────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 560 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 450 din 5 mai 2022.────────── Cuprins Index de abrevieri 1. Introducere 2. Viziune 3. Priorităţi, politici şi cadrul legal existente. 4. Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Analiza contextului 4.1.1. Locuire 4.1.2. Infrastructură 4.1.3. Educaţie 4.1.4. Ocupare 4.1.5. Sănătate 4.1.6. Identitate, tradiţii şi patrimoniul cultural al minorităţii rome. Reconcilierea cu trecutul şi recunoaşterea sclaviei, a Holocaustului şi asimilării romilor 4.1.6.1. Identitate, tradiţii şi patrimoniul cultural al minorităţii rome 4.1.6.2. Problematica reconcilierii cu trecutul şi recunoaşterea sclaviei, a Holocaustului şi asimilării romilor 4.1.7. Combaterea discriminării şi a atitudinilor antirome 4.1.8. Concluzii privind contextul actual 4.2. Definirea problemelor 4.2.1. Asigurarea şi garantarea drepturilor civile 4.2.1.1. Locuire 4.2.1.2. Infrastructură 4.2.1.3. Educaţie 4.2.1.4. Ocupare 4.2.1.5. Sănătate 4.2.2. Asigurarea şi garantarea dreptului la identitate 5. Obiectivele Strategiei 6. Programe - direcţii de acţiune 7. Indicatori 8. Rezultate aşteptate 9. Implementare, monitorizarea şi evaluarea 9.1. Instituţii responsabile 9.2. Instituţii responsabile. Mecanismul de implementare 9.2.1. Coordonarea implementării Strategiei 10. Procedurile de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei. Raportarea stadiilor de implementare 10.1. Monitorizarea Strategiei 10.2. Evaluarea Strategiei 10.3. Raportarea stadiilor de implementare a Strategiei 10.4. Revizuirea Strategiei aferentă perioadei 2022-2027 11. implicaţii bugetare şi sursele de finanţare 12. implicaţii asupra cadrului juridic 13. ANEXE Anexa 1 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 1 - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi Anexa 2 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 - Asigurarea accesului cetăţenilor români de etnie romă la un sistem de educaţie incluzivă de calitate Anexa 3 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3 - Creşterea gradului de ocupare a romilor în concordanţă cu cerinţele pieţei în sensul evoluţiei profesionale a acestora Anexa 4 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 4 - Îmbunătăţirea stării de sănătate a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi Anexa 5 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 - Susţinerea cercetării, conservării şi promovării patrimoniului cultural rom şi a identităţii culturale rome Anexa 6 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 - Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului şi atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracţiuni motivate de ură Anexa 7 - Cadrul instituţional de implementare a Strategiei Index de abrevieri ANR - Agenţia Naţională pentru Romi BJR - Biroul Judeţean pentru Romi CE - Comisia Europeană CMR - Comisia Ministerială pentru Romi CIIMES - Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare a Strategiei CNCD - Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării CNCR-RK - Centrul Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher DRI - Departamentul pentru Relaţii Interetnice GLT - Grup de Lucru Tematic MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MAE - Ministerul Afacerilor Externe MAI - Ministerul Afacerilor Interne MAT - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului MC - Ministerul Culturii MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei MEDU - Ministerul Educaţiei MFTES - Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse MF - Ministerul Finanţelor MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene MJ - Ministerul Justiţiei MMSS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale MS - Ministerul Sănătăţii ONG - Organizaţie/Organizaţii Nonguvernamentale PNCR - Punctul Naţional de Contact pentru Romi SGG - Secretariatul General al Guvernului Strategia - Strategia Guvernului privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027 VMG - Venitul Minim Garantat UAT - Unitate Administrativ Teritorială UE - Uniunea Europeană UIS - Unităţi de Incluziune Socială 1. Introducere Reafirmând dreptul cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor de a participa activ la elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice la nivel judeţean şi naţional, referitoare la îmbunătăţirea situaţiei membrilor comunităţilor vulnerabile; Urmărind respectarea celor 10 principii de bază comune*1) privind incluziunea romilor, principii prezentate în cadrul reuniunii Platformei europene pentru incluziunea romilor de la Praga din 24 aprilie 2009 şi promovate de Consiliul de miniştri responsabili de afacerile sociale din Statele Membre ale UE; *1) https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/7573706d-e7c4-4ece-ae59-2b361246a7b0 Având în vedere prevederile formulate în Pilonul European al Drepturilor Sociale (adoptat de Consiliul UE, Parlamentul European şi Comisia Europeană în noiembrie 2017)*2); *2) https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles.ro Luând în considerare concluziile Raportului Comisiei Europene privind Semestrul European 2019, referitoare la evaluarea progreselor înregistrate în aplicarea reformelor structurale, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi rezultatele bilanţurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011*3); *3) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file import/2019-european-semester-country-report-România_ro.pdf Ţinând cont de concluziile Raportului elaborat în 2019*4) de Comisia Europeană privind punerea în aplicare a strategiilor naţionale de integrare a romilor, care prezintă recomandările de care Statele Membre trebuie să ţină seama în procesul de revizuire a politicilor pentru romi în viitoarele strategii naţionale de incluziune a romilor; *4) COM (2019) 406 final https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/R0/C0M-2019-406-F1-R0-MAIN-PART-1.PDF Susţinând Concluziile Conferinţei la Nivel Înalt privind Cadrul UE al Strategiilor Naţionale pentru Incluziunea Romilor, organizată în marja Preşedinţiei române a Consiliului UE, în martie 2019, concluzii prezentate tuturor Statelor Membre în Consiliul EPSCO*5); *5) Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs Council. https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7003-2019-INIT/en/pdf Luând în considerare faptul că Regulamentul privind prevederile comune (CPR) privind politica de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027 stabileşte un set de condiţii favorizante tematice şi orizontale. Spre deosebire de condiţionalităţile exante specifice cadrului financiar multianual 2014-2020, actualele condiţii favorizante trebuie să fie aplicate şi monitorizate pe parcursul întregii perioade de programare financiară multianuală. De asemenea, de îndeplinirea acestora va depinde posibilitatea decontării de către Comisia Europeană a cheltuielilor Statului Membru, care cad sub incidenţa obiectivelor specifice şi sunt în legătură cu respectivele condiţii favorizante. Astfel, una dintre condiţii se referă la existenţa unei strategii naţionale de integrare a romilor (SNIR). Pentru îndeplinirea acesteia, SNIR trebuie să conţină, respectiv să abordeze următoarele patru criterii, monitorizate de Comisia Europeană: 1. măsuri destinate să accelereze integrarea romilor, să prevină şi să elimine segregarea, luând în considerare dimensiunea de gen şi situaţia tinerilor romi şi să stabilească valori de bază, precum şi obiective de etapă şi ţinte măsurabile; 2. modalităţi de monitorizare, evaluare şi revizuire a măsurilor de integrare a romilor; 3. modalităţi de luare în considerare a aspectelor legate de incluziunea romilor la nivel local şi regional; 4. modalităţi pentru a se asigura că elaborarea, implementarea, monitorizarea şi revizuirea se desfăşoară în strânsă cooperare cu societatea civilă romă şi cu toate celelalte părţi interesate relevante, inclusiv la nivel regional şi local. În acest sens, în îndeplinirea acestei condiţii favorizante, Guvernul României a elaborat Strategia Guvernului privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027 (denumită în continuare "Strategia") trebuie să asigure un cadru de acţiune convergent, care să fie uşor de înţeles şi aplicat, atât la nivel naţional, prin intermediul diverselor politici sectoriale sau orizontale relevante, cât şi la nivel subsidiar - prin integrarea sau preluarea măsurilor relevante în cadrul strategiilor de dezvoltare regională, judeţeană şi locală. De asemenea, pentru asigurarea unei implementări reziliente a Strategiei, anual sau de câte ori va fi nevoie, Guvernul României va proceda la revizuirea şi actualizarea acesteia, în corelare cu Cadrul european pentru strategiile privind incluziunea şi egalitatea post-2020, intrat în exerciţiu în 2021, cu Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind egalitatea, incluziunea şi participarea romilor (2021/C93/01) şi în funcţie de datele suplimentare care vor fi furnizate de Recensământul populaţiei şi locuinţelor ce va fi realizat de Institutul Naţional de Statistică în 2022; Apreciind importanţa existenţei unui cadru partenerial, Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), cu participarea activă şi în strânsă colaborare cu: ● Punctul Naţional de Contact pentru Romi, din cadrul MIPE (PNCR) ● Autorităţile relevante implicate la nivel naţional/judeţean/local; ● Consiliul Consultativ al Agenţiei Naţionale pentru Romi; ● Societatea civilă; ● Lideri formali şi informali ai comunităţilor de romi din România, iniţiază prezenta Strategie a Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027. 2. Viziune Prezenta Strategie este una intersectorială, ce face legătura cu principalele documente rezultate din Semestrul European 2020*6), respectiv cu Strategia Anuală privind Dezvoltarea Durabilă*7), Raportul de Ţară*8) şi Recomandările Specifice de Ţară*9), precum şi cu Programul Naţional de Reformă 2019 (PNR)*10) şi cu Programul de Guvernare, februarie 2020*11). *6) http://www.mae.ro/node/47936 *7) http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul 2020/pdf 2020/asgs_2020_ro.pdf *8) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file import/2019-european-semester-country-report-românia_ro.pdf *9) http://www.mae.ro/node/48037 *10) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2019-european-semester-naţional-reform-programme-românia_ro.pdf *11) https://cmedia.romaniatv.net/other/202002/program-guvernare-pnl-2020 76339500.pdf Strategia răspunde exigenţelor următoarelor documente programatice: ● Cadrul UE al Strategiilor Naţionale de Incluziune a Romilor pentru perioada 2021-2030; ● Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind egalitatea, incluziunea şi participarea romilor (2021/C93/01); ● Concluziile Consiliului privind redresarea, rezilienţa şi durabilitatea sectoarelor culturale şi creative (2021/C 209/03); ● Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (ONU)*12); *12) https://www.mae.ro/node/35919 ● Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri de prevenire şi combatere a antiţigănismului; ● Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992; ● Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată în 2007, cu privire la prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; ● Hotărârea de Guvern nr. 523/2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin H.G. nr. 775/2005; ● Hotărârea de Guvern nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023; ● Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă (Orizonturi 2013-2020-2030); ● Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 şi Planul de acţiuni pentru perioada 2021-2027, aprobată prin H.G. nr. 558/2021; ● Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei pentru perioada 2022-2027 şi Planul de acţiuni aferent acesteia; ● Planul Strategic Instituţional 2018-2021 pentru Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale*13); *13) Plan Strategic Instituţional 2018-2021 pentru Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (actualizat în 2018) - http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Minister/11_09_2018_PSI_actualizat2018_aprobat.pdf ● Planul Strategic Instituţional 2018-2021 pentru Ministerul Educaţiei Naţionale*14). *14) Plan Strategic Instituţional 2018-2021 pentru Ministerul Educaţiei Naţionale - https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/09/PSI-MEN-RQ-30-aug.-2018.pdf De asemenea, prezenta Strategie ţine seama de rezultatele înregistrate prin implementarea următoarelor strategii naţionale: ● Strategia privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, aprobată prin H.G. nr. 383/2015 şi Planul de acţiuni aferent acesteia; ● Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020; ● Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020; ● Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii 2014-2020; ● Strategia Naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015-2020; ● Strategia Naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului. La baza Strategiei stau cele 10 principii de bază comune privind incluziunea romilor, enunţate de societatea civilă romă şi promovate de instituţiile Uniunii Europene, respectiv: 1. Politici constructive, pragmatice şi nediscriminatorii - Strategia urmăreşte promovarea politicilor publice sectoriale şi orizontale care să se bazeze pe abordarea incluzivă a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Astfel, prin intermediul unor măsuri nediscriminatorii şi orientate către respectarea demnităţii umane, politicile publice trebuie să conducă la obţinerea unui cadru constructiv şi sustenabil de diminuare a stărilor de vulnerabilitate a grupului ţintă; 2. Elaborarea politicilor şi programelor de incluziune a romilor în baza unor evidenţe robuste - în conceperea Strategiei s-a urmărit pe cât de mult posibil utilizarea unor date realiste colectate, prelucrate şi analizate în baza unor metodologii adecvate specifice monitorizării şi evaluării politicilor publice. Implementarea Strategiei se va baza pe dezvoltarea şi aplicarea unui mecanism robust, transparent şi participativ de monitorizare şi de evaluare. Aplicarea acestui mecanism va conduce la consolidarea dimensiunii de rezilienţă a strategiei, prin revizuirea măsurilor de incluziune a romilor; 3. Abordarea explicită, dar nu exclusivă - Strategia urmăreşte alocarea de resurse către membrii comunităţii rome care au cel mai mare nevoie de sprijin pentru a deveni cetăţeni activi, contribuitori în mod net la dezvoltarea socio- economică şi culturală a României şi Uniunii Europene. În acest sens, obiectivele şi măsurile avute în vedere sunt ordonate conform actualelor priorităţi de intervenţie specifice comunităţilor rome. Cu toate acestea, Strategia nu trebuie să fie interpretată ca o strategie unică, exclusivă, ci mai degrabă aceasta este menită să genereze un cadru convergent de acţiune la nivel naţional, regional şi local. Astfel, măsurile prevăzute în Strategie sunt complementare celorlalte strategii sectoriale sau orizontale, stabilind nişte linii directoare pentru cele de la nivel subsidiar (nivelul judeţean, local); 4. Vizarea abordării integratoare - Strategia este un angajament al Guvernului, conceput şi aplicabil pe domenii de responsabilitate sectorială într-o manieră orizontală şi complementară, ce asigură implicarea părţilor interesate în procesul decizional şi în procesul de implementare a măsurilor cuprinse în Strategie; 5. Utilizarea instrumentelor Uniunii Europene - în elaborarea ghidurilor solicitantului şi în procesul de implementare a programelor operaţionale, MIPE va evidenţia intervenţiile dedicate comunităţilor cu romi şi persoanelor vulnerabile de etnie romă, în cadrul intervenţiilor care se adresează persoanelor vulnerabile, în conformitate cu prevederile regulamentelor care guvernează fondurile europene şi în acord cu specificul şi scopul fiecărui apel de finanţare. 6. Implicarea autorităţilor regionale şi locale - Implementarea Strategiei va urmări punerea în aplicare a principiului subsidiarităţii. Aceasta se va realiza conform partajării competenţelor specifice dintre instituţiile şi autorităţile publice centrale şi cele locale şi va urmări asigurarea luării deciziilor cât mai aproape de cetăţean. De asemenea, se va urmări ca în strategiile de dezvoltare regională, judeţeană şi locală să se dezvolte obiective şi măsuri dedicate incluziunii romilor; 7. Implicarea societăţii civile - pentru atingerea obiectivelor strategiei, autorităţile centrale, judeţene şi locale vor implica societatea civilă reprezentată la nivel naţional şi local, precum şi alţi parteneri publici şi/sau privaţi. Se va urmări asigurarea atât a unui nivel ridicat de transparenţă, cât şi a stimulării/motivării iniţiativelor de consolidare a capacităţilor de reacţie rapidă şi complementară în situaţiile de urgenţă; 8. Participarea activă a romilor - elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea politicilor şi programelor publice care au incidenţă asupra romilor să se realizeze cu participarea reprezentanţilor comunităţilor rome astfel încât să se respecte principiul "nimic întreprins pentru romi, fără participarea romilor"; 9. Abordarea interculturală - Strategia vizează promovarea educaţiei interculturale, încurajând astfel cunoaşterea specificităţii culturii romilor şi stimularea interacţiunii între cultura majoritară şi cea a romilor, precum şi între culturile celorlalte minorităţi din România şi cea a minorităţii rome; 10. Conştientizarea dimensiunii de gen - Strategia accentuează faptul că există un rol central al femeilor în cadrul minorităţii rome, prin încurajarea şi asigurarea participării femeilor şi fetelor rome la educaţie şi calificare superioare, precum şi îmbunătăţirea ratei de ocupare a acestora, în ocupaţii care să corespundă propriilor aspiraţii şi să permită, totodată, implicarea lor nemijlocită în educaţia copiilor şi în alte activităţi care asigură creşterea nivelului de bunăstare a familiilor, coeziunea familială şi dezvoltarea generaţiilor viitoare. Viziunea care stă la baza Strategiei se axează pe instituirea unei abordări orientate către obţinerea de rezultate durabile în timp referitoare la incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, prin ajustarea rezilientă, particularizată a măsurilor de sprijin, de îndrumare şi de motivare. Astfel, viziunea prezentei strategii urmăreşte perspectiva următoarelor direcţii strategice principale: 1) Consolidarea dimensiunii cetăţeniei active a grupului reprezentat de cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, cu accent pe cei aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, ţinând seama de diversitatea şi particularităţile diversităţii neamurilor de romi, în scopul de-a pune în valoare potenţialul acestora din perspectiva contribuţiei la viaţa publică, socială, economică şi culturală a ţării; 2) Identificarea cauzelor ce conduc la vulnerabilităţi, astfel încât intervenţiile să fie adecvate, eficiente, multidisciplinare, integrate şi complementare; 3) Corelarea măsurilor şi priorităţilor Strategiei cu măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice în toate Strategiile sectoriale, respectiv în Programele Naţionale existente sau propunerea de noi programe naţionale cu adresabilitate specifică, acolo unde este cazul, cu evitarea suprapunerilor măsurilor şi a dublei reglementări; 4) Împuternicirea autorităţilor administraţiei publice locale în dezvoltarea şi punerea în aplicare, în colaborare cu instituţiile deconcentrate şi cele descentralizate, a măsurilor distincte de incluziune socială a romilor în strategiile de dezvoltare locală. 5) Fondurile europene sunt văzute ca resurse complementare/adiţionale care să susţină efortul naţional, judeţean şi local. Pentru intervenţiile relevante privind incluziunea, educaţia şi ocuparea, va fi selectat obiectivul specific aferent, respectiv "(j) promovarea integrării socio-economice a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii", cu excepţia POS, unde intervenţiile vizează întreaga populaţie. Pentru Priorităţile pentru care va fi selectat obiectivul de mai sus, se va realiza includerea ca grup ţintă a romilor aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, din faza de elaborare a Programelor Operaţionale, pentru a menţine deschisă posibilitatea ca MIPE, în elaborarea ghidurilor solicitantului şi în procesul de implementare a programelor operaţionale să evidenţieze intervenţiile dedicate incluziunii comunităţilor cu romi, în conformitate cu prevederile regulamentelor care guvernează fondurile europene şi în acord cu specificul şi scopul fiecărui apel de finanţare, prin acordarea unui punctaj suplimentar cererilor de finanţare care includ în grupul ţintă populaţia de etnie romă, precum şi condiţionarea eligibilităţii cererilor de finanţare de includerea grupului ţintă populaţie de etnie romă, pentru priorităţile relevante. Această viziune strategică pune beneficiarul aflat în situaţie de vulnerabilitate, în calitatea sa de cetăţean, în centrul preocupărilor autorităţilor responsabile de la nivel local. Astfel, măsurile de dezvoltare şi promovare a incluziunii sociale pentru orice cetăţean român, inclusiv a celor aparţinând minorităţii romilor, trebuie să fie decise şi puse în aplicare la nivel local, nivel care are competenţa legală în a identifica şi soluţiona problemele comunităţii, potrivit principiilor subsidiarităţii şi descentralizării. Pentru perioada 2022-2027, Guvernul României îşi asumă indicatorii specifici pentru cetăţenii români aparţinând minorităţii romilor, introduşi şi corelaţi cu Strategiile sectoriale existente, respectiv în Programele Naţionale deja finanţate, asigurându-se astfel că măsurile de dezvoltare susţinute vor conduce şi la dezvoltarea resursei umane din interiorul minorităţii romilor şi, implicit, îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. Prezenta Strategie, ca strategie "umbrelă", îşi propune ca instituţiile cu responsabilităţi în implementarea măsurilor să abordeze finanţarea măsurilor de politici de incluziune, preponderent, prin intermediul Programelor Naţionale existente sau cele care urmează a fi create, ca parte a strategiilor sectoriale şi a programelor care să fie suplimentate prin alocarea complementară de fonduri europene, acolo unde finanţările din bugetul de stat sunt insuficiente. Strategiile dezvoltate la nivel local trebuie să fie susţinute financiar. Având în vedere complexitatea măsurilor din planurile de acţiune judeţene/locale Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale trebuie să se implice financiar în implementarea planurilor de acţiune locală, prin asigurarea resurselor financiare necesare implementării unor acţiuni concrete, precum şi prin asigurarea cofinanţării unor proiecte atrase şi derulate cu sprijin financiar UE sau al altor mecanisme de sprijin financiar naţional/internaţional. De asemenea, Strategia urmăreşte consolidarea şi adaptarea cadrului legal în domeniul protecţiei drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la situaţia şi necesităţile actuale ale minorităţii rome prin: promovarea condiţiilor de natură să permită persoanelor aparţinând etniei rome să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii, respectiv limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural; garantarea respectului pentru dreptul oricărei persoane care aparţine etniei rome la libertăţile fundamentale - libertatea de întrunire paşnică şi libertatea de asociere, libertatea de expresie, respectiv libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie sau de convingere; facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării şi a pluralismului cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparţinând etniei rome de a folosi liber limba maternă, atât în spaţiul privat şi în public. 3. Priorităţi, politici şi cadrul legal existente. Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020*15), adoptată prin H.G. nr. 18/2015, a fost fundamentată pe Recomandarea Consiliului UE din 2013 privind măsurile eficiente de incluziune a romilor în statele membre, documentul trasând şi direcţiile pentru atingerea obiectivelor sociale naţionale din Strategia Europa 2020, inclusă în Programul Naţional de Reformă. *15) Disponibil la http://legislaţie.iust.ro/Public/DetaliiDocument/164836 De asemenea, Strategia aferentă perioadei 2015-2020, a avut în vedere recomandările UE privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, cuprinse în Cadrul UE pentru strategiile naţionale pentru incluziunea romilor până în 2020, referitoare la cadrul financiar multianual 2014-2020. În acelaşi timp, Strategia aferentă perioadei 2015-2020 a constituit una din cele 29 de condiţionalităţi ex-ante tematice asumate prin Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor structurale şi de investiţii (ESI). Cadrul UE al Strategiilor Naţionale de integrare a Romilor până în 2020*16) a fost cea mai ambiţioasă iniţiativă a UE referitoare la minoritatea romă. În acest context, aceasta ar fi trebuit să reprezinte un element cheie în reformarea politicii de coeziune, încurajând statele membre să utilizeze finanţările europene disponibile pentru a aborda nevoile comunităţilor cu populaţie romă şi sensibilizând politicile naţionale pentru a răspunde nevoilor reale din astfel de comunităţi defavorizate. *16) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0173&from=en 4. Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Analiza contextului În cazul României, rapoartele de evaluare, elaborate atât de reprezentanţi ai societăţii civile, cât şi de diverse organisme şi instituţii internaţionale arată faptul că Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020 şi-a atins doar parţial obiectivele. Astfel, referitor la România, la nivelul anului 2018, Raportul EU-MIDIS*17) arată că: *17) Second European Union Minorities and Discrimintion Survey, octombrie 2018, https://ec.europa.eu/knowledge4policy/dataset/ds00141.en a. România se număra printre ţările în care 80% dintre romi trăiau sub pragul riscului de sărăcie; b. un rom din trei trăia într-o locuinţă fără apă curentă; c. unul din 10 trăia într-o locuinţă fără curent electric; d. un rom din patru şi un copil rom din trei trăiau într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puţin o dată în ultima lună. Pe lângă acestea, datele comparative privind sărăcia monetară relevă perpetuarea decalajelor şi plasează o bună parte din populaţia romă la o distanţă semnificativă faţă de media naţională. De asemenea, studiul IRES din 2018*18) arăta că 52% dintre romi aveau venituri sub 1500 lei, în timp ce numai 24% din populaţia majoritară declarau că se află sub acest prag şi doar 15% dintre romi aveau venituri peste 2000 de lei, comparativ cu 52% din populaţia majoritară ce depăşeau acest prag. Comparativ cu 2012, decalajele, deşi scad semnificativ relativ la tranşele inferioare şi medii de venit, cresc semnificativ în cazul tranşelor superioare de venit. Deşi se înregistrează o creştere vizibilă - de la 0% la 7% - a ponderii romilor cu venituri peste 2000 de lei, decalajul creşte de la 4 puncte procentuale la 25. Aşadar, deşi se constata o relativă îmbunătăţire a situaţiei romilor, decalajele dintre veniturile populaţiei rome sărace se menţin şi chiar se accentuează, atât faţă de categoria romilor înstăriţi, cât şi faţă de populaţia majoritară. *18) Agenţia Împreună şi UNICEF - studiu IRES, 2018 Potrivit Raportului FRA privind drepturile fundamentale 2019*19), romii continuă să se confrunte cu discriminare din cauza etniei în ceea ce priveşte accesul la educaţie, la locuri de muncă, la asistenţă medicală şi la locuinţe. În 2018 au continuat să fie semnalate cazuri de discriminare şi infracţiuni motivate de ură, confirmând faptul că ura împotriva romilor rămâne un obstacol important în calea incluziunii acestora. *19) Raportul FRA privind Drepturile Fundamentale 2019, https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra uploads/fra-2019-fundamental-rights-report-2019-opinions_ro.pdf Conform datelor FRA, situaţia socială şi economică a romilor din întreaga UE s-a schimbat foarte puţin, ceea ce subminează eforturile naţionale şi ale UE de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), mai ales obiectivul 10 cu privire la reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi, mai specific, ţinta 10.3 privind asigurarea oportunităţilor egale şi reducerea inegalităţii rezultatelor. 4.1.1. Locuire ECRI menţionează, în Raportul privind România din 2019*20), că situaţia locuinţelor pentru romi rămâne o chestiune îngrijorătoare: un procent semnificativ din populaţia romă trăia fără apă curentă (68%) şi fără o baie sau toaletă în interiorul locuinţei (79%). *20) Raportul ECRI privind România - iunie 2019, https://rm.coe.int/fifth-report-on-România-Românian-translation-/168094c9e7 De altfel, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu nr. 406/2019*21) subliniază că politica în materie de locuinţe are cele mai puţine exemple de abordări promiţătoare comune mai multor ţări. De aceea, ar trebui să fie prioritară o abordare pe termen lung, integrată şi cuprinzătoare. Aceasta trebuie să includă: completarea asigurării de locuinţe cu sprijin însoţitor care combină elemente de ocupare a forţei de muncă, educaţie, sănătate şi dezvoltare comunitară, precum şi integrarea intervenţiilor în politici şi legislaţii naţionale referitoare la regimul terenurilor şi locuinţelor sociale. *21) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu nr. 406 din 5.02.2019 - Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naţionale de integrare a romilor - 2019 https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/R0/C0M-2019-406-F1-R0-MAIN-PART-1.PDF Conform studiului efectuat de IRES în 2019*22), locuirea romilor din România este mult în urma standardelor de locuire naţionale şi mult sub media tuturor indicatorilor statistici. Astfel: 58% dintre romi declară că au locuinţă în proprietate personală cu acte, faţă de 87% în cazul românilor, deşi numărul mediu de copii este de 3 ori mai mare decât în cazul populaţiei majoritare, 61% dintre romi locuiesc în 1-2 camere, faţă de 43% în cazul populaţiei majoritare. 50% din populaţia majoritară au 3-4 camere, în timp ce în cazul romilor ponderea este de numai 34%. *22) Studiu realizat de Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună şi UNICEF, prin contractarea IRES, 2019 Pe de altă parte, conform definiţiilor Eurostat, ponderea romilor care locuiesc în cartiere în care toţi vecinii sau majoritatea acestora sunt romi este de 67%. Proporţia familiilor de romi ce locuiesc în gospodării insalubre (cu acoperiş prin care se scurge apă, cu pereţi umezi ori cu putregai în ramele ferestrelor sau în podea) este de 32%, iar ponderea celor care acuză poluare, murdărie sau alte probleme ecologice este de 25%. Mai mult de 50% locuiesc în case supraaglomerate, 16.5% trăiesc în clădiri considerate nesigure pentru locuire şi 30.3% în clădiri care se află în stare de deteriorare vizibilă*23). *23) Raportul societăţii civile de monitorizare a implementării strategiei naţionale de integrare a romilor în România Focalizare pe precondiţii structurale şi orizontale pentru implementarea cu succes a strategiei https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/3106a14d-b1ac-11e9-9d01-01aa75ed71a1/language-ro/format-PDF/source-116311879 Ponderea romilor care locuiesc în gospodării suprapopulate este de 78%, 45% dintre romi locuind în spaţii sub 50 mp, faţă de numai 29% în cazul populaţiei majoritare. Ceea ce este îngrijorător este faptul că o bună parte dintre familiile cele mai sărace se regăsesc în locuinţe şi chiar aşezări informale*24), oricând susceptibile a deveni subiecte de evacuare forţată. *24) Studiu realizat de Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună şi UNICEF, prin contractarea IRES, 2019 Segregarea spaţială a romilor se manifestă îndeosebi în comunităţile mici, marginale: mai mult de 52% dintre comunităţi sunt locuite de mai puţin de 150 de persoane; 50% din ele sunt situate spre marginea localităţilor. Există 39% comunităţi de romi cu şcoală primară situată la distanţă de peste 15 minute de mers pe jos şi circa 6.031 copii locuiesc la mai mult de 30 de minute de mers pe jos distanţă de şcoală, conform datelor Eurostat*25). *25) Idem 4 De altfel, organizaţiile care se ocupă de drepturile omului menţionează că romii care trăiesc mai mult în aşezări informale, nu au siguranţa unei locuinţe stabile. Astfel, aceştia trăiesc în pericol de a fi evacuaţi forţat de către autorităţi, adesea către zone izolate. ECRI recomandă autorităţilor administraţiei publice centrale să formuleze linii directoare mai explicite pentru birourile prefecturilor, în scopul revizuirii legalităţii ordinelor de evacuare emise de autorităţile administraţiei publice locale. Demolările aşezărilor informale nu sunt tratate de legislaţie drept evacuări, altfel încât devine imposibilă revizia judiciară anterioară şi se ignoră garanţiile legale aplicabile altor evacuări. Ca urmare, în cazul unei evacuări forţate, nu se prevede întotdeauna asigurarea unei locuinţe alternative adecvate*26). Trebuie avut în vedere faptul că tipurile de intervenţii privind creşterea calităţii vieţii şi reducerea riscurilor la care este expusă populaţia care locuieşte în aşezări informale, precum şi populaţia din unităţile administrativ-teritoriale în care există astfel de aşezări, potrivit ordinului nr. 3494 din 27 iulie 2020 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2021 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism, aprobate prin ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 233/2016. *26) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu nr. 406 din 5.02.2019 - Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naţionale de integrare a romilor - 2019 https://ec.europa.eu/transparencv/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-406-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF În prezent, nu există o dimensionare a fenomenului evacuărilor care să permită propuneri clare de intervenţie şi de politică publică, altele decât cele care se impun în situaţii de criză. În acest sens, este nevoie de parteneriate solide între mai multe părţi interesate şi abordare intersectorială, transsectorială şi integrată pentru eliminarea discriminării multiple şi a excluderii multidimensionale, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene*27). *27) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu nr. 406 din 5.02.2019 - Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naţionale de integrare a romilor - 2019 https://ec.europa.eu/transparencv/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-406-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF 4.1.2. Infrastructură Conform Raportului privind drepturile fundamentale 2018*28) al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), din rândul persoanelor intervievate din România, 42% din romi şi 12% din persoanele de altă etnie au declarat că nu au acces la energie electrică, la apă curentă sau la canalizare. Nevoia de energie electrică, apă şi canalizare rămâne nesatisfăcută în cazul a 84% din romii intervievaţi în România, faţă de 52% din persoanele de altă etnie din proximitate*29). Proporţia locuinţelor racordate la apă curentă, gaze, canalizare, apă caldă, termoficare este dublă în cazul populaţiei majoritare faţă de cea a romilor. Drumul de acces în apropierea casei este asfaltat pentru 90% din casele populaţiei majoritare, în timp ce pentru romi este de numai 68%. Doar 24% dintre romi au un drum pietruit în apropierea casei sau din pământ. *28) Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2018- fundamental-rights-report-2018-opinions_ro.pdf *29) Idem În contextul pandemiei de SARS-COV-2, din analiza*30) realizată de ANR în perioada stării de urgenţă, a reieşit recomandarea vitală ca pentru comunităţile compacte cu romi, care nu au acces la o sursa de apă curentă/potabilă, dezvoltarea infrastructurii locale a reţelei de apă curentă şi canalizare să fie prioritizată de autorităţile locale competente şi de către cele care gestionează fondurile tematice. Intervenţia autorităţilor locale în faza de planificare strategică este foarte importantă. Pe baza nevoilor specifice ale romilor, autorităţile locale au o capacitate limitată de acţiune în a elabora planuri de acţiune locale care să stea la baza atragerii resurselor financiare necesare pentru investiţiile de furnizare a infrastructurii la nivel comunitar (alimentare cu apă, electricitate, drumuri). În acelaşi context, o analiză a Băncii Mondiale efectuată pentru ANR în cursul anului 2020, arată faptul că în România aproape jumătate din populaţie locuieşte în condiţii de supraaglomerare, cu o incidenţă mult mai mare în comunităţile de romi. Supraaglomerarea face cu atât mai dificil de pus în practică asigurarea distanţării sociale şi respectarea măsurilor de carantinare în propriile gospodării, în contextul pandemiei de SARS-COV-2. *30) Raport al Agenţiei Naţionale pentru Romi cu privire la necesitatea intervenţiei autorităţilor competente în beneficiul membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi, în contextul implementării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 (16.04.2020) http://anr.gov.ro/images/Site2020/2020.05.25/Adresa-670_16.04.2020.pdf Această situaţie din zonele rurale şi din aşezările informale din zonele urbane este corelată major cu accesul la apă curentă, canalizare şi servicii de salubrizare, care sunt deficitare: 68% dintre romii din România de ex. locuiesc în gospodării fără apă de la robinet în interiorul locuinţei şi 78% fără toalete, duşuri sau băi în interiorul locuinţei. 4.1.3. Educaţie În domeniul educaţiei, în continuare sunt înregistrate discrepanţe majore între copiii romi şi cei ai populaţiei majoritare în ceea ce priveşte participarea şcolară, nivelul de performanţă şcolară şi abandonul şcolar, precum şi referitor la tratamentul diferenţiat, atât în privinţa calităţii actului didactic, cât şi a discriminării şi segregării. Printre principalele obstacole identificate de Consiliul Uniunii Europene în respectarea dreptului la educaţie*31) se remarcă în special segregarea şcolară, părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ şi slaba participare a copiilor romi la educaţia timpurie. *31) Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 2013 şi articolul 28 al Convenţiei Naţiunilor Unite pentru drepturile copilului, ratificată şi de România Cele mai multe cercetări relevă în continuare decalajul dintre romi şi populaţia majoritară pe niveluri de instruire, precum şi accesul redus al copiilor romi la educaţie timpurie în comparaţie cu cei aparţinând populaţiei majoritare. Chiar dacă au fost implementate măsuri afirmative în domeniul educaţiei (locuri distinct alocate pentru romi la liceu şi universitate), sau programe de alfabetizare de tip "A doua şansă" pentru persoanele care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei de şcolarizare, se poate observa în continuare decalajul dintre romi şi populaţia majoritară în termeni de acumulări educaţionale. Ultimul recensământ din România (2011) indica faptul că ponderea etnicilor români care nu au absolvit nicio şcoală era de 1% în timp ce ponderea etnicilor romi era de 14%. Din totalul persoanelor considerate analfabete, 229.721, aproape 30% aparţin minorităţii rome (67.480). În schimb, dacă ponderea populaţiei majoritare cu studii superioare era de 15%, ponderea etnicilor romi care absolviseră studii superioare era sub 1%. O cercetare mai recentă arată faptul că două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nici o clasă, fie au absolvit maxim studiile gimnaziale, o pondere de cinci ori mai ridicată decât cea a populaţiei majoritare*32). Decalajul se păstrează şi în cazul studiilor liceale absolvite, ponderea populaţiei majoritare care a finalizat studiile liceale fiind de trei ori mai ridicată decât cea a etnicilor romi*33). Acelaşi studiu indică faptul că jumătate dintre persoanele de etnie romă cu cel mult 8 clase absolvite fie nu ştiau să scrie, fie aveau mari dificultăţi de scriere. *32) IRES (2018). Studiu comparativ a nevoilor comunităţilor de romi în contextul stabilirii priorităţilor strategice de intervenţie pentru incluziunea socială a acestora. Cluj-Napoca: IRES *33) Idem România nu a înregistrat în ultimii ani progrese în domeniul facilitării accesului copiilor romi la învăţământul timpuriu. Nici în învăţământul obligatoriu nu s-au constatat progrese, chiar dacă decalajul dintre romi şi populaţia majoritară este mai mic decât în cazul educaţiei timpurii. Ponderea copiilor romi care frecventează învăţământul obligatoriu este de 78% (faţă de 95% pentru copiii români din vecinătate). Decalajul se măreşte din nou în cazul accesului la învăţământul liceal, unde regăsim mai puţin de un sfert dintre elevii romi (22%), comparativ cu populaţia majoritară unde ponderea urcă la 80%*34). *34) EU-MIDIS II. (2016). Al doilea sondaj privind minorităţile şi discriminarea în Uniunea Europeană. Romii - rezultate selectate. Luxemburg: Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale 4.1.4. Ocupare În continuare populaţia romă se confruntă cu acces scăzut pe piaţa forţei de muncă. Raportul EU-MiDiS II*35) (2016) constată că numai unul din patru romi în vârstă de cel puţin 16 ani "desfăşura o activitate salariată" sau "independentă" la momentul sondajului. Femeile rome au raportat rate ale ocupării forţei de muncă mult mai mici decât bărbaţii romi - 16%, comparativ cu 34%. *35) EU-MIDIS II a cules prin sondaj a cules informaţii despre 33.785 de persoane de etnie romă care trăiesc în gospodăriile respondenţilor. În general, sondajul arată că ratele de muncă remunerată pentru romii cu vârsta între 20 şi 64 de ani sunt de 43%, ceea ce este cu mult sub media UE de 70% în 2015. Situaţia tinerilor este mult mai gravă: în medie, 63% din romii cu vârsta între 16 şi 24 de ani nu aveau un loc de muncă şi nici nu participau la o formă de învăţământ sau la activităţi de formare la momentul sondajului, în comparaţie cu media UE de 12% pentru aceeaşi grupă de vârstă. Pentru această grupă de vârstă, rezultatele arată, de asemenea, un decalaj considerabil între femei şi bărbaţi, procentul tinerelor rome neîncadrate în muncă şi neînscrise în programe educaţionale sau de formare fiind de 72%, faţă de 55% în cazul bărbaţilor. Raportul societăţii civile de monitorizare a implementării strategiei naţionale de integrare a romilor în România, Evaluarea progresului în domeniile cheie ale strategiei, realizat în 2018, prezentând o analiză comparativă pentru perioada 20122018, relevă evoluţii interesante din perspectiva situaţiei ocupării romilor, în dinamică, dar şi din perspectiva comparaţiei cu situaţia gospodăriilor majoritare, în sensul creşterii semnificative a ponderii ocupării de tip salarial în gospodăriile de romi. VMG este identificat drept sursă de venit în 1% dintre gospodăriile din eşantionul majoritar (în creştere cu 1 procent, faţă de 2012) şi în 10% dintre gospodăriile din eşantionul de romi (aici creşterea este de 8 procente). În cazul activităţilor neagricole pe cont propriu, ponderea în economia surselor de venit creşte, iar diferenţa romi-români creşte semnificativ (de la 3, la 5 puncte procentuale). Munca în străinătate este identificată drept sursă de venit într-o măsură semnificativ mai mare în 2018, fată de 2012, în eşantionul general creşterea fiind de la 1 la 2%, iar în eşantionul de romi, de la 3, la 5%. Această situaţie este corelată cu cea privind ponderea gospodăriilor în care există migraţie externă-această pondere este de 29% în cazul eşantionului de romi, faţă de 18% în eşantionul populaţiei majoritare. În ceea ce priveşte gospodăriile cu copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, acest procent este de 10% în cazul romilor şi de doar 4% în cazul eşantionului populaţiei generale. Chiar dacă situaţia ocupării romilor cunoaşte o anumită îmbunătăţire, pe anumite componente, creşte ponderea surselor de venit ocazionale, pe cele două tipuri de eşantioane menţionate anterior şi creşte ponderea gospodăriilor fără surse de venit şi a celor beneficiare de ajutor social, în cazul gospodăriilor de romi. De asemenea, creşte semnificativ importanţa banilor primiţi din străinătate în economia surselor de venit a gospodăriilor de romi. Ponderea romilor în rândul populaţiei totale apte de muncă este în creştere, astfel că participarea romilor la piaţa muncii este esenţială pentru sprijinirea costurilor naţionale crescânde aferente, în special celor privind pensiile şi sănătatea. Această situaţie deficitară reprezintă un cost economic pentru societate în ansamblu, prin irosirea capitalului uman preţios şi prin pierderile de productivitate a muncii. La nivelul României, din estimările Băncii Mondiale reiese faptul că se pierd anual 887 milioane de euro, prin lipsa oportunităţilor de manifestare a potenţialului economic pe care-l poate furniza populaţia romă, respectiv prin insuficienta valorificare a productivităţii şi, implicit, a contribuţiilor fiscale asociate. În momentul actual, dimensiunea socio-economică a inserţiei romilor pe piaţa muncii nu este abordată nici corespunzător nevoilor specifice romilor la nivelul comunităţilor şi tipologiilor sociale*36), dar nici în raport cu cerinţele de competenţe şi calificări reclamate de piaţa muncii. *36) Raportul societăţii civile de monitorizare a implementării strategiei naţionale de integrare a romilor în România, 2019 În comunităţile sărace, nu doar populaţia este săracă cronic, ci şi potenţialul economic - agenţii economici şi mijloacele de producţie - al comunităţii şi infrastructura comunitară sunt deficitare. Aproximativ 60% din totalul comunităţilor din mediul rural de romi sunt sărace, spre deosebire de comunităţile de romi din mediul urban, care deţin o forţă de muncă relativ mai educată, dar tot slab calificată.*37) *37) Id 7 Cumularea caracteristicilor asociate cu riscurile privind ocuparea conduce la scăderea vizibilă a şanselor de ocupare în munci salariale. Tinerii romi din mediul rural şi femeile de etnie romă au şanse simţitor mai reduse de a fi încadraţi în economia formală.*38) *38) Raportul societăţii civile de monitorizare a implementării strategiei naţionale de integrare a romilor în România (2019) 4.1.5. Sănătate Chiar dacă sănătatea reprezintă un pilon important al incluziunii romilor în toate documentele de politică publică, în continuare, studiile şi cercetările analizate scot în evidenţă faptul că romii întâmpină dificultăţi în accesarea serviciilor de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate. Datele recente arată că încă se menţine un decalaj al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate în rândul romilor faţă de populaţia majoritară din România. Din rapoartele de progres judeţene realizate de BJR se evidenţiază faptul ca principalele activităţi derulate în comunităţile cu romi sunt campaniile de vaccinare, campaniile de educaţie pentru sănătate în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, precum şi alte activităţi derulate de DSP în conformitate cu programele naţionale de sănătate gestionate de Ministerul Sănătăţii. Conform raportului IRES (2018)*39), există diferenţe vizibile între populaţia de romi şi populaţia majoritară în ceea ce priveşte starea de sănătate şi accesul la servicii de sănătate: *39) IRES, 2018, Studiu comparativ a nevoilor comunităţilor de romi în contextul stabilirii priorităţilor strategice de intervenţie pentru incluziunea socială a acestora a. Lipsa controlului medical anual. Dacă 71% din populaţia majoritară îşi fac controlul medical anual, acest lucru este valabil numai pentru 39% dintre romi. b. Înscrierea la medicul de familie. Fată de 2012 se remarcă o uşoară creştere a persoanelor înscrise la medicul de familie în 2018, pentru ambele eşantioane, romi şi populaţia majoritară. c. Cele mai frecvente boli menţionate ca fiind prezente în familie sunt afecţiunile stomatologice, bolile cardiovasculare, afecţiunile digestive şi cele oftalmologice. Nu există o diferenţiere majoră între romi şi populaţia majoritară. d. Accesul la serviciile medicale în rândul romilor. A scăzut numărul romilor care susţin că nu au beneficiat de îngrijire de specialitate în spital de la 21% în 2012 la 12% în 2018. e. Diferenţe mari în ceea ce priveşte utilizarea contracepţiei. Există diferenţe mari (10%) între populaţia majoritară şi romi în ceea ce priveşte utilizarea măsurilor contraceptive. De altfel, 16% dintre femeile rome preferă să facă avort, în timp ce în cazul populaţiei majoritare proporţia este de 1%. Nu există schimbări majore faţă de 2012. f. Supravegherea medicală în timpul sarcinii este mai scăzută decât la populaţia majoritară. 18% dintre femeile rome declară că în timpul sarcinilor nu au fost niciodată la doctor. Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului "Prima prioritate: Niciun copil invizibil" (ANPDCA, UNICEF România, 2017)*40) în ceea ce priveşte vaccinarea copiilor între 1 şi 5 ani, în 2015, procentul copiilor romi nevaccinaţi era de trei ori mai mare decât cel al copiilor populaţiei majoritare nevaccinaţi, iar situaţia nu s-a îmbunătăţit semnificativ. *40) https://www.unicef.org/românia/ro/rapoarte/evaluarea-sumativă-modelului-"prima-prioritate-niciun-copil-"invizibil" Referitor la bolile cu care se confruntă cetăţenii de etnie romă, din analiza realizată de ANR a rezultat că autorităţile competente nu culeg date cu caracter etnic pe tipuri de boli. Cu toate acestea, se constată, din discuţiile cu practicienii în domeniu, că nu sunt diferenţe semnificative între romi şi populaţia majoritară cu privire la incidenţa îmbolnăvirilor. Totuşi, având în vedere că starea de sănătate este condiţionată şi de caracteristicile socio-economice şi culturale, practicienii recomandă implementarea unor campanii de educaţie pentru sănătate în domeniul prevenirii îmbolnăvirilor, adaptate nivelului de instruire şi sistemului cultural/tradiţional al membrilor comunităţilor cu romi. Reprezentaţii societăţii civile semnalează faptul ca fenomenul discriminării este prezent în relaţia personal medical-pacient şi îmbracă diferite forme, respectiv: discriminare directă, când romii sunt refuzaţi explicit de personalul medical, chiar dacă îndeplinesc toate condiţiile pentru a primi asistenţă medicală, dar şi discriminare indirectă, manifestată prin segregarea pacienţilor în unităţile spitaliceşti, pe baza criteriului etnic şi statutului social*41). *41) idem 4.1.6. Identitate, tradiţii şi patrimoniul cultural al minorităţii rome. Reconcilierea cu trecutul şi recunoaşterea sclaviei, a Holocaustului şi asimilării romilor 4.1.6.1. Identitate, tradiţii şi patrimoniul cultural al minorităţii rome După 1990, romii au fost recunoscuţi ca minoritate naţională de statul român, însă nu se bucură pe deplin de drepturile culturale care decurg din acest statut, pe fondul stigmatizării apartenenţei etnice şi al persistenţei rasismului în societate şi al excluziunii sociale, fiind abordaţi ca grup social vulnerabil sau dezavantajat din punct de vedere social. În calitate de minoritate istorică în România, romii au trăit alături de populaţia majoritară de aproximativ cinci secole, potrivit atestărilor documentare. Cu toate acestea, distanţa socială dintre romi şi populaţia majoritară continuă să se menţină, stereotipurile şi prejudecăţile rămânând principalii vectori care îi descriu pe romi în mentalul populaţiei majoritare. Această situaţie este cauzată de necunoaşterea şi lipsa recunoaşterii istoriei şi culturii romilor, în societate în ansamblu, dar îndeosebi în sistemul educaţional, care continuă să sufere de lipsa de informaţii coerente şi suficiente în curricula obligatorie pentru toţi elevii şi de lipsa unei culturi şcolare care să favorizeze interculturalitatea. Conform datelor oficiale, limba români este limbă maternă pentru 244.503 dintre romii recenzaţi în anul 2011. În acord cu aceste date, limba români este limba maternă pentru 40% din romii care trăiesc în România. La nivelul anului 2019, studiul IRES reflectă că, din eşantionul reprezentativ la nivel naţional, din populaţia romă respondenţa 59% vorbesc limba româna, 31% limba români şi aproximativ 10% vorbesc alte limbi, precum maghiara, turca, ş.a. Studiile şi cercetările în domeniu menţionează faptul ca mulţi dintre romi au o stimă de sine etnică scăzută cauzată de stigmatizarea socială internalizată, precum şi de procesele de asimilare forţată prin care au trecut membrii comunităţilor cu romi din România. Tarele unei istorii de excludere au avut efecte determinante în mentalul colectiv rom. Privarea individului de drepturi şi de acces la resurse de dezvoltare socială conduce la pierderea demnităţii etnice şi la instalarea auto-culpabilizării şi a ruşinii de sine etnice. Stima de sine etnică a romilor poate fi recâştigată prin extinderea învăţării limbii, istoriei şi culturii români în şcoală, inclusiv, acolo unde condiţiile le permit: comunităţi de romi vorbitoare de limbă români, opţiunea părinţilor romi de a studia limba maternă, existenţa sau încadrarea de cadre didactice rome calificate, existenţa sau publicarea de manuale şcolare în limba români etc., printr-un învăţământ bilingv sau monolingv în limba români. Lipsa instituţiilor de reprezentare culturală- esenţiale pentru promovarea culturii rome - reprezintă o altă problemă care împiedică afirmarea şi reconstrucţia identităţii romilor. O soluţie pentru recâştigarea demnităţii etnice rome ar fi reconstrucţia instituţională a identităţii, prin înfiinţarea de instituţii de formare şi reprezentare identitară viabile şi credibile (ex: şcoli cu predare în limba români sau specializate pe limba, istoria şi cultura români, centre culturale, centre comunitare, muzee, edituri, biblioteci, teatre etc.). Conservarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice a romilor este ameninţată, în prezent, de lipsa unui cadru instituţional pentru prezervarea identităţii culturale etnice: lipsa unui Muzeu Naţional al Culturii şi Istoriei Romilor, a unui Teatru Rom de Stat, a unei Filarmonici a Romilor, a unui institut de cercetare a istoriei şi culturii romilor. De asemenea, este necesară continuarea păstrării, cercetării, dezvoltării şi promovării patrimoniului cultural rom şi a identităţii rome prin intermediul producţiei culturale rome finanţate de către instituţiile publice centrale şi locale. Astfel, Strategia îşi propune să consolideze şi să adapteze cadrul legal în domeniul protecţiei drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la situaţia şi necesităţile actuale ale minorităţii rome prin: promovarea condiţiilor de natură să permită persoanelor aparţinând etniei rome să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura*42), precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii romilor, respectiv limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural; garantarea respectului pentru dreptul oricărei persoane care aparţine etniei rome la libertăţile fundamentale - libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere, libertatea de exprimare şi la libertatea de gândire, conştiinţă şi de a-şi practica religia; adoptarea unor măsuri adecvate pentru facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării şi pentru a favoriza pluralismul cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparţinând etniei rome de a folosi liber limba români în spaţiul privat sau în public, oral şi în scris. *42) Concluziile Consiliului privind redresarea, rezilienţa şi durabilitatea sectoarelor culturale şi creative (2021/C 209/03), prin care Statele Membre sunt invitate să promoveze sensibilizarea culturală în societăţi prin stimularea participării culturale active şi a accesului egal la cultură pentru toate grupurile sociale, inclusiv pentru cele mai marginalizate şi vulnerabile (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:JOC_2021_209_R_0003&from=EN) 4.1.6.2. Problematica reconcilierii cu trecutul şi recunoaşterea sclaviei, a Holocaustului şi asimilării romilor Istoria romilor din România este una marcată de excluziune şi discriminare rasială, pornind de la cele cinci secole de sclavie, continuând cu genocidul din timpul Holocaustului, urmată de politica de asimilare forţată din timpul regimului comunist. Lipsa cunoaşterii în societate, la toate nivelurile şi în toate grupele de vârstă, a faptelor istorice care au generat traume generaţionale, tragedii umane şi stigmat social, care produc şi astăzi efecte negative pentru romii din România, prin perpetuarea stereotipurilor şi prejudecăţilor despre minoritatea romă, plasează România în rândul ţărilor care încă au o nevoie acută de reconciliere cu trecutul şi de recunoaştere a instituţiei sclaviei, a Holocaustului şi a asimilării romilor în timpul regimului comunist. Este nevoie de o dezbatere activă şi promovarea în societate şi în sistemul educaţional din România privind necesitatea cunoaşterii referitoare la: (i) Holocaustul care i-a avut ca victime pe evrei şi pe romi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, (ii) perioada sclaviei romilor şi implicaţiile sociale din prezent, (iii) politica de asimilare forţată a romilor din timpul regimului comunist. Aceste episoade istorice ignorate în sistemul educaţional şi necunoscute suficient sau chiar negate în societate, sunt generatoare de stigmat social, de perpetuarea discursului urii şi a infracţiunilor motivate de ură avându-i ca subiecţi pe minoritarii romi, indiferent de statutul socio-educaţional al acestora. Pentru abordarea acestor teme de dezbatere publică sunt necesare: a. revizuirea programelor şcolare şi a cursurilor universitare în care aceste traume istorice transgeneraţionale să fie cercetate, studiate şi predate noii generaţii, b. formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, c. instituirea şi finanţarea de la bugetul de stat a unui sistem de burse de studiu pentru cercetătorii romi şi despre minoritatea romă, în domenii ca istoriografie, cercetare istorică de arhivă şi literară, ştiinţe sociale interdisciplinare, psiho-sociale, din domeniul ştiinţelor educaţiei etc. pentru aprofundarea acestor episoade istorice şi fundamentarea de viitoare politici publice, d. completarea oricăror campanii anti-discriminare cu acţiuni, proiecte, programe care să aducă în atenţia publicului cele trei tipuri de persecuţii ale romilor în spaţiul românesc - sclavie, Holocaust, asimilare culturală - cu o paletă largă de acţiuni, cum ar fi cercetări istorice, acţiuni culturale tematice, organizare de dezbateri publice în rândul tinerilor, tabere şcolare tematice, tabere pentru artişti plastici, dramaturgie, arte vizuale, documentare, burse. e. nu în ultimul rând, sunt esenţiale acţiuni care să evoce personalităţile din rândul minorităţii romilor din România şi nu numai, cu scopul de a contribui la creşterea stimei de sine a romilor şi la conştientizarea în rândul populaţiei majoritare a contribuţiei romilor, asemeni celorlalte minorităţi naţionale recunoscute, la patrimoniul cultural românesc şi universal. Totodată, este necesar ca în combaterea fenomenelor de radicalizare, a discursului incitator la ură şi a infracţiunilor motivate de ură rasială, sau de orice altă natură, să fie asigurată sinergia cu măsuri şi strategii complementare, spre exemplu Strategia pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului incitator la ură. 4.1.7. Combaterea discriminării şi a atitudinilor antirome În materia protecţiei drepturilor romilor, legislaţia anti-discriminare din România este suficient de acoperitoare şi în concordanţă cu Directiva 2000/43/EC a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, dar nu atinge în mod practic toate domeniile vieţii publice şi private; în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului cazurilor de discriminare înregistrate la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sau instrumentate de instanţele judecătoreşti, fapt ce demonstrează o creştere a gradului de cunoaştere sau încredere în mecanismele naţionale de protecţie împotriva discriminării. Din analiza efectuată de ANR, provocările majore persistă în ceea ce priveşte cunoaşterea de către publicul larg a legislaţiei care îi protejează în cazuri de discriminare şi a drepturilor de care se bucură, exercitarea drepturilor de către aceştia, punerea în aplicare a legislaţiei de către agenţii de aplicare a legii, în special în cazurile conexe de discriminare, discurs incitator la ură sau infracţiuni motivate de ură, precum şi lipsa formării de specialitate a agenţilor responsabili de punere în aplicare a legii, ori a lipsei protocoalelor specifice, care au ca rezultat lipsa investigării sau ignorării în cursul anchetei a aspectelor care ţin de discriminarea multiplă sau intersecţională a unora dintre victime, spre exemplu etnicitate în corelare cu vârstă, gen, dizabilitate, orientare sexuală şi identitate sau expresie de gen, vârstă, ş.a. motive care, potrivit legii, constituie circumstanţe agravante. În România şi în spaţiul european, atitudinile anti-rome sunt vizibile în spaţiul public, în toate sferele vieţii cotidiene, fapt reliefat şi de recentele rapoarte ale societăţii civile, care recomandă României şi celorlalte State Membre să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple/intersecţionale şi creşterea caracterului disuasiv al secţiunilor aplicate în cazuri de discriminare, să dezvolte programe naţionale de formare pentru prevenirea şi combaterea discriminării pentru reprezentanţii instituţiilor publice şi să combată activ rasismul remanent la nivelul instituţiilor şi atitudinile antirome existente în societate. Aceste obiective se pot materializa prin cultivarea, la toate nivelurile administraţiei publice - locale, judeţene, centrale - a unei culturi pentru nediscriminare, în favoarea egalităţii, acceptării diferenţei şi respectului pentru diversitate. Lipsa combaterii active a atitudinilor antirome este semnalată de societatea civilă care monitorizează punerea în aplicare a legislaţiei anti-discriminare. Astfel, se constată că combaterea atitudinilor anti-rome prin legislaţia anti-discriminare existentă nu este suficientă şi că toate cele patru domenii sectoriale din Strategie - educaţie, ocupare, locuire şi sănătate - trebuie însoţite de măsuri relevante care să abordeze şi să facă referire explicită la atitudinile anti-rome. Mai mult, acestea recomandă crearea de instrumente care să combată rasismul şi xenofobia prin mijloacele legislaţiei penale, fapt ce ar asigura ca discriminarea făţişă, discursul incitator la ură şi infracţiunile motivate de ură împotriva romilor să nu se mai întâmple; în acest sens, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal a fost preluată în legislaţia română. Astfel de aspecte sunt susţinute şi raportate şi de Comisia Europeană, care cere statelor membre UE ca în revizuirea măsurilor de incluziune a romilor să răspundă acestor provocări majore, în special abordări intersectoriale, transsectoriale şi integrate pentru eliminarea discriminării multiple şi a excluderii multidimensionale; planificarea bazată pe analiza nevoilor femeilor şi copiilor de etnie romă şi luarea în consideraţie a diversităţii existente în rândul romilor şi abordarea intersecţională a modelelor de excludere şi discriminare cu care se confruntă anumite grupuri şi subgrupuri din rândul comunităţilor vulnerabile cu romi. Comisia Europeană recomanda în 2019 tuturor Statelor Membre recunoaşterea atitudinilor antirome, pentru promovarea unei abordări puternice de nediscriminare, în cadrul intervenţiilor de incluziune a romilor în toate domeniile. Aceasta trebuie să includă recunoaşterea particularităţilor atitudinilor antirome, ale infracţiunilor motivate de ură şi ale retoricii împotriva romilor, precum şi provocările cu care se confruntă victimele de etnie romă în ceea ce priveşte accesul la justiţie, protecţie şi asistenţă (cum ar fi subraportarea, inclusiv din cauza fricii de discriminare, sau de represalii din partea autorităţilor de anchetă, riscurile de revictimizare, impactul atitudinilor părtinitoare ale autorităţilor faţă de măsurile prevăzute de dreptul penal ca răspuns la criminalitate, etc.). Atitudinile antirome - Antigypsyism, în engleză -, sau rasismul anti-rom, după cum este folosit de activiştii pentru drepturile omului, sunt recunoscute în spaţiul european drept o formă specifică de rasism îndreptat împotriva romilor, sintilor şi nomazilor, dar şi a altor grupuri care sunt stigmatizate, făcând apel la exonimul profund peiorativ "ţigan", larg răspândit în spaţiul public. Organizaţiile rome şi pro-rome reunite la nivel european în coaliţia Alliance against Antigypsyism, au propus definiţia de lucru a termenului antigypsyism, al cărui echivalent recomandat de ANR pentru folosirea în limba română în documente oficiale este "atitudini antirome", cu scopul evitării folosirii termenului peiorativ: "Atitudinile antirome reprezintă un complex persistent, construit din punct de vedere istoric al rasismului acceptat împotriva grupurilor sociale identificate cu termenul discriminatoriu "ţigan" sau alţi termeni peiorativi asociaţi şi încorporează: ● o percepţie uniformizatoare şi care defineşte şi descrie aceste grupuri din perspectiva stereotipurilor şi prejudecăţilor; ● Atribuirea acestor caracteristici specific către aceste grupuri; ● Constructe sociale discriminatorii şi practici violente care decurg din acestea, cu efecte de marginalizare şi degradante şi care reproduc dezavantaje structurale." Măsuri pentru combaterea atitudinilor antirome şi consolidarea legislaţiei anti-discriminare: Adoptarea în Strategie a definiţiei recomandată de coaliţia europeană Alliance against Antigypsyism şi operaţionalizarea acesteia în legislaţia anti-discriminare existentă; actualizarea prevederilor legislaţiei penale care sancţionează discursul incitator la ură şi infracţiunile motivate de ură cu această definiţie, precum şi conferirea unui caracter disuasiv al pedepselor aplicabile prin conferirea atributului de agravantă atitudinii antirome. Formarea continuă a agenţilor de aplicare a legii, a procurorilor şi judecătorilor în ceea ce priveşte înţelegerea fenomenului şi implicaţiilor atitudinilor antirome, în instrumentarea cazurilor conexe. Consolidarea legislaţiei pentru abordarea eficace a discriminării multiple/intersecţionale în practica juridică a CNCD şi creşterea caracterului disuasiv al sancţiunilor aplicate în cazuri de discriminare multiplă. Elaborarea programelor naţionale de formare pentru prevenirea şi combaterea discriminării pentru angajaţii din instituţiile publice. Combaterea activă a rasismului instituţional acceptat pe scară largă prin adoptarea definiţiei acceptate de sectorul neguvernamental rom la nivel european a atitudinilor antirome şi promovarea implicaţiilor negative a acestora. Dezvoltare de campanii de informare şi conştientizare eficiente în instituţiile publice care furnizează servicii publice în domeniile educaţie, sănătate publică, ocuparea forţei de muncă, locuire. Campanii de informare şi conştientizare asupra fenomenului şi implicaţiilor atitudinilor antirome în mediul privat care livrează servicii către populaţie. ANR recomandă ca lupta împotriva atitudinilor antirome trebuie să aibă o dimensiune preventivă şi una pro-activă, accentul punându-se pe promovarea unui discurs pozitiv despre romi în spaţiul public, educarea majorităţii populaţiei în acest sens şi creşterea conştientizării asupra consecinţelor negative a acestora, pe modelul cunoaşterii şi conştientizării la nivelul societăţii despre fenomenul anti-semitismului şi consecinţele negative ale unor astfel forme de manifestare a urii rasiale. Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului "Prima prioritate: Niciun copil invizibil" (ANPDCA, UNICEF România, 2017) analiza incidenţei vulnerabilităţilor copiilor în funcţie de etnie arată o incidenţă crescută a unor vulnerabilităţi în rândul copiilor romi, care sunt mai expuşi riscului de violenţă, abuz sau neglijare. 4.1.8. Concluzii privind contextul actual Principalele cauze care au afectat implementarea Strategiei aferente perioadei 2015-2020 au fost lipsa unui mecanism eficient de monitorizare şi evaluare în timp real a stadiului de realizare a măsurilor asumate, precum şi înţelegerea eronată a cadrului de reglementare. În consecinţă, planurile de acţiune la nivel local n-au făcut decât să reproducă măsurile naţionale, fără a le adapta nici la realităţile specifice ale comunităţilor, nici la nivelul resurselor disponibile. De asemenea, raportarea primordială la posibilităţile de finanţare din fonduri europene, fără a ţine seamă de tehnica diferită de accesare, comparativ cu bugetul de stat, a condus la diminuarea constantă a potenţialului de resurse ce puteau fi alocate incluziunii romilor. Având în vedere experienţa perioadei 2014-2020, devine imperativ ca Guvernul României să-şi asume o nouă paradigmă pentru politicile adresate romilor în România. Această nouă paradigmă trebuie să fie bazată pe realităţile din comunităţi şi să fie concentrată prioritar pe elaborarea de programe naţionale în domeniul educaţiei, al ocupării forţei de muncă, al sănătăţii şi al locuirii, domenii care rămân pilonii principali de intervenţie în comunităţile defavorizate, în perspectiva reducerii decalajelor faţă de populaţia majoritară. În egală măsură este nevoie ca noua viziune a Strategiei pentru perioada 2022-2027 să fie centrată pe promovarea culturii romilor şi crearea unei culturi în favoarea egalităţii de şanse şi non-discriminării în societatea românească. 4.2. Definirea problemelor Dimensiunea populaţiei de etnie romă constituie în continuare una dintre cele mai mari provocări pentru Guvernul României. Conform recensământului populaţiei, realizat în anul 2011 de Institutul Naţional de Statistică, în România trăiesc 621.600 persoane aparţinând minorităţii romilor, autoidentificaţi, ceea ce reprezintă 3,3% din populaţia generală a României. Neoficial, numărul romilor este mult mai mare. Organizaţiile care activează în domeniu, dar şi autorităţile locale, estimează un număr de 1,5-2 milioane de persoane de etnie romă. Etnicii romi auto-identificaţi reprezintă circa 27% din totalul locuitorilor din zonele rurale marginalizate. Prin urmare, romii sunt supra-reprezentaţi în rândul locuitorilor din zonele rurale marginalizate, iar această proporţie este de aproape 10 ori mai mare decât proporţia naţională a romilor auto-identificaţi în populaţia totală. Motivele pentru care un număr foarte mare de romi nu-şi asumă apartenenţa etnică sunt, tradiţional, de natură istorică, dar - mai recent - şi ca reacţie la atitudinile antirome ale societăţii majoritare asupra acestei minorităţi. Zonele marginalizate implică existenta unor comunităţi aflate în dificultatea de a-şi valorifica prin inserţie pe piaţa muncii potenţialul de capital uman, din lipsa cumulată a accesului la infrastructură, educaţie, condiţii de locuit şi servicii de sănătate. Localităţile ce cuprind astfel de zone sunt definite drept marginalizate. Profilul comunităţilor marginalizate cu populaţie romă este structurat pe criterii ce ţin, în special, de vulnerabilităţile asociate cu apartenenţa la această etnie, precum şi cele ce caracterizează contextul socio-economic local şi zonal. Studiile evidenţiază că rata sărăciei la populaţia de romi a avut o tendinţă negativă în ultimii şase ani, însă decalajele faţă de nivelul populaţiei generale se menţin la un nivel ridicat. De altfel, profilul marginalizării este diferit în cazul comunităţilor cu romi, comparativ cu cele majoritare. În timp ce majoritatea zonelor rurale marginalizate sunt mici, comunităţile de romi tind să fie mai extinse, 86% dintre romii care trăiesc în comunităţi marginalizate trăiesc în comunităţi de romi cu mai mult de 250 de locuitori.*43) *43) Idem 7 În plus, cercetările furnizează date contradictorii, de multe ori în contrast cu vizibilitatea romilor în spaţiul public românesc, oferind în schimb date alarmante, indicii calitative privind nivelul sub limita decenţei la care se află traiul celei mai mari părţi a celor identificaţi drept romi sub toate aspectele posibile: standard de viaţă, de civilizaţie, nivel de educaţie, acces la servicii de sănătate, etc. Un element particular al minorităţii rome din România îl reprezintă marea diversitate de neamuri diferite, care prezintă o multitudine de particularităţi privind tradiţiile, limba, portul şi modul de viaţă. Instituţiile europene fac eforturi considerabile în vederea impulsionării, sprijinirii, ghidării Statelor Membre în procesul de incluziune socială a romilor. Decidenţii ce elaborează politici adresate romilor la nivel european, dar şi naţional, nu au luat, până acum, în calcul aceste diferenţieri între neamurile de romi şi specificul comunităţilor în care aceştia trăiesc. Acest fapt a afectat rezultatele obţinute, în raport cu cele propuse prin documentele programatice. La nivel judeţean/local nu există analize care să evidenţieze gradul de vulnerabilitate a populaţiei rome în raport cu populaţia majoritară, iar planurile de acţiune judeţene nu conţin indicatori măsurabili care să ţină seama de diferenţele culturale ale neamurilor de romi ce locuiesc în aceeaşi localitate. Din perspectiva Strategiei, se consideră că pentru incluziunea cetăţenilor români de etnie romă, aflaţi în situaţie de vulnerabilitate trebuie asigurate şi garantate, simultan: 1. drepturile civile elementare - locuire, educaţie, sănătate, drept la muncă, la asistenţă socială) - romii, indiferent de disponibilitatea de asumare a apartenenţei etnice, trebuie să beneficieze de drepturile care decurg din statutul de cetăţean; 2. drepturile culturale, dreptul la identitate, astfel încât asumarea apartenenţei etnice să devină expresie a stimei de sine. 4.2.1. Asigurarea şi garantarea drepturilor civile Pentru asigurarea şi garantarea drepturilor civile este necesară abordarea aspectelor legate de vulnerabilitate şi sărăcie, care afectează o mare pondere a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor. Astfel, prioritare pentru prezenta Strategie sunt următoarele domenii de intervenţie: 1. Infrastructură: izolarea rezidenţială, lipsa accesului la utilităţi şi transport afectează condiţiile de locuit, asigurarea locuirii sociale şi a celei sanitare; 2. Locuire: comunităţile şi/sau locuinţele care nu oferă condiţii decente de locuire afectează starea de sănătate, precum şi premisele elementare de desfăşurare a procesului de învăţământ pentru elevi: 3. Educaţie: lipsa accesului la învăţământ de calitate conduce la abandon şcolar, respectiv sub-calificare, şi afectează inserţia pe piaţa muncii; 4. Ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională: lipsa de calificare şi a oportunităţilor de inserţie pe piaţa muncii conduce la imposibilitatea acoperirii costurilor pentru utilităţi şi întreţinere a locuinţei, respectiv la neputinţa asigurării traiului zilnic (hrană, îmbrăcăminte), cu consecinţe asupra participării şcolare a copiilor, nivelului de sănătate a familiei; 5. Sănătate: lipsa accesului la asistenţă medicală, dar, mai ales, la serviciile de medicină profilactică, afectează atât participarea şcolară a copiilor, cât şi participarea adulţilor la activităţile productive, cu consecinţe directe asupra situaţiei întregii familii. Aceste aspecte evidenţiază problemele cu care se confruntă familiile din comunităţi marginalizate, din mediu rural sau urban. În acelaşi timp, acest mod de abordare ne arată că intervenţiile unidirecţionale, până acum adoptate atât de programele naţionale, cât şi de intervenţiile finanţate prin fonduri europene, s-au dovedit insuficiente şi incomplete. Experienţa implementării proiectelor CLLD, precum şi a proiectelor DLI (Dezvoltare Locală prin Intervenţii Integrate), a creat premisele favorabile pentru obţinerea unor rezultate efective şi vizibile în procesul de combatere a sărăciei, inclusiv în rândul minorităţii rome, necesară fiind o abordare integrată, provocarea fiind ca programele naţionale să devină mai flexibile pentru a fi implementate complementar, în concordanţă cu necesităţile specifice ale fiecărei comunităţi. În consecinţă, şi pentru perioada 2022-2027, rămâne prioritară rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunităţile vulnerabile în domeniile sensibile ce compun cercul vicios al sărăciei. 4.2.1.1. Locuire Principalele provocări cu care se confruntă comunităţile marginalizate în domeniul locuirii sunt degradarea locuinţelor, supraaglomerarea, insuficienţa locuinţelor sociale şi, mai ales, a celor destinate tinerilor, precum şi evacuarea din locuinţele sociale din neputinţa plăţii utilităţilor, demolarea locuinţelor informale situate pe terenuri publice sau private sunt elemente ce conduc la marginalizare şi excluziune socială pentru largi categorii de populaţie vulnerabilă, în care minoritarii romi au o pondere semnificativă. Acestora li se adaugă segregarea spaţială, obstacolele întâmpinate în accesul la locuinţe în sectorul privat, precum şi lipsa sprijinului public şi al legislaţiei referitoare la accesarea locuinţelor sociale*44). *44) Idem Un aspect nu lipsit de însemnătate este lipsa informaţiilor privind dimensionarea fenomenului evacuărilor forţate, care ar putea permite elaborarea unor soluţii preventive, în măsură să evite improvizaţiile şi situaţiile de criză. Autorităţile administraţiei publice locale nu au o evidenţă clară a locuinţelor ce prezintă potenţial de evacuare şi, drept consecinţă, nu au pregătite variante Abordarea problemelor legate de locuire este de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, prin urmare este necesară responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale, nivel care are competenţa legală exclusivă în abordarea problemelor identificate la nivel local, a le prioritiza şi soluţiona. Strategiile locale trebuie să includă nevoile identificate la nivelul comunităţilor de romi. Având în vedere că la acest moment MDLAP se află în imposibilitatea de a cuantifica şi raporta indicatorii în domeniul Locuirii şi Infrastructurii dezagregaţi după criteriul etnie, este necesară identificarea barierelor care nu permit acest lucru şi efectuarea modificărilor necesare asupra reglementărilor legale, astfel încât să fie posibilă atât dezagregarea indicatorilor în funcţie de etnie şi să creeze cadrul pentru autorităţile locale să raporteze aceşti indicatori. 4.2.1.2. Infrastructură Asigurarea unor condiţii decente de viaţă prin acces la infrastructura de transport şi utilităţi, respectiv starea drumurilor şi lipsa infrastructurii la nivel comunitar, reprezintă principala problemă în acest domeniu; rezolvarea este condiţionată în general de bunăvoinţa şi/sau interesul autorităţilor administraţiei publice locale, dar, foarte adesea, şi de statutul legal al aşezării. Drept urmare, stimularea autorităţilor administraţiei publice locale pentru dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice în astfel de zone, precum şi sprijinirea activităţii de cadastru şi intabulare a proprietăţilor imobiliare trebuie să devină obiective de maxim interes pentru autorităţile centrale cu atribuţii în domeniu, care trebuie să furnizeze asistenţă managerială şi financiară în acest sens. Deşi există un program naţional de cadastrare derulat de ANCPI (MLPDA), care are în vedere intabularea gratuită a întregului teritoriu până în anul 2023, există posibilitatea de ordonare prioritară a localităţilor şi sectoarelor cadastrale pe care se află aşezări informale, având în vedere că statutul incert din perspectivă legală a acestor comunităţi are consecinţe directe asupra marginalizării, în primul rând prin diminuarea efectelor produse de alte intervenţii ce vizează incluziunea minorităţii rome, inclusiv clarificarea statutului juridic al drumurilor de acces, precum şi a reţelelor de utilităţi. 4.2.1.3. Educaţie Asigurarea unui parcurs cât mai lung în sistemul educaţional pentru copiii romi este văzută de cele mai multe ori drept esenţială pentru ruperea cercului vicios inter generaţional al sărăciei şi pentru incluziunea socială a acestora. Cadrul strategic al UE pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale ("ET 2020") şi-a propus printre obiectivele sale de referinţă pentru anul 2020 ca cel puţin 95% dintre copii să fie integraţi în sistemul de educaţie preşcolară*45). *45) https://ec.europa.eu/education/policies/european-policv-cooperation/et2020-framework_ro, accesat la data de 28.01.2019 În acest sens, este nevoie de continuarea sau adoptarea unor măsuri atât integratoare, cât şi ţintite pe reducerea decalajelor, în special în zonele geografice rurale/urbane marginalizate*46). Prin urmare, este nevoie de programe naţionale coordonate de reducere a abandonului şcolar atât prin creşterea calităţii actului educaţional, inclusiv în şcolile cu copii preponderent de etnie romă, cât şi prin îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a gospodăriei, în aspectele care blochează participarea şcolară (hrană, haine, condiţii de locuire). *46) Council of European Union (2013). Council recommendation on efective Roma integration measures in the member states. Brussels, pp. 5-6 Programul de mediere şcolară constituie principala intervenţie în domeniul educaţiei copiilor romi, dar nu există o metodologie de evaluare a impactului pe care mediatorii şcolari îl au asupra educaţiei copiilor. Programul de măsuri afirmative adresat tinerilor romi - locuri distinct alocate în licee şi universităţi - este insuficient susţinut prin facilităţi asociate, astfel că tinerii romi, în special cei din mediul rural, după terminarea celor 8 clase, nu-şi pot permite continuarea studiilor din lipsa resurselor financiare în familie. Pe de altă parte, este evidentă nevoia unor programe de îmbunătăţire a nivelului educaţional şi reducerea analfabetismului în rândul persoanelor care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei de şcolarizare (de tip "A doua şansă"), iar programele ar trebui să îşi propună drept ţinte participarea a minim 15% beneficiari cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, în special din mediul rural şi comunităţi urbane/rurale marginalizate. Un alt factor care afectează educaţia copiilor romi este reprezentat de superficialitatea cu care instituţiile deconcentrate în domeniul educaţiei şi o parte însemnată din unităţile şcolare tratează acesta problematică. În conformitate cu raportul de monitorizare realizat de ANR în anul 2018, în domeniul educaţiei, rolul inspectorului angajat al ISJ pentru minoritatea romilor, este perceput diferit de la un judeţ la altul. În unele judeţe sunt inspectori de etnie romă angajaţi ai ISJ responsabili de domeniul educaţiei copiilor romi, iar în alte judeţene inspectorii pentru minorităţi au preluat acesta sarcina prin cumul de funcţii. Şi în cazul acestor funcţionari, este nevoie de o evaluare a competenţelor şi de o instruire continuă în special în domeniul promovării diversităţii şi non-discriminării. Un impediment al accesului la o educaţie de calitate îl reprezintă tendinţa de segregare a copiilor romi în şcoli, fenomen care persistă în continuare, în pofida reglementărilor guvernamentale recente şi în particular ale Ministerului Educaţiei care interzic acest lucru. Cercetările calitative şi cantitative*47) au arătat că în şcolile segregate pe criterii etnice există mai multe deficienţe: pe măsură ce creşte ponderea de copii romi într-o şcoală, descreşte calitatea dotărilor materiale de care dispune aceasta - laboratoare de specialitate, săli de sport, biblioteci, calculatoare. De asemenea, şcolile cu procent ridicat de romi dispun în mai mică măsură de cadre didactice calificate (27,7% din profesorii din şcolile majoritar rome nu au calificare faţă de 16,5% din cele de non-rome)*48), promovabilitatea la examenul de capacitate este mai mică în cazul şcolilor majoritar rome, iar participarea la olimpiade este şi ea mai redusă. Şcolile sunt adesea supraaglomerate, motivaţia profesorilor de a lucra cu copii romi este redusă, iar navetismul cadrelor didactice este ridicat, din cauza distanţei mari până la aceste unităţi şcolare. *47) Laura Surdu, Eniko Vincze şi Marius Wamsiedel, (2011). "Roma School Participation, Non-Attendence and Discrimination in România," Bucureşti: UNICEF, Gelu Duminică şi Ana Ivasiuc, (2010) "O şcoală pentru toţi? Accesul copiilor romi la o educaţie de calitate," Bucureşti: UNICEF, Cătălin Augustin Stoica, şi Marius Wamsiedel. (2012). "Inequity and Inequality. Teacher Absenteism, Români Pupils and Primary Schools in România," Budapest: Roma Education Fund *48) Cătălin Augustin Stoica şi Marius Wamsiedel. (2012). "Inequity and Inequality: Teacher Absenteeism, Români Pupils, and Primary Schools in România," Budapest: Roma Education Fund, p. 59 De asemenea, un obstacol în calea creării unui climat educaţional intercultural îl reprezintă lipsa informaţiilor referitoare la istoria romilor din manualele şcolare. Astfel, există manuale de istorie care omit să ofere informaţii despre romi, respectiv, lipsesc informaţii despre Holocaustul romilor, despre sclavia romilor în Ţările Române şi despre participarea romilor la dezvoltarea patrimoniului cultural al României.*49) *49) Analiza manualelor de Istorie realizată pentru Centrul de Resurse Juridice 2016 4.2.1.4. Ocupare Inserţia pe piaţa muncii reprezintă unul din punctele existente în cercul vicios al sărăciei, afectat de celelalte verigi, cu atât mai mult cu cât populaţia de romi are o structură de vârste mult diferită de cea a populaţiei majoritare; la nivel naţional, minoritatea romă este o populaţie foarte tânără, aproximativ o treime având vârsta sub 15 ani, comparativ cu populaţia majoritară, în care aproximativ o cincime are sub 15 ani. Aşadar, problemele de ocupare cu care se confruntă minoritatea romă nu privesc doar dreptul elementar la muncă, ci reprezintă o prioritate economică de valorificare a unui potenţial social şi economic pe termen lung. Lipsa cronică de calificare a tinerilor romi ce încearcă să intre pe piaţa muncii îi determină să se îndrepte spre munci "inferioare" din perspectiva prestigiului social şi, implicit, a remuneraţiei, care nu le pot asigura un trai decent. Pilonul european al drepturilor sociale, întărit prin obiectivul de politică O Europă mai socială specific CFM 2021-2027, statuează abordarea prioritară a drepturilor sociale prin sprijinirea calităţii locurilor de muncă*50), astfel încât să crească adresabilitatea măsurilor de incluziune activă, chiar la nivelul grupurilor vulnerabile dificil de plasat pe piaţa muncii formale. *50) Manual de simplificări, 80 măsuri de simplificare în politica de coeziune 2021-2027 Capitalul social omogen din interiorul aceluiaşi grup de tip familial şi capitalul social intergrupal favorizează activităţile din sfera activităţilor economiei non-formale, antreprenoriat şi economie socială, dificultăţile principale întâmpinate fiind legate de diferenţele dintre mediul urban şi cel rural, respectiv accesul redus la pieţele de desfacere. În comunităţile vulnerabile cu populaţie romă se resimte acut nevoia unor facilităţi acordate iniţiativelor antreprenoriale şi agenţilor economici care angajează minoritari romi, oferindu-le perspective de ridicare a nivelului de calificare, în special pentru femei şi tineri, dar şi pentru unele persoane vulnerabile, cum ar fi tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului sau din sistemul penitenciar. 4.2.1.5. Sănătate În domeniul sănătăţii, principala problemă care trebuie abordată foarte serios este programul de asistenţă medicală comunitară derulat în comunităţile vulnerabile cu romi. Din analiza ANR a rezultat faptul că rolul mediatorului sanitar este foarte important la nivel comunitar, în procesul de prevenire a îmbolnăvirilor membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi. Începând cu anul 2017 activitatea de asistenţă medicală comunitară este reglementată de următoarele acte normative: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/ 2017 şi completată prin Legea nr. 119/ 2019 şi de Hotărârea Guvernului nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară, prin care îşi implementează activitatea furnizorii de servicii de asistenţă medicală comunitară (medic, asistent medical comunitar, moaşă şi mediator sanitar). Serviciile de asistentă medicală comunitară se acordă tuturor grupurilor vulnerabile din punct de vedere medico-socio-economico-educaţional indiferent de etnie şi indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat al beneficiarilor. Problemele identificate anterior au fost abordate de noua legislaţie şi au ţinut cont de atribuţiile mediatorului sanitar şi al asistentului medical comunitar, Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) putând fi sancţionate pentru nerespectarea legislaţiei specifice. Existenţa postului de mediator sanitar în comunităţile cu populaţie semnificativă de romi este de o importanţă deosebită şi acesta poate fi ocupat de persoane din comunitate cu curs ANC în ocupaţia mediator sanitar. Din acest motiv autorităţile centrale, judeţene şi locale trebuie să facă toate eforturile să se asigure de formarea cadrelor necesare şi de prezenţa acestui post în schema de personal la nivelul UAT. În cazul comunităţilor vulnerabile de romi, autorităţile locale pot conlucra cu organizaţii neguvernamentale şi cu reprezentanţi locali din comunitate pentru soluţionarea problemelor socio- sanitare din respectivele comunităţi; Ministerul Sănătăţii asigură coordonarea tehnică şi metodologică, monitorizarea, evaluarea şi controlul activităţii reţelei de asistenţă medicală comunitară, direct şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. DSP coordonează tehnic şi metodologic, monitorizează, evaluează şi controlează activitatea de asistenţă medicală comunitară la nivel judeţean şi monitorizează introducerea lunară a datelor activităţii de asistenţă medicală comunitară şi se asigură de crearea de proceduri şi metodologii proprii, pentru furnizarea datelor dezagregate după etnie, pe baza raportărilor mediatorilor sanitari, la nivel naţional, cu respectarea reglementărilor de protecţie a datelor personale şi asigurarea netrasabilităţii identităţii pacienţilor. Totodată, problemele existente la nivelul implementării prevederilor legislaţiei specifice, O.U.G. nr. 18/2017 şi H.G. nr. 324/2019 amintite anterior, cauzate de lipsa resursei umane şi a lipsei actelor (metodologii, standarde, ghiduri, protocoale) subsecvente legislaţiei de reglementare a organizării, funcţionării, finanţării activităţii de asistenţă medicală comunitară rămân provocări care împiedică furnizarea eficace a serviciilor de sănătate la nivelul comunităţii. O altă problemă identificată în domeniul sănătăţii romilor o constituie necesitatea de a reduce decalajul în privinţa stării de sănătate dintre romi şi restul populaţiei, prin includerea acestora în programele şi intervenţiile naţionale în domeniul sănătăţii publice gestionate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Femeile şi fetele rome întâmpină adesea prejudecăţi rasiale sau de gen, în ceea ce priveşte accesul la sănătate şi alte servicii publice. Totodată lipsesc serviciile direcţionate pentru femeile şi fetele cu dizabilităţi şi alte grupuri de femei şi fete aflate în situaţii vulnerabile. 4.2.2. Asigurarea şi garantarea dreptului la identitate Studiile şi cercetările în domeniu menţionează faptul ca mulţi dintre romi au o stimă de sine etnică scăzută cauzată de stigmatizarea socială internalizată, precum şi de procesele de asimilare forţată prin care au trecut membrii comunităţilor cu romi din România. Privarea individului de drepturi şi de accesul la resurse de dezvoltare socială conduce la pierderea demnităţii etnice şi la instalarea auto-culpabilizării şi a ruşinii de sine etnice, precum şi discriminarea sistemică la care romii sunt supuşi în societate. Stima de sine etnică a romilor poate creşte prin extinderea învăţării limbii, istoriei şi culturii români în şcoală, inclusiv, acolo unde condiţiile le permit - comunităţi de romi vorbitoare de limbă români, opţiunea părinţilor romi de a studia limba maternă, existenţa sau încadrarea de cadre didactice rome calificate, existenţa sau publicarea de manuale şcolare în limba români etc. -, printr-un învăţământ bilingv sau monolingv în limba români. Limba români este caracterizată printr-o diversitate de dialecte/graiuri, romii aflându- se în prezent în procesul de promovare a limbii prin sistemul oficial de învăţământ. Cultura tradiţională romă are caracter preponderent oral, astfel încât principala problemă cu care se confruntă demersurile de promovare a limbii români în sistemul de învăţământ bilingv este lipsa literaturii scrise în limba români, manualele apelând, din păcate, la texte didactice traduse din română sau alte limbi. Un alt element ignorat în prezent, dar care poate influenţa în mod semnificativ promovarea identităţii etno-culturale a romilor, este cunoaşterea de către societatea în ansamblu a contribuţiei pe care au adus-o romii la dezvoltarea societăţii româneşti şi a patrimoniului cultural european, având ca rezultat, pe de o parte, reducerea percepţiilor negative faţă de minoritatea romă şi, pe de alta, creşterea stimei de sine în rândul minoritarilor romi.*51) *51) Vezi proiectul "Promovarea personalităţilor rome în spaţiul public" (www.ikultura.ro) şi broşura "Romi pentru România" realizate de Centrul Naţional de Cultură a Romilor-Romano Kher Totodată, lipsa instituţiilor de reprezentare culturală - esenţiale pentru promovarea culturii rome - reprezintă o altă problemă care împiedică afirmarea şi reconstrucţia identităţii romilor. O a doua direcţie de acţiune vizează dezvoltarea unei culturi instituţionale care să ţină seama de principiile non-discriminării şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi educarea societăţii la toate nivelurile - nu doar în sistemul educaţional, ci şi la nivelul discursului public, inclusiv mijloacele mass media - cu privire la aceste principii. În materie de anti-discriminare şi combaterea atitudinilor anti-rome, provocările majore persistă în ceea ce priveşte cunoaşterea de către publicul larg a legislaţiei care îi protejează pe indivizi sau colectivităţi împotriva discriminării, îndeosebi referitor la lipsa de informare cu privire la căile de atac existente şi revendicarea drepturilor fundamentale. Atitudinile anti-rome sunt vizibile în spaţiul public, în toate sferele vieţii cotidiene, fapt reliefat şi de recentele rapoarte*52) ale societăţii civile, care recomandă autorităţilor competente să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple, intersecţionale. De asemenea, se recomandă sporirea abordărilor disuasive ale sancţiunilor aplicate în cazuri de discriminare şi să se dezvolte programe naţionale de formare pentru prevenirea şi combaterea discriminării pentru reprezentanţii instituţiilor publice, precum şi combaterea rasismului instituţional şi atitudinilor antirome existente în societate. *52) Raportul societăţii civile de monitorizare a implementării strategiei naţionale de integrare a romilor în România. Focalizare pe precondiţii structural şi orizonatale pentru implementarea cu succes a strategiei. https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/.../format-PDF 5. Obiectivele Strategiei Strategia Guvernului privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027 porneşte de la următoarele premise: a) Incluziunea socio-economică a cetăţenilor aparţinând etniei rome este un proces necesar nu doar pentru a asigura justiţia şi protecţia socială, ci şi pentru a valorifica, sprijini şi dezvolta potenţialul capitalului uman specific; b) Măsurile de intervenţie trebuie să aibă caracter integrat, multidisciplinar şi adaptat, care să ţină seama de diferenţele existente în rândul comunităţii, respectiv, de aspectele de intersecţionalitate şi de particularităţile persoanelor vulnerabilitate; c) Asigurarea parteneriatului cu societatea civilă în toate etapele de implementare, monitorizare, evaluare, revizuire şi actualizare ale Strategiei. Pornind de la aceste considerente şi pe baza lecţiilor învăţate din perioada anterioară, Strategia urmăreşte realizarea următorului Obiectiv General. Creşterea calităţii vieţii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, fundamentată pe cetăţenie activă, incluziune socioeconomică şi valorizarea patrimoniului cultural rom Acesta este susţinut de următoarele şase obiective specifice: 1. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi 2. Asigurarea accesului cetăţenilor români de etnie romă la un sistem de educaţie incluzivă de calitate 3. Creşterea gradului de ocupare a romilor în concordanţă cu cerinţele pieţei în sensul evoluţiei profesionale a acestora 4. Îmbunătăţirea stării de sănătate a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi 5. Susţinerea cercetării, conservării şi promovării patrimoniului cultural rom şi a identităţii culturale rome 6. Combaterea discriminării, a discursului şi atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracţiuni motivate de ură Obiectivele specifice sunt susţinute de următoarele obiective orizontale: ● Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi normativ existent în domeniile de acţiune propuse în Strategie. ● Asigurarea unui flux financiar sustenabil măsurilor de incluziune a romilor în vederea implementării planurilor locale de incluziune socială, precum şi a măsurilor specifice de incluziune a grupurilor vulnerabile prevăzute în strategiile naţionale sectoriale. ● Corelarea măsurilor şi priorităţilor Strategiei cu măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice în toate Strategiile sectoriale, respectiv în Programele de Interes Naţional (PIN) existente. 6. Programe - direcţii de acţiune Programele şi direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei se regăsesc în planurile de acţiune corespunzătoare celor şase obiective specifice (anexele 1-6 la prezenta Strategie). Se va urmări asigurarea concordanţei măsurilor adoptate în Strategie cu programele incluse în planurile strategice instituţionale ale instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii. 7. Indicatori Indicatorii de bază pe baza cărora se va măsura evoluţia implementării strategiei se regăsesc în planurile de acţiune corespunzătoare celor şase obiective specifice (anexele 1-6 la prezenta Strategie). Instituţiile cu responsabilităţi în implementarea măsurilor din Strategie vor avea în vedere evidenţierea indicatorilor naţionali de dezvoltare durabilă din aria de competenţe, în măsura în care indicatorii asociaţi măsurilor din prezenta Strategie se subsumează indicatorilor de dezvoltare durabilă identificaţi. 8. Rezultate aşteptate Prezenta Strategie îşi orientează intervenţiile astfel încât să contribuie la ruperea lanţului vicios descris în capitolele 4.1 şi 4.2. Astfel, în urma implementării Strategiei sunt aşteptate următoarele schimbări în privinţa principalelor politici sectoriale:
┌──────────────┬────────────────┬─────────────────┐
│ │Rezultate │Rezultate │
│Domeniu │aşteptate la │aşteptate la │
│ │nivel de │nivel de persoane│
│ │comunităţi │/familii │
├──────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- condiţii │
│ │ │decente de │
│ │- creşterea │locuire, cu │
│ │progresivă a │spaţii adecvate │
│Locuire │calităţii │pentru │
│ │condiţiilor de │socializare, │
│ │locuit. │învăţare şi │
│ │ │joacă; │
│ │ │- calitate a │
│ │ │vieţii crescută. │
├──────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │- scăderea │ │
│ │constantă a │ │
│ │numărului de │ │
│ │comunităţi │ │
│ │izolate, care nu│ │
│ │au acces │ │
│ │utilităţi; │ │
│ │- alocări │- accesul facil │
│ │financiare │la utilităţile de│
│ │constante în │bază; │
│Infrastructură│întreţinerea │- creşterea │
│ │infrastructurii │calităţii vieţii;│
│ │şi demararea de │- dezvoltarea │
│ │investiţii noi; │spiritului de │
│ │- sporirea │responsabilitate.│
│ │coeziunii │ │
│ │comunitare şi │ │
│ │diminuarea │ │
│ │atitudinilor şi │ │
│ │comportamentelor│ │
│ │de marginalizare│ │
│ │şi stigmatizare.│ │
├──────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │- accesul la │ │
│ │educaţie de │ │
│ │calitate şi │ │
│ │inclusivă; │- dobândirea unui│
│ │- reducerea │portofoliu │
│ │abandonului │durabil al │
│ │şcolar; │competenţelor de │
│Educaţie │- participarea │bază, inclusiv a │
│ │activă în cadrul│celor digitale; │
│ │programelor de │- diversificarea │
│ │educaţie │oportunităţilor │
│ │continuă a │profesionale. │
│ │tuturor │ │
│ │categoriilor de │ │
│ │vârstă. │ │
├──────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- oportunităţi │
│ │ │facile de │
│ │- rata ridicată │angajare şi │
│ │de inserţie pe │menţinere la │
│ │piaţa muncii; │locul de muncă; │
│ │- cadru │- venituri │
│ │accesibil de │suficiente pentru│
│ │evoluţie prin │acoperirea │
│Ocupare │dobândire de │costurilor pentru│
│ │competenţe │utilităţi şi │
│ │profesionale, │întreţinere a │
│ │respectiv │locuinţei; │
│ │mobilitate │- adoptarea unui │
│ │profesională │comportament de │
│ │ │economisire a │
│ │ │veniturilor │
│ │ │acumulate. │
├──────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │- accesul facil │ │
│ │la servicii │- scăderea │
│ │medicale de │constantă a │
│ │calitate, mai │incidenţei │
│ │ales la servicii│îmbolnăvirilor │
│ │preventive şi │asociate │
│Sănătate │curative de │modelelor de │
│ │bază; │mortalitate şi │
│ │- creşterea │morbiditate │
│ │constantă a │prevalente în │
│ │stării de │populaţia de │
│ │sănătate la │etnie romă. │
│ │nivel de │ │
│ │comunităţi. │ │
└──────────────┴────────────────┴─────────────────┘
Având în vedere schimbările enumerate mai sus, în anexe sunt detaliate direcţiile de acţiune, măsurile, rezultatele aşteptate, buget alocat, corelarea cu Strategii sectoriale corespunzătoare, instituţii responsabile, precum şi setul de indicatori aferenţi: valori de bază, obiective de etapă şi ţinte. La nivelul autorităţilor judeţene şi locale, măsurile de implementare ale prezentei Strategii, aferente perioadei 2022-2027, vor fi detaliate şi adaptate condiţiilor specifice, concretizate în planuri de acţiune judeţene şi locale, care vor ţine seama de corelarea integrată între domeniile de intervenţie, astfel încât să răspundă nevoilor atât ale comunităţii, cât şi ale fiecărei familii ce face parte din aceasta. 9. Implementare, monitorizarea şi evaluarea 9.1. Instituţii responsabile Implementarea Strategiei se bazează pe partajarea responsabilităţilor instituţionale, după cum urmează: - la nivel local, unde autorităţile care implementează Strategia sunt primarul şi Consiliul Local. – la nivel judeţean, unde autorităţile implicate în implementarea Strategiei sunt Consiliile Judeţene, precum şi serviciile publice deconcentrate şi descentralizate (învăţământ, sănătate, muncă, ordine publică, protecţia copilului etc.), cu sprijin metodologic din partea Birourilor Judeţene pentru Romi de la nivelul Instituţiilor Prefectului; – la nivel central, unde instituţiile responsabile cu implementarea Strategiei sunt ministerele, agenţiile şi autorităţile membre ale Comitetului Interministerial pentru Implementarea, Monitorizarea şi Evaluarea Strategiei (CIIMES), cu asistenţă metodologică de specialitate din partea Agenţiei Naţionale pentru Romi; 9.2. Instituţii responsabile. Mecanismul de implementare 9.2.1. Coordonarea implementării Strategiei Mecanismul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei este coordonat de la nivel central de Comitetul Interministerial pentru Implementarea, Monitorizarea şi Evaluarea Strategiei, numit prin Decizie a Prim-Ministrului Guvernului şi co- prezidat de un reprezentant al aparatului de lucru al Prim-Ministrului şi Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi. CIIMES este compus din reprezentanţi, la nivel de secretar de stat ai ANR şi ai tuturor ministerelor de linie şi instituţiilor centrale cu responsabilităţi în ceea ce priveşte procesul de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. CIIMES se reuneşte semestrial şi Preşedintele prezintă, în şedinţa de Guvern, un raport privind progresele înregistrate în implementarea Strategiei. Între reuniuni, funcţionarea CIIMES este asigurată de secretariatul tehnic, format din ANR şi reprezentantul desemnat al aparatului de lucru al Prim-Ministrului. CIIMES este alcătuit din reprezentanţii următoarelor instituţii centrale, în funcţie de gradul de implicare în procesul de incluziune a romilor: 1. Instituţiile administraţiei publice centrale cu atribuţii în monitorizarea şi evaluarea Strategiei sunt: Secretariatul General al Guvernului (SGG), Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), Ministerul Finanţelor (MF), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene prin Punctul Naţional de Contact pentru Romi (MIPE-PNCR). 2. Instituţiile administraţiei publice centrale cu atribuţii în implementarea şi monitorizarea Strategiei sunt: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Educaţiei (MEdu), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse (MFTES), Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). 3. Alături de acestea, mai au atribuţii în implementarea prezentei Strategii: Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii (ANPDCA), Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC), Avocatul Poporului (AP), Ministerul Public (MP), Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR), Centrul Naţional de Cultură a Romilor "Romano-Kher" (CNCR-RK) şi Agenţia Naţională pentru Romi (ANR). 4. În funcţie de atribuţiile specifice sau în funcţie de context, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ministerul Justiţiei (Mj), vor fi informate, respectiv consultate, în ceea ce priveşte procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei, precum şi cu privire la procesul de raportare către Guvern şi către partenerii externi asupra progreselor înregistrate în aplicarea acesteia. În plus, MAE va participa în calitate de observator la reuniunile CIIMES. Activităţile CIIMES se desfăşoară prin intermediul Grupurilor de Lucru Tematice (GLT), formate din instituţiile centrale direct implicate în diversele aspecte ale procesului de incluziune a romilor, pentru a se putea asigura o abordare integrată a problematicii specifice populaţiei rome. În prima sa întrunire, CIIMES îşi va adopta Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, precum şi componenţa următoarelor GLT: 1. Grupul de Lucru pentru Dreptul la Locuire 2. Grupul de Lucru pentru Dreptul la Educaţie şi Identitate Culturală 3. Grupul de Lucru pentru Dreptul la Sănătate 4. Grupul de Lucru pentru Drepturile Copilului 5. Grupul de Lucru pentru Antreprenoriat şi Locuri de Muncă 6. Grupul de Lucru pentru Mobilitate Intracomunitară 7. Grupul de Lucru pentru Combaterea Discriminării 8. Grupul de Lucru pentru Promovarea Modificărilor Legislative 9.2.2. Implementarea Strategiei la nivel Local La nivel local, implementarea măsurilor din Strategie este asigurată de Primar, în calitate de autoritate executivă, şi de Consiliul Local, în calitate de autoritate deliberativă la nivel local, ambele având ca atribuţii asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi punerea în aplicare a legislaţiei în vigoare. Prin aparatul de specialitate al primarului, serviciile specializate ale Primăriei, cu contribuţia Expertului local pentru romi, a mediatorilor şcolari, mediatorilor sanitari şi altor resurse umane rome, se vor implementa următoarele activităţi: a. Identificarea nevoilor membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi, b. Realizarea şi implementarea unui Plan de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi, care să cuprindă măsuri integrate în vederea reducerii excluziunii sociale a acestei categorii de populaţie şi a depăşirii situaţiei de vulnerabilitate. c. Alocarea de resurse financiare de la bugetul local şi atragerea de resurse financiare extrabugetare în vederea implementării unor programe/proiecte în beneficiul comunităţilor vulnerabile cu romi, înfiinţarea şi gestionarea activităţii membrilor Grupului de iniţiativă locală. d. Elaborarea de proiecte de dezvoltare locală a comunităţilor de romi în colaborare cu O.N.G.-uri şi alţi actori de la nivel local, judeţean, regional sau naţional. e. Transmiterea planului local de acţiune către Instituţia Prefectului - BJR, în vederea introducerii acestuia în planul judeţean de măsuri. f. Monitorizarea implementării măsurilor din planul local de acţiune şi formularea de propuneri în vederea îmbunătăţirii acestora. g. Întocmirea rapoartelor periodice de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acţiune locală şi raportarea lor către BJR şi ANR. Pentru coordonarea la nivel local a acţiunilor pentru incluziunea romilor este recomandat ca la nivelul primăriilor din localităţi cu un număr semnificat de romi - autodeclaraţi sau recenzaţi oficial, sau pe baza evidenţelor organizaţiilor reprezentative ale romilor sau ale altor resurse umane pentru romi prezente în şi recunoscute de comunitate - să fie angajat un Expert local pentru problemele romilor. Rolul şi importanţa expertului local pentru problemele romilor sunt menţionate în Anexa 7 Cadrul instituţional de implementare a Strategiei. Expertul local pentru problemele romilor este angajat al primăriei, lucrând în cadrul unor echipe multidisciplinare, care asigură servicii de susţinere specializate pentru comunităţile de romi. Se facilitează, astfel, accesul la serviciile publice oferite de Primărie ori de câte ori este solicitat, îndeosebi în facilitarea folosirii limbii minorităţii rome în raporturile cu autoritatea, potrivit prevederilor Constituţiei, a Codului Administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. De asemenea, pentru o bună implementare a activităţilor din plan local în cadrul APL în care se înregistrează un număr semnificativ de romi se impune angajarea de lucrători comunitari romi (mediatori sanitari, mediatori şcolari, consilieri în aparatul de specialitate al primarului etc.). În procesul de planificare, implementare, monitorizare şi raportare a Planurilor locale de incluziune a comunităţilor de romi vulnerabile, Expertul local pentru romi, împreună cu echipa multidisciplinară din aparatul de specialitate al primarului va beneficia de asistenţă metodologică din partea BJR şi al ANR. Primăriile vor înainta Planul de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi spre analiză şi adoptare prin Hotărâre a Consiliilor Locale, inclusiv alocarea de resurse financiare de la bugetul local pentru implementarea măsurilor stipulate în acest plan. Grupul de Lucru Local (GLL) şi Grupul de Iniţiativă locală (GIL) Grupul de lucru local este format din expertul local pentru romi, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, membri ai consiliului local, inclusiv consilieri aleşi aparţinând minorităţii rome, membri ai organizaţiilor neguvernamentale şi un delegat al comunităţii locale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome din cadrul GIL. GLL este structura de consultare locală pentru realizarea şi implementarea Planului de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi precum şi pentru monitorizarea periodică a acestuia, şi va fi înfiinţat prin hotărâre a Consiliului Local. Grupul de Iniţiativă Locală este format din cetăţeni de etnie romă aparţinând grupurilor vulnerabile, la nivelul unui sat/cartier, comunitate de romi. Principalele funcţii ale GIL sunt de identificare a nevoilor comunităţii de romi specifice şi de identificare a soluţiilor şi facilitare a implementării acestora, precum şi de consultare asupra măsurilor care sunt necesare pentru incluziunea unei comunităţi şi reducerea stării de vulnerabilitate. La nivelul unui UAT pot fi formate unul sau mai multe GIL, în funcţie de numărul comunităţilor de romi şi de cât de compacte sunt acestea. Experţii locali pentru romi au un rol esenţial în procesul de facilitare comunitară şi organizează, la nivel local, Grupul de iniţiativă locală (GIL) şi Grupul de lucru local (GLL). 9.2.3. Implementarea Strategiei la nivel Judeţean Autorităţile care implementează Strategia la nivel judeţean sunt: 1. Instituţia Prefectului, prin Birourile Judeţene pentru Romi (BJR - structură aflate subordinea prefectului şi care beneficiază de asistenţă tehnică şi metodologică a Agenţiei Naţionale pentru Romi; 2. Instituţii deconcentrate şi descentralizate de specialitate ale administraţiei publice. La nivelul Instituţiei Prefectului sunt organizate Birourile Judeţene pentru Romi, structuri formate din minim 3 experţi/funcţionari din aparatul de execuţie şi/sau conducere, dintre care minim unul dintre experţi aparţine minorităţii rome, cunoaşte particularităţile sociale şi culturale ale comunităţilor cu romi de la nivel judeţean şi este cunoscător al limbii români. În cazul în care nu există un astfel de post în organigramă, acesta se va crea special, după ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Apartenenţa etnică a expertului sau experţilor romi în cadrul Biroului Judeţean pentru Romi vine să consolideze dimensiunea participării reale a romilor în structurile administraţiei publice, o recomandare*53) a Consiliului Uniunii Europene asumate şi de România (2021/C 93/01). *53) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021H0319(01)&aid=1640184466697&from=RQ Principalele responsabilităţi ale Instituţiei Prefectului, prin BJR, sunt organizarea, planificarea, coordonarea şi monitorizarea activităţilor desfăşurate la nivel judeţean de către serviciile deconcentrate ale ministerelor de resort şi partenerii sociali pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Strategie. Instituţiile Prefectului, prin Birourile Judeţene pentru Romi, îndeplinesc următoarele atribuţii cadru: a. Elaborarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autorităţile administraţiei publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie; b. Monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a autorităţilor administraţiei publice locale şi a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort pentru îndeplinirea indicatorilor, a obiectivelor şi măsurilor din Strategie; c. Sprijinirea implementării măsurilor stabilite în planurile judeţene prin acordarea de consultanţă reprezentanţilor serviciilor deconcentrate şi prin facilitarea accesului acestora în cadrul comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome; d. Coordonarea tehnică a resursei umane care activează la nivel local/comunitar în procesul de identificare a nevoilor locale, realizarea planurilor locale de acţiune, monitorizarea şi evaluarea măsurilor din planurile locale de acţiune; e. Întocmirea rapoartelor periodice de progres referitoare la implementarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi, după adoptarea acestora în Grupul de Lucru Mixt, înaintarea către prefect şi ANR; f. Organizarea periodică a întâlnirilor Grupului de Lucru Mixt, înfiinţat la nivel judeţean, BjR va solicita permanent date şi va fi în strânsă legătură cu UAT-urile şi organizaţiile romilor, pentru a avea o bună cunoaştere a particularităţilor şi problemelor comunităţilor cu romi de la nivel judeţean. De asemenea, intervine atât în cadrul instituţional, cât şi în comunitate, la nivelul asigurării relaţiei cu diverse servicii specializate: educaţionale, locative, de sănătate, de igienă, medicale, de asistenţă socială etc. BJR va oferi asistenţă metodologică de specialitate experţilor locali pentru romi de la nivelul UAT în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii monitorizare şi evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local ş.a.). Instituţii deconcentrate şi descentralizate de specialitate Fiecare din instituţiile descentralizate şi deconcentrate de specialitate din domeniile de intervenţie ale prezentei strategii la nivel judeţean va elabora un Plan judeţean sectorial de intervenţie pentru implementarea Strategiei. Planul va avea la bază măsurile propuse în prezenta Strategie, adaptate la specificul şi nevoile comunităţilor de romi din fiecare judeţ. Pentru ca planurile judeţene sectoriale să poată fi implementate practic, acestea vor fi bugetate şi cuprinse în bugetul anual de către fiecare instituţie. Grupul de Lucru Mixt (GLM) este înfiinţat la nivel judeţean, cu parteneri ai Instituţiei Prefectului, Biroul Judeţean pentru Romi, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor precum şi cu autorităţile administraţiei publice judeţene/locale şi ai organizaţiilor neguvernamentale care se ocupă de problemele minorităţii romilor. Întâlnirile Grupului de Lucru Mixt vor fi organizate de Instituţia Prefectului, prin Biroul Judeţean pentru Romi. În cadrul şedinţelor de lucru fiecare din serviciile publice deconcentrate vor prezenta Planul judeţean sectorial de intervenţie pentru implementarea Strategiei pentru perioada 2022 - 2027. De asemenea, în cadrul şedinţelor GLM vor fi prezentate Planurile de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi realizate de către UAT-urile în care se află comunităţi de romi vulnerabile. Planurile judeţene sectoriale de intervenţie, realizate de către instituţiile deconcentrate şi descentralizate, împreună cu Planurile de acţiune locală vor fi fuzionate, pentru a fi realizat Planul judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. 9.2.4. Implementare la nivel Central Sarcina implementării şi monitorizării, inclusiv a bugetării Strategiei revine în principal ministerelor de linie, direct sau prin intermediul serviciilor publice deconcentrate specifice, cu observaţia că este necesară implicarea matură şi coordonată a ministerelor şi structurilor guvernamentale, separat sau, pe cât posibil, integrat în cadrul GLT-urilor din care fac parte. În acest scop, ministerele şi structurile guvernamentale responsabile îşi previzionează bugetul necesar implementării măsurilor asumate pentru fiecare etapă de implementare a Strategiei din bugetul de stat, completând necesarul financiar cu venituri proprii, în principal din fondurile europene disponibile. La nivelul fiecărui minister cu sarcini în implementarea Strategiei, se înfiinţează, prin ordin de ministru, o Comisie Ministerială pentru Romi (CMR), din care fac parte specialişti din cadrul direcţiilor sau serviciilor de specialitate ale ministerului, cu atribuţii trasate prin ordin de ministru, pentru monitorizarea implementării măsurilor sectoriale aflate în responsabilitate instituţională, sub coordonarea secretarului de stat membru în CIIMES. CMR se întruneşte ori de câte ori este nevoie, dar cel puţin o dată pe trimestru. La nivelul fiecărui minister se desemnează o structură cu rol administrativ în monitorizarea şi evaluarea Strategiei. CMR are obligaţia de a argumenta şi susţine ordonarea priorităţilor de finanţare a proiectelor şi programelor ce au legătură explicită ori implicită cu incluziunea romilor, precum şi de a monitoriza modul de implementare a acestora şi de asigurarea raportări periodice către secretarul de stat desemnat să participe în CIIMES. Agenţia Naţională pentru Romi va oferi asistenţă de specialitate pe problematica specifică incluziunii romilor, în vederea monitorizării, evaluării şi implementării măsurilor din Strategie, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflată în subordinea Guvernului României. Astfel, ANR are următoarele responsabilităţi privind colaborarea la nivel central: a. Oferă asistenţă tehnică de specialitate specifică domeniului de activitate experţilor delegaţi de ministerele de resort cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor; b. Elaborează instrumente de lucru (metodologii, studii/cercetări, metodologii de monitorizare şi evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local/judeţean/naţional, ş.a) şi le înaintează membrilor Comitetului Interministerial de Monitorizare şi Evaluare a Strategiei, cât şi în cadrul Comisiilor Ministeriale sau Grupurilor de Lucru Tematice. ANR va face parte din fiecare GLT din CIIMES. c. Realizează recomandări de politică publică pe domenii sectoriale bazate pe nevoile comunităţilor cu romi şi le înaintează ministerelor de resort. d. Elaborează Rapoarte de monitorizare privind implementarea Strategiei, pe baza raportărilor transmise de CMR, la nivel central şi BJR la nivel local, pe care le transmite CIIMES spre avizare, apoi către Primul Ministru. În relaţia cu Punctul de Contact pentru Romi din cadrul MIPE vor fi implementate următoarele acţiuni comune: a. Realizarea de analize instituţionale anuale cu privire la capacitatea ANR şi PNCR din cadrul MIPE în procesul de formulare de recomandări de îmbunătăţire a cadrului de politici publice şi a celui instituţional pentru incluziunea socială a romilor b. Implementarea unui program de formare/pregătire continuă a personalului ANR şi PNCR din cadrul MIPE în domeniul ciclului politicilor publice. c. Organizarea de conferinţe tematice la nivel central/regional/judeţean care să contribuie la realizarea de recomandări de politici publice sectoriale pentru incluziunea romilor; d. Elaborarea de rapoarte comune transmise către Guvernul României şi Comisia Europeană în vederea comunicării progresului implementării Strategiei sau aplicării de măsuri corective. e. Coordonarea mandatelor în vederea participării în comun la conferinţe naţionale sau internaţionale cu subiect conex problematicii incluziunii romilor (Platforma Europeană pentru Incluziunea Romilor, sau în cadrul reuniunilor instituţiilor europene sau internaţionale); Din punct de vedere al raportării, coordonarea între ANR şi PNCR-MIPE, în scopul complementarităţii activităţilor, se va concretiza astfel: a. În plan intern, Rapoartele de progres/monitorizare privind implementarea Strategiei, vor fi elaborate de către ANR, pe baza informaţiilor din CMR, GLT şi BJR; b. În plan extern, Stadiul de îndeplinire a condiţiei favorizante nr. 14, va fi raportat la cerere, de către PNCR-MIPE, ori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu reglementările procedurale stabilite la nivelul MIPE, pe baza Rapoartelor de progres/monitorizare furnizate de către ANR. În relaţia cu Birourile Judeţene pentru Romi din cadrul Instituţiilor Prefectului, ANR are următoarele responsabilităţi: a. Asigură asistenţă din punct de vedere metodologic activitatea experţilor din cadrul BJR în procesul de identificare a nevoilor membrilor comunităţilor locale cu romi, realizarea de planuri judeţene de masuri, implementarea planurilor judeţene de masuri, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor obţinute. b. Oferă asistenţă tehnică de specialitate specifică domeniului de activitate experţilor delegaţi de instituţiile deconcentrate în cadrul GLM cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor. c. Analizează rapoartele de progres întocmite de către Birourile Judeţene pentru Romi şi oferă asistenţă de specialitate. d. Oferă asistenţă de specialitate experţilor GLM în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii de monitorizare şi evaluare, metodologii de planificare strategica la nivel local/judeţean, ş.a). e. Oferă asistenţă de specialitate experţilor BJR în procesul de monitorizare şi evaluare a planurilor judeţene de măsuri. În relaţia cu Consiliile Judeţene, ANR va iniţia propuneri de colaborare la nivelul Consiliilor Judeţene în vederea dezvoltării unor iniţiative la nivel judeţean în beneficiul membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi şi va oferi asistenţă de specialitate Consiliilor Judeţene în procesul de realizare şi implementare a unor programe/proiecte/acţiuni care vin în sprijinul membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi. În relaţia cu administraţia publică locală (primării/consilii locale), ANR va iniţia propuneri de colaborare la nivelul Consiliilor Locale în vederea dezvoltării unor iniţiative la nivel local în beneficiul membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi şi va oferi asistenţă de specialitate primăriilor în procesul de realizare şi implementare a unor programe/proiecte/acţiuni care vin în sprijinul membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi. La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Romi funcţionează Consiliul Consultativ al ANR, ca organ de consultare, format din specialişti din sfera ONG-urilor rome şi pro-rome, tradiţionale şi netradiţionale, cu experienţă de intervenţie în comunităţile cu populaţie romă. 10. Procedurile de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei. Raportarea stadiilor de implementare Prezenta Strategie, aferentă perioadei 2022-2027 se concentrează pe intervenţiile la nivel local, cele care ţin seama de specificul condiţiilor locale, dar evaluarea rezultatelor se efectuează la nivel naţional, cu evidenţierea exemplelor de bună practică. 10.1. Monitorizarea Strategiei Mecanismul de monitorizare a Strategiei este fundamentat în mod prioritar pe obţinerea de evidenţe credibile, în baza unor metode robuste de colectare şi prelucrare a datelor, care să fundamenteze evaluările periodice, respectiv rapoartele de progres, de îndeplinire a condiţiei favorizante nr. 14 pentru obiectivele specifice care au tangenţă cu operaţiunile care vizează măsuri de incluziune a romilor. Monitorizarea Strategiei se va realiza pe baza unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare va fi elaborat de ANR, prin colaborare cu ministerele cu atribuţii în implementarea Strategiei şi va fi supus aprobării de către CIIMES în cadrul primei reuniuni. La nivel judeţean, monitorizarea implementării Strategiei se va realiza prin intermediul Grupului de Lucru Mixt, constituit prin ordin al prefectului. GLM se va întruni lunar şi va furniza BJR din cadrul Instituţiei Prefectului informaţiile referitoare la stadiul de implementare a Strategiei, pe fiecare domeniu de intervenţie. Raportările la nivel judeţean se vor transmite către ANR, conform Planului de Monitorizare. La nivel central, Comisiile Ministeriale pentru Romi centralizează periodic informaţiile furnizate de serviciile publice deconcentrate pentru domeniul respectiv şi au obligaţia de a transmite, anual, către ANR şi GLT-urile din care face parte instituţia, informaţii referitoare la dinamica (progres/regres) rezultată din monitorizarea implementării Strategiei, pentru aria specifică de activitate. Monitorizare şi raportare GLT-urile colectează informaţiile furnizate de CMR-urile componente şi le furnizează, la cerere sau periodic (cel puţin anual) secretariatului tehnic al CIIMES. Fiecare GLT îşi desemnează un raportor care trebuie să fie în măsură să prezinte în timp real stadiul de implementare a Strategiei în domeniul respectiv. GLT au întâlniri ori de câte ori este nevoie, dar cel puţin trimestrial, pentru a analiza informaţiile specifice fiecărui domeniu. În funcţie de nevoi, GLT pot prezenta CIIMES propuneri de modificări legislative necesare accelerării implementării Strategiei în domeniul respectiv. GLT-urile vor urmări implementarea din planul de măsuri ale Strategiei, inclusiv din perspectiva finanţării acestora, şi vor face propuneri ministerelor de linie şi instituţiilor centrale pentru adaptarea resurselor financiare, atât în faza de întocmire a bugetului consolidat, cât şi cu ocazia rectificărilor bugetare, în funcţie de stadiul de realizare a respectivelor măsuri. CIIMES aprobă rapoartele GLT pentru perioada anterioară şi, după caz, solicită acestora formularea de măsuri suplimentare pentru recuperarea eventualelor întârzieri. În funcţie de evoluţia implementării Strategiei şi de identificarea de noi priorităţi, secretariatul tehnic propune CIIMES constituirea de noi GLT. ANR elaborează Rapoartele de progres anuale privind implementarea Strategiei, pe baza raportărilor transmise de CMR, la nivel central şi de BJR la nivel judeţean (UAT-uri, instituţii descentralizate şi CJ-uri), pe care le transmite CIIMES spre avizare, apoi către Primul Ministru. Rapoartele de progres vor include de asemenea informaţiile privind activitatea GLT-urilor. Stadiul de îndeplinire a condiţiei favorizante nr. 14, va fi raportat la cerere, de către PNCR-MIPE, ori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu reglementările procedurale stabilite la nivelul MIPE, pe baza Rapoartelor de progres/monitorizare furnizate de către ANR. 10.2. Evaluarea Strategiei Evaluarea Strategiei se va face pe baza indicatorilor asumaţi de instituţiile centrale, iar la nivel local cei raportaţi de UAT-uri către BJR şi, ulterior, către ANR. Evaluarea progreselor în procesul de incluziune se face de CIIMES, pe baza Rapoartelor de progres elaborate de ANR, luând în considerare Rapoartele de stadiu furnizate de GLT-uri, informaţiile transmise de CMR şi BJR. În vederea unei perspective obiective cu privire la stadiul implementării Strategiei se recomandă finanţarea evaluărilor externe intermediare şi finale. În planurile de evaluare aferente programelor operaţionale pentru perioada programatică 2021-2027 MIPE va include ca temă orizontală, inclusiv întrebări de evaluare - după caz, contribuţia fondurilor europene la atingerea obiectivelor din Strategiei aferentă perioadei 2022-2027. De asemenea, MIPE (PNCR) va urmări să coopereze cu AM-urile relevante în vederea realizării unor evaluări ad-hoc focalizate pe subiecte specifice de incluziune a romilor. Aceste evaluări vor urmări evidenţierea aspectelor referitoare la eficacitatea, eficienţa, relevanţa, coerenţa şi valoarea adăugată a finanţărilor UE în îndeplinirea prevederilor Strategiei. Concluziile şi recomandările desprinse din evaluări vor sta la baza mecanismului de revizuire a Strategiei. De asemenea, CIIMES poate solicita instituţiilor responsabile cu implementarea Strategiei realizarea unor evaluări tematice referitoare la implementarea măsurilor de incluziune a romilor în cadrul programelor publice naţionale. Rapoartele de evaluare vor fi prezentate public în baza principiilor de transparenţă. Strategiei, spre deosebire de strategiile precedente, va ţine seamă de percepţia publică, motiv pentru care se bazează pe deplină transparenţă şi, mai ales, pe contactul permanent cu societatea civilă. De aceea, MIPE, împreună cu ANR, vor derula analize ale rezultatelor desprinse din rapoartele de evaluare. CIIMES va analiza cel puţin o dată pe an stadiul îndeplinirii recomandărilor desprinse din rapoartele de evaluare. 10.3. Raportarea stadiilor de implementare a Strategiei Stadiul implementării Strategiei este raportat sistematic Comisiei Europene de către PNCR-MIPE, pe baza Rapoartelor de progres realizate de ANR, luând în considerare Rapoartele de stadiu furnizate de GLT-uri, informaţiile transmise de CMR şi BJR. Stadiul de îndeplinire a condiţiei favorizante nr. 14, va fi raportat la cerere, de către PNCR-MIPE, ori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu reglementările procedurale stabilite la nivelul MIPE. 10.4. Revizuirea Strategiei aferentă perioadei 2022-2027 Strategia va fi supusă cel puţin unei revizuiri, la jumătatea perioadei de implementare. Însă, strategia şi implicit planul de acţiune pot fi revizuite ori de câte ori va fi nevoie. În urma proceselor de monitorizare, a situaţiilor de modificare a contextului politic sau în funcţie de apariţia unor informaţii noi relevante, referitoare la situaţia generală a populaţiei rome (de pildă, în urma Recensământului INS privind populaţia şi locuinţele din 2022), precum şi pe baza concluziilor şi recomandărilor extrase din evaluările întreprinse, GLT-urile vor analiza maniera în care Strategia necesită a fi revizuită. În oricare dintre etapele de revizuire se va urmări consultarea factorilor interesaţi, precum şi a reprezentanţilor societăţii civile în vederea identificării soluţiilor potrivite şi acceptate de remediere a situaţiilor disfuncţionale sau de instituire a unor măsuri inovative relevante. De asemenea, în procesele de revizuire a Strategiei se va ţine cont şi de recomandările Comisiei Europene, ale altor instituţii sau agenţii ale UE (cum ar fi Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European, Curtea de Conturi a Uniunii Europene, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE ş.a.), sau ale unor organizaţii internaţionale relevante (cum ar fi Consiliul Europei sau OSCE). 11. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare În elaborarea ghidurilor solicitantului şi în procesul de implementare a programelor operaţionale, MIPE va avea posibilitatea de a evidenţia intervenţiile dedicate comunităţilor cu romi şi persoanelor vulnerabile de etnie romă, în cadrul intervenţiilor mai largi, care se adresează persoanelor vulnerabile, conform cu prevederile regulamentelor ce guvernează fondurile europene şi în acord cu specificul şi scopul fiecărui apel de finanţare. Astfel, fondurile europene vor fi alocate măsurilor din strategie în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate aplicabile ale acestora. De aceea, pentru perioada de referinţă, accentul se va concentra pe consolidarea cadrului de asigurare a fluxului financiar sustenabil măsurilor de incluziune a romilor în vederea implementării planurilor locale de incluziune socială, precum şi a măsurilor distincte de incluziune a romilor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală. Implicaţiile bugetare pentru perioada 2022-2027 vor rămâne în principiu la un nivel asemănător perioadei precedente. Cu toate acestea, se va urmări obţinerea unor rezultate sustenabile care să justifice respectivele alocări bugetare. De asemenea, mecanismul de monitorizare şi evaluare va avea menirea de a reliefa valorile bugetare agregate destinate măsurilor de incluziune a romilor. 12. Implicaţii asupra cadrului juridic Deciziile privind revizuirea Strategiei vor fi fundamentate de GLT pentru Promovarea Modificărilor Legislative şi se vor concretiza în proiecte de acte normative emise de Guvern, după ce au fost adoptate de CIIMES. De asemenea, GLT pentru Promovarea Modificărilor Legislative din cadrul CIIMES va urmări continuu stadiul de implementare a măsurilor din Strategie, identificând - în colaborare cu GLT-ul de specialitate - stadiile critice în care realizarea acestor măsuri este imperativ condiţionată de modificări ale cadrului juridic. În aceste cazuri, GLT pentru Promovarea Modificărilor Legislative va formula propunerile adecvate şi le va înainta, după asumarea de către CIIMES, către SGG, sau, după caz, ministerelor responsabile, pentru iniţierea procedurii de modificare legislativă în domeniul respectiv. În scopul atingerii obiectivului orizontal de asigurare a unui flux financiar sustenabil necesar implementării măsurilor prevăzute în planurile de acţiune locală de incluziune socială a romilor din cadrul strategiilor de dezvoltare locală, este necesară revizuirea Legii Finanţelor Publice Locale, în sensul prevederii explicite pentru ordonatorii de credite ai UAT-urilor, a prioritizării finanţării măsurilor cuprinse în prezenta Strategie. 13. ANEXE Anexele 1-6, corespunzătoare obiectivelor strategice Obiectivelor Specifice OS1-OS6 şi Anexa 7 - Cadrul instituţional de implementare a Strategiei, fac parte integrantă din Strategia Guvernului României privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027: Anexa 1 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 1 - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi Anexa 2 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 - Asigurarea accesului cetăţenilor români de etnie romă la un sistem de educaţie incluzivă de calitate Anexa 3 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3 - Creşterea gradului de ocupare a romilor în concordanţă cu cerinţele pieţei în sensul evoluţiei profesionale a acestora Anexa 4 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 4 - Îmbunătăţirea stării de sănătate a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi Anexa 5 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 - Susţinerea cercetării, conservării şi promovării patrimoniului cultural rom şi a identităţii culturale rome Anexa 6 - Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 - Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului şi atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracţiuni motivate de ură Anexa 7 - Cadrul instituţional de implementare a Strategiei ANEXA 1 Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 1 - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi
┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │INSTITUŢII/ │ │
│ │ACTIVITĂŢI / │ │ │ │STRUCTURI │BUGET ESTIMAT│
│DIRECŢII DE │MĂSURI │REZULTATUL │INDICATORI │TERMEN │RESPONSABILE │(MII LEI) / │
│ACŢIUNE │CONCRETE │ACŢIUNII │ │ │INSTITUŢII/ │SURSĂ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │FINANŢARE │
│ │ │ │ │ │IMPLICATE │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │1.1.1. │ │ │ │ │ │
│ │Evaluarea, │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea si │ │ │ │ │ │
│ │continuarea │ │ │ │ │ │
│ │implementării │ │ │ │ │ │
│ │programului │ │-număr de │ │ │ │
│ │naţional de │ │rapoarte de │ │ │ │
│ │construcţie de│ │evaluare │ │ │ │
│ │locuinţe │-Raport de │- număr de │ │Responsabili:│ │
│ │sociale de │analiză a │propuneri de │ │MDLPA/ANL/ANR│ │
│ │care să │rezultatelor │îmbunătăţire a│ │- evaluare │ │
│ │beneficieze şi│programului │programului │ │program şi │ │
│ │membrii │- Creşterea │- Număr de │2027 │formulare │ │
│ │comunităţilor │numărului de │locuinţe │Raportare │propuneri │ │
│ │vulnerabile cu│locuinţe de │sociale de │semestrială│UAT-uri - │ │
│ │romi H.G. 1237│care │care │la 30 iunie│aplicare în │Buget │
│ │/2008). │beneficiază │beneficiază │şi 31 │cadrul │MDLPA/ANL │
│ │Analiza │membrii │membrii │decembrie, │programului │Bugetele │
│ │rezultatelor │comunităţilor │comunităţilor │începând │Instituţii/ │locale ale │
│ │programului şi│vulnerabile cu│de romi │din │entităţi │UAT-urilor │
│ │formularea de │romi. Locuinţe│Numărul de │decembrie │implicate: │ │
│ │propuneri de │sociale date │familii de │2022 │Instituţiile │ │
│ │continuare şi │în folosinţă │romi care │ │Prefectului/ │ │
│ │îmbunătăţire │către membrii │beneficiază de│ │BJR ANR - │ │
│ │pentru │comunităţilor │locuinţe │ │coordonare cu│ │
│ │perioada │vulnerabile cu│sociale, din │ │MDLPA şi │ │
│ │2022-2027. │romi. │care familii │ │monitorizare │ │
│ │Asigurarea de │ │monoparentale │ │ │ │
│ │asistenţă │ │(mame). │ │ │ │
│ │tehnică pentru│ │ │ │ │ │
│ │UAT-uri pentru│ │ │ │ │ │
│ │accesarea │ │ │ │ │ │
│ │programului │ │ │ │ │ │
│ │menţionat mai │ │ │ │ │ │
│ │sus. │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │1.1.2. │ │ │ │ │ │
│ │Identificarea │ │ │ │ │ │
│ │la nivelul UAT│ │ │ │ │ │
│ │-urilor a │ │ │ │ │ │
│ │nevoilor de │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă în │ │ │ │ │ │
│ │vederea │ │ │ │ │ │
│ │includerii │ │ │ │ │ │
│ │comunităţilor │ │ │ │ │ │
│ │de romi în │ │ │ │ │ │
│ │programele │ │ │ │ │ │
│ │naţionale │Situaţie │ │ │ │ │
│ │privind │actualizată │ │ │ │ │
│ │locuinţele - │centralizată │ │ │ │ │
│ │UAT. │privind │ │ │ │ │
│ │Centralizarea │nevoile de │ │ │ │ │
│ │nevoilor de │asistenţă │ │ │ │ │
│ │asistenţă la │pentru │ │ │ │ │
│ │nivelul │includerea în │ │ │ │ │
│ │fiecărui judeţ│PIN Locuinţe. │ │ │ │ │
│ │- BJR. │Informaţii în │ │ │ │ │
│ │MDLPA şi MADR │timp real cu │ │ │ │ │
│ │vor transmite │privire la │ │ │ │ │
│ │semestrial │oportunităţile│Număr de │ │ │ │
│ │către ANR │de finanţare │informări │ │ │ │
│ │informaţii │pentru │Numărul de │ │ │Bugetul │
│ │privind │includerea │comunităţi de │ │ │existent al │
│ │oportunităţile│comunităţilor │romi care au │2027 │ │instituţiilor│
│ │de finanţare │de romi │fost incluse │Raportare │Responsabili:│implicate │
│ │din programele│vulnerabile în│în Planurile │semestrială│UAT-uri │Fonduri │
│ │naţionale │programele │de Dezvoltare │la 30 iunie│Instituţiile │europene (în │
│ │privind │naţionale de │Rurală în │şi 31 │Prefectului/ │limita │
│ │locuinţele. │investiţii │programele │decembrie, │BJR │sumelor │
│ │ANR va │privind │naţionale, de │începând │MDLPA │alocate şi cu│
│1.1. Includere│transmite │locuinţele. │investiţii │din │MADR │respectarea │
│a │informaţiile │Proiecte │privind │decembrie │ANR │prevederilor │
│comunităţilor │către UAT-uri │locale de │locuinţele. │2022 │ │şi regulilor │
│de romi │prin │construcţie de│Număr de │ │ │de │
│vulnerabile în│Instituţia │locuinţe │raportări a │ │ │eligibilitate│
│programele │Prefectului │sociale de │investiţiilor │ │ │aplicabile) │
│naţionale de │(BJR). │care să │Bază de date │ │ │ │
│locuinţe │Implementarea │beneficieze şi│completă │ │ │ │
│sociale │de proiecte │comunităţile │ │ │ │ │
│ │locale de │de romi │ │ │ │ │
│ │construcţie de│implementate │ │ │ │ │
│ │locuinţe │de către │ │ │ │ │
│ │sociale de │UAT-uri. │ │ │ │ │
│ │care sa │Informaţii │ │ │ │ │
│ │beneficieze şi│actualizate │ │ │ │ │
│ │membrii │privind │ │ │ │ │
│ │comunităţilor │comunităţile │ │ │ │ │
│ │vulnerabile cu│de romi care │ │ │ │ │
│ │romi -UAT. │beneficiază de│ │ │ │ │
│ │MDLPA va │PIN Locuinţe. │ │ │ │ │
│ │transmite │ │ │ │ │ │
│ │semestrial │ │ │ │ │ │
│ │către ANR │ │ │ │ │ │
│ │raportarea │ │ │ │ │ │
│ │investiţiilor │ │ │ │ │ │
│ │pentru a fi │ │ │ │ │ │
│ │corelate cu │ │ │ │ │ │
│ │baza de date │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │
│ │comunităţile │ │ │ │ │ │
│ │de romi. │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │1.1.3. │ │ │ │ │ │
│ │Identificarea │ │ │ │ │ │
│ │de posibile │ │ │ │ │ │
│ │finanţări │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │locuinţe │ │ │ │ │ │
│ │sociale, în │ │ │ │ │ │
│ │funcţie de │ │ │ │ │ │
│ │Planurile de │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltare │ │ │ │ │ │
│ │locală │ │ │ │ │ │
│ │realizate, din│ │ │ │ │ │
│ │alte surse │ │ │ │ │ │
│ │decât de la │ │ │ │ │ │
│ │bugetul de │ │ │ │ │ │
│ │stat │ │ │ │ │ │
│ │(Consiliul │ │ │ │ │Bugetele │
│ │Judeţean, │ │Numărul de │ │ │locale │
│ │fonduri │ │locuinţe │ │Responsabili:│Bugetele │
│ │europene, │ │sociale │2027 │UAT-uri │Consiliilor │
│ │inclusiv prin │Membrii │construite din│Raportare │Instituţii/ │Judeţene │
│ │mecanismul │comunităţilor │alte surse │semestrială│entităţi │Fonduri │
│ │CLLD /DLRC, │de romi │decât de la │la 30 iunie│implicate: │europene (în │
│ │finanţări │vulnerabile │bugetul de │şi 31 │Instituţiile │limita │
│ │private, etc).│beneficiază de│stat Numărul │decembrie, │Prefectului/ │sumelor │
│ │Crearea │locuinţe │de UAT la │începând │BJR │alocate şi cu│
│ │cadrului legal│sociale. │nivelul cărora│din │Consilii │respectarea │
│ │pentru ca prin│ │se va realiza │decembrie │Judeţene │prevederilor │
│ │fondurile │ │această │2022 │MADR │şi regulilor │
│ │europene, │ │iniţiativă. │ │ANR │de │
│ │inclusiv prin │ │ │ │ │eligibilitate│
│ │intermediul │ │ │ │ │aplicabile) │
│ │GAL- urilor │ │ │ │ │ │
│ │finanţate prin│ │ │ │ │ │
│ │LEADER - PNS │ │ │ │ │ │
│ │2021-2027 să │ │ │ │ │ │
│ │poată fi │ │ │ │ │ │
│ │identificată │ │ │ │ │ │
│ │nevoia de │ │ │ │ │ │
│ │locuinţe │ │ │ │ │ │
│ │sociale a │ │ │ │ │ │
│ │comunităţii │ │ │ │ │ │
│ │rome de la │ │ │ │ │ │
│ │nivel local şi│ │ │ │ │ │
│ │inclusă în │ │ │ │ │ │
│ │strategiile de│ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare │ │ │ │ │ │
│ │locală. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │1.2.1 │ │ │ │ │ │
│ │Identificarea │ │ │ │ │ │
│ │la nivelul UAT│ │ │ │ │ │
│ │-urilor a │ │ │ │ │ │
│ │nevoilor de │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă în │ │ │ │ │ │
│ │vederea │ │ │ │ │ │
│ │includerii │ │ │ │ │ │
│ │comunităţilor │ │ │ │ │ │
│ │de romi în │ │ │ │ │ │
│ │programele │ │ │ │ │ │
│ │naţionale │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │
│ │racordarea la │ │ │ │ │ │
│ │utilităţi, o │ │ │ │ │ │
│ │atenţie │ │ │ │ │ │
│ │deosebită │ │ │ │ │ │
│ │fiind acordată│Situaţie │ │ │ │ │
│ │asigurării │actualizată │ │ │ │ │
│ │accesului la │centralizată │ │ │ │ │
│ │apă potabilă -│privind │ │ │ │ │
│ │UAT-uri. │nevoile de │ │ │ │ │
│ │Centralizarea │racordare la │ │ │ │ │
│ │nevoilor de │utilităţi în │ │ │ │ │
│ │asistenţă la │comunităţile │Număr de │ │ │ │
│ │nivelul │de romi │informări │ │ │ │
│ │fiecărui judeţ│vulnerabile, │Numărul de │ │ │ │
│ │- BJR. │pentru │comunităţi de │ │ │ │
│ │MDLPA şi MADR │includerea în │romi care au │ │ │ │
│1.2. Includere│vor transmite │programele │fost incluse │ │ │ │
│a │semestrial │naţionale de │în Planurile │ │ │ │
│comunităţilor │către ANR vor │racordare la │de Dezvoltare │ │ │ │
│de romi │informaţii │utilităţi şi │Rurală sau în │ │ │Bugetul │
│marginalizate │actualizate │asigurarea │programele │ │ │existent al │
│în programele │privind │accesului la │naţionale de │2027 │Responsabili:│instituţiilor│
│naţionale de │oportunităţile│apă potabilă. │racordare la │Raportare │UAT-uri │implicate │
│racordare a │de finanţare │Proiecte │utilităţi. │semestrială│Instituţii/ │Fonduri │
│locuinţelor la│din programele│locale │Numărul de │la 30 iunie│entităţi │europene (în │
│reţelele de │naţionale de │racordare la │comunităţi │şi 31 │implicate: │limita │
│utilităţi │racordare la │utilităţi de │pentru care a │decembrie, │Instituţiile │sumelor │
│(energie │utilităţi. ANR│care să │fost realizată│începând │Prefectului/ │alocate şi cu│
│electrică, apă│va transmite │beneficieze şi│racordarea la │din │BJR │respectarea │
│şi │informaţiile │comunităţile │utilităţi. │decembrie │MDLPA │prevederilor │
│canalizare), o│către UAT-uri │de romi │Numărul de │2022 │MADR │şi regulilor │
│atenţie │prin │implementate │comunităţi de │ │ANR │de │
│deosebită │Instituţia │de către │romi │ │ │eligibilitate│
│fiind acordată│Prefectului │UAT-uri. │vulnerabile │ │ │aplicabile) │
│asigurării │(BJR). │Informaţii │care nu au │ │ │ │
│accesului la │Implementarea │actualizate │acces la apă │ │ │ │
│apă potabilă. │de proiecte │privind │potabilă şi │ │ │ │
│ │locale de │comunităţile │utilităţi. │ │ │ │
│ │racordare la │de romi care │Număr de │ │ │ │
│ │utilităţi şi │beneficiază de│raportări a │ │ │ │
│ │asigurare apă │programe │investiţiilor.│ │ │ │
│ │potabilă, de │naţionale │ │ │ │ │
│ │care să │privind │ │ │ │ │
│ │beneficieze si│racordarea la │ │ │ │ │
│ │membrii │utilităţi şi │ │ │ │ │
│ │comunităţilor │asigurarea │ │ │ │ │
│ │vulnerabile cu│accesului la │ │ │ │ │
│ │romi. │apă potabilă. │ │ │ │ │
│ │MDLPA va │ │ │ │ │ │
│ │transmite │ │ │ │ │ │
│ │semestrial │ │ │ │ │ │
│ │către ANR │ │ │ │ │ │
│ │raportarea │ │ │ │ │ │
│ │investiţiilor │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │
│ │racordarea la │ │ │ │ │ │
│ │utilităţi şi │ │ │ │ │ │
│ │asigurarea │ │ │ │ │ │
│ │accesului la │ │ │ │ │ │
│ │apă potabilă, │ │ │ │ │ │
│ │pentru a fi │ │ │ │ │ │
│ │corelate cu │ │ │ │ │ │
│ │baza de date │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │
│ │comunităţile │ │ │ │ │ │
│ │de romi. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Includerea │ │ │ │ │ │
│ │comunităţilor │ │ │ │ │ │
│ │de romi │ │ │ │ │ │
│ │vulnerabile în│ │ │ │ │ │
│ │Planurile de │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltare │ │ │ │ │ │
│ │Locală/ │ │ │ │ │ │
│ │Strategiile de│ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltare │ │ │ │ │ │
│ │Locală, şi │ │ │ │ │ │
│ │prioritizarea │ │ │ │ │ │
│ │necesităţilor │ │ │ │ │ │
│ │acestora - │ │ │ │ │ │
│ │UAT. │ │ │ │ │ │
│ │În funcţie de │ │ │ │ │ │
│ │necesităţi, │ │ │ │ │ │
│ │realizarea │ │ │ │ │ │
│ │unor proiecte │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │
│ │infrastructură│ │ │ │ │Buget │
│ │locală/ │ │ │ │ │MDLPA - │
│ │comunitară │Planuri de │ │ │ │Programul │
│ │(asfaltare/ │dezvoltare │ │ │ │National de │
│1.3. Includere│pietruire a │locală/ │Numărul de │ │ │Dezvoltare │
│a │drumurilor/ │Strategii de │comunităţi de │ │ │locala │
│comunităţilor │străzilor din │Dezvoltare │romi în care │2027 │Responsabili:│Bugetele │
│de romi │comunităţile │locală │se vor │Raportare │UAT-uri │locale ale │
│vulnerabile în│de romi sau │realizate. │implementa │semestrială│Instituţii/ │UAT -urilor │
│programele │care │Proiecte │proiecte de │la 30 iunie│entităţi │Programe │
│naţionale de │facilitează │finanţate şi │asfaltare/ │şi 31 │implicate: │MADR │
│infrastructură│accesul din şi│implementate. │pietruire a │decembrie, │Instituţiile │Fonduri │
│locală/ │în comunitate)│Comunităţile │drumurilor/ │începând │Prefectului/ │europene (în │
│comunitară - │-UAT. │de romi │străzilor. │din │BJR ANR - │limita │
│asfaltarea, │Implicarea │vulnerabile │Număr de │decembrie │monitorizare │sumelor │
│pietruire a │Grupurilor de │vor beneficia │informări │2022 │MDLPA │alocate şi cu│
│drumurilor, │Acţiune Locală│de asfaltare/ │Număr de │ │ │respectarea │
│străzilor │şi a │pietruire a │raportări a │ │ │prevederilor │
│(PNDL) │Grupurilor de │drumurilor/ │investiţiilor │ │ │şi regulilor │
│ │Iniţiativă │străzilor. │ │ │ │de │
│ │Locală în │ │ │ │ │eligibilitate│
│ │realizarea │ │ │ │ │aplicabile) │
│ │planurilor/ │ │ │ │ │ │
│ │strategiilor, │ │ │ │ │ │
│ │a proiectelor │ │ │ │ │ │
│ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │identificării │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │
│ │posibile │ │ │ │ │ │
│ │finanţări - │ │ │ │ │ │
│ │UAT. MDLPA │ │ │ │ │ │
│ │transmite │ │ │ │ │ │
│ │informaţii │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │
│ │posibilităţile│ │ │ │ │ │
│ │de finanţare │ │ │ │ │ │
│ │către ANR, │ │ │ │ │ │
│ │precum şi │ │ │ │ │ │
│ │raportările │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │
│ │investiţiile │ │ │ │ │ │
│ │către ANR. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │punerii în │ │ │ │ │ │
│ │aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │Legii 151/2019│ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │completarea │ │Numărul de │ │ │ │
│ │Legii nr. 350/│ │comunităţi │ │ │ │
│ │2001 - Legea │ │informale │ │ │ │
│ │locuirii │ │pentru care au│ │ │ │
│ │informale) de │ │fost │ │Responsabili:│ │
│1.4. │către │ │identificate │ │UAT-uri, │ │
│Identificarea │Consiliile │ │alternative de│ │Consilii │ │
│şi │Judeţene si │ │locuire în │ │Judeţene │Bugetele │
│implementarea │autorităţile │ │condiţii │ │Instituţii/ │locale │
│de soluţii de │locale. │ │decente │ │entităţi │Bugetele │
│relocare a │Identificarea │ │(normele │2027 │implicate: │Consiliilor │
│familiilor │de posibile │Membrii │minime de │Raportare │Instituţiile │Judeţene │
│aflate în zone│finanţări │comunităţilor │locuire │semestrială│Prefectului/ │Fonduri │
│de risc sau in│pentru │de romi │conform │la 30 iunie│BJR Consilii │europene (în │
│risc de │locuinţe │vulnerabile │normelor │şi 31 │Judeţene │limita │
│evacuare │sociale, în │beneficiază de│europene). │decembrie, │MDLPA - │sumelor │
│(articolele 19│funcţie de │locuinţe │Numărul de │începând │centralizarea│alocate şi cu│
│^1, 22^1, 26, │Planurile de │sociale. │locuinţe │din │periodică a │respectarea │
│27^1, 51 din │Dezvoltare │ │sociale │decembrie │Fişelor │prevederilor │
│Legea 151/2019│locală │ │construite din│2022 │comunităţii, │şi regulilor │
│pentru │realizate, din│ │alte surse │ │conform │de │
│completarea │alte surse │ │decât de la │ │prevederilor │eligibilitate│
│Legii nr. 350/│decât de la │ │bugetul de │ │Legii 151/ │aplicabile) │
│2001). │bugetul de │ │stat Numărul │ │2019. │ │
│ │stat │ │de UAT la │ │ANR │ │
│ │(Consiliul │ │nivelul cărora│ │ │ │
│ │Judeţean, │ │se va realiza │ │ │ │
│ │fonduri │ │această │ │ │ │
│ │europene, │ │iniţiativă. │ │ │ │
│ │inclusiv prin │ │ │ │ │ │
│ │mecanismul │ │ │ │ │ │
│ │CLLD/DLRC, │ │ │ │ │ │
│ │finanţări │ │ │ │ │ │
│ │private, │ │ │ │ │ │
│ │etc.). │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Includerea │ │ │ │ │
│ │ │comunităţilor │ │ │ │ │
│ │ │de romi în │ │ │ │ │
│ │ │sectoarele de │ │ │ │ │
│ │ │cadastrare. │ │ │ │ │
│ │ │Clarificarea │Numărul de │ │ │ │
│ │ │statutului │comunităţi de │ │ │ │
│ │ │juridic al │romi în care a│ │ │ │
│ │ │drumurilor de │fost │ │ │ │
│ │ │acces în │clarificat │ │ │ │
│ │Includerea │comunităţi. │statutul │ │ │ │
│ │comunităţilor │Clarificarea │juridic al │ │ │ │
│ │vulnerabile cu│situaţiei │drumurilor de │ │ │ │
│ │romi în │terenurilor pe│acces în │ │ │ │
│ │procesul de │care sunt │comunităţi, │ │ │ │
│ │înregistrare │situate │precum şi a │ │ │ │
│ │gratuită a │comunităţi de │situaţiei │ │ │ │
│ │imobilelor în │romi. │terenurilor. │ │ │ │
│ │sistemul │Eliberarea de │Numărul de │ │ │Buget ANCPI │
│ │integrat de │către ANCPI a │comunităţi de │ │UAT-uri ANCPI│Bugetele │
│ │cadastru şi │certificatelor│romi │ │Instituţiile │existente ale│
│ │carte │de │informate. │ │Prefectului, │instituţiilor│
│ │funciară. │proprietate. │Numărul de │ │prin BJR │responsabile │
│ │Informarea │Eliberarea de │comunităţi │ │ANR │şi ale celor │
│ │comunităţilor │către UAT-uri,│aflate în │ │centralizare │implicate │
│ │de │în perioada de│situaţie de │Semestrial,│şi │Fonduri │
│ │romi cu │derulare a │locuire │începând │monitorizare │europene (în │
│1.5. │privire la │lucrărilor de │informală │cu │UAT-uri │limita │
│Prioritizarea │programele │înregistrare │pentru care a │31.12.2022 │Instituţiile │sumelor │
│sectoarelor de│naţionale │sistematică, │fost │ │Prefectului, │alocate şi cu│
│cadastrare │existente în │de adeverinţe │clarificată │ │prin BJR │respectarea │
│care includ │domeniul │de posesie, │situaţia │ │Consilii │prevederilor │
│zone │cadastrării, │pentru a │juridică a │ │locale şi │şi regulilor │
│defavorizate │locuinţelor, │clarifica şi │terenului │ │Consilii │de │
│în care se │utilităţi, │reglementa │Număr de acte │ │judeţene │eligibilitate│
│află │etc. │situaţia │de proprietate│ │ │aplicabile). │
│comunităţi │Modificarea │juridică a │eliberate │ │ │ │
│vulnerabile cu│prevederilor │comunităţii de│pentru membrii│ │ │ │
│romi, în │Legii nr. 7/ │romi. │comunităţilor │ │ │ │
│cadrul │1996 în sensul│înscrierea în │de romi │ │ │ │
│Programului │includerii │cartea │vulnerabile. │ │ │ │
│Naţional de │sectoarelor │funciară a │Număr de │ │ │ │
│Cadastrare. │cadastrale │posesiei de │adeverinţe de │ │ │ │
│ │care cuprind │fapt asupra │posesie │ │ │ │
│ │comunităţi de │imobilelor │eliberate │ │ │ │
│ │romi în │deţinute de │pentru membrii│ │ │ │
│ │categoria │membrii │comunităţilor │ │ │ │
│ │sectoarelor │comunităţilor │de romi │ │ │ │
│ │cadastrale ce │de romi, în │vulnerabile. │ │ │ │
│ │trebuie │cazul în care │ │ │ │ │
│ │contractate cu│sunt întrunite│ │ │ │ │
│ │prioritate de │condiţiile │ │ │ │ │
│ │către │art. 13 alin. │ │ │ │ │
│ │UAT-urile │(1)-(2) din │ │ │ │ │
│ │beneficiare │Legea nr. 7/ ├──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ale finanţării│1996 şi │ │ │ │ │
│ │lucrărilor de │eliberarea │ │ │ │ │
│ │înregistrare │extraselor de │ │ │ │ │
│ │sistemică. │carte funciară│ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │informare. │Modificarea │ │UAT-uri │ │
│ │ │Crearea │legislativă │ │MADR, ANCPI │ │
│ │ │cadrului legal│necesară │2024 │prin │ │
│ │ │în vederea │efectuată. │ │consultare cu│ │
│ │ │prioritizării │ │ │ANR. │ │
│ │ │sectoarelor │ │ │ │ │
│ │ │cadastrale în │ │ │ │ │
│ │ │care se află │ │ │ │ │
│ │ │comunităţi de │ │ │ │ │
│ │ │romi. │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│1.6. Includere│Implementarea │ │ │ │ │ │
│a │de proiecte │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │locale de │Reabilitarea │ │ │ │ │
│de romi │reabilitare a │locuinţelor │Numărul de │In caz de │ │ │
│afectate de │locuinţelor │afectate de │locuinţe │necesitate,│ │ │
│calamităţi │Realizarea │calamităţi │afectate de │când │ │Bugetele │
│naturale în │proiectelor │naturale, în │calamităţile │intervin │UAT-uri │UAT -urilor │
│programele │locale de │comunităţile │natural care │calamităţi │ │ │
│naţionale │reabilitare a │vulnerabile cu│au fost │naturale. │ │ │
│adresate │locuinţelor │romi. │reabilitate. │ │ │ │
│zonelor │afectate de │ │ │ │ │ │
│afectate de │calamităţi. │ │ │ │ │ │
│calamităţi │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴─────────────┘
Obiectiv Specific 1 Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi ANEXA 2 Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 - Asigurarea accesului cetăţenilor români de etnie romă la un sistem de educaţie incluzivă de calitate
┌───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────┬──────────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │INSTITUŢII/ │BUGET │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │ESTIMAT │
│DIRECŢII DE ACŢIUNE│ACTIVITĂŢI / MĂSURI │REZULTATUL │INDICATORI*1) │TERMEN │RESPONSABILE │(MII LEI)│
│ │CONCRETE │ACŢIUNII │ │ │INSTITUŢII/ │/SURSĂ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │FINANŢARE│
│ │ │ │ │ │IMPLICATE │ │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │- nr. de elevi │ │ │ │
│ │ │ │romi cooptaţi şi│ │ │ │
│ │ │ │rămaşi în │ │ │ │
│ │ │Performante │programul anual,│ │ │ │
│ │1.1.1 Includerea │şcolare │din care fete │ │ │ │
│ │elevilor romi în │crescute în │- nr. anual de │ │ │ │
│ │programele de │rândul │elevi romi │ │ │Bugetul │
│ │detectare de lacune │elevilor de │beneficiari ai │ │ │de stat │
│ │şi de remediere │etnie romă │programelor de │ │ │Bugete │
│ │şcolară, tip “Şcoală│Absenteism │detectare de │2022-2027 │MEDU, ISJ, APL│locale şi│
│ │după Şcoală”, precum│scăzut în │lacune şi │anual │ │judeţene │
│ │şi în alte programe │rândul │remediere │ │ │Alte │
│ │de sprijin finanţate│elevilor de │şcolară, din │ │ │resurse │
│ │de la bugetul de │etnie romă │care fete │ │ │ │
│ │stat │Creşterea │- nr. anual de │ │ │ │
│ │ │participării │elevi romi │ │ │ │
│ │ │şcolare │beneficiari ai │ │ │ │
│ │ │ │programelor de │ │ │ │
│ │ │ │sprijin, din │ │ │ │
│ │ │ │care fete │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │- nr. cazurilor │ │ │ │
│ │ │ │depistate de │ │ │ │
│ │ │ │mediatorii │ │ │ │
│ │ │Creşterea │şcolari │ │ │ │
│ │ │participării │- nr. cazurilor │ │ │ │
│ │ │şcolare │sesizate de │ │ │ │
│ │ │Creşterea │către părinţi │ │ │ │
│ │ │numărului de │- nr. anual al │ │ │ │
│ │1.1.2. Informarea │elevi romi │elevilor │ │ │ │
│ │cetăţenilor români │beneficiari de│cooptaţi în PIN │ │ │ │
│ │aparţinând │programe │ca urmare a │ │ │ │
│ │minorităţii romilor │naţionale de │sesizării │ │ │ │
│ │cu privire la │tipul: │mediatorilor/ │ │ │ │
│ │programele naţionale│Acordarea de │părinţilor │ │ │ │
│ │în domeniul │rechizite │din rândul celor│ │ │ │
│ │educaţiei aflate în │şcolare; Bani │care au │ │ │Bugetul │
│ │derulare │de liceu; │abandonat şcoala│2022-2027 │MEDU, ISJ, │de stat │
│ │Detectarea │Acordarea unui│- nr. elevilor │anual │APL, │Bugete │
│ │situaţiilor elevilor│ajutor │romi care │ │ │locale │
│ │romi care nu au │financiar în │beneficiază de │ │ │ │
│ │acces la programele │vederea │programe de │ │ │ │
│ │de interes naţional │stimulării │suport, dintre │ │ │ │
│ │(PIN) şi includerea │achiziţionării│care număr fete/│ │ │ │
│ │lor în programele de│de │băieţi, pe │ │ │ │
│ │sprijin │calculatoare │nivele şi clase │ │ │ │
│ │ │„Euro 200”; │şi tipul/ │ │ │ │
│ │ │Tranport │tipurile de │ │ │ │
│ │ │Elevi; Manuale│suport acordat. │ │ │ │
│ │ │şcolare, Burse│Nr. de campanii │ │ │ │
│ │ │Şcolare şi │derulate │ │ │ │
│ │ │altele │Nr. de │ │ │ │
│ │ │ │instrumente de │ │ │ │
│ │ │ │informare │ │ │ │
│ │ │ │dezvoltate │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │- nr. de unităţi│ │ │ │
│ │ │ │de învăţământ cu│ │ │ │
│ │ │ │elevi romi care │ │ │ │
│ │1.1.3 Angajarea şi │ │necesită │ │ │ │
│ │formarea │ │intervenţia unui│ │ │ │
│ │mediatorilor şcolari│ │mediator şcolar │ │ │ │
│ │proveniţi din │Creşterea │(minim 3-5 │ │ │ │
│ │comunităţile cu │participării │anual) │2022-2027 │ISJ, CJRAE │Bugetul │
│ │romi, acolo unde │şcolare │- nr. de noi │anual │ │de stat │
│ │elevii romi sunt în │ │mediatori │ │ │ │
│ │proporţie de minimum│ │şcolari formaţi │ │ │ │
│ │15% │ │- nr. de noi │ │ │ │
│ │ │ │mediatori │ │ │ │
│ │ │ │şcolari angajaţi│ │ │ │
│ │ │ │(minim 3-5 │ │ │ │
│ │ │ │anual) │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │
│ │ │performanţelor│ │ │ │ │
│1.1 Reducerea │ │programului de│ │ │ │ │
│abandonului şcolar │ │mediere │ │ │ │ │
│în rândul elevilor │ │şcolară │- nr. │ │ │ │
│de etnie romă │ │Elaborarea │propunerilor │ │ │ │
│ │1.1.4. Crearea si │unei │eficiente asupra│ │ │ │
│ │revizuirea │metodologii │impactului │ │ │ │
│ │metodologiei de │care să │programului │2022-2027 │MEDU, ISJ, │Bugetul │
│ │evaluare a │reglementeze │raportarea │anual │CJRAE, ANR │de stat │
│ │impactului │activitatea │anuală a │ │ │ │
│ │programului de │mediatorului │performanţelor │ │ │ │
│ │mediere şcolară │şcolar │noi ale │ │ │ │
│ │ │Monitorizare │programului │ │ │ │
│ │ │şi evaluarea │ │ │ │ │
│ │ │impactului │ │ │ │ │
│ │ │programului de│ │ │ │ │
│ │ │mediere │ │ │ │ │
│ │ │şcolară │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Diagnosticarea│ │ │ │ │
│ │ │corectă a │ │ │ │ │
│ │1.1.5 Crearea si │situaţiei │ │ │ │ │
│ │angajarea, in │şcolare a │ │ │ │ │
│ │fiecare judeţ, a │elevilor │ │ │ │ │
│ │postului de │Detectarea la │- Nr. de posturi│ │ │ │
│ │Inspector Şcolar │timp a │de inspector │2023 │ISJ │Bugetul │
│ │pentru Romi │cazurilor de │şcolar pentru │ │ │de stat │
│ │cunoscător al limbii│segregare şi │romi ocupat │ │ │ │
│ │/ limbilor din │discriminare │ │ │ │ │
│ │comunităţile în care│şcolară şi │ │ │ │ │
│ │trăiesc romii │intervenţie │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │remediere │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Detectarea │ │ │ │ │
│ │ │imediată a │ │ │ │ │
│ │1.1.6 Implementarea │cazurilor de │- nr. unităţilor│ │ │ │
│ │unui sistem de │abandon şcolar│şcolare în care │ │ │ │
│ │monitorizare a │sau a altor │învaţă │ │ │ │
│ │unităţilor şcolare │forme de │preponderent │ │ │ │
│ │cu pondere │excluziune │copii romi │ │ │ │
│ │semnificativă de │socială şi │- nr. unităţilor│ │ │Bugetul │
│ │romi, în vederea │intervenţie │şcolare in care │ │ │de stat │
│ │prevenirii │imediată │este implementat│2023 │APL, ISJ │Bugetul │
│ │abandonului şcolar │pentru │sistemul de │ │ │local │
│ │sau alte tipuri de │soluţionarea │monitorizare │ │ │ │
│ │excluziune care pot │lor │- nr. cazurilor │ │ │ │
│ │afecta viitorul │Evaluarea │detectate de │ │ │ │
│ │copiilor şi │semestrială a │sistem │ │ │ │
│ │tinerilor romi │situaţiei │- nr. cazurilor │ │ │ │
│ │ │şcolare a │rezolvate │ │ │ │
│ │ │elevilor de │ │ │ │ │
│ │ │etnie romă │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.1.7. Culegerea şi │ │ │ │ │ │
│ │actualizarea │Monitorizarea │ │ │ │ │
│ │semestrială a │periodică a │Nr. de copii │ │ │ │
│ │datelor (de la nivel│participării │romi în unităţi │ │ │Bugetul │
│ │local, judeţean, │copiilor în │şcolare pe │Semestrial│MEDU, ISJ, APL│de stat │
│ │regional şi central)│sistemul de │niveluri de │ │ │Bugetul │
│ │privind participarea│educaţie, pe │învăţământ │ │ │local │
│ │copiilor romi la │niveluri de │ │ │ │ │
│ │educaţie pe niveluri│învăţământ │ │ │ │ │
│ │de învăţământ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │Monitorizarea │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │ │ │ │ │
│ │1.1.8. Culegerea şi │copiilor şi │ │ │ │ │
│ │actualizarea anuală │adulţilor romi│ │ │ │ │
│ │a datelor (de la │din afara │ │ │ │ │
│ │nivel local, │sistemului de │Nr. copii/adulţi│ │ │Bugetul │
│ │judeţean, regional │educaţie, în │din afara │ │ │de stat │
│ │şi central) privind │vederea │sistemului de │Semestrial│MEDU, ISJ, APL│Bugetul │
│ │nivelul de educaţie │cooptării │învăţământ │ │ │local │
│ │a romilor aflaţi în │acestora în │ │ │ │ │
│ │afara sistemului de │sistemul de │ │ │ │ │
│ │învăţământ │învăţământ sau│ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │
│ │ │tip A Doua │ │ │ │ │
│ │ │Şansă │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.2.1 Înfiinţarea de│ │ │ │ │ │
│ │creşe, grădiniţe cu │ │- nr. de copii │ │ │ │
│ │program normal sau │Includerea │antepreşcolari │ │ │Bugetul │
│ │prelungit în │copiilor romi │şi preşcolari │ │ │de stat │
│ │comunităţi cu │în procesul de│incluşi şi │2022-2027 │MEDU, ISJ, APL│Bugetul │
│ │populaţie romă, │educaţie │rămaşi în astfel│anual │ │local │
│ │inclusiv grădiniţe │timpurie │de programe, din│ │ │Alte │
│ │estivale, grădiniţe │ │care fete │ │ │resurse │
│ │bilingve, centre de │ │ │ │ │ │
│ │zi multifuncţionale.│ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │- nr. elevi care│ │ │ │
│ │ │ │au beneficiat de│ │ │ │
│ │ │ │măsuri │ │ │ │
│ │1.2.2 Continuarea │ │afirmative la │ │ │ │
│ │măsurilor afirmative│Creşterea │nivel şcolar │ │ │ │
│ │destinate elevilor │gradului de │- nr. elevi │ │ │ │
│ │romi în învăţământul│participare │înscrişi la │ │ │ │
│ │gimnazial, liceal, │şcolară la │liceu anual │2022-2027 │MEDU, ISJ, MAI│Bugetul │
│ │postliceal şi │nivel │- nr. elevi │anual │ │de stat │
│ │universitar şi │preuniversitar│înscrişi la │ │ │ │
│ │promovarea acestor │şi universitar│şcolile │ │ │ │
│ │măsuri │ │postliceale │ │ │ │
│ │ │ │- nr. elevi │ │ │ │
│ │ │ │înscrişi la │ │ │ │
│ │ │ │universitate │ │ │ │
│1.2 Creşterea │ │ │anual │ │ │ │
│gradului de ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│cuprindere a │ │Parteneriat │ │ │ │ │
│copiilor de etnie │ │şcoală- │ │ │ │ │
│romă în sistemul │1.2.3 Încurajarea │familie - │ │ │ │ │
│educaţional formal │derulării de │comunitate │- nr.de acţiuni │ │ │ │
│ │programe pentru │pentru │iniţiate şi │ │ │Bugetul │
│ │participarea │sporirea │derulate cu │2022-2027 │ │de stat │
│ │părinţilor romi la │ajutorului │părinţii romi │anual │MEDU, ISJ, APL│Alte │
│ │procesul educaţional│acordat de │participanţi la │ │ │resurse │
│ │din şcoală şi din │părinţi │astfel de │ │ │ │
│ │afara ei. │elevilor │programe │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │
│ │ │participării │ │ │ │ │
│ │ │la educaţie │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.2.4. Încurajarea │ │- nr. tinerilor │ │ │ │
│ │participării │ │romi înscrişi în│ │ │ │
│ │tinerilor romi în │ │învăţământul │ │ │ │
│ │sistemul de │Cointeresarea │profesional │ │ │ │
│ │învăţământ │tinerilor romi│(total,) din │ │ │ │
│ │profesional şi │în dobândirea │care în sistem │ │ │ │
│ │profesional dual, cu│unei meserii │profesional dual│ │ │Bugetul │
│ │precădere în │Cuprinderea în│- nr. tinerilor │2022-2027 │MEDU, MADR, │de stat │
│ │domeniul │sistemul │romi înscrişi în│anual │ISJ │Alte │
│ │învăţământului │şcolara │învăţământul │ │ │resurse │
│ │profesional şi │tinerilor romi│profesional din │ │ │ │
│ │profesional dual din│ce locuiesc în│agricultură şi │ │ │ │
│ │agricultură şi │mediul rural │conexe acestuia │ │ │ │
│ │ramuri conexe │ │(total), din │ │ │ │
│ │acesteia │ │care în sistem │ │ │ │
│ │ │ │dual │ │ │ │
├───────────────────┼────────────────────┼──────────────┴┬───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │- măsuri luate │ │ │ │
│ │ │ │în unităţile │ │ │ │
│ │ │ │şcolare │ │ │ │
│ │ │ │segregate │ │ │ │
│ │ │ │rezidenţial │ │ │ │
│ │ │ │- măsuri │ │ │ │
│ │ │ │concrete luate │ │ │ │
│ │ │Reducerea │în unităţile │ │ │ │
│1.3 Asigurarea │1.3.1. Asigurarea │absenteismului │şcolare din │ │ │Bugetul │
│calităţii actului │infrastructurii │şi creşterea │comunităţile │2022-2027 │MEDU , MDLPA, │de stat │
│educaţional în │şcolare │calităţii │izolate │anual │APL, ISJ │Bugetul │
│unităţile de │corespunzătoare │actului │- nr. │ │ │local │
│învăţământ │ │didactic │unităţilor │ │ │ │
│(preşcolar şi │ │ │şcolare nou │ │ │ │
│şcolar) cu elevi │ │ │înfiinţate sau │ │ │ │
│preponderent romi, │ │ │reabilitate în │ │ │ │
│cu accent pe │ │ │comunităţile │ │ │ │
│şcolile segregate │ │ │izolate sau │ │ │ │
│rezidenţial şi pe │ │ │segregate │ │ │ │
│şcolile din │ │ │rezidenţial │ │ │ │
│comunităţile ├────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│izolate │ │ │Nr cadrelor │ │ │ │
│ │1.3.2. Acordarea de │ │didactice │ │ │ │
│ │facilităţi cadrelor │Creşterea │titulare, care │ │ │Bugetul │
│ │didactice titulare │calităţii │au fost │2022-2027 │MEDU , APL, │de stat │
│ │care activează în │actului │cooptate şi │anual │ISJ │Bugetul │
│ │unităţi şcolare din │didactic │motivate să │ │ │local │
│ │comunităţi │ │predea în şcoli│ │ │ │
│ │marginalizate │ │din comunităţi │ │ │ │
│ │ │ │marginalizate │ │ │ │
├───────────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.4.1. Formarea │Creşterea │ │ │ │ │
│ │periodică (la 2 ani)│calităţii │ │ │ │ │
│ │a personalului │actului │- Nr. cadrelor │ │ │Bugetul │
│ │didactic cu privire │didactic │didactice │2022-2027 │MEDU , ISJ, │de stat │
│ │la combaterea │Mediu │formate şi │anual │CCD, APL │Bugetul │
│ │discriminării şi │educaţional │evaluate │ │ │local │
│ │pentru o educaţia e │incluziv │ │ │ │ │
│ │interculturală │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.4.2. Includerea în│ │ │ │ │ │
│ │oferta tuturor │ │ │ │ │ │
│ │caselor corpului │ │ │ │ │ │
│ │didactic, a unor │ │ │ │ │ │
│ │cursuri avizate/ │ │ │ │ │ │
│ │acreditate de │ │ │ │ │ │
│ │Ministerul │ │ │ │ │ │
│ │Educaţiei, destinate│ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării │ │ │ │ │ │
│ │profesionale a │ │ │ │ │ │
│ │cadrelor didactice │ │ │ │ │ │
│ │şi a personalului │ │ │ │ │ │
│ │didactic auxiliar │ │ │ │ │ │
│ │din învăţământul │ │Număr de cadre │ │Ministerul │ │
│ │preuniversitar. │Crearea unui │didactice │ │Educaţiei, │ │
│ │Cursurile propuse │mediu şcolar │format şi număr│ │Inspectoratele│ │
│ │vor fi focalizate pe│incluziv în │de personal │2022-2027 │şcolare, │Bugetul │
│ │dezvoltarea unor │unităţile de │didactic │ │Casele │de stat │
│ │teme specifice │învăţământ │auxiliar │ │Corpului │ │
│ │domeniilor Educaţiei│preuniversitar │format. │ │Didactic │ │
│ │interculturală, │ │ │ │ │ │
│ │Educaţie incluzivă, │ │ │ │ │ │
│ │Egalitate de şanse │ │ │ │ │ │
│ │în educaţie, │ │ │ │ │ │
│ │Educaţia grupurilor │ │ │ │ │ │
│ │dezavantajate şi │ │ │ │ │ │
│ │alte teme specifice │ │ │ │ │ │
│ │propuse de │ │ │ │ │ │
│1.4 Promovarea │Ministerul Educaţiei│ │ │ │ │ │
│interculturalităţii│în vederea │ │ │ │ │ │
│şi crearea unui │asigurării unui │ │ │ │ │ │
│mediu şcolar │sistem de educaţie │ │ │ │ │ │
│incluziv │incluzivă de │ │ │ │ │ │
│ │calitate. │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.4.2. Introducerea │ │ │ │ │ │
│ │în curricula │ │ │ │ │ │
│ │şcolare-(sau: │ │ │ │ │ │
│ │programele │ │ │ │ │ │
│ │disciplinelor │ │ │ │ │ │
│ │şcolare) din liceele│ │ │ │ │ │
│ │pedagogice a orelor/│Modificarea │- nr. elevilor │ │ │ │
│ │materiei/ tematicii │conţinutului │din liceele │ │ │ │
│ │cu privire la │programelor │pedagogice care│ │ │ │
│ │protecţia │disciplinelor │participă la │ │ │ │
│ │drepturilor omului, │şcolare │orele cu │ │ │ │
│ │la combaterea │însuşirea │privire la │ │ │ │
│ │discriminării/ │cunoştinţelor │protecţia │2022-2027 │MEDU , ISJ, │Bugetul │
│ │segregării şi pentru│cu privire la │drepturilor │anual │CCD │de stat │
│ │susţinerea educaţiei│protecţia │omului, │ │ │ │
│ │multiculturale ca │drepturilor │combaterea │ │ │ │
│ │modalitate de creare│omului de către│discriminării │ │ │ │
│ │a unui climat │absolvenţii │şi pentru o │ │ │ │
│ │educaţional pozitiv │liceelor │educaţie │ │ │ │
│ │Aceeaşi măsură la │pedagogice │multicultural │ │ │ │
│ │nivel universitar, │ │ │ │ │ │
│ │pentru toţi │ │ │ │ │ │
│ │studenţii care │ │ │ │ │ │
│ │parcurg disciplinele│ │ │ │ │ │
│ │modulului │ │ │ │ │ │
│ │psiho-pedagogic │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.4.3.Organizarea │ │ │ │ │ │
│ │pentru elevi de │ │ │ │ │ │
│ │activităţi │Mediu │- nr. elevilor │ │ │Bugetul │
│ │extracurriculare, │educaţional │participanţi la│2022-2027 │MEDU , ISJ, │de stat │
│ │privind înţelegerea │incluziv │activităţile │anual │APL │Bugetul │
│ │diversităţii etnice │ │extracuriculare│ │ │local │
│ │şi │ │ │ │ │ │
│ │interculturalităţii.│ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │1.5.1. Revizuirea │ │- nr. │ │ │ │
│ │curriculei / │ │programelor │ │ │ │
│1.5 Păstrarea │“programele │ │şcolare │ │ │ │
│identităţii │disciplinelor │Promovarea şi │revizuite │ │ │ │
│culturale şi │şcolare” şi a │valorizarea │- nr. │ │ │Bugetul │
│construcţia stimei │manualelor şcolare │identităţii, │manualelor │2023 │MEDU , MC, │de stat │
│de sine în rândul │de istorie, educaţie│culturii şi │şcolare │ │DRI, CNCR, │Alte │
│elevilor de etnie │civică, literatură │tradiţiilor │revizuite │ │ │resurse │
│romă │etc., la toate │rome │raportarea │ │ │ │
│ │nivelurile de │ │anuală a │ │ │ │
│ │învăţământ │ │modificărilor │ │ │ │
│ │ │ │survenite │ │ │ │
├───────────────────┼────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │- nr. anual de │ │ │ │
│ │ │ │noi elevi care │ │ │ │
│ │ │ │studiază Limba │ │ │ │
│ │ │ │romani ca limbă│ │ │ │
│ │ │ │maternă │ │ │ │
│ │1.5.2. Dezvoltarea │ │- nr. elevilor │ │ │ │
│ │predării limbii şi │ │care studiază │ │ │ │
│ │literaturii romani, │ │limba romani ca│ │ │Bugetul │
│ │a Istoriei şi │Construcţia │limbă nematernă│2022-2027 │ │de stat │
│ │tradiţiilor romilor,│stimei de sine │- nr. elevilor │anual │MEDU , ISJ │Alte │
│ │a muzicii în limba │ │care studiază │ │ │resurse │
│ │romani adecvat │ │literatura │ │ │ │
│ │nivelului de │ │romani, istoria│ │ │ │
│ │învăţământ │ │şi tradiţiile │ │ │ │
│ │ │ │romilor │ │ │ │
│ │ │ │- nr. elevilor │ │ │ │
│ │ │ │care studiază │ │ │ │
│ │ │ │muzica în │ │ │ │
│ │ │ │romani │ │ │ │
│ ├────────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │- nr. de │ │ │ │
│ │ │ │profesori │ │ │ │
│ │ │ │formaţi să │ │ │ │
│ │ │ │predea limba şi│ │ │ │
│ │ │ │literatura │ │ │ │
│ │ │ │romani, în │ │ │ │
│ │ │ │şcolile de vară│ │ │ │
│ │ │ │organizate de │ │ │ │
│ │1.5.3 Formarea de │ │Ministerul │ │ │ │
│ │cadre didactice │ │Educaţiei şi │ │ │ │
│ │pentru toate │Asigurarea │partenerii, cât│ │ │Bugetul │
│ │nivelurile de │calităţii │şi în sistemul │2022-2027 │MEDU, ISJ, │de stat │
│ │învăţământ pentru │actului │preuniversitar │anual │CNCR │Alte │
│ │predarea limbii şi │didactic │şi universitar │ │ │resurse │
│ │literaturii romani, │ │- nr. de │ │ │ │
│ │istoriei şi │ │profesori │ │ │ │
│ │tradiţiilor romilor │ │formaţi să │ │ │ │
│ │ │ │predea istoria │ │ │ │
│ │ │ │şi tradiţiile │ │ │ │
│ │ │ │romilor │ │ │ │
│ │ │ │- nr. de │ │ │ │
│ │ │ │profesori │ │ │ │
│ │ │ │formaţi să │ │ │ │
│ │ │ │predea muzica │ │ │ │
│ │ │ │în limba romani│ │ │ │
└───────────────────┴────────────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┴──────────────┴─────────┘
*1) Pentru fiecare indicator de performanţă prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea şi precizarea de către instituţia responsabilă în mod diferenţiat pe criteriul de sex al beneficiarilor. OS 2 - Asigurarea accesului cetăţenilor români de etnie romă la un sistem de educaţie incluziva de calitate ANEXA 3 Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3: Creşterea gradului de ocupare a romilor în concordanţă cu cerinţele pieţei în sensul evoluţiei profesionale a acestora
┌────────────────┬──────────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────┬──────────────┬─────────┬┐
│ │ │ │ │ │ │BUGET ││
│DIRECŢII DE │ACTIVITĂTI/MĂSURI │REZULTATUL │INDICATORI DE │ │INSTITUŢII/ │ESTIMAT ││
│ACŢIUNE │CONCRETE │ACŢIUNII │PERFORMANŢĂ*1) │TERMEN │STRUCTURI │(MII LEI)││
│ │ │ │ │ │RESPONSABILE │/ SURSĂ ││
│ │ │ │ │ │ │FINANŢARE││
├────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼┤
│ │1.1. Organizarea │ │ │ │ │ ││
│ │de programe de │ │ │ │ │ ││
│ │educaţie si │ │ │ │ │ ││
│ │formare │ │Număr de locuri│ │ │ ││
│ │profesională de │ │pentru romi în │ │ │ ││
│ │tip Programul A │ │învăţământul │ │ │ ││
│ │doua şansă la │Creşterea │obligatoriu cu │ │ │ ││
│ │nivelul tuturor │numărului de │frecvenţă │ │ │ ││
│ │localităţilor de │persoane din │redusă - nivel │ │ │ ││
│ │domiciliu pentru │grupuri │primar şi │ │ │ ││
│ │adulţii care fac │vulnerabile │gimnazial şi │ │ │ ││
│ │parte din grupuri │beneficiare de│program │ │ │ ││
│ │vulnerabile, │programul A │educaţional A │ │ │ ││
│ │pentru absolvirea │doua şansă; │doua şansă, │ │Responsabili: │ ││
│ │învăţământului │Propuneri de │inclusiv pentru│ │MEDU, │ ││
│ │primar şi │lege ferenda │cel organizat │Anual │Inspectorate │Cf. BA*2)││
│ │gimnazial. │pentru │în │2024 │şcolare │ ││
│ │1.1.1. Crearea │îmbunătăţirea │penitenciare. │ │MMSS, ANC, │ ││
│ │unui grup de lucru│cadrului legal│Număr de │ │MEDU, ANR │ ││
│ │pentru analizarea │flexibil │consultări │ │ │ ││
│ │cadrului legal │pentru │inter- │ │ │ ││
│ │favorabil │recunoaşterea │instituţionale;│ │ │ ││
│ │flexibilizării │competenţelor │Număr de │ │ │ ││
│ │cadrului de │dobândite în │rapoarte │ │ │ ││
│ │recunoaştere a │cadru │elaborate; │ │ │ ││
│ │unor competenţe │non-formal │Demers │ │ │ ││
│ │dobândite în cadru│ │legislativ │ │ │ ││
│ │non-formal a │ │încheiat. │ │ │ ││
│1. Dezvoltarea │persoanelor din │ │ │ │ │ ││
│si valorizarea │grupuri │ │ │ │ │ ││
│capitalului uman│vulnerabile, │ │ │ │ │ ││
│care provine din│îndeosebi romii │ │ │ │ │ ││
│comunităţile de ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼┤
│romi prin │ │ │ │ │ │ ││
│programe ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼┤
│adaptate şi │1.2. Creşterea │ │ │ │ │ ││
│adresate │numărului de │ │ │ │ │ ││
│permanent la │campanii de │ │Număr de │ │ │ ││
│profilul │anti-discriminare │ │campanii de │ │ │ ││
│comunităţilor şi│în rândul │ │informare │ │ │ ││
│specifice din │angajatorilor, │Reducerea │anuale derulate│ │ │ ││
│punct de vedere │precum şi │discriminării │de Serviciul │ │Responsabili: │ ││
│sociocultural şi│promovarea │etnice pe │Public de │Activităţi│MMSS, ANOFM, │ ││
│regional. │beneficiilor │piaţa muncii │Ocupare anual; │cu │CNCD; │ ││
│ │financiare │la angajare; │Număr de cazuri│caracter │Instituţii │Cf. BA ││
│ │aferente │2 campanii │de discriminare│permanent │implicate: │ ││
│ │statutului de │naţionale │etnică │ │MEDU. │ ││
│ │angajator de │anual. │înregistrate │ │ │ ││
│ │inserţie, în │ │anual, dintre │ │ │ ││
│ │contextul penuriei│ │care femei │ │ │ ││
│ │de forţă de muncă │ │rome. │ │ │ ││
│ │cu care se │ │ │ │ │ ││
│ │confruntă România │ │ │ │ │ ││
│ │în acest moment. │ │ │ │ │ ││
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼┤
│ │1.3. Creşterea │ │ │ │ │ ││
│ │gradului de │ │ │ │ │ ││
│ │informare a │ │ │ │ │ ││
│ │persoanelor │ │ │ │ │ ││
│ │provenind din │ │Număr de │ │ │ ││
│ │grupuri │ │comunităţi de │ │ │ ││
│ │vulnerabile cu │ │romi │Activităţi│Responsabili: │ ││
│ │privire la │2 campanii │vulnerabile/ │cu │ANOFM │ ││
│ │serviciile de │naţionale │persoane rome │caracter │Autorităţi │Cf. BA ││
│ │ocupare ANOFM, │anual. │informate cu │permanent │locale │ ││
│ │adresate │ │privire la PIN │ │ │ ││
│ │persoanelor de │ │ocupare. │ │ │ ││
│ │etnie romă, cu │ │ │ │ │ ││
│ │implicarea │ │ │ │ │ ││
│ │comunităţii │ │ │ │ │ ││
│ │locale, în special│ │ │ │ │ ││
│ │a celei rome │ │ │ │ │ ││
├────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼┤
│ │2.1 Iniţierea, │ │ │ │ │ ││
│ │promovarea şi │ │ │ │ │ ││
│ │implementarea unui│ │ │ │ │ ││
│ │pachet integrat de│ │ │ │ │ ││
│ │servicii │ │ │ │ │ ││
│ │personalizate │ │ │ │ │ ││
│ │pentru persoanele │ │ │ │ │ ││
│ │inactive pe piaţa │ │ │ │ │ ││
│ │muncii*3) (ţinând │ │ │ │ │ ││
│ │cont de │ │ │ │ │ ││
│ │specificitatea │ │ │ │ │ ││
│ │profilului - │ │ │ │ │ ││
│ │tineri şi femei │ │ │ │ │ ││
│ │rome din mediul │ │ │ │ │ ││
│ │rural). Acţiuni │ │ │ │ │ ││
│ │specifice: │ │ │ │ │ ││
│ │2.1.1 . Iniţierea │ │ │ │ │ ││
│ │şi promovarea de │ │ │ │ │ ││
│ │către Serviciul │ │ │ │ │ ││
│ │Public de Ocupare │ │ │ │ │ ││
│ │de acţiuni de │ │ │ │ │ ││
│ │informare, │ │ │ │ │ ││
│ │demersuri │ │ │ │ │ ││
│ │specifice şi │ │ │ │ │ ││
│ │permanente de │ │ │ │ │ ││
│ │înregistrare în │ │ │ │ │ ││
│ │baza de date a │ │ │ │ │ ││
│ │persoanelor │ │ │Activităţi│ │ ││
│ │inactive conform │ │ │cu │ │ ││
│ │prevederilor Legii│ │ │caracter │ │ ││
│ │nr. 76/2002, │ │ │permanent │ │ ││
│ │consiliere, │ │ │ │ │ ││
│ │destinate │ │ │ │ │ ││
│ │creşterii │ │ │ │ │ ││
│ │ocupabilităţii în │ │ │ │ │ ││
│ │rândul populaţiei │ │ │ │ │ ││
│ │de etnie romă │ │ │ │ │ ││
│ │perioada 2022-2027│ │ │ │ │ ││
│ │cu accent pe │ │Numărul │ │ │ ││
│ │segmentele tinere │ │absolvenţilor │ │ │ ││
│ │şi femei din │ │şi tinerilor │ │ │ ││
│ │mediul rural; │ │romi │ │ │ ││
│ │2.1.2. Dezvoltarea│ │înregistraţi la│ │ │ ││
│ │de programe de │ │ANOFM care │ │ │ ││
│ │ocupare activă a │ │încheie un │ │ │ ││
│ │forţei de muncă │ │contract de │ │ │ ││
│ │furnizate de │ │stagiu şi/sau │ │ │ ││
│ │Serviciul Public │ │ucenicie, │ │ │ ││
│ │de Ocupare; │ │dintre care │ │ │ ││
│ │2.1.3. Reflectarea│ │femei; │ │ │ ││
│ │beneficiarilor │ │Numărul │ │ │ ││
│ │romi în programele│ │persoanelor │ │ │ ││
│ │destinate │ │provenind din │ │ │ ││
│ │furnizării de │ │medii │ │ │ ││
│ │servicii dedicate │ │defavorizate │ │ │ ││
│ │tinerilor cu risc │ │ocupate în urma│ │ │ ││
│ │de marginalizare │ │absolvirii unui│ │ │ ││
│2. Valorizarea │socială precum: │ │program de │ │ │ ││
│capitalului │înregistrare în │ │formare ├──────────┤ │ ├┤
│uman, cu accent │baza de date SPO, │ │profesională │ │ │ ││
│pe tineri si │informare şi │ │organizat de │ │ │ ││
│femei de etnie │consiliere │ │ANOFM, dintre │ │ │ ││
│romă din mediul │profesională; │ │care femei; │ │ │ ││
│rural, │mediere şi │ │Numărul de │ │ │ ││
│prin înfiinţarea│facilitare a │ │tineri NEETs │ │ │ ││
│de centre │angajării, │ │care au fost │ │ │ ││
│multifuncţionale│inclusiv prin │ │integraţi/ │ │ │ ││
│şi îmbunătăţirea│campanii de │ │reintegraţi │ │ │ ││
│metodelor de │promovare a │ │pe piaţa muncii│ │ │ ││
│intervenţie │avantajelor │ │sau în diferite│ │ │ ││
│inter- │angajării │ │forme de │ │ │ ││
│instituţională │tinerilor în │ │învăţământ, │ │ │ ││
│cu prioritate în│rândul │ │dintre care │ │ │ ││
│comunităţile │angajatorilor; │ │femei; │ │ │ ││
│rurale, │2.1.4. Susţinerea │ │Număr de │ │ │ ││
│elaborarea de │parteneriatelor cu│Activarea şi │parteneriate │ │Responsabili: │ ││
│instrumente │autorităţile │inserţia │public-private │ │ANOFM, MEdu, │ ││
│standardizate de│locale cu scopul │tinerilor şi │încheiate la │ │MADR*4), │ ││
│lucru şi │îmbunătăţirii │femeilor rome,│nivel local în │ │ANOFM/ │Cf. BA ││
│metodologii │consilierii │în special din│vederea │ │AJOFM- uri, │ ││
│unitare. │beneficiarilor de │mediul rural │susţinerii │ │ANC, patronate│ ││
│ │VMG în vederea │pe piaţa │programelor │ │şi sindicate .│ ││
│ │reintegrării lor │muncii. │pentru tinerii │ │ │ ││
│ │pe piaţa muncii şi│ │romi, inclusiv │ │ │ ││
│ │promovării │ │prin programele│ │ │ ││
│ │incluziunii │ │GT; │ │ │ ││
│ │ocupaţionale │ │Un cadru │ │ │ ││
│ │active cu │ │legislativ │ │ │ ││
│ │prioritate pentru │ │modificat │ │ │ ││
│ │cetăţenii români │ │pentru a oferi │ │ │ ││
│ │de etnie romă. │ │stimulente │ │ │ ││
│ │2.1.5. │ │fiscale sau │ │ │ ││
│ │Constituirea de │ │subvenţii │ │ │ ││
│ │echipe │ │agenţilor │ │ │ ││
│ │multidisciplinare │ │economici cu │ │ │ ││
│ │care să acţioneze │ │activităţi │ │ │ ││
│ │la nivelul │ │sustenabile în │ │ │ ││
│ │comunităţilor │ │zone │ │ │ ││
│ │pentru │ │marginalizate, │ │ │ ││
│ │identificarea │ │inclusiv unde │ │ │ ││
│ │persoanelor │ │se regăsesc │ │ │ ││
│ │inactive din │ │inclusiv tineri│ │ │ ││
│ │rândul persoanelor│ │şi femei de │ │ │ ││
│ │de etnie romă în │ │etnie romă din │ │ │ ││
│ │vederea │ │mediul rural. │ │ │ ││
│ │înregistrării la │ │Număr de tineri│ │ │ ││
│ │serviciul public │ │romi care au │ │ │ ││
│ │de ocupare pentru │ │beneficiat de │ │ │ ││
│ │profilare şi │ │modificările │2024 │ │ ││
│ │stabilire de │ │cadrului │ │ │ ││
│ │măsuri în vederea │ │legislativ; │ │ │ ││
│ │creşterii gradului│ │Număr tineri │ │ │ ││
│ │de ocupabilitate. │ │romi integraţi │ │ │ ││
│ ├──────────────────┤ │pe piaţa muncii│ │ │ ├┤
│ │2.2. Crearea unui │ │în urma │ │ │ ││
│ │grup de lucru │ │implementării │ │ │ ││
│ │inter- │ │programelor │ │ │ ││
│ │instituţional │ │specific GT, │ │ │ ││
│ │pentru analiza │ │dintre care │ │ │ ││
│ │cadrului │ │femei. │ │ │ ││
│ │legislativ │ │ │ │ │ ││
│ │existent, cu │ │ │ │ │ ││
│ │scopul iniţierii │ │ │ │ │ ││
│ │sau extinderii │ │ │ │ │ ││
│ │stimulentelor │ │ │ │ │ ││
│ │fiscale sau │ │ │ │ │ ││
│ │subvenţii pentru │ │ │ │ │ ││
│ │agenţii economici │ │ │ │ │ ││
│ │cu activităţi │ │ │ │ │ ││
│ │sustenabile în │ │ │ │ │ ││
│ │zone │ │ │ │ │ ││
│ │marginalizate, │ │ │ │ │ ││
│ │unde se regăsesc │ │ │ │ │ ││
│ │tineri şi femei de│ │ │ │ │ ││
│ │etnie romă din │ │ │ │ │ ││
│ │mediul rural, │ │ │ │ │ ││
│ │inclusiv în zonele│ │ │ │ │ ││
│ │cu aşezări │ │ │ │ │ ││
│ │informale. │ │ │ │ │ ││
├────────────────┼──────────────────┤ │ │ │ │ ├┤
│ │2.3. Creşterea │ │ │ │ │ ││
│ │capacităţii SPO de│ │ │ │ │ ││
│ │a ajunge în primul│ │ │ │ │ ││
│ │rând fizic şi │ │ │ │ │ ││
│ │informaţional la │ │ │ │ │ ││
│ │tinerii în risc de│ │ │ │ │ ││
│ │marginalizare şi │ │ │ │ │ ││
│ │de a implementa │ │ │ │ │ ││
│ │măsurile complexe │ │ │ │ │ ││
│ │şi nestandardizate│ │ │ │ │ ││
│ │de acompaniere a │ │ │ │ │ ││
│ │lor pe piaţa │ │ │ │ │ ││
│ │muncii, printr-o │ │ │ │ │ ││
│ │înţelegere │ │ │ │ │ ││
│ │profundă a │ │ │ │ │ ││
│ │contextului │ │ │ │ │ ││
│ │individual şi │ │ │ │ │ ││
│ │local. │ │ │ │ │ ││
├────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼┤
│ │3.1. Iniţierea, │ │ │ │ │ ││
│ │dezvoltarea şi │ │ │ │ │ ││
│ │implementarea de │ │ │ │ │ ││
│ │programe de │ │ │ │ │ ││
│ │economie socială │ │ │ │ │ ││
│ │şi antreprenoriat │ │ │ │ │ ││
│ │în comunităţile │ │ │ │ │ ││
│ │marginalizate. │ │ │ │ │ ││
│ │Acţiuni specifice:│ │ │ │ │ ││
│ │3.1.1. Profilarea │ │Numărul de │ │ │ ││
│ │în adresabilitate │ │Programe │ │ │ ││
│ │a tinerilor romi │ │Naţionale │ │ │ ││
│ │în Programe │ │(existente sau │ │ │ ││
│ │Naţionale pentru │ │create pe │ │ │ ││
│ │stimularea │ │parcursul │ │ │ ││
│ │antreprenorialului│ │implementării │ │ │ ││
│ │şi economiei │ │strategiei) în │ │ │ ││
│ │sociale cu accent │ │care regăsim │ │ │ ││
│ │pe tineri romi si │ │Tinerii Romi ca│ │ │ ││
│ │femei rome. │Crearea de │una din │ │ │ ││
│ │3.1.2. Dezvoltarea│locuri de │priorităţile de│ │ │ ││
│ │si extinderea │muncă în │acţiune pe │ │ │ ││
│ │metodelor de │zonele │toată durata de│ │ │ ││
│ │învăţare pentru │marginalizate,│implementare, │ │ │ ││
│ │dezvoltarea │inclusiv │dintre care │ │ │ ││
│ │spiritului │pentru │femei; │ │ │ ││
│ │antreprenorial; │populaţia de │Numărul de │Activităţi│Responsabili: │ ││
│ │Susţinerea │romi; │persoane din │cu │MEDU, MIPE, │ ││
│ │mecanismelor │Creşterea │grupul ţintă │caracter │MADR, │Cf. BA ││
│ │financiare a │interesului în│care şi-au │permanent │AJOFM- uri, │ ││
│ │iniţiativelor de │domeniul │înfiinţat │ │ANC │ ││
│ │promovare a │privat pentru │propria afacere│ │ │ ││
│ │antreprenoriatului│dezvoltarea de│pentru fiecare │ │ │ ││
│ │care generează │activităţi │an de │ │ │ ││
│ │locuri de muncă de│sustenabile în│implementare, │ │ │ ││
│ │calitate (inclusiv│zonele │dintre care │ │ │ ││
│ │întreprinderi │marginalizate.│femei; │ │ │ ││
│ │sociale şi ocupare│ │Numărul de │ │ │ ││
│ │pe cont propriu); │ │entităţi de │ │ │ ││
│ │3.1.3. Dezvoltarea│ │economie │ │ │ ││
│ │de entităţi de │ │socială │ │ │ ││
│ │economie socială │ │sustenabile │ │ │ ││
│ │în comunităţi │ │înfiinţate în │ │ │ ││
│ │vulnerabile cu │ │comunităţi │ │ │ ││
│ │romi prin │ │vulnerabile cu │ │ │ ││
│ │acordarea de │ │romi, în │ │ │ ││
│ │pachete integrate │ │fiecare an de │ │ │ ││
│ │cu beneficii │ │implementare. │ │ │ ││
│ │pentru angajatori │ │ │ │ │ ││
│ │şi pentru │ │ │ │ │ ││
│ │persoanele de │ │ │ │ │ ││
│ │etnie romă - │ │ │ │ │ ││
│ │marginalizate │ │ │ │ │ ││
│ │social care se │ │ │ │ │ ││
│ │angajează în │ │ │ │ │ ││
│ │domeniul economiei│ │ │ │ │ ││
│3. Stimularea │sociale. │ │ │ │ │ ││
│plasării pe ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼┤
│piaţa muncii a │3.2. Dezvoltarea │ │ │ │ │ ││
│persoanelor de │şi promovarea │ │ │ │ │ ││
│etnie romă prin │parteneriatului │ │ │ │ │ ││
│Programe │public-privat │ │ │ │ │ ││
│Naţionale de │(ONG-uri, │ │ │ │ │ ││
│antreprenoriat │patronate, │ │ │ │ │ ││
│şi economie │sindicate, │ │ │ │ │ ││
│socială. │organizaţii │ │ │ │ │ ││
│ │reprezentative ale│ │ │ │ │ ││
│ │agenţilor │ │ │ │ │ ││
│ │economici, camera │ │ │ │ │ ││
│ │de comerţ) în │ │ │ │ │ ││
│ │scopul promovării │ │ │ │ │ ││
│ │de programe │ │ │ │ │ ││
│ │specifice de │ │ │ │ │ ││
│ │antreprenoriat şi │ │ │ │ │ ││
│ │economie socială, │ │ │ │ │ ││
│ │adaptate │ │ │ │ │ ││
│ │comunităţilor │ │ │ │ │ ││
│ │defavorizate şi a │ │ │ │ │ ││
│ │specificităţilor │ │Numărul │ │ │ ││
│ │socio-culturale. │ │persoanelor de │ │ │ ││
│ │Acţiuni specifice:│ │etnie romă nou │ │ │ ││
│ │3.2.1. Sprijinirea│ │angajate şi │ │ │ ││
│ │iniţiativelor de │Valorificarea │numărul │ │ │ ││
│ │marketing aplicate│potenţialului │persoanelor │ │Responsabili: │ ││
│ │economiei sociale │inovativ şi │care şi-au │ │MMSS, MADR, │ ││
│ │în special în aria│antreprenorial│păstrat un loc │ │ANC, AJOFM, │ ││
│ │de promovare a │din │de muncă, │ │ONG-uri, │ ││
│ │meseriilor şi │comunităţile │dintre care │ │patronate, │ ││
│ │meşteşugurilor │marginalizate;│femei rome. │Activităţi│sindicate, │ ││
│ │tradiţionale, │Creşterea │Numărul de │cu │organizaţii │ ││
│ │organizarea de │coeziunii │agenţi │caracter │reprezentative│Cf. BA ││
│ │târguri în │comunitare în │economici care │permanent │ale agenţilor │ ││
│ │parteneriat cu │zonele │au valorificat │ │economici, │ ││
│ │autorităţile │marginalizate │potenţialul │ │Camere de │ ││
│ │locale şi judeţene│prin │antreprenorial │ │Comerţ, │ ││
│ │în cadrul cărora │activităţi de │din │ │Autorităţi │ ││
│ │să fie promovate │economie │comunităţile │ │publice locale│ ││
│ │produsele │socială. │marginalizate, │ │şi judeţene │ ││
│ │tradiţionale rome;│ │pentru fiecare │ │ │ ││
│ │3.2.2. Asistenţă │ │an de │ │ │ ││
│ │şi consultanţă în │ │implementare, │ │ │ ││
│ │afaceri şi după │ │dintre care │ │ │ ││
│ │înfiinţarea de │ │femei rome. │ │ │ ││
│ │întreprinderi, │ │ │ │ │ ││
│ │inclusiv prin │ │ │ │ │ ││
│ │programe de │ │ │ │ │ ││
│ │pregătire a │ │ │ │ │ ││
│ │managerilor şi │ │ │ │ │ ││
│ │punerea la │ │ │ │ │ ││
│ │dispoziţie a unor │ │ │ │ │ ││
│ │spaţii si servicii│ │ │ │ │ ││
│ │de tip co-working │ │ │ │ │ ││
│ │pentru tinerii │ │ │ │ │ ││
│ │romi; │ │ │ │ │ ││
│ │3.2.3. Acordarea │ │ │ │ │ ││
│ │de mecanisme │ │ │ │ │ ││
│ │financiare de │ │ │ │ │ ││
│ │stimulare a │ │ │ │ │ ││
│ │cooperativelor │ │ │ │ │ ││
│ │agricole în mediul│ │ │ │ │ ││
│ │rural pentru │ │ │ │ │ ││
│ │populaţia de etnie│ │ │ │ │ ││
│ │romă. │ │ │ │ │ ││
└────────────────┴──────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────┴──────────────┴─────────┴┘
*1) Pentru fiecare indicator de performanţă prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea şi precizarea de către instituţia responsabilă în mod diferenţiat pe criteriul de sex al beneficiarilor. *2) Acronim conform resurselor bugetare (buget) aprobate pentru instituţiile responsabile. Conform principiului adiţionalităţii fondurilor, atingerea obiectivelor va fi asigurată printr-o alocare eficace şi suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, şi adiţional şi defalcat din cadrul instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanţare. *3) În urma evaluării gradului de ocupabilitate stabilit prin activitatea de profilare a persoanelor în căutare de loc de muncă de etnie romă, se va stabili un plan de intervenţie care să cuprindă măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă asigurate de Serviciul Public de Ocupare; măsuri educaţionale cu scopul îmbunătăţirii calificărilor; continuarea furnizării de servicii dedicate tinerilor cu risc de marginalizare socială, precum: informarea şi consilierea profesională, medierea muncii, dar şi activităţi de informare şi promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială în rândul angajatorilor şi subvenţionarea locului de muncă la angajatori de inserţie, conform cadrului legal. *4) Prin intermediul GAL-urilor finanţate prin LEADER - PNS 2021-2027, MADR poate construi şi dota centrelor multifuncţionale O.S 3 - Creşterea gradului de ocupare a romilor în concordanţă cu cerinţele pieţei în sensul evoluţiei profesionale a acestora ANEXA 4 Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 4 - Îmbunătăţirea stării de sănătate a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi
┌───────────────┬───────────────┬──────────────┬─────────────────┬─────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │ │ │ │ │INSTITUŢII/ │ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │BUGET ESTIMAT │
│DIRECŢII DE │ACTIVITĂŢI / │REZULTATUL │INDICATORI DE │TERMEN │RESPONSABILE │(MII LEI) / │
│ACŢIUNE │MĂSURI CONCRETE│ACŢIUNII │PERFORMANŢĂ*1) │ │INSTITUŢII/ │SURSĂ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │FINANŢARE │
│ │ │ │ │ │IMPLICATE │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │1.1.1. │ │ │ │ │ │
│ │Identificarea │ │ │ │ │ │
│ │şi depistarea │ │ │ │ │ │
│ │cetăţenilor │ │ │ │ │ │
│ │români │ │ │ │ │ │
│ │aparţinând │ │ │ │ │ │
│ │minorităţii │ │ │ │ │ │
│ │romilor │- Înscrierea │ │ │ │ │
│ │vulnerabili │pe lista unui │ │ │ │ │
│ │neînscrişi pe │medic de │ │ │ │ │
│ │lista unui │familie │- Nr. cetăţeni │ │ │ │
│ │medic de │-% populaţia │români aparţinând│ │ │ │
│ │familie, precum│rurală │minorităţii │ │ │ │
│ │şi a nevoilor │acoperită cu │romilor care │ │ │ │
│ │medico-sociale,│servicii de │beneficiază de │ │ │ │
│ │cu focus pe │asistenţă │serviciile de │ │ │ │
│ │gravide, │medicală │asistenţă │ │ │ │
│ │minori, în │comunitară, │medicală primară │ │ │ │
│1.1 Asigurarea │special în │dezagregat pe │- Nr. demersuri │ │Responsabili: │ │
│accesului │mediul rural │judeţ, │sociale │ │Ministerul │Buget de stat │
│populaţiei │1.1.2. │gravide, copii│facilitate şi │ │Sănătăţii, DSP │Bugete locale │
│vulnerabile din│Informarea │sub 5 ani │încheiate de │ │Instituţii │Fonduri │
│punct de vedere│cetăţenilor │- depistarea │către │ │implicate: │nerambursabile│
│medico- social │români │nevoilor │mediatoarele │ │autorităţile │(în limita │
│la programele │aparţinând │medico-sociale│sanitare rome │Raportări│executive de la│sumelor │
│naţionale de │minorităţii │în │aparţinând │anuale │nivelul │alocate şi cu │
│sănătate │romilor asupra │comunităţile │comunităţii │2027 │unităţilor/ │respectarea │
│publică │dreptului la │de romi │romilor. │ │subdiviziunilor│prevederilor │
│derulate de │pachetul │vulnerabile │- Nr. rapoarte │ │administrativ -│şi regulilor │
│către │minimal de │- Reducere │privind barierele│ │teritoriale, │de │
│autorităţile │servicii de │ratei riscului│accesului │ │alte autorităţi│eligibilitate │
│competente │sănătate pentru│de îmbolnăviri│populaţiei rome │ │şi instituţii. │aplicabile) │
│ │persoanele care│ale mamei ; │la serviciile de │ │ │ │
│ │nu sunt incluse│- Reducerea │sănătate publică │ │ │ │
│ │în sistemul │ratei riscului│- Nr. populaţie │ │ │ │
│ │asigurărilor │de îmbolnăvire│vulnerabilă pe │ │ │ │
│ │sociale şi de │în rândul │furnizor de │ │ │ │
│ │sănătate │copiilor; │servicii de │ │ │ │
│ │1.1.3. │- Reducerea │asistenţă │ │ │ │
│ │Informarea │ratei riscului│medicală │ │ │ │
│ │cetăţenilor │de excluziune │comunitară │ │ │ │
│ │români │multiplă a │ │ │ │ │
│ │aparţinând │familie rome; │ │ │ │ │
│ │minorităţii │ │ │ │ │ │
│ │romilor cu │ │ │ │ │ │
│ │privire la │ │ │ │ │ │
│ │programele │ │ │ │ │ │
│ │naţionale de │ │ │ │ │ │
│ │sănătate │ │ │ │ │ │
│ │publică aflate │ │ │ │ │ │
│ │în derulare │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │1.2.1. │ │ │ │ │ │
│ │Organizare de │ │ │ │ │ │
│ │întâlniri │ │ │ │ │ │
│ │periodice cu │ │- Timp mediu de │ │ │ │
│ │mediatoarele │ │răspuns pentru │ │ │ │
│ │sanitare in │ │susţinerea şi │ │ │ │
│ │scopul │ │orientarea │ │ │ │
│ │instruirii │ │mediatoarelor │ │ │ │
│ │acestora in │ │sanitare în │ │ │ │
│ │vederea │ │problematica │ │ │ │
│ │promovării la │ │discriminării │ │ │ │
│ │nivel comunitar│ │- Nr. dezbateri │ │ │ │
│ │si la nivelul │ │cu asigurare │ │ │ │
│ │instituţiilor │ │cadru de │ │ │ │
│ │si alţi factori│ │comunicare │ │ │ │
│ │implicaţi, de │ │instituţională, │ │ │ │
│ │masuri privind │ │stabilă şi │ │ │ │
│1.2.Asigurarea │combaterea │- consolidarea│eficientă la │ │Responsabili: │ │
│comunicării │discriminării │capacităţii │nivel central cu │ │ANR │ │
│instituţionale │in accesarea │mediatoarelor │mediatoarele │ │Instituţii/ │Buget de stat │
│către ANR şi │serviciilor de │sanitare de a │sanitare rome │ │entităţi │Bugete locale │
│DSP în scopul │sănătate │promova la │- Nr. cazuri de │ │implicate: │Fonduri │
│prevenirii şi │publica. │nivel │discriminare │ │DSP şi │nerambursabile│
│combaterii │1.2.2. Formarea│comunitar │identificate şi │ │autorităţile │(în limita │
│discriminării │unui grup de │campanii de │semnalate │Raportări│executive de la│sumelor │
│cetăţenilor │lucru din │prevenire în │Ministerului │anuale │nivelul │alocate şi cu │
│români │reprezentanţi │domeniul │Sănătăţii şi CNCD│2027 │unităţilor/ │respectarea │
│aparţinând │ai ANR şi DSP, │sănătăţii în │- Creşterea │ │subdiviziunilor│prevederilor │
│minorităţii │cu scopul de a │scopul │accesului │ │administrativ -│şi regulilor │
│romilor la │analiza │creşterii │mediatoarelor │ │teritoriale cu │de │
│serviciile de │situaţiile │accesului │sanitare la │ │sprijinul │eligibilitate │
│sănătate │identificate şi│romilor la │informaţii │ │societăţii │aplicabile) │
│publică │a elabora │servicii de │privind │ │civile rome şi │ │
│ │propuneri de │sănătate. │egalitatea de │ │pro- rome │ │
│ │acte normative │ │şanse şi │ │ │ │
│ │cu impact pe │ │antidiscriminare;│ │ │ │
│ │prevenirea │ │- Creşterea │ │ │ │
│ │discriminării │ │gradului de │ │ │ │
│ │pe care le va │ │cunoaştere a │ │ │ │
│ │propune │ │practicilor │ │ │ │
│ │Ministerului │ │pozitive în │ │ │ │
│ │Sănătăţii şi va│ │domeniul medierii│ │ │ │
│ │sprijini │ │sanitare, altele │ │ │ │
│ │avizarea │ │decât cele din │ │ │ │
│ │acestora de │ │judeţul în care │ │ │ │
│ │către │ │îşi desfăşoară │ │ │ │
│ │Ministerul │ │activitatea; │ │ │ │
│ │Sănătăţii şi/ │ │ │ │ │ │
│ │sau alte │ │ │ │ │ │
│ │ministere, după│ │ │ │ │ │
│ │caz │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │- Nr. metodologii│ │ │ │
│ │2.2.1. │ │de lucru comune │ │ │ │
│ │Dezvoltarea │ │MS şi APL, │ │Ministerul │ │
│ │centrelor │ │actualizate, │ │Sănătăţii │ │
│ │comunitare │ │publicate şi │ │Instituţii │Buget de stat │
│ │integrate de la│ │promovate │ │implicate: │Bugete locale │
│ │nivel local │ │- Nr. de Centre │ │DSP în │Fonduri │
│2.1.Continuarea│Dezvoltarea │ │Comunitare │ │colaborare cu, │nerambursabil │
│dezvoltării │reţelei de │- Dezvoltarea │Integrate │ │autorităţile │e (în limita │
│reţelei de │asistenţă │metodologii de│furnizoare de │Raportări│executive de la│sumelor │
│servicii │medicală │lucru comune │servicii de bază │anuale │nivelul │alocate şi cu │
│integrate │comunitară cu │MS şi APL │integrate │2027 │unităţilor/ │respectarea │
│medico-socio- │accent pe │ │medico-sociale │ │subdiviziunilor│prevederilor │
│educaţionale │comunităţile cu│ │extinse la nivel │ │administrativ -│şi regulilor │
│ │risc de sărăcie│ │naţional │ │teritoriale cu │de │
│ │crescut şi cu │ │- Nr. de AMC şi │ │sprijinul │eligibilitate │
│ │populaţie │ │MSR angajaţi │ │societăţii │aplicabile) │
│ │predominant de │ │- Nr. (%) │ │civile rome şi │ │
│ │etnie romă. │ │comunităţi rurale│ │pro- rome │ │
│ │ │ │acoperite cu AMCR│ │ │ │
│ │ │ │şi MSR │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │2.3.1. │ │ │ │ │ │
│ │Acoperire │ │ │ │ │ │
│ │vaccinală la │ │ │ │ │ │
│ │copii din │ │ │ │ │ │
│ │categoriile │ │ │ │ │ │
│ │vulnerabile, │ │ │ │ │ │
│ │conform PIN │ │ │ │ │ │
│ │2.3.2. │ │ │ │ │ │
│ │Creşterea │ │ │ │ │ │
│ │accesului │- Procent │ │ │ │ │
│ │cetăţenilor │acoperire │ │ │ │ │
│ │români │vaccinală la │ │ │ │ │
│ │aparţinând │copii din │ │ │ │ │
│ │minorităţii │categoriile │- Nr. copii care │ │ │ │
│ │rome la │vulnerabile │nu au acces la │ │ │ │
│ │serviciile de │- Procent mame│vaccin │ │ │ │
│ │asistenţă │rome informate│- Nr. mame │ │ │ │
│ │medicală │asupra │informate │ │ │ │
│ │primară, │campaniilor de│- nr. pacienţi │ │ │ │
│ │conform │imunizare │romi cu │ │ │ │
│ │Programelor │- programe de │hipertensiune │ │ │ │
│ │Naţionale de │prevenţie │arterială, diabet│ │ │ │
│ │Sănătate. │primară şi │zaharat, boli │ │ │ │
│ │2.3.3. │depistare │pulmonare │ │ │ │
│ │Includerea │precoce a │obstructive │ │ │ │
│ │comunităţilor │bolilor │cronice incluşi │ │ │ │
│ │de romi │cronice │în PIN şi │ │ │ │
│ │vulnerabile în │prevalente │monitorizaţi │ │ │ │
│ │campaniile │populaţiei │conform │ │ │ │
│ │naţionale de │rome, │ghidurilor de │ │Responsabili │ │
│ │informare si │implementate │practică │ │Ministerul │ │
│2.3.Includerea │consiliere │în fiecare │- procent │ │Sănătăţii │ │
│cetăţenilor │privind │judeţ │populaţie romă │ │Instituţii │ │
│români │sănătatea │- programe de │beneficiară de │ │implicate: │ │
│aparţinând │reproducerii, │prevenire a │programe de │ │DSP în │Buget de stat │
│minorităţii │prevenirea şi │bolilor │prevenire a │ │colaborare cu, │Fonduri │
│romilor la │combaterea │transmisibile │bolilor │ │autorităţile │nerambursabil │
│servicii de │violenţei │în special │transmisibile │ │executive de la│e (în limita │
│sănătate de │domestice şi a │tuberculoză şi│- nr. familii │ │nivelul │sumelor │
│bază, │traficului de │HIV/SIDA │beneficiare de │Raportări│unităţilor/ │alocate şi cu │
│preventive │persoane, │adresate │informare cu │anuale │subdiviziunilor│respectarea │
│şi curative, │inclusiv │romilor, │privire la stilul│2027 │administrativ -│prevederilor │
│integrate şi │caravane │implementate │de viaţă sănătos │ │teritoriale cu │şi │
│fără │medicale şi │în fiecare │- nr. intervenţii│ │sprijinul │regulilor de │
│discriminare, │campanii de │judeţ │de promovare si │ │societăţii │eligibilitate │
│stabilite prin │educaţie pentru│- programe de │prevenire pentru │ │civile │aplicabile) │
│Programele │sănătate de │promovare a │un stil de viaţă │ │rome şi pro- │Bugete locale │
│naţionale de │combatere a │unui stil de │sănătos adresate,│ │rome │ │
│sănătate │SARS- COV-2/ │viaţă sănătos │în special în │ │Institutul │ │
│ │Covid-19. │(campanii de │rândul tinerelor │ │Naţional de │ │
│ │2.3.4. │Informare) │rome şi │ │Sănătate │ │
│ │Specializarea │adresate │implementarea de │ │Publică │ │
│ │personalului │romilor, │intervenţii │ │ │ │
│ │din reţeaua de │implementate │adresate │ │ │ │
│ │asistenţă │în fiecare │sănătăţii femeii │ │ │ │
│ │medicală │judeţ │şi copilului │ │ │ │
│ │comunitară în │- creşterea │- nr. de cazuri │ │ │ │
│ │domeniul │prevalenţei │de persoane etnie│ │ │ │
│ │sănătăţii │utilizării │romă vulnerabile │ │ │ │
│ │reproducerii şi│planificării │care nu au fost │ │ │ │
│ │sănătăţii mamei│familiale în │incluse în │ │ │ │
│ │şi copilului │scopul │programele │ │ │ │
│ │2.3.5. │prevenirii │naţionale de │ │ │ │
│ │Creşterea │sarcinilor │sănătate │ │ │ │
│ │numărului de │nedorite │- nr. de │ │ │ │
│ │mediatori │- creşterea │mediatoare │ │ │ │
│ │sanitari pentru│nivelului de │sanitare angajate│ │ │ │
│ │comunităţile cu│instruire a │ │ │ │ │
│ │romi şi │persoanelor │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │provenind din │ │ │ │ │
│ │unui centru de │comunităţi │ │ │ │ │
│ │asistenţă │vulnerabile │ │ │ │ │
│ │tehnică, │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare şi│ │ │ │ │ │
│ │evaluare care │ │ │ │ │ │
│ │să contribuie │ │ │ │ │ │
│ │la │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │activităţii de │ │ │ │ │ │
│ │mediere │ │ │ │ │ │
│ │sanitară. │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │2.4.1. │- Consolidarea│ │ │ │ │
│2.4. Conceperea│Dezvoltarea de │cunoştinţelor │ │ │ │ │
│de programe de │programe de │cadrelor │ │ │ │ │
│formare pentru │formare pentru │medicale cu │ │ │ │Buget de stat │
│cadrele │cadrele │privire la │-Nr. │ │Ministerul │Bugete locale │
│medicale │medicale 2.4.2 │teme legate de│programe/ │ │Sănătăţii │Fonduri │
│implicate în │Dezvoltarea │combaterea │intervenţii │ │Instituţii │nerambursabil │
│furnizarea de │unui sistem de │discriminării │implementate │ │implicate: │e (în limita │
│servicii de │monitorizare │şi drepturilor│- nr. de cadre │Raportări│Direcţiile de │sumelor │
│prevenire, │care să conducă│omului │medicale │anuale │Sănătate │alocate şi cu │
│diagnosticare │la │- │participante │2027 │Publică în │respectarea │
│si tartare a │îmbunătăţirea │îmbunătăţirea │- nr. de rapoarte│ │colaborare cu │prevederilor │
│patologiilor, │standardelor de│standardelor │de monitorizare │ │actori │şi regulilor │
│pe teme legate │calitate │de calitate │întocmite │ │relevanţi în │de │
│de combaterea │oferite de │ale │ │ │domeniu │eligibilitate │
│discriminării │furnizorii de │furnizorilor │ │ │ │aplicabile) │
│şi drepturilor │servicii de │de servicii de│ │ │ │ │
│omului │sănătate la │sănătate │ │ │ │ │
│ │nivel comunitar│ │ │ │ │ │
└───────────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────────┴─────────┴───────────────┴──────────────┘
*1) Pentru fiecare indicator de performanţă prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea şi precizarea de către instituţia responsabilă în mod diferenţiat pe criteriul de sex al beneficiarilor. OS4 - Îmbunătăţirea stării de sănătate a membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi ANEXA 5 Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 - Susţinerea cercetării, conservării şi promovării patrimoniului cultural rom şi a identităţii culturale rome OS 5 - Susţinerea cercetării, conservării şi promovării patrimoniului cultural rom şi a identităţii culturale rome. A. Măsuri care vizează promovarea identităţii şi culturii rome
┌───────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┬──────┬─────────────┬───────────────┐
│ │ │ │ │ │INSTITUŢII/ │ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │BUGET ESTIMAT │
│DIRECŢII DE │ACTIVITĂŢI / │REZULTATUL │INDICATORI*1) │TERMEN│RESPONSABILE │(MII LEI) / │
│ACŢIUNE │MĂSURI CONCRETE│ACŢIUNII │ │ │INSTITUŢII/ │SURSĂ FINANŢARE│
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │ │
│ │ │ │ │ │IMPLICATE │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │1. Semnarea │Un parteneriat│ │ │ │
│ │ │unui │semnat între │ │- Ministerul │ │
│ │ │parteneriat │instituţiile │ │Culturii; │ │
│ │ │între │responsabile. │ │- Agenţia │ │
│ │ │instituţiile │Un concept de │ │Naţională │ │
│ │ │responsabile în│TRS supus │ │pentru Romi; │ │
│ │A1.1. │vederea │dezbaterii │ │- │Buget de stat │
│ │Înfiinţarea │elaborării │publice şi │2023 │Departamentul│alocat pentru │
│ │Teatrului Rom │planului de │agreat de │2027 │de Relaţii │instituţiile │
│ │de Stat │înfiinţare a │instituţiile │ │Interetnice; │responsabile │
│ │ │Teatrului Rom │responsabile. │ │- Centrul │ │
│ │ │de Stat. │Un plan de │ │Naţional de │ │
│ │ │2. Teatrul Rom │lucru comun │ │Cultură a │ │
│ │ │de Stat │agreat Un │ │Romilor - │ │
│ │ │înfiinţat │buget alocat │ │Romano Kher; │ │
│ │ │ │TRS înfiinţat │ │ │ │
│ ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │1. Semnarea │ │ │ │ │
│ │ │unui │Un parteneriat│ │ │ │
│ │A1.2. │parteneriat │semnat între │ │- Ministerul │ │
│ │înfiinţarea │între │instituţiile │ │Culturii; │ │
│ │Muzeului │instituţiile │responsabile. │ │Agenţia │ │
│ │Istoriei şi │responsabile în│Un concept de │ │Naţională │ │
│ │Culturii │vederea │muzeu supus │ │pentru Romi; │ │
│ │Romilor (MICR) │elaborării │dezbaterii │ │- Centrul │Buget de stat. │
│ │(corelare cu │planului de │publice şi │2024 │Naţional de │Bugete alocate │
│A1.1. │acţiunea │înfiinţare a │agreat de │2027 │Cultură a │anual │
│Valorizarea │specifică din │Muzeului │instituţiile │ │Romilor │instituţiilor │
│patrimoniului │H.G. nr. 539/ │Istoriei şi │responsabile. │ │Romano Kher; │responsabile. │
│cultural rom şi│2021 - │Culturii │Un plan de │ │Departamentul│ │
│a identităţii │elaborarea unui│Romilor; │lucru comun │ │pentru │ │
│culturale rome │studiu de │2. Muzeul │agreat Un │ │Relaţii │ │
│prin │fezabilitate) │Istoriei şi │buget alocat │ │Interetnice │ │
│reprezentare │ │Culturii │MICR înfiinţat│ │ │ │
│instituţională.│ │Romilor │ │ │ │ │
│ │ │înfiinţat │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │1. Semnarea │ │ │ │ │
│ │ │unui │ │ │ │ │
│ │ │parteneriat │ │ │ │ │
│ │ │între │ │ │ │ │
│ │ │instituţiile │ │ │ │ │
│ │ │responsabile în│Un parteneriat│ │ │ │
│ │ │vederea │semnat între │ │ │ │
│ │ │elaborării │instituţiile │ │- Academia │ │
│ │A1.3. │planului de │responsabile, │ │Română; │ │
│ │înfiinţarea │înfiinţare a │Un plan de │ │- Agenţia │ │
│ │Institutului │Institutului │lucru comun │ │Naţională │Buget de stat │
│ │Naţional de │Naţional de │agreat │2024 │pentru Romi; │alocat pentru │
│ │Cercetare şi │Cercetare şi │Statutul de │2027 │- Centrul │instituţiile │
│ │Conservare a │Conservare a │înfiinţare │ │Naţional de │responsabile │
│ │Culturii şi │Culturii şi │INCCCIR │ │Cultură a │ │
│ │Istoriei │Istoriei │realizat │ │Romilor - │ │
│ │Romilor │Romilor │Un buget │ │Romano Kher; │ │
│ │ │2. Institutul │alocat INCCCIR│ │ │ │
│ │ │Naţional de │înfiinţat │ │ │ │
│ │ │Cercetare şi │ │ │ │ │
│ │ │Conservare a │ │ │ │ │
│ │ │Culturii şi │ │ │ │ │
│ │ │Istoriei │ │ │ │ │
│ │ │Romilor │ │ │ │ │
│ │ │înfiinţat │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │- derularea │Limba romani │ │ │ │
│ │ │unei cercetări │conservată la │ │ │ │
│ │ │lingvistice în │nivel │ │- Centrul │ │
│ │ │vederea │instituţional.│ │Naţional de │ │
│ │ │conservării │Un raport de │ │Cultură a │ │
│ │ │dialectelor │cercetare. │ │Romilor - │ │
│ │A1.2.1 │rome din │Două rapoarte │ │Romano Kher; │ │
│ │Conservarea şi │România; │de cercetare │2024 │- Facultatea │Buget: 200.000 │
│ │promovarea │Derularea a │privind │2027 │de Limbi şi │lei Buget: 1 │
│ │limbii romani. │două cercetări │etimologiile │ │Literaturi │000 000 lei │
│ │ │lingvistice │şi structurile│ │Străine a │ │
│ │ │asupra │morfologice │ │Universităţii│ │
│ │ │etimologiilor │din limba │ │din │ │
│ │ │şi structurilor│romani. │ │Bucureşti. │ │
│ │ │morfologice din│Dicţionare, │ │ │ │
│ │ │limba romani. │vocabulare │ │ │ │
│ │ │ │etc.). │ │ │ │
│A1.2. ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│Valorizarea │ │ │Materiale │ │ │ │
│patrimoniului │A1.2.2 │ │auxiliare de │ │ │ │
│cultural rom şi│Introducerea la│ │studiu │ │ │ │
│a identităţii │nivelul │- realizarea de│specifice │ │ │ │
│rome prin limba│şcolilor unde │materiale │fiecărui │ │- Ministerul │Buget: │
│romani. │se predă limba │auxiliare de │dialect/grai │2024 │Educaţiei şi │30 000 lei │
│ │romani a unor │studiu │al limbii │ │Cercetării │ │
│ │materiale │specifice │romani │ │- Centrul │ │
│ │auxiliare de │fiecărui │realizate. │ │Naţional de │ │
│ │studiu │dialect/grai al│Materiale │ │Cultură a │ │
│ │specifice │limbii romani; │auxiliare de │ │Romilor - │ │
│ │fiecărui │- distribuirea │studiu ├──────┤Romano Kher; ├───────────────┤
│ │dialect/grai al│în şcoli a │specifice │ │- Facultatea │ │
│ │limbii romani │materialelor │fiecărui │ │de Limbi şi │ │
│ │cu scopul de a │auxiliare de │dialect/grai │ │Literaturi │ │
│ │integra în │studiu │al limbii │ │Străine a │ │
│ │limba comună │specifice │romani │ │Universităţii│Buget: │
│ │elemente │fiecărui │distribuite în│2027 │din Bucureşti│200 000 lei │
│ │lingvistice din│dialect/grai al│şcolile din │ │ │ │
│ │cadrul fiecărui│limbii romani; │România unde │ │ │ │
│ │dialect. │ │se predă limba│ │ │ │
│ │ │ │romani. │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Semnarea unor │ │ │ │
│ │ │ │parteneriate │ │Ministerul │ │
│ │ │ │între │ │Culturii; │ │
│ │ │ │instituţii │ │Centrele │ │
│ │ │ │locale, │ │judeţene de │ │
│ │ │ │regionale, │ │conservare şi│ │
│ │ │ │naţionale cu │ │promovare a │ │
│ │A1.3.1 │ │atribuţii în │ │culturii │ │
│ │Reprezentarea │41 de │domeniul │ │tradiţionale;│Buget de stat │
│ │Portului │instituţii de │culturii │ │Centrele de │alocat pentru │
│ │tradiţional rom│cultură de la │tradiţionale │ │cultură; │instituţiile │
│ │în instituţiile│nivel judeţean │în vederea │2024 │Autorităţile │responsabile │
│ │culturale din │în care să fie │promovării │2027 │publice │Bugete locale │
│ │ţară (muzee, │promovat portul│portului │ │locale; │ale │
│ │centre │tradiţional │tradiţional │ │Autorităţile │instituţiilor │
│ │culturale, │rom; │rom; 41 de │ │publice │responsabile │
│ │etc.). │ │instituţii de │ │centrale; │ │
│ │ │ │cultură de la │ │Centrul │ │
│ │ │ │nivel judeţean│ │Naţional de │ │
│ │ │ │care au │ │Cultură a │ │
│ │ │ │promovat │ │Romilor; │ │
│ │ │ │portul │ │Televiziunea │ │
│ │ │ │tradiţional │ │Română; │ │
│ │ │ │rom; │ │ │ │
│ ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Ministerul │ │
│A1.3. │ │ │ │ │Culturii; │ │
│Valorizarea │ │ │ │ │Ministerul │ │
│patrimoniului │ │ │ │ │Educaţiei; │ │
│cultural rom şi│ │ │ │ │Centrele │ │
│a identităţii │ │Promovarea în │ │ │judeţene de │ │
│rome prin │ │spaţiul public │Minim 2 │ │conservare şi│ │
│portul │ │a contribuţiei │producţii │ │promovare a │ │
│tradiţional rom│A1.3.2. │romilor la │culturale │ │culturii │Buget de stat │
│ │Promovarea │dezvoltarea │specifice │ │tradiţionale;│alocat pentru │
│ │contribuţiei │societăţii │anuale privind│ │Centrele de │instituţiile │
│ │romilor la │româneşti prin │contribuţia │anual │cultură; │responsabile. │
│ │dezvoltarea │producţii │romilor la │ │Autorităţile │Bugete locale │
│ │societăţii │culturale │dezvoltarea │ │publice │ale │
│ │româneşti. │(spectacole, │societăţii │ │locale; │instituţiilor │
│ │ │seminarii, │româneşti pe │ │Autorităţile │responsabile. │
│ │ │conferinţe, │fiecare judeţ.│ │publice │ │
│ │ │carte, film │ │ │centrale; │ │
│ │ │etc.) │ │ │Centrul │ │
│ │ │ │ │ │Naţional de │ │
│ │ │ │ │ │Cultură a │ │
│ │ │ │ │ │Romilor; │ │
│ │ │ │ │ │Televiziunea │ │
│ │ │ │ │ │Română; │ │
│ ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │A1.3.3. Acţiuni│Acţiuni │ │ │ │ │
│ │comunitare de │comunitare de │ │ │ │Bugete locale │
│ │valorizare a │valorizare a │ │ │ │Buget alocat │
│ │istoriei, │istoriei, │Minim 2 │ │ │anual │
│ │tradiţiilor, │tradiţiilor, │acţiuni │ │Autorităţi │Departamentului│
│ │limbii şi │limbii si │comunitare, pe│anual │publice │pentru Relaţii │
│ │culturii │culturii │judeţ, anual │ │locale. │Interetnice, de│
│ │proprii în │proprii în │ │ │ │la bugetul de │
│ │comunităţile │comunităţile │ │ │ │stat │
│ │multiculturale.│multiculturale │ │ │ │ │
│ │ │pe judeţ; │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │A2.1.1. │ │ │ │Centrele de │ │
│ │Instruirea │Tineri │ │ │conservare şi│ │
│ │tinerilor romi │instruiţi │ │ │promovare a │Buget: 60 000 │
│ │în scopul │pentru │Număr de │ │culturii │lei/an Buget: │
│ │revalorizării │revalorizarea │tineri │anual │tradiţionale;│420 000 lei/an │
│ │meşteşugurilor │meşteşugurilor │instruiţi │ │Centrul │(60) │
│ │tradiţionale │tradiţionale │ │ │Naţional de │ │
│ │rome │rome │ │ │Cultură a │ │
│ │ │ │ │ │Romilor │ │
│A2.1. ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│Revalorizarea │A2.1.2. │ │ │ │ │ │
│patrimoniului │Evenimente │ │ │ │ │ │
│cultural rom şi│specifice cu │ │ │ │ │ │
│al identităţii │finanţare │ │ │ │Centrele de │ │
│rome prin │publică de │Evenimente │ │ │conservare şi│ │
│conservare a │promovare a │specifice de │ │ │promovare a │Buget de stat │
│meşteşugurilor │meşteşugurilor │promovare │ │ │culturii │alocat pentru │
│tradiţionale │tradiţionale │şi vizibilitate│Minim 2 │ │tradiţionale;│instituţiile │
│ale romilor. │rome (târguri, │a │evenimente │2024 │Autorităţi │responsabile │
│ │ateliere │meşteşugurilor │organizate în │2027 │publice │Bugete locale │
│ │demonstrative, │tradiţionale │fiecare judeţ,│ │locale; │ale │
│ │ateliere de │rome │anual │ │Centrul │instituţiilor │
│ │lucru, │organizate în │ │ │Naţional de │responsabile. │
│ │participări la │fiecare judeţ │ │ │Cultură a │500.000 lei │
│ │târguri şi │ │ │ │Romilor │ │
│ │expoziţii de │ │ │ │ │ │
│ │profil din ţară│ │ │ │ │ │
│ │şi străinătate │ │ │ │ │ │
│ │etc.) │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │20 de cărţi şi│ │ │ │
│ │ │Producţie de │periodice cu │ │ │ │
│ │ │carte şi │tematică romă │ │ │ │
│ │ │periodice cu │publicate. │ │ │ │
│ │ │tematică romă; │10 mese │ │ │ │
│ │A2.2.1. │Mese rotunde, │rotunde, │ │ │Buget de stat │
│ │Producţie │lansări de │lansări de │ │Centrul │alocat pentru │
│ │Editorială romă│carte, │carte, │2024 │Naţional de │CNCR. │
│ │- Biblioteca │cenacluri │cenacluri │2027 │Cultură a │300.000 lei │
│ │romă │literare şi │literare şi │ │Romilor │500.000 lei │
│ │ │ateliere de │ateliere de │ │ │300.000 lei │
│ │ │creaţie; │creaţie; │ │ │ │
│ │ │Reviste în │- 5 reviste │ │ │ │
│ │ │domeniul │în domeniul │ │ │ │
│ │ │culturii romani│culturii │ │ │ │
│ │ │ │romani │ │ │ │
│ ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Autorităţile │ │
│ │ │ │ │ │publice │ │
│ │ │ │ │ │locale (UAT),│ │
│ │ │ │ │ │judeţene │ │
│ │ │ │ │ │(Consilii │ │
│ │ │ │ │ │Judeţene) şi │ │
│ │ │ │ │ │centrale │ │
│ │ │ │ │ │(Ministerul │ │
│ │ │ │ │ │Culturii, │ │
│ │ │ │ │ │Institutul │ │
│ │ │ │ │ │Cultural │ │
│ │ │Acţiuni/ │ │ │Român, │ │
│ │ │proiecte/ │ │ │Agenţia │Buget de stat │
│ │A2.2.2. │programe │Numărul de │ │Naţională │alocat pentru │
│ │Promovarea │culturale │acţiuni/ │ │pentru Romi, │instituţiile │
│ │contribuţiei │specifice │proiecte/ │2024 │Departamentul│responsabile. │
│ │romilor la │privind │Programe │2027 │pentru │Bugete locale │
│ │dezvoltarea │contribuţia │culturale │ │Relaţii │ale │
│ │societăţii │romilor la │specifice │ │Interetnice, │instituţiilor │
│ │româneşti. │dezvoltarea │ │ │Muzeul │responsabile. │
│A2.2. │ │societăţii │ │ │Satului, │ │
│Promovarea │ │româneşti. │ │ │Muzeul │ │
│culturii │ │ │ │ │Ţăranului │ │
│moderne a │ │ │ │ │Român, │ │
│romilor │ │ │ │ │Complexul │ │
│ │ │ │ │ │Naţional │ │
│ │ │ │ │ │Muzeal ASTRA │ │
│ │ │ │ │ │Sibiu) în │ │
│ │ │ │ │ │parteneriat │ │
│ │ │ │ │ │cu Centrul │ │
│ │ │ │ │ │Naţional de │ │
│ │ │ │ │ │Cultură a │ │
│ │ │ │ │ │Romilor │ │
│ ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │A2.2.3. │ │ │ │ │Buget de stat │
│ │Promovarea │Producţii │ │ │Instituţii de│alocat pentru │
│ │producţiilor │culturale │ │ │cultură de la│instituţiile │
│ │culturale │moderne cu │ │ │nivel local │responsabile │
│ │moderne cu │tematică romă │41 de │ │şi central în│Bugete locale │
│ │tematică romă │realizate │producţii │2024 │parteneriat │ale │
│ │(artele │(artele │culturale │2027 │cu Centrul │instituţiilor │
│ │spectacolului, │spectacolului, │moderne │ │Naţional de │responsabile. │
│ │artele vizuale,│arte vizuale, │realizate. │ │Cultură a │Buget estimat: │
│ │arte plastice, │arte plastice, │ │ │Romilor şi │41 de producţii│
│ │multimedia │noile media │ │ │societatea │x 100.000 lei/ │
│ │ş.a.) │ş.a.) │ │ │civilă │producţie = │
│ │ │ │ │ │ │4100000 lei. │
│ ├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Buget de stat │
│ │A2.2.4. │ │ │ │Instituţii de│alocat pentru │
│ │Promovarea │Imaginea şi │ │ │cultură de la│instituţiile │
│ │imaginii şi a │creaţia │ │ │nivel local │responsabile │
│ │creaţiilor │artiştilor, │ │ │şi central în│Bugete locale │
│ │artiştilor, │scriitorilor şi│20 de │ │parteneriat │ale │
│ │scriitorilor şi│intelectualilor│evenimente de │2024 │cu Centrul │instituţiilor │
│ │intelectualilor│de etnie romă │promovare │2027 │Naţional de │responsabile. │
│ │de etnie romă │promovată la │organizate │ │Cultură a │Buget estimat: │
│ │la nivel │nivel european │ │ │Romilor şi │30000 │
│ │naţional (şi │şi naţional │ │ │societatea │lei/eveniment x│
│ │european) │ │ │ │civilă │20 de │
│ │ │ │ │ │ │evenimente = │
│ │ │ │ │ │ │600.000 lei │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┴──────┴─────────────┴───────────────┘
*1) Pentru fiecare indicator de performanţă prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea şi precizarea de către instituţia responsabilă în mod diferenţiat pe criteriul de sex al beneficiarilor. B. Măsuri care vizează reconcilierea cu trecutul şi recunoaşterea sclaviei, a Holocaustului şi asimilării romilor
┌─────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────────────┬──────┬───────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │INSTITUŢII/ │ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │BUGET ESTIMAT│
│DIRECŢII DE │ACTIVITĂŢI / │REZULTATUL │INDICATORI DE │TERMEN│RESPONSABILE │(MII LEI) / │
│ACŢIUNE │MĂSURI CONCRETE │ACŢIUNII │PERFORMANŢĂ │ │INSTITUŢII/ │SURSĂ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │FINANŢARE │
│ │ │ │ │ │IMPLICATE │ │
├─────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────────────┼──────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Consultări │ │ │ │ │
│ │B1.1.1 Consultări │iniţiate de │ │ │ │ │
│ │iniţiate de │instituţiile │ │ │ │ │
│ │instituţiile │responsabile │ │ │ │ │
│ │responsabile cu │cu societatea│ │ │ │ │
│B1.1 │societatea civilă │civilă în │ │ │ │ │
│Revizuirea │în vederea │vederea │ │ │ │ │
│programelor │revizuirii │revizuirii │ │ │Instituţii │ │
│şcolare la │programelor │programelor │ │ │responsabile │ │
│toate │şcolare şi a │şcolare şi a │Număr reuniuni │ │(actori cheie) │ │
│nivelurile de│cursurilor │cursurilor │de consultare │ │Ministerul │ │
│învăţământ │universitare; │universitare;│organizate Număr│ │Educaţiei; │ │
│pentru │B1.1.2 Reuniuni la│Programele │rapoarte │ │Departamentul │ │
│disciplina │nivel de experţi │şcolare la │realizate în │ │pentru Relaţii │ │
│istorie în │pentru corelarea │toate │urma │ │Interetnice │Buget de stat│
│scopul │documentelor şi │nivelurile de│consultărilor │2024 │Centrul │alocat pentru│
│predării │izvoarelor │învăţământ │Număr de │2027 │Naţional de │instituţiile │
│elementelor │istorice B1.1.3 │pentru │reuniuni la │ │Evaluare şi │responsabile │
│specifice │Programele şcolare│disciplina │nivel de experţi│ │Examinare; │ │
│traumelor │la toate │istorie │organizate. │ │Centrul │ │
│istorice cu │nivelurile de │revizuite în │Număr programe │ │Naţional de │ │
│consecinţe │învăţământ pentru │scopul │şcolare │ │Cultură a │ │
│negative │disciplina istorie│predării │revizuite în │ │Romilor; │ │
│pentru │revizuite în │elementelor │sensul OB1. │ │Institutul de │ │
│minoritatea │scopul predării │specifice │ │ │Ştiinţe ale │ │
│romă din │elementelor │traumelor │ │ │Educaţiei. │ │
│România. │specifice │istorice cu │ │ │ │ │
│ │traumelor istorice│consecinţe │ │ │ │ │
│ │cu consecinţe │negative │ │ │ │ │
│ │negative pentru │pentru │ │ │ │ │
│ │minoritatea romă │minoritatea │ │ │ │ │
│ │din România. │romă din │ │ │ │ │
│ │ │România. │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────────────┼──────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Departamentele │ │
│B1.2 Formarea│ │ │ │ │pentru │ │
│cadrelor │ │ │ │ │pregătirea │ │
│didactice în │ │Cursuri │ │ │personalului │ │
│vederea │B1.2.1 │universitare │ │ │didactic din │ │
│predării │Creare/revizuire │revizuite/ │ │ │cadrul tuturor │ │
│elementelor │de cursuri │elaborate │Numărul de │ │universităţilor│ │
│specifice │universitare în │Cursuri │cursuri │ │din România şi │ │
│traumelor │domeniul istoriei │acreditate şi│universitare pe │ │facultăţile de │ │
│istorice cu │medievale şi │pilotate │tema traumelor │ │ştiinţe ale │ │
│consecinţe │contemporane │Cursuri │istorice │ │educaţiei. │Buget de stat│
│negative │B1.2.2 Pilotarea │livrate în │introduse în │2024 │Centrul │alocat pentru│
│pentru │şi acreditarea │planul de │programele de │2027 │Naţional de │instituţiile │
│minoritatea │cursurilor │învăţământ/ │formare iniţială│ │Cultură a │responsabile │
│romilor din │B1.2.3 │formare │şi continuă │ │Romilor, │ │
│România │Introducerea │continuă │pentru │ │Institutul │ │
│(sclavie, │cursurilor │Nr. Persoane │disciplina │ │Naţional pentru│ │
│Holocaust, │revizuite în │care au urmat│istorie │ │Studierea │ │
│asimilare │planul de │cursurile │ │ │Holocaustului │ │
│forţată în │învăţământ/formare│revizuite/nou│ │ │din România - │ │
│timpul │ │create │ │ │Elie Wiesel, │ │
│comunismului)│ │ │ │ │Agenţia │ │
│ │ │ │ │ │Naţională │ │
│ │ │ │ │ │pentru Romi │ │
├─────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────────────┼──────┼───────────────┼─────────────┤
│B1.3 │ │Numărul de │ │ │ │ │
│Organizarea │ │tabere │ │ │ │ │
│de tabere │B1.3.1 Tabere │şcolare având│ │ │ │ │
│şcolare │şcolare tematice │ca scop │ │ │Centrul │ │
│tematice pe │organizate pe tema│cunoaşterea │Numărul de │ │Naţional de │ │
│tema │reconcilierii cu │tematicilor │tabere şcolare │ │Cultură a │ │
│reconcilierii│trecutul şi │propuse │tematice │ │Romilor, │ │
│cu trecutul │recunoaşterea │pentru │organizate │ │Institutul │ │
│şi │sclaviei, a │domeniul │Număr de │anual │Naţional pentru│Buget de stat│
│recunoaşterea│Holocaustului şi │reconcilierii│participanţi, │ │Studierea │ │
│sclaviei, a │asimilării │cu trecutul, │dintre care fete│ │Holocaustului │ │
│Holocaustului│romilor, finanţate│şi │rome │ │din România │ │
│şi asimilării│de la bugetul de │recunoaşterea│ │ │„Elie Wiesel” │ │
│romilor, │stat. │sclaviei, a │ │ │ │ │
│finanţate de │ │Holocaustului│ │ │ │ │
│la bugetul de│ │şi asimilării│ │ │ │ │
│stat. │ │romilor │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────────────┼──────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Tabere pentru│ │ │ │ │
│ │ │artişti: │Numărul de │ │ │ │
│ │ │dramaturgie, │tabere specifice│ │ │ │
│ │B2.1.1 Tabere │arte vizuale,│pentru artişti: │ │ │ │
│ │pentru artişti: │arte │dramaturgie, │ │ │ │
│B2.1 │dramaturgie, arte │plastice, │arte vizuale, │ │ │ │
│Organizarea │vizuale, arte │documentare, │arte plastice, │ │Centrul │ │
│de tabere │plastice, │filmografie │documentare, │ │Naţional de │ │
│pentru │documentare, │ş.a. │filmografie etc.│ │Cultură a │ │
│artişti: │filmografie ş.a. │organizate, │finanţate de la │ │Romilor, │Buget de │
│dramaturgie, │organizate, cu │cu scopul │bugetul de stat.│ │centrele │stat, │
│arte vizuale,│scopul │reflectării │Număr de │ │judeţene de │bugetele │
│arte │reflectării │faptelor │participanţi la │anual │conservare şi │locale ale │
│plastice, │faptelor istorice │istorice │taberele │ │promovare a │instituţiilor│
│documentare, │negative pentru │negative │organizate, │ │culturii │responsabile │
│filmografie │minoritatea romă; │pentru │dintre care fete│ │tradiţionale, │ │
│etc. │B2.1.2 Producţie │minoritatea │/femei rome │ │autorităţi │ │
│finanţate de │artistică care │romă; │Numărul şi tipul│ │publice locale │ │
│la bugetul de│reflectă sau evocă│Producţie │de producţii │ │şi centrale │ │
│stat. │traumele istorice │artistică │artistice │ │ │ │
│ │invocate │care reflectă│realizate, │ │ │ │
│ │ │sau evocă │dintre care │ │ │ │
│ │ │traumele │artiste rome │ │ │ │
│ │ │istorice │ │ │ │ │
│ │ │invocate │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────────────┼──────┼───────────────┼─────────────┤
│ │B2.2.1 Burse de │ │ │ │ │ │
│ │studii/cercetare │ │ │ │ │ │
│ │pentru cercetători│ │ │ │ │ │
│ │romi, în domenii │ │ │ │ │ │
│B2.2 │ca istoriografie, │ │ │ │ │ │
│Instituirea │cercetare istorică│ │ │ │ │ │
│de programe │de arhivă şi │ │ │ │ │ │
│de burse de │literară, ştiinţe │ │Număr de burse │ │ │ │
│studii/ │sociale │Număr de │acordate de la │ │Institute de │Buget de stat│
│cercetare │interdisciplinare,│burse │bugetul stat. │ │cercetare, │alocat pentru│
│alocate │psiho-sociale, din│acordate de │dintre care │anual │instituţii │instituţiile │
│pentru │domeniul │la bugetul │beneficiare │ │publice locale │responsabile │
│cercetători │ştiinţelor │stat. │cercetătoare de │ │ │ │
│romi şi │educaţiei etc. │ │etnie romă │ │ │ │
│despre │pentru │ │ │ │ │ │
│minoritatea │aprofundarea │ │ │ │ │ │
│romă │acestor episoade │ │ │ │ │ │
│ │istorice şi │ │ │ │ │ │
│ │fundamentarea de │ │ │ │ │ │
│ │viitoare politici │ │ │ │ │ │
│ │publice. │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────────────┼──────┼───────────────┼─────────────┤
│ │B3.1.Semnarea unui│ │ │ │ │ │
│ │parteneriat între │ │ │ │ │ │
│ │instituţiile │Un │ │ │ │ │
│ │responsabile în │parteneriat │ │ │ │ │
│ │vederea elaborării│semnat între │ │ │ │ │
│ │planului de │instituţiile │ │ │ │ │
│ │realizare al │responsabile.│Responsabilităţi│ │ │ │
│ │Monumentului │0 machetă a │asumate între │2024 │ │ │
│ │Sclaviei Romilor. │Monumentului │instituţiile │ │ │ │
│ │B3.2 Lansarea unui│Sclaviei │responsabile. │ │- Ministerul │ │
│ │concurs de │Romilor │Numărul de │ │Culturii; │ │
│B3. │proiecte │selectată de │propuneri │ │Agenţia │ │
│Promovarea la│pentru selecţia │către o │primite; │ │Naţională │ │
│nivel public │unei propuneri │comisie de │Numărul │ │pentru Romi; │Buget de stat│
│a istoriei │(machete) a │specialitate.│membrilor │ │- Centrul │Bugete │
│romilor prin │Monumentului │Autorizaţiile│comisiei de ├──────┤Naţional de │alocate anual│
│amplasarea │Sclaviei Romilor. │pentru │selecţie; │ │Cultură a │instituţiilor│
│Monumentului │B3.3 Realizarea │amplasarea │Numărul │ │Romilor Romano │responsabile.│
│Sclaviei │demersurilor │monumentului │autorizaţiilor │ │Kher; │ │
│Romilor │pentru obţinerea │obţinute. │obţinute. │ │Departamentul │ │
│ │autorizaţiilor │Monumentul │Contractarea │ │pentru Relaţii │ │
│ │pentru amplasarea │Sclaviei │artistului care │ │Interetnice │ │
│ │monumentului. │Romilor │va realiza │ │ │ │
│ │B3.4 Realizarea │realizat. │monumentul. │2027 │ │ │
│ │efectivă a │Monumentul │ │ │ │ │
│ │Monumentului │Sclaviei │ │ │ │ │
│ │Sclaviei Romilor. │Romilor │ │ │ │ │
│ │B3.5 Amplasarea │amplasat. │ │ │ │ │
│ │monumentului │ │ │ │ │ │
│ │Sclaviei Romilor. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────────────┴──────┴───────────────┴─────────────┘
ANEXA 6 Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 - Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului şi atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracţiuni motivate de ură
┌───────────────┬────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────┬─────────┬────────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │INSTITUŢII/ │ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │BUGET ESTIMAT│
│DIRECŢII DE │ACTIVITĂŢI / MĂSURI │REZULTATUL ACŢIUNII │INDICATORI │TERMEN │RESPONSABILE │(MII LEI)/ │
│ACŢIUNE │CONCRETE │ │ │ │INSTITUŢII/ │SURSĂ │
│ │ │ │ │ │STRUCTURI │FINANŢARE │
│ │ │ │ │ │IMPLICATE │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │CNCD │ │
│ │ │ │ │ │ANR │ │
│ │ │ │ │ │MAI │ │
│ │ │ │ │ │DRI │ │
│ │ │ │ │ │Ministerul │ │
│ │1.1.1 Monitorizarea │Reuniuni de lucru cu │ │ │Justiţiei │ │
│1.1 Combaterea │aplicării prevederilor │reprezentanţi ai │ │ │(statut │ │
│discursului │legislaţiei penale care │instituţiilor cu │ │ │de observator) │ │
│urii şi │sancţionează discursul │responsabilităţi în │Număr de │ ├────────────────┤ │
│atitudinilor │incitator la ură rasială│punerea în aplicare a │reuniuni de │ │Structuri │Bugetul de │
│antirome │şi infracţiunile │legislaţiei penale │lucru │ │implicate: ONG- │stat prin │
│generatoare de │motivate de ură. 1.1.2 │sancţionatorii în │organizate │Anual │uri │bugetul │
│discurs │Organizare de reuniuni │domeniul discursului │Număr de │anual │reprezentative │instituţiilor│
│incitator la │la nivel de experţi, │incitator la ură rasială│rapoarte │ │ale │responsabile │
│ură rasială sau│pentru analiza situaţiei│şi infracţiuni motivate │elaborate │ │romilor, │ │
│infracţiuni │prezenţei discursului │de ură │ │ │ONG-uri │ │
│motivate de ură│incitator la ură rasială│Rapoarte ale reuniunilor│ │ │specializate în │ │
│rasială │în spaţiul public │la nivel de experţi │ │ │monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │discursului │ │
│ │ │ │ │ │incitator la ură│ │
│ │ │ │ │ │pe baza │ │
│ │ │ │ │ │criteriilor │ │
│ │ │ │ │ │protejate de │ │
│ │ │ │ │ │lege │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │1.2.1 Monitorizarea │ │ │ │ANR │ │
│ │media şi a forum-urilor │Rapoarte periodice │Numărul │ │ │ │
│ │internet cu privire la │(anual) de monitorizare │rapoartelor de │ ├────────────────┤ │
│1.2 Informarea-│conţinutul discursului │a conţinutului │monitorizare │ │CNCD │ │
│conştientizarea│incitator la ură rasială│discursului incitator a │realizate │Anual │ │Bugetul de │
│publică cu │1.2.2 Derulare de │ură rasială sau │Numărul de │Minim o ├────────────────┤stat prin │
│privire la │campanii de informare- │generator de infracţiuni│campanii de │campanie │MAI │bugetul │
│atitudinile │conştientizare, cu │motivate de ură rasială │informare- │derulată,│ │instituţiilor│
│anti rome │accent pe mediul online,│Campanii de informare- │conştientizare │anual ├────────────────┤responsabile │
│generatoare de │privitor la consecinţele│conştientizare derulate │derulate │ │DRI │ │
│discurs al urii│propagării mesajelor │Rapoarte elaborate în │Numărul │ │ │ │
│ │antirome, │urma campaniilor de │rapoartelor │ ├────────────────┤ │
│ │generatoare de ură │informare-conştientizare│elaborate │ │ │ │
│ │rasială │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│1.3 Analiza │1.3.1 Dezbateri la nivel│ │ │ │ │ │
│cazuisticii │de experţi pentru │ │ │ │ │ │
│sancţionatorii │analiza caracterului │ │ │ │ │ │
│în domeniul │disuasiv al sancţiunilor│ │Număr de │ │ │ │
│combaterii │aplicabile │Dezbateri organizate │dezbateri │ │ANR │Bugetul de │
│discursului │1.3.2 Elaborare de │pentru analiza │organizate │ │CNCD │stat prin │
│incitator la │rapoarte de progres în │caracterului disuasiv a │Număr │Anual │MAI │bugetul │
│ură rasială cu │privinţa implementării │sancţiunilor existente │rapoarte │ │DRI │instituţiilor│
│potenţial de │legislaţiei specific în │Rapoarte publicate │elaborate/ │ │ │responsabile │
│generare │domeniul combaterii │ │publicate │ │ │ │
│infracţiuni │discursului incitator la│ │ │ │ │ │
│motivate de ură│ură, având ca mobil │ │ │ │ │ │
│rasială │atitudinile anti-rome │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Număr de │ │ │ │
│ │ │ │cursuri de │ │ │ │
│ │1.4.1 Organizare de │ │instruire │ │ │ │
│1.4 Formare │cursuri de instruire a │ │organizate. │ │ │ │
│continuă pentru│agenţilor de aplicare a │ │Număr de │ │ANR │ │
│agenţii de │legii, a procurorilor şi│Agenţi de aplicare a │participanţi │ │CNCD │Bugetul de │
│aplicare a │judecătorilor în │legii, magistraţi, mai │care au urmat │ │MAI │stat prin │
│legii şi a │priveşte înţelegerea │informaţi în înţelegerea│cursuri de │anual │ACADEMIA DE │bugetul │
│magistraţilor, │fenomenului şi │fenomenului şi │instruire; │ │POLIŢIE │instituţiilor│
│în domeniul │implicaţiilor │implicaţiilor │Numărul de ore │ │"ALEXANDRU IOAN │responsabile │
│antirasismului │atitudinilor antirome, │atitudinilor antirome │de formare şi │ │CUZA” │ │
│rom │pentru instrumentarea │ │tipul │ │ │ │
│ │cazurilor conexe. │ │materialelor │ │ │ │
│ │ │ │suport folosite│ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │
│ │ │ │instruiri │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │2.1.1 Pachet educaţional│Un pachet educaţional de│ │ │ │ │
│2.1. Crearea şi│de instruire pentru │instruire creat şi │ │ │ │ │
│diseminarea de │prevenirea şi combaterea│diseminat în rândul │ │ │ │ │
│resurse │atitudinilor antirome │angajatorilor publici şi│Numărul şi │ │ │ │
│educaţionale în│creat şi pus la │privaţi (care │tipul │ │ │ │
│domeniul │dispoziţia angajatorilor│realizează, respectiv │materialelor de│ │CNCD │Bugetul de │
│prevenirea şi │publici şi privaţi, cu │livrează servicii │instruire │ │ANR │stat prin │
│combaterea │accent pe discriminarea │publice către populaţie)│Numărul de │2023 │ANFP, INA │bugetul │
│atitudinilor │multiplă, │disponibil în format │accesări ale │ │ITM │instituţiilor│
│antirome pentru│intersecţională │electronic pe site-urile│pachetului │ │ │responsabile │
│angajatori │2.1.1. Diseminarea │web ale instituţiilor cu│educaţional │ │ │ │
│publici şi │pachetului educaţional │responsabilităţi în │ │ │ │ │
│privaţi. │pe canalele │implementarea acestei │ │ │ │ │
│ │instituţiilor │măsuri │ │ │ │ │
│ │responsabile │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│2.2. │ │ │ │ │ │ │
│Organizarea de │2.2.1 cursuri deformare │ │Număr de │ │ │ │
│cursuri de │continuă pentru │ │cursuri de │ │ │ │
│instruire │prevenirea şi combaterea│ │instruire │ │ │ │
│pentru │discriminării destinate │ │livrate, │ │ │ │
│funcţionari │angajaţilor din │Personal din instituţii │număr de │ │ │ │
│publici / │instituţiile publice şi │publice şi private │angajaţi │Anual, │CNCD │Bugetul │
│personal │entităţi private care │instruite în domeniul │participanţi la│începând │ANR │instituţiilor│
│contractual din│livrează servicii │combaterii discriminării│cursuri, │cu 2023 │INA │responsabile │
│administraţia │publice către populaţie,│ │Număr şi tip de│ │ │ │
│publică în │cu accent pe │ │materiale de │ │ │ │
│domeniul │discriminarea multiplă, │ │instruire │ │ │ │
│prevenirii şi │intersecţională │ │folosite │ │ │ │
│combaterii │ │ │ │ │ │ │
│discriminării. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │2.3.1 Dezbateri la nivel│ │ │ │ │ │
│ │de experţi pentru │ │ │ │ │ │
│ │realizarea unei analize │ │Număr de │ │ │ │
│ │a modului în care │ │rapoarte │ │ │ │
│ │legislaţia │ │elaborate │ │ │ │
│ │antidiscriminare este │ │Număr de │ │ │ │
│2.3. analiza │folosită la nivelul │ │recomandări │ │ │ │
│modului în care│entităţilor publice │ │emise │ │ │ │
│este folosită │(bibliografii de │ │Număr de │ │ │ │
│legislaţia │concurs, subiecte de │ │entităţi care │ │CNCD │ │
│anti- │examen, oferta de │ │au preluat │ │ANR │ │
│discriminare │cursuri de formare │ │recomandările │ │INA │ │
│existentă în │continuă, proceduri │Număr dezbateri la nivel│grupului de │ │DRI │ │
│bibliografiile │operaţionale, │de experţi organizate │experţi │ │Ministerele şi │Bugetul │
│de examen sau │regulamente interne şi │Rapoarte ale reuniunilor│Grup de lucru │anual │autorităţi │instituţiilor│
│în cursurile de│de funcţionare etc.) │la nivel de experţi │(task force) │ │publice cu │responsabile │
│formare │2.3.2 Crearea unui grup │ │înfiinţat Număr│ │responsabilităţi│ │
│continuă a │de lucru │ │de reuniuni de │ │în implementarea│ │
│personalului │inter-instituţional în │ │lucru │ │SNIR │ │
│din │domeniul combaterii │ │organizate │ │ │ │
│administraţia │discriminării (task │ │(semestrial si │ │ │ │
│publică │force) pentru pilotarea │ │ad-hoc) │ │ │ │
│ │unor măsuri de cooperare│ │Rapoartele Task│ │ │ │
│ │inter- instituţională în│ │force în │ │ │ │
│ │domeniul combaterii │ │domeniul anti- │ │ │ │
│ │discriminării romilor │ │discriminării │ │ │ │
│ │(cu accent pe │ │ │ │ │ │
│ │discriminarea multiplă, │ │ │ │ │ │
│ │intersecţională) │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │2.4.1 Derulare de │ │ │ │ │ │
│ │campanii de │ │ │ │ │ │
│ │informare-conştientizare│ │ │ │ │ │
│2.4 Informare │în administraţia publică│ │Număr de │ │ │ │
│şi │şi în rândul │ │campanii de │ │ │ │
│conştientizare │furnizorilor de servicii│ │informare şi │ │ │ │
│în │publice cu privire la │Personal din cadrul │conştientizare │ │ │ │
│instituţiile │atitudinile antirome şi │administraţiei publice │organizate │ │ │ │
│administraţiei │efectele acestora asupra│şi a │Număr de │ │ │ │
│care realizează│accesării serviciilor │furnizorilor privaţi de │participanţi la│ │ │Bugetul │
│servicii │publice de către │servicii publice către │campaniile de │anual │CNCD │instituţiilor│
│publice în │categoriile │populaţie │informare- │ │ANR │responsabile │
│domeniile │discriminate. │informaţi/conştientizaţi│conştientizare │ │ │ │
│educaţie, │2.4.2 Derulare de │cu privire la efectele │Număr de │ │ │ │
│sănătate │campanii de informare şi│negative ale │materiale de │ │ │ │
│publică, │conştientizare asupra │atitudinilor antirome │informare Tipul│ │ │ │
│ocuparea forţei│fenomenului şi │ │materialelor de│ │ │ │
│de muncă, │implicaţiilor │ │informare │ │ │ │
│locuire. │atitudinilor antirome în│ │folosite │ │ │ │
│ │mediul privat care │ │ │ │ │ │
│ │livrează servicii către │ │ │ │ │ │
│ │populaţie. │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│2.5. │2.5.1 Informarea │ │ │ │ │ │
│încorporarea │instituţiilor publice şi│ │Numărul şi │ │ │ │
│prevederilor │a furnizorilor privaţi │ │tipul │ │ │ │
│legislaţiei │de servicii publice │ │documentelor │ │ │ │
│anti- │către populaţie asupra │Proceduri şi │interne │ │ │ │
│discriminare în│nevoii de a- şi adapta │metodologii, regulamente│dezvoltate/ │ │ │ │
│documentele │documentele interne │interne, dezvoltate la │actualizate de │ │ │ │
│interne ale │relevante cu prevederile│nivelul angajatorilor │angajatori │ │CNCD │Bugetul │
│angajatorilor │legislaţiei anti- │publici şi privaţi │publici şi │anual │ANR │instituţiilor│
│publici şi │discriminare (proceduri │pentru prevenirea şi │privaţi cu │ │ │responsabile │
│privaţi, a │şi metodologii, │combaterea discriminării│privire la │ │ │ │
│elementelor de │regulamente interne, │rasiale, multiple/ │combaterea │ │ │ │
│discriminare │ghiduri etc.) cu scopul │intersecţional. │discriminării │ │ │ │
│rasială, │prevenirii şi combaterii│ │rasiale, │ │ │ │
│multiplă, │discriminării rasiale, │ │multiple, │ │ │ │
│intersecţională│multiple şi │ │intersecţionale│ │ │ │
│ │intersecţionale. │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │2.6.1 realizarea unei │ │ │ │ │ │
│ │dezbateri cu angajatorii│ │ │ │ │ │
│2.6 Crearea │publici şi privaţi, │Angajatori │ │ │ │ │
│unui instrument│referitor la forma şi │conştientizaţi şi │Dezbatere │ │ │ │
│de diseminare a│conţinutul │motivaţi să se implice │Organizată │ │CNCD │ │
│practicilor │instrumentelor dorite a │în iniţiativă │Platformă de │ │ANR │ │
│pozitive ale │fi diseminate de către │Un instrument cu │schimb bune │ │ANFP │ │
│angajatorilor │aceştia │conţinut generat de │practici în │ │ITM │ │
│publici şi │2.6.2 realizarea unei │utilizatori pentru │domeniul anti- │2024 │Camere de Comerţ│Buget de stat│
│private în │platforme de schimb bune│prezentarea şi │discriminării │2027 │Asociaţii │ │
│domeniul │practici în domeniul │diseminarea practicilor │şi egalităţii │ │Patronale │ │
│combaterii │anti- discriminării şi │pozitive în domeniul │de şanse pentru│ │Sindicate │ │
│discriminării │egalităţii de şanse │combaterii discriminării│angajatori │ │ONG-uri │ │
│rasiale, │pentru angajatori │rasiale, a discriminării│creată. │ │interesate │ │
│multiple, │creată. │multiple/ │ │ │ │ │
│intersecţionale│2.6.3 Diseminarea │intersecţionale │ │ │ │ │
│ │practicilor pozitive din│ │ │ │ │ │
│ │partea angajatorilor │ │ │ │ │ │
└───────────────┴────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────┴─────────┴────────────────┴─────────────┘
Obiectivul Specific 6: Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului şi atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracţiuni motivate de ură ANEXA 7 Cadrul instituţional de implementare a Strategiei I. Rolul şi responsabilităţile resurselor umane la nivel local şi judeţean în implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurilor din Strategie aferentă perioadei 2022-2027 1. Birourile Judeţene pentru Romi Birourile judeţene pentru romi (BJR) sunt structuri funcţionale organizate la nivel judeţean în cadrul Instituţiilor Prefectului. Din componenţa acestora fac parte minim 3 experţi/funcţionari din aparatul de execuţie şi/sau conducere, dintre care minim unul dintre experţi aparţine minorităţii rome, cunoaşte particularităţile sociale şi culturale ale comunităţilor cu romi de la nivel judeţean, este cunoscător al limbii români. În cazul în care nu există un astfel de post în organigramă, acesta se va crea special, după ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Apartenenţa etnică a expertului sau experţilor romi în cadrul Biroului Judeţean pentru Romi vine să consolideze dimensiunea participării reale a romilor în structurile administraţiei publice, o recomandare*1) a Consiliului Uniunii Europene asumate şi de România (2021/C 93/01). *1) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021H0319(01)&qid=1640184466697&from=RO Membrii BJR desfăşoară activităţi în echipă, în mod planificat, întreprind periodic vizite de evaluare şi monitorizare a situaţiei comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, obţin date şi informaţii de la nivel local pe care le centralizează la nivel judeţean. BJR funcţionează în subordinea prefectului şi beneficiază de asistenţă tehnică şi metodologică a ANR. Componenţa nominală a BJR se stabileşte prin ordin al prefectului. Atribuţiile cadru ale BJR includ, însă nu se limitează la: 1) Elaborarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, în colaborare cu experţii/consilierii Consiliului Judeţean, prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autorităţile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie; 2) Monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a autorităţilor locale şi a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Strategie; 3) Sprijinirea implementării măsurilor stabilite în planurile judeţene prin acordarea de consultanţă reprezentanţilor serviciilor deconcentrate şi prin facilitarea accesului acestora în cadrul comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome; 4) Coordonarea tehnică a resursei umane care activează la nivel local/comunitar în procesul de identificare a nevoilor locale, realizarea planurilor locale de acţiune, monitorizarea şi evaluarea măsurilor prevăzute în planurile locale de acţiune; 5) Întocmirea rapoartelor anuale de progres referitoare la implementarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi, după adoptarea acestora în Grupul de Lucru Mixt, înaintarea către prefect şi ANR; 6) Organizarea periodică a întâlnirilor Grupului de Lucru Mixt, înfiinţat la nivel judeţean. Serviciile publice deconcentrate, participante în Grupul de Lucru Mixt judeţean (GLM) Grupul de lucru mixt (GLM) este format la nivel judeţean din reprezentanţi ai structurilor deconcentrate ale ministerelor, ai Consiliului Judeţean, membrii organizaţiilor neguvernamentale şi delegaţi ai comunităţilor locale cu un număr semnificativ de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, inclusiv consilieri judeţeni/locali. GLM se înfiinţează prin ordin al prefectului şi are ca principale atribuţii: 1) GLM realizează şi adoptă planul de măsuri pentru incluziunea socială a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome elaborat la nivel judeţean de BJR; 2) GLM monitorizează şi evaluează stadiul implementării măsurilor/proiectelor prevăzute în planurile judeţene de măsuri; 3) GLM realizează rapoarte de progres şi le transmite către ministerele responsabile şi către Agenţia Naţională pentru Romi, anual sau ori de câte ori sunt solicitate. Fiecare instituţie reprezentată în GLM va fi responsabilă pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul judeţean de măsuri. În vederea îndeplinirii sarcinilor asumate, adaptate nevoilor membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi de la nivel local/comunitar, GLM poate înfiinţa subcomisii/grupuri de lucru cu participarea membrilor societăţii civile, liderilor formali şi informali ai romilor, experţi şi alţi factori interesaţi care au activitate în beneficiul comunităţilor vulnerabile cu romi. Descrierea relaţionării dintre Biroului Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului, şi Agenţia Naţională pentru Romi
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Activităţile ANR - │
│Principalele │asigurarea de │
│activităţi ale BJR│asistenţă │
│ │metodologică BJR │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Asigură suport │
│ │metodologic │
│ │coordonatorilor │
│ │activităţii BJR în │
│ │procesul de │
│ │implementare a │
│ │activităţilor; │
│ │- Asigură suport │
│ │metodologic în │
│ │procesul de │
│ │identificare a │
│ │nevoilor membrilor │
│ │comunităţilor │
│ │locale cu romi, │
│ │realizarea de │
│ │planuri judeţene de│
│ │măsuri, │
│ │implementarea │
│ │planurilor judeţene│
│ │de măsuri, │
│ │monitorizarea şi │
│ │evaluarea │
│ │rezultatelor │
│ │obţinute; │
│ │- Oferă asistenţă │
│ │tehnică de │
│ │specialitate │
│ │specifică │
│ │domeniului de │
│ │activitate │
│ │experţilor delegaţi│
│ │de instituţiile │
│ │deconcentrate în │
│ │cadrul GLM cu │
│ │atribuţii în │
│ │domeniul │
│ │incluziunii │
│ │romilor; │
│ │- Analizează │
│ │rapoartele de │
│ │progres întocmite │
│ │de către Birourile │
│ │Judeţene pentru │
│ │Romi şi oferă │
│ │propuneri şi │
│ │observaţii; │
│- elaborarea │- Facilitează │
│planului judeţean │comunicarea dintre │
│de măsuri privind │BJR şi membrii │
│incluziunea │societăţii civile │
│cetăţenilor români│de la nivel │
│aparţinând │judeţean/central cu│
│minorităţii rome, │activitate în │
│prin armonizarea │domeniul │
│principalelor │incluziunii │
│nevoi identificate│romilor; │
│prin procesul de │- Oferă asistenţă │
│facilitare │de specialitate │
│comunitară sau │experţilor GLM în │
│identificate de │procesul de │
│către autorităţile│elaborare a │
│publice locale, cu│instrumentelor de │
│măsurile prevăzute│lucru (metodologii │
│în Strategie; │studii/cercetări, │
│- monitorizarea │metodologii │
│implementării │monitorizare şi │
│măsurilor din aria│evaluare, │
│de activitate a │metodologii de │
│autorităţilor │planificare │
│locale şi a │strategică la nivel│
│serviciilor │local/judeţean, │
│deconcentrate ale │ş.a); │
│ministerelor de │- Oferă asistenţă │
│resort pentru │tehnică experţilor │
│îndeplinirea │BJR în procesul de │
│obiectivelor şi │realizare de │
│sarcinilor din │recomandări de │
│Strategie; │politică publică pe│
│- sprijinirea │domenii sectoriale │
│implementării │bazate pe nevoile │
│măsurilor │comunităţilor cu │
│stabilite în │romi şi le │
│planurile judeţene│înaintează │
│prin acordarea de │membrilor GLM │
│consultanţă │desemnaţi de │
│reprezentanţilor │instituţiile │
│serviciilor │deconcentrate; │
│deconcentrate şi │- Pune pe agenda de│
│prin facilitarea │discuţii membrilor │
│accesului acestora│GLM posibilele │
│în cadrul │disfuncţionalităţi │
│comunităţilor de │şi propune soluţii │
│cetăţeni români │în vederea │
│aparţinând │remedierii, propune│
│minorităţii rome; │iniţiative care să │
│- coordonarea │contribuie la │
│tehnică a resursei│eficientizarea │
│umane care │procesului de │
│activează la nivel│implementare a │
│local/comunitar în│măsurilor prevăzute│
│procesul de │în planul de măsuri│
│identificare a │din Strategie şi la│
│nevoilor locale, │îmbunătăţirea │
│realizarea │situaţiei membrilor│
│planurilor locale │grupurilor │
│de acţiune; │vulnerabile din │
│- monitorizarea şi│comunităţile cu │
│evaluarea │romi; │
│măsurilor regăsite│- Oferă sprijin │
│în planurile │experţilor BJR în │
│locale de acţiune;│procesul de │
│- întocmirea │înfiinţare a │
│rapoartelor anuale│grupurilor de lucru│
│de progres │tematice şi │
│referitoare la │sprijină tehnic │
│implementarea │activitatea │
│planului judeţean │membrilor │
│de măsuri privind │grupurilor de │
│incluziunea │lucru; │
│cetăţenilor români│- Oferă asistenţă │
│aparţinând │de specialitate │
│minorităţii rome │experţilor BJR în │
│şi, după adoptarea│procesul de │
│acestora în Grupul│derulare a unor │
│de Lucru Mixt , │acţiuni privind │
│înaintarea către │combaterea şi │
│prefect şi ANRş │prevenirea │
│- Organizarea │discriminării │
│periodică a │romilor; │
│întâlnirilor │- Solicită date şi │
│Grupului de Lucru │informaţii de la │
│Mixt, înfiinţat la│autorităţile │
│nivel judeţean. │publice judeţene, │
│ │necesare │
│ │îndeplinirii │
│ │atribuţiilor în │
│ │domeniul │
│ │incluziunii │
│ │sociale; │
│ │- Sprijină tehnic │
│ │activitatea BJR în │
│ │procesul de │
│ │organizare şi │
│ │implementare a unor│
│ │acţiuni privind │
│ │păstrarea, │
│ │exprimarea şi │
│ │dezvoltarea │
│ │identităţii etnice,│
│ │a persoanelor │
│ │aparţinând │
│ │minorităţii │
│ │romilor; │
│ │- Oferă asistenţă │
│ │de specialitate │
│ │experţilor BJR în │
│ │procesul de │
│ │monitorizare şi │
│ │evaluare a │
│ │planurilor judeţene│
│ │de măsuri; │
│ │- Oferă asistenţă │
│ │de specialitate BJR│
│ │în procesul de │
│ │coordonare tehnică │
│ │a resursei umane │
│ │care activează la │
│ │nivel local cu │
│ │atribuţii în │
│ │domeniul │
│ │incluziunii │
│ │romilor; │
│ │- Participă la │
│ │şedinţele ordinare │
│ │ale BJR şi emite │
│ │puncte de vedere în│
│ │funcţie de │
│ │subiectele │
│ │menţionate pe │
│ │agenda de lucru. │
└──────────────────┴───────────────────┘
Principalele activităţi implementate de Biroul Judeţean Romi sunt: a) Cooperează cu instituţiile descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte instituţii ale administraţiei publice locale cu responsabilităţi în implementarea Planului General de Măsuri al Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi cu consilierii CJ; a) Organizează periodic întâlnirile Grupului de Lucru Mixt, înfiinţat la nivel judeţean, cu parteneri ai Instituţiei Prefectului, Biroul Judeţean pentru Romi, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, precum şi cu autorităţile administraţiei publice judeţene/locale şi ai organizaţiilor neguvernamentale care se ocupă de problemele minorităţii romilor; asigură secretariatului tehnic al Grupului de Lucru Mixt format la nivel judeţean. b) Elaborează planul judeţean de măsuri privind incluziunea minorităţii rome prin armonizarea principalelor nevoi ale comunităţilor locuite de cetăţeni aparţinând minorităţii rome (identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autorităţile publice locale) cu măsurile prevăzute în Strategie. Grupul de Lucru Mixt adoptă planul judeţean de măsuri privind incluziunea minorităţii rome elaborat de Biroul Judeţean Pentru Romi, în baza Strategie. Fiecare instituţie reprezentată în Grupul de Lucru Mixt este responsabilă pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul judeţean de măsuri. c) Introducerea măsurilor din Strategie în planurile de dezvoltare a judeţelor, sau, după caz, în planurile integrate de dezvoltare urbană, planurile de dezvoltare regională. d) Monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort şi a partenerilor sociali pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Strategie. e) Întocmeşte rapoartele semestriale de progres referitoare la implementarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea minorităţii rome şi înaintarea lor atât către DGRIP-MAI cât şi către Agenţia Naţională pentru Romi f) Stabileşte şi menţine relaţii de colaborare cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi cu organisme internaţionale ce au ca atribuţii soluţionarea problemelor referitoare la respectarea drepturilor omului, în general, a drepturilor minorităţii romilor în special; g) Întocmeşte, actualizează şi ţine evidenţă datelor primite de la instituţiile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale; h) Identifică, evaluează şi prioritizează problemelor cu care se confruntă membrii comunităţilor de romi; i) Identifică situaţiile de risc din comunitate; Având în vedere activităţile enunţate mai sus, Agenţia Naţională pentru Romi are rolul de a oferi asistenţă metodologică de specialitate experţilor în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii monitorizare şi evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local/judeţean s.a), realizarea de recomandări de politică publică bazate pe nevoile comunităţilor cu romi, punerea pe agenda de discuţii posibilele disfuncţionalităţi ale GLM şi propune soluţii în vederea remedierii, propune iniţiative care să contribuie la eficientizarea procesului de implementare a măsurilor prevăzute în planul local/judeţean de măsuri şi la îmbunătăţirea situaţiei membrilor grupurilor vulnerabile din comunităţile cu romi. Totodată, specific, în relaţia cu Biroul Judeţean pentru Romi, ANR va implementa următoarele activităţi: - Asigură suport metodologic coordonatorilor activităţii BJR în procesul de implementare a activităţilor; – Asigură suport metodologic BJR în procesul de identificarea nevoilor membrilor comunităţilor locale cu romi, realizarea de planuri judeţene de măsuri, implementarea planurilor judeţene de măsuri, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor obţinute; – Facilitează comunicarea dintre BJR şi membrii societăţii civile de la nivel judeţean/central cu activitate în domeniul incluziunii romilor; – Oferă asistenţă de specialitate BJR, în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii monitorizare şi evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local/judeţean, s.a); – Sprijină tehnic activitatea BJR în procesul de organizare şi implementare a unor acţiuni privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii etnice, a persoanelor aparţinând minorităţii romilor; – Oferă asistenţă de specialitate experţilor BJR în procesul de monitorizare şi evaluare a planurilor judeţene de măsuri; – Oferă asistenţă de specialitate BJR în procesul de coordonare tehnică a resursei umane care activează la nivel local cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor; – Participă la şedinţele ordinare ale BJR şi GLM şi emite puncte de vedere în funcţie de subiectele menţionate pe agenda de lucru; – În funcţie de disponibilitate, participă alături de expertul pentru problemele romilor la vizitele de monitorizare organizate la nivel local. 2. Expertul local pentru romi de la nivelul primăriilor Experţii locali pentru romi sunt angajaţi şi funcţionează la nivelul primăriilor şi se află în coordonarea BJR din punct de vedere tehnic, iar din punct de vedere administrativ primarului. Experţii locali aparţin minorităţii rome şi reprezintă o interfaţă dintre autorităţile publice locale şi comunităţile de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome. Experţii locali pentru romi au un rol esenţial în procesul de facilitare comunitară şi organizează, la nivel local, Grupul de Iniţiativă Locală (GIL) şi Grupul de Lucru Local (GLL). Grupul de iniţiativă locală (GIL) este format din reprezentanţi ai cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Expertul local pentru romi propune componenţa GIL care va fi agreată de către Grupul de Lucru Local. Rolul GIL este de a identifica, în baza procesului de facilitare comunitară organizat de expertul local pentru romi, principalele nevoi şi priorităţi la nivelul comunităţii, conform direcţiilor de acţiune ale Strategiei şi de a face propuneri care vor fi discutate în cadrul GLL. Grupul de Lucru Local (GLL) este format din expertul local pentru romi, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, lucrători comunitari (mediatori sanitari, mediatori şcolari, ş.a), membri ai Consiliului Local (inclusiv consilieri aparţinând minorităţii rome), membri ai organizaţiilor neguvernamentale şi un delegat al comunităţii locale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome din cadrul GIL. GLL va fi înfiinţat prin HCL (Hotărâre a Consiliului Local). Grupul de Lucru Local (GLL) are ca principală atribuţie elaborarea planului local de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară în cadrul GIL sau identificate de către autorităţile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie. Planul de acţiune va fi asumat de către Consiliul Local prin Hotărâre. Fiecare membru al GLL va fi responsabil pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul local de acţiune. Atribuţii ale GLL 1) Introducerea planului local de acţiune privind incluziunea romilor în strategia de dezvoltare a localităţii; 2) Transmiterea planului local de acţiune către BJR în vederea introducerii în planul judeţean de măsuri; 3) Monitorizarea implementării măsurilor din planul de acţiune locală şi formularea de propuneri în vederea îmbunătăţirii acestora; 4) Întocmirea rapoartelor semestriale de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acţiune locală şi transmiterea lor către primar, BJR şi ANR. Descrierea procesului de coordonare metodologică a activităţilor la nivel local Autorităţile publice locale au un rol foarte important în procesul de identificare a nevoilor membrilor comunităţilor vulnerabile cu romi, în procesul de planificare şi implementare a unor măsuri în vederea reducerii vulnerabilităţii acestei categorii de populaţie vulnerabilă, angajarea şi coordonarea lucrătorilor comunitari în beneficiul romilor (experţi locali pentru problemele romilor, mediatori sanitari, mediatori şcolari, consilieri în aparatul de lucru al primarului), atragerea de resurse financiare extrabugetare în vederea implementării unor programe/proiecte în beneficiul comunităţilor vulnerabile cu romi, înfiinţarea şi gestionarea activităţii membrilor Grupului de iniţiativă locală. Coordonarea metodologică a lucrătorilor comunitari în beneficiul romilor (experţi locali pentru problemele romilor, mediatori sanitari, mediatori şcolari, consilieri în aparatul de lucru al primarului) revine în sarcina expertului pe problematica romilor din cadrul BJR. Experţii locali pentru romi sunt angajaţi şi funcţionează la nivelul primăriilor. Ei se subordonează tehnic BJR şi administrativ primarului. Experţii locali aparţin minorităţii rome şi reprezintă principala interfaţă dintre autorităţile publice locale şi comunităţile de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome. Expertul local pentru problemele romilor este o persoană de etnie romă din comunitate, având dublu rol, respectiv de reprezentare a comunităţii de romi în primărie şi a primăriei în comunitatea de romi. Expertul local pentru problemele romilor este angajat al primăriei lucrând în cadrul unor echipe pluridisciplinare, care asigură servicii de susţinere specializată pentru comunităţile de romi. Experţii locali pentru problemele romilor funcţionează la nivelul primăriilor şi sunt responsabili pentru desfăşurarea în plan local a acţiunilor de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Experţii locali reprezintă principalii mediatori dintre autorităţile administraţiei publice-locale şi comunităţile de romi. Expertul local pentru problemele romilor se ocupă cu: medierea, consilierea, îndrumarea populaţiei de romi şi pentru aceasta colaborează cu diverse instituţii, planifică activităţi legate de comunitate; monitorizează intervenţiile făcute în comunitate, în cadrul unei echipe pluridisciplinare sau interdisciplinare, care deserveşte funcţionarea autorităţilor publice locale şi a comunităţii de romi. De aceea, expertul local pentru problemele romilor intervine atât în cadrul instituţional, cât şi în comunitate, la nivelul asigurării relaţiei cu diverse servicii specializate: educaţionale, locative, de sănătate, de igienă, medicale, de asistenţă socială etc. Experţii locali pentru romi au un rol esenţial în procesul de facilitare comunitară şi organizează, la nivel local, Grupul de Iniţiativă Locală (GIL) şi Grupul de Lucru Local (GLL). Principalele atribuţii ale expertului local sunt: - Realizarea planului local de acţiune privind incluziunea romilor; – Transmiterea planului local de acţiune către BJR în vederea introducerii în planul judeţean de măsuri; – Implementarea şi monitorizarea implementării măsurilor din planul de acţiune locală şi formularea de propuneri în vederea îmbunătăţirii acestora; – Întocmirea rapoartelor semestriale de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acţiune locală şi transmiterea lor către primar, BJR şi ANR; – Conlucrarea cu alte resurse umane de la nivel local (mediatori sanitari, mediatori şcolari, profesori limba români, asistent social, asistent medical comunitar, s.a) în vederea identificării problemelor cu care se confruntă populaţia vulnerabilă de etnie romă; – Colaborează cu asociaţii, fundaţii şi institute care monitorizează situaţia respectării drepturilor omului, gradul de incluziune a romilor şi stadiul implementării politicilor publice pentru romi, a unor proiecte şi programe destinate romilor în plan local; – Identificarea, evaluarea şi selecţia problemelor cu care se confruntă membrii comunităţilor de romi; – Identificarea situaţiilor de risc din comunitate şi întocmirea de note de informare către APL şi BJR; – Coordonează procesul de implementare a planurilor locale referitoare la romi, îndeosebi pentru rezolvarea problemelor identificate; – Participă la elaborarea proiectelor de dezvoltare locală a comunităţilor de romi în colaborare cu administraţia publică locală, O.N.G.-uri şi alţi actori de la nivel naţional, regional, local; – Participă la medierea conflictelor inter şi intracomunitare; – Informează permanent comunitatea de romi, prin lideri formali şi informali, precum şi O.N.G.-urile locale cu privire la Hotărârile Consiliului Local şi oportunităţi de rezolvare a unor probleme ale romilor din localitate. Având în vedere activităţile enunţate mai sus, expertul pentru problemele romilor din cadrul BJR are rolul de a oferi asistenţă metodologică de specialitate experţilor locali romi în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii, studii, cercetări, metodologii monitorizare şi evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local ş.a), realizarea de recomandări de politică publică locală bazate pe nevoile comunităţilor cu romi, punerea pe agenda de discuţii posibilele disfuncţionalităţi ale GLL şi propune soluţii în vederea remedierii, propune iniţiative care să contribuie la eficientizarea procesului de implementare a măsurilor prevăzute în planul local de măsuri şi la îmbunătăţirea situaţiei membrilor grupurilor vulnerabile din comunităţile cu romi. Specific, în relaţia cu experţii locali, BJR va implementa următoarele activităţi: - asigură suport metodologic experţilor locali în procesul de implementare a activităţilor (identificarea nevoilor membrilor comunităţilor locale cu romi, realizarea de planuri locale de măsuri, implementarea planurilor locale de măsuri, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor obţinute); – Sprijină expertul local în procesul de realizare a rapoartelor de progres; – Oferă asistenţă de specialitate experţilor în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii, studii, cercetări, metodologii monitorizare şi evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local, ş.a); – Oferă sprijin experţilor în procesul de înfiinţare a grupurilor de lucru tematice şi sprijină tehnic activitatea membrilor grupurilor de lucru; – Coordonează tehnic procesul de elaborare de studii şi cercetări în domeniul incluziunii romilor la nivel local; – Sprijină tehnic activitatea expertului local în procesul de organizare şi implementare a unor acţiuni privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii etnice, a persoanelor aparţinând minorităţii romilor; – Oferă asistenţă de specialitate experţilor locali în procesul de monitorizare şi evaluare a planurilor locale de măsuri; – Oferă asistenţă de specialitate experţilor locali în procesul de coordonare tehnică a resursei umane care activează la nivel local cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor; – În funcţie de disponibilitate, participă alături de expertul pe problematica romilor la vizitele de monitorizare organizate la nivel local sau întâlnirile de lucru ale membrilor GLL. II. Instituţii, structuri şi responsabilităţi instituţionale în implementarea Strategiei
┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬┐
│Nivel local │Nivel judeţean ││
├───────────────┬────────────────┼────────────────┬────────────────┼┤
│Instituţie/ │Responsabilităţi│Instituţie/ │Responsabilităţi││
│Structură │ │Structură │ ││
├───────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┼┤
│ │ │ │Planul judeţean ││
│ │ │ │de măsuri ││
│ │ │ │privind ││
│ │ │ │incluziunea ││
│ │Analiză de nevoi│ │cetăţenilor ││
│Primărie - │a │ │români ││
│autoritate │comunităţilor │ │aparţinând ││
│executivă │vulnerabile cu │ │minorităţii ││
│ │romi, │ │rome, prin ││
│ │care va fi │ │armonizarea ││
│ │utilizată ca şi │ │principalelor ││
│ │notă de │ │nevoi ││
│ │fundamentare │ │identificate ││
├───────────────┤pentru Planul de│ │prin procesul de├┤
│ │acţiune locală │ │facilitare ││
│ │pentru │ │comunitară sau ││
│ │incluziunea │ │identificate de ││
│ │comunităţilor de│ │către ││
│ │romi. │ │autorităţile ││
│ │ │ │publice locale, ││
│ │ │ │cu măsurile ││
│ │ │ │prevăzute în ││
│ │ │ │Strategie; ││
│ │ │ │ ││
│ ├────────────────┤ ├────────────────┼┤
│Primarul │ │ │Proiecte de ││
│asigură │Plan de acţiune │ │dezvoltare ││
│respectarea │locală pentru │ │judeţeană cu ││
│drepturilor şi │incluziunea │ │includerea ││
│libertăţilor │comunităţilor │ │comunităţilor de││
│fundamentale │de romi, care │ │romi ││
│ale │cuprinde măsuri │ │defavorizate. ││
│cetăţenilor, a │în vederea │ ├────────────────┼┤
│prevederilor │reducerii │ │Constituirea ││
│Constituţiei, │vulnerabilităţii│ │Biroului ││
│precum şi │acestei │ │Judeţean pentru ││
│punerea în │categorii de │ │Romi. ││
│aplicare a │populaţie. Este │ ├────────────────┼┤
│legilor, a │recomandat ca │ │Raport de ││
│decretelor │Planul de │ │Monitorizare a ││
│Preşedintelui │acţiune │Instituţia │implementării ││
│României, a │locală să │Prefectului, │măsurilor din ││
│hotărârilor şi │cuprindă │prin Birourile │aria de ││
│ordonanţelor │inclusiv, dar nu│judeţene pentru │activitate a ││
│Guvernului, a │exclusiv: │romi - BJR. │autorităţilor ││
│hotărârilor │obiective, │ │locale şi a ││
│consiliului │activităţi, │ │serviciilor ││
│local; │măsuri, │ │deconcentrate ││
│dispune │indicatori, │ │ale ││
│măsurile │rezultate, │ │ministerelor de ││
│necesare şi │termene de │ │resort pentru ││
│acordă sprijin │realizare, │ │îndeplinirea ││
│pentru │buget. │ │obiectivelor şi ││
│aplicarea │ │ │sarcinilor din ││
│ordinelor şi │ │ │Strategie - BJR;││
│instrucţiunilor├────────────────┤ ├────────────────┼┤
│cu │ │ │Rapoarte de ││
│caracter │ │ │progres ││
│normativ ale │Proiecte de │ │semestriale şi ││
│miniştrilor, │dezvoltare │ │anuale, ││
│ale celorlalţi │locală a │ │referitoare la ││
│conducători ai │comunităţilor de│ │implementarea ││
│autorităţilor │romi în │ │planului ││
│administraţiei │colaborare cu │ │judeţean de ││
│publice │O.N.G.-uri şi │ │măsuri privind ││
│centrale, ale │alţi actori de │ │incluziunea ││
│prefectului, │la nivel local, │ │cetăţenilor ││
│precum şi a │judeţean, │ │români ││
│hotărârilor │regional sau │ │aparţinând ││
│consiliului │naţional. │ │minorităţii rome││
│judeţean, în │ │ │şi înaintarea ││
│condiţiile │ │ │către prefect şi││
│legii (art.61, │ │ │ANR - BJR; ││
│alin.2). ├────────────────┤ ├────────────────┼┤
│ │ │ │ ││
│ │ │ │Întâlniri lunare││
│ │ │ │ale Grupului de ││
│ │Angajarea şi │ │Lucru Mixt, ││
│ │coordonarea │ │înfiinţat la ││
│ │lucrătorilor │ │nivel judeţean, ││
│ │comunitari în │ │cu parteneri ai ││
│ │beneficiul │ │Instituţiei ││
│ │romilor (experţi│ │Prefectului, ││
│ │locali pentru │ │Biroul Judeţean ││
│ │problemele │ │pentru Romi, ││
├───────────────┤romilor, ├────────────────┤serviciile ├┤
│ │mediatori │ │publice ││
│ │sanitari, │ │deconcentrate ││
│ │mediatori │ │ale ministerelor││
│ │şcolari, │ │precum şi cu ││
│ │consilieri în │ │autorităţile ││
│ │aparatul de │ │administraţiei ││
│ │lucru al │ │publice judeţene││
│ │primarului), │ │/locale şi ai ││
│ │ │ │organizaţiilor ││
│ │ │ │neguvernamentale││
│ │ │ │care se ocupa de││
│ ├────────────────┤ │problemele ├┤
│ │ │ │minorităţii ││
│ │Alocarea de │ │romilor; ││
│ │resurse │ │ ││
│ │financiare de la│ ├────────────────┼┤
│ │bugetul local şi│Instituţii │Analiza ││
│ │atragerea de │deconcentrate şi│rapoartelor de ││
│ │resurse │descentralizate │progres în ││
│ │financiare │de specialitate │domeniul ││
│ │extrabugetare în│la nivel │incluziunii ││
│ │vederea │judeţean. │romilor din ││
│ │implementării │ │judeţ, stadiului││
│ │unor programe/ │ │îndeplinirii ││
│ │proiecte în │ │Planului ││
│ │beneficiul │ │judeţean de ││
│ │comunităţilor │ │acţiune, ││
│ │vulnerabile cu │ │nevoilor şi ││
│ │romi, │ │dificultăţilor ││
│ │înfiinţarea şi │ │cu care se ││
│elaborează │gestionarea │ │confruntă ││
│proiectele de │activităţii │ │serviciile ││
│strategii │membrilor │ │publice ││
│privind starea │Grupului de │ │deconcentrate în││
│economică, │iniţiativă │ │implementarea ││
│socială şi de │locală. │ │Planurilor ││
│mediu a │ │ │sectoriale de ││
│unităţii │ │ │intervenţie. ││
│administrativ- ├────────────────┼────────────────┼────────────────┼┤
│teritoriale şi │ │ │Propunerea de ││
│le supune │ │ │măsuri în ││
│aprobării │ │ │vederea ││
│consiliului │ │ │îmbunătăţirii ││
│local. │ │ │activităţii. ││
│Art. 63, alin. │Transmiterea │ │Includerea ││
│3, lit. c │planului local │ │măsurilor ││
│ │de acţiune către│ │sectoriale ││
│ │BJR în vederea │ │specifice din ││
│ │introducerii în │ │Planul judeţean ││
│ │planul judeţean │ │de măsuri ││
│ │de măsuri. │ │privind ││
│ │Monitorizarea │ │incluziunea ││
│ │implementării │ │cetăţenilor ││
│ │măsurilor din │ │români ││
│ │planul de │ │aparţinând ││
│ │acţiune locală │ │minorităţii ││
│ │şi formularea de│ │rome, în planul ││
│ │propuneri în │ │de intervenţie ││
│ │vederea │ │al instituţiei. ││
│ │îmbunătăţirii │ │Bugetarea anuală││
│ │acestora. │ │şi implementarea││
│ │Întocmirea │ │măsurilor pentru││
│ │rapoartelor │ │incluziunea ││
│ │periodice de │ │romilor, incluse││
│ │monitorizare a │ │în planul ││
│ │progresului │ │instituţiei. ││
│ │înregistrat în │ │Rapoarte ││
│ │implementarea │ │periodice de ││
│ │planului de │ │progres privind ││
│ │acţiune locală │ │implementarea ││
│ │şi transmiterea │ │măsurilor ││
│ │lor către BJR. │ │asumate şi ││
│ │ │ │bugetate, ││
│ │ │ │transmise către ││
│ │ │ │Instituţia ││
│ │ │ │Prefectului - ││
│ │ │ │BJR. ││
├───────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┼┤
│ │ │ │Întâlnirile ││
│ │ │ │Grupului de ││
│ │ │ │Lucru Mixt vor ││
│ │ │ │fi organizate de││
│ │ │ │Instituţia ││
│ │ │ │Prefectului, ││
│ │ │ │prin Biroul ││
│ │ │ │Judeţean pentru ││
│ │ │ │Romi. ││
│ │ │ │Avizarea şi ││
│ │ │ │asumarea de ││
│ │ │ │către ││
│ │GLL este format │ │instituţiile ││
│ │din expertul │ │participante în ││
│ │local pentru │ │GLM a Planului ││
│ │romi, │ │judeţean de ││
│ │reprezentanţi ai│ │măsuri privind ││
│ │instituţiilor │ │incluziunea ││
│ │publice locale, │Grupul de lucru │cetăţenilor ││
│ │membri ai │Mixt-GLM │români ││
│ │consiliului │Grupului de │aparţinând ││
│ │local (inclusiv │Lucru Mixt │minorităţii ││
│ │consilieri aleşi│înfiinţat la │rome. ││
│ │aparţinând │nivel judeţean, │Planul judeţean ││
│ │minorităţii │cu parteneri ai │de măsuri ││
│ │rome), membri ai│Instituţiei │privind ││
│ │organizaţiilor │prefectului, │incluziunea ││
│ │neguvernamentale│Biroul Judeţean │cetăţenilor ││
│Grupul de Lucru│şi un delegat al│pentru Romi, │români ││
│Local - GLL. │comunităţii │serviciile │aparţinând ││
│GLL va fi │locale a │publice │minorităţii ││
│înfiinţat prin │cetăţenilor │deconcentrate │rome, pentru ││
│hotărâre a │români │ale ministerelor│perioada ││
│Consiliului │aparţinând │precum şi cu │2022-2027, ││
│Local. │minorităţii rome│autorităţile │realizat în ││
│ │din cadrul GIL. │administraţiei │colaborare cu ││
│ │Avizarea în GLL │publice judeţene│BJR. ││
│ │a Planului de │/locale şi ai │Includerea şi ││
│ │acţiune locală │organizaţiilor │bugetarea ││
│ │pentru │neguvernamentale│Planului ││
│ │incluziunea │care se ocupă de│judeţean de ││
│ │comunităţilor de│problemele │măsuri privind ││
│ │romi, în │minorităţii │incluziunea ││
│ │calitate de │romilor │cetăţenilor ││
│ │structură de │ │români ││
│ │consultare │ │aparţinând ││
│ │locală pentru │ │minorităţii ││
│ │realizarea şi │ │rome, în Planul ││
│ │implementarea │ │Judeţean de ││
│ │Strategiei. │ │Dezvoltare, prin││
│ │ │ │Hotărâre a ││
│ │ │ │Consiliului ││
│ │ │ │Judeţean. ││
│ │ │ │Proiecte de ││
│ │ │ │investiţii ││
│ │ │ │realizate cu ││
│ │ │ │includerea ││
│ │ │ │comunităţilor de││
│ │ │ │romi ││
│ │ │ │dezavantajate. ││
│ │ │ │Şedinţe lunare ││
│ │ │ │de lucru cu ││
│ │ │ │experţii BJR. ││
├───────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┼┤
│ │Analiza, │ │ ││
│ │adoptarea şi │ │ ││
│ │bugetarea prin │ │ ││
│ │Hotărâre a │ │ ││
│ │Consiliului │ │ ││
│ │Local a Planului│ │ ││
│Consiliul Local│de acţiune │ │ ││
│- │locală pentru │ │ ││
│autoritate │incluziunea │ │ ││
│deliberativă la│comunităţilor de│ │ ││
│nivel local. │romi, inclusiv │ │ ││
│ │prin alocarea de│ │ ││
│ │resurse │ │ ││
│ │financiare de la│ │ ││
│ │bugetul local │ │ ││
│ │pentru │ │ ││
│ │implementarea │ │ ││
│ │acestui plan. │ │ ││
└───────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┴┘
---- 
