situaţie. DSU, prin structurile din componenţă şi coordonare, îşi propune îmbunătăţirea capabilităţilor prin creşterea/îmbunătăţirea continuă a numărului modulelor certificate de protecţie civilă, în concordanţă cu nevoile identificate mai ales la nivel naţional, consolidând astfel răspunsul profesionist al sistemului de management al dezastrelor. Totodată, în contextul dificultăţilor întâmpinate şi suprasolicitării sistemului medical, România a solicitat sprijin în gestionarea pandemiei de COVID-19 prin UCPM, astfel, ţara noastră primind concentratoare de oxigen din stocurile RescEU, medicamente şi echipamente medicale indispensabile tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirus, dar şi echipe medicale specializate din Germania, Norvegia, Israel, Danemarca, Polonia şi Republica Moldova. DSU lucrează în strânsă colaborare cu partenerii naţionali şi internaţionali pentru a identifica şi evalua nevoile umanitare, pentru a mobiliza resursele necesare şi a asigura livrarea eficientă a asistenţei în zonele afectate. În cadrul cooperării internaţionale, România participă activ la schimbul de experienţă şi bune practici în domeniul protecţiei civile şi a asistenţei umanitare, contribuind la eforturile internaţionale de reducere a riscurilor şi consolidare a capacităţii de răspuns în caz de urgenţe. Provocările tot mai mari apărute la nivel european prin producerea unor dezastre precum incendii de pădure, cutremure, inundaţii, la care echipele şi modulele României au participat şi au fost apreciate la nivel european, "obligă" DSU la menţinerea gradului ridicat de profesionalism, mai ales din cadrul structurilor operaţionale aflate în coordonare. Activităţile din sfera proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă prin intermediul cărora România îşi continuă parcursul de modernizare şi îmbunătăţire a tehnicii şi capacităţilor/capabilităţilor de pregătire şi răspuns necesare unei societăţi mai sigure pentru cetăţeni, reprezintă o prioritate a DSU, care a asigurat continuarea implementării proiectelor aprobate, precum şi sustenabilitatea proiectelor încheiate împreună cu instituţiile din coordonare. În anul 2023, la nivelul DSU se află în implementare numeroase proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, care însumează o valoare totală eligibilă ce depăşeşte 56 milioane euro. Tot pe baza fondurilor externe nerambursabile, în vederea îmbunătăţirii şi eficientizării, precum şi a creşterii calităţii serviciilor furnizate beneficiarilor de către DSU şi structurile aflate în componenţa/coordonarea acestuia, a fost implementat şi certificat, în aprilie 2020, sistemul de management al calităţii (SMC) conform standardului ISO 9001:2015. În contextul reorganizării DSU în baza Legii nr. 253/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile, când în componenţa Departamentului au fost înfiinţate două noi direcţii - DGPC ŞI DSD, a fost extins domeniul de certificare pentru activităţile desfăşurate la nivelul acestora, obţinându-se certificarea conform SR EN ISO 9001:2015, în iulie 2022. III. OBIECTIVE (a se vedea imaginea asociată) ANTICIPARE Obiectivul general nr.1 Dezvoltarea managementului riscurilor la dezastre la nivel naţional Obiective specifice 1.1. Îmbunătăţirea procesului de evaluare a riscurilor identificate la nivel naţional. Activităţi/acţiuni: ● Derularea de acţiuni pentru conştientizarea rolului fiecărei entităţi din componenţa SNMSU în procesul de gestionare şi evaluare a riscurilor la dezastre. 1.2. Dezvoltarea şi eficientizarea procesului de planificare a managementului riscului. Activităţi/acţiuni: ● Evaluarea cadrului legislativ privind managementul riscurilor şi iniţierea de propuneri privind simplificarea şi îmbunătăţirea acestuia. ● Crearea şi implementarea unui cadru legal consolidat pentru a spori capacităţile autorităţilor şi a altor actori interesaţi, în vederea unui management mai eficient al riscurilor, având ca scop îmbunătăţirea implicării tuturor părţilor interesate şi consolidarea legăturilor la nivel naţional, judeţean şi local. 1.3. Consolidarea capacităţilor şi capabilităţilor necesare în procesul de anticipare. Activităţi/acţiuni: ● Activităţi de analiză care să permită identificarea timpurie a riscurilor şi provocărilor actuale şi viitoare pentru a sprijini întreprinderea de măsuri adaptative şi preventive; ● Identificarea de soluţii IT care să vină în sprijinul procesului de anticipare a manifestării diferitelor tipuri de risc; ● Consolidarea colaborării cu alte organizaţii internaţionale de protecţie civilă în vederea dezvoltării procesului de anticipare. (a se vedea imaginea asociată) PREGĂTIRE ŞI RĂSPUNS Obiectivul general nr. 2 Pregătirea populaţiei şi dezvoltarea conceptului de răspuns în situaţii de urgenţă Obiective specifice 2.1. Dezvoltarea instrumentelor şi mecanismelor de conştientizare a riscurilor şi consolidarea unei "culturi a siguranţei" în rândul populaţiei. Activităţi/acţiuni: ● Continuarea demersurilor împreună cu instituţiile competente, pentru includerea în programele şcolare a sesiunilor de pregătire pentru situaţii de urgenţă; ● Continuarea consolidării rezilienţei comunităţilor la dezastre şi creşterea cooperării şi asistenţei reciproce, astfel încât, pe termen lung, să se dezvolte o cultură a prevenirii riscurilor în rândul populaţiei; ● Asigurarea unei comunicări publice coerente şi transparente referitoare la conştientizarea riscurilor la nivel naţional; ● Consolidarea angajamentului public şi participării voluntare la situaţiile de protecţie civilă; ● Intensificarea procesului de instruire a populaţiei pentru situaţii de urgenţă prin intermediul centrelor mobile de instruire; ● Modernizarea instrumentelor informatice precum aplicaţia DSU, platforma FIIPREGĂTIT.RO, social media, pentru o accesibilitate cât mai uşoară în rândul comunităţii; ● Realizarea unui raport de analiză în vederea îmbunătăţirii mecanismelor de avertizare a populaţiei vizate de producerea unei situaţii de urgenţă; ● Dezvoltarea unor mecanisme dedicate persoanelor cu dizabilităţi prin care să fie descris modul de comportare în situaţii de urgenţă; ● Îmbunătăţirea cooperării cu societatea civilă pentru o abordare comună în ceea ce priveşte comunicarea riscului către populaţie. 2.2. Îmbunătăţirea sistemului de comandă şi control. Activităţi/acţiuni: ● Intensificarea cooperării cu celelalte entităţi cu atribuţii în domeniu, pentru stabilirea unor abordări unitare în ceea ce priveşte managementul decizional; ● Dezvoltarea de noi concepte pentru sistemul de comandă şi control, pentru a gestiona situaţiile de tip "criză în criză"; ● Cooperarea în plan internaţional cu celelalte state şi valorificarea bunelor practici identificate specifice sistemelor de comandă şi control; 2.3. Dezvoltarea de concepte de răspuns adaptate noilor provocări, inclusiv pentru situaţii de tip "criză în criză" - multisectoriale. Activităţi/acţiuni: ● Elaborarea/Actualizarea concepţiilor/ planurilor/procedurilor specifice tipurilor de risc prin includerea unei abordări multisectoriale; ● Elaborarea de proceduri operaţionale privind modul de răspuns al structurilor aflate în coordonarea Departamentului în cazul unor solicitări de asistenţă internaţională multiple şi concomitente. Obiectivul general nr.3 Eficientizarea şi asigurarea accesului la servicii medicale de urgenţă în format virtual Obiective specifice: 3.1. Facilitarea interoperabilităţii entităţilor din sistemul medical de urgenţă Activităţi/acţiuni: ● Dezvoltarea instrumentelor de tip telemedicină; ● Optimizarea sistemului de telemedicină prin schimbul de experienţă şi bune practici la nivel internaţional; ● Consolidarea încrederii şi a gradului de acceptare a serviciilor de telemedicină în cadrul UPU-SMURD, UPU, CPU, Serviciilor de Ambulanţă Judeţene (SAJ). (a se vedea imaginea asociată) CONSOLIDARE Obiectivul general nr.4 Asigurarea unui sistem robust de răspuns la urgenţă 4.1. Dezvoltarea şi implementarea conceptului de continuitate al operaţiilor. Activităţi/acţiuni: ● Iniţierea demersurilor pentru actualizarea cadrului legislativ privind continuitatea operaţiilor pentru sectoarele esenţiale; ● Organizarea, prin structurile de specialitate ale departamentului, precum şi prin cele aflate în coordonare/coordonare operaţională, a unor sesiuni de instruire care să vizeze modul de realizare a planurilor de continuitate specifice fiecărui domeniu de activitate. ● Desfăşurarea de stagii de pregătire*9 în domeniul continuităţii operaţiilor. *9 În baza Acordului de Înţelegere semnat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Agenţia Federală de Management al Urgenţelor din Statele Unite ale Americii. 4.2. Creşterea capacităţii de adaptare la situaţii nou apărute. Activităţi/acţiuni: ● Continuarea procesului de accesare a fondurilor externe nerambursabile pentru creşterea capacităţii de răspuns a structurilor aflate în coordonarea Departamentului; ● Consolidarea proceselor de management la nivelul DSU şi a structurilor aflate în componenţa/coordonarea departamentului, prin implementarea mecanismelor eficiente de planificare, organizare şi evaluare a activităţilor, în conformitate cu actele normative aplicabile, respectiv prin menţinerea certificării sistemului de management al calităţii conform standardului SR EN ISO 9001; ● Consolidarea cooperării transfrontaliere şi interoperabilitatea procedurilor, sistemelor şi instrumentelor pentru a permite schimbul de informaţii eficient, în vederea facilitării sprijinului operaţional pentru luarea deciziilor şi sprijinul naţiunii gazdă. ● Îmbunătăţirea interoperabilităţii sistemelor şi procedurilor care sprijină răspunsul la situaţiile de protecţie civilă şi coordonarea măsurilor de răspuns între autorităţile şi partenerii cu atribuţii în domeniu, potrivit competenţelor. 4.3. Dezvoltarea sistemului de management al resursei umane pentru a răspunde eficient la noi situaţii de urgenţă. Activităţi/acţiuni: ● Adaptarea mecanismelor de management al resurselor umane care vizează recrutarea/selecţia, încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea şi perfecţionarea personalului din cadrul departamentului şi structurilor aflate în coordonare; ● Eficientizarea modului de formare continuă a personalului operativ din cadrul structurilor aflate în coordonare; ● Consolidarea şi extinderea programelor existente cu voluntari prin identificarea şi implicarea unor noi parteneri în rândul structurilor operative; ● Eficientizarea pregătirii continue şi utilizării câinilor de serviciu antrenaţi pentru activităţi specifice domeniului situaţiilor de urgenţă. NOTĂ: În vederea realizării obiectivelor generale şi specifice, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă cooperează cu structurile aflate în coordonare, celelalte componente ale SNMSU, societatea civilă şi sectorul privat, precum şi cu partenerii externi, potrivit competenţelor legale şi în baza acordurilor internaţionale. IV. PROGRAME Pentru a răspunde în mod eficient problemelor identificate, principalele direcţii de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor prevăzute în strategie sunt: 1. Îmbunătăţirea capacităţilor operaţionale: modernizarea echipamentelor şi tehnologiilor pentru intervenţii rapide şi eficiente în situaţii de urgenţă. O abordare flexibilă privind implementarea şi integrarea tehnologiilor emergente şi inovatoare care pot spori eficienţa intervenţiilor în situaţii de urgenţă, cum ar fi inteligenţa artificială, analiza datelor şi sistemele de alertare timpurie; 2. Consolidarea cooperării interinstituţionale: intensificarea relaţiilor de colaborare cu alte agenţii şi instituţii responsabile cu gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel internaţional, naţional şi local. Cooperarea şi schimbul de informaţii între diferitele structuri de intervenţie vor duce la o abordare mai integrată şi sinergică în gestionarea situaţiilor de urgenţă; 3. Dezvoltarea resurselor umane: asigurarea unui nivel crescut de pregătire a personalului DSU, precum şi eliminarea vulnerabilităţilor generate de nivelul deficitar al resursei umane reprezintă aspecte esenţiale în vederea asigurării competenţelor solide şi actualizate în domeniul intervenţiei în situaţii de urgenţă. Acest lucru ar trebui să includă atât pregătirea tehnică, cât şi dezvoltarea competenţelor de coordonare a forţelor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă. 4. Creşterea gradului de conştientizare publică: desfăşurarea de campanii de informare şi educare pentru publicul larg cu privire la măsurile de pregătire şi comportamentul adecvat în faţa situaţiilor de urgenţă. Asigurarea consolidării relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale în vederea dezvoltării resurselor şi expertizei disponibile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Astfel, populaţia va fi mai bine pregătită şi poate reacţiona mai eficient în cazul producerii unor dezastre. 5. Absorbţia de fonduri europene: în ceea ce priveşte implementarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă, DSU îşi propune continuarea demersurilor pentru îmbunătăţirea şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor externe în vederea asigurării resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă. V. REZULTATE AŞTEPTATE ŞI INDICATORI Având în vedere obiectivele asumate şi acţiunile prevăzute a fi implementate în perioada de aplicare a strategiei, rezultatele previzionate converg către consolidarea rezistenţei la dezastrele actuale şi viitoare la nivel naţional şi, implicit, la nivel internaţional. Abordările cuprinzătoare şi integrate ale managementului riscului de dezastre sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei. Astfel, prin obiectivele asumate se va reuşi: ● O înţelegere şi o mai bună gestionare a riscurilor fapt ce va conduce la o abordare unitară pe toate palierele stat, societate civilă, sector privat. ● O societate mai pregătită în a face faţă dezastrelor şi generaţii viitoare unde cultura de prevenire a riscului va deveni o normalitate. ● Un sistem de răspuns la urgenţă mai bine pregătit, adaptat nevoilor actuale şi viitoare, capabil să reacţioneze în orice situaţie atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Indicatorii de performanţă identificaţi în anexa nr. 2, vor reuşi să cuantifice implementarea strategiei, fiind concepuţi astfel încât să includă următoarele: ● Măsură, pentru a evalua măsura în care a fost atins un obiectiv, de exemplu, gradul de sporire a conştientizării riscurilor în comunitate. ● Obiectiv, identificarea valorii care trebuie atinsă printr-un indicator, de exemplu, un anumit procent. ● Sursa de informaţii, pentru a asigura posibilitatea de monitorizare. ● Frecvenţa măsurării, pentru a se asigura că monitorizarea are loc în mod regulat şi se pot identifica în timp util orice abateri în performanţă şi motivele acestora. VI. IMPLICAŢII PENTRU BUGET Sursele de finanţare necesare implementării acţiunilor Strategiei se asigură de către fiecare instituţie implicată, în raport cu priorităţile şi etapele de realizare a acestora, cu încadrarea în bugetele anuale aprobate, din fonduri externe nerambursabile şi din alte surse legal constituite. În ceea ce priveşte activităţile finanţate prin fonduri externe nerambursabile, acesta se finanţează preponderent prin fonduri UE-Cadrul financiar multianual 2021-2027. Fără a ne limita, programele avute în vedere în acest cadru sunt: ● Programul Operaţional Dezvoltare Durabila Prioritate: P3. Prioritatea 3 Promovarea adaptării la schimbările climatice şi managementul riscurilor . Obiectiv specific: RSO2.4. Promovarea adaptării la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor de dezastre şi rezilienţă, pe baza unor abordări ecosistemice; Acţiunea 3.2 Îmbunătăţirea sistemului de răspuns la risc; ● Programul Sănătate; ● Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - Componenta Sănătate, Valul renovării; ● Programele de Cooperare Teritorială care, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziţii specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională şi de instrumentele de finanţare externă, prevederile art.15 la nivelul Programelor de cooperare va fi alocat un procent de cel puţin 60% din contribuţia FEDR pentru obiectivului de politică 2, care adresează şi situaţiile de urgenţă şi cel mult altor două obiective de politică. VII. IMPLICAŢII JURIDICE Strategia urmăreşte consolidarea legislativă şi instituţională a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, concentrându-se îndeosebi pe măsuri de punere în aplicare a legislaţiei în vigoare. Eventuale intervenţii legislative pot fi necesare în vederea îndeplinirii unor obiective specifice din strategie, respectiv a legislaţiei referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia civilă, asistenţa medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, intervenţia în medii ostile vieţii, mediul muntos, speologic, pe mare etc. Iniţiativele legislative de promovare, modificare şi/sau completare a unor acte normative de nivel superior precum legile şi ordonanţele Guvernului şi a celor de nivel inferior precum hotărâri ale Guvernului şi ordine ale ministrului afacerilor interne, se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunităţi reieşite din strategie. VIII. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE, EVALUARE ŞI REVIZUIRE: Cadrul organizatoric necesar implementării, monitorizării şi evaluării Strategiei presupune colaborarea tuturor instituţiilor implicate şi interesate pentru a pune în aplicare, într- un mod eficient, direcţiile de acţiune şi activităţile prevăzute în cadrul obiectivelor specifice ale acesteia. Implementarea prezentei Strategii şi a Planului de acţiune aferent acesteia se bazează pe cooperarea dintre toate structurile/instituţiile responsabile cu realizarea acţiunilor şi atingerea indicatorilor, astfel încât să poată fi obţinute rezultatele preconizate prevăzute în cadrul obiectivelor generale şi specifice ale acesteia. Punerea în aplicare a prezentei Strategii se va realiza prin intermediul Planului de acţiune, elaborat la nivelul DSU, în corelare cu obiectivele generale, obiectivele specifice şi direcţiile de acţiune stabilite în Strategie, şi care cuprinde activităţi/acţiuni concrete pentru realizarea obiectivelor, termene de realizare, responsabilităţi, rezultate aşteptate şi indicatori. Structurile responsabile pentru realizarea acţiunilor din Planul de acţiune îşi vor identifica compartimentele responsabile de realizarea fiecărei acţiuni. În situaţia în care responsabilitatea realizării unei acţiuni revine mai multor compartimente din cadrul aceleiaşi instituţii, va fi stabilit un compartiment coordonator pentru acţiunea respectivă, acesta fiind, de regulă, compartimentul în a cărui competenţă intră gestionarea ariei respective de intervenţie. În cazul în care responsabilitatea realizării unor acţiuni revine mai multor structuri, structura responsabilă care asigură coordonarea implementării respectivei acţiuni este cea care are principala competenţă în gestionarea ariei de intervenţie respective. La nivelul Planului de acţiune, structura coordonatoare este cea menţionată prima în şirul structurilor responsabile de implementarea acţiunii respective. La nivelul fiecărei structuri din cadrul DSU, cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii şi a Planului de acţiune aferent acesteia, va fi desemnată o persoană responsabilă de coordonarea implementării Strategiei. Anual se va elabora un raport de monitorizare prin care se va urmări stadiul acţiunilor care duc la atingerea obiectivelor, iar la sfârşitul perioadei de implementare se va realiza un raport de evaluare. Rezultatele obţinute în urma monitorizării vor fi folosite atât pentru a evidenţia posibilele îmbunătăţiri viitoare, cât şi pentru a lua în calcul şi argumenta eventualele decizii de modificare a Strategiei şi Planului de acţiune. Rolul de integrator al monitorizării şi evaluării Strategiei, inclusiv prin prezentarea unor rapoarte de stadiu şi de evaluare, revine Direcţiei Generale pentru Protecţie Civilă, prin Biroul Analiză şi Dezvoltare Strategică în Domeniul Protecţiei Civile. Rapoartele de monitorizare se supun aprobării conducerii DSU şi se publică pe pagina web a Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. ANEXA 1 la Strategie PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRUL LEGAL EXISTENT Obiectivele prevăzute de Strategia pentru consolidarea şi dezvoltarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă 2024 - 2030 sunt în concordanţă cu prevederile celorlalte documente de planificare strategică din domeniul de incidenţă, precum şi cu legislaţia existentă în domeniul strategiei, pe perioada implementării urmând a fi îndeplinite priorităţile stabilite prin documentele strategice existente atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. I. POLITICILE ŞI STRATEGIILE GUVERNAMENTALE A. La nivel naţional: - Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 22/30.06.2020; – Programul de Guvernare 2023-2024 - Viziune pentru naţiune, din 15.06.2023 aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 22/2023 pentru acordarea încrederii Guvernului; – Strategia naţională de protecţie civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2005; – Strategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 548/2008; – Strategia Naţională de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2008; – Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen lung şi mediu pentru perioada 2010-2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010; – Strategia naţională privind protecţia infrastructurilor critice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 718/2011; – Planul naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 320/2013 privind aprobarea Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii, încredinţarea serviciului de interes economic general de prevenire a îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii, precum şi de intervenţie rapidă şi eficientă în cazul constatării unor urgenţe majore de acest tip Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie "Cantacuzino" şi suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, cu modificările şi completările ulterioare; – Strategia Naţională de securitate şi siguranţă nucleară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 600/2014; – Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2016; – Platforma naţională de reducere a riscului de dezastre (PNRRD), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 768/2016; – Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, din 09.11.2018 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare; – Strategia naţională de reducere a riscului seismic (SNRRS), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022; – Strategia naţională pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682/2022, cu modificările şi completările ulterioare; – Strategia naţională de comunicare strategică şi combatere a dezinformării, aprobată prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 113/2021; – Planul strategic instituţional al Ministerului Afacerilor Interne pentru perioada 20242027, aprobat prin Nota-Raport nr. 119015/15.05.2023; – Planul naţional de management al riscurilor de dezastre pentru perioada 2020-2027 (PNMRD), aprobat prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 13/2021; – Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice pentru perioada 2021-2030 (PNIESC), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2021. B. La nivel internaţional: - Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (2012/C 326/01); – Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securităţii (2020/2791(RSP)); – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Obiectivele Uniunii în materie de rezilienţă la dezastre: să acţionăm împreună pentru a face faţă viitoarelor situaţii de urgenţă COM (2023) 61 final; – Recomandarea Comisiei din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de rezilienţă la dezastre (2023/C 56/01) – Tratatul Organizaţiei Atlanticului de Nord (NATO), respectiv Declaraţia Summit-ului NATO de la Varşovia din 8-9 iulie 2016 privind implementarea celor 7 cerinţe de bază pentru rezilienţă; – Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015-2030, adoptat la a treia Conferinţă Mondială a ONU privind reducerea riscului de dezastre de la Sendai, Japonia, la 18 martie 2015; – Strategia Internaţională a Naţiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UN/ISDR). II. LEGISLAŢIA EXISTENTĂ A. La nivel naţional: - Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată; – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată; – Legea nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic, republicată; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic de apeluri de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 170/2015; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT", aprobată prin Legea nr. 24/2021; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 253/2020; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale ca integrator de servicii de comunicaţii critice destinate autorităţilor publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Legea nr. 130/2022; – Hotărârea Guvernului nr. 308/1995 privind organizarea şi funcţionarea activităţii de pregătire în domeniul apărării civile; – Hotărârea Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi; – Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările şi completările ulterioare. B. La nivel internaţional: - Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; – Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; – Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar, cu modificările ulterioare; – Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgenţă pe teritoriul Uniunii, cu modificările ulterioare; – Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările ulterioare; – Regulamentul (UE) 2021/836 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2021 de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii, cu modificările ulterioare; – Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii; – Decizii de punere în aplicare ale Deciziei nr. 1313/2013/UE: – Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2014/762/UE din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii şi de abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom şi 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/142 a Comisiei din 15 ianuarie 2018 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/762/UE de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570 a Comisiei din 8 aprilie 2019 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte capacităţile RescEU şi de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1310 a Comisiei din 31 iulie 2019 de stabilire a normelor privind funcţionarea Rezervei europene de protecţie civilă şi a RescEU; – Decizia de Punere în Aplicare (UE) 2019/1930 a Comisiei din 18 noiembrie 2019 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile RescEU; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/414 a Comisiei din 19 martie 2020 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile RescEU de constituire a unor stocuri medicale; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/452 a Comisiei din 26 martie 2020 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile instituite pentru a interveni în cazul unor riscuri cu probabilitate redusă de producere şi cu impact major; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/88 a Comisiei din 26 ianuarie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile RescEU din domeniul incidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1886 a Comisiei din 27 octombrie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile RescEU de constituire de stocuri în domeniul incidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1956 a Comisiei din 10 noiembrie 2021 privind instituirea şi organizarea Reţelei europene de cunoştinţe în materie de protecţie civilă; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/288 a Comisiei din 22 februarie 2022 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile de adăpostire RescEU şi modificarea cerinţelor de calitate pentru capacităţile ce constau în echipe medicale de urgenţă de tip 3; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/461 a Comisiei din 15 martie 2022 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile de transport şi logistică ale RescEU; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/465 a Comisiei din 21 martie 2022 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile RescEU în materie de laboratoare mobile şi de detectare, prelevare de probe, identificare şi monitorizare CBRN; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/706 a Comisiei din 5 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte criteriile şi procedurile pentru recunoaşterea angajamentelor de lungă durată şi a contribuţiilor extraordinare aduse mecanismului de protecţie civilă al Uniunii; – Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1198 a Comisiei din 16 iunie 2022 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveşte capacităţile RescEU de aprovizionare cu energie în situaţii de urgenţă. ANEXA 2 la Strategie MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (a se vedea imaginea asociată) PLAN DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRA TEGIEI DE CONSOLIDARE ŞI DEZVOLTARE A ROLULUI DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ 2024-2030 PILON - ANTICIPARE OBIECTIV GENERAL NR.1 : Dezvoltarea managementului riscurilor la dezastre la nivel naţional
┌───────────────┬───────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────────┬──────────────┬───────────────┬────────┐
│Obiective │Activităţi/ │Instituţii/ │Perioadă de │ │Rezultate │ │Etape │
│specifice │acţiuni │Structuri │implementare│Indicatori │aşteptate │Resurse alocate│evaluare│
│ │ │responsabile│/ Termen │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │1.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Derularea de │ │ │ │Sporirea │ │ │
│ │acţiuni pentru │ │ │ │gradului de │ │ │
│1.1. │conştientizarea│ │ │ │îndeplinire a │ │ │
│Îmbunătăţirea │rolului │ │ │-analiza îndeplinirii│atribuţiilor │ │ │
│procesului de │fiecărei │ │ │atribuţiilor fiecărui│fiecărui │ │ │
│evaluare a │entităţi din │DGPC, DSD, │2030 │membru din cadrul │membru din │Buget de stat │Anual │
│riscurilor │componenţa │IGSU │ │SNMSU pentru │cadrul SNMSU │ │ │
│identificate la│SNMSU în │ │ │asigurarea evaluării │pentru │ │ │
│nivel naţional │procesul de │ │ │riscurilor │asigurarea │ │ │
│ │gestionare şi │ │ │ │evaluării │ │ │
│ │evaluare a │ │ │ │riscurilor │ │ │
│ │riscurilor la │ │ │ │ │ │ │
│ │dezastre. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │1.2.1. │ │ │ │ │Buget de stat, │ │
│ │Evaluarea │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │cadrului │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │legislativ │ │ │ │-raport de │disponibile şi │ │
│ │privind │ │ │-analiză efectuată │evaluare a │cu respectarea │ │
│ │managementul │ │ │-soluţii privind │cadrului │condiţiilor de │ │
│ │riscurilor şi │DGPC, DGUM, │ │îmbunătăţirea │legislativ │eligibilitate │ │
│ │iniţierea de │DSD, IGSU, │2030 │cadrului legislativ │care să │aferente │Anual │
│ │propuneri │IGAV │ │identificate - nr. │cuprindă │programelor │ │
│ │privind │ │ │propuneri legislative│propuneri de │finanţate din │ │
│ │simplificarea │ │ │iniţiate │armonizare a │fonduri │ │
│ │şi │ │ │ │legislaţiei │europene │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │acestuia; │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │1.2.2. Crearea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │ │
│1.2. │implementarea │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea şi │unui cadru │ │ │ │ │ │ │
│eficientizarea │legal │ │ │ │ │ │ │
│procesului de │consolidat │ │ │ │ │ │ │
│planificare a │pentru a spori │ │ │ │ │ │ │
│managementului │capacităţile │ │ │ │ │ │ │
│riscului │autorităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a altor │ │ │ │ │ │ │
│ │actori │ │ │analiză privind │ │ │ │
│ │interesaţi, în │ │ │identificarea │ │ │ │
│ │vederea unui │DGPC, DSD, │ │disfuncţionalităţilor│-cadru legal │ │ │
│ │management mai │DGUM, IGSU │2030 │legislative -numărul │armonizat şi │Buget de stat │Anual │
│ │eficient al │ │ │de proiecte de acte │consolidat │ │ │
│ │riscurilor, │ │ │normative noi/de │ │ │ │
│ │având ca scop │ │ │modificare/completare│ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │implicării │ │ │ │ │ │ │
│ │tuturor │ │ │ │ │ │ │
│ │părţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │interesate şi │ │ │ │ │ │ │
│ │consolidarea │ │ │ │ │ │ │
│ │legăturilor la │ │ │ │ │ │ │
│ │nivel naţional,│ │ │ │ │ │ │
│ │judeţean şi │ │ │ │ │ │ │
│ │local. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │1.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Activităţi de │ │ │ │ │ │ │
│ │analiză care să│ │ │- număr analize de │ │ │ │
│ │permită │ │ │risc realizate - │ │ │ │
│ │identificarea │ │ │număr de măsuri │ │ │ │
│ │timpurie a │ │ │întreprinse în urma │ │ │ │
│ │riscurilor şi │DGPC, DGUM, │ │analizelor de risc - │- rapoarte de │ │ │
│ │provocărilor │IGSU │2030 │numărul de protocoale│analiză │Buget de stat │Anual │
│ │actuale şi │ │ │/colaborări/part │elaborate │ │ │
│ │viitoare pentru│ │ │eneriate încheiate │ │ │ │
│ │a sprijini │ │ │pentru gestionarea │ │ │ │
│ │întreprinderea │ │ │riscurilor │ │ │ │
│ │de măsuri │ │ │ │ │ │ │
│ │adaptative şi │ │ │ │ │ │ │
│ │preventive. │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, FEN în │ │
│ │ │ │ │ │ │limita │ │
│ │1.3.2. │ │ │ │ │bugetelor │ │
│1.3. │Identificarea │ │ │ │ │disponibile şi │ │
│Consolidarea │de soluţii IT │ │ │ │ │cu respectarea │ │
│capacităţilor │care să vină în│ │ │- analiză privind │ │condiţiilor de │ │
│şi │sprijinul │DGPC, DGUM, │2030 │identificarea nevoii │- soluţii IT │eligibilitate │Anual │
│capabilităţilor│procesului de │DSD, IGSU │ │- număr de soluţii IT│implementate │aferente │ │
│necesare în │anticipare a │ │ │identificate │ │programelor │ │
│procesul de │manifestării │ │ │ │ │finanţate din │ │
│anticipare. │diferitelor │ │ │ │ │fonduri │ │
│ │tipuri de risc.│ │ │ │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│ ├───────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, FEN în │ │
│ │1.3.3. │ │ │ │ │limita │ │
│ │Consolidarea │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │colaborării cu │ │ │- număr de activităti│- activităti │disponibile şi │ │
│ │alte │ │ │de cooperare │de cooperare │cu respectarea │ │
│ │organizaţii │ │ │internaţională │internaţională│condiţiilor de │ │
│ │internaţionale │DGPC, DGUM, │2030 │derulate (seminarii, │derulate; - │eligibilitate │Anual │
│ │de protecţie │IGSU │ │conferinţe, schimb de│acorduri de │aferente │ │
│ │civilă în │ │ │experienţă, vizite de│cooperare │programelor │ │
│ │vederea │ │ │studiu etc) - numărul│încheiate │finanţate din │ │
│ │dezvoltării │ │ │de acorduri încheiate│ │fonduri │ │
│ │procesului de │ │ │ │ │europene │ │
│ │anticipare. │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
└───────────────┴───────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────────┴──────────────┴───────────────┴────────┘
PILON - PREGĂTIRE ŞI RĂSPUNS OBIECTIV GENERAL NR.2: Pregătirea populaţiei şi dezvoltarea conceptului de răspuns în situaţii de urgenţă
┌────────────────┬────────────────┬────────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┬───────────────┬────────┐
│Obiective │Activităţi/ │Instituţii/ │Perioadă de │ │Rezultate │Resurse │Etape │
│specifice │acţiuni │Structuri │implementare│Indicatori │aşteptate │alocate │evaluare│
│ │ │responsabile│/ Termen │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │2.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Continuarea │ │ │ │Raport privind│ │ │
│ │demersurilor │ │ │ │identificarea │ │ │
│ │împreună cu │ │ │- număr de │unor soluţii │ │ │
│ │instituţiile │ │ │întâlniri │de demersuri │ │ │
│ │competente, │ │ │organizate cu │care să │ │ │
│ │pentru │DGPC, DGUM, │2024-2026 │structurile │permită │Bugetul de stat│Anual │
│ │includerea în │DSD, IGSU │ │abilitate │includerea în │ │ │
│ │programele │ │ │- număr de │programele │ │ │
│ │şcolare a │ │ │instituţii │şcolare a │ │ │
│ │sesiunilor de │ │ │consultate │acestor tipuri│ │ │
│ │pregătire în │ │ │ │de activităti │ │ │
│ │situaţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │urgenţă. │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │- numărul de │ │ │ │
│ │ │ │ │persoane │ │ │ │
│ │ │ │ │participante la │ │ │ │
│ │2.1.2. │ │ │programele │ │ │ │
│ │Continuarea │ │ │educaţionale şi │ │Bugetul de │ │
│ │consolidării │ │ │de │ │stat, │ │
│ │rezilienţei │ │ │conştientizare │ │FEN în limita │ │
│ │comunităţilor la│ │ │- nivelul de │ │bugetelor │ │
│ │dezastre şi │ │ │colaborare şi │ │disponibile şi │ │
│ │creşterea │ │ │sprijin reciproc│Acţiuni │cu respectarea │ │
│ │cooperării şi │ │ │în comunitate │dedicate │condiţiilor de │ │
│ │asistenţei │DGPC, DGUM, │2030 │(prin │creşterii │eligibilitate │Anual │
│ │reciproce, │IGSU │ │chestionare, │gradului de │aferente │ │
│ │astfel încât, pe│ │ │feedback) │conştientizare│programelor │ │
│ │termen lung, să │ │ │- nivelul de │desfăşurate │finanţate din │ │
│ │se dezvolte o │ │ │înţelegere şi │ │fonduri │ │
│ │cultură a │ │ │aplicare a │ │europene │ │
│ │prevenirii │ │ │cunoştinţelor de│ │nerambursabile,│ │
│ │riscurilor în │ │ │către │ │alte surse de │ │
│ │rândul │ │ │participanţi │ │finanţare │ │
│ │populaţiei. │ │ │(prin │ │ │ │
│ │ │ │ │chestionare, │ │ │ │
│ │ │ │ │teste, │ │ │ │
│ │ │ │ │observaţii etc.)│ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │ │ │ │- număr de │ │FEN în limita │ │
│ │2.1.3. │ │ │intervenţii │ │bugetelor │ │
│ │Asigurarea unei │ │ │publice │ │disponibile şi │ │
│ │comunicări │ │ │televizate │Comunicare │cu respectarea │ │
│ │publice coerente│ │ │- număr │publică │condiţiilor de │ │
│ │şi transparente │DSD, DGPC, │2030 │intervenţii │coerentă şi │eligibilitate │Anual │
│ │referitoare la │IGSU │ │radio │transparentă │aferente │ │
│ │conştientizarea │ │ │- număr │realizată │programelor │ │
│ │riscurilor la │ │ │informări emise │ │finanţate din │ │
│ │nivel naţional. │ │ │pe canalele │ │fonduri │ │
│ │ │ │ │social media │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │2.1.4. │ │ │- nr. acţiuni │ │ │ │
│ │Consolidarea │ │ │care promovează │ │ │ │
│ │angajamentului │ │ │implicarea │Creşterea cu │ │ │
│ │public şi │DGPC, IGSU, │ │voluntară │5% a numărului│ │ │
│ │participării │DGUM │2030 │- nr. protocoale│de protocoale │Bugetul de stat│Anual │
│ │voluntare la │ │ │semnate cu │semnate │ │ │
│ │situaţiile de │ │ │organisme şi │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │organizaţii │ │ │ │
│ │civilă. │ │ │neguvernamentale│ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │ │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │2.1.5. │ │ │- număr de │ │bugetelor │ │
│ │Intensificarea │ │ │sesiuni de │ │disponibile şi │ │
│ │procesului de │ │ │instruire │ │cu respectarea │ │
│ │instruire a │ │ │- număr de │Creştere cu 3%│condiţiilor de │ │
│ │populaţiei │DGPC, DGUM, │2027 │persoane │a numărului de│eligibilitate │Anual │
│2.1. Dezvoltarea│pentru situaţii │IGSU │ │instruite │persoane │aferente │ │
│instrumentelor │de urgenţă prin │ │ │- număr centre │instruite │programelor │ │
│şi mecanismelor │intermediul │ │ │mobile de │ │finanţate din │ │
│de │centrelor mobile│ │ │instruire │ │fonduri │ │
│conştientizare a│de instruire. │ │ │operaţionalizate│ │europene │ │
│riscurilor şi │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│consolidarea │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│unei "culturi a │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│siguranţei” în ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│rândul │ │ │ │- număr de │ │ │ │
│populaţiei │ │ │ │propuneri │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │transmise │ │stat, │ │
│ │2.1.6. │ │ │- numărul de │ │FEN în limita │ │
│ │Modernizarea │ │ │utilizatori şi │ │bugetelor │ │
│ │instrumentelor │ │ │frecvenţa de │ │disponibile şi │ │
│ │informatice │ │ │utilizare a │ │cu respectarea │ │
│ │(aplicaţia DSU, │ │ │aplicaţiilor │Creşterea cu │condiţiilor de │ │
│ │platforma FII │ │ │- gradul de │3% a gradului │eligibilitate │ │
│ │PREGĂTIT. RO, │DGPC, DSD │2026 │satisfacţie al │de accesare a │aferente │Anual │
│ │social media) │ │ │utilizatorilor │aplicaţiilor │programelor │ │
│ │pentru o │ │ │privind │informatice │finanţate din │ │
│ │accesibilitate │ │ │accesibilitatea │ │fonduri │ │
│ │cât mai uşoară │ │ │şi uşurinţa de │ │europene │ │
│ │în rândul │ │ │utilizare a │ │nerambursabile,│ │
│ │comunităţii. │ │ │aplicaţiilor │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │(prin │ │finanţare │ │
│ │ │ │ │chestionare, │ │ │ │
│ │ │ │ │sondaje, etc.) │ │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │2.1.7. │ │ │ │ │stat, │ │
│ │Realizarea unui │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │raport de │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │analiză în │ │ │ │Raport de │disponibile şi │ │
│ │vederea │ │ │ │analiză │cu respectarea │ │
│ │îmbunătăţirii │ │ │ │privind gradul│condiţiilor de │ │
│ │mecanismelor de │IGSU, DGPC, │2027 │- grup de lucru │de satisfacţie│eligibilitate │Anual │
│ │avertizarea a │DSD, DGUM │ │constituit │al │aferente │ │
│ │populaţiei │ │ │ │utilizatorilor│programelor │ │
│ │vizate de │ │ │ │realizat │finanţate din │ │
│ │producerea unei │ │ │ │ │fonduri │ │
│ │situaţii de │ │ │ │ │europene │ │
│ │urgenţă. │ │ │ │ │nerambursabile │ │
│ │ │ │ │ │ │, alte surse de│ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │Analiză │ │ │
│ │ │ │ │ │privind │ │ │
│ │ │ │ │ │numărul de │ │ │
│ │ │ │ │ │persoane cu │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │dizabilităţi │stat, │ │
│ │ │ │ │ │(defalcat pe │FEN în limita │ │
│ │2.1.8. │ │ │ │tipuri de │bugetelor │ │
│ │Dezvoltarea unor│ │ │- grup de lucru │dizabilităţi) │disponibile şi │ │
│ │mecanisme │ │ │constituit │realizată │cu respectarea │ │
│ │dedicate │ │ │- analiză │Plan de măsuri│condiţiilor de │ │
│ │persoanelor cu │ │ │privind numărul │specifice │eligibilitate │ │
│ │dizabilităţi │DGPC, IGSU │2030 │de persoane cu │privind │aferente │Anual │
│ │prin care să fie│ │ │dizabilităţi │intervenţia în│programelor │ │
│ │descris modul de│ │ │(defalcat pe │cazul │finanţate din │ │
│ │comportare în │ │ │tipuri de │persoanelor cu│fonduri │ │
│ │situaţii de │ │ │dizabilităţi) │dizabilităţi │europene │ │
│ │urgenţă. │ │ │ │elaborat │nerambursabile │ │
│ │ │ │ │ │Ghid privind │, alte surse de│ │
│ │ │ │ │ │prevenirea - │finanţare │ │
│ │ │ │ │ │personalizat │ │ │
│ │ │ │ │ │pe tipuri de │ │ │
│ │ │ │ │ │dizabilităţi -│ │ │
│ │ │ │ │ │elaborat │ │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │2.1.9 │ │ │- număr. │ │FEN în limita │ │
│ │Îmbunătăţirea │ │ │întâlniri de │ │bugetelor │ │
│ │cooperării cu │ │ │lucru │ │disponibile şi │ │
│ │societatea │ │ │- număr │ │cu respectarea │ │
│ │civilă pentru o │ │ │activităţi │Creşterea │condiţiilor de │ │
│ │abordare comună │DGPC, IGSU, │2030 │comune │numărului de │eligibilitate │Anual │
│ │în ceea ce │IGAV │ │(seminarii, │activităţi │aferente │ │
│ │priveşte │ │ │cursuri, grupuri│comune cu 3% │programelor │ │
│ │comunicarea │ │ │de lucru, │ │finanţate din │ │
│ │riscului către │ │ │exerciţii, │ │fonduri │ │
│ │populaţie. │ │ │intervenţii) │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile │ │
│ │ │ │ │ │ │, alte surse de│ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
├────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │2.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Intensificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │cooperării cu │ │ │ │ │ │ │
│ │celelalte │ │ │- nr. întâlniri │Reuniuni de │ │ │
│2.2. │entităţi cu │ │ │de lucru │lucru derulate│ │ │
│îmbunătăţirea │atribuţii în │DGPC, DGUM, │ │- nr. proceduri │Proceduri de │ │ │
│sistemului de │domeniu, pentru │DSD, IGSU, │2026 │de lucru │lucru │Bugetul de stat│Anual │
│comandă şi │stabilirea unor │IGAV │ │elaborate/ │elaborate/ │ │ │
│control. │abordări unitare│ │ │actualizate │actua │ │ │
│ │în ceea ce │ │ │ │lizate │ │ │
│ │priveşte │ │ │ │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │ │ │ │
│ │decizional. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │ │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │2.2.2. │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │Dezvoltarea de │ │ │-analiză privind│Raport de │disponibile şi │ │
│ │noi concepte │ │ │situaţii │analiză │cu respectarea │ │
│ │pentru sistemul │DGPC, DGUM, │ │gestionate │elaborat │condiţiilor de │ │
│ │de comandă şi │DSD, IGSU, │2030 │- nr. Proceduri │Proceduri │eligibilitate │Anual │
│ │control, pentru │IGAV │ │de lucru │operaţionale │aferente │ │
│ │a gestiona │ │ │elaborate/ │elaborate/ │programelor │ │
│ │situaţiile de │ │ │actualizate │actua │finanţate din │ │
│ │tip “criză în │ │ │ │lizate │fonduri │ │
│ │criză“. │ │ │ │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│ ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │2.2.3. │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │Cooperarea în │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │plan │ │ │- număr grupuri │ │disponibile şi │ │
│ │internaţional cu│ │ │de lucru, │ │cu respectarea │ │
│ │celelalte state │ │ │ateliere, │Raport de │condiţiilor de │ │
│ │şi valorificarea│DGPC, DGUM, │2030 │conferinţe, │rezultate │eligibilitate │Anual │
│ │bunelor practici│IGSU, IGAV │ │simpozioane │elaborat │aferente │ │
│ │identificate │ │ │- număr de │ │programelor │ │
│ │specifice │ │ │rapoarte de │ │finanţate din │ │
│ │sistemelor de │ │ │rezultate │ │fonduri │ │
│ │comandă şi │ │ │ │ │europene │ │
│ │control. │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
├────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │2.3.1. │ │ │- număr de │ │FEN în limita │ │
│ │Elaborarea/ │ │ │concepţii │ │bugetelor │ │
│ │Actualizarea │ │ │elaborate/ │ │disponibile şi │ │
│ │concepţiilor/ │ │ │actualizate │Îmbunătăţitrea│cu respectarea │ │
│ │planurilor/ │DGPC, DGUM, │ │-număr planuri │activităţilor │condiţiilor de │ │
│ │procedurilor │DSD, IGSU, │2030 │elaborate/ │specifice │eligibilitate │Anual │
│ │specifice │IGAV │ │actualizate │tipurilor de │aferente │ │
│ │tipurilor de │ │ │- număr │risc │programelor │ │
│ │risc prin │ │ │proceduri │ │finanţate din │ │
│2.3. Dezvoltarea│includerea unei │ │ │elaborate/ │ │fonduri │ │
│de concepte de │abordări │ │ │actualizate │ │europene │ │
│răspuns adaptate│multisectoriale.│ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│noilor │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│provocări, │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│inclusiv pentru ├────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│situaţii tip │2.3.2. │ │ │ │ │ │ │
│"criză în criză”│Elaborarea de │ │ │ │ │ │ │
│- │proceduri │ │ │ │ │ │ │
│multisectoriale.│operaţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │privind modul de│ │ │ │Raport de │ │ │
│ │răspuns al │ │ │- analiză │analiză │ │ │
│ │structurilor │DGPC, DGUM, │ │efectuată │elaborat │ │ │
│ │aflate în │DSD, IGSU, │2025 │- număr de │Proceduri │Bugetul de stat│Anual │
│ │coordonarea │IGAV │ │proceduri │operaţionale │ │ │
│ │departamentului │ │ │elaborate │elaborate/ │ │ │
│ │în cazul unor │ │ │ │actua │ │ │
│ │solicitări de │ │ │ │lizate │ │ │
│ │asistenţă │ │ │ │ │ │ │
│ │internaţională │ │ │ │ │ │ │
│ │multiple şi │ │ │ │ │ │ │
│ │concomitente. │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴────────────────┴────────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴───────────────┴────────┘
OBIECTIVUL GENERAL NR.3: Eficientizarea şi asigurarea accesului la servicii medicale de urgenţă în format virtual
┌───────────────────┬──────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────────┬──────────────┬───────────────┬────────┐
│ │Activităţi/ │Instituţii/ │Perioadă de │ │Rezultate │ │Etape │
│Obiective specifice│acţiuni │Structuri │implementare│Indicatori │aşteptate │Resurse alocate│evaluare│
│ │ │responsabile│/ Termen │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │ │ │ │-analiză privind │ │FEN în limita │ │
│ │ │ │ │gradul de utilizare a│ │bugetelor │ │
│ │ │ │ │serviciilor de │ │disponibile şi │ │
│3.1. Facilitarea │3.1.1 │ │ │telemedicină în │Creşterea │cu respectarea │ │
│interoperabilităţii│Dezvoltarea │ │ │sistemul medicinei de│gradului de │condiţiilor de │ │
│entităţilor din │instrumentelor│DGUM │2030 │urgenţă; │utilizare a │eligibilitate │Anual │
│sistemul medical de│de tip │ │ │-analiză privind │serviciilor de│aferente │ │
│urgenţă │telemedicină; │ │ │identificarea │telemedicină │programelor │ │
│ │ │ │ │disfuncţionalităţilor│ │finanţate din │ │
│ │ │ │ │existente în │ │fonduri │ │
│ │ │ │ │serviciul de │ │europene │ │
│ │ │ │ │telemedicină; │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │ │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │3.1.2. │ │ │-nr. de activităţi de│ │bugetelor │ │
│ │Optimizarea │ │ │schimb de experţi │ │disponibile şi │ │
│ │sistemului de │ │ │desfăşurate; │ │cu respectarea │ │
│ │telemedicină │ │ │-număr de activităţi │Creşterea │condiţiilor de │ │
│ │prin schimbul │DGUM │2030 │de cooperare │operabilităţii│eligibilitate │Anual │
│ │de experienţă │ │ │internaţională │sistemului de │aferente │ │
│ │şi bune │ │ │derulate (seminarii, │telemedicină │programelor │ │
│ │practici la │ │ │conferinţe, schimb de│ │finanţate din │ │
│ │nivel │ │ │experienţă, vizite de│ │fonduri │ │
│ │internaţional;│ │ │studiu etc); │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │3.1.3. │ │ │-analiză privind │ │stat, │ │
│ │Consolidarea │ │ │percepţia │ │FEN în limita │ │
│ │încrederii şi │ │ │personalului din UPU-│Creşterea │bugetelor │ │
│ │a gradului de │ │ │SMURD, UPU, CPU, SAJ │gradului de │disponibile şi │ │
│ │acceptare a │ │ │cu privire la │pregătire a │cu respectarea │ │
│ │serviciilor de│ │ │utilizarea │personalului │condiţiilor de │ │
│ │telemedicină │DGUM │2030 │serviciului de │din UPU-SMURD,│eligibilitate │Anual │
│ │în cadrul │ │ │telemedicină; │UPU, CPU, │aferente │ │
│ │UPU-SMURD, │ │ │-nr. de sesiuni de │SAJ cu privire│programelor │ │
│ │UPU, CPU, │ │ │informare cu privire │la utilizarea │finanţate din │ │
│ │Serviciilor de│ │ │la eficienţa │serviciului de│fonduri │ │
│ │Ambulanţă │ │ │utilizării │telemedicină │europene │ │
│ │Judeţene │ │ │serviciilor de │ │nerambursabile,│ │
│ │(SAJ). │ │ │telemedicină │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
└───────────────────┴──────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────────┴──────────────┴───────────────┴────────┘
PILON-CONSOLIDARE OBIECTIV GENERAL NR.4: Asigurarea unui sistem robust de răspuns la urgenţă
┌───────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────────┬───────────────┬────────┐
│Obiective │ │Instituţii/ │Perioadă de │ │Rezultate │ │Etape │
│specifice │Activităţi/acţiuni │Structuri │implementare│Indicatori │aşteptate │Resurse alocate│evaluare│
│ │ │responsabile│/ Termen │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │4.1.1. │ │ │- analiză cadru │ │ │ │
│ │Iniţierea │ │ │legislativ │ │ │ │
│ │demersurilor pentru│ │ │referitor la │Proiecte de acte │ │ │
│ │actualizarea │DGPC, DSD, │ │continuitatea │normative │ │ │
│ │cadrului legislativ│DGUM, IGSU, │2026 │operaţiilor │elaborate şi │Bugetul de stat│Anual │
│ │privind │IGAV │ │elaborată │supuse spre │ │ │
│ │continuitatea │ │ │- număr de │aprobare │ │ │
│ │operaţiilor pentru │ │ │structuri │ │ │ │
│ │sectoarele │ │ │consultate │ │ │ │
│ │esenţiale. │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │4.1.2. Organizarea,│ │ │ │ │ │ │
│ │prin structurile de│ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │specialitate ale │ │ │ │ │stat, │ │
│ │departamentului, │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │precum şi prin cele│ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │aflate în │ │ │ │ │disponibile şi │ │
│ │coordonare/ │ │ │- număr de │ │cu respectarea │ │
│ │coordonare │DGPC, DSD, │ │instruiri │Creşterea │condiţiilor de │ │
│ │operaţională, a │DGUM, IGSU, │2030 │organizate │numărului de │eligibilitate │Anual │
│4.1.Dezvoltarea│unor sesiuni de │IGAV │ │- număr de │persoane intruite│aferente │ │
│şi │instruiri care să │ │ │persoane │cu 3% │programelor │ │
│implementarea │vizeze modul de │ │ │instruite │ │finanţate din │ │
│conceptului de │realizare a │ │ │ │ │fonduri │ │
│continuitate al│planurilor de │ │ │ │ │europene │ │
│operaţiilor. │continuitate │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │specifice fiecărui │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │domeniu de │ │ │ │ │finanţare │ │
│ │activitate. │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │ │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │ │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │ │ │ │ │ │disponibile şi │ │
│ │4.1.3. │ │ │ │ │cu respectarea │ │
│ │Desfăşurarea de │DGPC, DSD, │ │- număr sesiuni │Stagii de │condiţiilor de │ │
│ │stagii de pregătire│DGUM, IGSU, │2024-2027 │de instruire │pregătire │eligibilitate │Anual │
│ │în domeniul │IGAV │ │număr persoane │realizate │aferente │ │
│ │continuităţii │ │ │instruite │ │programelor │ │
│ │operaţiilor. │ │ │ │ │finanţate din │ │
│ │ │ │ │ │ │fonduri │ │
│ │ │ │ │ │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
├───────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │4.2.1. │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │Continuarea │ │ │ │ │disponibile şi │ │
│ │procesului de │ │ │ │ │cu respectarea │ │
│ │accesare a │ │ │- Numărul de │75% Rata de │condiţiilor de │ │
│ │fondurilor externe │DSD, DGPC, │ │proiecte │succes a │eligibilitate │ │
│ │nerambursabile │DGUM, IGSU, │2030 │aprobate / │proiectelor │aferente │Anual │
│ │pentru creşterea │IGAV │ │numărul de │depuse spre │programelor │ │
│ │capacităţii de │ │ │proiecte depuse │finanţare │finantate din │ │
│ │răspuns a │ │ │ │ │fonduri │ │
│ │structurilor aflate│ │ │ │ │europene │ │
│ │în coordonarea │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │Departamentului. │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │4.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │Consolidarea │ │ │ │ │ │ │
│ │proceselor de │ │ │ │ │ │ │
│ │management la │ │ │ │ │ │ │
│ │nivelul DSU şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │structurilor aflate│ │ │ │ │ │ │
│ │în componenţa/ │ │ │ │ │ │ │
│ │coordonarea │ │ │- analiza │ │ │ │
│ │departamentului, │ │ │sistemului de │ │ │ │
│ │prin implementarea │ │ │management │ │ │ │
│ │mecanismelor │ │ │realizată │ │ │ │
│ │eficiente de │ │ │- certificate │Menţinerea │ │ │
│ │planificare, │DSD, DGPC, │ │care atestă │sistemului de │ │ │
│ │organizare şi │DGUM, IGSU, │2030 │conformitatea │management al │Bugetul de stat│Anual │
│ │evaluare a │IGAV │ │sistemului de │calităţii │ │ │
│ │activităţilor, în │ │ │management al │certificat │ │ │
│ │conformitate cu │ │ │calităţii cu │ │ │ │
│ │actele normative │ │ │standardul SR EN│ │ │ │
│ │aplicabile, │ │ │ISO 9001, │ │ │ │
│ │respectiv prin │ │ │obţinute │ │ │ │
│ │menţinerea │ │ │ │ │ │ │
│4.2. Creşterea │certificării │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii de │sistemului de │ │ │ │ │ │ │
│adaptare la │management al │ │ │ │ │ │ │
│situaţii noi │calităţii conform │ │ │ │ │ │ │
│apărute │standardului SR EN │ │ │ │ │ │ │
│ │ISO 9001. │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │4.2.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │Consolidarea │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │cooperării │ │ │ │ │stat, │ │
│ │transfrontaliere şi│ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │interoperabilitatea│ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │procedurilor, │ │ │ │Cooperare │disponibile şi │ │
│ │sistemelor şi │ │ │ │transfrontalieră │cu respectarea │ │
│ │instrumentelor │DGPC, DGUM, │ │- număr │şi │condiţiilor de │ │
│ │pentru a permite │DSD, IGSU, │2030 │activităţi de │interoperabilitat│eligibilitate │Anual │
│ │schimbul de │IGAV │ │cooperare │ea procedurilor, │aferente │ │
│ │informaţii │ │ │desfăşurate │sistemelor şi │programelor │ │
│ │eficient, în │ │ │ │instrumentelor │finanţate din │ │
│ │vederea facilitării│ │ │ │consolidată │fonduri │ │
│ │sprijinului │ │ │ │ │europene │ │
│ │operaţional pentru │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │luarea deciziilor │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │şi sprijinul │ │ │ │ │finanţare │ │
│ │naţiunii gazdă. │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │4.2.4. │ │ │- numărul de │ │Bugetul de │ │
│ │Îmbunătăţirea │ │ │exerciţii şi │ │stat, │ │
│ │interoperabilităţii│ │ │simulări │ │FEN în limita │ │
│ │sistemelor şi │ │ │desfăşurate în │ │bugetelor │ │
│ │procedurilor care │ │ │vederea │ │disponibile şi │ │
│ │sprijină răspunsul │ │ │coordonării şi │ │cu respectarea │ │
│ │la situaţiile de │DGPC, DGUM, │ │testării │Sisteme şi │condiţiilor de │ │
│ │protecţie civilă şi│DSD, IGSU, │2030 │eficienţei │proceduri │eligibilitate │Anual │
│ │coordonarea │IGAV │ │măsurilor de │îmbunătăţite │aferente │ │
│ │măsurilor de │ │ │răspuns, cu │ │programelor │ │
│ │răspuns între │ │ │obiective clare │ │finanţate din │ │
│ │autorităţile şi │ │ │şi rezultate │ │fonduri │ │
│ │partenerii cu │ │ │evaluate │ │europene │ │
│ │atribuţii în │ │ │- proceduri │ │nerambursabile,│ │
│ │domeniu, potrivit │ │ │actualizate │ │alte surse de │ │
│ │competenţelor. │ │ │ │ │finanţare │ │
├───────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┴┬──────────────┬┴─────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │- evaluări şi │ │ │ │
│ │ │ │ │analize │ │ │ │
│ │4.3.1. │ │ │privind │ │ │ │
│ │Adaptarea │ │ │deficitul │ │Bugetul de │ │
│ │mecanismelor de │ │ │identificat în│ │stat, │ │
│ │management al │ │ │raport cu │ │FEN în limita │ │
│ │resurselor umane │ │ │sarcinile │ │bugetelor │ │
│ │care vizează │ │ │atribuite │ │disponibile şi │ │
│ │recrutarea/ │ │ │sesiuni de │Mecanismele │cu respectarea │ │
│ │selecţia, │DGPC, DGUM, │ │discuţii/ │de │condiţiilor de │ │
│ │încadrarea, │DSD, IGSU, │2030 │grupuri de │management al │eligibilitate │Anual │
│ │dezvoltarea, │IGAV │ │lucru │resurselor umane │aferente │ │
│ │pregătirea, │ │ │organizate cu │adaptate │programelor │ │
│ │formarea şi │ │ │privire la │ │finanţate din │ │
│ │perfecţionarea │ │ │perfecţionarea│ │fonduri │ │
│ │personalului din │ │ │personalului │ │europene │ │
│ │cadrul │ │ │-număr de │ │nerambursabile,│ │
│ │departamentului şi │ │ │personal │ │alte surse de │ │
│ │structurilor aflate│ │ │instruit │ │finanţare │ │
│ │în coordonare. │ │ │-număr de │ │ │ │
│ │ │ │ │personal nou │ │ │ │
│ │ │ │ │încadrat │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │ │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │ │ │ │- analiză │ │bugetelor │ │
│ │4.3.2. │ │ │privind nevoia│ │disponibile şi │ │
│ │Eficientizarea │ │ │identificată │ │cu respectarea │ │
│ │modului de formare │DGPC, DGUM, │ │- bază de date│ │condiţiilor de │ │
│ │continuă a │DSD, IGSU, │2030 │cu privire la │Plan de formare │eligibilitate │Anual │
│4.3. │personalului │IGAV │ │numărul de │continuă realizat │aferente │ │
│Dezvoltarea │operativ din cadrul│ │ │sesiuni │ │programelor │ │
│sistemului de │structurilor aflate│ │ │organizate şi │ │finanţate din │ │
│management al │în coordonare. │ │ │persoane │ │fonduri │ │
│resursei umane │ │ │ │formate │ │europene │ │
│pentru a │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│răspunde │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│eficient la noi│ │ │ │ │ │finanţare │ │
│situaţii de ├───────────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────┤
│urgenţă. │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │4.3.3. │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │Consolidarea şi │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │extinderea │ │ │ │ │disponibile şi │ │
│ │programelor │ │ │- numărul de │ │cu respectarea │ │
│ │existente cu │ │ │voluntari │Programe de │condiţiilor de │ │
│ │voluntari prin │DGPC, DGUM, │2024-2030 │implicaţi în │implicare a │eligibilitate │Anual │
│ │identificarea şi │IGSU, IGAV │ │activitatea │voluntarilor │aferente │ │
│ │implicarea unor noi│ │ │structurilor │derulate/ extinse │programelor │ │
│ │parteneri în rândul│ │ │operative │ │finanţate din │ │
│ │structurilor │ │ │ │ │fonduri │ │
│ │operative. │ │ │ │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │ │stat, │ │
│ │4.3.4. │ │ │ │ │FEN în limita │ │
│ │Eficientizarea │ │ │ │ │bugetelor │ │
│ │pregătirii continue│ │ │- număr │ │disponibile şi │ │
│ │şi utilizării │ │ │activităţi de │Activităţi de │cu respectarea │ │
│ │câinilor de │ │ │pregătire │pregătire a │condiţiilor de │ │
│ │serviciu antrenaţi │DGPC, IGSU, │2030 │efectuate │câinilor de │eligibilitate │Anual │
│ │pentru activităţi │IGAV │ │- număr de │serviciu │aferente │ │
│ │specifice │ │ │câini │desfăşurate │programelor │ │
│ │domeniului │ │ │pregătiţi │ │finanţate din │ │
│ │situaţiilor de │ │ │ │ │fonduri │ │
│ │urgenţă. │ │ │ │ │europene │ │
│ │ │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│ │ │ │ │ │ │alte surse de │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │
└───────────────┴───────────────────┴────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────┘
ANEXA 3 la Strategie TABELUL ACRONIMELOR UTILIZATE
┌───────┬──────────────────────────────┐
│CBRN │Chimice, Biologice, │
│ │Radiologice şi Nucleare │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Modul de Detectare şi │
│CBRNDET│prelevare de probe de natură │
│ │chimică, biologică, │
│ │radiologică şi nucleară │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CNCCI │Centrul Naţional de Coordonare│
│ │şi Conducere a Intervenţiei │
├───────┼──────────────────────────────┤
│COS │Comandantul Operaţiunilor de │
│ │Salvare │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Direcţia Generală Protecţie │
│DG ECHO│Civilă Europeană şi Operaţiuni│
│ │de Ajutor Umanitar │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DGPC │Direcţia Generală pentru │
│ │Protecţie Civilă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DGUM │Direcţia Generală Urgenţe │
│ │Medicale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DRR │Reducerea Riscului de Dezastre│
├───────┼──────────────────────────────┤
│DSD │Direcţia Suport Decizional │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DSM │Directorul Operaţiunilor de │
│ │Salvare Medicale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DSU │Departamentul pentru Situaţii │
│ │de Urgenţă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│EERC │Capacitatea Europeană de │
│ │Răspuns în Situaţii de Urgenţă│
├───────┼──────────────────────────────┤
│EMT 1 │Echipă medicală de urgenţă - │
│ │nivel 1 │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Agenţia Federală pentru │
│FEMA │Managementul Situaţiilor de │
│ │Urgenţă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FEN │Fonduri Europene │
│ │Nerambursabile │
├───────┼──────────────────────────────┤
│GFFF │Modul de combatere terestră a │
│ │incendiilor forestiere │
├───────┼──────────────────────────────┤
│HCP │Modul de Pompare de mare │
│ │capacitate │
├───────┼──────────────────────────────┤
│HG │Hotărâre de Guvern │
├───────┼──────────────────────────────┤
│IGAv │Inspectoratul General de │
│ │Aviaţie │
├───────┼──────────────────────────────┤
│IGSU │Inspectoratul General pentru │
│ │Situaţii de Urgenţă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ISU │Inspectoratul pentru Situaţii │
│ │de Urgenţă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│IT │Tehnologia Informaţiei │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MEVAC │Modul de Evacuare medicală pe │
│ │calea aerului │
├───────┼──────────────────────────────┤
│M-USAR │Modul de Căutare-Salvare │
│ │Urbană de nivel Mediu │
├───────┼──────────────────────────────┤
│NATO │Organizaţia Tratatului │
│ │Atlanticului de Nord │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ONG │Organizaţie Neguvernamentală │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ONU │Organizaţia Naţiunilor Unite │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OUG │Ordonanţă de Urgenţă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Planul Naţional Integrat în │
│PNIESC │Domeniul Energiei şi │
│ │Schimbărilor Climatice │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PNMRD │Planul Naţional de Management │
│ │al Riscurilor de Dezastre │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Platforma Naţională de │
│PNRRD │Reducere a Riscului de │
│ │Dezastre │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Rezerva Europeană de │
│RescEU │Capacităţi pentru Situaţii de │
│ │Urgenţă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SMURD │Serviciul Mobil de Urgenţă │
│ │Reanimare şi Descarcerare │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Sistemul Naţional de │
│SNMSU │Management al Situaţiilor de │
│ │Urgenţă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională de │
│SNRRD │Reducere a Riscului de │
│ │Dezastre │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SNRRS │Strategia Naţională de │
│ │Reducere a Riscului Seismic │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UCPM │Mecanismul European de │
│ │Protecţie Civilă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Strategia Internaţională a │
│UN/ISDR│Naţiunilor Unite pentru │
│ │Reducerea Dezastrelor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UPU/CPU│Unităţi Primiri Urgenţe / │
│ │Compartimente Primiri Urgenţe │
├───────┼──────────────────────────────┤
│USAR │Modul de Căutare-Salvare │
│ │Urbană │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Unitatea Specială de │
│USISU │Intervenţie în Situaţii de │
│ │Urgenţă │
└───────┴──────────────────────────────┘
-----