Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
1. Argument: Rezultatele obţinute în anul 2004, analiza potenţialului uman şi a resurselor materiale şi financiare, precum şi direcţiile de acţiune prevãzute în Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008 au impus actualizarea Strategiei sectoriale a Ministerului Administraţiei şi Internelor privind reforma instituţionalã în perioada 2004-2006 şi aplicarea la nivelul structurilor responsabile a unor noi mãsuri care sã asigure reforma instituţionalã proiectatã pânã la data integrãrii României în Uniunea Europeanã. 2. Scop: Crearea unei instituţii funcţionale adecvate realitãţilor româneşti şi compatibilizarea ei cu instituţiile similare din ţãrile membre ale Uniunii Europene 3. Obiectiv fundamental: Întãrirea capacitãţii instituţionale a structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor 4. Analizã-diagnostic: Strategia actualizatã de reformã a Ministerului Administraţiei şi Internelor este rezultatul unei analize aprofundate a realitãţilor României anului 2004. Strategia actualizatã rãspunde dublului imperativ al consolidãrii democraţiei în România şi al pregãtirii integrãrii ţãrii noastre în Uniunea Europeanã. Strategia, în forma actualizatã, proiecteazã noi modalitãţi de accelerare a transformãrii instituţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru a susţine eforturile generale de reformã a administraţiei publice. Potrivit analizei-diagnostic au rezultat urmãtoarele: ● Principalele aspecte pozitive semnalate sunt: a) de ordin general: - capacitatea de adaptare a structurilor funcţionale la schimbãrile şi la cerinţele mediului socioeconomic, precum şi la obiectivele naţionale impuse de integrarea europeanã şi de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice - NATO; - elaborarea şi promovarea actelor normative, în conformitate cu standardele Uniunii Europene şi cu acquisul comunitar; - crearea cadrului instituţional pentru desfãşurarea procesului de descentralizare administrativã şi financiarã; - creşterea gradului de transparenţã în relaţiile publice; - adoptarea şi implementarea unor noi instrumente şi metode moderne de management în diferite domenii; - acumularea de experienţã în gestionarea programelor cu finanţare externã; - relaţii active cu instituţiile similare din alte ţãri şi cu organismele internaţionale de profil; b) în domeniul administraţiei publice: - constituirea şi operaţionalizarea unor structuri compatibile cu standardele Uniunii Europene, în domeniul evidenţei persoanelor, elaborarea legislaţiei de profil şi pregãtirea introducerii cardului electronic de identitate; - punerea în aplicare a unor programe prioritare în domeniul administraţiei publice; - crearea sistemului-cadru de formare continuã a personalului; - implementarea unor proiecte în domeniul "e-Administraţie" destinate apropierii administraţiei de cetãţeni şi reducerii birocraţiei; - demararea procesului de reformã a funcţiei publice; c) în domeniul ordinii şi siguranţei publice: - mediu de lucru organizat şi disciplinat; - posibilitãţi multiple de pregãtire şi perfecţionare profesionalã. ● Principalele puncte slabe sunt reprezentate de: a) de ordin general: - dificultãţi de comunicare internã, care genereazã o anumitã rezistenţã la schimbare; - insuficientã coerenţã în adoptarea politicilor şi strategiilor subsectoriale; - deficienţe în delimitarea atribuţiilor între structuri; - insuficienţa spaţiilor adecvate de lucru, echipamentelor IT şi biroticii; - posibilitãţi reduse de motivare financiarã a personalului şi de atragere în corpul funcţionarilor publici a personalului cu pregãtire profesionalã corespunzãtoare; - inconsecvenţã în realizarea obiectivelor strategice stabilite prin diferite documente programatice şi a unor programe multianuale cu susţinere financiarã corespunzãtoare pentru atingerea acestora; - lipsa unui sistem cuprinzãtor şi actualizat de standarde ocupaţionale şi de formare pe plan naţional, ceea ce împiedicã recunoaşterea adecvatã a competenţelor indivizilor; b) în domeniul administraţiei publice: - insuficienţa resurselor financiare destinate perfecţionãrii profesionale a funcţionarilor publici, lipsa unei politici coerente de formare a acestora, precum şi a asigurãrii nivelului de investiţii necesar în vederea alinierii serviciilor publice la cerinţele acquisului comunitar în perioadele de conformare negociate şi implementãrii Sistemului "e-Administraţie"; - poziţionarea responsabilitãţii implementãrii unor programe cu finanţare externã pentru domenii aflate în coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în cadrul altor instituţii (de exemplu: coordonarea programului ISPA - Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, destinat serviciilor publice, de cãtre Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor); - gradul ridicat de fluctuaţie a funcţionarilor publici, fapt ce determinã cheltuirea suplimentarã a unor resurse financiare pentru profesionalizarea acestora; - resurse umane insuficiente şi/sau alocate în mod nefundamentat; - lipsa unui sistem de comunicare electronicã securizat, care sã fluidizeze circulaţia documentelor/ informaţiilor, sã scurteze perioada de fundamentare şi de luare a deciziei şi sã diminueze cheltuielile bugetare; - lipsa unui sistem unitar de salarizare pentru funcţionarii publici; c) în domeniul ordinii şi siguranţei publice: - numãr insuficient de personal în cadrul structurilor operative, fapt ce diminueazã capacitatea de acţiune a structurilor de ordine publicã; - întârzierea aplicãrii unora dintre mãsurile de reformã stabilite; - întârzierea adoptãrii şi introducerii în dotare a unor metode şi mijloace moderne pentru managementul crizelor în timp real; - lipsa evaluãrilor riscului de criminalitate în comunitãţile locale; - disfuncţionalitãţi în asigurarea cu mijloace materiale şi financiare. Din punct de vedere al managementului public, ţinând cont de evoluţiile europene în domeniu (începând cu anul 2006, ca urmare a schimbãrii ciclului bugetar al Comisiei Europene, în unele state membre urmeazã a se utiliza sistemul de bugetare bazat pe programe), la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor este necesarã pregãtirea personalului din direcţiile specializate pentru a aplica în viitor acest sistem de bugetare. În acest sens va fi introdus "Programul managerial" avizat de Colegiul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi aprobat de ministru, bazat pe indicatorii fizici şi pe fondurile bugetare alocate anual. De asemenea, utilizarea noilor tehnologii ale informaţiilor şi comunicaţiilor este esenţialã în vederea reducerii costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice, reducerii birocraţiei şi creşterii eficienţei activitãţilor, asigurându-se astfel un acces mai facil cetãţenilor la informaţiile publice de interes naţional sau local prin accesarea on-line a serviciilor de tip A2C ("Administraţie cãtre cetãţean"). Din punct de vedere al optimizãrii procesului de fundamentare a actului decizional un element deosebit de important îl constituie îmbunãtãţirea procesului de formulare a politicilor publice sectoriale prin crearea sistemelor de coordonare şi creşterea capacitãţii manageriale a structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. ● Probleme critice ale domeniului Deşi în rapoartele de ţarã Comisia Europeanã aratã cã "evoluţii importante au avut loc cu privire la lansarea unei reforme a administraţiei publice din România", pe baza celor 3 documente programatice şi de raportare utilizate de Comisia Europeanã în relaţia cu România (Documentul de poziţie pentru cap. 24, Parteneriatul de aderare a Românei, Programul naţional de aderare a României) pot fi identificate în continuare o serie de probleme critice, astfel: - administraţia rãmâne caracterizatã prin centralizare şi birocraţie excesivã, întârzieri majore în implementarea tehnologiilor proprii societãţii informaţionale moderne, lipsã de transparenţã şi capacitate limitatã de transpunere în practicã a politicilor; - lipsa instrumentelor legale de autoritate şi a resurselor necesare Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru îndeplinirea în totalitate a atribuţiilor stabilite în competenţa acesteia; - legat de funcţia publicã, s-au înregistrat progrese minore în domenii precum: remunerarea, structura şi urmãrirea carierei şi dezvoltarea responsabilitãţii publice; - sistemele de gestionare a resurselor umane sunt subdezvoltate, formarea profesionalã este limitatã şi se constatã o fluctuaţie mare în rândul funcţionarilor publici; - cel mai adesea planurile de acţiune elaborate nu se bazeazã pe evaluãri de impact/necesitãţi; - unele decizii sunt luate fãrã respectarea procedurilor interne, fãrã o consultare adecvatã şi fãrã o evaluare suficientã a fezabilitãţii şi impactului acestora, având ca rezultat propuneri legislative insuficient elaborate; - ca regulã generalã, organizaţiile neguvernamentale nu sunt atrase în dialogul asupra politicilor. Pornind de la aceste probleme critice, în cadrul aceloraşi documente programatice şi de raportare Comisia Europeanã face urmãtoarele recomandãri: - continuarea procesului de descentralizare/ deconcentrare a serviciilor publice; - îmbunãtãţirea coordonãrii la nivelul experţilor din ministere pentru formularea politicilor sectoriale şi elaborarea reglementãrilor; - perfecţionarea aplicãrii reglementãrilor privind evaluarea consecinţelor economice şi sociale ale proiectelor de acte normative; - continuarea reformei funcţiei publice. 5. Principii directoare Corespunzãtor domeniilor de activitate gestionate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, principiile directoare care guverneazã întreaga activitate sunt: a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate; b) transparenţã, liber acces la informaţiile de interes public; c) eficienţã şi eficacitate; d) orientare cãtre cetãţean; e) stabilitate în exercitarea funcţiei publice; f) adaptare şi flexibilitate; g) prioritate; h) viziune globalã şi unitarã; i) coordonare şi cooperare unitarã între toate sectoarele implicate; j) profesionalizare în toate domeniile de activitate; k) complementaritate; l) continuitate; m) respectarea drepturilor şi libertãţilor omului; n) nediscriminare. 6. Prioritãţile reformei Modificãrile de esenţã în structura şi în atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt concepute ca un proces coerent, gradual, având obiective clar definite şi aflat într-o permanentã adaptare la dinamica realitãţii sociale. Astfel, în acord cu cerinţele impuse în procesul de integrare europeanã şi pe baza concluziilor desprinse în urma analizelor-diagnostic, la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor au fost stabilite urmãtoarele prioritãţi: - creşterea capacitãţii administrative a Ministerului Administraţiei şi Internelor; - crearea unui sistem eficient de prevenire şi combatere a corupţiei; - dezvoltarea capacitãţii instituţiei de a formula politici publice coerente în domeniile de responsabilitate şi asigurarea compatibilitãţii acestora cu reglementãri şi politici din alte domenii ale guvernãrii; - îndeplinirea, în condiţiile şi la termenele stabilite, a obiectivelor şi angajamentelor specifice din competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor, asumate prin cap. 24 "Justiţie şi afaceri interne". La stabilirea prioritãţilor s-au avut în vedere: a) în domeniul administraţiei publice: - consolidarea rolului prefectului în gestionarea procesului de deconcentrare a serviciilor publice şi în asigurarea unui management integrat pentru serviciile publice deconcentrate ale ministerelor; - pregãtirea transformãrii prefectului şi subprefectului în înalţi funcţionari publici şi profesionalizarea acestor funcţii prin programe de formare specializatã; - consolidarea relaţiilor de parteneriat şi a dialogului permanent dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor şi structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale; - elaborarea şi introducerea Cartei serviciilor publice, prin care se vor stabili principiile minimale ale ofertei de servicii publice, obligatorii pentru prestatorii de servicii publice, precum şi standardele de calitate şi modalitãţile de evaluare a acestor oferte; - regândirea sistemului de salarizare a funcţionarilor publici, astfel încât funcţia publicã sã devinã atractivã pentru persoanele cu o înaltã calificare profesionalã; - activitãţi de promovare a "EU Best Practices in Public Administration - Cele mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniul administraţiei publice" la nivelul administraţiilor locale, inclusiv prin încurajarea încheierii de acorduri de înfrãţire instituţionalã - twinning între administraţiile locale ale localitãţilor din România şi cele din cadrul ţãrilor membre ale Uniunii Europene; b) în domeniul ordinii şi siguranţei publice: - deconcentrarea atribuţiilor structurilor din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi din aparatele proprii ale inspectoratelor generale (similare), concomitent cu diminuarea posturilor de conducere şi a efectivelor cu pânã la 50%; - stabilirea numãrului de posturi în structurile de ordine şi siguranţã publicã, în strictã concordanţã cu numãrul de indicatori aprobaţi Ministerului Administraţiei şi Internelor prin legea anualã a bugetului de stat; - evaluarea nivelului optim al efectivelor de ordine şi siguranţã publicã, necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege; - elaborarea unor soluţii alternative care sã conducã la îmbunãtãţirea activitãţii în domeniul de referinţã; - implementarea unor metode şi tehnologii moderne pentru managementul în timp real al crizelor nonmilitare; - realizarea efectivã a unui parteneriat cu societatea civilã, necesar obţinerii sprijinului acesteia în efortul comun de prevenire şi contracarare a fenomenului infracţional, prin: ● întãrirea capacitãţii de promovare a unei imagini coerente, credibile şi stabile a Ministerului Administraţiei şi Internelor; ● adoptarea unei atitudini transparente, active şi a unui limbaj adecvat; - testarea prin sondaje de opinie a reacţiei publicului faţã de strategiile, proiectele şi activitatea Ministerului Administraţiei şi Internelor. 7. Obiective şi direcţii de acţiune Obiectiv 1 - Stabilirea unei structuri organizatorice a Ministerului Administraţiei şi Internelor, compatibilã cu structurile instituţiilor similare din statele membre ale Uniunii Europene În anul 2005 (în anexa nr. 1A "Structura organizatoricã a Ministerului Administraţiei şi Internelor în anul 2005") - Reducerea etapizatã a numãrului posturilor de conducere şi a efectivelor, cu pânã la 50%, din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi din aparatele proprii ale inspectoratelor generale (similare), prin descentralizarea unor activitãţi de ordine publicã şi prin deconcentrarea unor atribuţii, concomitent cu modificarea legislaţiei secundare şi primare - Desfiinţarea funcţiei de secretar de stat pentru logisticã şi transferarea atribuţiilor acestuia secretarului general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în concordanţã cu practicile europene în domeniu - Înfiinţarea funcţiei de adjunct al şefului Departamentului ordine şi siguranţã publicã (la nivel de subsecretar de stat) - Transferarea unor atribuţii privind combaterea criminalitãţii organizate ale Direcţiei generale informaţii şi protecţie internã la Inspectoratul General al Poliţiei Române - Înfiinţarea Direcţiei anticorupţie - Înfiinţarea Centrului de Studii şi Planificare Strategicã prin unificarea Unitãţii de Politici Publice cu Unitatea de Planificare Strategicã, care va prelua domeniile politicilor publice sectoriale, avizãrii strategiilor etc. - Transformarea Direcţiei pentru serviciile publice descentralizate în Direcţia pentru serviciile publice deconcentrate - Reorganizarea Direcţiei generale servicii de gospodãrie comunalã în Direcţia generalã servicii de interes general şi parteneriat cu asociaţiile aleşilor locali - Reorganizarea Direcţiei pentru comunitãţi locale şi parteneriat cu asociaţiile aleşilor locali în Direcţia pentru comunitãţi locale - Reorganizarea Direcţiei pentru investiţii locale în Direcţia pentru politici fiscale, bugetare şi investiţii locale - Constituirea Centrului de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã, care va integra Punctul Naţional Focal, Biroul Naţional INTERPOL, Oficiului European de Poliţie EUROPOL şi SIRENE - Transferarea Societãţii Comerciale "Rami-Dacia" - S.A. din coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în coordonarea Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Statului - Trecerea Grupului Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila" din subordinea Direcţiei generale organizare, planificare misiuni şi resurse în subordinea secretarului de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţã publicã. În anul 2006 (în anexa nr. 1B "Structura organizatoricã a Ministerului Administraţiei şi Internelor la finele anului 2006) - Transformarea Direcţiei generale integrare europeanã şi relaţii internaţionale în Direcţia generalã afaceri europene - Transformarea Corpului de control al ministrului în Inspecţia generalã a ministrului - Constituirea Departamentului ordine şi siguranţã publicã din Direcţia generalã organizare, planificare misiuni şi resurse - ca structurã a aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor - şi urmãtoarele componente de ordine şi siguranţã publicã subordonate ministerului: Poliţia Românã, Jandarmeria Românã, Poliţia de Frontierã Românã, Autoritatea pentru Strãini, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, Unitatea Specialã de Aviaţie şi Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila". Obiectiv 2 - Armonizarea legislativã în concordanţã cu modificãrile de structuri preconizate - Elaborarea proiectelor de acte normative de nivel superior şi a legislaţiei secundare, cu respectarea principiului deconcentrãrii. Obiectiv 3 - Reorganizarea unor componente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor vizând eliminarea paralelismelor şi suprapunerilor de competenţe, concomitent cu adoptarea unui management performant şi transferarea unor atribuţii cãtre structurile teritoriale - Delimitarea competenţelor între poliţie şi jandarmerie, conform Strategiei Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetãţeanului şi prevenirea criminalitãţii stradale - Creşterea capacitãţii operative a structurilor de intervenţie rapidã în vederea gestionãrii calificate a tuturor problemelor pe linie de ordine publicã - Reorganizarea aparatului propriu al structurilor centrale din cadrul Departamentului ordine şi siguranţã publicã prin creşterea ponderii atribuţiilor de reglementare, control şi monitorizare, reducerea/eliminarea atribuţiilor şi a funcţiilor de execuţie prin descentralizarea/transferarea acestora structurilor teritoriale - Generalizarea standardizãrii procedurilor şi acţiunilor în scopul debirocratizãrii serviciilor publice din competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor - Proiectarea şi aplicarea unui sistem integrat de diagnozã a nevoilor de pregãtire a personalului, precum şi a unor indicatori de performanţã ai sistemului de formare continuã a personalului - Adaptarea structurilor de învãţãmânt universitar din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor la standardele Uniunii Europene în domeniu. Obiectiv 4 - Continuarea procesului de deconcentrare/descentralizare - Identificarea activitãţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, care vor fi descentralizate cãtre autoritãţile publice locale, conform principiilor subsidiaritãţii şi proporţionalitãţii - Identificarea activitãţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor care vor fi deconcentrate prin amendarea legislaţiei primare şi secundare pentru a asigura o flexibilitate mai mare în rezolvarea problemelor şi gestionarea resurselor, concomitent cu transferul de personal - Delimitarea clarã a competenţelor între diferite niveluri şi structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor - Externalizarea serviciilor privind hrãnirea efectivelor, întreţinerea imobilelor, proiectarea lucrãrilor de reparaţii la imobile şi investiţii (prin desfiinţarea Grupului de Proiectare pentru Construcţii din subordinea Direcţiei management logistic), inclusiv autorizarea execuţiei lucrãrilor, a inspecţiei (dirigenţiei) de şantier, precum şi a activitãţii de urmãrire a comportãrii în timp a construcţiilor, la obiectivele din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (aceste activitãţi se vor realiza de cãtre autoritãţile abilitate ale statului, urmând ca Serviciul de control al calitãţii în construcţii din cadrul Direcţiei management logistic sã fie desfiinţat) - Desfiinţarea liceelor militare - Desfiinţarea Clubului Sportiv "Dinamo Braşov" prin preluarea unor secţii în cadrul Clubului Sportiv "Dinamo Bucureşti" şi transferarea celorlalte secţii cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, precum şi analiza oportunitãţii menţinerii unor secţii în cadrul Clubului Sportiv "Dinamo Bucureşti" - Transferarea Ansamblului "Ciocârlia" la o societate comercialã din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. 8. Managementul procesului de reformã impune: - coordonarea procesului de reformã de cãtre conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor; - folosirea experienţei instituţiilor similare din alte state; - abordarea reformei ca un proces deschis; - respectarea prioritãţilor strategice stabilite pentru fiecare etapã; - consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor, precum şi a celorlalte asociaţii cu caracter profesional ale poliţiştilor la elaborarea actelor normative care vizeazã activitatea poliţiei sau statutul poliţistului; - consultarea societãţii civile, în primul rând a patronatelor şi sindicatelor, atât în mod organizat şi periodic în cadrul Consiliului Economic şi Social constituit la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al fiecãrei instituţii subordonate (Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, Institutul Naţional de Administraţie etc.), cât şi în cazul unor evenimente şi/sau activitãţi care necesitã asemenea consultãri. Monitorizarea procesului de implementare a prezentei strategii se realizeazã de cãtre structura de planificare strategicã. 9. Riscuri şi oportunitãţi pentru implementarea strategiei 9.1. Riscuri Pentru ca reforma instituţionalã a administraţiei publice sã aibã succes se impune consultarea permanentã a organizaţiilor sindicale din administraţia publicã, a Corpului Naţional al Poliţiştilor şi a celorlalte asociaţii profesionale ale poliţiştilor, precum şi a organizaţiilor societãţii civile. Totodatã, pe baza modelului dezvoltãrii integrate a organizaţiilor, au fost identificate patru tipuri de factori de blocaj în implementarea strategiei sectoriale: strategici (complexitatea decizionalã), structurali (birocraţia specificã oricãrui sistem, mijloace umane şi financiare limitate, dimensiunea şi complexitatea), culturali (teama de risc, tradiţia "continuitãţii", schimbarea mentalitãţii) şi comportamentali (absenţa stimulentelor individuale, neînţelegerea obiectivelor finale, demotivare şi frustrãri, comportamentele de aşteptare). Dintre aceştia, neasigurarea resurselor financiare necesare prin bugetele anuale constituie un risc major. 9.2. Oportunitãţi: - reforma administraţiei publice constituie o prioritate pe agenda Guvernului României; - procesul de reformã a Ministerului Administraţiei şi Internelor este susţinut şi se bucurã de sprijinul partenerilor europeni şi al societãţii civile; - existenţa unui cadru legislativ coerent, bine armonizat cu acquisul comunitar; - existenţa unei coeziuni, la nivelul tuturor partidelor şi formaţiunilor politice, cu privire la necesitatea continuãrii reformei în administraţie, precum şi la nivelul structurilor de decizie, care permite o acţiune concertatã şi o abordare multilateralã, integratã, echilibratã şi participativã, în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin prezenta strategie; - implementarea prezentei strategii angajeazã un volum redus de cheltuieli financiare, iar beneficiile reformei sunt opozabile întregii societãţi româneşti. 10. Mecanismul intern pentru revizuirea/actualizarea strategiei Sistemul de revizuire/actualizare a prezentei strategii se va realiza pe baza planului de implementare a acesteia şi monitorizare a performanţelor prin care se va consacra un dublu sistem de monitorizare: intern - pentru a asigura feed-back-ul necesar pe tot parcursul derulãrii procesului de reformã instituţionalã, a identifica disfuncţionalitãţile şi a aplica corectivele necesare, şi, respectiv, extern - pentru a asigura independenţã şi neutralitate în monitorizarea procesului de reformã, precum şi o transparenţã realã pe parcursul derulãrii acestuia. Actualizarea permanentã va ţine seama de rezultatele/performanţele obţinute în fiecare etapã de implementare a procesului de reformã. 11. Resurse Aplicarea Strategiei actualizate privind reforma instituţionalã a Ministerului Administraţiei şi Internelor în perioada 2005-2006 incumbã resurse umane şi financiare suplimentare faţã de cele alocate pentru anul 2005 şi previzionate a fi alocate pentru anul 2006 Ministerului Administraţiei şi Internelor prin legea bugetului de stat (în anexa nr. 1C "Evoluţia fondurilor asigurate Ministerului Administraţiei şi Internelor în anul 2005 şi estimãrile pentru anul 2006"). ANEXA 1A STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Ministerului Administraţiei şi Internelor în anul 2005
I. APARAT CENTRAL (PROPRIU)
┌──────────┐ ┌─────────────────┐
| COLEGIUL |│ MINISTRU ││CABINETRUL │ │ AL MINISTRULUI ││ │
|MINISTERULUI|│ ││MINISTRULUI│ │ (la nivel de ││ DIRECTIA │
│ generalã) ││ │
└─────────────────┘└────────────┘
┌────────────────┐┌────────────┐
│ DIRECTIA ││CENTRUL DE │
│ AUDIT INTERN ││STUDII ŞI │
│ ││PLANIFICARE │
└────────────────┘│STRATEGICĂ │
└────────────┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│ 1 │ │ 2 │ │ 3 │ │ 4 │ │ 5 │ │ 6 │ │ 7 │
└───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│1.1│ │2.1│ │3.1│ │4.1│ │5.1│ │6.1│ │7.1│ │7.2│
└───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│2.2│ │3.2│ │6.2│ │7.3│ │7.4│
└───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│3.3│ │7.5│ │7.6│
└───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐
│7.7│ │7.8│
└───┘ └───┘
┌───┐
│7.9│
└───┘
Legenda:
─────────
1 = SECRETAR DE STAT (pentru reforma in administratia publica)
1.1 = UNITATEA CENTRALA PENTRU REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE (la
nivel directie generala)
2 = SECRETAR DE STAT (pentru relatia cu prefecturile)
2.1 = DIRECTIA GENERALA PENTRU RELATIILE CU PREFECTURILE
2.2 = DIRECTIA PENTRU SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE
3 = SECRETAR DE STAT (pentru comunitatile locale)
3.1 = DIRECTIA GENERALA SERVICII DE INTERES GENERAL SI PARTENERIAT
CU ASOCIATIILE ALESILOR LOCALI
3.2 = DIRECTIA PENTRU COMUNITATI LOCALA
3.3 = DIRECTIA PENTRU POLITICI FISCALE, BUGETARE SI INVESTITII LOCALE
3.4 = DIRECTIA PENTRU ZONE ASISTATE SI AJUTOR DE STAT
4 = SECRETAR DE STAT (pentru integrare europeana)
4.1 = DIRECTIA GENERALA INTEGRARE EUROPEANA SI RELATII INTERNATIONALE
5 = SECRETAR DE STAT (pentru relatia cu Parlamentul)
5.1 = DIRECTIA GENERALA REGLEMENTARI JURIDICE SI CONTENCIOS
6 = SECRETAR DE STAT (sef al Departamentului ordine si siguranta publica)
6.1 = ADJUNCT SEF DEPARTAMENT (cu rang de subsecretar de stat)
6.2 = DIRECTIA GENERALA ORGANIZARE, MISIUNI SI RESURSE
7 = SECRETAR GENERAL
7.1 = SECRETAR GENERAL ADJUNCT
7.2 = SECRETAR GENERAL ADJUNCT
7.3 = DIRECTIA MANAGEMENT RESURSE UMANE
7.4 = DIRECŢIA MANAGEMENT LOGISTIC
7.5 = DIRECTIA FINANCIARA
7.6 = DIRECTIA COMUNICATII SI INFORMATICA
7.7 = DIRECTIA MEDICALA
7.8 = DIRECTIA INFORMARE SI RELATII PUBLICE
7.9 = SECRETARIATUL GENERAL (la nivel directie)
I. APARAT CENTRAL (PROPRIU)
┌──────────┐ ┌──────────────────┐
| COLEGIUL |│ MINISTRU ││CABINETRUL ││ A MINISTRULUI ││ │
|MINISTERULUI|│ ││MINISTRULUI││ (la nivel de ││ DIRECTIA │
│ generalã) ││ │
└──────────────────┘└────────────┘
┌────────────────┐ ┌────────────┐
│ DIRECTIA │ │CENTRUL DE │
│ AUDIT INTERN │ │STUDII ŞI │
│ │ │PLANIFICARE │
└────────────────┘ │STRATEGICĂ │
└────────────┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│ 1 │ │ 2 │ │ 3 │ │ 4 │ │ 5 │ │ 6 │ │ 7 │
└───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│1.1│ │2.1│ │3.1│ │4.1│ │5.1│ │6.1│ │7.1│ │7.2│
└───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│2.2│ │3.2│ │6.2│ │7.3│ │7.4│
└───┘ └───┘ └───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐ ┌───┐
│3.3│ │7.5│ │7.6│
└───┘ └───┘ └───┘
┌───┐ ┌───┐
│7.7│ │7.8│
└───┘ └───┘
┌───┐
│7.9│
└───┘
Legenda:
─────────
1 = SECRETAR DE STAT (pentru reforma in administratia publica)
1.1 = UNITATEA CENTRALA PENTRU REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE (la
nivel directie generala)
2 = SECRETAR DE STAT (pentru relatia cu prefecturile)
2.1 = DIRECTIA GENERALA PENTRU RELATIILE CU PREFECTURILE
2.2 = DIRECTIA PENTRU SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE
3 = SECRETAR DE STAT (pentru comunitatile locale)
3.1 = DIRECTIA GENERALA SERVICII DE INTERES GENERAL SI PARTENERIAT
CU ASOCIATIILE ALESILOR LOCALI
3.2 = DIRECTIA PENTRU COMUNITATI LOCALA
3.3 = DIRECTIA PENTRU POLITICI FISCALE, BUGETARE SI INVESTITII LOCALE
3.4 = DIRECTIA PENTRU ZONE ASISTATE SI AJUTOR DE STAT
4 = SECRETAR DE STAT (pentru integrare europeana)
4.1 = DIRECTIA GENERALA AFACERI EUROPENE
5 = SECRETAR DE STAT (pentru relatia cu Parlamentul)
5.1 = DIRECTIA GENERALA REGLEMENTARI JURIDICE SI CONTENCIOS
6 = SECRETAR DE STAT (sef al Departamentului ordine si siguranta publica)
6.1 = ADJUNCT SEF DEPARTAMENT (cu rang de subsecretar de stat)
6.2 = DIRECTIA GENERALA ORGANIZARE, MISIUNI SI RESURSE
7 = SECRETAR GENERAL
7.1 = SECRETAR GENERAL ADJUNCT
7.2 = SECRETAR GENERAL ADJUNCT
7.3 = DIRECTIA MANAGEMENT RESURSE UMANE
7.4 = DIRECŢIA MANAGEMENT LOGISTIC
7.5 = DIRECTIA FINANCIARA
7.6 = DIRECTIA COMUNICATII SI INFORMATICA
7.7 = DIRECTIA MEDICALA
7.8 = DIRECTIA INFORMARE SI RELATII PUBLICE
7.9 = SECRETARIATUL GENERAL (la nivel directie)
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
