Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA din 28 iulie 2005 pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, 2005-2010 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

STRATEGIA din 28 iulie 2005 pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, 2005-2010

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 17 august 2005
Comenteaza legea
STRATEGIA din 28 iulie 2005
pe termen scurt şi mediu pentru formare profesionalã continua, 2005-2010
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 17 august 2005

INTRODUCERE

Acest document stabileşte Strategia pe termen scurt şi mediu pentru FPC în România având în vedere îndeplinirea obiectivului strategic Lisabona: Uniunea Europeanã sa devinã pana în 2010 "cea mai competitivã şi dinamica economie bazatã pe cunoaştere din lume, capabilã de o creştere economicã durabila, cu locuri de munca mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socialã." În acest context, invatarea pe tot parcursul vieţii ar trebui abordata ca o necesitate obiectivã impusa de tranzitia cãtre o economie şi o societate bazate pe cunoaştere.
Strategia urmãreşte dezvoltarea unui sistem de formare profesionalã continua, transparent şi flexibil, care sa asigure creşterea ocupabilitatii, adaptabilitatii şi mobilitatii forţei de munca şi care sa rãspundã nevoilor companiilor de forta de munca calificatã.
Este important sa investim în formarea profesionalã continua. Transformãrile economice din ultimul timp şi noile oportunitati apãrute solicita din partea fiecãrei persoane un efort de adaptare şi, în special, de construire a propriilor calificãri pe baza "blocurilor" de cunoştinţe dobândite în momente de timp şi situaţii diferite. Educaţia şi formarea profesionalã, indiferent dacã se desfãşoarã în cadrul unui sistem formal, la locul de munca sau în mod informal, reprezintã pentru fiecare cheia evoluţiei în cariera şi a dezvoltãrii personale.
Strategia a fost elaborata având în vedere tinta de la Lisabona - nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vieţii sa fie, pana în 2010, de cel puţin 12,5% pentru populaţia adulta (grupa de varsta 25-64 ani)- în concordanta cu Programul de guvernare 2005-2008, care prevede ca obiectiv major al politicii educaţionale şi de formare profesionalã investiţia în capitalul uman ca fiind investiţia cea mai profitabila pe termen lung.
Problema formãrii profesionale continue este importanta pentru susţinerea transformarii forţei de munca, fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi cerinţe, facilitand astfel mobilitatea între diferite sectoare de activitate.
Acumularea de cunoştinţe şi abilitaţi permite îmbunãtãţirea poziţiei pe piata muncii, ducand în acelaşi timp şi la creşterea productivitatii. Schimbãrile rapide în toate domeniile determina un spectu al nevoilor de noi competente mult mai dinamic. Investiţia în formare aduce beneficii atât persoanei cat şi întregii societãţi.
Orientarea cãtre o societate bazatã pe cunoaştere presupune investiţii în dezvoltarea resurselor umane cu scopul de a incuraja angajaţii sa dobândeascã noi competente şi sa accepte mobilitatea ocupationala. În acelaşi timp, este important sa se promoveze calitatea ofertei de formare şi sa se asigure relevanta acesteia în raport cu abilitatile, cunoştinţele şi nevoile persoanei Altfel, exista riscul demotivarii participanţilor la formare precum şi al irosirii banilor şi timpului investit.
Se doreşte o schimbare a mentalitatii în ceea ce priveşte formarea profesionalã, în sensul creşterii gradului de constientizare cu privire la importanta învãţãrii continue, a gradului de motivare pentru lãrgirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competentelor persoanelor.
În acest document subliniem direcţiile de acţiune pentru realizarea scopurilor propuse, unele adresandu-se stimulãrii ofertei de formare iar altele cererii de formare.
În acest moment, în domeniul formãrii profesionale continue sunt implicate o diversitate de instituţii şi parteneri sociali, pentru viitor impunandu-se dezvoltarea şi diversificarea parteneriatelor între organizaţiile patronale şi cele sindicale, asociaţiile profesionale, organizaţiile non-profit şi ale societãţii civile la toate nivelurile: local, regional, naţional şi european.

CAP. 1
CONTEXTUL EUROPEAN ŞI NAŢIONAL

1.1. Contextul european
Sistemele de educaţie şi formare profesionalã sunt în mijlocul schimbãrilor şi tranzitiei cãtre economia şi societatea bazatã pe cunoaştere şi de aceea se impune adaptarea lor continua. Memorandumul Comisiei Europene, privind invatarea pe tot parcursul vieţii, adoptat în octombrie 2000, invita statele sa identifice strategii coerente şi mãsuri practice pentru dezvoltarea învãţãrii continue, mesajele cheie ale acestuia fiind:
- Noi competente de baza pentru toţi
- Realizarea unor investiţii superioare în resurse umane
- Încurajarea inovatiei în predare şi invatare
- Valorizarea învãţãrii
- Regandirea orientarii şi consilierii
- Apropierea învãţãrii de domiciliu
Dezvoltarea sistemelor de educaţie şi de formare profesionalã iniţialã şi continua, subsecvente obiectivelor din Uniunea Europeanã, are în vedere în mod specific prioritãţile stabilite prin Declaraţia ministrilor europeni ai educaţiei şi formãrii profesionale şi a Comisiei Europene, convenitã în 29 şi 30 noiembrie 2002, cu privire la consolidarea cooperãrii europene în formare profesionalã - "Declaraţia de la Copenhaga" şi anume: dimensiunea europeanã, transparenta, informare şi consiliere, recunoaşterea competentelor şi calificarilor, asigurarea calitãţii în formare.
România a adoptat Strategia Europeanã pentru Ocupare, revizuitã, instrumentul esenţial de coordonare a prioritatilor din domeniul politicilor de ocupare la nivelul Uniunii Europene, politica în domeniul ocupãrii forţei de munca fiind în concordanta cu obiectivele şi liniile directoare ale acestei strategii. Obiectivele globale stabilite la nivel european sunt: atingerea unei rate generale de ocupare de 70% şi a ratei de ocupare în rândul femeilor de 60%, pana în anul 2010. Alte detalii sunt prevãzute în anexa nr. 1.
1.2. Contextul naţional
De la mijlocul anului 2000, în România, tendintele macroeconomice s-au imbunatatit datoritã încercãrilor de reforma structuralã, deschiderii economiei şi competitiei de pe piata şi adoptãrii unor politici mai echilibrate şi mai adecvate. În anii urmãtori, evoluţia ocupãrii va fi influentata, pe de o parte, de fluxul de investiţii strãine, care va genera noi locuri de munca, iar pe de alta parte, de continuarea procesului de restructurare şi privatizare care va induce presiuni asupra ocupãrii. Somajul structural rãmâne cauza principala a unei tensiuni pe piata locurilor de munca.
Piata muncii din România a suferit transformãri semnificative în contextul procesului de tranzitie economicã, manifestate în special prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, prin menţinerea la valori relativ constante a ratei somajului şi prin creşterea somajului de lungã durata, fiind afectatã în mod deosebit de capacitatea limitatã de creare a unor noi locuri de munca. Procesul lent, dar continuu, de imbatranire demograficã, a determinat o creştere a "presiunii" populaţiei varstnice asupra populaţiei adulte-potenţial active şi implicit asupra unor importante sisteme din societate (sãnãtate, asistenta socialã, bugetul asigurãrilor sociale).
Structura actuala a populaţiei ocupate dupã nivelul de instruire reflecta un deficit de persoane cu studii superioare, în aceste condiţii, chiar şi putinele sectoare cu valoare adãugatã ridicatã din economia româneascã confruntandu-se cu probleme în satisfacerea cererii de forta de munca calificatã. Aceasta justifica necesitatea mutãrii accentului cãtre investiţia în învãţãmântul profesional şi, mai ales, în formarea profesionalã continua.
Stabilirea obiectivelor României în Strategia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca 2004 - 2010, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1386/2004 , s-a fãcut pe baza celor trei mari obiective strategice interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare revizuite: ocupare deplina, calitatea şi productivitatea muncii, coeziune şi incluziune socialã.
În contextul documentelor strategice naţionale şi în conformitate cu Strategia Europeanã de Ocupare, prioritãţile viitoare ale politicii de ocupare a forţei de munca sunt:
● Promovarea adaptabilitatii forţei de munca, a învãţãrii pe parcursul întregii vieţi şi a formãrii profesionale continue;
● Combaterea efectelor somajului structural, rezultanta a procesului de restructurare al economiei;
● Promovarea coeziunii şi incluziunii sociale.
România a elaborat şi implementeaza Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Munca 2004 - 2005, care prevede mãsuri şi acţiuni corespunzãtoare precum şi responsabilitãţile instituţionale aferente acestora.
Guvernul României şi Comisia Europeanã au semnat la data de 28 octombrie 2002, Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a forţei de munca (JAP), ce prezintã un set agreat de obiective privind ocuparea forţei de munca şi piata muncii, necesar pentru promovarea transformarii pieţei muncii în România astfel încât aceasta sa fie capabilã de a implementa Strategia Europeanã de Ocupare şi de a o pregati pentru aderarea la UE.
Alte detalii sunt prevãzute în anexa nr. 2.
1.3. Învãţãmântul tehnic şi profesional
Sistemul de formare profesionalã iniţialã din România este structurat pe doua filiere principale: tehnologicã şi profesionalã. Absolvirea liceului pe oricare din cele doua rute oferã atât sansa angajãrii pe baza competentelor certificate cat şi pe cea a continuãrii studiilor în învãţãmântul superior (cu condiţia trecerii examenului de bacalaureat) pentru obţinerea nivelurilor 4 şi 5 de calificare sau (necondiţionat de examenul de bacalaureat) în învãţãmântul postliceal pentru o calificare de nivel 3 mai specializatã.
Dificultãţile înregistrate în organizarea învãţãmântului profesional şi tehnic ţin atât de diferenţele economice între zonele rurale şi cele urbane, cat şi de lipsa dotãrilor cu echipamente didactice în şcolile din localitãţile mici şi mijlocii precum şi parteneriatele limitate între şcoala şi întreprindere.
În anul 2002 a fost reactualizata Strategia Dezvoltãrii învãţãmântului Preuniversitar pentru perioada 2001-2010, care defineste prioritãţile strategice pentru politicile MEdC, pentru a cãror implementare este prevãzut un set de programe şi de proiecte.
Pentru viitor se constata nevoia implementarii de mãsuri vizând creşterea calitãţii IPT, asigurarea accesului la formarea profesionalã pe parcursul întregii vieţi şi promovãrii transparenţei formãrii profesionale iniţiale, implicarii sistemului TVET pentru transpunerea în practica, începând din şcoala şi continuand cu adultii, a conceptului învãţãrii pe tot parcursul vieţii. Alte detalii sunt prevãzute în anexa nr. 3.

CAP. 2
CADRUL ACTUAL AL ORGANIZÃRII ŞI FUNCTIONARII FORMÃRII PROFESIONALE CONTINUE

În Foaia de parcurs pentru integrarea României în UE (noiembrie 2002) au fost fãcute recomandãri pentru dezvoltarea, pe termen mediu, a unui sistem structurat de formare profesionalã, mai ales de formare profesionalã continua, pentru a sprijini îmbunãtãţirea calitãţii forţei de munca şi adaptarea ei la noile cerinţe ale pieţei muncii în schimbare, pentru a sprijini dezvoltarea economicã şi modernizarea societãţii. Cu toate acestea, pana acum nu putem vorbi despre un cadru legal coerent care sa reglementeze sistemul de calificãri, aplicat atât în formarea profesionalã iniţialã, cat şi în cea continua.
Raportul periodic asupra progreselor înregistrate de România în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã - 2004 face o evaluare pozitiva a reformei sistemului de formare profesionalã care reflecta schimbãrile importante referitoare la integrarea formãrii profesionale iniţiale cu cea continua şi la implicarea partenerilor sociali. Cu toate acestea, Raportul subliniaza ca accesul la educaţie şi formare profesionalã continua rãmâne o problema importanta de rezolvat în viitor pentru integrarea României în Uniunea Europeanã.
2.1. Situaţia actuala
2.1.1. Cadrul legal
În ultimii ani, în România s-a acţionat pentru elaborarea cadrului normativ de reglementare privind formarea profesionalã continua*1).
-----------
*1) <>Ordonanta Guvernului nr. 102/1998 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie permanenta prin instituţiile educaţionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 28 august 1998, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 133/2000
<>Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulţilor, republicatã în Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, nr. 711 din 30 septembrie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi actele normative de aplicare a acesteia

Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca şi Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor au definitivat cadrul legislativ pentru formarea profesionalã a adulţilor, fiind adoptate acte normative prin care au fost aprobate:
● Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã a adulţilor;
● Metodologia certificãrii formãrii profesionale a adulţilor;
● Nomenclatorul calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare;
● Procedura de evaluare şi certificare a competentelor profesionale obţinute pe alte cai decât cele formale, care reglementeazã evaluarea şi certificarea competentelor dobândite pe cale non formala şi informala.
Elaborarea acestor acte normative s-a bazat pe experienta acumulatã din implementarea unor proiecte cu asistenta tehnica internationala, cum ar fi: proiectele Phare de reforma a învãţãmântului profesional şi tehnic, proiectele Bãncii Mondiale pentru elaborarea standardelor ocupationale, informare şi consiliere privind cariera, înfiinţarea centrelor regionale de formare profesionalã, consolidarea CNFPA, proiecte bilaterale pentru asigurarea calitãţii în formarea profesionalã continua etc.
Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei implementeaza în momentul de fata Proiectul Phare RO 02/IB/SO/03 "Sustinere pentru Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei pentru formarea profesionalã continua" în vederea elaborãrii politicii naţionale pentru formarea profesionalã continua, îmbunãtãţirii cadrului institutional şi legal necesar, care sa asigure o inalta calitate şi furnizare eficienta a formãrii profesionale continue, promovarea parteneriatului cu furnizorii de formare, sectorul privat şi partenerii sociali.
Pentru a facilita accesul la programele de formare profesionalã organizate de Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca şi pentru a creste participarea la formarea profesionalã, <>Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de munca, a fost modificatã şi completatã ulterior, largind categoriile de persoane care pot beneficia de sprijin financiar pentru formarea lor profesionalã.
<>Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, stipuleazã obligaţia angajatorului de a asigura accesul periodic al angajaţilor la formare profesionalã.
Angajatorii trebuie sa elaboreze anual planuri de formare profesionalã cu consultarea sindicatelor sau, dupã caz, cu reprezentanţii angajaţilor. Programul de formare profesionalã este parte integrantã a contractului colectiv de munca. Cu toate acestea, reglementãrile din Codul Muncii cu privire la FPC nu au devenit o practica curenta a angajatorilor.
Pentru a facilita accesul tinerilor la formare profesionalã continua s-a elaborat proiectul de lege privind ucenicia la locul de munca.
2.1.2. Responsabilitãţi instituţionale
Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei în colaborare cu ministerele şi instituţiile relevante elaboreazã politicile şi strategiile în domeniul formãrii profesionale continue. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei asigura ca învãţãmântul profesional iniţial şi formarea profesionalã iniţialã sa fie în concordanta cu nevoile pieţei muncii şi formarea profesionalã iniţialã sa fie articulata cu cea continua. Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca implementeaza şi finanţeazã din bugetul asigurãrilor pentru şomaj mãsurile active pentru stimularea ocupãrii forţei de munca, inclusiv cele de consiliere, orientare şi formare profesionalã.
Programele de formare profesionalã sunt organizate de agenţiile judeţene de ocupare a forţei de munca prin propriile centre de formare profesionalã, centrele regionale de formare profesionalã a adulţilor şi prin furnizorii de formare profesionalã, autorizaţi în condiţiile legii. Centrele de formare profesionalã ale agentiilor de ocupare şi centrele regionale de formare profesionalã pentru adulti sunt deschise în principal persoanelor aflate în cãutarea unui loc de munca, clar şi angajaţilor sau persoanelor fizice interesate.
Un rol important revine Consiliului Naţional pentru Formarea Profesionalã a Adulţilor (CNFPA), un organism tripartit format din reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor şi sindicatelor - cu rol consultativ în elaborarea politicilor şi a strategiilor pentru formarea profesionalã a adulţilor. Începând din 2003, CNFPA are şi un rol decizional în asigurarea calitãţii sistemului de formare profesionalã şi de evaluare de competente.
CNFPA a incorporat prin lege, în structura sa, un alt organism tripartit, şi anume Consiliul pentru Standarde Ocopationale şi Acreditare (COSA).
Ca urmare a Memorandumului aprobat în iunie 2004 prin decizie a Primului Ministru, a fost modificatã <>Legea nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, atribuindu-se acestei instituţii rolul de Autoritate Nationala pentru Calificãri cu scopul de a crea un sistem transparent de calificãri în formarea profesionalã. Este necesar sa avem o evoluţie coerenta a actualului sistem de formare profesionalã iniţialã şi continua din perspectiva învãţãrii pe tot parcursul vieţii, cu participarea deplina a partenerilor sociali, prin acordurile de parteneriat sectorial.
Furnizorii de formare profesionalã, de stat sau privati, au rolul de a organiza, implementa şi evalua programele de formare profesionalã care trebuie sa rãspundã nevoilor de competente ale companiilor şi ale persoanelor.
Partenerilor sociali, respectiv organizaţiilor patronale şi sindicate le revin o serie de sarcini şi responsabilitãţi, în formarea profesionalã continua. Rolul lor este la fel de important atât la nivel naţional, cat şi sectorial şi de unitate economicã. Implicarea din ce în ce mai puternica a partenerilor sociali a impulsionat modificarea şi adaptarea cadrului legislativ şi schimbarea prioritatilor în FPC.
2.1.3. Parteneriatul social în FPC
Provocarile de pe piata muncii cer o abordare mai cuprinzatoare a politicilor de ocupare şi formare profesionalã din perspectiva promovãrii dezvoltãrii resurselor umane şi participãrii la formarea profesionalã continua. Aceasta abordare a fost deja adoptatã în Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Munca.
Dezvoltarea FPC presupune şi o implicare mai activa precum şi un angajament din partea întreprinderilor şi a partenerilor sociali.
În România au fost înfiinţate mai multe structuri de dialog social. Aria lor de cuprindere a fost formarea profesionalã iniţialã sau continua. Unele dintre ele au un rol consultativ, în timp ce altele pot lua decizii. Dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificarilor subliniaza nevoia imperioasa de dezvoltare a dialogului social la nivel sectorial de activitate. În aceasta privinta, Consiliul Naţional pentru Formarea Profesionalã a Adulţilor (care a preluat rolul de Autoritate Nationala pentru Calificãri) a înfiinţat comitete sectoriale în construcţii, turism, TIC, industria textila, industria alimentara şi în industria constructoare de maşini.
Promovarea dialogului social în formarea profesionalã a adulţilor a marcat un moment important odatã cu înfiinţarea în 1999 a Consiliului Naţional pentru Formarea Profesionalã a Adulţilor.
Comisiile de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã la nivel judeţean şi al Municipiului Bucureşti înfiinţate prin hotãrârea CNFPA, sunt tot structuri tripartite. Aceste comisii pot lua decizii numai în prezenta reprezentanţilor organizaţiilor sindicale şi patronale.
Construirea parteneriatetor largi, cu includerea tuturor factorilor implicaţi, în special a partenerilor sociali, este consideratã o premisa esenţialã pentru dezvoltarea FPC.
Delegarea deciziilor cãtre partenerii sociali şi asumarea responsabilitãţilor de cãtre aceştia în FPC, sunt importante pentru a dezvolta un sistem funcţional de FPC. Înfiinţarea comitetelor sectoriale, dezvoltarea şi implementarea instrumentelor de lucru vor conduce la dobândirea de competente şi calificãri recunoscute la nivel naţional, orientate spre cerere şi spre asigurarea calitãţii, asigurând influenta puternica a partenerilor sociali în managementul FPC.
Ca Autoritate Nationala pentru Calificãri, CNFPA sprijinã înfiinţarea comitetelor sectoriale şi coordoneazã activitatea acestora.
Rolul principal al comitetelor sectoriale este sa defineascã şi sa valideze calificarile la nivel sectorial, inclusiv validarea calificarilor propuse de alte instituţii.
Comitetele sectoriale sunt structuri indispensabile pentru desfãşurarea unui set de activitãţi comune în formarea profesionalã iniţialã şi continua: identificarea nevoilor de competente, elaborarea standardelor ocupationale, realizarea Registrului Naţional al Calificarilor, elaborarea programelor cadru de formare profesionalã, furnizarea de metodologii comune pentru certificarea calificarilor şi a competentelor şi elaborarea principiilor şi mecanismelor comune de asigurare a calitãţii în formarea profesionalã.
Pot fi amintite câteva iniţiative ale partenerilor sociali care "constituie exemple de bune practici:
● Prin proiectul MATRA "Acorduri semnificative" sindicatele din construcţii de maşini afiliate la CNSLR-FRATIA şi BNS, împreunã cu patronatele din aceeaşi ramura înfiinţeazã centre de expertiza în formare profesionalã cu conducere bipartita, pentru început în sectoarele pilot naval şi aeronautic;
● Casa Socialã a Constructorilor (CASOC), organizaţie non-profit, funcţioneazã şi este finanţatã în sistem bipartit, sindicate şi patronate din ramura construcţii şi materiale de construcţii, oferind formare profesionalã salariaţilor din aceste sectoare, prin "Casa de Meserii";
● Fundaţia Şcoala Portuara din Constanta a fost înfiinţatã ca urmare a colaborãrii dintre Federaţia Nationala a Sindicatelor Portuare din România şi Sindicatul Docherilor din Danemarca. Iniţial, a beneficiat de sustinere din partea Guvernului Danez, iar, în prezent, reprezintã un exemplu de cooperare între organizaţiile sindicale şi patronale de ramura pentru formarea profesionalã a lucrãtorilor portuari;
● Proiectul ETF "Sprijin pentru implicarea activa a partenerilor sociali cu scopul intaririi comitetelor sectoriale" contribuie la pregãtirea profesionalã a membrilor comitetelor sectoriale din domeniul construcţiilor de maşini şi al industriei alimentare şi stimuleaza activitatea celor doua comitete în jurul problematicii calificarilor sectoriale.
2.1.4. Informare, consiliere şi orientare profesionalã
Activitãţile de informare, consiliere şi orientare profesionalã includ servicii furnizate pentru persoane de toate varstele în orice moment al vieţii acestora, cu scopul de a le asista în alegerea celor mai bune oportunitati de educaţie, formare sau ocupare, şi de a le sprijini în propria dezvoltare personalã şi profesionalã. În acelaşi timp, include servicii pentru persoanele care nu au intrat încã pe piata muncii, pentru cei care cauta un loc de munca sau pentru persoanele angajate care doresc sa se reorienteze cãtre o alta profesie/ocupaţie sau sa se specializeze într-un anumit domeniu.
În momentul de fata, Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca are propria sa reţea de centre de informare şi consiliere privind cariera (aprox. 100), create în toate agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de munca, dotate cu echipament, materiale şi produse specifice.
La sfârşitul anului 2002 a fost semnat un Protocol între MMSSF/ANOFM şi MEdC pentru implementarea, în reţelele de centre de consiliere, a unui nou program de consiliere: De la şcoala la munca şi cariera". În cadrul acestui program, ţinerii care absolvesc o forma de învãţãmânt preuniversstar pot beneficia de informaţii şi servicii de consiliere în cariera pe baza unui plan individual de consiliere.
În conformitate cu legea, Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca, prin reţeaua ei de centre specializate, oferã servicii de informare, consiliere şi orientare în cariera, gratuit, tuturor persoanelor aflate în cãutarea unui loc de munca înregistrate la Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca (someri indemnizati şi neindemnizati, absolvenţi ai unei forme de învãţãmânt, persoane cu dizabilitati, alte persoane care au un loc de munca dar, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia).
În agenţiile de ocupare, activitatea de consiliere este efectuatã în conformitate cu o procedura standard aplicatã la nivel naţional, care defineste: scopul activitãţii, tipul de servicii oferite, principiile aflate la baza exercitãrii activitãţii de consiliere profesionalã, rezultatele urmãrite, locaţia şi echipamentele necesare, personalul implicat în activitate şi modul de lucru.
Atunci când cererea de servicii de consiliere este prea mare, iar agenţiile de ocupare nu au capacitatea de a acoperi aceasta cerere cu personalul existent se pot încheia contracte cu furnizori privati de servicii de consiliere, acreditaţi conform legii (<>Hotãrârea Guvernului nr. 277/2002 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupãrii forţei de munca, cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
2.1.5. Cererea actuala de FPC
Procesul de restructurare economicã prin care trece România în momentul de fata genereazã efecte profunde nu numai în zona producţiei, ci şi în viata socialã. Unul dintre aceste efecte este situaţia socio-profesionalã a unui numãr însemnat de persoane care trebuie sa se reorienteze pentru a dobândi noi competente şi abilitaţi într-un anumit domeniu de activitate.
Studiile efectuate pana acum cu privire la utilizarea programelor de formare profesionalã pentru adulti şi preferintele exprimate de cei care sunt direct interesaţi indica tendinta marii majoritãţi de a aprecia pozitiv utilitatea acestor forme de instruire ca o sansa în plus pentru persoana de a-şi construi o cariera. Tendinta este mai semnificativã în rândul persoanelor ţinere pre-calificate, care se dovedesc mai mobile din punctul de vedere al reorientarii profesionale, dar se simte nevoia articularii sistemului de formare profesionalã continua cu sistemul educaţional şi de formare profesionalã iniţialã.
Exista numai o mica diferenţa între ramurile sau regiunile economice ale tarii în ceea ce priveşte investiţiile în resursele umane. Se observa ca în regiunile mai dezvoltate din punct de vedere economic, exista o tendinta a operatorilor economici de a aloca fonduri mai mari pentru formarea personalului lor. În regiunile mai puţin dezvoltate economic, formarea profesionalã se realizeazã mai ales sub forma de "instruire la locul de munca", cel mai ieftin mod de instruire la nivelul unitãţii.
Deşi Codul Muncii stipuleazã obligaţia angajatorilor de a elabora planuri anuale de formare profesionalã cu consultarea sindicatelor sau, dupã caz, cu reprezentanţii angajaţilor, acest lucru nu este o practica curenta. Exista putine unitãţi economice dispuse sa-şi formeze angajaţii sau sa-i recalifice în vederea sau ca urmare a proceselor de restructurare din întreprindere.
În momentul de fata, ramurile cu o valoare adãugatã scãzutã au cea mai mare contribuţie la creşterea economicã şi, atât timp cat aceasta situaţie va continua în România, cadrul general pentru formarea profesionalã nu va fi foarte favorabil.
Pentru un mare numãr de angajatori, în special din ramurile cu valoare adãugatã scãzutã, acolo unde exista o oferta mare de forta de munca şi salariile muncitorilor sunt mici, investiţia în formarea profesionalã continua nu este consideratã o necesitate.
Atât timp cat în economia romana vor prevala locurile de munca cu salarii mici care se concentreaza în ramurile cu valoare adãugatã scãzutã, unde învãţãmântul şi instruirea aduc putine beneficii, este posibil ca aceasta situaţie şi perceptie sa continue.
Dezvoltarea ramurilor cu valoare adãugatã mare va favoriza schimbarea mentalitatii şi atitudinii angajatorilor fata de investiţia în educaţie şi formare profesionalã.
Venitul individual mic şi costurile relativ ridicate ale programelor de formare profesionalã sunt principalele obstacole în calea accesului la formare, în timp ce oferta de formare are tendinta sa se concentreze pe programele cu durata mai lungã pentru calificãri complete. Atât unitãţile economice cat şi persoanele fizice manifesta o cerere mai mare pentru cursurile modulare de scurta durata, orientate cãtre dobândirea anumitor competente.
Angajatorii prefera sa angajeze personal care este deja pregãtit. Asadar, persoanele care au investit în propria formare sunt într-o situaţie mai buna decât ţinerii absolvenţi de şcoala, muncitorii fãrã experienta şi persoanele care se întorc pe piata muncii dupã o perioada de şomaj.
Formarea profesionalã este vãzutã ca un cost, care trebuie minimizat, şi nu ca o investiţie. Investiţiile angajatorilor în dezvoltarea resurselor umane sunt mici şi cheltuielile generate de formarea profesionalã sunt acoperite în special de persoanele fizice.
2.1.6. Oferta actuala de FPC
Formarea profesionalã a adulţilor trebuie sa ofere acestora posibilitatea unei adaptari rapide la cerinţele în continua schimbare ale pieţei muncii. În acest context, diversificarea şi creşterea calitãţii ofertei de formare profesionalã trebuie sa fie o preocupare permanenta.
Ca urmare a creãrii cadrului legal şi institutional pentru formarea profesionalã continua, în ianuarie 2004 a început procesul de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã pentru adulti.
Pana la data de 01.05.2005, au fost autorizaţi 856 furnizori de formare profesionalã pentru 2307 programe de formare profesionalã, din care 1887 de calificare, 177 de iniţiere, 177 de perfecţionare şi 75 programe de specializare.
Reducerea taxei de autorizare de la trei salarii medii nete pe economie la doua salarii minime brute, în octombrie 2004 a avut drept rezultat creşterea numãrului de furnizori de formare autorizaţi.
În România, formarea profesionalã are la baza standardele ocupationale, legislaţia prevãzând obligativitatea dezvoltãrii programelor de formare profesionalã supuse autorizãrii pe baza acestora. Numãrul insuficient de standarde ocupationale şi faptul ca sarcina complexa de elaborare a acestora revine în prezent furnizorilor de formare sau altor organizaţii interesate reprezintã un impediment în calea autorizãrii furnizorilor de formare pentru cat mai multe ocupaţii, limitand, în unele domenii, oferta de formare profesionalã.
Furnizorii de formare profesionalã sunt, în general, instituţii mici, nespecializate, care îşi adapteaza rapid oferta de formare la nevoile imediate ale pieţei. În general, ei oferã programe pentru calificãri de nivelul 2, programe de iniţiere pentru utilizarea calculatorului sau pentru dobândirea de competente de limbi strãine. Exista o oferta redusã de programe pentru calificarile care necesita investiţii importante din partea furnizorilor de formare.
Oferta de programe de formare autorizate nu reflecta decât parţial nevoile de formare de la nivelul locurilor de munca. Cea mai eficienta forma de corelare a conţinutului formãrii cu nevoile pieţei muncii se realizeazã atunci când formarea are loc la cererea agenţilor economici, iar practica se desfãşoarã în condiţii reale de munca sau când furnizorii de formare coopereazã strâns cu agenţii economici din anumite sectoare de activitate. Formarea la locul de munca este cea mai frecventa modalitate de formare, fiind, pe de-o parte, necostisitoare, iar, pe de alta parte, inevitabila, cerutã de dezvoltarea activitãţii în sine.
Oferta de formare profesionalã tinde sa se concentreze pe programe pentru calificãri complete sau pe programe pentru dezvoltarea competentelor generale. De asemenea, oferta de formare profesionalã este încã foarte fragmentata, deoarece se adreseazã mai degraba persoanelor şi nu companiilor, orientandu-se pe cereri punctuale ale pieţei muncii
Sistemul este axat în special pe furnizarea de certificate şi mai puţin pe dezvoltarea de competente necesare pentru ocuparea forţei de munca. Durata mare a programelor de FPC, le face inadecvate pentru persoanele încadrate în munca.
Un alt factor important ce acţioneazã ca o frana în actualul sistem de FPC, este faptul ca legislaţia actuala nu permite certificarea calificarilor parţiale, deşi cererea de formare pe piata muncii este adesea orientata cãtre calificãri inguste.
2.1.7. Finanţarea FPC
Finanţarea formãrii profesionale continue se face din urmãtoarele surse:
● Fonduri proprii ale angajatorilor;
● Fonduri publice;
● Sponsorizãri, donaţii, surse externe atrase - condiţiile şi formele în care se acorda sprijin financiar din surse externe se face conform legislaţiei specifice în vigoare sau prevederilor acordurilor internaţionale de cooperare la care România este parte;
● taxe de la persoanele participante la programele de formare profesionalã.
2.1.7.1. Finanţarea din fondurile publice
Actualul cadru legislativ prevede mãsuri fiscale care sa sprijine formarea profesionalã în companii.
● Prin <>Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare:
- activitatea de formare profesionalã a adulţilor reglementatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, desfasurata de orice entitate, indiferent de forma de proprietate a acesteia este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã;
- în cazul veniturilor realizate din activitãţi independente, sunt admise drept cheltuieli deductibile şi cheltuielile cu pregãtirea profesionalã pentru contribuabili şi salariaţii lor şi cele ocazionate de participarea la congrese sau intalniri cu caracter profesional, precum şi contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat;
- în cazul veniturilor obţinute din salarii, nu sunt impozabile cheltuielile efectuate de angajator pentru pregãtirea profesionalã şi perfecţionarea angajatului legatã de activitatea desfasurata la angajator.
De asemenea, contribuabilii - persoane fizice pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând pana la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pentru sponsorizarea entitatilor non-prafit care se înfiinţeazã şi funcţioneazã potrivit legii. În mãsura în care aceste entitãţi au ca obiectiv stimularea formãrii profesionale, pot utiliza sumele respective pentru finanţarea acestui obiectiv.
● Din bugetul asigurãrilor pentru şomaj se finanţeazã formarea profesionalã atât pentru persoanele aflate în cãutarea unui loc de munca cat şi pentru alte categorii prevãzute în lege. Grupele de beneficiari care beneficiazã gratuit de formare profesionalã sunt: somerii indemnizati şi neindemnizati, persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupã absolvirea unei instituţii de învãţãmânt sau dupã satisfacerea stagiului militar, persoanele care au obţinut statutul de refugiat sau alta forma de protecţie internationala, conform legii, persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupã repartiere sau dupã eliberarea din detenţie, persoane aflate în detenţie; persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetãrii concediului pentru creşterea copilului; persoane care au reluat activitatea dupã satisfacerea stagiului militar; persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperãrii capacitãţii de munca dupã pensionarea pentru invaliditate; persoane care îşi desfãşoarã activitatea în mediul rural şi nu realizeazã venituri lunare sau realizeazã venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de munca.
● Pe lângã aceste categorii de persoane, din bugetul asigurãrilor pentru şomaj mai sunt finanţate şi 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionalã pentru un numãr de cel mult 20% din personalul angajat al agenţilor economici, Aceste programe de formare profesionalã sunt organizate în scopul prevenirii somajului, iar agenţii economici care beneficiazã de aceasta facilitate sunt selecţionaţi în condiţiile legii
● Programe de finanţare nerambursabila (grant-uri) (ex: Guvernul României prin Agenţia pentru întreprinderile Mici, Mijlocii şi Cooperatie acorda finantari de la bugetul de stat pentru subprograme de sprijinire a IMM-urilor, în cadrul cãrora sunt finanţate acţiuni/mãsuri pentru diminuarea decalajului de instruire a personalului de decizie şi de execuţie din întreprinderile mici şi mijlocii româneşti fata de cele din Uniunea Europeanã, servicii de instruire a personalului - participarea personalului întreprinderilor mici şi mijlocii cu funcţii de decizie şi/sau de execuţie la cursuri de pregãtire pe tematici prioritare).
2.1.7.2. Finanţarea formãrii profesionale continue de cãtre angajatori
Formarea profesionalã continua în întreprinderi nu este suficient dezvoltata, cu excepţia companiilor mari, în special a celor multinationale.
Deşi contractele colective la nivel de ramura conţin prevederi privind formarea profesionalã, pregãtirea angajaţilor nu este consideratã o prioritate pentru întreprinderi. Aceasta poate fi cauzatã de cativa factori: situaţia financiarã generalã dificila a întreprinderilor şi lipsa fondurilor care sa fie alocate formãrii profesionale; absenta mecanismelor de stimulare pentru angajatori, lipsa abilitãţilor acestora pentru a identifica nevoile de formare. În majoritatea cazurilor, asa cum demonstreaza şi rezultatele cercetãrii statistice selective CVST2, angajatorii nu considera formarea drept investiţie pentru viitor şi factor al competitivitatii. Formarea profesionalã organizatã în întreprindere este finanţatã în principal din fonduri proprii. Bugetul asigurãrilor pentru şomaj sprijinã formarea profesionalã în întreprindere şi prevenirea somajului, în condiţiile menţionate la punctul 2.1.7.1.
O alta sursa importanta pentru finanţarea formãrii profesionale în întreprindere o constituie programele cu finanţare externa pentru care sunt eligibile costurile de instruire a forţei de munca.
Ancheta privind formarea profesionalã continua în întreprindere realizatã în anul 2000 (CVTS2) a relevat o serie de aspecte privind implicarea angajatorilor în dezvoltarea personalului din propriile companii. Astfel, în 1999, companiile româneşti au investit doar 0,5% din cheltuielile de personal pentru cursuri de formare profesionalã continua, un procent redus dacã ne comparam cu ţãrile membre UE (de la 1,2% în Portugalia pana la 30% în Danemarca) sau cu noile state integrate în UE (ex: 1,2% în Ungaria, 1,9% în Cehia). Putine companii prevedeau în planurile lor de dezvoltare un buget special pentru FPC, în majoritatea cazurilor acestea fiind companii mari. Fondurile alocate de companii pentru FPC au reprezentat 0,9% din costurile indirecte de personal şi 0,3% din costul total al forţei de munca. Acestea sunt datele statistice cele mai recente disponibile la nivel european care oferã date comparative între state.
Studiul explorativ asupra cererii de formare profesionalã continua, realizat în mai 2004, în 2 regiuni din România: Nord-Vest şi Sud-Vest, în 2 domenii ocupationale: construcţii şi turism, de cãtre Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, în cadrul proiectului Phare de twinning RO 02/IB/SO/03 "Sustinere pentru MMSSF pentru FPC", a reliefat aspecte importante privind finanţarea formãrii profesionale de cãtre angajatori:
● Investiţia în formare ca instrument pentru îmbunãtãţirea competitivitatii companiei este scãzutã în cele mai multe companii din România;
● Angajatorii nu sunt dispusi sa investeasca în formare şi nu fac aproape nici un fel de investiţii în formare, în pofida faptului ca atât angajatorii, cat şi angajaţii spun ca "teoretic" formarea este importanta - dar numai 1/4 din companii au organizat programe de informare în ultimii 3 ani. Companiile considera formarea, chiar cea de specialitate, ca o cheltuiala şi nu ca o investiţie în resursele umane;
● Formarea este vãzutã ca o responsabilitate individualã, şi nu ca o prioritate a companiei,
2.1.7.3. Formare profesionalã finanţatã individual
Nu exista date oficiale cu privire la persoanele care şi-au finanţat în mod individual participarea la formarea profesionalã. Oamenii sunt interesaţi în formarea profesionalã continua deoarece aceasta oferã oportunitati mai bune pe piata muncii, contribuind la pãstrarea locului de munca, dezvoltarea carierei, chiar şi la gãsirea unui loc de munca în strãinãtate.
Totuşi, participarea la FPC este redusã deoarece posibilitãţile financiare la nivel individual sunt limitate şi nu exista nici un fel de stimulente financiare individuale sau deduceri suplimentare la calculul impozitului pe venitul global pentru persoanele care îşi plãtesc participarea la formarea profesionalã, în general, bãncile nu acorda împrumuturi în condiţii avantajoase pentru participarea persoanelor individuale la formarea profesionalã, cu excepţia unor situaţii speciale.
2.1.8. Cadrul de sprijin european
Uniunea Europeanã este cea mai importanta sursa de finanţare în domeniul dezvoltãrii resurselor umane, inclusiv în formarea profesionalã continua. În ultimii ani au fost lansate şi finanţate numeroase programe Phare: RICOP, componenta pentru Resurse Umane a Programelor Phare 2000 şi 2002 pentru Coeziune Economicã şi Socialã. România a participat la programul comunitar Leonardo da Vinci, care urmãreşte îmbunãtãţirea calitãţii, caracterul inovator şi dimensiunea europeanã a practicilor şi sistemelor de formare profesionalã continua. Alte detalii privind programele specifice sunt prezentate în anexa nr. 4.
2.1.9. Asigurarea calitãţii în sistemul FPC
În România a fost implementat un sistem de asigurare a calitãţii în FPC, modul de abordare fiind însã diferit pentru cele doua componente ale FPC:
A. Sistemul formal de FPC;
B. Sistemul nonformal şi informal de FPC.
O analiza a celor doua tipuri de abordari, comparativ cu Modelul European de Referinta privind asigurarea calitãţii în educaţie şi formare profesionalã (VET), arata în ce mãsura sistemul din România rãspunde modelului european şi care sunt aspectele ce se cer imbunatatite. Deşi au fost intreprinsi pasi importanti în asigurarea calitãţii, de ex.:
- elaborarea şi implementarea metodologiilor cu privire la autorizarea, monitorizarea şi controlul furnizorilor de formare şi a centrelor pentru evaluarea competentelor dobândite pe cale non-formala şi informala, pe baza unor criterii specifice;
- elaborarea standardelor ocupationale la nivel naţional pentru descrierea competentelor şi a modulelor de formare profesionalã;
- stabilirea comisiilor judeţene tripartite de autorizare, mai exista încã aspecte care trebuie sa fie imbunatatite la nivel naţional, de ex,:
- numãrul insuficient de standarde ocupationale şi faptul ca elaborarea lor se face de cãtre furnizorii de formare;
- lipsa unor documente unice de referinta (necorelare între COR Nomenclatorul Calificarilor, standarde ocupationale, standarde de pregãtire profesionalã);
- ponderea mica în cadrul criteriilor de autorizare a auto-evaluãrii şi a rezultatelor obţinute de cãtre furnizori.
- un sistem al calitãţii care sa se focalizeze cu preponderenta pe evaluarea mãsurii în care furnizarea de FPC satisface nevoile beneficiarilor: angajatori, angajaţi şi someri.
2.2. Evaluarea obstacolelor şi a dificultãţilor
În capitolele precedente am menţionat mai multe obstacole şi bariere aflate în prezent în calea sistemului de formare profesionalã continua, care au dus la o slabã participare şi la investiţii scãzute.
Pentru a se atinge obiectivele acestei strategii este nevoie de o creştere a cererii de FPC şi de furnizarea unei FPC de calitate mai inalta.
Insuficienta participare la FPC este determinata de o serie de obstacole:
- Lipsa de flexibilitate existenta în actualul sistem de FPC. O constrângere importanta este recunoaşterea calificarilor: fie calificare completa, fie nimic. În prezent nu exista nici un sistem de recunoaştere a calificarilor parţiale, astfel încât furnizarea de formare sa fie mai flexibila şi astfel mai accesibila pentru adulti. Constrângerea este legatã de durata mare a formãrii în vederea obţinerii unei calificãri complete, aspect ce este incompatibil cu a avea un loc de munca.
- Un alt aspect important, care trebuie evidenţiat, este lipsa de corelare între calificarea dobandita în sistemul formal şi cea dobandita în sistemul non formal şi informal în ceea ce priveşte recunoaşterea competentelor.
- Studiul explorativ cu privire la cererea de FPC*2), arata clar ca angajatorii şi persoanele intampina dificultãţi în ceea ce priveşte accesul la formarea profesionalã continua. Cele trei motive principale sunt: (1) costurile formãrii, (2) durata formãrii şi (3) lipsa ofertelor disponibile la nivel local.
--------
*2) Studiul explorativ asupra cererii de formare profesionalã continua, realizat în mai 2004, în 2 regiuni din România: Nord-Vest şi Sud-Vest, în 2 domenii ocupationale: construcţii şi turism, de cãtre Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, în cadrul proiectului Phare de twinning RO 02/IB/SO/03 Sustinere pentru MMSSF pentru FPC

- Perceptia gresita a angajatorilor care vad cheltuielile cu formarea profesionalã ca pe un cost şi nu ca pe o investiţie, lipsa constientizarii cu privire la beneficiile formãrii, atât în rândul angajatorilor cat şi al angajaţilor, constituie piedici în creşterea participãrii la FPC.
- Este necesar sa se reconsidere serviciile de informare, consiliere şi orientare profesionalã furnizate în prezent, prin extinderea lor la nivelul furnizorilor de formare profesionalã şi al companiilor. În momentul de fata, întrucât aceste servicii sunt oferite cu preponderenta în reţeaua Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii şi a ANOFMS nevoia de informare, consiliere şi orientare nu poate fi acoperitã în totalitate. Este important de subliniat ca cele doua instituţii au o buna acoperire geograficã şi o experienta bine consolidata pentru consiliere profesionalã, fapt ce constituie o baza solida pentru creşterea calitãţii serviciilor de îndrumare şi consiliere profesionalã oferite de aceste instituţii.
În ceea ce priveşte calitatea insuficienta în furnizarea serviciilor de FPC, dificultãţile intalnite se referã la:
- Capacitatea institutionala insuficienta pentru fundamentarea, implementarea şi monitorizarea politicilor de FPC şi insuficienta delimitare a responsabilitãţilor şi atribuţiilor între MedC şi MMSSF în ceea ce priveşte FPC.
- Insuficienta implicare a partenerilor sociali ar putea constitui în viitor un obstacol important în consolidarea sistemului FPC. Este nevoie sa se stabileascã responsabilitãţi şi sa se aloce resursele necesare comitetelor sectoriale şi altor organisme naţionale, regionale, locale, care includ parteneri sociali. Comitetele sectoriale vor avea nevoie de personal administrativ, şi de specialişti pe sectoare de activitate, pentru a efectua anchete şi analize periodice, precum şi de sprijinul consultantilor externi. Dar chiar şi cu fonduri de la bugetul de stat pentru comitetele sectoriale existente şi cu suficient personal care sa le deserveasca, sarcinile complexe ale comitetelor sectoriale vor necesita investiţii considerabile în resursele umane din partea organizaţiilor angajatorilor şi ale angajaţilor.
- Existenta unui cadru institutional slab al furnizorilor publici de formare profesionalã continua. Instituţiile de formare profesionalã pot fi dezvoltate pentru a face fata viitoarelor solicitãri. Singurul risc mare legat de contextul institutional este lipsa de resurse financiare. Reţeaua de furnizori privati de formare profesionalã este insuficient dezvoltata la nivel naţional şi nu acoperã în mod corespunzãtor toate sectoarele/domeniile de activitate. Din pacate, atât furnizorii privati, cat şi cei publici de FPC sunt situati în special în marile oraşe şi aceasta face ca accesul populaţiei rurale la formarea profesionalã sa fie mai dificil.
- Exista aproximativ 1200 de furnizori de formare profesionalã iniţialã (VET). Aceştia nu sunt suficient implicaţi în formarea profesionalã a adulţilor. Reţeaua Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Munca are 13 centre de formare profesionalã în subordinea agentiilor sale judeţene şi 6 centre regionale pentru formarea profesionalã a adulţilor. S-a luat decizia sa se înfiinţeze încã 7 centre de formare profesionalã, care în acest moment se afla în proces de reabilitare şi dotare cu echipamente.
- Existenta unui sistem de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã cu accent pe controlul intrãrilor, în detrimentul controlului privind rezultatele.
- Lipsa resurselor financiare şi umane în dezvoltarea şi actualizarea standardelor ocupationale.
- Insuficienta coerenta a actualului sistem de formare profesionalã iniţialã şi continua, din perspectiva învãţãrii pe tot parcursul vieţii. Se impune crearea unui sistem transparent al calificarilor în formarea profesionalã.
- Ponderea redusã a auto-evaluãrii şi a rezultatelor obţinute de cãtre furnizorii de formare în cadrul criteriilor de autorizare, lipsa instrumentelor de asigurare a calitãţii, care sa masoare gradul de satisfactie al beneficiarilor FPC.
2.3. Concluzii
Asa cum s-a arãtat anterior în acest capitol, trebuie sa fie rezolvate doua probleme:
● insuficienta participare la FPC
● calitatea insuficienta a furnizarii de FPC
Pentru a schimba acest lucru în mod radical, trebuie sa ne concentram atenţia şi eforturile asupra urmãtoarelor categorii de probleme:

A. Cadrul legal:
- Insuficiente prevederi legislative pentru recunoaşterea învãţãrii anterioare în realizarea unui sistem de credite transferabile;
- Constrângeri şi o abordare inflexibila în Codul Muncii;
- Insuficienta coerenta între legile care reglementeazã formarea profesionalã iniţialã şi formarea profesionalã continua;
- Lipsa unui sistem de FPC flexibil şi modular, bazat pe competente,
B. Responsabilitãţile şi structurile organizationale şi instituţionale
- Insuficiente legãturi şi coordonare între MMSSF şi MEdC;
- Lipsa unei structuri organizatorice, a puterii de decizie şi a mijloacelor financiare la CNFPA ca Autoritate Nationala pentru Calificãri în legatura: cu comitetele sectoriale, asigurarea calitãţii furnizorilor de formare, precum şi sprijinul pentru îmbunãtãţirile calitative;
- Insuficienta implicare din partea partenerilor sociali în dezvoltarea FPC;
- Lipsa cadrului organizatoric în stabilirea comitetelor sectoriale cu putere de decizie, responsabilitatea acestora pentru elaborarea standardelor de calificare, analiza nevoilor de formare etc.
- Capacitatea administrativã insuficienta a serviciilor de informare, consiliere şi orientare şi profesionalã.
- Insuficienta cantitate şi calitate în ceea ce priveşte furnizarea de FPC.
C. Finanţarea FPC
- Sume alocate şi structuri insuficiente pentru finanţarea FPC.
D. Asigurarea calitãţii în FPC
- Insuficienta calitate în furnizarea de FPC, incluzând asigurarea calitãţii la toate nivelele care sa promoveze o administrare şi monitorizare a FPC orientata spre rezultat.

CAP. 3
OBIECTIVELE STRATEGICE Şi DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PENTRU FORMAREA PROFESIONALÃ CONTINUA 2005 - 2010

Situaţia actuala arata ca România a fãcut progrese în restructurarea sistemului de formare profesionalã continua. Actuala strategie de formare profesionalã continua (FPC) prevede valorificarea experienţei anterioare, în sensul alocãrii mai multor resurse pentru îmbunãtãţirea rezultatelor deja obţinute, cum sunt: standardele ocupationale, standardele de pregãtire profesionalã, profilele ocupationale, sistemul de acreditare a învãţãrii anterioare, sistemul de autorizare a furnizorilor de formare.
Trebuie sa se dezvolte o politica nationala de FPC, un cadru legal coerent şi un cadru institutional consolidat cu scopul de a promova dezvoltarea resurselor umane şi de a furniza o formare profesionalã eficienta şi de calitate, pentru a facilita adaptarea forţei de munca la nevoile în continua schimbare ale întreprinderilor şi ale pieţei muncii, pentru a promova creşterea economicã, ocuparea forţei de munca şi integrarea socialã.
Având în vedere situaţia actuala prezentatã în capitolul 2 şi faptul ca la nivelul anului 2003 România avea un procent de participare la procesul educaţional sau de instruire, a populaţiei cu varsta cuprinsã între 25-64 ani de 1,3%,*3) actuala strategie îşi propune ca tinta, pana în anul 2010, ca acest procent sa creascã pana la 7%.
------------
*3 Sursa EUROSTAT

Strategia pe termen scurt şi mediu a FPC stabileşte doua obiective strategice, realizate prin direcţii de acţiune specifice şi direcţii de acţiune transversale:
Obiectivul strategic 1: O participare crescutã la FPC şi facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva învãţãrii pe tot parcursul vieţii, cu urmãtoarele direcţii de acţiune specifice:
1. Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane, angajatori şi alţi factori interesaţi;
2. Creşterea investiţiilor publice şi private în FPC şi eficientizarea lor;
3. Dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil şi transparent, bazat pe competente, integrat Cadrului Naţional al Calificarilor;
4. Îmbunãtãţirea reţelei de informare, consiliere şi orientare profesionalã;
5. Asigurarea condiţiilor necesare pentru evaluarea/ validarea şi recunoaşterea experienţei şi învãţãrii anterioare, inclusiv a competentelor dobândite în contexte de invatare non formale şi informale;
Obiectivul strategic 2: Creşterea calitãţii şi eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate, cu urmãtoarele direcţii de acţiune specifice:
6. Consolidarea structurilor instituţionale şi a parteneriatelor în FPC;
7. Implementarea mecanismelor de asigurare a calitãţii;
Direcţiile de acţiune transversale sunt:
8. Realizarea de studii, analize şi statistici pentru FPC;
9. Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea şi implementarea noului sistem de FPC.
Diagrama sistemului de formare profesionalã, legãturile functionale şi responsabilitãţile instituţionale sunt prevãzute în anexa nr. 5.
Direcţiile de acţiune pentru FPC 2005-2010
1. Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane, angajatori şi alţi factori interesaţi
Schimbarea mentalitatii populaţiei, angajatorilor, partenerilor sociali şi a furnizorilor de FPC trebuie consideratã o preconditie pentru implementarea cu succes a strategiei de FPC. Este necesarã responsabilizarea comuna a tuturor actorilor cheie, incluzând lumea afacerilor, autoritãţile locale, pe toţi cei care lucreazã în educaţie şi formare, asociaţiile profesionale şi societatea civilã şi, nu în ultimul rând, cetãţenii înşişi. Populaţia trebuie sa constientizeze rolul, importanta şi beneficiile FPC pentru dezvoltarea personalã, reusita profesionalã, evitarea excluziunii sociale şi pentru a avea sentimentul de apartenenţa la societatea în care trãiesc.
Mediul de afaceri trebuie constientizat asupra beneficiilor pe care le va aduce afacerilor şi mediului economic o forta de munca bine pregatita profesional, responsabilã şi motivatã.
Educaţia şi formarea profesionalã au devenit mai importante ca niciodatã în a determina oamenii sa aleagã calea reusitei permanente în cariera. Invatarea continua deschide perspectiva construirii unei vieţi împlinite şi pline de satisfactie, cu efecte pozitive asupra mediului economic şi social.
Acţiuni de întreprins:
1.1. Dezvoltarea unor programe care sa conducã la constientizarea şi schimbarea atitudinii persoanelor şi instituţiilor implicate, în favoarea creşterii motivarii participãrii la formare profesionalã continua şi a învãţãrii pe tot parcursul vieţii. Aceasta înseamnã: campanii mass-media destinate unor grupuri tinta, publicarea în mod regulat de materiale relevante pentru factorii interesaţi, referitoare la FPC, seminarii, conferinţe, programe de pregãtire. Programul se adreseazã persoanelor, angajatorilor, decidentilor de la diferite niveluri (naţional, sectorial, local), privind beneficiile FPC asupra dezvoltãrii carierei (prin gãsirea mai facila a unui loc de munca, salarizare la un nivel superior, mobilitate ocupationala şi geograficã crescutã, pe piata muncii nationala şi europeanã, dezvoltarea spiritului antreprenorial), asupra creşterii productivitatii şi competitivitatii companiilor pe o piata globalizata, asupra evoluţiei societãţii româneşti cãtre o societate bazatã pe cunoaştere. De asemenea, programul va avea în vedere crearea unei atitudinii pozitive şi favorabile a tinerilor din sistemul formal de educaţie pentru invatarea continua.
1.2. Diseminarea exemplelor de "bune practici" şi "istorii de succes" pentru a sensibiliza persoanele, companiile, partenerii sociali asupra beneficiilor pe care le poate aduce FPC.
1.3. Diseminarea informaţiilor privind oferta de servicii de informare, consiliere şi orientare profesionalã, oferta de servicii de formare, posibilitãţile de acces la aceste servicii, modalitãţile de finanţare a FPC (inclusiv schemele de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane şi perspectiva utilizãrii Fondului Social European).
2. Creşterea investiţiilor publice şi private în FPC şi eficientizarea lor
Pentru a creste productivitatea şi ocuparea pe piata muncii, este imperativ necesar sa creascã volumul şi calitatea educaţiei şi a formãrii profesionale, inclusiv a FPC, în contextul învãţãrii pe tot parcursul vieţii.
Este nevoie de investiţii mai mari şi mai eficiente, axate pe dezvoltarea resurselor umane şi pe facilitarea accesului la FPC.
Totodatã, strategia trebuie sa includã şi stimulente pentru investiţiile private în dezvoltarea resurselor umane, inclusiv din partea angajatorilor şi persoanelor.
Este de importanta vitala sa se introducã mai multe stimulente pentru angajatori pentru a investi mai mult în formarea sistematica şi perfecţionarea personalului propriu.
Este nevoie, de asemenea, de o creştere a finanţãrii publice pentru FPC, inclusiv pentru formarea angajaţilor, a şomerilor şi a altor grupuri defavorizate pe piata muncii.
Programul Phare Coeziune Economicã şi Socialã, componenta de dezvoltare a resurselor umane, va asigura şi în continuare finanţarea unor activitãţi de FPC, prin implementarea schemelor de finanţare nerambursabila.
Dupã data aderãrii României la UE, Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, va contribui la finanţarea mãsurilor destinate sustinerii FPC.
Pentru a obţine un impact real al mãsurilor de formare profesionalã este necesarã continuarea identificarii de surse şi mecanisme de finanţare stabile care sa implice toţi factorii interesaţi, având în vedere faptul ca finanţarea din fonduri nerambursabile nu se poate substitui cheltuielilor publice sau altor cheltuieli echivalente.
Acţiuni de întreprins:
2.1. Creşterea anuala, în urmãtorii 5 ani, a finanţãrii din bugetul de stat a structurilor cu atribuţii în domeniul FPC (comitete sectoriale, ANC - nivel naţional şi regional, comisii de autorizare) şi dezvoltarea instrumentelor specifice (standarde ocupationale, Registrul Naţional al Calificarilor, programe cadru etc).
2.2. Creşterea anuala, în urmãtorii 5 ani, cu 10 % pe an a sumelor alocate pentru FPC, din bugetul asigurãrilor pentru şomaj.
2.3. Alocarea fondurilor necesare pentru finanţarea formãrii profesionale a personalului din instituţiile publice.
2.4. Utilizarea mai eficienta a fondurilor publice pentru FPC, pe baza prioritatilor identificate la nivel naţional şi regional.
2.5. Stabilirea şi implementarea mecanismelor de cofinantare din fonduri publice şi private în vederea accesarii Fondurilor Structurale pentru dezvoltarea resurselor umane.
2.6. Iniţierea unor consultãri cu responsabili din ministere, din alte instituţii publice, ca şi din organizaţiile partenerilor sociali, privind stabilirea stimulentelor financiare pentru ca angajatorii sa investeasca mai mult în formarea profesionalã a angajaţilor.
2.7. Identificarea şi operationalizarea unor scheme de cofinantare public-private pentru investiţii în dezvoltarea capacitãţii administrative şi pentru funcţionarea structurilor instituţionale cu atribuţii în FPC (de exemplu, comitetele sectoriale),
2.8. Negocierea de cãtre partenerii sociali a prevederilor din contractele colective de munca pentru creşterea participãrii la FPC, precum şi posibilitatea constituirii unor fonduri sectoriale (de exemplu prin investirea unui anumit procent din cifra de afaceri sau din fondul de salarii al companiei pentru formarea profesionalã a angajaţilor).
3. Dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil şi transparent, bazat pe competente, pe baza Cadrului Naţional al Calificarilor
Dezvoltarea unui cadru flexibil şi transparent de FPC, bazat pe competente, va permite persoanelor sa dobândeascã competentele necesare accesului pe piata muncii, dar şi actualizarea şi perfecţionarea competentelor, prin formare ulterioara, pentru a rãspunde exigenţelor specifice locului de munca sau pentru a se recalifica într-un nou sector ocupational. Un sistem de FPC modular va facilita, de asemenea, obţinerea de cãtre persoane a unor calificãri parţiale sau complete, atât prin participarea la programe de formare profesionalã, cat şi pe baza acreditãrii învãţãrii anterioare.
Sistemul de FPC trebuie sa se construiascã pe un Cadru Naţional coerent al Calificarilor, care sa asigure recunoaşterea pe plan naţional a competentelor şi calificarilor dobândite prin FPI, FPC sau prin experienta de munca, în contexte de invatare formale, non formale sau informal, promovandu-se, astfel, cai de invatare coerente care sa permitã persoanelor sa-şi perfecţioneze continuu competentele şi sa dobândeascã calificãri formale atunci când este necesar.
Dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificarilor nu se poate realiza decât prin deplina implicare a partenerilor sociali, la nivelul sectoarelor de activitate.
Acţiuni de întreprins:
3.1. Acord tripartit privind reperele metodologice de definire a Cadrului Naţional al Calificarilor sub coordonarea Autoritãţii Naţionale pentru Calificãri (ANC) şi cu contribuţia partenerilor sociali, prin intermediul comitetelor sectoriale.
3.2. Acord tripartit privind rolurile şi responsabilitãţile instituţiilor cu atribuţii în dezvoltarea şi actualizarea Cadrului Naţional al Calificarilor, inclusiv a Registrului Naţional al Calificarilor sub coordonarea ANC şi cu contribuţia partenerilor sociali, prin intermediul comitetelor sectoriale.
3.3. Dezvoltarea şi implementarea metodologiilor unitare pentru definirea şi validarea calificarilor, ca şi pentru înscrierea acestora în Registrul Naţional al Calificarilor (RNC).
3.4. Dezvoltarea şi actualizarea Standardelor Ocupationale (SO) şi a Standardelor de Pregãtire Profesionalã (SPP).
3.5. Asigurarea coerentei dintre FPC şi FPI, prin realizarea CNC, care va introduce o terminologie comuna, SO/SPP comune, aceleaşi principii de certificare (bazate pe competente) şi un sistem de credite transferabile care sa permitã recunoaşterea învãţãrii, independent de sistemul sau contextul în care aceasta a avut loc.
3.6. Introducerea unui sistem de certificare a competentelor, a calificarilor parţiale (care permit practicarea uneia sau a mai multor ocupaţii) şi a calificarilor complete.
3.7. Dezvoltarea şi implementarea metodologiei de elaborare a curriculumului /programelor modulare de studiu, centrate pe rezultatele învãţãrii, conforme SO/SPP pentru FPC.
3.8. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem unitar de credite transferabile pentru FPC şi FPI.
3.9. Adoptarea şi implementarea instrumentului EUROPASS - supliment descriptiv al certificatului de calificare.
4. Îmbunãtãţirea reţelei de informare, consiliere şi orientare profesionalã
Abordarea formãrii profesionale din perspectiva învãţãrii pe tot parcursul vieţii implica facilitarea accesului la informaţii relevante cu privire la oportunitatile de formare profesionalã şi perspectivele de ocupare astfel încât fiecare cetãţean sa poatã lua cea mai buna decizie în ceea ce priveşte propria dezvoltare profesionalã.
În acest sens, serviciile de informare, consiliere şi orientare în cariera trebuie sa rãspundã provocarii de a veni în întâmpinarea cetãţenilor cu o gama variata de metode, tehnici şi instrumente cu ajutorul cãrora aceştia sa acceseze, sa analizeze şi sa interpreteze o multitudine de informaţii, asistaţi de specialişti în domeniu, astfel încât traseul profesional ales sa fie în concordanta cu propriile abilitaţi şi interese, dar şi cu posibilitãţile reale de formare şi ocupare pe piata muncii.
Pentru asigurarea accesului la servicii de informare şi consiliere a carierei este necesarã consolidarea sistemului actual de informare şi consiliere a carierei şi utilizarea tehnologiilor de comunicare şi informatice astfel încât acele persoane care au un anumit nivel de educaţie sa poatã beneficia de aceste servicii în regim de "auto-administrare".
Asigurarea calitãţii serviciilor de consiliere furnizate în sistemul public sau privat este o condiţie nu numai necesarã dar obligatorie dacã avem în vedere faptul ca orientarea şi consilierea în cariera reprezintã un instrument deosebit de util pentru gestionarea raţionalã a resurselor umane şi asigurarea egalitãţii de sanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie, formare profesionalã şi pe piata muncii.
Furnizarea de servicii de informare, consiliere şi orientare în cariera la un anumit standard calitativ presupune existenta instituţiilor, specialiştilor şi a finanţãrii adecvate precum şi adoptarea unor politici coerente în domeniu.
Acţiuni de întreprins:
4.1. Îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesionalã, inclusiv prin utilizarea tehnicilor moderne.
4.2. Dezvoltarea colaborãrii interinstitutionale şi asumarea responsabilitãţilor pentru asigurarea tuturor tipurilor de informaţii necesare centrelor de consiliere, în vederea eficientizarii serviciilor oferite (locuri de munca vacante, oferta de formare profesionalã, informaţii despre calificãri, informaţii despre agenţii economici, studii şi prognoze privind piata muncii etc.)
4.3. Menţinerea şi optimizarea colaborãrii şi coordonãrii între instituţiile cu atribuţii de informare, consiliere şi orientare profesionalã de la nivel naţional, regional şi local, prin integrarea serviciilor furnizate de sistemul de educaţie şi de reţeaua ANOFM într-un sistem naţional care sa asigure continuitatea acestora.
4.4. Dezvoltarea şi extinderea reţelei de centre de informare, consiliere şi orientare profesionalã (atât în zona urbana, cat şi în zona ruralã);
4.5. Diversificarea metodelor de furnizare a serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesionalã prin utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicaţii (prin e-mail, web site-uri, telefon sau echipe mobile);
4.6. Furnizarea de servicii de informare, consiliere şi orientare profesionalã pentru grupuri cu nevoi speciale (tineri postinstitutionalizati, persoane traficate, persoane eliberate din detenţie, persoane repatriate, etc.);
4.7. Elaborarea unui set de standarde de calitate a serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesionalã;
4.8. Elaborarea unui portofoliu de metode şi instrumente pentru activitatea de informare, consiliere şi orientare profesionalã şi dezvoltarea/actualizarea profilelor ocupationale.
4.9. Realizarea unei campanii mass media de informare privind oferta de servicii de informare, consiliere şi orientare profesionalã;
4.10. Formarea personalului cu atribuţii în domeniul informãrii, consilierii şi orientarii profesionale.
5. Asigurarea condiţiilor necesare pentru evaluarea/validarea şi recunoaşterea experienţei şi învãţãrii anterioare, inclusiv a competentelor dobândite în contexte de invatare nou formale şi informale
Un sistem de FPC modular şi flexibil trebuie sa se bazeze pe un sistem de evaluare şi recunoaştere a competentelor profesionale care sa dea adulţilor posibilitatea de a urma diferite cai de dobândire sau actualizare a acestora, necesare pentru a face fata schimbãrilor din mediul ocupational. Posibilitatea de a evalua şi de a recunoaşte formarea anterioarã şi experienta de munca permite personalizarea formãrii ulterioare, rationalizarea consumului de resurse (de timp, financiare) şi faciliteazã evoluţia carierei profesionale.
Un sistem eficient de evaluare şi certificare va permite recunoaşterea competentelor, a calificarilor parţiale sau totale, independent de contextul în care acestea au fost dobândite: formal, non formal sau informal.
O atentie deosebita se va acorda asigurãrii credibilitatii sistemului, prin îmbunãtãţirea cadrului legislativ şi institutional existent şi printr-un sistem riguros de asigurare a calitãţii.
Acţiuni de întreprins:
5.1. Dezvoltarea/perfecţionarea metodologiilor, mecanismelor şi instrumentelor necesare evaluãrii/validãrii şi recunoaşterii experienţei şi a învãţãrii anterioare, inclusiv a competentelor dobândite în contexte de invatare nonformale şi informale;
5.2. Formarea personalului cu atribuţii în domeniu;
5.3. Dezvoltarea capacitãţii instituţionale existente prin încurajarea şi sprijinirea furnizorilor de formare, precum şi a altor organizaţii relevante, pentru a deveni centre de evaluare a competentelor dobândite în contexte de invatare nonformale şi informale, astfel încât sa se asigure sanse egale pentru toţi cetãţenii;
5.4. Personalizarea programelor de formare prin recunoaşterea competentelor profesionale dobândite anterior.
6. Consolidarea structurilor instituţionale şi a parteneriatelor în FPC
Dezvoltarea sistemului de FPC nu poate fi conceputã în absenta unor parteneriate construite cu contribuţia tuturor factorilor care pot influenta evoluţia sistemului, în special a partenerilor sociali, dar şi a statului şi a autoritãţilor sale de reglementare, a asociaţiilor profesionales a furnizorilor de formare, a societãţii civile etc.
Se impune creşterea implicarii partenerilor sociali în stabilirea necesarului de competente pe piata forţei de munca, astfel încât economia sa dispunã în timp util de resurse umane corespunzãtor calificate. Creşterea responsabilitãţii şi constientizarea rolului decizional pe care partenerii sociali trebuie sa şi-l asume în definirea calificarilor, dar şi în promovarea şi susţinerea efectivã a acţiunilor de formare profesionalã, sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem de FPC funcţional.
Pentru dezvoltarea sistemului de FPC şi armonizarea cu practicile europene, este necesar sa se imbunatateasca dialogul social la nivel naţional şi sa se instituie dialogul social la nivel sectorial, prin constituirea comitetelor sectoriale. Se va asigura cadrul de reglementare a activitãţii comitetelor sectoriale şi vor fi dezvoltate instrumentele prin care acestea îşi vor exercita atribuţiile.
Acţiuni de întreprins:
6.1. Definitivarea rolurilor şi a responsabilitãţilor instituţionale pentru toate funcţiile şi structurile FPC, la toate nivelurile decizionale, avându-se în vedere, între altele, evitarea conflictului de interese;
6.2. Înfiinţarea graduala a comitetelor sectoriale, pentru toate sectoarele de activitate;
6.3. Îmbunãtãţirea reprezentativitatii şi specializarea pe problematica FPC a persoanelor desemnate de cãtre partenerii sociali în structurile de dialog social din domeniu, în corelatie cu rolul şi responsabilitãţile acestora;
6.4. Îmbunãtãţirea comunicãrii instituţionale şi a parteneriatului între instituţiile cu roluri şi atribuţii în FPC;
6.5. Consolidarea structurilor de planificare şi implementare a Fondurilor Structurale Europene, ca un instrument important în dezvoltarea pieţei forţei de munca şi a ocupãrii;
6.6. Consolidarea structurii CNFPA pentru a îndeplini rolul de Autoritate Nationala pentru Calificãri (ANC). Structura trebuie definitã la nivel central şi regional, cu clarificarea responsabilitãţilor referitoare la procedurile de autorizare şi monitorizare a furnizorilor de formare, dezvoltarea calificarilor şi asigurarea calitãţii formãrii;
6.7. Consolidarea capacitãţii administrative a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca (ANOFM) cu privire la FPC;
6.8. Asistarea furnizorilor de formare existenţi şi a celor potenţiali, pentru dezvoltarea unei oferte de FPC relevante şi adecvate nevoilor de formare identificate;
6.9. Perfecţionarea profesionalã a persoanelor care lucreazã în compartimentele de resurse umane în vederea dezvoltãrii competentelor de identificare a cererii şi ofertei de FPC în întreprindere; de fundamentare, întocmire şi implementare a planurilor de formare profesionalã; de evaluare a impactului FPC; de imbunatatire a mediului de invatare în întreprindere.
7. Implementarea mecanismelor de asigurare a calitãţii
Asigurarea calitãţii în formarea profesionalã continua este un proces de durata, care cere integrarea tuturor actorilor cheie şi activitãţilor din sistemul de FPC şi aplicarea principiilor calitãţii atât la nivelul componentelor, cat şi al sistemului ca atare. Calitatea ofertei de formare ar putea fi un argument atât pentru angajatori, cat şi pentru cursanţi, pentru a investi în FPC.
Modelul European de Referinta privind asigurarea calitãţii în educaţie şi formare profesionalã reprezintã o propunere de criterii comune de promovare a calitãţii în VET, atât la nivelul Statelor Membre, cat şi al celorlalte tari europene luând în considerare toate criteriile şi condiţiile majore ale EFQM (Fundaţia Europeanã pentru Managementul Calitãţii) şi presupune parcurgerea "ciclului calitãţii":
- Stabilire obiective şi planificare;
- Implementare;
- Analiza şi evaluare;
- Feed-back şi schimbare;
- Metodologie (etapa orizontala/transversala, care trebuie avutã în vedere în toate etapele ciclului calitãţii).
Pentru fiecare etapa, modelul foloseşte un numãr de întrebãri esenţiale; aceasta abordare permite Statelor Membre, cat şi celorlalte tari care îl aplica, sa utilizeze propriile sisteme de asigurare a calitãţii, concentrandu-se pe aplicarea unui set limitat de criterii comune.
Introducerea mecanismelor de asigurare a calitãţii în sistemul FPC nu poate avea loc fãrã implicarea profesionistilor din domeniu, a formatorilor, care sunt cel mai aproape de participantul la procesul de invatare. Formatorii trebuie sa îndrume şi sa sprijine persoanele, care sunt rãspunzãtoare pentru propria formare. O competenta esenţialã a formatorilor consta în elaborarea şi utilizarea metodelor de predare deschise şi participative.
Implementarea şi extinderea sistemului calitãţii pentru furnizarea de FPC trebuie sa fie asigurata de:
● Proceduri transparente şi eficiente de autorizare;
● Instrumente de autoevaluare implementate la furnizorii de formare;
● Instrumente de evaluare externa a furnizorilor de formare;
● Conducerea şi monitorizarea furnizarii de FPC orientate spre rezultate, pe baza indicatorilor de performanta;
● O cooperare mai strânsã între furnizorii de formare şi angajatori;
● Programe de formare privind dezvoltarea expertizei profesionale pentru furnizarea de FPC;
● Programe de formare a persoanelor cu atribuţii în sistemul de management al calitãţii.
Acţiuni de întreprins:
7.1. Adoptarea, pe baza unui acord tripartit, a Cadrului Naţional pentru asigurarea calitãţii în formarea profesionalã iniţialã şi continua, pe baza Cadrului European pentru asigurarea calitãţii în educaţie şi formare profesionalã, stabilindu-se totodatã şi rolurile şi responsabilitãţile instituţiilor cu atribuţii în managementul calitãţii la nivel de sistem de FPC şi de furnizori de FPC (publici, privati, inclusiv angajatori autorizaţi ca furnizori de FPC);
7.2. Elaborarea unitarã a metodologiilor, procedurilor şi instrumentelor necesare punerii în practica a Cadrului Naţional pentru asigurarea calitãţii în FPC cu privire la:
- autorizarea furnizorilor de FPC;
- autoevaluarea furnizorilor de FPC;
- monitorizarea furnizorilor de FPC;
- evaluarea externa şi auditul institutional al furnizorilor de FPC;
- certificarea competentelor dobândite prin programele de FPC.
7.3. Elaborarea standardelor de referinta, a normelor şi indicatorilor pentru sistemul FPC şi furnizorii FPC;
7.4. Eficientizarea şi creşterea transparenţei procedurilor de autorizare prin:
- Îmbunãtãţirea criteriilor pentru autorizarea furnizorilor de formare, sub responsabilitatea CNFPA, cu consultarea comitetelor sectoriale, în vederea aplicãrii acestora de cãtre comisiile judeţene de autorizare. Criteriile trebuie sa asigure conformitatea cu prevederile din standardele ocupationale şi din standardele de pregãtire profesionalã şi un sistem de calitate, operational la nivel institutional;
- Reconsiderarea structurilor teritoriale implicate în procesul de autorizare pentru evitarea conflictului de interese;
- Luarea în considerare, la reînnoirea autorizaţiei, a rapoartelor de autoevaluare ale furnizorilor de formare, rapoartelor de evaluare externa, precum şi a evaluãrilor fãcute de beneficiarii fiecãrui program implementat.
7.5. Crearea unui sistem naţional de formare, evaluare şi certificare, care sa-i motiveze pe formatorii de FPC sa se perfecţioneze şi sa devinã actori cheie în creşterea calitãţii FPC, având în vedere:
- diversificarea rolurilor, definirea competentelor şi statutului şi profesionalizarea specialiştilor implicaţi în procesul de formare profesionalã a adulţilor (formatori, tutori, maiştri-instructori, formatori de formatori);
- stimularea formãrii formatorilor pentru adulti prin mãsuri legislative, programe naţionale şi internaţionale dedicate, reţele de colaborare, asigurarea legãturii cu mediul de munca;
- diversificarea ofertei de formare de formatori pentru adulti şi a metodelor de formare cu accent pe TIC;
7.6. Colectarea informaţiilor referitoare la formarea profesionalã într-o baza de date accesibila pe Internet;
7.7. Formarea personalului implicat în managementul calitãţii FPC, având în vedere:
● Identificarea şi valorificarea modalitãţilor de finanţare pentru formarea de formatori;
● Îmbunãtãţirea competentelor manageriale la nivelul furnizorilor de formare, prin elaborarea standardelor ocupationale pentru personalul implicat în managementul FPC şi prin dezvoltarea unor programe de formare specifice;
● Dezvoltarea unor programe de perfecţionare specifice, adresate factorilor de decizie din administraţia publica centrala şi localã precum şi a partenerilor sociali de la nivel naţional şi sectorial implicaţi în fundamentarea şi implementarea politicilor de FPC;
● Crearea unui sistem naţional de formare, evaluare şi certificare a unor categorii de specialişti implicaţi în FPC; evaluatori de competente dobândite în sistem formal, informal sau non formal, verificatori interni şi externi de centre de evaluare de competente, evaluatorii de programe de formare supuse autorizãrii, analistii ocupationali şi alţii;
● Formarea personalului cu atribuţii de autorizare, monitorizare, evaluare externa şi audit.
8. Realizarea de studii, analize şi statistici pentru FPC
Dezvoltarea sistemului de FPC care sa rãspundã nevoilor pieţei muncii şi unei economii bazatã pe cunoaştere necesita informaţii relevante privind evoluţia meseriilor şi profesiilor, tendintele de evoluţie a pieţei muncii, nevoile de competente şi calificãri ale companiilor, gradul de corelare între cererea şi oferta de forta de munca şi identificarea lipsurilor, oferta de programe a furnizorilor de formare profesionalã şi adecvarea acesteia la nevoile solicitanţilor.
Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra direcţiilor de dezvoltare a FPC, domeniilor de activitate care vor fi dezvoltate pe termen scurt şi mediu, trebuie stabilit un cadru metodologic pentru realizarea de analize, studii şi statistici care sa urmãreascã dinamica pieţei muncii vizând ca obiective:
● Facilitarea integrãrii sociale a adulţilor, în concordanta cu aptitudinile, aspiraţiile lor profesionale şi nevoile pieţei muncii;
● Pregãtirea adulţilor astfel încât sa facã fata cererilor de pe piata muncii naţionale şi europene, în condiţiile integrãrii în UE;
● Asigurarea mobilitatii profesionale dictata de o economie în continua schimbare şi de societatea informationala;
● Facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor tinta defavorizate, ţinând seama de nevoile lor specifice.
Analizele şi studiile trebuie efectuate, cu sprijinul partenerilor sociali, atât la nivel naţional cat şi regional şi local în vederea identificarii tendinţelor de dezvoltare în anumite ramuri economice sau ocupaţii/meserii/profesii, respectiv posibilitatea de absorbţie a forţei de munca calificate.
Metodele de cercetare a pieţei sunt numeroase şi diversificate, iar în ceea ce priveşte FPC trebuie sa se urmãreascã şi sa se determine atât aspectele calitative cat st cele cantitative.
Este de asemenea necesar sa se monitorizeze şi sa se înregistreze progresele realizate şi eficienta obţinutã, prin introducerea unui sistem de repere şi indicatori de atingere a rezultatelor/tintelor stabilite iniţial, pentru a putea orienta şi elabora politicile în domeniul pieţei muncii şi FPC.
Se va acţiona pentru:
8.1. Dezvoltarea unui sistem de colectare şi analiza a datelor referitoare la FPC (conform standardelor şi regulamentelor Uniunii Europene);
8.2. Elaborarea unei metodologii de monitorizare a sistemului de FPC, bazate pe indicatori comparabili cu cei ai UE;
8.3. Elaborarea unor instrumente pentru evaluarea cererii şi a ofertei de formare profesionalã;
8.4. Realizarea de sondaje şi studii privind gradul de satisfacere a asteptarilor beneficiarilor de FPC (felul în care este apreciatã oferta de FPC existenta pe piata, precum şi calitatea şi relevanta formãrii furnizate);
8.5. Evaluarea impactului investiţiei realizatã în FPC asupra performantelor profesionale ale angajaţilor la locul de munca;
8.6. Identificarea nevoilor de formare actuale şi anticiparea nevoilor de formare viitoare, la nivel sectorial, pe baza programelor de dezvoltare naţionale/ regionale/ locale, a informaţiilor colectate sistematic, a studiilor, analizelor şi prognozelor elaborate de instituţii" de specialitate şi alte instituţii interesate.
9. Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea şi implementarea noului sistem FPC
Pentru implementarea strategiei de FPC este necesar sa se modifice şi sa se adapteze cadrul legislativ, în vederea inlaturarii obstacolelor şi dificultãţilor, precum şi susţinerea cu resurse financiare, materiale şi umane adecvate. Adaptarea cadrului legislativ se referã la actele normative specifice domeniului, cele care au influenta şi produc efecte asupra sistemului de FPC, sau cele care trebuie armonizate cu sistemul de FPC. Acest lucru se va realiza într-o maniera integrata şi coerenta, prin consultarea şi implicarea tuturor factorilor interesaţi.
Sistemul legislativ trebuie sa asigure cadrul necesar mobilizãrii tuturor resurselor în favoarea formãrii profesionale continue la toate nivelurile. El trebuie sa incurajeze dialogul social, la nivel naţional, regional, local şi sectorial, în vederea participãrii tuturor actorilor implicaţi la dezvoltarea unui sistem de formare profesionalã continua, flexibil şi transparent care sa asigure tuturor sanse egale de acces şi integrare socio-profesionalã. În acest scop, actualul cadru legislativ va fi adaptat astfel încât sa asigure:
● creşterea rolului şi responsabilitãţilor partenerilor sociali în formare profesionalã continua;
● creşterea investiţiilor publice şi private în formarea profesionalã continua;
● cultivarea unui climat favorabil participãrii la formarea profesionalã continua şi valorificãrii rezultatelor acesteia, indiferent de contextul formal, non formal sau informal în care au fost obţinute.
Adoptarea prevederilor legale şi a celor subsecvente va avea în vedere stimularea furnizorilor de FPC, astfel încât oferta de FPC:
- sa acopere cat mai multe domenii ocupationale, inclusiv pe cele care necesita un grad înalt de investiţii din partea furnizorilor de formare;
- sa satisfacã cererile de formare atât la nivel individual, cat şi de companie;
- sa aibã o mai larga distribuţie geograficã, inclusiv în zonele rurale;
- sa abordeze proactiv viitoarele nevoi de formare profesionalã;
- sa rãspundã nevoilor de formare a spiritului antreprenorial pentru a dezvolta libera initiativa a persoanelor individuale;
- sa rãspundã nevoilor de formare ale populaţiei rurale.
Acţiuni de întreprins:
9.1. Modificarea şi completarea cadrului legislativ privind educaţia continua: <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi a actelor normative subsecvente, <>Ordonanta Guvernului nr. 102/1998 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 133/2000 ;
9.2. Modificarea şi completarea <>Legii nr. 132/1999 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi a actelor normative subsecvente;
9.3. Modificarea <>Legii nr. 76/2002 şi a legislaţiei secundare pentru aplicarea acesteia, inclusiv în vederea implementarii viitoarelor activitãţi de tip FSE
9.4. Modificarea <>Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare - Titlul VII Formarea profesionalã - în sensul creşterii flexibilitatii modalitãţilor de formare pentru angajaţi şi facilitãrii accesului acestora la FPC
9.5. Adaptarea tuturor actelor normative care fac referire la FPC, în sensul corelãrii acestora cu legislaţia specifica FPC, cu avizul CNFPA.

CAP. 4
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE FPC PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU

4.1. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de FPC pe termen scurt şi mediu
Pentru implementarea acestei strategii s-a elaborat un Plan de acţiune care cuprinde acţiunile prevãzute a se implementa pentru fiecare obiectiv strategic şi direcţie de acţiune, responsabilitãţile instituţionale, termenele şi sursele de finanţare, prevãzut în anexa nr.6.
Anual, se va elabora un Plan de mãsuri detaliat pentru realizarea acţiunilor prevãzute în strategie, care va include activitãţile şi alocarea de resurse necesare, precum şi responsabilitãţile specifice la nivel de instituţii/structuri.
4.2. Monitorizarea implementarii Strategiei de FPC pe termen scurt şi mediu
Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, în calitate de coordonator, are responsabilitatea generalã pentru monitorizarea implementarii acestei strategii. Pentru fiecare acţiune prevãzutã în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de FPC pe termen scurt şi mediu sunt desemnate instituţiile/organismele responsabile cu monitorizarea intermediara a acţiunilor respective şi care vor raporta periodic MMSSF-ului stadiul implementarii şi rezultatele obţinute.
Monitorizarea implementarii strategiei se face prin:
A. Indicatori cheie
B. Indicatori nationali
C. Indicatori de realizare

A. Se folosesc urmãtorii indicatori cheie, calculati conform metodologiei EUROSTATS care permit compararea datelor între state:


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Denumire indicator   A1. Participarea la procesul educaţional sau de instruire
   cheie
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Definitia şi sursa   Participarea la procesul educaţional sau de instruire a
                       persoanelor de 25-64 ani [Ped(25-64)] se determina prin
                       raportarea populaţiei de 25-64 ani, care urmeazã o forma
                       de instruire [Pi(26-64)]. Se calculeazã pe categorii de
                       populaţie dupã participarea la activitatea economicã
                       (ocupatã, someri, inactiva) şi nivelul de instruire,
                       pe sexe
                       Sursa: LFS Eurostat
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Sursa nationala      INS prin AMIGO (LFS)
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Periodicitatea       An, începând din 2004*4)
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


*4) Primele date vor fi disponibile în septembrie 2005



 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Denumire indicator   A2. Rata de acces la cursurile de formare profesionalã
  cheie                continua
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Definitia şi sursa   Rata de acces la cursurile de fomare profesionalã
                       continua (Ra) reprezintã ponderea participanţilor la
                       cursuri [N(pFPC)] în total angajaţi din întreprinderile
                       care au oferit cursuri [N(FPC)]; se poate calcula şi ca
                       pondere în total numãr salariaţi (din toate
                       întreprinderile, indiferent dacã au oferit sau nu cursuri
                       de formare profesionalã continua)
                       Sursa: CVTS Eurostat
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Sursa nationala      INS prin FORPRO
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Periodicitatea       La 5-6 ani date disponibile pentru 1999; urmãtoarea
                       ancheta se va realiza în 2006, cu an de referinta 2005
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Denumire indicator   A3. Ponderea cheltuielilor cu formarea profesionalã în
  cheie                totalul costului forţei de munca
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Definitia şi sursa   Ponderea cheltuielilor cu formarea profesionalã în totalul
                       costului forţei de munca
                       Sursa: CVTS Eurostat
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Sursa nationala      INS prin FORPRO
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Periodicitatea       La 5-6 ani date disponibile pentru 1999; urmãtoarea
                       ancheta se va realiza în 2006, cu an de referinta 2005
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


B. Se folosesc urmãtorii indicatori nationali, care calculeazã pe baza datelor disponibile la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca:


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Denumire indicator   B1. Ponderea cheltuielilor cu formarea profesionalã a
  naţional             a şomerilor şi a altor categorii de persoane, beneficiare
                       de gratuitate, conform <>Legii nr. 76/2002  privind sistemul
                       asigurãrilor pentru şomaj, în totalul cheltuielilor din
                       bugetul asigurãrilor pentru şomaj (BAS)
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Cheltuielile publice cu formarea profesionalã din BAS
  Definitie            exprimate ca raport procentual în totalul cheltuielilor
                       din BAS
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Scop                 Indicatorul arata nivelul fondurilor alocate din BAS
                       pentru formarea profesionalã a şomerilor.
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Simbol               Pcbas
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Metoda de calcul     Se împart cheltuielile publice cu formarea profesionalã
                       la total cheltuieli din BAS, iar rezultatul se înmulţeşte
                       cu 100.
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Pcbas = Chfps/Chbas*100, unde:
  Formula              Pcbas - Ponderea cheltuielilor cu formarea profesionalã a
                       şomerilor în totalul cheltuielilor din BAS
                       Chfps - cheltuielile alocate din BAS pentru formarea
                       profesionalã a şomerilor
                       Chbas - totalul cheltuielilor din BAS
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Date necesare        Totalul cheltuielilor din BAS pentru formarea profesionalã
                       a şomerilor
                       Totalul cheltuielilor din BAS
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Surse de date        ANOFM
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Structura datelor    Calculat numai la nivel naţional
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Ponderea cheltuielilor cu formarea profesionalã a
                       şomerilor din total cheltuieli pentru someri reflecta
                       prioritatea acordatã acestei mãsuri active în cadrul
  Interpretare         politicilor referitoare la forta de munca, deplasarea
                       ponderii spre mãsuri active, în scopul de a facilita
                       crearea oportunitatilor de a rãspunde dinamicii pieţei
                       muncii.
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Standarde de         Sfera de cuprindere şi acuratetea indicatorilor Chfps şi
  calitate             Chbas
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Limitãri
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Eurostat             Nu
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Denumire indicator  B2. Rata de participare a şomerilor la cursuri de formare
   naţional            profesionalã
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Proporţia şomerilor cuprinşi la cursuri de formare
  Definitie            profesionalã, în totalul şomerilor înregistraţi
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Indicatorul furnizeazã o informaţie importanta relativã
                       la nivelul de aplicare a acestui tip de mãsura activa în
                       contextul ansamblului de mãsuri de sprijin în procesul de
                       reintegrare a şomerilor pe plata muncii
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Simbol               Rpfp
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Se împarte numãrul de someri cuprinşi la cursuri de
                       formare profesionalã într-un an la numãrul total de
  Metoda de calcul     someri înregistraţi, iar rezultatul se înmulţeşte cu 100
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Rpfp=Nsfp/Nsi*100, unde:
                       Rpfp- rata de participare a şomerilor la cursuri de
                       formare profesionalã
  Formula              Nsfp- numãrul şomerilor cuprinşi la cursuri de formare
                       profesionalã într-un an
                       Nsi-numãrul şomerilor înregistraţi reprezentat prin
                       stocul mediu anual de someri înregistraţi
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Numãrul de someri înregistraţi este calculat ca medie
                       aritmetica a stocurilor lunare de someri în decursul unui
  Date necesare        an.
                       Numãrul şomerilor cuprinşi la cursuri de formare
                       profesionalã într-un an
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Surse de date        ANOFM
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Structura datelor    Se calculeazã la nivel naţional şi judeţean
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Nivelul ridicat al indicatorului precum şi evoluţia
                       acestuia în timp releva nevoile de formare ale şomerilor
                       pentru a se reintegra pe piata muncii şi eforturile
  Interpretare         agentiilor pentru ocuparea forţei de munca teritoriale
                       de a activa în cursuri cat mai mulţi someri,
                       preintampinand astfel şi somajul de lungã durata.
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Standarde de         Sfera de cuprindere şi acuratetea indicatorilor
  calitate             Nsfp şi Nsi.
 
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Limitãri             Indicatorul nu este disponibil şi pe alte structuri
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  EUROSTAT             Nu
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


C. Indicatori de realizare vor fi stabiliţi în Planurile de mãsuri anuale

ANEXA 1
--------
la strategie
------------

CONTEXTUL EUROPEAN

Memorandumul de invatare pe tot parcursul vieţii

Memorandumul privind invatarea pe tot parcursul vieţii al Comisiei Europene, adoptat în octombrie 2000, invita statele sa identifice strategii coerente şi mãsuri practice pentru dezvoltarea învãţãrii continue. Toate persoanele trebuie sa aibã posibilitãţi egale de a se adapta la cerinţele schimbãrilor socio-economice şi sa participe activ la conturarea viitorului lor. Mesajele cheie ale acestui memorandum arata ca este necesarã elaborarea şi implementarea de strategii coerente şi cuprinzatoare de invatare:
Mesajul cheie 1 Noi competente de baza pentru toţi are ca obiectiv garantarea accesului universal şi continuu la invatare pentru formarea şi îmbunãtãţirea competentelor necesare, în vederea participãrii susţinute la societatea cunoaşterii.
Mesajul cheie 2 Realizarea unor investiţii superioare în resurse umane vizeazã creşterea vizibila a nivelului investiţiilor în resurse umane în vederea valorificãrii celei mai importante valori a Europei, oamenii sãi.
Mesajul cheie 3 Încurajarea inovatiei în predare şi invatare încurajeazã dezvoltarea metodelor şi contextelor de predare şi invatare pentru a se asigura invatarea continua, pe tot parcursul vieţi.
Mesajul cheie 4 Valorizarea învãţãrii pune accent pe îmbunãtãţirea modalitãţilor în care participarea la invatare şi rezultatele ei sunt intelese şi apreciate/evaluate, în special invatarea non-formala şi cea informala.
Mesajul cheie 5 Regandirea orientarii şi consilierii se focalizeaza pe asigurarea condiţiilor pentru ca fiecare persoana sa poatã avea acces la informaţii de calitate şi la consiliere privind oportunitatile de invatare pe tot parcursul vieţii.
Mesajul cheie 6 Apropierea învãţãrii domiciliu subliniaza importanta oferirii de oportunitati de invatare continua cat mai aproape de beneficiari, în propriile lor comunitãţi şi sprijinite de echipamente IT oriunde acestea se impun.
Declaraţia de la Copenhaga
Prioritãţile stabilite prin Declaraţia ministrilor europeni ai educaţiei şi formãrii profesionale şi a Comisiei Europene, convenitã în 29 şi 30 noiembrie 2002, cu privire la consolidarea cooperãrii europene în formare profesionalã - "Declaraţia de la Copenhaga":
Dimensiunea europeanã - îmbunãtãţirea cooperãrii inter-instituţionale, parteneriatelor şi altor iniţiative transnationale în domeniul educaţiei şi formãrii profesionale, pentru a facilita şi promova mobilitatea forţei de munca.
Transparenta, informare şi consiliere
- Creşterea transparenţei formãrii profesionale iniţiale şi continue, prin implementarea şi rationalizarea instrumentelor informationale şi reţelelor de informare, incluzând integrarea instrumentelor existente precum CV-ul european, suplimentul diplomei sau certificatului, cadrul comun de referinta pentru limbi strãine şi EUROPASS într-un singur cadru.
- Creşterea importantei politicilor, sistemelor şi practicilor care vizeazã informarea, orientarea şi consilierea la toate nivelurile educaţiei, formãrii profesionale şi ocupãrii forţei de munca, în particular asupra problemelor privind accesul, transferabilitatea şi recunoaşterea competentelor şi calificarilor, în scopul sustinerii mobilitatii ocupationale şi geografice.
Recunoaşterea competentelor şi calificarilor
- Stabilirea unor nivele de referinta, principii şi mãsuri comune de certificare, incluzând un sistem de credite transferabile pentru formarea profesionalã iniţialã şi continua.
- Creşterea sustinerii pentru dezvoltarea de competente şi calificãri la nivel sectorial, prin întãrirea cooperãrii şi coordonãrii, în special implicând partenerii sociali.
- Dezvoltarea unui set comun de principii privind validarea învãţãrii non-formale şi informale în scopul asigurãrii unei compatibilitati sporite între abordarile din diferite state la diferite niveluri.
Asigurarea calitãţii
- Promovarea cooperãrii în asigurarea calitãţii, cu accent pe schimbul de modele şi metode precum şi pe criterii comune şi principii privind calitatea în formarea profesionalã iniţialã şi continua.
- Considerarea cu atentie a nevoilor de invatare a profesorilor şi formatorilor în toate formele de organizare a formãrii profesionale iniţiale şi continue.
Aceste prioritati au în vedere atingerea pana în 2010 a obiectivului strategic stabilit la Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, ca Uniunea Europeanã sa devinã pana în 2010 "cea mai competitivã şi mai dinamica economie bazatã pe cunoaştere din lume, capabilã de creştere economicã durabila, cu locuri de munca mai multe şi mai bune şi o mai mare coeziune socialã".
Strategia Europeanã de Ocupare
Strategia Europeanã pentru Ocupare a fost gandita ca un instrument esenţial, necesar orientarii şi asigurãrii coordonãrii prioritatilor din domeniul politicii ocupãrii, insusit de toate Statele Membre ale UE. S-au stabilit ca obiective globale la nivel european, atingerea unei medii a ratei generale de ocupare de 70% şi a ratei de ocupare în rândul femeilor de 60%, pana în anul 2010.
În 2001 s-au stabilit alte doua obiective intermediare şi un obiectiv suplimentar, respectiv atingerea, pana în anul 2005, a unei rate generale de ocupare de 67% şi a unei rate de ocupare în rândul femeilor de 57%, precum şi atingerea, pana în anul 2010, a unei rate de ocupare de 50% în rândul forţei de munca cu varsta cuprinsã între 55 şi 64 de ani.
Ca prioritate a Strategiei Europene pentru Ocupare, investiţia mai mare în capitalul uman şi în invatarea continua presupune:
- elaborarea unor politici ambitioase pentru creşterea nivelului capitalului uman, pentru creşterea investiţiilor în domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii şi pentru promovarea atitudinii antreprenoriale şi a abilitãţilor prin intermediul educaţiei la toate nivelurile.
- costuri şi responsabilitãţi împãrţite între autoritãţile publice, companii şi persoane, precum şi revizuirea stimulentelor pentru creşterea investiţiilor în capitalul uman şi în întreprinderi.
- reducerea abandonurilor şcolare şi îmbunãtãţirea ofertei de formare profesionalã cu scopul creşterii accesului la formarea profesionalã continua, în special pentru cei care au cel mai mult nevoie, respectiv pentru persoanele sub-calificate şi pentru muncitorii în varsta, ţinând cont de viitoarele nevoi ale pieţei muncii.
- dezvoltarea unor metode inovative de invatare şi formare profesionalã (cum ar fi cea prin intermediul computerului/electronica) şi investirea în deprinderi legate de utilizarea tehnologiilor de informaţie şi comunicare.
Asigurarea implementarii eficiente a reformelor printr-un management mai bun presupune:
- crearea de parteneriate în scopul mobilizãrii şi participãrii partenerilor sociali şi a diferiţilor actori implicaţi;
- conceperea unor politici naţionale clare şi, unde se impune, obiective care sa le reflecte pe cele stabilite la nivel european, precum şi asigurarea unei folosiri eficiente a fondurilor publice;
- promovarea rolului Planurilor Naţionale de Acţiune drept instrumente-cheie pentru conexiunea elementelor menţionate mai sus la programarea reformelor;
- realizarea transparenţei şi asigurarea eficientei costurilor în alocarea resurselor financiare în mod adecvat, inclusiv a resurselor financiare comunitare, în ceea ce priveşte implementarea liniilor directoare din domeniul ocupãrii şi a recomandãrilor.
Cadrul de Referinta European de Asigurare a Calitãţii
"Conceptul de calitate reprezintã orice set de politici, proceduri, reguli, criterii, instrumente, metode şi mecanisme de verificare, ale cãror scopuri comune sunt de asigurare şi creştere a calitãţii oferitã de orice instituţie de educaţie şi formare profesionalã (VET)".
Urmãtorul model de referinta european de asigurare a calitãţii cu cele cinci etape ale sale - "Cercul calitãţii", sintetizeaza toate cerinţele în domeniu:


NOTA(CTCE)
----------
Model de referinta european de asigurare a calitãţii cu cele cinci etape ale sale - "Cercul calitãţii", se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2005, la pagina 33.(a se vedea inaginea asociata)

Etapele Modelului European de Referinta şi principalele criterii comune ale calitãţii în VET- privire de ansamblu


 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Etapa a Modelului
  European            Criterii comune de calitate în VET
  de Referinta
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Obiective şi        Previziune şi planificare în scopul atingerii unor
  Planificare         obiective determinate;
                      Existenta unei abordari sistematice a calitãţii (în
                      sens larg);
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Implementare        Existenta unui plan de implementare; alocare de resurse
                      şi responsabilitate;
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Analiza (Estimare   Existenta unui sistem de analiza bine structurat şi o
  şi Evaluare)        strategie sistematizatã de evaluare. Utilizarea unei
                      metodologii consistente şi cuantificabile în ceea ce
                      priveşte atât estimarea cat şi evaluarea;
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Feedback şi         Legatura transparenta (vizibila şi documentata) între
  proceduri de        mecanismele de rãspuns (rezultatele evaluãrii) şi
  schimbare           planificarea procesului;
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Metodologie         Descrierea metodologiei existente (de tipul "proceduri
                      standard")
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Obiectivele şi planificarea - Abordarea calitativã şi activitãţile VET trebuie sa aibã un punct de pornire, un scop/o direcţie şi un plan pentru atingerea obiectivelor.
Implementarea - Abordarea calitativã trebuie sa fie implementata în aceeaşi maniera ca şi activitãţile zilnice de studiu şi predare. Implementarea acoperã o paleta variata de activitãţi.
Estimarea şi evaluarea - Pregãtirea profesionalã trebuie sa fie analizata şi evaluatã de fiecare data, în acelaşi mod ca şi abordarea calitativã.
Feedback-ul şi mecanismele de schimbare - Estimarea şi evaluarea trebuie folosite de fiecare data, ceea ce implica atât un feedback din partea participanţilor şi a utilizatorilor, cat şi o procedura sistematica de schimbare. Modul în care sunt organizate feedback-ul şi mecanismele de schimbare, modul în care se pun în practica concluziile evaluãrii, modul în care organizaţia promoveazã transparenta sistemelor de calitate ale VET, modul în care se asigura un feedback sistematic, constituie criterii relevante ale calitãţii.
Metodologia - Principalele criterii calitative ale metodologiei vizeazã utilizarea unei abordari sistematice, instrumentele şi procedurile folosite pentru strângerea datelor, analizele, concluziile st implementarea, motivarea factorilor implicaţi, strategiile care susţin implementarea schimbãrii şi utilizarea evaluãrilor externe.
Fiecãrei din cele 5 etape ale cercului calitãţii i se asociaza standarde de calitate.


ANEXA 2
-------
la strategie
-------------
CONTEXTUL NAŢIONAL

Contextul macroeconomic şi perspectivele (tendintele) de dezvoltare economicã pana în 2010
În ciuda creşterii economice solide, România a progresat doar recent în realizarea convergentei reale cu nivelurile UE ale venitului pe cap de locuitor. În relatie cu paritatea puterii de cumpãrare, PIB/locuitor a crescut la 30% din media UE-25 în 2003, de la 27% în 1998. Disparitatile regionale ale venitului sunt moderate, dar se afla în creştere. Rata de activitate economicã a fost 63% în medie, iar rata ocupãrii forţei de munca a fost de 56%, dar ambele au înregistrat un declin din 1997. Rata somajului a reprezentat 6,3% în medie din populaţia activa şi a fost crescatoare pe termen lung şi în rândul tinerilor.
Scenariul macroeconomic de prognoza pentru perioada 2004-2008, de unde sunt aceste date, ia în considerare ca premise esenţiale derularea accelerata a reformei economice şi soluţionarea deficienţelor interne care mai exista.
În domeniul resurselor umane, creşterea economicã susţinutã va fi însoţitã de o majorare a numãrului de salariaţi, în condiţiile creşterii productivitatii muncii.
Evoluţia ocupãrii va fi influentata de fluxul de investiţii strãine care va genera noi locuri de munca şi de continuarea procesului de restructurare şi privatizare care va induce presiuni asupra ocupãrii. De asemenea, în ciuda unei cresteri economice relativ ridicate, piata locurilor de munca rãmâne tensionata, în principal din cauza somajului structural.
Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomica evidenţiazã posibilitatea reducerii pronunţate a ratei somajului de la 7,0% în anul 2003 la 6,0% în 2008 şi o creştere a ratei de ocupare a populaţiei în varsta de munca de la 57,8% în 2003 la 59,8% în 2008*5).
-----------
*5) Datele previzionate de cãtre Comisia Nationala de Prognoza.

Situaţia actuala a pieţei muncii şi direcţiile strategice ale politicii de ocupare pana în 2010

Contextul demografic
Între 1990-2003, populaţia României a scãzut cu 6%, mai semnificativ în mediul urban (unde scãderea a fost de 8,0%) comparativ cu mediul rural (scãdere de 4,4%). Cu toate acestea, rãmâne dominanta prezenta populaţiei în mediul urban (53,4% comparativ cu 46,6%).
Populaţia în mediul urban se înscrie pe un trend descrescator, în special ca efect al declinului economic. Gradul de urbanizare al Regiunilor este şi el relativ diferit. Cu excepţia Regiunii Bucureşti, cele mai urbanizate regiuni sunt Regiunea Vest şi Centru, care au peste 59% populaţie urbana.
Structura populaţiei pe grupe de varsta
Se înregistreazã un proces lent, dar continuu, de imbatranire demograficã, accentuat în ultimul deceniu. Ca urmare, ponderea populaţiei sub 15 ani în total populaţie este în continua scãdere (între anii 1990-2003 reducându-se cu 33,6%), iar ponderea populaţiei varstnice, de peste 65 de ani, este în continua creştere (între 1990-2003, crescand cu 22,3%). În aceste condiţii, se înregistreazã o creştere a "presiunii" populaţiei varstnice asupra populaţiei adulte-potenţial active, implicit asupra unor importante sisteme din societate (sãnãtate, asistenta socialã, bugetul asigurãrilor sociale), cu implicaţii pentru politica economicã şi socialã. Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în România era în 2003 de 14,3%, mai puţin decât media la nivelul UE 25 de 16,3%, iar proporţia tinerilor, de 16,7%, era aproximativ egala cu media UE 25 de 16,6%, ceea ce înseamnã ca procesul de imbatranire demograficã este mai accentuat la nivelul UE, comparativ cu România*6).
------------
*6) Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistica

Situaţia pieţei muncii
Piata muncii din România a suferit transformãri semnificative: reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea la valori relativ constante a ratei somajului, creşterea somajutui de lungã durata, fiind afectatã în mod deosebit de capacitatea limitatã de creare a unor noi locuri de munca.
Se constata creşterea ponderii populaţiei în varsta de 60 ani şi peste, precum şi menţinerea la un nivel înalt a ratei de dependenta demograficã, cu deosebire în mediul rural.
În perioada 1999-2003 rata de ocupare a populaţiei în varsta de munca s-a redus cu 5,7 puncte procentuale, ajungând la 57,8%*7).
-----------
*7) Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistica, Ancheta forţei de munca în gospodãrii (AMIGO); datele pentru 2002 şi 2003 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensamantului Populaţiei şi Locuinţelor din martie 2002.

Rata de ocupare a populaţiei în varsta de munca (15-64 ani) era în anul 2003 de 57,8% (64,1% pentru sexul masculin şi 51,5% pentru sexul feminin), comparabila cu cea a Noilor State Membre de 55,8% (61,6% pentru sexul masculin şi 50,2% pentru sexul feminin), dar mai mica decât cea înregistratã pentru UE-25 de 62,9% (70,8% pentru sexul masculin şi 55,0% pentru sexul feminin). Rata de ocupare a populaţiei în varsta de munca, în 2003, de 57,8%, situeaza România la o distanta de 12,2 puncte procentuale fata de obiectivul stabilit la Lisabona pentru anul 2010 - rata generalã de ocupare de 70%, iar rata ocupãrii femeilor de 51,5% la o distanta de 8,5 puncte procentuale fata de obiectivul Lisabona, stabilit la 60% pentru anul 2010*8).
-------------
*8) Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistica, Ancheta forţei de munca în gospodãrii (AMIGO); datele pentru 2002 şi 2003 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensamantului Populaţiei şi Locuinţelor din martie 2002. Sursa pentru UE-25, UE-15 şi NSM-10: EUROSTAT, New Cronos

Structura ocupãrii pe sectoare, în special ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultura, este o rezultanta a procesului întârziat de restructurare economicã, cat şi modului în care a fost efectuatã privatizarea terenurilor agricole, care au condus la migratia populaţiei active cãtre zona ruralã. Structura actuala a populaţiei ocupate dupã nivelul de instruire este atât o reflectare a structurii actuale a economiei, cat şi a deficitului de persoane cu studii superioare. În aceste condiţii, chiar şi putinele sectoare cu valoare adãugatã ridicatã care exista în economia româneascã se confrunta cu anumite probleme în satisfacerea cererii de forta de munca calificatã.
Din punct de vedere al nivelului de instruire al populaţiei ocupate în profil teritorial, în regiunea Bucureşti, 26,0% dintre persoanele ocupate au nivel de instruire superior*9) şi doar 11,4% au un nivel scãzut de instruire*10). În celelalte regiuni diferenţele nu sunt importante, valori extreme inregistrandu-se în regiunile Nord - Est (7,1% dintre persoanele ocupate au un nivel superior de instruire şi 40,6% au un nivel scãzut de instruire) şi Centru (22,7% au un nivel scãzut de instruire)*11).
----------
*9) Universitar de scurta şi lungã durata, doctorat
*10) Gimnazial, primar fãrã şcoala absolvitã
*11) Sursa datelor: Institutul Naţional, de Statistica, Ancheta forţei de munca în gospodãrii (AMIGO); datele pentru 2002 şi 2003 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensamantului Populaţiei şi Locuinţelor din martie 2002.



     Principalii indicatori ai ocupãrii populaţiei 1999 - 2003 (media anuala)
 ┌────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────┬────┬─────┐
 │                            │ România                        │NSM- │ UE-│ UE  │
 │ Indicator /An              │                                │ 10  │ 25 │ 15  │
 │                            ├─────┬──────┬──────┬─────┬──────┼─────┼────┼─────┤
 │                            � �  �  │ 2002│ 2003 � �� │
 ├────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┤
 │Populaţia activa totalã     󧓓.56󧓓.58 󧓓.44 󧓒.07│ 9.915│     │    │     │
 │(mii persoane)              𗈚    │ 5    │ 7    │ 9   │      │     │    │     │
 ├────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┤
 │Rata de activitate 15-64 ani│ 68,7│ 68,6 │ 67,5 │ 63,6│ 62,4 │ 65,5󧔍,3󧔎,0 │
 │ %                          │     │      │      │     │      │     │    │     │
 ├────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┤
 │Populaţia ocupatã totalã    󧓒.77│ 10.76󧓒,69 │     │      │     │    │     │
 │ (mii persoane)             │ 6   │ 4    │ 7    𗈝.234𗈝.223 │     │    │     │
 ├────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┤
 │Rata de ocupare (%) 15-64   󧔇,5 󧔇,2  │ 62,6 󧔂,0 │ 57,8 󧓿,8 󧔆,9│ 64,3│
 │ani                         │     │      │      │     │      │     │    │     │
 ├────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┤
 │Rata somajului BIM (%)      │ 6,8 │ 7,1  │ 6,6  │ 8,4 │  7,0 │     𗈝,0 │ 8,0 │
 ├────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┤
 │Rata somajului BIM de lungã │ 3,0 │ 3,6  │ 3,2  │ 4,5 │  4,3 │     𗈘,0 │ 3,3 │
 │durata (%)                  │     │      │      │     │      │     │    │     │
 ├────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┤
 │Rata somajului BIM în ran-  󧓚,8 │ 18,6 󧓙,5  │ 21,7│ 18,5 │     󧓚,2󧓗,6 │
 │dul tinerilor (%)           │     │      │      │     │      │     │    │     │
 └────────────────────────────┴─────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────┴────┴─────┘


Sursa pentru UE-25, UE-15 şi NSM-10: EUROSTAT, New Cronos
Sursa pentru RO: Institutul Naţional de Statistica, Ancheta forţei de munca în gospodãrii (AMIGO); datele pentru 2002 şi 2003 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensamantului Populaţiei şi Locuinţelor din martie 2002.
În ceea ce priveşte nivelul de instruire, reducerea numãrului şomerilor cu studii medii sau profesionale este o reflexie a structurii economiei, axata pe ramurile cu valoare adãugatã redusã sau medie, ce reprezintã în prezent "motorul principal" al creşterii economice. Reducerea somajului la segmentele de forta de munca cu pregãtire foarte redusã reflecta în mare parte retragerea acestora din activitate.

NOTA(CTCE)
----------
Structura populaţiei ocupate dupã nivelul de instruire, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2005, la pagina 37.(a se vedea inaginea asociata)

Sursa: Institutul Naţional de Statistica, Ancheta forţei de munca în gospodãrii (AMIGO); datele pentru 2002 şi 2003 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensamantului Populaţiei şi Locuinţelor din martie 2002.
Direcţiile strategice ale politicii de ocupare pana în 2010
România a adoptat Strategia Europeanã pentru Ocupare, revizuitã, instrumentul esenţial de coordonare a prioritatilor din domeniul politicilor de ocupare la nivelul Uniunii Europene, politica în domeniul ocupãrii forţei de munca fiind în concordanta cu obiectivele şi liniile directoare ale acestei strategii.
Mãsurile şi acţiunile avute în vedere în cadrul Strategiei Naţionale de Ocupare a forţei de munca sunt în concordanta cu liniile directoare ale SEO şi anume:
- Mãsuri active şi preventive pentru someri şi persoane inactive;
- Crearea de locuri de munca şi spiritul antreprenorial;
- Managementul tranzitiei şi promovarea adaptabilitatii şi mobilitatii pe piata muncii;
- Promovarea dezvoltãrii capitalului uman şi a învãţãrii pe tot parcursul vieţii;
- Creşterea ofertei pe piata muncii şi promovarea imbatranirii active;
- Egalitate de gen;
- Promovarea integrãrii şi combaterea discriminarii persoanelor dezavantajate pe piata muncii;
- Rentabilizarea muncii şi crearea de stimulente corespunzãtoare;
- Transformarea muncii nedeclarate în ocupare corespunzãtoare;
- Combaterea disparitatilor regionale privind ocuparea.
Obiectivele Strategiei naţionale de Ocupare se aliniaza atingerii obiectivelor stabilite la Lisabona pentru statele membre UE în vederea implementarii Strategiei Europene de Ocupare pana în 2010 :
- Rata generalã a ocupãrii 70%;
- Rata de ocupare în rândul femeilor 60%;
- Rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu varste cuprinse între 55-64;
- Fiecãrui somer i se va oferi un nou început înainte de a atinge 6 luni de şomaj în cazul tinerilor şi 12 luni în cazul adulţilor, sub forma de formare profesionalã, reconversie, practica în munca, loc de munca sau alte mãsuri de ocupare, inclusiv de sprijinire a orientarii profesionale personale şi de consiliere în vederea integrãrii efective pe piata muncii;
- Nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vieţii sa fie de cel puţin 12,5% pentru populaţia adulta apta de munca (grupa de varsta 25-64 ani).

ANEXA 3
-------
la strategie
-------------

ÎNVÃŢÃMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Educaţia şi formarea profesionalã se desfãşoarã în strânsã legatura cu politicile de ocupare a fortai de munca şi constituie una dintre prioritãţile politicilor şi programelor Uniunii Europene.
În perspectiva integrãrii tarii noastre în Uniunea Europeanã, obiectivele strategice stabilite de Comisia Europeanã pentru perioada 2001-2010 în dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesionalã sunt prioritati strategice şi pentru reforma sistemului educaţional şi de formare profesionalã din România.

În prezent, sistemul de educaţie din România se prezintã astfel:


 ────┬─────┬─────┬───────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┐
 Var-│     │     │                                               │Nivelul│      │
 sta │Clase│ISCED│   Nivelul educaţional                         │  de   │Tipul │
     │     │     │                                               │califi-│      │
     │     │     │                                               │ care  │      │
 ────┼─────┼─────┼─────────────────────────────┬─────────────────┼───────┼──────┤
     │     𗈚    │Învãţãmântul post-universitar│Învãţãmântul     │ 5     │      │
     │     𗈙    ├─────────────────────────────┤universitar şi   │ 4     │      │
 >19 │     │     │Învãţãmântul universitar     │post-universitar │       │ Inva-│
     │     ├─────┼─────────────────────────────┼─────────────────┼───────┤taman-│
     │     𗈘    │Şcoala postliceala*12)       │Învãţãmântul     │ 3     │ tul  │
     │     │     │                             │post-universitar │       │      │
 ────┼─────┼─────┼───────────────┬─────────────┼─────────────────┼───────┤ post-│
 18  │XIII │     │               │ Liceul -    │                 │       │obli- │
 ────┼─────┤     ├───────────────┤ ciclul      │                 │       │gato- │
     │     │     │Liceu -        │ superior    │Învãţãmântul     │ 3     │riu   │
 17  │XII  𗈗    │ciclul superior├─────────────┤  secundar       ├───────┤      │
 ────┼─────┤     │               │ Anul de     │  superior       │       │      │
 16  │XI   │     │               │completare   │                 │ 2*13) │      │
 ────┼─────┼─────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────┼──────┤
 15  │X    │     │Liceu - ciclul │Şcoala  de   │                 │       │      │
     │     │     │inferior       │arte şi      │                 │       │      │
 ────┼─────┤     │               │meserii      │  Învãţãmântul   𗈕*14)  │ Inva-│
 14  │IX   │ 2   │               │             │                 │       │taman-│
 ────┼─────┤     ├───────────────┴─────────────┤   secundar      ├───────┤ tul  │
 13  │VIII │     │                             │                 │       │      │
 ────┼─────┤     │                             │   inferior      │       │obli- │
 12  │VII  │     │                             │                 │       │gato- │
 ────┼─────┼─────┤ Gimnaziu                    │                 │       │ riu  │
 11  │VI   │     │                             │                 │  -    │      │
 ────┼─────┤     │                             │                 │       │      │
 10  │V    │ 1   │                             │                 │       │      │
 ────┼─────┤     ├─────────────────────────────┼─────────────────┼───────┤      │
  9  │IV   │     │Şcoala primara               │                 │       │      │
 ────┴─────┴─────┴─────────────────────────────┴─────────────────┴───────┴──────┘


-------------
*12) Calificarea profesionalã pana la 3 ani, deschisã absolvenţilor de liceu (inclusiv absolvenţilor de liceu fãrã examenul de Bacalaureat).
*13) Nivelul 2 de calificare este oferit absolvenţilor Şcolii de Arte şi Meserii dupã terminarea anului de completare (clasa XI).
*14) Nivelul 1 de calificare este oferit absolvenţilor Şcolii de Arte şi Meserii (clasele IX-X).

Începând cu anul şcolar 2003-2004, odatã cu intrarea în vigoare a modificãrilor la <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, adoptate prin <>Legea nr. 268/2003 , durata învãţãmântului obligatoriu se prelungeşte de la 8 la 10 clase. Argumentele care au stat la baza acestei decizii au fost creşterea nivelului de pregãtire a absolvenţilor, a nivelului de participare precum şi corelarea vârstei de finalizare a învãţãmântului obligatoriu cu varsta minima de intrare pe piata muncii.
Sistemul de formare profesionalã iniţialã din România este structurat pe doua filiere principale. Filiera tehnologicã are o durata de 4 ani (clasele IX-XII) şi asigura pregãtire generalã (şi diploma de bacalaureat) cu o componenta profesionalã considerabila, în cadrul liceelor tehnologice care oferã nivelul 3 de calificare. La nivelul învãţãmântului liceal, elevii cuprinşi în filiera tehnologicã sunt mai numerosi decât cei din filiera teoreticã. Filiera profesionalã se realizeazã prin Şcolile de Arte şi Meserii şi pregãteşte elevii pentru integrarea pe piata muncii, oferind în acelaşi timp posibilitatea continuãrii studiilor. Şcoala de Arte şi Meserii a rezultat în urma fuzionãrii a doua tipuri de şcoli (şcolile de ucenici, care ofereau programe de 2 ani şi şcolile profesionale, care ofereau programe de 3 ani) şi a apãrut o data cu extinderea învãţãmântului obligatoriu. La finalizarea claselor IX-X, absolvenţii Şcolilor de Arte şi Meserii pot obţine o calificare de nivel 1; aceasta calificare îi permite absolventului sa desfãşoare o activitate profesionalã relativ simpla. Calificarile de nivel 2 şi 3, mai cautate pe piata forţei de munca, necesita încã 1-3 ani de studiu dupã absolvirea învãţãmântului obligatoriu*15). Calificarea de nivel 2 este acordatã dupã absolvirea clasei a XI-a, care reprezintã anul de trecere cãtre nivelul 3 de calificare, Clasele a XII-a şi a XIII-a asigura nivelul 3 de calificare.
------------
*15) Calificarile profesionale româneşti au la baza structura europeanã pe cinci niveluri definitã prin Decizia Consiliului nr. 85/368/EEC . Calificarea de nivel 1 permite deţinãtorului sa desfãşoare o activitate relativ simpla. Calificarea de nivel 2 permite deţinãtorului sa desfãşoare o activitate independenta care în anumite limite sa nu implice tehnici relevante. Calificarea de nivel 3 permite deţinãtorului sa desfãşoare o activitate tehnica independenta şi/sau care sa implice sarcini de execuţie sau de coordonare. Calificarea de nivel 4 presupune o arie mai larga de cunoştinţe şi abilitaţi. În general nu necesita stãpânirea bazei ştiinţifice a diverselor domenii implicate. Aceste cunoştinţe şi abilitaţi însã permit asumarea în general autonomã sau independenta a unor responsabilitãţi de conceptie, de management şi/sau administrative.

Absolvirea liceului atât pe ruta tehnologicã cat şi pe cea profesionalã oferã atât sansa angajãrii pe baza competentelor certificate cat şi pe cea a continuãrii studiilor în învãţãmântul superior (cu condiţia trecerii examenului de bacalaureat) pentru obţinerea nivelurilor 4 şi 5 de calificare sau (necondiţionat de examenul de bacalaureat) în învãţãmântul postliceal pentru o calificare de nivel 3 mai specializata.
În ceea ce priveşte structurarea ofertei TVET astfel încât sa susţinã invatarea continua, pana în prezent au fost obţinute urmãtoarele rezultate:
- organizarea de programe de formare profesionalã pentru adulti pe baza standardelor de pregãtire utilizate în sistemul formãrii profesionale iniţiate;
- introducerea Portofoliului personal de educaţie permanenta, în care se vor nominaliza competentele dobândite de absolvenţii sistemului formal de educaţie (vor fi eliberate începând cu sesiunea de absolvire a anului şcolar 2004-2005);
- dezvoltarea capacitãţilor instituţionale ale furnizorilor de formare profesionalã iniţialã prin asistenta proiectului Phare TVET 0108.01, dar şi prin alte acţiuni ale MEdC, în vederea participãrii la formarea profesionalã continua, în conformitate cu noul cadru normativ în vigoare.
În anul 2002 a fost reactualizata Strategia Dezvoltãrii Învãţãmântului Preuniversitar pentru perioada 2001-2010, care defineste ca prioritati strategice pentru politicile MEdC:
1. Realizarea echitãţii în educaţie;
2. Asigurarea educaţiei de baza pentru toţi cetãţenii; formarea competentelor cheie;
3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personalã şi profesionalã a elevilor, din perspectiva dezvoltãrii durabile şi a asigurãrii coeziunii economice şi sociale;
4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesionalã cãtre societate, cãtre mediul social, economic şi cultural;
5. Asigurarea complementaritatii educaţiei formale, nonformale şi informale; invatarea permanenta ca dimensiune majorã a politicii educaţionale;
6. Creşterea calitãţii proceselor de predare-invatare, precum şi a serviciilor educaţionale.
Pentru implementare acestor prioritati, strategia prevede un set de programe şi de proiecte.
Proiectul de Modernizare a învãţãmântului Profesional şi Tehnic (IPT), urmãreşte:
- restructurarea subsistemului de IPT având în vedere noile finalitati ale formãrii profesionale iniţiale în contextul dezvoltãrii regionale, a asigurãrii coeziunii economice şi sociale, din perspectiva noii paradigme a învãţãrii continue;
- adaptarea planificarii educaţionale la nevoile de dezvoltare durabila, integrata, economicã şi socialã, la nivel local, judeţean, regional şi naţional, precum şi la nevoile de dezvoltare personalã şi profesionalã a elevilor;
- proiectarea şi elaborarea metodologicã de examinare, evaluare şi certificare a competentelor profesionale dobândite;
- întãrirea mecanismelor de asigurare a calitãţii procesului de pregãtire profesionalã prin IPT, în vederea creşterii sanselor de integrare socio-profesionalã şi a dezvoltãrii capacitãţilor de invatare permanenta;
- dezvoltarea şi consolidarea culturii organizationale a unitãţilor de învãţãmânt din perspectiva parteneriatului social şi a spiritului antreprenorial;
- asigurarea transparenţei formãrii profesionale iniţiale.
Dezvoltarile din învãţãmântul profesional şi tehnic se vor realiza cu asistenta multianuala a Uniunii Europene prin proiecte Phare atât pentru infrastructura şcolarã cat şi pentru dezvoltarea institutionala, prin proiecte care susţin coeziunea economicã şi socialã. Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învãţãmântului Profesional şi Tehnic, ca agenţie specializatã a Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, este Unitatea de Implementare pentru derularea proiectelor de dezvoltare institutionala. Activitatea se va realiza în colaborare cu structurile administrative specializate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, precum şi cu ceilalţi parteneri guvernamentali şi neguvernamentali care fac parte din structurile manageriale ale proiectelor.


ANEXA 4
-------
la strategie
-------------

CADRUL DE SPRIJIN EUROPEAN

> Programul Phare 2000 - Coeziune Economicã şi Socialã, Componenta de Dezvoltare a Resurselor Umane a avut trei prioritati:
● Calificarea şi recalificarea forţei de munca pentru a rãspunde mai bine nevoilor în continua evoluţie de pe piata muncii.
● Creşterea mãsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupãrii forţei de munca.
● Promovarea incluziunii sociale pentru grupurile defavorizate.
> Programul Phare 2002 - Coeziune Economicã şi Socialã, componenta Dezvoltarea Resurselor Umane are urmãtoarele obiective specifice imediate:
● Dezvoltarea abilitãţilor forţei de munca, pentru a deveni mai adaptabila la schimbãrile structurale, corespunzãtor nevoilor de abilitaţi identificate pe piata forţei de munca, cu accent deosebit pe dezvoltarea abilitãţilor manageriale în afaceri şi dezvoltare antreprenoriala, pentru a incuraja creşterea economicã viitoare.
● Facilitarea accesului pe piata forţei de munca a celor aflaţi în cãutarea unui loc de munca, prin intensificarea mãsurilor active de ocupare şi dezvoltarea de noi abilitaţi corespunzãtor nevoilor în evoluţie de pe piata forţei de munca, promovarea oportunitatilor egale de angajare pentru grupurile vulnerabile, cum sunt ţinerii someri, somerii de lungã durata, ţinerii care pãrãsesc instituţiile de ocrotire, populaţia rroma.
Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane a programului are doua prioritati:
Prioritatea 1. Calificarea şi recalificarea forţei de munca pentru a rãspunde mai bine nevoilor în evoluţie de pe piata forţei de munca.
Prioritatea 2. Intensificarea mãsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru stimularea ocupãrii forţei de munca.
> Obiectivul Proiectului Phare 2002 "Sprijin acordat MMSSF pentru întãrirea capacitãţii administrative în vederea implementarii activitãţilor de tip FSE" este pregãtirea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei şi a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca pentru exercitarea atribuţiilor ce le vor reveni în calitate de viitoare organisme de coordonare şi implementare a programelor ce vor fi finanţate de cãtre Uniunea Europeanã prin Fondul Social European.
Proiectul este orientat spre stabilirea unui sistem institutional funcţional în vederea pregãtirii şi implementarii interventiilor de tip FSE pe piata muncii. Procesul de construcţie institutionala include stabilirea cadrului institutional şi capacitãţii administrative pentru implementarea efectivã a FSE.
> Programul Phare 2003 - Coeziune Economicã şi Socialã, componenta Dezvoltarea Resurselor are urmãtoarele obiective specifice imediate:
● Sprijinirea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei (MMSSF) pentru îmbunãtãţirea capacitãţii administrative pentru implementarea proiectelor de ocupare similare cu cele finanţate prin Fondul Social European;
● Facilitarea accesului la ocupare al persoanelor aflate în cãutarea unui loc de munca prin intensificarea mãsurilor active de ocupare şi dezvoltarea de noi abilitaţi corespunzãtor nevoilor în evoluţie de pe piata forţei de munca, promovarea oportunitatilor egale de angajare pentru grupurile vulnerabile, cum sunt ţinerii someri şi somerii de lungã durata;
● Dezvoltarea abilitãţilor forţei de munca, pentru a deveni mai adaptabila la schimbãrile structurale, corespunzãtor nevoilor de abilitaţi identificate pe piata forţei de munca.
Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane a programului are doua prioritati:
Prioritatea 1. Intensificarea mãsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru stimularea ocupãrii forţei de munca, în special pentru tineri şi somerii pe termen lung.
Prioritatea 2. Calificarea şi recalificarea forţei de munca pentru a rãspunde mai bine nevoilor în evoluţie de pe piata forţei de munca.
Bugetul estimat: 5,6 milioane Euro contribuţia Phare (70% pentru Prioritatea 1 şi 30% pentru Prioritatea 2).
> Documentul de Programare Phare pentru Coeziune Economicã şi Socialã 2004-2006, componenta Dezvoltarea Resurselor Umane cuprinde urmãtoarele mãsuri:
A. Stoparea somajului structural;
B. Îmbunãtãţirea adaptabilitatii pe termen lung pe piata muncii;
C. Combaterea activa a excluziunii sociale;
D. Îmbunãtãţirea accesului la educaţie şi a sistemelor regionale de educaţie şi formare profesionalã şi tehnica.
Strategia nationala pentru dezvoltarea resurselor umane conţine urmãtoarele obiective intersectoriale:
● Combaterea somajului structural;
● Oferirea de oportunitati de angajare pentru cei dezavantajati şi excluşi social;
● Dezvoltarea educaţiei şi formãrii profesionale în conformitate cu noua curicula, pentru a rãspunde nevoilor pieţei muncii şi necesitãţii de invatare pe parcursul întregii vieţi;
● Dezvoltarea formãrii continue, inclusiv pregãtirea personalului.
> Programul "Leonardo da Vinci" (PLV) este un program comunitar de cooperare transnationala în domeniul formãrii profesionale a forţei de munca care susţine politicile statelor participante privind formarea pe parcursul întregii vieţi şi dezvoltarea aptitudinilor şi competentelor favorabile integrãrii profesionale.
Programul Leonardo da Vinci II 2000-2006, promoveazã:
● Dezvoltarea aptitudinilor şi competentei tinerilor aflaţi în procesul de formare profesionalã şi instruire la toate nivelurile;
● Îmbunãtãţirea calitãţii şi încurajarea accesului la instruire permanenta, în vederea dezvoltãrii capacitãţii de adaptare la schimbãrile tehnologice şi organizationale;
● Promovarea şi întãrirea contribuţiei pe care o are formarea profesionalã la inovaţie, în vederea creşterii competitivitatii şi a spiritului antreprenorial pentru crearea de noi locuri de munca; cooperarea între instituţiile de instruire, inclusiv între universitãţi şi companii comerciale, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii (IMM).
Obiectivele programului se realizeazã prin urmãtoarele tipuri de mãsuri:
● Mobilitati transnationale
● Proiecte pilot
● promovarea competentelor lingvistice
● dezvoltarea retetelor de cooperare transnationala
● elaborarea sau actualizarea unor materiale de referinta comunitare

> Programul SAPARD, instrument financiar oferit de Uniunea Europeanã în procesul de pre-aderare în domeniul agriculturii şi dezvoltãrii rurale, prevede în cadrul Mãsurii 4.1 "Îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale", oferirea de asistenta pentru pregãtire profesionalã în vederea îmbunãtãţirii cunoştinţelor şi competentelor profesionale pentru un management eficient al activitãţilor din agricultura.
Cursurile de pregãtire profesionalã sunt destinate:
- producãtorilor privati agricoli, silvici, piscicoli, acvacultori; procesatorilor produselor agro-alimentare; proprietarilor privati de padure sau exploataţii agricole şi silvice; crescatorilor de animale; fermierilor; mestesugarilor; apicultorilor; micilor întreprinzãtori implicaţi în activitãţi agricole, piscicole, forestiere, turism rural, mecanizare agricolã şi alte ocupaţii din spaţiul rural, precum şi conversia acestora cãtre activitãţi non-agricole.

ANEXA 5
-------
la strategie
------------

DIAGRAMA SISTEMULUI DE FORMARE PROFESIONALÃ, LEGÃTURILE FUNCTIONALE
ŞI RESPONSABILITÃŢI INSTITUŢIONALE

Responsabilitãţile MMSSF:
- elaboreazã strategiile şi politicile în domeniul ocupãrii şi formãrii profesionale
- coordoneazã sistemul de formare profesionalã continua (exclusiv formarea profesionalã din sistemul de învãţãmânt)
- asigura corelarea formãrii profesionale iniţiale şi continue cu drepturile de angajare/practicare a unei activitãţi profesionale pe piata muncii
- asigura coerenta cadrului legislativ al formãrii profesionale continue pentru toate domeniile de activitate (baza de date specializatã cu toatã legislaţia formãrii, accesibila pe internet)

Responsabilitãţile ANOFM:
- implementeaza la nivel naţional/judeţean/local strategiile şi politicile în domeniul ocupãrii şi formãrii profesionale;
- finanţeazã serviciile de formarea profesionalã precum şi cele de informare, consiliere şi orientare profesionalã pentru persoanele aflate în cãutarea unui loc de munca sau pentru prevenirea somajului,

Responsabilitãţile ANC:
- dezvolta şi implementeaza, cu contribuţia comitetelor sectoriale, cadrul metodologic (inclusiv instrumentele) pentru:
● stabilirea competentelor, pe baza analizei ocupationale, la nivelul sectoarelor de activitate;
● elaborarea standardelor ocupationale şi standardelor de calificare;
● validarea calificarilor;
realizarea Registrului Naţional al Calificarilor;
● certificarea competentelor şi calificarilor (aplicând principii comune pentru FPI şi FPC, pentru contextul formal, non formal şi informal de pregãtire profesionalã);
- asigura calitatea sistemului de FPC
- coordoneazã autorizarea furnizorilor de formare profesionalã

Responsabilitãţile MEdC:
- elaboreazã politicile pentru FPI, asigurând corelarea cu nevoile pieţei muncii
- coordoneazã formarea profesionalã iniţialã desfasurata în sistemul naţional de învãţãmânt şi formarea profesionalã continua a cadrelor didactice

Responsabilitãţile partenerilor sociali
- participa la evaluarea necesarului de forta de munca calificatã pe ramuri/sectoare de activitate;
- formuleazã propuneri şi puncte de vedere (rol consultativ) pentru elaborarea politicilor şi strategiilor pentru piata muncii;
- elaboreazã şi implementeaza Planuri de formare profesionalã la nivel sectorial sau de companie;
- oferã servicii de informare, orientare şi consiliere profesionalã la nivel de companie.

Responsabilitãţile Comitetelor sectoriale:
- stabilesc competentele, pe baza analizei ocupationale, la nivelul sectoarelor de activitate;
- elaboreazã standardele ocupationale şi standardele de calificare;
- valideazã calificarilor;
- certifica competentele şi calificarile (aplicând principii comune pentru FPI şi FPC, pentru contextul formal, non formal şi informal de pregãtire profesionalã);
- stabilesc principiile st mecanismele comune de asigurare a calitãţii pentru formarea profesionalã, pe baza cadrului de referinta european şi a experienţei acumulate în FPI şi FPC;
- identifica nevoile de formare actuale şi viitoare, la nivel sectorial, pe baza studiilor, analizelor şi prognozelor elaborate de instituţii de specialitate;
- stabilesc criterii de performanta şi condiţii speciale de desfãşurare a formãrii la nivel sectorial.

Responsabilitãţile furnizorilor de formare profesionalã continua
- elaboreazã şi implementeaza programe de formare profesionalã, de calitate, care sa rãspundã nevoilor pieţei muncii;
- coopereazã cu agenţii economici, autoritãţile publice la nivel naţional/local, alţi furnizori de formare profesionalã din ţara şi strãinãtate.

NOTA(CTCE)
----------
Organigrama - INSTITUŢII EUROPENE, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2005, la pagina 47.(a se vedea inaginea asociata)


ANEXA 6
-------
la strategie
-------------

Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de FPC pe termen scurt şi mediu


 

 ┌─────────┬──────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬─────┼───────────────────────
 │ Obiectiv│ Direcţie │    Acţiuni pentru îndeplinirea obiectivului        │ Respon-  │ Ter-│  Sursa de finanţare
 │strategic│de acţiune│                                                    │ sabil    │ men │
 │         │          │                                                    │Instituţii│     │
 │         │          │                                                    │implicate │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │ 1. O    𗈕. Consti-𗈕.1 Dezvoltarea unor programe care sa condu-        │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │partici- │entizarea │ca la constientizarea şi schimbarea atitudinii      │MEdIC     │     │tul asigurãrilor pentru
 │pare cres│cu privire│persoanelor şi instituţiilor implicate, în favoarea │CNFPA     � │şomaj, fonduri ale
 │cuta la  │la benefi-│creşterii motivarii participãrii la formare profesi-│ANOFM     │     │partenerilor sociali,
 │FPC şi   │ciile FPC │onala continua şi a învãţãrii pe tot parcursul vie- │Parteneri │     │fonduri ale anga-
 │facilita-│pentru    │tii. Aceasta înseamnã: campanii mass-media          │sociali   │     │jatorilor, fonduri de
 │rea acce-│persoane, │destinate unor grupuri tinta, publicarea în mod     │Comitete  │     │preaderare, fonduri
 │sului ptr│intreprin-│regulat de materiale relevante pentru factorii      │sectoriale│     │structurate
 │toate ca-│deri şi   │interesaţi, referitoare la FPC, seminarii, confe-   │Furnizori │     │
 │tegoriile│alţi fac- │rinte, programe de pregãtire. Programul se          │de formare│     │
 │de per-  │tori în-  │adreseazã persoanelor, angajatorilor, decidentilor  │          │     │
 │soane,   │ teresati │de la diferite niveluri (naţional, sectorial,       │          │     │
 │din per- │          │local), privind beneficiile FPC asupra carierei     │          │     │
 │spectiva │          │persoanei (prin gãsirea mai facila a unui loc de    │          │     │
 │învãţãrii│          │munca, salarizare la un nivel superior, mobilitate  │          │     │
 │pe tot   │          │ocupationala şi geograficã crescutã, pe piata muncii│          │     │
 │parcursul│          │nationala şi europeanã, dezvoltarea spiritului      │          │     │
 │vieţii   │          │antreprenorial) asupra creşterii productivitatii    │          │     │
 │         │          │şi competitivitatii companiilor pe o piata          │          │     │
 │         │          │globalizata, asupra evoluţiei societãţii româneşti  │          │     │
 │         │          │cãtre o societate bazatã pe cunoaştere. De          │          │     │
 │         │          │asemenea, programul va avea în vedere crearea unei  │          │     │
 │         │          │atitudinii pozitive şi favorabile a tinerilor       │          │     │
 │         │          │din sistemul formal de educaţie pentru invatarea    │          │     │
 │         │          │continua.                                           │          │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈕.2 Diseminarea exemplelor de "bune practici"       │CNFPA     │perma│bugetul de stat, buge-
 │         │          │şi "storii de succes" pentru a sensibiliza per-     │MMSSF     │nent │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │soanele, companiile, partenerii sociali asupra      │MEdC      │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │beneficiilor pe care le poate aduce FPC.            │ANOFM     │     │partenerilor sociali,
 │         │          │                                                    │Parteneri │     │fonduri ale angajatori-
 │         │          │                                                    │sociali   │     │lor, fonduri de prea-
 │         │          │                                                    │Comitete  │     │derare, fonduri struc-
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │turale
 │         │          │                                                    │Angajatori│     │
 │         │          │                                                    │Furnizori │     │
 │         │          │                                                    │de formare│     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈕.3 Diseminarea informaţiilor privind oferta de     │MMSSF     │perma│bugetul de stat, buge-
 │         │          │servicii de informare, consiliere sl orientare pro- │MEdC      │nent │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │fesionala, oferta de servicii de formare, posibili- │CNFPA     │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │tatite de acces la aceste servicii, modalitãţile de │ANOFM     │     │partenerilor sociali,
 │         │          │finanţare a FPC (inclusiv schemele de sprijin       │Parteneri │     │fonduri ale angajatori-
 │         │          │pentru dezvoltarea resurselor umane şi per-         │sociali   │     │lor, fonduri de prea-
 │         │          │spectiva utilizãrii Fondului Social European),      │Comitete  │     │derare, fonduri struc-
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │turale
 │         │          │                                                    │Angajatori│     │
 │         │          │                                                    │Furnizori │     │
 │         │          │                                                    │de formare│     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈕.4. Organizarea de conferinţe, intalniri, dezba-   │MMSSF     │perma│bugetul de stat, buge-
 │         │          │teri, precum şi producerea şi distribuirea de ma-   │ANOFM     │nent │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │teriale pentru diseminarea informaţiilor şi valori- │CNFPA     │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │zarea rezultatelor proiectelor naţionale şi inter-  │Parteneri │     │partenerilor sociali,
 │         │          │naţionale relevante pentru activitatea de infor-    │sociali   │     │fonduri ale angajatori-
 │         │          │mare, consiliere şi orientare în cariera.           │Comitete  │     │lor, fonduri de prea-
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │derare, fonduri struc-
 │         │          │                                                    │Furnizori │     │turale
 │         │          │                                                    │de formare│     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         𗈖. Creste-𗈖.1 Creşterea anuala, în urmãtorii 5 ani, a finan-  │MMSSF     �-│bugetul de stat
 │         │rea inves-│tarii din bugetul de stat a structurilor cu atribu- │MEdC      � │
 │         │titiilor  │tii în domeniul FPC (comitete sectoriale, ANC -     │Alte      │     │
 │         │publice şi│nivel naţional şi regional, comisii de autorizare)  │instutii  │     │
 │         │private în│şi dezvoltarea instrumentelor specifice (standarde  │publice   │     │
 │         │FPC şi    │ocupationale, Registrul Naţional al Califi-         │          │     │
 │         │eficienti-│carilor, programe cadru etc).                       │          │     │
 │         │zarea lor │                                                    │          │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈖.2 Creşterea anuala, în urmãtorii 5 ani, cu 10     │ANOFM     �-│bugetul asigurãrilor
 │         │          │% pe an a sumelor alocate pentru FPC, din bu-       │MMSSF     � │pentru şomaj
 │         │          │getul asigurãrilor pentru şomaj.                    │          │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈖.3 Alocarea fondurilor necesare pentru finanta-    │Institu-  │anual│Bugetele instituţiilor
 │         │          │rea formãrii profesionale a personalului din în-    │tiile     │     │publice
 │         │          │stitutiile publice.                                 │publice   │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈖.4 Utilizarea mai eficienta a fondurilor publice   │MMSSF     │perma│Bugetele instituţiilor
 │         │          │pentru FPC pe baza prioritatilor identificate la    │ANOFM     │nent │publice, bugetul asi-
 │         │          │nivel naţional şi regional                          │Alte      │     │gurarilor pentru şomaj
 │         │          │                                                    │ministere/│     │
 │         │          │                                                    │instituţii│     │
 │         │          │                                                    │publice   │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈖.5 Stabilirea şi implementarea mecanismelor        │MFP       �-│bugetul de stat, buge-
 │         │          │de cofinantare din fonduri publice şi private în    │Autoritãţi� │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │vederea accesarii Fondurilor Structurale pentru     │de manage-│     │şomaj, bugetele loca-
 │         │          │dezvoltarea resurselor umane.                       │ment ale  │     │le, împrumuturi de la
 │         │          │                                                    │fondurilor│     │instituţiile financiare
 │         │          │                                                    │structu-  │     │internaţionale, fonduri
 │         │          │                                                    │rale      │     │provenite din sectorul
 │         │          │                                                    │          │     │privat
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈖.6 Iniţierea unor consultãri cu responsabili din   │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │ministere, din alte instituţii publice, ca şi din   │instituţii│     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │organizaţiile partenerilor sociali, privind         │publice   │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │stabilirea stimulentelor financiare pentru ca       │parteneri │     │partenerilor sociali
 │         │          │angajatorii sa investeasca mai mult în formarea     │sociali   │     │
 │         │          │profesionalã a angajaţilor                          │          │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈖.7 Identificarea şi operationalizarea unor         │MMSSF,    � │bugetul de stat, fon-
 │         │          │scheme de co-finanţare public- private pentru       │Ministere/│     │duri ale partenerilor
 │         │          │investiţii în dezvoltarea capacitãţii administrative│instituţii│     │sociali şi ale angaja
 │         │          │şi pentru funcţionarea structurilor instituţionale  │publice şi│     │lorilor
 │         │          │cu atribuţii în FPC (de exemplu, comitetele sec-    │partenerii│     │
 │         │          │toriale)                                            │sociali   │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈖.8 Negocierea de cãtre partenerii sociali a pre-   │Partenerii│anual│fonduri ale angajatori-
 │         │          │vederilor din contractele colective de munca        │sociali   │ince-│lor
 │         │          │pentru creşterea participãrii la FPC, precum şi     │angajatori│pand │
 │         │          │posibilitatea constituirii unor fonduri sectoriale  │          │ cu  │
 │         │          │(de exemplu prin investirea unui anumit procent     │          � │
 │         │          │din cifra de afaceri sau din fondul de salarii al   │          │     │
 │         │          │companiei pentru formarea profesionalã a anga-      │          │     │
 │         │          │jatilor).                                           │          │     │
 │         ├──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         𗈗. Dezvol-𗈗.1 Acord tripartit privind reperele metodologice   │CNFPA     � │Bugetul de stat
 │         │tarea unui│de definire a Cadrului Naţional al Calificarilor    │partenerii│     │
 │         │sistem de │sub coordonarea Autoritãţii Naţionale pentru        │sociali   │     │
 │         │FPC flexi-│Calificãri (ANC) şi cu contribuţia partenerilor so- │Guvernul  │     │
 │         │bil şi    │ciali, prin intermediul comitetelor sectoriale.     │României  │     │
 │         │transpa-  │                                                    │comitete  │     │
 │         │rent, ba- │                                                    │sectoriale│     │
 │         │zat pe com├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │petente,  𗈗.2 Acord tripartit privind rolurile şi responsabi- │CNFPA     � │Bugetul de stat
 │         │pe baza   │litatile instituţiilor cu atribuţii în dezvoltarea  │partenerii│     │
 │         │Cadrului  │şi actualizarea Cadrului Naţional al Calificarilor, │sociali   │     │
 │         │Naţional  │inclusiv a Registrului Naţional al Calificarilor sub│Guvernul  │     │
 │         │al Califi-│coordonarea ANC şi cu contribuţia partenerilor      │României  │     │
 │         │carilor   │sociali, prin intermediul comitetelor sectoriale    │comitete  │     │
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈗.3 Dezvoltarea şi implementarea                    │CNFPA     �-│bugetul de stat, fon-
 │         │          │metodologiilor unitare pentru definirea şi valida-  │comitete  � │duri Phare, fonduri
 │         │          │rea calificarilor, ca şi pentru înscrierea acestora │sectoriale│     │ale angajatorilor
 │         │          │în Registrul Naţional al Calificarilor (RNC).       │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈗.4 Dezvoltarea şi actualizarea Standardelor        │CNFPA     │perma│bugetul de stat, fon-
 │         │          │Ocupationale (SO) şi a Standardelor de Pregãtire    │comitete  │nent │duri al angajatorilor,
 │         │          │Profesionalã (SPP).                                 │sectoriale│     │bugetul asigurãrilor
 │         │          │                                                    │          │     │pentru şomaj, fonduri
 │         │          │                                                    │          │     │externe
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈗.5 Asigurarea coerentei dintre FPC şi FPI, prin    │CNFPA     �-│bugetul de stat, fon-
 │         │          │realizarea CNC, care va introduce o terminolo-      │MMSSF     � │duri ale partenerilor
 │         │          │gie comuna, SO/SPP comune, aceleaşi principii       │MEdC      │     │sociali, fonduri ale
 │         │          │de certificare (bazate pe competente) şi un sis-    │comitete  │     │angajatorilor, fonduri
 │         │          │tem de credite transferabile care sa permitã re-    │sectoriale│     │de preaderare, fon-
 │         │          │cunoaşterea învãţãrii, independent de sistemul      │          │     │duri structurale
 │         │          │sau contextul în care aceasta a avut loc.           │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈗.6 Introducerea unui sistem de certificare a       │CNFPA     �-│bugetul de stat, fon-
 │         │          │competentelor, a calificarilor parţiale (care per-  │MMSSF     � │duri ale partenerilor
 │         │          │mit practicarea uneia sau a mai multor ocupaţii)    │MEdC      │     │sociali, fonduri ale
 │         │          │şi a calificarilor complete.                        │comitete  │     │angajatorilor, fonduri
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │de preaderare, fon-
 │         │          │                                                    │          │     │duri structurale
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈗.7 Dezvoltarea şi implementarea metodologiei       │CNFPA     � │bugetul de stat, fon-
 │         │          │de elaborare a curriculumului /programelor mo-      │MEdC      │     │duri de preaderare
 │         │          │dulare de studiu, centrate pe rezultatele învãţãrii,│          │     │
 │         │          │conforme SO/SPP pentru FPC.                         │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈗.8 Dezvoltarea şi implementarea unui sistem        │CNFPA     �-│bugetul de stat, fon-
 │         │          │unitar de credite transferabile pentru FPC şi       │MEdC      � │duri ale partenerilor
 │         │          │FPI.                                                │MMSSF     │     │sociali, fonduri ale
 │         │          │                                                    │comitete  │     │angajatorilor, fonduri
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │de preaderare, fon-
 │         │          │                                                    │          │     │duri structurale
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈗.9  Adoptarea şi implementarea instrumentului      │MMSSF     � │bugetul de stat
 │         │          │EUROPASS - supliment descriptiv al certificatului   │MEdC      │     │
 │         │          │de calificare.                                      │CNFPA     │     │
 │         │          │                                                    │Furnizori │     │
 │         │          │                                                    │de formare│     │
 │         ├──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         𗈘. Imbuna-𗈘.1 Îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor de informa- │ANOFM     � │bugetul de stat, buge-
 │         │tarirea   │re, consiliere şi orientare profesionalã, inclusiv  │MMSSF     │     │ul asigurãrilor pentru
 │         │reţelei de│prin utilizarea tehnicilor moderne.                 │MEcC      │     │şomaj, fonduri ale
 │         │informare,│                                                    │ANT       │     │Bãncii Mondiale
 │         │consiliere│                                                    │Furnizori │     │
 │         │şi orien- │                                                    │privati   │     │
 │         │tare pro- ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │fesionala 𗈘.2 Dezvoltarea colaborãrii interinstitutionale şi  │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │asumarea responsabilitãţilor pentru asigurarea      │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │tuturor tipurilor de informaţii necesare centrelor  │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │de consiliere în vederea eficientizarii serviciilor │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale
 │         │          │oferite (locuri de munca vacante, oferta de for-    │CNFPA     │     │
 │         │          │mare profesionalã, informaţii despre calificãri,    │Furnizori │     │
 │         │          │informaţii despre agenţii economici, studii şi      │de formare│     │
 │         │          │prognoze privind piata muncii etc.).                │Comitete  │     │
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │
 │         │          │                                                    │Parteneri │     │
 │         │          │                                                    │sociali   │     │
 │         │          │                                                    │Angajatori│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.3 Menţinerea şi optimizarea colaborãrii şi co-    │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │ordonarii între instituţiile cu atribuţii de infor- │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │mare, consiliere şi orientare profesionalã de la    │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │nivel naţional, regional şi local, prin integrarea  │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale, fon-
 │         │          │serviciilor furnizate de sistemul de educaţie şi    │CNFPA     │     │duri ale partenerilor
 │         │          │de reţeaua ANOFM într-un sistem naţional care       │Furnizori │     │sociali, fonduri ale
 │         │          │sa asigure continuitatea acestora.                  │de formare│     │angajatorilor
 │         │          │                                                    │Comitete  │     │
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │
 │         │          │                                                    │Parteneri │     │
 │         │          │                                                    │sociali   │     │
 │         │          │                                                    │Angajatori│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.4 Dezvoltarea şi extinderea reţelei de centre     │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │de informare, consiliere şi orientare profesiona-   │MEdC      │     │tui asigurãrilor pentru
 │         │          │la (atât în zona urbana, cat şi în zona ruralã);    │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │                                                    │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale, fon-
 │         │          │                                                    │CNFPA     │     │duri ale partenerilor
 │         │          │                                                    │Furnizori │     │sociali, fonduri ale
 │         │          │                                                    │de formare│     │angajatorilor
 │         │          │                                                    │Comitete  │     │
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │
 │         │          │                                                    │Parteneri │     │
 │         │          │                                                    │sociali   │     │
 │         │          │                                                    │Angajatori│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.5 Diversificarea metodelor de furnizare a ser-    │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │viciilor de informare, consiliere şi orientare pro- │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │fesionala prin utilizarea tehnologiilor informatice │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │şi de comunicaţii (prin e-mail, web site-uri, tele- │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale
 │         │          │fon sau echipe mobile);                             │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.6 Furnizarea de servicii de informare, consiliere │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │şi orientare profesionalã pentru grupuri cu         │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │nevoi speciale (tineri postinstitutionalizati, per- │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │soane traficate, romi, persoane cu dizabilitati,    │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale
 │         │          │persoane eliberate din detenţie, persoane repa-     │          │     │
 │         │          │triate, etc);                                       │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.7 Elaborarea unui set de standarde de calitate    │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │a serviciilor de informare, consiliere şi orientare │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │profesionalã;                                       │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │                                                    │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.8. Elaborarea unui portofoliu de metode şi în-    │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │strumente pentru activitatea de informare, con-     │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │siliere şi orientare profesionalã şi dezvolta-      │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │rea/actualizarea profilelor ocupationale            │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.9. Realizarea unei campanii mass media de         │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │informare privind oferta de servicii de informare,  │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │consiliere şi orientare profesionalã                │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │                                                    │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.10. Formarea personalului cu atribuţii în do-     │MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │         │          │meniul informãrii, consilierii şi orientarii profe- │MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │sionale                                             │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │                                                    │ANOFM     │     │Bãncii Mondiale
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.11. Publicarea, de cãtre ANOFM, în mod regulat    │ANOFM     │perma│bugetul asigurãrilor
 │         │          │a informaţiilor cu privire la nevoile pieţei        │          │nent │pentru şomaj
 │         │          │muncii, nevoile de formare şi alte informaţii rele- │          │     │
 │         │          │vante pentru persoane, angajatori, furnizori de     │          │     │
 │         │          │formare, alţi factori interesaţi;                   │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈘.12. Stabilirea de cãtre furnizorii de formare a   │furnizori │perma│
 │         │          │unor relaţii mai strânse şi mai sistematice cu      │  de      │nent │
 │         │          │întreprinderile şi organizaţiile partenerilor       │formare   │     │
 │         │          │sociali la nivel regional şi local, cu serviciile   │parteneri │     │
 │         │          │de ocupare şi alţi actori regionali şi locali       │sociali   │     │
 │         │          │implicaţi în FPC                                    │angajato- │     │
 │         │          │                                                    │rii       │     │
 │         ├──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         𗈙. Asigu- 𗈙.1. Dezvoltarea/perfecţionarea metodologiilor,     │CNFPA     �-│bugetul de stat,
 │         │rarea con-│mecanismelor şi instrumentelor necesare evalu-      │Comitete  � │fonduri Phare
 │         │ditiilor  │arii/validãrii şi recunoaşterii experienţei şi a    │sectoriale│     │
 │         │necesare  │învãţãrii anterioare, inclusiv a competentelor      │MMSSF     │     │
 │         │pentru    │dobândite în contexte de invatare non formale şi    │MEdC      │     │
 │         │evaluarea/│informale.                                          │          │     │
 │         │validarea ├                                                    │          │     │
 │         │şi recu-  ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │noasterea 𗈙.2 Formarea personalului cu atribuţii în domeniu   │CNFPA     │perma│bugetul de stat, buge-
 │         │experien- │                                                    │ANOFM     │nent │tul asigurãrilor pentru
 │         │tei şi în-│                                                    │Centre de │     │şomaj, fonduri
 │         │vatarii   │                                                    │evaluare  │     │Phare, fonduri ale
 │         │anterioare│                                                    │   de     │     │centrelor de evaluare
 │         │inclusiv a│                                                    │competente│     │de competente
 │         │competen- ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │telor do- 𗈙.3. Dezvoltarea capacitãţii instituţionale existen-│CNFPA     │perma│bugetul de stat, buge-
 │         │bandite în│te prin încurajarea şi sprijinirea furnizorilor de  │MMSSF     │nent │tul asigurãrilor pentru
 │         │contexte  │formare, precum şi a altor organizaţii relevante,   │MEdC      │     │şomaj, fonduri ale
 │         │de învaţã-│pentru a deveni centre de evaluare a competen-      │ANOFM     │     │partenerilor sociali,
 │         │re non    │telor dobândite în contexte de invatare             │furnizori │     │fonduri de preadera-
 │         │formale şi│nonformale şi informale, astfel încât sa se asi-    │de formare│     │re, fonduri structurale
 │         │informale │gure sanse egale pentru toţi cetãţenii              │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈙.4 Personalizarea programelor de formare prin      │MEdC      │perma│bugetul de stat, buge-
 │         │          │recunoaşterea competentelor profesionale do-        │ANOFM     │nent │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │bandite anterior.                                   │Furnizori │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │                                                    │de formare│     │furnizorilor de formare
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 𗈖. Cres- 𗈚. Conso- 𗈚.1 Definitivarea rolurilor şi a responsabilitãţilor│MMSSF     � │bugetul de stat, buge-
 │terea    │lidarea   │instituţionale pentru toate funcţiile şi structurile│MEdC      │     │tul asigurãrilor pentru
 │calitãţii│structuri-│FPC, la toate nivelurile decizionale, avându-se     │CNFPA     │     │şomaj, fonduri ale
 │şi efici-│lor insti-│în vedere, între altele, evitarea conflictului de   │ANOFM     │     │partenerilor sociali
 │entei    │tutionale │interese                                            │Parteneri │     │
 │sistemu- │şi a par- │                                                    │sociali   │     │
 │lui de   │teneriate-├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │FPC      │lor în FPC𗈚.2 Înfiinţarea graduala a comitetelor sectoriale,  │CNFPA     �-│bugetul de stat, fon-
 │printr-un│          │pentru toate sectoarele de activitate               │Parteneri � │duri ale partenerilor
 │manage-  │          │                                                    │sociali   │     │sociali, fonduri ale
 │ment ori-│          │                                                    │          │     │angajatorilor
 │entat    │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │spre     │          𗈚.3. Îmbunãtãţirea reprezentativitatii şi speciali- │Parteneri │perma│fonduri ale parteneri-
 │rezultate│          │zarea pe problematica FPC a persoanelor de-         │sociali   │nent │lor sociali
 │         │          │semnate de cãtre partenerii sociali în structurile  │          │     │
 │         │          │de dialog social din domeniu, în corelatie cu       │          │     │
 │         │          │rolul şi responsabilitãţile acestora                │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈚.4. Îmbunãtãţirea comunicãrii instituţionale şi a  │MMSSF     │perma│bugetul de stat, buge-
 │         │          │parteneriatului între instituţiile cu roluri şi     │MEdC      │nent │tul asigurãrilor pentru
 │         │          │atribuţii în FPC.                                   │ANT       │     │şomaj, fonduri ale
 │         │          │                                                    │ANOFM     │     │partenerilor sociali,
 │         │          │                                                    │CNFPA     │     │fonduri ale angajatori-
 │         │          │                                                    │Furnizori │     │lor
 │         │          │                                                    │de formare│     │
 │         │          │                                                    │Comitete  │     │
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │
 │         │          │                                                    │Parteneri │     │
 │         │          │                                                    │sociali   │     │
 │         │          │                                                    │Angajatori│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈚.5. Creşterea capacitãţii manageriale şi admi-     │MMSSF     │perma│Bugetul de stat, surse
 │         │          │nistrative a MMSSF şi a celorlalte instituţii cu    │Alte      │nent │externe de finanţare
 │         │          │atribuţii cu privire la elaborarea politicilor şi a │instituţii│     │
 │         │          │strategiilor de ocupare a forţei de munca şi de     │          │     │
 │         │          │formare profesionalã.                               │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈚.6. Consolidarea structurilor de planificare şi    │MMSSF     │perma│Bugetul de stat, surse
 │         │          │implementare a Fondurilor Structurale Europene,     │Alte      │nent │externe de finanţare
 │         │          │ca un instrument important în dezvoltarea           │instituţii│     │
 │         │          │pieţei forţei de munca şi a ocupãrii                │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈚.7. Consolidarea structurii CNFPA pentru a în-     │MMSSF     �-│Bugetul de stat, fon-
 │         │          │deplini rolul de Autoritate Nationala pentru Cali-  │MEdC      � │duri Phare
 │         │          │ficari (ANC). Structura trebuie definitã la nivel   │MFP       │     │
 │         │          │central şi regional, cu clarificarea responsabilita-│CNFPA     │     │
 │         │          │tilor referitoare la procedurile de autorizare şi   │          │     │
 │         │          │monitorizare a furnizorilor de formare, dezvoltarea │          │     │
 │         │          │calificarilor şi asigurarea calitãţii formãrii.     │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈚.8. Consolidarea capacitãţii administrative a      │MMSSF     � │bugetul asigurãrilor
 │         │          │Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de        │ANOFM     │     │pentru şomaj
 │         │          │Munca (ANOFM) cu privire la FPC.                    │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈚.9. Asistarea furnizorilor de formare existenţi    │CNFPA     │perma│Bugetul de stat, fon-
 │         │          │a celor potenţiali, pentru dezvoltarea unei oferte  │Comisii de│nent │duri ale partenerilor
 │         │          │de FPC relevante şi adecvate nevoilor de formare    │autorizare│     │sociali, fonduri ale
 │         │          │identificate.                                       │Comitete  │     │angajatorilor, alte
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │surse de finanţare
 │         │          │                                                    │          │     │externe
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈚.10. Perfecţionarea profesionalã a persoanelor     │Angajatori│perma│Fonduri ale angajato-
 │         │          │care lucreazã în compartimentele de resurse         │          │nent │rilor, alte surse de
 │         │          │umane în vederea dezvoltãrii competentelor de       │          │     │finanţare externe
 │         │          │identificare a cererii şi ofertei de FPC în         │          │     │
 │         │          │întreprindere, de fundamentare, întocmire şi        │          │     │
 │         │          │implementare a planurilor de formare profesionalã,  │          │     │
 │         │          │de evaluare a impactului FPC, de imbunatatire a     │          │     │
 │         │          │mediului de invatare în întreprindere.              │          │     │
 │         ├──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         𗈛. Imple- 𗈛.1. Adoptarea, pe baza unui acord tripartit a      │Guvernul  � │Bugetul de stat, fon-
 │         │mentarea  │Cadrului Naţional pentru asigurarea calitãţii în    │României  │     │duri ale partenerilor
 │         │mecanisme-│formarea profesionalã iniţialã şi continua, pe      │CNFPA     │     │sociali
 │         │lor de    │baza Cadrului European pentru asigurarea calitãţii  │Parteneri │     │
 │         │asigurare │în educaţie şi formare profesionalã, stabilindu-se  │sociali   │     │
 │         │a calita- │totodatã şi rolurile şi responsabilitãţile          │          │     │
 │         │ tii      │instituţiilor cu atribuţii în managementul calitãţii│          │     │
 │         │          │la nivel de sistem de FPC şi de furnizori de FPC    │          │     │
 │         │          │(publici, privati, inclusiv angajatori autorizaţi   │          │     │
 │         │          │ca furnizori de FPC)                                │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈛.2. Elaborarea unitarã a metodologiilor, proce-    │MMSSF     � │bugetul de stat, fon-
 │         │          │durilor şi instrumentelor necesare punerii în       │MEdC      │     │duri ale partenerilor
 │         │          │practica a Cadrului Naţional pentru asigurarea      │CNFPA     │     │sociali, fonduri ale
 │         │          │calitãţii în FPC cu privire la:                     │Comitete  │     │angajatorilor
 │         │          │- autorizarea furnizorilor de FPC                   │sectoriale│     │
 │         │          │- autoevaluarea furnizorilor de FPC                 │          │     │
 │         │          │- monitorizarea furnizorilor de FPC                 │          │     │
 │         │          │- evaluarea externa şi auditul institutional al     │          │     │
 │         │          │  furnizorilor de FPC                               │          │     │
 │         │          │- certificarea competentelor dobândite prin pro-    │          │     │
 │         │          │  gramele de FPC                                    │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈛.3. Elaborarea standardelor de referinta, a nor-   │MMSSF     � │bugetul de stat, fon-
 │         │          │melor şi a indicatorilor pentru asigurarea calitãţii│MEdC      │     │duri ale partenerilor
 │         │          │la nivelul sistemului de FPC şi al furnizorilor de  │CNFPA     │     │sociali, fonduri ale
 │         │          │FPC                                                 │Comitete  │     │angajatorilor
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈛.4. Eficientizarea şi creşterea transparenţei      │MMSSF     � │
 │         │          │procedurilor de autorizare prin:                    │MEdC      │     │
 │         │          │                                                    │CNFPA     │     │
 │         │          │                                                    │Comitete  │     │
 │         │          │                                                    │sectoriale│     │
 │         │          │                                                    │Comisii de│     │
 │         │          │                                                    │autorizare│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          │- Îmbunãtãţirea criteriilor pentru autorizarea      │MMSSF     � │bugetul de stat, fon-
 │         │          │furnizorilor sub responsabilitatea CNFPA, cu con-   │MEdC      │     │duri ale angajatorilor,
 │         │          │sultarea comitetelor sectoriale, în vederea apli-   │CNFPA     │     │fonduri ale parteneri-
 │         │          │carii acestora de cãtre comisiile judeţene de au-   │Comitete  │     │lor sociali
 │         │          │torizare. Criteriile trebuie sa asigure conformita- │sectoriale│     │
 │         │          │tea cu prevederile din standardele ocupationale     │Comisii de│     │
 │         │          │şi din standardele de pregãtire profesionalã şi un  │autorizare│     │
 │         │          │sistem de calitate, operational la nivel institu-   │          │     │
 │         │          │tional;                                             │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          │- Reconsiderarea structurilor teritoriale implicate │MMSSF     � │bugetul de stat
 │         │          │în procesul de autorizare pentru evitarea conflic-  │MEdC      │     │
 │         │          │tului de interes.                                   │CNFPA     │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          │- Luarea în considerare, la reînnoirea autorizaţiei │MMSSF     � │bugetul de stat
 │         │          │a rapoartelor de autoevaluare ale furnizorilor      │MEdC      │     │
 │         │          │de formare, rapoartelor de evaluare externa,        │CNFPA     │     │
 │         │          │precum şi a evaluãrilor fãcute de beneficiarii      │          │     │
 │         │          │fiecãrui program implementat.                       │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈛.5. Crearea a unui sistem naţional de formare,     │MMSSF     � │bugetul de stat, surse
 │         │          │evaluare şi certificare, care sa-i motiveze pe      │MEdC      │     │externe de finanţare
 │         │          │formatorii de FPC sa se perfecţioneze şi sa de-     │CNFPA     │     │
 │         │          │vina actori cheie în creşterea calitãţii FPC,       │Furnizori │     │
 │         │          │având în vedere:                                    │de formare│     │
 │         │          │- diversificarea rolurilor, definirea competentelor │          │     │
 │         │          │şi statutului şi profesionalizarea specialiştilor   │          │     │
 │         │          │implicaţi în procesul de formare profesionalã a     │          │     │
 │         │          │adulţilor (formatori, mentori, maiştri-instructori, │          │     │
 │         │          │formatori de formatori);                            │          │     │
 │         │          │- stimularea formãrii formatorilor pentru adulti    │          │     │
 │         │          │prin mãsuri legislative, programe naţionale şi      │          │     │
 │         │          │internaţionale dedicate, reţele de colaborare,      │          │     │
 │         │          │asigurarea legãturii cu mediul de munca;            │          │     │
 │         │          │- diversificarea ofertei de formare de formatori    │          │     │
 │         │          │pentru adulti şi a metodelor de formare, cu         │          │     │
 │         │          │accent pe TIC;                                      │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈛.6. Colectarea informaţiilor referitoare la forma- │MMSSF     │Perma│bugetul de stat, fon-
 │         │          │rea profesionalã într-o baza de date accesibila     │CNFPA     │nent │duri Phare
 │         │          │pe Internet                                         │ANOFM     │     │
 │         │          │                                                    │Furnizori │     │
 │         │          │                                                    │de formare│     │
 │         │          │                                                    │Comisii de│     │
 │         │          │                                                    │autorizare│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈛.7. Formarea personalului implicat în manage-      │MMSSF     �-│bugetul de stat, fon-
 │         │          │mentul calitãţii FPC, având în vedere:              │MEdC      � │duri Phare, fonduri
 │         │          │                                                    │CNFPA     │     │structurale
 │         │          │- identificarea şi valorificarea modalitãţilor de   │          │     │
 │         │          │finanţare pentru formarea de formatori              │          │     │
 │         │          │                                                    │          │     │
 │         │          │- Îmbunãtãţirea competentelor manageriale la        │          │     │
 │         │          │nivelul furnizorilor de formare, prin elaborarea    │          │     │
 │         │          │standardelor ocupationale pentru personalul         │          │     │
 │         │          │implicat în managementul FPC şi prin dezvoltarea    │          │     │
 │         │          │unor programe de formare specifice                  │          │     │
 │         │          │                                                    │          │     │
 │         │          │- Dezvoltarea unor programe de perfecţionare        │          │     │
 │         │          │specifice, adresate factorilor de decizie din ad-   │          │     │
 │         │          │ministratia publica centrala şi localã precum şi a  │          │     │
 │         │          │partenerilor sociali de la nivel naţional şi        │          │     │
 │         │          │sectorial implicaţi în fundamentarea şi             │          │     │
 │         │          │implementarea politicilor de FPC                    │          │     │
 │         │          │                                                    │          │     │
 │         │          │-  Formarea personalului cu atribuţii de autorizare,│          │     │
 │         │          │ monitorizare, evaluare externa şi audit            │          │     │
 ├─────────┼──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │Obiecti- 𗈜. Reali- 𗈜.1. Dezvoltarea unui sistem de colectare şi ana-   │INS       � │bugetul de stat, fon-
 │vele 1 şi│zarea de  │liza a datelor referitoare la FPC (conform stan-    │MMSSF,    │     │duri Phare
 𗈖 (direc-│studii,   │dardelor şi regulamentelor Uniunii Europene,        │ANOFM     │     │
 │tii de   │analize şi│Eurostat);                                          │MEdC      │     │
 │acţiune  │statistici│                                                    │CNFPA     │     │
 │transver-│pentru FPC├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │sale)    │          𗈜.2. Elaborarea unei metodologii de monitorizare    │INS       � │bugetul de stat, fon-
 │         │          │a sistemului de FPC, bazate pe indicatori com-      │MMSSF,    │     │duri Phare
 │         │          │parabili cu cei ai UE;                              │ANOFM     │     │
 │         │          │                                                    │MEdC      │     │
 │         │          │                                                    │CNFPA     │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈜.3. Elaborarea unor instrumente pentru evalua-     │INCSMPS   � │bugetul de stat, fon-
 │         │          │rea cererii şi a ofertei de formare profesionalã;   │MMSSF,    │     │duri externe
 │         │          │                                                    │ANOFM     │     │
 │         │          │                                                    │MEdC      │     │
 │         │          │                                                    │CNFPA     │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈜.4. Realizarea de sondaje şi studii privind gra-   │INCSMPS   │perma│bugetul de stat, fon-
 │         │          │dul de satisfacere a asteptarilor beneficiarilor de │Alte      │nent │duri externe
 │         │          │FPC (felul în care este apreciatã oferta de FPC     │instituţii│     │
 │         │          │existenta pe piata, precum şi calitatea şi          │          │     │
 │         │          │relevanta formãrii furnizate)                       │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈜.5. Evaluarea impactului investiţiei realizatã în  │INCSMPS   │perma│bugetul de stat, fon-
 │         │          │FPC asupra performantelor profesionale ale an-      │Alte      │nent │duri externe
 │         │          │gajatilor la locul de munca;                        │instituţii│     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈜.6. Identificarea nevoilor de formare actuale şi   │INCSMPS   �-│bugetul de stat, bu-
 │         │          │anticiparea nevoilor de formare viitoare, la nivel  │Comitete  � │getul asigurãrilor pen-
 │         │          │sectorial, pe baza programelor de dezvoltare        │sectoriale│     │tru şomaj, fonduri ale
 │         │          │naţionale/ regionale/ locale, a informaţiilor colec-│ANOFM     │     │partenerilor sociali,
 │         │          │tate sistematic, a studiilor, analizelor şi progno- │          │     │fonduri ale angajatori-
 │         │          │zelor elaborate de instituţii de specialitate şi    │          │     │lor, fonduri externe
 │         │          │alte instituţii interesate.                         │          │     │
 │         ├──────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         𗈝. Adapta-𗈝.1. Modificarea şi comlpetarea cadrului legislativ │MMSSF     � │
 │         │rea cadru-│privind educaţia continua; Legea învãţãmântului     │MEdC      │     │
 │         │lui legal │nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile şi        │CNFPA     │     │
 │         │pentru    │completãrile ulterioare, OG nr. 129/2000 privind    │ANOFM     │     │
 │         │elaborarea│formarea profesionalã a adulţilor, republicatã, cu  │          │     │
 │         │şi imple- │modificãrile ulterioare şi a actelor normative      │          │     │
 │         │mentarea  │subsecvente, O.G. nr. 102/1998 privind formarea     │          │     │
 │         │noului sis│profesionalã continua prin sistemul educaţional     │          │     │
 │         │tem de FPC│aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 133/2000 ,     │          │     │
 │         │          │cu modificãrile ulterioare                          │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈝.2. Modificarea şi completarea Legii               │MMSSF     � │
 │         │          │nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi    │MEdC      │     │
 │         │          │funcţionarea Consiliului Naţional pentru Formarea   │CNFPA     │     │
 │         │          │Profesionalã a Adulţilor, republicatã, cu mo-       │          │     │
 │         │          │dificarile şi completãrile ulterioare şi a actelor  │          │     │
 │         │          │normative subsecvente                               │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈝.3. Modificarea <>Legii nr. 76/2003  privind sistemul │MMSSF     � │
 │         │          │asigurãrilor de şomaj şi stimularea ocupãrii        │CNFPA     │     │
 │         │          │forţei de munca, cu modificãrile şi completãrile    │ANOFM     │     │
 │         │          │ulterioare şi a legislaţiei secundare pentru        │          │     │
 │         │          │aplicarea acesteia, inclusiv în vederea implementa- │          │     │
 │         │          │rii viitoarelor activitãţi de tip FSE               │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈝.4. Modificarea <>Legii nr. 53/2003  Codul muncii     │MMSSF     � │
 │         │          │- Titlul VII Formarea profesionalã - în sensul      │CNFPA     │     │
 │         │          │creşterii flexibilitatii modalitãţilor de formare   │          │     │
 │         │          │pentru angajaţi şi facilitãrii accesului acestora la│          │     │
 │         │          │FPC                                                 │          │     │
 │         │          ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┼───────────────────────
 │         │          𗈝.5. Adaptarea tuturor actelor normative care fac   │CNFPA     │perma│
 │         │          │referire la FPC, în sensul corelãrii acestora cu    │SGG       │nent │
 │         │          │legislaţia specifica FPC, cu avizul CNFPA.          │          │     │
 │         │          │                                                    │          │     │
 └─────────┴──────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────┴───────────────────────



Lista abrevierilor utilizate


   AJOFM     Agenţie Judeteana de Ocupare a Forţei de Munca
   ANC       Autoritatea Nationala pentru Calificãri
   BIM       Biroul Internaţional al Muncii
   CNC       Cadrul Naţional al Calificarilor
   CNFPA     Consiliului Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor
   COR       Clasificarea Ocupatiilor din România
   COSA      Consiliul pentru Standarde Ocupationaie şi Atestare
   CVST2     Continous vocational training survey = studiu privind formarea
             profesionalã continua
   EFQM      European Foundation for Quality Management= Fundaţia Europeanã
             pentru Managementul Calitãţii
   FPC       Formare Profesionalã Continua
   FPI       Formarea Profesionalã Iniţialã
   IMM       Întreprinderi Mici şi Mijlocii
   INS       Institutul Naţional de Statistica
   IPT       Învãţãmânt Profesional şi Tehnic
   JAP       Joint Assessment Paper = document comun de evaluare a politicilor
             de ocupare
   LLL       Life long learning = invatare pe tot parcursul vieţii
   MEdC      Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii
   MMSSF     Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei
   NSM-10    Noile 10 State Membre
   PIB       Produs intern brut
   PIB/loc   Produs intern brut pe cap de locuitor
   PLV       Programul "Leonardo da Vinci"
   SC        Standarde de calificare
   SEO       Strategia Europeanã deOcupare
   TIC       Tehnologia informatiei şi comunicãrii
   TVET      Învãţãmânt tehnic şi profesional
   UE        Uniunea Europeanã
   UE-15     Uniunea Europeanã cu 15 membri
   UE-25     Uniunea Europeanã cu 25 membri
   VET       Vocational Educaţional Training = educaţie şi formare profesionalã


------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIA din 28 iulie 2005

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016