Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 industrială a României 2024 - 2030

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 industrială a României 2024 - 2030

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1214 bis din 3 decembrie 2024

Comenteaza legea

──────────
    Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.470 din 21 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214 din 3 decembrie 2024.
──────────
(a se vedea imaginea asociată)

    PREFAŢĂ
        Prezenta strategie a fost elaborată în cadrul proiectului cu titlul "Creşterea capacităţii administrative a Ministerului Economiei, Antreprenorialului şi Turismului în vederea consolidării politicilor industriale şi de supraveghere a pieţei interne" - Cod SIPOCA 1274, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 în perioada august - decembrie 2023.
        Documentul şi analizele care stau la baza lui au fost elaborate de către Ministerul Economiei, Antreprenorialului şi Turismului, Direcţia Politici Industriale şi Finanţări pentru Industrie în colaborare cu experţii externi Cătălin Bălan, Daniel Coşniţă, Răzvan Deşliu, Liviu Fetic, Dan-Ion Gherguţ, Sabin Rotaru şi Lavinia Tofan. Au contribuit la capitolele de analiză experţii Ion Ghizdeanu, Constantin Ciupagea şi Cristian Moisoiu.
        Documentul a fost îmbunătăţit graţie contribuţiilor aduse de reprezentanţii organizaţiilor şi asociaţiilor din industrie care au participat la sesiunile de consultări: ALRO SA, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROM, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România - APMR, Asociaţia Producătorilor de Ţevi din România, Azomureş, Azur SA, Brenntag SRL, Chimcomplex SA, Energy Policy Group, Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii - PATROMAT, Confederaţia Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Liberty Steel Galaţi, Patronatul din Industria Cimentului şi Altor Produse Minerale pentru Construcţii din România - CIROM, ROMCHIMICA - Asociaţia Companiilor Chimice din România, Saint Gobain, Societatea Română de Metalurgie, Tenaris Silcotub, Uniunea Producătorilor de Oţel din România - UNIROMSIDER, Uniunea Română a Producătorilor de Cosmetice şi Detergenţi - RUCODEM.

    LISTA ACRONIME
        ADR - agenţii de dezvoltare regională
        BAT - cele mai bune tehnologii disponibile
        BEI - Banca Europeană pentru Investiţii,
        BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
        BID - Banca de Investiţii şi Dezvoltare,
        BNR - Banca Naţională a României,
        CAEN Rev. 2 - clasificarea activităţilor din economia naţională revizuită,
        CCUS - captarea, utilizarea şi stocarea carbonului,
        C&D/ CDI - cercetare, dezvoltare şi inovare,
        DG Grow - Directoratul General al Comisiei Europene pentru Piaţa Internă, Industrie şi Antreprenoriat,
        ETS - sistemul UE de tranzacţionare al certificatelor de emisii,
        FC - Fondul de coeziune,
        FEDR - Fondul european de dezvoltare regională,
        FSE+ - Fondul social european Plus,
        FTJ - Fondul pentru o tranziţie justă,
        GES - gaze cu efect de seră,
        ICT/IT - tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor,
        IMM - întreprinderi mici şi mijlocii,
        INS - Institutul Naţional de Statistică,
        IPCEI - proiecte importante de interes european comun,
        MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
        ME - Ministerul Energiei
        MF - Ministerul Finanţelor
        MEAT - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului,
        MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
        MMSS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale
        NEET - tineri neîncadraţi profesional, în programe de educaţie sau formare
        OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică,
        ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite,
        PCIDIF - Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare
        PDD - Programul Dezvoltare Durabilă
        PEO - Programul Educaţie şi Ocupare
        PIB - produsul intern brut,
        PNCDI - Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027
        PNIESC - Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice -2021-2030
        PNRR - Planul naţional de redresare şi rezilienţă,
        PR - Programul Regional
        PV - panouri fotovoltaice,
        SNASC - Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030
        SNCISI - Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022 - 2027
        SNEC - Strategia naţională pentru economie circulară,
        VAB - valoarea adăugată brută,
        VE - vehicule electrice.

    CUPRINS
(a se vedea imaginea asociată)
        PREFAŢĂ
    1. INTRODUCERE
    2. VIZIUNE
    2.1. Viziune
    2.2. Misiune
    2.3. Valori

    3. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR
    3.1. Analiza macro-economică
    3.2. Analiza lanţurilor de valoare
    3.3. Concluziile analizei situaţiei actuale
    3.4. Definirea problemelor
    3.5. Analiza SWOT

    4. PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL EXISTENTE
    5. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE
    6. PROGRAME DE FINANŢARE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE
    7. REZULTATE AŞTEPTATE
    8. INDICATORI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
    9. PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
    10. INSTITUŢII RESPONSABILE
    11. IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE
    12. IMPLICAŢII ASUPRA CADRULUI JURIDIC
    1. INTRODUCERE
        Strategia industrială a României a fost elaborată într-un context în care câştiga tot mai mult teren ideea necesităţii unei intervenţii publice agregate în jurul definirii unei noi politici industriale în context internaţional şi european. Capacitatea guvernelor de a direcţiona activităţile în domeniul industrial se concretizează în principal prin două căi: i. oferirea de granturi/sprijin financiar pentru entităţile industriale în vederea susţinerii activităţilor acestora; ii. reglementarea şi dirijarea în sens strict a sectoarelor industriale. Documentul de strategie industrială propune o analiză a situaţiei actuale, a principalelor probleme/riscuri cu impact asupra industriei naţionale, propunând măsuri care se încadrează în cele două tipuri de intervenţie publică.
        Economia României funcţionează într-un context de provocări majore. Războiul din Ucraina produce de mai mult de doi ani efecte tangibile asupra industriei româneşti prin creşterea constantă a preţurilor la energie. În acelaşi timp, procesul la nivel european de transformare către neutralitatea climatică oferă oportunităţi pe termen mediu şi lung, dar provoacă şi costuri mari pentru industrie şi angajaţii săi în timpul tranziţiei. Efectul conjugat al acestor două procese a condus la apariţia sau accelerarea unor procese care vor avea un impact major asupra industriei naţionale pe un orizont lung de timp: expansiunea energiei regenerabile, apariţia prosumatorilor, măsurile de stocare a gazelor naturale, măsurile de decarbonizare a industriei, măsuri pentru captarea, utilizarea şi stocarea CO_2.
        Producţia industrială are o influenţă majoră asupra prosperităţii economice a unei ţări, asupra calităţii şi cantităţii locurilor de muncă, contribuind astfel la coeziunea socială. Această importanţă este cu atât mai mare pentru o ţară precum România, cu o tradiţie industrială importantă şi cu o bază însemnată de materii prime şi surse de energie/resurse minerale.
        Pe planul literaturii de specialitate, economiştii acordă de câţiva ani o atenţie tot mai mare noii politici industriale, o politică care este considerată ca fiind indisolubil legată de schimbările structurale care au loc peste tot în lume. Subiectul a (re)câştigat astfel poziţii în literatura economică internaţională*1).
        *1) D. Rodrik, Industrial Policy for the Twenty-First Century, John F. Kennedy School of Government, Cambridge, MA, settembre 2004; F. Mosconi, The New European Industrial Policy. Global competitiveness and the manufacturing renaissance, Routledge, Londra e New York 2015.; J.Y. Lin (coord.), The Industrial Policy Revolution I. The Role of Government Beyond Ideology, Palgrave Macmillan, New York 2013.

     La nivelul Uniunii Europene, asistăm la un proces de trecere completă la metode de producţie neutre din punct de vedere climatic în toate sectoarele industriale. UE îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 - o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră. Acest obiectiv se află în centrul Pactului verde european şi este în concordanţă cu angajamentul UE de a acţiona la nivel mondial în domeniul climei în cadrul Acordului de la Paris, care a fost semnat la 22 aprilie 2016 şi ratificat de Uniunea Europeană la 5 octombrie 2016. România a ratificat Acordul de la Paris prin Legea nr. 57/2017, care a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2017. Instrumentul NextGenEU, în declinările sale naţionale, şi anume planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, alocă o mare parte din resurse pentru investiţii în cunoaştere care vizează în primul rând tranziţia dublă, digitală şi verde.
        Un alt proces important, cu potenţial major de transformări la nivelul definirii/redefiniri lanţurilor de valoare de pe continent, îl reprezintă alianţele industriale şi proiectele importante de interes european comun ca "instrumente de cooperare industrială". Alianţele industriale sunt dezvoltate în prezent în domenii precum materiile prime, bateriile şi hidrogenul şi vor fi dezvoltate în curând în ceea ce priveşte procesoarele şi tehnologiile semiconductoarelor, precum şi în ceea ce priveşte datele industriale, edge şi cloud. IPCEI sunt deja formalizate în prezent pentru baterii şi sectorul microelectronicii şi sunt planificate pentru anii următori pe teme de cloud de nouă generaţie, hidrogen şi industria cu emisii reduse de carbon. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat şi Actul european al semiconductorilor (Chips Act) - intrat în vigoare în septembrie 2023 - al cărui obiectiv este de obţinere a unei suveranităţi digitale la nivel european. Comisia Europeană imprimă astfel o direcţie de politică industrială mai activă într-un sector esenţial al economiei - cipurile şi semiconductorii, componente esenţiale pentru o multitudine de produse industriale.
        Plecând de la aceste elemente de context, Strategia industrială a României 2024-2030 propune o viziune de dezvoltare a industriei şi măsuri de intervenţie publică pe un orizont de şase ani de zile, ţinând cont de constrângerile imprimate atât de situaţia geopolitică externă, cât şi de procesul dublu de tranziţie european, digital şi verde.
        Deoarece scopul strategiei este să dea direcţiile de dezvoltare în baza priorităţilor identificate şi a coordonatelor descrise la nivel naţional şi european, se consideră o evaluare de progres la mijlocul perioadei, în anul 2027, urmând ca rezultatul evaluării să indice dacă este necesară actualizarea obiectivelor în concordanţă cu angajamentele pe termen lung ale UE/României şi în funcţie de factorii de conjunctură.
        Nu trebuie omis faptul că orice intervenţie de politică industrială depinde atât de disponibilitatea finanţelor publice, cât şi de eficienţa administrativă. Din acest motiv, strategia industrială a României îşi propune să ofere decidenţilor două criterii care să fundamenteze deciziile viitoare de politică industrială.
    a. Capacitatea de selecţie. În condiţiile unor constrângeri bugetare strânse, este necesar să se selecteze, cu mare atenţie, obiective care să fie în concordanţă cu resursele şi instrumentele disponibile.
    b. Informaţia corectă este o condiţie indispensabilă pentru orice politică industrială. Activitatea unei administraţii transparente se bazează pe informaţii complete, accesibile tuturor şi care să permită activităţi independente de analiză şi evaluare.

        Strategia industrială a României are un dublu scop: în primul rând, să definească o viziune naţională asupra politicii industriale prin raportare la contextul european şi internaţional; în al doilea rând, să propună şi să fundamenteze intervenţii de sprijin pentru sectorul industrial, ca urmare a procesului de adaptare a acestuia la dubla tranziţie, digitală şi verde. De asemenea, planul de acţiune al strategiei, care va fi adoptat ulterior, va propune priorităţi şi acţiuni care să răspundă schimbărilor structurale la nivel industrial din domenii precum: tehnologii avansate, inteligenţă artificială, Industrie 4.0, tendinţe cu un impact semnificativ asupra ratei de ocupare şi de pregătire a forţei de muncă. Strategia industrială a României 2024-2030 este un document care reuneşte măsurile şi răspunsurile pe care autorităţile cu responsabilităţi şi atribuţii care au impact asupra industriei naţionale le pot adopta pentru a răspunde ameninţărilor sau oportunităţilor identificate în document. În viziunea strategică, adaptarea economiei româneşti la dubla tranziţie se produce coordonat, iar transformarea industriei se realizează în corelaţie transformarea sectorului energetic, ţinând seama de priorităţile Uniunii Europene şi de concluziile Raportului Draghi privind perspectivele de competitivitate ale industriei europene*2). Din raţiuni de guvernanţă, prezenta strategie vizează direct sectoarele industriilor extractive şi prelucrătoare (B-C CAEN Rev. 2), iar indirect sectoarele energie şi utilităţi (D-E CAEN Rev. 2).
        *2) Draghi Report 2024, https://commission.europa.eu/topics/strengthening-european-competitiveness/eu-competitiveness-looking-ahead_en

        Datele statistice prezentate în acest document se bazează pe cele mai recente informaţii disponibile la data publicării documentului. Cu toate acestea, este necesar de menţionat că datele statistice pot face obiectul revizuirilor, periodice sau ad-hoc. În consecinţă, cititorii sunt sfătuiţi să consulte cele mai recente date din sursele indicate. Autorii nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru eventualele discrepanţe sau modificări ale datelor care pot apărea după data publicării.
        Procesul de elaborare a Strategiei industriale a României 2024-2030 a fost structurat pe trei etape distincte:
    a. Definirea problemelor prin identificarea celor mai relevante distorsiuni sau constrângeri care limitează factorii de performanţă a sistemului industrial;
    b. Identificarea mecanismelor de politici responsabile cu impact, direct sau indirect, asupra sistemului industrial;
    c. Recomandări pentru un cadru de politică industrială la nivelul Ministerului Economiei, Antreprenorialului şi Turismului, atât printr-un rol direct de intervenţie, cât şi de unul de coordonare cu alte instituţii.

        Procesul de elaborare a strategiei a combinat o abordare macroeconomică şi una transversală - pe ecosisteme economice/lanţuri de valoare. Metodele de cercetare utilizate au fost preponderent cantitative în privinţa datelor statistice de la nivel naţional, sectorial sau european, suplimentate de metode calitative pentru analizarea documentelor/programelor relevante la nivelul sistemului industrial, atât european cât şi naţional.
        Metodele de cercetare utilizate au fost următoarele:
    a. analiza documentelor/analiza de conţinut/analiza comparativă «desk research») (metodă calitativă);
    b. analiză pe bază de chestionar (metodă calitativă);
    c. analiza bazelor de date statistice (metodă cantitativă).

        Analiza calitativă care stă la baza Strategiei industriale a României 2024-2030 a inclus mai multe domenii transversale cu impact asupra politicii industriale: comerţ, piaţa internă, cercetarea şi inovarea, ocuparea forţei de muncă, protecţia mediului, apărarea şi sănătatea publică. În acest sens, documentul propune sinergii cu alte politici publice, în special în ceea ce priveşte arii de intervenţie orizontală precum educarea şi calificarea forţei de muncă, politicile energetice şi de mediu.
        Analiza cantitativă se concentrează pe evoluţia indicatorilor principali (headline indicators) utilizaţi pentru monitorizarea Strategiei industriale a Uniunii Europene. Lista completă a acestor indicatori este prezentată în Raportul anual asupra pieţei unice pentru anul 2021*3). Printre criteriile avute în vedere pentru selectarea acestor indicatori se numără disponibilitatea surselor de date, gradul lor de actualizare şi de relevanţă pentru tematicile Strategiei, precum şi capacitatea acestora de a facilita comparaţiile internaţionale. Ca urmare, datele utilizate sunt cele disponibile în surse publice la sfârşitul anului 2023. Metodologia de analiză are în vedere, de asemenea, corespondenţa dintre ecosistemele definite în acest raport şi activităţile CAEN Rev.2 la nivel de diviziune.
        *3) Annual Single Market Report 2021

        În analiză au fost adăugaţi şi alţi indicatori, cum ar fi cei asociaţi, pe de o parte, resurselor (forţa de muncă, investiţiile, cheltuielile de cercetare-dezvoltare) şi, pe de altă parte, rezultatelor (cifra de afaceri, productivitatea aparentă a muncii şi valoarea adăugată). În contextul crizei preţurilor energiei electrice şi a gazelor naturale, a fost adăugată şi o descriere succintă a evoluţiei acestora prin comparaţie cu nivelurile europene şi ale unor state din vecinătate, având în vedere efectele pe care le-au avut asupra întreprinderilor şi inflaţiei din ultimii doi ani. În final, a fost inclusă o imagine a proporţiei specializării verticale a ecosistemelor industriale, indicator larg utilizat în analiza lanţurilor de valoare.
        Sursele de date utilizate provin de la INS (baza de date Tempo online), Eurostat (baza de date statistice) şi OCDE (baza de date Trade in Value Added - Tiva).

    2. VIZIUNE
    2.1. Viziune
    "La orizontul anului 2030, România se afirmă în plan european cu o industrie modernă, competitivă, capabilă să răspundă nevoilor viitorului şi să ofere modele de tranziţie către o economie sustenabilă, incluzivă şi digitală."

    2.2. Misiune
    "Misiunea guvernului în următorii 6 ani este de a ghida transformarea industriei României printr-un proces de retehnologizare, adaptare la procesele de digitalizare şi de tranziţie la o economie verde şi sustenabilă. Scopul strategiei este cel de dezvoltare a unui sistem industrial eficient, competitiv şi orientat spre viitor, prin retehnologizare şi inovaţie, contribuind astfel la dezvoltarea economică şi prosperitatea ţării."

    2.3. Valori
        Inovaţie: Promovarea inovaţiei şi tehnologiilor avansate în industria românească pentru a deveni mai competitivă pe piaţa europeană şi globală,
        Sustenabilitate: Reducerea impactului activităţilor industriale asupra climei şi resurselor naturale,
        Excelenţă: Căutarea excelenţei în toate aspectele industriale, de la calitatea produselor şi serviciilor, la educaţia şi pregătirea forţei de muncă,
        Eficacitate: Concentrarea efortului bugetar pe sectoare prioritare şi maximizarea rezultatului intervenţiei publice,
        Parteneriate: Consolidarea parteneriatelor între sectorul public şi privat, precum şi colaborarea cu alte ţări pentru a creşte integrarea ramurilor industriale în lanţurile de valoare globale,
        Complementaritate: utilizarea complementară a diferitelor surse publice de finanţare (buget de stat, fonduri europene, fonduri de garantare) pentru susţinerea intervenţiei publice, fără suprapunerea programelor de finanţare,
        Incluziune socială: Promovarea unei dezvoltări echitabile şi echilibrate, care să aducă beneficii tuturor cetăţenilor României,
        Sinergie: Corelarea obiectivelor generale cu direcţiile prioritare stabilite în documentele strategice naţionale şi sectoriale şi cu angajamentele asumate de România, printre care: Strategia naţională de competitivitate 2021-2027, Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă 2022-2027, Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050, Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030, Strategia naţională privind economia circulară (SNEC), Strategia naţională a hidrogenului, Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2020-2024.

    3. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR
    3.1. Analiza macro-economică
    Evoluţii macroeconomice
        Produsul intern brut al României a fost în anul 2022 de 285.884,8 milioane Euro, în creştere cu 4,6% faţă de anul anterior. Ca volum, economia României este a 12-a din Uniunea Europeană. În acelaşi an, produsul intern brut pe locuitor a fost de 15.010 Euro, cu 5% mai mult decât în anul 2021. Acest raport ne plasa pe locul 26 în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei. PIB-ul pe locuitor evaluat la paritatea puterii de cumpărare a atins 27.063 Euro în anul 2022, România fiind pe locul 21 între statele Uniunii Europene.
        Economia României a crescut constant după anul 2007, îndeosebi pe baza contribuţiei pozitive a consumului, îndeaproape urmat de investiţii. Constrângerile cauzate de pandemia de COVID-19 au fost în mare parte compensate de măsurile de protecţie a firmelor şi a veniturilor populaţiei, dar care au contribuit la creşterea puternică a inflaţiei şi la adâncirea deficitului bugetar, care nu au mai avut un rol de stimulare a ofertei interne, adâncind deficitul comercial (v. Figura 1).
(a se vedea imaginea asociată)
                   Figura 1: Contribuţia la creşterea PIB - variaţie
                anuală (%); Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_GDP)
        Productivitatea reală muncii a crescut de peste 1,6 ori în perioada 2007 - 2022, peste nivelul Poloniei sau al Bulgariei (v. Figura 2), menţinându-şi tendinţa de creştere după pandemia de COVID-19, cu ritmuri mult superioare statelor din Vestul Europei.
(a se vedea imaginea asociată)
    Figura 2: Productivitatea reală a muncii în perioada
         2007-2022 (2007=100); Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_LP_ULC)
        În aceeaşi perioadă, costul unitar al muncii aproape s-a dublat în economia României, urmând un proces firesc de convergenţă cu spaţiul pieţei unice, odată cu schimbările structurale şi cu creşterea veniturilor salariale (v. Figura 3).
(a se vedea imaginea asociată)
      Figura 3: Costul nominal unitar al muncii (pe baza numărului de persoane) în
     perioada 2007-2022 (2007=100); Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_LP_ULC)
        Structura economică a României s-a modificat substanţial în ultimii 20 de ani, ponderea agriculturii având în prezent mai puţin de 5% din PIB, fiind, totuşi, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Odată cu reducerea contribuţiei agriculturii la formarea PIB, ponderea industriei a rămas la cote ridicate, în jur de 20%, dar în diminuare pe fondul efectelor pandemiei de COVID-19 şi al costurilor ridicate cu energia şi materiile prime.
        Sectorul serviciilor a urmat un proces mai accentuat de convergenţă cu economia europeană. Cel mai înalt nivel a fost înregistrat în anul 2020, când a ajuns la 60% din PIB, după care a atins 57,7% în anul 2022, pe o pantă de evoluţie descendentă. Nivelul cel mai redus al contribuţiei sectorului serviciilor la PIB din anul 2011, de 42,3%, s-a produs ca urmare a impactului crizei financiare din anul 2008, care s-a prelungit mai mult în România în comparaţie cu celelalte state din Uniunea Europeană. Măsurilor de austeritate impuse de Guvernul României, care au condus la reducerea cheltuielilor publice şi o scădere a cererii de servicii, li s-au adăugat fluxurile mai reduse de investiţii şi de comerţ exterior, ceea ce a determinat scăderea cererii de servicii legate de comerţul exterior şi financiare.
        În grupul statelor analizate, ponderea industriei în valoarea adăugată brută (VAB), calculată în preţuri curente, plasează România după Polonia, Bulgaria şi Germania (v. Figura 4).
(a se vedea imaginea asociată)
              Figura 4: Valoarea adăugată brută pe activităţi economice (%
           în total VAB), 2022; Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_A10)
        În ceea ce priveşte populaţia ocupată*4), sectorul industrial al României deţine o pondere similară cu statele din proximitatea noastră, substanţial mai mare în comparaţie cu media Uniunii Europene sau cu cele ale Germaniei sau Franţei. Cu toate acestea, una din cinci persoane ocupate lucrează în sectorul agricol (v. Figura 5).
        *4) Datele privind populaţia ocupată menţionate aici au fost extrase din Sistemul Conturilor Naţionale, fiind corelate cu datele privind balanţa forţei de muncă. Ele includ datele obţinute prin Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării, respectiv toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu), conform conceptului intern (domestic).

(a se vedea imaginea asociată)
           Figura 5: Ponderea persoanelor ocupate pe activităţi ale economiei
     naţionale (% din total), 2022; Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_A10_E)
        Acest capital uman, care conferă încă un atu incontestabil economiei româneşti, este însă sub o presiune fără precedent: în toate sectoarele, îndeosebi în cele industriale, este nevoie de angajaţi din ce în ce mai bine calificaţi. Totuşi, scăderea demografică constantă, alături de emigrare, de gradul inegal de dezvoltare a judeţelor, cu sector agricol preponderent în unele dintre acestea, nu mai pot fi contracarate exclusiv prin creşterea salariilor.
(a se vedea imaginea asociată)
           Figura 6: Numărul persoanelor ocupate în industrie (% de creştere
        anuală, total economie); Sursa datelor: Eurostat (tabela NAMA_10_A10_E)
        În pofida performanţelor la nivel macroeconomic, piaţa forţei de muncă suferă o serie de neajunsuri structurale. Unele dintre problemele majore ale pieţei muncii din România sunt:
        ● Sărăcia şi excluziunea socială: România are o pondere ridicată a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială prin comparaţie cu statele Uniunii Europene, precum şi unul dintre cele mai ridicate niveluri de inegalitate a veniturilor, în special în zonele rurale şi cele urbane;
        ● Lipsa forţei de muncă şi migraţia: România se confruntă cu o populaţie în scădere şi îmbătrânire, precum şi cu un proces accentuat de migraţie a muncitorilor calificaţi şi necalificaţi în alte ţări ale Uniunii Europene, ceea ce creează un deficit de forţă de muncă în unele sectoare şi regiuni şi reduce potenţialul de creştere economică şi inovare;
        ● Productivitate şi competitivitate scăzute: Deşi a înregistrat creşteri substanţiale, România are un nivel scăzut de productivitate şi competitivitate a muncii în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, parţial din cauza nivelului de educaţie şi a formării vocaţionale, a investiţiilor scăzute în cercetare şi dezvoltare şi poverii fiscale mari asupra muncii;
        ● Decalajele dintre competenţe şi cererea de forţă de muncă: România are nevoie de alinierea competenţelor forţei de muncă şi cererea pieţei muncii, în special în domeniile matematică, ştiinţă, inginerie şi tehnologie. Acest lucru duce la subangajare, supra-calificare şi lipsă de competenţe în sectoare caracterizate de tehnologii de nivel mediu şi înalte.

        La aceste probleme, după reducerea impactului pandemiei de Covid-19, s-au adăugat creşterea preţurilor la energie, conflictul armat din Ucraina care a pus presiuni pe sectoarele economice conectate la piaţa acestei ţări şi presiunile inflaţioniste.
        Comerţul exterior al României s-a extins constant. Exporturile de bunuri au crescut de la cca. 22,3 miliarde Euro în anul 2005, la cca. 92 de miliarde Euro în anul 2022, iar ponderea acestora în produsul intern brut a crescut în aceeaşi perioadă de la 28,1% la 32,4%*5). Maximul ponderii exporturilor în PIB a fost atins în anul 2014 (34,9%), urmat de o scădere accentuată în anul 2020 (28,0%). Exporturile per capita au crescut, de asemenea, de la 1.041 Euro la 4.830 Euro.
        *5) Sursa: calcule proprii pe baza valorilor exprimate în preţuri curente ale datelor publicate de Eurostat (tabelele NAMA_10_GDP şi EXT_LT_INTRATRD).

        Între 2005 şi 2022, importurile de bunuri au crescut de la aproximativ 32,6 miliarde Euro, la 126,1 miliarde Euro, cu o rată de completare a PIB prin importuri care a evoluat de la 41,1% la 44,1%. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi a crescut de la 68,3% în anul 2005, la 72,9% în anul 2022, după un maxim de aproape 90% în anul 2013. Efectele cumulate ale crizelor care au afectat economiile din întreaga lume şi din Europa, după declanşarea războiului din Ucraina, nu au fost în totalitate depăşite. În consecinţă, deficitul balanţei comerciale a României s-a accentuat în ultimii ani, pentru majoritatea categoriilor de bunuri, produsele chimice având cea mai mare contribuţie (v. Figura 7). Contribuţiile pozitive, deşi modeste, sunt date de produsele din următoarele categorii: cereale, băuturi şi tutun, produse din cauciuc, plută şi produse din lemn (exclusiv mobilă), mobilă, maşini şi aparate electrice, vehicule rutiere şi alte mijloace de transport.
(a se vedea imaginea asociată)
               Figura 7: Deficitul comercial al României pe principalele
         categorii de produse 2020-2022 (milioane Euro); Sursa datelor: COMEXT
        În majoritatea ţărilor incluse în analiză, ritmul de creştere a exporturilor a fost inferior celui al importurilor. În cazul României, ritmul de creştere a exporturilor de produse alimentare, băuturi şi tutun l-a depăşit pe cel al importurilor, în condiţiile în care ţara noastră a avut unii dintre cei mai buni ani agricoli. În schimb, ritmul exporturilor de produse manufacturate, altele decât produsele chimice sau maşinile şi echipamentele de transport, a stagnat între 2017 şi 2022 (v. Figura 8 şi Figura 9).
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 8: Indicele volumului exporturilor - Ritm mediu anual 2017-2022;
        Sursa: calcule proprii pe baza datelor Eurostat (Tabela EXT_LT_INTERTRD)
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 9: Indicele volumului importurilor - Ritm mediu anual 2017-2022;
        Sursa: calcule proprii pe baza datelor Eurostat (Tabela EXT_LT_INTERTRD)
        În topul exporturilor de produse din anul 2022, acumulând puţin peste 50% din total, pe primele 5 poziţii se găsesc autovehiculele rutiere, piese şi accesorii pentru autovehicule (16,7% din total), aparate şi echipamentele electrice (12,4%), maşini şi echipamente diverse (8%), produsele agricole (7,7%) şi metale primare (6,4%).
        În importurile României predomină produsele chimice primare (9,8%), computerele, produsele electronice şi optice (8,9%), autovehiculele rutiere, piese şi accesorii pentru autovehicule (8,9%), maşinile şi echipamentele diverse (8,2%), aparatele şi echipamentele electrice (7,9%), petrolul şi gazele naturale (7,1%).
        Uniunea Europeană este principalul partener de comerţ exterior al României:
        ● aproape 71% din importurile ţării noastre şi 72% din exporturi provin ori au ca destinaţie statele comunitare;
        ● statele în care exporturile României cumulează 50% din total sunt Germania (20%), Italia (10%), Ungaria (7%), Franţa (6%), Bulgaria şi Polonia (fiecare cu 4%)*6). Dintre aceste state, doar cu Franţa balanţa comercială este pozitivă.
        ● statele care contribuie cu 50% din importurile României sunt Germania (17,8%), Italia (8,2%), Bulgaria (7%), Ungaria (6,5%), Polonia (6%), Olanda şi Franţa (fiecare cu aproximativ 4%).
        *6) Calcule bazate pe datele de comerţ exterior aferente anului 2022 (Sursa datelor: Eurostat, tabela ds-057009)

        România a avut în anul 2022 un excedent comercial de aproape un miliard de Euro doar în schimburile cu Franţa, Cipru, Croaţia, Suedia, Estonia, Portugalia şi Letonia, adică puţin peste 1% din totalul exporturilor. Aproape 50% din întregul deficit comercial îl înregistrăm în raport cu Bulgaria (5,2 mld. Euro), Germania (4,2 mld. Euro), Polonia (3,9 mld. Euro), Olanda şi Austria (fiecare cu cca. 1,8 mld. Euro).

    Repere sectoriale
        Sectorul industrial al României însuma 79.152 de întreprinderi active*7) în anul 2022, în creştere cu 1,5% faţă de anul 2021, dintre care aproape 78.000 erau în industria prelucrătoare*8). În total, în industrie lucrau 1.126.763 de persoane*9), în scădere cu 3,5% faţă de anul precedent.
        *7) În industria extractivă şi prelucrătoare (secţiunile B şi C), conform datelor publicate de Eurostat (tabela SBS_SC_OVW)
        *8) Tabela SBS_SC_OVW conţine rezultatele Anchetei Structurale în Întreprinderi (Structural Business Statistics) începând cu anul 2021. Conform metodologiei utilizate pentru această perioadă, datele sunt afectate de ruptură în seria de date, ancheta structurală incluzând şi microîntreprinderile cu un singur angajat.
        *9) Numărul mediu al persoanelor ocupate în industrie extrase din ancheta structurală în întreprinderi cuprinde angajaţi în baza unui contract de muncă sau care lucrează în unitate, inclusiv proprietari, parteneri şi lucrători familiali neremuneraţi, precum şi persoanele detaşate.

        Dat fiind ruptura de date din anul 2021, aprecierea în privinţa evoluţiei numărului întreprinderilor poate fi înşelătoare (v. Figura 10), dar e necesar să ţinem cont şi de contextul pandemiei de covid-19 care a afectat activitatea industrială prin restricţii de mobilitate şi blocaje de aprovizionare pe lanţurile globale şi regionale, ceea ce a condus la închiderea unor firme. În 2022, datele estimative indică o dinamică pozitivă pe direcţia relansării activităţii, astfel încât, per ansamblu, numărul de întreprinderi e în uşoară creştere. Excepţie fac sectoarele calculatoarelor, produselor electronice şi optice, unde numărul de întreprinderi s-a redus de la cca. 1000 la jumătatea deceniului trecut la cca. 780 în ultimii ani, şi textile, îmbrăcăminte şi pielărie, al căror număr s-au redus cu circa 400. Sectoarele industriei cu un nivel tehnologic scăzut şi mediu (industria alimentară, a textilelor, îmbrăcămintei şi încălţămintei, produselor din lemn şi mobilă ori de construcţii metalice şi produse din metal) deţin peste 60% din numărul total al întreprinderilor şi aproximativ 44% din numărul total de personal.
        Mărimea medie a întreprinderilor s-a înjumătăţit între 2005 şi 2022, de la 31 la 14. Cele mai mari întreprinderi activează în industria tutunului, a prelucrării petrolului şi în industria vehiculelor rutiere (între 260 şi 300 de persoane), urmate de cele din industria chimică, a echipamentelor electrice şi în industria metalurgică (între 70 şi 80 de persoane).
(a se vedea imaginea asociată)
                    Figura 10: Numărul întreprinderilor pe sectoare
          industriale; Sursa: Eurostat (tabelele SBS_SC_IND_R2 şi SBS_SC_OVW)
        Productivitatea aparentă a muncii (Valoarea adăugată brută/numărul de personal), a avansat modest în ultimii cinci ani*10) în sectoarele preponderente din economie, inclusiv în sectorul calculatoarelor, produselor electronice şi optice, al echipamentelor electrice, ori al autovehiculelor rutiere sau al altor mijloace de transport. Sectoarele care contribuie substanţial la exporturile României au o productivitate de 20-25 de mii de euro/persoană la nivelul unui an, în timp ce industria metalurgică a avut una din cele mai mari creşteri anuale, la cca. 40 de mii de euro/persoană, iar industria produselor chimice, la cca. 56 de mii de euro/persoană, în pofida masivului deficit comercial al acestui sector. Niveluri ridicate de productivitate se înregistrează şi în industria farmaceutică, a produselor din cauciuc şi mase plastice, precum şi în cea a produselor mineralelor nemetalice. Potenţialul acestor sectoare se poate transforma însă într-o vulnerabilitate a economiei sub presiunea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În consecinţă, este necesar ca investiţiile să vizeze cu preponderenţă tehnologii care să contribuie la reducerea consumurilor de energie, concomitent cu găsirea de soluţii de formare a personalului şi de stimulare a inovării tehnologice (v. Figura 11).
        *10) Datele aferente Valorii adăugate brute pentru anul 2022 nu sunt disponibile.

(a se vedea imaginea asociată)
                Figura 11: Productivitatea aparentă a muncii pe sectoare
    industriale (Mii Euro/persoană ocupată); Sursa: Eurostat (tabela SBS_SC_IND_R2)
        Investiţiile în active corporale din industria extractivă şi prelucrătoare au ajuns în anul 2021 la 8,8 miliarde Euro, sub vârful de cca. 9,2 miliarde Euro din anul 2019 şi cu cca. 14% peste nivelul din anul 2020.
        Rata investiţiilor din industria extractivă şi prelucrătoare, calculată ca raport între valoarea investiţiilor corporale şi valoarea adăugată brută, a fost în anul 2021 de 31,7%, în scădere cu 2,6 pp faţă de anul 2020, respectiv 5,4 pp comparativ cu anul 2019. Pe sectoare industriale, cu câteva excepţii, rata investiţiilor din ultimii cinci ani este sub media perioadei 2008-2017 (v. Figura 12).
        Creşteri substanţiale ale ratei investiţiilor*11) în anul 2021 au avut loc în industria produselor din lemn, cu excepţia mobilei (+22,6 pp), alte mijloace de transport (+12,4 pp), produse din cauciuc şi mase plastice (+ 6,8 pp), alte produse din minerale nemetalice (+3,0 pp), mobilă (+ 1,5 pp) şi calculatoare, produse electronice şi optice (+ 0,9 pp). Scăderi importante sau înregistrat în industria metalurgică (- 41,2 pp), substanţe şi produse chimice (- 21,2 pp), industria hârtiei şi produselor din hârtie (- 11,3 pp) şi industria extractivă (- 8,1 pp). Scăderi ale ratei investiţiilor s-au înregistrat şi în industria autovehiculelor rutiere (- 5,4 pp), echipamente electrice (- 2,0 pp) şi a altor maşini, utilaje şi echipamente (- 1,8 pp), toate aflate pe o pantă descendentă.
        *11) Datele referitoare la investiţiile corporale pentru sectoarele produselor din tutun şi de prelucrare a ţiţeiului nu sunt disponibile.

(a se vedea imaginea asociată)
                       Figura 12: Rata investiţiilor pe sectoare
             industriale (Investiţii în active corporale/Valoarea adăugată
        brută în procente); Sursa: Eurostat (tabela SBS_SC_IND_R2 şi SBS_SC_OVW)
        Strategiile europene şi naţionale de dezvoltare industrială subliniază importanţa cercetării şi dezvoltării ca piloni esenţiali pentru creşterea competitivităţii economice, alături de procese de standardizare, inovaţie şi progres tehnologic.
        Funcţionarea pieţei unice se bazează pe sisteme robuste de standardizare şi certificare, care extind accesul la pieţe şi oferă siguranţă juridică operatorilor economici. Actualizarea continuă a standardelor şi reglementărilor tehnice este esenţială pentru a sprijini competitivitatea industriei şi a facilita adaptarea acesteia la cerinţele internaţionale, contribuind astfel la tranziţia verde şi digitală.
        Nivelul cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare (C&D) din România nu depăşeşte 0,5% din Produsul intern brut, mult sub nivelul mediu al UE 27, de cca. 2,2% din PIB (v. Figura 13). Nivelul cheltuielilor de C&D din sectorul întreprinderilor, ca pondere în PIB, este de cca. 5 ori mai mic în România. Nici sectorul public nu reuşeşte să compenseze acest deficit, raportul cheltuielilor fiind de două ori mai redus în comparaţie cu nivelul mediu al Uniunii Europene. Învăţământul superior atrage, de asemenea, un volum redus de fonduri de C&D, performanţa sa fiind de mai mult de 10 ori mai redusă faţă de celelalte state ale Uniunii.
        Această constantă negativă a României o regăsim în nivelurile scăzute ale investiţiilor publice şi private în C&D, în special în cercetare aplicată şi experimentală, manifestată printr-o insuficientă colaborare şi coordonare a acţiunilor între instituţiile publice, mediul academic şi cel de afaceri şi generată de un capital uman limitat, insuficient de atractiv pentru cercetători şi inovatori.
(a se vedea imaginea asociată)
       Figura 13: Cheltuieli brute pentru cercetare şi dezvoltare pe sectoare de
                        realizare (% în PIB); Sursa: Calcule pe
                      baza datelor Eurostat (tabela RD_E_GERDTOT)
        Industria românească a fost şi încă mai este afectată de efectele pandemiei de Covid-19 şi de războiul din Ucraina. Efectele sunt resimţite în special de întreprinderile din sectoarele cu consum mare de energie şi de gaze naturale. Studii consecutive ale Asociaţiei Marilor Consumatori de Energie din România au arătat impactul negativ al creşterii preţului energiei asupra industriei româneşti, avertizând că România riscă să nu mai aibă industrie competitivă şi să se confrunte cu probleme economice şi sociale grave, dacă nu se iau măsuri pentru a sprijini consumatorii industriali de energie.
        Preţul energiei în România a fost în anii 2022-2023 printre cele mai mari din Europa, fiind depăşit doar de ţări care sunt net importatoare de energie. Producătorii din aceste sectoare au subliniat că industria românească nu poate reflecta această creştere în preţul produselor sale, deoarece acestea sunt tranzacţionate pe burse internaţionale, unde preţul este determinat de companii care produc în ţări cu preţuri mult mai mici ale energiei.
        Preţul energiei electrice pentru consumatorii non-casnici din banda 20-499 MWh au fost cele mai mari în România, în perioada 2022-2023, comparativ cu media UE 27 sau cu o serie de state din imediata noastră vecinătate (v. Figura 14). Similar, şi preţul gazelor naturale este printre cele mai mari pentru consumatorii non-casnici din România, deşi acesta s-a stabilizat în ultima perioadă (v. Figura 15).
(a se vedea imaginea asociată)
                      Figura 14: Preţul energiei electrice pentru
                           consumatorii non-casnici în banda
             20-499MWh în EU 27, România şi o selecţie de state (Euro/KWh,
           exclusiv TVA şi alte taxe deductibile); Sursa: (tabela NRG_PC_205)
(a se vedea imaginea asociată)
                       Figura 15: Preţul gazelor naturale pentru
                       consumatorii non-casnici în banda 10.000 -
              99.999 GJ în EU 27, România şi o selecţie de state (Euro/GJ,
           exclusiv TVA şi alte taxe deductibile); Sursa: (tabela NRG_PC_203)
        Principalii actori din sectoarele energo-intensive propun ca soluţii pentru reducerea costurilor energetice ale industriei implementarea unor scheme de compensare financiară pentru consumatorii industriali de energie, crearea unui mecanism de stabilizare a preţului energiei pe termen lung, dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie*12).
        *12) Toate aceste probleme au fost pe larg menţionate de reprezentanţii structurilor asociative consultate în timpul documentării pentru elaborarea prezentei strategii.

        Ţintele ambiţioase de tranziţie verde şi digitală a industriei vor pune o presiune fără precedent asupra tuturor sectoarelor industriale, nu doar asupra celor care au fost afectate substanţial în ultimii trei ani, cum sunt industriile energo-intensive, ori industriile dependente de componente electrice, electronice, de automatizare ori de materii prime strategice. Uniunea Europeană a conceput deja planuri de reducere a acestor dependenţe strategice, dublate de resurse consistente direcţionate către cercetare, inovare şi dezvoltare tehnologică.
        Datele statistice analizate confirmă concluziile studiilor din ultimii ani referitoare la performanţele sectoarelor industriale ale României. Primele 25 de sectoare de activitate din industria prelucrătoare, grupate pe clase CAEN Rev.2 (Figura 16), cumulează 50% din cifra de afaceri totală a industriei prelucrătoare din anul 2021, circa 45% din angajaţi şi 25% din numărul de întreprinderi.
(a se vedea imaginea asociată)
                    Figura 16. Primele 25 de sectoare ale industriei
                         prelucrătoare din România (CAEN Rev.2,
            clase), după cifra de afaceri, 2021, milioane euro; Sursa: INS,
            Ancheta structurală în întreprinderi, anul 2021, tabela INT109C
        Pe lângă sectorul "campion", respectiv industria auto (cu activităţi care ocupă primele trei poziţii în volumul de vânzări şi circa 30% din volumul total al exporturilor), valorile indică relevanţa unor sectoare tradiţionale, cum ar fi industria chimică, industriile materialelor de construcţii şi industria metalurgică. Acest fapt este întărit de analiza pe criterii de performanţă, după cum se observă în Tabelul 1*13). Din primele 50 de sectoare organizate pe clase având productivitatea muncii cea mai ridicată din industria prelucrătoare, activităţile din tabelul de mai jos prezintă cea mai bună orientare spre export, dar şi o rentabilitate în creştere, având aşadar o competitivitate mai ridicată decât alte sectoare ale industriei. Astfel, din primele 15 sectoare de prelucrare performante, 10 sunt parte din industriile chimică, respectiv metalurgică.
        *13) Analiza statistică este limitată de lipsa unor date de performanţă pe anumite activităţi, unele dintre ele având productivitate ridicată şi prezenţă consistentă pe lanţurile de valoare, printre care multe activităţi legate de industria auto, industria aparatelor electrocasnice şi industria echipamentelor electronice.

        Tabelul 1. Primele 15 sectoare ale industriei prelucrătoare (CAEN Rev.2, clase), după productivitatea muncii şi rata exporturilor, 2021,


┌─────────────┬─────┬─────────┬─────────┬─────────┬───────────────┐
│             │     │         │Rata     │         │               │
│CAEN Rev.2   │     │Număr    │profit   │         │Productivitatea│
│Clase ale    │Număr│mediu de │mediu    │Rata     │muncii         │
│industriei   │firme│salariaţi│anual în │exporturi│(Euro/angajat) │
│prelucrătoare│     │         │perioada │         │               │
│             │     │         │2017-2021│         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2211 Anvelope│43   │11.134   │9,03%    │91,07%   │50.071         │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2012         │     │         │         │         │               │
│Coloranţi si │17   │287      │6,41%    │66,63%   │32.613         │
│pigmenţi     │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2420 Tuburi, │     │         │         │         │               │
│ţevi, profile│34   │4.451    │3,61%    │65,35%   │48.000         │
│si accesorii │     │         │         │         │               │
│din otel     │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2442         │     │         │         │         │               │
│Metalurgia   │24   │6.675    │3,78%    │62,63%   │32.724         │
│aluminiului  │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2815 Cutii de│     │         │         │         │               │
│viteze,      │     │         │         │         │               │
│angrenaje,   │58   │13.706   │3,38%    │56,58%   │31.744         │
│transmisie   │     │         │         │         │               │
│mecanica     │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2812 Motoare │42   │503      │7,72%    │44,26%   │37.136         │
│hidraulice   │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2892 Utilaje │     │         │         │         │               │
│pentru       │57   │3.520    │9,64%    │41,95%   │35.691         │
│extractie si │     │         │         │         │               │
│constructii  │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│1721 Hartie  │39   │1.902    │5,54%    │35,60%   │45.165         │
│si carton    │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2593 Fire    │     │         │         │         │               │
│metalice,    │155  │3.785    │4,76%    │34,20%   │32.880         │
│lanţuri si   │     │         │         │         │               │
│arcuri       │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2052 Cleiuri │13   │138      │1.86%*   │28,95%   │91.311         │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│3030 Aeronave│     │         │         │         │               │
│si nave      │32   │4.995    │9,25%    │28,05%   │30.204         │
│spatiale     │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2016         │     │         │         │         │               │
│Materiale    │49   │1.679    │6,99%    │25,04%   │37.037         │
│plastice     │     │         │         │         │               │
│primare      │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2433 Profile │     │         │         │         │               │
│metalice     │72   │1.884    │6,85%    │22,86%   │56.288         │
│obţinute la  │     │         │         │         │               │
│rece         │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│3832         │     │         │         │         │               │
│Recuperarea  │907  │10.534   │5,94%    │21,97%   │32.022         │
│materialelor │     │         │         │         │               │
│reciclabile  │     │         │         │         │               │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┤
│2399 Produse │     │         │         │         │               │
│din minerale │75   │1.887    │10,04%   │19,05%   │31.485         │
│nemetalice   │     │         │         │         │               │
└─────────────┴─────┴─────────┴─────────┴─────────┴───────────────┘

        Sursa: elaborat de autori, cu datele INS, Ancheta structurală în întreprinderi, raportări anuale, perioada 2017 - 2021, tabela INT109C; nota - * rata profitului în 2021

        Este imperios necesar ca politica de reindustrializare a României să vizeze creşterea unor industrii campioane, altele decât industria auto, dat fiind riscurile determinate de transformările care au loc în economie, de dinamica inovării şi impactul tehnologiilor noi, precum şi de direcţiile strategice la nivel european, care ar putea periclita poziţia industriei auto în perspectivă.
        În sectorul produselor chimice, se înregistrează o balanţă comercială negativă care s-a acutizat în ultimii ani, pe fondul suspendării activităţilor de producţie a îngrăşămintelor chimice necesare în agricultură, devenite nerentabile din cauza costului energiei consumate. De pildă, în România, din 11 combinate de producţie a îngrăşămintelor chimice care existau în 1990, în prezent mai pot fi funcţionale în condiţii economice avantajoase patru combinate. Din cauza creşterii preţurilor la gaze naturale, producţia de îngrăşăminte chimice a fost afectată, iar necesarul este acoperit din importuri, cu afectarea balanţei comerciale. Azomureş este principala întreprindere care şi-a păstrat obiectul de producţie dintre aceste combinate. Amonil Slobozia şi Donau Chem Turnu Măgurele, care ipotetic pot produce, au fost închise sau se află în reorganizare. Investiţiile în noi tehnologii nepoluante şi în capacităţi stocare carbon ar determina în perspectivă o relaxare a costurilor cu emisiile de carbon, ţinând cont de PNIESC şi obiectivele de reducere a emisiilor. Pentru menţinerea unei producţii competitive în industria chimică, ar putea fi folosite fie gaze din producţia internă provenite din perimetrele ce urmează a fi exploatate în Marea Neagră, fie din gazele obţinute prin biosinteză (hidrogen verde). Dat fiind contextul regional şi constrângerile bugetare, necesarul uriaş de investiţii iniţiale nu permite o tranziţie "verde" rapidă, impunând corelarea schemelor de retehnologizare, concomitent cu prelungirea scutirii la plată a certificatelor verzi, din schemele de sprijin pentru energia verde. Totodată, trebuie să ţinem seama de evoluţiile politicilor climatice la nivelul UE care tind înspre extinderea pieţei carbonului şi diminuarea cotei de certificate de emisii alocate gratuit industriilor poluante.
        Printre atuurile economiei României se numără, în primul rând, relevanţa bazei industriale existente, care menţine încă la un nivel competitiv important industriile energointensive, printre care industria siderurgică, respectiv fabricarea de ţevi, profile tubulare din oţel, prelucrarea pulberilor metalici, metalurgia aluminiului, fabricarea profilelor din aluminiu, dar şi industria materialelor de construcţii, industria produselor chimice primare şi a maselor plastice. Productivitatea muncii este peste media industriei prelucrătoare în aceste sectoare, care au şi o rată a exporturilor destul de ridicată, dar avantajul lor competitiv dat de accesul la energie ieftină tinde să dispară pe fondul crizei preţurilor la energie din ultimii doi ani. În al doilea rând, s-au dezvoltat câteva sectoare inovatoare, cu valoare adăugată ridicată, printre care industria auto şi de componente auto, industria aparatelor electrocasnice, fabricarea de dispozitive şi instrumente medicale, industria farmaceutică, industria aeronautică şi industria de apărare, al căror potenţial trebuie stimulat.
        România dispune de resurse minerale critice şi capacităţi de procesare materii prime strategice care au mare relevanţă în fabricarea echipamentelor şi tehnologiilor noi, în special fier, oţel, aluminiu şi cupru. De asemenea, ecosistemul de întreprinderi s-a diversificat tot mai mult, fiind bine reprezentat inclusiv pe veriga de recuperare şi reutilizare a metalelor reciclate. România exportă anual cantităţi însemnate de metale reciclate care ar putea fi valorificate superior pe piaţa internă. Cererea globală de noi tehnologii pentru realizarea dublei tranziţii va determina sporirea cererii de minerale critice, dar şi de metale uzuale. Comisia Europeană a adoptat Legea privind materiile prime, prin care urmăreşte creşterea capacităţilor de producţie şi aprovizionare cu materii prime critice pe toate verigile din lanţurile de valoare. Pentru România, există potenţialul de a crea lanţuri interne de producţie, dat fiind posibilitatea integrării pe verticală, de la verigile primare, de producţie şi prelucrare a materiilor prime, până la producţia de bunuri cu valoare adăugată ridicată. Recentele blocaje apărute pe lanţurile de producţie şi aprovizonare la nivel global au arătat limitele şi vulnerabilităţile existente, în special în privinţa siguranţei aprovizionării cu bunuri de importanţă vitală sau strategică. De aceea, crearea unor lanţuri interne de producţie în industrii care se pot integra în amonte sau aval pe cel puţin patru procesări succesive ar diminua din riscurile ce pot apărea de pe urma divizării sau blocajelor în lanţurile regionale şi globale şi ar aduce un salt în valoarea adăugată a industriei. Aceste industrii ar constitui nucleul unor modele de dezvoltare prin care România ar putea face saltul către o economie inovatoare.
        Analiza pe regiuni de dezvoltare arată o distribuţie teritorială dezechilibrată în privinţa produsului intern brut realizat în industrie (Figura 17). Astfel, în patru dintre regiunile de dezvoltare, respectiv Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Centru şi Nord Vest, produsul intern brut în industrie*14) a depăşit în anul 2021 valoarea de 30 miliarde lei, în timp ce regiunile cele mai slab dezvoltate, Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia, înregistrau un PIB în industrie de 18,8, respectiv 22,6 miliarde lei.
        *14) INS, 2024, _Produsul intern brut (PIB) regional - preturi curente, calculat conform CAEN Rev.2 - SEC 2010, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
        Datele statistice regionale colectate de INS sunt agregate la nivel de sectoare industriale conform CAEN Rev 2, cuprinzând grupele A-E, inclusiv industriile extractivă, prelucrătoare, energie şi utilităţi

(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 17 Produsul intern brut (PIB) regional - preturi curente,
        calculat conform CAEN Rev.2, milioane lei. Sursa: elaborat de
        autori în baza datelor INS, 2024, tabela CON103G
        Toate regiunile de dezvoltare au înregistrat creşteri în sectoarele industriale în perioada 2012-2021. Astfel, PIB regional realizat în industrie a crescut cu 60% în regiunea Nord-Vest, urmată de regiunea Centru, cu 50% şi regiunile Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia cu 45%.
        În privinţa ponderii industriei în PIB-ul regional, cea mai mare prezenţă se remarcă în regiunea Sud-Muntenia, cu 30,5% din PIB regional, urmată de regiunea Centru cu 29%, regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 28% şi regiunile Sud-Est şi Vest, cu 26%. În regiunea Bucureşti- Ilfov, industria are cea mai scăzută pondere, 12% din PIB, explicabil prin creşterea accelerată a sectorului terţiar în zona capitalei.
        Pe de altă parte, datele statistice reflectă tendinţa clară de diminuare treptată a ponderii industriei în PIB-ul regional în ultimul deceniu, tendinţă care se manifestă în toate regiunile de dezvoltare. Regiunile în care industria pierde cel mai mult teren sunt Nord-Est, Vest şi Sud - Muntenia, tot pe fondul creşterii sectoarelor de servicii.
     La nivel teritorial, au fost înfiinţate parcuri industriale, stabilite conform Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificările şi completările ulterioare. Parcul industrial reprezintă o zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii, de valorificare a cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilităţi specifice, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei. MDLPA este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care are atribuţii în domeniul parcurilor industriale.
        Distribuţia parcurilor industriale pe regiuni de dezvoltare este următoarea: Regiunea Bucureşti-Ilfov: 8; Regiunea Sud-Muntenia: 28; Regiunea Sud-Vest Oltenia: 8; Regiunea Vest: 14; Regiunea Centru: 18; Regiunea Nord-Vest: 24; Regiunea Nord-Est: 9; Regiunea Sud-Est: 5. De remarcat că regiunile cu numărul cel mai redus de parcuri industriale sunt şi cele cu produsul intern brut realizat în industrie cel mai scăzut.

    3.2. Analiza lanţurilor de valoare
        La ora actuală economia UE se confruntă cu uriaşe provocări cauzate de 2 ani de pandemie Covid 19. Doar în 2020, PIB-ul European a scăzut cu 6,3% în timp ce 60% dintre IMM-uri au raportat scăderi ale cifrei de afaceri ceea ce a condus la pierderea a 1,4 milioane locuri de muncă. În plus, războiul ruso-ucrainean a adăugat o presiune suplimentară asupra lanţurilor de valoare industriale, în special în ceea ce priveşte costurile cu energia şi pierderea unor nişe de piaţă.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 18 Variaţia producţiei industriale în sectoareleselectate, %.
        Sursa:calculele autorilor pe baza datelor INS, 2023, tabela IND104P
        Criza nu a făcut decât să evidenţieze problema de durată a dependenţei lanţurilor de furnizori europene, unde 137 produse in ecosisteme industrial sensibile sunt dependenţe de furnizori terţi, în special în relaţie cu China*15).
        *15) https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-industrial-strategy_en

        În contextul creşterii complexităţii lanţurilor de aprovizionare, standardele ecologice şi sustenabile, precum cele pentru cipuri şi semiconductori, susţin rezilienţa şi competitivitatea industriei, reducând dependenţele externe, consolidând lanţurile de valoare.
        În acest sens, Strategia industrială revizuită a UE (2021) şi-a propus redresarea economică rezilientă bazată pe dubla tranziţie (verde şi digital) în cadrul a 14 ecosisteme industriale, ceea ce va conduce la o autonomie crescută a unor lanţuri de valoare strategice. De menţionat este rolul clusterelor drept generatori ai lanţurilor de valoare industriale bazate pe inovare şi internaţionalizare.
        În ceea ce priveşte România, sectoarele industriale cele mai afectate de criză au fost aparate electronice, producţia de mobilă industria textilă industria autovehiculelor şi componente pentru autovehicule. Acestea sunt sectoarele care au şi o pondere mare în exporturi, fiind cele mai integrate în lanţurile regionale de aprovizionare, ceea ce le face mai vulnerabile la întreruperi ale producţiei.
        Sub impactul crizei preţurilor la energie şi materii prime, sectoarele cele mai afectate au fost industria textilă, îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse din piele, prelucrarea lemnului, industria mobilei, industria metalurgică şi industria chimică. În perioada 2020-2023, cele cinci industrii au cunoscut variaţii negative lunare ale producţiei în mai mult de jumătate din perioadă, iar date recente arată încă vulnerabilităţi importante.

    Analiza disfuncţionalităţilor din lanţurile de aprovizionare şi de valoare
        Din însărcinarea DG Grow, platforma europeană de colaborare a clusterelor a elaborat în anul 2022 două rapoarte pe baza de sondaj privind analiza disfuncţionalităţilor în lanţurile valorice şi de aprovizionare la nivel european în cele 14 ecosisteme industriale identificate de Comisia Europeană, în vederea găsirii de soluţii pentru aceste întreruperi şi elaborarea de foi de parcurs pentru consolidarea economiei europene.
        Analiza la nivel de ecosistem evidenţiază că cele mai afectate au fost cel Agroalimentar (17,5%), urmat de Construcţii (14%), Sănătate (10,8%) şi Mobilitate, Transport şi construcţii de maşini (9,8%).
        În ceea ce priveşte verigile lanţurilor de aprovizionare, 27% dintre răspunsuri au scos în evidenţă disfuncţionalităţi în logistica de intrare, urmată de nivelul operaţional (producţie), logistica de ieşire şi achiziţii, fiecare cu câte 15% dintre răspunsuri*16). Dintre măsurile deja adoptate de întreprinderi pentru creşterea rezilienţei lanţurilor de furnizori se numără îmbunătăţirea competenţelor resursei umane, cercetarea-dezvoltarea inovarea şi soluţiile inteligente de producţie*17).
        *16) https://clustercollaboration.eu/knowledge-sharing/publications/document-library/report-survey-identification-disruptions-value-and-supply-chains
        *17) https://clustercollaboration.eu/news/results-survey-solutions-supply-chain-disruptions-eu

        Pe termen mediu, diversificarea bazei de furnizori, crearea de stocuri de siguranţă, alături de regionalizarea bazei de furnizori şi accelerarea investiţiilor sunt considerate drept principale priorităţi.
        Conform respondenţilor, sprijinul financiar public ar trebui să se îndrepte spre implementarea de noi tehnologii şi construirea de noi capacităţi de producţie.
        România nu face excepţie de la situaţia la nivel european. În cadrul procesului de realizare a acestei strategii, în lunile octombrie-noiembrie 2023, au avut loc consultări pe bază de chestionar şi interviuri de profunzime cu reprezentanţi ai principalelor organizaţii de ramură din ţara noastră asupra disfuncţionalităţilor apărute în lanţurile de aprovizionare. Aceste răspunsuri sunt sintetizate sub forma următorului tabel.
        Tabelul 2: Analiza disfuncţionalităţilor din lanţurile de aprovizionare şi de valoare în România


┌──────────────────┬───────────────────┐
│                  │Principalele       │
│Tema chestionată  │probleme/soluţii   │
│                  │identificate       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Creşterea        │
│                  │preţurilor la      │
│                  │inputuri şi        │
│                  │servicii (materii  │
│                  │prime, energie,    │
│Disfuncţionalităţi│transport)         │
│în lanţurile de   │- Limitări la      │
│aprovizionare     │exporturi/importuri│
│                  │- Costuri          │
│                  │suplimentare       │
│                  │generate de        │
│                  │identificarea unor │
│                  │noi furnizori      │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Logistica de     │
│                  │intrare (materii   │
│Principalele      │prime, inputuri    │
│verigi din lanţul │intermediare,      │
│de valoare        │depozitare)        │
│afectate          │- Achiziţii        │
│                  │- Marketing &      │
│                  │vânzări            │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Accelerarea      │
│                  │investiţiilor      │
│                  │- Eficienţă şi     │
│                  │sustenabilitate:   │
│Principalele      │colectarea.        │
│măsuri în         │Reciclarea şi      │
│perspectivă pentru│refolosirea        │
│întărirea         │materialelor sau   │
│rezilienţei       │creşterea          │
│lanţurilor de     │eficienţei         │
│furnizori/valoare │utilizării acestora│
│                  │- Regionalizarea   │
│                  │bazei de furnizori │
│                  │- Întărirea        │
│                  │comunicării cu     │
│                  │clienţii           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Măsuri deja luate │- Automatizarea    │
│de organizaţie    │proceselor de      │
│pentru întărirea  │producţie          │
│rezilienţei       │- Noi angajări     │
│lanţurilor de     │- Formare          │
│furnizori/valoare │(upskilling) a     │
│                  │forţei de muncă    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Lipsa unor       │
│                  │competenţe (de     │
│                  │exemplu, digitale) │
│                  │ale forţei de muncă│
│                  │- Lipsa/           │
│                  │excesivitatea unor │
│                  │reglementări       │
│                  │(standarde şi      │
│Principalele      │certificări, norme │
│dificultăţi în    │de mediu, CO2      │
│creşterea         │pricing, lipsa unor│
│rezilienţei       │facilităţi pentru  │
│lanţurilor de     │investiţii)        │
│furnizori/valoare │- Competitivitate  │
│                  │insuficientă a     │
│                  │furnizorilor       │
│                  │regionali          │
│                  │(calitate, preţ)   │
│                  │- Limitări de      │
│                  │capacitate ale     │
│                  │furnizorilor       │
│                  │regionali          │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Scheme de        │
│                  │finanţare pentru   │
│                  │formare            │
│                  │(upskilling) a     │
│Principalele      │forţei de muncă    │
│măsuri de sprijin │- Sprijin financiar│
│necesare în       │pentru             │
│următorii 5 ani   │implementarea de   │
│                  │noi tehnologii     │
│                  │- Sprijin financiar│
│                  │pentru construirea │
│                  │de noi capacităţi  │
│                  │de producţie       │
└──────────────────┴───────────────────┘

        Pentru a aborda dificultăţile care limitează rezilienţa lanţurilor de furnizare şi de valoare - inclusiv percepţiile legate de insuficienţa sau excesul de standarde, certificări şi norme de mediu - se va implementa un program dedicat. Acesta va identifica şi completa standardele naţionale necesare pentru industria românească, acoperind toate sectoarele, indiferent de mărime sau importanţă strategică.
        De asemenea, consultarea nevoilor industriei va ajuta la clarificarea motivelor pentru care anumite standarde sunt considerate excesive. Având în vedere că 90% din standardele naţionale sunt standarde europene adoptate, adaptarea la aceste cerinţe europene este o prioritate care va fi abordată prin măsuri specifice.

    Analiza lanţurilor de valoare pe baza tabelelor input/output
        Una dintre cei mai utilizate măsuri de analiză a lanţurilor globale de valoare este "proporţia specializării verticale" (vertical specialization share în limba engleză)*18). Acest termen reflectă procesul de specializare a unei economii naţionale în anumite stadii de producţie, prin utilizarea de resurse importate în propria producţie, pentru ca mai apoi să o exporte.
        *18) Hummels, D., Rapoport, D., Yi, K-M.: "Vertical Specialization and the Changing Nature of World Trade." Economic Policy Review, Vol. 4, No. 2, June 1998

        Proporţia de specializare pe verticală, calculată experimental*19) la nivelul celor 14 ecosisteme industriale, arată că, în special, ecosistemele produselor electronice (calculatoare, produse electronice, optice, maşini şi echipamente), cel al energiei şi resurselor energetice, al sănătăţii (îndeosebi prin intermediul industriei farmaceutice), dar şi ecosistemul industriei de apărare, adică ecosistemele cu o intensitate tehnologică medie şi înaltă, sunt caracterizate de cele mai ridicate niveluri de integrare pe verticală cu economiile altor ţări, de peste 40% sau chiar 50%. Cu alte cuvinte, în exporturile acestor ecosisteme se regăsesc cele mai mari proporţii ale importurilor în producţia brută a sectoarelor componente. Este important să notăm că proporţia de specializare verticală a industriei textile, de 31,6%, este apropiată de valorile industriei digitale (29,9%) şi a industriilor energo-intensive (33,3%). Cele mai mici valori, de dependenţă redusă a exporturilor de importuri, le regăsim în industria alimentară şi în turism.
        *19) Anumite sectoare, cum sunt cele de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul, ori sectorul producător de echipamente electrice, deşi sunt incluse în mai multe ecosisteme, au contribuţii diferite la producţia sau integrarea pe verticală a sectoarelor componente dintr-un anumit ecosistem. Aceste contribuţii sunt reflectate de aportul lor la producţia altor sectoare prin coeficienţii tehnologici. În aceste calcule, nu au fost luate în considerare contribuţiile parţiale, ci întregul sector a fost inclus în ecosistem, motiv pentru care rezultatele trebuie interpretate în acest context.

(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 19: Proporţia specializării verticale pe cele 14 ecosisteme industriale.
        Sursa: calcule pe baza datelor din tabelul CON111A(2021)
        Gradul înalt de specializare pe verticală este asociat cu soldul negativ al balanţei comerciale, mai accentuat în ecosistemele industriilor energo-intensive şi al produselor electronice. Doar ecosistemele industriei auto şi al turismului au un aport pozitiv al balanţei comerciale, proporţia specializării lor verticale fiind mai scăzută în comparaţie cu celelalte (v. Figura 19).
        Gradul de integrare "în amonte" a economiei României, exprimată prin raportul dintre valoarea adăugată inclusă în importuri şi volumul exporturilor brute, de aproximativ 24%, se află la un nivel similar cu cel al Franţei şi Germaniei. Media acestei proporţii la nivelul Uniunii Europene, calculată ca medie aritmetică simplă pentru toate statele membre, este de aproximativ 34%, valoare determinată de statele cu un nivel mai ridicat de integrare pe verticală (Luxemburg - 61,8%, Malta - 60,5%, Ungaria ori Slovacia - cca. 45%). La nivelul întregii Uniuni Europene, prin agregarea valorilor de calcul, proporţia este de aproximativ 16%, în timp ce la nivelul OCDE este de cca. 9%. Statele din vecinătatea noastră (Bulgaria, Ungaria sau Polonia) au un grad mai mare de specializare, reflectat de un volum mai mare de importuri, dar care este transferat şi într-un nivel mai mare al exporturilor de bunuri intermediare şi de producţie a bunurilor finale (v. Figura 20).
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 20: Integrare în amonte: proporţia valorii adăugate
        importate în exporturile brute (%);
        Sursa: OCDE - TiVA 2023
        O altă măsură a gradului în care producţia naţională este integrată în lanţurile globale de valoare este dată de valoarea adăugată creată în sectoarele economice naţionale încorporată în cererea finală a altor ţări, constituită atât de bunuri de consum intermediar, cât şi bunuri de consum final al gospodăriilor, al autorităţilor publice sau pentru realizarea de investiţii. Un astfel de indicator caracterizează "integrarea în aval" e economiei sau apropierea de verigile finale ale lanţului de valoare.
        În comparaţie cu anul 2007, al intrării României în Uniunea Europeană, cu anul 2008, când s-a declanşat criza mondială a datoriilor suverane, cu anul 2012, când efectele crizei financiare au început să se atenueze, poziţia României s-a îmbunătăţit substanţial în anul 2020, primul an pandemiei de COVID-19 îndeosebi în sectoarele produselor electronice, al maşinilor şi echipamentelor diverse şi al vehiculelor rutiere. Performanţe ridicate s-au înregistrat şi în sectoarele textilelor, îmbrăcămintei şi produselor din piele, ori în cele ale produselor chimice şi farmaceutice şi al produselor din cauciuc şi mase plastice. Sectorul industriei alimentare, al băuturilor şi produselor din tutun are cel mai mic procent de integrare dintre toate sectoarele, maximul de 13,1% fiind atins în anul 2014 (v. Figura 21). Aceste sectoare, care sunt şi cele care conţin cea mai mare proporţie de importuri în exporturile lor, reprezintă punctul forte al industriei României, care necesită în continuare sprijin pentru creşterea capacităţii de adaptare la condiţiile tot mai competitive ale pieţelor internaţionale, prin inovare, tehnologii performante şi personal calificat.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 21 Valoarea adăugată internă a României incorporată
        în cererea finală externă (% din valoarea adăugată,
        pe sectoare economice);
        Sursa: OCDE - TiVA 2023
        Gradul de integrare a economiei României în lanţurile globale de valoare, măsurată prin "integrarea în amonte"*20) şi "integrarea în aval"*21) se situează la un nivel cuprins între 45% - 48%, împărţit aproximativ egal între cele două direcţii. (v. Figura 22). În principiu, un grad mai mare de integrare în aval denotă o poziţie mai apropiată de verigile finale, de consumul final şi poate prezenta un potenţial mai mare de valorificare a producţiei. Observăm în ansamblul statelor analizate, pe de o parte, o constanţă a acestor niveluri şi, pe de altă parte, niveluri mai ridicate pentru Bulgaria, Polonia şi Ungaria în comparaţie cu cele ale României. Să reţinem, totodată, că Franţa şi Germania au niveluri similare cu cele ale României, însă economiile celor două state au cel puţin trei caracteristici importante: sunt dominante în comerţul exterior al Uniunii Europene şi pe plan mondial, în structura industrială sectoarele de tehnologie medie şi înaltă deţin ponderi superioare celor din economia României, iar ponderea cheltuielilor destinate cercetării şi dezvoltării, inclusiv în sectorul întreprinderilor, sunt net superioare României.
        *20) Calculată ca proporţie a valorii adăugate din importuri în exporturile brute ale economiei naţionale, în procente
        *21) Calculată ca proporţie a valorii adăugate create în economia naţională încorporată în exporturile altor ţări şi exporturile brute, în procente

(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 22: Participarea în lanţurile globale de valoare,
        ca proporţie în exporturile brute (%);
        Sursa: OCDE - TiVA 2020

    Analiza lanţurilor de valoare pe baza clusterelor inovative
        La nivel european, clusterele sunt recunoscute ca generatori ai ecosistemelor industriale reziliente, digitale şi verzi, DG GROW creditând clusterele pentru identificarea de soluţii pentru întreruperile din lanţurile de valoare apărute ca urmare a pandemiei şi elaborarea de foi de parcurs pentru consolidarea economiei europene.
        În ceea ce priveşte specializarea (Inteligentă) regională, atât analizele europene cât şi cele naţionale (Asociaţia Clusterelor din România) scot în evidenţă importanţă ecosistemului agroalimentar şi a celui digital, singurele domenii de specializare inteligentă prezente în toate regiunile de dezvoltare. În plus European Cluster Panorama*22) identifică sectorul textil, care alături de cel agroalimentar reprezintă principala specializare în Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia Sud-Vest Oltenia şi Nord Vest, Energie-Regenerabile/Energo-Intensive în Centru Electronică/Mobilitate în Vest şi Digital/Creativ & Cultural în Bucureşti-Ilfov.
        *22) https://clustercollaboration.eu/sites/default/files/2021-12/European_Cluster_Panorama_Report_0.pdf

        În anul 2023, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în colaborare cu Asociaţia Clusterelor din România au efectuat cea de a treia mapare a clusterelor din România, solicitând informaţii cu privire la distribuţia numărului de firme, a cifrei de afaceri şi a exporturilor pe verigile lanţurilor de valoare, obţinându-se următoarele rezultate. Acestea au fost agregate la nivel de ecosistem industrial, cu excepţia "Construcţiilor", unde sectorul Mobilei a fost tratat separat, ţinând cont de importanţa sectorului pentru economia naţională şi specificul acestuia.
        O analiză a poziţionării clusterelor din România pe verigile lanţului de valoare din punct de vedere al numărului de întreprinderi, cifrei de afaceri şi exporturilor, arată concentrarea cvasi-exclusivă pe veriga de Producţie, ceea ce reprezintă un dezavantaj competitiv.
        O excepţie notabilă este ecosistemul Creativ&Cultural, care, cel puţin la nivel de clustere, concentrează 38% din întreprinderi pe veriga Dezvoltare Produs (faţă de numai 27% Producţie); generează 43% din cifra de afaceri pe veriga CDI şi 34% pe veriga Dezvoltare Produs (faţă de numai 18% Producţie) şi nu mai puţin de 50% exporturi pe veriga de Dezvoltare Produs. Acestea confirmă observaţiile empirice şi conduc spre necesitatea unei susţinerii mult mai intense şi structurate a acestui sector la nivel de politică economică.
        Tabelul 3: Distribuţia numărului de întreprinderi din cluster în lanţurile de valoare per ecosistem industrial. O intensitate mai mare a culorii, indică o pondere mai mare a indicatorului. Sursa: Asociaţia


┌────────────────────┬──────┬────────┬──────────┬───────────┬─────────┬─────────────┬─────────┬──────────┐
│                    │      │        │Dezvoltare│Logistica  │         │Logistica de │Marketing│          │
│Nr întreprinderi    │CDI   │Branding│produs    │de intrare │Producţie│ieşire       │Sales    │Mentenanţă│
│                    │      │        │          │(Furnizori)│         │(Distribuţie)│         │          │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Energie-Regenerabile│20,73%│2,44%   │35,37%    │12,20%     │14,63%   │4,88%        │6,10%    │3,66%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Agro-alimentar      │5,50% │5,50%   │8,26%     │10,09%     │54,13%   │5,05%        │9,17%    │2,29%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Electronică         │20,81%│7,51%   │10,98%    │9,25%      │23,12%   │6,36%        │10,98%   │10,98%    │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Digital             │6,15% │4,47%   │16,76%    │5,03%      │44,13%   │4,47%        │9,50%    │9,50%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Mobila              │10,40%│1,60%   │3,20%     │16,00%     │67,20%   │1,60%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Creativ & Cultural  │11,54%│7,69%   │38,46%    │3,85%      │26,92%   │0,00%        │11,54%   │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Textile             │3,85% │2,56%   │1,28%     │7,69%      │76,92%   │2,56%        │2,56%    │2,56%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Construcţii         │2,04% │2,04%   │16,33%    │16,33%     │57,14%   │6,12%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Sănătate            │5,88% │0,00%   │0,00%     │11,76%     │79,41%   │0,00%        │2,94%    │0,00%     │
└────────────────────┴──────┴────────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴──────────┘

Tabelul 4: Distribuţia cifrei de afaceri din clustere în lanţuri de valoare per ecosistem industrial. O intensitate mai mare a culorii, indică o pondere mai mare a indicatorului. Sursa: Asociaţia Clusterelor din România


┌────────────────────┬──────┬────────┬──────────┬───────────┬─────────┬─────────────┬─────────┬──────────┐
│                    │      │        │Dezvoltare│Logistica  │         │Logistica de │Marketing│          │
│Cifra de afaceri    │CDI   │Branding│produs    │de intrare │Producţie│ieşire       │Sales    │Mentenanţă│
│                    │      │        │          │(Furnizori)│         │(Distribuţie)│         │          │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Energie-Regenerabile│7,42% │0,00%   │0,29%     │25,94%     │49,14%   │6,22%        │0,33%    │10,66%    │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Agro-alimentar      │1,51% │0,06%   │0,56%     │1,45%      │80,61%   │2,02%        │13,31%   │0,49%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Electronică         │3,43% │0,03%   │0,04%     │10,79%     │81,95%   │2,14%        │0,24%    │1,38%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Digital             │12,74%│2,48%   │24,34%    │0,03%      │45,34%   │10,43%       │2,34%    │2,30%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Mobila              │0,66% │0,31%   │0,01%     │3,94%      │95,05%   │0,02%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Creativ & Cultural  │43,35%│0,17%   │33,75%    │0,18%      │18,36%   │0,00%        │4,19%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Textile             │4,93% │1,23%   │0,42%     │2,08%      │86,77%   │0,00%        │3,88%    │0,70%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Construcţii         │1,91% │0,08%   │70,96%    │10,44%     │16,30%   │0,30%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Sănătate            │0,88% │0,00%   │0,00%     │8,73%      │89,50%   │0,00%        │0,89%    │0,00%     │
└────────────────────┴──────┴────────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴──────────┘

Tabelul 5: Distribuţia exporturilor din clustere în lanţurile de valoare per ecosistem industrial. O intensitate mai mare a culorii, indică o pondere mai mare a indicatorului.


┌────────────────────┬──────┬────────┬──────────┬───────────┬─────────┬─────────────┬─────────┬──────────┐
│                    │      │        │Dezvoltare│Logistica  │         │Logistica de │Marketing│          │
│Exporturi           │CDI   │Branding│produs    │de intrare │Producţie│ieşire       │Sales    │Mentenanţă│
│                    │      │        │          │(Furnizori)│         │(Distribuţie)│         │          │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Energie-Regenerabile│47,50%│0,00%   │25,00%    │0,00%      │27,50%   │0,00%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Agro-alimentar      │0,00% │0,00%   │50,00%    │0,00%      │50,00%   │0,00%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Electronică         │6,82% │3,65%   │5,87%     │4,25%      │69,60%   │2,72%        │4,50%    │2,58%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Digital             │30,75%│6,13%   │28,69%    │0,05%      │28,62%   │0,01%        │5,64%    │0,10%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Mobila              │0,90% │0,82%   │0,72%     │5,33%      │92,20%   │0,03%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Creative & Cultural │10,00%│0,00%   │50,00%    │0,00%      │40,00%   │0,00%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Textile             │3,14% │0,92%   │0,18%     │0,00%      │95,58%   │0,00%        │0,00%    │0,18%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Construcţii         │0,00% │0,00%   │0,00%     │5,44%      │94,21%   │0,36%        │0,00%    │0,00%     │
├────────────────────┼──────┼────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│Sănătate            │5,08% │0,00%   │0,00%     │0,00%      │94,92%   │0,00%        │0,00%    │0,00%     │
└────────────────────┴──────┴────────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴──────────┘

    3.3. Concluziile analizei situaţiei actuale
        În anul 2023, cadrul macroeconomic s-a înrăutăţit, atât la nivel global, cât şi pe plan naţional. Creşterea economică a României din anul 2022, de 4,6% faţă de anul anterior, se află pe un palier descendent, confirmat de datele provizorii ale anului 2023 (2,1%) şi de ţinta de 3,4% avută în vedere la fundamentarea bugetului de stat pentru anul 2024. Consumul, care a avut în ultimii ani contribuţia majoritară la avansul economiei, şi-a încetinit creşterea, însă a alimentat în continuare atât deficitul comercial, cât şi pe cel bugetar.
        Sectorul industrial deţine o pondere importantă în economie, similară cu cele din statele din imediata vecinătate (Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Cehia) şi substanţial mai mare în comparaţie cu state dezvoltate din Vestul Europei. Totuşi, agricultura are în continuare o pondere ridicată în PIB prin comparaţie cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar mai cu seamă în populaţia ocupată, care nu mai este un factor de competitivitate economică, ci unul de adâncire a inegalităţilor economice şi sociale. Sectorul agricol, cu potenţialul său des invocat, nu are capacitatea de a compensa nevoia de forţă de muncă din alte sectoare, chiar în condiţiile în care calificările cerute sunt încă de nivel scăzut sau mediu.
        Economia României beneficiază în continuare de un impuls consistent de creştere a productivităţii muncii, pe fondul creşterii simultane a costurilor cu forţa de muncă. Acest avantaj este susţinut de aportul sectoarelor "campion" ale industriei - industria auto şi industria echipamentelor electrice - prin investiţiile realizate şi forţa de muncă atrasă. Celelalte sectoare cu aport pozitiv, cum este cel al produselor de mobilier sau al produselor agricole, au o contribuţie redusă la crearea de valoare adăugată şi nu pot compensa balanţa comercială negativă a industriilor energo-intensive, în care industria chimică are cea mai mare pondere.
        Cauzele acestor evoluţii se situează, pe de o parte, atât în spectrul evoluţiilor pieţelor de materii prime şi energiei, cât şi al lanţurilor de aprovizionare afectate de pandemia de COVID- 19 şi de conflictul prelungit din Ucraina, la care s-a adăugat recent cel din Israel şi zona geografică adiacentă. Pe de altă parte, la acestea se adaugă şi o serie de cauze interne. Dintre acestea, am reţinut ritmul în scădere al ratei investiţiilor din ultimii ani, nivelul extrem de redus al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv în sectorul întreprinderilor, precum şi preţurile energiei şi al gazelor naturale care se află încă la cote ridicate prin comparaţie, cel puţin, cu statele incluse în această analiză.
        Gradul de integrare a economiei României în lanţurile globale de valoare, măsurată prin "integrarea în amonte"*23) şi "integrarea în aval"*24) se situează la un nivel cuprins între 45% - 48%, împărţit aproximativ egal între cele două direcţii. Analiza specializării verticale arată o dependenţă mare de importuri a unor sectoare cu tehnologie medie şi înaltă (energie/regenerabile, electronice, aerospaţial/apărare, sănătate). Această situaţie expune întreprinderile riscului şocurilor externe - ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor trei ani - atât prin preţurile unor resurse esenţiale, cum ar fi energia electrică, gazele naturale sau materii prime strategice, cât şi prin dereglările lanţurilor de aprovizionare şi schimbările politicilor comerciale ale statelor ori regiunilor cu pondere însemnată în comerţul mondial.
        *23) Calculată ca proporţie a valorii adăugate din importuri în exporturile brute ale economiei naţionale, în procente
        *24) Calculată ca proporţie a valorii adăugate create în economia naţională încorporată în exporturile altor ţări şi exporturile brute, în procente

        Aceste constatări sunt confirmate de analiza lanţurilor de valoare realizată la nivelul clusterelor, unde majoritatea întreprinderilor, cea mai mare parte a cifrei de afaceri şi a exporturilor sunt realizate pe veriga de Producţie, acolo unde valoarea adăugată este cea mai redusă.

    3.4. Definirea problemelor
    Conflictul ruso-ucrainian şi impactul asupra preţurilor materiilor prime
        Conflictul militar ruso-ucrainean a influenţat masiv natura ofertei, conducând la amplificarea semnificativă a cotaţiilor materiilor prime pe pieţele internaţionale. Principalele domenii afectate de saltul cotaţiilor energetice internaţionale au fost cele cu un consum energetic ridicat, în special industria chimică şi metalurgia. După cum a admis şi Raportul Draghi*25), economia UE suferă pierderi de competitivitate din cauza preţurilor ridicate la energie şi deficitului de resurse de hidrocarburi, care creează depedendenţa de importuri. La nivelul UE-27 (2020), producţia de profil s-a comprimat cu 6 la sută şi respectiv 4 la sută în anul 2022, dar în cazul României, ajustările au avut o amplitudine mult superioară (-22% şi respectiv -15%)*26). Pentru gazul natural, preţurile au crescut de 2,7 ori (chiar mai mult în cazul marilor consumatori, respectiv de 3,2 ori), nivelul acestora fiind superior cu peste 44 la sută mediei europene. Pentru energia electrică, preţurile pentru clienţii non-casnici s-au majorat de 2,4 ori (de 1,9 ori în cazul marilor consumatori), situându-se, şi de această dată, peste media europeană (cu 44 la sută, respectiv cu 11 la sută).
        *25) Mario, Draghi, 2024, The future of European competitiveness: Report by Mario Draghi, European Commission https://commission.europa.eu/topics/strengthening-european-competitiveness/eu-competitiveness-looking-ahead en
        *26) Raport anual BNR 2022, https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043

        Conflictul ruso-ucrainian a afectat sistemul industrial românesc şi într-un al doilea mod. Înainte de începerea războiului, expunerea pe relaţia cu Rusia era ridicată pentru anumite categorii de produse*27). Izbucnirea conflictului şi stabilirea etapizată a măsurilor de embargo comercial asupra Rusiei au condus la necesitatea pentru firmele româneşti cu expunere pe piaţa rusească la reconfigurarea reţelei de furnizori externi, extinderea capacităţii interne de producţie şi reducerea consumului energetic.
        *27) Final de pandemie şi economii care rezistă la şocul Războiului (Daniel Dăianu coord.), https://www.bnr.ro/România-Zona- Euro-MONITOR--22672.aspx

    Impactul cadrului de reglementare UE asupra sectoarelor industriale energointensive
        Cadrul legislativ comunitar*28) exercită o presiune constantă în vederea eficientizării marilor consumatori de energie la nivel european. În cazul României, această presiune este şi mai accentuată deoarece unele sectoare industriale au o intensitate energetică ridicată în rândul ţărilor europene - locul trei în cazul chimiei şi primul loc în cel al metalurgiei*29). Liberalizarea pieţei de energie autohtone pentru consumatori non-casnici a afectat atât sectorul industriei chimice, cât şi sectorul metalurgic, domenii de activitate concentrate, cu firme cu peste 250 de angajaţi fiind responsabile pentru 57 la sută şi respectiv 78 la sută din totalul cifrei de afaceri*30).
     *28) COM(2020) 102 final O nouă Strategie industrială pentru Europa; regulamentul UE 2023/955 de instituire a Fondului social pentru climă; COM(2023) 161 final Net Zero Industry Act (NZIA); Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului european şi a Consiliului privind eficienţa energetică.
        *29) Raport anual BNR 2022, https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043
        *30) Idem

        O eventuală accelerare a tranziţiei verzi prin diminuarea numărului de certificate de emisii alocate gratuit de către Comisia Europeană va avea efecte în creşterea costurilor de producţie şi pierderi de competitivitate pentru industriile energointensive. Pentru a îşi menţine potenţialul competitiv pe piaţa internă şi, mai ales, externă, cele două sectoare industriale energointensive sunt obligate să îşi revizuiască politica de preţuri/costuri. De asemenea, sunt necesare măsuri de retehnologizare şi/sau captare carbon şi instituirea de noi scheme de sprijin a tranziţiei verzi (tranzacţionare certificate emisii, contracte de diferenţă, Fondul de modernizare, Fondul de inovare, PNRR, buget de stat). Decarbonizarea, după cum susţine Raportul Draghi, poate constitui o oportunitate pentru economia europeană, prin tranziţia către resurse energetice mai curate şi mai ieftine, dar e necesară o mai bună coordonare a politicilor, existând riscul ca fără o coordonare efectul să fie unul contrar, să conducă pierderi de competitivitate.

    Sub-capitalizarea cronică a companiilor româneşti
        Firmele care au capitaluri negative reprezintă aproape o treime din totalul firmelor. Necesarul de recapitalizare se situează la un nivel ridicat (136 miliarde lei, respectiv 11,6 la sută din PIB)*31). În acelaşi timp, companiile cu capital privat autohton şi-au înrăutăţit poziţia de capital la nivel agregat, acestea fiind responsabile pentru 57 la sută din necesarul total de capitalizare. Mai mult, tot conform BNR, majoritatea companiilor locale îşi asigură necesarul de finanţare din resursele proprii*32).
        *31) Banca Naţională a României - Raport asupra stabilităţii financiare, decembrie 2022
        *32) Sondaj privind accesul la finanţare al companiilor nefinanciare din România, BNR, iunie 2021.

    Dificultatea obţinerii de credite bancare într-un context de rate de dobândă de referinţă ridicate
        După peste un deceniu (2012-2022) de dobânzi de referinţă aflate la minime istorice, aproape de 0%, creşterea accelerată a ratelor de dobândă bancară pe fondul accentuării fenomenului inflaţionist constituie un obstacol major pentru continuarea investiţiilor la nivelul principalelor sectoare industriale, în foarte mică măsură compensat de accesul la resurse financiare europene. Acest blocaj investiţional riscă să îngreuneze şi mai mult procesul de adoptare a tehnologiilor care să faciliteze tranziţia industrială către obiectivele fixate la nivel european (de exemplu, obiectivul obligatoriu al Uniunii Europene de reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puţin 55 % până în 2030 comparativ cu 1990*33).
     *33) REGULAMENTUL (UE) 2021/1119 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999

    Relocalizarea activităţilor industriale în statele dezvoltate (Reshoring)
        Creşterea tensiunilor geopolitice, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, răspândirea pandemiei Covid-19 cu problemele logistice aferente şi, în cele din urmă, invazia Rusiei în Ucraina au evidenţiat fragilitatea interdependenţelor profunde dintre economii, cu impact direct asupra întreprinderilor. Un grup de economişti şefi influenţi, intervievaţi de Forumul Economic Mondial în mai 2023, au declarat că - în următorii trei ani - vor avea loc schimbări în structura lanţurilor de aprovizionare şi, dintre aceştia, o treime consideră că vor fi şi semnificative. Potrivit unui sondaj realizat de The Economist în rândul a 3.000 de directori executivi din întreaga lume, în 2022 a crescut ponderea celor care au declarat nearshoring - relocarea livrărilor în favoarea furnizorilor aflaţi în ţări mai apropiate din punct de vedere geografic - ca strategie principală (de la 12% în 2021 la 20% în 2022); în acelaşi timp, se înregistrează o creştere a ponderii celor care optează pentru backshoring - deplasarea în favoarea furnizorilor din ţara de origine - (de la 5% la 15%).
        Unele state occidentale (SUA, Italia, Franţa) au instituit mecanisme de stimulare financiară a companiilor cu capital autohton să îşi realoce (parţial) producţia în statul de origine, prin diminuarea cotei impozabile pe profit sau alte tipuri de stimulente.
        Parlamentul European a evidenţiat în anul 2021 obiectivul Uniunii Europene de a favoriza reintrarea lanţurilor valorice în anumite sectoare considerate strategice şi de înaltă tehnologie (cum ar fi produsele medicale, produsele farmaceutice, panourile fotovoltaice şi semiconductorii), deoarece acestea sunt sectoare de înaltă tehnologie cu o mare capacitate de inovare şi, prin urmare, capabile să genereze efecte de propagare pozitive asupra tuturor întreprinderilor din domeniu.
        Pentru unele economii - în special cele occidentale, cu reţele de aprovizionare deja structurate şi, prin urmare, capabile să beneficieze de externalizări pozitive puternice - procesul de relocalizare (reshoring) poate duce la începutul unui proces de re-industrializare; pentru altele - economiile emergente, cum este şi cea a României - poate duce la procesul invers, de dezindustrializare.

    Impactul inteligenţei artificiale asupra sectoarelor industriale
        În statele occidentale, companiile industriale deja dezvoltă proiecte IA în domeniile mentenanţei predictive (monitorizarea pe bază de senzori) şi a eficientizării producţiei. Există astfel riscul creării unui nou ecart de productivitate, implicit de competitivitate, între firmele industriale din Vestul Europei şi cele la nivel naţional. În condiţiile subcapitalizării firmelor româneşti (cf. punctelor 1.3 şi 1.4) şi accesului sub-optimal al firmelor la finanţare europeană, este prioritară stabilirea unor direcţii naţionale de sprijin pentru susţinerea tranziţiei industriale (Industrie 4.0).

    Susţinere redusă a dezvoltării formelor asociative de tip cluster pentru a întări competitivitatea IMM-urilor româneşti din industrie
        La nivel european, clusterele sunt recunoscute ca generatori ai ecosistemelor industriale reziliente, digitale şi verzi, DG GROW creditând clusterele pentru identificarea de soluţii pentru întreruperile din lanţurile de valoare apărute ca urmare a pandemiei şi elaborarea de foi de parcurs pentru consolidarea economiei europene.
        O analiză a poziţionării clusterelor din România pe verigile lanţului de valoare din punct de vedere al numărului de întreprinderi, cifrei de afaceri şi exporturilor arată concentrarea cvasi-exclusivă pe veriga de producţie, ceea ce reprezintă un dezavantaj competitiv.
        În ultimii 10 ani, clusterele din România au cunoscut o evoluţie ascendentă constantă, în pofida susţinerii financiare reduse din partea statului, confirmându-şi rolul de catalizatori ai proceselor de inovare şi internaţionalizare ale întreprinderilor mici şi mijlocii, totalizând la ora actuală un număr de 2742 întreprinderi (+235% faţă de 2013), 245.856 angajaţi (+245% faţă de 2013), 61,85 mld lei cifră de afaceri (+182% faţă de 2013), 8 mld EUR exporturi (+156% faţă de 2013) şi 607 milioane lei cheltuieli CDI (+131%) faţă de 2013.

    Diversificarea ofertei industriei auto prin producţia de autovehicule comerciale şi componente pentru autovehicule electrice
        Sectorul industriei auto reprezintă principalul vector de difuzare a inovării productive în întreaga economie. Este de vitală importanţă ca România să îşi menţină pe teritoriul naţional unităţi de producţie auto şi centre de cercetare legate de sectorul auto deoarece ele vor reprezenta avangarda transformării sistemului industrial naţional în contextul proceselor de tranziţie industrială (Industrie 4.0, robotică, utilizarea de noi materiale), reducere a emisiei de gaze cu efect de seră, digitalizarea şi utilizarea inteligenţei artificiale în cadrul proceselor industriale etc. Conform statisticilor Internaţional Organization of Motor Vehicle Manufacturers*34), producţia totală de maşini în România a fost de 509.465 unităţi în anul 2022, comparativ cu 64.181 unităţii în anul 2000, o creştere de aproape 800%, plasând România peste nivelul de producţie al Italiei în Uniunea Europeană. În schimb, România a pierdut producţia de autovehicule comerciale, care încă se ridica la aproape 14.000 unităţi în 2000 după o continuă reducere în cursul deceniului 1990-2000. Patru dintre priorităţile enunţate în programul de guvernare în sectorul industrial sunt strâns legate de dezvoltarea industriei auto şi a domeniilor conexe la nivel naţional:
        *34) https://www.oica.net/category/production-statistics/2022-statistics/
        ● Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanţă cu dezvoltarea industriei auto pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări.
        ● Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul ţării a bateriilor.
        ● Sprijinirea industriei producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice.
        ● Adaptarea la tranziţia către un transport curat şi electro-mobilitate.

    3.5. Analiza SWOT
        Tabelul 6: Analiza SWOT


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Puncte forte       │Puncte slabe      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │• Ponderea        │
│                   │agriculturii      │
│                   │rămâne una din    │
│                   │cele mai ridicate │
│                   │din Uniunea       │
│                   │Europeană, dar    │
│                   │valoarea adăugată │
│                   │în industria      │
│• Ponderea         │alimentară este   │
│industriei în PIB a│scăzută           │
│rămas la cote      │• Declinul        │
│ridicate (peste    │demografic şi     │
│20%)               │migraţia          │
│• Forţă de muncă   │• Lipsa unei      │
│înalt calificată   │abordări unitare  │
│• Mixul energetic  │la nivelul        │
│divers al României │ministerelor      │
│(combustibili      │pentru domeniul   │
│fosili, surse      │industrial        │
│regenerabile şi    │• Ineficienţa     │
│energie nucleară)  │exploatării       │
│• Învăţământ       │resurselor        │
│terţiar relativ    │minerale          │
│performant         │energetice şi     │
│• Existenţa unor   │non-energetice    │
│clustere de top la │• IMM-uri cu      │
│nivel european     │capacitate redusă │
│• Sector           │de inovare,       │
│antreprenorial     │• Susţinerea slabă│
│dinamic in domeniul│a politicilor de  │
│ICT                │inovare,          │
│• Investiţiile     │• Costuri ridicate│
│străine directe în │cu dezvoltarea şi │
│sectorul industrial│implementarea     │
│românesc           │produselor        │
│• Existenţa unei   │• Lipsa resurselor│
│industrii de       │financiare ale    │
│furnizori pentru   │întreprinderilor  │
│industria auto     │româneşti,        │
│dezvoltată şi cu o │ponderea mare a   │
│dinamică accentuată│firmelor cu       │
│• Existenţa unui   │capital negativ şi│
│sector IT foarte   │finanţarea bancară│
│performant, cu     │redusă            │
│competenţe în      │• Vulnerabilitatea│
│domeniile          │la schimbările    │
│esenţiale:         │economice globale │
│inteligenţa        │şi la             │
│artificială,       │instabilitatea    │
│securitatea        │pieţelor          │
│datelor, Big Data, │internaţionale    │
│reţele de          │• Gradul redus de │
│comunicaţii etc.   │dobândire a       │
│• O bază           │competenţelor     │
│industrială solidă │digitale de bază  │
│a unor companii    │în rândul         │
│campion în sectoare│populaţiei,       │
│industriale        │• Utilizarea      │
│strategice, dar    │redusă a          │
│energointensive    │digitalizării în  │
│                   │întreprinderi,    │
│                   │• Decalajul între │
│                   │tematicile        │
│                   │abordate în       │
│                   │activităţile CDI  │
│                   │din mediul public │
│                   │şi nevoile        │
│                   │mediului economic │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oportunităţi       │Ameninţări        │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │• Conflictul      │
│• Accesarea        │ruso-ucrainian şi │
│fondurilor europene│impactul asupra   │
│structurale şi de  │preţurilor        │
│investiţii         │materiilor prime  │
│• Folosirea de     │• Pierderi de     │
│surse regenerabile │competitivitate în│
│(energie solară,   │industriile       │
│geotermală şi      │energointensive   │
│bioenergie)        │din cauza         │
│• Soluţiile de CCUS│costurilor de     │
│şi hidrogen verde  │reducere a        │
│• Creşterea        │emisiilor GES     │
│competitivităţii   │• Preţurile       │
│produselor asociate│ridicate ale      │
│panourilor solare  │energiei          │
│fotovoltaice (PV), │electrice, gazelor│
│turbinelor eoliene │naturale şi a     │
│şi vehiculelor     │materiilor prime  │
│electrice (VE)     │• Volatilitatea   │
│• Posibile relocări│preţului la bursă │
│de unităţi de      │a certificatelor  │
│producţie în       │ETS               │
│România pe fondul  │• Concurenţă      │
│tensiunilor din    │neloială din      │
│Asia şi Rusia      │partea            │
│• Principalele     │întreprinderilor  │
│documente          │din afara UE      │
│strategice în      │• Intensificarea  │
│domeniul CDI pun   │politicilor       │
│accent pe          │climatice şi      │
│sprijinirea        │crearea unui cadru│
│accesului actorilor│de reglementare al│
│economici la       │UE dezavantajos   │
│serviciile de CDI, │pentru sectoarele │
│mobilizarea        │industriale       │
│resurselor de      │energointensive   │
│cercetare către    │• Dificultatea    │
│inovare şi         │obţinerii de      │
│dezvoltarea        │credite bancare   │
│transferului       │într-un context de│
│tehnologic şi de   │rate de dobândă de│
│cunoştinţe         │referinţă ridicate│
│• Sprijinirea      │• Continuarea     │
│clusterelor în     │migraţiei forţei  │
│vederea creşterii  │de muncă înalt    │
│gradului de inovare│calificată,       │
│şi                 │deficitul de forţă│
│internaţionalizare │de muncă          │
│a firmelor membre  │calificată şi cu  │
│şi a integrării    │competenţe        │
│acestora în lanţuri│digitale şi grad  │
│de valoare         │redus de          │
│regionale (în      │mobilitate internă│
│special regiunea   │• Lipsa de sprijin│
│Dunării) şi        │adecvat pentru    │
│globale;           │IMM-urile din     │
│• Creşterea        │sectoarele        │
│nivelului de       │tradiţionale în   │
│competitivitate a  │vederea creşterii │
│IMM-urilor şi      │gradului lor de   │
│întreprinderilor   │inovare şi        │
│mari autohtone prin│internaţionalizare│
│investiţii în noi  │poate conduce la  │
│echipamente şi     │dispariţia acestor│
│dezvoltare         │sectoare cu efecte│
│tehnologică,       │economice şi      │
│inclusiv prin      │sociale negative  │
│folosirea          │• Grad ridicat de │
│iniţiativei STEP şi│expunere în faţa  │
│a fondurilor       │lanţurilor globale│
│destinate          │de valoare        │
│investiţiilor în   │• Relocarea în    │
│tehnologii critice:│ţările dezvoltate │
│digitale, curate şi│sau în vecinătate │
│biotehnologii;     │(Africa de Nord,  │
│• Identificarea de │Asia de Sud) a    │
│noi pieţe de       │unor companii     │
│desfacere pentru   │parte din diferite│
│produsele şi       │lanţuri de        │
│serviciile         │producţie şi      │
│industriale;       │aprovizionare,    │
│• Creşterea        │precum şi din     │
│capacităţii        │sectorul IT       │
│sectoarelor        │• Scăderea cererii│
│productive în      │externe pe pieţele│
│furnizarea de      │europene cauzate  │
│bunuri/produse cu  │de pierderi de    │
│un înalt grad de   │competitivitate   │
│personalizare în   │ale UE în sectoare│
│funcţie de         │din avalul        │
│necesităţile       │producţiei        │
│clienţilor         │româneşti         │
│• Creşterea puterii│(industria auto,  │
│de cumpărare a     │aparate şi        │
│populaţiei         │echipamente       │
│                   │electrice,        │
│                   │industria chimică)│
└───────────────────┴──────────────────┘

    4. PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL EXISTENTE
        Această secţiune prezintă pe scurt o analiză succintă a strategiilor, reglementărilor şi/sau documentelor relevante la nivel european şi naţional cu impact asupra politicii industriale.

    O nouă Strategie industrială pentru Europa - COM(2020) 102 final*35)
        *35) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX:52020DC0102
        Strategia industrială pentru Europa subliniază faptul că industria trebuie să declanşeze schimbări ca să răspundă nevoii dublei tranziţii: neutralitatea climatică şi digitalizarea proceselor. Scopul acestei strategii este cel de obţinere a unei autonomii industriale a continentului european prin reducerea dependenţei de alte state în ce priveşte: materiale şi tehnologii critice, alimente, infrastructură, securitate şi alte domenii strategice.
        Dubla tranziţie ecologică şi digitală va afecta toate segmentele economiei, ale societăţii şi ale industriei. Va fi nevoie de noi tehnologii şi investiţii în inovare pentru crearea de noi produse, servicii, pieţe şi modele de afaceri. De aici, vor apărea noi tipuri de locuri de muncă care necesită competenţe inexistente astăzi care să faciliteze trecerea de la producţia liniară la economia circulară.
        Obiectivele noii strategii industriale pentru Europa:
        ● Piaţă unică aprofundată şi mai digitalizată. Piaţa unică este factorul determinant al competitivităţii, facilitează integrarea întreprinderilor de toate dimensiunile în lanţurile valorice europene şi globale.
        ● Menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial.
        ● Sprijinirea industriei către neutralitatea climatică. Modernizarea şi decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie reprezintă o prioritate absolută. Uniunea Europeană are nevoie de procese industriale noi şi de tehnologii mai curate care să contribuie la reducerea costurilor şi la îmbunătăţirea stadiului de pregătire pentru introducere pe piaţă
        ● Crearea unei economii mai circulare. Revoluţionarea modului în care sunt proiectate, confecţionate, folosite şi eliminate produsele. Accelerarea acestui proces contribuie la crearea unui număr de 700.000 de locuri de muncă în UE. Noul plan privind economia circulară propune un nou cadru de politică privind sustenabilitatea produselor, incluzând dreptul la reparaţii, precum şi o procedură de achiziţii publice verzi.
        ● Integrarea spiritului inovării industriale. Strategia industrială trebuie să fie, în esenţă, o strategie privind inovarea în industrie.
        ● Calificare şi recalificare. Statele membre, partenerii sociali şi alte părţi interesate să întreprindă acţiuni colective prin care să contribuie la perfecţionarea şi la recalificarea lucrătorilor şi care să deblocheze investiţii publice şi private în forţa de muncă, cu precădere în sectoarele cu un potenţial de creştere ridicat pentru Europa sau pe cele care suferă schimbări majore.

     Pachetul noii strategiei industriale conţine un set mai larg de reglementări din care menţionăm: Plan de acţiune pe termen lung pentru o mai bună implementare şi asigurare a respectării normelor privind piaţa unică COM (2020) 94 final, O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă şi digitală COM (2020) 103 final, Regulamentul UE 2024/1735*36) privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii "zero net" , Regulamentul UE 2024/795*37) de instituire a platformei "Tehnologii strategice pentru Europa" (STEP) şi Regulamentul de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure şi durabile cu materii prime critice COM(2023) 160 final.
        *36) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202401735
        *37) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202400795

    Regulamentul UE 2024/1735 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii "zero net" şi de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Text cu relevanţă pentru SEE)
        Piaţa mondială a principalelor tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete fabricate în masă se va tripla până în 2030, ajungând la o valoare anuală de aproximativ 600 de miliarde EUR*38). Valoarea ecosistemului Uniunii Europene axat pe tehnologiile cu zero emisii nete a fost de peste 100 de miliarde EUR în 2021, dublă faţă de 2020*39). Principalele sectoare industriale europene, în special industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi industriile îngrăşămintelor, oţelului şi cimentului, au fost grav afectate de criza energetică. Pentru a rămâne competitive şi circulare şi a-şi atinge în acelaşi timp obiectivele de decarbonizare şi de reducere la zero a poluării, aceste industrii au nevoie de acces la tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum baterii, pompe de căldură, panouri solare, electrolizoare, pile de combustie, turbine eoliene şi sisteme de captare şi stocare a dioxidului de carbon.
        *38) Energy Technology Perspectives (2023) - Agenţia Internaţională a Energiei https://www.iea.org/reports/energy-technology- perspectives-2023
        *39) https://dealroom.co/uploaded/2022/04/Dealroom-Talis-Climate-Tech-Europe-2022.pdf

        Planul industrial al Pactului verde*40) a prezentat un plan cuprinzător pentru sporirea competitivităţii industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa şi pentru sprijinirea tranziţiei rapide către neutralitatea climatică. Planul se articulează în jurul următorilor patru piloni: (i) un mediu de reglementare previzibil şi simplificat; (ii) un acces mai rapid la finanţare; (iii) îmbunătăţirea competenţelor şi (iv) un comerţ deschis pentru lanţuri de aprovizionare reziliente.
        *40) https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/green-deal-industrial-plan_en

        Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete se încadrează în primii doi piloni.
        Regulamentul pentru stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii "zero net" are ca obiectiv să îmbunătăţească funcţionarea pieţei interne prin instituirea unui cadru care să asigure accesul Uniunii la o aprovizionare sigură şi durabilă cu tehnologii "zero net", inclusiv prin extinderea capacităţii de producere de tehnologii "zero net" şi a lanţurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja rezilienţa, contribuind în acelaşi timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile "zero net" se regăsesc următoarele: tehnologii panouri fotovoltaice şi energie termică, tehnologii eoliene terestre şi tehnologii regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură şi tehnologii de energie geotermală, electrolizoare şi pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă şi biometan, tehnologii de captare şi stocare a carbonului, tehnologii de reţea distribuţie şi transport energie electrică, fisiune nucleară şi surse de energie sustenabile etc. Uniunea şi-a propus ca, până în 2030, capacitatea de producţie în Uniunea Europeană a tehnologiilor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete să acopere cel puţin 40 % din nevoile Uniunii Europene, iar cota Uniunii de producţie pentru tehnologiile corespunzătoare să atingă 15% din producţia mondială până în 2040.

    Regulamentul UE 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a platformei Tehnologii strategice pentru Europa (STEP) şi de modificare a Directivei 2003/87/CE şi a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 şi (UE) 2021/241
     Regulamentul are două obiective, respectiv să sprijine dezvoltarea sau producţia de tehnologii critice în UE sau să protejeze şi să consolideze lanţurilor valorice ale acestora şi să reducă deficitele de forţă de muncă şi de competenţe în sectoarele strategice. Regulamentul vizează, de asemenea, simplificarea şi accelerarea procesului de autorizare, promovarea proiectelor strategice europene şi dezvoltarea standardelor necesare pentru extinderea tehnologiilor în cadrul pieţei unice. Sectoarele strategice sunt cele prevăzute în Regulament privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii "zero net" şi în Regulamentul de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure şi durabile cu materii prime critice. Aceste sectoare strategice pot beneficia de finanţare prin intermediul mai multor programe UE, respectiv FEDR, FC, FTJ, FSE+, PNRR, InvestEU, programul "Europa digitală", programul Orizont Europa şi Fondul pentru inovare. De asemenea, din Fondul european de apărare sunt alocate fonduri în cuantum de până la 1,5 miliarde euro pentru realizarea obiectivelor platformei STEP în conformitate cu Regulamentul 2021/697 de instituire a Fondului european de apărare.

    Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă şi de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060
     Obiectivul general al fondului este de a contribui la o tranziţie echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri şi de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Fondul social pentru climă va trebui instituit pentru a furniza fonduri statelor membre în vederea sprijinirii politicilor lor de abordare a impactului social avut de introducerea schemei de comercializare a certificatelor de emisii în sectoarele clădirilor şi transportului rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile şi a utilizatorilor de transport vulnerabili.

    Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 şi a Regulamentului (UE) 2023/1542 şi de abrogare a Directivei 2009/125/CE (Text cu relevanţă pentru SEE)
        Regulamentul vizează instituirea unui cadru de reglementare armonizat pentru a introduce treptat standarde în materie de adecvare a produselor disponibile pe piaţa internă a UE pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi circulară şi pentru reducerea cantităţii de deşeuri. Existenţa unor standarde comune la nivelul Uniunii în materie de proiectare ecologică ar permite dezvoltarea, implementarea şi extinderea noilor modele de afaceri ale economiei circulare în întreaga piaţă internă europeană. Un alt scop al regulamentului este acela de a oferi industriei şi consumatorilor acces la date fiabile şi clare, permiţând astfel efectuarea unor alegeri mai sustenabile.
        Instituirea unor cerinţe în materie de proiectare ecologică pentru produse sustenabilă acoperă următoarele componente: preîntâmpinarea obsolescenţei premature a produselor, înlocuirea non-distructivă a unor componente ale produsului, proiectare pentru limitarea greutăţii pentru a reduce generarea preconizată de deşeuri şi pentru a spori conţinutul de materiale reciclate din produse. Standardele în materie de proiectare ecologică definesc cerinţe de performanţă şi cerinţe privind informaţiile furnizate consumatorilor.
        Regulamentul instituie şi introducerea unui paşaport al produselor, un instrument important pentru punerea informaţiilor la dispoziţia actorilor de-a lungul întregului lanţ valoric. Existenţa acestui paşaport al produsului ar trebui să îmbunătăţească în mod semnificativ trasabilitatea de la un capăt la altul a unui produs de-a lungul întregului său lanţ valoric.
        Este foarte importantă precizarea privind necesitatea estimării impactului cerinţelor în materie de proiectare ecologică asupra IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul de produse relevant. Statele membre şi Comisia ar trebui, în domeniile lor de responsabilitate respective, să furnizeze informaţii adecvate, inclusiv orientări, să asigure o formare specifică şi specializată şi să ofere asistenţă şi sprijin specific, inclusiv financiar, IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul fabricării produselor pentru care sunt stabilite cerinţe în materie de proiectare ecologică. Aceste acţiuni sunt deosebit de importante pentru grupele de produse în care prezenţa IMM-urilor este relevantă şi ar trebui, de exemplu, să acopere calcularea amprentei de mediu a produselor şi punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a paşaportului produsului.

    Programul de guvernare 2023-2024
        Necesitatea unei politici industrială şi a unei politici de reindustrializare naţională, completă şi complexă. Sunt menţionate şi clusterele/ecosistemele/hub-uri industriale, industriile creative, hub-uri de inovare.
        Documentul introduce conceptul de "reindustrializare a României" operaţionalizabil prin:
        ● Reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficienţă energetică prin stimularea investiţiilor în capacităţi de producţie (panouri fotovoltaice, pompe de căldură, baterii etc.);
        ● Tehnologii şi procese inovatoare cu emisii scăzute de carbon în industriile mari consumatoare de energie, inclusiv produse care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari de carbon.
        ● Captarea şi utilizarea carbonului (CCU), construirea şi exploatarea captării şi stocării carbonului (CCS).
        ● Energie regenerabilă.
        ● Construcţie/dezvoltare instalaţii green field oţel verde
        ● Industria producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice
        ● Noi tehnologii digitale şi de comunicaţii.
        ● Reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcţii.

        În vederea creşterii competitivităţii sectoarelor industriale naţionale, Programul de Guvernare listează următoarele acţiuni pentru perioada 2023-2024:
    1. Revizuirea şi continuarea Programului creşterea competitivităţii produselor industriale, având în vedere experienţa sesiunilor derulate în 2023, cu acţiuni de susţinere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiţii de proiecte finanţate prin schema de ajutor de Minimis aferentă.
    2. Program pentru dezvoltarea lanţurilor de producţie locale. Implementarea unei scheme de ajutor de stat cu scopul de a echilibra balanţa comercială a României. Domenii prioritare: activitatea de producţie în industria de medicamente şi de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; maşini, unelte şi utilaje agricole; îngrăşăminte; construcţia de nave; piese auto; IT; energie.
    3. Program de industrializare pe bază de licenţă. Fond de investiţii care va contribui total sau parţial la cumpărarea de licenţe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licenţelor. Domeniile prioritare: sectoarele de producţie cu intensitate tehnologică medie şi înaltă şi sectoarele "verzi" (green) - tranziţia către o producţie prietenoasă cu mediul.
    4. Program pentru incubatoare şi parcuri industriale. Construirea/operaţionalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare judeţ, cu implicarea autorităţilor locale pentru asigurarea utilităţilor şi infrastructurii. Cel puţin unul pentru Start-up-uri în fiecare judeţ. Creşterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.

    "Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030 cu perspectiva anului 2050" (SNASC)
     Prin Hotărârea Guvernului nr. 1010/2024 a fost adoptată Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) şi Planul naţional de acţiune pentru implementarea acesteia (PNASC). Acest document programatic asigură revizuirea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2016*41).
        *41) https://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/182746

        Obiectivul general al SNASC îl constituie îmbunătăţirea capacităţii de adaptare şi creşterea rezilienţei sistemelor socio-economice şi naturale la impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice pe diferite areale şi intervale de timp. În acelaşi timp, SNASC vizează dezvoltarea sectorială în concordanţă cu principiile noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, respectiv adaptarea inteligentă, rapidă, sistemică şi conectată la scara globală de acţiune.
        Obiectivul specific 12 al SNASC se adresează sistemului industrial. Deşi nu sunt prevăzute termene sau responsabili, masurile incluse pentru acest obiectiv specific pot fi relevante pentru strategia industriala a României. Obiectivul 12 include 3 sub-obiective:
        ● 12.1. Conştientizarea riscurilor climatice pentru industrie şi formularea elementelor de adaptare diferitelor sectoare industriale
        ● 12.3. Politici şi planificare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice
        ● 12.4. Reducerea riscurilor în lanţul de aprovizionare şi distribuţie în sprijinul economiei circulare

    Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră - România neutră în 2050
     Strategia pe termen lung a româniei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră a fost elaborată în conformitate cu prevederile Anexei IV a Regulamentului (UE) 2018/1999. Pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, obiectivul obligatoriu al Uniunii în materie de climă pentru 2030 este o reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Conform Regulamentului (UE) 2018/1999 fiecare Stat Membru (SM) elaborează şi prezintă Comisiei Europene (CE) strategia sa pe termen lung pentru reducerea gazelor cu efect, cu o perspectivă de cel puţin 30 de ani. Conform scenariului România Neutră, care este cel selectat în cadrul strategiei, România îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul anului 1990.


┌──────────────────────────────────────┐
│ŢINTE 2050                            │
│În producţia cimentului, nivelul      │
│factorului emisiilor din proces       │
│(calculat pe baza CaO şi MgO) va      │
│scădea de la 0,52 la 0,49 t CO2 / t   │
│clincher de ciment în 2050 în         │
│conformitate cu BR 4*42);             │
│Nivelul emisiilor rezultate din       │
│producţia varului va fi, în 2050, în  │
│conformitate cu BR4;                  │
│Nivelul emisiilor din producţia de    │
│sticlă va fi, în 2050, în conformitate│
│cu BR4;                               │
│Nivelul emisiilor din producţia de    │
│ceramică şi al celorlalte industrii   │
│care folosesc mineralele nemetalice ca│
│materie primă va fi, în 2050, în      │
│conformitate cu BR4;                  │
│Rata de creştere anuală a emisiilor   │
│din producţia de sodă va fi de 1,8%,  │
│conform BR 4;                         │
│Factorul de emisii din sectorul       │
│producţiei de oţel va scădea de la    │
│1,01 tCO2 / tonă la 0,3 tCO2 / tonă în│
│2030, pe măsură ce vor fi adoptate    │
│tehnologiile EAF (Electric Arc Furnace│
│/ Cuptor cu arc electric) şi DRI-EAF. │
└──────────────────────────────────────┘

    *42) BR4 se referă la ţintele asumate de România în al 4-lea raport bianual (2019) către Naţiunile Unite în cadrul Convenţiei Cadru privind Schimbările Climatice (UNFCC)
        Pentru sectorul industrie sunt incluse atât emisiile provenite din utilizarea energiei, precum şi cele provenite din procesele industriale şi utilizarea produselor (IPPU). Politicile şi măsurile generale aplicate sectorului industrie (IPPU şi utilizarea energiei în industrie) includ:
        ● Reducerea folosirii combustibililor fosili (gaz natural, huilă, lignit) în toate ramurile industriale (siderurgie, chimie şi petrochimie, metale neferoase, minerale nemetalice, echipamente de transport, maşini, minerit, industria alimentară şi a tutunului, textile, celuloză şi hârtie, lemn şi produse din lemn, construcţii, alte industrii) şi înlocuirea acestora cu SRE, hidrogen, energie electrică şi energie termică (inclusiv energie termică produsă de auto-producători şi căldura reziduală recuperată din procesele termice industriale);
        ● Creşterea eficienţei energetice a tehnologiilor folosite în conformitate cu celor mai avansate standarde.

        Strategia pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să fie în concordanţă cu planurile naţionale integrate de energie şi climă, în cazul României, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice - PNIESC 2021-2030 şi cu strategiile şi planurile naţionale din domeniile relevante.

    Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030
        Strategia Uniunii Energetice îşi propune combaterea schimbărilor climatice la nivelul Uniunii Europene prin cinci direcţii principale de acţiune: securitate energetică, decarbonizare, eficienţă energetică, piaţa internă a energiei şi cercetare, inovare şi competitivitate. Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) stabileşte următoarele ţinte la nivel naţional în orizontul anului 2030:


┌──────────────────────────────────────┐
│Ţinte 2030                            │
│Ţinta de reducere a emisiilor de GES  │
│la nivelul economiei pentru România   │
│este de 85% în 2030, comparativ cu    │
│1990. Traiectoria indicativă arată că │
│până în 2022, România a atins deja un │
│punct de referinţă de 85% din ţinta   │
│totală de reducere a GES din ţinta    │
│totală de reducere a GES aferentă     │
│anului 2030, iar 93% vor fi atinse în │
│2025.                                 │
│În 2050, obiectivul este de a ajunge  │
│la o reducere de aproximativ 105% a   │
│emisiilor, comparativ cu nivelul din  │
│1990.                                 │
│Pentru sectorul industrial ţinta este │
│de reducere cu 77% a emisiilor de GES │
│(obţinută în principal prin reducerea │
│utilizării combustibililor fosili şi  │
│înlocuirea acestora cu energie        │
│electrică şi SRE şi îmbunătăţirea     │
│eficienţei tehnologiilor) până în     │
│2030, faţă de nivelul din 1990.       │
└──────────────────────────────────────┘

        ● În ceea ce priveşte cota de energie regenerabilă, România şi-a asumat o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la o cotă de 38,3%. Creşterea ponderii energiei din surse regenerabile va fi asigurată şi prin dezvoltarea facilităţilor de producere a energiei electrice de către consumatorii industriali;
        ● În direcţia integrării pe piaţa internă europeană a energiei, România şi-a asumat adoptarea unui calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a preţurilor, în funcţie de cerere şi ofertă, cu mecanisme de protecţie a consumatorilor vulnerabili;
        ● În sectorul industrial vor fi adoptate cele mai bune tehnologii pentru a reduce intensitatea energetică simultan cu nivelul emisiilor în sectoarele industriale aflate sub incidenţa schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;
        ● Implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT) în sectorul industrial va determina necesarul de noi investiţii private, precum şi atragerea fondurilor disponibile prin Mecanismul EU-ETS (Fondul de Inovare), pentru retehnologizarea şi implementarea tehnologiilor moderne în procesele industriale;
        ● Promovarea economiei circulare (reciclarea) contribuie la atingerea ţintei de eficienţă energetică, prin reducerea consumului de energie utilizată în industrie, în cadrul proceselor de prelucrare a materiilor prime.

    Strategia Naţională privind Economia Circulară (SNEC)
        Strategia Naţională privind Economia Circulară stabileşte priorităţile şi măsurile necesare la nivel naţional în vederea procesului de decuplare a dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale şi degradarea mediului. Obiectivul general al SNEC este strâns legat de obiectivele Agendei ONU 2030 de obiectivele globale privind clima, precum şi de principiile şi acţiunile promovate în cadrul Pactului Verde al UE.
        Strategia prezintă principalele direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor de economie circulară în România:
    I. reducerea consumului de materii prime virgine prin activităţi durabile de extracţie, reciclare şi recuperare;
    II. reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viaţă a produselor;
    III. reducerea impactului activităţilor de producţie asupra mediului;
    IV. reducerea impactului activităţilor de gestionare şi de eliminare a deşeurilor şi a apei reziduale asupra mediului;
    V. îmbunătăţirea coerenţei politicilor şi guvernanţei, comunicarea şi colaborarea dintre autorităţile locale, regionale şi naţionale.

        Pe baza unei analize la nivelul celor 14 ecosisteme economice la nivel naţional, strategia individualizează câteva sectoare economice cu potenţialul cel mai ridicat în creşterea utilizării mecanismelor economiei circulare: agricultură şi silvicultură, industria constructoare de autovehicule, construcţii, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare şi băuturile, ambalajele, textilele şi echipamentele electrice şi electronice. Separat, sunt abordate transversal sectoarele energie, apă şi deşeuri, pentru a evidenţia provocările şi potenţialul lor de circularitate, având în vedere infrastructura încă slab dezvoltată din România în aceste domenii.
     Plecând de la cele cinci direcţii de acţiune prezentate în cadrul strategiei, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a elaborat un Plan de acţiune publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 bis/11 octombrie 2023, care operaţionalizează priorităţile la nivel de măsuri, acţiuni, termene şi responsabili. MEAT va avea un rol în procesul de monitorizare şi implementare a Planului de acţiune pentru SNEC.

    Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI)
    Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI), document strategic aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2022, stabileşte ca obiectiv general OG 3 Mobilizare către inovare, prevăzut a fi atins prin 3 obiective specifice care adresează mediul economic:
        OS.3.1. Susţinerea şi încurajarea colaborării între organizaţiile de cercetare şi mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare şi valorificarea rezultatelor
        OS 3.2. Dezvoltarea transferului tehnologic şi de cunoştinţe la nivel naţional pentru creşterea vizibilităţii rezultatelor şi impactului în mediul economic
        OS 3.3. Susţinerea antreprenoriatului de inovare

    Raport - Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România (Administraţia Prezidenţială)
        Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România (Administraţia Prezidenţială) prezintă măsurile propuse de Guvernul României pentru limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor asupra mediului. Documentul propune 28 masuri care încearcă să răspundă acestor provocări. Una dintre măsurile cu impact asupra sectorului industrial este măsura nr. 6 (MEAT este desemnat drept coordonator al acestui demers): Sprijinirea competitivităţii economiei româneşti prin: a) promovarea sectoarelor economice cu emisii reduse sau negative de dioxid de carbon în care România deţine avantaje competitive; b) soluţii de relocare din străinătate în România a unor lanţuri globale de producţie legate de atenuarea schimbărilor climatice, astfel încât ţara noastră să beneficieze de cât mai multe investiţii şi plusvaloare; c) promovarea, pe baza unei metodologii publice, a companiilor autohtone competitive care produc bunuri şi servicii pentru atenuarea şi pentru adaptarea la schimbările climatice.
        Documentul propune şi alte măsuri care pot avea impact asupra industriei din România. De exemplu, măsura 5.1 vizează elaborarea sau aducerea la zi a unor planuri de decarbonizare industriale pe mai multe segmente din lanţurile valorice astfel încât România să beneficieze de cât mai multe investiţii şi plusvaloare create în diferite etape. Măsura 5.2 vizează elaborarea de parteneriate cu mediul de afaceri din sectoarele economice care contribuie semnificativ la emiterea de gaze cu efect de seră, în vederea stabilirii voluntare a unor ţinte şi angajamente de reducere/eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră din partea sectorului privat pe termen scurt, mediu şi lung.
        Documentul de Politică industrială al României (2018)
        Documentul a fost construit în jurul a şapte obiective transversale:
        ● Acces sporit pe piaţa internă (UE) şi internaţională al produselor industriale româneşti ("Piaţa UE şi internaţională");
        ● Dezvoltarea de lanţuri industriale integrate cu potenţial competitiv în contextul specializării inteligente ("Lanţuri de valoare");
        ● Dezvoltarea şi încurajarea relaţiilor de cooperare în clustere inovative ("Clustere") ;
        ● Stimularea inovării prin investiţii în noi produse, servicii şi baze de producţie ("Business Driven Innovation")
        ● Identificarea necesarului de forţă de muncă specializată şi instruire/perfecţionare adecvată pentru sectoarele industriale ("Forţa de muncă ") ;
        ● Stimularea competitivităţii prin energie, climă, dezvoltare durabilă, resurse şi eficienţă energetică ("Eficientă energetică")
        ● Întărirea capacităţii administrative la nivelul Ministerului Economiei în vederea implementării politicii industriale a României.

    Strategia naţională de competitivitate 2021-2027 (Planul de Tranziţie Industrială)
        Strategia naţională de competitivitate 2021-2027 este un document integrator al politicilor publice cu impact asupra completivităţii economice, în complementaritate cu SNCISI, strategiile de specializare inteligentă regionale precum şi în contextul mai larg al politicilor publice europene (Noua Strategie Industrială Europeană, Pactul Verde European, Tranziţia industrială).
        Primele două obiective generale ale Strategiei naţionale de competitivitate vizează "Modernizarea industrială a întreprinderilor, inclusiv prin susţinerea mecanismelor economiei circulare şi a economiei colaborative" şi "Sprijinirea procesului de transformare digitală (Industrie 4.0) pentru creşterea gradului de competitivitate a întreprinderilor". Creşterea competitivităţii economiei naţionale se poate realiza doar prin intermediul modernizării tehnologice a ţesutului industrial contribuind astfel la reducerea decalajelor regionale interne şi, simultan, a decalajului de productivitate comparativ cu media Uniunii Europene.
        Strategia naţională de competitivitate conţine un plan de măsuri privind gestionarea procesului de tranziţie industrială - "Creşterea gradului de adoptare a industriei 4.0 în rândul întreprinderilor", propunând patru tipuri de intervenţii publice:
        ● Investiţii cu caracter inovativ (încurajarea investiţiilor întreprinderilor pentru adoptarea tehnologiilor industriei 4.0): Finanţarea dezvoltării tehnologice în domenii precum soluţii de producţie avansate, 3D printing, realitate augmentată/virtuală, simulation tools, conectivitate, smart factory, internet of things, cloud computing, securitate cibernetică, big data and analytics etc; finanţarea start-up-urilor relevante pentru Industria 4.0; relansarea/reactualizarea Planului sectorial în domeniul cercetării-dezvoltării din industrie; finanţarea unui hub industrial pentru susţinerea cooperării inter-regionale pe domeniile de interes pentru tranziţia către Industria 4.0, pentru participarea în alianţe industriale europene, programe europene colaborative şi proiecte de cooperare inter-regională.
        ● Investiţii în factorii favorizanţi pentru adoptarea industriei 4.0: cadru legislativ, definirea standardelor de interoperabilitate, securitatea, eficienţă energetică etc.: susţinerea organizaţiilor catalizator de tip entităţi de transfer tehnologic şi inovare, clustere, huburi de inovare digitală; Adaptarea cadrului de reglementare privind standardizarea în vederea favorizării introducerii tehnologiilor Industriei 4.0 în România; promovarea conceptului de Industrie 4.0 la nivel naţional prin programe de informare/diseminare; raportare standardizată a eficienţei energetice şi a emisiilor de CO2 pentru sectorul industrial; finanţare proiecte de transformare a proceselor de funcţionare a întreprinderilor conform principiilor economiei circulare.
        ● Competenţe (formarea de competenţe şi parcursuri de formare la nivel de întreprinderi): dezvoltarea şi implementarea unui sistem de anticipare a nevoilor de formare profesională pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi de monitorizare a tranziţiei de la educaţie şi formare la piaţa de muncă; programe de formare ataşate investiţiilor în tehnologie.
        ● Conştientizare şi guvernanţă (difuzarea cunoştinţelor şi ale aplicaţiilor tehnologiei Industrie 4.0 şi garantarea unei guvernanţe eficiente, bazate pe colaborarea cu purtătorii de interes): consolidarea Comitetului Interministerial pentru Competitivitate pentru coordonarea planului de management al tranziţiei industriale.

    5. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE
        Logica intervenţiei pentru o strategie industrială a României porneşte de la identificarea principalelor probleme ale industriei româneşti şi urmăreşte stabilirea unor obiective generale şi specifice pentru a aborda aceste probleme. Obiectivele sunt susţinute de acţiuni concrete şi programe de finanţare care vizează modernizarea şi dezvoltarea durabilă a industriei, creşterea competitivităţii pe pieţele internaţionale, protejarea mediului înconjurător şi formarea şi calificarea forţei de muncă cu respectarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Această logică de intervenţie este esenţială pentru a asigura o dezvoltare echilibrată şi sustenabilă a sectorului industrial românesc în contextul provocărilor actuale şi viitoare.

    OG 1: Modernizarea industriei româneşti prin tehnologizare avansată, eficientizarea produselor şi proceselor şi promovarea inovaţiei sustenabile, cu accent pe trecerea la economia circulară
        Obiectivul general 1 al Strategiei industriale a României se concentrează pe modernizarea industriei prin adoptarea unei abordări multidimensionale. Aceasta include tehnologizarea avansată, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa şi competitivitatea în toate ramurile industriale şi eficientizarea produselor şi proceselor prin reducerea consumului de resurse şi a impactului asupra mediului. De asemenea, obiectivul include promovarea inovaţiei sustenabile, accelerând tranziţiile verzi şi digitale şi adoptând principii de durabilitate. Accentul pe trecerea la economia circulară subliniază necesitatea unei abordări care să minimizeze deşeurile şi să maximizeze utilizarea resurselor, în scopul unui viitor mai sustenabil şi ecologic pentru industria românească.

    OS 1.1: Promovarea adoptării tehnologiilor de vârf în toate ramurile industriale pentru a creşte eficienţa şi competitivitatea
        Obiectivul specific 1.1 se axează pe încurajarea adopţiei tehnologiilor avansate în toate sectoarele industriale din România, pentru a îmbunătăţi eficienţa şi a spori competitivitatea pe piaţa internaţională. Adopţia tehnologiilor avansate este esenţială pentru modernizarea economiei României, mai ales în contextul transformărilor aduse de conceptul Industry 4.0, caracterizat prin digitalizare, robotizare, inovaţie şi reconversie profesională. Factorii precum eficienţa energetică, tehnologiile care reduc impactul asupra mediului şi achiziţiile responsabile devin tot mai importanţi în redefinirea strategiilor de business pe termen lung, mai ales în urma impactului pandemiei Covid-19.
        Cu toate acestea, în prezent, România se află într-o poziţie modestă în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilă la nivel european, cu necesitatea unei modernizări urgente pentru a rămâne competitivă. Investiţiile în tehnologiile avansate sunt cruciale pentru ca industriile productive să rămână relevante în peisajul industrial global. În acest context, industria auto românească, de exemplu, trebuie să îşi modernizeze rapid producţia şi să se adapteze la noi modele de business şi valoare adăugată pentru a rămâne competitivă.
        Prin urmare, implementarea acestui obiectiv presupune nu doar adopţia tehnologiilor de vârf, ci şi o revizuire profundă a modelului de afaceri industrial, orientat spre sustenabilitate şi inovaţie. Aceasta include o tranziţie de la o economie preponderent manufacturieră şi dependentă de resursele clasice, către un model economic bazat pe tehnologii sustenabile, cum ar fi energia verde şi automatizarea. Această transformare este esenţială pentru a asigura un viitor competitiv şi durabil pentru industria românească.

    OS 1.2: Reducerea consumului de resurse şi a externalităţilor prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a proceselor de producţie
        Obiectivul specific 1.2 se axează pe reducerea consumului de resurse şi externalităţilor negative în toate ramurile industriale din România, punând accent pe îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a proceselor de producţie, precum şi pe valorificarea potenţialului de circularitate. O abordare a economiei circulare poate diminua consumul de resurse şi materii prime cu aproape o treime la nivel global, fără a afecta calitatea şi oferta de bunuri şi servicii esenţiale. Această transformare include prelungirea duratei de viaţă a produselor şi reintegrarea lor în cicluri de viaţă complete prin reciclare şi reintroducerea în producţie.
    Pe fondul provocărilor de mediu globale, cum ar fi despădurirea, degradarea solurilor şi creşterea acidităţii oceanelor, este esenţial ca industriile să adopte practici sustenabile care să reducă amprenta de carbon şi să utilizeze resursele mai eficient. Potrivit unui studiu Deloitte*43) privind economia circulară, aproximativ 70% din emisiile de carbon la nivel global provin din extragerea şi prelucrarea resurselor naturale în cadrul economiei liniare.
    *43) Deloitte, 2023 "The Circularity Gap"

        România a început tranziţia de la o economie liniară la una circulară, dar se află încă la un nivel scăzut de circularitate comparativ cu media UE. Strategia Naţională privind Economia Circulară identifică sectoarele economice cu potenţial de circularitate, cum ar fi agricultura, auto, construcţiile, textilele şi industria alimentară, şi propune acţiuni concrete pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor şi a materiilor prime.
        Pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să promoveze tehnologii care contribuie la eficienţa energetică şi la procese de producţie sustenabile, să adopte principiile economiei circulare şi să se angajeze în acţiuni strategice pentru reducerea impactului asupra mediului. Această abordare va contribui la dezvoltarea durabilă a industriei româneşti, îmbunătăţind în acelaşi timp competitivitatea şi reducând dependenţa de resursele naturale.

    OS 1.3: Accelerarea tranziţiilor verzi şi digitale prin stimularea dezvoltării industriei verzi bazate pe principiile durabilităţii, inovaţiei tehnologice şi reducerii la minimum a impactului climatic
        Obiectivul specific 1.3 vizează accelerarea tranziţiilor verzi şi digitale în România, cu scopul de a stimula dezvoltarea unei industrii verzi bazate pe sustenabilitate, inovaţie tehnologică şi minimizarea impactului climatic. În contextul schimbărilor climatice globale şi a urgenţei tranziţiei către sustenabilitate, Uniunea Europeană, prin politicile publice adoptate recent, şi-a exprimat ambiţia de a deveni un lider global în combaterea schimbărilor climatice. Aceasta include măsuri legislative concrete, precum pachetul legislativ "Fit for 55", care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, parte a Pactului Verde European.
        Pentru a atinge acest obiectiv, companiile energetice şi digitale din Europa, inclusiv cele din România, pot juca un rol esenţial în asigurarea unei tranziţii energetice corecte şi eficiente. Aceasta presupune o colaborare între factorii de decizie politică, sectorul privat şi părţile interesate din societatea civilă pentru a modela un mecanism de aplicare eficient al măsurilor care constituie Pactul Verde European.
        În plus, tehnologiile digitale sunt esenţiale pentru a face sistemele energetice mai reziliente, conectate, inteligente şi durabile. Progresele în colectarea şi analizarea datelor, schimbul de informaţii şi conectivitate permit dezvoltarea de noi aplicaţii digitale care pot susţine tranziţia energetică. Astfel, digitalizarea va juca un rol cheie în transformarea sistemelor energetice şi în sprijinirea tranziţiei către o economie verde şi sustenabilă.

    OS 1.4 Stimularea contribuţiei activităţilor de CDI la dezvoltarea economică şi a transferului tehnologic şi de cunoaşte dinspre sectorul de cercetare către mediul economic
        OS 1.4 are ca punct de pornire ideea că cercetarea, dezvoltarea şi inovarea trebuie să devină un motor pentru dezvoltarea şi sprijinirea competitivităţii mediului economic.
        Prin cooperarea dintre mediul economic şi mediul de CDI se vor asigura condiţiile pentru adaptarea politicilor şi strategiilor din domeniul CDI la condiţiile şi necesităţile mediului economic.
        Acest obiectiv strategic este cel care va contribui la sprijinirea coordonării Strategiei de industrializare a României cu SNCISI, în vederea asigurării unui efect sinergic.

    OS 1.5 Dezvoltarea unor sectoare integrate pentru producţia de baterii, componente pentru turbine eoliene şi componente pentru panouri fotovoltaice, prin valorificarea resurselor minerale şi a materiilor prime critice
        Interesul pentru resurse minerale critice a crescut odată cu accelerarea tranziţiei către o economie sustenabilă. Necesarul de metale provenind din pământuri rare, precum şi de materii prime critice (aluminiu, cupru, zinc ş.a.m.d.) a crescut la nivel global pentru a realiza capacităţile previzionate de producţie de energie "verde" şi tehnologiile de decarbonizare a proceselor industriale. Uniunea Europeană a adoptat Legea materiilor prime critice, având obiectivul de a securiza accesul la materii prime critice şi a reduce dependenţa blocului economic de importuri. Uniunea Europeană are în prezent o dependenţă uriaşă de importuri de resurse minerale critice, dar şi de tehnologii "verzi", în special din China, ceea ce creează riscuri de aprovizionare.
        România dispune de rezerve de minerale care pot fi exploatate, dar pentru o mai bună valorificare a acestora este necesară crearea unor sectoare integrate sau lanţuri interne de exploatare - procesare primară şi secundară - fabricarea de produse semifabricate şi materii prime. Odată cu modernizarea şi redeschiderea minelor, vor fi încurajate investiţiile pentru crearea lanţurilor de producţie, rafinarea şi topirea minereurilor, capacităţi locale de producţie de materii prime şi componente pentru baterii, turbine eoliene şi panouri fotovoltaice. Pentru dezvoltarea lanţurilor valorice autohtone, vor fi create parteneriate între sectorul public şi privat, cu sprijinul schemelor europene IPCEI.
        Implementarea acestui obiectiv se va realiza în corelare cu obiectivele Strategiei naţionale pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035, legate de modernizarea şi redeschiderea minelor şi valorificarea sustenabilă a resurselor minerale.

    OG 2: Consolidarea poziţiei României pe piaţa internaţională prin creşterea volumului exporturilor industriale şi creşterea rezilienţei lanţurilor de aprovizionare
        Obiectivul general 2 al Strategiei industriale a României se axează pe consolidarea poziţiei ţării pe piaţa internaţională, punând accent pe două direcţii principale. În primul rând, se urmăreşte creşterea volumului exporturilor industriale, prin îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea produselor româneşti, explorând noi pieţe şi capitalizând pe sectoarele existente. În al doilea rând, se vizează creşterea rezilienţei lanţurilor de aprovizionare, adaptându-le la provocările globale şi regionale, şi îmbunătăţind capacitatea de a răspunde rapid şi eficient la schimbările din mediul de afaceri internaţional. Această abordare duală vizează nu doar extinderea exporturilor, ci şi asigurarea unei baze solide pentru stabilitatea şi adaptabilitatea industriei româneşti în context global.

    OS 2.1: Creşterea volumului exporturilor industriale şi extinderea pieţei de export pentru produsele industriale româneşti
    Obiectivul specific 2.1 vizează creşterea semnificativă a volumului exporturilor industriale ale României şi extinderea pieţelor de export pentru produsele sale. Potrivit raportului anual al BNR*44), în 2021, valoarea totală a exporturilor României a atins aproximativ 75 de miliarde de euro, reprezentând o creştere de 20,1% faţă de anul anterior. Aproximativ 25.770 de companii româneşti au contribuit la aceste exporturi, cu cei mai mari 500 de exportatori susţinând aproape 73% din totalul exporturilor. Această creştere evidenţiază potenţialul semnificativ de expansiune a pieţei de export pentru produse industriale româneşti.
    *44) Raportul anual al BNR pentru anul 2021

        Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie luate în considerare mai multe aspecte strategice. În primul rând, este esenţială identificarea şi exploatarea pieţelor emergente şi existente pentru exporturile industriale. Aceasta presupune analiza tendinţelor globale, identificarea nişelor de piaţă şi adaptarea produselor la cerinţele specifice ale acestor pieţe. În al doilea rând, inovaţia şi îmbunătăţirea calităţii produselor sunt cruciale pentru a răspunde cerinţelor internaţionale în continuă schimbare şi pentru a menţine competitivitatea pe pieţele externe. Adoptarea standardelor naţionale armonizate cu cele internaţionale pentru produse şi procese sprijină accesul pe pieţele externe prin creşterea conformităţii şi încrederii partenerilor comerciali. În cele din urmă, cooperarea strategică şi parteneriatele cu alte ţări şi regiuni pot oferi oportunităţi suplimentare pentru extinderea exporturilor.

    OS 2.2: Sprijinirea rezilienţei industriale a României prin susţinerea dezvoltării clusterelor industriale pentru internaţionalizare şi integrarea pe lanţurile valorice europene şi internaţionale
    Obiectivul specific 2.2 se concentrează pe consolidarea rezilienţei industriale a României printr-o abordare strategică axată pe clusterele industriale ca vehicul pentru internaţionalizare şi integrare pe lanţurile valorice. În contextul actual, lanţurile de aprovizionare reprezintă un element vital în economia României, cu un potenţial semnificativ de a funcţiona ca un facilitator principal între Europa de Vest şi Est. Conform unui studiu EY*45), 74% dintre respondenţi consideră că România poate deveni un prim furnizor în lanţurile de aprovizionare între aceste două regiuni. Această perspectivă subliniază importanţa unei strategii eficiente pentru dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare, în special în domenii precum IT & software, comerţ şi industria auto.
    *45) Ernst&Young, 2022 "Lanţurile de aprovizionare Un sprijin pentru economia României?" accesibil la https://assets.ey.com/content/dam/ey-sites/ey-com/ro_ro/noindex/ey-românia-studiu-lanţuri-aprovizionare-nov22.pdf

        Pentru a atinge acest obiectiv, este esenţial să se susţină şi implementeze un program naţional pentru sprijinirea dezvoltării clusterelor prin masuri ce vizează creşterea gradului de inovare şi internaţionalizare a IMM-urilor membre, reskilling şi upskilling al forţei de muncă, tranziţia duală şi tranziţia către Industria 4.0/5.0 şi integrarea în lanţurile valorice europene şi internaţionale. Scopul este de reducere a dependenţei de furnizorii globali şi tranziţia către furnizori regionali şi locali, aceştia fiind paşi importanţi pentru a asigura securitatea şi sustenabilitatea lanţurilor de aprovizionare.

    OG 3: Sprijin pentru crearea de locuri de muncă de înaltă calitate şi calificarea forţei de muncă
        Obiectivul general 3 al Strategiei industriale a României se concentrează pe sprijinirea creării de locuri de muncă de înaltă calitate şi pe calificarea forţei de muncă. Acest obiectiv implică dezvoltarea de programe educaţionale şi de formare profesională care să răspundă nevoilor industriei moderne, punând accent pe competenţe digitale şi tehnologice, precum şi pe principiile sustenabilităţii şi egalităţii de gen. În domeniul formării profesionale se va asigura evitarea stereotipurilor şi alinierea ofertei la nevoile pieţei muncii, îmbunătăţirea accesului femeilor la competenţe profesionale şi antreprenoriale, în vederea creşterii şanselor de angajare şi a capacităţii antreprenoriale. Strategia va încuraja promovarea participării femeilor la viaţa economică şi îmbunătăţirea accesului acestora la ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică, precum şi creşterea reprezentării femeilor în procesele de luare a deciziilor din domeniul economiei industriale.
        Se urmăreşte atragerea investiţiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată şi promovarea antreprenorialului, pentru a crea un mediu propice inovaţiei şi dezvoltării economice durabile. Prin aceste iniţiative, se doreşte asigurarea unei forţe de muncă bine pregătite, capabilă să susţină şi să contribuie la creşterea industriei româneşti şi să se adapteze uşor multiplelor provocări create de tranziţia industrială.

    OS 3.1: Dezvoltarea de programe de formare profesională adaptate la cerinţele industriei româneşti
    Obiectivul specific 3.1 se axează pe dezvoltarea de programe de formare profesională, pentru a răspunde cerinţelor dinamice ale pieţei muncii şi a industriei moderne. Această iniţiativă este esenţială pentru creşterea ratei de ocupare şi pentru asigurarea unei forţe de muncă calificate şi adaptabile. Conform Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027, principalul obiectiv îl constituie atingerea unei rate de ocupare de 75% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani până la sfârşitul anului 2027. Această strategie propune o viziune integrată asupra politicilor pentru piaţa muncii şi accentuează nevoia de integrare pe piaţa muncii a diferitelor categorii de persoane, inclusiv şomeri de lungă durată şi tineri NEETs, prin dezvoltarea resurselor umane şi stimularea iniţiativei antreprenoriale.
        Implementarea acestei strategii implică crearea unui mediu de muncă flexibil, funcţional şi rezilient şi consolidarea sistemului de formare profesională a adulţilor, pentru a asigura o mai bună aliniere la cerinţele pieţei muncii. Pe termen lung, măsurile sectoriale care vor fi implementate în cadrul acestei strategii urmăresc realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi ale Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.
        De asemenea, iniţiativa se va corela obiectivului general de asigurare a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, în special în ceea ce priveşte rata de ocupare, veniturile şi domeniile de ocupare, conform Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027.

    OS 3.2: Stimularea antreprenorialului în contextul Strategiei industriale a României
        Obiectivul specific 3.2 se axează pe promovarea antreprenorialului ca element cheie în cadrul Strategiei industriale a României. În vederea susţinerii creşterii economice şi a inovării, acest obiectiv vizează stimularea şi susţinerea antreprenorialului în sectoarele industriale cheie. Accentul este pus pe încurajarea dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) în domeniile tehnologice avansate, sustenabilitate şi digitalizare, contribuind astfel la modernizarea şi diversificarea economiei naţionale.
        Pentru realizarea acestui obiectiv, este esenţială implementarea de măsuri de sprijin care să faciliteze accesul la finanţare, mentorat, reţele de afaceri şi pieţe noi pentru antreprenorii emergenţi. De asemenea, se propune crearea unui cadru favorabil pentru start-up-uri şi IMM- uri, inclusiv prin politici de incubare şi accelerare, precum şi prin reglementări adaptate nevoilor specifice ale antreprenorilor din industrie.
        În plus, este importantă colaborarea cu instituţiile educaţionale pentru a integra educaţia antreprenorială şi formarea profesională în programele de studiu, pregătind astfel noile generaţii de antreprenori cu competenţe adaptate cerinţelor industriei moderne. În acest scop, a fost identificată nevoia unui program pentru împuternicirea economică, care ar putea include formarea şi perfecţionarea profesională, învăţământul terţiar, dezvoltarea competenţelor pentru diverse meserii şi profesii, dezvoltarea abilităţilor de căutare a unui loc de muncă, legislaţie pentru o reprezentare mai mare în consiliile de administraţie ale companiilor cotate pe bursă, promovarea femeilor în cele mai înalte posturi în instituţiile guvernamentale, sprijin pentru femeile antreprenoare, introducerea în sectorul privat a Planului de egalitate de gen. MEAT şi ADR vor depune eforturi specifice pentru a se asigura că iniţiativele antreprenoriale au integrat în mod corespunzător nevoile femeilor antreprenoare din mediul rural şi urban.
        Prin aceste iniţiative, se urmăreşte nu doar creşterea economică, ci şi consolidarea inovaţiei şi competitivităţii industriei româneşti pe piaţa internaţională.

    OG 4: Înlesnirea accesului la finanţare a companiilor din industrie
        Obiectivul general 4 al Strategiei industriale a României se concentrează pe facilitarea accesului la finanţare pentru companiile din sectorul industrial. Acest obiectiv este crucial pentru a asigura resursele necesare dezvoltării şi inovării în industrie. Prin implementarea de măsuri şi programe care sprijină accesul la capital, se urmăreşte stimularea creşterii economice, sprijinirea investiţiilor în tehnologii noi şi sustenabile, şi încurajarea dezvoltării antreprenoriale.
        Această abordare include nu doar facilitarea accesului la finanţări tradiţionale, cum ar fi creditele bancare şi investiţiile de capital, dar şi promovarea finanţărilor alternative, precum capitalul de risc, fondurile de investiţii şi programele de finanţare europeană. În acest sens, un rol important îl au instituţiile financiare internaţionale, în particular Grupul BEI, prin Fondul european de investiţii.
        Înlesnirea accesului la finanţare va permite companiilor din industrie să investească în modernizare, să adopte tehnologii noi, să crească eficienţa operaţională şi să dezvolte produse şi servicii inovatoare. Aceasta va contribui la creşterea competitivităţii industriei româneşti pe piaţa internaţională şi la promovarea unei dezvoltări economice durabile.

    OS 4.1: Implementarea schemelor de ajutor pentru companiile din industrie
        Obiectivul specific 4.1 se concentrează pe implementarea de scheme de ajutor financiar pentru companiile din sectorul industrial românesc. Această iniţiativă este concepută pentru a îmbunătăţi lichiditatea şi a spori capitalizarea companiilor industriale, oferindu-le astfel resursele necesare pentru dezvoltare şi inovaţie. Prin introducerea de programe specifice de finanţare şi subvenţii, se urmăreşte să se ofere sprijin direct companiilor industriale pentru a le facilita investiţiile în modernizare, tehnologii noi şi practici sustenabile.
        Acest obiectiv include atât programe de finanţare guvernamentale, cât şi acces la fonduri europene şi internaţionale, asigurând o diversitate de surse de finanţare pentru nevoile variate ale industriei. Se va pune accent pe adaptarea acestor programe la specificul fiecărui sector industrial, cu scopul de a sprijini eficient creşterea economică şi competitivitatea pe piaţa internaţională. Spre exemplu, schemele pot include finanţare pentru retehnologizarea proceselor de producţie, investiţii în eficienţa energetică, dezvoltarea de produse noi şi sustenabile, sau sprijin pentru adaptarea la economia digitală.

    OS 4.2: Facilitarea accesului la finanţări alternative pentru companiile din industrie
        Obiectivul specific 4.2 se concentrează pe facilitarea accesului la finanţări alternative pentru companiile din industrie. Această iniţiativă are ca scop sprijinirea investiţiilor în sectorul industrial şi încurajarea creşterii economice. Prin utilizarea diverselor instrumente financiare de tipul capitalurilor de risc, a fondurilor de investiţii, a programelor de finanţare europeană şi a fondurilor de garantare, se urmăreşte stimularea investiţiilor în industrie, inclusiv în tehnologii inovatoare şi sustenabile. Aceste măsuri vor ajuta companiile să acceseze mai uşor finanţarea necesară pentru expansiune şi modernizare, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului industrial şi la creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională.

    OG 5: Susţinerea potenţialului competitiv al sectoarelor industriale energointensive
        Obiectivul general 5 vizează sprijinirea şi consolidarea potenţialului competitiv al sectoarelor industriale energo-intensive. Acest obiectiv este esenţial în contextul creşterii preţurilor la energie şi a necesităţii de a menţine competitivitatea acestor sectoare esenţiale. O serie de acţiuni specifice sunt planificate pentru a susţine aceste sectoare pentru investitorii interesaţi să investească în companii industriale energointensive şi promovarea de instrumente financiare destinate susţinerii sectorului industrial. Această abordare include şi măsuri compensatorii concepute pentru a atenua efectele negative ale creşterii preţurilor la energie şi pentru a ajuta aceste companii să menţină o poziţie competitivă pe piaţă.
        În plus, strategia prevede crearea unui cadru favorabil pentru atragerea de investiţii în sectorul industrial energointensiv, cu accent pe inovare şi eficienţă energetică şi susţinerea cercetării şi producţiei de cipuri şi semiconductori, esenţiale în domeniul microelectronicii, şi de investiţii în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile. Aceste măsuri sunt menite să stimuleze creşterea economică, să promoveze tehnologii sustenabile şi să asigure o tranziţie echitabilă către o economie verde, fără a compromite capacitatea de producţie şi competitivitatea industriei româneşti. Implementarea acestor acţiuni va contribui la rezilienţa sectorului industrial energointensiv şi la adaptarea sa la schimbările din mediul economic şi energetic global.
        Abordarea politicilor industriale în aceste sectoare va fi particularizată pe specificul fiecărei industrii, ţinând cont de baza industrială, infrastructură, direcţiile europene, regulamentele şi directivele aflate în vigoare. Un tip de abordare va urmări crearea unor noi modele economice care să valorifice în continuare baza industrială şi să menţină competitivitatea produselor româneşti în perspectiva internalizării costurilor de mediu.

    OS 5.1: Facilitarea accesului la finanţări europene în vederea modernizării activităţilor economice sau a activelor existente în cadrul sectoarelor industriale energointensive
        Obiectivul specific 5.1 vizează facilitarea accesului la finanţări europene pentru modernizarea activităţilor economice ale sectoarelor industriale energointensive. Aceste sectoare includ prelucrarea lemnului, producţia de hârtie şi produse din hârtie, cocserie şi prelucrarea ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice, produse din minerale nemetalice, precum şi industria metalurgică.
        Implementarea acestui obiectiv implică adaptarea măsurilor şi programelor de finanţare şi a subvenţiilor dedicate pe nevoile specifice acestor sectoare, cu scopul de a le ajuta să îşi îmbunătăţească lichiditatea şi capitalizarea. Aceste măsuri sunt esenţiale pentru a susţine companiile industriale în faţa provocărilor economice actuale, cum ar fi creşterea preţurilor la energie şi necesitatea de adaptare la noi standarde de eficienţă şi sustenabilitate.
        Facilitarea accesului la finanţare se va face în concordanţă cu abordările strategice şi normative ale UE, în special în ceea ce priveşte implementarea prevederilor Pactului Verde European.

    OS 5.2: Sprijinirea sectoarelor industriale energointensive în vederea susţinerii costurilor de adaptare a acestora la dubla tranziţie, verde şi digitală
        Obiectivul specific 5.2 se axează pe sprijinirea sectoarelor industriale energointensive, ajutându-le să facă faţă provocărilor aduse de dubla tranziţie - verde şi digitală. Această iniţiativă este vitală în contextul schimbărilor climatice şi al avansului tehnologic rapid, cerând industriei să se adapteze pentru a rămâne competitivă şi sustenabilă.
        Pentru atingerea acestui obiectiv, se propune implementarea unei scheme de ajutor de stat destinată sprijinirii costurilor asociate cu reducerea consumului de energie, modernizarea tehnologică şi digitalizarea în cadrul companiilor din sectoarele industriale energointensive. Această măsură este concepută pentru a facilita tranziţia către un model de producţie mai eficient din punct de vedere energetic şi mai puţin poluant, sprijinind în acelaşi timp adoptarea tehnologiilor digitale care pot optimiza procesele de producţie şi gestiune.
        Implementarea acestui obiectiv specific va contribui la îmbunătăţirea performanţei energetice şi la creşterea competitivităţii industriei româneşti. În acelaşi timp, va stimula inovaţia şi va deschide calea pentru noi oportunităţi de afaceri în domeniul tehnologiilor verzi şi digitale, consolidând astfel poziţia României pe piaţa internaţională şi răspunzând eficient provocărilor climatice şi tehnologice actuale.

    OS 5.3: Dezvoltarea industriei auto româneşti prin susţinerea producţiei de componente electrice
        Obiectivul specific 5.3 se concentrează pe dezvoltarea industriei auto româneşti, cu un accent particular pe susţinerea producţiei de componente electrice, ca răspuns la evoluţia rapidă a tehnologiei şi cerinţelor de piaţă. Această iniţiativă este esenţială pentru a asigura că industria auto românească rămâne competitivă şi relevantă în peisajul global, în contextul creşterii cererii pentru vehicule electrice şi a tranziţiei către mobilitatea sustenabilă.
        Acest obiectiv include susţinerea cercetării şi dezvoltării în domeniul componentelor electrice şi al microelectronicilor, esenţiale pentru producţia de automobile electrice şi hibride. De asemenea, se pune accent pe investiţii în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile, care sunt cruciale pentru succesul vehiculelor electrice.
        Implementarea acestui obiectiv va contribui semnificativ la adaptarea industriei auto româneşti la noile trenduri tehnologice şi la cerinţele de sustenabilitate. De asemenea, va sprijini crearea de locuri de muncă de înaltă calitate şi va consolida lanţul de aprovizionare auto, contribuind la creşterea economică şi la promovarea tehnologiilor verzi în România. În acest mod, industria auto românească va putea să-şi asume un rol activ în tranziţia globală către o mobilitate curată şi eficientă din punct de vedere energetic.

    OS 5.4: Promovarea modelelor de economie circulară a materiilor prime
        Industriile energo-intensive de importanţă strategică vor fi ţintite prin facilitarea creării de modele de economie circulară care să crească eficienţa utilizării materiilor prime, în special a metalelor feroase şi neferoase pe întreg lanţul de producţie, de la extracţia de minereu, prelucrarea primară, până la fabricarea produselor finite, recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice şi reutilizarea lor în procesele industriale. Crearea de astfel de modele va determina un salt productiv, de inovare, noi locuri de muncă şi formare de personal calificat, odată cu menţinerea competitivităţii în plan regional şi global.

    OS 5.5: Susţinerea proceselor tehnologice nepoluante, electrificarea proceselor de producţie sau trecerea la utilizarea hidrogenului obţinut din surse regenerabile de energie sau gaze naturale
        Prin mixul energetic existent şi sursele de energie regenerabilă, România dispune de un avantaj comparativ ce poate fi valorificat în producţia de fier, oţel, îngrăşăminte chimice şi alte procese tehnologice cu mare consum energetic. Tranziţia către economia cu emisii reduse de carbon necesită crearea de modele de producţie sustenabile, implicând energia verde, altfel aceste industrii ar putea pierde din competitivitate. Siderurgia este printre sectoarele industriei prelucrătoare cele mai orientate spre export, dar pentru a îşi menţine competitivitatea necesită investiţii de decarbonizare şi retehnologizare. O soluţie este utilizarea energiei din surse regenerabile în procesele de producţie.
        În prezent, cel mai mare deficit comercial cu bunuri este înregistrat în România la categoria de produse chimice. Dat fiind dimensiunea agriculturii şi potenţialul industriei alimentare, cererea de îngrăşăminte chimice pentru agricultură este mare şi va trebui acoperită. Amoniacul poate fi produs indiferent de provenienţa gazului utilizat ca materie primă, dacă este din combustibil fosil sau lichefiat sau obţinut prin biosinteză. Dat fiind posibilitatea creşterii producţiei interne de gaze naturale, acesta poate fi destinat utilizării industriale. Amoniacul "albastru" se obţine din procesarea gazului metan, fiind considerat şi combustibil de viitor, prin posibilitatea practică de transport al hidrogenului şi energiei. Aceasta este o soluţie fezabilă de tranziţie dacă folosim gaz ieftin, concomitent cu captarea carbonului rezultat în urma procesării gazului. Avem posibilităţi tehnice de stocare a carbonului în vechile zăcăminte de gaz.

    OG 6: Consolidarea şi modernizarea cadrului de politici de sprijin pentru dezvoltarea industriei
        Obiectivul general 6 este axat pe consolidarea şi modernizarea cadrului de politici de sprijin pentru dezvoltarea sectorului industrial. Acest obiectiv include acţiuni strategice cum ar fi extinderea ponderii naţionale a lanţurilor valorice în sectoare considerate strategice şi de înaltă tehnologie pentru economia românească, ce presupune identificarea şi promovarea sectoarelor cu potenţial ridicat de creştere şi inovaţie, cum ar fi tehnologia avansată, industria digitală şi sectoarele sustenabile, cu scopul de a amplifica impactul lor asupra economiei naţionale. Facilitarea accesului la finanţare se va face în concordanţă cu abordările strategice şi normative ale UE, în special în ceea ce priveşte implementarea prevederilor Pactului verde european.
        De asemenea, obiectivul include operaţionalizarea Comitetului Interministerial pentru Competitivitate (CIC), o iniţiativă esenţială pentru coordonarea implementării planului de gestionare a tranziţiei industriale. CIC va colabora strâns cu parteneri instituţionali relevanţi, inclusiv MIPE, MCID, Ministerul Educaţiei şi MMSS, pentru a asigura o abordare integrată şi eficientă în implementarea strategiilor industriale şi acţiunea corelată cu celelalte strategii relevante şi programele aferente.

    OS 6.1: Extinderea ponderii naţionale a lanţurilor valorice în anumite sectoare considerate strategice pentru economia românească şi de înaltă tehnologie
        Obiectivul specific 6.1 se concentrează pe extinderea ponderii naţionale a lanţurilor valorice în anumite sectoare considerate strategice pentru economia românească şi de înaltă tehnologie. Acest obiectiv implică identificarea şi promovarea sectoarelor cu potenţial ridicat de creştere şi inovaţie, cum ar fi tehnologia avansată, industria digitală şi sectoarele sustenabile. Scopul este de a amplifica impactul acestor sectoare asupra economiei naţionale, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă şi competitivă a României şi scăderea vulnerabilităţilor strategice în lanţurile de aprovizionare..

    OS 6.2: Susţinerea implementării planului de măsuri privind tranziţia industrială (Industrie 4.0) din cadrul Strategiei naţionale de competitivitate 2021-2027
        Obiectivul specific 6.2 vizează susţinerea implementării planului de măsuri privind tranziţia industrială (Industrie 4.0) din cadrul Strategiei naţionale de competitivitate 2021-2027. În contextul european, România se confruntă cu provocări în adoptarea Industriei 4.0, situându- se pe locul 26 din 28 de state în clasamentul digitalizării industriei (clasamentul general DESI 2020). Această tranziţie spre Industria 4.0 presupune digitalizarea producţiei, integrarea tehnologiilor IoT şi optimizarea proceselor industriale.
        Planul de management al tranziţiei industriale a României este complementar Strategiei industriale a României 2024-2030, având ca scop îmbunătăţirea competitivităţii şi adaptabilităţii sectorului industrial românesc la cerinţele şi evoluţiile tehnologice globale, prin accelerarea adopţiei Industriei 4.0 şi susţinerea inovaţiei tehnologice.

    6. PROGRAME DE FINANŢARE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE
    Alinierea Strategiei cu programele de finanţare de la nivel naţional şi european
        În Noua Strategie Industrială pentru Europa sunt prevăzute mai multe posibile surse de finanţare pentru creşterea competitivităţii industriei, printre care: Orizont Europa, programul Europa digitală, programul privind piaţa unică, Fondul pentru inovare, InvestEU, Fondul social european, Fondul european de apărare şi Programul spaţial al UE, precum şi toate fondurile structurale şi de investiţii europene.
        Dat fiind că scopul prezentei strategii este de a ordona fluxurile financiare existente către nevoile reale ale industriei şi către susţinerea potenţialului autohton, se are în vedere corelarea pe zona de inovare a politicilor şi responsabilităţilor, sinergia şi complementaritatea finanţărilor din bugetul naţional şi fonduri externe, considerându-se necesară identificarea şi prezentarea structurată a surselor de finanţare disponibile la nivel naţional şi european care pot susţine implementarea măsurilor prevăzute în Strategia industrială a României 2024-2030. Maparea este realizată pe baza celor 3 componente:
        ● finanţare europeană nerambursabilă: programe finanţate prin MRR, FEDR, FSE+, FTJ, FM, etc
        ● finanţare rambursabilă: programe finanţate de BID, BEI, BERD
        ● finanţare naţională de la bugetul de stat: programe finanţate prin intermediul MEAT, MF, ME, MCID, cu încadrare în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual prin legile bugetare, în condiţiile legii, ordonatorilor principali de credite implicaţi.

        Sursele de finanţare detaliate în Tabelul 8: Programe de finanţare identificate pentru sprijinirea implementării Strategiei industriale a României 2024-2030 sunt analizate din perspectiva următoarelor domenii de intervenţie:
    1) Întreprinderi energointensive/ IMM
    2) Transformare digitală
    3) Clustere
    4) Forţă de muncă
    5) Inovare
    6) Economie circulară

        Cartografierea surselor de finanţare include măsurile din programele de finanţare, indicatorii de măsurare şi ţintele, acolo unde ele sunt detaliate.

    Finanţare europeană nerambursabilă
    Programul Tranziţie Justă (PTJ)*46) are ca obiectiv, în corelare cu strategiile de dezvoltare ale teritoriilor identificate pentru perioada 2021 - 2027, sprijinirea unei diversificări economice durabile din punct de vedere al mediului, în special a sectorului antreprenorial productiv mic şi mijlociu, inclusiv a antreprenoriatului feminin, în vederea creşterii competitivităţii şi capacităţii economiilor locale afectate de a genera locuri de muncă durabile, sigure şi cu un nivel de salarizare atractiv. Scopul măsurilor din cadrul PTJ este de a permite regiunilor şi cetăţenilor să facă faţă efectelor sociale, asupra ocupării forţei de muncă, economice şi de mediu ale tranziţiei către ţintele energetice şi climatice ale UE pentru 2030 şi o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris. Acţiunile principale din cadrul PTJ vizează dezvoltarea întreprinderilor şi a antreprenoriatului, sprijinirea tranziţiei forţei de muncă, energie verde şi mobilitate nepoluantă, sprijin pentru ecologizarea şi reconversia imobilelor afectate de activităţi economice în declin sau în transformare, cât şi investiţii productive în întreprinderi mari. PTJ răspunde nevoilor de investiţii definite la nivelul Planurilor teritoriale pentru o tranziţie justă (PTTJ), elaborate pentru judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş.
    *46) https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

     În plus, Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) susţine proiecte privind eficienţa energetică în industrie, inclusiv prin producerea descentralizată a energiei electrice din surse regenerabile exclusiv pentru consumul propriu al IMM-urilor şi întreprinderilor mari (cu consumuri de peste 1.000 tep/an, definite conform Legii 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare).
        Prin Programul Educaţie şi Ocupare (PEO) este vizată creşterea participării pe piaţa muncii prin furnizarea unor pachete de măsuri personalizate în funcţie de nevoile grupurilor dezavantajate (subvenţii, stagii, ucenicii, formare etc.), precum şi prin programe de antreprenoriat şi economie socială.
    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)*47) finanţează eficienţa energetică în sectorul industrial, care urmează să fie monitorizată printr-o platformă IT pentru centralizarea şi analiza consumului naţional de energie. PNRR are prevăzută o finanţare doar pentru 30 de proiecte de eficienţă energetică (atât pentru întreprinderi mari, cât şi pentru IMM-uri), iar investiţiile urmăresc reducerea consumului de energie, dezvoltarea sistemelor de digitalizare a măsurării consumului de energie şi creşterea consumului din producţia proprie de energie şi energie termică. Această finanţare este corelată cu finanţarea PDD care completează cu proiecte ce au drept obiectiv creşterea eficienţei energetice în IMM-uri şi în întreprinderile mari, inclusiv prin intermediul producţiei de energie din surse regenerabile exclusiv pentru consumul propriu. De asemenea, prin PNRR sunt instrumentalizate scheme de finanţare pentru sectorul privat, prin garanţii de portofoliu, fonduri pentru digitalizare şi acţiune climatică şi scheme de ajutor de minimis. În Tabelul 7, sunt prezentate obiectivele individuale din PNRR care contribuie la dezvoltarea sectorului industrial, fără a fi exclusive. În mod indirect, multe dintre obiectivele prevăzute la alţi piloni pe lângă cei menţionaţi, cum ar fi managementul deşeurilor, valul renovării sau transport sustenabil, ar putea da un impuls producţiei industriale interne şi diversificării ofertei de materiale de construcţii, mijloace de transport, produse inovatoare obţinute din reutilizarea deşeurilor reciclate ş.a.
    *47) https://proiecte.pnrr.gov.ro/#/home

        Tabelul 7: Obiective individuale (ţinte) din PNRR care contribuie la dezvoltarea sectorului industrial


┌───┬────────────────┬───────────────┬────────┬────────┐
│Nr │Măsura conexă   │Denumire       │Obiectiv│Calendar│
├───┼────────────────┴───────────────┴────────┴────────┤
│   │Pilonul III. Creştere inteligentă, sustenabilă şi │
│   │favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune         │
│   │economică, locuri de muncă, productivitate,       │
│   │competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare,│
│   │precum şi o piaţă internă funcţională, cu         │
│   │întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri)          │
│   │puternice.                                        │
│   │Componenta C9. Suport pentru sectorul privat,     │
│   │cercetare, dezvoltare şi inovare                  │
├───┼────────────────┬───────────────┬────────┬────────┤
│   │                │Operaţiuni de  │        │        │
│   │                │finanţare sau  │        │        │
│   │I2.1 Instrumente│de investiţii  │        │        │
│   │financiare      │în valoare de  │        │        │
│   │pentru sectorul │100 % din      │        │        │
│   │privat -        │resursele      │        │        │
│249│Garanţia de     │alocate        │100%    │Q2 2024 │
│   │portofoliu      │instrumentului,│        │        │
│   │pentru          │aprobate de    │        │        │
│   │rezilienţă      │Comitetul      │        │        │
│   │                │pentru         │        │        │
│   │                │investiţii al  │        │        │
│   │                │InvestEU.      │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │                │Operaţiuni de  │        │        │
│   │                │finanţare sau  │        │        │
│   │                │de investiţii  │        │        │
│   │I2.2 Instrumente│în valoare de  │        │        │
│   │financiare      │cel puţin 100 %│        │        │
│   │pentru sectorul │din cuantumul  │        │        │
│   │privat -        │total al       │        │        │
│252│Garanţia de     │resurselor     │100%    │Q2 2024 │
│   │portofoliu      │alocate        │        │        │
│   │pentru acţiune  │instrumentului,│        │        │
│   │climatică       │aprobate de    │        │        │
│   │                │Comitetul      │        │        │
│   │                │pentru         │        │        │
│   │                │investiţii al  │        │        │
│   │                │InvestEU.      │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │                │Operaţiuni de  │        │        │
│   │                │finanţare sau  │        │        │
│   │                │de investiţii  │        │        │
│   │                │în valoare de  │        │        │
│   │I2.3 Instrumente│cel puţin 100 %│        │        │
│   │financiare      │din cuantumul  │        │        │
│   │pentru sectorul │total al       │        │        │
│255│privat - Fondul │fondurilor sau │100%    │Q2 2026 │
│   │de fonduri de   │al             │        │        │
│   │capital de risc │investiţiilor  │        │        │
│   │pentru redresare│vizate,        │        │        │
│   │                │aprobate de    │        │        │
│   │                │Comitetul      │        │        │
│   │                │pentru         │        │        │
│   │                │investiţii al  │        │        │
│   │                │InvestEU.      │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │I2.4 Instrumente│               │        │        │
│   │financiare      │               │        │        │
│   │pentru sectorul │100 % din      │        │        │
│   │privat - Fondul │beneficiarii   │        │        │
│258│pentru          │vizaţi au      │100%    │Q2 2026 │
│   │digitalizare,   │beneficiat de  │        │        │
│   │acţiune         │sprijin.       │        │        │
│   │climatică şi    │               │        │        │
│   │alte domenii de │               │        │        │
│   │interes         │               │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │                │Operaţiuni de  │        │        │
│   │                │finanţare sau  │        │        │
│   │                │de investiţii  │        │        │
│   │I2.5 Instrumente│în valoare de  │        │        │
│   │financiare      │cel puţin 100 %│        │        │
│   │pentru sectorul │din cuantumul  │        │        │
│   │privat -        │total al       │        │        │
│261│Investiţii în   │fondurilor sau │100%    │Q2 2024 │
│   │eficienţă       │al             │        │        │
│   │energetică în   │investiţiilor  │        │        │
│   │sectorul        │vizate,        │        │        │
│   │rezidenţial şi  │aprobate de    │        │        │
│   │al clădirilor   │Comitetul      │        │        │
│   │                │pentru         │        │        │
│   │                │investiţii al  │        │        │
│   │                │InvestEU.      │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │I3.1 Scheme de  │               │        │        │
│   │ajutor pentru   │Număr de       │        │        │
│   │sectorul privat │contracte de   │        │        │
│263│- Schemă de     │finanţare      │5492    │Q2 2024 │
│   │ajutor pentru   │semnate        │        │        │
│   │digitalizarea   │               │        │        │
│   │IMM- urilor     │               │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │I3.2 Scheme de  │               │        │        │
│   │ajutor pentru   │Număr de       │        │        │
│   │sectorul privat │contracte de   │        │        │
│   │- Schema de     │finanţare      │        │        │
│265│minimis pentru  │semnate care   │280     │Q2 2025 │
│   │ajutarea        │vor permite    │        │        │
│   │firmelor din    │listarea la    │        │        │
│   │România în      │Bursa de Valori│        │        │
│   │procesul de     │Bucureşti      │        │        │
│   │listare la bursă│               │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │I4. Proiecte    │               │        │        │
│   │transfrontaliere│               │        │        │
│   │şi              │Contracte      │        │        │
│   │multinaţionale -│semnate de     │        │        │
│269│Procesoare cu   │întreprinderile│360     │Q2 2024 │
│   │consum redus de │participante   │        │        │
│   │energie şi      │               │        │        │
│   │cipuri          │               │        │        │
│   │semiconductoare │               │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │                │40% din        │        │        │
│   │                │proiectele de  │        │        │
│   │                │cercetare,     │        │        │
│   │R4. Consolidarea│dezvoltare şi  │        │        │
│   │cooperării      │inovare        │        │        │
│277│dintre mediul de│finanţate din  │        │Q2 2026 │
│   │afaceri şi cel  │fonduri publice│        │        │
│   │de cercetare    │au ca partener │        │        │
│   │                │cel puţin o    │        │        │
│   │                │entitate       │        │        │
│   │                │comercială     │        │        │
├───┼────────────────┴───────────────┴────────┴────────┤
│   │Pilonul I. Tranziţia verde. Componenta C6. Energie│
├───┼────────────────┬───────────────┬────────┬────────┤
│   │I4. Lanţ        │               │        │        │
│   │industrial de   │               │        │        │
│   │producţie şi/sau│               │        │        │
│   │reciclare a     │               │        │        │
│   │bateriilor, a   │instalaţii de  │        │        │
│   │celulelor şi    │producţie şi/  │        │        │
│   │panourilor      │sau de         │        │        │
│137│fotovoltaice    │asamblare şi/  │2 GW    │Q2 2026 │
│   │(inclusiv       │sau de         │        │        │
│   │echipamente     │reciclare a    │        │        │
│   │auxiliare) şi   │bateriilor     │        │        │
│   │noi capacităţi  │               │        │        │
│   │de stocare a    │               │        │        │
│   │energiei        │               │        │        │
│   │electrice       │               │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │I4. Lanţ        │               │        │        │
│   │industrial de   │               │        │        │
│   │producţie şi/sau│               │        │        │
│   │reciclare a     │               │        │        │
│   │bateriilor, a   │               │        │        │
│   │celulelor şi    │capacitate de  │        │        │
│   │panourilor      │producţie a    │        │        │
│138│fotovoltaice    │celulelor şi   │200 MW  │Q2 2026 │
│   │(inclusiv       │panourilor     │        │        │
│   │echipamente     │fotovoltaice   │        │        │
│   │auxiliare) şi   │               │        │        │
│   │noi capacităţi  │               │        │        │
│   │de stocare a    │               │        │        │
│   │energiei        │               │        │        │
│   │electrice       │               │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │I4. Lanţ        │               │        │        │
│   │industrial de   │               │        │        │
│   │producţie şi/sau│               │        │        │
│   │reciclare a     │               │        │        │
│   │bateriilor, a   │               │        │        │
│   │celulelor şi    │Capacitatea de │        │        │
│   │panourilor      │stocare a      │        │        │
│139│fotovoltaice    │energiei       │240 MW  │Q2 2026 │
│   │(inclusiv       │electrice este │        │        │
│   │echipamente     │instalată      │        │        │
│   │auxiliare) şi   │               │        │        │
│   │noi capacităţi  │               │        │        │
│   │de stocare a    │               │        │        │
│   │energiei        │               │        │        │
│   │electrice       │               │        │        │
├───┼────────────────┼───────────────┼────────┼────────┤
│   │I5. Asigurarea  │Proiectul      │        │        │
│   │eficienţei      │privind        │30 de   │        │
│141│energetice în   │eficienţa      │proiecte│Q4 2025 │
│   │sectorul        │energetică este│        │        │
│   │industrial      │finalizat      │        │        │
└───┴────────────────┴───────────────┴────────┴────────┘

        Programul creştere inteligentă, digitalizare şi instrumente financiare (PCIDIF) sprijină IMM-urile în vederea introducerii inovării de produs/proces/serviciu în activitatea proprie precum şi formarea personalului din cadrul acestora şi din organizaţiile de cercetare în domeniile specializare inteligentă, antreprenoriat şi tranziţie industrială. Intervenţiile stimulează organizaţiile de cercetare şi întreprinderile pentru o mai bună poziţionare pe lanţul valoric al inovării, creându-se astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni reali între nevoie şi oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente.
        Programele Regionale (POR) finanţează măsuri cu privire la crearea şi maturizarea de start-up/spin-off în domenii de specializare inteligentă regionale, dezvoltarea de structuri de sprijin, sprijin pentru IMM/start-up corelat cu activităţile structurii de sprijin (parcuri industriale/parcuri de specializare inteligentă/clustere).
        Planul naţional strategic 2023-2027 (PNS) al României acordă sprijin pentru investiţii la nivelul microîntreprinderilor din sectorul neagricol din mediul rural, ca acţiune eligibilă în cadrul proiectelor pentru eficienţă energetică, dar şi sprijin pentru eficienţă energetică în cadrul investiţiilor la nivel de ferme şi unităţi de procesare. De asemenea, Programul pentru acvacultură şi pescuit (PAP) susţine investiţiile pentru eficienţă energetică a IMM din sectorul pescăresc în cadrul proiectelor de modernizare a acestora.
    Fondul de modernizare*48) are ca obiectiv general să susţină modernizarea şi eficientizarea sistemelor energetice, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi tranziţia spre neutralitate climatică în 10 State Membre UE cu venituri reduse, inclusiv România. Fondul pentru modernizare este implementat prin programe-cheie, relevant pentru Strategia industrială a României este Programul-cheie 7: Eficienţă energetică în instalaţii industriale incluse în EU- ETS - Suport pentru achiziţionarea şi folosirea de instalaţii de captare şi folosire a CO2 (CCS/CCU) şi pentru modernizarea la nivel BAT a instalaţiilor incluse în EU ETS din industriile oţelului, cimentului, petrolului şi gazelor, producţiei de energie şi din alte industrii intens poluatoare.
    *48) https://energie.gov.ro/category/fondul-pentru-modernizare/

    Alte programe de finanţare identificate la nivel european
    Fondul de inovare*49) reprezintă fondul UE pentru politica climatică, cu accent pe energie şi industrie. Acesta îşi propune să aducă pe piaţă soluţii de decarbonizare a industriei europene şi să sprijine tranziţia acesteia la neutralitatea climatică, încurajând în acelaşi timp competitivitatea. Finanţat din veniturile din licitarea cotelor din EU ETS al UE şi cu un venit estimat în prezent de aproximativ 38-40 de miliarde EUR până în 2030, Fondul pentru inovare îşi propune să creeze stimulentele financiare potrivite pentru companii şi organismele publice să investească acum în următoarea generaţie de tehnologii cu emisii reduse de carbon. Fondul pentru inovare sprijină până la 60% (în cazul granturilor obişnuite) şi până la 100% (în cazul unei licitaţii competitive) din costurile relevante pentru proiect.
    *49) https://climate.ec.europa.eu/eu-action/eu-funding-climate-action/innovation-fund_en

    Fondul European de Apărare*50) este iniţiativa Comisiei de sprijinire a cercetării şi dezvoltării colaborative în domeniul apărării şi de încurajare a bazei industriale de apărare inovatoare şi competitivă. Fondul sprijină financiar consorţii de companii care desfăşoară activităţi de cercetare în domeniul apărării şi dezvoltarea de produse şi tehnologii de apărare, încurajând, totodată, participarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) la proiecte de colaborare ce promovează soluţii inovatoare.
    *50) https://oportunităţi-ue.gov.ro/program/programul-fondul-european-de-apărare/

        Programul pentru mediu şi politici climatice (LIFE) contribuie la tranziţia către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi rezistentă la schimbările climatice. În domeniul antreprenorialului, programul pentru Mediu şi Politici Climatice (LIFE) va încuraja şi susţine ideile ecologice promovate de companii mari, IMM-uri, ONG-uri, autorităţi publice, grupuri de cetăţeni şi mediul academic.
        Programul Orizont Europa, Pilonul 2 - "Provocări globale şi competitivitate industrială europeană", Clusterul 5 - "Climă, energie şi mobilitate" îşi propune să combată schimbările climatice prin înţelegerea mai bună a cauzelor, evoluţiei, riscurilor, impacturilor şi oportunităţilor şi prin transformarea sectoarelor energetice şi a transporturilor într-un mediu mai ecologic, mai eficient şi competitiv, mai inteligent, mai sigur şi mai rezistent.
    Programul Europa digitală are ca obiectiv sprijinirea şi accelerarea transformării digitale a economiei, a industriei şi a societăţii europene. Programul se va derula pe perioada 2021-2027, având un buget total de 7 588 de milioane EUR şi va asigura finanţare pentru proiecte în cinci domenii : calculul de înaltă performanţă, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi încrederea, competenţe digitale avansate şi implementarea, utilizarea optimă a capacităţilor digitale şi interoperabilitatea*51).
    *51) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32021R0694&qid=1623079930214

        Platforma STEP (Tehnologii Strategice pentru Europa) are ca obiectiv sprijinirea industriei europene şi stimularea investiţiilor în tehnologii critice. STEP va mobiliza şi direcţiona finanţarea din 11 programe UE către trei domenii ţintă de investiţii: tehnologii digitale şi inovaţie în tehnologii de vârf, tehnologii curate şi eficiente din punct de vedere al resurselor, biotehnologii. STEP sprijină, de asemenea, proiectele care dezvoltă competenţele necesare pentru dezvoltarea tehnologiilor critice.

    Finanţare rambursabilă
    PNRR prevede implementarea prin intermediul BEI*52) a unui instrument prin care se acordă împrumuturi garantate întreprinderilor mari non - ETS inclusiv pentru transformarea capacităţilor de producţie şi eficientizarea proceselor productive în vederea reducerii impactului asupra mediului, precum şi pentru digitalizare. Împrumuturile garantate de BEI vor avea o valoare cumulată estimată între 1,6 şi 2,14 miliarde euro.
    *52) https://www.eib.org/en/projects/country/românia

        Operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare va oferi o alternativă suplimentară de finanţare rambursabilă, prin instrumente financiare ce vor fi implementate prin Cadrele Financiare Multianuale, cel curent şi cele viitoare.
    Programul InvestEU*53) va contribui la politicile Uniunii privind economia albastră durabilă. Programul va putea susţine intervenţii în domeniile antreprenorialului şi industriei maritime - o industrie maritimă inovatoare şi competitivă, energiei marine din surse regenerabile şi economiei circulare.
    *53) https://ec.europa.eu/investeuportal/desktop/en/index.html

    Finanţare naţională de la bugetul de stat
        Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2022-2027 (PNCDI IV), elaborat de MCID, prin Programul 5.7. Parteneriate pentru inovare urmăreşte realizarea de proiecte comune de cercetare-inovare, bazate pe parteneriatul dintre mediul de afaceri şi mediul public/privat CDI, sprijinirea accesului actorilor economici la servicii CDI, precum şi sprijinirea dezvoltării ecosistemelor de inovare.

    Finanţări facilitate de Banca de Investiţii şi Dezvoltare în condiţii de operator de piaţă
        Ca urmare a operaţionalizării BID, vor deveni disponibile în piaţă instrumente financiare dezvoltate de aceasta în baza capitalului propriu sau atras, atât finanţări directe, cât şi garanţii individuale sau de portofoliu, asigurând creşterea accesului la surse de finanţare atât pentru IMM-uri, cât şi pentru alţi operatori economici.
        Tabelul 8: Programe de finanţare identificate pentru sprijinirea implementării Strategiei industriale a României 2024-2030


┌───────────┬───────────────┬───────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┬───────────┬───────────┐
│Program de │               │Domeniu        │                     │Indicatorii de       │           │Buget      │
│finanţare  │Prioritate     │politică       │Măsură din program   │măsurare ai          │Ţintă      │alocat     │
│           │               │industrială    │                     │programului          │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Reducerea consumului │                     │           │           │
│           │               │               │de energie la nivelul│                     │           │           │
│           │               │               │consumatorilor       │                     │           │           │
│           │               │               │industriali, inclusiv│                     │           │           │
│           │               │Întreprinderi  │prin producerea      │RCO01 Întreprinderi  │259        │115        │
│PDD        │P4             │mari/ IMM      │descentralizată a    │care beneficiază de  │întreprinde│milioane   │
│           │               │               │energiei electrice   │sprijin              │ri         │euro       │
│           │               │               │din surse            │                     │           │           │
│           │               │               │regenerabile exclusiv│                     │           │           │
│           │               │               │pentru consumul      │                     │           │           │
│           │               │               │propriu              │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Decarbonizarea       │RCO01 Întreprinderi  │Selectate  │           │
│PTJ        │P1,P2, P3, P4, │Întreprinderi  │întreprinderilor cu  │care beneficiază de  │doar       │N/A        │
│           │P5,P6          │energointensive│mari emisii de CO2   │sprijin              │întreprinde│           │
│           │               │               │                     │                     │rile mari  │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Investiţii în        │                     │           │           │
│           │               │               │producţia de         │RCO01 Întreprinderi  │           │           │
│PTJ        │P2             │Întreprinderi  │tehnologii şi        │care beneficiază de  │           │N/A        │
│           │               │mari/ IMM      │infrastructuri pentru│sprijin              │           │           │
│           │               │               │energie curată cu    │                     │           │           │
│           │               │               │emisii reduse        │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Sprijin pentru       │                     │           │           │
│           │               │               │întreprinderile      │                     │           │           │
│           │               │               │inovatoare           │                     │           │           │
│           │               │Inovare        │(întreprinderile mari│                     │Selectate  │           │
│           │               │Clustere       │sunt eligibile doar  │RCO01 Întreprinderi  │doar       │           │
│POCIDIF    │P1, P2         │Transformare   │ca parteneri cu      │care beneficiază de  │întreprinde│N/A        │
│           │               │digitală       │IMM-uri)             │sprijin              │rile mari  │           │
│           │               │               │Sprijin pentru       │                     │           │           │
│           │               │               │creşterea            │                     │           │           │
│           │               │               │competitivităţii     │                     │           │           │
│           │               │               │întreprinderilor     │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │                     │EECR01 Participanţi  │           │           │
│           │               │               │                     │aflaţi în căutarea   │           │           │
│           │               │               │                     │unui loc de muncă la │           │           │
│           │               │               │2.a.2. Pregătirea şi │încetarea calităţii  │           │           │
│           │               │               │furnizarea ofertei de│de participant       │           │           │
│           │               │               │servicii de formare/ │EECR01.01Participanţi│           │           │
│           │               │               │ocupare pentru       │roma aflaţi în       │           │           │
│           │               │               │tineri, inclusiv     │căutarea unui loc de │           │           │
│PEO        │P2             │Forţa de muncă │pentru tineri NEET,  │muncă la încetarea   │           │N/A        │
│           │               │               │prin pachete         │calităţii de         │           │           │
│           │               │               │integrate de măsuri  │participant          │           │           │
│           │               │               │active personalizate │EECR03 Participanţi  │           │           │
│           │               │               │în funcţie de        │care obţin o         │           │           │
│           │               │               │profilul tinerilor   │calificare la        │           │           │
│           │               │               │                     │încetarea calităţii  │           │           │
│           │               │               │                     │de participant,      │           │           │
│           │               │               │                     │EECR03.01            │           │           │
│           │               │               │                     │Participanţi roma    │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │3.a.1 Furnizarea de  │                     │           │           │
│           │               │               │pachete prestabilite │EECR01 Participanţi  │           │           │
│           │               │               │de măsuri de ocupare,│aflaţi în căutarea   │           │           │
│           │               │               │în vederea integrării│unui loc de muncă la │           │           │
│           │               │               │socio- profesionale a│încetarea calităţii  │           │           │
│           │               │               │persoanelor din      │de participant       │           │           │
│           │               │               │grupuri dezavantajate│EECO01 Număr total de│           │           │
│           │               │               │pe piaţa muncii      │participanţi         │           │           │
│           │               │               │3.d.1. Măsuri de     │5SR15 Participanţi   │           │           │
│           │               │               │sprijin pentru       │care obţin sau îşi   │           │           │
│PEO        │P1,P3          │Forţă de muncă │adaptarea la         │menţin locul de muncă│           │N/A        │
│           │               │               │schimbare a          │la sfârşitul         │           │           │
│           │               │               │angajaţilor şi       │intervenţiei EECO19  │           │           │
│           │               │               │angajatorilor şi     │Numărul de           │           │           │
│           │               │               │sprijinirea          │microîntreprinderi şi│           │           │
│           │               │               │tranziţiilor pe piaţa│de întreprinderi mici│           │           │
│           │               │               │muncii               │şi mijlocii care     │           │           │
│           │               │               │3.d.2. Sprijinirea   │beneficiază de       │           │           │
│           │               │               │angajatorilor pentru │sprijin 5SR06        │           │           │
│           │               │               │condiţii de muncă    │Entităţi active la   │           │           │
│           │               │               │adaptate nevoilor    │finalul intervenţiei │           │           │
│           │               │               │lucrătorilor:        │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │4.a.3 Sprijin acordat│                     │           │           │
│           │               │               │sectorului de        │EECO19 Numărul de    │           │           │
│           │               │               │economie socială     │microîntreprinderi şi│           │           │
│           │               │               │pentru dezvoltare/   │de întreprinderi mici│           │           │
│PEO        │P4             │IMM            │inovare/ scalare/    │şi mijlocii care     │           │N/A        │
│           │               │               │extindere de         │beneficiază de       │           │           │
│           │               │               │întreprinderi sociale│sprijin              │           │           │
│           │               │               │şi întreprinderi     │                     │           │           │
│           │               │               │sociale de inserţie  │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Digitalizarea IMM    │                     │           │           │
│           │               │               │prin:                │                     │           │           │
│           │               │               │- sistem de granturi │                     │           │           │
│           │               │               │pentru dezvoltarea   │                     │           │           │
│           │               │               │tehnologiilor        │                     │           │           │
│           │I3. Scheme de  │               │digitale avansate    │                     │           │           │
│           │ajutor de      │               │(IA, date şi cloud   │                     │           │           │
│           │pentru sectorul│               │computing,           │                     │           │           │
│           │privat - schema│               │blockchain,          │Număr contracte      │           │500        │
│PNRR       │de ajutor      │IMM            │calculatoare         │semnate              │5492       │milioane   │
│           │pentru         │               │cuantice, internetul │                     │           │euro       │
│           │digitalizarea  │               │lucrurilor,          │                     │           │           │
│           │IMM            │               │securitate           │                     │           │           │
│           │               │               │cibernetică),        │                     │           │           │
│           │               │               │- sistem de granturi │                     │           │           │
│           │               │               │de până în 100.000   │                     │           │           │
│           │               │               │euro pentru adoptarea│                     │           │           │
│           │               │               │tehnologiilor        │                     │           │           │
│           │               │               │digitale             │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Sprijin pentru       │                     │           │           │
│           │               │               │dezvoltarea          │                     │           │           │
│           │               │               │microelectronicii    │                     │           │           │
│           │               │               │prin:                │                     │           │           │
│           │               │               │- structurarea şi    │                     │           │           │
│           │               │               │dezvoltarea          │                     │           │           │
│           │               │               │competenţelor de     │                     │           │           │
│           │               │               │concepţie, fabricaţie│                     │           │           │
│           │               │               │şi aplicare a        │                     │           │           │
│           │               │               │componentelor        │                     │           │           │
│           │               │               │sistemelor           │                     │           │           │
│           │IPCEI          │               │microelectronice,    │                     │           │           │
│           │Proiecte       │               │- securizarea        │                     │           │           │
│           │transfrontalier│Trei entităţi  │proprietăţii         │Participanţi direcţi │           │400        │
│PNRR       │e şi           │de consorţii   │intelectuale şi      │Participanţi         │>=3        │milioane   │
│           │multinaţionale │din România    │accelerarea          │indirecţi            │>=10/360   │euro       │
│           │– procesoare de│               │implementării        │                     │           │           │
│           │mică putere    │               │tehnologiilor        │                     │           │           │
│           │               │               │avansate în domenii  │                     │           │           │
│           │               │               │esenţiale ale        │                     │           │           │
│           │               │               │economiei naţionale, │                     │           │           │
│           │               │               │- coordonarea cu     │                     │           │           │
│           │               │               │capabilităţile şi    │                     │           │           │
│           │               │               │nevoile de la nivel  │                     │           │           │
│           │               │               │european, prin       │                     │           │           │
│           │               │               │participarea a cel   │                     │           │           │
│           │               │               │puţin 10 membri ai   │                     │           │           │
│           │               │               │ecosistemului        │                     │           │           │
│           │               │               │naţional la un       │                     │           │           │
│           │               │               │proiect multinaţional│                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Creşterea eficienţei │                     │           │           │
│           │               │               │energetice a         │                     │           │           │
│           │               │               │industriei, în       │                     │           │           │
│           │               │               │special prin         │                     │Finalizarea│           │
│           │I5. Asigurarea │               │reducerea consumului │                     │a cel puţin│           │
│           │eficienţei     │Întreprinderi  │de energie,          │                     │30 de      │           │
│PNRR       │energetice în  │energointensive│dezvoltarea          │Număr întreprinderi  │proiecte de│64 mil.    │
│           │sectorul       │/ IMM          │sistemelor de        │sprijinite           │eficienţă  │Euro       │
│           │industrial     │               │digitalizare a       │                     │energetică │           │
│           │               │               │contorizării         │                     │în         │           │
│           │               │               │consumului de energie│                     │industrie  │           │
│           │               │               │şi creşterea         │                     │           │           │
│           │               │               │autoconsumului de    │                     │           │           │
│           │               │               │energie şi căldură   │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │                     │                     │Capacitate │           │
│           │               │               │                     │                     │anuală     │           │
│           │               │               │                     │                     │totală de  │           │
│           │               │               │                     │                     │fabricaţie │           │
│           │               │               │                     │                     │şi         │           │
│           │               │               │Construirea de noi   │                     │asamblare  │           │
│           │               │               │capacităţi de        │                     │al         │           │
│           │               │               │producţie şi/sau     │                     │bateriilor │           │
│           │               │               │asamblare şi/sau     │                     │de cel >= 2│           │
│           │I4. Lanţ       │               │reciclare a          │                     │GW         │           │
│           │industrial de  │               │bateriilor de tip    │                     │Lanţul     │           │
│           │producţie şi/  │               │LiIon (inclusiv      │                     │valoric    │           │
│           │sau reciclare a│               │Li-metal, Li -       │                     │industrial │           │
│           │bateriilor, a  │               │sulfur, Zn, flow,    │Număr întreprinderi  │al         │279        │
│PNRR       │celulelor şi   │IMM            │high temperature     │sprijinite (propunere│celulelor  │milioane   │
│           │panourilor     │               │Construirea de noi   │SPI)                 │şi         │euro       │
│           │fotovoltaice şi│               │capacităţi de        │                     │panourilor │           │
│           │noi capacităţi │               │producţie şi/sau     │                     │fotovoltaic│           │
│           │de stocare a   │               │asamblare şi/sau     │                     │e va atinge│           │
│           │energiei       │               │reciclare a celulelor│                     │o          │           │
│           │electrice      │               │sau panourilor       │                     │capacitate │           │
│           │               │               │fotovoltaice         │                     │anuală     │           │
│           │               │               │Instalarea de        │                     │totală >=  │           │
│           │               │               │capacităţi de stocare│                     │200 MW     │           │
│           │               │               │a energiei electrice │                     │Instalarea │           │
│           │               │               │                     │                     │de         │           │
│           │               │               │                     │                     │capcităţi  │           │
│           │               │               │                     │                     │de stocare │           │
│           │               │               │                     │                     │a energiei │           │
│           │               │               │                     │                     │electrice  │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Dezvoltarea          │                     │           │           │
│           │               │IMM,           │competenţelor pentru │                     │3500 IMM,  │38,56      │
│PR         │Prioritatea 1, │întreprinderi, │specializare         │Număr întreprinderi  │140        │milioane   │
│           │OS 4           │institute de   │inteligentă,         │sprijinite           │institute  │euro       │
│           │               │cercetare      │tranziţie industrială│                     │           │           │
│           │               │               │şi antreprenoriat    │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Îmbunătăţirea        │                     │           │           │
│           │               │               │accesului la         │                     │           │           │
│           │I 2.1          │               │finanţare pentru     │                     │           │           │
│           │Instrumente    │               │întreprinderile      │                     │           │           │
│           │financiare     │               │româneşti şi         │Operaţiuni de        │           │           │
│Fondul     │pentru sectorul│               │revitalizarea        │finanţare sau de     │           │300        │
│european de│privat         │Întreprinderi  │canalelor de împrumut│investiţii în valoare│100%       │milioane   │
│investiţii │- garanţia de  │               │blocate în timpul şi │de 100% din cuantumul│           │euro       │
│           │portofoliu     │               │după criza Covid-19, │resurselor alocate   │           │           │
│           │pentru         │               │prin sprijinirea     │                     │           │           │
│           │rezilienţă     │               │investiţiilor pe     │                     │           │           │
│           │               │               │termen lung şi a     │                     │           │           │
│           │               │               │nevoilor de capital  │                     │           │           │
│           │               │               │de lucru.            │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Furnizarea de        │                     │           │           │
│           │               │               │finanţare şi         │                     │           │           │
│           │               │               │investiţii pentru IMM│                     │           │           │
│           │               │               │şi persoane fizice   │                     │           │           │
│           │I 2.2          │               │prin intermediul     │                     │           │           │
│           │Instrumente    │               │capitalului          │                     │           │           │
│           │financiare     │IMM cu maxim   │circulant, al        │Operaţiuni de        │           │           │
│Fondul     │pentru sectorul│249 angajaţi,  │liniilor de credit,  │finanţare sau de     │           │200        │
│european de│privat         │IMM cu maxim   │al împrumuturilor    │investiţii în valoare│100%       │milioane   │
│investiţii │- garanţia de  │500 angajaţi,  │pentru investiţii sau│de 100% din cuantumul│           │euro       │
│           │portofoliu     │persoane fizice│al leasingului       │resurselor alocate   │           │           │
│           │pentru acţiune │               │destinate finanţării │                     │           │           │
│           │climatică      │               │pentru îmbunătăţirea │                     │           │           │
│           │               │               │eficienţei energetice│                     │           │           │
│           │               │               │în întreprinderi sau │                     │           │           │
│           │               │               │sectorul rezidenţial │                     │           │           │
│           │               │               │şi clădiri           │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │IMM,           │                     │                     │           │           │
│           │I 2.3          │Întreprinderi  │                     │                     │           │           │
│           │Instrumente    │cu capitalizare│                     │                     │           │           │
│Fondul de  │financiare     │medie,         │                     │Operaţiuni de        │           │           │
│fonduri de │pentru sectorul│Întreprinderi  │                     │finanţare sau de     │           │400        │
│capital de │privat         │nou înfiinţate,│Sprijin sub forma    │investiţii în valoare│100%       │milioane   │
│risc pentru│- Fondul de    │în stadii      │capitalurilor proprii│de 100% din cuantumul│           │euro       │
│redresare  │fonduri de     │incipiente sau │                     │resurselor alocate   │           │           │
│           │capital de risc│avansate,      │                     │                     │           │           │
│           │pentru         │Proiecte de    │                     │                     │           │           │
│           │redresare      │infrastructură │                     │                     │           │           │
│           │               │energetică     │                     │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │I 2.4          │               │                     │                     │           │           │
│           │Instrumente    │Întreprinderi  │                     │                     │           │           │
│           │financiare     │mari (peste 500│Sprijin pentru       │                     │           │           │
│           │pentru sectorul│angajaţi sau   │investiţii în        │Operaţiuni de        │           │           │
│           │privat         │cifra de       │economia cu emisii   │finanţare sau de     │           │300        │
│BEI        │- Fondul pentru│afaceri peste  │reduse de carbon,    │investiţii în valoare│100%       │milioane   │
│           │digitalizare,  │50 milioane    │investiţii în        │de 100% din cuantumul│           │euro       │
│           │acţiune        │euro) Entităţi │digitalizare şi în   │resurselor alocate   │           │           │
│           │climatică şi   │publice        │active fixe          │                     │           │           │
│           │alte domenii de│               │                     │                     │           │           │
│           │interes        │               │                     │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │I 2.5          │               │                     │                     │           │           │
│           │Instrumente    │               │                     │                     │           │           │
│           │financiare     │               │Finanţare şi         │                     │           │           │
│           │pentru sectorul│               │investiţii pentru    │Operaţiuni de        │           │           │
│           │privat         │Sectorul       │eficienţa energetică │finanţare sau de     │           │50 milioane│
│BERD       │- investiţii în│rezidenţial şi │şi energie           │investiţii în valoare│100%       │euro       │
│           │eficienţă      │clădiri        │regenerabilă în      │de 100% din cuantumul│           │           │
│           │energetică în  │               │clădiri              │resurselor alocate   │           │           │
│           │sectorul       │               │                     │                     │           │           │
│           │rezidenţial şi │               │                     │                     │           │           │
│           │clădiri        │               │                     │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Reducerea            │                     │           │           │
│           │               │               │disfuncţionalităţilor│                     │           │           │
│           │Instrumente    │               │pieţei financiare în │#IMMuri, operatori   │           │>1000      │
│           │financiare     │               │scopul facilitării   │economici, UATuri    │           │milioane   │
│BID        │pentru         │IMMuri si      │accesului la         │carora li s-a        │>7000      │euro       │
│           │facilitarea    │UATuri         │finanţare a IMMurilor│facilitat accesul la │           │(garantii  │
│           │accesului la   │               │şi spijinirea        │finantare            │           │si credite │
│           │piata          │               │proiectelor de       │                     │           │directe)   │
│           │               │               │infrastructură locale│                     │           │           │
│           │               │               │şi regionale         │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │Sprijin pentru       │                     │           │           │
│           │               │               │achiziţionarea şi    │                     │           │           │
│           │               │               │folosirea de         │                     │           │           │
│           │               │               │instalaţii de        │                     │           │           │
│           │               │               │captare, transport,  │                     │           │           │
│           │Programul cheie│               │stocare şi folosire a│                     │           │           │
│           │7: Eficienţă   │               │CO2 -CCS/CCU şi      │                     │           │           │
│           │energetică în  │               │pentru modernizarea  │Număr întreprinderi  │           │150        │
│Fondul de  │facilităţile   │Întreprinderi  │la nivel BAT a       │sprijinite (propunere│10         │milioane   │
│modernizare│industriale    │energointensive│instalaţiilor incluse│SPI)                 │           │euro       │
│           │incluse în     │               │în EU-ETS din        │                     │           │           │
│           │EU-ETS         │               │industriile oţelului,│                     │           │           │
│           │               │               │cimentului,          │                     │           │           │
│           │               │               │petrolului şi gazelor│                     │           │           │
│           │               │               │naturale, producţiei │                     │           │           │
│           │               │               │de energie şi din    │                     │           │           │
│           │               │               │alte industrii intens│                     │           │           │
│           │               │               │poluatoare           │                     │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │                     │IMM-uri care introduc│           │           │
│           │               │               │                     │produse şi/sau       │4%         │           │
│           │               │               │                     │procese inovative;   │           │           │
│           │               │               │                     ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │               │               │                     │IMM-uri care introduc│           │           │
│           │               │               │                     │inovaţii la nivel    │10 %       │           │
│           │               │               │                     │intern;              │           │           │
│           │               │               │                     ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │5.7. Programul │               │5.7.1 Subprogram     │Investiţii private   │           │           │
│PNCDI IV   │Parteneriate   │IMM            │Parteneriate pentru  │care completează     │           │120.000.000│
│           │pentru Inovare │               │competitivitate      │sprijinul public     │0,3 % din  │           │
│           │               │               │                     │(granturi,           │PIB        │           │
│           │               │               │                     │instrumente          │           │           │
│           │               │               │                     │financiare);         │           │           │
│           │               │               │                     ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │               │               │                     │Număr de spin-off-uri│50         │           │
│           │               │               │                     │create;              │           │           │
│           │               │               │                     ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │               │               │                     │Număr de tehnologii/ │50         │           │
│           │               │               │                     │produse transferate; │           │           │
├───────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┤
│           │               │               │                     │IMM-uri care introduc│           │           │
│           │               │               │                     │produse şi/sau       │7 %        │           │
│           │               │               │                     │procese inovative;   │           │           │
│           │               │               │                     ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │               │               │                     │IMM-uri care introduc│           │           │
│           │               │               │                     │inovaţii la nivel    │10%        │           │
│           │               │               │5.7.4 Subprogram     │intern;              │           │           │
│           │               │               │Transfer tehnologic  ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │5.7. Programul │               │în sprijinul         │Investiţii private   │           │           │
│PNCDI IV   │Parteneriate   │IMM            │competitivităţii -   │care completează     │           │29.800.000 │
│           │pentru Inovare │               │pentru crearea şi    │sprijinul public     │0,3 %      │           │
│           │               │               │dezvoltarea de       │(granturi,           │           │           │
│           │               │               │servicii CDI         │instrumente          │           │           │
│           │               │               │                     │financiare);         │           │           │
│           │               │               │                     ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │               │               │                     │Număr de spin-off-uri│50         │           │
│           │               │               │                     │create;              │           │           │
│           │               │               │                     ├─────────────────────┼───────────┤           │
│           │               │               │                     │Număr de tehnologii/ │50         │           │
│           │               │               │                     │produse transferate; │           │           │
└───────────┴───────────────┴───────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┴───────────┴───────────┘

7. REZULTATE AŞTEPTATE


┌───────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│Obiective      │Obiective         │Rezultate         │
│Generale       │Specifice         │aşteptate         │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│               │1.1 Promovarea    │                  │
│               │adoptării         │                  │
│               │tehnologiilor de  │                  │
│               │vârf în toate     │                  │
│               │ramurile          │                  │
│               │industriale pentru│Creşterea adopţiei│
│               │a creste eficienta│de tehnologii de  │
│               │si                │vârf în cadrul    │
│               │competitivitatea  │companiilor din   │
│               │1.2 Reducerea     │industrie         │
│               │consumului de     │Eficientizarea    │
│               │resurse şi a      │proceselor de     │
│               │externalităţilor  │producţie în      │
│               │prin îmbunătăţirea│cadrul companiilor│
│               │eficienţei        │din industrie     │
│               │energetice şi a   │Investiţii în     │
│               │proceselor de     │proiecte de       │
│               │producţie.        │dezvoltare a unor │
│               │1.3 Accelerarea   │noi ramuri        │
│               │tranziţiilor verzi│industriale verzi │
│               │şi digitale prin  │şi neutre din     │
│               │stimularea        │punct de vedere   │
│1. Modernizarea│dezvoltării       │climatic          │
│industriei     │industriei verzi  │Creşterea         │
│româneşti prin │bazate pe         │capitalului de    │
│tehnologizare  │principiile       │finanţare a       │
│avansată,      │durabilităţii,    │activităţilor de  │
│eficientizarea │inovaţiei         │CDI şi transfer   │
│produselor şi  │tehnologice şi    │tehnologic.       │
│proceselor, şi │reducerii la      │Crearea unor      │
│promovarea     │minimum a         │mecanisme         │
│inovaţiei      │impactului        │instituţionale de │
│sustenabile, cu│climatic          │colaborare între  │
│accent pe      │1.4 Stimularea    │sistemul CDI si   │
│trecerea la    │contribuţiei      │mediul de afaceri.│
│economia       │activităţilor de  │Elaborarea şi     │
│circulară      │CDI la dezvoltarea│finanţarea        │
│               │economică şi a    │Planului sectorial│
│               │transferului      │de cerceta        │
│               │tehnologic şi de  │re-dezvoltare,    │
│               │cunoaşte dinspre  │propriu MEAT.     │
│               │sectorul de       │Investiţii în     │
│               │cercetare către   │proiecte de       │
│               │mediul economic   │dezvoltare a unor │
│               │1.5 Dezvoltarea   │ramuri industriale│
│               │unor sectoare     │integrate pentru  │
│               │integrate pentru  │producţia de      │
│               │producţia de      │baterii,          │
│               │baterii,          │componente pentru │
│               │componente pentru │turbine eoliene şi│
│               │turbine eoliene şi│componente pentru │
│               │componente pentru │panouri           │
│               │panouri           │fotovoltaice      │
│               │fotovoltaice, prin│                  │
│               │valorificarea     │                  │
│               │resurselor        │                  │
│               │minerale şi a     │                  │
│               │materiilor prime  │                  │
│               │critice           │                  │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│               │2.1. Creşterea    │                  │
│               │volumului         │                  │
│               │exporturilor      │Echilibrarea      │
│               │industriale şi    │balanţei          │
│2. Consolidarea│extinderea pieţei │comerciale pentru │
│poziţiei       │de export pentru  │categoriile de    │
│României pe    │produsele         │produse           │
│piaţa          │industriale       │industriale       │
│internaţională │româneşti         │Integrarea        │
│prin creşterea │2.2. Sprijinirea  │întreprinderilor  │
│volumului      │rezilienţei       │româneşti în      │
│exporturilor   │industriale a     │lanţuri de        │
│industriale şi │României prin     │aprovizionare     │
│creşterea      │susţinerea        │regionale şi      │
│rezilienţei    │dezvoltării       │clustere;         │
│lanţurilor de  │clusterelor       │creşterea gradului│
│aprovizionare  │industriale pentru│de inovare şi     │
│               │internaţionalizare│internaţionalizare│
│               │şi integrarea pe  │a IMM- urilor din │
│               │lanţurile valorice│industrie         │
│               │europene şi       │                  │
│               │internaţionale    │                  │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│               │3.1. Dezvoltarea  │                  │
│               │de programe de    │Creşterea         │
│               │formare           │disponibilităţii  │
│3. Sprijin     │profesională      │şi pregătirii     │
│pentru crearea │adaptate la       │forţei de muncă   │
│de locuri de   │cerinţele         │din industrie     │
│munca de înaltă│industriei        │Stimularea        │
│calitate si    │româneşti         │înfiinţării de    │
│calificarea    │3.2. Stimularea   │întreprinderi     │
│forţei de muncă│antreprenorialului│inovative în      │
│               │în contextul      │sectorul          │
│               │Strategiei        │industrial        │
│               │industriale a     │                  │
│               │României          │                  │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│               │                  │Adoptarea de      │
│               │                  │măsuri de sprijin │
│               │                  │pentru investiţii │
│               │4.1 Implementarea │inovative în      │
│               │schemelor de      │industrie         │
│               │ajutor pentru     │Utilizarea        │
│4. Înlesnirea  │companiile din    │fondurilor de     │
│accesului la   │industrie         │risc, a fondurilor│
│finanţare a    │4.2 Facilitarea   │de garantare şi/  │
│companiilor din│accesului la      │sau a altor       │
│industrie      │finanţări         │instrumente       │
│               │alternative pentru│financiare pentru │
│               │companiile din    │sprijinirea       │
│               │industrie         │accesului la      │
│               │                  │finanţare a       │
│               │                  │întreprinderilor  │
│               │                  │din industrie     │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│               │5.1 Facilitarea   │                  │
│               │accesului la      │                  │
│               │finanţări europene│                  │
│               │în vederea        │Elaborarea de noi │
│               │modernizării      │măsuri de sprijin │
│               │activităţilor     │pentru facilitarea│
│               │economice sau a   │accesului la      │
│               │activelor         │finanţare a       │
│               │existente în      │întreprinderilor  │
│               │cadrul sectoarelor│din ramurile      │
│               │industriale       │industriale       │
│               │energointensive „ │energointensive   │
│               │5.2 Sprijinirea   │Creşterea         │
│               │sectoarelor       │eficienţei        │
│               │industriale       │energetice şi a   │
│5. Susţinerea  │energointensive in│eficienţei în     │
│potenţialului  │vederea susţinerii│utilizarea        │
│competitiv al  │costurilor de     │resurselor primare│
│sectoarelor    │adaptare a        │la nivelul        │
│industriale    │acestora la dubla │producţiei        │
│energointensive│tranziţie, verde  │industriale în    │
│(prelucrarea   │şi digitală şi a  │sectoarele        │
│lemnului;      │proiectelor de    │energointensive   │
│hârtie/produse │eficienţă         │Elaborarea de     │
│din hârtie;    │energetică în     │scheme de sprijin │
│cocserie/      │instalaţiile      │pentru            │
│prelucrarea    │industriale       │diversificarea    │
│ţiţeiului;     │5.3. Dezvoltarea  │ofertei industriei│
│produse        │industriei auto   │auto              │
│chimice;       │româneşti prin    │Elaborarea de noi │
│cauciuc şi mase│susţinerea        │măsuri de sprijin │
│plastice;      │producţiei de     │pentru facilitarea│
│produse din    │componente        │creării modelului │
│minerale       │electrice         │de economie       │
│nemetalice;    │5.4. Promovarea   │circulară a       │
│industria      │modelelor de      │materiilor prime  │
│metalurgică)   │economie circulară│Elaborarea de     │
│               │a materiilor prime│scheme de sprijin │
│               │5.5. Susţinerea   │pentru susţinerea │
│               │proceselor        │proceselor        │
│               │tehnologice       │tehnologice       │
│               │nepoluante,       │nepoluante,       │
│               │electrificarea    │electrificarea    │
│               │proceselor de     │proceselor de     │
│               │producţie sau     │producţie sau     │
│               │trecerea la       │trecerea la       │
│               │utilizarea        │utilizarea        │
│               │hidrogenului      │hidrogenului      │
│               │obţinut din surse │                  │
│               │regenerabile de   │                  │
│               │energie sau gaze  │                  │
│               │naturale          │                  │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│               │6.1 Extinderea    │                  │
│               │ponderii naţionale│                  │
│               │a lanţurilor      │                  │
│               │valorice în       │                  │
│               │anumite sectoare  │                  │
│               │considerate       │Lanţuri valorice  │
│               │strategice pentru │extinse pentru    │
│6. Consolidarea│economia          │sectoare          │
│si modernizarea│românească şi de  │industriale       │
│unui cadru de  │înaltă tehnologie │strategice        │
│politici de    │6.2 Susţinerea    │Atingerea ţintelor│
│sprijin a      │implementării     │asumate în planul │
│dezvoltării    │planului de măsuri│de măsuri pentru  │
│industriale    │privind tranziţia │gestionarea       │
│               │industrială       │tranziţiei        │
│               │(Industrie 4.0)   │industriale       │
│               │din cadrul        │                  │
│               │Strategiei        │                  │
│               │Naţionale de      │                  │
│               │Competitivitate   │                  │
│               │2021-2027         │                  │
└───────────────┴──────────────────┴──────────────────┘

    8. INDICATORI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
     Indicatorii de monitorizare şi evaluare sunt stabiliţi pe baza obiectivelor generale şi specifice detaliate în secţiunea 5 din strategie. Indicatorii selectaţi oferă informaţii relevante cu privire la progresul şi impactul activităţilor desfăşurate pe perioada de implementare a strategiei 2024- 2030*54), în corelaţie cu planul de acţiune care va completa strategia.
        *54) Orizontul de 5 ani al strategiei este considerat ca o etapă intermediară, urmând ca obiectivele şi ţintele să fie reevaluate la orizontul anului 2030.

        Tabelul 9: Indicatorii de monitorizare şi evaluare


┌──────────────────┬────────────────┬─────────┬───────────────┬─────────────┬─────────┬────────┐
│Obiectiv          │Indicator       │Tip      │Unitate de     │Valoare de   │Ţintă    │Ţintă   │
│                  │                │indicator│măsură/Sursă   │bază (2021)  │2027     │2030    │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Obiectiv general 1│                │         │               │             │         │        │
│Modernizarea      │                │         │               │             │         │        │
│industriei        │                │         │               │             │         │        │
│româneşti prin    │                │         │               │             │         │        │
│tehnologizare     │                │         │               │             │         │        │
│avansată,         │Productivitatea │         │Mii Euro/      │             │         │        │
│eficientizarea    │aparentă a      │         │Eurostat;      │             │         │        │
│produselor şi     │muncii în       │Rezultat │tabela         │23,4         │28,6     │31,3    │
│proceselor, şi    │industrie (VAB/ │         │sbs_sc_ovw     │             │         │        │
│promovarea        │pers ocupată) - │         │               │             │         │        │
│inovaţiei         │                │         │               │             │         │        │
│sustenabile, cu   │                │         │               │             │         │        │
│accent pe trecerea│                │         │               │             │         │        │
│la economia       │                │         │               │             │         │        │
│circulară         │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 1.1 Promovarea │                │         │               │             │         │        │
│adoptării         │                │         │               │             │         │        │
│tehnologiilor de  │Valoarea        │         │mil. Euro/     │             │         │        │
│vârf în toate     │investiţiilor în│         │Eurostat;      │             │         │        │
│ramurile          │maşini şi       │Realizare│tabela         │5.063,6      │5.192    │7.000   │
│industriale pentru│echipamente în  │         │sbs_ovw_act    │             │         │        │
│a creşte eficienţa│industrie       │         │               │             │         │        │
│şi                │                │         │               │             │         │        │
│competitivitatea  │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 1.2 Reducerea  │                │         │               │             │         │        │
│consumului de     │                │         │Kilograme în   │             │         │        │
│resurse şi a      │                │         │echivalent     │             │         │        │
│externalităţilor  │Intensitatea    │         │petrol per 1000│             │         │        │
│prin îmbunătăţirea│energetică a PIB│Realizare│Euro/ Eurostat;│186,79       │155,0    │105     │
│eficienţei        │                │         │tabela         │             │         │        │
│energetice şi a   │                │         │nrg_ind_ei     │             │         │        │
│proceselor de     │                │         │               │             │         │        │
│producţie         │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 1.3 Accelerarea│                │         │               │             │         │        │
│tranziţiilor verzi│                │         │               │             │         │        │
│şi digitale prin  │                │         │               │             │         │        │
│stimularea        │                │         │               │             │         │        │
│dezvoltării       │                │         │               │             │         │        │
│industriei verzi  │                │         │               │             │         │        │
│bazate pe         │Proiecte        │         │mil. lei/      │             │         │        │
│principiile       │sprijinite în   │Realizare│MySMIS         │0            │9.420    │9.420   │
│durabilităţii,    │industria verde │         │               │             │         │        │
│inovaţiei         │                │         │               │             │         │        │
│tehnologice şi    │                │         │               │             │         │        │
│reducerii la      │                │         │               │             │         │        │
│minimum a         │                │         │               │             │         │        │
│impactului        │                │         │               │             │         │        │
│climatic          │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Întreprinderi   │         │               │             │         │        │
│OS 1.4 Stimularea │care beneficiază│         │               │80 (68 IMM,  │         │        │
│contribuţiei      │de sprijin (din │Realizare│Număr/ PNCDI   │13           │120      │160     │
│activităţilor de  │care: micro,    │         │2022-2027      │Întreprinderi│         │        │
│CDI la dezvoltarea│mici, medii,    │         │               │mari)        │         │        │
│economică şi a    │mari)           │         │               │             │         │        │
│transferului      ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│tehnologic şi de  │IMM-uri care    │         │               │             │         │        │
│cunoaşte dinspre  │introduc        │         │               │             │         │        │
│sectorul de       │inovaţii în     │Rezultat │Număr/ PNCDI   │80           │120      │160     │
│cercetare către   │materie de      │         │2022-2027      │             │         │        │
│mediul economic   │produse sau     │         │               │             │         │        │
│                  │procese         │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Schemă ajutor de│         │               │             │         │        │
│OS 1.5 Dezvoltarea│stat aprobată   │Realizare│număr          │0            │1        │2       │
│unor sectoare     │                │         │               │             │         │        │
│integrate pentru  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│producţia de      │Număr apeluri   │         │               │             │         │        │
│baterii,          │lansate         │Realizare│număr          │0            │2        │4       │
│componente pentru │                │         │               │             │         │        │
│turbine eoliene şi├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│componente pentru │Număr           │         │               │             │         │        │
│panouri           │întreprinderi   │Realizare│număr          │0            │15       │30      │
│fotovoltaice, prin│finanţate       │         │               │             │         │        │
│valorificarea     │                │         │               │             │         │        │
│resurselor        ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│minerale şi a     │Proiecte        │         │               │             │         │        │
│materiilor prime  │sprijinite în   │Realizare│mil. Euro      │0            │250      │750     │
│critice           │industria verde │         │               │             │         │        │
│                  │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Obiectiv general 2│                │         │               │             │         │        │
│Consolidarea      │Volumul         │         │mil. Euro/     │             │         │        │
│poziţiei României │exporturilor de │Rezultat │Eurostat;      │91.972,8     │123.252,3│142.680 │
│pe piaţa          │bunuri          │         │tabela         │             │         │        │
│internaţională    │                │         │ext_lt_intratrd│             │         │        │
│prin creşterea    │                │         │               │             │         │        │
│volumului         ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│exporturilor      │                │         │               │             │         │        │
│industriale şi    │                │         │mil. Euro/     │             │         │        │
│creşterea         │Balanţa         │Rezultat │Eurostat;      │-34.104,1    │-36.000  │-33.000 │
│rezilienţei       │comerciala      │         │tabela         │             │         │        │
│lanţurilor de     │                │         │ext_lt_intratrd│             │         │        │
│aprovizionare     │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 2.1 Creşterea  │                │         │               │             │         │        │
│volumului         │                │         │               │             │         │        │
│exporturilor      │Companii        │         │Număr/         │             │         │        │
│industriale şi    │sprijinite      │         │Programul      │             │         │        │
│extinderea pieţei │pentru adaptarea│Realizare│Innovation (M  │0            │1.835    │1.835   │
│de export pentru  │produselor      │         │Finante)       │             │         │        │
│produsele         │pentru export   │         │               │             │         │        │
│industriale       │                │         │               │             │         │        │
│româneşti         │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 2.2 Sprijinirea│                │         │               │             │         │        │
│rezilienţei       │                │         │               │             │         │        │
│industriale a     │                │         │               │             │         │        │
│României prin     │                │         │               │             │         │        │
│susţinerea        │Nr. clustere    │         │               │             │         │        │
│dezvoltării       │asistate        │         │               │             │60       │60      │
│clusterelor       │Nr. IMM din     │Realizare│Număr/MySMIS   │0            │1.500    │1.500   │
│industriale pentru│clustere        │         │               │             │         │        │
│internaţionalizare│asistate        │         │               │             │         │        │
│şi integrarea pe  │                │         │               │             │         │        │
│lanţurile valorice│                │         │               │             │         │        │
│europene şi       │                │         │               │             │         │        │
│internaţionale    │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Obiectiv general 3│                │         │               │             │         │        │
│Sprijin pentru    │Număr angajaţi  │         │număr persoane/│             │         │        │
│crearea de locuri │în activităţi   │         │Eurostat;      │             │         │        │
│de munca de înalta│bazate pe       │Rezultat │tabela         │748.515      │835.325  │835.325 │
│calitate si       │cunoaştere      │         │sbs_ovw_act    │             │         │        │
│calificarea forţei│(KIABI)         │         │               │             │         │        │
│de muncă          │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │                │         │Număr          │             │         │        │
│                  │                │         │absolvenţi de  │             │         │        │
│                  │                │         │învăţământ     │             │         │        │
│                  │                │         │superior în    │             │         │        │
│                  │                │         │ştiinţe,       │             │         │        │
│                  │                │         │matematică,    │             │         │        │
│                  │Număr absolvenţi│         │TIC, industrie │             │         │        │
│                  │ŞTIM (KPI)      │Rezultat │prel.,         │19,1         │20,9     │21,0    │
│                  │                │         │construcţii -  │             │         │        │
│                  │                │         │la 1000        │             │         │        │
│                  │                │         │persoane 20-29 │             │         │        │
│                  │                │         │ani/ Eurostat; │             │         │        │
│                  │                │         │tabela         │             │         │        │
│                  │                │         │educ_uoe_grad0 │             │         │        │
│                  │                │         │4              │             │         │        │
│                  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │                │         │Număr femei    │             │         │        │
│                  │                │         │absolvente de  │             │         │        │
│                  │                │         │învăţământ     │             │         │        │
│                  │                │         │superior în    │             │         │        │
│                  │                │         │ştiinţe,       │             │         │        │
│                  │                │         │matematică,    │             │         │        │
│                  │Număr femei     │         │TIC, industrie │             │         │        │
│                  │absolvente      │Rezultat │prel.,         │16,8         │18,0     │19,0    │
│                  │ŞTIM (KPI)      │         │construcţii -  │             │         │        │
│                  │                │         │la 1000 ’      │             │         │        │
│OS 3.1 Dezvoltarea│                │         │persoane 20-29 │             │         │        │
│de programe de    │                │         │ani/ Eurostat; │             │         │        │
│formare           │                │         │tabela         │             │         │        │
│profesională      │                │         │educ_uoe_grad0 │             │         │        │
│adaptate la       │                │         │4              │             │         │        │
│cerinţele         ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│industriei        │Locuri de muncă │         │               │             │         │        │
│româneşti         │create în       │         │               │             │         │        │
│                  │entităţile care │Realizare│număr          │0            │5.800    │5.800   │
│                  │beneficiază de  │         │               │             │         │        │
│                  │sprijin (cod UE │         │               │             │         │        │
│                  │RCR01)          │         │               │             │         │        │
│                  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Număr de        │         │               │             │         │        │
│                  │programe de     │         │               │             │         │        │
│                  │formare         │Realizare│număr          │0            │10       │10      │
│                  │profesională    │         │               │             │         │        │
│                  │finanţate       │         │               │             │         │        │
│                  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Participanţi    │         │               │             │         │        │
│                  │care obţin o    │         │               │             │         │        │
│                  │calificare la   │         │               │             │         │        │
│                  │încetarea       │Realizare│număr persoane │0            │6.000    │6.000   │
│                  │calităţii de    │         │               │             │         │        │
│                  │participant (Cod│         │               │             │         │        │
│                  │UE EECR03)      │         │               │             │         │        │
│                  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Participanţi    │         │               │             │         │        │
│                  │aflaţi în       │         │               │             │         │        │
│                  │căutarea unui   │         │               │             │         │        │
│                  │loc de muncă la │Realizare│Număr persoane │0            │1.000    │1.000   │
│                  │încetarea       │         │               │             │         │        │
│                  │calităţii de    │         │               │             │         │        │
│                  │participant (cod│         │               │             │         │        │
│                  │' UE EECR01)    │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Înmatriculări de│         │Număr/         │             │         │        │
│OS 3.2 Stimularea │firme în        │Realizare│Eurostat;      │6.886        │9.743    │15.500  │
│antreprenorialului│sectorul        │         │tabela         │             │         │        │
│în contextul      │industrial      │         │bd_l_form      │             │         │        │
│Strategiei        ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│industriale a     │Numărul total al│         │Număr/         │             │         │        │
│României          │firmelor din    │Realizare│Eurostat;      │81.383       │90.126   │106.626 │
│                  │industrie       │         │tabela         │             │         │        │
│                  │                │         │bd_l_form      │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Obiectiv general 4│                │         │               │             │         │        │
│Înlesnirea        │                │         │mil. Euro/     │             │         │        │
│accesului la      │Investiţii brute│Rezultat │Eurostat;      │8.848,27     │11.362   │11.362  │
│finanţare a       │în industrie    │         │tabela         │             │         │        │
│companiilor din   │                │         │sbs_sc_ovw     │             │         │        │
│industrie         │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Investiţii      │         │               │             │         │        │
│                  │străine directe │Realizare│mil. Euro/ BNR;│10.039,36    │11.695   │12.000  │
│                  │în domeniul     │         │tabela IDT6T_T │             │         │        │
│                  │industrie (BNR) │         │               │             │         │        │
│OS 4.1            ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Implementarea     │                │         │mil. Euro/     │             │         │        │
│schemelor de      │Cifra de afaceri│Realizare│Eurostat;      │116.173,99   │155.684  │180.224 │
│ajutor pentru     │                │         │tabela         │             │         │        │
│companiile din    │                │         │sbs_sc_ovw     │             │         │        │
│industrie         ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Cheltuieli      │         │mil. Euro/     │             │         │        │
│                  │pentru C&D      │Realizare│Eurostat;      │689,8        │1.410    │1.850   │
│                  │industrie (KPI) │         │tabela         │             │         │        │
│                  │                │         │rd_e_gerdtot   │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Investiţii brute│         │               │             │         │        │
│                  │în bunuri       │         │               │             │         │        │
│                  │corporale (KPI) │         │Mil. Euro/     │             │         │        │
│                  │- cod           │Realizare│Eurostat;      │8.848,3      │9.600,0  │10.100,0│
│                  │GRSINV_TNCA_MEUR│         │tabela         │             │         │        │
│                  │(Industrie      │         │sbs_ovw-act    │             │         │        │
│OS 4.2 Facilitarea│extractivă şi   │         │               │             │         │        │
│accesului la      │prelucrătoare)  │         │               │             │         │        │
│finanţări         ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│alternative pentru│Valoarea        │         │               │             │         │        │
│companiile din    │ajutoarelor de  │Realizare│mil. Lei       │0            │4.000    │4.000   │
│industrie         │stat acordate   │         │               │             │         │        │
│                  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Număr           │         │               │             │         │        │
│                  │întreprinderi   │         │               │             │         │        │
│                  │asistate prin   │Realizare│Număr - MySMIS │0            │490      │490     │
│                  │instrumente     │         │POCIDIF        │             │         │        │
│                  │financiare      │         │               │             │         │        │
│                  │(RCO03)         │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Obiectiv general 5│Productivitatea │         │               │             │         │        │
│Susţinerea        │aparentă a      │         │mii Euro/      │             │         │        │
│potenţialului     │muncii în       │         │Eurostat;      │             │         │        │
│competitiv al     │sectoarele      │Rezultat │tabela         │28,2         │29,0     │32,0    │
│sectoarelor       │energo-intensive│         │sbs_ovw_act    │             │         │        │
│industriale       │(VAB/pers       │         │               │             │         │        │
│energointensive   │ocupată)        │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 5.1 Facilitarea│                │         │               │             │         │        │
│accesului la      │                │         │               │             │         │        │
│finanţări europene│Nr. contracte   │         │               │             │         │        │
│în vederea        │finanţare       │         │               │             │         │        │
│modernizării      │europene pentru │         │               │             │         │        │
│activităţilor     │întreprinderi   │Realizare│număr          │0            │130      │130     │
│economice sau a   │activând in     │         │               │             │         │        │
│activelor         │sectoare        │         │               │             │         │        │
│existente în      │industriale     │         │               │             │         │        │
│cadrul sectoarelor│energointensive │         │               │             │         │        │
│industriale       │                │         │               │             │         │        │
│energointensive   │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Schemă ajutor de│Realizare│număr          │0            │1        │1       │
│                  │stat aprobată   │         │               │             │         │        │
│                  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Număr apeluri   │Realizare│număr          │0            │3        │3       │
│                  │lansate         │         │               │             │         │        │
│OS 5.2 Sprijinirea├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│sectoarelor       │Număr           │         │               │             │         │        │
│industriale       │întreprinderi   │Realizare│număr          │0            │150      │150     │
│energointensive in│finanţate       │         │               │             │         │        │
│vederea susţinerii├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│costurilor de     │Nr.             │         │               │             │         │        │
│adaptare a        │întreprinderi   │         │               │             │         │        │
│acestora la dubla │finanţate pe    │         │               │             │         │        │
│tranziţie, verde  │măsura de       │         │               │             │         │        │
│şi digitală       │investiţii I.5  │         │               │             │         │        │
│                  │PNRR -          │Realizare│număr          │0            │30       │30      │
│                  │Asigurarea      │         │               │             │         │        │
│                  │eficienţei      │         │               │             │         │        │
│                  │energetice în   │         │               │             │         │        │
│                  │sectorul        │         │               │             │         │        │
│                  │industrial      │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Valoare proiecte│         │               │             │         │        │
│                  │implementate    │         │               │             │         │        │
│                  │apelul de       │         │               │             │         │        │
│                  │microelectronică│Realizare│mil. Lei       │0            │2.100    │2.100   │
│                  │- producţie     │         │               │             │         │        │
│                  │chipuri/        │         │               │             │         │        │
│                  │semiconductori  │         │               │             │         │        │
│OS 5.3 Dezvoltarea│(IPCEI ME-CT)   │         │               │             │         │        │
│industriei auto   ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│româneşti prin    │Valoare proiecte│         │               │             │         │        │
│susţinerea        │implementate    │         │               │             │         │        │
│producţiei de     │Măsura de       │         │               │             │         │        │
│componente        │investiţii I.4  │         │               │             │         │        │
│electrice         │Lanţ industrial │         │               │             │         │        │
│                  │de producţie şi/│Realizare│mil. Lei       │0            │398      │398     │
│                  │sau asamblare şi│         │               │             │         │        │
│                  │/sau reciclare a│         │               │             │         │        │
│                  │bateriilor, a   │         │               │             │         │        │
│                  │celulelor şi    │         │               │             │         │        │
│                  │panourilor      │         │               │             │         │        │
│                  │fotovoltaice    │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Volum metale    │         │               │             │         │        │
│                  │feroase         │         │Mii tone       │             │         │        │
│                  │recuperate,     │Realizare│(COMTRADE)     │1600         │500      │200     │
│                  │reciclate şi    │         │               │             │         │        │
│OS 5.4 Promovarea │exportate       │         │               │             │         │        │
│modelelor de      ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│economie circulară│Volum metale    │         │               │             │         │        │
│a metalelor uzuale│neferoase       │         │               │             │         │        │
│                  │recuperate,     │         │Mii tone       │             │         │        │
│                  │reciclate şi    │Realizare│(COMTRADE)     │82           │25       │5       │
│                  │exportate       │         │               │             │         │        │
│                  │(aluminiu,      │         │               │             │         │        │
│                  │cupru, zinc)    │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 5.5 Susţinerea │                │         │               │             │         │        │
│proceselor        │Schemă ajutor de│Realizare│număr          │0            │1        │1       │
│tehnologice       │stat aprobată   │         │               │             │         │        │
│nepoluante,       │                │         │               │             │         │        │
│electrificarea    ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│proceselor de     │                │         │               │             │         │        │
│producţie sau     │Număr apeluri   │Realizare│număr          │0            │3        │3       │
│trecerea la       │lansate         │         │               │             │         │        │
│utilizarea        │                │         │               │             │         │        │
│hidrogenului      ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│obţinut din surse │                │         │               │             │         │        │
│regenerabile de   │Număr           │         │               │             │         │        │
│energie sau gaze  │întreprinderi   │Realizare│număr          │0            │30       │30      │
│naturale          │finanţate       │         │               │             │         │        │
│                  │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Obiectiv general 6│Ponderea        │         │               │             │         │        │
│Consolidarea si   │industriei în   │         │Procent/       │             │         │        │
│modernizarea unui │PIB - Calculat  │         │Eurostat;      │             │         │        │
│cadru de politici │pe baza         │Rezultat │tabela         │19,7         │19,0     │18,7    │
│de sprijin a      │volumelor în    │         │nama_10_a10    │             │         │        │
│dezvoltării       │lanţ (2010=100) │         │               │             │         │        │
│industriale       │                │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│OS 6.1 Extinderea │Participarea în │         │               │             │         │        │
│ponderii naţionale│lanţurile       │         │               │             │         │        │
│a lanţurilor      │globale de      │         │               │             │         │        │
│valorice în       │valoare, ca     │         │               │             │         │        │
│anumite sectoare  │proporţie în    │Realizare│Procent/ OCDE -│47,7*55)     │+3pp     │+5pp    │
│considerate       │exporturile     │         │TiVA           │             │         │        │
│strategice pentru │brute (integrare│         │               │             │         │        │
│economia          │în amonte,      │         │               │             │         │        │
│românească şi de  │integrare în    │         │               │             │         │        │
│înaltă tehnologie │aval)           │         │               │             │         │        │
├──────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Nr. reuniuni CIC│Realizare│număr          │0            │4        │7       │
│                  ├────────────────┼─────────┼───────────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│                  │Număr proiecte  │         │               │             │         │        │
│OS 6.2 Susţinerea │contractate în  │         │               │             │         │        │
│implementării     │cadrul Acţiunii │         │               │             │         │        │
│planului de măsuri│- 1.4 POCIDIF:  │         │               │             │         │        │
│privind tranziţia │Dezvoltarea     │         │               │             │         │        │
│industrială       │competenţelor   │         │               │             │         │        │
│(Industrie 4.0)   │pentru          │         │               │             │         │        │
│din cadrul        │specializare    │Realizare│număr          │0            │100      │100     │
│Strategiei        │inteligentă,    │         │               │             │         │        │
│Naţionale de      │tranziţie       │         │               │             │         │        │
│Competitivitate   │industrială şi  │         │               │             │         │        │
│2021-2027         │antreprenoriat -│         │               │             │         │        │
│                  │componenta de   │         │               │             │         │        │
│                  │tranziţie       │         │               │             │         │        │
│                  │industrială     │         │               │             │         │        │
└──────────────────┴────────────────┴─────────┴───────────────┴─────────────┴─────────┴────────┘

        *55) Date aferente anului 2018

    9. PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
        Monitorizarea Strategiei industriale a României are ca scop punerea în practică a acţiunilor şi activităţilor prevăzute de strategie, cât şi examinarea progreselor în îndeplinirea obiectivelor. De aceea, un proces complet de monitorizare include, de asemenea, examinarea progreselor către obţinerea rezultatelor şi raportarea lor.
        Evaluarea strategiei vizează aprecierea măsurii în care obiectivele sale îşi dovedesc relevanţa pentru părţile interesate, în mod particular, şi pentru economie şi societate, în general. În acelaşi timp, o evaluare de calitate priveşte eficienţa şi eficacitatea strategiei, impactul ei şi gradul în care ea este sustenabilă.
        Sistemul de monitorizare şi evaluare a Strategiei industriale a României 2024-2030 este construit pe cadrul logic al strategiei, în structura căreia obiectivele generale sunt corelate cu cele specifice iar realizarea activităţilor contribuie la rândul său, la îndeplinirea obiectivelor specifice.
        Îndeplinirea obiectivelor Strategiei industriale a României 2024-2030 presupune un proces de planificare a resurselor şi activităţilor. Însă, o caracteristică extrem de importantă a acestui proces este că resursele şi activităţile nu sunt exclusiv în subordinea sau sub controlul MEAT, ci şi în cele ale altor autorităţi publice centrale. De aceea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei necesită o planificare atentă şi un efort de coordonare deloc neglijabil. Această provocare este generată de descentralizarea structurilor şi programelor guvernamentale cu impact asupra politicilor industriale sub multiplele sale aspecte (financiar, de mediu, de securitate, inovare-cercetare-dezvoltare).
        În consecinţă, ar trebui să existe o relaţie clară între monitorizarea implementării şi implementarea de zi cu zi a strategiei, prin conexiune cu programele gestionate de MEAT sau programe aflate în responsabilitatea altor autorităţi publice cu impact asupra politicii industriale. Astfel, este necesar un efort consistent de coordonare internă şi externă şi de schimb de date pentru monitorizarea implementării Strategiei.
        O altă provocare a procesului de monitorizare şi evaluare îl reprezintă colectarea datelor pentru indicatorii selectaţi. O serie de indicatori, îndeosebi cei din categoria celor de impact şi de efect, se bazează pe surse statistice oficiale, care înregistrează un decalaj de cel puţin un an faţă de anul curent şi de doi în cele mai multe cazuri.
        Tabelul 10: Matricea logică a sistemului de monitorizare şi evaluare a Strategiei industriale a României


┌───────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┐
│Logica     │          │Teme de      │Caracteristicile│
│Strategiei │Indicatori│monitorizare │la care se      │
│industriale│          │şi evaluare  │referă          │
│a României │          │             │indicatorii     │
├───────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┤
│           │          │             │Schimbările     │
│           │          │             │generate la     │
│           │          │             │nivel sectorial │
│           │          │             │sau regional, în│
│           │          │             │modul de        │
│Obiective  │Efecte    │             │formulare şi    │
│generale   │          │             │punere în       │
│           │          │             │aplicare a      │
│           │          │             │politicilor, în │
│           │          │             │puterea de      │
│           │          │             │influenţă asupra│
│           │          │             │deciziilor      │
├───────────┼──────────┤             ├────────────────┤
│           │          │             │Modificări ale  │
│           │          │             │stării          │
│           │          │Monitorizarea│beneficiarilor  │
│           │          │şi evaluarea │prin intermediul│
│Obiective  │Realizări │impactului   │rezultatelor    │
│specifice  │          │Strategiei   │obţinute la     │
│           │          │Monitorizarea│nivelul         │
│           │          │şi evaluarea │acestora, al    │
│           │          │implementării│mediului în care│
│           │          │Strategiei   │activează       │
├───────────┼──────────┤             ├────────────────┤
│           │          │             │Sarcinile       │
│           │          │             │efectuate pentru│
│Acţiuni    │Procese   │             │transformarea   │
│           │          │             │resurselor în   │
│           │          │             │rezultate       │
├───────────┼──────────┤             ├────────────────┤
│           │          │             │Resurse umane,  │
│           │          │             │materiale şi    │
│           │          │             │financiare      │
│Intrări    │Intrări   │             │necesare        │
│(Resurse)  │(Resurse) │             │sistemului de M&│
│           │          │             │E şi pentru     │
│           │          │             │îndeplinirea    │
│           │          │             │acţiunilor      │
└───────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┘

        Sistemul de monitorizare şi evaluare este conceput din trei subsisteme concentrate pe:
        ● oameni, structuri instituţionale şi relaţiile interne şi externe sistemului de monitorizare şi evaluare
        ● date colectate sistematic;
        ● utilizarea datelor şi a informaţiilor construite pe baza acestora pentru luarea deciziilor la nivelul MEAT.

     Sistemul de monitorizare al Strategiei industriale a României se bazează pe colectarea datelor referitoare la indicatorii utilizaţi în cadrul strategiei şi prezentaţi în Capitolul 8. Indicatori de monitorizare şi evaluare, Tabelul 9:
        ● date statistice (pentru indicatorii de rezultat asociaţi obiectivelor specifice ale Strategiei). Acestea vor fi furnizate de sistemele prin statistice naţionale/europene/OECD;
        ● date provenite din sistemele de raportare aferente implementării programelor cu finanţare europeană (SMIS/MySMIS, PNRR);
        ● baza de date a MEAT pentru monitorizarea rezultatelor schemelor de stat aflate în implementare sau care urmează a fi implementate;
        ● reluarea mecanismului de consultare cu factorii interesaţi implicaţi în etapa de elaborare a documentului pe durata perioadei de implementare a strategiei;
        ● alte date calitative şi/sau cantitative provenite din rapoarte, strategii, strategii cu impact asupra sistemului industrial, chestionare şi analize referitoare la sistemul industrial realizate în cadrul MEAT.

        Pe baza datelor colectate, procesul de evaluare al Strategiei industriale a României se va realiza periodic, în două etape: o etapă intermediară (2027) şi una la finalizarea perioadei de implementare (2030). Evaluarea va viza gradul de atingere al indicatorilor Strategiei industriale a României conform Tabelul 9, numărul, valoarea şi rezultatele proiectelor finanţate, precum şi gradul de corelare între ţintele diferitelor strategii. Rezultatul primei evaluări (anul 2027) şi consolidarea lor (2028) vor conduce la diferenţierea industriilor prioritare şi actualizarea obiectivelor. Criteriile de măsurare avute în vedere prin indicatorii de rezultat vizează fiabilitatea indicatorilor, validitatea, reactivitatea (modificarea în timp), acurateţea datelor, fezabilitatea (dacă aceşti indicatori pot fi obţinuţi uşor) şi relevanţa în privinţa atingerii obiectivelor strategice. Procesul de evaluare va putea fi realizat fie prin implicarea resursei umane din cadrul MEAT, fie cu experţi externi.
        Strategia nu condiţionează ca actualele programe să fie modificate, ci se va ţine cont de priorităţile şi angajamentele deja stabilite cu Comisia Europeană şi statuate prin programele aprobate şi aflate în implementare. Prevederile strategiei vor contribui la fundamentarea formulării poziţiilor naţionale în contextul pregătirii cadrului financiar multianual pentru perioada post-2027.

    10. INSTITUŢII RESPONSABILE
        Instituţiile responsabile pentru implementarea Strategiei industriale a României 20242030 sunt:
    - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în calitate de coordonator, inclusiv prin Comitetul Interministerial pentru Competitivitate;
    – Ministerul Energiei;
    – Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin finanţarea din politica de coeziune şi PNRR;
    – Ministerul Educaţiei;
    – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;
    – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării;
    – Agenţiile de Dezvoltare Regională.

    11. IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE
        Sursele de finanţare disponibile pentru perioada 2024-2030, destinate implementării Strategiei industriale a României, furnizează un sprijin fără precedent atât pentru companii, cât şi pentru angajaţii din sectoarele industriale. Aceste surse de finanţare sunt prezentate în mod detaliat în Tabelul 8: Programe de finanţare identificate pentru sprijinirea implementării Strategiei industriale a României 2024-2030. Cartografierea este realizată pe baza celor trei componente principale:
        ● finanţare europeană nerambursabilă: PNRR, FEDR, FSE+, FTJ, FM, etc
        ● finanţare rambursabilă: BEI, BERD, BID
        ● programe finanţate de la bugetul de stat: MEAT, MF, ME, MCID, cu încadrare în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual prin legile bugetare, în condiţiile legii, ordonatorilor principali de credite implicaţi.
        ● capital privat atras prin coparticiparea în programele de finanţare ale UE.

    12. IMPLICAŢII ASUPRA CADRULUI JURIDIC
        Strategia este elaborată în acord cu legislaţia în vigoare şi nu modifică alte acte normative în vigoare.
        Sprijinul financiar acordat în cadrul proiectelor care vizează această strategie se va realiza cu respectarea prevederilor naţionale şi europene în domeniul ajutorului de stat.
        Adoptarea strategiei asigură condiţiile pentru operaţionalizarea planului de acţiuni care urmează a fi elaborat şi adoptat ulterior.
        După aprobarea strategiei, în termen de 90 de zile, MEAT, împreună cu instituţiile partenere vor elabora un Plan naţional de acţiune pentru implementarea direcţiilor de acţiune şi programelor necesare realizării obiectivelor Strategiei industriale a României 2024-2030.

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Alte Institutii, STRATEGIA din 21 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 industrială a României 2024 - 2030

Comentarii

Atentie, Juristi!

STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 industrială a României 2024 - 2030