Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1 din 21 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 636 din 6 septembrie 2011.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", denumită în continuare ASAS, este for ştiinţific naţional de coordonare ştiinţifică şi de consacrare academică în domeniile sale de activitate.
(2) ASAS este instituţie de drept public şi de utilitate publică, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare ştiinţifică şi cercetare în domeniile fundamentale şi aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătăţirilor funciare, gospodăririi solurilor şi apelor, ecologiei, protecţiei mediului, industriei alimentare, biotehnologiei, mecanizării agriculturii, economiei agrare, dezvoltării rurale şi managementului agricol, denumite în continuare domeniul agricol, şi reuneşte personalităţi consacrate în aceste domenii.
(3) ASAS este promotoare a dezvoltării cunoaşterii, cercetării ştiinţifice şi progresului ştiinţific şi tehnologic în domeniul agricol.
(4) ASAS este continuatoarea şi unica succesoare în drepturi a Institutului de Cercetări Agronomice al României, a Institutului Naţional Zootehnic, a Academiei de Agricultură a României şi a Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura sa actuală.
(5) ASAS funcţionează sub coordonarea ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi colaborează cu alte ministere, instituţii, organizaţii şi operatori economici interesaţi în realizarea obiectivelor din domeniul agricol.
(6) ASAS prezintă anual Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sinteza rezultatelor cercetărilor încheiate de către unităţile din subordinea ASAS şi finanţate de aceste ministere. ASAS publică Darea de seamă anuală cu sinteza rezultatelor obţinute în cercetarea ştiinţifică din domeniul agricol.
ART. 2
Sediul ASAS este în municipiul Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 61, sectorul 1.
ART. 3
(1) ASAS este organizată şi funcţionează potrivit Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prezentul statut.
(2) ASAS coordonează activităţile de cercetare ştiinţifică-dezvoltare tehnologică-inovare-CDI din domeniul agricol şi are în subordine şi/sau în coordonare instituţii de cercetare-dezvoltare, institute naţionale, institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare-inovare cu sau fără baze experimentale, denumite în continuare unităţi de cercetare-dezvoltare. ASAS poate coordona ştiinţific sectoare de cercetare ale unor instituţii şi operatori economici, la solicitarea acestora.
(3) ASAS poate să înfiinţeze unităţi de cercetare-dezvoltare, baze experimentale şi laboratoare proprii, cu profil agricol, precum şi alte entităţi specializate, cu sau fără personalitate juridică, în scopul implementării strategiilor din domeniul cercetării, precum şi al utilizării/administrării optime a patrimoniului agricol propriu, în condiţiile legii şi ale statutului propriu.
(4) ASAS stabileşte relaţii directe cu academii, instituţii şi unităţi de profil şi organizaţii din ţară şi din străinătate, în domeniul său de activitate.
ART. 4
ASAS exercită funcţiile de reprezentare, comunicare, administrare, evaluare, control, cooperare internaţională şi de elaborare a cadrului strategic, operaţional, funcţional şi financiar pentru cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea din domeniul agricol.
ART. 5
(1) Pentru realizarea funcţiilor sale, ASAS are următoarele atribuţii principale:
a) contribuie la fundamentarea direcţiilor de dezvoltare şi a politicilor guvernamentale din domeniul agricol;
b) fundamentează şi elaborează strategiile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol;
c) propune ministerelor şi instituţiilor care gestionează programe şi proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare actualizarea obiectivelor, precum şi lansarea de noi programe şi proiecte de cercetare, vizând creşterea potenţialului productiv, calitativ şi cantitativ în agricultură, conservarea şi valorificarea resurselor funciare, genetice, vegetale şi animale şi a celor de mediu;
d) gestionează fonduri din bugetul de stat şi din surse proprii destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare;
e) evaluează activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a unităţilor şi a personalului de cercetare din domeniul agricol, în vederea atestării/acreditării acestora, conform legii;
f) propune şi realizează prin unităţile proprii, în colaborare şi în parteneriat cu alte unităţi, proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare câştigate în sistem competiţional sau atribuite în mod direct, în condiţiile legii;
g) acordă titluri academice de membru titular, membru corespondent, membru de onoare şi decernează diplome "Doctor Honoris Causa", "Meritul Academic", "Meritul Agricol Gheorghe Ionescu-Şişeşti", diplome de merit, de onoare, de excelenţă, jubiliare şi diplome de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională şi specializare în domeniile ASAS;
h) stimulează şi promovează creaţiile de mare valoare, prin acordarea de premii, burse pentru specializări etc.;
i) organizează şi stimulează dezvoltarea cercetărilor multidisciplinare;
j) organizează manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
k) încheie parteneriate de asociere, pentru realizarea de obiective comune, cu instituţii publice şi organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate, cu unităţi de cercetare şi învăţământ, cu operatori economici privaţi şi publici, cu organizaţii neguvernamentale, fundaţii;
l) participă la evaluarea, monitorizarea şi promovarea rezultatelor proiectelor de cercetare ştiinţifică din domeniul agricol;
m) colaborează în parteneriat, prin membrii săi, cu instituţiile de învăţământ superior de stat şi private la pregătirea prin masterat, doctorat şi stagii postdoctorale a specialiştilor în domeniul agricol;
n) organizează cursuri de perfecţionare continuă şi de tehnică experimentală în domeniul agricol;
o) propune şi realizează, cu personal propriu sau în colaborare şi în parteneriat cu alte unităţi, programe şi proiecte de cercetare multidisciplinare naţionale şi internaţionale, cu finanţare de la bugetul de stat, din surse private şi proprii;
p) acordă asistenţă tehnico-ştiinţifică şi consultanţă de specialitate;
q) organizează activităţi de editare de cărţi, reviste şi alte publicaţii;
r) reprezintă cercetarea ştiinţifică din domeniul agricol în relaţiile internaţionale cu instituţii similare;
s) participă în comisii de specialitate la certificarea noilor produse folosite în agricultură şi a creaţiilor biologice din domeniul agricol, a tehnologiilor de cultivare a plantelor, de mecanizare a lucrărilor agricole, a produselor alimentare şi biotehnologiilor;
t) organizează activităţile de certificare a creaţiilor biologice în domeniul creşterii animalelor, a noilor tehnologii în producţia vegetală şi animală, a metodelor de analiză şi control al siguranţei produselor agroalimentare, precum şi a metodelor de cercetare, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
u) participă la fundamentarea necesarului de fonduri de finanţare pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale, a resurselor de sol şi apă, în vederea aprobării lor de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2) ASAS poate suporta, din venituri proprii, pentru membrii săi, participări la congrese, simpozioane şi alte manifestări ştiinţifice, precum şi acordarea unor burse pentru specializări în cercetarea ştiinţifică din domeniul agricol.
(3) ASAS stabileşte necesarul suprafeţelor de teren destinate cercetării în domeniile sale de activitate, caracterul indispensabil al terenurilor aflate în administrarea sa sau a unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate, propune atribuirea de noi suprafeţe de teren destinate cercetării, sens în care poate fi iniţiator al procedurilor de expropriere, potrivit Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.
(4) ASAS participă la elaborarea proiectelor legislative privind cercetarea ştiinţifică din domeniul agricol.
(5) ASAS îndeplineşte şi alte atribuţii, stabilite prin lege.
CAP. II
Membrii ASAS
ART. 6
(1) ASAS are în componenţa sa membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare români şi străini şi membri asociaţi.
(2) Numărul maxim de membri titulari şi membri corespondenţi este de 181, iar cel al membrilor de onoare, cetăţeni români, rezidenţi în ţară, este de 40. Numărul membrilor asociaţi este de 50% din totalul membrilor titulari şi corespondenţi.
(3) Membrii ASAS sunt cetăţeni români aleşi dintre personalităţile recunoscute în ţară şi/sau în străinătate, care s-au distins prin realizări deosebite şi contribuţii la progresul ştiinţei şi tehnologiei în domeniul agricol.
ART. 7
(1) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare sunt aleşi pe viaţă, iar membrii asociaţi sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi.
(2) Propunerile pentru primirea de membri corespondenţi se fac dintre membrii asociaţi şi alţi oameni de ştiinţă de înaltă ţinută ştiinţifică şi morală, cu activitate şi contribuţii ştiinţifice de excepţie, cu impact asupra dezvoltării domeniului agricol.
(3) Propunerile pentru primirea de membri titulari se fac din rândul membrilor corespondenţi, luându-se în considerare şi activităţile desfăşurate în cadrul ASAS, inclusiv rezultatele activităţii lor ca membri corespondenţi.
(4) Propunerile pentru primirea de membri de onoare români sau străini se fac dintre personalităţile cu reputaţie naţională şi internaţională, distinşi prin realizări care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei agricole şi la creşterea prestigiului ASAS.
(5) Propunerile pentru primirea de membri asociaţi se fac dintre specialiştii cu realizări deosebite în cercetare şi care prin activitatea lor susţin şi contribuie la realizarea obiectivelor ASAS.
(6) Pentru candidatura de membru asociat, corespondent şi titular al ASAS, candidaţii trebuie să aibă activitate de cercetare ştiinţifică în domeniile secţiei, în concordanţă cu "Criteriile minimale" stabilite în Regulamentul pentru primiri de membri ASAS, aprobat în adunarea generală.
ART. 8
(1) Candidaţii pentru alegerea de membri sunt desemnaţi, prin vot secret, de către secţiile ştiinţifice, pe baza propunerilor făcute de membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare din ţară, de consiliile ştiinţifice ale unităţilor de cercetare-dezvoltare şi de filialele ASAS, potrivit prevederilor prezentului statut, cu precădere a celor care au activat sau activează în unităţi de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Propunerile pentru membri ASAS se fac şi de prezidiul ASAS.
(2) Evaluarea pentru alegerea de membri ai ASAS se realizează pe baza dosarului complet întocmit de către candidat şi se analizează în cadrul Secţiei ştiinţifice, ţinându-se seama de criteriile prevăzute în Regulamentul pentru primirea de membri ai ASAS. Dosarul candidatului se depune la secţia ştiinţifică cu cel puţin 60 de zile înainte de şedinţa de secţie convocată pentru alegeri.
(3) Membrii ASAS sunt aleşi de adunarea generală a ASAS, prin vot secret, cu excepţia membrilor asociaţi, pentru care alegerea se face prin vot deschis.
ART. 9
Dosarele candidaţilor la alegerea de membri ai ASAS vor cuprinde: curriculum vitae, două recomandări de la membrii titulari, corespondenţi şi de onoare ai ASAS şi, facultativ, recomandări de la instituţiile prevăzute în prezentul statut, fişa sintetică cu precizarea creaţiilor biologice ştiinţifice, a tehnologiilor, metodelor, invenţiilor, inovaţiilor brevetate, în curs de brevetare, aplicate în producţie sau laboratoare, cu confirmarea acestora, memoriu de activitate, lista publicaţiilor şi 10 lucrări ştiinţifice considerate de candidat semnificative pentru activitatea sa şi documente ce atestă activitatea în cercetarea ştiinţifică agricolă. Membrii ASAS, pe durata mandatului de membru al prezidiului, nu dau recomandări pentru primirea de noi membri.
ART. 10
Secţia ştiinţifică, în prima etapă, desemnează un colectiv care analizează eligibilitatea candidatului pe baza dosarului depus, caracterul de noutate ştiinţifică a rezultatelor obţinute şi aplicate şi prezintă preşedintelui secţiei concluziile sale scrise. În a doua etapă, secţia organizează şedinţa de alegeri pentru ocuparea locurilor vacante din secţie. Colectivul de analiză prezintă membrilor secţiei concluziile sale, respectiv lista candidaţilor eligibili. Decizia asupra propunerii de acordare a titlului de membru titular, corespondent şi de onoare al ASAS se ia prin vot secret, iar pentru membrii asociaţi ai ASAS prin vot deschis, cu două treimi din membrii votanţi prezenţi la şedinţă.
ART. 11
(1) Cvorumul secţiei se constituie cu majoritatea simplă a membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare ai acesteia. Votul se exprimă direct sau, în cazuri excepţionale, prin corespondenţă, în scris, cu aprobarea biroului prezidiului şi asigurarea confidenţialităţii.
Membrii votanţi pentru alegerea de membri ASAS în şedinţa secţiei sunt:
- membrii titulari, pentru alegerea membrilor titulari;
– membrii titulari, membrii de onoare şi membrii corespondenţi pentru alegerea membrilor corespondenţi, membrilor de onoare şi a membrilor asociaţi.
Pentru alegerea în şedinţa secţiei a conducerii secţiei - preşedinte, vicepreşedinţi şi membrii biroului, precum şi pentru desemnarea în secţie a candidaţilor pentru conducerea ASAS - preşedinte, vicepreşedinţi şi secretar general - votează membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare din ţară.
(2) În situaţia în care în secţie, prin votul pentru desemnarea candidaţilor, în cel mult 3 runde, nu a rezultat niciun candidat care să întrunească cel puţin două treimi din numărul de voturi ale membrilor care votează, locurile rămân vacante, iar alegerea candidaţilor se reia la următoarea şedinţă de alegeri.
ART. 12
(1) Propunerile secţiei însoţite de fişele de prezentare ale candidaţilor desemnaţi se înaintează biroului prezidiului, cu cel puţin 25 de zile înainte de adunarea generală, pentru a fi analizate de prezidiu, care validează sau invalidează propunerea secţiei. Validarea de către prezidiu se face prin vot secret cu cel puţin două treimi din voturile exprimate.
(2) Fişele de prezentare şi CV-urile candidaţilor desemnaţi de secţie şi validaţi de prezidiu se publică pe site-ul ASAS, cu 15 zile înainte de alegerile din adunarea generală.
ART. 13
(1) Candidaturile validate prin vot de către prezidiu se supun procedurii de alegere în adunarea generală a ASAS. Membrii votanţi, pentru alegerea în adunarea generală de membri ASAS, sunt cei prevăzuţi la art. 11 alin. (1). Alegerea de către adunarea generală a ASAS a membrilor titulari, a membrilor corespondenţi şi a membrilor de onoare este validată de votul favorabil a cel puţin două treimi dintre membrii votanţi prezenţi. Membrii asociaţi sunt aleşi prin vot deschis, cu cel puţin două treimi din totalul membrilor votanţi.
(2) Lista noilor membri ai ASAS se publică pe site-ul ASAS.
ART. 14
(1) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare au următoarele drepturi şi îndatoriri:
a) să îşi expună opiniile asupra problemelor dezbătute;
b) să interpeleze conducerile secţiilor şi filialelor în şedinţele acestora şi conducerea ASAS în adunarea generală a ASAS asupra problemelor de interes comun;
c) să fie desemnaţi de secţie ca membri ai consiliilor de administraţie/ştiinţifice în institutele şi staţiunile de profil, precum şi în comisiile de specialitate;
d) să ia parte la activitatea şi lucrările secţiei şi ale filialei de care aparţin şi să se implice în activităţile ASAS;
e) să participe activ la manifestările ştiinţifice iniţiate de ASAS, de secţii, filiale şi unităţile de cercetare-dezvoltare;
f) să prezinte anual secţiilor din care fac parte informări scrise asupra activităţii lor.
(2) Membrii asociaţi au dreptul şi îndatorirea de a lua parte şi de a-şi exprima opiniile asupra problemelor discutate la şedinţele secţiei de specialitate, ale filialei din care fac parte şi în adunarea generală şi pot fi desemnaţi de secţie ca membri ai consiliilor de administraţie/ştiinţifice.
ART. 15
(1) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare rezidenţi în ţară primesc de la bugetul de stat, prin bugetul ASAS, o indemnizaţie lunară stabilită prin lege.
(2) Membrii ASAS care sunt şi membri ai altor academii din ţară optează în scris, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut, pentru o singură indemnizaţie academică.
(3) În cazul membrilor ASAS cu vârsta până la 70 de ani valizi, ce beneficiază de indemnizaţii conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, care în mod repetat nu participă la activităţi organizate de ASAS sau destinate realizării obiectivelor acesteia, prezidiul poate stabili măsuri corespunzătoare de sancţionare.
ART. 16
În vederea îmbunătăţirii structurii de vârstă în ASAS, membrii titulari şi corespondenţi de peste 80 de ani care, datorită vârstei sau sănătăţii, nu mai pot activa în ASAS, la cererea acestora sau la propunerea prezidiului şi cu aprobarea adunării generale, pot fi trecuţi în rândul membrilor de onoare, în limita locurilor vacante, păstrându-şi toate drepturile anterioare.
CAP. III
Organizarea şi funcţionarea ASAS
ART. 17
(1) ASAS are în structură secţii ştiinţifice, comisii de specialitate, filiale, Unitatea de management pentru programe şi proiecte de cercetare-dezvoltare (UMPP), biblioteca cu fondul de carte şi compartimente de lucru.
(2) Activitatea ştiinţifică şi de coordonare a unităţilor de cercetare-dezvoltare de către ASAS se realizează prin secţiile ştiinţifice formate din membri ai ASAS, filiale şi comisii de specialitate.
ART. 18
(1) Secţiile ştiinţifice reprezintă verigile de bază ale organizării ASAS, care asigură îndeplinirea rolului acesteia de promotoare a dezvoltării în domeniul agricol.
(2) Secţiile ştiinţifice de specialitate sunt următoarele:
- Ştiinţa solului, îmbunătăţiri funciare, gospodărirea apelor şi protecţia mediului;
– Cultura plantelor de câmp;
– Horticultură;
– Zootehnie;
– Medicină veterinară;
– Industrie alimentară;
– Silvicultură;
– Economie agrară şi dezvoltare rurală;
– Mecanizarea agriculturii.
ART. 19
Pentru corelarea potenţialului secţiilor cu dezvoltarea actuală şi de viitor a ştiinţelor din domeniul agricol, numărul minim de membri titulari şi membri corespondenţi ai unei secţii este de 10 membri, fapt care se va realiza printr-o redistribuire a numărului de locuri, în decurs de 8 ani, de la secţiile cu un număr mai mare de 30 de membri, pe măsura vacantării locurilor.
ART. 20
Secţia ştiinţifică are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) coordonează, monitorizează şi controlează activitatea de cercetare ştiinţifică a unităţilor de cercetare-dezvoltare din profilul său;
b) urmăreşte modul de realizare a proiectelor şi programelor de cercetare proprii sau obţinute prin competiţie;
c) dezbate probleme ştiinţifice şi stabileşte acţiunile care interesează ASAS şi unităţile de cercetare-dezvoltare;
d) analizează rapoarte privind activităţile unităţilor de cercetare-dezvoltare şi prezintă biroului prezidiului concluziile sale;
e) analizează informările membrilor secţiei privind activitatea desfăşurată anual;
f) propune înfiinţarea, organizarea internă, reorganizarea sau desfiinţarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul său de activitate;
g) analizează rapoartele unităţilor de cercetare-dezvoltare privind evaluarea anuală a activităţii de cercetare a personalului de cercetare;
h) propune premierea celor mai valoroase realizări ştiinţifice;
i) propune comisiile de concurs pentru ocuparea postului de director general/director, avizează comisiile de concurs pentru ocuparea celorlalte funcţii de conducere din unităţile de cercetare-dezvoltare subordonate/coordonate şi asigură ca în aceste comisii ASAS să fie reprezentată de cel puţin un membru;
j) colaborează cu filialele pentru rezolvarea problemelor unităţilor de cercetare-dezvoltare din zona de influenţă a acestora;
k) organizează manifestări ştiinţifice;
l) realizează prevederile art. 10, 11 şi 12;
m) la şedinţele secţiei pot participa, ca invitaţi, directorii institutelor de cercetare-dezvoltare care nu sunt membri ASAS şi, după caz, şi alţi specialişti din domeniu.
ART. 21
(1) Secţia este condusă de un birou format din preşedinte, unul sau 2 vicepreşedinţi şi membri, aleşi de către membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare din ţară.
(2) Preşedintele de secţie se alege dintre membrii titulari. În caz că în secţie niciunul dintre membrii titulari nu este valid sau secţia nu are membri titulari, preşedintele de secţie poate fi ales şi din rândul membrilor corespondenţi. Vicepreşedinţii de secţie şi membrii biroului se aleg din rândul membrilor titulari şi membrilor corespondenţi. Alegerea preşedintelui de secţie se face pe o perioadă de 4 ani. Candidaţii pentru biroul secţiei, pentru a fi aleşi, la primul tur de scrutin trebuie să obţină cel puţin două treimi din numărul de voturi ale membrilor votanţi prezenţi, în condiţiile realizării cvorumului. La al doilea tur de scrutin, dacă este cazul, se decide alegerea biroului secţiei, cu majoritate simplă de voturi, în condiţiile realizării cvorumului.
(3) În cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei este asigurată de către vicepreşedinte sau un membru al biroului secţiei, iar în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni sau de demisie se alege un preşedinte interimar pe durata rămasă până la încheierea mandatului iniţial.
ART. 22
(1) Preşedintele secţiei organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a secţiei şi are următoarele atribuţii:
a) reprezintă secţia şi rezolvă problemele curente;
b) convoacă şi conduce şedinţele biroului şi secţiei;
c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în şedinţele biroului şi secţiei;
d) informează membrii secţiei asupra activităţii biroului secţiei;
e) prezintă anual prezidiului ASAS informări asupra activităţii secţiei şi a unităţilor de cercetare din profilul său.
(2) Funcţia de secretar ştiinţific de secţie se ocupă prin concurs, dintre candidaţii cu titlul de doctor şi vechime minimă de 5 ani în unitatea de cercetare. Secretarul ştiinţific are următoarele atribuţii:
a) realizează lucrările curente şi de specialitate ale biroului şi secţiei;
b) pregăteşte ordinea de zi şi documentaţiile şedinţelor de birou şi secţie şi contribuie la cele ale adunării generale;
c) duce la îndeplinire alte atribuţii stabilite de preşedintele secţiei şi biroul prezidiului ASAS;
d) păstrează şi gestionează dosarele membrilor ASAS din secţia respectivă, precum şi dosarele candidaţilor pentru a deveni membri ASAS;
e) păstrează corespondenţa ASAS cu instituţii, ministere şi unităţi de cercetare-dezvoltare;
f) întocmeşte răspunsurile pe baza rezoluţiei preşedintelui de secţie către instituţiile şi unităţile solicitante;
g) întocmeşte planurile de lucru ale secţiei şi urmăreşte realizarea lor după aprobare;
h) întocmeşte informări, sinteze, documentaţii de cercetare ştiinţifică şi alte materiale solicitate secţiei;
i) întocmeşte dările de seamă periodice şi anuale;
j) participă la elaborarea de strategii, planuri tematice, execută proiecte de cercetare ştiinţifică, documentaţii, lucrări de popularizare etc.;
k) realizează legătura permanentă cu unităţile de cercetare-dezvoltare subordonate din domeniul de activitate al secţiei;
l) face parte din secretariatul ştiinţific al ASAS.
ART. 23
Dezbaterile din şedinţele biroului secţiei şi ale secţiei se consemnează de către secretarul secţiei în registrul de procese-verbale. Toate documentele secţiilor şi filialelor ASAS se păstrează în arhivele acestora timp de 5 ani, după care se transferă în arhiva ASAS.
ART. 24
Filiala ASAS reprezintă forma teritorială de organizare a activităţii ASAS, fără personalitate juridică, care îi reuneşte pe toţi membrii ASAS, cercetători ştiinţifici, cadre didactice, directorii unităţilor de cercetare din cadrul ASAS şi alţi specialişti din zona respectivă şi funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de adunarea generală a ASAS.
ART. 25
(1) Filiala este condusă de un birou format din preşedinte, membru titular sau corespondent al ASAS, 1-2 vicepreşedinţi şi 1-3 membri. Filiala are şi un secretar.
(2) Biroul filialei este ales prin vot secret de adunarea membrilor filialei, pe o perioadă de 4 ani. Hotărârile biroului se validează de adunarea membrilor filialei.
Filiala ASAS are următoarele atribuţii:
a) dezbate probleme ştiinţifice şi alte aspecte care interesează activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare din aria teritorială aferentă;
b) monitorizează, evaluează şi stimulează cooperarea în activitatea de cercetare ştiinţifică între unităţile de cercetare-dezvoltare şi universităţile de profil din zona aferentă, utilizând aceleaşi criterii ca ale secţiilor ASAS şi în colaborare cu ele;
c) organizează manifestări ştiinţifice zonale şi naţionale;
d) înaintează secţiilor ştiinţifice de profil propuneri de candidaţi merituoşi pentru alegerea de membri ai ASAS;
e) înfiinţează comisii sau colective de lucru pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului agricol din zona de influenţă a filialei;
f) ia hotărâri, în condiţiile cvorumului, cu majoritatea simplă din numărul membrilor;
g) discuţiile, dezbaterile şi hotărârile luate în biroul şi şedinţele de lucru ale filialei se consemnează într-un registru de procese-verbale, conform prevederilor art. 23.
ART. 26
Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:
a) reprezintă filiala în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente;
b) convoacă şi conduce şedinţele biroului şi ale filialei;
c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate de birou şi în şedinţele membrilor filialei;
d) prezintă anual prezidiului ASAS informări asupra activităţii filialei şi a unităţilor de cercetare-dezvoltare aferente din zona de activitate.
ART. 27
(1) UMPP gestionează fondurile alocate pentru cercetare-dezvoltare din programele şi proiectele proprii şi ale unităţilor de cercetare-dezvoltare, programele naţionale, proiectele de interes naţional strategic de lungă durată, europene sau internaţionale, câştigate în sistem competiţional sau atribuite în mod direct, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Structura, atribuţiile şi regulamentul de funcţionare ale UMPP se stabilesc de prezidiul ASAS.
(3) Finanţarea UMPP se face din fondurile pe care le gestionează, alocate programelor şi proiectelor conduse de aceasta, în limita a 3-5%.
ART. 28
Prin hotărârea prezidiului ASAS se pot organiza comisii ştiinţifice de specialitate şi colective de lucru permanente sau temporare în subordinea prezidiului ASAS, a secţiei de specialitate sau, după caz, a filialei. Programul de acţiuni al acestor organisme se aprobă, după caz, de biroul prezidiului, de secţie ori de filială.
ART. 29
Preşedinţii comisiilor ştiinţifice de specialitate sunt membri ASAS, iar preşedinţii colectivelor de lucru sunt membri ASAS sau specialişti din domeniu şi au următoarele atribuţii:
a) asigură aplicarea hotărârilor prezidiului şi ale secţiilor de specialitate;
b) răspund de organizarea activităţilor în conformitate cu planul de acţiuni aprobat şi prezintă prezidiului raportul solicitat la termenul stabilit;
c) asigură legătura permanentă cu prezidiul ASAS, cu secţiile de specialitate sau filiala.
ART. 30
(1) Patrimoniul ASAS este alcătuit din bunuri proprii mobile şi imobile dobândite cu titlu de proprietate şi din donaţii, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată a statului, atribuite în administrare sau în folosinţă, şi din alte bunuri dobândite în condiţiile legii.
(2) Patrimoniul ASAS poate fi administrat printr-o fundaţie constituită prin hotărâre a prezidiului ASAS.
ART. 31
(1) ASAS are în structura sa personal ştiinţific, tehnic, economic, juridic şi administrativ, care asigură activitatea curentă.
(2) Structura organizatorică a ASAS se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Numărul maxim de posturi al ASAS este de 60, exclusiv funcţiile alese.
(3) Atribuţiile şi răspunderile personalului de lucru al ASAS se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al ASAS, aprobat de adunarea generală şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Statul de funcţii al personalului ASAS se aprobă de preşedinte, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(5) Personalul necesar desfăşurării activităţii ASAS este numit sau angajat, după caz, de preşedinte, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
(6) Salarizarea personalului ASAS se asigură de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
CAP. IV
Conducerea ASAS
ART. 32
(1) Conducerea ASAS este realizată de adunarea generală, prezidiu, biroul prezidiului şi preşedinte.
(2) Adunarea generală este organul suprem de conducere al ASAS, alcătuit din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare români, cu rezidenţa în ţară.
(3) La adunarea generală participă şi membrii asociaţi ai ASAS şi, ca invitaţi, reprezentanţi ai ministerelor de specialitate, reprezentanţi ai unităţilor de cercetare-dezvoltare, ai instituţiilor de învăţământ superior şi ai beneficiarilor rezultatelor activităţii de cercetare.
(4) Adunarea generală este legal constituită în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi al membrilor de onoare, fără a fi luaţi în calcul membrii absenţi cu vârsta de peste 80 de ani şi membrii rezidenţi în străinătate. Hotărârile adunării generale se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor votanţi prezenţi şi cu majoritate de două treimi în cazurile prevăzute la art. 13 alin. (1) şi art. 42 alin. (7).
(5) Adunarea generală se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an şi în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie.
(6) Adunarea generală se convoacă de preşedinte, de prezidiu sau la solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi membrilor de onoare.
(7) Adunarea generală se convoacă în scris, cu cel puţin 15 zile înaintea datei stabilite.
(8) Documentele de interes public prezentate în cadrul adunărilor generale se publică pe site-ul ASAS.
ART. 33
Adunarea generală are următoarele atribuţii principale:
a) alege, prin vot secret, pe baza propunerilor din secţiile ştiinţifice şi validate de prezidiu, membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare şi alege, prin vot deschis, membrii asociaţi, în limita locurilor devenite vacante;
b) alege, prin vot secret, preşedintele şi vicepreşedinţii, dintre membrii titulari, şi secretarul general, dintre membrii titulari şi corespondenţi, propuşi de secţiile ştiinţifice;
c) dezbate şi aprobă activitatea prezidiului;
d) stabileşte priorităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul agricol;
e) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al ASAS;
f) adoptă Statutul şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale ASAS, în vederea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I;
g) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al filialelor ASAS şi al Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol;
h) stabileşte măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţii ASAS;
i) decernează, în şedinţe solemne, premiile şi distincţiile anuale ale ASAS, pentru cele mai merituoase lucrări şi realizări din domeniu;
j) aprobă Statutul şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Comisiei de certificare a creaţiilor biologice în domeniul creşterii animalelor şi a noilor tehnologii în producţia vegetală şi animală şi a metodelor de cercetare;
k) stabileşte limitele dreptului de administrare acordat Fundaţiei Patrimoniu ASAS.
ART. 34
(1) Prezidiul este organul de conducere al ASAS între sesiunile adunării generale, alcătuit din preşedintele ASAS, vicepreşedinţi, secretarul general, preşedinţii secţiilor ştiinţifice, preşedinţii filialelor, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul mediului şi pădurilor, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, preşedintele Secţiei de ştiinţe agricole şi silvice a Academiei Române, preşedintele ASAS din mandatul anterior şi preşedintele de onoare al ASAS. Din prezidiu mai pot face parte rectorii universităţilor de ştiinţe agricole şi medicină veterinară şi un reprezentant al organizaţiilor profesionale ale producătorilor şi procesatorilor din agricultură şi silvicultură. Au drept de vot, în cadrul şedinţelor prezidiului, numai membrii ASAS, ceilalţi membri ai prezidiului având drept de vot consultativ.
(2) La şedinţele prezidiului pot fi invitaţi şi alţi specialişti, în funcţie de problemele luate în discuţie.
(3) Prezidiul este statutar constituit în prezenţa unei majorităţi simple a membrilor săi cu drept de vot. Hotărârile se iau prin vot, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi sau prin consens. În cazul absenţei unui preşedinte de secţie sau de filială, acesta poate să desemneze un reprezentant la şedinţa prezidiului, cu drept de vot consultativ.
(4) Hotărârile prezidiului sunt executorii.
(5) Şedinţele prezidiului se ţin o dată la două luni şi ori de câte ori este nevoie.
ART. 35
Prezidiul are următoarele atribuţii principale:
a) îndeplineşte hotărârile adunării generale;
b) adoptă hotărâri referitoare la orientarea şi coordonarea activităţii ştiinţifice;
c) propune Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului şi Pădurilor, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi altor ministere obiective prioritare de cercetare-dezvoltare şi face propuneri de finanţare pentru programe, proiecte şi teme de cercetare din domeniul agricol şi urmăreşte realizarea acestor propuneri;
d) examinează propunerile secţiilor şi ia hotărâri privitoare la activitatea ştiinţifică şi la patrimoniul ASAS;
e) stabileşte atribuţiile şi răspunderile vicepreşedinţilor şi ale secretarului general, la propunerea preşedintelui;
f) acordă delegări de competenţă institutelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare, în condiţiile legii;
g) aprobă primirea de sponsorizări, donaţii şi alte bunuri, în folosul ASAS, în condiţiile legii;
h) aprobă colaborări ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din ţară şi din străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea ASAS la organisme ştiinţifice internaţionale;
i) aprobă pentru domeniul agricol, cu avizul conform al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, Regulamentul specific de concurs pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi cercetător ştiinţific II pentru unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea/coordonarea sa;
j) aprobă rezultatele concursurilor pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi II din unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea şi/sau coordonarea ASAS şi le transmite Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru validare;
k) sprijină organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;
l) aprobă înfiinţarea de comisii ştiinţifice de specialitate şi colective de lucru din domeniul agricol pentru rezolvarea unor probleme urgente sau de durată;
m) hotărăşte convocarea adunării generale ordinare şi extraordinare;
n) examinează şi validează propunerile secţiilor şi ale biroului prezidiului privind alegerea de membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi;
o) prezintă adunării generale informări asupra activităţii ASAS, precum şi programe de activitate;
p) aprobă componenţa Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol şi prezintă adunării generale spre adoptare regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;
q) aprobă, la solicitarea unităţilor de cercetare-dezvoltare şi a altor instituţii şi operatori economici cu sectoare de cercetare acreditate, coordonarea ştiinţifică a acestora;
r) validează rezultatele alegerii conducerilor secţiilor şi filialelor ASAS;
s) prezidiul, pe baza unei analize temeinice, poate suspenda biroul secţiei şi poate organiza noi alegeri, în cazul în care activitatea acestuia este necorespunzătoare;
t) acordă titluri academice de membru titular, membru corespondent şi membru de onoare, decernează diplome "Doctor Honoris Causa", "Meritul Academic", "Meritul Agricol Gheorghe Ionescu-Şişeşti", diplome de excelenţă, premii şi alte distincţii în domeniul agricol;
u) propune preşedintelui ASAS spre aprobare bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor subordonate şi al ASAS;
v) aprobă destinaţia veniturilor obţinute din exploatarea patrimoniului privat al ASAS, în conformitate cu obiectivele sale fundamentale.
ART. 36
Prezidiul răspunde în faţa adunării generale pentru întreaga activitate a ASAS.
ART. 37
(1) Conducerea operativă a ASAS, între şedinţele prezidiului, se realizează de către biroul prezidiului, alcătuit din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general şi un preşedinte de secţie, desemnat prin rotaţie, pe o perioadă de 6 luni.
(2) Şedinţele biroului prezidiului au loc cel puţin bilunar şi se convoacă de preşedinte.
(3) Biroul prezidiului stabileşte măsuri şi ia decizii pentru îndeplinirea hotărârilor prezidiului şi rezolvarea problemelor curente; răspunde faţă de prezidiu pentru buna desfăşurare a întregii activităţi a ASAS.
(4) Hotărârile biroului prezidiului se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis, şi sunt executorii în condiţiile prevăzute de prezentul statut.
Principalele atribuţii ale biroului prezidiului sunt următoarele:
a) analizează propunerile secţiilor ştiinţifice privind alegerea de noi membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi şi le transmite spre avizare prezidiului ASAS;
b) analizează şi avizează modificările structurii fondului funciar al unităţilor de cercetare şi de dezvoltare;
c) analizează şi aprobă utilizarea fondurilor pentru reparaţii, dotări, investiţii pentru sediul central al ASAS şi pentru unităţile de cercetare-dezvoltare din subordine;
d) aprobă, la propunerea secţiilor ştiinţifice, desfăşurarea concursurilor pentru obţinerea gradelor profesionale şi componenţa comisiilor de concurs;
e) analizează şi avizează rezultatele concursurilor pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi II, pe care le transmite spre aprobare prezidiului;
f) dispune controlul şi analiza activităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare şi adoptă măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii;
g) aprobă programul de acţiuni al comisiilor ştiinţifice de specialitate, consiliilor şi colectivelor de lucru permanente sau temporare din cadrul prezidiului ASAS şi acordă sprijin pentru îndeplinirea acestuia;
h) analizează raportul de audit al activităţilor desfăşurate de către structurile din subordinea şi coordonarea ASAS şi dispune măsurile în consecinţă;
i) analizează şi ia măsuri pentru buna funcţionare a compartimentelor din structura organizatorică a ASAS, pentru utilizarea eficientă a resurselor umane şi financiare;
j) analizează şi supune aprobării prezidiului ASAS organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare şi regulamentul intern ale ASAS;
k) analizează sesizările făcute de persoane, colective sau unităţi de cercetare-dezvoltare şi acţionează în consecinţă;
l) avizează propunerile de investiţii ale unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS;
m) aprobă scoaterea din evidenţă, prin casare, a bunurilor ASAS şi ale unităţilor subordonate;
n) avizează contractele de asociere în participaţiune ale unităţilor subordonate, precum şi participarea acestora în parcuri ştiinţifice şi tehnologice.
ART. 38
Preşedintele ASAS conduce şi îndrumă întreaga activitate a ASAS pe baza legislaţiei în vigoare şi hotărârilor adunării generale, a prezidiului ASAS şi a biroului prezidiului. În absenţa preşedintelui, acesta este reprezentat de un vicepreşedinte sau de secretarul general al ASAS, desemnat de preşedinte, prin delegare de competenţă.
Preşedintele ASAS are următoarele atribuţii:
a) reprezintă ASAS în relaţiile cu autorităţile publice, cu organisme şi organizaţii, cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate;
b) conduce întreaga activitate a ASAS pe baza hotărârilor adunării generale, ale prezidiului şi biroului prezidiului. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii;
c) este ordonator secundar de credite;
d) asigură legătura permanentă cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu alte ministere şi instituţii;
e) reprezintă şi angajează ASAS, în condiţiile legii, în relaţiile cu persoane juridice şi fizice române şi străine; informează prezidiul asupra acţiunilor întreprinse şi a rezultatelor acestora;
f) convoacă şi prezidează şedinţele adunării generale, ale prezidiului şi ale biroului prezidiului;
g) aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de director general şi director la unităţile de cercetare-dezvoltare subordonate, durata unui mandat fiind de 4 ani şi putând fi reînnoit prin concurs consecutiv o singură dată pentru cel mult 4 ani, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
h) numeşte directorii generali şi/sau directorii unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate şi încheie contractul de management în urma validării concursurilor; revocă directorii generali şi/sau directorii unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanţă, activitate necorespunzătoare, precum şi pentru nerespectarea ordinelor şi dispoziţiilor conducerii ASAS;
i) aprobă statul de funcţii pentru personalul de lucru al ASAS, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;
j) emite decizia de numire a Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol;
k) emite decizii de numire a comisiilor de concurs şi de promovare în gradele profesionale de cercetător ştiinţific I şi II;
l) aprobă prin decizie structura organizatorică şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor de cercetare-dezvoltare, la propunerea consiliilor de administraţie;
m) numeşte prin decizie componenţa consiliilor de administraţie ale unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate;
n) aprobă prin decizie bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate.
ART. 39
(1) Vicepreşedintele ASAS retribuit are următoarele atribuţii:
a) înlocuieşte şi preia atribuţiile preşedintelui ASAS, pe baza delegării de competenţă, în absenţa acestuia;
b) îndrumă activitatea secţiilor ştiinţifice coordonate de acesta şi a tematicilor de cercetare din subordinea sau coordonarea ASAS, din profilul acestora;
c) colaborează la elaborarea de proiecte de acte normative, instrucţiuni, strategii, regulamente etc., la solicitarea organelor de decizie sau din iniţiativă proprie, care reglementează activitatea ASAS sau a domeniului secţiilor pe care le coordonează;
d) coordonează activitatea Consiliului de evaluare în vederea atestării/acreditării unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea/coordonarea ASAS, în conformitate cu prevederile Legii nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
e) analizează şi face propuneri de transpunere în practică a prevederilor art. 45 alin. (1)-(3) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la realizarea unor obiective de investiţii specifice şi de valorificare a rezultatelor cercetării;
f) coordonează organizarea concursurilor pentru promovarea în gradele profesionale CS II şi CS I a personalului de cercetare din institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS;
g) organizează concursurile pentru ocuparea funcţiilor de conducere din unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea secţiilor ASAS;
h) propune şi organizează, împreună cu secţiile ştiinţifice şi unităţile de cercetare-dezvoltare, manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, expoziţii, târguri, vizite în câmpurile experimentale etc.;
i) coordonează evaluarea, monitorizarea şi valorificarea rezultatelor obţinute în proiectele de cercetare ştiinţifică din domeniul său de activitate;
j) asigură relaţia cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, comisiile parlamentare şi Guvern, pe bază de delegare de competenţă;
k) îndeplineşte şi alte atribuţii date de adunarea generală, prezidiu, biroul prezidiului şi preşedintele ASAS.
(2) Vicepreşedintele ASAS onorific are următoarele atribuţii:
a) îndrumă, coordonează şi participă la şedinţele filialelor teritoriale ale ASAS;
b) organizează şi coordonează cursurile de perfecţionare profesională a personalului din unităţile de cercetare din subordinea/coordonarea ASAS;
c) organizează parteneriate cu unităţile de învăţământ superior atât în domeniul cercetării ştiinţifice, cât şi în pregătirea profesională a cercetătorilor, cadrelor didactice şi a studenţilor;
d) participă la analiza activităţilor ştiinţifice de transfer tehnologic şi economic a unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, în vederea îmbunătăţirii managementului unităţilor;
e) asigură relaţia cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, comisiile parlamentare şi Guvern, pe bază de delegare de competenţă;
f) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de adunarea generală, prezidiu, biroul prezidiului şi preşedintele ASAS.
ART. 40
(1) Secretariatul ştiinţific al ASAS este structura executivă a adunării generale şi se compune din secretarul general şi secretarii ştiinţifici ai secţiilor.
(2) Secretarul general are următoarele atribuţii:
a) conduce Secretariatul ştiinţific al ASAS;
b) coordonează şi răspunde de activitatea personalului de lucru al ASAS din subordinea sa;
c) coordonează şi răspunde de gestionarea patrimoniului ASAS;
d) pregăteşte documentele de lucru pentru adunarea generală, prezidiu şi biroul prezidiului;
e) urmăreşte şi ia măsuri de îndeplinire a hotărârilor adunării generale, prezidiului şi biroului prezidiului;
f) coordonează activitatea curentă de secretariat a secţiilor şi comisiilor ştiinţifice;
g) coordonează activitatea bibliotecii şi cea de editare a publicaţiilor ASAS;
h) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de prezidiu, biroul prezidiului şi de preşedinte.
ART. 41
Comisia de certificare a creaţiilor biologice în domeniul creşterii animalelor şi a noilor tehnologii în producţia vegetală şi animală şi a metodelor de cercetare, constituită în baza prevederilor art. 5 alin. (1) lit. t), funcţionează în conformitate cu statutul şi regulamentul propriu, aprobate de prezidiu.
ART. 42
Alegerea funcţiilor de conducere a ASAS, respectiv preşedintele, vicepreşedinţii - din care 2 vicepreşedinţi retribuiţi şi 2 onorifici - şi secretarul general, se face astfel:
1. Secţiile propun în şedinţe cu cvorum asigurat şi votează candidaţi pentru una sau mai multe funcţii de conducere a ASAS, atât din rândul membrilor secţiei, cât şi din alte secţii. Pentru alegerea funcţiilor de conducere a ASAS, votează membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare prezenţi. Sunt propuşi pentru alegere în adunarea generală candidaţii care au obţinut două treimi din voturile exprimate în secţie şi validaţi de prezidiu.
2. Candidaturile pentru funcţiile de conducere ale ASAS se depun de secţii la biroul prezidiului pentru validare de către prezidiu cu cel puţin 20 de zile înainte de alegerile din adunarea generală.
3. După validarea de către prezidiu, lista cu propuneri pentru structura de conducere a ASAS se publică pe site-ul ASAS, cu 15 zile înaintea alegerilor din adunarea generală.
4. Preşedintele ASAS, vicepreşedinţii ASAS şi secretarul general sunt aleşi prin vot secret de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi consecutiv o singură dată pe aceeaşi funcţie.
5. Şedinţa adunării generale pentru alegerea organelor de conducere ale ASAS este condusă de un prezidiu, propus de adunarea generală, format din 3-5 membri titulari, care nu candidează.
6. În adunarea generală se supun votului secret toate propunerile pentru funcţiile de conducere validate de prezidiu.
7. Se consideră aleşi în funcţii de conducere a ASAS, la primul tur de scrutin, candidaţii care au obţinut cel puţin două treimi din voturile membrilor votanţi. La al doilea tur de scrutin, dacă este cazul, se decide cu majoritatea simplă în condiţiile cvorumului.
8. Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general încetează la expirarea duratei de 4 ani. În caz de imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor sau în caz de demisie, prezidiul, la propunerea biroului prezidiului, desemnează un interimar pentru o perioadă de maximum 6 luni, după care organizează alegeri pentru ocuparea funcţiei vacante, până la încheierea mandatului celui înlocuit.
9. Adunarea generală poate alege, prin vot secret, dintre foştii preşedinţi, preşedintele de onoare al ASAS, funcţie neretribuită.
10. Funcţia de preşedinte este asimilată funcţiei de demnitate publică şi este retribuită la nivelul funcţiei de secretar de stat, iar funcţiile de vicepreşedinţi şi secretar general sunt asimilate şi retribuite corespunzător funcţiei de subsecretar de stat.
11. Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general, retribuiţi conform pct. 8, au funcţia de bază la ASAS.
12. Preşedinţii secţiilor pot primi, din surse proprii ale ASAS, indemnizaţii lunare de conducere, stabilite anual de preşedinte, de până la 15% din indemnizaţia preşedintelui.
ART. 43
(1) Dezbaterile şi hotărârile din adunările generale şi din şedinţele prezidiului şi ale biroului prezidiului se consemnează de secretariat în registrul de procese-verbale, pe baza cărora se redactează hotărâri. Evidenţa hotărârilor adunării generale, prezidiului şi biroului prezidiului se ţine într-un registru special, numerotat.
(2) Toate documentele şi dosarele cu procesele-verbale ale şedinţelor prezidiului, biroului prezidiului şi adunării generale se păstrează în arhiva ASAS.
CAP. V
Finanţarea activităţii ASAS
ART. 44
(1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale activităţii ASAS şi ale unităţilor şi instituţiilor de drept public şi utilitate publică din subordine se asigură din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2) ASAS realizează venituri proprii din administrarea patrimoniului privat care se evidenţiază în conturi distincte, purtătoare de dobânzi, deschise la bănci comerciale. Veniturile proprii realizate şi neutilizate la finele anului se reportează în anul următor.
(3) Finanţarea de la buget a unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS se realizează prin bugetul ASAS.
(4) ASAS poate deconta din veniturile proprii cheltuielile membrilor ASAS aferente deplasărilor în ţară, dispuse de conducerea ASAS. Deplasările membrilor ASAS la şedinţele consiliilor de administraţie a institutelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare se suportă de către unităţile respective.
ART. 45
(1) Veniturile salariale ale personalului ASAS, ale celui din cercetarea ştiinţifică agricolă şi ale personalului aferent acestei activităţi se asigură de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
(2) Personalul ASAS şi al unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS beneficiază de salariul de bază şi de alte drepturi de personal, potrivit legii.
CAP. VI
Unităţi şi instituţii de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS
ART. 46
(1) ASAS are în subordine institute naţionale, institute de ramură cu sau fără baze experimentale, staţiuni de cercetare cu sau fără baze experimentale şi în coordonare ştiinţifică institute naţionale, institute de ramură şi formaţiuni de cercetare din domeniul agricol cu capital de stat sau privat, la cererea acestora.
(2) Unităţile de cercetare-dezvoltare îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică sub coordonarea şi îndrumarea secţiilor de specialitate şi, după caz, a filialelor teritoriale.
(3) Adunarea generală poate propune, în condiţiile legii, restructurarea sau, după caz, desfiinţarea unităţilor de cercetare-dezvoltare cu rezultate neperformante.
ART. 47
Consiliul de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului propriu adoptat de adunarea generală şi a legislaţiei în vigoare.
ART. 48
(1) Institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de consiliul de administraţie şi directorul general/director, iar institutele naţionale sunt conduse de consiliul de administraţie, comitetul director şi directorul general.
(2) Numirea directorului general/directorului se face de preşedintele ASAS, în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu respectarea legislaţiei în vigoare. La concursul pentru ocuparea funcţiei de director general/director pot candida absolvenţi cu studii superioare, cu sau fără grad ştiinţific, cu experienţă managerială, prin derogare de la prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(3) Salariul de bază pentru funcţia de director general/director ocupată de absolvenţii cu studii superioare fără grad ştiinţific se asimilează cu salariul prevăzut de grila bugetară pentru funcţia de cercetător ştiinţific gradul I, dacă legea nu prevede altfel.
(4) Drepturile şi obligaţiile directorului general/directorului se stabilesc prin contractul de management, aprobat de preşedinte.
(5) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare subordonate funcţionează pe baza Legii nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a hotărârilor Guvernului de reorganizare a acestora.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 49
(1) Prezentul statut poate fi modificat sau completat numai de adunarea generală. Modificările şi completările intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Statutul ASAS a fost aprobat de Adunarea generală a ASAS din data de 21 iulie 2011 şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
