Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 28 martie 1983 asociatiei economice intercooperatiste
I. Scopul şi constituirea asociaţiei economice intercooperatiste
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului privind dezvoltarea şi modernizarea continua a agriculturii cooperatiste şi sporirea aportului acesteia la progresul economiei naţionale, cooperativele agricole din cadrul aceluiaşi consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist pot constitui asociaţii economice intercooperatiste. Asocierea cooperativelor agricole de producţie creeazã cadrul larg de promovare a tehnicii înaintate, de realizare a concentrarii şi modernizãrii producţiei, profilarii şi specializãrii unitãţilor, în vederea consolidãrii şi dezvoltãrii continue, economice şi organizatorice, a fiecãrei cooperative agricole ca unitate de-sine-stãtãtoare, creşterii veniturilor cooperatorilor şi sporirii contribuţiei agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. ART. 2 Asocierea între cooperativele agricole contribuie la creşterea continua a producţiei şi productivitatii muncii, valorificarea în condiţii superioare şi cu eficienta a resurselor materiale şi financiare, folosirea raţionalã a forţei de munca, la creşterea proprietãţii fiecãrei cooperative agricole de producţie. ART. 3 Asociaţia economicã intercooperatista îşi desfãşoarã activitatea pe baza hotãrîrilor de partid, legilor statului şi prezentului statut. ART. 4 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie pe baza liberului consimtamint a doua sau mai multe cooperative agricole de producţie din raza aceluiaşi consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist. Asociaţia promoveazã şi respecta, în intreaga sa activitate, principiul autonomiei cooperativelor agricole de producţie. ART. 5 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie ca întreprindere economicã pentru construirea de complexe mari zootehnice, sere şi solarii, înfiinţarea de noi plantaţii pomicole şi viticole, proprietate a cooperativelor agricole de producţie, pentru depozitarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agroalimentare, efectuarea de construcţii, activitãţi industriale şi prestãri de servicii. În cadrul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist se constituie, de regula, o singura asociaţie economicã intercooperatista cu acelaşi profil. ART. 6 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie de cãtre cooperativele agricole interesate, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, cu sprijinul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi al direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, pe baza documentaţiei, din care sa rezulte: a) obiectul activitãţii şi avantajele tehnice şi economice ce rezulta din asociere; b) situaţia economico-financiarã a cooperativelor ce solicita a se asocia, contribuţia ce urmeazã a fi adusã de acestea şi influentele asupra dezvoltãrii economice şi organizatorice ulterioare a cooperativelor asociate şi a veniturilor cooperatorilor; c) aportul asaciatiei economice intercooperatiste la creşterea producţiei şi a productivitatii muncii la întãrirea economico-organizatoricã a cooperativelor asociate; d) asigurarea forţei de munca necesarã asociaţiei, din cadrul cooperativelor asociate; e) eficienta economicã a activitãţii asociaţiei. ART. 7 Adunarea generalã a cooperatorilor din fiecare cooperativa agricolã examineazã documentaţia de constituire a asociaţiei, hotãrãşte asupra asocierii cooperativei şi aprba: - actul constitutiv; - contribuţia cu mijloace bãneşti a cooperativei agricole la constituirea fondului social; - contribuţia cu suprafeţe de teren pentru amplasarea noilor capacitãţi de producţie zootehnice şi înfiinţarea de noi plantaţii viticole şi pomicole, cu suprafeţe de teren destinate producerii legumelor şi rasadurilor în sere şi solarii, precum şi cele destinate producerii furajelor de volum pentru asociaţiile economice intercooperatiste zootehnice; - cantitãţile de furaje, materii prime şi materiale, produsele pentru depozitare, prelucrare şi valorificare, animalele pentru ingrasare, precum şi alte bunuri materiale ce vor fi livrate contra cost asociaţiei intercooperatiste; - participarea cu forta de munca la activitatea asociaţiei; - termenele de predare a contribuţiei stabilite. Documentaţia pentru constituirea asociaţiei, adoptatã de adunãrile generale ale cooperatorilor, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, avizatã de direcţia generalã judeteana pentru agricultura şi industria alimentara şi uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, se înainteazã pentru aprobare Ministerulul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. În acelaşi mod se procedeazã şi în cazul extinderii capacitãţilor de producţie la asociaţiile economice intercooperatiste. ART. 8 Asociaţia economicã intercooperatista are personalitate juridicã, pe care o dobîndeşte, odatã cu recunoaşterea constituirii de cãtre comitetul executiv al consiliului popular judeţean, este titulara de plan şi are rãspundere contractualã proprie, fiind obligatã sa asigure realizarea sarcinilor de producţie şi de livrare la fondul de stat, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 9 Fondul social al asociaţiei economice intercooperatiste se compune din mijloacele fixe şi circulante cu care participa cooperativele agricole. Suprafeţele de teren prevãzute la art. 7 se evalueaza la predarea lor, potrivit reglementãrilor legale, de cãtre o comisie desemnatã de biroul executiv al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, iar valorile astfel stabilite reprezintã pãrţi sociale ale unitãţilor asociate. Aceste terenuri rãmîn în proprietatea cooperativelor asociate. ART. 10 Fondul social al asociaţiei intercooperatiste se mãreşte prin: - cotele-pãrţi din beneficii repartizate pentru fondul de dezvoltare economicã şi fondul mijloacelor circulante; - valoarea subscrierilor ulterioare ale cooperativelor asociate; - pãrţile sociale ale cooperativelor care adera ulterior la asociaţie.
II. Organizarea, funcţionarea şi conducerea asociaţiei economice intercooperatiste
ART. 11 Asociaţia economicã intercooperatista se organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea pe principiile autoconducerii şi autogestiunu economico-financiare, pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, prin gospadarirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi financiare de care dispune, acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii, realizarea de beneficii în condiţiile prevãzute de lege. Asociaţia economicã intercooperatista cu profil agricol valorifica producţia marfa la fondul de stat, potrivit prevederilor de plan şi contractelor economice încheiate. Dupã livrarea cantitãţilor contractate la fondul de stat, asociaţiile economice intercooperatiste pot desface prin asociaţiile de valorificare sau direct cãtre populaţie, în condiţiile legii, legume, fructe şi struguri de masa din producţia obţinutã. ART. 12 Activitatea în asociaţia economicã intercooperatista se realizeazã prin munca membrilor cooperativelor asociate şi a altor persoane încadrate în condiţiile prevãzute de lege. Cooperatorii care lucreazã în asociaţii beneficiazã de drepturile prevãzute în Statutul cooperativei agricole de producţie. Pentru executarea lucrãrilor mecanizate, asociaţia economicã încheie contracte cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii din raza sa de activitate. Producţia în asociaţia economicã intercooperatista se organizeazã pe ferme şi sectoare, iar în cadrul acestora, munca se organizeazã pe echipe de mecanizatori, de mecanizatori şi cooperatori sau numai de cooperatori, constituite pe o perioada de cel puţin un ciclu de producţie sau un an calendaristic. Mãrimea echipei se stabileşte de consiliul oamenilor muncii, în funcţie de profilul de activitate al acesteia şi de condiţiile specifice în care lucreazã, în limitele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Echipa este condusã de un şef de echipa desemnat de consiliul oamenilor muncii al asociaţiei economice intercooperatiste. Echipa ia în primire, de la şeful de ferma, suprafata de teren sau efectivele de animale, dupã caz, cu adãposturile şi celelalte mijloace necesare executãrii lucrãrilor şi realizãrii producţiei. Obligaţiile principale şi rãspunderile ce revin echipei, fermei şi sectorului se înscriu într-un angajament încheiat între şeful de ferma, respectiv de sector, şi şeful de echipa, şi se aproba de consiliul oamenilor muncii al asociaţiei. Angajamentul se semneazã de toţi membrii echipei. ART. 13 Retribuirea muncii se face pe baza de acord global sau de acord direct, cu tarife pe unitatea de produs sau la mia de lei producţie obţinutã, potrivit legii. Drepturile de retribuire în asociaţiile economice intercooperatiste se stabilesc pe baza retributiei şi tarifelor de plata în bani sau în bani şi în natura, în condiţiile prevãzute de lege pentru cooperativele agricole de producţie şi în funcţie de producţia obţinutã, de veniturile şi beneficiile realizate, astfel încît în fiecare unitate sa se asigure autogestiunea şi autofinantarea. Drepturile în natura se acorda de cooperativele asociate, în limitele şi în condiţiile stabilite pentru cooperatori. Drepturile de retribuire ale cooperatorilor din asociaţiile economice intercooperatiste cu profil agrozootehnic, care executa acelaşi volum de lucrãri şi realizeazã aceleaşi producţii cu cele prevãzute pentru întreprinderile agricole de stat, se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974, aplicabile acestor întreprinderi, de grad şi profil similar. Drepturile de retribuire ale cooperatorilor din asociaţiile economice intercooperatiste cu alt profil decît cel agrozootehnic se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974, aplicabile unitãţilor economice de stat sau ale cooperaţiei meşteşugãreşti, de grad şi profil similar, dacã executa acelaşi volum de lucrãri şi realizeazã aceleaşi producţii. ART. 14 Încadrarea personalului cu contract de munca se face potrivit prevederilor legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste. ART. 15 Organele de conducere colectivã ale asociaţiei economice intercooperatiste sînt: consiliul asociaţiei, adunarea generalã a oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al consiliului oamenilor muncii. ART. 16 Consiliul asociaţiei este format din preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef din fiecare cooperativa asociata, precum şi din cîte 2-3 cooperatori fruntasi, aleşi de adunãrile generale ale acestor cooperative. Fiecare cooperativa agricolã are dreptul la un singur vot, indiferent de valoarea partii sociale cu care a contribuit sau de numãrul persoanelor care o reprezintã în consiliul asociaţiei. Consiliul asocitatiei poate lua hotãrîri numai dacã toate cooperativele asociate sînt reprezentate. ART. 17 Consiliul asociaţiei are urmãtoarele atribuţii principale: a) aproba planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli, programul de investiţii şi dãrile de seama privind activitatea de producţie şi economico-financiarã, în scopul realizãrii obligaţiilor asumate prin contracte, asigurarea echilibrului financiar şi autofinantarea asociaţiei; b) aproba repartizarea beneficiilor, în limitele prevãzute de statut; c) hotãrãşte asupra primirii altor cooperative agricole în asociaţie; d) hotãrãşte asupra cererilor de retragere din asociaţie, staibilind condiţiile şi termenele de restituire a contravalorii partii sociale; e) hotãrãşte îndepãrtarea din asociaţie a cooperativei agricole care nu-şi respecta obligaţiile asumate, stabilind condiţiile şi termenele de restituire a contravalorii partii sociale aduse de aceasta cooperativa; f) aproba regulamentul de ordine interioarã; g) alege din rindurile sale, pe timp de 2 ani, preşedintele asociaţiei şi membrii comisiei de revizie; h) hotãrãşte, cu avizul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara şi al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, încadrarea în munca, transferul şi desfacerea contractului de munca directorului, inginerului şef şi contabilului şef al asociaţiei, precum şi specialiştilor din consiliul oamenilor muncii; i) desemneazã, la propunerea adunãrii generale a oomenilor muncii, ca membri în consiliul oamenilor muncii, cadre cu funcţii de rãspundere: inginerul şef şi contabilul şef, presedinta comisiei de femei, şefi ai unor compartimente de munca, precum şi alţi specialişti din cadrul asociaţiei; j) desface contractul de munca, stabileşte rãspunderea disciplinarã şi materialã a persoanelor desemnate în consiliul oamenilor muncii; k) aproba scãderea din gestiune a lipsurilor de valori materiale constatate peste normele legale şi trecerea acestora pe costurile de producţie, cînd lipsurile nu se datoresc culpei unei persoane fizice, precum şi a altor pagube, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale. Consiliul asociaţiei se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este necesar, din initiativa preşedintelui, la cererea unei treimi din numãrul cooperativelor asociate, a comisiei de revizie sau a consiliului oamenilor muncii. Consiliul asociaţiei adopta hotãrîri cu majoritate de voturi, cu excepţia cazurilor prevãzute la lit. a), b), c), d) şi g), cînd hotãrîrile se adopta cu unanimitate de voturi. Hotãrîrile care angajeazã patrimoniul cooperativelor agricole asociate sînt valabile numai dupã adoptarea lor de cãtre adunãrile generale ale cooperatorilor. Reprezentanţii fiecãrei cooperative agricole asociate informeazã cu regularitate adunãrile generale ale cooperatorilor asupra hotãrîrilor luate de consiliul asociaţiei, precum şi privitor la rezultatele obţinute în activitatea economicã a acesteia. Cooperativa agricolã asociata care considera ca, prin votul exprimat în numele sau, a fost depãşit mandatul pe care l-a dat reprezentanţilor şi ca hotãrîrea adoptatã de consiliul asociaţiei nu corespunde intereselor asociaţiei intercooperatiste sau intereselor proprii, are dreptul sa se adreseze, în termen de 30 de zile, uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie cu cerere de suspendare, reexaminare sau anulare a hotãrîrii. În astfel de cazuri, dacã cooperativa agricolã nu este multumita de modul cum a fost soluţionatã cererea, are dreptul sa se adreseze, în termen de 30 de zile, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Organele prevãzute la alineatul precedent pot decide suspendarea, reexaminarea sau anularea hotãrîrii reclamate în termen de 15 zile de la primirea sesizãrii. ART. 18 Preşedintele asociaţiei economice intercooperatiste are urmãtoarele atribuţii: a) urmãreşte înfãptuirea hotãrîrilor adoptate de consiliul asociaţiei şi respectarea obligaţiilor contractuale; b) convoacã consiliul asociaţiei, în conformitate cu prevederile din prezentul statut; c) informeazã consiliul asociaţiei asupra modului cum se infaptuiesc hotãrîrile şi mãsurile adoptate; d) indruma şi controleazã activitatea consiliului oamenilor muncii al asociaţiei. ART. 19 Comisia de revizie a asociaţiei este formatã din 3-5 membri. Comisia verifica activitatea gospodareasca şi financiarã desfasurata de consiliul oamenilor muncii, înregistrarea veniturilor, respectarea reguli1or de efectuare a cheltuielilor, pãstrarea în bune condiţii a bunurilor asociaţiei; verifica modul cum au fost rezolvate cererile şi sesizãrile adresate consiliului oamenilor muncii. Comisia de revizie este subordonata numai consiliului asociaţiei, fata de care rãspunde pentru activitatea depusa. Pe baza constatãrilor fãcute, comisia de revizie prezintã propuneri consiliului asociaţiei sau, dupã caz, consiliului oamenilor muncii, pentru luarea mãsurilor de imbunatatire a muncii, de recuperare a pagubelor aduse asociaţiei şi de sancţionare a celor vinovaţi. Comisia de revizie urmãreşte aplicarea mãsurilor luate de consiliul asociaţiei şi de consiliul oamenilor muncii, sesizind în acelaşi timp, dupã caz, şi alte organe competente, ori de cîte ori constata fapte a cãror gravitate reclama aceasta. Comisia de revizie prezintã consiliului asociaţiei, anual şi ori de cîte ori este nevoie, rapoarte asupra activitãţii desfãşurate. ART. 20 Adunarea generalã a oamenilor muncii este formatã din cooperatori şi ceilalţi oameni ai muncii care lucreazã în asociaţie. Adunarea se convoacã semestrial sau ori de cîte ori este nevoie, în şedinţe ordinare, din initiativa consiliului oamenilor muncii sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul oamenilor muncii din asociaţie şi are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dezbate planurile de producţie cincinale şi anuale şi bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi mãsurile ce se impun în vederea mobilizãrii depline a rezervelor interne, creşterii productivitatii muncii şi eficientei economice a întregii activitãţi; b) aproba angajamentele privind depãşirea indicatorilor de plan şi mãsurile tehnico-organizatorice necesare pentru îndeplinirea lor; c) dezbate periodic realizarile obţinute şi stabileşte mãsurile ce urmeazã a se lua pentru îndeplinirea planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; d) repartizeazã fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, în raport cu contribuţia adusã la realizarea acestora; e) aproba numãrul de membri în consiliul oamenilor muncii, în biroul executiv al acestuia, precum şi numãrul de reprezentanţi ai cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii în consiliu; f) alege reprezentanţi din rindul cooperatorilor şi al celuilalt personal muncitor, care sa facã parte din consiliul oamenilor muncii, şi hotãrãşte revocarea celor care nu au desfãşurat o activitate corespunzãtoare; g) desemneazã persoanele care vor îndeplini funcţiile de preşedinte şi prim-vicepreşedinte în consiliul oamenilor muncii; h) alege un reprezentant al cooperatorilor care lucreazã direct în producţie, în funcţia de vicepreşedinte al consiliului oamenilor muncii. Adunarea generalã a oamenilor muncii este legal constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin doua treimi din numãrul cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii care compun adunarea generalã. ART. 21 Consiliul oamenilor muncii este format din 5-35 membri, numãrul acestora fiind stabilit de adunarea generalã a oamenilor muncii, în raport cu volumul şi complexitatea producţiei, de gradul de dispersare a activitãţii şi numãrul personalului din asociaţie. Consiliul oamenilor muncii are urmãtoarea componenta: - preşedinte, funcţie în care este desemnat secretarul organizaţiei de partid pe asociaţie; - prim-vicepreşedinte, funcţie în care este desemnat directorul asociaţiei; - vicepreşedinţi: un reprezentant al oamenilor muncii care lucreazã direct în producţie, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist şi presedinta comisiei de femei din asociaţie; - membri: inginerul şef şi contabilul şef, conducatori ai celor mai importante compartimente şi subunitati de producţie, desemnaţi de consiliul asociaţiei, precum şi 2-17 oameni ai muncii aleşi de adunarea generalã. Consiliul oamenilor muncii se convoacã lunar şi ori de cîte ori este necesar, de preşedintele consiliului, din proprie initiativa, la cererea preşedintelui asociaţiei sau a comisiei de revizie. Consiliul adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi din numãrul total al membrilor. ART. 22 Consiliul oamenilor muncii asigura îndeplinirea hotãrîrilor consiliului asociaţiei, a adunãrii generale a oamenilor muncii şi a celorlalte obligaţii legale; rãspunde de buna gospodãrire şi folosire, potrivit legii, a întregii suprafeţe de teren, de dezvoltarea şi sporirea continua a producţiei, aplicarea riguroasã a normelor prevãzute de tehnologii, folosirea judicioasã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, astfel încît sa se realizeze toate sarcinile de plan şi sa se obţinã o eficienta maxima a activitãţii, în care scop are urmãtoarele atribuţii principale: a) elaboreazã şi supune dezbaterii adunãrii generale a oamenilor muncii şi aprobãrii consiliului asociaţiei, proiectul planului de producţie anual şi cincinal şi bugetul de venituri şi cheltuieli; b) stabileşte mãsuri tehnico-organizatorice şi asigura aplicarea lor în vederea realizãrii planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, mobilizãrii rezervelor interne şi valorificãrii superioare a potenţialului economic; c) prezintã consiliului asociaţiei şi adunãrii generale a oamenilor muncii dãri de seama asupra activitãţii economico-financiare şi stabileşte mãsuri pentru realizarea integrala a indicatorilor de plan şi bugetului de venituri şi cheltuieli; d) ia mãsuri operative pentru îmbunãtãţirea organizãrii producţiei şi a muncii; e) analizeazã periodic structura cheltuielilor de producţie şi eficienta economicã a activitãţii, asigurind utilizarea raţionalã a mijloacelor materiale şi bãneşti proprii şi împrumutate, a forţei de munca, precum şi îmbunãtãţirea continua a calitãţii produselor; f) hotãrãşte asupra încadrãrii în munca, rãspunderii disciplinare, rãspunderii materiale transferãrii şi desfacerii contractului de munca al cadrelor de conducere, cu excepţia celor prevãzute la art. 17 alin. 1 lit. h) şi j); g) stabileşte mãsuri pentru asigurarea integritãţii patrimoniului asociaţiei şi recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc; h) rezolva problemele sociale şi de munca ale personalului muncitor şi asigura întocmirea dosarelor de pensionare ale acestuia; i) examineazã propunerile comisiei de revizie şi ale organelor de control financiar şi ia mãsuri corespunzãtoare; j) organizeazã formaţii culturale şi sportive proprii sau în colaborare cu cooperativele agricole asociate; k) asigura luarea mãsurilor pentru cunoaşterea şi aplicarea legilor, a hotãrîrilor de partid şi de stat; asigura condiţiile materiale şi sprijinã activitatea de ridicare a nivelului constiinlei socialiste, în scopul dezvoltãrii unei atitudini înaintate fata de munca şi avutul obştesc; l) desemneazã membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii; m) analizeazã periodic modul în care biroul executiv al consiliului oamenilor muncii aduce la îndeplinire atribuţiile stabilite prin statut şi legi, precum şi sarcinile ce-i revin din hotãrîrile organelor de conducere colectivã ale asociaţiei. Consiliul oamenilor muncii în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund pentru intreaga activitate în fata consiliului asociaţiei şi a adunãrilor generale ale cooperativelor agricole asociate. ART. 23 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii se compune din 3-11 membri desemnaţi dintre membrii consiliului. Numãrul membrilor biroului executiv se aproba de adunarea generalã a oamenilor muncii. Biroul executiv este alcãtuit din directorul asociaţiei care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al biroului, inginerul şef, contabilul şef şi alte cadre de conducere şi specialişti. ART. 24 Biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea sarcinilor de plan şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; stabileşte mãsuri pentru folosirea deplina a capacitãţilor de producţie, utilizarea raţionalã a forţei de munca şi a timpului de lucru; b) ia mãsuri pentru încheierea la timp a contractelor economice şi respectarea disciplinei contractuale; c) ia mãsuri pentru aprovizionarea cu materii prime şi materiale, animale, furaje etc.; d) încadreazã, aproba transferul, desface contractul de munca, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despãgubirilor personalul de execuţie; e) prezintã rapoarte în fata consiliului oamenilor muncii asupra activitãţii desfãşurate; f) aplica sancţiunile prevãzute la art. 14 lit. a), b), c), d) şi f) din Statutul C.A.P. membrilor cooperativelor asociate, care lucreazã în asociaţie, pentru abaterile de la disciplina muncii; g) îndeplineşte orice alte atribuţii, prevãzute de statut şi legi, şi sarcini stabilite de consiliul oamenilor muncii. ART. 25 Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii rãspund de buna gospodãrire şi folosire a tuturor mijloacelor materiale şi financiare ale asociaţiei şi de respectarea prevederilor legale, precum şi pentru pagubele cauzate unitãţii din vina lor. Angajarea cheltuielilor materiale şi bãneşti se face numai de cãtre directorul şi contabilul şef al asociaţiei, în limitele stabilite de consiliul asociaţiei. Directorul şi contabilul şef rãspund de respectarea disciplitnei de plan, contractuale şi financiare, de luarea mãsurilor pentru asigurarea integritãţii avutului obştesc, dezvoltarea şi gospodãrirea eficienta a bunurilor asociaţiei. ART. 26 Directorul asigura conducerea curenta a asociaţiei şi aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor organelor de conducere colectivã ale asociaţiei, în care scop: a) ia mãsuri, potrivit dispoziţiilor legale, pentru realizarea prevederilor de plan, buna organizare a producţiei şi a muncii, prevenirea accidentelor şi imbolnavirilor profesionale; b) adopta mãsuri pentru aplicarea şi îmbunãtãţirea tehnologiilor de producţie, organizeazã controlul tehnic de calitate; c) asigura aprovizionarea ritmica cu materii, materiale, produse, combustibili şi energie, ia mãsuri pentru reducerea consumului de materii prime şi materiale; eliminarea cheltuielilor neproductive; d) asigura aplicarea principiului muncii colective în activitatea biroului executiv; e) informeazã operativ organele de conducere colectivã ale asociaţiei asupra desfãşurãrii activitãţii. Directorul reprezintã asociaţia în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice. ART. 27 Beneficiul rezultat din activitatea asociaţiei se determina ca diferenţa între încasãrile din valorificarea producţiei obţinute, prestãri de servicii, alte venituri şi cheltuieli de producţie aferente, precum şi cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare; cheltuielile cu pregãtirea cadrelor şi practica în producţie; contribuţia bãneascã pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc, potrivit legii; cotizatia la Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, calculatã în cota de 1% din producţia neta; alte cheltuieli prevãzute de lege. Beneficiul prevãzut în bugetul de venituri şi cheltuieli se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite cooperativelor asociate, proporţional cu partea socialã a fiecãreia, cel puţin 65% pentru: - restituirea creditelor de investiţii; - completarea veniturilor proprii ale cooperativelor; b) fondul de dezvoltare economicã al asociaţiei, cel puţin 20%; c) fondul mijloacelor circulante al asociaţiei, pînã la 5%; d) fondul social-cultural şi sportiv al asociaţiei, pînã 1%; e) fondul de rezerva al asociaţiei, pînã la 2%; f) fondul intercooperatist de întrajutorare, pînã la 2%: g) fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii din asociaţie la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, pînã la 5%. Beneficiul realizat peste plan se repartizeazã pentru: a) cote-pãrţi cuvenite cooperativelor asociate, pentru completarea veniturilor în bani ale acestora, 45%; b) fondul de dezvoltare economicã al asociaţiei, 20%; c) fondul mijloacelor circulante al asociaţiei, 7%; d) suplimentarea fondului de participare a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, 25%; e) fondul social-cultural şi sportiv, 3%. Beneficiul se repartizeazã cooperativelor agricole asociate proporţional cu partea socialã a fiecãreia. În caz de nefolosire, fondurile constituite din beneficiu se repartizeazã pentru anul urmãtor, cu aceleaşi destinaţii. ART. 28 Fondurile statutare ale asociaţiei economice intercooperatiste se constituie şi se utilizeazã potrivit hotãrîrii consiliului asociaţiei, în limitele prevãzute de prezentul statut. Fondul de dezvoltare economicã se constituie din: pãrţile sociale ale cooperativelor agricole asociate, destinate investiţiilor; sumele alocate anual din beneficiile realizate; amortizarea fondurilor fixe, precum şi din alte surse, potrivit legii. Fondul de dezvoltare economicã se foloseşte pentru realizarea investiţiilor. În cazurile în care beneficiile cuvenite cooperativelor agricole nu asigura rambursarea creditelor pentru investiţii şi plata dobinzilor aferente acestora, se folosesc şi disponibilitãţile din fondul de dezvoltare economicã al asociaţiei economice intercooperatiste.
III. Drepturile şi obligaţiile cooperativelor care au constituit asociaţia economicã intercooperatista
ART. 29 Cooperativele agricole asociate au urmãtoarele drepturi: a) sa participe la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor privind intreaga activitate a asociaţiei economice intercooperatiste; b) sa primeascã din beneficiul obţinut de asociaţie cota-parte în raport cu partea socialã a fiecãreia; c) sa beneficieze, cu prioritate, contra cost, de prestãrile de servicii şi de aprovizionarea cu materiile şi materialele produse de asociaţie; d) sa se retragã din asociaţie. Retragerea se face la cererea cooperativei agricole, cu aprobarea consiliului asociaţiei, la data şi în condiţiile stabilite de acesta. ART. 30 Cooperativele agricole asociate au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la formarea fondului social la nivelul şi termenele stabilite, precum şi la sporirea acestuia, în condiţiile aprobate de adunãrile generale ale cooperatorilor; b) sa furnizeze asociaţiei, la preţ de contractare sau, în lipsa acestuia, la preţ de achiziţie, animale, furaje şi alte produse, în condiţiile şi la termenele stabilite prin contracte economice; c) sa asigure forta de munca necesarã pentru realizarea obiectivelor de investiţii şi desfãşurarea activitãţii de producţie, respectînd întocmai numãrul de persoane şi termenele prevãzute în contractele încheiate cu asociaţia; d) sa rãspundã pentru obligaţiile asumate de asociaţie, proporţional cu partea socialã a fiecãreia; e) sa plãteascã penalitãţi, dobinzi şi despãgubiri, ca urmare a neîndeplinirii integrale şi la timp a obligaţiilor ce le revin fata de asociaţia economicã intercooperatista.
IV. Prevederi finale
ART. 31 Asociaţia economicã intercooperatista beneficiazã de acelaşi sprijin din partea statului ca şi cooperativele agricole de producţie, cu excepţia retributiei specialiştilor şi a plãţii indemnizaţiilor de stat prevãzute pentru cadrele de conducere. ART. 32 Litigiile cu caracter patrimonial ivite între asociaţie şi cooperativele asociate, precum şi cu alte asociaţii economice intercooperatiste sau cooperative agricole, se rezolva de uniunile cooperativelor agricole de producţie. ART. 33 Asociaţia economicã intercooperatista îşi înceteazã activitatea cu aprobarea consiliului asociaţiei în condiţiile prevãzute de lege. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
