Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
____________
*) Publicat in temeiul <>art. 14 alin. (3) din Legea nr. 139/1995 , cu modificarile ulterioare
Preambul
Conform Statutului Mişcãrii Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie, pentru a fi recunoscutã de cãtre Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, o Societate Naţionalã de Cruce Roşie sau Semilunã Roşie trebuie sã întruneascã urmãtoarele condiţii:
1. Sã se constituie pe teritoriul unui stat independent în care este în vigoare Convenţia de la Geneva privind ameliorarea condiţiei rãniţilor şi bolnavilor din armatele în campanie.
2. Sã fie singura Societate Naţionalã din acea ţarã şi sã fie condusã de un organism central care sã fie competent sã o reprezinte în relaţiile cu alte componente ale Mişcãrii.
3. Sã fie corespunzãtor recunoscutã de cãtre guvernul legitim al ţãrii, pe baza Convenţiilor de la Geneva şi a legislaţiei naţionale, ca societate de ajutor voluntar, auxiliarã a autoritãţilor publice în domeniul umanitar.
4. Sã aibã statut autonom care sã-i permitã sã opereze în conformitate cu Principiile Fundamentale ale Mişcãrii.
5. Sã foloseascã denumirea şi emblema de Cruce Roşie sau Semilunã Roşie, în conformitate cu Convenţiile de la Geneva.
6. Sã fie organizatã astfel încât sã fie capabilã sã-şi îndeplineascã sarcinile definite în propriul statut, inclusiv cele referitoare la pregãtirea sa în timp de pace pentru sarcinile statutare în caz de conflict armat.
7. Sã-şi extindã activitãţile pe întreg teritoriul statului.
8. Sã-şi recruteze membrii voluntari şi personalul fãrã deosebire de rasã, sex, categorie socialã, religie sau opinii politice.
9. Sã adere la Statutul Mişcãrii, la valorile care unesc componentele Mişcãrii şi sã coopereze cu acestea.
10. Sã respecte Principiile Fundamentale ale Mişcãrii şi sã se conducã în activitatea sa dupã principiile Dreptului Internaţional Umanitar.
I. DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
Societatea Naţionalã de Cruce Roşie din România (SNCRR), fondatã la 4 iulie 1876, este persoanã juridicã de drept public, autonomã, neguvernamentalã, apoliticã şi fãrã scop patrimonial, cu existenţã nelimitatã. Ea este organizatã şi funcţioneazã pe baza Legii de organizare şi funcţionare a Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România, a Statutului propriu, precum şi în conformitate cu Convenţiile de la Geneva din 1949 şi cu Protocoalele lor Adiţionale din 1977, la care România a aderat. SNCRR acţioneazã în conformitate cu Principiile Fundamentale ale Mişcãrii Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie:
UMANITATE:
Nãscutã din grija de a ajuta, fãrã discriminare, rãniţii de pe câmpurile de luptã, Mişcarea Internaţionalã de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie, sub aspectul sãu internaţional şi naţional, se angajeazã sã previnã şi sã aline suferinţele oamenilor în orice împrejurare. Scopul ei este acela de a proteja viaţa şi sãnãtatea acestora şi de a asigura respectarea fiinţei umane. Mişcarea promoveazã înţelegerea mutualã, prietenia, cooperarea şi o pace durabilã între toate popoarele.
IMPARŢIALITATE:
Mişcarea nu face nici o deosebire de naţionalitate, rasã, religie, condiţie socialã sau apartenenţã politicã. Ea se dedicã numai ajutorãrii indivizilor pe mãsura suferinţelor lor şi acordã ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri.
NEUTRALITATE:
În scopul menţinerii încrederii tuturor, Mişcarea se abţine sã ia parte la ostilitãţi şi controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic.
INDEPENDENŢA:
Mişcarea este independentã. Auxiliare ale autoritãţilor publice în activitãţile lor umanitare şi supuse legilor care le guverneazã ţãrile, Societãţile Naţionale trebuie sã-şi pãstreze o autonomie care sã le permitã sã acţioneze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Mişcãrii.
VOLUNTARIAT:
Este o Mişcare de ajutor voluntar şi dezinteresat.
UNITATE:
Într-o ţarã nu poate exista decât o singurã Societate Naţionalã de Cruce Roşie sau Semilunã Roşie. Ea trebuie sã fie deschisã tuturor şi sã-şi extindã acţiunile umanitare pe întreg teritoriul ţãrii.
UNIVERSALITATE:
Mişcarea Internaţionalã de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie, în cadrul cãreia toate Societãţile Naţionale au drepturi egale şi datoria de a se întrajutora, este universalã.
ART. 2
SNCRR este recunoscutã oficial de cãtre Statul român ca societate de ajutor voluntar, autonomã, cu caracter umanitar, auxiliarã a autoritãţilor publice în situaţii de conflict armat sau de dezastre, conform dispoziţiilor Primei Convenţii de la Geneva, ca unicã Societate Naţionalã de Cruce Roşie care îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul României, în deplinã concordanţã cu Constituţia şi legile Statului român.
ART. 3
SNCRR îşi pãstreazã autonomia faţã de autoritãţile publice, astfel încât sã acţioneze în orice împrejurare numai pe baza Principiilor Fundamentale ale Mişcãrii Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie.
ART. 4
SNCRR, recunoscutã de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii la 23 august 1876, membrã a Federaţiei Internaţionale a Societãţilor de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie din 14 iulie 1919, face parte din Mişcarea Internaţionalã de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie, iar prezentul Statut garanteazã respectarea deciziilor şi a rezoluţiilor organismelor statutare ale Mişcãrii.
ART. 5
SNCRR funcţioneazã în spaţiile proprii şi în cele repartizate, precum şi în alte spaţii care se pun la dispoziţie de cãtre Guvern, consiliile judeţene, al Municipiului Bucureşti, ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi de cãtre consiliile locale, dupã caz, în vederea desfãşurãrii activitãţii şi beneficiazã de aceleaşi mãsuri de protecţie pe care legea le stabileşte în favoarea instituţiilor publice.
ART. 6
Sediul central al SNCRR este în imobilul propriu, situat în Bucureşti, str Biserica Amzei nr. 29, sectorul 1.
ART. 7
Societatea Naţionalã de Cruce Roşie din România va purta aceastã denumire în toate actele oficiale, sau iniţialele SNCRR, putându-se utiliza şi denumirea de Crucea Roşie Românã.
ART. 8
Emblema SNCRR reprezintã o cruce formatã din cinci pãtrate egale, de culoare roşu-vermion, aşezatã pe fond alb şi înconjuratã de douã cercuri concentrice de aceeaşi culoare. În spaţiul dintre cele douã cercuri, este înscrisã cu litere majuscule de culoare roşu-vermion, pe fond alb, denumirea SOCIETATEA NAŢIONALA DE CRUCE ROŞIE ● ROMÂNIA● .
Folosirea emblemei de Cruce Roşie, atât în scop indicativ, cât şi în scop de protecţie, în timp de pace, precum şi în timp de rãzboi, se face în conformitate cu Regulamentul privind utilizarea emblemei de Cruce Roşie sau Semilunã Roşie de cãtre Societãţile Naţionale, cu legile României şi Convenţiile de la Geneva. Aceste reglementãri vor face obiectul unui regulament special.
II. SCOPUL ŞI SARCINILE SNCRR
ART. 9
SNCRR are ca scop prevenirea şi alinarea, în mod imparţial, a suferinţei umane în orice împrejurare, fãrã nici o discriminare bazatã pe cetãţenie, naţionalitate, rasã, sex, religie, vârstã, apartenenţã militarã, socialã sau politicã.
ART. 10
În îndeplinirea misiunii sale umanitare, SNCRR are, în condiţiile legii, urmãtoarele sarcini:
a. sã acţioneze în caz de conflict armat, iar în timp de pace sã se pregãteascã sã acţioneze ca auxiliarã a autoritãţilor publice, în toate domeniile prevãzute de Convenţiile de la Geneva din 1949 şi în favoarea tuturor celor în suferinţã, atât persoane civile, cât şi militare;
b. sã contribuie la îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate, la prevenirea îmbolnãvirilor şi la alinarea suferinţelor, prin programe în beneficiul comunitãţii;
c. sã organizeze, la nivel naţional sau local, servicii de ajutorare de urgenţã în favoarea victimelor dezastrelor, servicii de ambulanţã şi de îngrijire a persoanelor bolnave sau vârstnice;
d. sã instruiascã şi sã pregãteascã, prin cursuri de prim ajutor, personalul navigant civil şi militar, aerian, maritim şi terestru, operatorii de transport public de persoane, viitorii conducãtori auto, precum şi alte categorii profesionale;
e. sã organizeze cursuri de formare şi instruire a personalului şi voluntarilor necesari îndeplinirii misiunii sale, cât şi pentru alte nevoi speciale;
f. sã organizeze cursuri şi alte activitãţi pentru formare şi perfecţionare profesionalã, în conformitate cu scopul sãu declarat;
g. sã susţinã şi sã încurajeze participarea tinerilor la activitãţile sale, precum şi la desfãşurarea unor activitãţi proprii de tineret;
h. sã organizeze şi sã participe la acţiuni internaţionale de ajutorare a victimelor, indiferent de cauzele şi natura dezastrelor;
i. în colaborare cu autoritãţile, din raţiuni umanitare, sã desfãşoare activitãţi de cãutãri persoane şi pentru restabilirea contactelor familiale întrerupte din diferite motive;
j. sã promoveze activitãţile sale şi ale Mişcãrii, Dreptul Internaţional Umanitar şi Principiile Fundamentale;
k. sã încheie acorduri, contracte sau parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, cu ministere şi alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu sectorul privat, în vederea elaborãrii şi desfãşurãrii unor programe/proiecte agreate de comun acord;
l. sã promoveze, prin proiecte şi programe, donarea voluntarã şi neremuneratã de sânge;
m. sã sprijine şi sã iniţieze programe sociale la nivel comunitar, ţinând cont de vulnerabilitãţile şi capacitãţile locale;
n. sã colaboreze cu autoritãţile publice pentru a garanta respectarea Dreptului Internaţional Umanitar şi a asigura protecţia Crucii Roşii în realizarea misiunii sale umanitare;
o. sã organizeze cursuri de surori de Cruce Roşie conform legii şi regulamentelor în vigoare.
III. MEMBRII SNCRR
ART. 11
SNCRR este deschisã tuturor persoanelor, fãrã deosebire de cetãţenie, naţionalitate, rasã, sex, vârstã, clasã socialã, religie şi opinii politice.
ART. 12
Categoriile de membri ai Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România sunt: membru activ, membru susţinãtor şi membru de onoare.
- membru activ poate fi orice persoanã care cunoaşte şi doreşte sã acţioneze în conformitate cu Statutul SNCRR şi Principiile Fundamentale, este înregistrat în una din structurile SNCRR şi plãteşte cotizaţie;
- membru susţinãtor este orice persoanã fizicã sau juridicã care contribuie la sprijinirea financiarã sau materialã a SNCRR;
- membru de onoare este persoana învestitã cu acest titlu de cãtre Consiliul Naţional, ca o recunoaştere a serviciilor excepţionale aduse SNCRR.
ART. 13
Drepturile membrilor activi ai SNCRR sunt:
a. sã participe la activitatea SNCRR şi la conducerea activitãţilor sale, în condiţiile prevãzute de prezentul Statut;
b. sã aleagã organismele de conducere ale SNCRR şi sã fie aleşi în cadrul acestora;
c. sã participe la luarea deciziilor şi sã-şi exprime liber pãrerile în toate problemele privind activitatea SNCRR;
d. sã beneficieze de acţiunile de formare şi de alte activitãţi organizate de SNCRR;
e. sã primeascã titlul de membru de onoare şi distincţii, conform Regulamentului de acordare a distincţiilor;
f. sã fie desemnaţi ca reprezentanţi ai SNCRR la acţiuni interne şi internaţionale.
ART. 14
Îndatoririle membrilor SNCRR sunt urmãtoarele:
- sã facã parte din una din structurile SNCRR, sã participe la activitãţile acesteia, sã contribuie la dezvoltarea, sub toate aspectele, a SNCRR şi sã-şi plãteascã cotizaţia;
- sã respecte şi sã promoveze în activitatea lor Statutul şi Principiile Fundamentale şi sã ducã la îndeplinire deciziile organelor de conducere;
- sã nu permitã şi sã nu se implice în acte care pot afecta integritatea şi prestigiul SNCRR.
ART. 15
Calitatea de angajat în orice structurã funcţionalã a SNCRR este incompatibilã cu orice funcţie de reprezentare în cadrul structurilor SNCRR, indiferent de nivelul de organizare.
Pe perioada exercitãrii unei funcţii salariate la SNCRR se suspendã, de drept, funcţia de reprezentare în structurile de conducere ale SNCRR.
ART. 16
Pierderea calitãţii de membru:
Calitatea de membru de Cruce Roşie se pierde prin demisie sau excludere.
1. Demisia
Orice membru de Cruce Roşie îşi poate da demisia. Cererea de demisie, formulatã în scris, se înainteazã comitetului filialei pe lângã care este înregistrat membrul. În caz de demisie, calitatea de membru se pierde la data primirii de cãtre comitetul filialei a cererii scrise de demisie.
2. Excluderea
Un membru al SNCRR poate fi exclus din organizaţie în urmãtoarele cazuri:
a. Dacã a produs pagube materiale sau morale SNCRR ori dacã acţiunile sale compromit activitatea SNCRR;
b. Dacã a încãlcat Principiile Fundamentale, Statutul SNCRR sau hotãrârile organelor de conducere ale SNCRR;
c. Dacã prin activitãţile sale împiedicã realizarea scopului sau a sarcinilor SNCRR;
d. Dacã nu îşi plãteşte cotizaţia de membru.
Hotãrârea de excludere se ia de cãtre comitetul filialei pe lângã care este înregistrat membrul, la propunerea biroului filialei. Data excluderii este consideratã a fi data la care comitetul filialei adoptã hotãrârea de excludere. Hotãrârea de excludere poate fi contestatã de cãtre cel interesat în termen de 6 luni. Contestaţia se analizeazã de cãtre Comitetul de Direcţie.
Prevederi comune pentru pierderea calitãţii de membru:
În cazul în care un membru al SNCRR îşi dã demisia sau este exclus din organizaţie, el nu are dreptul de a pretinde sau de a încerca sã înstrãineze bunurile SNCRR sau mijloacele sale financiare, iar pe viitor nu mai poate folosi denumirea sau emblema SNCRR.
IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII NAŢIONALE DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA
ART. 17
Principiile care guverneazã organizarea şi funcţionarea structurilor teritoriale sunt urmãtoarele:
Principiul legalitãţii - presupune ca întreaga activitate a structurilor teritoriale sã se desfãşoare conform Statutului şi Principiilor Fundamentale, legilor statului şi reglementãrilor subsecvente.
Principiul autonomiei funcţionale - reprezintã dreptul şi capacitatea efectivã a structurilor teritoriale ale SNCRR, care o reprezintã, de a gestiona interesele acesteia, în numele SNCRR, conform Principiului Fundamental al Unitãţii, în limitele legii şi ale competenţelor conferite de prezentul Statut.
Principiul descentralizãrii unor competenţe - reprezintã dreptul structurilor teritoriale de a realiza anumite atribuţii şi servicii, specifice SNCRR, în condiţiile autonomiei funcţionale.
Principiul eligibilitãţii - reprezintã dreptul structurilor teritoriale de a-şi alege independent organele de conducere, conform Statutului şi reglementãrilor în vigoare.
ART. 18
Societatea Naţionalã de Cruce Roşie din România este organizatã dupã principiul teritorial. Ea este alcãtuitã din:
a) filiale judeţene şi filiale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti;
b) subfiliale municipale, orãşeneşti şi comunale.
ART. 19
Filialele şi subfilialele SNCRR pot autoriza crearea, în subordinea lor, de comisii, servicii specializate, formaţiuni ale SNCRR în cadrul diverselor instituţii de învãţãmânt, societãţi comerciale, regii autonome, instituţii de stat şi private, unitãţi militare, sanitare şi cartiere.
ART. 20
Organizaţiile teritoriale sunt subordonate organelor ierarhic superioare; ele cuprind toţi membrii de Cruce Roşie din judeţe, din sectoarele Municipiului Bucureşti, precum şi din municipii, oraşe şi comune.
Filialele judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, au personalitate juridicã şi autonomie funcţionalã.
ART. 21
Filialele judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti au urmãtoarele drepturi:
a) sã aleagã, prin vot secret, organele de conducere proprii;
b) sã conceapã, sã organizeze şi sã conducã activitãţile proprii, pe baza programelor naţionale ale SNCRR;
c) sã organizeze şi sã conducã activitãţile în favoarea victimelor dezastrelor şi conflictelor sau a persoanelor vulnerabile;
d) sã stabileascã, sã constituie şi sã execute bugetul propriu de venituri şi cheltuieli;
e) sã acorde ajutoare ocazionale celor mai vulnerabile persoane;
f) sã iniţieze contacte directe cu filiale similare ale altor Societãţi Naţionale, cu acordul preşedintelui SNCRR;
g) sã acceadã în nume propriu la surse, finanţãri, programe şi proiecte, în calitate de persoane juridice, în limitele autonomiei lor funcţionale;
h) sã depunã bilanţul contabil la organele financiare teritoriale şi sã transmitã o copie la sediul central al SNCRR;
i) sã colaboreze cu alte structuri teritoriale;
j) sã încheie acorduri, contracte, parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, cu autoritãţi publice, instituţii, societãţi comerciale, cu structuri similare ale Crucii Roşii din strãinãtate, pentru desfãşurarea unor programe, proiecte, acţiuni, cu respectarea statutului şi legilor ţãrii.
ART. 22
Filialele judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti au urmãtoarele obligaţii:
a) sã respecte Statutul, Principiile Fundamentale şi cele structurale ale SNCRR, precum şi Constituţia şi legile ţãrii;
b) sã pãstreze integritatea moralã şi spiritualã, prestigiul şi patrimoniul SNCRR, precum şi emblema acesteia;
c) sã îndeplineascã, întocmai şi la timp, hotãrârile şi deciziile luate de structurile centrale de conducere şi sã respecte competenţele exclusive ale organelor centrale de conducere.
În cazul nerespectãrii acestor obligaţii, structurile teritoriale pot fi dizolvate prin hotãrârea Consiliului Naţional al SNCRR.
ART. 23
Pentru ca SNCRR sã poatã respecta Principiul Fundamental al Unitãţii, urmãtoarele funcţii rãmân un atribut exclusiv al organelor centrale ale SNCRR:
a) protecţia integritãţii SNCRR, inclusiv protecţia emblemei;
b) relaţiile cu instituţiile şi autoritãţile publice centrale;
c) relaţiile internaţionale;
d) coordonarea financiarã a programelor naţionale;
e) stabilirea politicilor în toate domeniile de activitate;
f) rãspunderea pentru fondurile din surse externe, destinate programelor naţionale.
V. ORGANELE TERITORIALE DE CONDUCERE
ART. 24
Organele teritoriale de conducere ale Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România sunt:
a. adunarea generalã;
b. comitetele şi birourile filialelor judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti;
c. comitetele şi birourile subfilialelor municipale şi orãşeneşti;
d. comitetele subfilialelor comunale.
Organizarea şi funcţionarea organelor teritoriale de conducere se stabilesc prin Regulamentul de aplicare a Statutului şi sunt similare cu cele ale conducerii centrale.
ART. 25
Adunarea generalã este organul deliberativ suprem. Ea se întruneşte în sesiune ordinarã, o datã la 2 ani. Poate fi convocatã în sesiune extraordinarã de cãtre comitet sau la cererea unei treimi din membrii acesteia. Adunarea generalã se considerã statutar constituitã dacã sunt prezenţi jumãtate plus unu din totalul membrilor sãi. Ea adoptã hotãrâri cu majoritate simplã.
ART. 26
Preşedinţii filialelor, ca şi directorii salariaţi ai filialelor, reprezintã organizaţiile respective în faţa autoritãţilor publice locale.
Mandatul preşedinţilor comitetelor filialelor este de patru ani, putând fi reînnoit o singurã datã.
Preşedinţii filialelor sunt delegaţi la Adunarea Generalã şi fac parte din Consiliul Naţional. La sesiunile acestor organe, ei pot fi înlocuiţi de vicepreşedinţi, dacã este cazul.
ART. 27
Alegerea organelor teritoriale de conducere, a delegaţilor la adunãrile generale ierarhic superioare se face prin vot secret. Hotãrârile se adoptã cu majoritatea simplã a voturilor.
ART. 28
Comitetele filialelor şi ale subfilialelor SNCRR sunt rãspunzãtoare pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei la nivelurile respective. Ele conduc, îndrumã, sprijinã şi controleazã activitatea organizaţiilor de Cruce Roşie din teritoriu.
Comitetele filialelor judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi ale subfilialelor municipale, orãşeneşti şi comunale conduc activitatea acestora, analizeazã activitatea desfãşuratã, adoptã programe concrete de activitate şi le actualizeazã, dezbat şi aprobã bugetul de venituri şi cheltuieli.
Ele se întrunesc anual sau ori de câte ori este nevoie. Ele se considerã statutar constituite dacã sunt prezenţi jumãtate plus unu din totalul membrilor lor.
În exercitarea atribuţiilor sale, comitetul respectiv adoptã hotãrârile cu majoritatea simplã a voturilor.
ART. 29
Birourile comitetelor filialelor judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi cele ale subfilialelor municipale şi orãşeneşti organizeazã şi conduc întreaga activitate a acestora. Ele rãspund de modul de îndeplinire a programelor naţionale la nivelurile respective. Se reunesc cel puţin o datã pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie.
Decid asupra bunurilor mobile şi a unor mijloace fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale. Ele se considerã statutar constituite dacã sunt prezenţi jumãtate plus unu din totalul membrilor lor. în exercitarea atribuţiilor lor, birourile comitetelor filialelor adoptã decizii cu majoritatea simplã a voturilor.
ART. 30
Directorii structurilor teritoriale, salariaţi, sunt ordonatori secundari de credite şi participã, fãrã drept de vot, la toate sesiunile structurilor teritoriale şi centrale de conducere. Atribuţiile acestora sunt similare directorului general, raportate la scarã teritorialã, iar directorii se subordoneazã acestuia, din punct de vedere managerial.
În exercitarea atribuţiilor lor, directorii emit dispoziţii.
Directorii sunt numiţi şi revocaţi, prin decizie, de cãtre Comitetul de Direcţie, la propunerea comitetelor structurilor teritoriale şi a directorului general.
VI. ORGANELE CENTRALE DE CONDUCERE ALE SNCRR
ART. 31
Organele centrale ale SNCRR sunt: Adunarea Generalã, Consiliul Naţional, Comitetul de Direcţie.
Organizarea şi funcţionarea organelor centrale de conducere se stabileşte prin Regulamentul de aplicare a Statutului.
ART. 32
Adunarea Generalã se reuneşte în sesiune ordinarã o datã la 2 ani, la locul şi la data stabilite de cãtre Adunarea Generalã precedentã sau de cãtre Consiliul Naţional.
Adunarea Generalã poate fi convocatã, în sesiune extraordinarã, de cãtre Consiliul Naţional, de Comitetul de Direcţie sau la cererea a jumãtate din membrii Adunãrii Generale.
ART. 33
Competenţele Adunãrii Generale a Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România sunt urmãtoarele:
a) sã analizeze şi sã aprobe activitatea SNCRR între cele douã Adunãri Generale;
b) sã elaboreze şi sã aprobe strategii de dezvoltare ale Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România în domeniile sale de activitate;
c) sã aprobe Statutul şi modificãrile ce i se aduc acestuia;
d) sã numeascã comisii de lucru în diverse domenii;
e) sã delibereze asupra tuturor problemelor legate de exerciţiul financiar pentru perioada de 2 ani precedentã şi sã aprobe execuţia bugetarã;
f) sã delibereze asupra tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi şi sã adopte hotãrâri şi rezoluţii în legãturã cu activitatea generalã a Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România;
g) sã aleagã, prin vot secret, preşedintele, vicepreşedinţii şi trezorierul;
h) sã aleagã, prin vot secret, membrii Consiliului Naţional a cãror alegere nu intrã în competenţa altor organe.
ART. 34
Adunarea Generalã este constituitã din membrii de drept ai Consiliului Naţional, la care se adaugã 2 delegaţi aleşi de adunarea generalã a filialei, din care obligatoriu unul este reprezentant al tineretului. Membrii Adunãrii Generale au dreptul la câte un singur vot.
Adunarea Generalã se considerã statutar constituitã dacã sunt prezenţi jumãtate plus unu din totalul membrilor sãi.
Adunarea Generalã adoptã hotãrâri cu majoritate simplã de voturi, prin vot deschis sau secret, dupã cum hotãrãsc membrii sãi, cu excepţia cazurilor în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului Statut.
ART. 35
Între sesiunile Adunãrii Generale, SNCRR este condusã şi administratã de Consiliul Naţional.
ART. 36
Consiliul Naţional se reuneşte în sesiune ordinarã o datã pe an, de regulã în primul trimestru, cu excepţia anilor în care se convoacã Adunarea Generalã Ordinarã. Se poate convoca în sesiuni extraordinare, la propunerea Comitetului de Direcţie, a preşedintelui Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România sau la cererea unei treimi din membrii sãi.
ART. 37
Consiliul Naţional se compune din: preşedintele Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România, 3-5 vicepreşedinţi, trezorierul, preşedinţii comitetelor filialelor, 5-7 tineri voluntari aleşi de Adunarea Generalã, precum şi din persoane reprezentând diferite ministere şi instituţii cu care Societatea Naţionalã de Cruce Roşie din România colaboreazã. Reprezentanţii ministerelor şi ai altor instituţii nu au drept de vot.
Mandatul Consiliului Naţional este de patru ani.
ART. 38
Competenţele Consiliului Naţional sunt urmãtoarele:
a) sã analizeze anual modul de îndeplinire a strategiilor de dezvoltare ale SNCRR şi sã le actualizeze în funcţie de nevoile în schimbare ale Societãţii;
b) sã examineze şi sã aprobe rapoartele de activitate ale Comitetului de Direcţie, precum şi ale organizaţiilor teritoriale ale SNCRR;
c) sã prezinte în faţa Adunãrii Generale raportul de activitate al Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România;
d) sã analizeze şi sã aprobe bugetul SNCRR şi execuţia bugetarã;
e) sã analizeze şi sã aprobe bilanţul contabil anual al SNCRR;
f) sã valideze crearea şi dizolvarea filialelor şi subfilialelor de Cruce Roşie şi revocarea persoanelor alese în organele de conducere ale acestora, în cazul încãlcãrii grave a prevederilor Statutului;
g) sã aleagã prin vot secret membrii Comitetului de Direcţie;
h) sã numeascã şi sã elibereze din funcţie directorul general;
i) sã aprobe diferite regulamente de aplicare a prezentului Statut şi de funcţionare a SNCRR;
j) sã stabileascã relaţii de colaborare cu diverse ministere, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale care manifestã interes faţã de misiunea umanitarã a Crucii Roşii;
k) sã stabileascã relaţii de parteneriat şi colaborare cu alte Societãţi Naţionale de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie, cu alte componente ale Mişcãrii, la nivel bilateral, regional, sub-regional şi internaţional;
l) sã acorde titlul de membru de onoare;
m) sã fixeze cuantumul anual al cotizaţiei pentru membrii activi;
n) sã editeze diferite publicaţii specifice SNCRR.
Între reuniunile Adunãrii Generale, Consiliul Naţional poate exercita atribuţiile acesteia prevãzute la art. 33 lit. d, e şi f.
ART. 39
Consiliul Naţional se considerã statutar constituit dacã sunt prezenţi jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor sãi.
Consiliul Naţional adoptã hotãrâri cu majoritate simplã de voturi, prin vot deschis sau secret, dupã cum hotãrãsc membrii sãi, cu excepţia cazurilor în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului Statut.
ART. 40
Comitetul de Direcţie, ca organ deliberativ, este format din: preşedintele SNCRR, vicepreşedinţii, trezorierul, 3 tineri voluntari şi 6 preşedinţi ai comitetelor de filialã.
Mandatul Comitetului de Direcţie este de patru ani.
Tinerii şi preşedinţii filialelor se aleg o datã la 2 ani, în reuniunea Consiliului Naţional sau Adunarea Generalã.
ART. 41
Comitetul de Direcţie se reuneşte o datã la 2 luni, în şedinţã ordinarã, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la cererea a jumãtate plus unu din membrii acestuia. Comitetul de Direcţie se considerã statutar constituit dacã sunt prezenţi jumãtate plus unu din membrii sãi. Comitetul de Direcţie adoptã decizii cu majoritate simplã de voturi, prin vot deschis sau secret, dupã cum hotãrãsc membrii acestuia.
ART. 42
Comitetul de direcţie are urmãtoarele atribuţii:
a) sã conducã şi sã coordoneze întreaga activitate şi sã rezolve problemele curente ale Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România, între sesiunile Consiliului Naţional;
b) sã decidã asupra patrimoniului SNCRR, cu excepţia bunurilor mobile şi a mijloacelor fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale;
c) sã urmãreascã aplicarea strategiilor de dezvoltare ale Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România, a programelor naţionale şi a hotãrârilor adoptate de Adunarea Generalã şi Consiliul Naţional;
d) sã elaboreze şi sã aprobe documente care reglementeazã buna funcţionare a Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România şi a activitãţilor sale;
e) sã aplice toate hotãrârile adoptate de Adunarea Generalã şi de Consiliul Naţional;
f) sã analizeze şi sã rectifice bugetul anual de venituri şi cheltuieli şi sã controleze execuţia acestuia;
g) sã accepte donaţiile şi legatele oferite SNCRR, în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi cu standardele Mişcãrii;
h) sã numeascã şi sã revoce directorii structurilor teritoriale ale SNCRR, la propunerea comitetelor acestor structuri şi a directorului general;
i) sã aprobe organigrama şi numãrul de personal pentru sediul central al SNCRR.
Între reuniunile Consiliului Naţional, Comitetul de Direcţie poate exercita atribuţiile Consiliului Naţional, cu excepţia celor prevãzute la art. 38, punctele a), b), c), e)/f), g), h).
ART. 43
Preşedintele este personalitatea reprezentativã a Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România.
Reprezintã SNCRR în raporturile cu orice altã instituţie şi organizaţie din ţarã, precum şi în relaţiile internaţionale.
El rãspunde, împreunã cu Comitetul de Direcţie, în faţa Adunãrii Generale de modul în care SNCRR îşi îndeplineşte obiectivele stabilite.
Preşedintele acţioneazã sub autoritatea Adunãrii Generale, a Consiliului Naţional şi a Comitetului de Direcţie şi conduce Societatea Naţionalã de Cruce Roşie din România, respectând deciziile organelor centrale de conducere.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite dispoziţii.
Funcţia de preşedinte este funcţie onorificã.
Mandatul preşedintelui este de 4 ani.
O persoanã nu poate deţine funcţia de preşedinte decât pentru cel mult douã mandate. Acestea pot fi şi succesive.
În caz de absenţã sau impediment al preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt preluate de un vicepreşedinte desemnat de cãtre preşedinte, iar în caz de imposibilitate, de cel mai în vârstã vicepreşedinte.
ART. 44
Vicepreşedinţii sunt personalitãţi publice, care, împreunã cu preşedintele, asigurã supravegherea generalã şi bunul mers al Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România
Funcţia de vicepreşedinte este onorificã.
Vicepreşedinţii pot primi responsabilitãţi, prin dispoziţia preşedintelui.
Mandatul de vicepreşedinte este de 4 ani.
O persoanã nu poate deţine funcţia de vicepreşedinte decât cel mult pentru douã mandate. Acestea pot fi şi succesive.
ART. 45
Directorul general este principalul funcţionar executiv al Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România.
Directorul general are urmãtoarele atribuţii principale:
a. sã aplice hotãrârile Adunãrii Generale, ale Consiliului Naţional şi deciziile Comitetului de Direcţie;
b. sã conducã aparatul propriu al sediului central al SNCRR şi sã rãspundã de executarea responsabilitãţilor încredinţate;
c. sã acţioneze în calitate de ordonator principal de credite. Sã coordoneze elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli şi sã rãspundã de execuţia bugetarã;
d. sã reprezinte Societatea Naţionalã de Cruce Roşie din România în calitatea ei de persoanã juridicã;
e. sã îndeplineascã şi alte sarcini încredinţate de organele centrale de conducere sau de cãtre preşedinte;
f. sã prezinte, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, în faţa Comitetului de Direcţie, rapoarte privind activitatea SNCRR;
g. sã îndeplineascã, din oficiu, funcţia de secretar al Adunãrii Generale, al Consiliului Naţional şi al Comitetului de Direcţie;
h. sã pregãteascã, sã organizeze şi sã participe, fãrã drept de vot, la sesiunile Adunãrii Generale, ale Consiliului Naţional şi ale Comitetului de Direcţie;
i. sã numeascã şi sã elibereze din funcţie personalul din aparatul propriu din cadrul sediului central al SNCRR;
j. sã rãspundã de administrarea şi gestionarea patrimoniului Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România.
În exercitarea atribuţiilor sale, directorul general emite dispoziţii, între reuniunile Comitetului de Direcţie, directorul general poate exercita atribuţiile prevãzute la articolul 42 litera g).
ART. 46
Trezorierul este consilierul financiar al SNCRR. El este ales de Adunarea Generalã pentru un mandat de 4 ani. În cazul în care activitatea sa nu este satisfãcãtoare, la propunerea Comitetului de Direcţie, Consiliul Naţional îl poate revoca, urmând a numi un trezorier interimar.
Trezorierul are urmãtoarele atribuţii:
a) sã elaboreze şi sã prezinte Comitetului de Direcţie elementele politicii financiare ale SNCRR;
b) sã acorde consultanţã privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR şi în orice probleme cu implicaţii financiare, la solicitarea Comitetului de Direcţie sau a directorului general.
VII. PATRIMONIUL - GESTIUNE ŞI CONTROL
ART. 47
Patrimoniul SNCRR este format din bunuri mobile şi imobile, precum şi din orice drepturi şi obligaţii, conform legii.
Resursele SNCRR provin din:
a) cotizaţii;
b) donaţii în bani şi în naturã din partea oricãrei persoane fizice sau juridice, române sau strãine, acceptate cu respectarea Principiilor Fundamentale;
c) legate acceptate cu respectarea Principiilor Fundamentale;
d) sponsorizãri în bani şi în naturã din partea oricãrei persoane juridice, române sau strãine;
e) venituri din organizarea de manifestãri publice, tombole, baluri şi alte asemenea acţiuni, precum şi din desfãşurarea de activitãţi economice directe, dacã acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsã legãturã cu scopul SNCRR;
f) închirierea spaţiilor proprii disponibile, autovehiculelor şi altor bunuri, în conformitate cu legislaţia ţãrii;
g) organizarea, împreunã cu Compania Naţionalã "Loteria Românã - SA" de evenimente speciale de colectã de fonduri, conform legislaţiei în vigoare;
h) venituri din bugetele autoritãţilor publice centrale sau locale;
i) organizarea de campanii naţionale de colectã de fonduri pentru susţinerea unor proiecte şi programe;
j) venituri stabilite anual prin Legea bugetului de stat, pentru achitarea cotizaţiei SNCRR de membru al Federaţiei Internaţionale a Societãţilor de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie şi a contribuţiei la finanţarea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii;
k) contravaloarea timbrelor aplicate pe biletele de spectacol şi la activitãţile sportive în lunile mai şi septembrie, în conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare a SNCRR;
l) alte surse, conform legii.
Modul de administrare şi gestionare a patrimoniului este reglementat prin Regulament aprobat conform prezentului Statut.
ART. 48
SNCRR, în calitatea sa de organizaţie umanitarã de ajutor voluntar, auxiliarã a autoritãţilor publice în situaţii de conflict armat sau dezastru, are dreptul la toate facilitãţile fiscale şi privilegiile pe care i le conferã legile ţãrii.
ART. 49
Controlul financiar al gestionãrii patrimoniului şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, aflat la dispoziţia structurilor deliberative, este organizat sub forma comisiilor de control financiar, în mod distinct, atât la nivelul filialelor SNCRR, cât şi pe ansamblul SNCRR.
ART. 50
Comisiile de control financiar de la nivelul filialelor sunt compuse din 3 membri aleşi de adunãrile generale ale filialelor pentru un mandat de 4 ani.
Activitatea acestora se realizeazã pe bazã de voluntariat.
Cel puţin unul din membrii comisiei de control financiar a filialei trebuie sã aibã calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau sã exercite funcţii de control financiar în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, ce funcţioneazã legal pe teritoriul României.
Principalele atribuţii ale comisiei de control financiar sunt urmãtoarele:
a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul filialei;
b) acordarea de consultanţã privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, la solicitarea directorului de filialã;
c) sesizarea cu promptitudine a biroului filialei în cazul constatãrii unor nereguli de naturã financiar-contabilã;
d) întocmirea raportului asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei şi prezentarea acestuia comitetului filialei înainte de aprobare.
Comisiile de control vor funcţiona conform unui regulament special de funcţionare.
ART. 51
Pentru asigurarea transparenţei în gestionarea patrimoniului şi a execuţiei bugetare, filialele SNCRR au obligaţia de a proceda anual la auditarea externã a situaţiilor financiare, apelând la serviciile unui auditor financiar, persoanã fizicã sau juridicã, în conformitate cu legile statului român. Raportul sãu va fi prezentat comitetului filialei şi va fi transmis Comitetului de Direcţie.
ART. 52
Comisia centralã de control financiar este compusã din 5 membri, aleşi de Adunarea Generalã a SNCRR pentru un mandat de 4 ani.
Activitatea acestora se desfãşoarã, de regulã, pe bazã de voluntariat.
Cel puţin unul din membrii comisiei centrale de control financiar trebuie sã aibã calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau sã exercite funcţii de control financiar în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, ce funcţioneazã legal pe teritoriul României.
Principalele atribuţii ale Comisiei centrale de control financiar sunt urmãtoarele:
a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul SNCRR la nivelul filialelor şi al sediului central;
b) acordarea de consultanţã privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR, la solicitarea directorului general;
c) sesizarea cu promptitudine a Comitetului de Direcţie în cazul constatãrii unor nereguli de naturã financiar-contabilã;
d) întocmirea raportului asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR şi prezentarea acestuia Consiliului Naţional, înainte de aprobare.
Comisia centralã de control va funcţiona conform unui regulament special de funcţionare.
ART. 53
Pentru asigurarea transparenţei în gestionarea patrimoniului şi a execuţiei bugetare, SNCRR are obligaţia de a proceda anual la auditarea externã a situaţiilor financiare, apelând la serviciile unui auditor financiar, persoanã fizicã sau juridicã, în conformitate cu legile statului român. Raportul sãu va fi prezentat Consiliului Naţional.
ART. 54
Activitatea generalã de control, ca funcţie a managementului aflatã la dispoziţia executivului, se organizeazã prin intermediul controlului intern şi al auditului public intern, aflate în subordinea directã a directorului general, ca principal funcţionar executiv al SNCRR şi ordonator principal de credite.
Aceastã activitate se va realiza în conformitate cu legislaţia în domeniu.
VIII. DISPOZIŢII FINALE
ART. 55
În conformitate cu Acordul de la Sevilla privind acţiunile internaţionale ale componentelor Mişcãrii Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie, cu statutele organismelor internaţionale ale Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, SNCRR participã la operaţiuni de solidaritate, în funcţie de resursele disponibile, şi dezvoltã relaţii de colaborare cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Federaţia Internaţionalã a Societãţilor de Cruce Roşie şi Semilunã Roşie, precum şi cu alte Societãţi Naţionale de Cruce Roşie sau Semilunã Roşie.
ART. 56
Dizolvarea Societãţii Naţionale de Cruce Roşie din România nu poate fi pronunţatã decât prin hotãrârea Adunãrii Generale a SNCRR, votatã cu o majoritate de 3/4 din numãrul total al membrilor sãi.
În caz de dizolvare, fondurile SNCRR vor fi folosite în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 57
Amendamentele la prezentul Statut trebuie supuse analizei şi aprobãrii Comisiei Mixte CICR/FISCR pentru Statutele Societãţilor Naţionale, înainte de aprobarea lor de cãtre Adunarea Generalã.
ART. 58
Prezentul Statut intrã în vigoare la data adoptãrii sale de cãtre Adunarea Generalã.
La aceastã datã, Statutul SNCRR, adoptat la 28 martie 1996 şi modificat la 25-26 noiembrie 2002, se abrogã.
ART. 59
Prezentul Statut se va publica în Monitorul Oficial al României.
________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
