Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
A. CONSIDERAŢII GENERALE
1. Premise
Realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient reprezintã o condiţie necesarã pentru supremaţia legii şi a principiilor statului de drept. Mãsurile de consolidare a independenţei sistemului judiciar trebuie sã ducã nu numai la afirmarea principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi la aplicarea acestuia în practicã.
Reforma sistemului judiciar implicã restructurarea instituţionalã, reformarea mentalitãţilor care stau la baza funcţionãrii sistemului actual, precum şi eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reformã este o prioritate a Guvernului care s-a angajat sã furnizeze resursele necesare.
Aprobarea Strategiei de reformã a sistemului judiciar 2003 - 2007*) a fost urmatã de evoluţii importante în cadrul sistemului judiciar. O mãsurã legislativã semnificativã a fost adoptarea pachetului legislativ privind statutul magistraţilor, organizarea judiciarã şi Consiliul Superior al Magistraturii.
-------
*) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1052/2003 , privind aprobarea Strategiei de reformã a sistemului judiciar, publicatã în M. Of. 649/12.09.2003
Strategia de reformã vizeazã problemele sistemice în justiţie, aşa cum au fost relevate în mai multe rapoarte de evaluare, inclusiv în Raportul preliminar de evaluare a integritãţii şi rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar, realizat de Ministerul Justiţiei spre sfârşitul anului 2004. Concluziile raportului, astfel cum au rezultat din rãspunsurile magistraţilor, identificã existenţa unor presiuni asupra sistemului judiciar şi a unor deficienţe în legãturã cu: statutul magistraţilor, relaţia dintre instanţe şi parchete, condiţiile de muncã şi imaginea justiţiei.
În plus, procesul de monitorizare a sistemului judiciar a relevat dificultãţi cu privire la alocarea resurselor umane şi financiare, necesitatea unui personal calificat, existenţa unui proces de recrutare obiectiv şi transparent, accelerarea procedurilor judiciare, reducerea numãrului de cauze pe rolul instanţelor pentru a evita întârzieri în soluţionarea acestora, asigurarea accesului la informaţiile de interes public privind soluţionarea dosarelor, executarea corespunzãtoare a hotãrârilor judecãtoreşti.
Prezenta strategie are în vedere remedierea aspectelor negative constatate, prin garantarea independenţei justiţiei, asigurarea calitãţii şi eficienţei actului de justiţie, ducând la un sistem modern, capabil sã implementeze acquis-ul comunitar şi sã se adapteze cerinţelor Uniunii Europene.
Toate aceste elemente, precum şi necesitatea realizãrii angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeanã, în vederea aderãrii la 1 ianuarie 2007, impun reconsiderarea Strategiei de reformã, precum şi actualizarea acesteia pentru perioada 2005 - 2007.
2. Principii Fundamentale
Fiecare acţiune cuprinsã în prezenta Strategie se subsumeazã urmãtoarelor principii, a cãror respectare este esenţialã pentru realizarea unui sistem judiciar modern:
▼ consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii;
▼ garantarea unei reale separaţii şi a echilibrului puterilor în stat, prin consolidarea independenţei puterii judecãtoreşti;
▼ respectarea drepturilor omului;
▼ adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului judiciar;
▼ asigurarea transparenţei actului de justiţie;
▼ consolidarea dialogului cu societatea civilã şi implicarea acesteia în procesul de reformã;
▼ crearea premiselor cooperãrii judiciare pentru integrarea în spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie;
▼ asigurarea deplinei compatibilitãţi instituţionale şi legislative cu sistemele judiciare europene şi cu acquis-ul comunitar.
B. DIRECŢII DE ACŢIUNE
Strategia de Reformã a Sistemului Judiciar 2005 - 2007 este orientatã pe urmãtoarele direcţii de acţiune:
● garantarea independenţei efective a sistemului judiciar;
● asigurarea transparenţei actului de justiţie;
● îmbunãtãţirea calitãţii actului de justiţie;
● sporirea eficienţei şi responsabilizãrii sistemului judiciar;
● garantarea accesului liber la justiţie;
● eficientizarea justiţiei pentru minori;
● consolidarea mediului de afaceri;
● consolidarea cadrului instituţional şi legislativ în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale;
● consolidarea sistemului penitenciar, potrivit standardelor europene;
● protecţia victimelor şi reintegrarea socialã a infractorilor;
● prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judiciar.
Prevederile prezentei Strategii sunt completate de Planul de Acţiune în care sunt detaliate mãsurile pentru atingerea obiectivelor enunţate, termenele de realizare, instituţiile responsabile, resursele financiare necesare, precum şi indicatorii de evaluare a realizãrii acestor mãsuri.
1. Garantarea independenţei efective a sistemului judiciar
Aceastã direcţie de acţiune are ca finalitate asigurarea unui sistem judiciar independent şi funcţional, prin completarea cadrului legislativ privind reforma justiţiei şi implementarea acestuia. Astfel, sunt avute în vedere consolidarea instituţionalã a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), distribuirea aleatorie a cauzelor pentru asigurarea imparţialitãţii actului de justiţie, precum şi implementarea Codului deontologic al magistraţilor, în formã actualizatã.
Garantarea independenţei justiţiei nu depinde numai de asigurarea unui cadru legislativ coerent şi de furnizarea resurselor necesare, dar şi de responsabilizarea sistemului judiciar prin dezvoltarea unei atitudini a magistraţilor care sã garanteze aplicarea legii, în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.
I. Completarea cadrului legislativ privind reforma sistemului judiciar şi monitorizarea implementãrii acestuia
Pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar, adoptat în 2004, a intrat în vigoare la sfârşitul lunii septembrie 2004. Aplicarea prevederilor sale a relevat o serie de aspecte a cãror reconsiderare apare necesarã pentru asigurarea funcţionãrii eficiente a sistemului judiciar. În ceea ce priveşte atribuţiile CSM, acestea nu pot fi realizate deplin decât prin asigurarea activitãţii permanente a tuturor membrilor acestuia. De asemenea, se are în vedere reglementarea incompatibilitãţii între calitatea de membru CSM şi funcţiile de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor.
In realizarea aceluiaşi obiectiv sunt avute în vedere şi modificãri privind: procedura de numire în funcţiile de conducere la instanţe şi parchete, transparenţa evaluãrii magistraţilor, schimbarea componenţei colegiului de conducere şi desemnarea, de cãtre acesta, a magistraţilor din cadrul secţiilor şi completelor pe baza principiului specializãrii, stabilirea limitativã a cazurilor de modificare a componenţei secţiilor şi completelor, reconsiderarea rolului inspectorilor, prezentarea de cãtre CSM a unui raport privind activitatea proprie, precum şi reglementarea rãspunderii membrilor CSM.
De asemenea, se impun modificãri ale prevederilor legale şi pentru asigurarea independenţei procurorilor şi creşterea performanţelor în activitatea de urmãrire penalã, în sensul repartizãrii cauzelor cãtre procurori pe baza unor criterii obiective şi stabilirii unor garanţii pentru restricţionarea posibilitãţii de redistribuire a dosarelor pe cale ierarhicã.
Consolidarea cadrului legislativ presupune şi elaborarea proiectului de lege privind aplicarea prevederilor constituţionale*) referitoare la rãspunderea magistraţilor pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã, în vederea stabilirii unor garanţii procedurale bine determinate, pentru a nu se aduce atingere independenţei şi imparţialitãţii actului de justiţie.
---------
*) Art 52 al. 3, Constituţia României, republicatã.
În ceea ce priveşte sistemul instanţelor militare, se are în vedere redimensionarea acestuia, în acord cu noile sale competenţe. Astfel, prin modificãrile aduse <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, va fi reglementatã atât funcţionarea instanţelor militare, cât şi a celor civile. Numãrul acestora va fi redus proporţional cu reducerea competenţelor, aşa cum rezultã din reglementarea procesual penalã actualã.
In vederea implementãrii corecte a dispoziţiilor legale privind sistemul judiciar va fi creat un mecanism eficient de monitorizare a acesteia, prin extinderea grupului de lucru deja existent, astfel încât acesta sã aibã o componenţã reprezentativã, precum şi prin stabilirea unei metodologii de lucru.
II. Distribuirea aleatorie a cauzelor
Asigurarea imparţialitãţii şi transparenţei în realizarea actului de justiţie constituie o prioritate în cadrul prezentei strategii, care poate fi garantatã în practicã şi prin introducerea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor spre soluţionare.
Prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminatã posibilitatea repartizãrii dirijate a cauzelor, aceasta reprezentând totodatã şi un factor de prevenire a corupţiei în sistem. Distribuirea aleatorie a dosarelor în sistem informatizat este completatã de prevederi procedurale*) care asigurã aplicarea efectivã a principiului continuitãţii completului/judecãtorului în soluţionarea cauzelor în principal în situaţiile de incidente procedurale. De asemenea, au fost stabilite criterii obiective pentru orice schimbare cu privire la un complet deja constituit sau cu privire la redistribuirea dosarelor între complete. Atât distribuirea aleatorie, cât şi principiul continuitãţii, sunt strâns legate de asigurarea independenţei interne şi de eliminarea unui potenţial instrument de ingerinţã în actul de justiţie, aşa cum s-a arãtat în rapoartele de evaluare a sistemului judiciar din România, realizate în cursul anului 2004.
---------
*) <>Hotãrârea CSM nr. 71/9 martie 2005 , pentru modificarea si completarea Regulamentului de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti.
Începând cu luna martie 2005, sistemul de distribuire aleatorie a devenit funcţional în toate instanţele din ţarã, fie informatizat, fie manual (prin utilizarea metodei ciclice). Aplicarea în practicã a acestui sistem este monitorizatã de cãtre Ministerul Justiţiei, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii.
2. Asigurarea transparenţei actului de justiţie
Sistemul judiciar trebuie sã-şi îndeplineascã rolul de serviciu public, nu numai prin înfãptuirea actului de justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil. Transparenţa în comunicare şi facilitarea accesului la informaţii vor fi intermediate de Birourile de Informaţii şi Relaţii Publice din cadrul instanţelor şi parchetelor. Informaţiile de interes public vor fi accesibile pe paginile de Internet ale instituţiilor sistemului judiciar (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie etc). În acelaşi timp, se vor realiza ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la justiţie al cetãţenilor, potrivit practicii deja stabilite în mai multe instanţe. De asemenea, aceste birouri vor asigura accesul presei în scopul informãrii obiective şi complete asupra actului de justiţie, cu respectarea riguroasã a normelor privind protecţia datelor personale.
3. Îmbunãtãţirea calitãţii actului de justiţie
Consolidarea statului de drept şi asigurarea calitãţii actului de justiţie presupun abordarea mai multor componente ale procesului de reformã care vizeazã realizarea unui cadru legislativ coerent, unificarea practicii judiciare, specializarea activitãţii de judecatã, precum şi pregãtirea magistraţilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar.
I. Realizarea unui cadru legislativ coerent
Asigurarea finalitãţii procesului de reformã depinde în mod esenţial de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelãrii tuturor actelor normative ce vor fi adoptate sau modificate, precum şi a eliminãrii neconcordanţelor şi paralelismelor în elaborarea acestora.
Modificãrile legislative vor viza nu numai cele trei legi adoptate în cursul anului 2004, privind reforma justiţiei, dar de asemenea, pe termen mediu, elaborarea unui nou Cod de procedurã civilã, precum şi modificarea Codului de procedurã penalã în scopul asigurãrii concordanţei cu noul Cod penal, dar şi a pregãtirii adecvate a magistraţilor în acest domeniu. Cu toate acestea, prezenta Strategie are în vedere ca prioritãţi, rezultând din angajamentele asumate de România în perspectiva aderãrii, adoptarea urgentã a prevederilor legale referitoare la rãspunderea penalã a persoanelor juridice şi dezincriminarea insultei şi a ultrajului verbal, prevãzute sã intre în vigoare pânã la sfârşitul lunii iunie 2005.
Vor fi avute în vedere şi modificãri aduse altor acte normative, a cãror modernizare are incidenţã asupra calitãţii actului de justiţie şi asupra aplicãrii corespunzãtoare a acquis-ului comunitar, de la data aderãrii.
Amendamentele vor avea ca scop simplificarea procedurilor judiciare, reducerea duratei acestora, precum şi reducerea numãrului cãilor de atac pentru anumite categorii de cauze.
Elaborarea noilor acte normative se va face cu consultarea magistraţilor, a practicienilor din sistemul judiciar, a societãţii civile şi a mediului de afaceri, potrivit angajamentelor asumate la închiderea capitolului 24 Justiţie şi Afaceri Interne.
II. Unificarea practicii judiciare
Una dintre principalele deficienţe cu care se confruntã sistemul judiciar român, cu incidenţã asupra calitãţii actului de justiţie şi a credibilitãţii justiţiei, este practica judiciarã neunitarã, precum şi aplicarea neunitarã a legislaţiei în vigoare. Pentru remedierea acestei situaţii şi pentru asigurarea securitãţii raporturilor juridice, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prezenta Strategie are în vedere urmãtoarele mãsuri: aplicarea mecanismelor procedurale existente, respectiv promovarea recursurilor în interesul legii şi îmbunãtãţirea accesului magistraţilor la jurisprudenţa şi la Monitorul Oficial. Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţa va fi asigurat în principal prin conectarea instanţelor la bazele de date specifice, precum şi prin publicarea pe paginile de Internet ale acestora a jurisprudenţei relevante.
În acelaşi scop, vor fi avute în vedere şi modificãri legislative pentru instituirea unui mecanism de unificare a practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de sesizare a acesteia de cãtre celelalte instanţe, pentru exprimarea opiniei asupra anumitor probleme de drept. Realizarea obiectivului de unificare a practicii judiciare va determina îmbunãtãţirea calitãţii hotãrârilor judecãtoreşti, în vederea reducerii numãrului de cauze a cãror soluţie a fost modificatã în cãile de atac.
Pregãtirea specializatã a magistraţilor are incidenţã directã asupra calitãţii actului de justiţie, în raport de diversificarea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune cunoaşteri a acestora. Acesta este motivul pentru care prezenta Strategie are în vedere pregãtirea judecãtorilor din cadrul secţiilor şi completelor specializate, precum şi a procurorilor, prin programele de formare continuã elaborate de Institutul Naţional al Magistraturii, prin sesiunile de pregãtire din cadrul curţilor de apel şi, de asemenea, prin îmbunãtãţirea accesului la legislaţie, jurisprudenţa şi literaturã juridicã.
III. Pregãtirea magistraţilor şi a altor categorii de personal din cadrul sistemului judiciar
Pregãtirea profesionalã a magistraţilor, precum şi a celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului judiciar constituie o condiţie necesarã pentru realizarea procesului de reformã. Pregãtirea judecãtorilor şi procurorilor, realizatã în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, trebuie sã determine standarde ridicate de profesionalism pentru magistraţi, în scopul aplicãrii eficiente şi uniforme a legii. Prin programele de formare iniţialã şi formare continuã, se va urmãri actualizarea cunoştinţelor magistraţilor cu privire la noua legislaţie, dar şi cu privire la modalitãţile de aplicare în practicã a prevederilor legale, la nivel naţional şi comunitar.
Pentru a-şi îndeplini rolul prevãzut de legea de organizare judiciarã se impune consolidarea capacitãţii administrative a Institutului, prin asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionãrii acestuia: extinderea şi dotarea spaţiilor de studiu şi cazare, crearea unui centru de resurse juridice, suplimentarea schemei cu personal calificat, alocarea unor resurse bugetare adecvate.
În perioada premergãtoare aderãrii, sistemul de selecţie şi pregãtire a magistraţilor va fi modernizat pentru a rãspunde cerinţelor profesionale la standarde europene.
O atenţie similarã trebuie acordatã şi pregãtirii personalului auxiliar, care asigurã un sprijin important activitãţii magistraţilor, în perspectiva îmbunãtãţirii calitãţii activitãţii prestate, precum şi a preluãrii sarcinilor administrative (non-jurisdicţionale), de la judecãtori.
Pentru a îndeplini acest obiectiv, Şcoala Naţionalã de Grefieri va fi consolidatã prin alocarea resurselor materiale, umane şi bugetare, în conformitate cu noua legislaţie.*)
-------
*) <>Legea nr. 304/2004 , privind organizarea judiciarã şi <>Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea.
4. Sporirea eficienţei şi responsabilizãrii sistemului judiciar
Supraîncãrcarea instanţelor de judecatã şi durata mare a procedurilor judiciare reprezintã deficienţe constatate ale sistemului judiciar. În acest context, reducerea numãrului de dosare restante aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constituie o prioritate strategicã.
În acest context, cauzele care conduc la un numãr mare de dosare pe rolul anumitor instanţe şi la depãşirea duratei rezonabile de soluţionare vor fi remediate prin gãsirea soluţiilor optime, care pot consta în raţionalizarea instanţelor şi în dezvoltarea unei politici adecvate de alocare a resurselor umane şi materiale şi punerea lor în practicã.
Dupã evaluarea volumului de dosare rulate şi a situaţiei personalului în cadrul celor 41 de tribunale a rezultat cã înfiinţarea unor instanţe specializate nu poate fi susţinutã cu actualele resurse umane şi materiale. Pentru aceasta, Ministerul Justiţiei va propune modificarea Legii de organizare judiciarã în sensul renunţãrii la înfiinţarea instanţelor specializate în favoarea secţiilor şi a completelor specializate. Mijloacele financiare astfel economisite vor fi deblocate pentru instruirea suplimentarã a judecãtorilor în diferite domenii de specializare şi pentru furnizarea cãtre secţii şi complete a unor publicaţii de specialitate.
I. Reducerea duratei procedurilor judiciare
Reducerea duratei procedurilor judiciare constituie o sarcinã complexã care implicã, deopotrivã mãsuri administrative şi legislative.
Din prima categorie fac parte asigurarea controlului judecãtorului asupra propriului volum de dosare, optimizarea modului de alocare a resurselor umane şi mãsuri de reorganizare internã a instanţelor şi parchetelor.
Din cea de-a doua categorie fac parte elaborarea unor propuneri legislative privind reducerea numãrului cãilor de atac pentru anumite cauze, stabilirea unor condiţii stricte pentru solicitarea strãmutãrii şi recuzãrii, precum şi reducerea numãrului motivelor de amânare.
II. Reducerea volumului de activitate
Mãsurile prevãzute anterior pentru reducerea duratei procedurilor judiciare au incidenţã şi asupra scãderii volumului de activitate.
Reducerea numãrului de dosare aflate la instanţe şi parchete se va realiza, în principal, prin punerea în aplicare a unor mãsuri administrative, vizând ocuparea progresivã a posturilor vacante de magistraţi şi personal auxiliar, precum şi suplimentarea numãrului de posturi pentru personalul auxiliar. Aceste mãsuri vor fi însoţite de aplicarea riguroasã a normelor de procedurã privind sancţionarea faptelor care împiedicã desfãşurarea în bune condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificatã a soluţionãrii cauzelor.
III. Reducerea numãrului de dosare restante la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) - PLAN
Adoptarea OUG nr. 58/2003, pentru modificarea şi completarea Codului de Procedurã Civilã, a determinat creşterea volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la un nivel care a depãşit cu mult capacitatea acestei instanţe faţã de resursele umane şi materiale disponibile. Mãsurile adoptate ulterior, deşi au condus la deblocarea activitãţii ÎCCJ, nu au fost de naturã sã permitã instanţei sa funcţioneze eficient şi sã îşi îndeplineascã rolul de curte de casaţie, cea mai afectatã fiind Secţia Civilã.
Pentru a remedia aceastã situaţie, ÎCCJ a elaborat un plan pentru reducerea numãrului de cauze restante la un nivel rezonabil, pânã în 2007, care cuprinde mãsuri administrative şi legislative.
Mãsurile administrative constau în înfiinţarea unui numãr suplimentar de complete de judecatã, reducerea termenelor între şedinţele de judecatã, continuarea activitãţii pe perioada vacanţei judecãtoreşti, ocuparea posturilor vacante. Aceste mãsuri vor fi însoţite de aplicarea riguroasã a normelor procedurale privind sancţionarea faptelor ce determinã întârzierea nejustificatã a soluţionãrii cauzelor.
Mãsura legislativã avutã în vedere de prezenta Strategie vizeazã restrângerea competenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât aceasta sã poatã funcţiona, conform capacitãţii şi rolului sãu. De asemenea, dosarele nesoluţionate vor fi trimise instanţelor competente - curţi de apel şi tribunale. Aceasta va avea ca urmare scãderea stocului de dosare restante pe rolul ÎCCJ, precum şi evitarea creãrii unei situaţii similare pentru viitor.
IV. Stabilirea unei politici privind resursele umane în cadrul sistemului judiciar
Funcţionarea eficientã a sistemului judiciar depinde de stabilirea unei politici a resurselor umane pe termen mediu şi lung, prin stabilirea volumului de activitate al fiecãrei instanţe şi parchet şi prin alocarea personalului la instanţele şi parchetele cu cel mai mare deficit raportat la media naţionalã.
Evoluţia cadrului legislativ şi a practicii judiciare vor fi avute în vedere la dimensionarea necesarului de personal pentru funcţionarea optimã a sistemului judiciar. În acest context, se impune evaluarea numãrului de personal auxiliar în raport de numãrul de magistraţi şi angajarea unui numãr suplimentar de grefieri, în perspectiva preluãrii de cãtre aceştia a sarcinilor administrative ce revin judecãtorului.
Mãsurile de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor, preconizate în cadrul prezentei Strategii, vor determina, de asemenea, realocarea resurselor umane, conform necesitãţilor rezultate pe baza studiilor de evaluare.
În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii evalueazã structura şi activitatea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea stabilirii unor mãsuri pentru reorganizarea acestuia şi alocarea resurselor umane şi financiare pe criterii de eficienţã. Pe baza acestei evaluãri şi a rapoartelor de monitorizare anterioare, pânã la sfârşitul anului 2005 vor fi elaborate propuneri privind reorganizarea funcţionalã a Ministerului Public şi reglementarea statutului procurorului în sensul responsabilizãrii şi asigurãrii garanţiilor de independenţã. De asemenea, se va modifica legislaţia în vigoare în scopul restrângerii rolului procurorului în litigiile civile.
Un sistem unitar de date statistice care sã furnizeze informaţii pertinente constituie un instrument esenţial al politicii de resurse umane. In acest sens, Strategia prevede actualizarea şi uniformizarea indicatorilor statistici, pregãtirea grefierilor statisticieni şi asigurarea suportului tehnic. Mai mult, sistemul de date statistice serveşte monitorizãrii sistemului judiciar, pe toate componentele sale de funcţionare.
V. Consolidarea capacitãţii administrative a instanţelor şi parchetelor
Funcţionarea sistemului judiciar român depinde de existenţa unei infrastructuri adecvate. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public continuã derularea unui program de investiţii, reparaţii capitale şi curente ale sediilor existente. Elementul cheie prevãzut de Strategie constã în stabilirea unor standarde pentru construcţiile şi dotãrile necesare funcţionãrii instanţelor şi parchetelor. Conformitatea dotãrilor fiecãrui sediu va fi analizatã prin raportarea la aceste standarde, urmând ca fondurile sã fie direcţionate pe termen mediu şi lung la instanţele şi parchetele care au nevoie, cu prioritate, de consolidare a infrastructurii.
VI. Continuarea procesului de informatizare a sistemului judiciar
Informatizarea sistemului judiciar este un instrument de eficientizare a activitãţii desfãşurate în sistemul judiciar, atât în ceea ce priveşte activitatea de judecatã şi de urmãrire penalã, cât şi cea administrativã.
Obiectivul acestui proces îl constituie continuarea dotãrii tuturor instanţelor, parchetelor şi celorlalte unitãţi din sistem cu echipament tehnic şi aplicaţii software şi conectarea acestora într-un sistem integrat, potrivit Strategiei de informatizare a sistemului judiciar. Strategia de informatizare va fi susţinutã prin resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat şi prin contractarea unor credite externe - cofinanţare în programe Phare 2000.
Obiectivul principal al Strategiei de informatizare îl constituie extinderea sistemului ECRIS (de management integrat al dosarelor, baze de date legislative şi de jurisprudenţã) la toate instanţele şi parchetele. Realizarea acestui obiectiv va determina îmbunãtãţirea condiţiilor de lucru pentru personalul din cadrul sistemului judiciar, precum şi a comunicãrii cu justiţiabilii.
VII. Administrarea economico-financiarã a instanţelor şi parchetelor
Consolidarea capacitãţii instituţionale a instanţelor şi parchetelor se realizeazã prin punerea în aplicare a prevederilor Legii de organizare judiciarã, care reglementeazã gestiunea economico-financiarã şi administrativã în cadrul sistemului judiciar. Aceasta implicã recrutarea în mod transparent, prin concurs, a managerilor economici la nivelul curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângã acestea, reorganizarea funcţiei de director economic la nivelul tribunalelor, precum şi înfiinţarea departamentelor economico-fmanciare şi administrative.
Pentru funcţionarea eficientã a gestiunii economico-financiare se impune adoptarea unor mãsuri legislative prin care sã fie reglementate atribuţiile managerilor economici, procedurile disciplinare şi asigurarea unei salarizãri corespunzãtoare a acestora.
Aspectele economico-financiare se reflectã şi asupra salarizãrii personalului din sistemul judiciar şi implicã asumarea unui efort special al guvernului pentru furnizarea resurselor bugetare necesare acoperirii acestora.
Garantarea independenţei puterii judecãtoreşti se realizeazã şi prin asigurarea remuneraţiei adecvate a magistraţilor, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, aşa cum au fost prevãzute de lege şi aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.
VIII. Îmbunãtãţirea activitãţii de executare a hotãrârilor judecãtoreşti
Asigurarea unui sistem eficient de executare a hotãrârilor judecãtoreşti sau a altor titluri executorii este un mijloc de garantare a accesului efectiv la justiţie, dar şi o necesitate în vederea aplicãrii principiului recunoaşterii reciproce a hotãrârilor în materie civilã şi penalã la nivelul Uniunii Europene.
Pentru îmbunãtãţirea activitãţii de executare a hotãrârilor judecãtoreşti se impune adoptarea unor mãsuri legislative. Prezenta Strategie are în vedere elaborarea unui proiect de act normativ care sã prevadã eliminarea condiţiei de platã în avans a onorariilor executorilor judecãtoreşti, pentru persoanele cu un venit redus, eliminarea prevederilor care împiedicã executarea creanţelor cetãţenilor şi persoanelor juridice de drept privat împotriva statului şi a instituţiilor publice, precum şi reducerea duratei, simplificarea şi creşterea transparenţei procedurilor de executare a hotãrârilor judecãtoreşti. Aceste mãsuri legislative vor fi completate de o monitorizare strictã a modului de îndeplinire a activitãţii de cãtre executorii judecãtoreşti.
5. Garantarea accesului liber la justiţie
Asigurarea liberului acces la justiţie impune realizarea unui cadru legislativ coerent, care sã ofere garanţii procesuale pentru exercitarea drepturilor prevãzute de lege, de cãtre fiecare persoanã.
I. Consolidarea cadrului legislativ
În acest context, prezenta Strategie are în vedere modificãri legislative ce vizeazã reconsiderarea sistemului taxelor de timbru (inclusiv a cuantumului acestora), precum şi acordarea de facilitãţi la plata cauţiunii în materie civilã şi comercialã. Aceste mãsuri pe termen scurt vor fi completate de instituirea unor criterii obiective de acordare a asistenţei juridice gratuite în materie civilã. În perspectivã, se are în vedere posibilitatea introducerii de noi forme de asistenţã juridicã, în urma unui studiu de fezabilitate privind impactul socio-economic, financiar şi instituţional al unei astfel de mãsuri.
II. Asigurarea în practicã a accesului liber la justiţie
Pentru asigurarea efectivã a accesului la justiţie se impune informarea cetãţenilor cu privire la drepturile de care beneficiazã, în raport de reglementãrile în vigoare.
De asemenea, au fost identificate o serie de domenii în care trebuie acţionat cu prioritate, cum ar fi: creşterea calitãţii asistenţei juridice din oficiu şi asigurarea accesului la consultanţã juridicã a condamnaţilor definitiv.
Un instrument util pentru fundamentarea mãsurilor ce vor fi luate în acest domeniu îl constituie şi crearea unei baze de date statistice cuprinzând informaţii cu privire la numãrul, disponibilitatea efectivã şi calificarea persoanelor implicate în acordarea de asistenţã juridicã gratuitã. De asemenea, asistenţa juridicã gratuitã atât în materie civilã, cât şi în materie penalã va fi acordatã pe baza unor criterii financiare bine determinate referitoare la nivelul veniturilor, în vederea evitãrii arbitrariului şi pentru asigurarea aplicãrii uniforme a acestor criterii. În cadrul procesului de elaborare a actelor normative în domeniu vor fî avute în vedere şi onorariile pentru asistenţa juridicã din oficiu, asigurarea traducerii corespunzãtoare a actelor, precum şi a interpretãrii, în strânsã cooperare cu Uniunea Barourilor din România, precum şi cu alte pãrţi interesate.
6. Justiţia pentru minori
Protecţia drepturilor minorilor necesitã o atenţie deosebitã din partea societãţii şi, în mod special, din partea celor care înfãptuiesc justiţia. În vederea realizãrii unei protecţii sporite a minorilor, este necesarã crearea unor dispoziţii procedurale speciale, diferite de cele aplicabile majorilor, corespunzãtor standardelor europene în materia respectãrii drepturilor copilului.
Pe baza standardelor şi practicii existente la nivel european, în cursul anului 2004 au fost adoptate o serie de acte normative privind protecţia drepturilor copilului, atât în cauzele civile, cât şi penale.
Obiectivele asumate prin prezenta Strategie pentru consolidarea justiţiei pentru minori sunt urmãtoarele:
● evaluarea necesarului de personal şi de spaţii pentru instrumentarea şi judecarea în cele mai bune condiţii a cauzelor în care sunt implicaţi minori - victime sau infractori;
● îmbunãtãţirea cadrului legislativ în domeniul protecţiei drepturilor minorilor prin elaborarea unor propuneri de reglementare unitarã pentru simplificarea procedurilor şi sporirea garanţiilor procesuale acordate minorilor;
● specializarea magistraţilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar, în cadrul sesiunilor de formare ce vor fi organizate la nivelul INM, SNG şi al curţilor de apel;
● crearea infrastructurii pentru funcţionarea în bune condiţii a justiţiei pentru minori, cu accent pe înfiinţarea de structuri administrative privind protecţia minorilor (servicii educative specializate pentru minori) care vor fi incluse în sistemul naţional de protecţie a victimelor şi în sistemul naţional de reintegrare socialã a infractorilor, cu atribuţii în ceea ce priveşte elaborarea rapoartelor de evaluare psihosocialã, acordarea de asistenţã psihologicã, precum şi supravegherea executãrii sentinţelor penale.
7. Consolidarea mediului de afaceri
Un mediu de afaceri competitiv nu se poate dezvolta fãrã un sistem judiciar funcţional, independent şi eficient, având judecãtori bine pregãtiţi în domenii specializate. În acest sens, strategia de faţã prevede specializarea magistraţilor, precum şi unificarea practicii în materie comercialã, în contextul mai larg al unificãrii practicii judiciare. De asemenea, mãsurile avute în vedere pentru reducerea duratei procedurilor vor avea un impact direct asupra mediului de afaceri.
O atenţie deosebitã este acordatã eficientizãrii procedurii falimentului şi sporirii nivelului de pregãtire al practicienilor în acest domeniu. Totodatã, cadrul legislativ şi instituţional în materie va fi consolidat, fiind astfel eliminate barierele la ieşirea de pe piaţã.
8. Consolidarea cadrului instituţional şi legislativ în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale
La data elaborãrii prezentei Strategii, acquis-ul comunitar în materie a fost transpus în legislaţia internã şi cea mai mare parte a tratatelor şi convenţiilor internaţionale relevante a fost ratificatã de statul român România va asigura continuarea transpunerii acquis-ului comunitar ce va fi adoptat în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale, liniile directoare în acest sens fiind stabilite prin Programul Haga, adoptat în anul 2004.
În vederea asigurãrii condiţiilor pentru integrarea efectivã a României în spaţiul comun de libertate, securitate şi justiţie, autoritãţile române vor lua mãsurile adecvate pentru a asigura, de la data aderãrii, contactul direct între autoritãţile judiciare române şi cele din statele membre ale Uniunii Europene, în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotãrârilor judecãtoreşti. În acest sens, în perioada ce precede aderarea, prioritarã este consolidarea capacitãţii instituţionale de aplicare efectivã a normelor europene transpuse deja în legislaţia internã.
În acest context, sunt identificate ca prioritare urmãtoarele domenii de activitate: dezvoltarea activitãţii reţelelor judiciare române în materie penalã, civilã şi comercialã, pregãtirea magistraţilor în vederea aplicãrii instrumentelor juridice internaţionale în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale, asigurarea condiţiilor instituţionale pentru aplicarea efectivã a instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, precum şi crearea cadrului juridic şi instituţional pentru dezvoltarea cooperãrii între România şi Eurojust.
9. Consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor europene
Reforma sistemului penitenciar are în vedere obiectivul alinierii condiţiilor de detenţie la standardele europene, cu respectarea strictã a drepturilor omului.
În acest scop, va fi elaborat un plan pe termen lung de construire a unor penitenciare noi şi de renovare şi modernizare a spaţiilor de detenţie la penitenciarele existente. O atenţie deosebitã este acordatã reinserţiei sociale a deţinuţilor, urmãrindu-se elaborarea unui nou sistem de evaluare şi planificare a executãrii pedepsei. De asemenea, îmbunãtãţirea asistenţei medicale şi prevenirea şi combaterea consumului de droguri în penitenciare constituie obiective strategice importante.
În planul resurselor umane disponibile, va fi continuat procesul de demilitarizare a sistemului administraţiei penitenciare, urmãrindu-se suplimentarea schemelor de personal şi ocuparea posturilor vacante, în scopul atingerii unui nivel optim al raportului deţinut/personal de supraveghere şi pazã.
10. Protecţia victimelor şi reintegrarea socialã a infractorilor (P.V.R.S.I.)
Reorganizarea eficientã a sistemului naţional de protecţie a victimelor şi reintegrare socialã a infractorilor, prin completarea legislaţiei în materie şi implementarea corectã a cadrului legislativ, constituie elemente importante ale prezentei Strategii. Acestea asigurã punerea în aplicare a asistenţei post-penale a infractorilor, precum şi protecţia victimelor infracţiunilor, esenţiale pentru completarea dimensiunii de serviciu public a sistemului judiciar.
Elaborarea Modelului Românesc de Excelenţã pentru evaluarea performanţelor serviciilor şi aplicarea acestuia în serviciile de protecţie a victimelor şi reintegrare socialã a infractorilor, precum şi elaborarea şi aplicarea unor standarde naţionale de performanţã pe categorii de activitãţi, vor constitui premisele eficientizãrii sistemului de P.V.R.S.I. Acestea vor fi completate de intensificarea pregãtirii profesionale a personalului de specialitate, precum şi de consolidarea infrastructurii, în special prin informatizarea serviciilor de protecţie a victimelor şi reintegrare socialã a infractorilor.
În ceea ce priveşte protecţia victimelor, vor fi luate mãsuri concrete în vederea asigurãrii sumelor necesare pentru compensarea acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
11. Prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judiciar
Prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul judiciar reprezintã un obiectiv prioritar în reforma sistemului, în contextul mai larg al luptei la nivel naţional împotriva acestui fenomen. Corupţia în justiţie poate aduce atingere celor mai importante valori sociale, având în vedere faptul cã sistemul judiciar este cel chemat sã asigure respectarea supremaţiei legii, inclusiv urmãrirea penalã şi judecarea faptelor de corupţie.
Pentru prevenirea corupţiei în sistem este esenţialã asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiei de magistrat. La începutul anului 2005 a fost introdus un sistem sever de declarare a averilor, intereselor şi situaţiilor de incompatibilitate, aplicabil şi magistraţilor, a cãrui implementare va fi riguros monitorizatã.
De asemenea, vor fi transpuse standardele UE, ONU, CE şi OECD în domeniu, prin eliminarea imunitãţii notarilor şi executorilor judecãtoreşti. In scopul consolidãrii rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar, va fi actualizat Codul deontologic al magistraţilor, ulterior acestei activitãţi fiind lansate campanii de informare cu privire la prevederile sale.
Implementarea sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor va conduce atât la reducerea posibilitãţilor de imixtiune în actul de justiţie, cât şi la eliminarea suspiciunilor cu privire la existenţa subiectivismului în alocarea dosarelor spre soluţionare. Auditul independent asupra impactului Strategiei Naţionale Anticorupţie 2001 - 2004 indicã vulnerabilitatea poziţiei procurorului în raport cu procurorul ierarhic superior. Din acest motiv, prezenta Strategie prevede mãsuri pentru introducerea unor criterii obiective în repartizarea dosarelor la procurori şi restricţionarea posibilitãţilor de redistribuire a dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhicã.
Totodatã, în scopul eliminãrii paralelismelor în activitatea de descoperire a faptelor de corupţie, se are în vedere reformarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei şi transformarea acesteia într-o unitate modernã şi responsabilã.
C. Metode de evaluare a îndeplinirii obiectivelor Strategiei
Prezenta Strategie se completeazã cu Planul de acţiune, care prezintã în detaliu mãsurile şi etapele intermediare necesare atingerii obiectivelor prevãzute, modalitãţile efective, resursele financiare necesare şi existente, indicatorii de evaluare, precum şi asistenţa prin programe internaţionale pentru reformarea sistemului judiciar.
În scopul monitorizãrii implementãrii mãsurilor prevãzute de prezenta Strategie, se instituie o Comisie de monitorizare alcãtuitã din: Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, câte un reprezentant al celorlalte profesii juridice (avocaţi, notari, executori judecãtoreşti), un reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice. La lucrãrile Comisiei vor fi invitaţi reprezentanţi ai societãţii civile şi ai finanţatorilor internaţionali care desfãşoarã programe de asistenţã în domeniul judiciar. Comisia se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Comisia analizeazã stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei şi propune mãsuri de remediere a eventualelor deficienţe. Comisia poate propune revizuirea Strategiei, în mãsura în care aceasta trebuie adaptatã constant situaţiei reale a sistemului judiciar şi angajamentelor asumate de România în contextul pregãtirii pentru aderarea la Uniunea Europeanã.
În sprijinul Comisiei de monitorizare se instituie un grup tehnic de lucru, cuprinzând reprezentanţi la nivel tehnic ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, ai celorlalte profesii juridice, şi ai Ministerului Finanţelor. La şedinţele grupului tehnic vor fi invitaţi şi experţii strãini din programele de asistenţã în curs de implementare. Grupul pregãteşte lucrãrile Comisiei, în calitate de secretariat tehnic al acesteia şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. Grupul tehnic elaboreazã un raport lunar privind îndeplinirea obiectivelor Strategiei în conformitate cu termenele prevãzute de Planul de acţiune, pe care îl înainteazã factorilor de decizie ai Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Ministerului Justiţiei. Înainte de întrunirea Comisiei de monitorizare, grupul tehnic de lucru pregãteşte un raport trimestrial privind îndeplinirea obiectivelor Strategiei în conformitate cu termenele prevãzute de Planul de acţiune, pe care îl înainteazã membrilor Comisiei cu cel puţin 5 zile înainte de reuniune.
Monitorizarea prin mecanismele şi mãsurile propuse mai sus se completeazã cu concluziile monitorizãrii de cãtre Comisia Europeanã a angajamentelor luate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru sistemul judiciar. În acest scop, Guvernul României se angajeazã sã raporteze semestrial Comisiei Europene stadiul implementãrii prezentei Strategii.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
