────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.215 din 29 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.103 din 7 decembrie 2023.────────── Cuvânt înainte Această strategie a fost elaborată de PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (PwC), cu sprijinul consistent al experţilor din cadrul Macedonian Academy of Sciences and Arts. Strategia a fost realizată în proiectului "Implementarea Planului Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice şi elaborarea Strategiei pe Termen Lung a României", finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic (Technical Support Instrument), gestionat la nivelul Direcţiei Generale Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM), derulat în baza contractului nr. REFORM/2021/OP/0006-07 LOT 1, încheiat între compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers EU Services EESv şi DG REFORM şi semnat în octombrie 2021. Această strategie poate fi publicată în vederea consultării publice de către Beneficiari (Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor). PwC nu îşi asumă nicio răspundere sau responsabilitate pentru această strategie faţă de altcineva în afara Beneficiarilor şi a DG REFORM. Sursele datelor şi informaţiilor utilizate în document sunt indicate în text şi în notele de subsol. Datele şi informaţiile au fost considerate corecte şi nu au fost verificate independent în scopul realizării acestui demers. Această strategie a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest document nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene. Cuprins LISTA FIGURILOR REZUMAT 1. POLITICI ŞI ŢINTE CLIMATICE ALE UE 1.1. Strategiile naţionale pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (STL) 1.2. Prezentare generală a obiectivelor STL din alte ţările membre UE 1.2.1. Reducerea emisiilor de GES 1.2.2. Surse regenerabile de energie 1.2.3. Eficienţa energetică 1.3. Rezumat al politicilor, măsurilor şi acţiunilor propuse de alte state membre ale UE 2. PREZENTARE GENERALĂ ŞI PROCESUL DE DEZVOLTARE A STRATEGIILOR 2.1. Contextul juridic şi contextul politicii 2.2. Consultări publice şi implicare a entităţilor naţionale şi ale UE 2.3. Guvernanţa STL 3. REDUCEREA TOTALĂ A EMISIILOR DE GES ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA ABSORBŢIILOR 3.1. Traiectorii la nivelul economiei 3.1.1. Tendinţe istorice în emisiile şi absorbţiile de GES 3.1.2. Viziunea de decarbonizare până în 2050 în 3 scenarii diferite 3.1.3. Ţinte naţionale şi sectoriale până în 2050 pentru scenariul ales 3.2. Politici şi măsuri de adaptare 4. ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE 4.1. Evoluţia istorică a ponderii SRE 4.2. Viziunea privind evoluţia ponderii SRE până în 2050 4.3. Evoluţia ponderii SRE şi ţintele intermediare până în 2050 5. EFICIENŢA ENERGETICĂ 5.1. Evoluţia istorică a EE 5.2. Viziunea EE până în 2050 5.3. Evoluţia consumului de energie şi ţintele intermediare până în 2050 6. ŢINTE ŞI TRAIECTORII SECTORIALE 6.1. Producţia de energie 6.1.1. Evoluţia preconizată a emisiilor în domeniul producţiei de energie 6.1.2. Descrierea generală a principalelor elemente privind decarbonizarea producţiei de energie 6.2. Transporturi 6.2.1. Evoluţia preconizată a emisiilor, a consumului de energie şi a tipurilor de combustibil în domeniul transporturilor 6.2.2. Opţiuni de decarbonizare a sectorului transporturi 6.3. Clădiri 6.3.1. Evoluţia preconizată a emisiilor, a consumului de energie şi a tipurilor de combustibil în sectorul clădirilor 6.3.2. Opţiuni de decarbonizare în sectorul Clădiri 6.4. Industrie 6.4.1. Evoluţia preconizată a emisiilor, a consumului de energie şi a tipurilor de combustibil în sectorul Industrie 6.4.2. Prezentare generală a politicilor, planurilor existente şi a măsurilor de decarbonizare descrise la punctul 2.1 din secţiunea A din Partea I a Anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1999 6.5. Agricultură şi LULUCF 6.5.1. Evoluţia preconizată a emisiilor în Agricultură şi LULUCF 6.5.2. Opţiuni de decarbonizare în sectorul Agricultură 6.5.3. Sinergia cu politicile agricole şi de dezvoltare rurală 6.6. Deşeuri 6.6.1. Evoluţia preconizată a emisiilor în domeniul Deşeuri 6.6.2. Opţiuni de decarbonizare în sectorul Deşeuri 7. COSTUL IMPLEMENTĂRII STL ŞI IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC PRECONIZAT 7.1. FINANŢAREA STL 7.1.1. Estimări ale investiţiilor necesare 7.1.2. Politici şi măsuri pentru activităţile conexe de cercetare, dezvoltare şi inovare 7.2. Locuri de muncă verzi şi alte beneficii 8. INDICATORI PENTRU MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII STL ŞI COORDONAREA CU INDICATORII DE DEZVOLTARE DURABILĂ 9. ANEXE 9.1. Ipoteze macroeconomice 9.2. Procesul de calibrare a modelului LEAP_RO pe baza datelor statistice istorice din perioada 2010-2019 9.2.1. Sistem energetic (producţia de energie electrică şi energie termică) 9.2.2. Sectorul transporturilor 9.2.3. Sectorul clădiri (rezidenţial, comercial şi servicii) 9.2.4. Sectorul industrial 9.2.5. Agricultura şi sectorul LULUCF 9.2.6. Sectorul deşeurilor 9.3. Listă de abrevieri 9.4. Lista documentelor şi a surselor de informaţii consultate (Selecţie) LISTA FIGURILOR Figura 1. Ţintele naţionale pentru reducerea emisiilor nete până în 2050 conform scenariului România Neutră Figura 2. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura 3. Evoluţia consumului primar de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră Figura 4. Evoluţia consumului final de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră Figura 5. Reducerile estimate ale emisiilor de GES în STL-urile ţărilor UE Figura 6. Evoluţia emisiilor şi absorbţiilor agregate de GES (emisii nete) per sector (în kt CO2-eq), 1989-2019 Figura 7. Evoluţia emisiilor de GES per sector (în kt CO2-eq), 1989-2019 Figura 8. Evoluţia emisiilor de GES în sectorul Energie, per domenii (în kt CO2-eq), 1989-2019 Figura 9. Emisii de GES per tip de gaze (cota procentuală din total) Figura 10. Evoluţia emisiilor nete până în 2050 pe sectoare conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră Figura 11. Evoluţia emisiilor fără LULUCF până în 2050 pe sectoare conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră Figura 12. Sumarul evoluţiei emisiilor nete în 2030 şi 2050 conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră Figura 13. Rezumatul evoluţiei emisiilor nete pe sectoare în 2050 conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră (ktCO2-eq) Figura 14. Ţintele naţionale pentru reducerea emisiilor nete până în 2050 (scenariul România Neutră) Figura 15. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie în sectorul energiei electrice (SRE-E), transportului (SRE-T) şi încălzire & răcire (SRE-Î&R) Figura 16. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura 17. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie per tip de combustibil conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura 18. Evoluţia ponderii SRE-E, SRE-T şi SRE-Î&R conform scenariului REF Figura 19. Evoluţia ponderii SRE-E, SRE-T şi SRE-Î&R conform scenariului Mediu Figura 20. Evoluţia ponderii SRE-E, SRE-T şi SRE-Î&R conform scenariului România Neutră Figura 21. Evoluţia SRE per tip de combustibil în consumul final de energie în transport şi în consumul final de energie în transport ajustat Figura 22. Evoluţia SRE per tip de combustibil în consumul final brut de electricitate Figura 23. Evoluţia SRE per tip de combustibil în consumul final brut de energie în încălzire & răcire Figura 24. Tendinţă istorică în EE Figura 25. Evoluţia consumului primar de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura 26. Evoluţia consumului final de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura 27. Evoluţia consumului final de energie per sectoare conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura 28. Evoluţia consumului primar de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră Figura 29. Evoluţia consumului final de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră Figura 30. Evoluţia emisiilor în domeniul producţiei de energie electrică per combustibil conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 31. Evoluţia emisiilor în domeniul producţiei de energie electrică şi termică per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 32. Evoluţia emisiilor fugitive produse de combustibili conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 33. Construirea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice din surse solare şi eoliene, precum şi de noi capacităţi de producţie în cogenerare din hidrogen în perioada 2023-2050 conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 34. Evoluţia producţiei de energie electrică per combustibil conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 35. Evoluţia capacităţii instalate pentru producţia de energie electrică per combustibil în cele 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 36. Evoluţia emisiilor în domeniul transporturilor per tip de transport conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 37. Evoluţia emisiilor în domeniul transporturilor per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră Figura 38. Evoluţia tipurilor de autoturisme în funcţie de combustibilul utilizat conform celor 3 scenarii Figura 39. Evoluţia tipurilor de autovehicule transport persoane în funcţie de combustibilul utilizat conform celor 3 scenarii Figura 40. Evoluţia tipurilor de autovehicule transport marfă în funcţie de combustibilul utilizat conform celor 3 scenarii Figura 41. Evoluţia emisiilor în domeniul Clădirilor per tip de clădiri conform celor 3 scenarii analizate Figura 42. Evoluţia emisiilor în domeniul Clădirilor per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate Figura 43. Evoluţia emisiilor în sectorul Industrie per tip de industrie conform celor 3 scenarii analizate Figura 44. Evoluţia emisiilor rezultate din consumul de energie în sectorul Industrie per tip de industrie conform celor 3 scenarii analizate Figura 45. Evoluţia emisiilor în sectorul Industrie per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate Figura 46. Evoluţia emisiilor în sectorul Agricultură conform celor 3 scenarii analizate Figura 47. Evoluţia emisiilor în sectorul LULUCF conform celor 3 scenarii analizate Figura 48. Evoluţia emisiilor în sectoarele agregate Agricultură şi LULUCF per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate Figura 49. Evoluţia emisiilor în sectorul Deşeuri conform celor 3 scenarii analizate Figura 50. Evoluţia emisiilor în sectorul Deşeuri per GES conform celor 3 scenarii analizate Figura 51. Valoarea totală a investiţiilor necesare până în 2050 în domeniul producţiei de energie conform celor 3 scenarii Figura 52. Valoarea totală a investiţiilor necesare până în 2050 în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transport, Clădiri, Industrie) conform celor 3 scenarii. În cazul sectorului Transporturi, a fost luat în considerare doar Transportul rutier Figura 53. Valoarea totală a investiţiilor necesare până în 2050 în domeniul producţiei de energie şi în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transport, Clădiri, Industrie) conform celor 3 scenarii. În cazul sectorului Transporturi, a fost luat în considerare doar Transportul rutier (doar autovehiculele electrice şi cele pe bază de hidrogen) Figura 54. Numărul total de locuri de muncă verzi, directe şi indirecte, ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate - CIM (construcţia, instalarea, manufacturarea tehnologiilor vezi), O&M (operarea şi mentenanţa tehnologiilor verzi) Figura 55. Numărul total de locuri de muncă verzi directe ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate, în construcţia, instalarea şi manufacturarea tehnologiilor verzi Figura 56. Numărul total de locuri de muncă verzi directe ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate, în operarea şi mentenanţa tehnologiilor verzi Figura 57. Numărul total de locuri de muncă verzi indirecte ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate Figura 58. Intensitatea energiei primare - Consumul primar de energie raportat la PIB Figura 59. Intensitatea energiei finale - Consumul final de energie raportat la PIB Figura 60. Intensitatea energetică per capita - Consumul final de energie pe locuitor Figura 61. Consumul final de energie pe locuinţă Figura 62. Consumul specific al autoturismelor per pkm Figura 63. Evoluţia populaţiei luată în considerare în toate scenariile analizate Figura 64. Creşterea anuală a PIB-ului luate în considerare în toate scenariile analizate (%) Figura 65. Evoluţia producţiei de energie electrică a centralelor electrice şi în CHP în perioada 2010 - 2019 (mii GWh) Figura 66. Evoluţia capacităţii instalate în centralele electrice şi pe CHP în perioada 2010-2019 (MW) Figura 67. Producţia zilnică din blocurile 3,4 şi 6 ale centralei electrice pe lignit de la Rovinari în 2021 Figura 68. Producţia zilnică a centralei CHP pe huilă de la Paroşeni în 2021 Figura 69. Disponibilitatea capacităţilor de producţie a energiei electrice în perioada 2010-2019 (%) Figura 70. Eficienţa capacităţilor de producţie a energiei electrice per tehnologie în perioada 2010-2019 (%) Figura 71. Exemplu de simulare a producerii de energie electrică în perioada 2019-2050 folosind modelul LEAP_RO Figura 72. Evoluţia producţiei de energie electrică a centralele în cogenerare în perioada 2010-2019 (GWh) Figura 73. Evoluţia producţiei de energie termică a centralelor termice în perioada 2010 - 2019 (mii GWh) Figura 74. Evoluţia producţiei de energie termică a centralelor în cogenerare în perioada 2010 - 2019 (mii GWh) Figura 75. Evoluţia numărului autoturisme înmatriculate în perioada 2010-2019 conform INS şi clasificarea lor pe tip de combustibil conform LEAP_RO Figura 76. Creşterea anuală a numărului de autoturisme înmatriculate în perioada 2010-2019, conform INS şi modelului LEAP_RO Figura 77. Evoluţia numărului de autoturisme per 1.000 de locuitori la nivelul UE în 2018 faţă de 2005 Figura 78. Evoluţia numărului de autovehicule transport pasageri în perioada 2010-2019 conform INS şi clasificarea lor pe tip de combustibil conform LEAP_RO Figura 79. Evoluţia numărului de autovehicule transport marfă în perioada 2010-2019 conform INS şi clasificarea lor pe tip de combustibil conform LEAP_RO Figura 80. Evoluţia numărului anual mediu de kilometri per tip de autovehicul Figura 81. Evoluţia consumului final de energie în sectorul transporturilor în perioada 2010 - 2019 (Mtoe) Figura 82. Evoluţia consumului final de energie per gospodărie în domeniul rezidenţial în perioada 2010-2020 (Mtoe) Figura 83. Numărul de gospodării, numărul de persoane per gospodărie şi tipurile de gospodării Figura 84. Evoluţia consumului final de energie în sectorul Rezidenţial în perioada 2010-2019 dezagregat în funcţie de utilizarea finală din gospodării (în %) Figura 85. Ponderea combustiilor pentru fiecare tip de utilizare finală din cadrul gospodăriilor pe utilizare finală şi pe tip de locuinţă Figura 86. Evoluţia mixului de combustibili în sectorul Comercial şi Servicii în perioada 2010-2019 (%) Figura 87. Evoluţia consumului final de energie în sectorul Industrie în perioada 2010-2020 per domeniu industrial (ktoe) Figura 88. Evoluţia consumului final de energie din industria siderurgică în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 89. Evoluţia consumului final de energie din industria chimică şi petrochimică în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 90. Evoluţia consumului final de energie din industria metalelor neferoase în perioada 2017-2019 (ktoe) Figura 91. Evoluţia consumului final de energie din industria mineralelor nemetalice în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 92. Evoluţia consumului final de energie din industria echipamentelor de transport în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 93. Evoluţia consumului final de energie din industria utilajelor în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 94. Evoluţia consumului final de energie din industria minieră în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 95. Evoluţia consumului final de energie din industria alimentară şi a tutunului în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 96. Evoluţia consumului final de energie din industria hârtiei şi celulozei în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 97. Evoluţia consumului final de energie din industria lemnului şi a produselor din lemn în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 98. Evoluţia consumului final de energie din industria construcţiilor în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 99. Evoluţia consumului final de energie din industria textilă în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 100. Evoluţia consumului final de energie din domeniul alte industrii în perioada 2010-2019 (ktoe) Figura 101. Suprafaţa de teren forestier din România (mii ha) Figura 102. Suprafaţa de teren cultivat din România (mii ha) Figura 103. Suprafaţa de păşuni din România (mii ha) Figura 104. Suprafaţa de terenuri umede din România (mii ha) Figura 105. Suprafaţa terenurilor dedicate aşezărilor în România (mii ha) Figura 106. Suprafaţa categoriei alte terenuri în România (mii ha) Figura 107. Evoluţia emisiilor produse de fermentaţia enterică în perioada 2010-2019 conform modelului LEAP_RO (ktCO2e) Figura 108. Evoluţia emisiilor produse de fermentaţia enterică în perioada 1989-2019 conform INS (ktCO2e) Figura 109. Evoluţia emisiilor de metan produse prin managementul gunoiului de grajd în perioada 2010-2019 (ktCO2e) Figura 110. Evoluţia emisiilor de azot produse prin managementul gunoiului de grajd în perioada 2010-2019 (ktCO2e) Figura 111. Parametri-cheie, macroeconomici, demografici şi de altă natură, pentru modelarea eliminării deşeurilor solide, definiţi în cadrul modelului LEAP_RO Figura 112. Evoluţia parametrilor deşeuri per capita (kg/cap/an]) şi cantitatea de nămol din deşeurile solide municipale (Gg) în perioada 2010-2019 Figura 113. Tipuri de deşeuri solide municipale Figura 114. Compoziţia deşeurilor Figura 115. Carbon organic dizolvat în fracţia de greutate Figura 116. Constanta generării de metan Figura 117. Factorul de corecţie al metanului în deşeuri municipale solide Figura 118. Factorul de corecţie al metanului în industrie Figura 119. Tipuri de deşeuri industriale şi tipuri de nămoluri în deşeuri municipale solide Figura 120. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea Tratării biologice a deşeurilor solide Figura 121. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea sub-categoriei Incinerarea deşeurilor Figura 122. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea tratării şi evacuării apelor uzate menajere Figura 123. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea subcategoriilor Neconectat la sisteme de canalizare; Conectat la sisteme de canalizare neconectate la staţii de tratare a apelor uzate şi fără epurare şi Staţie de epurare aerobă centralizată Figura 124. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea tratării apelor reziduale industriale din subcategoriile industria berii, din cea a hârtiei şi din domeniul rafinării produselor petrolifere ... REZUMAT Uniunea Europeană (UE) şi statele sale membre sunt hotărâte să pună în aplicare prevederile Acordului de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 şi intrat în vigoare în noiembrie 2016, ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi să contribuie la realizarea obiectivelor acestora şi solicită accelerarea eforturilor globale în acest sens, mai ales în lumina celor mai recente informaţii ştiinţifice publicate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030)*1) şi planul de acţiune aferent reprezintă răspunsul României la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi stabilesc cadrul naţional pentru implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), oferind răspunsuri adecvate la provocările schimbărilor climatice, în acord cu obiectivele Acordului de la Paris şi ale Cadrului Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre, precum şi cu documentele strategice ale UE, pentru a asigura coerenţa politicilor pentru dezvoltare durabilă la nivel naţional. *1) https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf Conform Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu modificările şi completările ulterioare, fiecare Stat Membru (SM) elaborează şi prezintă Comisiei Europene (CE) strategia sa pe termen lung pentru reducerea gazelor cu efect, cu o perspectivă de cel puţin 30 de ani. Strategiile naţionale pe termen lung ale SM iau în considerare şi planifică: (1) reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi îmbunătăţirea absorbţiei/captării de GES la nivel sectorial, în domenii precum producţia de electricitate, industria, transportul, încălzirea şi răcirea în sectorul clădirilor (rezidenţial şi comercial), agricultura, deşeurile, exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură (LULUCF); (2) progresele preconizate privind trecerea către o economie cu emisii scăzute de GES, inclusiv aspecte privind intensitatea emisiilor de GES, intensitatea emisiilor de CO_2 raportată la produsul intern brut (PIB), estimări privind valoarea investiţiilor pe termen lung şi strategiile aferente privind activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI); (3) efectele socio-economice preconizate ale măsurilor de decarbonizare; (4) legăturile cu alte obiective, planificări şi alte politici, măsuri şi investiţii pe termen lung la nivel naţional. Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră - România Neutră în 2050 (STL) a fost elaborată în conformitate cu prevederile Anexei IV a Regulamentului (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul STL a României au fost dezvoltate şi analizate trei scenarii: Scenariul de referinţă (REF), Scenariul de mijloc (Mediu) şi scenariul România Neutră (ROMÂNIA NEUTRĂ). Scenariul REF a fost construit pornind de la ţintele Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, luând în calcul o creştere semnificativă a ponderii globale a surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul final brut de energie: de la 30,7%, aşa cum este indicat în versiunea actuală a PNIESC, la 34,3%, în cazul Scenariului REF al STL. Scenariul România Neutră vizează atingerea neutralităţii climatice a României în 2050, prin reducerea emisiilor nete cu 99% comparativ cu nivelul din 1990. Scenariul Mediu a fost construit ca o soluţie de mijloc între Scenariul REF şi Scenariul România Neutră. Scenariul România Neutră a fost cel selectat de autorităţile române pentru a fi implementat până în 2050. Ţintele şi ipotezele cheie pentru toate scenariile sunt detaliate în capitolele următoare. Elaborarea ţintelor naţionale şi sectoriale ale STL s-a bazat pe modelul energetic şi climatic LEAP_RO, dezvoltat special pentru realizarea STL. LEAP_RO ia în considerare contribuţiile tuturor domeniilor economice cu impact în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, inclusiv ţintele naţionale stabilite prin strategiile sectoriale aprobate. LEAP_RO a fost realizat pornind de la datele statistice istorice din perioada 2010-2019, luându-se ca an de bază 2010 şi perioadă de referinţă 2010-2019. Urmare a unui proces complex de calibrare şi optimizare şi pornind de la rezultatele statistice raportate la nivelul anului 2010, modelul LEAP_RO a prezis, cu o eroare relativă de maximum 3%, datele statistice înregistrate pentru perioada 2011-2019. Procesul de calibrare şi optimizare a modelului şi comparaţia dintre predicţiile modelului şi datele statistice din perioada 2011-2019 sunt prezentate în Capitolul 9. De asemenea, modelul a estimat, cu aceeaşi precizie, datele statistice raportate la nivelul anului 2020 şi pe cele disponibile, parţial, pentru anii 2021 şi 2022. De asemenea, LEAP_RO include module exhaustive privind tehnologiile folosite în domeniile consumatoare de energie ale economiei naţionale, inclusiv parametrii care vizează eficienţa, combustibilii folosiţi, energia consumată şi emisiile, parametrii a căror valoare este modelată conform situaţiei actuale şi prognozele privind evoluţia tehnologiilor amintite până în 2050. De asemenea, LEAP_RO este pe deplin aliniat datelor ştiinţifice şi tehnice incluse în rapoartele IPCC. Pe baza LEAP_RO, au fost elaborate şi sunt prezentate în cadrul STL previziunile privind evoluţia emisiilor de GES la nivel naţional (Capitolul 3), ponderii energiei din surse regenerabile (SRE - Capitolul 4) şi eficienţei energetică (EE - Capitolul 5) pentru cele 3 scenarii analizate, în perioada 2023-2050. Capitolul 6 prezintă previziunile LEAP_RO pentru emisiile sectoriale, însoţite de principalele ipoteze luate în considerare pentru atingerea ţintelor sectoriale. Predicţiile LEAP_RO 2023-2050 determină ţintele naţionale şi sectoriale ale STL rezumate în cadrul acestui capitol şi prezentate pe larg în Capitolele 3-6. Consideraţiile privind impactul financiar şi social al implementării STL, împreună cu aspectele privind politicile şi măsurile de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) care trebuie implementate pentru sprijinirea atingerii obiectivelor STL, sunt prezentate în Capitolul 7. Indicatorii pentru monitorizarea implementării STL şi coordonarea acestora cu indicatorii de dezvoltare durabilă ai României sunt inseraţi în Capitolul 8. Capitolele 1 şi 2 se referă la politicile şi ţintele climatice ale UE, rezumă principalele concluzii ale analizei privind STL-urile altor State Membre (MS) şi prezintă contextul juridic şi politic pentru elaborarea STL a României. Principalele ţinte ale STL Conform scenariului România Neutră, care este cel selectat, România îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990. Aşa cum este prezentat în Figura 1, România a început deja procesul de decarbonizare prin reducerea emisiilor cu 62% în 2019 faţă de nivelul din 1990. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea neutralităţii climatice în 2050. Este necesară, mai întâi, atingerea jalonului din 2030: 78% reducere a emisiilor nete faţă de nivelul din 1990. Atingerea ţintelor e posibilă doar prin punerea în aplicare a politicilor şi măsurilor potrivite fiecărui sector, conform celor prezentate în Tabel 2, pentru atingerea obiectivelor sectoriale privind reducerea emisiilor prezentate în Tabel 1. În cazul unora dintre sectoare, e nevoie mai întâi de oprirea tendinţei de creştere a emisiilor, înregistrată în cazul sectoarelor marcate cu X în Tabel 1, urmată de iniţierea şi derularea procesului de scădere a emisiilor. Figura 1. Ţintele naţionale pentru reducerea emisiilor nete până în 2050 conform scenariului România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Tabel 1. Ţintele sectoriale pentru reducerea emisiilor nete până în 2050 conform scenariului România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Conform scenariului selectat România Neutră, ponderea SRE în consumul final brut de energie va fi de 86,1% în 2050 şi 36,2% în 2030 (Figura 2). Analizând la nivel sectorial, se constată o creştere a consumului final brut de energie din SRE în sectoarele transport, producţia de energie electrică şi domeniul încălzire şi răcire. Ponderea SRE în sectorul transporturilor atinge aproximativ 95%, ca urmare a utilizării susţinute a energiei electrice şi a hidrogenului. În scenariul Mediu, ponderea SRE în transporturi va fi de aproximativ 80%. Ponderile sunt atât de ridicate întrucât, conform Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării SRE, consumul de energie electrică din SRE în transport este cuantificat cu un factor mai mare de 1 (de exemplu, 4 pentru transportul rutier şi 1,5 pentru transportul feroviar). Creşterea majoră a producţiei de energie electrică din surse eoliene şi solare, precum şi din hidrogen verde, contribuie la creşterea ponderii SRE în sectorul producţiei de energie electrică (SRE-E) la aproximativ 80% în 2050 în scenariul România Neutră. Ponderea SRE-E include energia electrică produsă din SRE şi folosită pentru producerea de hidrogen verde. Folosirea din ce în ce mai susţinută a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice şi a hidrogenului verde va conduce la creşterea ponderii SRE în consumul final brut de energie din sectorul de încălzire & răcire (SRE-Î&R) la aproximativ 75,8% în 2050 în scenariul România Neutră. Figura 2. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Conform scenariului selectat România Neutră, ţinta privind eficienţa energetică a României pentru 2030 este de a ajunge la o reducere de 48% şi, respectiv, de 45% a consumului primar, respectiv final de energie în comparaţie cu valorile de referinţă 2030 din modelul Primes (Figura 3 şi Figura 4). Pentru 2050, consumul de energie primară ar trebui redus suplimentar cu 13%, iar consumul final de energie cu 26%, faţă de nivelul anului 2030. Figura 3. Evoluţia consumului primar de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 4. Evoluţia consumului final de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Principalele ipoteze ale STL Tabel 2 de mai jos rezumă ipotezele cheie luate în considerare, per sector economic şi per scenariu, pentru atingerea ţintelor sectoriale şi naţionale ale STL. Tabel 2. Ipotezele cheie, per sector economic şi scenariu, luate în considerare pentru atingerea ţintelor sectoriale şi naţionale ale STL Notă - Solar auto & pe acoperiş se referă la capacităţile de producţie energie electrică din energie solară deţinute de entităţi care nu au ca principal obiect de activitate producţia de energie electrică şi care pot folosi, parţial sau integral, producţia de energia de electrică pentru autoconsum; Eolian auto se referă la capacităţile de producţie energie electrică din energie eoliană deţinute de entităţi care nu au ca principal obiect de activitate producţia de energie electrică şi care pot folosi, parţial sau integral, producţia de energie electrică pentru autoconsum; Autovehicule transport pasageri se referă la autobuze şi microbuze; Autovehicule transport marfă se referă la autovehicule de tip Heavy Goods Vehicle - HGV şi Light Commercial Vehicle - LCV; Hidrogenul este hidrogen verde.
┌───────────┬─────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│Ipoteza │Scenariul de │Scenariul de mijloc │Scenariul România │
│cheie │referinţă │(Mediu) │Neutră │
│ │(REF) │ │(România Neutră) │
├───────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │Capacităţi │
│ │ │Capacităţi │• Energie nucleară │
│ │ │• Energie nucleară: │() În prezent, │
│ │ │() În prezent, │există, în operare, │
│ │ │există, în operare, │unităţile U1 (CANDU) │
│ │ │unităţile U1 (CANDU) │– 700 MW şi U2 │
│ │ │– 700 MW şi U2 │(CANDU) – 700 MW │
│ │ │(CANDU) – 700 MW │() U1 va fi │
│ │ │() U1 va fi │retehnologizată în │
│ │ │retehnologizată în │perioada 2027 – 2029 │
│ │ │perioada 2027 – 2029 │() U2 va fi │
│ │ │() U2 va fi │retehnologizată în │
│ │Capacităţi │retehnologizată în │perioada 2036 – 2038 │
│ │• Energie nucleară: │perioada 2036 - 2038 │• Capacităţi noi │
│ │() În prezent, │• Capacităţi noi │nucleare │
│ │există, în operare, │nucleare: │() 462 MW începând │
│ │unităţile U1 │() 462 MW începând │din 2029 │
│ │(CANDU) – 700 MW şi │din 2029 │() 700 MW începând │
│ │U2 │() 700 MW începând │din 2030 │
│ │(CANDU) – 700 MW │din 2030 │() 700 MW începând │
│ │() U1 va fi │() 700 MW începând │din 2031 │
│ │retehnologizată în │din 2031 │• Toate capacităţile │
│ │perioada 2027 – 2029 │• Toate capacităţile │de producţie pe bază │
│ │() U2 va fi │de producţie pe bază │de huilă şi lignit │
│ │retehnologizată în │de huilă şi lignit │vor fi eliminate │
│ │perioada 2036 - 2038 │vor fi eliminate │treptat până la │
│ │• Capacităţi noi │treptat până la │finalul lui 2031 │
│ │nucleare: │finalul lui 2031 │() 1.695 MW au fost │
│ │() 462 MW începând │() 1.695 MW au fost │închise la 31.12.2021│
│ │din 2029 │închise la 31.12.2021│() 660 MW erau │
│ │• Toate capacităţile │() 660 MW erau │programate pentru │
│ │de producţie pe bază │programate pentru │închidere la │
│ │de huilă şi lignit │închidere la │31.12.2022 │
│ │vor fi eliminate │31.12.2022 │() 1.425 MW vor fi │
│ │treptat până la │() 1.425 MW vor fi │închise la 31.12.2025│
│ │finalul lui 2031 │închise la 31.12.2025│() 1.140 MW vor fi │
│ │() 1.695 MW au fost │() 1.140 MW vor fi │închise/puse în │
│ │închise la 31.12.2021│închise/puse în │stand-by la │
│ │() 660 MW erau │stand-by la │31.12.2026 │
│ │programate pentru │31.12.2026 │• Toate centralele │
│ │închidere la │• Toate centralele │alimentate cu gaze │
│ │31.12.2022 │alimentate cu gaze │naturale (CCGT, CHP) │
│ │() 1.425 MW vor fi │naturale (CCGT, CHP) │vor fi 100% pregătite│
│ │închise la 31.12.2025│vor fi 100% pregătite│pentru gaze │
│ │() 1.140 MW vor fi │pentru gaze │regenerabile │
│ │închise/puse în │regenerabile │(hidrogen verde, │
│ │stand-by la │(hidrogen verde, │etc.) până la 2036 │
│ │31.12.2026 │etc.) până la 2036 │• Capacităţi noi │
│ │• Toate centralele │• Capacităţi noi │CCGT: │
│ │alimentate cu gaze │CCGT: │() 430 MW începând │
│ │naturale (CCGT, CHP) │() 430 MW începând │din 2024 │
│ │vor fi 100% pregătite│din 2024 │() 430 MW începând │
│ │pentru gaze │() 430 MW începând │din 2025 │
│ │regenerabile │din 2025 │() 430 MW începând │
│ │(hidrogen verde, │() 430 MW începând │din 2026 │
│ │etc.) până în 2036 │din 2026 │() 1.325 MW începând │
│ │• Capacităţi noi │() 1.325 MW începând │din 2027 │
│ │CCGT: │din 2027 │• Capacităţi noi CHP:│
│ │() 430 MW începând │• Capacităţi noi CHP:│() 80 MW începând din│
│ │din 2024 │() 80 MW începând din│2024 │
│ │() 430 MW începând │2024 │() 52 MW începând din│
│ │din 2025 │() 52 MW începând din│2025 │
│ │() 430 MW începând │2025 │() 365 MW începând │
│ │din 2026 │() 365 MW începând │din 2026 │
│ │() 1.325 MW începând │din 2026 │() 50 MW începând din│
│ │din 2027 │() 50 MW începând din│2027 │
│ │• Capacităţi noi CHP:│2027 │() 200 MW începând │
│ │() 80 MW începând din│() 200 MW începând │din 2028 │
│ │2024 │din 2028 │() 200 MW începând │
│ │() 52 MW începând din│() 200 MW începând │din 2029 │
│ │2025 │din 2029 │• Capacităţi solare │
│ │() 365 MW începând │• Capacităţi solare │noi – câte 600 MW │
│ │din 2026 │noi – câte 600 MW │instalaţi în fiecare │
│Sistem │() 50 MW începând din│instalaţi în fiecare │an din 2023 până în │
│energetic │2027 │an din 2023 până în │2025,câte 700 MW în │
│ │() 200 MW începând │2025, câte 700 MW în │fiecare an în │
│ │din 2028 │fiecare an în │perioada 2026-2030, │
│ │() 200 MW începând │perioada 2026-2030, │câte 525 MW în │
│ │din 2029 │câte 450 MW în │fiecare an în │
│ │• Capacităţi solare │fiecare an în │perioada 2031-2050 │
│ │noi – câte 600 MW │perioada 2031-2050 │• Capacităţi solare │
│ │instalaţi în fiecare │• Capacităţi solare │auto & pe acoperiş │
│ │an din 2023 până în │auto & pe acoperiş │noi – câte 100 MW │
│ │2025, câte 700 MW în │noi – câte 100 MW │instalaţi în fiecare │
│ │fiecare an în │instalaţi în fiecare │an din 2023 până în │
│ │perioada 2026-2030, │an din 2023 până în │2029 şi câte 800 MW │
│ │câte 350 MW în │2029 şi câte 400 MW │în fiecare an din │
│ │fiecare an în │în fiecare an din │2030 până în 2050 │
│ │perioada 2031-2050 │2030 până în 2050 │(conform Strategiei │
│ │• Capacităţi solare │(conform Strategiei │UE pentru energia │
│ │auto & pe acoperiş │UE pentru energia │solară) │
│ │noi – câte 100 MW │solară) │• Capacităţi eoliene │
│ │instalaţi în fiecare │• Capacităţi eoliene │noi – câte 550 MW │
│ │an din 2023 până în │noi – câte 550 MW │instalaţi în fiecare │
│ │2050 │instalaţi în fiecare │an în perioada │
│ │• Capacităţi eoliene │an în perioada │2023-2025, câte 600 │
│ │noi – câte 550 MW │2023-2025, câte 600 │MW în fiecare an în │
│ │instalaţi în fiecare │MW în fiecare an în │perioada 2026-2030, │
│ │an din 2023 până în │perioada 2026-2030, │câte 675 MW în │
│ │2025, câte 600 MW în │câte 550 MW în │fiecare an în │
│ │fiecare an în │fiecare an în │perioada 2031-2040 şi│
│ │perioada 2026-2040, │perioada 2031-2040 şi│câte 750 MW în │
│ │câte 400 MW în │câte 650 MW în │fiecare an din 2041 │
│ │fiecare an în │fiecare an din 2041 │până în 2050 │
│ │perioada 2041-2050 │până în 2050 │• Capacităţi eoliene │
│ │• Capacităţi eoliene │• Capacităţi eoliene │auto noi – câte 40 MW│
│ │auto noi – câte 40MW │auto noi – câte 40MW │instalaţi în fiecare │
│ │instalaţi în fiecare │instalaţi în fiecare │an în perioada │
│ │an în perioada │an în perioada │2023-2030, câte 60 MW│
│ │2023-2050 │2023-2030, câte 50MW │în fiecare an în │
│ │• Capacităţi în │în fiecare an în │perioada 2031-2040 şi│
│ │cogenerare pe biomasă│perioada 2031-2050 │câte 100 MW în │
│ │noi – câte 10 MW │• Capacităţi în │fiecare an în │
│ │instalaţi în fiecare │cogenerare pe biomasă│perioada 2041-2050 │
│ │an până în 2050 │noi – câte 10 MW │• Capacităţi în │
│ │• Capacităţi în │instalaţi în fiecare │cogenerare pe biomasă│
│ │cogenerare pe biogaz │an până în 2050 │noi – câte 10 MW │
│ │noi – câte 5 MW în │• Capacităţi în │instalaţi în fiecare │
│ │fiecare an până în │cogenerare pe biogaz │an până în 2050 │
│ │2050 │noi – câte 5 MW │• Capacităţi în │
│ │• Capacităţi pe │instalaţi fiecare an │cogenerare pe biogaz │
│ │biogaz noi – câte 5 │până în 2050 │noi – câte 5 MW │
│ │MW instalaţi în │• Capacităţi pe │instalaţi în fiecare │
│ │fiecare an până în │biogaz noi – câte 5 │an până în 2050 │
│ │2050 │MW instalaţi în │• Capacităţi pe │
│ │• Capacităţi hidro │fiecare an până în │biogaz noi – câte 5 │
│ │noi: │2050 │MW instalaţi în │
│ │() 65 MW începând din│• Capacităţi în │fiecare an până în │
│ │2024 │cogenerare pe │2050 │
│ │() 12 MW începând din│hidrogen noi – câte 5│• Capacităţi în │
│ │2025 │MW instalaţi în │cogenerare pe │
│ │() 148 MW începând │fiecare an din 2031 │hidrogen noi – câte 5│
│ │din 2027 │până în 2040 şi câte │MW instalaţi în │
│ │() 50 MW începând din│20 MW în fiecare an │fiecare an din 2031 │
│ │2028 │din 2041 până în 2050│până în 2040 şi câte │
│ │() 29 MW începând din│• Capacităţi hidro │40 MW în fiecare an │
│ │2030 │noi: │din 2041 până în 2050│
│ │ │() 65 MW începând din│• Capacităţi hidro │
│ │ │2024 │noi: │
│ │ │() 12 MW începând din│() 65 MW începând din│
│ │ │2025 │2024 │
│ │ │() 148 MW începând │() 12 MW începând din│
│ │ │din 2027 │2025 │
│ │ │() 50 MW începând din│() 148 MW începând │
│ │ │2028 │din 2027 │
│ │ │() 29 MW începând din│() 50 MW începând din│
│ │ │2030 │2028 │
│ │ │ │() 29 MW începând din│
│ │ │ │2030 │
├───────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │1. Gradul de ocupare │1. Gradul de ocupare │
│ │ │şi încărcare - 1,98 │şi încărcare - 1,98 │
│ │1. Gradul de ocupare │persoane per │persoane per │
│ │şi încărcare - 1,98 │autoturism, 9,36 │autoturism, 9,36 │
│ │persoane per │persoane per │persoane per │
│ │autoturism, 9,36 │autovehicul transport│autovehicul transport│
│ │persoane per │pasageri şi 3,2-7,3 │pasageri şi 3,2-7,3 │
│ │autovehicul transport│tone per autovehicul │tone per autovehicul │
│ │pasageri şi 3,2-7,3 │transport marfă (de │transport marfă (de │
│ │tone per autovehicul │tip Heavy Goods │tip Heavy Goods │
│ │transport marfă (de │Vehicle - HGV şi │Vehicle - HGV şi │
│ │tip Heavy Goods │Light Commercial │Light Commercial │
│ │Vehicle - HGV şi │Vehicle LCV) │Vehicle LCVl) │
│ │Light Commercial │2. Număr anual mediu │2. Număr anual mediu │
│ │Vehicle LCV) │de km – 6.500 km │de km – 6.500 km │
│ │2. Număr anual mediu │pentru autoturisme, │pentru autoturisme, │
│ │de km – 6.500 km │64.500 km pentru │64.500 km pentru │
│ │pentru autoturisme, │autovehicule │autovehicule │
│ │64.500 km pentru │transport pasageri şi│transport pasageri şi│
│ │autovehicule │8.900 km pentru │8.900 km pentru │
│ │transport pasageri şi│autovehicule │autovehicule │
│ │8.900 km pentru │transport marfă │transport marfă │
│ │autovehicule │3. Cotă de piaţă │3. Cotă de piaţă │
│ │transport marfă │autoturisme, după │autoturisme, după │
│ │3. Cotă de piaţă │tipul de combustibil │tipul de combustibil │
│ │autoturisme după │utilizat: │utilizat: │
│ │tipul de combustibil │a. Benzină – 2% în │a. Benzină – 2% în │
│ │utilizat: │2050 │2050 │
│ │a. Benzină – 10% în │b. Hibrid – 10% în │b. Hibrid – 0% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │b. Hibrid – 25% în │c. Hibrid plug-in - │c. Hibrid plug-in – │
│ │2050 │38% în 2050 │13% în 2050 │
│ │c. Hibrid plug-in – │d. Electrice – 40% în│d. Electrice – 65% în│
│ │34% în 2050 │2050 │2050 │
│ │d. Electrice – 20% în│e. Diesel – 0% în │e. Diesel – 0% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │e. Diesel – 10% în │f. Hidrogen – 10% în │f. Hidrogen – 20% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │f. GPL – 1% în 2050 │g. GPL – 0% în 2050 │g. GPL – 0% în 2050 │
│ │4. Cotă de piaţă │4. Cotă de piaţă │4. Cotă de piaţă │
│ │autovehicule │autovehicule │autovehicule │
│Transport │transport pasageri, │transport pasageri, │transport pasageri, │
│ │după tipul de │după tipul de │după tipul de │
│ │combustibil utilizat:│combustibil utilizat:│combustibil utilizat:│
│ │a. Hibrid – 35% în │a. Hibrid – 25% în │a. Hibrid – 0% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │b. Electrice – 30% în│b. Electrice – 50% în│b. Electrice – 75% în│
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │c. Diesel – 29% în │c. Diesel – 10% în │c. Diesel – 0% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │d. Altele (benzină, │d. Hidrogen - 15% în │d. Hidrogen – 25% în │
│ │GPL, GNC) – 6% în │2050 │2050 │
│ │2050 │e. Altele (benzină, │e. Altele (benzină, │
│ │5. Cotă de piaţă │GPL, GNC) – 0% în │GPL, GNC) – 0% în │
│ │autovehicule │2050 │2050 │
│ │transport marfă, după│5. Cotă de piaţă │5. Cotă de piaţă │
│ │tipul de combustibil │autovehicule │autovehicule │
│ │utilizat: │transport marfă, după│transport marfă, după│
│ │a. Diesel – 40% în │tipul de combustibil │tipul de combustibil │
│ │2050 │utilizat: │utilizat: │
│ │b. Benzină – 5% în │a. Diesel – 15% în │a. Diesel – 0% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │c. Hibrid – 25% în │b. Benzină – 2% în │b. Benzină – 0% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │d. Hidrogen – 5% în │c. Hibrid – 20% în │c. Hibrid – 3% în │
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │e. Electrice – 25% în│d. Hidrogen – 20% în │d. Electrice – 62% în│
│ │2050 │2050 │2050 │
│ │Dieselul şi benzina │e. Electrice – 43% în│e. Hidrogen – 35% în │
│ │sunt combinate cu │2050 │2050 │
│ │biocombustibilii în │Dieselul şi benzina │Dieselul şi benzina │
│ │raportul de blending │sunt combinate cu │sunt combinate cu │
│ │prevăzut în Directiva│biocombustibilii în │biocombustibilii în │
│ │2018/2001/UE a │raportul de blending │raportul de blending │
│ │Parlamentului │prevăzut în Directiva│prevăzut în Directiva│
│ │European şi a │2018/2001/UE a │2018/2001/UE a │
│ │Consiliului din 11 │Parlamentului │Parlamentului │
│ │decembrie 2018 │European şi a │European şi a │
│ │(reformare) privind │Consiliului din 11 │Consiliului din 11 │
│ │promovarea utilizării│decembrie 2018 │decembrie 2018 │
│ │energiei din surse │(reformare) privind │(reformare) privind │
│ │regenerabile │promovarea utilizării│promovarea utilizării│
│ │ │energiei din surse │energiei din surse │
│ │ │regenerabile │regenerabile │
├───────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. Rata anuală de │1. Rata anuală de │1. Rata anuală de │
│ │renovare prevăzută în│renovare prevăzută în│renovare prevăzută în│
│ │Scenariul 2 al SNRTL │Scenariul 2 al SNRTL │Scenariul 2 al SNRTL │
│ │2020 – 2050, inclus │2020 – 2050, inclus │2020 – 2050, inclus │
│ │în scenariul WAM al │în scenariul WAM al │în scenariul WAM al │
│ │PNIESC │PNIESC │PNIESC │
│ │2. Înlocuirea │2. Înlocuirea │2. Înlocuirea │
│ │surselor de producţie│surselor de producţie│surselor de producţie│
│ │a energiei necesare │a energiei necesare │a energiei necesare │
│ │pentru procesele de │pentru procesele de │pentru procesele de │
│ │încălzire/răcire pe │încălzire/răcire pe │încălzire/răcire pe │
│ │bază de biomasă, │bază de biomasă, │bază de biomasă, │
│ │cărbune, lignit, │cărbune, lignit, │cărbune, lignit, │
│ │ulei, cu pompe de │ulei, cu pompe de │ulei, cu pompe de │
│ │căldură, până la │căldură, până la │căldură, până la │
│Clădiri │atingerea unei │atingerea unei │atingerea unei │
│ │ponderi de 15% a │ponderi de 20% a │ponderi de 25% a │
│ │pompelor de căldură │pompelor de căldură │pompelor de căldură │
│ │în cadrul cererii de │în cadrul cererii de │în cadrul cererii de │
│ │energie utilă pentru │energie utilă pentru │energie utilă pentru │
│ │încălzire/răcire în │încălzire/răcire în │încălzire/răcire în │
│ │2050. │2050. │2050. │
│ │3. Ponderea energiei │3. Ponderea energiei │3. Ponderea energiei │
│ │produse de colectoare│produse de colectoare│produse de colectoare│
│ │solare din total │solare din total │solare din total │
│ │energie utilă │energie utilă │energie utilă │
│ │necesară pentru │necesară pentru │necesară pentru │
│ │încălzirea apei în: │încălzirea apei în: │încălzirea apei în: │
│ │Urban - 10% în 2030, │Urban - 25% în 2030, │Urban - 28% în 2030, │
│ │18% în 2050, │39% în 2050 │54% în 2050 │
│ │Rural – 7,5% în 2030,│Rural – 14% în 2030, │Rural – 16% în 2030, │
│ │19% în 2050 │28% în 2050 │33% în 2050 │
├───────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. Reducerea │ │ │
│ │utilizării │ │ │
│ │combustibililor │ │ │
│ │fosili (gazul natural│ │ │
│ │şi cărbunele) şi │ │ │
│ │înlocuirea lor cu SRE│1. Înlocuirea │1. Înlocuirea │
│ │(inclusiv biomasă), │utilizării │utilizării │
│ │combustibilii din │combustibililor │combustibililor │
│ │surse regenerabile de│fosili (cărbunele), │fosili (cărbunele), │
│ │origine nebiologică │reducerea utilizării │reducerea utilizării │
│ │(inclusiv hidrogenul │gazului natural şi │gazului natural şi │
│ │produs din surse │înlocuirea lor cu SRE│înlocuirea lor cu SRE│
│ │regenerabile), │(inclusiv biomasă), │(inclusiv biomasă), │
│ │energie electrică, │combustibilii din │combustibilii din │
│ │deşeuri cu putere │surse regenerabile de│surse regenerabile de│
│ │calorică mare (cu │origine nebiologică │origine nebiologică │
│ │respectarea normelor │(inclusiv │(inclusiv hidrogenul │
│ │privind protejarea │hidrogenul produs din│produs din surse │
│ │mediului) │surse regenerabile), │regenerabile), │
│ │2. Creşterea │energie electrică, │energie electrică, │
│ │eficienţei energetice│deşeuri cu putere │deşeuri cu putere │
│ │a tehnologiilor │calorică mare (cu │calorică mare (cu │
│ │folosite în │respectarea normelor │respectarea normelor │
│ │conformitate cu cele │privind protejarea │privind protejarea │
│ │mai avansate │mediului) │mediului) │
│ │standarde incluse în │2. Creşterea │2. Creşterea │
│ │modelul Primes şi cu │eficienţei energetice│eficienţei energetice│
│ │cele mai bune │a tehnologiilor │a tehnologiilor │
│ │tehnologii │folosite în │folosite în │
│ │disponibile în │conformitate cu cele │conformitate cu cele │
│ │fiecare domeniu │mai avansate │mai avansate │
│ │industrial │standarde incluse în │standarde incluse în │
│ │3. Implementarea │modelul Primes şi cu │modelul Primes şi cu │
│ │amendamentului Kigali│cele mai bune │cele mai bune │
│ │a Protocolului de la │tehnologii │tehnologii │
│ │Montreal, privind │disponibile în │disponibile în │
│ │eliminarea progresivă│fiecare domeniu │fiecare domeniu │
│ │a │industrial │industrial │
│ │hidrofluorocarburilor│3. Implementarea │3. Implementarea │
│ │(HFC) │tehnologiilor privind│tehnologiilor privind│
│ │4. În domeniul │captarea, stocarea şi│captarea, stocarea şi│
│ │producţiei de ciment,│utilizarea carbonului│utilizarea carbonului│
│ │datele de activitate │(CCUS) în industria │(CCUS) în industria │
│ │pentru anul 2040 │mineralelor │mineralelor │
│ │indică o producţie de│nemetalice până la │nemetalice până la │
│ │clincher aproximativ │atingerea, în anul │atingerea, în anul │
│ │8.600 kt, în timp ce │2050, a unei ţinte de│2050, a unei ţinte de│
│ │nivelul factorului │cel puţin 20% emisii │cel puţin 50% emisii │
│ │emisiilor din proces │captate │captate │
│ │(calculate pe baza │4. Implementarea │4. Implementarea │
│ │conţinutului de CaO │amendamentului Kigali│amendamentului Kigali│
│ │şi MgO care provine │a Protocolului de la │a Protocolului de la │
│ │din carbonati) va │Montreal, privind │Montreal, privind │
│ │scădea de la 0,52 la │eliminarea progresivă│eliminarea progresivă│
│ │0,49 t CO2/t clincher│a │a │
│ │de ciment în 2050 în │hidrofluorocarburilor│hidrofluorocarburilor│
│ │conformitate cu cel │(HFC) epuizează │(HFC) │
│ │de-al 4-lea raport │stratul de ozon │5. În domeniul │
│ │bienal al României │5. În domeniul │producţiei de ciment,│
│ │(BR4) al Convenţiei │producţiei de ciment,│datele de activitate │
│ │Cadru a Naţiunilor │datele de activitate │pentru anul 2040 │
│ │Unite asupra │pentru anul 2040 │indică o producţie de│
│ │Schimbărilor │indică o producţie de│clincher aproximativ │
│ │Climatice (UNFCCC) │clincher aproximativ │8.600kt, în timp ce │
│ │5. În domeniul │8.600kt, în timp ce │nivelul factorului │
│ │producţiei de var, │nivelul factorului │emisiilor din proces │
│ │evoluţia producţiei │emisiilor din proces │(calculate pe baza │
│Industrie │va urma creşterea │(calculate pe baza │conţinutului de CaO │
│ │indicelui de │conţinutului de CaO │şi MgO care provine │
│ │producţie industrială│şi MgO care provine │din carbonati) va │
│ │(conform datelor │din carbonati) va │scădea de la 0,52 la │
│ │Comisiei Naţionale de│scădea de la 0,52 la │0,49 t CO2/t clincher│
│ │Strategie şi Prognoză│0,49 t CO2/t clincher│de ciment în 2050 în │
│ │- CNSP), iar factorii│de ciment în 2050 în │conformitate cu BR4 │
│ │de emisie vor urma │conformitate cu BR4 │6. În domeniul │
│ │prognozele din BR4. │6. În domeniul │producţiei de var, │
│ │6. În domeniul │producţiei de var, │evoluţia producţiei │
│ │producţiei de sticlă,│evoluţia producţiei │va urma creşterea │
│ │evoluţia producţiei │va urma creşterea │indicelui de │
│ │va urma creşterea │indicelui de │producţie industrială│
│ │indicelui de │producţie industrială│(conform datelor │
│ │producţie industrială│(conform datelor │CNSP), iar factorii │
│ │(conform datelor │CNSP), iar factorii │de emisie vor urma │
│ │Comisiei Naţionale de│de emisie vor urma │prognozele din BR4. │
│ │Strategie şi Prognoză│prognozele din BR4. │7. În domeniul │
│ │- CNSP), iar factorii│7. În domeniul │producţiei de sticlă,│
│ │de emisie vor urma │producţiei de sticlă,│evoluţia producţiei │
│ │prognozele din BR4 │evoluţia producţiei │va urma creşterea │
│ │7. Nivelul producţiei│va urma creşterea │indicelui de │
│ │şi al emisiilor din │indicelui de │producţie industrială│
│ │domeniul producţiei │producţie industrială│(conform datelor │
│ │de ceramică şi al │(conform datelor │CNSP), iar factorii │
│ │celorlalte industrii │CNSP), iar factorii │de emisie vor urma │
│ │care folosesc │de emisie vor urma │prognozele din BR4. │
│ │mineralele nemetalice│prognozele din BR4. │8. Nivelul producţiei│
│ │ca materie primă va │8. Nivelul producţiei│şi al emisiilor din │
│ │fi, în 2050, în │şi al emisiilor din │domeniul producţiei │
│ │conformitate cu BR4. │domeniul producţiei │de ceramică şi al │
│ │8. Rata de creştere │de ceramică şi al │celorlalte industrii │
│ │anuală a producţiei │celorlalte industrii │care folosesc │
│ │de sodă va fi de │care folosesc │mineralele nemetalice│
│ │1,8%, conform BR4. │mineralele nemetalice│ca materie primă va │
│ │9. Factorul de emisii│ca materie primă va │fi, în 2050, în │
│ │al producţiei de oţel│fi, în 2050, în │conformitate cu BR4. │
│ │va scădea de la 1,01 │conformitate cu BR4. │9. Rata de creştere │
│ │tCO2/tonă la 0,3 tCO2│9. Rata de creştere │anuală a producţiei │
│ │/tonă în 2030, pe │anuală a producţiei │de sodă va fi de │
│ │măsură ce vor fi │de sodă va fi de │1,8%, conform BR4. │
│ │adoptate tehnologiile│1,8%, conform BR4. │10. Factorul de │
│ │EAF (Electric Arc │10. Factorul de │emisii al producţiei │
│ │Furnace/Cuptor cu arc│emisii al producţiei │de oţel va scădea de │
│ │electric) şi DRI-EAF.│de oţel va scădea de │la 1,01 tCO2/tonă la │
│ │10. Conform Net Zero │la 1,01 tCO2/tonă la │0,3 tCO2/tonă în │
│ │Industry Act │0,3 tCO2/tonă în │2030, pe măsură ce │
│ │(Propunere de │2030, pe măsură ce │vor fi adoptate │
│ │Regulament al │vor fi adoptate │tehnologiile EAF │
│ │Parlamentului │tehnologiile EAF │(Electric Arc Furnace│
│ │European şi al │(Electric Arc Furnace│/Cuptor cu arc │
│ │Consiliului privind │/Cuptor cu arc │electric) şi DRI-EAF.│
│ │stabilirea unui cadru│electric) şi DRI-EAF.│11. Conform Net Zero │
│ │de măsuri pentru │11. Conform Net Zero │Industry Act, apar, │
│ │consolidarea │Industry Act, apar, │la nivelul anului │
│ │ecosistemului de │la nivelul anului │2030, obligaţii │
│ │producere a │2030, obligaţii │referitoare la │
│ │tehnologiilor │referitoare la │injecţia şi stocarea │
│ │europene cu emisii │injecţia şi stocarea │de CO2 pentru │
│ │zero - COM(2023) 161,│de CO2 pentru │entităţile din │
│ │16.03.2023), apar, la│entităţile din │sectorul petrol şi │
│ │nivelul anului 2030, │sectorul petrol şi │gaze │
│ │obligaţii referitoare│gaze │ │
│ │la injecţia şi │ │ │
│ │stocarea de CO2 │ │ │
│ │pentru entităţile din│ │ │
│ │sectorul petrol şi │ │ │
│ │gaze │ │ │
├───────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │1. Prin introducerea │1. Prin introducerea │
│ │ │unor diete adecvate, │unor diete adecvate, │
│ │1. Prin introducerea │factorul emisiilor │factorul emisiilor │
│ │unor diete adecvate, │cauzate de │cauzate de │
│ │factorul emisiilor │fermentarea enterică │fermentarea enterică │
│ │cauzate de │va fi redus cu 10% în│va fi redus cu 10% în│
│ │fermentarea enterică │2030 şi cu 25% în │2030 şi cu 30% în │
│ │va fi redus cu 5% în │2050 în raport cu │2050 în raport cu │
│ │2030 şi cu 20% în │valoarea din 2020. │valoarea din 2020. │
│ │2050 în raport cu │2. Începând din 2040,│2. Începând din 2030,│
│ │valoarea din 2020. │reziduurile agricole │reziduurile agricole │
│ │2. Începând din 2050 │nu vor mai fi arse pe│nu vor mai fi arse pe│
│ │nu vor mai fi arse │câmp. │câmp. │
│ │reziduuri agricole pe│3. Factorul de emisii│3. Factorul de emisii│
│ │câmp. │al fertilizatorului │al fertilizatorului │
│ │3. Factorul de emisii│sintetic FSN_N va fi │sintetic FSN_N va fi │
│ │al fertilizatorului │redus cu 15% în 2050.│redus cu 20% în 2050.│
│ │sintetic FSN_N va fi │4. Prin captarea şi │4. Prin captarea şi │
│ │redus cu 10% în 2050.│folosirea metanului │folosirea metanului │
│ │4. Prin captarea şi │emis de deşeurile de │emis de deşeurile de │
│ │folosirea metanului │grajd în producţia de│grajd în producţia de│
│ │emis de deşeurile de │biogaz, în 2050, va │biogaz, în 2050, va │
│ │grajd în producţia de│fi acoperit 5% din │fi acoperit 5% din │
│ │biogaz, va scădea cu │necesarul de energie │necesarul de energie │
│ │20% nivelul de emisii│al domeniului agricol│al domeniului agricol│
│ │cauzate de │şi va scădea cu 30% │şi va scădea cu 40% │
│ │managementul │nivelul de emisii │nivelul de emisii │
│ │deşeurilor de grajd │cauzate de │cauzate de │
│ │în 2050 faţă de cel │managementul │managementul │
│ │din 2020. │deşeurilor de grajd │deşeurilor de grajd │
│ │5. Ponderea surselor │faţă de nivelul din │faţă de nivelul din │
│ │de energie solară │2020. │2020. │
│ │folosite în │5. Ponderea surselor │5. Ponderea surselor │
│ │agricultură va creşte│de energie solară │de energie solară │
│ │la 15% în 2050, în │folosite în │folosite în │
│ │timp ce consumul de │agricultură va creşte│agricultură va creşte│
│ │diesel va fi redus la│la 15% în 2050, în │la 15% în 2050, în │
│ │0% în 2050. │timp ce consumul de │timp ce consumul de │
│ │6. Suprafaţa medie │diesel va fi redus la│diesel va fi redus la│
│ │anuală a pădurilor │0% în 2050. │0% în 2050. │
│ │distruse din cauza │6. Suprafaţa medie │6. Suprafaţa medie │
│ │incendiilor până în │anuală a pădurilor │anuală a pădurilor │
│ │2050 va fi egală cu │distruse din cauza │distruse din cauza │
│ │media suprafeţelor │incendiilor până în │incendiilor până în │
│ │anuale distruse din │2050 va fi egală cu │2050 va fi egală cu │
│ │cauza incendiilor în │media suprafeţelor │media suprafeţelor │
│Agricultură│perioada 2010 - 2019.│anuale distruse din │anuale distruse din │
│şi Păduri │7. Pe baza datelor │cauza incendiilor în │cauza incendiilor în │
│ │privind zootehnia │perioada 2010 - 2019.│perioada 2010 - 2019.│
│ │disponibile în BR4, a│7. Pe baza datelor │7. Pe baza datelor │
│ │datelor istorice din │privind zootehnia │privind zootehnia │
│ │2010-2021 şi a │disponibile în BR4, a│disponibile în BR4, a│
│ │planurilor de │datelor istorice din │datelor istorice din │
│ │investiţii │2010-2021 şi a │2010-2021 şi a │
│ │sectoriale, populaţia│planurilor de │planurilor de │
│ │de păsări şi animale │investiţii │investiţii │
│ │va avea următoarea │sectoriale, populaţia│sectoriale, populaţia│
│ │evoluţie anuală până │de păsări şi animale │de păsări şi animale │
│ │în 2050: │va avea următoarea │va avea următoarea │
│ │() Bivoliţe: -0,5% │evoluţie anuală până │evoluţie anuală până │
│ │() Alte tipuri de │în 2050: │în 2050: │
│ │bivoli: -0,5% │() Bivoliţe: -0,5% │() Bivoliţe: -0,5% │
│ │() Capre de lapte: │() Alte tipuri de │() Alte tipuri de │
│ │+1,1% │bivoli: -0,5% │bivoli: -0,5% │
│ │() Alte tipuri de │() Capre de lapte: │() Capre de lapte: │
│ │capre: +0,4% │+1,1% │+1,1% │
│ │() Cai: -1,1% │() Alte tipuri de │() Alte tipuri de │
│ │() Catâri şi măgari: │capre: +0,4% │capre: +0,4% │
│ │+0,2% │() Cai: -1,1% │() Cai: -1,1% │
│ │() Păsări adulte de │() Catâri şi măgari: │() Catâri şi măgari: │
│ │ouă: +0,7% │+0,2% │+0,2% │
│ │() Păsări adulte de │() Păsări adulte de │() Păsări adulte de │
│ │carne: +0,7% │ouă: +0,7% │ouă: +0,7% │
│ │() Iepuri: +0,5% │() Păsări adulte de │() Păsări adulte de │
│ │() Bovine mai mari de│carne: +0,7% │carne: +0,7% │
│ │2 ani pentru │() Iepuri: +0,5% │() Iepuri: +0,5% │
│ │sacrificat: +0,13% │() Bovine mai mari de│() Bovine mai mari de│
│ │() Vaci de lapte: │2 ani pentru │2 ani pentru │
│ │+1,10% │sacrificat: +0,13% │sacrificat: +0,13% │
│ │() Porcine sub 20 kg:│() Vaci de lapte: │() Vaci de lapte: │
│ │+1,85% │+1,10% │+1,10% │
│ │() Porcine între 20 │() Porcine sub 20 kg:│() Porcine sub 20 kg:│
│ │şi 50 kg: +1,85% │+1,85% │+1,85% │
│ │() Vieri: +0,50% │() Porcine între 20 │() Porcine între 20 │
│ │() Scroafe pentru │şi 50 kg: +1,85% │şi 50 kg: +1,85% │
│ │reproducere: +1.6% │() Vieri: +0,50% │() Vieri: +0,50% │
│ │() Oi de lapte: │() Scroafe pentru │() Scroafe pentru │
│ │+1,20% │reproducere: +1.6% │reproducere: +1.6% │
│ │() Berbeci pentru │() Oi de lapte: │() Oi de lapte: │
│ │reproducere: +1,20% │+1,20% │+1,20% │
│ │() Alte tipuri de │() Berbeci pentru │() Berbeci pentru │
│ │ovine: +1,20% │reproducere: +1,20% │reproducere: +1,20% │
│ │ │() Alte tipuri de │() Alte tipuri de │
│ │ │ovine: +1,20% │ovine: +1,20% │
├───────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. 10% din deşeurile │1. 10% din deşeurile │ │
│ │municipale vor fi │municipale vor fi │1. 10% din deşeurile │
│ │eliminate prin │eliminate prin │municipale vor fi │
│ │depozitare până în │depozitare până în │eliminate prin │
│ │2035 │2035 │depozitare până în │
│ │2. Până în 2030, │2. Până în 2030, │2035 │
│ │cantitatea de deşeuri│cantitatea de deşeuri│2. Până în 2030, │
│ │municipale per capita│municipale per capita│cantitatea de deşeuri│
│ │va fi redusă cu 10% │va fi redusă cu 10% │municipale per capita│
│ │comparativ cu 2017 │comparativ cu 2017 │va fi redusă cu 10% │
│ │(ex: cantitatea de │(ex: cantitatea de │comparativ cu 2017 │
│ │deşeuri municipale │deşeuri municipale │(ex: cantitatea de │
│ │solide (DSM) va fi │solide (DSM) va fi │deşeuri municipale │
│ │redusă de la 228 kg │redusă de la 228 kg │solide (DSM) va fi │
│ │per capita în 2017 la│per capita în 2017 la│redusă de la 228 kg │
│ │204 kg per capita în │204 kg per capita în │per capita în 2017 la│
│ │2030) │2030). │204 kg per capita în │
│ │3. Reciclare – │3. Reciclare – │2030). │
│ │transformarea │transformarea │3. Reciclare – │
│ │deşeurilor în materii│deşeurilor în materii│transformarea │
│ │prime şi compost │prime şi compost │deşeurilor în materii│
│ │a. Rata de reciclare │a. Rata de reciclare │prime şi compost │
│ │a deşeurilor de lemn │a deşeurilor de lemn │a. Rata de reciclare │
│ │din ambalaje – 25% în│din ambalaje – 25% în│a deşeurilor de lemn │
│ │2025, 30% în 2030 şi │2025, 30% în 2030 şi │din ambalaje – 25% în│
│ │50% în 2050 │50% în 2050 │2025, 30% în 2030 şi │
│ │b. Rata de reciclare │b. Rata de reciclare │50% în 2050 │
│ │a tuturor │a tuturor │b. Rata de reciclare │
│ │categoriilor de │categoriilor de │a tuturor │
│ │deşeuri de hârtie – │deşeuri de hârtie – │categoriilor de │
│ │80% în 2050 │80% în 2050 │deşeuri de hârtie – │
│ │c. Rata de reciclare │c. Rata de reciclare │80% în 2050 │
│ │a deşeurilor textile │a deşeurilor textile │c. Rata de reciclare │
│ │– 80% în 2050 │– 80% în 2050 │deşeurilor textile – │
│ │d. Rata de reciclare │d. Rata de reciclare │80% în 2050 │
│ │a deşeurilor │a deşeurilor │d. Rata de reciclare │
│ │alimentare şi de │alimentare şi de │a deşeurilor │
│ │grădină – 50% în 2030│grădină – 50% în 2030│alimentare şi de │
│ │şi 60% în 2050. │şi 60% în 2050. │grădină – 50% în 2030│
│ │Deşeurile alimentare │Deşeurile alimentare │şi 60% în 2050. │
│ │şi de grădină vor fi │şi de grădină vor fi │Deşeurile alimentare │
│ │reciclate prin │reciclate prin │şi de grădină vor fi │
│ │compostare. Factorul │compostare. În plus, │reciclate prin │
│ │de emisii pentru │factorii de emisie │compostare. Factorul │
│ │compostare va fi │pentru compostare │de emisii pentru │
│ │redus la 3 kt CH4/ │sunt reduşi la 3kt │compostare va fi │
│ │tonă şi 0,24 kt N2O/ │CH4/tonă şi 0,24 kt │redus la 3 kt CH4/ │
│ │tonă în 2050, care │N2O/tonă în 2050, │tonă şi 0,24 kt N2O/ │
│ │este în conformitate │ceea ce este în │tonă în 2050 │
│ │cu evaluarea │conformitate cu │4. Recuperarea │
│ │factorilor de emisie │evaluarea factorilor │energiei │
│ │de GES - ESA │de emisie de GES – │a. Producţia de │
│ │4. Recuperarea │ESA │energie – Până în │
│ │energiei │4. Recuperarea │2050, 60% din │
│ │a. Producţia de │energiei │emisiile de metan │
│ │energie– Până în │a. Până în 2050, 55% │produse de deşeurile │
│ │2050, 40% din │din emisiile de metan│nereciclabile, │
│ │emisiile de metan │produse de deşeurile │alături de emisiile │
│ │produse de deşeurile │nereciclabile, │istorice, vor fi │
│ │nereciclabile, │alături de emisiile │folosite pentru │
│ │alături de emisiile │istorice, vor fi │producţia de energie │
│ │istorice, vor fi │folosite pentru │(acelaşi parametru va│
│ │folosite pentru │producţia de energie │fi 30% în 2030) │
│ │producţia de energie │(acelaşi parametru va│b. Arderea la faclă a│
│ │(acelaşi parametru va│fi 25% în 2030) │emisiilor de metan – │
│ │fi 20% în 2030) │b. Arderea la faclă a│Până în 2050, 60% din│
│ │b. Arderea la faclă a│emisiilor de metan – │emisiile de metan │
│ │emisiilor de metan – │Până în 2050, 55% din│produse de deşeurile │
│ │Până în 2050, 50% din│emisiile de metan │nereciclabile, │
│ │emisiile de metan │produse de deşeurile │alături de emisiile │
│ │produse de deşeurile │nereciclabile, │istorice, vor fi │
│ │nereciclabile, │alături de emisiile │arse. │
│ │alături de emisiile │istorice, vor fi │5. Incinerare/ │
│ │istorice, vor fi │arse. │Co-incinerare – │
│ │arse. Conform │5. Incinerare/ │Volumul de deşeuri │
│Deşeuri │Ordonanţei de urgenţă│Co-incinerare – │municipale incinerate│
│ │nr.92/2021 privind │Volumul de deşeuri │/co-incinerate anual │
│ │regimul deşeurilor, │municipale incinerate│va creşte la 500.000 │
│ │aprobată prin Legea │/co-incinerate anual │tone anual în 2030 │
│ │nr.17/2023, este │va creşte la 500.000 │(ceea ce este în │
│ │interzisă incinerarea│tone anual în 2030 │conformitate cu BR4) │
│ │deşeurilor colectate │(ceea ce este în │şi la 900.000 anual │
│ │separat pentru │conformitate cu BR4) │în 2050, cu opţiunea │
│ │pregătirea pentru │şi la 900.000 anual │ca aceste deşeuri să │
│ │reutilizare şi │în 2050, cu opţiunea │fie folosite pentru │
│ │reciclare în temeiul │ca aceste deşeuri să │valorificare │
│ │art. 17 alin. (1) - │fie folosite pentru │energetică în │
│ │(4) şi al art. 33, cu│valorificare │instalaţii de │
│ │excepţia deşeurilor │energetică în │valorificare şi/sau │
│ │care provin din │instalaţii de │în fabrici de ciment.│
│ │operaţiuni de tratare│valorificare şi/sau │Conform Ordonanţei de│
│ │ulterioară a │în fabrici de ciment.│urgenţă nr.92/2021 │
│ │deşeurilor colectate │Conform Ordonanţei de│privind regimul │
│ │separat, pentru care │urgenţă nr.92/2021 │deşeurilor, aprobată │
│ │incinerarea │privind regimul │prin Legea nr.17/ │
│ │reprezintă rezultatul│deşeurilor, aprobată │2023, este interzisă │
│ │optim din punct de │prin Legea nr.17/ │incinerarea │
│ │vedere ecologic. │2023, este interzisă │deşeurilor colectate │
│ │5. Incinerare/ │incinerarea │separat pentru │
│ │Co-incinerare – │deşeurilor colectate │pregătirea pentru │
│ │Volumul de deşeuri │separat pentru │reutilizare şi │
│ │municipale incinerate│pregătirea pentru │reciclare în temeiul │
│ │/co-incinerate anual │reutilizare şi │art. 17 alin. (1) - │
│ │va creşte la 500.000 │reciclare în temeiul │(4) şi al art. 33, cu│
│ │tone anual în 2030 │art. 17 alin. (1) - │excepţia deşeurilor │
│ │(ceea ce este în │(4) şi al art. 33, cu│care provin din │
│ │conformitate cu BR4) │excepţia deşeurilor │operaţiuni de tratare│
│ │şi la 900.000 anual │care provin din │ulterioară a │
│ │în 2050, cu opţiunea │operaţiuni de tratare│deşeurilor colectate │
│ │ca aceste deşeuri să │ulterioară a │separat, pentru care │
│ │fie folosite pentru │deşeurilor colectate │incinerarea │
│ │valorificare │separat, pentru care │reprezintă rezultatul│
│ │energetică în │incinerarea │optim din punct de │
│ │instalaţii de │reprezintă rezultatul│vedere ecologic. De │
│ │valorificare şi/sau │optim din punct de │asemenea, toate │
│ │în fabrici de ciment.│vedere ecologic. De │operaţiunile de │
│ │De asemenea, toate │asemenea, toate │incinerare/ │
│ │operaţiunile de │operaţiunile de │co-incinerare cu │
│ │incinerare/ │incinerare/ │recuperare de energie│
│ │coincinerare cu │co-incinerare cu │a deşeurilor se vor │
│ │recuperare de energie│recuperare de energie│realiza cu eficienţă │
│ │a deşeurilor se vor │a deşeurilor se vor │energetică ridicată. │
│ │realiza cu eficienţă │realiza cu eficienţă │6. Epurarea apelor │
│ │energetică ridicată. │energetică ridicată. │uzate │
│ │6. Epurarea apelor │6. Epurarea apelor │a. 90% din populaţia │
│ │uzate │uzate │rurală va fi │
│ │a. 55% din populaţia │a. 75% din populaţia │racordată la sisteme │
│ │rurală va fi │rurală va fi │de canalizare până în│
│ │racordată la sisteme │racordată la sisteme │2050 │
│ │de canalizare până în│de canalizare până în│b. Toate sistemele de│
│ │2050. │2050. │canalizare din zonele│
│ │b. Toate sistemele de│b. Toate sistemele de│urbane vor fi │
│ │canalizare din zonele│canalizare din zonele│conectate la staţii │
│ │urbane vor fi │urbane vor fi │de tratare a apelor │
│ │conectate la staţii │conectate la staţii │uzate până în 2030. │
│ │de tratare a apelor │de tratare a apelor │5% din zonele rurale │
│ │uzate până în 2030. │uzate până în 2030. │racordate la sisteme │
│ │5% din zonele rurale │5% din zonele rurale │de canalizare vor fi │
│ │racordate la sisteme │racordate la sisteme │conectate la staţii │
│ │de canalizare vor fi │de canalizare vor fi │de tratare a apelor │
│ │conectate la staţii │conectate la staţii │uzate până în 2030 şi│
│ │de tratare a apelor │de tratare a apelor │70% până în 2050. │
│ │uzate până în 2030 şi│uzate până în 2030 şi│Nămolul rezultat din │
│ │70% până în 2050. │70% până în 2050. │tratarea apelor uzate│
│ │Nămolul rezultat din │Nămolul rezultat din │va fi utilizat în │
│ │tratarea apelor uzate│tratarea apelor uzate│agricultură sau va fi│
│ │va fi utilizat în │va fi utilizat în │uscat şi valorificat │
│ │agricultură sau va fi│agricultură sau va fi│energetic în │
│ │uscat şi valorificat │uscat şi valorificat │industria cimentului.│
│ │energetic în │energetic în │ │
│ │industria cimentului.│industria cimentului.│ │
└───────────┴─────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
1. POLITICI ŞI ŢINTE CLIMATICE ALE UE Uniunea Europeană (UE) şi statele sale membre sunt pe deplin angajate faţă de Acordul de la Paris şi de obiectivele sale pe termen lung şi solicită adoptarea de măsuri urgente la nivel global, în lumina celor mai recente date ştiinţifice disponibile, inclusiv a rapoartelor recente publicate de Comitetul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC). Consiliul European a aprobat obiectivul de a realiza o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Aprobarea obiectivului de neutralitate climatică a fost atinsă în urma unei dezbateri instituţionale şi societale incluzive bazate pe viziunea strategică pe termen lung propusă de Comisia Europeană (CE), care include o analiză detaliată a soluţiilor care ar putea fi urmărite pentru tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic. În conformitate cu Acordul de la Paris, angajându-se la o transformare socială şi economică ambiţioasă de care este nevoie, UE şi statele sale membre pot inspira acţiunea globală în domeniul schimbărilor climatice demonstrând că drumul spre neutralitatea climatică nu este doar imperativ, dar şi fezabil şi dezirabil. Strategia pe Termen Lung a Statelor Membre trebuie să reflecte nevoia de a intensifica ambiţia colectivă şi de a oferi orientările politice pe termen lung necesare pentru a limita impactul schimbărilor climatice. Tranziţia la neutralitatea climatică va aduce oportunităţi semnificative, cum ar fi potenţialul de creştere economică pentru noi modele de afaceri şi pieţe, pentru noi locuri de muncă şi dezvoltare tehnologică. Politicile de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) de perspectivă vor avea un rol cheie. Obţinerea neutralităţii climatice va necesita totuşi depăşirea unor provocări serioase şi cuprinde instrumente adecvate, stimulente, sprijin şi investiţii pentru a asigura o tranziţie eficientă din punct de vedere al costurilor, justă şi echilibrată din punct de vedere social şi echitabilă, ţinând cont de diferitele circumstanţe. Tranziţia va necesita investiţii publice şi private semnificative. Legislaţia şi politicile relevante ale UE trebuie să fie conjugate pentru a conduce la îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică. Obiectivul de neutralitate climatică trebuie atins într-un mod care să menţină competitivitatea UE, inclusiv prin dezvoltarea de măsuri eficiente pentru a combate riscul relocării emisiilor de carbon. În cele din urmă, angajamentul internaţional va fi crucial pentru succesul în abordarea schimbărilor climatice. Prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor "Următorii Paşi Către Un Viitor European Durabil - Acţiunea Europeană Pentru Durabilitate", din noiembrie 2016, este prezentat răspunsul UE la "Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă - Transformarea lumii noastre", adoptată la 25 septembrie 2015 de şefii de stat şi guverne din 193 de ţări, în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din septembrie 2015. Comunicarea citată confirmă integrarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) din Agenda 2030 în cadrul politicii europene şi în priorităţile actuale ale CE, prezintă evaluarea situaţiei de la momentul elaborării sale şi identifică cele mai relevante preocupări privind durabilitatea. Prin această comunicare, UE se angajează în favoarea unei dezvoltări durabile prin care "să asigure o viaţă demnă pentru toţi respectând limitele planetei, care să reunească prosperitatea şi eficienţa economică, societăţi paşnice, incluziunea socială şi responsabilitatea faţă de mediu". 1.1. Strategiile naţionale pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (STL) STL-urile sunt elemente esenţiale pentru realizarea transformării economice necesare pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi a celui pe termen lung stabilit de Acordul de la Paris - menţinerea creşterii temperaturii medii globale mult sub 2°C faţă de nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C faţă de nivelurile preindustriale. Regulamentul (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte procesul prin care statele membre elaborează aceste strategii la fiecare 10 ani, începând cu anul 2020 şi, dacă este necesar, să îşi actualizeze strategiile la fiecare cinci ani. STL trebuie să fie în concordanţă cu planurile naţionale integrate de energie şi climă ale statelor membre pentru perioada 2021-2030, în cazul României, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice - PNIESC 2021-2030, şi cu strategiile şi planurile naţionale din domeniile relevante. STL şi strategia UE trebuie să acopere următoarele, cu o perspectivă de cel puţin 30 de ani: a) Reducerea emisiilor de GES şi îmbunătăţirea reducerii emisiilor prin absorbţie; b) Reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea reducerii emisiilor prin absorbţie în fiecare sector care generează gaze cu efect de seră: producţia de electricitate, industrie, transport, sisteme de încălzire şi răcire şi sectorul clădirilor (rezidenţial şi terţiar), agricultură, deşeuri şi LULUCF; c) Progresul aşteptat în tranziţia către o economie cu emisii scăzute de GES, inclusiv intensitatea GES, intensitatea CO2 a produsului intern brut (PIB), estimări aferente investiţiilor pe termen lung şi strategii pentru CDI aferente; d) În măsura în care este fezabil, efectul socio-economic preconizat al măsurilor de decarbonizare, inclusiv, printre altele, aspecte legate de dezvoltarea macroeconomică şi socială, riscurile şi beneficiile pentru sănătate şi protecţia mediului; e) Legături cu alte obiective naţionale pe termen lung, planificare şi alte politici, măsuri şi investiţii. Comisia sprijină statele membre în pregătirea STL prin furnizarea de informaţii privind starea cunoştinţelor ştiinţifice subiacente şi a oportunităţilor de schimb de cunoştinţe şi bune practici, inclusiv, dacă este cazul, oferă orientări pentru statele membre. Comisia evaluează dacă STL naţionale sunt adecvate pentru atingerea ţintelor şi obiectivelor UE stabilite în mod colectiv în regulamentul privind guvernanţa şi să furnizeze informaţii cu privire la orice decalaj colectiv rămas.*2). *2) Strategii naţionale pe termen lung (europa.eu) 1.2. Prezentare generală a obiectivelor STL din alte ţările membre UE 1.2.1. Reducerea emisiilor de GES Majoritatea ţărilor UE includ în STL reducerile estimate ale emisiilor de GES până în 2050, cu excepţia Danemarcei şi Letoniei, care prezintă estimări până în 2040, şi a Suediei, până în 2045. Belgia, Portugalia şi Slovenia şi-au evaluat reducerea emisiilor în raport cu nivelul emisiilor din 2005 şi Franţa faţă de 2015. Celelalte ţări UE folosesc 1990 ca an de bază în funcţie de care sunt evaluate reducerile de emisii (Figura 5). Austria, Belgia, Croaţia, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Portugalia şi Slovenia indică ţinte de reduceri a emisiilor GES care pot fi realizate, în funcţie de diferitele scenarii de modelare dezvoltate de fiecare stat. Majoritatea ţărilor UE intenţionează să îşi reducă emisiile cu 80% - 90% în 2050 (sau în ultimul an previzionat) faţă de anul de bază, Germania şi Grecia cu 95%, în timp ce Ungaria, Lituania şi Luxemburg cu 100%. Reducerile estimate ale emisiilor din Letonia, Lituania şi Luxemburg includ absorbţiile din sectorul LULUCF, în timp ce celelalte ţări exclud LULUCF din estimările lor. În plus, Danemarca exclude, de asemenea, sectoarele ETS. STL din Cehia, Estonia, Finlanda, Germania şi Ungaria include repere orientative pentru anii 2040 şi 2050. Majoritatea ţărilor au exprimat reducerea emisiilor sectoriale în milioane de tone de echivalent CO2, în timp ce Croaţia, Danemarca, Letonia, Lituania şi Slovenia au exprimat scăderile procentual, comparativ cu emisiile de GES din 1990. Întrucât scenariile de modelare naţionale sunt diferite, o comparaţie a proiecţiilor sectoriale nu poate fi făcută. Figura 5. Reducerile estimate ale emisiilor de GES în STL-urile ţărilor UE (a se vedea imaginea asociată) 1.2.2. Surse regenerabile de energie Pe baza scenariilor incluse în STL, ţările care au estimat o pondere mai mare a surselor de energie regenerabilă (SRE) în consumul final brut de energie sunt Austria, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Portugalia şi Spania: între 80% şi 100% în 2050 (Grecia a prezentat chiar şi o valoare de 113,8%). STL din Croaţia, Danemarca, Finlanda şi Slovenia au prezentat estimări puţin mai mici pentru ponderea SRE, variind între 50% şi 80%. Estimările incluse în STL prezintă ponderea SRE în 2050, cu excepţia Danemarcei, care indică ponderea SRE în 2040. STL din Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Letonia, Ţările de Jos, Slovacia şi Suedia nu includ informaţii despre ponderea SRE în consumul final de energie. Unele dintre STL-urile furnizează informaţii cu privire la ponderea SRE pe sectoare. De exemplu, Estonia are în vedere creşterea ponderii SRE în producţia de energie la aproape 75% până în 2050 (în principal din capacităţi eoliene şi pe biomasă), în timp ponderea SRE în transport este estimată între 26%-52% în 2050 în diferite scenarii. Letonia intenţionează, de asemenea, să înlocuiască sursele de energie din combustibili fosili din sectorul energetic cu SRE până în 2050. Unele dintre ţările UE, cum ar fi Austria, Danemarca, Italia, Ţările de Jos, Spania şi Italia, au indicat că, până în 2050, producţia de energie electrică va fi 100% realizată din SRE. Austria intenţionează să atingă această ţintă până în 2030, iar Suedia până în 2040. 1.2.3. Eficienţa energetică STL din Croaţia, Danemarca, Finlanda şi Portugalia includ informaţii despre consumul primar şi final de energie pe baza scenariilor dezvoltate. Estimările au fost prezentate ca valori absolute în 2050 (în cazul Danemarcei pentru 2040) şi ca reduceri procentuale faţă de nivelul de consum din 2005. În cazul Danemarcei, se preconizează o creştere de 3,7% a consumului final de energie în 2040 faţă de 2005, ca urmare a unei creşteri semnificative preconizate a consumului de energie în sectorul terţiar (în special consumul de energie electrică al marilor centre de date). Grecia şi Letonia au furnizat doar informaţii despre consumul primar de energie, în timp ce Austria, Italia, Ungaria, Slovenia şi Spania au inclus doar informaţii despre consumul final de energie. Italia a prezentat, de asemenea, informaţii privind consumul intern brut de energie, reprezentând suma dintre consumul primar de energie şi consumul de energie pentru aviaţia internaţională. Suedia a inclus informaţii despre intensitatea consumului primar de energie ca reducere (în %) în 2030, comparativ cu 2005. STL din Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia nu prezintă nicio informaţie privind eficienţa energetică. Cel mai puternic impact asupra eficienţei energetice îl au domeniile clădirilor şi transportului. Măsurile de eficienţă energetică luate în considerare de majoritatea ţărilor includ renovarea moderată sau aprofundată a clădirilor existente, încălzirea şi răcirea locuinţelor prin procese de înaltă eficienţă, folosirea de aparate electrocasnice eficiente (de pildă, în Croaţia şi Spania). Italia şi Finlanda au inclus, de asemenea, măsuri legate de sectorul industrial, cum ar fi implementarea de tehnologii avansate (de exemplu, în procesele electrochimice, înlocuirea utilizării cocsului cu hidrogen sau procesul electrolitic în procesele de elaborare a oţelului prin reducere). Portugalia şi Slovenia au luat în considerare consolidarea perspectivelor economiei circulare şi eficienţei folosirii resurselor. 1.3. Rezumat al politicilor, măsurilor şi acţiunilor propuse de alte state membre ale UE Această secţiune oferă un rezumat al politicilor, măsurilor şi acţiunilor propuse de statele membre ale Uniunii Europene în Planurile lor naţionale de energie şi climă (PNIESC), asumate şi în STL. Alegerea ţărilor s-a făcut în funcţie de mai mulţi factori, unul fiind apropierea geografică faţă de România. Din acest motiv, sunt incluse măsurile adoptate de ţările UE învecinate României, alături de cele din ţările membre ale Grupului Visegrad, cu excepţia Cehiei, şi unele dintre măsurile adoptate de Austria şi Belgia. Secţiunile de politici şi măsuri analizate corespund celor 5 dimensiuni ale strategiei privind uniunea energetică: a). Decarbonizare b). Eficienţa energetică c). Securitatea aprovizionării cu energie d). Piaţa internă a energiei e). Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare. Dimensiunea de decarbonizare este definită de politici, acţiuni şi măsuri la nivel naţional, regional (sau provincial) şi local, care vizează reducerea amprentei de carbon a ţărilor şi atingerea obiectivului de zero emisii nete în termenele convenite, fără a afecta funcţionarea sigură şi continuă a sistemului electroenergetic. În parametrii acestei dimensiuni, ţările menţionate mai sus au furnizat liste de acţiuni şi foi de parcurs specifice pentru abordarea problemelor la nivel sectorial, fiind prevăzute politici, acţiuni şi măsuri specifice pentru următoarele sectoarele cheie economice: a) Energie b) Industrie (incluzând industria consumatoare de energie şi, în acelaşi, domeniul de procese industriale şi utilizarea produselor - IPPU) c). Transport: Rutier, Feroviar, Aerian, Naval, Multimodal. d). Clădiri şi Încălzire & Răcire e). Agricultura şi Silvicultura f). Deşeuri. În plus, în cadrul dimensiunii Decarbonizare, ţările prevăd acţiuni specifice menite să extindă producţia de energie din SRE. În ceea ce priveşte sectorul transporturilor, obiectivul principal pentru toate ţările analizate este de a oferi cadrul legal necesar şi de a lua măsurile esenţiale pentru a permite o tranziţie rapidă, durabilă şi eficientă de la autovehiculele care utilizează motoare cu ardere internă şi aeronavele şi navele care utilizează combustibili fosili la autovehicule ecologice, avioane, trenuri şi nave care utilizează electricitatea şi/sau alţi combustibili din surse regenerabile (de ex. hidrogen verde). Toate ţările care au fost incluse în acest raport au luat măsuri detaliate pentru a se asigura că această tranziţie este susţinută la toate nivelurile şi că au fost luate în considerare toate posibilele riscuri. Pentru sectorul Transporturilor, unele dintre politicile şi măsurile propuse sunt: a) Directiva privind promovarea vehiculelor nepoluante şi eficiente - Cancelaria austriacă; b) Masterplanul cu privire la ciclism în perioada 2015-2025 - Cancelaria austriacă; c) Plan de electrificare destinat sectorului de transport - Cancelaria austriacă; d) Achiziţionarea şi gestionarea parcurilor de vehicule şi a stocurilor de clădiri în conformitate cu obiectivele de neutralitate climatică şi energetică până în 2040 - Guvernul Federal Belgian; e) Investiţia în accesibilitate prin concentrarea pe consum - Guvernul Regiunii Flamandei, Regatul Belgiei; f) Crearea condiţiilor pentru mobilitatea ecologică şi accesibilitatea durabilă - Guvernul Regiunii Flamandei, Regatul Belgiei; g) Controlul dezvoltării mobilităţii - Guvernul Regiunii Flamandei, Regatul Belgiei; h) Pregătirea reţelelor de transport pentru viitor -Guvernul Regiunii Flamandei, Regatul Belgiei; i) Dezvoltarea transportului cu emisii scăzute de carbon, inclusiv a electromobilităţii - Guvernul polonez; j) Stabilirea zonelor cu emisii reduse (LEZ) în marile aglomerări urbane în conformitate cu Programul naţional de control al poluării atmosferice 2020-2030 - Guvernul Bulgariei; k) Măsuri în sectorul transporturilor - Guvernul slovac: Creşterea cotei minime pentru furnizorii de combustibili; Creşterea ponderii biocombustibililor de generaţie nouă; Creşterea ponderii biocombustibililor în transport; În cadrul Sectorului Clădiri şi Încălzire & Răcire, accentul principal cade pe îmbunătăţirea generală a eficienţei în toate clădirile, inclusiv în cele vechi, prin măsuri şi acţiuni de renovare şi/sau îmbunătăţiri suplimentare ale structurilor existente. Atât pentru sectorul public şi comercial, cât şi pentru sectorul rezidenţial au fost elaborate politici, acţiuni şi măsuri. Pe lângă aceasta, un alt aspect foarte important acoperit în acest sector este încălzirea şi răcirea clădirilor. În acest context, ţările au conturat paşi şi acţiuni concrete care vizează creşterea diversităţii tehnologiilor şi combustibililor utilizaţi în procesele de încălzire & răcire şi reducerea folosirii gazelor naturale şi a celorlalţi combustibilii fosili. Câteva dintre politicile adoptate de statele analizate în domeniul Clădirilor şi al Încălzirii & Răcirii sunt: a) Performanţa termică a clădirilor construite după 2020 - care, prin urmare, nu vor fi supuse unei renovări aprofundate înainte de 2050 - trebuie să fie ridicată, la un nivel optim din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu Directiva UE privind performanţa energetică a clădirilor - Cancelaria austriacă; b) Începând cu anul 2030 combustibilii fosili lichizi nu vor mai fi utilizaţi în clădirile publice federale şi provinciale/deţinute şi utilizate - Cancelaria austriacă; c) Măsuri destinate renovării termice a clădirilor - Cancelaria austriacă; d) Sfera de aplicare a cotei reduse de TVA de 6% la demolarea şi reconstrucţia locuinţelor private, care se aplică în prezent în 32 de oraşe, ar putea fi extins dacă Comisia Europeană ar considera această măsură ca având o contribuţie semnificativă la atingerea obiectivului Belgiei privind eficienţa energetică -Guvernul Federal Belgian; e) Intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 a unui sistem opţional de percepere a TVA-ului pentru clădirile noi închiriate în scopuri comerciale în cazul în care locatarul este contribuabil belgian - Guvernul Federal Belgian; f) Un plan pentru introducerea unei taxe de mediu pe energie va fi elaborat în consultare cu guvernele federale şi regionale -Guvernul Federal Belgian; g) Implementarea Programului de termoficare verde - Guvernul Ungariei; h) Reducerea emisiilor de CO2 în sectorul construcţiilor - Guvernul Poloniei; i) Reducerea emisiilor de CO2 în sectorul producţiei energiei electrice şi termice prin acţiunile prevăzute de Politica de Mediu de stat 2030 şi alte documentele strategice pentru sectorul energetic, Politica Energetică a Poloniei până în 2040 - Guvernul polonez: j) Dezvoltarea sistemelor de încălzire eficiente din punct de vedere energetic şi a sistemelor individuale de încălzire cu emisii scăzute - Guvernul polonez; k) Optimizarea sistemelor de încălzire centralizată -Guvernul Slovac; l) Dezafectarea treptată a centralelor termice pe bază de combustibili fosili solizi după 2025 - Guvernul slovac; Accentul principal în sectorul agriculturii şi silviculturii vizează reducerea şi/sau optimizarea emisiilor GES din acest sector, în contextul reglementărilor şi obiectivelor UE pentru acest sector. Unele dintre politicile propuse pentru sectorul agriculturii şi silviculturii sunt: a) Îmbunătăţirea dozării corelate cu nevoile prin planificarea necesarului de îngrăşăminte, prelevare de probe de sol, Agricultura 4.0 - agricultura digitală şi prin creşterea nivelului de cunoştinţe specifice, pe baza serviciilor de instruire şi consiliere existente. Reducerea pierderilor în gestionarea îngrăşămintelor minerale şi agricole - Cancelaria austriacă; b) Creşterea consumului de energie recuperată din depozitele de deşeuri şi folosirea biogazului în agricultură - Guvernul Ungariei; c) Programul austriac de acţiune privind nitraţii vizează prevenirea şi/sau reducerea aportului de nitraţi în domeniul agriculturii - Cancelaria austriacă; d) Identificarea locurilor optime pentru amplasarea instalaţiilor de biogaz în condiţii adecvate, proximitatea şeptelului şi a altor surse de materii prime, posibilitate de conectare la reţeaua de gaz - Cancelaria austriacă; e) Managementul reziduurilor agricole - Cancelaria austriacă; f) Stimulente pentru cooperarea între exploataţiile agricole, de exemplu, prin folosirea în comun a capacităţilor de producţie de biogaz şi a depozitelor de gunoi de grajd - Cancelaria austriacă; g) Stimulente pentru utilizarea rotaţiei culturilor, cu accent pe culturile fixatoare de azot - Guvernul Bulgariei; h) Guvernul Bulgariei - gestionarea terenurilor agricole degradate: Recultivare biologică folosind ierburi indigene; şi Măsuri anticoroziune şi pentru prevenirea erodării solului; i) Introducerea tehnologiilor de irigare şi de economisire a apei şi a energiei, promovarea agriculturii extensive - Guvernul bulgar; j) Sprijinirea dezvoltării infrastructurii verzi în zonele rurale pentru adaptarea la schimbările climatice - Guvernul polonez; k) Promovarea agriculturii ecologice, diseminarea metodelor ecologice de producţie agricolă şi piscicolă şi gestionarea subproduselor din agricultură, pescuit şi procesarea agroalimentară - Guvernul polonez; l) Teren agricol - Regulamentul Guvernului Slovac nr. 342/2014 de stabilire a normelor de acordare a sprijinului în agricultură în contextul schemelor de plăţi directe acordate. Regulamentul introduce prevederi privind utilizarea eficientă şi la momentul adecvat a dozelor de azot în conţinutul îngrăşămintelor minerale - Guvernul slovac; m) Politici şi măsuri sectoriale în sectorul LULUCF - Guvernul slovac; Politicile din sectorul de management al deşeurilor trebuie să urmărească reducerea consumului de resurse şi să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor. Acest obiectiv trebuie atins prin aplicarea de măsuri care să protejeze mediul şi sănătatea populaţiei prin prevenirea sau reducerea generării de deşeuri, a efectelor adverse antrenate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora, care sunt elemente esenţiale pentru tranziţia către o economie circulară şi pentru a garanta competitivitatea Uniunii pe termen lung - Directiva privind regimul deşeurilor/Ordonanţa de urgenţă nr.92/2021 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 17/2023. Ţintele şi obiectivele sectorului energetic sunt conturate prin politici, măsuri şi acţiuni care vizează atingerea ţintelor incluse în Acordul de la Paris, precum şi îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene. Aceasta include, dar nu se limitează la, accelerarea şi gestionarea tranziţiei către energia curată, diversificarea surselor de energie, stabilirea unei cooperări interstatale îmbunătăţite între ţările vecine, introducerea de programe de sprijin financiar pentru investiţiile în SRE, transformarea pieţelor de energie etc. Unele dintre politicile, acţiunile şi măsurile propuse în sfera acestui sector includ următoarele: a) Instrumente de bază - prime de piaţă şi sprijin pentru investiţii - Cancelaria austriacă; b) Proiectul "100.000 de acoperişuri" - Cancelaria austriacă; c) Dezvoltarea capacităţii eoliene offshore în Marea Nordului - Guvernul Federal Belgian; d) Dezvoltarea unei capacităţi eoliene offshore de 4 GW până în 2030 - Guvernul Federal Belgian; e) Implementarea măsurilor Programului de Gazificare Accelerată în Bulgaria - Guvernul Bulgariei; f) Introducerea unei scheme obligatorii de eficienţă energetică, reducerea consumului de combustibil şi a consumului final de energie - Guvernul bulgar; g) Dezvoltarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei electrice, a reţelelor inteligente, a instalaţiilor de stocare şi a interconectărilor sistemului de energie electrică - Guvernul Bulgariei; h) Sprijin pentru introducerea instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice de mică putere în casele familiale şi blocurile de locuinţe - Guvernul slovac; i) Dezvoltarea biocombustibililor "de a doua generaţie" - Guvernul slovac; Dimensiunea Eficienţa Energetică cuprinde politici, acţiuni, măsuri şi obiective pentru creşterea eficienţei energetice. Acestea includ: a) Introducerea de noi scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică şi planuri de finanţare asociate; b) Măsuri legislative pentru îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei energetice a clădirilor din sectorul public; c) Sprijin financiar şi de altă natură pentru a ajuta populaţia să investească mai mult în eficienţa energetică; d) Creşterea gradului de conştientizare şi nivelului de cunoştinţe al publicului pe tema eficienţei energetice; e) Adoptarea de mecanisme de introducere şi implementare a auditurilor energetice. Pentru Dimensiunea de Securitate Energetică, angajamentele sunt centrate în jurul procesului de asigurare a securităţii energetice mai ridicate a sistemelor energetice ale ţărilor. În acest sens, s-au propus politici, acţiuni şi măsuri prin care se asigură diversificarea surselor de aprovizionare cu energie şi scăderea dependenţei de importurile de energie (de toate tipurile), în paralel cu sprijinirea dezvoltării capacităţilor interne de producere a energiei. În plus, în sfera acestei dimensiuni, au fost propuse politici, acţiuni şi măsuri prin se introduc şi se integrează în sistemele electrice naţionale tehnologii eficiente şi durabile de stocare a energiei şi de cuplare a pieţelor. De asemenea, politicile au vizat promovarea rolului foarte important pe care îl va avea hidrogenul în sistemele energetice naţionale. Dimensiunea pieţei interne a energiei oferă un set de politici, acţiuni şi măsuri care vizează obţinerea unei interconectivităţi mai mari a reţelei de energie electrică, ţinând cont în acelaşi timp de obiectivele predefinite de interconectivitate ale UE, de îmbunătăţirea reţelei de transport a energiei şi de adaptarea şi integrarea pieţei de energie. O altă componentă importantă abordată aici este sărăcia energetică. Unele dintre ţările analizate au adoptat politici şi au luat măsuri pentru a combate această problemă în următorii ani. Este important de menţionat că, în această dimensiune, ţările au elaborat politici, acţiuni şi măsuri menite să crească flexibilitatea sistemelor lor energetice în ceea ce priveşte integrarea SRE, integrarea reţelelor inteligente, agregarea, stocarea energiei, mecanismele de dispecerizare şi de reducere a consumului, mecanismele de stabilire în timp real a preţurilor, etc. În contextul Dimensiunii Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), ţările au propus acţiuni, politici şi măsuri care vizează creşterea inovării privind tehnologii noi verzi şi eficiente. Ţările şi-au identificat şi definit domeniile şi domeniile transversale ale sectorului energetic pe care le consideră prioritare. În acest sens, au propus mecanisme de finanţare şi sprijinire a CDI benefice domeniilor lor de interes. Unele ţări au inclus şi măsuri pentru supravegherea procesului de derulare a activităţilor de CDI şi asigurarea transparenţei. De asemenea, au fost introduse măsuri de sprijinire industriilor locale, menite să conducă la stimularea inovării. 2. PREZENTARE GENERALĂ ŞI PROCESUL DE DEZVOLTARE A STRATEGIILOR 2.1. Contextul juridic şi contextul politicii Pregătirea elaborării Strategiei naţionale pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (STL) se bazează pe Regulamentul UE 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare care, la articolul 15, impune fiecărui stat membru să descrie modul în care va contribui la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. Strategia trebuie să stabilească modul în care statul membru va contribui la obiectivele europene pe termen lung, astfel încât UE să poată atinge cât mai curând posibil neutralitatea climatică şi să realizeze un sistem eficient din punct de vedere energetic, bazat în mare parte pe energie din surse regenerabile. La nivelul UE, Strategia Energetică*3) are 5 dimensiuni: (1) securitatea energetică, (2) piaţa internă a energiei, (3) eficienţa energetică, (4) decarbonizarea economiei şi (5) cercetare, inovare şi competitivitate. Instrumentele-cheie pentru implementarea strategiei sunt Planurile Naţionale pentru Energie şi Climă (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 - PNIESC, în cazul României), care acoperă perioade de zece ani începând din 2021-2030, împreună cu strategiile UE şi cele naţionale pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (STL), care acoperă un orizont de 30 de ani. *3) https://energy.ec.europa.eu/topics/energy-strategy_en Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbţiilor rezultate din activităţi legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030 şi de modificare a Regulamentului (UE) 525/2013 şi a Deciziei 529/2013/UE, cu modificările şi completările ulterioare reprezintă unul dintre elementele cheie pentru punerea în aplicare a angajamentelor Uniunii în temeiul Acordului de la Paris. Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenţia Europeană de Mediu şi Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului, cu modificările şi completările ulterioare, include prevederi care vizează atingerea obiectivelor de protecţie şi îmbunătăţire a mediului. Conform evaluării Comisiei Europene din septembrie 2020*4), PNIESC-ul României nu este suficient de ambiţios. Pe baza recomandărilor Comisiei, politicile şi măsurile dezvoltate pentru atingerea obiectivului de decarbonizare au nevoie de mai multă claritate. *4) https://ec.europa.eu/energy/sites/default/files/documents/staff_working_document_assessment_necp_romania_en.pdf Regulamentul (UE) 2018/1999, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul (UE) 2018/841, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentul (CE) nr. 401/2009, cu modificările şi completările ulterioare, au fost modificate ulterior prin Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei")*5) care stabileşte atingerea nivelului zero emisii nete GES pentru toate statele membre până în 2050, în principal prin reglementarea emisiilor de GES la nivelul întregii uniuni, prin investiţii în tehnologii verzi şi prin protejarea mediului natural. PNIESC 2021-2030 va fi actualizat, în 2023, în conformitate cu reglementările mai sus menţionate. Măsurile şi politicile din PNIESC 2021-2030 actualizat, precum şi cele din actuala STL vor trebui să ţină cont, printre altele, de următoarele ţinte şi prevederi din Regulament (UE) 2021/1119, rezumate mai jos: *5) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei"). Nivelul zero emisii nete trebuie atins de UE cel mai târziu în 2050, trecând, ulterior, la emisii nete negative, prin luarea măsurilor necesare la nivel comunitar şi naţional (articolul 2). Pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, obiectivul obligatoriu al Uniunii în materie de climă pentru 2030 este o reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Contribuţia absorbţiilor nete la obiectivele UE pentru 2030 este limitat la 225 de milioane de tone CO2 echivalent. Pragul LULUCF asigură că o ambiţie sporită în sectorul LULUCF nu va duce la o scădere a ambiţiei în sectoarele ETS şi ESR. Se va stabili obiectivul climatic intermediar 2040 la nivelul Uniunii, iar Comisia va publica bugetul indicativ estimat al Uniunii pentru GES pentru perioada 2030-2050 (articolul 4). Evaluarea progresului Uniunii şi a măsurilor naţionale se va baza pe o traiectorie orientativă, liniară, ce va stabili calea pentru reducerea emisiilor nete la nivelul Uniunii conectând obiectivele Uniunii pentru 2030 şi 2040 de cele vizând neutralitate climatică în 2050 (articolele 6, 7 şi 8). În ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice (articolul 5), asemenea celorlalte SM, România lucrează la Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2022-2035 şi a elaborat şi adoptat Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (adoptat prin decizie a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă), în cadrul unui acord de servicii de asistenţă tehnică între Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi Banca Mondială. Acordul privind Serviciile de Asistenţă Tehnică Rambursabilă (SATR), intitulat "Strategia de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru România" încheiat de IGSU şi Banca Mondială, a intrat în vigoare la 30 iunie 2020 şi cuprinde măsuri de adaptare la schimbările climatice. Recomandările privind proiectul de propunere pentru SNRRD 2022-2035 pentru România consolidează viziunea complexă, obiectivele şi principiile generale, direcţiile de acţiune (măsuri), rezultatele aşteptate, modalităţile de implementare, monitorizarea şi evaluarea şi mijloacele financiare necesare pentru implementarea unei astfel de strategii. Cadrul legislativ relevant la nivelul UE pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul energiei şi climei asumate prin prezenta STL include, printre altele, actele normative prezentate în Tabel 3: Tabel 3. Legislaţie UE suplimentară, relevantă pentru implementarea STL
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Principalele │
│Legislaţie │aspecte relevante │
│ │pentru atingerea │
│ │obiectivelor │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Directiva instituie│
│ │un sistem de │
│ │comercializare a │
│ │cotelor de emisie │
│ │de gaze cu efect de│
│ │seră (denumit în │
│ │continuare │
│ │„sistemul │
│ │comunitar”) pentru │
│ │a promova reducerea│
│Directiva 2003/87/│emisiilor de gaze │
│CE a Parlamentului│cu efect de seră │
│European şi a │într-un mod │
│Consiliului din 13│rentabil şi │
│octombrie 2003 de │eficient din punct │
│stabilire a unui │de vedere economic.│
│sistem de │Directiva a fost │
│comercializare a │transpusă în │
│cotelor de emisie │dreptul naţional │
│de gaze cu efect │prin HG nr. 780/ │
│de seră în cadrul │2006 (schema de │
│Comunităţii şi de │comercializare a │
│modificare a │certificatelor de │
│Directivei 96/61/ │emisii de GES), cu │
│CE a Consiliului │modificările şi │
│cu modificările şi│completările │
│completările │ulterioare. A patra│
│ulterioare │fază a EU ETS se va│
│ │desfăşura în │
│ │perioada 2021-2030 │
│ │cu două perioade de│
│ │alocare 2021-2025 │
│ │şi 2026-2030. │
│ │Operatorii trebuie │
│ │să raporteze anual │
│ │datele solicitate, │
│ │în cadrul perioadei│
│ │de comercializare. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Regulamentul de │ │
│punere în aplicare│ │
│(UE) 2018/2066 al │ │
│Comisiei din 19 │ │
│decembrie 2018 │ │
│privind │ │
│monitorizarea şi │ │
│raportarea │Regulamentul │
│emisiilor de gaze │reglementează │
│cu efect de seră │monitorizarea şi │
│în temeiul │raportarea │
│Directivei 2003/87│emisiilor de gaze │
│/CE a │cu efect de seră în│
│Parlamentului │conformitate cu │
│European şi a │Directiva 2003/87/ │
│Consiliului şi de │CE. │
│modificare a │ │
│Regulamentului │ │
│(UE) nr. 601/2012 │ │
│al Comisiei cu │ │
│modificările şi │ │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Regulamentul (UE) │ │
│2018/842 al │Regulamentul │
│Parlamentului │prevede că România │
│European şi al │trebuie să │
│Consiliului din 30│realizeze o │
│mai 2018 privind │reducere │
│reducerea anuală │obligatorie a │
│obligatorie a │emisiilor de gaze │
│emisiilor de gaze │cu efect de seră │
│cu efect de seră │din sectoarele │
│de către statele │non-ETS (Effort │
│membre în perioada│Sharing Regulation │
│2021-2030 în │(ESR)), precum │
│vederea unei │transportul, │
│contribuţii la │clădirile, │
│acţiunile │agricultura şi │
│climatice de │deşeurile, │
│respectare a │procesele │
│angajamentelor │industriale şi │
│asumate în temeiul│utilizarea │
│Acordului de la │produselor. │
│Paris şi de │Reducerea anuală │
│modificare a │este obligatorie │
│Regulamentului │pentru statele │
│(UE) nr. 525/2013 │membre în perioada │
│cu modificările şi│2021-2030. │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Directiva introduce│
│ │o declaraţie │
│ │non-financiară │
│ │pentru │
│ │întreprinderi şi │
│ │grupuri mari. │
│ │Începând din anul │
│ │2017, societăţile │
│ │de interes public │
│ │care depăşeau 500 │
│ │de angajaţi la data│
│ │bilanţului au fost │
│Directiva 2014/95/│obligate să publice│
│UE a Parlamentului│o declaraţie │
│European şi a │nefinanciară în │
│Consiliului din 22│rapoartele │
│octombrie 2014 de │administratorilor. │
│modificare a │Din 2019, domeniul │
│Directivei 2013/34│de aplicare al │
│/UE în ceea ce │informaţiilor │
│priveşte │nefinanciare a fost│
│prezentarea de │extins la toate │
│informaţii │categoriile de │
│nefinanciare şi de│companii care │
│informaţii privind│depăşesc criteriul │
│diversitatea de │de peste 500 de │
│către anumite │angajaţi pe │
│întreprinderi şi │parcursul │
│grupuri mari │exerciţiului │
│ │financiar. │
│ │Prezentarea │
│ │informaţiilor │
│ │privind tranziţia │
│ │energetică şi climă│
│ │nu este │
│ │standardizată sau │
│ │obligatorie. În │
│ │consecinţă, datele │
│ │prezentate sunt │
│ │minime şi nu sunt │
│ │colectate la nivel │
│ │naţional. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Regulamentul │ │
│delegat (UE) 2021/│ │
│2139 al Comisiei │ │
│din 4 iunie 2021 │ │
│de completare a │Regulamentul │
│Regulamentului │precizează │
│(UE) 2020/852 al │criteriile de │
│Parlamentului │examinare tehnică │
│European şi al │conform cărora │
│Consiliului prin │anumite activităţi │
│stabilirea │economice se │
│criteriilor │califică drept │
│tehnice de │activităţi care │
│examinare pentru a│contribuie în mod │
│determina │substanţial la │
│condiţiile în care│atenuarea şi │
│o activitate │adaptarea la │
│economică se │schimbările │
│califică drept │climatice, precum │
│activitate care │şi criteriile │
│contribuie în mod │pentru activităţile│
│substanţial la │economice care │
│atenuarea │produc daune │
│schimbărilor │semnificative │
│climatice sau la │oricărui obiectiv │
│adaptarea la │de mediu relevante.│
│schimbările │Companiile │
│climatice şi │raportează ponderea│
│pentru a stabili │activităţilor │
│dacă activitatea │eligibile/ │
│economică │impozabile din │
│respectivă aduce │cifra de afaceri, │
│prejudicii │cheltuielile de │
│semnificative │capital şi │
│vreunuia dintre │cheltuielile de │
│celelalte │exploatare. │
│obiective de │ │
│mediu, cu │ │
│modificările şi │ │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Comunicare a │Hidrogenul este o │
│Comisiei către │prioritate cheie │
│Parlamentul │pentru Pactul │
│European, │ecologic european. │
│Consiliu, │Se estimează că │
│Comitetul Economic│viziunea Strategiei│
│şi Social European│pentru o UE neutră │
│şi Comitetul │din punct de vedere│
│Regiunilor: O │climatic va creşte │
│strategie pentru │ponderea │
│hidrogen: pentru o│hidrogenului în │
│Europă neutră │mixul energetic │
│climatic - COM │european la 13-14% │
│(2020) 301 final, │până în 2050. │
│08.07.2020 │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Comunicare a │ │
│Comisiei către │ │
│Parlamentul │ │
│European, │Planul vizează │
│Consiliul │stabilirea unui │
│European, │cadru de măsuri │
│Consiliu, │pentru consolidarea│
│Comitetul Economic│ecosistemului │
│şi Social European│european de │
│şi Comitetul │fabricaţie a │
│Regiunilor: Un │produselor cu │
│Plan industrial al│tehnologii emisii │
│Pactului verde │nete zero │
│pentru era cu zero│ │
│emisii nete - COM │ │
│(2023) 62 final, │ │
│01.02.2023*6) │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Propunere de │ │
│Regulament al │ │
│Parlamentului │ │
│European şi al │ │
│Consiliului │ │
│privind stabilirea│ │
│unui cadru de │ │
│măsuri pentru │Net Zero Industry │
│consolidarea │Act se află în fază│
│ecosistemului de │de elaborare │
│producere a │ │
│tehnologiilor │ │
│europene cu emisii│ │
│zero (Net Zero │ │
│Industry Act) - │ │
│COM(2023) 161 │ │
│final, │ │
│16.03.2023*7) │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Propunere de │ │
│Regulament al │ │
│Parlamentului │ │
│European şi al │ │
│Consiliului │ │
│privind reducerea │Se află în fază de │
│emisiilor de metan│elaborare │
│în sectorul │ │
│energetic şi de │ │
│modificare a │ │
│Regulamentului │ │
│(UE) 2019/942 │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Pentru a se alinia │
│ │obiectivului de a │
│Comunicare a │deveni primul │
│Comisiei către │continent neutru │
│Parlamentul │din punct de vedere│
│European, │climatic până în │
│Consiliu, │2050, industria │
│Comitetul Economic│europeană va avea │
│şi Social European│nevoie de │
│şi Comitetul │aprovizionare │
│Regiunilor: │sigură cu energie │
│Actualizarea noii │curată şi │
│Strategii │accesibilă, precum │
│industriale 2020: │şi cu materii │
│construirea unei │prime. Versiunea │
│pieţe unice mai │actualizată a noii │
│puternice pentru a│Strategii │
│sprijini │industriale 2020 │
│redresarea Europei│abordează │
│- COM(2021) 350 │construirea unei │
│final, │pieţe unice mai │
│05.05.2021*8) │puternice pentru a │
│ │sprijini redresarea│
│ │Europei. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Directiva 2012/27/│Directiva a fost │
│UE a Parlamentului│transpusă în │
│European şi a │legislaţia │
│Consiliului din 25│naţională prin │
│octombrie 2012 │Legea 12/18.072014 │
│privind eficienţa │privind eficienţa │
│energetică, de │energetică, cu │
│modificare a │modificările şi │
│Directivelor 2009/│completările │
│125/CE şi 2010/30/│ulterioare, care │
│UE şi de abrogare │realizează crearea │
│a Directivelor │cadrului legal │
│2004/8/CE şi 2006/│pentru elaborarea │
│32/CE, cu │şi aplicarea │
│modificările şi │politicii naţionale│
│completările │în domeniul │
│ulterioare │eficienţei │
│ │energetice │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Directiva a fost │
│ │transpusă în │
│ │legislaţia │
│ │naţională prin │
│Directiva (UE) │Ordonanţa de │
│2018/2001 a │Urgenţă 163/ │
│Parlamentului │29.11.2022 pentru │
│European şi a │completarea │
│Consiliului din 11│cadrului legal de │
│decembrie 2018 │promovare a │
│privind promovarea│utilizării energiei│
│utilizării │din surse │
│energiei din surse│regenerabile, │
│regenerabile cu │precum şi pentru │
│modificările şi │modificarea şi │
│completările │completarea unor │
│ulterioare │acte normative, │
│ │care completează │
│ │cadrul legal │
│ │necesar promovării │
│ │energiei din surse │
│ │regenerabile │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Directiva 2010/31/│Directiva a fost │
│UE a Parlamentului│transpusă în │
│European şi a │legislaţia │
│Consiliului din 19│naţională prin │
│mai 2010 privind │legea nr. 372/2005 │
│performanţa │privind performanţa│
│energetică a │energetică a │
│clădirilor, cu │clădirilor, │
│modificările şi │republicată, cu │
│completările │modificările şi │
│ulterioare │completările │
│ │ulterioare │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Directiva (UE) │ │
│2019/944 a │ │
│Parlamentului │ │
│European şi a │ │
│Consiliului din 5 │Proiectul de lege │
│iunie 2019 privind│privind │
│normele comune │transpunerea în │
│pentru piaţa │legislaţia │
│internă de energie│naţională a fost │
│electrică şi de │supus consultării │
│modificare a │publice. │
│Directivei 2012/27│ │
│/UE (reformare), │ │
│cu modificările şi│ │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Comunicarea │
│ │confirmă integrarea│
│ │celor 17 ODD din │
│ │Agenda 2030 în │
│ │cadrul politicii │
│ │europene şi în │
│ │priorităţile │
│ │actuale ale CE, │
│Comunicarea │prezintă evaluarea │
│Comisiei către │situaţiei de la │
│Parlamentul │momentul elaborării│
│European, │sale şi identifică │
│Consiliu, │cele mai relevante │
│Comitetul Economic│preocupări privind │
│şi Social European│durabilitatea. Prin│
│şi Comitetul │această comunicare,│
│Regiunilor │UE se angajează în │
│“Următorii Paşi │favoarea unei │
│Către Un Viitor │dezvoltări durabile│
│European Durabil –│prin care "să │
│Acţiunea Europeană│asigure o viaţă │
│Pentru │demnă pentru toţi │
│Durabilitate, COM │respectând limitele│
│(2016) 739 final -│planetei, care să │
│22.11.2016 │reunească │
│ │prosperitatea şi │
│ │eficienţa │
│ │economică, │
│ │societăţi paşnice, │
│ │incluziunea socială│
│ │şi │
│ │responsabilitatea │
│ │faţă de mediu │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Pachetul „Fit for │
│ │55” este un set de │
│ │propuneri │
│ │legislative │
│ │interconectate │
│ │care, aplicate │
│ │împreună, pot │
│ │îndeplini atingerea│
│ │obiectivului │
│ │climatic │
│ │obligatoriu al │
│ │Uniunii pentru 2030│
│Pachetul „Fit for │de reducere internă│
│55” (iulie 2021) │a emisiilor nete de│
│ │gaze cu efect de │
│ │seră (emisii după │
│ │deducerea │
│ │absorbţiilor) cu │
│ │cel puţin 55 % până│
│ │în 2030 comparativ │
│ │cu nivelurile din │
│ │1990. Mai multe │
│ │amănunte despre │
│ │acesta sunt │
│ │prezentate în │
│ │continuarea acestui│
│ │tabel. │
└──────────────────┴───────────────────┘
*6) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-5933-2023-INIT/ro/pdf *7) https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:6448c360-c4dd-11ed-a05c-01aa75ed71a1.0001.02/DOC_1&format=PDF *8) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52021DC0350&from=EN Pachetul "Fit for 55" din Pactul Ecologic European (European Green Deal) include câteva amendamente şi revizuiri suplimentare, în principal pentru: a) Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, în faza de propunere*9) *9) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52021PC0558 b) Directiva 2018/2001/CE privind energia regenerabilă, în etapa de propunere*10) *10) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52021PC0557 c) Regulamentul (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare, în faza de propunere d) Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce priveşte domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 şi angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii şi al agriculturii şi a Regulamentului (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor şi a revizuirii e) Regulamentul (UE) 2018/842 cu modificările şi completările ulterioare f) Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE cu modificările şi completările ulterioare, a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înfiinţarea şi funcţionarea unei rezerve pentru stabilitatea pieţei aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a Regulamentului (UE) 2015/757 g) Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră h) Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/631 în ceea ce priveşte consolidarea standardelor de performanţă privind emisiile de CO_2 pentru autoturismele noi şi pentru vehiculele utilitare uşoare noi, în conformitate cu obiectivele climatice mai ambiţioase ale Uniunii Alte propuneri legislative relevante la nivelul UE includ: a) Propunerea de modificare a Directivei 2003/87/CE cu modificările şi completările ulterioare referitoare la contribuţia aviaţiei la obiectivul de reducere a emisiilor în întreaga economie a Uniunii. b) Propunerea de modificare a Directivei 2010/31/UE privind eficienţa energetică a clădirilor În acest moment, se aşteaptă finalizarea procedurilor de la nivelul Parlamentului European pentru a putea demara procesul de consultare (trialogul) dintre Parlament, Consiliu şi Comisie. c) Propunerea de Decizie a Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/1814 în ceea ce priveşte cantitatea de certificate care urmează să fie plasate în rezerva pentru stabilitatea pieţei aferentă sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030 d) Propunerea de regulament privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru transportul aerian durabil e) Propunerea de regulament privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile şi a combustibililor cu emisii reduse de carbon în transportul maritim şi de modificare a Directivei 2009/16/CE f) Propunerea de regulament privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE g) Propunerea de Directivă a Consiliului privind restructurarea cadrului Uniunii de impozitare a produselor energetice şi a energiei electrice h) Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice i) Propunerea pentru o nouă directivă de raportare a sustenabilităţii corporative*11), care extinde aplicabilitatea şi introduce cerinţe de raportare mai detaliate şi o cerinţă de raportare în conformitate cu standardele obligatorii de raportare ale UE. *11) https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/company-reporting-and-auditing/company-reporting/corporate-sustainability-reporting_en#review j) Propunere de Act Delegat, care adaugă, în condiţii stricte, activităţi specifice energiei nucleare şi celei pe gaz natural pe lista activităţilor economice acoperite de taxonomia UE*12). *12) https://ec.europa.eu/info/publications/220202-sustainable-finance-taxonomy-complementary-climate-delegated-act_en La nivelul legislaţiei naţionale, principalele strategii, planuri naţionale şi acte normative cu impact asupra realizării STL sunt prezentate în Tabel 4. Tabel 4. Legislaţia naţională relevantă pentru implementarea STL
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Document │Aspecte principale │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Regulamentul (UE) │
│ │2021/241 al │
│ │Parlamentului │
│ │European şi al │
│ │Consiliului din 12 │
│ │februarie 2021 de │
│ │instituire a │
│ │Mecanismului de │
│ │redresare şi │
│ │rezilienţă cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│Planul Naţional │ulterioare şi Planul│
│de Redresare şi │Naţional de │
│Rezilienţă (PNRR)│Redresare şi │
│al României │Rezilienţă (PNRR) │
│aprobat de │acoperă, de │
│Consiliul UE la28│asemenea, tranziţia │
│octombrie 2021 │ecologică care │
│ │trebuie susţinută │
│ │prin reforme şi │
│ │investiţii în │
│ │tehnologii şi │
│ │capacităţi verzi, │
│ │inclusiv │
│ │biodiversitate, │
│ │eficienţă │
│ │energetică, │
│ │renovarea clădirilor│
│ │şi economia │
│ │circulară. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Aprobat prin │
│ │Hotărârea nr. 1076/ │
│ │2021 pentru │
│ │aprobarea Planului │
│Planul Naţional │naţional integrat în│
│Integrat în │domeniul energiei şi│
│domeniul Energiei│schimbărilor │
│şi Schimbărilor │climatice 2021-2030 │
│Climatice 2021 – │- Guvernul României.│
│2030 (PNIESC │PNIESC este în curs │
│2021-2030) │de actualizare │
│ │urmând să fie │
│ │aprobat printr-un │
│ │act normativ │
│ │separat. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Planul Naţional │Aprobat prin decizia│
│de Dezvoltare │Comisiei Europene C │
│Rurală 2014-2020 │(2015)3508/ │
│(PNDR 2024-2020) │26.05.2015. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Planul Strategic │ │
│elaborat în │Aprobat prin decizia│
│cadrul Politicii │Comisiei Europene C │
│Agricole Comune │(2022)8783/ │
│2023-2027 (PS PAC│07.12.2022 │
│2023-2027) │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Aprobată prin │
│ │Hotărârea nr. 1034/ │
│Strategia │2020 pentru │
│naţională de │aprobarea Strategiei│
│renovare pe │naţionale de │
│termen lung │renovare pe termen │
│pentru │lung pentru │
│sprijinirea │sprijinirea │
│renovării │renovării parcului │
│parcului naţional│naţional de clădiri │
│de clădiri │rezidenţiale şi │
│rezidenţiale şi │nerezidenţiale, atât│
│nerezidenţiale, │publice, cât şi │
│atât publice, cât│private, şi │
│şi private, şi │transformarea sa │
│transformarea sa │treptată într-un │
│treptată într-un │parc imobiliar cu un│
│parc imobiliar cu│nivel ridicat de │
│un nivel ridicat │eficienţă energetică│
│de eficienţă │şi decarbonat până │
│energetică şi │în 2050 - Guvernul │
│decarbonat până │României cu │
│în 2050 (SNRTL) │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Aprobată prin │
│Strategia │Hotărârea nr. 1575/ │
│naţională de │2022 privind │
│dezvoltare urbană│aprobarea Strategiei│
│integrată pentru │naţionale de │
│oraşe reziliente,│dezvoltare urbană │
│verzi, incluzive │integrată pentru │
│şi competitive │oraşe reziliente, │
│2022-2035 │verzi, incluzive şi │
│(Politica Urbană │competitive │
│a României) │2022-2035 - Politica│
│ │urbană a României - │
│ │Guvernul României. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Aprobat de Guvern în│
│ │decembrie 2022, în │
│Proiectul de lege│prezent se află în │
│privind │procedură de │
│mobilitatea │adoptare prin lege │
│urbană durabilă │în Parlament (Camera│
│ │Deputaţilor, cameră │
│ │decizională). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Planul de │ │
│Restructurare al │ │
│Complexului │Planul a fost │
│Energetic Oltenia│aprobat. │
│2021- 2025, cu │ │
│perspectiva 2030 │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│OUG 21/2022 │Ordonanţa aprobă │
│privind │acordarea unui │
│instituirea │ajutor de │
│cadrului legal │restructurare în │
│pentru acordarea │favoarea Societăţii │
│unui ajutor de │"Complexul Energetic│
│stat pentru │Oltenia" - S.A., │
│restructurarea │astfel cum a fost │
│Societăţii │autorizat prin │
│"Complexul │Decizia Comisiei │
│Energetic │Europene nr. C(2022)│
│Oltenia" - S.A. │553 final din 26 │
│ │ianuarie 2022. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│OUG 108/2022 din │Ordonanţa stabileşte│
│30 iunie 2022 │cadrul legal general│
│privind │pentru eliminarea │
│decarbonizarea │etapizată din mixul │
│sectorului │energetic a │
│energetic, cu │producţiei de │
│modificările şi │energie electrică pe│
│completările │bază de lignit şi │
│ulterioare │huilă. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│OUG 175/2022 │ │
│pentru stabilirea│ │
│unor măsuri │ │
│privind │ │
│obiectivele de │ │
│investiţii pentru│ │
│realizarea de │Ordonanţa conţine │
│amenajări │lista de investiţii │
│hidroenergetice │privind construirea │
│în curs de │şi punerea în │
│execuţie, precum │funcţiune de noi │
│şi a altor │capacităţi de │
│proiecte de │producere a energiei│
│interes public │electrice din surse │
│major care │hidro, precum şi │
│utilizează │noua capacitate de │
│energie │producere a energiei│
│regenerabilă, │electrice şi termice│
│precum şi pentru │de la Iernut. │
│modificarea şi │ │
│completarea unor │ │
│acte normative, │ │
│cu modificările │ │
│şi completările │ │
│ulterioare din 14│ │
│decembrie 2022 │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Planul National │ │
│de Contabilizare │Planul a fost │
│a Pădurilor din │publicat de │
│România*13) │Ministerul Mediului,│
│pentru prima │Apelor şi Pădurilor │
│perioadă de │(MMAP). │
│angajament │ │
│(2021-2025) │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Aprobată prin │
│ │Hotărârea nr. 877/ │
│ │2023 pentru │
│ │aprobarea măsurilor │
│ │privind nivelul de │
│ │siguranţă şi │
│ │securitate în │
│ │funcţionare a │
│ │Sistemului │
│ │electroenergetic │
│ │naţional, precum şi │
│ │a măsurilor în │
│ │legătură cu │
│Strategia │realizarea │
│naţională pentru │stocurilor de │
│dezvoltarea │siguranţă ale │
│durabilă a │acestui sistem în │
│României 2030 │ceea ce priveşte │
│(SNDDR 2030) şi │combustibilii şi │
│Planul Naţional │volumul de apă din │
│de Acţiune pentru│lacurile de │
│implementarea │acumulare pentru │
│SNDDR 2030 (PNA │perioada 1 noiembrie│
│al SNDDR 2030) │2023-31 martie 2024,│
│ │cu modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare Strategia│
│ │prezintă parcursul │
│ │României privind │
│ │implementarea celor │
│ │17 Obiective de │
│ │Dezvoltare Durabilă │
│ │(ODD) incluse în │
│ │„Agenda 2030 pentru │
│ │Dezvoltare Durabilă │
│ │– Transformarea │
│ │lumii noastre” a │
│ │ONU. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Strategia │Aprobată prin HG nr.│
│naţională privind│1172/2022 pentru │
│economia │aprobarea Strategiei│
│circulară │naţionale privind │
│ │economia circulară. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 184/ │ │
│2018 privind │ │
│sistemul de │ │
│promovare a │Legea enumeră măsuri│
│energiei din │pentru creşterea │
│surse │ponderii SRE în │
│regenerabile de │consumul final brut │
│energie, cu │de energie. │
│modificările şi │ │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Directiva (UE) 2016/│
│ │2284 a Parlamentului│
│ │European şi a │
│ │Consiliului din 14 │
│ │decembrie 2016 │
│ │privind reducerea │
│ │emisiilor naţionale │
│ │de anumiţi poluanţi │
│ │atmosferici, de │
│ │modificare a │
│Legea nr. 293/ │Directivei 2003/35/ │
│2018 privind │CE şi de abrogare a │
│reducerea │Directivei 2001/81/ │
│emisiilor │CE a fost transpusă │
│naţionale ale │prin Legea nr. 293/ │
│anumitor poluanţi│2018 privind │
│atmosferici, cu │angajamentele │
│modificările şi │naţionale de │
│completările │reducere a emisiilor│
│ulterioare │pentru emisiile │
│ │antropice în │
│ │atmosferă de dioxid │
│ │de sulf (SO2), oxizi│
│ │de azot (NOx), │
│ │compuşi organici │
│ │volatili nemetanici │
│ │(VOCnm), amoniac │
│ │(NH3) şi particule │
│ │fine în suspensie │
│ │(PM2, 5). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Hotărârea │ │
│Guvernului nr. │Directiva 2001/42/CE│
│1076/2004 privind│a Parlamentului │
│stabilirea │European şi a │
│procedurii de │Consiliului din 27 │
│realizare a │iunie 2001 privind │
│evaluării de │evaluarea efectelor │
│mediu pentru │anumitor planuri şi │
│planuri şi │programe asupra │
│programe │mediului a fost │
│(Directiva SEA), │transpusă în │
│cu modificările │legislaţia română │
│şi completările │prin HG 1076/2004. │
│ulterioare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Legea de transpunere│
│ │a Directivei 2014/52│
│ │/UE a Parlamentului │
│ │European şi a │
│ │Consiliului din 16 │
│Legea 292/2018 │aprilie 2014 de │
│din 3 decembrie │modificare a │
│2018 privind │Directivei 2011/92/ │
│evaluarea │UE privind evaluarea│
│impactului │efectelor anumitor │
│anumitor proiecte│proiecte publice şi │
│publice şi │private asupra │
│private asupra │mediului are un │
│mediului │potenţial impact │
│(Directiva EIM), │asupra proiectelor │
│cu modificările │de investiţii │
│şi completările │planificate în │
│ulterioare │România. Impactul │
│ │asupra mediului al │
│ │noilor investiţii │
│ │este evaluat în │
│ │timpul procedurii │
│ │EIM, care include │
│ │consultarea publică.│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Ordonanţa de │ │
│Urgenţă 57/2007 │ │
│privind regimul │ │
│ariilor naturale │ │
│protejate, │ │
│conservarea │Directivele Natura │
│habitatelor │2000 au fost │
│naturale, a │transpuse în │
│florei şi faunei │legislaţia română şi│
│sălbatice │prin OUG 57/2007 │
│(Directiva 79/409│privind regimul │
│/CEE privind │ariilor naturale │
│protecţia │protejate. Actul are│
│păsărilor │un potenţial impact │
│sălbatice şi │asupra investiţiilor│
│Directiva 92/43/ │majore planificate, │
│CEE privind │inclusiv în domeniul│
│conservarea │SRE (energie │
│habitatelor │eoliană, │
│naturale şi a │hidroenergie etc.). │
│faunei şi florei │Procedura include │
│sălbatice – │consultarea publică.│
│Directive Natura │ │
│2000), cu │ │
│modificările şi │ │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Hotărârea │ │
│Guvernului nr. │ │
│219/2007 privind │ │
│promovarea │HG-ul instituie │
│cogenerării │schema de sprijin │
│bazate pe cererea│pentru promovarea │
│de energie │cogenerării de │
│termică utilă, cu│înaltă eficienţă. │
│modificările şi │ │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Hotărârea │Conform Planului │
│Guvernului nr. │Naţional de Acţiune │
│203/2019 privind │pentru Eficienţă │
│aprobarea │Energetică, │
│Planului naţional│politicile şi │
│de acţiune în │măsurile actuale se │
│domeniul │reflectă în │
│eficienţei │implementarea a 11 │
│energetice, cu │Programe Naţionale │
│modificările şi │de Eficienţă │
│completările │Energetică. │
│ulterioare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Certificatele verzi,│
│ │care atestă │
│ │producţia de energie│
│Legea nr. 220/ │electrică din surse │
│2008 pentru │regenerabile de │
│stabilirea │energie, pot fi │
│sistemului de │comercializate, │
│promovare a │distinct de │
│producerii │cantitatea de │
│energiei din │energie electrică pe│
│surse │care o reprezintă, │
│regenerabile de │pe o piaţă │
│energie, cu │organizată, în │
│modificările şi │condiţiile legii şi │
│completările │reprezintă schema de│
│ulterioare │sprijin pentru │
│ │promovarea │
│ │producţiei de │
│ │energie din surse │
│ │regenerabile. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Hotărârea │ │
│Guvernului nr. │ │
│666/2016 pentru │HG-ul aprobă │
│aprobarea │documentul strategic│
│documentului │privind dezvoltarea │
│strategic Master │infrastructurii │
│Planul General de│naţionale de │
│Transport al │transport în │
│României, cu │perioada 2016-2030 │
│modificările şi │ │
│completările │ │
│ulterioare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Hotărârea │HG-ul include │
│Guvernului nr. │Programul │
│1312/2021 privind│Investiţional (PI) │
│modificarea │pentru dezvoltarea │
│Hotărârii │infrastructurii de │
│Guvernului nr. │transport pentru │
│666/2016 pentru │perioada 2021-2030, │
│aprobarea │document programatic│
│documentului │de referinţă pentru │
│strategic Master │politicile publice │
│Planul General de│relevante în │
│Transport al │realizarea │
│României, cu │obiectivelor de │
│modificările şi │infrastructură de │
│completările │transport naţională.│
│ulterioare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Ordonanţa de │ │
│Urgenţă nr. 163/ │ │
│2022 pentru │ │
│completarea │OUG-ul reprezintă │
│cadrului legal de│transpunerea │
│promovare a │Directivei EU │
│utilizării │„Renewable Energy │
│energiei din │Directive” în │
│surse │legislaţia │
│regenerabile, │românească. │
│precum şi pentru │ │
│modificarea şi │ │
│completarea unor │ │
│acte normative │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
*13) http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/National%20foSREtry%20accounting%20plan%20of%20Romania_RO.pdf De asemenea, la elaborarea STL, a fost luat în considerare raportul "Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România", elaborat de Administraţia Prezidenţială în 2023*14). *14) https://www,presidency,ro/ro/presa/clima-si-sustenabilitate/raport-limitarea-schimbărilor-climatice-si-a-impactului-lor-o-abordare-integrata-pentru-românia Principiile, ipotezele, obiectivele şi ţintele STL sunt elaborate în acord cu prevederile cadrului legislativ prezentat în cadrul acestei secţiuni şi în secţiunile 3.2 şi 6.5.3. 2.2. Consultări publice şi implicare a entităţilor naţionale şi ale UE După finalizarea dezvoltării, calibrării şi optimizării modelului LEAP_RO, în procesul de elaborare a STL, au fost dezvoltate, în vara anului 2022, 8 scenarii preliminare pentru evoluţia energetică şi climatică a României până în anul 2050. Urmare a consultărilor realizate cu Ministerul Energiei (ME) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), a fost redactată, în noiembrie 2022, o primă versiune preliminară a STL-ului, cuprinzând un număr 3 scenarii. Principalele ţinte şi ipoteze ale celor 3 scenarii au fost prezentate în cadrul şedinţelor din 12.12.2022 şi 27.02.2023 ale Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC). În urma integrării comentariilor primite din partea instituţiilor reprezentate în CISC, a fost redactată, la 31.03.2023, prima versiune preliminară integrală a STL. Principalele ţinte şi ipoteze ale acesteia au fost prezentate în cadrul şedinţei CISC din 11.04.2023. În perioada 31 martie - 12 aprilie 2023, au avut loc consultări cu instituţiile reprezentate în CISC. În această perioadă, au fost transmise comentarii scrise, care au fost incluse într-o nouă versiune preliminară a STL ce a fost elaborată pe 18 aprilie 2023. Pe baza acesteia, au fost loc întâlniri bilaterale cu echipe de experţi din cadrul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Ministerul Economiei (MEc), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA). În urma noii runde de consultări, a fost elaborată, pe 24 aprilie 2023, versiunea 1.0 a STL care a fost prezentată şi aprobată în cadrul şedinţei CISC din 24 aprilie 2023. Dezbaterea publică, cu includerea sectorului privat, a fost lansată pe 18 aprilie 2023, odată cu postarea STL pe site-ul MMAP, o şedinţă de dezbatere publică având loc pe 27 aprilie 2023 la sediul MMAP. În perioada mai - iulie 2023, au fost primite comentarii scrise din partea a numeroase organizaţii non- guvernamentale şi a altor părţi interesate. În urma consultării acestora, precum şi necesităţii de implementare a noi metodologii de calculare a ponderii SRE, conform Directivei (UE) 2018/2001, publicate de Eurostat la finalul lui 2022, capitolele 4.2 şi 4.3 au fost modificate faţă de prima versiune a STL. De asemenea, în februarie şi martie 2023, au fost organizate 3 sesiuni de instruire privind modelul LEAP_RO. La acestea au participat 53 de reprezentanţi din partea ME, MMAP, MTI, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Căile Ferate Române (CFR SA), Institutul Naţional de Statistică (INS), Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), MADR, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), MDLPA, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), MEc, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), Administraţia Prezidenţială a României şi Cancelaria Primului-Ministru. 2.3. Guvernanţa STL În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. (f), art. 15, art. 18, anexa IV şi anexa VI lit. b) din Regulamentul (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare, MMAP va realiza monitorizarea implementării obiectivelor STL printr-un studiu bienal, pe baza datelor furnizate prin rapoartele prevăzute la art. 17, art. 18, art. 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare. 3. REDUCEREA TOTALĂ A EMISIILOR DE GES ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA ABSORBŢIILOR 3.1. Traiectorii la nivelul economiei 3.1.1. Tendinţe istorice în emisiile şi absorbţiile de GES Emisiile şi absorbţiile de GES pe care România le-a raportat în Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES) către UNFCCC sunt împărţite în următoarele sectoare principale: energie (inclusiv transport), procese industriale şi utilizare a produselor (IPPU), agricultură, LULUCF şi deşeuri. Inventarul este pregătit în conformitate cu Ghidurile IPCC pentru inventarul de GES din 2006, iar fiecare sector cuprinde categorii şi subcategorii individuale identificate ca surse sau absorbanţi de emisii. Conform raportului emisiile şi absorbţiile agregate de GES (emisii nete) în 2019 au fost de 85,46 Mt CO2-eq (inclusiv sectorul LULUCF) (Figura 6), ceea ce reprezintă o reducere de 70% faţă de nivelul emisiilor din 1989. Figura 6. Evoluţia emisiilor şi absorbţiilor agregate de GES (emisii nete) per sector (în kt CO2-eq), 1989-2019 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INEGES 2021 (Raportul inventarului naţional - NIR şi Format comun de raportare - CRF) Dacă nu luăm în considerare absorbţiile din sectorul LULUCF, atunci emisiile totale de GES în 2019 au fost de 113,94 Mt CO2-eq (cu 63% mai mici faţă de 1989). Ponderea predominantă a emisiilor provine din sectorul Energie (de-a lungul întregii perioade analizate), reprezentând 67% din total emisii în 2019, urmat de agricultură cu aproape 17%, sectorul IPPU cu aproximativ 11% şi sectorul deşeurilor cu o pondere de 5% (Figura 7). Tendinţa emisiilor de GES reflectă tendinţele de dezvoltare economică a ţării. În perioada 1989 - 2000, tranziţia României la o economie de piaţă, restructurarea economiei, închiderea industriilor ineficiente şi punerea în funcţiune a primului reactor la centrala nucleară de la Cernavodă, au determinat reducerea emisiilor de GES cu mai mult de 50%. Între 2000 şi 2008, emisiile de GES au crescut uşor şi s-au stabilizat pe baza revitalizării economice. O altă perioadă de scădere a emisiilor de GES a fost 2009 - 2012 cauzată de criza financiară şi economică globală. După 2013, nivelul emisiilor de GES s-a menţinut relativ stabil. În sectorul Energie, principalele surse de emisii o reprezintă industriile energetice (capacităţile de producţie de energie) şi transporturile, care aveau, în 2019, ponderi de 29% şi, respectiv, 25% din totalul emisiilor sectorului (Figura 8). Spre comparaţie, în 1989, categoria industriei prelucrătoare şi al construcţiilor se aflau pe locul 2 în domeniul emisiilor GES, după industriile energetice. În perioada 1989 - 2019, cea mai mare creştere a ponderii emisiilor în sectorul Energie a fost înregistrat de domeniul transporturilor, de la 5% în 1989 la 25% în 2019. În perioada 2010-2019, emisiile de GES din sectorul energetic au scăzut cu aproximativ 11%. Figura 7. Evoluţia emisiilor de GES per sector (în kt CO2-eq), 1989-2019 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INEGES 2021 (Raportul inventarului naţional - NIR şi Format comun de raportare - CRF) Figura 8. Evoluţia emisiilor de GES în sectorul Energie, per domenii (în kt CO2-eq), 1989-2019 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INEGES 2021 (Raportul inventarului naţional - NIR şi Format comun de raportare - CRF) În ceea ce priveşte emisiile de gaze, în 2019, aproximativ 68% din total emisii au fost emisii de CO2, urmate de CH4 cu 20% şi N2O cu aproximativ 10%. Restul de GES (HFC, PFC, SF6) au contribuit cu aproximativ 2% la totalul emisiilor (Figura 9). Figura 9. Emisii de GES per tip de gaze (cota procentuală din total) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INEGES 2021 (Raportul inventarului naţional - NIR şi Format comun de raportare - CRF) 3.1.2. Viziunea de decarbonizare până în 2050 în 3 scenarii diferite În cadrul STL, sunt analizate 3 scenarii Scenariul România Neutră vizează obţinerea neutralităţii climatice a României, prin reducerea emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu 1990. Conform scenariului România Neutră, România trebuie să-şi reducă, în 2030, emisiile nete cu 78% şi pe cele fără LULUCF cu 67% faţă de nivelul din 1990, pentru a se încadra pe traseul atingerii neutralităţii climatice în 2050 (Figura 10 şi Figura 11). În acelaşi timp, conform scenariului REF, emisiile nete vor fi reduse cu 85% în 2050 în comparaţie cu nivelul din 1990. Ca bornă intermediară a scenariului REF, în 2030, emisiile nete vor fi reduse cu 67%, iar cele fără LULUCF cu 71% faţă de nivelurile din 1990. În comparaţie cu ţintele asumate prin PNIESC 2021-2023, unde se prevede că emisiile (excluzând LULUCF) vor fi de 118,35 Mt CO2-eq în 2030, scăderea preconizată în scenariul REF este puţin mai ambiţioasă. Scenariul de mijloc se încadrează între scenariile REF şi România Neutră. În comparaţie cu nivelurile din 1990, ţintele scenariului Mediu sunt reducerea emisiilor nete cu 94% în 2050 în comparaţie cu 1990 şi de 77% pentru 2030. Scenariul România Neutră este cu 91% mai ambiţios în ceea ce priveşte reducerea emisiilor nete, comparativ cu scenariul REF. În Figura 12, sunt prezentate reducerile nete ale emisiilor pentru fiecare scenariu analizat, împreună cu valorile istorice pentru 1990, 2005 şi 2019. Figura 10. Evoluţia emisiilor nete până în 2050 pe sectoare conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 11. Evoluţia emisiilor fără LULUCF până în 2050 pe sectoare conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 12. Sumarul evoluţiei emisiilor nete în 2030 şi 2050 conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Reducerile de emisii ce trebuie realizate la nivel sectorial sunt prezentate în Figura 13. Detalii suplimentare sunt prezentate în secţiunile următoare. Cele mai importante reduceri de emisii privesc sectorul Energetic, ceea ce presupune decarbonizarea accelerată a producţiei de energie electrică şi termică. Al doilea cel mai mare efort de reducere a emisiilor trebuie realizat în sectorul Industriei, care include atât emisiile din domeniul industrial, cât şi cele din domeniul proceselor industriale şi utilizării produselor (IPPU). Transportul, Clădirile (sector care include atât domeniul rezidenţial, cât şi cel comercial şi al serviciilor), Deşeurile şi Agricultura vor avea, de asemenea, o contribuţie importantă la reducerea emisiilor. Pe de altă parte, sectorul LULUCF este singurul cu absorbţii nete şi creşterea nivelului său de absorbţii e crucială pentru atingerea neutralităţii climatice în 2050, deoarece LULUCF echilibrează emisiile tuturor celorlalte sectoare. Ca urmare, la nivelul anului 2050, nivelul de absorbţii al LULUCF va trebui să crească cu 14% faţă de 1990 în scenariul România Neutră. Figura 13. Rezumatul evoluţiei emisiilor nete pe sectoare în 2050 conform scenariilor REF, Mediu şi România Neutră (ktCO2-eq) (a se vedea imaginea asociată) 3.1.3. Ţinte naţionale şi sectoriale până în 2050 pentru scenariul ales Conform scenariului România Neutră, care este cel selectat, România îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990. Aşa cum este prezentat în Figura 14. România a început deja procesul de decarbonizare prin reducerea emisiilor cu 62% în 2019 faţă de nivelul din 1990. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea neutralităţii climatice. E necesară, mai întâi, atingerea obiectivului din 2030: 78% reducere a emisiilor nete faţă de nivelul din 1990. Atingerea ţintelor e posibilă doar prin punerea în aplicare a politicilor şi măsurilor potrivite fiecărui sector, conform celor prezentate în Tabelul 2, pentru atingerea obiectivelor sectoriale privind reducerea emisiilor prezentate în Tabel 5. În cazul unora dintre sectoare, e nevoie mai întâi de oprirea tendinţei de creştere a emisiilor, existentă în cazul sectoarelor marcate cu X, urmată de iniţierea şi derularea procesului de scădere a emisiilor. Figura 14. Ţintele naţionale pentru reducerea emisiilor nete până în 2050 (scenariul România Neutră) (a se vedea imaginea asociată) Tabel 5. Ţintele sectoriale pentru reducerea emisiilor nete până în 2050 (scenariul România Neutră) (a se vedea imaginea asociată) 3.2. Politici şi măsuri de adaptare La 24 februarie 2021, Comisia Europeană a publicat Comunicarea privind Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice (COM(2021) 82 final*15)). Noul document se bazează pe strategia UE de adaptare din 2013 şi este una dintre acţiunile esenţiale identificate în cadrul Pactului Ecologic European. *15) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2021%3A82%3AFIN În acest context, România îşi revizuieşte Strategia sa Naţională de Adaptare la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 (SNASC) şi elaborează Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 (PNASC). Aceste două documente asigură continuitatea şi coerenţa componentei de adaptare elaborate anterior, în cadrul "Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii scăzute de carbon pentru perioada 2016-2030". SNASC şi PNASC vizează dezvoltarea sectorială în conformitate cu principiile Strategiei UE de adaptare la schimbările climatice şi integrează obiectivul global de adaptare al articolului 7 din Acordul de la Paris, inclusiv ţinta Obiectivului de dezvoltare durabilă 13 - Acţiunea climatică. SNASC va fi documentul cuprinzător de politici publice, orientări strategice de bază pentru adaptarea României la efectele schimbărilor climatice şi exemple de măsuri proactive de adaptare. SNASC 2023-2030 este completată de Planul Naţional de Acţiune pentru Implementarea SNASC pentru perioada 2023-2030 (PNASC 2023-2030), în care sunt detaliate măsurile specifice implementate la nivelul instituţiilor publice din România, necesare în procesul de adaptare. Aceste documente au parcurs procedura de evaluare strategică de mediu, cât şi procedura de transparenţă decizională, urmând ca în scurt timp documentele să fie supuse procedurii de adoptare prin HG. Variabilitatea climei, în mod deosebit prin frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, precum şi schimbările climatice, în ansamblul lor, reprezintă provocări fundamentale cu care se confruntă societatea la începutul secolului al XXI-lea. Încălzirea climei, reflectată de temperaturi tot mai mari sau valuri de căldură tot mai frecvente şi mai intense, modificarea regimului precipitaţiilor atmosferice fie prin concentrarea cantităţilor în evenimente extreme (inundaţii) sau lipsa lor pe perioade lungi (secete), anomaliile resimţite privind anotimpurile din regiunile cu climă temperată, determină modificări majore ale interacţiunilor dintre societate şi mediul natural, atât la nivel global, cât şi la nivel regional sau local. Toate acestea determină ca eforturile de adaptare la schimbările climatice şi de valorificare a noilor oportunităţi, necesare în toate sectoarele de activitate, să devină prioritate zero în scopul creşterii rezilienţei societăţii, mediului natural şi economiei la impactul schimbărilor climatice. Este foarte important ca eforturile de adaptare să devină tot mai ambiţioase pe termen mediu şi lung, şi să completeze acţiunile de atenuare a emisiilor de GES. Pe baza impactului preconizat la nivel sectorial, în cadrul Strategiei sunt stabilite obiective strategice sectoriale, care ţin cont de contextul şi cerinţele actuale şi care se află în concordanţă cu prevederile documentelor legislative strategice la nivel european cum ar fi Pactul Ecologic European, Noua Strategie UE privind Adaptarea la Schimbările Climatice şi Legea Europeană a Climei. Astfel, SNASC propune o abordare sistemică sectorială şi trans-sectorială cu obiective aliniate cu ţintele la nivel european şi vizează adaptarea la efectele schimbărilor climatice în 13 sectoare-cheie după cum urmează: Resurse de apă; Păduri; Biodiversitate şi servicii ecosistemice; Populaţie, sănătate publică şi calitatea aerului; Educaţie şi conştientizare; Patrimoniu cultural; Localităţi; Agricultură; Energie; Transporturi; Turism şi activităţi recreative; Industrie; Asigurări. Realizarea obiectivelor incluse în SNASC şi PNASC va avea şi un impact economic semnificativ prin exploatarea oportunităţilor care apar la nivelul sectoarelor economice. Beneficiile sectoriale vor crea cadrul necesar pentru sporirea oportunităţilor de afaceri în toate sectoarele economice, în mod deosebit prin inovare şi cercetare, dar şi prin gestionarea corespunzătoare a riscurilor asociate schimbărilor climatice. De asemenea, creşterea capacităţii adaptive şi a implementării sistemelor de avertizare timpurie vizează scăderea numărului persoanelor şi comunităţilor vulnerabile la fenomene extreme, precum inundaţiile sau viiturile din zonele de risc. SNASC asigură o componentă importantă în ceea ce priveşte comunicarea, conştientizarea şi participarea publică la acţiunea climatică. Publicul larg este un actor important în procesul de adaptare, fapt ce necesită transparenţă şi implicare socială pentru îndeplinirea obiectivelor. Grupurile defavorizate din comunităţile locale beneficiază de măsuri de adaptare la schimbările climatice crescând astfel coeziunea socială şi protejând drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Realizarea obiectivelor strategice şi accelerarea procesului de adaptare la schimbările climatice vizează şi contribuţia semnificativă la tranziţia către o economie circulară şi un mediu economic rezilient, în acord cu ambiţiile României şi ale Uniunii Europene. Pe lângă acţiunile incluse în SNASC şi PNASC, acţiuni specifice privind adaptarea sunt incluse şi în alte planuri, programe şi strategii aferente diferitelor sectoare economice: în cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cadrul Planul REPowerEU sau a Planului Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD). În PNASC, sunt prezentate măsuri concrete care vor conduce la implementarea reală şi eficientă a obiectivelor SNASC. Planul include acţiuni pentru fiecare sector şi obiectiv, împreună cu detalii complete privind termenele asociate, instituţiile responsabile prin identificarea autorităţii responsabile pentru coordonarea implementării, respectiv a autorităţilor responsabile pentru implementare şi/sau suport, sursele de finanţare identificate care pot suferi modificări în timp, estimări ale valorilor finanţărilor, precum şi indicatori de rezultat asociaţi fiecărei acţiuni în parte. Obiectivele strategice (OS) de adaptare la efectele schimbărilor climatice la nivel naţional, formulate pentru cele 13 sectoare cheie, împreună cu exemple de acţiuni specifice, sunt prezentate mai jos: 1. Resurse de apă OS.1.1 Reducerea riscului de deficit cu privire la resursele de apă; OS.1.2 Reducerea riscului de inundaţii; OS.1.3. Creşterea gradului de siguranţă a barajelor şi digurilor. Obiectivele propuse pentru sectorul "Resurse de apă" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, precum actualizarea cadrului de politici şi cel instituţional pentru promovarea legislaţiei specifice sau realizarea de evaluări periodice cantitative şi calitative a cerinţelor de apă pe tipuri de folosinţă, sau analiza factorilor climatici. 2. Păduri OS.2.1 Adaptarea pădurilor şi a sectorului forestier sub impactul schimbărilor climatice, inclusiv prin management sustenabil al resurselor forestiere, controlul dezastrelor şi al altor situaţii de urgenţă generate de factori de risc specifici şi creşterea rezilienţei pădurilor; OS.2.2 Extinderea suprafeţelor împădurite; OS.2.3 Stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilităţii şi sprijinirea funcţiilor socioeconomice ale pădurilor şi a produselor forestiere cu durată lungă de viaţă; OS.2.4 Adaptarea practicilor de regenerare / refacere a pădurilor la necesităţile impuse de schimbările climatice; OS.2.5 Minimizarea riscului schimbărilor climatice cu privire la pădure şi prin intermediul pădurilor. Obiectivele propuse pentru sectorul "Păduri" vor fi realizate prin actualizarea cadrului de politici, efectuarea de studii de cercetare şi îmbunătăţirea cunoştinţelor în materie de silvicultură. 3. Biodiversitate şi servicii ecosistemice OS.3.1 Îmbunătăţirea şi diseminarea cunoaşterii în domeniul biodiversităţii şi al schimbărilor climatice şi promovarea rolului şi contribuţiei biodiversităţii în adaptarea la schimbările climatice; OS.3.2 Sprijinirea conservării, refacerii şi consolidării continuităţii şi conectivităţii habitatelor şi reţelelor ecologice, mizând pe infrastructura verde-albastră şi pe infrastructurile agroecologice; OS.3.3 Sprijinirea/promovarea utilizării celor mai bune practici agricole, piscicultură, acvacultură şi management forestier; OS.3.4 Sprijinirea dezvoltării unei reţele coerente, conectate şi reprezentative de arii protejate care implementează managementul adaptiv; OS.3.5 Integrarea problemelor legate de rezilienţa ecosistemelor (corelat cu disponibilitatea apei), în toate politicile publice relevante şi schemele sectoriale ale activităţilor economice. Obiectivele propuse pentru sectorul "Biodiversitate şi servicii ecosistemice" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, ca de exemplu prin dezvoltarea şi implementarea unor produse şi servicii climatice specifice biodiversităţii, actualizarea cadrului de politici, inclusiv a planurilor de management ale ariilor naturale sau prin investiţii concrete de conservare a biodiversităţii. 4. Populaţie, sănătate publică şi calitatea aerului OS.4.1 Înfiinţarea Observatorului Naţional pentru Climă şi Sănătate în cadrul platformei Ro-ADAPT pentru inventarierea, monitorizarea şi cuantificarea riscurilor climatice asupra sănătăţii publice, selectarea soluţiilor de adaptare şi evaluarea impactului punerii lor în practică; OS.4.2 Realizarea unui cadru armonizat cu cel european şi internaţional, care să asigure rezilienţa la riscurile climatice transfrontaliere ce pot afecta populaţia, sistemul de sănătate şi calitatea aerului; OS.4.3. Protejarea sănătăţii cetăţenilor faţă de impacturile calamităţilor, prin consolidarea sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi conectarea acestuia cu Observatorul Naţional pentru Climă şi Sănătate din cadrul Ro-ADAPT şi cu alte platforme relevante. Obiectivele propuse pentru sectorul "Populaţie, sănătate publică şi calitatea aerului" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, precum elaborarea de diverse studii şi cercetări la nivel naţional privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice şi dezvoltarea cadrului legislativ. 5. Educaţie şi conştientizare OS.5.1 Creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea; OS.5.2 Îmbunătăţirea gradului de educare a cetăţenilor privind adaptarea la schimbările climatice; OS.5.3 Implicarea activă a cetăţenilor în procesul de adaptare la schimbările climatice, inclusiv în luarea deciziilor relevante; OS.5.4 Promovarea cercetării şi inovării ştiinţifice legate de adaptarea la schimbările climatice. Obiectivele propuse pentru sectorul "Educaţie şi conştientizare" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, precum realizarea de campanii de informare şi conştientizare şi promovarea problematicii schimbărilor climatice inclusiv prin introducerea în curricula şcolară de materii specifice şi susţinerea cercetării în acest domeniu. 6. Patrimoniu cultural OS.6.1 Monitorizarea climatică de detaliu, sistematică şi relevantă a patrimoniului cultural; OS.6.2 Protejarea patrimoniului cultural faţă de impactul conjugat al schimbărilor climatice, riscurilor asociate şi poluării la nivel local; OS.6.3 Elaborarea unui plan naţional de management integrat al patrimoniului cultural în relaţie cu impactul schimbărilor climatice. Obiectivele propuse pentru sectorul "Patrimoniu cultural" vor fi realizate prin prin efectuarea a diverse studii de risc şi evaluare a vulnerabilităţilor la efectele schimbărilor climatice, realizarea de campanii de informare şi dezvoltarea şi promovarea de politici publice şi reglementări specifice acestui sector. 7. Localităţi Îmbunătăţirea rezilienţei climatice a localităţilor prin: OS.7.1 Elaborarea planurilor de acţiune locale pentru adaptarea la schimbările climatice; OS.7.2 Îmbunătăţirea codurilor de proiectare şi reglementărilor tehnice existente în domeniul construcţiilor sau a altor coduri sau norme relevante pentru domeniu, pentru a creşte rezilienţa la efectele evenimentelor climatice extreme; OS.7.3 Adaptarea planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor şi a planurilor de apărare în cazul situaţiilor de urgenţă specifice la schimbările climatice; OS.7.4 Dezvoltarea/implementarea de programe de educaţie, cercetare, informare şi conştientizare a populaţiei. Obiectivele propuse pentru sectorul "Localităţi" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, precum implementarea măsurilor la nivel local incluse în planul pentru adaptarea la schimbările climatice, actualizarea planurilor de urbanism general şi a planurilor de mobilitate durabilă, integrarea soluţiilor bazate pe natură, inclusiv prin realizarea de campanii de conştientizare a problematicii schimbărilor climatice şi elaborarea a diverse studii privind impactul schimbărilor climatice asupra localităţilor. 8. Agricultură şi dezvoltare rurală OS.8.1 Dezvoltarea unei strategii de adaptare în agricultură; OS.8.2 Realizarea unui management eficient al terenurilor agricole; OS.8.3 Perfecţionarea nivelului de cunoaştere a domeniului agricol şi a legăturii cu schimbările climatice; OS.8.4 Creşterea gradului de conştientizare cu privire la managementul riscului şi al accesului la instrumente de gestionare a riscului. Obiectivele propuse pentru sectorul "Agricultură şi dezvoltare rurală" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, ca de exemplu prin realizarea de studii specifice care să trateze problematica schimbărilor climatice în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale şi promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul. 9. Energie OS.9.1 Creşterea rezilienţei sectorului energetic; OS.9.2 Creşterea rezilienţei sectorului de încălzire şi răcire; OS.9.3 Dezvoltarea de programe de educare, informare şi conştientizare în vederea creşterii rezilienţei în domeniul energiei; OS.9.4 Stabilirea infrastructurii critice în sistemele energetice şi implementarea măsurilor pentru a face faţă impacturilor evenimentelor extreme. Obiectivele propuse pentru sectorul "Energie" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, ca de exemplu prin stabilirea unor programe de cercetare pentru identificarea soluţiilor tehnice optime de creştere a rezilienţei consumatorilor finali. 10. Transporturi OS.10.1 Consolidarea infrastructurii terestre (rutieră, urbană, feroviară); OS.10.2 Consolidarea infrastructurii de transport aerian; OS.10.3 Consolidarea infrastructurii de transport naval; OS.10.4 Evaluarea vulnerabilităţii sectorului transporturi; OS.10.5 Integrarea considerentelor privind schimbările climatice în procesele de planificare şi luare a deciziilor. Obiectivele propuse pentru sectorul "Transporturi" vor fi realizate prin realizarea de studii care să trateze problematica schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea capacităţii de prevenire a eventualelor efecte negative generate de schimbările climatice în cadrul sectorului transporturi. 11. Turism şi activităţi recreative OS.11.1 Protecţia şi extinderea zonelor recreative naturale în oraşe şi în împrejurimile acestora; OS.11.2 Dezvoltarea destinaţiilor turistice mai puţin dependente de schimbările climatice; OS.11.3 Planificarea pe termen lung în cazul staţiunilor montane ecologice sezoniere; OS.11.4 Adaptarea şi protejarea infrastructurii turismului de litoral la schimbările climatice; OS.11.5 Politici, planificare şi educaţie pe termen lung în vederea adaptării sectorului la schimbările climatice; OS.11.6 Adaptarea furnizorilor de servicii turistice la schimbările climatice; OS.11.7 Schimbări în management sau comportament din partea personalului angajat în turism şi din partea turiştilor. Obiectivele propuse pentru sectorul "Turism şi activităţi recreative" vor fi realizate prin implementarea de acţiuni menite să protejeze şi să conserve obiectivele turistice, dezvoltarea parcurilor urbane şi periurbane sau consolidarea infrastructurii. 12. Industrie OS.12.1 Conştientizarea riscurilor climatice pentru industrie, elaborarea de strategii de adaptare şi planuri de afaceri la nivel de ecosistem industrial, adaptare la nivel de afacere/companie; OS.12.2 Reducerea consumului specific de energie al consumatorilor industriali şi creşterea rezilienţei energetice; OS.12.3 Politici şi planificare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice; OS.12.4 Reducerea riscurilor în lanţul de aprovizionare şi distribuţie în sprijinul economiei circulare; OS.12.5. Susţinerea utilizării sporite a asigurărilor pentru pierderi industriale cauzate de evenimente extreme şi schimbări climatice. Obiectivele propuse pentru sectorul "Industrie" vor fi realizate prin implementarea a diverse acţiuni, ca de exemplu prin creşterea gradului de informare cu privire la problematica schimbărilor climatice în cadrul sectorului şi elaborarea de studii specifice precum şi prin implementarea de măsuri concrete de adaptare. 13. Asigurări OS.13.1 Creşterea utilizării şi a accesului la produsele de asigurare împotriva evenimentelor extreme asociate cu schimbările climatice; OS.13.2 Creşterea capacităţii instituţionale a sectorului de asigurări în vederea dezvoltării de produse de asigurare destinate adaptării la schimbările climatice specifice tuturor sectoarelor de activitate. Obiectivele propuse pentru sectorul "Asigurări" vor fi realizate prin realizarea de campanii de informare şi încurajarea utilizării serviciilor de asigurare. Implementarea consecventă a obiectivelor strategice în materie de adaptare şi corelarea cu alte politici şi strategii care vizează aspecte fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a României, cum ar fi rezilienţa sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiţie obligatorie pentru adaptarea societăţii româneşti la schimbările climatice şi atenuarea impactului acestora pe termen mediu şi lung. 4. ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE 4.1. Evoluţia istorică a ponderii SRE Tendinţele istorice arată o creştere constantă a ponderii SRE în consumul final brut de energie (Figura 15). Cea mai mare creştere a ponderii SRE s-a înregistrat în sectorul energiei electrice (SRE-E), de la 30,4% în 2010 la 43,4% în 2020, evoluţie datorată scăderii producţiei de energie electrică din centralele pe cărbune, pe de o parte, şi creşterii producţiei din surse eoliene şi solare, pe de altă parte. Datorită utilizării crescute a biocombustibililor în transport, ponderea SRE în acest sector (SRE-T) a crescut de la 1,4% în 2010 la 8,5% în 2020. Cota SRE în sectorul de încălzire şi răcire (SRE-Î&R) a rămas aproape constantă în ultimii 10 ani. Figura 15. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie în sectorul energiei electrice (SRE-E), transportului (SRE-T) şi încălzire & răcire (SRE-Î&R) (a se vedea imaginea asociată) 4.2. Viziunea privind evoluţia ponderii SRE până în 2050 Viziunea pentru 2050 arată o creştere a ponderii SRE în consumul final brut în toate scenariile analizate (Figura 16). Ponderea SRE în consumul final brut de energie, conform scenariului România Neutră, va fi de 86,1% în 2050 şi 36,2% în 2030 Toate cele trei scenarii prevăd ponderi similare ale SRE în consumul final de energie în 2030: 34,3% în scenariul REF, 36,0% în scenariul Mediu şi 36,2% în scenariul România Neutră. Spre deosebire de scenariul REF, care prevede o pondere de SRE de 57,7% în 2050 şi de cel Mediu, cu o pondere de SRE de 75,2% până în 2050, creşterea ponderii SRE este mai ambiţioasă în scenariul România Neutră: 86,1%. În acelaşi timp, consumul final brut de energie este în scădere în toate cele trei scenarii (Figura 17). În ce priveşte sursele de energie, în 2050, cele mai importante roluri îl vor juca hidrogenul verde, energia solară şi cea eoliană în toate cele trei scenarii, inclusiv biomasa, precum şi echipamentele care utilizează energie electrică sau geotermală pentru a genera energie termică precum pompele de căldură. Figura 16. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 17. Evoluţia ponderii SRE în consumul final brut de energie per tip de combustibil conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră (a se vedea imaginea asociată) În scenariul REF, ponderea totală a SRE în consumul final brut de energie în perioada 2023-2050 creşte mult mai lent decât în cazul celorlalte două scenarii. Utilizarea crescută a energiei electrice în sectorul transporturilor este principalul factor care contribuie la atingerea ponderii de 42,5% SRE-T în 2050 în scenariul REF (conform Directivei (UE) 2018/2001, consumul de energie electrica în transport este cuantificat cu un factor mai mare de 1: de exemplu, 4 pentru transportul rutier şi 1,5 pentru transportul feroviar). Ponderea SRE-E creşte în perioada analizată în scenariul REF, dar mult mai încet decât în celelalte două scenarii. Pe de altă parte, din cauza scăderii utilizării biomasei, în special în mediul rural, care este înlocuită cu tehnologii mai curate, ponderea SRE-Î&R va creşte uşor de-a lungul perioadei analizate, ajungând la 41,2% în 2050. Deşi biomasa este considerată SRE, STL ia în considerare o reducere a consumului acesteia pentru a nu afecta nivelul absorbţiilor LULUCF şi a nu afecta calitatea aerului. De asemenea, sobele funcţionând pe bază de biomasă vor fi înlocuite în principal cu pompe de căldură, care fac parte din categoria tehnologiilor regenerabile. Figura 18. Evoluţia ponderii SRE-E, SRE-T şi SRE-I&R conform scenariului REF (a se vedea imaginea asociată) Scenariul Mediu este mult mai ambiţios decât scenariul REF. Ponderea SRE în sectorul transporturilor va atinge aproximativ 80% în 2050, ca urmare a utilizării crescute a energiei electrice şi a hidrogenului verde. Creşterea producţiei de energie electrică din surse eoliene şi solare va contribui la atingerea unui procent 76% pentru SRE- E în 2050 (pondere ce include şi electricitatea folosită pentru producţia de hidrogen verde). Utilizarea pe scară largă a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice şi a hidrogenului verde vor determina, în 2050, atingerea unei ponderi SRE-Î&R de aproximativ 66,5% în scenariul Mediu. Figura 19. Evoluţia ponderii SRE-E, SRE-T şi SRE-I&R conform scenariului Mediu (a se vedea imaginea asociată) 4.3. Evoluţia ponderii SRE şi ţintele intermediare până în 2050 Întrucât scenariul ales este România Neutră, ţinta naţională pentru ponderea SRE în consumul final brut de energie este 86,1% în 2050. Ca ţintă intermediară, în 2030, ponderea SRE va fi 36,2%. În urma analizei la nivel sectorial, se constată o creştere a consumului final brut de energie din SRE în toate cele trei sectoare - transport, producţie energie electrică şi încălzire şi răcire (Figura 20). Ponderea SRE în sectorul transporturilor va atinge un nivel de aproximativ 95% în 2050, ca urmare a utilizării sporite a energiei electrice şi a hidrogenului verde (Figura 22). Creşterea puternică a producţiei de energie electrică din surse eoliene şi solare, precum şi din hidrogen verde, va contribui la atingerea unei ponderi a SRE-E în de 80% în 2050 (pondere ce include şi electricitatea folosită pentru producţia de hidrogen verde) (Figura 22). Acest procent este mai mare de 100%, deoarece o parte din energia electrică care va fi produsă din SRE nu va fi consumată direct, ci va fi utilizată pentru producţia de hidrogen verde, astfel încât producţia de energie electrică din SRE va fi mai mare decât consumul final brut de energie. Utilizarea crescută a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice şi a hidrogenului verde determină creşterea ponderii SRE-Î&R la 76% în 2050 (Figura 23). Figura 20. Evoluţia ponderii SRE-E, SRE-T şi SRE-Î&R conform scenariului România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 21. Evoluţia SRE per tip de combustibil în consumul final de energie în transport şi în consumul final de energie în transport ajustat (a se vedea imaginea asociată) Notă: Conform prevederilor Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, consumul final de energie în transport prezentat în Figura 21 include consumul de energie electrică în sectorul transporturilor, care este inclus şi în Figura 22. Consumul final de energie în transport ajustat se calculează conform Directivei (UE) 2018/2001 şi instrumentului Share al EUROSTAT Figura 22. Evoluţia SRE per tip de combustibil în consumul final brut de electricitate (a se vedea imaginea asociată) Figura 23. Evoluţia SRE per tip de combustibil în consumul final brut de energie în încălzire & răcire (a se vedea imaginea asociată) 5. EFICIENŢA ENERGETICĂ 5.1. Evoluţia istorică a EE Analizând tendinţa istorică în materie de eficienţă energetică, se poate concluziona că ţintele stabilite pentru anul 2020 în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice IV au fost atinse (Figura 24). Mai mult, consumul de energie primară în 2020 a fost cu aproximativ 27% mai mic decât ţinta, iar consumul final de energie cu aproximativ 22%. Figura 24. Tendinţă istorică în EE (a se vedea imaginea asociată) 5.2. Viziunea EE până în 2050 Primul principiu al eficienţei energetice a fost luat în considerare în ceea ce priveşte predicţiilor vizând evoluţia nivelului de consumurile de energie primară şi finală până în 2050 în cazul tuturor celor 3 scenarii analizate (Figura 25 şi Figura 26). În scenariul România Neutră, în 2030, consumul primar şi final de energie trebuie redus cu 48%, respectiv 45% în comparaţie cu emisiile de referinţă din 2030 ale modelului Primes. Pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050 în scenariul România Neutră, consumul primar de energie ar trebui redus suplimentar cu 13% până în 2050, comparativ cu 2030, iar consumul final de energie ar trebui redus cu 26% în aceeaşi perioadă. Acest lucru se va realiza prin introducerea şi adoptarea celor mai eficiente tehnologii, prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale clădirilor şi prin dezvoltarea centralelor cu cogenerare de înaltă eficienţă, ca soluţie pentru decarbonizarea sectorului de încălzire. În comparaţie cu scenariul REF, consumul de primar de energie în 2050 este cu 2% mai mic în scenariul România Neutră, iar consumul final de energie este cu 15% mai mic. Scenariul de mijloc are un consum primar şi final de energie foarte asemănător cu scenariul România Neutră. Figura 25. Evoluţia consumului primar de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 26. Evoluţia consumului final de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră (a se vedea imaginea asociată) În ceea ce priveşte consumul final de energie la nivel sectorial, în 2050, Transporturile şi sectorul Clădirilor Rezidenţiale joacă un rol mult mai important în scenariul REF, decât în cazul celorlalte 2 scenarii (Figura 27). În toate cele trei scenarii, sectorul Industrie are cel mai important consum final de energie în 2050. Figura 27. Evoluţia consumului final de energie per sectoare conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră (a se vedea imaginea asociată) 5.3. Evoluţia consumului de energie şi ţintele intermediare până în 2050 Conform scenariului România Neutră, ţinta pentru 2030 este de a realiza o reducere cu 48%, respectiv, 45% ale consumului primar şi, respectiv, final în comparaţie cu proiecţiile Primes 2030 (Figura 28 şi Figura 29). Pentru anul 2050, consumul primar de energie trebuie redus cu încă 13%, iar cel final cu încă 26% faţă de nivelurile anului 2030. Prin comparaţia cu proiecţiile Primes 2030, la nivelul anului 2050, scăderea consumului de energie primară în scenariul România Neutră va fi de 55%, în timp ce reducerea consumului final va fi de 59%. Figura 28. Evoluţia consumului primar de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 29. Evoluţia consumului final de energie şi ţintele intermediare conform scenariului România Neutră (a se vedea imaginea asociată) 6. ŢINTE ŞI TRAIECTORII SECTORIALE 6.1. Producţia de energie 6.1.1. Evoluţia preconizată a emisiilor în domeniul producţiei de energie În acest sector, obiectivul este următorul (Figura 30 şi Figura 31): În toate cele trei scenarii, producerea de energie electrică şi căldură va fi complet decarbonizată în 2050 Emisiile cauzate de producţia de energie electrică provin, în principal, de la centralele pe cărbune şi gaz natural. Datorită ipotezei conform căreia energia electrică nu va mai fi produsă pe bază de cărbune, începând din 2027, şi de gaz natural, începând din 2036, emisiile din acest sector vor fi reduse la zero în toate cele trei scenarii. Pentru că ritmul de electrificare al celor mai multe dintre sectoarele economice consumatoare de energie este mai ridicat în scenariul România Neutră, nivelul emisiilor produse de centralele pe gaz natural va fi uşor mai ridicat (cu aproximativ 2%) în acest scenariu decât cel din scenariul REF la nivelul anului 2035 În ceea ce priveşte producţia de energie termică (realizate de centrale termice şi autoproducătoare), în scenariile România Neutră şi Mediu, nici o centrală termică pe cărbune sau gaz natural nu va mai funcţiona după 2045, ca urmare emisiile provenind din acest sub-sector vor fi zero. De asemenea, centralele în cogenerare pe cărbune şi gaz natural nu vor mai funcţiona începând din 2036, energia termică urmând să fie produsă în centrale în cogenerare pe biomasă, biogaz şi hidrogen şi să fie utilizată în toate sectoarele, inclusiv în industrie. Comparativ cu nivelul din 1990, în 2030 reducerea emisiilor produse de sectorul producţiei de energie electrică şi termică va fi de 85% în toate cele trei scenarii. Pe întreaga perioadă analizată, emisiile de GES vor fi aproape integral emisii de CO2 (Figura 31). Figura 30. Evoluţia emisiilor în domeniul producţiei de energie electrică per combustibil conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 31. Evoluţia emisiilor în domeniul producţiei de energie electrică şi termică per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) În ceea ce priveşte emisiile fugitive produse de combustibili, acestea provin în principal din exploatarea, producţia, transportul şi distribuţia cărbunelui, gazelor naturale şi ţiţeiului. Cum folosirea acestor combustibili va scădea, emisiile fugitive se vor reduce cu 96% în 2050, în comparaţie cu 1990 în scenariul România Neutră (Figura 32). Emisiile fugitive care vor exista în 2050 vor proveni din utilizarea non-energetică a gazelor naturale. Figura 32. Evoluţia emisiilor fugitive produse de combustibili conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) 6.1.2. Descrierea generală a principalelor elemente privind decarbonizarea producţiei de energie În domeniul producţiei de energie electrică şi termică, în toate cele trei scenarii, modelul LEAP_RO a folosit următoarele ipoteze privind capacităţile de producţie: a) Capacităţile de producţie a energiei electrice din surse nucleare i). În prezent, există, în operare, unităţile U1 (CANDU) - 700 MW şi U2 (CANDU) - 700 MW ii). Unitatea U1 va fi retehnologizată în perioada 2027 - 2029 iii). U2 va fi retehnologizată în perioada 2036 - 2038 iv). Capacităţi noi nucleare: 462 MW începând din 2029 în toate cele 3 scenarii 700 MW începând din 2030 în scenariile Mediu şi România Neutră 700 MW începând din 2031 în scenariile Mediu şi România Neutră b) Capacităţile de producţie a energiei electrice & termice pe bază de huilă şi lignit - vor fi eliminate treptat până la finalul lui 2031 1.695 MW au fost închise la 31.12.2021. 660 MW era programate pentru a fi închise la 31.12.2022. 1.425 MW vor fi închise la 31.12.2025. 1.140 MW vor fi închise/puse în stand-by la 31.12.2026. c) Capacităţile de producţie a energiei electrice & termice pe bază de gaz natural (CCGT, cogenerare/CHP) i). Capacităţile de producţie pe bază de gaz natural (CCGT, CHP) vor fi 100% pregătite pentru a prelua gaze din surse regenerabile (hidrogen din surse regenerabile, etc.) începând din 2036 ii). Capacităţi noi CCGT: 430 MW începând din 2024 430 MW începând din 2025 430 MW începând din 2026 1.325 MW începând din 2027 iii). Capacităţi noi CHP: 80 MW începând din 2024 52 MW începând din 2025 365 MW începând din 2026 50 MW începând din 2027 200 MW începând din 2028 200 MW începând din 2029 d) Capacităţi noi de producţie a energiei electrice din surse hidro 65 MW începând din 2024 12 MW începând din 2025 148 MW începând din 2027 50 MW începând din 2028 29 MW începând din 2030 e) Capacităţi noi de producţie a energiei electrice & termice în cogenerare (CHP), pe bază de biomasă - câte 10 MW instalaţi anual până în 2050 d) Capacităţi noi de producţie a energiei electrice & termice în cogenerare (CHP), pe bază de biogaz - câte 5 MW instalaţi anual până în 2050 f) Capacităţi noi de producţie a energiei electrice pe bază de biogaz - câte 5 MW instalaţi anual până în 2050 Introducerea capacităţilor noi de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare pe bază de hidrogen în scenariile Mediu şi România Neutră, precum şi ritmul distinct de instalare a capacităţilor eoliene şi solare noi sunt diferenţele cheie între cele trei scenarii examinate. Acestea sunt prezentate în Figura 33. Figura 33. Construirea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice din surse solare şi eoliene, precum şi de noi capacităţi de producţie în cogenerare din hidrogen în perioada 2023-2050 conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) *Notă: Hidrogenul este disponibil din 2027 în scenariile Mediu şi România Neutră Pentru fiecare dintre cele trei scenarii, Figura 34 şi Figura 35 prezintă producţia de energie electrică şi capacitatea instalată pe tipuri de combustibil. Din cauza electrificării masive şi creşterii ratei de utilizare a hidrogenului, producţia de energie electrică, precum şi capacitatea instalată în scenariul Mediu şi România Neutră sunt semnificativ mai mari decât în scenariul REF. Diferenţa principală dintre cele trei scenarii este dată de producţia de energie electrică din surse solare şi eoliene. De asemenea, capacităţile nucleare, deşi disponibile şi în scenariul REF, sunt folosite pentru a produce energie electrică doar în scenariile Mediu şi România Neutră. Centralele CHP pe hidrogen sunt, de asemenea, disponibile doar în scenariile Mediu şi România Neutră. Figura 34. Evoluţia producţiei de energie electrică per combustibil conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) *Notă: Începând din 2036, centralele pe gaz natural vor funcţiona 100% pe hidrogen. În Figura de mai sus, ele sunt reprezentate tot ca centrale pe gaz natural Figura 35. Evoluţia capacităţii instalate pentru producţia de energie electrică per combustibil în cele 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) *Notă: Începând din 2036, centralele pe gaz natural vor funcţiona 100% pe hidrogen. În Figura de mai sus, ele sunt reprezentate tot ca centrale pe gaz natural 6.2. Transporturi 6.2.1. Evoluţia preconizată a emisiilor, a consumului de energie şi a tipurilor de combustibil în domeniul transporturilor Evoluţia emisiilor din sectorul transporturilor este prezentată în Figura 36. Conform scenariului România Neutră, reducerea emisiilor de GES în sectorul Transporturi va fi de 82% în 2050. În acelaşi timp, în 2030, emisiile sectoriale vor fi cu 41% mai mari comparativ cu nivelul din 1990 În scenariul REF, emisiile din domeniul Transporturilor cresc în raport cu nivelul din 1990 cu 47%, atât la nivelul anului 2030, cât şi la cel al anului 2050. Prin comparaţie, scenariul România Neutră este cu 88% mai ambiţios decât scenariul REF. Acest sector este foarte complex şi decarbonizarea lui necesită o atenţie deosebită. După cum se poate observa în cazul scenariului REF, care implică măsuri moderate privind decarbonizarea sectorului transporturi, emisiile vor rămâne la un nivel semnificativ superior celui din 1990. În scenariul România Neutră, sunt introduse măsuri drastice, ce includ creşterea masivă a ponderii autovehiculelor electrice şi pe hidrogen în 2050 şi retragerea din circulaţie mai rapidă a autovehiculelor vechi, care duc la reducerea cu 82% a emisiilor în perioada 2019-2050. Cea mai mare pondere (aproximativ 96% în 2019) a emisiilor din sectorul transport provin din transportul rutier. Pe măsură ce emisiile din transportul rutier se vor reduce, ponderea emisiilor transportului aerian va creşte la aproximativ 15% în 2050 în scenariul România Neutră. Peste 90% din emisiile din sectorul transporturilor sunt CO2 (Figura 37). Figura 36. Evoluţia emisiilor în domeniul transporturilor per tip de transport conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) Figura 37. Evoluţia emisiilor în domeniul transporturilor per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu şi România Neutră (a se vedea imaginea asociată) 6.2.2. Opţiuni de decarbonizare a sectorului transporturi Sectorul transporturilor este unul dintre cele mai dificil de decarbonizat, deoarece, în lipsa unor politici şi măsuri ferme, nivelul emisiilor va continua să crească. Ca urmare, va trebui acordată o atenţie deosebită acestui sector pentru a obţine rezultatele scontate. Transportul urban este o sursă majoră de emisii. Această realizate este cauzată în principal de faptul că deplasările individuale cu autoturismul propriu reprezintă o parte majoră a mişcărilor generale de transport din oraşele româneşti, peste 76% din populaţia ţării rezidând în zonele urbane. Cu toate acestea, ponderea transportului urban la nivel naţional de emisii este dificil de evaluat din cauza lipsei de date standardizate şi consistente la nivel urban. Un factor important pentru creşterea accelerată a emisiilor de GES în sectorul transporturilor urbane înregistrată în ultimele decenii o constituie creşterea susţinută a numărului de autoturisme înmatriculate. Deşi România se află încă sub media UE, numărul de vehicule la mia de locuitori a crescut constant în ultimii 20 de ani, ajungând la 261 de autoturisme la 1.000 de locuitori în 2018 (media UE fiind de 505 autoturisme la 1.000 de locuitori). În plus, vehiculele care circulă în oraşe sunt vechi şi neeficiente din punct de vedere al consumului de carburant. Acest lucru contribuie la creşterea emisiilor de GES şi afectează calitatea generală a aerului. În 2017, România a importat 520.000 de vehicule la mâna a doua (second hand) care nu respectau cele mai exigente reglementări de mediu de la nivelul UE. Între 2011 şi 2017, numărul autovehiculelor second hand înmatriculate a crescut cu 450%. În consecinţă, în 2019, peste 74% din toate autoturismele înmatriculate în România aveau o durată de viaţă de peste 10 ani, corespunzând standardelor de emisii Euro 4, 3, 2, 1 sau chiar 0. Doar 16% din totalul autoturismelor înregistrate în 2019 respectau standardele de emisii Euro 6. În acelaşi timp, congestia traficului rutier este o problemă în creştere în marile oraşe româneşti, pe măsură ce numărul autovehiculelor creşte. Aceasta este o altă cauză de creştere a emisiilor de GES. Una dintre cauzele majore ale ambuteiajelor din traficul marilor aglomerări urbane o constituie lipsa transportului integrat şi a planificării urbane. Intrarea în vigoare a unei legi privind mobilitate urbană durabilă reprezintă un jalon prevăzut în componenta 10 - Fondul local din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă. Proiectul de lege a fost aprobat în decembrie 2022 de Guvern şi actualmente se află în procedură de adoptare parlamentară (Camera Deputaţilor, cameră decizională). Se poate afirma că proiectul de lege va institui ca domeniu mobilitatea urbană durabilă, care până în prezent se afla în zona de nişă între urbanism şi transporturi. Scopul legii este de a stabili condiţiile necesare pentru realizarea şi implementarea unui sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient şi incluziv în vederea creării unor condiţii mai bune de mobilitate în zonele urbane, scăderii nivelului de emisii GES din transporturi şi creşterii siguranţei rutiere în zonele urbane, utilizând soluţii verzi şi digitale. Ponderea ridicată a autoturismelor vechi cu emisii ridicate (NOx, CO, HC, PM) este unul dintre principalii factori care determină calitatea precară a aerului din oraşele din România. Oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Braşov fac deja obiectul unor proceduri de constatare a depăşirii nivelului maxim de emisii pentru mai multe GES demarate de Comisia Europeană. Chiar dacă multe oraşe din Europa (Madrid, Londra, Milano, Stockholm etc.) au implementat deja zone cu emisii scăzute, acest tip de măsură nu a fost pusă în practică până acum în oraşele din România din cauza lipsei unui cadru de reglementare la nivel naţional. În proiectul de lege citat, se propune stabilirea de zone cu emisii scăzute ce trebuie implementate în maxim 2 ani de către municipalităţile în care se constată depăşiri ale nivelurilor maxime legale de emisii. Conform Figura 38, în scenariul România Neutră, în anul 2030, doar 47% dintre autoturisme vor folosi benzină sau motorină, faţă de peste 99% în 2019. În scenariul REF, procentul nu este cu mult mai mare, 50%, ceea ce înseamnă că, în 2030, jumătate dintre autoturisme vor fi hibrid, plug-in hibrid sau electrice. Ponderea autoturismelor pe benzină în 2050 se va reduce la 10%, în scenariul REF, respectiv la 2% în scenariul România Neutră. În scenariile Mediu şi România Neutră, nu vor mai exista autoturisme pe motorină în 2050. În scenariile de mijloc şi România Neutră vor fi introduse autoturisme pe hidrogen, ponderea acestora ajungând la 20% în anul 2050 în scenariul România Neutră. Toate acestea sugerează că ponderea tipurilor de autoturisme trebuie să se modifice semnificativ nu numai în 2050, ci deja din 2030, ceea ce se poate realiza inclusiv prin scăderea duratei de viaţă a autoturismelor, de la 20-25 ani în prezent, la maximum 15 ani. Figura 38. Evoluţia tipurilor de autoturisme în funcţie de combustibilul utilizat conform celor 3 scenarii (a se vedea imaginea asociată) Flota de autovehicule transport persoane necesită de asemenea o reformare radicală. În 2019, motorina alimenta 99% din autovehicule transport persoane. În scenariul REF, ponderea de autovehicule transport persoane pe motorină ar trebui să scadă la 62% în 2030 şi ulterior, la 29% în 2050. În scenariul România Neutră, nu vor exista autovehicule transport persoane motorină în 2050. Pe de altă parte, o creştere considerabilă a electricităţii şi hidrogenului este necesară. În scenariile Mediu şi România Neutră, toate autovehiculele transport persoane vor fi electrice sau pe hidrogen în 2050. La fel ca şi cazul autoturismelor, autovehiculele transport persoane pe hidrogen vor fi introduse doar în scenariile Mediu şi România Neutră, ajungând la o pondere de 15%-25% până în 2050. Figura 39. Evoluţia tipurilor de autovehicule transport persoane în funcţie de combustibilul utilizat conform celor 3 scenarii (a se vedea imaginea asociată) În scenariul România Neutră, ponderea autovehiculelor transport marfă (de tip HGV şi LCV) pe motorină va fi redusă de la 90% în 2019 la 55% în 2030 şi la 0% în 2050. Autovehiculele transport marfă electrice şi pe hidrogen vor fi introduse în toate scenariile. Este de aşteptat ca hidrogenul să joace un rol semnificativ în decarbonizarea acestui tip de autovehicule, cu o contribuţie de până la 35% în scenariul România Neutră. Procentul de vehicule cu hidrogen este mai mic în scenariul Mediu. Figura 40. Evoluţia tipurilor de autovehicule transport marfă în funcţie de combustibilul utilizat conform celor 3 scenarii (a se vedea imaginea asociată) Analiza realizată în domeniul transporturilor ia în considerare şi viitoarea obligaţie care este stipulată în propunerile de modificări ale Directivei (UE) 2018/2001 conform căreia, în 2030, 2,6% din SRE-T trebuie să provină din hidrogen. În plus, în analiza prezentată, au fost luate în considerare următoarele ipoteze: a) Grad de ocupare - Autoturisme: 1,98 persoane, Autovehicule transport pasageri: 9,36 persoane, Autovehicule transport marfă: 3,2 - 7,3 tone; b) Număr mediu anual de kilometri - 6.500 km pentru Autoturisme, 64.500 km pentru autovehicule transport pasageri şi 8.900 km pentru autovehicule transport marfă. Procesul de electrificare a transportului rutier este susţinut şi de ţintele naţionale privind realizarea de puncte de reîncărcare electrică pentru vehiculele rutiere cu emisii zero. În aprilie 2023, la nivel naţional, există 1.836 de puncte de reîncărcare. Până la nivelul anului 2030, vor fi realizate următoarele investiţii: a) 2.896 de puncte de reîncărcare de înaltă putere (cel puţin 50kW) vor fi instalate pe reţeaua de drumuri naţionale, drumuri expres şi autostrăzi; b) 13.200 de puncte de reîncărcare de înaltă putere vor fi realizate în municipiile reşedinţă de judeţ (4.000), în alte municipii (1.876), în oraşe (1.600) şi în zone rurale (5.724). c) Alte 12.083 de puncte de reîncărcare, de înaltă putere şi de putere normală, vor fi realizate la nivel naţional Punctele de reîncărcare vor fi instalate: a) 85-95 % în zone accesibile publicului/semipublice; b) 5-15 % în clădiri private. Aceste puncte de reîncărcare vor fi amplasate în zonele identificate în planurile urbanistice generale / planurile de mobilitate urbană durabilă ca zone pentru locuinţe/zone mixte/zone de servicii/zone comerciale/zone de transport (cât mai aproape de locuitori - pentru a limita nevoile de călătorie). De asemenea, punctele vor fi amplasate în terminalele multimodale de transport. 6.3. Clădiri 6.3.1. Evoluţia preconizată a emisiilor, a consumului de energie şi a tipurilor de combustibil în sectorul clădirilor Sectorul Clădiri include emisiile care provin din sectoarele Rezidenţial şi Comercial. Evoluţia emisiilor în sectorul Clădiri este prezentat în Figura 41: În scenariul România Neutră, reducerea emisiilor de GES în sectorul Clădiri fi de 78% în 2050 şi de 2% în 2030 comparativ cu nivelul din 1990 În scenariile REF şi Mediu, emisiile nete de GES se vor reduce cu 49%, respectiv 71% în 2050 faţă de nivelul din 1990. În acelaşi timp, emisiile în 2030 vor fi la aproape acelaşi nivel cu cele din 1990. Comparativ cu scenariul REF, scenariul România Neutră este cu 57% mai ambiţios în 2050. Emisiile din sectorul Rezidenţial vor fi reduse cu 64% în anul 2050, comparativ cu 2019, în scenariul România Neutră, datorită introducerii unor tehnologii mai eficiente, precum şi îmbunătăţirii performanţelor energetice ale clădirilor. În plus, măsurile aplicate în sectorul Comercial vor contribui la reducerea emisiilor cu aproximativ 85% în perioada 2019-2050 în scenariul România Neutră. Figura 41. Evoluţia emisiilor în domeniul Clădirilor per tip de clădiri conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) Peste 80% din emisiile din sectorul Clădirilor sunt emisii de CO2, după cum este prezentat în Figura 42. Figura 42. Evoluţia emisiilor în domeniul Clădirilor per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) 6.3.2. Opţiuni de decarbonizare în sectorul Clădiri Opţiunile de decarbonizare care au fost incluse pentru obţinerea obiectivelor stabilite pentru sectorul Rezidenţial sunt următoarele: a) Creşterea eficienţei tehnologiilor: i) pentru tehnologiile de încălzire, răcire spaţiu şi încălzire apă, au fost utilizate eficienţele inserate în modelul JRC; ii) pentru tehnologiile utilizate pentru gătit, iluminat şi electrocasnice, au fost utilizate eficienţele inserate în modelul Primes b) O parte din cererea de încălzire va fi satisfăcută prin centralele în cogenerare pe hidrogen c) Creşterea ponderii pompelor de căldură pentru procesele de încălzire şi răcire, reducând ponderea pentru biomasă şi gazele naturale. Ponderea pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire şi răcire în 2050 va fi de 15% în scenariul REF de 20% în scenariul Mediu, respectiv de 25% în scenariul România Neutră. d) Creştere semnificativă a ponderii colectoarelor solare termice din totalul energie utilă necesară pentru încălzirea apei, reducând în acelaşi timp ponderea gazelor naturale şi termoficare. Ponderea colectoarelor solare termice din totalul energie utilă necesară pentru încălzirea apei va fi următoarea:
┌─────┬──────────┬─────────┬───────────┐
│ │REF │Mijloc │România │
│ │ │ │Neutră │
│ ├─────┬────┼────┬────┼─────┬─────┤
│ │2030 │2050│2030│2050│2030 │2050 │
├─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Urban│10% │18% │25% │39% │28% │54% │
├─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Rural│7,50%│19% │14% │28% │16% │33% │
└─────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴─────┘
e) Utilizarea sporită a tehnologiilor electrice pentru gătit, care vor înlocui tehnologiile pe bază de gaz natural şi biomasă (utilizarea tehnologiilor de biomasă pentru gătit în zonele rurale va fi redusă la 0% în 2050) f) Implementarea ratei anuale de renovare prevăzute în Scenariul 2 al SNRTL, inclusă şi în scenariul WAM al PNIESC 2021 - 2030: creştere graduală de la 0,69% la 3,39% în perioada 2021 - 2030, 3,79% în perioada 2031 - 2040, 4,33% în perioada 2041-2050 Pentru sectorul comercial, obiectivele de reducere a emisiilor vor fi îndeplinite prin implementarea următoarelor măsuri: a) Implementarea de tehnologii cu eficienţă crescută, conform modelului Primes; b) O parte din cererea de încălzire va fi satisfăcută prin centralele în cogenerare pe hidrogen c) Implementarea ratei anuale de renovare prevăzute în Scenariul 2 al SNRTL, inclusă şi în scenariul WAM al PNIESC. 6.4. Industrie 6.4.1. Evoluţia preconizată a emisiilor, a consumului de energie şi a tipurilor de combustibil în sectorul Industrie În sectorul Industrie sunt incluse atât emisiile provenite din utilizarea energiei, precum şi cele provenite din procesele industriale şi utilizarea produselor (IPPU). Evoluţia emisiilor în sectorul Industrie este prezentată în Figura 43: Conform scenariului România Neutră, reducerea emisiilor nete de GES în sectorul Industrie va fi de 89% în 2050 şi de 77% în 2030 comparativ cu nivelul din 1990 Faţă de nivelul emisiilor din 1990, în scenariul REF, se va obţine reducerea emisiilor nete GES din sectorul Industrie cu 82% în 2050 şi 76% în 2030, în timp ce în scenariul Mediu scăderile vor fi de 86% în 2050 şi 77% în 2030. Comparativ cu scenariul REF, în scenariul România Neutră se vor realiza emisii mai mici cu 39 de puncte procentuale în 2050. Aceste obiective vor fi realizate în principal prin decarbonizarea consumului de energie (în principal prin creşterea eficienţei energetice şi a schimbării tipului de combustibil). În scenariul România Neutră, se va ajunge la o reducere cu 93% în 2050, faţă de 1990, a emisiilor rezultate din consumul de energie în Industrie (Figura 44).n perioada 2019-2050, cea mai mare pondere a emisiilor provenite din utilizarea energiei în Industrie o vor avea ramurile industriale Minerale nemetalice, Chimie şi Petrochimie, industria alimentară şi a tutunului, metalurgie. În ceea ce priveşte procesele industriale, cea mai mare pondere în emisii o au industria mineralelor nemetalice şi cea a metalelor. În timp ce emisiile din industria metalurgică vor fi reduse cu 67% în 2050 faţă de 2019 în scenariul România Neutră, în principal datorită implementării unui proces mai eficient de fabricare a oţelului, emisiile din industria mineralelor nemetalice vor creşte uşor în aceeaşi perioadă, datorită creşterii indicelui de producţie industrială, dar şi a faptului că factorii de emisie de proces se vor menţine aproape constanţi pe întreaga perioadă analizată. Pentru a reduce aceste emisii, se va folosi tehnologia de captare, stocare şi utilizare a carbonului (CCUS), precum şi a emisiilor reziduale rezultate din arderea combustibililor pentru producerea energiei termice necesare procesului, ceea ce va permite ca, în 2050, în scenariul România Neutră, să fie recuperate 2.583 kt din emisii de CO2 ale industriei care foloseşte mineralele nemetalice ca materie primă, ţintind recuperarea a 6.000 kt anual din emisiile de CO2 ale acestei industrii. Implementarea prevederilor amendamentului de la Kigali la Protocolul de la Montreal va reduce emisiile provenite de la utilizarea produselor ca înlocuitori ai substanţelor care epuizează stratul de ozon de aproximativ 7 ori în 2050, comparativ cu nivelul din anul 2019. Figura 43. Evoluţia emisiilor în sectorul Industrie per tip de industrie conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) Figura 44. Evoluţia emisiilor rezultate din consumul de energie în sectorul Industrie per tip de industrie conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) Ca urmare a utilizării produselor ca înlocuitori ai substanţelor care epuizează stratul de ozon, în acest sector sunt incluse gazele fluorurate (F), care sunt reduse drastic. Ca urmare, în anul 2050, mai mult de 96% din emisiile de GES din sectorul Industrie vor fi emisii de CO2 după cum este prezentat în Figura 45. Figura 45. Evoluţia emisiilor în sectorul Industrie per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) 6.4.2. Prezentare generală a politicilor, planurilor existente şi a măsurilor de decarbonizare descrise la punctul 2.1 din secţiunea A din Partea I a Anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare Politicile şi măsurile generale aplicate sectorului industrie (IPPU şi utilizarea energiei în industrie) în toate cele trei scenarii includ: a) Reducerea folosirii combustibililor fosili (gaz natural, huilă, lignit) în toate ramurile industriale (siderurgie, chimie şi petrochimie, metale neferoase, minerale nemetalice, echipamente de transport, maşini, minerit, industria alimentară şi a tutunului, textile, celuloză şi hârtie, lemn şi produse din lemn, construcţii, alte industrii) şi înlocuirea acestora cu SRE, hidrogen, energie electrică şi energie termică (inclusiv energie termică produsă de autoproducători şi căldura reziduală recuperată din procesele termice industriale) şi deşeuri nereciclabile (în industriile unde legislaţia în vigoare o permite); b) Creşterea eficienţei energetice a tehnologiilor folosite în conformitate cu celor mai avansate standarde din cadrul modelului Primes ; c) Implementarea Amendamentului de la Kigali a Protocolului de la Montreal, privind eliminarea progresivă a hidrofluorocarburilor (HFC); d) În producţia cimentului, nivelul factorului emisiilor din proces (calculat pe baza CaO si MgO) va scădea de la 0,52 la 0,49 t CO2 / t clincher de ciment în 2050 în conformitate cu BR4; e) Nivelul emisiilor rezultate din producţia varului va fi, în 2050, în conformitate cu BR4; f) Nivelul emisiilor din producţia de sticlă va fi, în 2050, în conformitate cu BR4; g) Nivelul emisiilor din producţia de ceramică şi al celorlalte industrii care folosesc mineralele nemetalice ca materie primă va fi, în 2050, în conformitate cu BR4; h) Rata de creştere anuală a emisiilor din producţia de sodă va fi de 1,8%, conform BR4; i) Factorul de emisii din sectorul producţiei de oţel va scădea de la 1,01 tCO2 / tonă la 0,3 tCO2 / tonă în 2030, pe măsură ce vor fi adoptate tehnologiile EAF (Electric Arc Furnace / Cuptor cu arc electric) şi DRI-EAF. Diferenţa majoră dintre scenariile analizate este dată de ponderea combustibililor utilizaţi pentru producţia de energie consumată în industrie, precum şi de introducerea tehnologiilor CCUS în industria mineralelor nemetalice în scenariile Mediu şi România Neutră. În scenariul Mediu, 20% din emisiile din industria mineralelor nemetalice vor fi captate în 2050, în timp ce în România Neutră 50% dintre emisiile acestei ramuri vor captate cu tehnologiile CCUS. Analiza ia, de asemenea, în considerare noua obligaţie stipulată în propunerea de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, conform căreia 50% din SRE ce vor fi folosite în Industrie în 2030 trebuie să provină din hidrogen. 6.5. Agricultură şi LULUCF 6.5.1. Evoluţia preconizată a emisiilor în Agricultură şi LULUCF În sectorul Agricultură, implementarea politicilor şi măsurilor propuse conduce la următoarele traiectorii de emisii (Figura 46): În scenariul România Neutră, reducerea emisiilor de GES în Agricultură va fi de 49% în 2050 şi de 47% în 2030 comparativ cu nivelul din 1990 În scenariul REF, se va realiza reducerea emisiilor de GES cu 40% în 2050 şi 43% în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. În raport cu scenariul REF, în scenariul România Neutră, emisiile sunt cu 15% mai mici în 2050. Categoria Terenurilor agricole va avea cea mai importantă pondere în emisiile provenite din sectorul Agricultură în perioada 2019 - 2050. Datorită politicilor şi măsurilor recomandate a fi implementate, emisiile produse de terenurile agricole vor rămâne aproximativ constante în scenariul România Neutră. Politicile şi măsurile ce vor fi implementate în domeniul fermentaţiei enterică, domeniu care contribuie semnificativ la nivelul emisiilor provenite din Agricultură, vor conduce la reducerea emisiilor cu 16% în 2050 faţă de nivelul din 2019 în scenariul România Neutră, în ciuda faptului că, pentru majoritatea tipurilor de animale şi păsări, populaţia va fi în creştere în această perioadă. Această creştere a şeptelului va avea drept consecinţă creşterea emisiilor provenite din Managementul gunoiului de grajd cu 37% în 2050 faţă de 2019. Pentru a reduce aceste emisii, se va implementa captarea parţială a emisiilor de metan (se estimează că în 2050 se vor recupera aproximativ 340 kt CH4 anual în scenariul România Neutră) şi utilizarea acestora în producţia de biogaz ce va asigura, parţial, necesarul de energie din sectorul Agricultură. În cadrul scenariului România Neutră, emisiile provenite de la arderea pe câmp a reziduurilor agricole vor fi reduse la zero începând cu 2030. Figura 46. Evoluţia emisiilor în sectorul Agricultură conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) Sectorul LULUCF are rolul major în absorbţia emisiilor de GES (Figura 47). Având în vedere că acest sector realizează deja absorbţii semnificative, acestea vor rămâne aproape la acelaşi nivel în toate cele trei scenarii, o creştere cu aproximativ 14% în 2050 comparativ cu 1990. În toate cele trei scenarii analizate, absorbţiile de emisii GES în LULUCF vor creşte cu 14% în 2050 şi cu 17% în 2030 comparativ cu 1990 Figura 47. Evoluţia emisiilor în sectorul LULUCF conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) Ca urmare a politicilor şi măsurilor ce vor fi adoptate atât în sectorul Agricultură, cât şi în sectorul LULUCF, analiza comună a celor două sectoare arată că, în toate cele 3 scenarii, va exista o creştere a nivelului de absorbţii nete de GES în 2050 comparativ cu 1990 (Figura 48). Comparativ cu 2019, absorbţiile vor creşte cu 65% în 2050 în scenariul România Neutră. Scenariul România Neutră este cu 32% mai ambiţios decât scenariul REF. La nivel individual, cea mai mare pondere a absorbţiilor este dată de CO2, în timp ce cea mai mare pondere a emisiilor este dată de N2O, urmat de CH4. Figura 48. Evoluţia emisiilor în sectoarele agregate Agricultură si LULUCF per tip de GES conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) 6.5.2. Opţiuni de decarbonizare în sectorul Agricultură Emisiile din domeniul Agricultură şi LULUCF vor fi reduse prin implementarea următoarelor măsuri: a) Prin introducerea unor diete adecvate, factorul de emisii cauzat de fermentarea enterică va fi redus cu 5% în 2030 şi cu 20% în 2050 în raport cu valoarea din 2020 în scenariul REF, cu 10% în 2030 şi cu 25% în 2050 în raport cu valoarea din 2020 în scenariul Mediu, cu 10% în 2030 şi cu 30% în 2050 în raport cu valoarea din 2020 în scenariul România Neutră; b) Conform BR4, reziduurile agricole nu vor mai fi arse în câmp începând din anul 2030 în scenariul România Neutră, 2040 în scenariul Mediu şi 2050 în scenariul REF; c) Factorul de emisii al fertilizatorului sintetic FSN_N va fi redus cu 10% în 2050 în scenariul REF, cu 15% în 2050 în scenariul Mediu şi cu 20% în 2050 în scenariul România Neutră; d) Prin folosirea metanului emis de deşeurile de grajd în producţia de biogaz, se va acoperi 5% din necesarul de energie al domeniului agricol şi va scădea cu 20% nivelul de emisii cauzate de managementul deşeurilor de grajd în 2050 în scenariul REF, cu 30% nivelul de emisii cauzate de managementul deşeurilor de grajd în 2050 în scenariul Mediu, respectiv cu 40% nivelul de emisii cauzate de managementul deşeurilor de grajd în 2050;. e) Ponderea surselor de energie solară folosite în agricultură va creşte la 15% în 2050, în timp ce consumul de motorină va fi redus la 0 în 2050, în cazul tuturor celor 3 scenarii; f) În ceea ce priveşte LULUCF, suprafaţa medie anuală a pădurilor distruse din cauza incendiilor va fi egală cu media suprafeţelor anuale distruse din cauza incendiilor în perioada 2010 - 2019 în cele 3 scenarii. Pe baza datelor privind şeptelul din BR4, datelor istorice 2010-2021 şi a planurilor de investiţii sectoriale, pentru populaţia fiecărui tip de animal şi de pasăre sunt prognozate ratele anuale de creştere prezentate în Tabel 6 şi folosite ca ipoteze ale modelului. Tabel 6. Evoluţia şeptelului (rată anuală de creştere) pentru perioada 2023-2050 pentru toate cele 3 scenarii analizate
┌────────┬───────────────────────┬─────┐
│ │Bivoliţe │- │
│ │ │0,5% │
│Bivol ├───────────────────────┼─────┤
│ │Alte tipuri de bivol │- │
│ │ │0,5% │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│ │Capre de lapte │+ │
│ │ │1.1% │
│Caprine ├───────────────────────┼─────┤
│ │Alte tipuri de caprine │+ │
│ │ │0,4% │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│Cai │Cai │- │
│ │ │1.1% │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│Catâri │ │+ │
│şi │Catâri şi măgari │0,2% │
│măgari │ │ │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│ │Păsări adulte de ouă │+ │
│Păsări │ │0,7% │
│de curte├───────────────────────┼─────┤
│ │Pentru adulte de carne │+ │
│ │ │0,7% │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│Iepuri │Iepuri │+ │
│ │ │0,5% │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│ │Viţei pentru │+ │
│ │sacrificare mai mici de│1.1% │
│ │1 an │ │
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │De reproducere sub 1 an│+ │
│ │ │0,65%│
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │De reproducere între 1 │- │
│ │si 2 ani │0,04%│
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │De sacrificare intre 1 │+ │
│ │si 2 ani │2,63%│
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Tauri de 2 ani si peste│+ │
│Bovine │ │1,1% │
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Juninci pentru │- │
│ │reproducere de 2 ani si│0,4% │
│ │peste │ │
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Femele şi masculi peste│+ │
│ │2 ani pentru │0,13%│
│ │sacrificare │ │
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Pentru muncă │+ │
│ │ │0,27%│
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Vaci de lapte │+ │
│ │ │1,1% │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│ │Sub 20 kg │+ │
│ │ │1,85%│
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Între 20 şi 50 kg │+ │
│ │ │1,85%│
│ ├───────────────────────┼─────┤
│Porci │Pentru îngrăşare │+ │
│ │ │1,85%│
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Vieri │+ │
│ │ │0,5% │
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Scroafe pentru │+ │
│ │reproducere │1.6% │
├────────┼───────────────────────┼─────┤
│ │Oi de lapte │+ │
│ │ │1,2% │
│ ├───────────────────────┼─────┤
│Oaie │Berbeci pentru │+ │
│ │reproducere │1,2% │
│ ├───────────────────────┼─────┤
│ │Alte tipuri de ovine │+ │
│ │ │1,2% │
└────────┴───────────────────────┴─────┘
6.5.3. Sinergia cu politicile agricole şi de dezvoltare rurală În perioada 2023-2027, România continuă implementarea Politicii Agricole Comune prin Planul Strategic PAC (PS PAC) 2023-2027, aprobat prin Decizia Comisiei C(2022) 8783, fiind vizată în mare parte continuitatea implementării măsurilor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) şi susţinerea intervenţiilor de mediu şi climă care să promoveze aplicarea voluntară de metode agricole şi/sau de management forestier: agro-mediu şi climă, agricultură ecologică, zone cu constrângeri naturale şi alte constrângeri specifice, silvo-mediu şi climă, adresate conservării biodiversităţii, atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi prin îmbunătăţirea sechestrării carbonului, dezvoltării sustenabile şi a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul, şi aerul, inclusiv prin reducerea dependenţei chimice, prin acordarea de plăţi compensatorii. Complementar cu PNRR, care vizează împădurirea altor suprafeţe agricole pentru care asigură şi finanţarea lucrărilor de întreţinere a acestora, prin PS PAC 2023-2027 sunt finanţate lucrările de îngrijire şi întreţinere a terenurilor agricole împădurite prin PNDR 2007-2013 şi PNDR 2014-2020. De asemenea, la nivelul Planului Strategic 2023-2027, România are în vedere implementarea unor tipologii de intervenţii care să răspundă în mod adecvat obiectivelor naţionale, precum: a) Sprijinirea investiţiilor în sectorul zootehnic care includ investiţii noi şi/sau de modernizare a fermelor zootehnice, respectiv investiţii în echipamente, adaptare la standarde, racorduri la utilităţi, dotare şi facilităţi moderne, pentru managementul adecvat al gunoiului de grajd în ceea ce priveşte depozitarea şi aplicarea gunoiului de grajd, a nămolului de epurare şi utilaje folosite pentru reducerea amprentei GES şi amoniac, precum şi tehnologii care contribuie la susţinerea unei economii cu un nivel scăzut de carbon etc. b) Investiţiile în sectorul agroalimentar (legume/cartofi, pomi fructiferi, hamei, struguri de masa, cultură mare, culturi/plante multifuncţionale, flori, plante aromatice, medicinale şi ornamentale) vizează de asemenea (ca o componentă secundară a unui proiect de investiţii) producerea de energie (electrice şi/sau termice) din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală, aerotermală, hidrotermală etc.) şi folosirea acesteia pentru consum propriu (fără a deveni prosumator). Implementarea acestor tipuri de investiţii va contribui la reducerea emisiilor de GES şi la producerea şi utilizarea energiei regenerabile. c) Investiţiile realizate în cadrul fermelor de mici dimensiuni vor contribui la gestionarea adecvată a gunoiului de grajd şi la obţinerea de fertilizanţi organici din valorificarea biomasei, încadrate drept componentă secundară a proiectelor de investiţii. d) În ceea ce priveşte investiţiile realizate de tinerii fermieri instalaţi şi recent instalaţi, sunt sprijinite acţiunile ce contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, obţinerea de fertilizanţi organici, producerea şi utilizarea energiei regenerabile din valorificarea biomasei, încadrate ca şi componentă secundară a proiectului. e) Investiţiile neproductive realizate la nivelul fermelor, de tipul perdelelor forestiere, care vor contribui de asemenea la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi prin îmbunătăţirea sechestrării carbonului. 6.6. Deşeuri 6.6.1. Evoluţia preconizată a emisiilor în domeniul Deşeuri În sectorul Deşeuri, implementarea politicilor şi măsurilor propuse în secţiunea următoare va conduce la o evoluţie a emisiilor prezentate în Figura 49: Conform scenariului România Neutră, se va realiza o reducerea a emisiilor nete de GES din sectorul Deşeuri cu 73% în 2050 si cu 30% în 2030 comparativ cu nivelul din 1990 În scenariul REF se va realiza reducerea emisiilor nete de GES cu 60% în 2050 şi cu 23% în 2030 faţă de nivelul din 1990, în timp ce în scenariul Mediu scăderile vor fi de 67% în 2050 şi de 30% în 2030. Scenariul RO Neutral este cu 31% mai ambiţios comparativ cu scenariul REF în 2050. La nivel sectorial, comparativ cu 2019, în scenariul România Neutră, datorită implementării măsurilor de tratare biologică a deşeurilor solide şi de incinerare / co-incinerare descrise în secţiunea următoare, emisiile din aceste două sub-sectoare vor creşte în 2050 în raport cu 2025, dar vor determina, în acelaşi timp, reducerea drastică a emisiilor provenite alte două sub-sectoare. Mai exact, emisiile provenite de la eliminarea deşeurilor solide şi de la tratarea şi evacuarea apelor uzate vor fi reduse în 2050 cu circa 40% şi, respectiv, 62% în scenariul România Neutră, comparativ cu 2019. Pe de altă parte, implementarea măsurilor pentru recuperarea energiei, cum ar fi arderea la faclă a emisiilor de metan şi producerea de energie (biogaz), vor duce la creşterea cantităţii de metan recuperat de aproximativ 4 ori în 2050, comparativ cu 2019, în scenariul România Neutră. Figura 49. Evoluţia emisiilor în sectorul Deşeuri conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) În ceea ce priveşte emisiile de gaze individuale, va fi realizată o reducere drastică a emisiilor nete de CH4, cu aproape 83% în 2050 faţă de 2019, în scenariul România Neutră (Figura 50). Pe de altă parte, din cauza măsurilor privind arderea la faclă a emisiilor de metan şi incinerarea / co-incinererarea deşeurilor (ce vor contribui la reducerea semnificativă a emisiilor de metan), emisiile de CO2 vor creşte de aproximativ 9 ori până în 2050 faţă de 1990 în scenariul România Neutră. Emisiile de N2O vor rămâne la un nivel cvasi-constant în perioada 2019-2050, reprezentând aproximativ 10% din totalul emisiilor din sectorul deşeurilor. Figura 50. Evoluţia emisiilor în sectorul Deşeuri per GES conform celor 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) 6.6.2. Opţiuni de decarbonizare în sectorul Deşeuri Pentru sectorul deşeurilor, sunt propuse politici şi măsuri care sunt în conformitate cu European Green Deal, Planul de acţiune pentru economie circulară 2020 (2020/2077(INI)), Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri şi Directiva-cadru (UE) 2018/850. Principalul obiectiv al UE este ca doar 10% din deşeurile reziduale să fie depozitate în până în 2035, ţintă stabilită în modificările aduse Directivei privind depozitele de deşeuri. Pentru atingerea acestor obiective, este necesară implementarea următoarelor politici şi măsuri: a) Deşeuri municipale - 10% din deşeurile municipale vor fi eliminate prin depozitare până în 2035 b) Reducere (minimizarea cantităţii de deşeuri produse) - Până în 2030, cantitatea de deşeuri municipale per capita va fi redusă cu 10% comparativ cu 2017 (ex: cantitatea de deşeuri municipale solide va fi redusă de la 228 kg per capita în 2017 la 204 kg per capita în 2030). Această măsură este stipulată în raportul Romania Waste Prevention Country Profile 2021 realizat de AEE*16). *16) https://www.eea.europa.eu/themes/waste/waste-prevention/countries/romania-waste-prevention-country-profile-2021/view c) Reutilizare - repararea şi reutilizarea produselor pentru a evita eliminarea. Planul de acţiune al UE pentru economia circulară pentru 2020 urmăreşte să reducă la jumătate cantitatea de deşeuri municipale nereciclate sau pregătite pentru reutilizare până în 2030, în timp ce toate statele membre UE trebuie să recicleze sau să se pregătească pentru reutilizare a cel puţin 60% din deşeurile municipale până în 2030. d) Reciclare - transformarea deşeurilor în materii prime (cum ar fi hârtie, sticlă, metal, plastic etc.) şi compost, care este o modalitate de reciclare a alimentelor organice şi a deşeurilor de grădină, care sunt apoi folosite ca îngrăşământ. În acest sens, sunt avute în vedere următoarele cerinţe minime pentru recuperarea materialului: i) Rata de reciclare a deşeurilor de lemn din ambalaje - 25% în 2025, 30% în 2030 (conform Legii 249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje) şi 50% în 2050 ii) Rata de reciclare a tuturor categoriilor de deşeuri de hârtie - 80% în 2050 (conform documentului informativ Zero Waste Europe-Policy*17)) *17) https://zerowasteeurope.eu/wp-content/uploads/2020/07/zero_waste_europe_policy-briefing_achieving-the-eu%E2%80%99s-waste-targets.pdf iii) Rata de reciclare a tuturor a deşeurilor textile - 80% în 2050 (conform Strategiei UE pentru textile sustenabile şi circulare) iv) Rata de reciclare a deşeurilor alimentare şi de grădină - 50% în 2030 şi 60% în 2050. Deşeurile alimentare şi de grădină vor fi reciclate prin compostare. Factorul de emisii pentru compostare va fi redus la 3 kt CH4 / tonă şi 0,24 kt N2O / tonă în 2050, ceea ce este în conformitate cu evaluarea factorilor de emisie de GES - ESA*18). *18) https://www.esauk.org/application/files/9616/4268/9204/Appendix_2_ESA_EF_Review_Final.pdf e) Recuperarea energiei - transformarea deşeurilor nereciclabile în energie utilizabilă. Deşi cantitatea de deşeuri care va ajunge la depozitele de deşeuri va fi semnificativ redusă, va exista totuşi o cantitate semnificativă de emisii produse deşeurile acumulate. Prin urmare, este important să se reducă suplimentar aceste emisii prin utilizarea a două tehnici: Producţia de energie prin recuperarea emisiilor de metan - În scenariul România Neutră, în 2030, 30% din emisiile produse de deşeurile nereciclabile plus emisiile istorice vor fi utilizate pentru producerea de energie electrică, procentul urcând la 60% în 2050. Pentru scenariul Mediu, aceste procente sunt de 25% în 2030 şi 55% în 2050, iar pentru REF 20% în 2030, 40% în 2050. Arderea la faclă a emisiilor de metan - Până în 2050, 50% din emisiile de metan produse de deşeuri nereciclabile, alături de emisiile istorice, vor fi arse în cazul scenariului REF, 55% în cazul scenariului Mediu şi 60% în cazul scenariului România Neutră f) Incinerarea / Co-incinerarea deşeurilor - Volumul de deşeuri incinerate / co-incinerate anual va creşte la 500.000 tone anual în 2030 şi la 900.000 anual în 2050 în toate cele trei scenarii, cu opţiunea ca aceste deşeuri să fie folosite pentru valorificare energetică în instalaţii de valorificare şi/sau în fabrici de ciment. Conform Ordonanţei de urgenţă nr.92/2021 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr.17/2023, este interzisă incinerarea deşeurilor colectate separat pentru pregătirea pentru reutilizare şi reciclare în temeiul art. 17 alin. (1) - (4) şi al art. 33, cu excepţia deşeurilor care provin din operaţiuni de tratare ulterioară a deşeurilor colectate separat, pentru care incinerarea reprezintă rezultatul optim din punct de vedere ecologic. De asemenea, toate operaţiunile de incinerare / coincinerare cu recuperare de energie a deşeurilor se vor realiza cu eficienţă energetică ridicată. Pentru tratarea apelor uzate, se propun următoarele măsuri g) 55% din populaţia rurală va fi racordată la sisteme de canalizare până în 2050 conform scenariului REF, 75% conform scenariului Mediu şi 90% conform scenariului România Neutră. h) Toate sistemele de canalizare din zonele urbane vor fi conectate la staţii de tratare a apelor uzate până în 2030. 5% din zonele rurale racordate la sisteme de canalizare vor fi conectate la staţii de tratare a apelor uzate până în 2030 şi 70% până în 2050. 7. COSTUL IMPLEMENTĂRII STL SI IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC PRECONIZAT 7.1. FINANŢAREA STL 7.1.1. Estimări ale investiţiilor necesare În toate cele trei scenarii, investiţiile realizate în domeniul producţiei de energie sunt utilizate în cea mai mare parte pentru a construi noi capacităţi solare şi eoliene. De asemenea, scenariile România Neutră şi Mediu cuprind investiţii semnificative pentru construirea de noi capacităţi nucleare în perioada 2026-2031. În plus, aşa cum se prezintă în Figura 51, investiţiile din scenariul România Neutră pentru producţia de energie electrică sunt de peste 1,5 ori mai mari decât cele din scenariul REF. Acest lucru se datorează ritmului mai mare de electrificare a sectoarelor consumatoare de energie în scenariul România Neutră şi utilizării mai susţinute a hidrogenului (care necesită energie electrică din SRE pentru a fi produs) în acest scenariu. Figura 51. Valoarea totală a investiţiilor necesare până în 2050 în domeniul producţiei de energie conform celor 3 scenarii (a se vedea imaginea asociată) Investiţiile necesare în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transportul rutier, Clădiri, Industrie) sunt prezentate în Figura 52. Sectorul transporturilor rutiere a fost selectat pentru că este, de departe, cel mai intens poluator dintre sub-domeniile din cadrul transporturilor şi necesită volumul cel mai mare de investiţii. La nivelul celor 3 sectoare mari consumatoare de energie, investiţiile vizează, în primul rând, achiziţionarea de maşini, tehnologii şi echipamente noi, de înaltă eficienţă (autovehicule, echipamente pentru încălzire şi răcire, tehnologii industriale etc.), precum şi cheltuielile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor clădirilor. Trebuie subliniat că analiza se bazează pe ipoteza că majoritatea tehnologiilor vor fi înlocuite pe măsură ce vor ajunge la sfârşitul duratei de viaţă, ceea ce înseamnă că investiţiile se vor face chiar şi în absenţa implementării STL (doar că, eventual, bazându-se pe tehnologii mai puţin eficiente sau mai puţin prietenoase cu mediul). Majoritatea investiţiilor vor fi realizate de agenţii economici (achiziţionarea de echipamente şi tehnologii de înaltă eficienţă în industrie, renovarea spaţiilor comerciale, schimbarea parcului auto, etc.) şi de persoanele fizice (achiziţionarea de autoturisme şi electrocasnice performante, achiziţionarea de tehnologii eficiente pentru încălzirea şi răcirea spaţiului, pentru încălzirea apei, pentru gătit, pentru iluminat, renovarea caselor şi apartamentelor, etc.), restul urmând să fie realizate de instituţiile publice. Figura 52. Valoarea totală a investiţiilor necesare până în 2050 în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transport, Clădiri, Industrie) conform celor 3 scenarii. În cazul sectorului Transporturi, a fost luat în considerare doar Transportul rutier (a se vedea imaginea asociată) Figura 53 prezintă totalul investiţiilor în producţia de energie şi în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transportul rutier - doar autovehiculele electrice şi cele pe bază de hidrogen, Clădiri, Industrie) şi procentul pe care această sumă îl va reprezenta din media Produsului Intern Brut (PIB) estimat pentru fiecare dintre perioadele luate în considerare. Previziunile privind valoarea PIB sunt prezentate în Capitolul 9.1. Figura 53. Valoarea totală a investiţiilor necesare până în 2050 în domeniul producţiei de energie şi în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transport, Clădiri, Industrie) conform celor 3 scenarii. În cazul sectorului Transporturi, a fost luat în considerare doar Transportul rutier (doar autovehiculele electrice şi cele pe bază de hidrogen) (a se vedea imaginea asociată) O parte dintre investiţiile ce vor trebui realizate pentru implementarea STL vor beneficia de co-finanţare publică din surse variate: Fondul pentru Modernizare, Fondul de Inovare, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, RePowerEU, Programul Dezvoltare Durabilă, Programele Regionale, Programul Tranziţie Justă, Programul Transport, Planul Strategic PAC, bugetul de stat cu încadrare în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual prin legile bugetare, în condiţiile legii, ordonatorilor principali de credite implicaţi. 7.1.2. Politici şi măsuri pentru activităţile conexe de cercetare, dezvoltare şi inovare Atingerea ţintelor de decarbonizare asumate prin STL necesită un efort susţinut în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI). Activităţile de CDI vor fi derulate atât la nivelul operatorilor economici, cât la cel al organizaţiilor de cercetare (definite conform Ordonanţei 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică). Sprijinirea acestora prin programe de finanţare din surse publice şi implementarea de facilităţi fiscale sunt esenţiale pentru obţinerea de rezultate care să contribuie la atingerea ţintelor de decarbonizare asumate prin STL. 7.1.2.1. Sinergia cu Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 20222027 Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI 2022-2027), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.933/2022, include o listă de 4 obiective generale (OG) şi 5 obiective specifice (OS). Cele mai multe dintre acestea sunt pe deplin aliniate obiectivelor STL, contribuind la realizarea procesului de decarbonizare a economiei naţionale. OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare include OS5. Conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare care prevede, la acţiunea A1, conectarea activităţilor de cercetare şi inovare cu provocările societale majore (schimbări demografice, schimbări climatice, bunăstare şi incluziune socială, sănătate, securitate alimentară, energie ecologică, schimbări tehnologice etc). Acţiunea A1 se va realiza atât prin susţinerea prin finanţare a proiectelor care vizează provocările societale (bază pentru apeluri deschise de proiecte şi reper al participării în iniţiative internaţionale), cât şi prin susţinerea de dezvoltare de soluţii la probleme clar identificate. 3 dintre cele 6 domenii care vizează provocări societale, identificate în cadrul Agendei Strategice de Cercetare, au rol esenţial în atingerea ţintelor asumate prin STL: Digitalizare, industrie şi spaţiu; Climă, energie şi mobilitate; Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură şi mediu; Printre priorităţile de tip provocare societală cuprinse în Agenda Strategică de Cercetare se află şi cele prezentate mai jos, care contribuie la realizarea obiectivelor SRL: a) Autonomie strategică deschisă în tehnologiile digitale şi în cele emergente şi centrarea pe om a acestora (Robotica colaborativă pentru o economie agilă şi rezilientă, în sprijinul societăţii; Calcul de nouă generaţie (edge, neuromorfic, bioinspirat, nano, quantum, fotonic, HPC); Materiale noi pentru sectoare strategice, reziliente la condiţii extreme de mediu de operare; Senzori şi biosenzori; Biotehnologii cu aplicaţii industriale sau de mediu; Tehnologii noninvazive psihic şi fizic în industrie, sănătate, educaţie, comunicaţii şi locuire, etc.). b) Industrie curată, economie circulară şi siguranţa aprovizionării cu materii prime (Ecologizarea sectoarelor economice puternic poluante; Decarbonizarea proceselor de producţie; Dezvoltarea de tehnologii de fabricaţie verzi cost-eficiente; Lanţuri de valoare industrială bazate pe resurse locale, bazate inclusiv pe nişe de oportunitate generate de schimbarea climatică; Scurtarea şi diversificarea lanţurilor de aprovizionare inclusiv cu utilizarea unor soluţii 4R; Noi modele de afaceri în economia circulară; Managementul ciclului de viată a produselor; Produse/tehnologii cu timp de valabilitate mare şi cu procent ridicat de reciclare; Servitizarea (i.e vânzarea unui produs ca serviciu) modelelor şi sistemelor de afaceri; Reciclarea avansată a materialelor ajunse la finalul perioadei de utilizare; Materii prime din reziduuri naturale; Procese industriale nepoluante pentru obţinerea de materie prima din diverse surse; Noi procese economice eficiente energetic; Durabilitatea aprovizionării cu materiale critice; Lanţuri valorice transparente şi consolidate). c) Tranziţia sectorului energie către neutralitate şi rezilienţă climatică (Dezvoltarea tehnologiilor prietenoase cu mediul în obţinerea noilor soluţii de stocare a energiei; Noi metode şi tehnologii de producere a energiei din resurse regenerabile cu amprentă redusă de carbon şi implementarea lor pe scară largă; Dezvoltarea tehnologiilor eficiente de producere a hidrogenului din surse abundente, regenerabile; Metode şi tehnologii inovative de reducere a amprentei de carbon în sistemele de producere a energiei; Dezvoltarea de soluţii trans-sectoriale de eficientizare energetică; Utilizarea energiei eoliene offshore şi a valurilor; Alternative pentru producţia de energie electrică curată utilizând tehnologii nucleare; Servicii climatice pentru sectorul energie; Captarea şi stocarea gazelor cu efect de seră). d) Accesibilitatea, alimentarea cu şi utilizarea eficientă a energiei (Integrarea surselor regenerabile de energie în sisteme de încălzire şi răcire; Modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei; Dezvoltarea de soluţii pentru termoizolare şi pentru stocarea energiei termice; Asigurarea materiilor prime necesare pentru extinderea tehnologiilor energetice curate; Creşterea capacităţii de stocare a energiei (Tehnologii Power-to-X); Raţionalizarea consumului de energie; Comunităţi umane sustenabile din punct de vedere energetic; Clădiri eficiente energetic şi interactive cu reţeaua; Soluţii eficiente şi avantajoase de asumare a rolului de prosumator pentru clădiri; Digitalizarea sistemului energetic; Promovarea şi utilizarea vectorilor energetici decarbonizaţi; Arhitectura spaţiului urban orientată spre crearea microspaţiilor autonome energetic). e) Către o mobilitate neutră şi rezilientă din punct de vedere climatic şi prietenoasă cu mediul (Decarbonizarea sectorului de transport prin utilizarea electrificării şi a altor vectori energetici cu amprentă redusă de carbon (hidrogen, combustibili din surse regenerabile etc.); Dezvoltarea de sisteme de producţie şi reţele de alimentare pentru combustibili alternativi; Implementarea insuficientă de aplicaţii pentru stocarea energiei pe bază de hidrogen pentru transporturi; Reciclabilitatea materialelor folosite în sistemele de transport; Dezvoltarea tehnologiilor cu emisii zero pentru mobilitate; Metode pentru stocarea energiei la bordul vehiculelor; Electrificarea şi utilizarea căii ferate în transportul de marfă; Schimbarea comportamentului de deplasare; Creşterea capacităţii oraşelor de a implementa sisteme de mobilitate neutre climatic; Servicii climatice pentru sectorul transport). f) Sisteme de mobilitate inteligente (Mobilitate conectată, automată şi cooperativă; Big Data şi inteligenţa artificială pentru mobilitate, inteligentă; Sisteme de transport inteligente pentru creşterea siguranţei şi a rezilienţei infrastructurii de transport; Platforme de date deschise pentru mobilitate; Promovarea mobilităţii ca serviciu; Optimizarea sistemelor de transport multimodal şi modular, inclusiv cu ajutorul inteligenţei artificiale; Utilizarea dronelor în serviciile de livrare a produselor alimentare şi/sau uşoare). g) Transformări comportamentale pentru reducerea amprentei climatice (Reducerea impactului activităţilor umane, inclusiv risipa alimentară, asupra emisiilor gazelor cu efect de seră; Atenuarea crizelor climatice şi de apă prin schimbarea şi diversificarea obiceiurilor alimentare; Metode sustenabile de a trăi în armonie cu mediul şi cu ecosistemele care o susţin; Cunoaşterea şi promovarea efectelor schimbărilor climatice la nivelul României; Dezvoltarea educaţiei privind impactul omului asupra mediului). h) Creşterea relevanţei pădurilor în reducerea poluării (Compensarea defrişărilor masive şi a solurilor degradate şi deşertificate; Reducerea consumului de masă lemnoasă; Scoaterea graduală a pădurilor din circuitul silvic; Gestionarea sustenabilă a pădurilor în contextul schimbărilor climatice). i) Contribuţia agriculturii la neutralitatea şi rezilienţa climatică (Implementarea unor sisteme agricole care să contribuie la neutralitatea climatică şi biodiversitate; Reducerea amprentei de carbon prin tehnologiile agricole inovative; Conservarea şi restaurarea resurselor naturale utilizate în agricultură (sol, apă, biodiversitate); Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de zootehnie; Estimarea emisiilor/absorbţiilor din utilizarea terenurilor, silvicultură şi agricultură; Servicii climatice pentru sectorul agricol). j) Recuperarea biodiversităţii, conservarea şi restaurarea durabilă a ecosistemelor şi serviciilor ecosistemice (Conservarea şi restaurarea ecosistemelor afectate şi a celor la risc; Conservarea speciilor, conectivitatea habitatelor şi asigurarea integrităţii ecosistemelor; Asigurarea eficienţei sistemelor de producţie favorabile biodiversităţii (low input, ecologice); Creşterea biodiversităţii în sistemele agroalimentare; Managementul resurselor genetice (animale, vegetale) în vederea menţinerii biodiversităţii; Gestionarea resurselor naturale insuficient exploatate (flora spontană, culturi vechi, microorganisme); Schimbarea atitudinii oamenilor faţă de natură şi de ecologie; Controlul speciilor invazive; Asigurarea coexistentei dintre comunităţile locale şi faună; Evaluarea şi valorificarea serviciilor ecosistemice cu asigurarea conservării naturii; Prevenirea şi combaterea eutrofizării; Refacerea zonelor umede ca zone complexe de stocare a carbonului furnizoare de servicii de ecosistem; Dezvoltarea şi asigurarea resurselor de cunoaştere privind managemenul ariilor naturale protejate; Conştientizarea populaţiei şi implicarea cetăţenilor în ştiinţă). k) Bioeconomie circulară (Reducerea consumului de ambalaje din plastic şi a poluării cu microplastice; Exploatarea integrală, în cascadă, a resurselor naturale; Valorificarea subproduselor şi deşeurilor din sectorul agroalimentar şi industriale nealimentare; Combaterea poluării mediului cu metale grele şi/sau radioactive; Sisteme de producţie agricolă şi de creştere a animalelor reziliente la schimbările climatice; Asigurarea sustenabilă a sănătăţii plantelor şi modernizarea sectorului fitosanitar; Reducerea amprentei de mediu a activităţilor din sectorul bioeconomic; Reducerea pierderilor de nutrienţi de-a lungul lanţului alimentar; Prevenirea şi combaterea poluării cu hidrocarburi offshore şi onshore; Valorificarea superioară a reziduurilor vegetale - bioeconomie circulară; Gestionarea apei şi a resurselor acvatice considerând apa de calitate o resursă greu regenerabilă; Valorificarea superioară a resurselor naturale). l) Gestionarea resurselor de apă şi dezvoltarea sustenabilă a pescuitului şi acvaculturii (Managementul integrat al resurselor de apă; Asigurarea accesului la resurse de apă potabilă; Dezvoltarea acvaculturi şi pescuitului durabil; Dezvoltarea acvaculturi în sistem recirculant, cu dezvoltarea rolurilor complexe ale microorganismelor; Dezvoltarea acvaponiei; Dezvoltarea sustenabilă a sistemelor de irigaţii; Servicii climatice pentru sectorul gestionării resurselor de apă). m) Securitate alimentară şi nutriţională (Reducerea inputurilor de sinteză chimică în bioeconomie; Siguranţa şi trasabilitatea produselor pe lanţul alimentar; Reducerea fenomenului de fraudă alimentară; Sistem agroalimentar rezilient şi durabil pentru asigurarea securităţii alimentare şi nutriţionale; Prevenirea agenţilor infecţioşi care trec de la o specie la alta şi pot traversa barierele de mediu; Alimente cu caracteristici nutriţionale superioare pentru diete sănătoase/personalizate; Reducerea comportamentelor alimentare deficitare; Asigurarea independenţei proteice, diversificarea surselor proteice şi creşterea eficienţei utilizării acestora; Nutriţiei de precizie de-a lungul lanţului alimentar; Dezvoltarea şi susţinerea agriculturii urbane şi periurbane; Dezvoltarea industriei agro-alimentare în zona rurală). n) Dezvoltarea durabilă, echilibrată şi incluzivă a zonelor urbane, rurale şi de coastă (Soluţii integrate pentru oraşul inteligent; Reducerea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor municipale; Dezvoltarea infrastructurii verzi în mediul urban; Dezvoltarea rurală durabilă şi inteligentă; Stil de viaţă inteligent, prietenos cu natura şi adaptabil la schimbări; Eficientizarea utilizării energiei şi integrarea resurselor regenerabile în mediul construit; Agroecologia pentru dezvoltare durabilă, echilibrată şi incluzivă; Reducerea impactului evenimentelor extreme asupra mediului construit în zonele rurale, de coastă şi urbane folosind servicii climatice dedicate. Dezvoltare durabilă prin integrarea digitalizării şi a inteligenţei artificiale în mediul construit; Dezvoltarea agriculturi performante în dauna celei de subzistenţă). o) Modele inovatoare de guvernanţă, care încurajează durabilitatea şi rezilienţa (Soluţii pentru implicarea societăţii şi a unor factori multipli în luarea deciziilor de politici; Modele inovatoare de guvernanţă prin modelare şi prognoză; Creşterea rezilienţei infrastructurii critice, prin monitorizare, modelare, alarmare şi control; Noi modele de afaceri şi de consum, prin inovare şi digitalizare pentru durabilitate şi rezilienţă; Instrumente de suport decizional pentru IMM-urile din sectorul agroalimentar; Susţinerea integrării întreprinderilor în lanţurile de valoare globale, inclusiv prin clustere; Evaluarea măsurii în care politicile actuale promovează durabilitatea şi rezilienţa; Modelarea programării dezvoltării locale şi regionale prin operarea la scara teritoriului). În cadrul OG2. Susţinerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente, sunt definite domeniile de specializare inteligentă la nivel naţional. Acestea sunt clasificate în 7 domenii şi 36 de subdomenii. Domeniile şi subdomeniile cu un impact direct în atingerea ţintelor asumate prin STL sunt prezentate mai jos: a) Bioeconomie b) Tehnologii pentru economia albastră i) Ameliorarea seminţelor şi raselor ii) Tehnologii pentru agricultura ecologică, agroecologie şi silvicultură iii) Agricultura 4.0 iv) Alimente sigure şi durabile pentru o dietă sănătoasă c) Economie digitală şi tehnologii spaţiale i) Dispozitive şi sisteme microelectronice pentru produse inteligente ii) Reţelele viitorului, comunicaţii, internetul lucrurilor d) Energie şi mobilitate i) Mobilitate verde ii) Tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute sau zero iii) Digitalizare în energie iv) Stocarea energiei e) Fabricaţie avansată Tehnologii de fabricaţie pentru industria aeronautică Tehnologii avansate de fabricaţie f) Materiale funcţionale avansate i) Optoelectronica ii) Materiale compozite inteligente iii) Materiale reciclabile şi tehnologii pentru reciclarea materialelor iv) Materiale pentru aplicaţii electronice, electrice, fotonice, magnetice şi în senzoristică v) Materiale biocompatibile vi) Materiale pentru energie g) Mediu şi eco-tehnologii i) Tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea şi depoluarea mediului ii) Tehnologii pentru economia circulară Pornind de la domeniile de specializare inteligentă la nivel naţional, cele 8 Agenţii pentru Dezvoltare Regională (ADR) elaborează Strategiile regionale de specializare inteligentă (RIS3). În cadrul obiectivului specific OS 2.1. Susţinerea şi încurajarea implicării în proiecte de specializare inteligentă şi valorificarea rezultatelor definit în cadrul OG2, acţiunea A1. prevede încurajarea creării de parteneriate între organizaţiile de cercetare şi mediul privat care să susţină specializarea inteligentă prin dezvoltarea de Centre de inovare şi tehnologie, coordonate de către lideri cu experienţă ştiinţifică şi/sau de business. În acelaşi timp, în cadrul obiectivului specific OS 2.2. Susţinerea specializării inteligente la nivel de regiuni definit în cadrul OG2, acţiunea A1. prevede creşterea finanţării pentru domeniile şi nişele de specializare inteligentă pentru fructificarea potenţialului economic de competitivitate de la nivel regional prin valorificarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, orientarea lor către business şi finalitate economică, dar şi alinierea lor la obiective de dezvoltare sustenabilă. Obiectivul general OG 3. Mobilizare către inovare susţine, prin toate cele 3 obiective specifice pe care le include, colaborarea între organizaţiile de cercetare şi întreprinderi, dezvoltarea transferului tehnologic şi stimularea inovaţiei: OS.3.1. Susţinerea şi încurajarea colaborării între organizaţiile de cercetare şi mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare şi valorificarea rezultatelor; OS 3.2. Dezvoltarea transferului tehnologic şi de cunoştinţe la nivel naţional pentru creşterea vizibilităţii rezultatelor şi impactului în mediul economic; OS 3.3. Susţinerea antreprenoriatului de inovare. În fine, obiectivul general OG4. Creşterea colaborării europene şi internaţionale susţine, prin toate cele 3 obiective specifice pe care le include, implicarea organizaţiilor de cercetare şi a companiilor din România în activităţi şi proiecte de CDI derulate cu parteneri şi finanţare europeană: OS.4.1. Creşterea participării la programele Uniunii Europene în domeniul CDI. Sinergii cu Orizont Europa şi alte programe CDI coordonate la nivel european şi internaţional; OS.4.2. Dezvoltarea colaborărilor bilaterale/ multilaterale pentru CDI şi RIS3; OS.4.3. Sprijin pentru participarea la proiecte europene şi internaţionale în scopul întăririi capacităţii actorilor CDI. SNCISI 2022-2027 este implementată prin Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV). Planul multianual PNCDI IV este aprobat prin HG. nr.1188/2022, asigură transparenţa şi predictibilitatea finanţării sistemului naţional de CDI, în scopul modernizării, consolidării excelenţei şi creşterii relevanţei acestuia pentru economie şi societate. PNCDI IV este format din 10 programe: a) Programul 1: Idei b) Programul 2: Resurse umane c) Programul 3: Organizaţii de cercetare performante d) Programul 4: Nucleu e) Programul 5: Infrastructuri de cercetare f) Programul 6: Provocări g) Programul 7: Parteneriate pentru inovare h) Programul 8: Cooperare europeană şi internaţională i) Programul 9: Cercetare în domenii de interese strategic j) Programul 10: Ştiinţă şi societate Plăţile aferente angajamentelor asumate pe durata de implementare a programelor din cadrul PNCDI IV pot fi eşalonate până la 31 decembrie 2030. Bugetul total al PNCDI IV este de maximum 60 de miliarde RON (aproximativ 12 miliarde Euro). 7.1.2.2. Măsuri privind sprijinirea activităţilor CDI care vor contribui ia atingerea ţintelor din STL Finanţarea activităţilor de CDI, atât la nivelul organizaţiilor de cercetare, cât şi la cel al agenţilor economici, este un element-cheie pentru succesul implementării STL. Un procent important din sursele de finanţare publice disponibile la nivel naţional, atât prin programele prezentate în această secţiune, cât şi prin altele care vor fi disponibile până în 2050, va trebui dedicat sprijinirii activităţilor de CDI din domeniul tehnologiilor SRE, stocării de energie, mobilităţii verzi, creşterii eficienţei energetice în domeniul clădirilor, creşterii eficienţei energetice şi reducerii emisiilor în industrie, managementul deşeurilor şi agriculturii, captării, folosirii şi depozitării carbonului în procese industriale şi alte domenii relevante pentru implementarea STL. În cadrul Programului 1 (Idei) al PNCDI IV, se impune realizarea unei platforme de studii şi cercetări avansate axate pe procesul de decarbonizare a economiei naţionale. Platforma va fi constituită din noduri de excelenţă în cercetarea ştiinţifică distribuite la nivel naţional. În cadrul aceluiaşi Program, se vor organiza apeluri de proiecte de cercetare exploratorie şi de proiecte complexe de cercetare de frontieră dedicate domeniilor de specializare inteligentă cu relevanţă directă pentru implementarea STL, listate în Secţiunea 7.1.2.1. Obiectivele fiecărui apel vor fi coroborate cu obiectivele sectoriale şi naţionale asumate prin STL. Pentru dezvoltarea resurselor umane necesare pentru realizarea STL,inclusiv în vederea pregătirea personalului care va realizat tranziţia către o economie decarbonizată, vor fi organizate apeluri de proiecte de cercetare similare celor de la European Research Council (ERC), în cadrul Programului 1 (Idei), precum şi, în cadrul Programului 2 (Resurse umane) al PNCDI IV, apeluri de proiecte de tip bursă doctorală de mobilitate în străinătate, de tip cercetare postdoctorală şi cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente, apeluri de proiecte de mobilitate pentru cercetători, pentru cercetători cu experienţă în diaspora şi pentru tineri cercetări din diaspora, pentru mobilitate intersectorială. Domeniile de specializare inteligentă vizate de aceste apeluri vor fi bioeconomie, economie digitală şi tehnologii spaţiale, energie şi mobilitate, materiale funcţionale avansate, mediu şi eco-tehnologii. Implementate cu precădere la nivelul organizaţiilor de cercetare, apelurile organizate în cadrul Programelor 1 şi 2 vor avea impact şi asupra agenţilor economici, ce vor beneficia ca urmare a ideilor şi resurselor umane dezvoltate. În cadrul Programului 5 (Infrastructuri de cercetare) al PNCDI IV, se impune realizarea de proiecte vizând acreditarea / certificarea unor laboratoare de testare şi certificare pentru domenii critice ale economiei şi societăţii, precum cele care privesc procesul de decarbonizare realizat prin implementarea STL. Asemenea laboratoare pot viza testarea şi validarea biocarburanţilor şi a tehnologiilor pentru maşini electrice şi hibride tip plug-in, a soluţiilor privind producţia, depozitarea, transportul, distribuţia şi folosirea în industrie şi în domeniul casnic a gazelor regenerabile (inclusiv hidrogenul verde), a materialelor, dispozitivelor şi sistemelor inovatoare folosite în procesele de reducere a emisiilor şi creştere a eficienţei energetice în multiple domenii economice, etc. În cadrul Programului 6-Provocări al PNCDI IV, vor fi derulate apeluri de proiecte de tip provocări - agil, provocări - schimbare şi centre de excelenţă vizând priorităţi ale Agendei Strategice de Cercetare precum industrie curată, economie circulară şi siguranţa aprovizionării cu materii prime, tranziţia sectorului energie către neutralitate şi rezilienţă climatică, o mobilitate neutră şi rezilientă din punct de vedere climatic şi prietenoasă cu mediul, sisteme de mobilitate inteligentă, contribuţia agriculturii la neutralitatea şi rezilienţa climatică, creşterea relevanţei pădurilor în reducerea poluării, bioeconomia circulară, etc. Programul 7 - Parteneriate pentru inovare al PNCDI IV cuprinde apeluri de proiecte de tip proiect experimental demonstrativ, proiect de transfer la operatorul economic, transfer de cunoaştere şi expertiză de la universităţi la mediul de afaceri, voucher de inovare, bursa de nevoi de la idee la piaţă pe domeniile de specializare inteligentă enumerate în Secţiunea 7.1.2.1. Aceste tipuri de proiecte vor dezvolta cooperarea între organizaţiile de cercetare şi agenţii economici şi realizarea transferului tehnologic şi de cunoştinţe. În paralel, start-up-urile inovative din domeniile relevante pentru implementarea STL vor beneficia de apeluri de proiecte de tip Innovative Business Matching Fund şi Seed Capital Matching Fund, Grant Incubator şi Grant Accelerator. Pentru creşterea competitivităţii sistemului de CDI naţional, Programul 8 - Cooperare europeană şi internaţională include prevederi care sprijină participarea entităţilor legale din România la apeluri europene de proiecte de CDI, de tipul Orizont Europa (Horizon Europe) sau Eureka. Organizaţiile de cercetare şi agenţii economici din domeniile relevante pentru implementarea STL sunt, de asemenea, încurajate să depună propuneri de proiecte în apelurile Horizon Europe. De o importanţa deosebită va fi participarea entităţilor legale româneşti în proiecte europene de tip IPCEI - Proiect Important de InteSRE Comun European, participare sprijinită, la nivel administrativ şi de co-finanţare, de autorităţile statului român. Pentru realizarea procesului de decarbonizare, entităţile legale din România, cu precădere agenţii economici interesate în implementarea de tehnologii inovatoare în domeniul reducerii emisiilor şi creşterii eficienţei energetice, sunt încurajate să participe la apelurile anuale organizate de Innovation Fund - Fondul pentru Inovare. Pentru facilitarea accesării surselor de finanţare a activităţilor de CDI de tip Horizon Europe, Innovation Fund sau IPCEI, instituţii naţionale cu responsabilităţi în domeniu, precum Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, vor publica anunţuri şi organiza întâlniri de popularizare, dedicate organizaţiilor de cercetare şi agenţilor economici. Fonduri publice pentru sprijinirea activităţilor de CDI sunt disponibile şi în cadrul celor 8 Programe Regionale PR implementate de ADR. La nivel de activităţi CDI, Programele Regionale implementează Strategiile regionale de specializare inteligentă (RIS3), în care sunt definit domeniile de specializare inteligentă la nivel regional, derivate din domeniile de specializare inteligentă la nivel naţional. De asemenea, Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCIDIF) sprijină realizarea de activităţi de CDI de la concept (nivel de maturitate tehnologică TRL 2) până la introducerea pe piaţă (TRL 9) prin finanţarea de apeluri de proiecte complexe, implementate în parteneriate realizate între parteneri publici şi privaţi, între organizaţii de cercetare şi agenţi economici. De asemenea, vor fi finanţate realizarea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic şi proiecte care vizează sinergii cu acţiunile Horizon Europe şi ale altor programe europene. Si în cazul PCDIF, ca şi în cel al PNCDI IV, este necesară orientarea unora dintre aceste apeluri către domeniile de specializare inteligentă relevante pentru implementarea STL enumerate în Secţiunea 7.1.2.1. Pentru fiecare apel de proiecte lansat în cadrul PNCDI IV, PR, PCIDIF şi a tuturor celorlalte programe de finanţare din fonduri publice şi dedicat domeniilor esenţiale pentru realizarea procesului de decarbonizare a României, este esenţială coordonarea obiectivelor apelului cu obiectivele sectoriale şi naţionale ale STL. Stabilirea de obiective măsurabile şi realiste pentru apelurile de proiecte CDI va conduce la obţinerea de rezultate CDI relevante pentru atingerea ţintelor STL. Finanţarea publică a activităţilor de CDI va fi complementată de co-finanţarea asigurată de mediul privat prin intermediul agenţilor economici. Aceasta va fi realizată în conformitate cu regulile de ajutor de stat. Finanţarea publică va fi implementată atât sub forma granturilor, cât şi a altor instrumente financiare:garanţii, împrumuturi, etc.. În paralel cu măsurile privind finanţarea activităţilor de CDI din surse publice, se impune popularizarea şi aplicarea pe scară largă a măsurilor privind facilităţile fiscale acordate de autorităţile române pentru derularea activităţilor de CDI: Conform prevederilor art. 20 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare - de tip cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, din fiecare proiect derulat, se acordă deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi. De asemenea, se aplică metoda de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare. Conform prevederilor art. 60 din Legea 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care desfăşoară activităţi de CDI, incluse în echipa unui proiect de CDI, sunt scutite de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a derulării acelor tipuri de activităţi. Conform prevederilor art. 221 din Legea 227/2015 cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii care desfăşoară exclusiv activităţi de CDI , precum şi activităţi conexe, sunt scutiţi de plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate. 7.2. Locuri de muncă verzi si alte beneficii Unul dintre beneficiile sociale majore ale procesului de decarbonizare a societăţii este crearea de locuri de muncă verzi. În această Strategie, calculele privind numărul de locuri de muncă verzi create se realizează conform metodologiei implementate în lucrarea "Jobs Impact of Green Energy"*19), publicată de Jaden Kim and Adil Mohommad în mai 2022 în portofoliul de lucrări al Fondului Monetar Internaţional", care se bazează pe rezultatele cercetărilor ştiinţifice întreprinse de mai mulţi autori. Prin aplicarea metodologiei citate, se estimează că vor fi create peste 100.000 de noi locuri de muncă verzi până în anul 2050 în scenariul România Neutră (Figura 54). Majoritatea locurilor de muncă verzi nou generate vor fi locuri de muncă directe ce vor fi create în domeniul construirii, instalării şi manufacturării (CIM), precum şi în cel al operării şi mentenanţei (O&M) tehnologiilor verzi necesare pentru implementarea STL. Procesul de decarbonizare a economiei va duce şi la crearea de locuri de muncă verzi indirecte care nu necesită cunoştinţe sau sarcini specializate în domeniul tranziţiei verzi. De exemplu, se vor crea noi locuri de muncă în procesul de producţiei a echipamentelor verzi, locuri de muncă ce vor viza, de exemplu, producerea, manipularea şi comercializarea materialelor de care va fi nevoie în realizarea echipamentelor menţionate. *19) https://www,imf,org/en/Publications/WP/Issues/2022/05/27/Jobs-Impact-of-Green-Energy-518411 Figura 54. Numărul total de locuri de muncă verzi, directe şi indirecte, ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate - CIM (construcţia, instalarea, manufacturarea tehnologiilor vezi), O&M (operarea şi mentenanţa tehnologiilor verzi) (a se vedea imaginea asociată) Majoritatea noilor locuri de muncă verzi directe,aproximativ 35.000 până în 2050, în scenariul România Neutră vor fi create în domeniul capacităţilor noi de producţie energie electrică de tip solar şi solar auto & pe acoperiş, cu precăderea în domeniul construirii, instalării şi producţiei acestora (Figura 55). În ce priveşte domeniul operării şi mentenanţei, locurile de muncă verzi nou create vor fi produse de cele două tipuri de capacităţi solare, de cele hidro şi de cele nucleare (Figura 56). Figura 55. Numărul total de locuri de muncă verzi directe ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate, în construcţia, instalarea şi manufacturarea tehnologiilor verzi (a se vedea imaginea asociată) Figura 56. Numărul total de locuri de muncă verzi directe ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate, în operarea şi mentenanţa tehnologiilor verzi (a se vedea imaginea asociată) În scenariul România Neutră, aproximativ 48.000 de locuri de muncă verzi indirecte vor fi create până în 2050 (Figura 57), majoritatea (aprox. 65%) datorită capacităţilor solare noi de producere energiei electrice vor fi puse în funcţiune. Figura 57. Numărul total de locuri de muncă verzi indirecte ce vor fi create până în 2050, în fiecare dintre cele 3 scenarii analizate (a se vedea imaginea asociată) 8. INDICATOR! PENTRU MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII STL SI COORDONAREA CU INDICATORII DE DEZVOLTARE DURABILĂ Pentru a monitoriza evoluţia ţintelor din cadrul fiecăruia dintre scenariile STL analizate şi pentru a face o comparaţie relevantă cu STL-urile altor State Membre ale UE, a fost creat un set de indicatori ai STL a României. La crearea indicatorilor STL, a fost luată în considerare lista indicatorilor naţionali de dezvoltare durabilă realizată în cadrul proiectului "România durabilă" - Dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 - (SIPOCA 613) şi publicată pe pagina web a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) din cadrul Guvernului României*20). *20) http://aareaator.romania-durabila.aov.ro/indicatori.html STL a fost elaborată luând în considerare procesul de decuplare a creşterii economice de emisiile de GES şi de consumul primar şi final de energie*21). Primii doi indicatori ai STL sunt legaţi de intensitatea energetică, mai exact de consumul de energie primară şi finală raportat la PIB (Figura 58 şi Figura 59). În 2050, intensitatea energiei primare va fi intervalul 0,8 - 0,82 kWh/EUR pentru toate cele 3 scenarii analizate, România Neutră, Mediu şi REF, înregistrând cea mai mică valoare în cazul scenariului România Neutră. În ceea ce priveşte intensitatea energiei finale, aceasta va fi în intervalul 0,52 - 0,61 kWh/EUR, din nou cu cea mai mică valoare în scenariul România Neutră. Ambii indicatori arată că efectul implementării măsurilor de eficienţă energetică duce la generarea de valoare adăugată în PIB cu un consum mai mic de energie. Valoarea acestor indicatori este de aproape două ori mai mică în 2050, comparativ cu nivelul din 2019. Raportul dintre emisiile de GES şi PIB - intensitatea emisiilor GES a PIB-ului are o evoluţie similară celei a intensităţii energiei primare şi finale, confirmând procesul de decuplare amintit mai sus. *21) https://ec,europa,eu/eurostat/statistics-explained/index,php?title=Environmental accounts - establishing the links between the environment and the economy (a se vedea imaginea asociată) Alţi doi indicatori ai STL-ului România se referă la consumul de energie electrică per capita şi per locuinţă. În 2019, România a consumat cu 55% mai puţină energie finală pe cap de locuitor, comparativ cu media ţărilor UE. Parametrul este în creştere şi tendinţa de creştere este de aşteptat să continue. Totuşi, odată cu implementarea SNRTL, după 2030, acest indicator va începe să scadă (Figura 60). În sectorul rezidenţial, un parametru important este consumul final de energie pe gospodărie. Întrucât încălzirea are cea mai mare pondere în consumul final de energie în sectorul rezidenţial, implementarea SNRTL, precum şi introducerea pe scară largă a pompelor de căldură şi a altor tehnologii eficiente vor duce la scăderea consumului de energie pe locuinţă. În 2050, în scenariul România Neutră, o locuinţă va consuma aproximativ 5100 kWh (0,44 tep), aşa cum este prezentat în Figura 61. (a se vedea imaginea asociată) Pentru sectorul transporturilor, se analizează indicatorul privind consumul specific de energie finală al autoturismelor per pasager-km (pkm) (Figura 62). Creşterea ponderii autovehiculelor mai eficiente din punct de vedere energetic, în special de maşini de tip hibrid plug-in, electrice şi pe hidrogen, şi înlocuirea maşinilor diesel şi pe benzină vor conduce la scăderea acestui indicator până la 0,015 koe/pkm în 2050 în scenariul România Neutră. În 2019, valoarea medie a acestui indicator la nivel UE a fost de 0,03 koe/pkm. Figura 62. Consumul specific al autoturismelor per pkm (a se vedea imaginea asociată) Pe lângă indicatorii enumeraţi mai sus, STL ia în considerare şi o serie de alţi indicatori naţionali de dezvoltare durabilă. Valorile lor prognozate până în 2050, în scenariul România Neutră, sunt prezentate în Tabel 7. Astfel, abordarea propusă în cadrul STL permite o monitorizare coordonată a progresului implementării STL şi SNDDR 2030. Tabel 7 - Valoarea prognozată a unor dintre indicatorii naţionali de dezvoltare durabilă, conform scenariului România Neutră al STL
┌─────┬───────────────┬──────────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│SNDRR│ │Unitate de│Date istorice │Proiecţii │
│2030 │Indicator │măsură/ An├────┬─────────┬──────┼─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
│ │ │ │2019│2020 │2021 │2025 │2030 │2035 │2040 │2045 │2050 │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TGM0632 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │3 - Social - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Populaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conectată la │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemele de │locuitori │ │ │11,01 │11,1 │11,15 │11,42 │11,91 │12,63 │13,52 │
│ │canalizare şi │(milioane)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la staţiile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │epurare pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │medii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ODD 6│rezidenţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │THC0662 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │6 - Social - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Procentul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiei │% │ │ │57,6% │68,9% │74,3% │79,9% │85,1% │90,5% │95,9% │
│ │conectate la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │canalizare ăn │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │total populaţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │THV0741 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │4 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vehicule │Număr │ │ │97.081│2.404.027│4.889.767│6.483.284│7.538.522│8.130.944│8.526.093│
│ │electrice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hibride │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înmatriculate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │THW0742 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │4 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Ponderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │energiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │regenerabile in│% │ │ │7,67% │24,6% │35,1% │79,2% │138,7% │195,5% │243,4% │
│ │totalul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │consumului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │energie in │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transporturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │THX0743 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │4 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Consumul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │biocombustibil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ca procent din │% │ │ │7,47% │7% │6,6% │5,40% │3,80% │2,10% │0,80% │
│ │consumul total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de combustibil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │folosit în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ODD 7│transport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │THZ0745 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │4 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Consumul final │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │energetic pe │ktoe │ │23.474 │25.280│23.545 │24.157 │23.801 │22.888 │21.617 │20.949 │
│ │tipuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │purtători de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TIB0751 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │5 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Numărul de │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │clădiri │(mii) │ │74,0 │29,0 │142,2 │207,4 │191,9 │158,2 │145,7 │116,8 │
│ │rezidenţiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │termic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TIH0762 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │6 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Ponderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │consumului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │total de │% │ │24,61 │ │32,4% │36,3% │40,9% │66,6% │78,4% │89,9% │
│ │energie finala │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │provenită din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │surse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │regenerabile de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TIL0811 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1 - Economic - │Euro / │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Venitul │locuitor │ │ │12.292│12.536,9 │15.295,3 │17.910,8 │20.392,6 │22.208,4 │24.213,5 │
│ │naţional brut │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pe locuitor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ODD 8├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TIN0813 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1 - Economic - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Rata anuala de │% │ │ │6,6% │5,1% │3,5% │2,9% │2,6% │1,8% │1,7% │
│ │creştere a PIB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │real pe cap de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │locuitor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TKB0932 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- Mediu - │Kg CO2- eq│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Intensitatea │/ RON │0,03│0,04 │ │0,02 │0,01 │0,01 │0,01 │0,01 │0,01 │
│ │GES în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │industrie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ODD 9│TKE0935 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │3 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Emisii de gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu efect de │kt CO2-eq │ │ │ │59.781,1 │49.417,1 │39.642,1 │20.724,6 │10.695,4 │2.608,5 │
│ │sera, pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TLY1131 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │3 - Mediu - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Procentul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ODD │transportului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│11 │cu autobuze şi │% │ │18,10% │ │25,0% │24,2% │23,7% │24,3% │25,2% │26,1% │
│ │trenuri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │totalul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transportului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de pasageri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │TNO1211 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1 – Mediu - │EUR/ kgoe │ │5,4 │ │7,7 │9,2 │10,6 │12,1 │13,2 │14,2 │
│ │Productivitatea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │energetică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ODD │TNX1252 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12 │5 - Mediu – │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Cantitatea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeuri │t │ │4.632.802│ │4.590.850│3.712.800│3.590.400│3.468.000│3.357.840│3.249.720│
│ │menajere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │colectate, pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │categorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┤
│ │TPB1341 – Ţinta│ │ │ │ │ │
│ │4 - Mediu - │ │ │ │ │ │
│ │Suprafaţa │ha │ │6.449.417│ │Aceeaşi ca cea din 2020 │
│ │pădurii, din │ │ │ │ │ │
│ │care împădurită│ │ │ │ │ │
│ODD │anual │ │ │ │ │ │
│13 ├───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
│ │TPC1342 - Ţinta│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │4 - Mediu - │Kg CO2 / │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Intensitatea │RON │0.08│ │ │0.052 │0.036 │0.025 │0.012 │0.006 │0.001 │
│ │emisiilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │CO2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼──────────┼────┼─────────┼──────┼─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┤
│ │TQO1531 - Ţinta│ │ │ │ │ │
│ │3 - Mediu - │ │ │ │ │ │
│ODD │Suprafaţa │ │ │ │ │ │
│15 │pădurii ca │% │ │27.05% │ │Aceeaşi ca cea din 2020 │
│ │procent în │ │ │ │ │ │
│ │suprafaţa │ │ │ │ │ │
│ │totală a ţării │ │ │ │ │ │
└─────┴───────────────┴──────────┴────┴─────────┴──────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘
9. ANEXE 9.1. Ipoteze macroeconomice Evoluţia populaţiei este una dintre ipotezele cheie atunci când se proiectează nevoile de energie şi se estimează emisiile de GES. Figura 63 indică evoluţia populaţiei folosită în cele 3 scenarii, pe baza celor mai recente documente furnizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Figura 63. Evoluţia populaţiei luată în considerare în toate scenariile analizate (a se vedea imaginea asociată) O altă ipoteză principală utilizată în toate cele 3 scenarii este evoluţia anuală a produsului intern brut (PIB). Pentru proiecţiile PIB-ului s-a folosit aceeaşi sursă ca şi pentru populaţie (CNSP). Creşterea medie a PIB în perioada 2022-2050 este prezentată în Figura 64. Figura 64. Creşterea anuală a PIB-ului luate în considerare în toate scenariile analizate (%) (a se vedea imaginea asociată) 9.2. Procesul de calibrare a modelului LEAP_RO pe baza datelor statistice istorice din perioada 2010-2019 Aşa cum s-a precizat în Rezumat, elaborarea ţintelor naţionale şi sectoriale ale STL s-a bazat pe modelul energetic şi climatic LEAP_RO, care ia în considerare contribuţiile tuturor domeniilor economice cu impact în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, dezvoltat special pentru realizarea STL. LEAP_RO a fost realizat pornind de la datele statistice istorice din perioada 2010-2019, luându-se ca an de bază 2010 şi perioadă de referinţă 2010-2019. Urmare a unui proces complex de calibrare şi optimizare şi pornind de la rezultatele statistice raportate la nivelul anului 2010, modelul LEAP_RO a prezis, cu o eroare relativă de maximum 3%, datele statistice înregistrate pentru perioada 2011-2019. Procesul de calibrare şi calibrare a modelului şi comparaţia dintre predicţiile modelului şi datele statistice din perioada 2011-2019 sunt prezentate în Capitolele 9.2.1 - 9.2.6. 9.2.1. Sistem energetic -producţia de energie electrică şi energie termică În domeniul energetic, datele privind producţia de energie electrică joacă un rol central în determinarea capacităţii sistemului de a satisface cererea în condiţii de siguranţă şi echilibru. Pentru dezvoltarea modelului de sistem energetic al României în cadrul modelului LEAP_RO, au fost utilizate bilanţurile energetice EUROSTAT/TEMPO din perioada 2010-2019, datele relevante fiind extrase şi organizate pe tip de centrală [electrică] şi pe tip de combustibil. Setul de date rezultat este prezentat în Tabel 8. Perioada de timp pentru care au fost obţinute şi utilizate date istorice în modelul LEAP_RO a fost 2010 - 2019. Figura 65 prezintă producţia de energie electrică din capacităţile electrice şi CHP în perioada 2010-2019, în timp ce, în Figura 72, este prezentată producţia de energie electrică a centralelor în cogenerare (CHP). Datele din Tabel 8 şi Figura 65 indică faptul că, începând din 2013 - 2019, producţia de energie electrică din SRE (eolian, eolian auto, solar, solar auto & pe acoperiş) înregistrează o creştere continuă. Producţia din surse hidro şi nucleare a fost relativ constantă în acest interval de timp, în timp ce centralele pe bază de cărbune au înregistrat o scădere a producţiei lor anuale în această perioadă. Tabel 8 - Producţia de energie electrică a centralelor electrice şi în CHP în perioada 2010 - 2019 [TWh]
┌─────────┬─────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │
├─────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Solar │- │- │0,002 │0,305 │1.243 │1.735 │1.626 │1.676 │1.644 │1.614 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Solar auto & │- │- │0,006 │0,115 │0,373 │0,247 │0,194 │0,179 │0,127 │0,164 │
│ │pe acoperiş │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Eolian │0,3 │1.363 │2.46 │4.28 │5.843 │6.696 │6.292 │7.114 │6.092 │6.516 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Eolian auto │0,006 │0,025 │0,18 │0,24 │0,358 │0,367 │0,298 │0,292 │0,23 │0,257 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Biomasă │0,048 │0,085 │0,053 │0,075 │0,237 │0,107 │0,077 │0,064 │0,021 │0,048 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Biogaz │- │- │- │0,026 │0,022 │0,029 │0,036 │0,038 │0,04 │0,024 │
│Centrale ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│electrice│Hidro │19.883│14.728│12.066│14.956│18.805│16.632│18.028│14.494│17.664│15.581│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Nuclear │11.623│11.747│11.466│11.618│11.676│11.64 │11.286│11.509│11.377│11.28 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Gaz natural │1,57 │2.069 │2.415 │4.178 │3.327 │4.9 │5.286 │5.323 │5.719 │4.487 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Lignit │14.145│16.668│15.429│10.606│12.057│13.728│12.31 │13.741│12.962│11.172│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │electricitate│47.576│46.684│44.077│46.399│53,94 │56.081│55.433│54.432│55.877│51.142│
│ │din centrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │electrice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Cărbune │1.305 │1.726 │2.158 │1.151 │0,912 │0,554 │0,524 │0,518 │0,64 │0,664 │
│ │sub-bituminos│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Lignit │12.197│13.187│12.326│12.714│11.487│10.659│8.309 │6.981 │5,92 │4.723 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Păcură │1.424 │1.078 │0,801 │0,216 │0,164 │0,253 │0,349 │0,107 │0,19 │0,056 │
│ │reziduală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Centrale │Gaz natural │18.827│20.287│17.511│15.594│14.672│14.455│15.291│15.617│14.063│13.07 │
│CHP ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Biomasă │0,116 │0,15 │0,316 │0,313 │0,613 │0,759 │0,877 │0,941 │0,839 │0,899 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Biogaz │0,002 │0,023 │0,047 │0,064 │0,073 │0,075 │0,071 │0,068 │0,052 │0,05 │
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │electricitate│33.872│36.45 │33.16 │30.052│27.923│26.755│25.422│24.231│21.704│19.461│
│ │din centrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │CHP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┴─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electricitate din │81.448│83.134│77.237│76.451│81.863│82.836│80.855│78.663│77.581│70.603│
│centrale electrice si │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CHIP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Figura 65. Evoluţia producţiei de energie electrică a centralelor electrice si în CHP în perioada 2010 - 2019 (mii GWh) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAPRO, bilanţuri energetic TEMPO/EUROSTAT Un alt parametru important în modelul energetic este capacitatea instalată a centralelor electrice şi în cogenerare (Figura 66). Pentru realizarea modelului LEAP_RO, au fost utilizate datele INS, precum şi datele mai detaliate din rapoartele anuale ale ANRE. Si în acest caz, capacitatea instalată a centralelor electrice pe SRE a avut un trend crescător în perioada analizată 2010-2019, în timp ce capacitatea instalată a centralelor pe cărbune a fost în scădere. Din cauza preţului ridicat al certificatelor de emisii de CO2, a programului de închidere a minelor de huilă şi lignit şi a nevoii de a respecta cerinţele din autorizaţiile de mediu, capacitatea instalată a centralelor pe cărbune a continuat să scadă accelerat şi după 2019. Tabel 9 prezintă o listă a capacităţilor pe cărbune disponibile în 2021 utilizate în realizarea PNIESC 2021-2030. Se observă că în perioada 2019-2021 au fost dezafectate aproximativ 3 GW de capacităţi instalate pe cărbune. În plus, informaţiile disponibile în baza de date ENTSO-E permit realizarea producţiei zilnice în 2021 pentru fiecare capacitate de producţie energie electrică. Pe baza acesteia, se calculează disponibilitatea fiecărei capacităţi. Figura 67 prezintă profilul producţiei zilnice de energie electrică de la centrala pe lignit de la Rovinari -cea cu cea mai mare disponibilitate dintre capacităţile pe cărbune în 2021, iar Figura 68 indică profilul de producere a energiei electrice al centralei pe huilă de la Paroşenicare a avut unul dintre cei mai mici factori de disponibilitate în 2021. Figura 66. Evoluţia capacităţii instalate în centralele electrice şi pe CHP în perioada 2010-2019 (MW) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, ANRE, TEMPO (INS) Tabel 9. Producţia de energie electrică şi disponibilitatea centralelor electrice şi CHP pe cărbune în 2021
┌─────────┬────┬──────────┬─────────┬───────────────┐
│ │ │ │Producţia│ │
│ │ │ │de │ │
│ │ │Capacitate│energie │Disponibilitate│
│Centrală │bloc│instalată │electrică│în 2021 ENTSO-E│
│electrică│ │ │în 2021 -│ │
│ │ │ │ENTSO-E │ │
│ │ ├──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │[MW] │[GWh] │[%] │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│Bacău │ │60 │0 │0 │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │3 │330 │786 │30 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │4 │330 │1175 │46 │
│Rovinari ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │6 │330 │1263 │50 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │5 │330 │0 │0 │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │3 │330 │1 │0 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │4 │330 │946 │37 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │5 │330 │507 │20 │
│Turceni ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │7 │330 │536 │21 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │1 │330 │0 │0 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │6 │330 │0 │0 │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │7 │315 │763 │30 │
│Işalniţa ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │8 │315 │138 │5 │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │2 │210 │2 │0 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │3 │235 │6 │0 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│Mintia │4 │210 │0 │0 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │5 │210 │45 │2 │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │6 │210 │0 │0 │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│Paroşeni │ │150 │155 │12 │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │3 │50 │N / A │N / A │
│Govora ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │4 │50 │N / A │N / A │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│Iaşi │ │60 │N / A │N / A │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │1 │150 │173 │13 │
│Craiova ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │2 │150 │260 │20 │
├─────────┼────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │1 │60 │N / A │N / A │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │4 │60 │N / A │N / A │
│Drobeta ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │5 │60 │N / A │N / A │
│ ├────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │6 │60 │N / A │N / A │
└─────────┴────┴──────────┴─────────┴───────────────┘
Figura 67. Producţia zilnică din blocurile 3,4 si 6 ale centralei electrice pe lignit de la Rovinari în 2021 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: ENTSO - E, Analiză internă Figura 68. Producţia zilnică a centralei CHP pe huilă de la Paroseni în 2021 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: ENTSO - E, analiza echipei Pe baza datelor istorice 2010-2019 introduse privind producţia anuală de energie electrică şi capacitatea instalată, modelul LEAP_RO calculează disponibilitatea fiecărui tip de centrală în perioada 2010-2019 (Figura 69). În perioada analizată, capacităţile nucleare au avut cel mai mare rating de disponibilitate. Figura 69. Disponibilitatea capacităţilor de producţie a energiei electrice în perioada 2010-2019 (%) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO Pe baza bilanţurilor energetice TEMPO/EUROSTAT se poate determina randamentul fiecărui tip de capacitate de producţie de energie electrică, ca raport între energia electrică produsă şi cantitatea de resursă primară de energie utilizată (Figura 70). În perioada analizată, cele mai eficiente tehnologii au fost cele bazate pe SRE: solare, eoliene şi hidrocentrale. Figura 70. Eficienţa capacităţilor de producţie a energiei electrice per tehnologie în perioada 2010-2019 (%) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, Bilanţuri energetic TEMPO/EUROSTAT, Analiză internă Pentru a testa capacităţile modelului LEAP_RO, s-a realizat o simulare a producţiei de energie electrică pentru perioada de 2019-2050 (Figura 71), în care se poate observa că producţia de energie electrică este în general constantă. În acelaşi timp, folosind opţiunile de optimizare ale modelului, se poate observa că modelul LEAP_RO găseşte soluţii optime de producţie diferite în fiecare an (Figura 71). Figura 71. Exemplu de simulare a producerii de energie electrică în perioada 2019-2050 folosind modelul LEAP_RO (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO Scăderea producţiei de energie electrică din capacităţi pe bază cărbune se remarcă şi în Figura 72, unde este prezentată energia electrică produsă în capacităţi de cogenerare în perioada 2010-2019. Pe de altă parte, producţia din centrale pe gaz natural a marcat un trend crescător. Figura 72. Evoluţia producţiei de energie electrică a centralele în cogenerare în perioada 2010-2019 (GWh) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP, Bilanţuri energetic TEMPO/EUROSTAT Pe baza datelor din bilanţurile energetice TEMPO/EUROSTAT, au fost introduse în modelul LEAP_RO evoluţia producţiei de energie termică a centralelor termice (Figura 73) şi a centralelor în cogenerare (Figura 74). Principalul combustibil folosit de aceste capacităţi a fost, în perioada analizată, gazul natural. Figura 73. Evoluţia producţiei de energie termică a centralelor termice în perioada 2010 - 2019 (mii GWh) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP, Bilanţuri energetic TEMPO/EUROSTAT Figura 74. Evoluţia producţiei de energie termică a centralelor în cogenerare în perioada 2010 - 2019 (mii GWh) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP, Bilanţuri energetic TEMPO/EUROSTAT 9.2.2. Sectorul transporturilor Pentru sectorul transportului rutier, principalii parametri care determină cererea de energie gradul de încărcare şi ocupare sunt: persoană per km şi tonă per km. Aceştia sunt calculaţi pe baza numărului de vehicule, a numărului de kilometri per vehicul [km per autovehicul] şi a numărului de pasageri sau a cantităţii de mărfuri per autovehicul. Consumul de combustibil al autovehiculelor este de asemenea luat în considerare atunci când se determină cererea de energie pentru acest transportul rutier. Evoluţia numărului de autoturisme înmatriculate în România în perioada 2010-2019 este prezentată în Figura 75. În Figura 76, sunt prezentate datele INS privind creşterea anuală a numărului de autoturisme -diferenţa dintre numărul autoturismelor înmatriculate la finalul unui an şi aceeaşi cifră la nivelul anului anterior, precum şi estimarea aceloraşi date realizată de modelul LEAP_RO în urma calibrării realizate pe baza datelor macroeconomice, a celor istorice privind transportul rutier şi a duratelor medii de folosire a autoturismelor în România. Se remarcă o tendinţă de creştere a numărului de autoturisme în 2010-2019, în 2019 fiind contabilizate cu 60% mai multe autoturisme faţă de 2010. În ceea ce priveşte numărul de autoturisme pe cap de locuitor, în comparaţie cu celelalte ţări din UE, România are cel mai scăzut raport, dar şi una dintre cele mai rapide creşteri în perioada 2005-2018, Figura 77). Figura 75. Evoluţia numărului autoturisme înmatriculate în perioada 2010-2019 conform INS şi clasificarea lor pe tip de combustibil conform LEAP RO (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, INS, Analiză internă Figura 76. Creşterea anuală a numărului de autoturisme înmatriculate în perioada 2010-2019, conform INS şi modelului LEAP RO (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, INS, Analiză internă Figura 77. Evoluţia numărului de autoturisme per 1.000 de locuitori la nivelul UE în 2018 faţă de 2005 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: EUROSTAT, Analiză internă Pentru modelarea transportului rutier, LEAP_RO foloseşte şi date privind numărul de autovehicule transport pasageri şi numărul de autovehicule transport marfă (HGV şi LCV). În Figura 78 şi Figura 79 sunt prezentate date privind cele două tipuri de autovehicule pe baza datelor INS şi a modelului LEAP_RO. Numărul ambelor tipuri de autovehicule este în creştere, mai accentuată în cazul autovehiculelor de transport marfă. Figura 78. Evoluţia numărului de autovehicule transport pasageri în perioada 2010-2019 conform INS şi clasificarea lor pe tip de combustibil conform LEAP_RO (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, INS, Analiză internă Figura 79. Evoluţia numărului de autovehicule transport marfă în perioada 2010-2019 conform INS şi clasificarea lor pe tip de combustibil conform LEAP_RO (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, INS, Analiză internă Un alt parametru foarte important pentru modelarea transportului rutier este numărul anual mediu de kilometri parcurşi de un autovehicul. Datele folosite în acest scop sunt cele furnizate de EUROSTAT/TEMPO, prezentate în Figura 80. Se poate observa că numărul anual mediu de km parcurşi de autovehiculele de transport pasageri este mult ridicat decât în cazul celorlalte tipuri de autovehicule, o creştere semnificativă înregistrându-se în 2016 faţă de 2015. Figura 80. Evoluţia numărului anual mediu de kilometri per tip de autovehicul (a se vedea imaginea asociată) Sursa: EUROSTAT, INS, Analiză internă Tabel 10 prezintă gradul de ocupare, de încărcare şi consumul mediu de combustibil pentru autoturisme, motociclete, autovehicule transport pasageri şi transport marfă. Datele pentru autovehicule transport pasageri şi transport marfă sunt derivate din datele INS privind pasager-km, tonă-km şi număr total kilometri. Pentru autoturisme şi motociclete sunt folosite datele pentru România din modelul JRS TIMES EU. Consumul de combustibil al fiecărui tip de autovehicul este calculat prin calibrarea modelului LEAP_RO. Tabel 10. Ocuparea şi consumul de combustibil pe tipul de vehicul
┌────────────┬───────────┬─────────┬───────────┐
│ │ │Gradul de│Consum de │
│ │ │ocupare │combustibil│
│ │ ├─────────┼───────────┤
│Tip de │ │(Pasager/│ │
│autovehicul │Combustibil│km) │ │
│ │ │Gradul de│(l/100 km) │
│ │ │încărcare│ │
│ │ │(Tonă │ │
│ │ │marfă/km)│ │
├────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │GNC/Biogaz │ │ │
│ ├───────────┼─────────┼───────────┤
│Autovehicule│Diesel │9,36 │33 │
│transport ├───────────┼─────────┼───────────┤
│pasageri │Benzină │9,36 │34 │
│ ├───────────┼─────────┼───────────┤
│ │GPL │9,36 │37 │
├────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│Motociclete │Benzină │1,10 │4 │
├────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │GNC │1,98 │8,4 │
│ ├───────────┼─────────┼───────────┤
│ │Diesel │1,98 │6,9 │
│Autoturisme ├───────────┼─────────┼───────────┤
│ │Benzină │1,98 │7,6 │
│ ├───────────┼─────────┼───────────┤
│ │GPL │1,98 │8,4 │
├────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│Autovehicule│Diesel │3,10 │33 │
│transport ├───────────┼─────────┼───────────┤
│marfă │Benzină │3,10 │25 │
└────────────┴───────────┴─────────┴───────────┘
Sursa: INS, Model JRS TIMES EU, Model LEAP_RO, Analiză internă Pe baza tuturor acestor seturi de date, modelul LEAP_RO calculează consumul final de energie din sectorul transporturilor (Figura 81). În perioada analizată, 2010-2019, în ceea ce priveşte tipurile carburanţii utilizaţi în transportul rutier, diesel-ul are cea mai mare pondere, urmat de benzină. Figura 81. Evoluţia consumului final de energie în sectorul transporturilor în perioada 2010 - 2019 (Mtoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO 9.2.3. Sectorul clădiri -rezidenţial, comercial şi servicii 9.2.3.1. Sectorul rezidenţial Consumul final de energie în sectorul rezidenţial a scăzut uşor (cu 1,4%) în perioada 2010-2020 (Figura 82). Chiar dacă consumul de lemn de foc,inclusiv biomasă, a scăzut cu 13% pe parcursul perioadei, acesta continuă să aibă cea mai mare pondere în consumul final rezidenţial. Se remarcă, de asemenea, o reducere semnificativă, de aproximativ 30%, a consumului de energie termică din termoficare. În acelaşi timp, consumul de gaze naturale şi energie electrică a crescut cu 23%, şi, respectiv, 20%. O corelaţie între consumul de energie în sectorul rezidenţial şi numărul anual de grade-zile încălzire & răcire este evidentă în cea mai mare parte a perioadei analizate Figura 82. Evoluţia consumului final de energie per gospodărie în domeniul rezidenţial în perioada 2010-2020 (Mtoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INS, Balanţe energetice, EUROSTAT Un parametru cheie de intrare pentru estimarea cererii utile de energie în sectorul rezidenţial este numărul de persoane per gospodărie, parametru, care în modelul pentru România, este utilizat şi pentru estimarea numărului de gospodării. Potrivit datelor EUROSTAT, numărul mediu de persoane per gospodărie din România s-a redus de la 2,7 în perioada 2010-2015 la 2,6 pentru perioada 2016-2020 (Figura 83). Pe baza datelor statistice naţionale, 54% din populaţie trăieşte în mediul urban şi 46% în mediul rural. Cea mai mare parte a populaţiei urbane locuieşte în apartamente (aproximativ 71%), 27% în case detaşate, în timp ce restul de 2% locuieşte în case semi-separate. Aproximativ 97% dintre gospodăriile din mediul rural sunt case separate, restul de 3% fiind case semi-separate şi apartamente (Figura 83). Figura 83. Numărul de gospodării, numărul de persoane per gospodărie şi tipurile de gospodării (a se vedea imaginea asociată) Sursa: EUROSTAT - Numărul mediu de persoane pe gospodărie, INS - Structura gospodăriilor după statutul de proprietate al locuinţei Notă: Numărul de gospodării este calculat folosind datele INS privind populaţia rezidentă si datele EUROSTAT privind numărul mediu de persoane per gospodărie Pe baza datelor EUROSTAT privind consumul final de energie în gospodării în funcţie de utilizarea finală, ponderile pentru utilizările finale au fost evaluate şi utilizate ca parametru de intrare în modelul LEAP_RO. Dezagregarea consumului total de energie al gospodăriilor după utilizarea finală arată că, în medie, peste 60% din energia consumată în Rezidenţial este utilizată pentru încălzirea spaţiilor, în timp încălzirea apei şi energia utilizată pentru iluminat şi alte electrocasnice reprezintă fiecare aproximativ 13% din consumul sectorial, în timp ce ponderea gătitului este de 8% (Figura 84). Figura 84. Evoluţia consumului final de energie în sectorul Rezidenţial în perioada 2010-2019 dezagregat în funcţie de utilizarea finală din gospodării (în %) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: EUROSTAT- Consumul final de energie dezagregat în gospodării - cantităţi, Analiză internă Pe lângă dezagregarea după utilizarea finală, un alt parametru cheie de intrare în LEAP_RO este ponderea combustibililor pentru fiecare tip de utilizare finală. Ponderile de combustibil utilizate în LEAP_RO se bazează pe sondajul "Elaborarea statisticilor detaliate privind consumul de energie în gospodării privind consumul de energie al gospodăriilor" realizat în 2009. Rezultatele sondajului arată că gospodăriile urbane folosesc în principal gaze naturale (aprox. 44%) şi energie termică din sistemele centralizate (aprox. 39%) pentru încălzirea spaţiului şi a apei. Majoritatea gospodăriilor rurale folosesc biomasă pentru încălzirea spaţiilor (aprox. 91%) şi încălzirea apei (aprox. 57%). O pondere semnificativă a cererii de încălzire a apei în zona rurală aparţine şi GPL (aprox. 29%). Pentru gătit, gospodăriile urbane folosesc în mare parte gazul natural (aprox. 76%) şi GPL (aprox. 22%), în timp ce gospodăriile rurale folosesc GPL (aprox. 65%) şi biomasa (aprox. 25%). Figura 85. Ponderea combustiilor pentru fiecare tip de utilizare finală din cadrul gospodăriilor pe utilizare finală şi pe tip de locuinţă (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INS, Raport "Elaborarea statisticilor detaliate privind consumul de energie în gospodării" (Proiectul SECH), 2009, (Anexa 4) 9.2.3.2. Sectorul Comercial şi Servicii Sectorul Comercial şi Servicii este definit în LEAP_RO astfel încât să acopere consumul de energie din diverse tipuri de combustibil. Setul de date utilizat în LEAP_RO este bazat pe datele din Balanţa Energetică a României pentru perioada 2010-2019 (Figura 86). Figura 86. Evoluţia mixului de combustibili în sectorul Comercial şi Servicii în perioada 2010-2019 (%) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Se poate observa că gazul natural, deşi aflat pe un trend uşor descrescător, este combustibilul cel mai folosit pentru energia finală din sectorul Comercial şi Servicii, urmat de energia electrică. În 2018-2019, se observă apariţia consumului de energie din SRE şi biocombustibili. 9.2.4. Sectorul industrial Ponderea sectorului industrial în consumul total de energie rămâne cvasi-constantă în perioada 2010-2020, de la 29,4% în 2010 la 27,4% în 2020. Ca tipuri de combustibili, sectorul industrial se bazează în principal pe energia din combustibili fosili, a căror pondere a fost în uşoară scădere în perioada 2010-2020, de la 81,7% în 2010, la 79,1% în 2020. Ponderea biomasei a fost de doar 3,5% în 2020. Tabel 11. Ponderea industriei în consumul total de energie
┌──────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│An │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Ponderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industriei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în │29,4%│31,3%│29,8%│29,0%│29,9%│29,7%│28,6%│28,0%│28,2%│28,1%│27,4%│
│consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│total de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Tabel 12. Ponderea principalelor categorii de combustibili în energia consumată în sectorul industrial
┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│An │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Combustibili │81,7%│85,2%│84,3%│81,4%│79,9%│80,1%│78,0%│79,0%│79,2%│79,0%│79,1%│
│fosili │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Biomasă │4,0% │3,2% │4,1% │4,6% │4,4% │4,2% │5,1% │4,9% │4,0% │4,0% │3,5% │
└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Categoria cu cea mai mare pondere în consumul final de energie din sectorul Industrie a fost, în perioada 20102020, chimia şi petrochimia, cu o medie de 24,8% şi o tendinţă de scădere (31,3% în 2010, 22,2% în 2020). A doua categorie cu cea mai mare pondere în consumul de energie a fost siderurgia (fier şi oţel) cu medie 23,1% şi o tendinţă de scădere (24,3% în 2010 şi 16,5% în 2020). Categoria mineralelor nemetalice a avut o pondere medie de 14,2%, dar o tendinţă de creştere semnificativă (9,2% în 2010 până la 18,7% în 2020). Următoarea categorie din punct de vedere al consumului final de energie a fost Alimente, băuturi şi tutun, cu o cotă medie de 8,6%, care a rămas aproape constantă de-a lungul perioadei. Categoriile Construcţii şi Maşini au variat în jurul cotelor medii de 6% şi, respectiv, 5,8%. Celelalte categorii au avut ponderi medii sub 5%: Lemn şi produse din lemn (4,4%), Echipamente de transport (3,4%), Textile şi piele (2,5%), Industria nespecificată în altă parte (2,4%), Metale neferoase (2,2% ), Hârtie, celuloză şi imprimare (1,9%) şi Mine şi cariere (0,6%). Tabel 13. Consumul final de energie în sectorul Industrie în perioada 2010-2020 per domeniu industrial (ktoe)
┌────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│An │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Fier si otel│1574,8│1879,3│1647,3│1636,2│1648,8│1774,7│1689,9│1363.1│1169,5│1158,9│1059,0│
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Chimie si │2028,5│2231.1│1958.3│1644,7│1649,7│1416,3│1249,4│1341,8│1428,2│1477,2│1437,1│
│petrochimie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Metale │0,0 │0,0 │0,0 │0,0 │0,0 │0,0 │0,0 │288,7 │469,5 │423,5 │404,9 │
│neferoase │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Minerale │595,4 │686,8 │886,6 │789,6 │846,9 │940,0 │998,9 │1020,9│1129,5│1092,4│1202,3│
│nemetalice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Echipament │114.2 │164,8 │166,2 │205,3 │207.1 │226.1 │211,9 │231,7 │297,5 │291,2 │313,7 │
│de transport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Maşini │364,9 │362,3 │359,8 │360,2 │401,4 │351,5 │361,4 │395,9 │427,4 │429,5 │342.1 │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Exploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│minieră şi │47,6 │51.5 │49.2 │43.2 │40.1 │34.9 │37.9 │41.3 │38.9 │37,5 │37.2 │
│cariere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Alimente, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│băuturi şi │557,3 │564,6 │581,9 │528,8 │556,7 │559,3 │570,6 │585,3 │537,0 │575,4 │553,1 │
│tutun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Hârtie şi │165,3 │67,9 │79,7 │80.2 │102,5 │123.3 │136,7 │172,4 │140,7 │160,3 │134,9 │
│celuloză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Lemn si │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produse din │263,4 │225,4 │254,2 │259,3 │274,4 │289,7 │332,0 │329,6 │344,1 │322,3 │282,5 │
│lemn │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Construcţii │409,4 │476,2 │448,9 │392,9 │369,6 │389,8 │351,7 │351,0 │334,0 │378,9 │417,1 │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Textile şi │180,8 │176,7 │162,8 │171,4 │178,3 │171,3 │149,6 │164,7 │148,0 │170,4 │132,6 │
│piele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Nespecificat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în altă │182,8 │172,9 │153.2 │161,0 │152,0 │142,0 │173,8 │151,4 │148,0 │143,6 │120,6 │
│parte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(industrie) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Consum total│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în sectorul │6484,2│7059,7│6748,3│6272,8│6427,4│6418,9│6263,8│6437,7│6612,4│6661.1│6437,0│
│Industrie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│[ktoe] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Figura 87. Evoluţia consumului final de energie în sectorul Industrie în perioada 2010-2020 per domeniu industrial (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO, EUROSTAT, INS 9.2.4.1. Industria siderurgică Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria siderurgică este prezentat în Figura 88. Figura 88. Evoluţia consumului final de energie din industria siderurgică în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Electricitatea, gazele naturale, gazele de furnal, cocsul de cocserie şi cărbunele sub-bituminos au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie din industria siderurgică în perioada 2010-2019. Energia electrică a avut o tendinţă de scădere de la 37% în 2010 la 18% în 2019. Similar, gazul natural a scăzut de la 30% în 2010 la 26% în 2019. O tendinţă de creştere s-a remarcat pentru cărbunele sub-bituminos, de la 6% în 2010 la 18% în 2019. Gazele de furnal şi cocsul de cocserie au avut ponderi cvasi-constante în jurul valorile de 11% şi, respectiv, 16%. 9.2.4.2. Industria chimică şi petrochimică Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria chimică şi petrochimică este prezentat în Figura 89. Figura 89. Evoluţia consumului final de energie din industria chimică şi petrochimică în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale, electricitatea, căldura şi gazele de rafinărie au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie din industria chimică şi petrochimică în perioada 2010-2019. Gazul natural a avut o tendinţă pronunţată de scădere de la 57% în 2010 la 36% în 2019. Electricitatea a fost în uşoară creştere de la 15% în 2010 la 19% în 2019. O tendinţă de creştere au avut şi gazele de rafinărie, de la 7% în 2010 la 29% în 2019. Energia termică a avut o pondere medie de 11% de-a lungul întregii perioade analizate. 9.2.4.3. Industria metalelor neferoase Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2017-2019 în industria metalelor neferoase este prezentat în Figura 90. Figura 90. Evoluţia consumului final de energie din industria metalelor neferoase în perioada 2017-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Electricitatea şi gazele naturale au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie din industria metalelor neferoase în perioada 2017-2019. Energia electrică a avut o pondere medie de 65%, iar gazele naturale de 34%. 9.2.4.4. Industria mineralelor nemetalice Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria mineralelor nemetalice este prezentat în Figura 91. Figura 91. Evoluţia consumului final de energie din industria mineralelor nemetalice în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale, electricitatea şi cocsul petrolier au avut cea mai mare pondere în energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria mineralelor nemetalice. Ponderea gazului natural a scăzut de la 42% în 2010 la 31% în 2019, în timp ce cea a cocsului petrolier a crescut de la 9% în 2010 la 33% în 2019. Electricitatea a avut o pondere medie de 22%, în timp ce ceilalţi combustibili au avut pondere medie de 5%. 9.2.4.5. Echipament de transport Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria echipamentelor de transport este prezentat în Figura 92. Figura 92. Evoluţia consumului final de energie din industria echipamentelor de transport în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale şi electricitatea au fost principalii combustibili care au asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria mineralelor nemetalice, fiecare având o pondere de aproximativ 45%. 9.2.4.6. Utilaje Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria utilajelor este prezentat în Figura 93. Figura 93. Evoluţia consumului final de energie din industria utilajelor în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO, EUROSTAT, INS În mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria utilajelor, energia electrică a avut o pondere medie de 53%, urmată de gazul natural cu aproximativ 40%. 9.2.4.7. Industria minieră Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria minieră este prezentat în Figura 94. Figura 94. Evoluţia consumului final de energie din industria minieră în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS În mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria minieră, energia electrică a avut o pondere medie de aproximativ 50% din total, 38% revenind gazului natural şi diesel-ului. 9.2.4.8. Industria alimentară şi a tutunului Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria alimentară şi a tutunului este prezentat în Figura 95. Figura 95. Evoluţia consumului final de energie din industria alimentară şi a tutunului în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Dintre toţi combustibilii care au asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria alimentară şi a tutunului, gazul natural a avut ponderea de 54%, urmat de energia electrică cu 27%. 9.2.4.9. Industria hârtiei şi celulozei Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria hârtiei şi celulozei este prezentat în Figura 96. Figura 96. Evoluţia consumului final de energie din industria hârtiei şi celulozei în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale şi electricitatea au avut cele mai mari ponderi în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria hârtiei şi celulozei. Gazul natural a avut o tendinţă de scădere de la 64% în 2010 la 54% în 2019, în timp ce ponderea anuală a energiei electrice a variat în jurul valorii de 30%. 9.2.4.10. Industria lemnului şi a produselor din lemn Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria lemnului şi a produselor din lemn este prezentat în Figura 97. Figura 97. Evoluţia consumului final de energie din industria lemnului şi a produselor din lemn în perioada 20102019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale, biocombustibilii solizi primari, energia termică şi electricitatea au avut cel mai mare impact în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria lemnului şi a produselor din lemn. Biocombustibilii solizi primari au fost responsabili pentru aproape 50% energiei consumate, în timp ce energia electrică a avut o pondere medie de 25%. 9.2.4.11. Construcţii Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria construcţiilor este prezentat în Figura 98. Figura 98. Evoluţia consumului final de energie din industria construcţiilor în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS GPL-ul, gazele şi diesel-ul, gazele naturale şi energie electrică au avut cea mai mare contribuţie în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria construcţiilor. Gazele şi motorina au deţinut cea mai mare pondere, cu o tendinţă de creştere de la 38% în 2010 la 55% în 2019. Gazele naturale şi electricitatea au avut o pondere medie de 21% şi, respectiv, 11%. 9.2.4.12. Industria textila Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria textilă este prezentat în Figura 99. Figura 99. Evoluţia consumului final de energie din industria textilă în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Gazele naturale şi electricitatea au avut ponderile medii cele mai semnificative, de 56% şi, respectiv 38%, în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în industria textilă. 9.2.4.13. Alte industrii Mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în domeniul alte industrii este prezentat în Figura 100. Figura 100. Evoluţia consumului final de energie din domeniul alte industrii în perioada 2010-2019 (ktoe) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, EUROSTAT, INS Electricitatea, biocombustibilii solizi primari şi gazele naturale au cea mai mare pondere în mixul de combustibili care a asigurat energia finală consumată în perioada 2010-2019 în domeniul alte industrii. Ponderea energiei electrice a crescut de la 45% în 2010 la 64% în 2019, în timp ce cea a ponderii gazului natural a scăzut de la 32% în 2010 la 12% în 2019. 9.2.5. Agricultura şi sectorul LULUCF 9.2.5.1. LULUCF Categoriile de utilizare a terenurilor utilizate în modelul LEAP_RO urmează metodologia IPCC pentru elaborarea INEGES (Liniile directoare IPCC 2006), teritoriul ţării fiind împărţit în următoarele categorii de teren: teren forestier, teren cultivat, pajişti, zone umede, aşezări şi alte terenuri. Pentru a estima emisiile/absorbţiile de GES, unii dintre parametrii-cheie sunt suprafaţa terenurilor din fiecare categorie şi suprafaţa terenurilor convertite dintr-o categorie în alta. Factorii implicaţi în modificarea stocurilor de carbon sunt alţi parametri esenţiali pentru estimarea emisiilor/absorbţiilor. Aceşti factori includ câştigurile şi pierderile de carbon (de exemplu, modificarea netă a stocului de carbon) în biomasa vie per suprafaţă, modificarea netă a stocului de carbon în lemn mort per suprafaţă, modificarea netă a stocului de carbon în solurile minerale per suprafaţă şi modificarea netă a stocului de carbon în solurile organice per suprafaţă. Categoriile de terenuri şi indicatorii de modificare a stocului de carbon sunt utilizaţi pentru a defini următoarele variabile noi în modelul LEAP_RO: Modificarea netă a stocului de carbon în biomasa vie, Modificarea netă a stocului de carbon în lemnul mort, Modificarea netă a stocului de carbon în solul mineral, Modificarea netă a stocului de carbon în solul organic. Suma acestor variabile reprezintă emisiile/absorbţiile nete de carbon din sol, exprimate în milioane de tone de C, care sunt apoi convertite în unităţi de emisii de CO2 prin înmulţirea variaţiei stocului de carbon cu (-44/12). Ipotezele cheie în privinţa categoriilor de terenuri şi a indicatorilor de modificare a stocurilor de carbon utilizaţi în modelul LEAP_RO se bazează pe datele istorice pentru perioada 2010-2020, raportate în tabelele CRF (Common Reporting Format), ca parte a INEGES din septembrie 2022. Următoarele subsecţiuni oferă o imagine de ansamblu asupra ipotezelor utilizate în modelul LEAP_RO pe categorii de teren. Teren forestier Suprafaţa de teren forestier Suprafaţa de teren forestier a ţării este de aproximativ 7 milioane de ha (Figura 101), aproximativ 98% din aceasta nemodificându-se în timp (categoria teren forestier rămas teren forestier). Majoritatea terenurilor forestiere care rămân în această categorie se află pe sol mineral, doar 0,034% (sau 2,5 mii ha) fiind situate pe sol organic. Reprezentând mai puţin de 2% din suprafaţa totală forestieră, suprafaţa de teren convertită anual din celelalte categorii, în principal pajişti şi terenuri cultivate, în teren forestier a scăzut treptat de la aproape 150 mii ha în 2010 la aproximativ 121 mii ha în 2020. Figura 101. Suprafaţa de teren forestier din România (mii ha) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Indicatori de modificare a stocurilor nete de carbon pentru terenurile forestiere Tabel 14 prezintă indicatorii de modificare a stocurilor de carbon pentru terenurile forestiere, utilizaţi în modelul LEAP_RO, pe baza tabelului 4A din CRF. Tabel 14. Factorii de modificare a stocului net de carbon pentru terenurile forestiere (kg C/ha)
┌──┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ │2010│2011│2012│2013│2014│2015│2016│2017│2018│2019│2020│
├──┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Câştigurile de carbon în biomasa vie per suprafaţă │
├──┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│1699│1702│1704│1702│1699│1697│1695│1692│1690│1688│1685│
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TC│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│1412│1474│1769│1971│2095│2208│2318│2430│2529│2607│2695│
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│899 │912 │909 │1011│1029│1037│1054│1074│1100│1124│1143│
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TU│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│951 │951 │970 │970 │970 │970 │970 │970 │970 │970 │970 │
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│3265│3285│3210│3246│3257│3250│3236│3219│3198│3177│3156│
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Pierderile de carbon în biomasă vie pe zonă │
├──┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│-670│-740│-771│-776│-720│-732│-694│-741│-788│-764│-781│
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Variaţia netă a stocului de carbon în lemnul mort per │
│suprafaţă │
├──┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│TC│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│89 │89 │89 │91 │91 │88 │83 │76 │68 │59 │52 │
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│84 │84 │85 │87 │89 │89 │88 │86 │82 │78 │74 │
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TU│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│94 │91 │91 │90 │88 │83 │76 │66 │54 │43 │35 │
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în│85 │81 │75 │71 │70 │69 │70 │71 │72 │73 │73 │
│TF│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solurile │
│minerale per suprafaţă │
├──┬──────────────────────────────────────────────────────┤
│TC│ │
│în│1840 │
│TF│ │
├──┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│P │ │
│în│1840 │
│TF│ │
├──┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│TU│ │
│în│2200 │
│TF│ │
├──┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│A │ │
│în│2599 │
│TF│ │
├──┴──────────────────────────────────────────────────────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solul organic │
│per suprafaţă │
├──┬──────────────────────────────────────────────────────┤
│TF│ │
│în│-2600 │
│TF│ │
└──┴──────────────────────────────────────────────────────┘
Notă: TF = Teren Forestier, TC = Teren cultivat, P = Pajişti, TU = Teren umed, A = Aşezări Teren cultivat Suprafaţa de teren cultivat Suprafaţa totală a terenurilor cultivate din ţară a scăzut de la aproximativ 8,7 milioane ha în 2010 la 7,958 milioane ha în 2020 (Figura 102). Scăderea a fost cauzată, în principal, de diminuarea suprafeţei terenurilor cultivate rămase, de la an la an, cultivate care a scăzut de la aproximativ 7,3 milioane ha în 2010 la 4,3 milioane în 2020. Figura 102. Suprafaţa de teren cultivat din România (mii ha) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Indicatori de modificare a stocurilor nete de carbon pentru terenurile cultivate Tabel 15 prezintă indicatorii de modificarea a stocurilor de carbon pentru terenurile cultivate, utilizaţi în modelul LEAP_RO, pe baza tabelului 4B din CRF. Tabel 15. Factorii de modificare a stocului net de carbon pentru terenurile cultivate (kg C/ha)
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Câştigurile de carbon în biomasa vie per suprafaţă │
├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│TC în │60 │59 │75 │85 │77 │92 │82 │126 │98 │88 │86 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│P în │932 │1134 │791 │942 │814 │480 │542 │365 │355 │357 │436 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TU în │705 │162 │187 │554 │207 │84 │331 │98 │106 │126 │172 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│A în │329 │334 │329 │335 │328 │306 │313 │300 │351 │369 │360 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│AT în │1406 │81 │73 │125 │70 │60 │67 │56 │54 │51 │48 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Pierderile de carbon în biomasa vie per suprafaţă │
├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│TC în │-125 │-107 │-72 │-80 │-69 │-78 │-58 │-110 │-79 │-55 │-47 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TF în │-4746 │-4701 │-633 │-651 │-675 │-854 │-886 │-974 │-1008 │-1046 │-1099 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│P în │-570 │-666 │-440 │-535 │-466 │-263 │-294 │-195 │-199 │-190 │-242 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TU în │-453 │-47 │-62 │-241 │-70 │-11 │-138 │-14 │-21 │-30 │-28 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Variaţia netă a stocului de carbon în lemnul mort per suprafaţă │
├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│TF în │-465 │-456 │-61 │-63 │-65 │-81 │-84 │-87 │-90 │-93 │-100 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solurile minerale per suprafaţă │
├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│TC în │57 │63 │62 │61 │133 │130 │127 │119 │115 │110 │261 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TF în │-1839 │-1839 │-1840 │-1840 │-1841 │-1841 │-1841 │-1840 │-1840 │-1840 │-1837 │
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│P în │-100 │
│TC │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TU în │-100 │
│TC │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A în │800 │
│TC │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│AT în │340 │
│TC │ │
├──────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solul organic per suprafaţă │
├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│TC în │-10000│-10000│-10000│-10000│-10000│-10000│-10000│-10000│-10000│-10000│-10000│
│TC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Notă: TF = Teren Forestier, TC = Teren cultivat, P = Pajişti, TU = Teren umed, A = Aşezări, AT = Alte Terenuri Pajişti Suprafaţa terenurilor dedicate pajiştilor Chiar dacă modificările în suprafaţa totală a pajiştilor sunt minore, de la 5,3 milioane ha în 2010 la 5,8 milioane ha în 2020 (Figura 103), ceea ce se remarcă este conversia dintre pajişti şi terenuri cultivate. Suprafaţa de teren convertită din terenuri cultivate în pajişti a crescut de la 1,9 milioane ha în 2010 la 3,6 milioane ha în 2020, fiind puţin mai mare decât cea convertită din pajişti în terenuri cultivate. Figura 103. Suprafaţa de pajişti din România (mii ha) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Indicatori de modificare a stocurilor nete de carbon pentru pajişti Tabel 16 prezintă indicatorii de modificarea a stocurilor de carbon pentru pajişti, utilizaţi în modelul LEAP_RO, pe baza tabelului 4C din CRF. Tabel 16. Factorii de modificare a stocului net de carbon pentru pajişti (kg C/ha)
┌──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│Câştigurile de carbon în biomasa vie per suprafaţă │
├──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│P în P│12 │13 │13 │14 │14 │15 │15 │15 │15 │15 │15 │
├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TF în │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TC în │656 │603 │485 │528 │382 │276 │190 │165 │176 │333 │119 │
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TU în │120 │53 │46 │146 │23 │20 │19 │15 │20 │18 │27 │
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A în P│19 │18 │17 │14 │13 │12 │11 │10 │9 │8 │7 │
├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│AT în │110 │107 │106 │93 │90 │88 │85 │82 │78 │73 │69 │
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│Pierderile de carbon în biomasa vie per suprafată │
├──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│P în P│0 │-1 │-1 │-1 │-2 │-2 │-3 │-3 │-3 │-3 │-3 │
├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TF în │-4833│-4814│-3236│-3244│-3277│-4006│-4011│-4253│-4241│-4235│-4185│
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TC în │-1140│-1041│-836 │-923 │-660 │-475 │-330 │-281 │-302 │-576 │-203 │
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│Variaţia netă a stocului de carbon în lemnul mort per suprafaţă │
├──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│TF în │-191 │-189 │-126 │-127 │-127 │-154 │-154 │-153 │-153 │-153 │-154 │
│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solurile minerale per suprafaţă│
├──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│P în P│207 │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TF în │-1840 │
│P │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TC în │100 │
│P │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A în P│900 │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│AT in │440 │
│P │ │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solul organic per suprafaţă │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│P în P│2500 │
└──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Notă: TF = Teren Forestier, TC = Teren cultivat, P = Pajişti, TU = Teren umed, A = Aşezări, AT = Alte Terenuri Teren umed Suprafaţa de teren umed Suprafaţa totală a terenurilor umede a variat, în 2010-2020, de la 0,96 milioane ha şi aproximativ 1 milion ha (Figura 104), 60% din suprafaţă rămânând neschimbată. Conversia altor tipuri de teren (în principal păşuni şi terenuri cultivate) în terenuri umede a scăzut uşor, de la 0,42 milioane ha în 2010 la 0,35 milioane ha în 2020. Figura 104. Suprafaţa de terenuri umede din România (mii ha) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Indicatori de modificare a stocurilor nete de carbon pentru terenurile umede Tabel 17 prezintă indicatorii de modificarea a stocurilor de carbon pentru terenurile umede, utilizaţi în modelul LEAP_RO, pe baza tabelului 4D din CRF. Tabel 17. Factorii de modificare a stocului net de carbon pentru terenuri umede (kg C/ha)
┌──────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ │2010 │2011 │2012│2013│2014│2015│2016│2017│2018│2019│2020│
├──────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Câştigurile de carbon în biomasa vie per suprafaţă │
├──────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│TU în │32 │0 │0 │0 │0 │0 │1 │0 │0 │0 │0 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TC în │219 │125 │26 │14 │51 │33 │31 │20 │58 │33 │21 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│P în │409 │174 │82 │95 │229 │53 │60 │80 │169 │42 │90 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│A în │110 │0 │0 │0 │0 │0 │10 │0 │0 │0 │0 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│AT în │121 │0 │0 │0 │0 │0 │16 │0 │0 │0 │0 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Pierderile de carbon în biomasa vie per suprafată │
├──────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│TU în │-36 │0 │0 │0 │0 │0 │-2 │0 │0 │0 │0 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TF în │-4356│-4408│0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TC în │-565 │-244 │-57 │-38 │-112│-72 │-65 │-43 │-125│-72 │-51 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│P în │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │-1 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Variaţia netă a stocului de carbon în lemnul mort per suprafaţă│
├──────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│TF în │-399 │-400 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│P în │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │-2 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solurile minerale per │
│suprafaţă │
├──────┬────────────────────────────────────────────────────────┤
│TF în │-2200 │
│TU │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│TC în │100 │
│TU │ │
├──────┼─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│P în │-23 │-21 │-19 │-18 │-16 │-14 │-13 │-12 │-10 │-9 │-8 │
│TU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│A în │900 │
│TU │ │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│AT în │440 │
│TU │ │
└──────┴────────────────────────────────────────────────────────┘
Notă: TF = Teren Forestier, TC = Teren cultivat, P = Pajişti, TU = Teren umed, A = Aşezări, AT = Alte Terenuri Aşezări Suprafaţa terenurilor dedicate aşezărilor În perioada 2010-2020, creşterea suprafeţei totale destinate aşezărilor a fost neglijabilă, de la 1,45 milioane ha în 2010 la 1,55 milioane ha în 2020 (Figura 105). Aproximativ 60% - 65% din suprafaţa totală dedicată aşezărilor a rămas neschimbată pe parcursul perioadei, iar restul a fost, în principal, rezultatul conversiei terenurilor cultivate şi a păşunilor. Figura 105. Suprafaţa terenurilor dedicate aşezărilor în România (mii ha) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Indicatori de modificare a stocurilor nete de carbon pentru terenurile destinate aşezărilor Tabel 18 prezintă indicatorii de modificarea a stocurilor de carbon pentru terenurile destinate aşezărilor, utilizaţi în modelul LEAP_RO, pe baza tabelului 4E din CRF. Tabel 18. Factorii de modificare a stocului net de carbon pentru terenurile destinate aşezările (kg C/ha)
┌──────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┐
│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├──────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Pierderile de carbon în biomasa vie per suprafată │
├──────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│TF în │-3227│-3402│-14169│-13079│-12231│-13649│-12577│-12319│-11447│-10702│-9562│
│A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TC în │-808 │-266 │-232 │-231 │-266 │-249 │-237 │-108 │-215 │-131 │-141 │
│A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│P în A│-195 │-119 │-70 │-82 │-134 │-72 │-71 │-53 │-112 │-47 │-97 │
├──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│TU în │-85 │0 │0 │0 │0 │0 │-25 │0 │0 │0 │0 │
│A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Variaţia netă a stocului de carbon în lemnul mort per suprafaţă │
├──────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│TF în │-294 │-307 │-1269 │-1176 │-1096 │-1210 │-1112 │-1029 │-957 │-895 │-813 │
│A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│Modificarea netă a stocului de carbon în solurile minerale per suprafaţă │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TF în │-2600 │
│A │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TC în │-800 │
│A │ │
├──────┼─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┤
│P în A│-907 │-906 │-906 │-906 │-905 │-905 │-905 │-904 │-904 │-904 │-903 │
├──────┼─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┤
│TU în │-900 │
│A │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│AT în │-440 │
│A │ │
└──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Notă: TF = Teren Forestier, TC = Teren cultivat, P = Pajişti, TU = Teren umed, A = Aşezări, AT = Alte Terenuri Alte terenuri Suprafaţa altor terenuri Suprafaţa de teren rămasă este catalogată ca alte terenuri. În cazul României, acesta este de aproximativ 0,47 milioane ha (Figura 106). În 2010, mai puţin de 20% din suprafaţa totală a altor terenuri a fost convertită din alte categorii (în principal, din pajişti), dar în ultimii ani această pondere s-a redus la aproximativ 10%. Figura 106. Suprafaţa categoriei alte terenuri în România (mii ha) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Indicatori de modificare a stocurilor nete de carbon pentru alte terenuri Tabel 19 prezintă factorii implicaţi de modificare a stocurilor de carbon pentru aşezările utilizaţi în model, pe baza tabelului CRF 4F. Tabel 19. Factorii de modificare a stocului net de carbon pentru alte terenuri (kg C/ha) (în kg C/ha)
┌───────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│Pierderile de carbon în biomasa vie per suprafaţă │
├───────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│TC în │-127 │-759 │-4 │-16 │-13 │-4 │0 │-5 │-33 │-6 │-7 │
│AT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│P în AT│-186 │-56 │-13 │-9 │-57 │-4 │-14 │-48 │-31 │-12 │-12 │
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TU în │-388 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│AT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│Modificarea neta a stocului de carbon în solurile minerale per suprafaţă │
├───────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│TF în │-2150│-2150│-2150│-2150│-2150│-2150│-2150│-2150│-2150│-2150│-2150│
│AT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TC în │-340 │-340 │-340 │-340 │-340 │-340 │-340 │-340 │-340 │-340 │-340 │
│AT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│P în AT│-453 │-452 │-452 │-452 │-452 │-451 │-451 │-451 │-450 │-450 │-449 │
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TU în │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │
│AT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A în AT│-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │-440 │
└───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Notă: TF = Teren Forestier, TC = Teren cultivat, P = Pajişti, TU = Teren umed, A = Aşezări, AT = Alte Terenuri 9.2.5.2. Sectorul agriculturii În modelul LEAP_RO, sectorul agriculturii este modelat pe baza datele de activitate şi factorilor de emisie corespunzători, fiind calculaţi, ca parametri de ieşire, emisiile de GES şi consumul final de energie. Fermentaţia enterică Evoluţia emisiilor produse de fermentaţia enterică sunt calculate de modelul LEAP_RO (Figura 107) şi apoi comparate cu valorile din INEGES (Figura 108). Se poate observa că majoritatea emisiilor provin de la bovine şi ovine şi că nivelul emisiilor e relativ constant în perioada 2010-2019. Figura 107. Evoluţia emisiilor produse de fermentaţia enterică în perioada 2010-2019 conform modelului LEAP_RO (ktCO2e) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, Analiză internă Figura 108. Evoluţia emisiilor produse de fermentaţia enterică în perioada 1989-2019 conform INS (ktCO2e) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INEGES Managementul gunoiului de grajd În privinţa managementului gunoiului de grajd, informaţiile din Figura 109 şi Figura 110 indică faptul că bovinele, porcinele şi ovinele sunt sursa majoră a emisiilor de metan şi azot. Figura 109. Evoluţia emisiilor de metan produse prin managementul gunoiului de grajd în perioada 2010-2019 (ktCO2e) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, Analiză internă Figura 110. Evoluţia emisiilor de azot produse prin managementul gunoiului de grajd în perioada 2010-2019 (ktCO2e) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO, Analiză internă 9.2.6. Sectorul deşeurilor Conform metodologiei IPPC, sectorul deşeurilor poate fi împărţit în 4 domenii: eliminarea deşeurilor solide, tratarea biologică a deşeurilor solide, incinerarea şi arderea în aer liber a deşeurilor şi tratarea şi evacuarea apelor uzate menajere. În România, nu există ardere în aer liber a deşeurilor, ci doar incinerare. Unii dintre parametrii- cheie în modelarea eliminării deşeurilor solide, macroeconomici, demografici sau de altă natură, au fost constanţi de-a lungul perioadei analizate, 2010-2019, în timp ce alţii au variat semnificativ (Figura 111 şi Figura 112). Figura 111. Parametri-cheie, macroeconomici, demografici şi de altă natură, pentru modelarea eliminării deşeurilor solide, definiţi în cadrul modelului LEAP_RO (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Figura 112. Evoluţia parametrilor deşeuri per capita (kg/cap/an]) şi cantitatea de nămol din deşeurile solide municipale (Gg) în perioada 2010-2019 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO De asemenea, procesul de modelare ia în considerare alţi câţiva parametri Distribuţia deşeurilor în cadrul Deşeurilor Solide Urbane (RSU), Compoziţia deşeurilor, DOC, Constanta de generare a metanului, Factorul de corecţie metan-industrie, Distribuţia deşeurilor-industria, Distribuţia nămolului - RSU. Figura 113. Tipuri de deşeuri solide municipale (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Figura 114. Compoziţia deşeurilor (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Figura 115. Carbon organic dizolvat în fracţia de greutate (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Figura 116. Constanta generării de metan (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Figura 117. Factorul de corecţie al metanului în deşeuri municipale solide (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Figura 118. Factorul de corecţie al metanului în industrie (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO Figura 119. Tipuri de deşeuri industriale şi tipuri de nămoluri în deşeuri municipale solide (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO Principalii parametri folosiţi în modelare pentru Tratarea biologică a deşeurilor solide sunt prezentaţi în Figura 120. Aceştia au fost constanţi pe întreaga perioadă 2010-2019. Figura 120. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea Tratării biologice a deşeurilor solide (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP RO Incinerarea deşeurilor este împărţită în 3 subcategorii: deşeuri clinice, periculoase şi biogene. Parametrii de modelare pentru prima şi a doua subcategorie sunt prezentaţi în Figura 121. Figura 121. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea sub-categoriei Incinerarea deşeurilor (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO În cazul deşeurilor biogene, un factor de emisie pentru N2O de 226 kg N2O/Gg deşeuri umede şi un factor de emisie pentru CH de 60 kg CH4/Gg deşeuri umede sunt luate în considerare în procesul de modelare. Toţi factorii enumeraţi mai sus corespund perioadei 2010 - 2019. Ultima categorie analizată în categoria sectorului Deşeuri este cea privind tratarea şi evacuarea apelor uzate menajere. Aceasta este împărţită, la rândul ei, în două sub-categorii: tratarea apelor uzate menajere şi a celor industriale. Aşa cum este prezentat în Figura 122, principalii parametrii ai tratării apelor uzate menajere au fost constanţi în perioada 2010 - 2019. Figura 122. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea tratării şi evacuării apelor uzate menajere (a se vedea imaginea asociată) Sursa Model LEAP_RO Subcategoriile Neconectat la sisteme de canalizare; Conectat la sisteme de canalizare neconectate la staţii de tratare a apelor uzate şi fără epurare şi Staţie de epurare aerobă centralizată sunt moderate prin intermediul mai multor parametri, prezentaţi în Figura 123. Singurul care a variat în perioada 2010 - 2019 este factorul de corecţie al metanului. Figura 123. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea subcategoriilor Neconectat la sisteme de canalizare; Conectat la sisteme de canalizare neconectate la staţii de tratare a apelor uzate şi fără epurare şi Staţie de epurare aerobă centralizată (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO În ce priveşte tratarea apelor tratarea apelor uzate industriale, sunt în considerare deşeurile industriale din industria berii, din cea a hârtiei şi din domeniul rafinării produselor petrolifere. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea acestor subcategorii sunt prezentaţi în Figura 124. Figura 124. Principalii parametri folosiţi pentru modelarea tratării apelor reziduale industriale din subcategoriile industria berii, din cea a hârtiei şi din domeniul rafinării produselor petrolifere (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Model LEAP_RO 9.3. Listă de abrevieri ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei BEI - Banca Europeană de Investiţii BR4 - Al 4-lea Raport bienal al României la nivelul UNFCCC BR5 - Al 5-lea Raport bienal al României la nivelul UNFCCC CCGT - Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (Combined Cycle Gas Turbine) CCUS - Capturarea, Folosirea şi Stocarea Carbonului CE - Comisia Europeană CEO - Complexul Energetic Oltenia CHP - Centrală în cogenerare (Combined Heat and Power) CISC - Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice CNSP - Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză CRF - Tabelul cu Formatul Comun de raportare CTE - Centrală Termoelectrică DDD - Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă DG ENER - Directoratul General pentru Energie al CE DF REFORM - Directoratul General pentru Sprijinirea Reformelor Structurale DOC - Carbon Organic Dizolvat EE - Eficientă Energetică EEA - Agenţia Europeană de Mediu ENTSO-E - Reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică EU ETS - Schema UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii GES - Gaze cu Efect de Seră GPL - Gaz Petrolier Lichefiat GNC - Gaz Natural Comprimat HG - Hotărâre de Guvern HGV - Autovehicule de transport marfă de tip Heavy Goods Vehicle INEGES - Inventar Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră INS - Institutul Naţional de Statistică IPCC - Comitetul Interguvernamental privind Schimbările Climatice IPPU - Procese Industriale şi Utilizarea Produselor LCV - Autovehicule de transport marfă de tip Light Commercial Vehicle LEAP - Platforma de Analiză a Emisiilor Reduse (Low Emission Analysis Platform) LEAP_RO - Modelul de previziuni energetice şi climatice dezvoltat pentru elaborarea STL a României LULUCF - Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinaţiei Terenurilor şi Silvicultura MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţie ME - Ministerul Energiei MEc - Ministerul Economiei MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor MMSS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale MTI - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii NIR - Raportul Naţional de Inventariere ODD - Obiectiv pentru Dezvoltare Durabilă OECD - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite OUG - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PM - Prim-Ministru PNASC - Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 PNIESC - Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă PS PAC - Planul Strategic elaborat în cadrul Politicii Agricole Comune 20232027 RSU - Deşeuri Urbane Solide SM - Stat Membru al UE SNASC - Strategia Naţională de Adaptare la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 SNDDR 2030 - Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 SNRTL - Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050 SRE - Surse Regenerabile de Energie SRE-E - Surse Regenerabile de Energie în sectorul Energiei Electrice SRE-Î&R - Surse Regenerabile de Energie în sectorul Încălzire & Răcire SRE-T - Surse Regenerabile de Energie în sectorul Transport STL - Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră - România Neutră în 2050 UNFCCC - Convenţia-Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice UE - Uniunea Europeană 9.4. Lista documentelor şi a surselor de informaţii consultate (Selecţie) Pentru calibrarea modelului LEAP_RO şi pentru elaborarea ipotezelor şi a ţintelor STL, următoarea listă de documente şi surse de informaţii a fost consultată (selecţie): Balanţele energetice 2010-2021 (EUROSTAT, TEMPO) Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021 - 2030 (PNIESC) Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050 Al 4-lea şi al 5-lea Raport bienal al României la nivelul UNFCCC (BR4 şi BR5) A 8-a Comunicare Naţională a României la nivelul UNFCCC Raportul Naţional de Inventariere (NIR), 2022 Tabelele cu Formatul Comun de raportare (CRF), 2010-2020 România - Progresul în tranziţia spre zero emisii, OECD, 2021 Modelul JRC - EU_TIMES_2019_11 (eficienţa tehnologiilor) Oportunităţi privind Tehnologiile Energetice pe bază de Hidrogen având în vedere Planurile Naţionale pentru Energie şi Climă, Trinomics, 2020 Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, adoptat de Consiliul European pe 28.10.2021 Strategia Naţională privind Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030) Datele macroeconomice ale Comisiei Naţională de Strategie şi Prognoză Strategia Naţională de Adaptare la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 şi Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 şi intrat în vigoare în noiembrie 2016 Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030) Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea SNDDR 2030 (PNA al SNDDR 2030) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor "Următorii Paşi Către Un Viitor European Durabil - Acţiunea Europeană Pentru Durabilitate", COM(2016) 739 final, 22.11.2016 Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbţiilor rezultate din activităţi legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030 şi de modificare a Regulamentului (UE) 525/2013 şi a Deciziei 529/2013/UE, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul (UE) 2018/1999 cu modificările şi completările ulterioare, Directiva a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE cu modificările şi completările ulterioare. Regulamentul (UE) 2018/842 cu modificările şi completările ulterioare Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea de informaţii nefinanciare şi de informaţii privind diversitatea de către anumite întreprinderi şi grupuri mari Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice şi pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu, cu modificările şi completările ulterioare Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic - COM(2020) 301 final, 08.07.2020 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete - C0M(2023) 62 final, 01.02.2023 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei pieţe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei - C0M(2021) 350 final, 05.05.2021 Directiva 2012/27/UE, cu modificările şi completările ulterioare Directiva 2018/2001/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile Pachetul de propuneri legislative Fit for 55 din Pactul Ecologic European (European Green Deal) Grupul de lucru pe tema "Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată", Raportul "Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România", Administraţia prezidenţială, Departamentul Climă şi Sustenabilitate, Bucureşti, România, 2023. Producţie energie Rapoartele ANRE, 2015-2021 INS (TEMPO): a) Producţia de energie electrică per tip de capacitate de producţie b) Structura producţiei de energie electrică şi termică după felul combustibilului consumat c) Capacitatea instalată a centralelor electrice Rapoarte lunare de consum Transelectrica, 2019 Producţia reală per capacitate instalată ENTSOE-E OUG nr. 108/2022, cu modificările şi completările ulterioare OUG nr. 175/2022 din 14 decembrie 2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie, precum şi a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare Planul de Restructurare al Complexului Energetic Oltenia 2021-2025 cu perspectiva 2030 OUG nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A. Transport Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi Programul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 Strategia de reducere a emisiilor în sectorul transporturilor din România - Un raport realizat în cadrul Proiectului EUKI, 2018 Importanţa căilor navigabile interioare pentru economia europeană. Studiu de caz: Transportul pe căile navigabile interioare din România, Articol ştiinţific de V.R. Ionescu, publicat în Journal of Danubian Studies and Research, Vol. 6, Pag. 180, 2016 Raport de transport şi mediu 2020: Tren sau avion?, EEA Vehicule înmatriculate în circulaţie, TEMPO Deplasările autovehiculelor pe teritoriul naţional şi străin (înregistrate în ţara raportoare), EUROSTAT Transportul persoane în transportul intern şi internaţional, în funcţie de tipul de transport, TEMPO Transportul de mărfuri în funcţie de tipul de autovehicul, TEMPO Înmatriculări noi de vehicule rutiere pentru transport pasageri pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, TEMPO Înmatriculări noi de vehicul rutiere pentru transport mărfuri pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, TEMPO Clădiri Model integral 01_JRC-EU-TIMES, Nijs, Wouter, Ruiz, Pablo, 2019, Comisia Europeană, http://data.europa.eu/89h/8141a398-41a8-42fa-81a4-5b825a51761b Renovarea României - O strategie pentru renovarea durabila a fondului de clădiri din România, Institutul European pentru Performanţa Clădirilor, 2014 Strategia naţională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050 (SNRTL) Potenţialul pentru investiţii în eficienţa energetică prin intermediul instrumentelor financiare în UE - Analiză aprofundată a României, CE & BEI, 2020 Raport privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pe anul 2019, ANRE INS: Populaţia rezidentă, clasificare în funcţie de grupe de vârstă, sex, domiciliu, macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe - TEMPO Structura gospodăriilor în funcţie tip, amplasarea de rural / urban, tipul de proprietate - TEMPO Elaborarea statisticilor detaliate privind consumul de energie în gospodării - Proiectul SECH, Raportul Final, Anexa 4 EUROSTAT Numărul mediu de persoane per gospodărie, în funcţie componenţa gospodăriei, numărul de copii şi de persoane angajate Consumul final de energie per gospodărie după utilizare finală (Consum final dezagregat de energie în gospodării - cantităţi) Consum final de energie - alte sectoare - gospodărie - consum de energie i. Consum final de energie - alte sectoare - gospodărie - consum de energie - încălzirea spaţiului ii. Consum final de energie - alte sectoare - gospodărie - consum de energie - răcirea spaţiului iii. Consum final de energie - alte sectoare - gospodărie - consum de energie - încălzirea apei iv. Consum final de energie - alte sectoare - gospodărie - consum de energie - gătit Tendinţele privind eficienţa energetică în clădirile din UE, Odyssee-Mure, 2021 Agricultură & LULUCF Anchetă structurală în agricultură, INS, 2016 Recensământul general agricol runda 2020 (date provizorii) Planul Naţional de Contabilizare a Pădurilor pentru România pentru Prima Perioadă de Angajament (2021-2025) Planul Strategic elaborat în cadrul Politicii Agricole Comune 2023-2027 (PS PAC) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) Strategia Naţională pentru Păduri 2030 Deşeuri https://www.eea.europa.eu/themes/waste/waste-prevention/countries/românia-waste-prevention-country-profile-2021/view https://zerowasteeurope.eu/wp-content/uploads/2020/07/zero_waste_europe_policy-briefing_achieving-the-eu%E2%80%99s-waste-targets.pdf https://www.esauk.org/application/files/9616/4268/9204/Appendix_2_ESA_EF_Review_Final.pdf Strategia Naţională privind Economia Circulară, 2022 ---- 
