Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  STATUTUL din 18 iulie 2015 profesiei de mediator Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STATUTUL din 18 iulie 2015 profesiei de mediator

EMITENT: CONSILIUL DE MEDIERE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 570 bis din 30 iulie 2015
Comenteaza legea

──────────
    *) Aprobat de Hotărârea nr. 39 din 18 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 30 iulie 2015
──────────


 CAPITOLUL I    - Principiile şi scopul profesiei de mediator
 CAPITOLUL II   - Activitatea profesională a mediatorului
  Secţiunea 1   - Dobândirea calităţii de mediator
  Secţiunea 2   - Suspendarea şi încetarea calităţii de mediator
  Secţiunea 3   - Activitatea de mediere
 CAPITOLUL III  - Formele de exercitare a profesiei de mediator. Publicitate
  Secţiunea 1   - Dispoziţii generale
  Secţiunea 2   - Societatea civilă profesională de mediatori
  Secţiunea 3   - Biroul de mediator
  Secţiunea 4   - Biroul de Mediatori Asociaţi
  Secţiunea 5   - Mediatorul angajat în interiorul profesiei prin contract
                  individual de muncă
  Secţiunea 6   - Modificări ale formei de exercitare a profesiei
  Secţiunea 7   - Reguli de publicitate a mediatorilor şi a formelor de
                  exercitare a profesiei
 CAPITOLUL IV   - Tabloul mediatorilor
 CAPITOLUL V    - Drepturile şi obligaţiile mediatorilor
 CAPITOLUL VI   - Răspunderea disciplinară civilă, penală, materială
 CAPITOLUL VII  - Pregătirea profesională a mediatorilor
  Secţiunea 1   - Reglementare generală
  Secţiunea 2   - Formarea iniţială
  Secţiunea 3   - Formarea continuă
  Secţiunea 4   - Autorizarea furnizorilor de formare a mediatorilor
 CAPITOLUL VIII - Sistemul relaţional al profesiei de mediator
  Secţiunea 1   - Relaţiile dintre mediator şi părţi
  Secţiunea 2   - Relaţiile dintre mediator şi autorităţi
  Secţiunea 3   - Relaţiile dintre mediatori şi reprezentanţii tuturor
                  profesiilor
 CAPITOLUL IX   - Organizarea profesiei de mediator
  Secţiunea 1   - Consiliul de Mediere
  Secţiunea 2   - Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizaţi din Judeţ
                  (C.P.M.J.)
  Secţiunea 3   - Reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul
                  judiciar de pe lângă Curtea de Apel
  Secţiunea 4   - Adunarea Generală Anuală a Mediatorilor din judeţ
  Secţiunea 5   - Conferinţa Naţională a Mediatorilor
  Secţiunea 6   - Alegerea membrilor Consiliului de Mediere, a organelor de
                  conducere a Corpului Profesional al Mediatorilor Autorizaţi
                  din Judeţ (C.P.M.J.) şi a reprezentanţelor Comisiei privind
                  relaţia cu sistemul judiciar, de pe raza Curţilor de Apel
  Secţiunea 7   - Atribuţiile Preşedintelui şi a Vicepreşedintelui Consiliului
                  de Mediere
  Secţiunea 8   - Analiza financiară
 CAPITOLUL X    - Dispoziţii finale


    CAP. I
    Principiile şi scopul profesiei de mediator

    ART. 1
    (1) Profesia de mediator este liberă şi independentă şi se exercită în condiţiile prevăzute de Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege şi ale Statutului profesiei de mediator, denumit în continuare Statut.
    (2) Exercitarea profesiei de mediator este supusă următoarelor principii fundamentale:
    a) Principiul legalităţii;
    b) Principiul profesionalismului;
    c) Principiul autonomiei;
    d) Principiul libertăţii;
    e) Principiul independenţei;
    f) Principiul neutralităţii;
    g) Principiul imparţialităţii;
    h) Principiul confidenţialităţii;
    i) Principiul păstrării secretului profesional;
    j) Principiul răspunderii disciplinare;
    k) Principiul adoptării unui comportament loial şi civilizat;
    l) Principiul nediscriminării;
    m) Principiul prevenirii conflictului de interese;
    n) Principiul cooperării şi al parteneriatului;
    o) Principiul responsabilităţii.
    ART. 2
    (1) Scopul exercitării profesiei de mediator îl constituie sprijinul acordat părţilor aflate în orice fază a conflictului, de către o terţă persoană specializată în calitate de mediator, în vederea obţinerii într-un termen rezonabil, convenit de comun acord de părţi şi de mediator, a unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.
    (2) Medierea reprezintă o activitate de interes public fiind principala procedură SAL în sensul Directivei nr. 2013/11 UE.
    (3) Medierea face parte din modalităţile alternative de soluţionare a conflictelor folosite pentru restabilirea dialogului, comunicării şi echilibrului atunci când există un conflict între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asigurând în acelaşi timp prevenirea sau rezolvarea disputelor, păstrarea, relansarea şi reconstrucţia relaţiilor de colaborare între părţile aflate în conflict.
    ART. 3
    (1) În exercitarea profesiei mediatorul este independent şi se supune numai legii, Statutului profesiei şi codului de etică şi deontologie profesională. Contractul de mediere şi acordul de mediere nu pot să conţină clauze care contravin legii şi ordinii publice.
    (2) În vederea desfăşurării procedurii de mediere, părţile sunt libere să îşi aleagă mediatorul. Părţile au dreptul: să fie asistate conform legii sau reprezentate de avocaţi sau alte persoane cu mandat pe tot parcursul medierii până la finalizarea ei, cât şi la semnarea acordului de mediere, să stabilească împreună cu mediatorul locul, data şi ora desfăşurării procesului de mediere.
    (3) Părţile nu pot fi constrânse să urmeze procedura medierii (cu excepţia cazurilor prevăzute de lege), putând renunţa oricând la procedură.
    (4) Exercitarea profesiei de către mediator se face în condiţii de neutralitate, mediatorul neputând avea vreun interes faţă de obiectul medierii şi de imparţialitate, păstrând permanent un echilibru între părţi.
    (5) Medierea se desfăşoară într-un cadru nepublic şi informal, iar mediatorul este obligat să nu divulge faţă de terţi informaţiile de care ia cunoştinţă în cursul activităţii de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale.
    (6) Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal, pentru toate persoanele fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
    (7) Mediatorul îşi desfăşoară activitatea cu competenţă profesională, prin folosirea cunoştinţelor adecvate, a abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea iniţială şi continuă necesare pentru furnizarea unui serviciu calitativ.
    (8) Consiliul de Mediere denumit în continuare Consiliu, are sarcina permanentă de a asigura şi verifica aplicarea standardelor de exercitare calificată a activităţii de mediere, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, cadrul de pregătire profesională iniţială şi pregătire continuă a mediatorilor, respectarea strictă a deontologiei şi a disciplinei profesionale.
    (9) Toţi mediatorii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către Consiliu.
    (10) Consiliul are obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protejarea profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului profesional al mediatorilor.

    CAP. II
    Activitatea profesională a mediatorului

    SECŢIUNEA 1
    Dobândirea calităţii de mediator

    Art. 4
    (1) Mediatorul este persoana specializată şi aptă să faciliteze negocierile dintre părţile aflate într-un conflict şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin metode şi tehnici specifice profesiei care trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.
    (2) Profesia de mediator se exercită numai de către mediatorii autorizaţi, care constituie Corpul Profesional al Mediatorilor din România, înscrişi în Tabloul Mediatorilor, la secţiunea "activi", întocmit şi publicat de Consiliu.
    (3) Exercitarea profesiei de mediator de către persoanele care nu au dobândit calitatea de mediator, autorizat în condiţiile Legii, sau cărora le-a încetat calitatea de mediator, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
    (4) Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.
    ART. 5
    Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) are capacitate deplină de exerciţiu;
    b) are studii superioare;
    c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;
    d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;
    e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
    f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor şi a promovat examenul de evaluare sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii şi avizat de Consiliu, în condiţiile legii şi ale Standardului de formare a mediatorului;
    h) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile legii şi prezentului statut.
    ART. 6
    (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 sunt autorizate ca mediatori de către Consiliu după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum este stabilit prin Hotărârea Consiliului.
    (2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Consiliu conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.
    (4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, ori într-un stat terţ, după caz.
    (5) Cetăţeanul unui stat terţ, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator în străinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarele condiţii:
    a) prezintă titlul de studii, însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;
    b) prezintă conţinutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz, documentele care atestă dobândirea calităţii de mediator. Consiliul evaluează conţinutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştinţele şi abilităţile atestate de aceste documente cu cerinţele stabilite conform legii române şi hotărăşte, dacă este cazul, accesul în profesie. Condiţiile de echivalare ori compensare a calificării, în situaţia în care cunoştinţele şi abilităţile atestate nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin hotărârile şi deciziile Consiliului.
    (6) Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de origine sau de provenienţă, fiind exceptat de la cerinţele, de autorizare şi de înscriere prevăzute în lege, având însă obligaţia înştiinţării, în scris, a Consiliului cu privire la desfăşurarea acestei activităţi.
    (7) Cetăţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2)-(6).
    (8) Cetăţenii prevăzuţi la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfăşura activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calităţi nu este reglementată, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.
    (9) Pentru mediatorii autorizaţi în condiţiile art. 5, documentul de calificare prin care se atestă dobândirea competenţelor profesionale ca mediator este eliberat de către Consiliu în condiţiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.
    (10) În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.
    ART. 7
    (1) Primirea în profesia de mediator presupune parcurgerea etapei de autorizare, prin care se dobândeşte calitatea de mediator, iar exercitarea profesiei presupune parcurgerea primei etape de pregătire profesională continuă conform art. 42 din prezentul Statut.
    (2) Autorizarea mediatorului se realizează în baza cererii individuale adresate Consiliului, depusă la C.P.M.J. din raza teritorială unde îşi are sediul principal. Organele de conducere ale C.P.M.J vor verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 5, lit. a)-f) sau, după caz, condiţiile art. 8 alin. (2)-(6) din Lege şi vor transmite dosarul de autorizare complet, în baza unui referat, Consiliului pentru autorizare.
    (3) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează preşedintelui Consiliului şi se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare, personal, prin mandatar sau prin poştă, însoţită de următoarele documente:
    a) actul de identitate - în copie certificată;
    b) certificat de naştere - în copie certificată;
    c) certificat de căsătorie - în copie certificată (în cazul schimbării numelui);
    d) diplomă de licenţă/titlu de studii însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - copie legalizată;
    e) documente care atestă pregătirea ca mediator, după caz, în fotocopie, respectiv:
    e.1) certificatul de absolvire a cursului de formare ca mediator obţinut în condiţiile Legii, emis de Consiliu şi completat de furnizorul de formare autorizat; sau
    e.2) dovada absolvirii unui program postuniversitar de nivel master în domeniul medierii, acreditat conform Legii şi autorizat de Consiliu; sau
    e.3) hotărârea Consiliului de Mediere privind echivalarea pregătirii ca mediator, în cazul persoanelor care se încadrează în prevederile art. 8 şi 72 din Lege;
    f) adeverinţă medicală cu menţiunea "Apt pentru profesia de mediator" eliberată de medicul de medicina muncii sau, după caz, adeverinţa medicală eliberată de medicul de familie, cu menţiunea "Clinic sănătos" şi precizarea ca include şi un examen efectuat de un medic specialist în psihiatrie, în termen de valabilitate la data depunerii cererii - în original;
    g) cazierul judiciar în termen de valabilitate la data depunerii cererii la Consiliu, pentru cetăţenii români sau declaraţie pe proprie răspundere în formă autentică, pentru cetăţenii străini - în original;
    h) dovada vechimii în muncă - în copie certificată;
    i) dovada plaţii taxei de autorizare - în copie;
    j) 2 fotografii tip act de identitate pentru legitimaţie;
    k) actele de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei de mediator aleasă, în două exemplare - în original;
    l) declaraţia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 13 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult trei luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de mediator - în original;
    m) dovada spaţiului pentru sediul profesional, în copie certificată, care poate fi: contract de comodat, contract de închiriere sau subînchiriere, asociere în participaţiune etc.
    (4) Persoanele prevăzute la pct. (3) primesc dovada depunerii cererii, respectiv numărul de înregistrare din registrul de intrări-ieşiri al Consiliului.
    (5) Cetăţenii români sau străini care au absolvit cursuri înainte de apariţia legii sau prin parcurgerea unor programe de formare într-un stat terţ vor depune la sediul C.P.M.J o cerere însoţită de documentele care atestă parcurgerea programului de formare, precum şi programa acestuia, cereri care vor fi analizate în conformitate cu Procedura de echivalare sau compensare prevăzută de Lege. În toate cazurile, dosarele vor fi trimise la Consiliu, care va emite o hotărâre individuală cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor de echivalare sau compensare.
    (6) Hotărârea Consiliului cu privire la un program de formare ca mediator, evaluat în condiţiile art. 72 alin. (2) din Lege, se aplică tuturor cererilor formulate de persoane care au parcurs acelaşi program de formare.
    (7) Persoanele interesate pot depune personal sau prin curier la sediul C.P.M.J cererile de autorizare ori de echivalare a pregătirii ca mediator.
    (8) Documentele anexate cererii în copie vor fi certificate de solicitant drept conforme cu originalul şi vor fi semnate de acesta.
    (9) În toate cazurile, Consiliul va analiza doar cererile care sunt însoţite de toate documentele solicitate prin formularul tipizat de cerere, iar documentele depuse la Consiliu nu se restituie.
    (10) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii de la C.P.M.J, Consiliul adoptă o hotărâre privind aprobarea sau respingerea acesteia. Termenul de comunicare este de 10 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii.
    (11) În vederea înscrierii în Tabloul mediatorilor, persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. (3) pot depune odată cu documentaţia de autorizare şi o cerere conform anexei la prezentul statut, însoţită de următoarele documente:
    a) declaraţie pe propria răspundere cu privire la înregistrarea în evidenţele fiscale a activităţii de mediere şi a formei de exercitare a profesiei de mediator, conform anexei la prezentul statut, în original;
    b) declaraţia pe propria răspundere privind datele de înscriere în Tabloul mediatorilor, conform anexei la prezentul statut, în original.
    (12) Odată cu constatarea îndeplinirii condiţiilor de autorizare ca mediator şi a avizării unei forme de exercitare a profesiei conform prezentului Statut, pentru solicitanţii care au depus şi documentaţia de la pct. (11), Consiliul dispune prin aceeaşi hotărâre şi asupra înscrierii în Tabloul mediatorilor, în termen de 30 de zile.
    (13) Până la emiterea autorizaţiei şi înscrierea în Tabloul mediatorilor, persoanele pentru care s-a emis o hotărâre conform pct. (3) vor fi înscrise pe o listă publicată pe portalul web al Consiliului.
    ART. 8
    (1) Comisia permanentă analizează conţinutul documentelor şi face recomandări argumentate Consiliului de admitere sau respingere a fiecărei cereri.
    (2) Consiliul ia act de propunerile Comisiei permanente şi hotărăşte admiterea sau respingerea cererilor conform propunerilor formulate de Comisia permanentă.
    (3) Autorizaţia se eliberează solicitantului la sediul C.P.M.J. unde are sediul profesional, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege şi de hotărârile şi deciziile Consiliului.
    (4) Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
    (5) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezentul statut sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele doveditoare, Consiliul comunică persoanei interesate email sau prin poştă, prin intermediul C.P.M.J., refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.
    (6) Oricare dintre membrii Consiliului poate solicita, motivat în scris, reevaluarea unei cereri de către Comisia permanentă. Solicitarea motivată se consemnează în procesul-verbal de şedinţă şi se transmite solicitantului prin intermediul C.P.M.J., în maximum 15 zile, spre ştiinţă.
    (7) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacată mai întâi la Consiliul de Mediere, iar hotărârea adoptata de Consiliul de Mediere, la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    (8) Legitimaţia şi autorizaţia de mediator se eliberează solicitantului direct sau prin mandatar, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege.
    (9) Pentru mediatorii autorizaţi înscrişi în Tabloul mediatorilor, Consiliul emite legitimaţia de mediator, conform modelului publicat pe portalul web al Consiliului şi aplică o viză anuală care certifică faptul că aceştia au achitat taxa anuală profesională. în cazul achitării în tranşe a taxei profesionale, Consiliul vizează legitimaţia. în cazul în care, după vizarea legitimaţiei, tranşele din taxă nu mai sunt achitate, vizarea pe anul următor a legitimaţiei se face numai după achitarea la zi a taxei profesionale pe anul anterior.

    SECŢIUNEA 2
    Suspendarea şi încetarea calităţi de mediator

    ART. 9
    (1) Suspendarea mediatorului din dreptul de a exercita profesia intervine în următoarele cazuri:
    a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 15 zile, Consiliul, prin organele de conducere a C.P.M.J în legătură cu această incompatibilitate;
    b) la cerere, făcută în scris de către mediator, pe o perioada determinată sau nedeterminată;
    c) ca sancţiune disciplinară, potrivit art. 39 alin. (1) lit. c) din Lege.
    (2) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive sau controlului judiciar, până la soluţionarea definitivă a procesului penal, potrivit legii.
    (3) Suspendarea activităţii la cererea mediatorului se constată prin decizie a preşedintelui Consiliului emisă în termen de 30 de zile şi se înscrie în Tabloul mediatorilor. Decizia se comunică C.P.M.J. unde mediatorul suspendat îşi are sediul principal sau secundar.
    (4) Încetarea suspendării se dispune după depunerea următoarelor documente:
    a. cererea solicitantului;
    b. act de identitate - în copie;
    c. hotărârea prin care a primit avizul Consiliului de Mediere pentru forma de exercitare a profesiei - în copie;
    d. declaraţia tip de înscriere a datelor personale în Tabloul mediatorilor - în original;
    e. dovada încetării cauzei de suspendare de la alin. (1) lit. a) şi alin. (2).
    (5) încetarea cauzei de suspendare de la alin. (1) lit. b) şi c) se constată şi se propune de către C.P.M.J. în baza unui referat şi se dispune de către preşedintele Consiliului. După încetarea cauzelor de la alin. (1) lit. a) şi alin. (2), se aprobă reluarea activităţii prin hotărâre a Consiliului.
    ART. 10
    (1) Calitatea de mediator încetează:
    a) la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;
    b) prin deces;
    c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 7 lit. a) şi d) din Lege;
    d) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d) din Lege;
    e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, care îl face nedemn de a mai exercita această profesie.
    (2) Încetarea calităţii de mediator se propune de către C.P.M.J. în baza, unui referat şi se dispune de către preşedintele Consiliului de Mediere în situaţiile de la lit. a) şi b). În situaţiile prevăzute la lit. c), d) şi e), încetarea se dispune de către Consiliu, în baza referatului întocmit de C.P.M.J.
    (3) În caz de încetare a calităţii de mediator, acesta va fi radiat din Tabloul mediatorilor.
    (4) Autorizarea ca mediator, solicitată Consiliului ulterior încetării calităţii de mediator în Statut.

    SECŢIUNEA 3
    Activitatea de mediere

    ART. 11
    (1) Profesia de mediator se desfăşoară exclusiv în cadrul formelor de exercitare a profesiei, aşa cum au fost reglementate în Lege şi Hotărârile cu caracter normativ ale Consiliului şi în prezentul Statut.
    (2) Mediatorul desfăşoară procesul de mediere pentru orice persoane fizice, juridice sau alte entităţi atât în ţară cât şi în Uniunea Europeană, în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
    ART. 12
    (1) Medierea reprezintă o activitate de interes public, potrivit legii.
    (2) Activitatea mediatorului se realizează potrivit procedurilor prevăzute în lege, Statutul profesiei, hotărâri ale Consiliului şi alte acte normative, prin:
    (3) DESFĂŞURAREA PROCEDURII MEDIERII
    I. Părţile se prezintă la mediator din iniţiativa lor, în urma trimiterii ori recomandării medierii de către instanţă, poliţie, procuror, alte organe jurisdicţionale sau în urma invitaţiei trimise de mediator la solicitarea uneia dintre părţi.
    II. În procedura prealabilă încheierii contractului de mediere se respectă următorii paşi:
    a. informarea părţilor privind medierea şi avantajele acesteia în vederea acceptării medierii;
    b. invitarea părţilor la mediere;
    c. încheierea contractului de mediere/certificat de informare/proces-verbal.
    III. În situaţia în care la mediator se prezintă ambele părţi, mediatorul analizează şi identifică natura conflictului din expunerea părţilor implicate, informează părţile cu privire la mediere şi avantajele acesteia raportat la cazul concret al părţilor, în vederea acceptării medierii şi încheie contractul de mediere sau după caz eliberează certificatul de informare în situaţia când cel puţin o parte nu doreşte să semneze contractul de mediere.
    IV. În situaţia în care la mediator se prezintă o singură parte care solicită demararea unui proces de mediere, se are în vedere următorul parcurs: mediatorul încheie în condiţiile art. 43 din Lege un contract de pregătire a procesului de mediere prin care mediatorul este mandatat de solicitant să trimită o invitaţie şi să facă orice diligenţă legală pe care o consideră necesară pentru invitarea şi eventual acceptarea medierii de către celelalte părţi; mediatorul analizează şi identifică natura conflictului din expunerea ambelor (tuturor) părţi/lor implicate. În baza analizării conflictului, mediatorul informează toate părţile privind medierea şi avantajele medierii raportate la cazul concret al părţilor, în vederea acceptării medierii şi încheierea contractului de mediere.
    V. În situaţia în care una dintre părţi nu răspunde invitaţiei la mediere, mediatorul întocmeşte cu partea prezentă un proces-verbal în care expune demersurile efectuate şi eventual motivul invocat de partea absentă.
    VI. Activitatea de mediere propriu-zisă, presupune utilizarea de către mediator a unor metode şi tehnici specifice profesiei, de comunicare şi negociere precum şi redactarea documentelor specifice procedurii de mediere, transmiterea documentelor către instanţa de judecată, parchet, poliţie şi alte autorităţi, potrivit prevederilor legale, arhivarea documentelor specifice în cadrul formei de exercitare a profesiei.
    VII. Pentru activitatea desfăşurata de mediator, acesta are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu părţile, precum şi la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.
    VIII. Onorariul trebuie să fie rezonabil şi să ţină cont de natura şi de obiectul conflictului.
    IX. Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior începerii procesului de mediere, în condiţiile reglementate de art. 26 alin. 3 din Lege, mediatorul nu poate pretinde onorariu.
    X. Mediatorul ţine evidenţa contabilă şi declară veniturile în conformitate cu prevederile legale.
    ART. 13
    1) Mediatorul este obligat ca, prin exercitarea în limitele legii şi cu bună-credinţă a atribuţiilor profesiei, să asigure servicii de calitate, desfăşurate în spaţii special amenajate, în concordanţă cu forma de organizare a profesiei.
    2) Mediatorul este autorizat să informeze părţile despre serviciile pe care le oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă, veridică, cu respectarea secretului profesional, a principiilor fundamentale ale profesiei şi a regulilor de publicitate stabilite prin normele aplicabile profesiei.
    3) Mediatorul trebuie să depună toate diligenţele necesare în vederea prestării unui serviciu de calitate în condiţii de siguranţă, respect reciproc, egalitate de şanse, corectitudine profesională şi procedurală.
    4) Consiliul este obligat să sprijine mediatorul, prin asigurarea şi menţinerea unui cadru legal optim pentru mediere, ca activitate de interes public.
    5) Pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate, mediatorul beneficiază de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi altor organisme cu activităţi de interes pentru mediere, potrivit legislaţiei, strategiilor şi protocoalelor de colaborare încheiate cu acestea.

    CAP. III
    Formele de exercitare a profesiei de mediator. Publicitate

    SECŢIUNEA 1
    Dispoziţii generale

    ART. 14
    (1) Mediatorii îşi pot desfăşura activitatea de mediere numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.
    (2) Un mediator poate desfăşura activitatea de mediere în cadrul unei singure forme de exercitare a profesiei.
    (3) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot angaja traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activităţii de mediere, în condiţiile Codului muncii sau pot încheia contracte de colaborare cu aceştia.
    ART. 15
    (1) Formele de exercitare a profesiei de mediator sunt:
    a. societate civilă profesională de mediatori, prescurtat SCPM;
    b. birou de mediator, prescurtat BM;
    c. birou de mediatori asociaţi, prescurtat BMA;
    d. angajat cu contract individual de muncă în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la lit. a), b), c) sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere, în condiţiile prevăzute de Codul muncii.
    (2) Mediatorul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.
    ART. 16
    (1) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, mediatorul îşi poate desfăşura activitatea începând cu data emiterii autorizaţiei de către Consiliu, înscrierii în Tabloul mediatorilor şi înregistrării fiscale a formei de exercitare.
    (2) Mediatorul este obligat să înştiinţeze în scris Consiliul prin organele de conducere a C.P.M.J. cu privire la orice modificare a datelor înscrise în Tabloul mediatorilor, precum şi modificări ale datelor certificatului de înregistrare fiscală sau ale cazierului judiciar, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile aceste modificări, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.
    (3) În cazul schimbării sau încetării formei în care îşi exercită profesia de mediator sau al suspendării din activitate, mediatorul este obligat să notifice în scris Consiliul prin C.P.M.J. şi să precizeze:
    a. destinaţia pentru cota-parte care îi revine din bunurile patrimoniale şi nepatrimoniale ale formei de exercitare a profesiei în care a funcţionat anterior, după caz;
    b. destinatarul evidenţelor întocmite cu privire la activitatea de mediator în forma de exercitare a profesiei în care a funcţionat anterior şi a arhivei sale.
    ART. 17
    (1) Toate formele de exercitare a profesiei de mediator sunt supuse următoarelor reguli:
    a) activitatea de mediere se poate desfăşura la sediul profesional sau într-o altă locaţie convenită de mediator şi părţi;
    b) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;
    c) mediatorul nu poate desfăşura activităţi de mediere în afara formei de exercitare a profesiei pentru care a optat;
    d) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi a prezentului Statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către mediatorii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate;
    e) în maximum 6 luni de la data eliberării documentelor de autorizare, mediatorii vor afişa la sediul profesional firma formei de exercitare, conform regulilor de publicitate prevăzute în prezentul statut;
    f) toate documentele întocmite de mediator vor include în mod obligatoriu denumirea formei de exercitare, numele mediatorului, adresa de corespondenţă a sediului profesional şi datele de contact, numărul de telefon şi o adresă de e-mail, etc.;
    g) includerea oricărei alte denumiri a unei alte profesii sau a unei alte forme de exercitare a altei profesii pe documentele oficiale ale mediatorului este interzisă.
    (2) Sediul fiscal şi sediul operaţional, aşa cum sunt definite de legislaţia în domeniul fiscal, al aceleiaşi forme de exercitare a profesiei, pot fi diferite, având însă acelaşi regim de sediu profesional, în sensul Legii, dacă sunt avizate de Consiliu, prin C.P.M.J., acestea fiind inviolabile.
    (3) În cazul în care un mediator solicită şi obţine avizul pentru mai multe sedii profesionale în aceeaşi localitate, în Tabloul mediatorilor va fi înscris un singur sediu profesional care poate fi sediul fiscal sau un punct de lucru dintre cele avizate de Consiliu, prin C.P.M.J.
    (4) Taxele de avizare a formei de exercitare a profesiei şi a unor sedii profesionale ca puncte de lucru se stabilesc prin hotărâre a Consiliului.
    (5) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage desfiinţarea tuturor sediilor profesionale ale acesteia.
    (6) Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Contractul de conlucrare profesională se înregistrează la Consiliu. Regulile privind publicitatea profesională se aplică în mod corespunzător.
    (7) Înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei are loc după depunerea şi înregistrarea la C.P.M.J., a dosarului care va fi înaintat în baza unui referat, Consiliului. Dosarul trebuie să conţină următoarele documente (depuse odată cu actele de autorizare a mediatorului sau ulterior):
    a. cererea de înregistrare, semnată, în 2 exemplare originale, din care una se returnează mediatorului, neţinând loc de dovada de înregistrare;
    b. actul de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei, în 3 exemplare, în original, din care 2 exemplare se returnează solicitantului odată cu dovada înregistrării;
    c. dovada deţinerii spaţiului necesar desfăşurării activităţii;
    d. dovada plăţii taxei de înregistrare;
    e. modelul siglei şi stampilei formei de exercitare a profesiei.
    (8) În caz de desfiinţare, titularul formei de exercitare a profesiei are obligaţia finalizării tuturor contractelor angajate sau, în cazurile urgente, predării lor altor mediatori, cu acordul părţilor. Cererea va fi depusă la C.P.M.J., cu cel puţin 30 de zile înainte de data prevăzută pentru închidere şi conţine situaţia contractelor nefinalizate şi dovada ştergerii din evidenţele fiscale. Cererea de desfiinţare este comunicată de organele C.P.M.J., Consiliului.
    (9) Decizia de desfiinţare va fi emisă de Consiliu şi comunicată de C.P.M.J. în termen de 30 de zile de la predarea documentelor, care o comunică solicitantului direct sau prin poştă.
    (10) Despre înfiinţarea sau desfiinţarea formelor de exercitare a profesiei se fac menţiuni în Registrul de evidenţă al acestora de la C.P.M.J., iar documentele depuse se arhivează în dosarul individual al fiecărei forme de exercitare a profesiei gestionat de Consiliu.
    (11) În desfăşurarea activităţii sale, mediatorul este obligat să ţină arhivă şi registre proprii şi să comunice date cu caracter statistic conform acestora, la solicitarea Consiliului.
    (12) Indiferent de forma de exercitare în care îşi desfăşoară activitatea, mediatorul are obligaţia să ţină cel puţin următoarele registre, corespunzător activităţii sale proprii ca mediator:
    a) Registru general de corespondenţă (intrări - ieşiri);
    b) Registru sau registre de evidenţă a contractelor de mediere, proceselor verbale şi a acordurilor de mediere.
    (13) Registrele ţinute de mediatori sunt numerotate filă cu filă şi sunt stampilate de mediator.
    (14) La trecerea dintr-o formă de exercitare a profesiei în alta, mediatorul are obligaţia de a conserva arhiva deţinută anterior.
    (15) În caz de deces al mediatorului sau la încetarea calităţii de mediator din oricare alte motive, arhiva acestuia va fi preluată de Consiliu sub inventar.
    (16) Arhiva predată şi sigilată poate fi ulterior predată unui alt mediator desemnat de Consiliu, cu asumarea confidenţialităţii. Desigilarea arhivei şi eliberarea de copii sau duplicate pot fi făcute doar la solicitarea motivată, în scris, a părţilor sau a autorităţilor, adresată mediatorului care a preluat arhiva.
    (17) Activitatea de mediere poate fi desfăşurată ca formă de exercitare a profesiei doar în cadrul organizaţiei neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.
    (18) Serviciul de mediere poate fi organizat pe baza de contract încheiat cu oricare dintre formele de exercitare a profesiei de mediator menţionate la art. 15 alin. 1 lit. a), b) şi c).

    SECŢIUNEA 2
    Societatea civilă profesională de mediatori (SCPM)

    ART. 18
    (1) Societatea civilă profesională de mediatori este constituită din 2 sau mai mulţi mediatori care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune, în vederea desfăşurării activităţii profesionale.
    (2) Raportul juridic civil se naşte între persoanele beneficiare ale serviciului de mediere şi societatea civilă profesională de mediatori, activitatea de mediere putând fi desfăşurată de oricare dintre mediatorii asociaţi sau angajaţi, cu acordul beneficiarilor serviciului de mediere.
    (3) Societatea civilă profesională de mediatori se individualizează printr-o denumire specifică ce poate cuprinde şi numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmată de sintagma "societate civilă profesională de mediatori" (de exemplu: MIHAI POPESCU - Societate civilă profesională de mediatori" sau «POPESCU şi BARBU - Societate civilă profesională de mediatori» sau «POPESCU, BARBU şi ASOCIAŢII - Societate civilă profesională de mediatori»).
    (4) Denumirea se înscrie pe firma societăţii civile profesionale de mediatori şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului Statut, fiind înscrisă în mod obligatoriu pe ştampilă, documentele emise de mediator, formulare personalizate etc., exact în aceeaşi formă şi dimensiuni în care a fost înscrisă în Registrul formelor de exercitare a profesiei de mediator, întocmit de Consiliu, ţinut şi la sediul C.P.M.J. potrivit modelului anexat la prezentul Statut.
    (5) Contractul de societate civilă profesională de mediatori şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între mediatorii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea modelelor prevăzute în anexele la prezentul Statut.
    (6) Contractul de Societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă, între mediatorii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea modelelor prevăzute în anexele la prezentul Statut şi se depun la C.P.M.J. unde îşi au sediul declarat, care îl comunică în termen de 5 zile la Consiliu pentru a fi înregistrat.

    SECŢIUNEA 3
    Birou de mediator (BM)

    ART. 19
    (1) În biroul de mediator îşi exercită profesia un singur mediator autorizat. Biroul de mediator se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a biroului de mediator, înregistrat la C.P.M.J., înaintat Consiliului şi întocmit conform anexei la prezentul statut.
    (2) Biroul de mediator se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele şi prenumele mediatorului, urmată de sintagma «Birou de mediator» (de exemplu: «MIHAI POPESCU - Birou de mediator»).
    (3) Prevederile art. 18 alin. (pct. 4) se aplică în mod corespunzător.

    SECŢIUNEA 4
    Birou de Mediatori Asociaţi (BMA)

    ART. 20
    (1) Biroul de mediatori asociaţi este constituit din 2 sau mai mulţi mediatori care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi birou, în baza actului de înfiinţare a biroului de mediatori asociaţi, întocmit conform anexei la statut, care încheie între ei un acord de asociere, înregistrat la C.P.M.J. şi înaintat Consiliului.
    (2) Biroul de mediatori asociaţi se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele şi prenumele mediatorilor, urmată de sintagma «Birou de mediatori» (de exemplu: «MIHAI POPESCU, Gheorghe Ursu - Birou de mediatori») sau numele unui mediator astfel: «MIHAI POPESCU şi asociaţii - Birou de mediatori».
    (3) Prevederile art. 18 alin. (4), se aplică în mod corespunzător.

    SECŢIUNEA 5
    Mediatorul angajat în interiorul profesiei prin contract individual de muncă

    ART. 21
    (1) Mediatorul autorizat poate fi angajat în interiorul profesiei cu contract individual de muncă în condiţiile Codului muncii, încheiat cu biroul de mediator, biroul de mediatori asociaţi, societatea civilă profesională şi organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate medierea aşa cum este reglementată de Lege.
    (2) În contractul individual de muncă la secţiunea "Clauze speciale" se înscrie o menţiune referitoare la obligaţia de confidenţialitate a mediatorului şi dreptul său de a refuza angajatorului divulgarea conţinutului discuţiilor dintre părţi în timpul medierii.
    (3) La contractul individual de muncă se anexează Codul de etică şi deontologie profesională al mediatorului autorizat.

    SECŢIUNEA 6
    Modificări ale formei de exercitare a profesiei

    ART. 22
    (1) Orice formă de exercitare a profesiei de mediator poate să-şi modifice adresa sediului profesional, datele de contact sau numele mediatorilor înscrişi în denumire, păstrându-şi acelaşi număr sub care a fost înscrisă iniţial în Registrul formelor de exercitare a profesiei, întocmit şi actualizat de Consiliu şi comunicat de organele de conducere ale C.P.M.J.
    (2) Orice mediator poate să opteze pentru schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei de mediator şi radierea acesteia din Registrul formelor de exercitare a profesiei.
    (3) În cazul modificării, schimbării sau încetării formei de exercitare a profesiei, mediatorul autorizat va depune la C.P.M.J o cerere însoţită de următoarele documente, pe care le va certifica personal pentru conformitate cu originalul:
    a) actul de identitate - în copie;
    b) referat prin care organele de conducere al C.P.M.J constata îndeplinirea condiţiilor legale prevăzute pentru modificarea, schimbarea sau încetarea formei de exercitare;
    c) actul prin care face dovada modificării sau schimbării intervenite (dovada noului spaţiu, hotărârea asociaţilor, proces verbal al adunării asociaţilor, certificat de căsătorie sau hotărârea definitivă privind desfacerea căsătoriei etc.) - în copie;
    d) dovada plăţii taxei privind analiza dosarului de schimbare sau încetare a formei de exercitare a profesiei, în cuantum stabilit de Consiliu - în fotocopie;
    e) legitimaţia de mediator, vizată la zi - în copie.
    (4) Organele de conducere ale C.P.M.J înaintează documentele Consiliului. Orice modificare survenită în forma de exercitare a profesiei de mediator deja avizată de Consiliu se constată prin decizie a preşedintelui Consiliului.
    (5) Schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei se dispune prin hotărâre de Consiliu şi devine aplicabilă de la data emiterii hotărârii.
    (6) Schimbarea formei de exercitare a profesiei atrage obligaţia îndeplinirii condiţiilor de înscriere a noii forme de exercitare a profesiei în Tabloul mediatorilor în termen de maximum 30 de zile de la data eliberării hotărârii emise de Consiliul de Mediere, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.
    (7) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage radierea din Registrul Formelor de exercitare a profesiei.
    (8) Încetare calităţii de mediator atrage radierea din Tabloul mediatorilor şi implica retragerea autorizaţiei de mediator.

    SECŢIUNEA 7
    Reguli de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei

    ART. 23
    (1) Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii. Condiţiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de prezentul Statut.
    (2) Condiţiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator prin promovarea şi ofertarea serviciilor de mediere atât de către mediatori sau C.P.M.J., cât şi de către formele de exercitare a profesiei prin care se furnizează serviciul de mediere sunt stabilite prin prezentul Statut.
    (3) Informaţia furnizată de mediator trebuie să fie fidelă, veridică şi cu respectarea secretului profesional, precum şi a celorlalte principii ale profesiei.
    (4) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, se interzice folosirea de menţiuni comparative, nereale sau exagerate despre activitatea şi experienţa mediatorului sau care conţin promisiuni de rezultat al medierii, precum şi indicaţii referitoare la identitatea clienţilor, fără acceptul expres al acestora.
    (5) Mijloacele de publicitate vor fi folosite numai pentru promovarea şi ofertarea serviciilor de mediere şi nu pot fi folosite pentru reclamă în scopul dobândirii de clientelă pentru altă activitate proprie sau în interesul unor terţi.
    (6) Este interzisă utilizarea publicităţii negative împotriva altor mediatori prin orice mijloace de comunicare la care accesul este public.
    (7) Pot fi utilizate pentru oferta de servicii de soluţionare a disputelor prin mediere una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
    a) plasarea unei firme;
    b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului Statut;
    c) anunţuri şi menţiuni în anuare, cărţi de telefon sau alte publicaţii;
    d) invitaţii, broşuri, flyere, mape, inscripţionarea pe diverse suporturi, anunţuri de participare la conferinţe, seminarii, etc. profesionale şi de specialitate;
    e) oferta de servicii prin corespondenţă şi cărţi de vizită profesionale;
    f) site internet.
    (8) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:
    a) oferirea serviciilor de mediere prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reşedinţa unei persoane;
    b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens;
    c) acordarea de consultaţii şi/sau desfăşurarea în public, inclusiv şi/sau difuzarea în tot sau în parte a şedinţelor de mediere a unor cazuri reale, prin orice mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin internet, emisiuni radiofonice sau televizate, etc.
    ART. 24
    (1) Firma formei de exercitare va fi amplasată într-un loc vizibil, la intrarea în imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional.
    (2) Firma se realizează pe orice tip de suport, va avea dimensiunea maximă de 90 cm x 200 cm se realizează în conformitate cu modelele din anexa la prezentul Statut şi cuprinde obligatoriu următoarele elemente:
    a. România şi Consiliul de Mediere, inclusiv sigla acestuia;
    b. denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator, conform prezentului Statut;
    c. adresa completă a sediului profesional;
    d. date de contact ale formei de exercitare a profesiei de mediator;
    e. poziţia la care este înscris în Registrul Formelor de Exercitare a profesiei de mediator.
    (3) Mediatorul afişează în interiorul sediului profesional autorizaţia de mediator, copie sau original, precum şi avizul formei de exercitare în sintagma "Avizat de Consiliul de Mediere prin Hotărârea Nr. ..... din data de .......".
    (4) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate în presa scrisă şi pe internet, cu ocazia stabilirii sau a schimbării sediului profesional precum şi a modificării formelor acestora.
    (5) Anunţurile publicate în anuarele profesionale, cărţile de telefon sau alte publicaţii care privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, trebuie să cuprindă cel mult menţiunile prevăzute de Lege pentru a fi înscrise corespunzător în Tabloul mediatorilor.
    (6) Formularele utilizate pentru corespondenţă profesională şi cărţile de vizită profesionale pot cuprinde în afara datelor înscrise în Tablou Mediatorilor şi un slogan de promovare a medierii ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor.
    (7) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi organizaţiile din care fac parte respectivii mediatori autorizaţi, precum şi date de contact ale acestora.
    (8) În vederea participării la manifestările menţionate la alin. (8), formele de exercitare a profesiei pot edita pliante, flyere, mape sau broşuri de prezentare generală a medie şi organizaţiei pentru comunicare publică.
    ART. 25
    (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea site, portal, blog, forum sau cont propriu în reţelele de socializare de pe internet care pot cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, promovarea medierii, date de contact şi link-uri spre alte site-uri de interes pentru profesie.
    (2) Conţinutul şi modul de prezentare al site-ului de internet trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional, confidenţialitatea asupra clienţilor formei de exercitare a profesiei.
    (3) Site-ul de internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute de Lege, prin care ar fi afectate principiile profesiei, morala şi ordinea publică, dreptul de proprietate intelectuală, etc.
    (4) Pentru realizarea obiectivelor de publicitate proprii şi de promovare a medierii, forma de exercitare a profesiei deţinătoare a site-ului de internet trebuie să asigure cel puţin o dată pe an vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul site-ului propriu şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor, dacă conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator sau sunt făcute în scop comercial evident.
    (5) Este interzisă utilizarea adreselor de corespondenţă, poştale sau electronice publicate de Consiliu în Tabloul mediatorilor, pentru transmiterea unor mesaje denigratoare la adresa mediatorilor autorizaţi.

    CAP. IV
    Tabloul mediatorilor

    ART. 26
    (1) Mediatorii autorizaţi activi (cu drept de exercitare a profesiei) sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor întocmit de Consiliu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea. I.
    (2) Consiliul întocmeşte Tabloul mediatorilor pe mai multe secţiuni în care sunt înscrişi mediatorii autorizaţi cu forma de exercitare a profesiei şi mediatorii inactivi.
    (3) Este mediator inactiv persoana care nu a solicitat avizarea formei de exercitare a profesiei, mediatorul cu forma de exercitare a profesiei dar care nu a făcut dovada înregistrării fiscale în termen de un an de la autorizare şi mediatorii suspendaţi.
    (4) În tabloul prevăzut la alin. (2) se menţionează următoarele informaţii:
    a) numele şi prenumele mediatorului autorizat;
    b) adresa sediul profesional;
    c) data şi numărul hotărârii de avizare a formei de exercitare;
    d) pregătirea de bază în mediere - furnizorul de formare;
    e) numărul şi data autorizării ca mediator;
    f) anul absolvirii;
    g) anul începerii activităţii practice în mediere;
    h) formarea profesională continuă;
    i) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;
    j) existenţa unei cauze de suspendare;
    k) C.P.M.J. din care face parte;
    l) domeniul de practică al medierii ales de mediator;
    m) denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator;
    n) date de contact ale mediatorului sau formei de exercitare (tel., fax, email).
    (5) C.P.M.J. are obligaţia să actualizeze lunar Tabloul Mediatorilor şi să îl pună la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pe pagina de internet a acestuia.
    (6) C.P.M.J. transmite după fiecare actualizare către Consiliu, toate informaţiile privind modificările solicitate de mediatorii autorizaţi.
    (7) Consiliul întocmeşte şi actualizează, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe an, Tabloul Mediatorilor Autorizaţi, pe care îl publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (8) Consiliul pune la dispoziţia celor interesaţi Tabloul Mediatorilor, la sediul său şi pe pagina sa de internet, la instanţele judecătoreşti, la autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei.
    (9) Mediatorii străini sunt menţionaţi într-un tablou special, conform anexei la prezentul Statut. Separat se menţionează formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi mediatorii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi de mediere cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi desfăşoară activitatea.
    (10) Separat se întocmeşte un tablou al mediatorilor suspendaţi sau incompatibili, alcătuit potrivit anexei la prezentul statut, care se reactualizează lunar de C.P.M.J.
    (11) Tabloul mediatorilor activi, tabloul special al mediatorilor străini şi tabloul mediatorilor suspendaţi sau incompatibili se reactualizează lunar şi se afişează pe site-ul Consiliului de Mediere, pe fiecare secţiune a C.P.M.J.
    (12) Mediatorii autorizaţi sunt obligaţi să îşi înregistreze fiscal forma de exercitare a profesiei în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de autorizare şi a autorizaţiei şi să comunice dovada înregistrării fiscale Consiliului prin organele de conducere a C.P.M.J. Comunicarea dovezii înregistrării fiscale făcându-se prin orice mijloc care asigură confirmarea de primire.
    (13) Menţinerea mediatorilor autorizaţi în Tabloul mediatorilor, începând cu anul următor autorizării, este condiţionată de depunerea dovezii înregistrării fiscale la Consiliu, prin intermediul C.P.M.J. În cazul nedepunerii dovezii, persoanele în cauză vor fi înscrise în Tabloul mediatorilor la secţiunea de mediatori inactivi.
    (14) Consiliul poate decide publicarea unor forme ale Tabloului mediatorilor pe domenii de practică, la solicitarea motivată a unor grupuri de beneficiari şi cu respectarea Legii şi a prezentului Statut.
    (15) Meditatorii care îşi exercită profesia de mediator pe baza unui contract de muncă încheiat conform prevederilor Legii şi prezentului Statut, la înscrierea în Tabloul Mediatorilor, nu au obligaţia să depună documentele prevăzute la alin. 4 lit. c) şi d).
    (16) Mediatorii care îndeplinesc condiţiile art. 23 din Lege şi pentru care intervine o cauză de suspendare conform Legii, rămân înscrişi în Tabloul mediatorilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu menţiunea "suspendat" şi înscrierea datei de la care devine aplicabilă cauza de suspendare.
    ART. 27
    (1) Înscrierea în Tabloul mediatorilor se face pe baza unei cereri adresate C.P.M.J. care poate fi făcută concomitent cu solicitarea de avizare a formei de exercitare a profesiei sau ulterior pe cale separată. C.P.M.J., în termen de 15 zile, înaintează aceste documente către Consiliu.
    (2) Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în Tabloul mediatorilor se contestă la C.P.M.J., care îl transmite Consiliului de Mediere. Decizia poate fi contestată la Consiliul de Mediere, în termen de 15 zile de la data comunicării răspunsului de la C.P.M.J.
    (3) Decizia poate fi atacată la instanţa competentă în termen de30 de zile de la comunicare.

    CAP. V
    Drepturile şi obligaţiile mediatorilor

    ART. 28
    Mediatorii au următoarele drepturi:
    1) să informeze publicul cu privire la exercitarea activităţi sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii precum şi a regulilor de publicitate;
    2) să fie remuneraţi pentru serviciile prestate cu onorariul convenit cu părţile în contract şi să îi fie decontate cheltuielile ocazionate de procedura de mediere;
    3) să aplice un model propriu de organizare a procesului de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate în Lege;
    4) să aleagă locul şi data desfăşurării medierii de comun acord cu părţile;
    5) să desfăşoare procesul de mediere în orice limbă convin părţile cu mediatorul;
    6) să refuze preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator;
    7) să beneficieze de inviolabilitatea sediului profesional, în condiţiile Legii, percheziţia fiind dispusă numai de organele competente prevăzute de Codul de procedură penală;
    8) să angajeze traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ necesar activităţii de mediere sau să încheie contracte de colaborare sau contracte specifice diferitelor forme profesionale cu aceştia, în condiţiile Legii;
    9) să încheie contracte, protocoale, acorduri de colaborare cu alţi mediatori;
    10) să refuze soluţionarea prin mediere sau să întrerupă medierea în cazul în care constată că între părţi există o relaţie abuzivă ori violentă şi efectele acestei situaţii sunt de natură să influenţeze medierea;
    11) să solicite şi să permită, de la caz la caz, în raport de vârstă şi de gradul de maturitate al minorului, (în prezenţa părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali), participarea minorilor la mediere, în toate cauzele care privesc interesele acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. 2 Cod Civil;
    12) să permită, de la caz la caz, informarea şi lămurirea copilului despre toate aspectele, actele şi faptele care l-ar putea afecta, pentru ca părinţii sau reprezentanţii lor legali să poată lua decizii, ţinând cont de opiniile minorilor, de însuşirile şi nevoile acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 488 alin. 2 lit. b Cod civil;
    13) să apeleze, cu acordul părţilor, la specialişti din diverse domenii în probleme dificile sau controversate de natură juridică sau de orice alt domeniu;
    14) să beneficieze de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice ori altor entităţi în exercitarea profesiei şi pentru realizare- unui serviciu de mediere de calitate;
    15) să desfăşoare activitatea de mediere oriunde pe întreg teritoriu României şi în străinătate;
    16) să îşi înfiinţeze sedii profesionale secundare oriunde pe teritoriul României şi în străinătate, în conformitate cu prevederile Statutului, a Hotărârilor Consiliului şi a convenţiilor la care România este parte;
    17) să-şi aleagă liber forma de exercitare a profesiei şi modificarea acesteia potrivit reglementărilor din Lege şi prezentul Statut;
    18) să se înscrie în asociaţii profesionale având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor şi să adere la asociaţi internaţionale în condiţiile legii;
    19) să participe şi să fie sprijiniţi de C.P.M.J. şi Consiliu în desfăşurarea de activităţi de promovare a medierii şi serviciilor prestate de mediatori;
    20) să fie informaţi asupra activităţii desfăşurate de Consiliu şi C.P.M.J. şi să facă propuneri pentru sporirea eficacităţii cu care acesta lucrează;
    21) să poată consulta baza de date, lucrările, publicaţiile şi materialele documentare de care dispune Consiliul şi C.P.M.J.;
    22) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional;
    23) să fie numiţi pentru a face parte din Comisia de disciplină;
    24) să fie înscrişi în Tabloul mediatorilor, publicat pe site şi în Monitorul Oficial al României, difuzat la instituţiile de interes pentru mediere;
    25) să utilizeze public calitatea de mediator şi de membru în organele de conducere sau comisii de specialitate, în scopuri utile medierii şi corpului profesional;
    26) să participe la formele de pregătire profesională organizate de Consiliu, furnizori acreditaţi şi C.P.M.J. pentru perfecţionarea pregătirii lor;
    27) să aleagă specializările sau domeniile în care consideră că îşi pot exercita mai bine profesia şi să îşi recomande competenţele dobândite;
    28) să îşi aleagă un îndrumător pentru prima etapă de pregătire profesională continuă dintre mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute prin Statut sau prin hotărârile Consiliului;
    29) să se suspende sau să îşi înceteze activitatea de mediator în condiţiile legii şi prezentului Statut;
    30) să îşi reia activitatea profesională în condiţiile şi în conformitate cu prevederile stipulate în Statut şi în hotărârile Consiliului;
    31) să se angajeze cu contract individual de muncă numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei prevăzute la art. 22 alin. 1 din Lege;
    32) să beneficieze de apărarea integrităţii şi tratament nediscriminatoriu în timpul cercetării reclamaţiilor ce-i privesc sau în procedura disciplinară;
    33) să fie asistaţi sau reprezentaţi în condiţiile Legii şi prezentului Statut în cadrul procedurilor disciplinare;
    34) să solicite în caz de îndeplinire a condiţiilor, reducerea perioadei primei etape de pregătire profesională continuă;
    35) să solicite, la cerere, extinderea perioadei primei etape de pregătire profesională continuă;
    36) să participe la şedinţele organelor de conducere a C.P.M.J. din care face parte;
    37) să participe la Adunările Generale Anuale ale C.P.M.J.;
    38) să li se elibereze adeverinţe sau copii după înscrisurile care atestă situaţia lor profesională;
    39) de a-i fi reprezentate interesele prin Corpul Profesional al mediatorilor al cărui membru este;
    40) să formuleze plângeri împotriva hotărârilor organelor de conducere a C.P.M.J;
    41) de a se legitima ca mediator autorizat, pe baza legitimaţiei emise de Consiliu;
    42) de a folosi sigla Consiliului în condiţiile stabilite de Consiliu;
    43) să încheie asigurări de riscuri profesionale care să acopere şi eventuale daune efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului Statut şi ale Codului de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi. Poliţa de asigurare, a cărei copie este certificată de mediator, poate fi depusă de Consiliu;
    44) cheltuielile ocazionate de încheierea poliţei de asigurare pentru riscuri profesionale şi de plata primelor de asigurare reprezintă cheltuieli deductibile în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
    45) să beneficieze de orice alte drepturi ce derivă din calitatea de mediator, din Lege şi Statut.
    ART. 29
    Mediatorul are următoarele obligaţii:
    (1) să cunoască şi să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările internaţionale în domeniul medierii, Legea medierii, Statutul profesiei, Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorului, hotărârile Consiliului de mediere şi a organelor de conducere a C.P.M.J;
    (2) să informeze părţile şi să dea orice explicaţii lămuritoare cu privire la activitatea de mediere, procedura de mediere, scopul, limitele şi efectele medierii;
    (3) să desfăşoare activitatea de mediere cu respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor;
    (4) să se asigure că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevăzută de legi speciale;
    (5) să depună toate diligenţele conform prezentului Statut, pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil, înţelegând că activitatea mediatorului este una de diligenţă, nu de rezultat;
    (6) să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor cu asigurarea unui permanent echilibru între părţi, cu respectarea principiului neutralităţii şi imparţialităţii;
    (7) să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele, fără a încerca să impună părţilor, în nici un fel, o soluţie cu privire la conflictul mediat;
    (8) să informeze părţile cu privire la orice legătură avută anterior cu oricare dintre ele sau la orice interes faţă de subiectul disputei, lăsând părţile să decidă în cunoştinţă de cauză asupra acceptării mediatorului;
    (9) să aducă la cunoştinţa părţilor, dacă pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, urmând ca părţile să decidă asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere;
    (10) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale;
    (11) să nu dezvăluie identitatea părţilor atunci când solicită, cu acordul prealabil al acestora, punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, pentru rezolvarea unui aspect necesar soluţionării disputei;
    (12) să permită părţilor aflate în conflict să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord, având obligaţia să verifice identitatea acestora. În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane care pot face acte de dispoziţie, în baza unei procuri speciale autentice în condiţiile legii;
    (13) să atragă atenţia terţelor persoane care participă la procedura de mediere asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi să le poată solicita semnarea unui acord de confidenţialitate;
    (14) să restituie înscrisurile originale ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere;
    (15) să refuze preluarea unui caz în următoarele situaţii:
    a) dacă a luat cunoştinţă de orice împrejurare care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial;
    b) dacă drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii potrivit art. 2 din Lege;
    c) dacă a reprezentat sau asistat vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;
    d) dacă are calitatea de martor cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz şi în toate cazurile după ce a fost audiat ca martor în cauza supusă medierii;
    e) dacă a acordat anterior uneia dintre părţi sau ambelor părţi consultanţă de specialitate în cauza supusă medierii;
    (16) nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;
    (17) să sesizeze autoritatea competentă dacă în cursul medierii ia cunoştinţă de existenţa unor fapte care pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului într-un conflict de familie;
    (18) să restituie onorariul, în tot sau în parte, după caz dacă pe parcursul desfăşurării procedurii de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru de situaţii de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului.
    (19) să transmită instanţei de judecată sau organelor de urmărire penală rezultatul procedurii de mediere şi să răspundă oricăror cereri formulate de autorităţile judiciare în cazurile prevăzute de Lege;
    (20) de a se înregistra ca operator de date cu caracter personal;
    (21) să respecte regulile de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei de mediator;
    (22) să comunice C.P.M.J., care va înainta Consiliului de Mediere orice modificare a condiţiilor şi informaţiilor care face necesară actualizarea menţiunilor din Tabloul mediatorilor inclusiv cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege;
    (23) să achite taxa anuală profesională până la 31 decembrie a anului fiscal pentru care această taxă se datorează;
    (24) să se înregistreze fiscal cu forma de exercitare avizată de Consiliu la începutul activităţii de mediator şi să emită documente fiscale pentru plata onorariului sau a altor cheltuieli ocazionate de derularea contractului de mediere, în care să specifice forma de exercitare a profesiei de mediator, conform legii;
    (25) să nu înceapă procedura de mediere decât după încheierea contractului de mediere, în formă scrisă şi cu prevederile stipulate în Lege;
    (26) să întocmească proces-verbal de închidere a medierii în oricare din cazurile prevăzute la art. 56 alin. 1 din Lege.
    (27) să afişeze autorizaţia pe baza căreia funcţionează ca mediator autorizat;
    (28) să îşi vizeze anual legitimaţia de mediator. Vizarea legitimaţie este condiţionată de achitarea taxei profesionale pentru anul anterior;
    (29) să ţină arhivă şi registre proprii, precum şi o evidenţă financiar contabilă;
    (31) să nu dea consultanţă juridică sau de specialitate în cadrul procedurii de mediere;
    (30) să parcurgă prima etapă de pregătire profesională continuă şi ulterior să-şi îmbunătăţească permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, prin formare continuă, în condiţiile prezentului Statut;
    (32) să nu desfăşoare activitate de mediere cât timp este suspendat din profesie;
    (33) mediatorul nu poate refuza activitatea de mediere şi nu o poate exercita la standarde inferioare din motive ce ţin de rasă, naţionalitate, origine etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea sau originea socială a părţilor.
    (34) să apere interesele şi imaginea profesiei de mediator, să contribuie la creşterea prestigiului acesteia şi în orice împrejurare/activitate publică din afara profesiei, să se abţină de la orice atitudini potrivnice de natură să lezeze imaginea profesiei sau a unui alt coleg mediator;
    (35) să se abţină, chiar şi în afara exercitării profesiei, de la orice acţiuni contrare imparţialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbirea reputaţiei, demnităţii şi probităţii profesionale;
    (36) să se abţină de a face publicitate negativă împotriva altor mediatori prin orice mijloace de comunicare la care accesul este public;
    (37) să contribuie la dezvoltarea şi întărirea profesiei şi a corpului profesional;
    (38) să se achite de alte obligaţii stabilite de organele în drept.

    CAP. VI
    Răspunderea disciplinară civilă, penală, materială

    ART. 30
    (1) Consiliul ia măsuri pentru protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, verificarea respectării legalităţii, a Codul de etică şi deontologie profesională, a prezentului Statut, a hotărârilor şi deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale corpului profesional în colaborare cu entităţile judeţene ale acestuia şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a mediatorilor.
    (2) Fapta săvârşită de mediator cu vinovăţie, prin care încalcă dispoziţiile actele normative de la alin. (1), constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit Legii şi prezentului Statut.
    ART. 31
    (1) Răspunderea disciplinară a mediatorilor intervine pentru următoarele abateri, astfel:
    a) încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate se sancţionează conform dispoziţiilor art. 39, alin. 1, lit. b, c sau d din Lege;
    b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de Lege se sancţionează conform art. 39 alin. 1 lit. b) sau c) din Lege;
    c) refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict se sancţionează conform dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. b) sau c) din Lege;
    d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii se sancţionează conform art. 39 alin. 1 lit. c) sau d) din Lege;
    e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale.
    (2) Constituie abatere disciplinară săvârşirea următoarelor fapte care aduc atingere probităţii profesionale:
    a) nerespectarea de către mediator a prevederilor Codului de etică şi deontologie profesională al mediatorilor, Legii, Statutului profesiei, Hotărârilor Consiliului de mediere, potrivit art. 29 pct.1 din prezentul Statut, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a), b), c) sau d) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    b) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (2), de a informa părţile şi de a da orice explicaţii lămuritoare cu privire la activitatea de mediere, procedura de mediere, scopul, limitele şi efectele medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 la 500 de lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;
    c) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (3), de desfăşurare a activităţii de mediere cu respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    d) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (6), de a conduce procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părţi, cu respectarea principiului neutralităţii şi imparţialităţii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    e) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. a), de a refuza preluarea unui caz dacă a luat cunoştinţă de orice împrejurare l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    f) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. b), de a refuza preluarea unui caz dacă drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii potrivit art. 2 din Lege, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută de art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    g) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. c), de a refuza preluarea unui caz dacă a reprezentat sau a asistat vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    h) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. d), de a refuza preluarea unui caz dacă are calitatea de martor cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz şi în toate cazurile după ce a fost audiat ca martor în cauza supusă medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    i) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. e), de a refuza preluarea unui caz dacă a acordat anterior uneia dintre părţi sau ambelor părţi consultanţă de specialitate în cauza supusă medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    j) nerespectarea obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (17), de a sesiza autoritatea competentă dacă în cursul medierii ia cunoştinţă de existenţa unor fapte care pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului într-un conflict de familie, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    k) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (18) de a restitui onorariul, în tot sau în parte, după caz dacă pe parcursul desfăşurării procedurii de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru de situaţii de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 de lei la 500 de lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;
    l) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (19), de a transmite instanţei de judecată sau organelor de urmărire penală rezultatul procedurii de mediere, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 de lei la 500 de lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;
    m) nerespectarea de către mediator obligaţiei de a comunica orice modificare a condiţiilor şi informaţiilor care face necesară actualizare menţiunilor din Tabloul mediatorilor, inclusiv cazurile de incompatibilitate, prevăzută la art. 29 pct. (22), în termen de 3 zile, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, după caz;
    n) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a achita taxa profesională până la 31 decembrie a anului fiscal pentru care această taxă se datorează, prevăzută de art. 29 pct. (23), pentru care se aplică sancţiunea prevăzută de art. 39, alin. (1) lit. c) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;
    o) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a urma prima etapă de pregătire profesională continuă, iar după finalizarea acesteia, de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, prin formare continuă, în condiţiile stabilite de prezentul Statut, prevăzută de art. 29 pct. (30), se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39, alin. (1) lit. c) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;
    p) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a se înregistra fiscal cu forma de exercitare avizată de Consiliu şi de a emite documente fiscale pentru plata onorariului sau a altor cheltuieli ocazionate de derularea contractului de mediere, în care să se specifice forma de exercitare a profesiei de mediator, conform Legii, prevăzută de art. 29 pct. (24), pentru care se aplică unul dintre sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. a), b), c) sau d) din Lege, respectiv observaţie scrisă, amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator.
    r) nerespectarea obligaţiei prevăzută de art. 29 pct. (25), de a nu începe procedura de mediere decât după încheierea contractului de mediere, în formă scrisă şi cu prevederile stipulate în Lege, se sancţionează conform prevederilor art. 39, alin. 1 lit. c) respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de o lună la şase luni;
    s) nerespectarea obligaţiei de a nu desfăşura activitate de mediere cât timp este suspendat din profesie, prevăzută de art. 29 pct. (32), se sancţionează conform prevederilor art. 39 alin. 1 lit. b), c), d) din Lege respectiv amendă de la 50 de lei la 500 de lei sau încetarea calităţii de mediator;
    t) nerespectarea obligaţiei de a apăra interesele şi imaginea profesiei de mediator, de a se abţine de la orice atitudini potrivnice de natură să lezeze imaginea profesiei sau a unui alt coleg mediator, prevăzută de art. 29 pct. (34), se sancţionează conform art. 39 alin. 1 lit a), b), c) şi d) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    u) nerespectarea obligaţiei de a se abţine, chiar şi în afara exercitării profesiei, de la orice acţiuni contrare imparţialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbirea reputaţiei, demnităţii şi probităţii profesionale, prevăzută de art. 29 pct. (35), se sancţionează conform art. 30 alin. 1 lit. a), b), c) şi d), respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
    v) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 29 pct. (36) în prezentul Statut, se sancţionează conform art. 39 alin. 1 lit. a), b), c) şi d) din Lege, respectiv observaţie scrisă, amenda de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durata de la 1 luna la 6 luni sau încetarea din calitatea de mediator, după caz.
    (2) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în:
    a) observaţie scrisă;
    b) amendă dela 50 de lei (RON) la 500 de lei (RON);
    c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni;
    d) încetarea calităţii de mediator.
    (3) Amenda se aplică pentru numai faptele considerate abateri prevăzute în lege.
    (4) Limitele amenzii prevăzute la alin. (2) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliu, în funcţie de rata inflaţiei, după consultarea corpului profesional al mediatorilor prin organele desemnate.
    ART. 32
    (1) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.
    (2) Orice persoană interesată poate sesiza C.P.M.J. cu privire la săvârşirea unei abateri prevăzute de art. 38 din Lege, de către un mediator care îşi are sediul profesional declarat în judeţul respectiv.
    (3) Cercetarea disciplinară reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate în scopul stabilirii existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-a luat la cunoştinţă în mod direct, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.
    (4) Cercetarea disciplinară se efectuează cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, principiul garantării dreptului la apărare, principiul legalităţii, principiul celerităţii şi principiul aflării adevărului.
    (5) Lipsa datelor de identificare a petentului sau lipsa semnăturii, duce la respingerea plângerii.
    (6) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplină numită prin hotărâre a Consiliului din care fac parte în mod obligatoriu: un membru al Consiliului anume desemnat prin hotărâre, ce are calitatea de preşedinte al Comisiei de disciplină, 2 reprezentanţi ai mediatorilor din judeţul respectiv şi un secretar.
    (7) Membrii comisiei de disciplină trebuie să aibă minimum 2 ani vechime în profesie şi să nu fie în relaţii de prietenie sau duşmănie evidente cu mediatorul cercetat. Pentru motive întemeiate membrii comisiei de disciplină se pot abţine ori li se poate cere recuzarea de către mediatorul cercetat.
    (8) Procedura de numire a celor 2 reprezentanţi ai mediatorilor ca membri în Comisia de disciplină teritorială se stabileşte prin tragere la sorţi de către organele de conducere ai C.P.M.J., sub coordonarea preşedintelui Comisiei de disciplină. În măsura în care din motive întemeiate mediatorul desemnat nu poate face parte din Comisia de disciplină, se trage la sorţi un alt mediator urmând aceeaşi procedură.
    (9) Numirea în Comisia de disciplină a celor 2 reprezentanţi ai mediatorilor se face prin decizie a preşedintelui C.P.M.J., în care se precizează totodată obiectul cercetării şi perioada pentru care Comisia a fost învestită.
    (10) Preşedintele C.P.M.J. desemnează un mediator în funcţia de secretar în Comisia de disciplină, care devine membru al comisiei, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare desfăşurării activităţii comisiei. Secretarul lucrează sub îndrumarea preşedintelui.
    (11) Comisia de disciplină teritorială astfel desemnată este coordonată de preşedintele său, care este membru al Consiliului.
    (12) Invitarea celui în cauză în vederea audierii este obligatorie. În caz de neprezentare, se încheie un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit. Invitaţia este repetată o singură dată, iar mediatorul poate cere amânarea în scris numai pentru motive întemeiate Dacă mediatorul nu se prezintă la invitaţia repetată, membrii comisiei finalizează dosarul în lipsă.
    (13) Membrii comisiei trebuie să respecte dispoziţiile legale, să fie imparţiali şi obiectivi, să nu întrebuinţeze cuvinte ofensatoare sau să aducă atingere în orice fel demnităţii mediatorului cercetat.
    (14) Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului, să ceară copii după documentele care-l privesc, să fie asistat de un apărător ales sau să fie susţinut de un coleg mediator care să participe la cercetarea disciplinară cu acordul Comisiei de Disciplină şi să îşi formuleze apărarea.
    ART. 33
    (1) Comisia de disciplină teritorială are în competenţă cercetarea abaterii, în urma căreia se întocmeşte un dosar cu propunere de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare, care este înaintat Consiliului. Cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului, Consiliul hotărăşte cu majoritatea prevăzută de art. 19 din Lege, în termen de 30 de zile de la predarea dosarului cercetării abaterii de către Comisia de Disciplină.
    (2) Consiliului analizează dosarul şi propunerea comisiei de cercetare şi stabileşte sancţiunea care este aplicată, ce se comunică mediatorului prin adresa în scris, pe loc sau în termen de 48 de ore, prin C.P.M.J., la adresa indicată sau prin orice mijloc de comunicare indicat. Înainte de luarea unei decizii, mediatorul cercetat poate fi invitat la Consiliul de Mediere, ca instanţă de disciplină, pentru a fi ascultat, putând aduce noi probe în apărarea sa.
    (3) Hotărârea de sancţionare este comunicată în scris, prin intermediul C.P.M.J., mediatorului la domiciliu, cu confirmare de primire, în maxim 15 zile de la luarea hotărârii. Dacă mediatorul este nemulţumit de sancţiunea aplicată, poate ataca Hotărârea Consiliului de Mediere la instanţa de contencios administrativ competentă de la domiciliul sau reşedinţa mediatorului, în termenul prevăzut de lege.
    (4) Acţiunea în contencios declanşată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate.
    (5) Consiliul, la cererea instanţei de judecată, înaintează dosarul cauzei în copie certificată.
    (6) Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. b) din Lege, rămasă definitivă, constituie titlu executoriu.
    (7) Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancţionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, până la achitarea sumei.
    ART. 34
    (1) Sancţiunile disciplinare se aplică luând în considerare, în principal, următoarele elemente:
    a) activitatea desfăşurată anterior;
    b) caracterul şi gravitatea faptei comise;
    c) împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită;
    d) cauzele şi consecinţele acesteia;
    e) gradul de vinovăţie;
    f) preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;
    g) conduita mediatorului în perioada cercetării disciplinare.
    (2) Este interzisă aplicarea mai multor sancţiuni disciplinare pentru aceeaşi abatere.
    (3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la alegerea şi aplicarea sancţiunii.
    (4) Săvârşirea în spaţiul public al abaterilor prevăzute la art. 30, lit. t), u) şi v) constituie circumstanţă agravantă, ce va fi luată în considerare la alegerea şi aplicarea sancţiunii disciplinare.
    ART. 35
    (1) Răspunderea disciplinară a mediatorului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.
    (2) Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
    (3) Răspunderea penală a mediatorului poate fi atrasă în condiţiile legii atunci când există date asupra săvârşirii de către mediator în exercitarea atribuţiilor a unei fapte prevăzute de legea penală. Pe durata urmăririi penale şi judecăţii faptei, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei. În cazul trimiterii în judecată, mediatorul este suspendat din profesie până la soluţionarea cauzei.
    (4) Consiliul, ca instanţă disciplinară, va putea suspenda cercetarea plângerii:
    a) când ambele părţi o cer;
    b) când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o influenţă hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a se da.
    (5) Cercetarea plângerii se reia prin cererea de redeschidere făcută de către una dintre părţi.
    (6) Petentul poate oricând să renunţe la cercetarea plângerii, fie verbal în şedinţa Comisiei de disciplină, fie prin cerere scrisă.
    (7) Orice sesizare disciplinară se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare timp de un an din vina petentului.
    (8) Cursul perimării este suspendat atât timp cât există suspendarea pronunţată prevăzută la pct. 4).
    ART. 36
    (1) Sancţiunile prevăzute la art. 39 din lege sunt radiate de drept după trecerea următoarelor termene:
    a) observaţia scrisă - după 6 luni de la aplicare;
    b) amenda - după 1 an de la aplicare;
    c) suspendarea din calitatea de mediator - după 2 ani de la încetarea termenului de suspendare aplicată ca sancţiune.
    (2) Dosarul de cercetare şi actele de sancţionare, contestare şi judecată se păstrează la Consiliu timp de 5 ani, după care rămân consemnate numai în fişa de evidenţă, sancţiunea, rezultatul contestaţiei şi radierea, iar documentele din dosar se procesează prin reciclare.
    (3) Acţiunea de reclamare cu rea-credinţă de către un mediator a altui mediator constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii şi prezentului Statut.

    CAP. VII
    Pregătirea profesională a mediatorilor

    SECŢIUNEA 1
    Reglementare generală

    ART. 37
    (1) Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către Institutul de Formare al Consiliului de Mediere, furnizorii de formare autorizaţi în domeniul medierii şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate ale căror programe sunt autorizate de Consiliu.
    (2) Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliu cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta.
    (3) Structura cursului de formare profesională este întocmită conform prevederilor Standardului de formare al mediatorului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor.
    (4) Consiliul emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.
    ART. 38
    (1) Instituţiile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară, conform art. 9 din Lege, programe de formare profesională a mediatorilor se înscriu de către Consiliu pe o listă, care este pusă la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei, pe pagina de internet a acestuia şi pe pagina C.P.M.J.
    (2) Consiliul are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către Consiliu.
    (3) Retragerea autorizaţiei, a autorizării în cazul programelor masterale, ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista prevăzută la alin.(1).
    (4) Ambele tipuri de formare sunt asigurate de formatori autorizaţi pentru pregătirea adulţilor şi atestaţi de Consiliu, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi procedurii emise de Consiliu.
    ART. 39
    (1) Formarea profesională a mediatorilor are ca principale obiective:
    a) dobândirea de cunoştinţe teoretice în domeniul conflictelor, al soluţionării alternative a disputelor şi în special al medierii;
    b) dezvoltarea de abilităţi practice în mediere;
    c) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;
    d) asigurarea accesului şi menţinerea în profesia de mediator.
    (2) Formarea profesională a mediatorilor se realizează pe baza unor programe de formare iniţială şi continuă, întocmite pe baza criteriilor cuprinse în Standardul de formare iniţială în domeniul medierii şi în Standardul de formare continua al mediatorilor, elaborate de Consiliu.
    (3) Revizuirea programelor de formare este obligatorie în maximum 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unor modificări ale standardului de formare.
    (4) Toate programele de formare a mediatorilor respectă principiile formării adulţilor şi au o structuri care cuprinde maximum 30% pregătire teoretică şi minimum 70% pregătire practică.

    SECŢIUNEA 2
    Formarea iniţială

    ART. 40
    (1) Formarea iniţială este cea care asigură posibilitatea de a deveni mediator, după susţinere examenului de absolvire a programei parcurse de furnizorul de formare, în condiţiile stabilite de Consiliu. Examenul se va susţine cu subiecte de examen unice, potrivit metodologiei Standardului de formare iniţială a mediatorului.
    (2) Standardul de formare iniţială în domeniul medierii stabileşte criteriile minime pentru realizarea programelor în ceea ce priveşte:
    a) structura pe arii tematice;
    b) calificarea şi experienţa formatorilor;
    c) durata minimă a cursurilor pentru fiecare arie tematică
    d) condiţiile logistice minime ce trebuie asigurate de furnizorul de formare sau instituţia de învăţământ superior pe durata formării.

    SECŢIUNEA 3
    Formarea continuă

    ART. 41
    Orice mediator este obligat să urmeze formarea profesională continuă, conform dispoziţiilor legii şi ale prezentului Statut. În urma participării la formarea continuă în modalităţile stabilite de Consiliu, mediatorul obţine puncte profesionale, potrivit punctajului acordat fiecărei activităţi prin hotărâre a Consiliului, cu ocazia avizării acesteia la solicitarea furnizorului.
    ART. 42
    (1) După data autorizării, în primul an de activitate, mediatorul parcurge prima etapa de pregătire profesională continuă, care se finalizează cu o evaluare efectuată de către mediatorul îndrumător în baza referatului de evaluare.
    (2) C.P.M.J. întocmeşte registrul judeţean al mediatorilor aflaţi în prima etapa de pregătire profesională continuă, ce se actualizează permanent, urmăreşte şi coordonează modalitatea de pregătire profesională a mediatorului. Mediatorii înregistraţi în registru vor fi înscrişi în Tabloul Mediatorilor la rubrica "pregătire profesională" cu menţiunea "formare continuă obligatorie".
    (3) În timpul primei etape de pregătire profesională continuă, mediatorul va face obligatoriu dovada participării la cursuri de pregătire profesională continuă, acumulând minim 20 de puncte profesionale şi la minim 7 co-medieri în care participă în calitate de co-mediator alături de unul sau mai mulţi mediatori pe care acesta îi alege, dintre mediatorii îndrumători care au o vechime în profesie de cel puţin 3 ani şi minim 25 de medieri efectuate. C.P.M.J. întocmeşte lista cu mediatorii care doresc să desfăşoare activitatea de îndrumător.
    (4) Mediatorul îndrumător va putea face referatul de evaluare numai în urma parcurgerii a minim 3 co-medieri cu mediatorul aflat în prima etapa de pregătire profesională continuă.
    (5) Mediatorul îndrumător are obligaţia de a coordona activitatea mediatorului aflat în prima etapă de pregătire profesională continuă pe toată perioada acesteia.
    (6) Mediatorul în prima etapă de pregătire profesională continuă participă la cursuri autorizate de pregătire profesională în vederea extinderii şi aprofundării noţiunilor teoretice şi practice dobândite în cadrul cursului de bază pentru formarea iniţială a mediatorilor.
    (7) La finalul primei etape de pregătire profesională continuă, mediatorul trebuie să prezinte:
    a) copie după autorizaţia de mediator obţinută în condiţiile alin. 1;
    b) dovada participării la cursurile de pregătire profesională continuă conform alin. 4, în cuantum de minim 20 de puncte profesionale;
    c) dovada participării la un număr minim de 7 co-medieri;
    d) adeverinţă emisă de C.P.M.J. în raza căruia are sediul profesional principal, din care să rezulte că are drept de exercitare a profesiei;
    e) referatul de evaluare efectuat de către mediatorul îndrumător.
    (8) În situaţia în care condiţiile de la punctul 7 lit. b) şi c) sunt îndeplinite mai devreme de 1 an, prima etapă de pregătire profesională continuă se poate reduce corespunzător perioadei parcurse;
    (9) În situaţia în care condiţiile de la punctul 7 lit. b) şi c) nu sunt îndeplinite la expirarea termenului de 1 an de la data autorizării, încheierea primei etape de pregătire profesională se poate prelungi cu cel mult încă un an de zile.
    (10) Dosarul conţinând documentele prevăzute la punctul 7 lit. a-d va fi depus la CPMJ în raza căruia mediatorul îşi are sediul principal de activitate. CPMJ va înainta în termen de 15 zile Consiliului de Mediere dosarul însoţit de un referat în care se verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la punctul 8.
    (11) Consiliul în termen de 45 de zile, constată prin hotărâre îndeplinirea condiţiilor de finalizare a primei etape de pregătire profesională continuă şi actualizează Tabloul Mediatorilor. Hotărârea este comunicată C.P.M.J. în vederea efectuării menţiunii în registrul judeţean al mediatorilor aflaţi în prima etapă de pregătire profesională continuă.
    (12) Mediatorul autorizat care vrea să beneficieze de situaţia prevăzută la punctul (9) poate formula o cerere prin care să solicite Consiliului de Mediere reducerea termenului etapei pregătirii profesionale continue. Cererea este însoţită de documentele prevăzute la punctul 7. Procedura de primire şi soluţionare a cererii este cea prevăzută punctele 11 şi 12.
    (13) Mediatorul autorizat care vrea să beneficieze de situaţia prevăzută la punctul (10) poate formula o cerere prin care să solicite Consiliului extinderea perioadei cu cel mult un de zile. Cererea este depusă la C.P.M.J. în raza căruia mediatorul îşi are sediul principal de activitate, care o înaintează în termen de 15 zile Consiliului. În termen de 45 de zile, Consiliul aprobă prin hotărâre extinderea perioadei conform cererii. Hotărârea este comunicată C.P.M.J. în vederea efectuării menţiunii în registrul judeţean al mediatorilor aflaţi în prima etapă de pregătire profesională continuă.
    ART. 43
    Se înfiinţează Institutul de Formare al Consiliului de Mediere care are drept scop formarea profesională continuă a mediatorilor potrivit metodologiei standardului de formare continuă. Institutul funcţionează potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare propriu şi este condus de Consiliu.
    ART. 44
    (1) După parcurgerea primei etape de formare continuă, mediatorul trebuie să acumuleze un număr anual de minimum 20 de puncte profesionale prin cursuri de perfecţionare sau specializare organizate de Institutul de Formare al Consiliului de Mediere sau de furnizori autorizaţi de Consiliu, pentru dezvoltarea competenţelor profesionale necesare exercitării profesiei de mediator.
    (2) Punctajul anual de formare continuă se poate obţine şi prin participarea mediatorului ca auditor la conferinţe, seminarii sesiuni informative, ateliere de lucru şi pentru participarea în calitate de lector la acestea, precum şi pentru participarea mediatorului în calitate de realizator sau invitat la emisiuni radio/tv cu tematica despre mediere de minimum jumătate de oră, pentru redactarea de articole de specialitate publicate în reviste, ziare, site-uri în domeniul medierii sau juridic, pentru cărţi publicate de către mediatori, la propunerea comisiei pentru formare profesională, pentru care Consiliul acordă puncte profesionale.

    SECŢIUNEA 4
    Autorizarea furnizorilor de formare a mediatorilor

    ART. 45
    (1) Formarea profesională a mediatorilor se realizează prin:
    a) cursuri organizate de furnizori de formare autorizaţi de Consiliu, conform Legii, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) programe postuniversitare de nivel master acreditate, desfăşurate de instituţii de învăţământ superior, autorizate în prealabil de Consiliu.
    (2) Programele de formare în domeniul medierii, precum şi programele postuniversitare de nivel master în domeniul medierii se întocmesc pe baza criteriilor cuprinse în standardele de formare elaborate de Consiliu şi se autorizează în prealabil de către acesta.
    (3) În vederea autorizării, furnizorul de formare depune la Consiliu o cerere însoţită de documentele solicitate conform procedurii de autorizare, în două exemplare, între care cel puţin:
    a) certificatul de înregistrare fiscală - fotocopie;
    b) programul de formare propus;
    c) lista formatorilor propuşi;
    d) curriculum vitae al fiecărui formator, însoţit de fotocopii ale documentelor care atestă pregătirea şi experienţa în conformitate cu criteriile stabilite de standardul de formare în domeniul medierii;
    e) dovada că în obiectul de activitate este inclusă formarea în domeniul medierii.
    (4) În termen de 45 de zile de la data la care a fost înregistrată, cererea de autorizare a programului de formare, însoţită de toate documentele solicitate conform alin. (3), este analizată de Comisia permanentă, care formulează o propunere pe baza căreia Consiliul adoptă o hotărâre de aprobare sau de respingere.
    (5) Autorizaţia este emisă de Consiliu în maximum 30 de zile de la data adoptării hotărârii de aprobare a autorizării şi este valabilă până la data revocării ei de către Consiliu.
    (6) Comunicarea hotărârii Consiliului se face în scris, cu confirmarea primirii.
    (7) Un exemplar al documentelor depuse spre autorizare se returnează petentului, iar pe fiecare pagină se înscrie menţiunea «Autorizat de Consiliul de Mediere, astăzi ...».
    (8) Autorizaţia emisă de Consiliu pentru fiecare program de formare se eliberează pe bază de semnătură reprezentantului legal sau unui împuternicit al acestuia, după ce se face dovada achitării taxei de autorizare a programului de formare, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Consiliului.
    (9) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare este obligat să anunţe Consiliul în maximum 15 zile cu privire la orice modificări ale datelor înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, orice modificare ulterioară autorizării adusă în programul de formare şi în lista formatorilor propuşi pentru derularea programului de formare, prevăzute la pct. 3 lit. a, b şi c.

    CAP. VIII
    Sistemul relaţional al profesiei de mediator

    SECŢIUNEA 1
    Relaţiile dintre mediator şi părţi

    ART. 46
    (1) Drepturile şi obligaţiile mediatorului, ale părţilor şi altor persoane care asistă părţile la mediere se nasc din prevederile legale aplicabile şi din contractul de mediere, încheiat între mediator şi părţi ori mandatarii acestora. Forma şi conţinutul general ale contractului sunt stabilite în anexa la prezentul Statut.
    (2) Medierea se bazează pe încrederea acordată mediatorului de către părţi ca persoană specializată în a-i sprijini să identifice şi să adopte o soluţie de rezolvare a conflictului acceptabilă, durabilă şi legală, prin folosirea tehnicilor de comunicare şi negociere.
    (3) Mediatorul nu poate avea în aceeaşi cauză calitatea de avocat sau mandatar al uneia din părţile aflate la mediere. Dispoziţia se aplică şi membrilor asociaţi în formele de exercitare a profesiilor de avocat şi de mediator. Mediatorul care a fost chemat în calitate de martor într-un caz penal legat de conflictul dedus medierii, nu mai poate să medieze acel caz.

    SECŢIUNEA 2
    Relaţiile dintre mediator şi autorităţi

    ART. 47
    (1) Mediatorul este obligat să transmită în timp util instanţelor şi organelor judiciare procesul verbal şi acordul de mediere, după caz, potrivit reglementărilor legale.
    (2) Mediatorul trebuie să răspundă cu promptitudine solicitărilor venite din partea autorităţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, participând la activităţi de promovare, dezbateri, informări publice.
    ART. 48
    (1) Relaţiile dintre mediatori sunt întemeiate pe încredere, respect şi sprijin reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, imaginii pozitive a profesiei şi medierii.
    (2) În co-mediere, mediatorii îşi împart sarcinile în mod echitabil, se ajută şi participă deopotrivă la buna desfăşurare a procedurii de mediere.
    (3) Mediatorul nu poate pretinde sau accepta comisioane sau alte compensaţii de la avocaţi/mediatori/terţe persoane pentru faptul că aceştia l-au recomandat ca mediator sau că au trimis o parte la mediator.
    (4) Mediatorii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea în mod profesionist, cu bună-credinţă, în mod onest, cu respectarea cerinţelor concurenţei loiale între mediatori.
    (5) Mediatorii au obligaţia de a colabora între ei în cadrul formelor de exercitare a profesiei, corpului profesional pentru promovarea medierii şi avantajelor acesteia, pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, pentru apărarea imaginii publice a profesiei, pentru relaţionare internaţională.

    SECŢIUNEA 3
    Relaţiile dintre mediatori şi reprezentanţii tuturor profesiilor

    ART. 49
    (1) În activitatea de informare şi promovare a medierii mediatorul informează părţile despre dreptul acestora de a fi asistate pe întreaga durată a procedurii de mediere şi eventual de a fi reprezentate, de către avocat.
    (2) În timpul sesiunii de mediere, mediatorii acordă avocatului timpul necesar pentru lămurirea părţilor prezente cu privire la mediere şi încheierea acordului de mediere.
    (3) Mediatorul poate furniza avocatului părţii sau reprezentanţilor altor profesii, toate informaţiile referitoare la procedura de mediere a cazului în care aceştia sunt prezenţi.
    (4) Relaţiile dintre mediatori şi reprezentanţii tuturor profesiilor sunt bazate pe încredere şi respectul reciproc şi impun o colaborare onestă necesară menţinerii reputaţiei profesionale şi satisfacerii intereselor părţilor care au apelat la ei.

    CAP. IX
    Organizarea profesiei de mediator

    SECŢIUNEA 1
    Consiliul de Mediere

    ART. 50
    (1) Consiliul de Mediere este organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti, cu atribuţii de reglementare în domeniul medierii, înfiinţat în temeiul art. 17 alin. (1) din Lege. Consiliul se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Legii, prezentului Statut şi ale Regulamentului său de organizare şi funcţionare.
    (2) Consiliul este autoritatea competentă din România privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesia de mediator, ca profesie reglementată, în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor principii: principiul viziunii globale şi unitare, principiul legalităţii, principiul imparţialităţii, principiul cooperării, principiul prevenirii, principiul parteneriatului, principiul complementarităţii, transparenţei şi dialogului social, principiul confidenţialităţii, precum şi principiul responsabilităţii.
    (4) Consiliul este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Lege prezentul Statut, Hotărârile şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
    (5) Mandatul membrilor Consiliului este de 4 ani.
    (6) Revocarea Consiliului sau a oricăruia dintre membrii acestuia se poate face la iniţiativa unei pătrimi din numărul mediatorilor autorizaţi, decizia fiind adoptată cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul mediatorilor autorizaţi.
    (7) Situaţiile în care calitatea de membru al Consiliului încetează în timpul exercitării mandatului, precum şi procedura revocării sunt stabilite prin Lege, prezentul Statut, Hotărârile şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
    (8) Pot face parte din Consiliul de Mediere numai mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile stabilite prin Lege, prezentul Statut, Hotărârile şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
    (9) Consiliul îşi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul consiliu de mediere.
    ART. 51
    (1) Consiliul de Mediere alege un preşedinte şi un vicepreşedinte şi desemnează dintre membrii săi o comisie cu activitate permanentă, care pregăteşte lucrările Consiliului. Durata mandatului membrilor comisiei este de 2 ani.
    (2) În structura Consiliului funcţionează un secretariat tehnic, alcătuit dintr-un număr de persoane stabilit prin organigramă şi aprobat de Consiliu.
    (3) Structura şi atribuţiile comisiei prevăzute la alin. (1) şi ale secretariatului tehnic prevăzut la alin. (2) se stabilesc prin Lege, prezentul Statut, Hotărârile şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
    (4) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de mediere au dreptul la o indemnizaţie lunară, în condiţiile stabilite prin Lege, prezentul Statut, Hotărârile şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
    ART. 52
    (1) Consiliul se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.
    (2) Şedinţele Consiliului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 membrii şi sunt publice, cu excepţia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel.
    (3) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun.
    (4) La lucrările Consiliului pot fi invitate să participe persoane din orice alte instituţii sau organisme profesionale, a căror consultare este necesară pentru luarea măsurilor sau pentru adoptarea hotărârilor Consiliului.
    ART. 53
    Consiliul are următoarele atribuţii principale:
    1) promovează activitatea de mediere şi reprezintă interesele mediatorilor autorizaţi în scopul asigurării calităţii serviciilor din domeniul medierii, conform prevederilor Legii, prezentului Statut, Hotărârilor şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere;
    2) protejează onoarea şi prestigiului profesiei, precum şi respectarea normelor de reglementare a profesiei;
    3) elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie precum şi standardele de formare în domeniul SAL.
    4) autorizează programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi pe cele de specializare a mediatorilor;
    5) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare profesională care au obţinut autorizarea;
    6) autorizează mediatorii în condiţiile prevăzute de lege, de prezentul statut şi de procedura stabilită prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere;
    7) hotărăşte asupra reducerii perioadei primei etape de pregătire profesională continuă;
    8) cooperează, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în vederea asigurării controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia le prestează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009;
    9) întocmeşte şi actualizează tabloul mediatorilor autorizaţi;
    10) ţine evidenţa birourilor mediatorilor autorizaţi;
    11) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul medierii;
    12) eliberează documentele care atestă calificarea profesională a mediatorilor;
    13) adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;
    14) ia măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a acestora;
    15) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;
    16) adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa;
    17) organizează alegerile pentru următorul Consiliu de Mediere şi elaborează procedurile de organizare a alegerilor. Declanşarea procedurii de organizare a alegerilor se face cu 6 luni înainte de expirarea mandatului Consiliului de Mediere la acea dată;
    18) mandatează organele de conducere a C.P.M.J şi a reprezentantului ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar, în baza unui contract de mandat, cu atribuţiile precizate în prezentul Statut;
    19) numeşte organele de conducere a C.P.M.J şi reprezentantul Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar în situaţiile în care nu se depun candidaturi sau locurile au rămas vacante;
    20) aprobă planul de activitate anual al organelor de conducere a C.P.M.J.;
    21) sprijină, coordonează, supraveghează şi controlează activitatea desfăşurată de organele de conducere a C.P.M.J. şi a reprezentanţilor aleşi/numiţi ai Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel;
    22) revocă în caz de neîndeplinire din culpa a mandatului conferit, organele de conducere a C.P.M.J. (preşedintele şi vicepreşedinţii) precum şi pe reprezentantul ales/numit al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel;
    23) soluţionează sesizările făcute împotriva hotărârilor organelor de conducere a C.P.M.J;
    24) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
    ART. 54
    Consiliul de Mediere îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după cum urmează:
    a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor;
    b) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile legii;
    c) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
    d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;
    e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului, stabilite prin prezentul Statut, Hotărârile şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

    SECŢIUNEA 2
    Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizaţi din Judeţ (C.P.M.J.)

    ART. 55
    Profesia de mediator este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute de Legea nr. 192/2006 precum şi în baza statutului profesiei de mediator.
    ART. 56
    (1) Totalitatea mediatorilor autorizaţi din România formează Corpul Profesional al mediatorilor din România (C.P.M.R).
    (2) Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizaţi din Judeţ (C.P.M.J.) este constituit din toţi mediatorii care au sediul profesional principal înregistrat în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti.
    (3) Sediul C.P.M.J este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
    (4) C.P.M.J din fiecare judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, se individualizează prin denumirea "Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizaţi din Judeţ", la care se adaugă numele judeţului din care face parte, respectiv "Corpul Profesional al municipiului Bucureşti".
    (5) C.P.M.J. nu deţine personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
    ART. 57
    (1) Organele de conducere ale C.P.M.J. sunt preşedintele şi doi vicepreşedinţi, care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de mandat încheiat cu Consiliul.
    (2) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului.
    (3) Sunt aleşi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi acei mediatori care sunt înscrişi în Tabloul Mediatorilor şi care nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitare a profesiei şi care îndeplinesc condiţiile impuse de prezentul Statut.
    (4) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de mediator se face numai prin vot secret.
    (5) Organele de conducere a C.P.M.J. iau hotărâri numai prin vot deschis.
    (6) În cadrul C.P.M.J. îşi desfăşoară activitatea şi funcţionează:
    a) comisia de disciplină
    b) aparatul tehnic-administrativ.
    ART. 58
    Organele de conducere ale C.P.M.J. au următoarele atribuţii generale:
    (a) aduc la îndeplinire obligaţia de organizare a activităţii de mediere în judeţul respectiv, organizează, conduc şi gestionează întreaga sa activitate, depun toate diligenţele pentru îndeplinirea principalelor atribuţii prevăzute în prezentul Statut;
    (b) reprezintă Corpul Profesional al Mediatorilor în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile din judeţ, în conformitate cu prevederile contractului de mandat şi a Hotărârilor Consiliului;
    (c) respectă Hotărârile adoptate de către Consiliu;
    (d) propun măsuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor Legii, Statutului şi ale hotărârilor Consiliului.
    (e) iniţiază şi susţin propuneri pentru completarea şi/sau modificarea Legii şi depun toate diligenţele în vederea corelării legislaţiei privind medierea în legislaţia naţională şi comunitară, cu avizul Consiliului;
    (f) întocmesc planul anual de activităţi, ce este supus spre aprobare Adunării Generale a C.P.M.J. şi apoi Consiliului;
    (g) în exercitarea atribuţiilor, organele de conducere sunt obligate să acţioneze cu prudenţă şi să execute mandatul conferit cu diligenţa unui bun proprietar;
    (h) stabilesc o strategie de prevenire a unor eventuale conflicte şi/sau litigii îndreptate împotriva Consiliului.
    ART. 59
    Atribuţii privind dezvoltarea şi promovarea profesiei de mediator ale organelor de conducere a C.P.M.J.:
    a) implementează în judeţ strategiile elaborate de Consiliu;
    b) identifică nevoile mediatorilor din judeţ;
    c) propun strategii proprii locale pentru dezvoltarea profesiei de mediator;
    d) propun strategii proprii locale pentru promovarea profesiei de mediator;
    e) organizează activităţi de promovare a profesiei de mediator la nivelul C.P.M.J. şi sprijină Consiliul în acţiunile de promovare a medierii la nivel naţional;
    f) dezvoltă strategii eficiente de comunicare cu instituţiile publice, autorităţi publice locale şi cu alte organisme de interes din raza judeţului respectiv inclusiv cu mass-media;
    g) organizează şi editează publicaţiile C.P.M.J.;
    (h) organizează şi supraveghează serviciul statistic judeţean al C.P.M.J;
    (k) rezolvă orice probleme de interes pentru profesia de mediator în limitele mandatului încredinţat;
    (l) adoptă proceduri de lucru specifice pentru activităţile ce decurg din atribuţiile stabilite de Consiliu;
    (m) iniţiază constituirea de noi comisii de specialitate atunci când acestea sunt necesare pentru îndeplinirea activităţilor propuse;
    (n) colaborează pe bază de protocol cu alte instituţiile publice sau organizaţii naţionale şi internaţionale;
    (o) iniţiază diverse proiecte în scopul atragerii de fonduri financiare pentru promovarea medierii;
    (p) întocmesc şi actualizează registrul judeţean al mediatorilor aflaţi în prima etapă de pregătire profesională continuă.
    ART. 60
    Atribuţii privind organizarea profesiei de mediator ale organelor de conducere a C.P.M.J.:
    a) convoacă şi organizează Adunarea Generală Anuală a Mediatorilor din Judeţ şi prezintă Raportul de Activitate anual;
    b) întocmeşte şi prezintă anual Consiliului spre aprobare raportul de activitate al organelor de conducere al C.P.M.J. precum şi modul de gestionare a resurselor financiare şi de utilizare a bunurilor alocate de Consiliu pentru organizarea activităţii de mediere în judeţul respectiv;
    c) organizează şi monitorizează desfăşurarea în condiţii de legalitate a activităţii de mediere din judeţul respectiv;
    d) realizează şi asigură evidenţa mediatorilor autorizaţi din judeţ şi transmite Consiliului orice modificare intervenită în vederea actualizării Tabloului Mediatorilor;
    e) se preocupă de reactualizarea şi afişarea Tabloului Mediatorilor autorizaţi la instituţiile în drept şi îl comunică tuturor persoanelor şi instituţiilor interesate;
    f) verifică şi constată pe bază de referat îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi transmite dosarele spre autorizare Consiliului, în condiţiile Legii şi ale Statutului profesiei de mediator;
    g) verifică şi constată pe bază de referat îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de incompatibilitate, suspendare şi încetare a exercitării profesiei de mediator şi transmite documentele Consiliului;
    h) primeşte cererile privind constatarea existenţei: stării de incompatibilitate, situaţiilor de suspendare şi încetare a exercitării profesiei de mediator şi transmite documentele Consiliului;
    i) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei îndeplinesc condiţiile prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei. Organizează şi ţine evidenţa acestora şi le trimite Consiliului spre avizare;
    j) comunică mediatorilor documentele, adresele, hotărâri emise de Consiliu;
    k) eliberează autorităţilor înscrisuri care atestă situaţia profesională a mediatorilor din judeţ;
    l) la cererea mediatorului interesat eliberează înscrisuri care atestă situaţia sa profesională;
    m) vizează legitimaţiile mediatorilor.
    ART. 61
    Atribuţii ale Organelor de conducere a C.P.M.J. privind consolidarea bugetului profesiei:
    a) identifică surse financiare pentru susţinerea proiectelor de promovare şi dezvoltare ale profesiei în judeţ;
    b) elaborează şi propun spre aprobare Consiliului bugetul de venituri şi cheltuieli al entităţii judeţene pe care îl supun atenţiei şi aprobării Consiliului;
    c) propun măsuri de îmbunătăţire a procesului de colectare a contribuţiilor mediatorilor.
    ART. 62
    Atribuţii de control ale Organelor de conducere a C.P.M.J.:
    (a) propun măsuri pentru respectarea prevederilor Codului de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a acestora;
    (b) comunică Consiliului sancţiunile propuse de Comisia de disciplină teritorială, în termen de 5 zile de la data emiterii lor;
    (c) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor potrivit Statutului profesiei;
    (d) primesc, înregistrează şi trimit plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor proprii adoptate, în cazurile prevăzute de Lege şi de Statut spre competenta soluţionare Consiliului;
    (e) supraveghează respectarea de către mediatori a Codului de etică şi deontologie profesională, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;
    (f) iau măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională şi aplicarea normelor privind răspunderea disciplinară a acestora;
    (g) primesc sesizările în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38 din Lege, şi le înaintează Consiliului pentru a analiza condiţiile privind constituirea comisiilor de disciplină, după caz;
    (h) răspund de aplicarea sancţiunilor aplicate prin Hotărâre a Consiliului;
    (i) sesizează comisia de disciplină cu privire la cercetarea abaterilor disciplinare ale mediatorilor;
    (j) se poate sesiza din oficiu cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor profesionale ale mediatorilor prevăzute în conţinutul Legii, al prezentului Statut, în Hotărârile Consiliului şi în Codul de etică şi deontologie profesională;
    (k) exercită controlul asupra activităţii aparatului tehnico-administrativ al C.P.M.J.
    ART. 63
    (1) Organele de conducere ale C.P.M.J. se preocupă de pregătirea profesională continuă a mediatorilor şi facilitarea desfăşurării cursurilor care să asigure:
    a) dobândirea de cunoştinţe teoretice în domeniul conflictelor, al soluţionării alternative a disputelor şi medierii;
    b) dezvoltarea de abilităţi practice în mediere;
    c) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;
    d) asigurarea accesului şi menţinerea în profesia de mediator
    e) identifică măsurile necesare la nivel local pentru creşterea calităţii pregătirii profesionale a mediatorului.
    (2) C.P.M.J. ţine evidenţa privind pregătirea profesională a mediatorilor autorizaţi şi raportează trimestrial Consiliului situaţia acestor pregătiri.
    ART. 64
    Atribuţii administrativ - organizatorice ale organelor de conducere a C.P.M.J.:
    a) asigură suportul tehnic necesar desfăşurării activităţilor specifice C.P.M.J., preşedintelui, vicepreşedinţilor, precum şi membrilor Comisiei de disciplină teritorială;
    b) redactează, înregistrează, arhivează şi ţine evidenţa documentelor C.P.M.J.;
    c) pregătesc şi desfăşoară activităţi de relaţii publice pe plan intern şi extern, în limitele stabilite de Consiliu;
    d) pregătesc şi asigură suportul tehnic şi logistic pentru organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor desfăşurate în sprijinul mediatorilor în limita mandatului;
    e) pun la dispoziţia mijloacelor de informare în masă, a diferitelor instituţii, organizaţii sau a cetăţenilor, în mod oportun şi complet, informaţiile solicitate, în măsura în care acestea au fost aprobate de către Consiliu ca fiind publice;
    f) răspund de realizarea şi actualizarea site-ului web al C.P.M.J. şi asigură informatizarea în condiţii optime a activităţii acestuia;
    g) asigură activitatea de primire, depozitare, conservare, întreţinere şi exploatare a materialelor, inventarului propriu şi a mijloacelor fixe;
    h) răspund de materialele publicitare şi a publicaţiile proprii ale C.P.M.J, precum şi de distribuirea acestora;
    i) răspund de întreţinerea spaţiului sediului C.P.M.J. şi a bunurilor din dotare, de buna funcţionare a instalaţiilor, întocmesc documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor de reparaţii curente.
    j) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de Lege, de Statutul profesiei de mediator sau hotărâte de Consiliu şi date în competenţa sa.
    ART. 65
    În exercitarea atribuţiilor sale, organele de conducere ale C.P.M.J adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care le compun, exprimat direct sau prin mandat scris.
    ART. 66
    Hotărârile organelor de conducere ale C.P.M.J. au caracter obligatoriu pentru mediatorii din cadrul C.P.M.J. şi pot fi atacate, de către cei interesaţi, cu plângere la Consiliu, în termen de 15 zile de la publicare.
    ART. 67
    Organele de conducere ale C.P.M.J. apără şi promovează interesele mediatorilor în scopul prevenirii sau eliminării practicilor discriminatorii sau monopoliste în furnizarea serviciului de mediere.
    ART. 68
    Colaborează cu alte instituţii publice pentru punerea în practică în mod unitar a legislaţiei în domeniul medierii, cu scopul de a dezvolta o practică unitară a furnizării serviciilor de mediere.
    ART. 69
    (1) Atribuţiile Preşedintelui C.P.M.J.:
    a) coordonează întreaga activitate executivă a C.P.M.J.;
    b) supraveghează şi răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului;
    c) reprezintă interesele mediatorilor în relaţia cu autorităţile publice locale şi cu alte organisme de interes din raza judeţului respectiv, cu organele, organizaţiile şi instituţiile statului, cu orice persoană fizică şi/sau juridică din ţară şi din străinătate;
    d) reprezintă C.P.M.J în relaţiile cu terţii în limitele mandatului conferit de Consiliu;
    e) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele C.P.M.J. şi cu autorizarea Consiliului, semnează documentele precizate. Pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacţii sau compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambie sau bilete la ordin, pentru a intenta acţiuni în justiţie, precum şi pentru a încheia orice acte de dispoziţie trebuie să fie împuternicit în mod expres de către Consiliul de Mediere;
    f) convoacă şi conduce şedinţele de lucru ale organelor de conducere ale C.P.M.J.;
    g) ia măsuri privind organizarea şi funcţionarea C.P.M.J.;
    h) propune membrilor Consiliului spre aprobare organigrama aparatului tehnic-administrativ propriu, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli;
    i) colaborează cu vicepreşedinţii şi reprezentantul de pe lângă Curtea de Apel, în toată activitatea sa;
    j) prezintă Consiliului periodic (lunar, trimestrial, semestrial) un raport de activitate cu privire la activitatea depusă în cadrul C.P.M.J.;
    k) răspunde de organizarea şi buna funcţionare a aparatului tehnic-administrativ al C.P.M.J.;
    l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, Statutul profesiei, Hotărârile Consiliului şi ale C.P.M.J. date în competenţa sa.
    (2) Preşedintele poate delega exercitarea unor atribuţii din competenţa sa şi poate încredinţa mandatul de reprezentare unuia sau ambilor vicepreşedinţi.
    (3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii.
    ART. 70
    Atribuţiile vicepreşedinţilor sunt:
    a) asigură coordonarea activităţii C.P.M.J., în lipsa preşedintelui;
    b) conduce lucrările în şedinţele de lucru ale organelor de conducere ale C.P.M.J., în lipsa preşedintelui;
    c) asigură reprezentarea C.P.M.J. în raport cu terţii, în lipsa preşedintelui;
    d) coordonează activitatea aparatului tehnic administrativ, în lipsa preşedintelui sau ca urmare a unui mandat scris din partea acestuia;
    e) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, Statutul profesiei şi hotărârile Consiliului;
    f) colaborează cu preşedintele celălalt vicepreşedintele şi reprezentantul de pe lângă Curtea de Apel în toată activitatea sa.
    ART. 71
    (1) Organele de conducere al C.P.M.J. se întrunesc lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.
    (2) La şedinţele organelor de conducere a C.P.M.J. pot participa membrii din Consiliul, precum şi orice membru al C.P.M.J. cu drept de exercitare a profesiei. Mediatorii îşi pot manifestă dorinţa de a participa la şedinţa organelor de conducere al C.P.J.M., în baza unei cereri adresate preşedintelui C.P.M.J.
    (3) Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de către organele de conducere a C.P.M.J. şi de către secretar. Registrul poate fi consultat de către mediatorii interesaţi şi de către orice membru al Consiliului.
    (4) Hotărârile organelor de conducere al C.P.M.J. se iau cu votul majorităţii simple.
    ART. 72
    (1) Organele de conducere a C.P.M.J. sunt alese pentru o perioadă de 4 ani;
    (2) Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor începe de la data semnării contractului de mandat şi încetează în a 90-a zi de la predarea mandatului către următorii membri C.P.M.J;
    (3) Predarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinte se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind bunurile mobile şi imobile şi arhivele predate, respectiv preluate în gestiune;
    (4) Perioada de predare a documentelor gestionate de preşedinte şi de vicepreşedinţi este de 15 zile calendaristice de la data alegerii în funcţie.
    ART. 73
    (1) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui încetează în următoarele situaţii:
    (a) prin renunţare scrisă;
    (b) prin deces;
    (c) prin încetarea calităţii de mediator;
    (d) suspendarea din profesia de mediator;
    (e) împlinirea/încetarea termenului din contractul de mandat;
    (f) revocarea prin votul a 5 membri a: Consiliului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor expres prevăzute în prezentul Statut şi care fac obiectul contractului de mandat;
    (g) schimbarea sediului profesional principal sau secundar în alt judeţ decât cel pe care îl reprezintă la nivel de C.P.M.J.;
    (h) în caz de incapacitate.
    (2) Încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte se constată prin hotărâre a Consiliului.
    (3) În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.
    (4) În caz de numire de către Consiliu a preşedintelui şi vicepreşedinţilor, ca organe de conducere a C.P.M.J., acesta organizează noi alegeri în termen de 1 an de zile de la numire.
    (5) În caz de numire de către Consiliu a reprezentantului Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel, C.P.M.J.-urile din raza Curţii de Apel organizează noi alegeri în termen de 1 an de zile de la numirea acestora.
    ART. 74
    Membrii C.P.M.J. pot fi revocaţi în totalitate sau în parte de către Consiliu în cazul în care se constată încălcarea atribuţiilor legale sau neîndeplinirea cu rea-credinţă a atribuţiilor, obligaţiilor stabilite în Contractul de mandat şi în prezentul Statut.
    ART. 75
    Organele de conducere ale C.P.M.J. pentru activitatea depusă vor primi o indemnizaţie lunară stabilită fie de Consiliu, fie prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli al C.P.M.J. alocat de Consiliu, în funcţie de resursele financiare identificate la nivel judeţean.
    ART. 76
    Aparatul tehnic-administrativ constituit în cadrul C P.M.J. este format din personal angajat prin contracte individuale de muncă, este organizat, funcţionează şi are atribuţiile stabilite potrivit Legii, Statutului, hotărârilor Consiliului şi deciziilor preşedintelui C.P.M.J.
    ART. 76
    C.P.M.J. îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din veniturile acordate de Consiliu, ca urmare a contribuţiilor virate privind:
    a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor;
    b) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile Legii;
    c) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
    d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;

    SECŢIUNEA 3
    Reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel

    ART. 77
    Comisia privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel este alcătuită din reprezentanţi aleşi la nivelul fiecărei Curţi de Apel, ce duc la îndeplinire obligaţia de organizare a activităţii de mediere pe raza Curţii de Apel şi reprezintă mediatorii în relaţia cu sistemul judiciar, respectiv Curtea de Apel, tribunalele şi toate judecătoriile din raza Curţii de apel, parchetele de pe lângă Curtea de Apel, Tribunal şi Judecătorii, inspectoratele de poliţie judeţene, jandarmeria, penitenciarele, serviciile de probaţiune de pe lângă Tribunale.
    ART. 78
    În organizarea, conducerea, gestionarea activităţii sale, reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă mediatorii în relaţia cu sistemul judiciar;
    b) propune strategii eficiente de comunicare cu sistemul judiciar şi bune practici comune, strategii aprobate de Consiliu;
    c) duc la îndeplinire Hotărârile Consiliului;
    d) implementează la nivelul Curţilor de Apel strategia Consiliului în sistemul Judiciar;
    e) colaborează cu organele de conducere ale C.P.M.J. pentru eficientizarea relaţiei cu sistemul judiciar;
    f) întocmeşte un plan de activitate privind acţiunile necesare îndeplinirii mandatului conferit;
    g) informează Organele de conducere a C.P.M.J. şi Consiliul despre dificultăţile apărute în relaţie cu reprezentanţii sistemului judiciar;
    h) prezintă un raport de activitate Consiliului (lunar, trimestrial, anual).
    i) pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacţii sau compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii ori bilete la ordin pentru a intenta acţiuni în justiţie, precum şi a încheia orice acte de dispoziţie, reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel trebuie să fie împuternicit în mod expres de către Consiliu;
    j) face propuneri după consultarea CPMJ-urilor, cu avizul CM organelor de conducere ale Curţilor de Apel în vederea aplicării unei practici unitare în materie de mediere la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel;
    k) solicită şi propune organelor de conducere ale Curţilor de Apel participarea la şedinţele Comisiei de unificare a practicii judiciare organizate de Curţile de Apel, în cazul dezbaterii de subiecte în domeniul medierii.
    ART. 79
    (1) Reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel este ales pentru o perioadă de 4 ani;
    (2) Mandatul reprezentantului ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel, începe de la data semnării contractului de mandat cu Consiliul, şi încetează în a 90-a zi de la predarea mandatului către următorii membri ai Consiliului;
    (3) Predarea mandatului se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind arhivele predate, respectiv preluate în gestiune;
    (4) Perioada de predare a documentelor gestionate este de 15 zile calendaristice, de la data alegerii în funcţie.
    ART. 80
    (1) Mandatul reprezentantului ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel încetează în următoarele situaţii:
    (a) prin renunţare scrisă;
    (b) prin deces;
    (c) prin încetarea calităţii de mediator;
    (d) suspendarea din profesia de mediator;
    (e) împlinirea/încetarea termenului din contractul de mandat;
    (f) revocarea prin votul a 5 membri ai Consiliului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor expres prevăzute în prezentul Statut şi care fac obiectul contractului de mandat;
    (g) schimbarea sediului profesional principal sau secundar în alt judeţ din altă circumscripţie a Curţii de Apel decât cea pe care o reprezintă;
    (h) în caz de incapacitate.
    (2) Încetarea mandatului de reprezentant ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel se constată prin hotărâre a Consiliului.
    (3) În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.
    ART. 81
    Reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel poate fi revocat de către Consiliu în cazul în care se constată încălcarea atribuţiilor legale sau neîndeplinirea cu rea-credinţă a atribuţiilor, obligaţiilor stabilite în Contractul de mandat şi în prezentul Statut.
    ART. 82
    Reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel pentru activitatea depusă va primi o indemnizaţie stabilită de Consiliu, în urma analizei financiar-contabile.

    SECŢIUNEA 4
    Adunarea Generală Anuală a Mediatorilor din judeţ

    ART. 83
    1) Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ:
    (a) Organele de conducere a C.P.M.J. organizează în fiecare an Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ.
    (b) La Adunarea generală anuală vor participă toţi mediatorii cu drept de exercitare a profesiei, adică înscrişi în Tabloul Mediatorilor din judeţul respectiv şi care nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei.
    (c) La Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ se va prezenta raportul de activitate al organelor de conducere a C.P.M.J şi a reprezentantului ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel.
    (d) Adunarea generală anuală propune măsuri privind exercitarea activităţii organelor de conducere a C.P.M.J.
    (e) Adunarea generală anuală propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii profesionale a mediatorilor;
    (f) Adunarea Generală anuală propune strategii de dezvoltare şi promovare a profesiei de mediator la nivel local şi naţional;
    (g) Adunarea Generală anuală deleagă reprezentanţii pentru Conferinţa Naţională a Mediatorilor cu cel puţin 45 de zile înainte de organizarea conferinţei anuale.
    (2) Numărul de delegaţi al fiecărui C.P.M.J. se calculează după cum urmează: preşedintele C.P.M.J, cei doi vicepreşedinţi, reprezentantul ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel, plus un delegat pentru C.P.M.J care are până la 50 de mediatori; astfel vor fi desemnaţi câte un mediator autorizat delegat la fiecare 50 de mediatori din Corpul profesional.
    (3) Alegerile pentru organele de conducere a C.P.M.J se organizează o dată la patru ani, în termen de 30 de zile de la alegerea membrilor Consiliului. Regulamentul şi procedura de desfăşurare a alegerilor se vor stabili prin hotărâre de către Consiliu.
    ART. 84
    (1) Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ se stabileşte în prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an. Adunarea va fi organizată până cel târziu la finele lunii februarie.
    (2) Convocarea se face de către organele de conducere al C.P.M.J., prin afişare pe site-ul propriu şi la sediul său din judeţ, prin poştă electronică şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
    (3) Şedinţa Adunării generale anuale a mediatorilor din judeţ este condusă de preşedintele C.P.M.J. împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis dintre cei prezenţi, dintre care unul este desemnat secretar.
    ART. 85
    (1) Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ este legal constituită cu participarea mediatorilor cu drept de exercitare a profesiei, adică a celor înscrişi în Tabloul Mediatorilor din judeţul respectiv şi care nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei.
    (2) Hotărârile Adunării generale anuale ale mediatorilor din judeţ se iau cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, conform prezentului Statut.
    (3) Participarea la Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ se face personal.
    (4) Mediatorul membru al C.P.M.J. nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt mediator.
    (7) Hotărârile Adunărilor Generale anuale a mediatorilor din judeţe şi raportul acestora de activitate pe anul precedent sunt transmise Consiliului în termen de 15 zile de la data desfăşurării, cu cel puţin de 45 de zile înaintea desfăşurării Conferinţei Naţionale a Mediatorilor.

    SECŢIUNEA 5
    Conferinţa Naţională a Mediatorilor

    ART. 86
    (1) Conferinţa Naţională a Mediatorilor se organizează anual de către Consiliu.
    (2) La Conferinţa Naţională a Mediatorilor participă organele de conducere ale Corpurilor Profesionale ale Mediatorilor din Judeţ şi reprezentanţii aleşi ai Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel, precum şi persoanele delegate de mediatori la Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ.
    (3) La Conferinţa Naţională a Mediatorilor, Consiliul va prezenta un raport privind activitatea desfăşurată de acesta pe parcursul anului precedent precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli.
    (4) Organele de conducere a C.P.M.J prezintă raportul anual de activitate, modul de gestionare a fondurilor alocate şi a cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea mandatului. Raportul va fi depus în scris anterior organizării Conferinţei, cu cel puţin 45 de zile.
    (5) Reprezentanţii aleşi ai Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel, prezintă raportul anual de activitate, modul de gestionare a fondurilor alocate şi a cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea mandatului. Raportul va fi depus în scris anterior organizării Conferinţei, cu cel puţin 45 de zile.
    (6) Conferinţa Naţională a Mediatorilor propune măsuri privind strategia de dezvoltare şi promovare a profesiei de mediator la nivel naţional pentru perioada următoare.
    (7) Conferinţa Naţională a Mediatorilor propune Consiliului măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii profesionale a mediatorilor.
    (8) O dată la 4 ani, Consiliul prezintă raportul de activitate pentru întreaga perioadă a mandatului precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli.
    ART. 87
    (1) Data desfăşurării Conferinţei Naţionale a Mediatorilor se stabileşte de către Consiliu în prima şedinţă din luna martie a fiecărui an.
    (2) Convocarea se face de către Consiliu prin afişare pe site-ul propriu şi prin poştă electronică cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
    (3) Şedinţa Conferinţei Naţionale a Mediatorilor este condusă de Preşedintele Consiliului.
    ART. 88
    (1) Conferinţa Naţională a Mediatorilor este legal constituită cu participarea delegaţilor prezenţi.
    (2) Participarea la Conferinţa Naţională a Mediatorilor se face personal.

    SECŢIUNEA 6
    Alegerea membrilor Consiliului de Mediere, a organelor de conducere a Corpului Profesional al Mediatorilor Autorizaţi din Judeţ (C.P.M.J.) şi a reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel

    ART. 89
    Consiliul de Mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii autorizaţi cu drept de vot, înscrişi în Tabloul mediatorilor.
    ART. 90
    Organele de conducere a C.P.M.J sunt: preşedintele şi doi vicepreşedinţi. La nivel judeţean îşi desfăşoară activitatea şi reprezentantul Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel. Organele de conducere a C.P.M.J, precum şi reprezentantul Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel, sunt aleşi de mediatori prin vot direct şi secret.
    ART. 91
    Pot fi aleşi în calitate de membri ai Consiliului, persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) sunt mediatori autorizaţi cu drept de vot, înscrişi în Tabloul mediatorilor la secţiunea "activi" şi fac dovada că sunt înregistraţi la organele fiscale cu forma de exercitare a profesiei de mediator;
    b) nu sunt suspendaţi şi nu au fost sancţionaţi disciplinar printr-o hotărâre rămasă definitivă;
    c) dispun de cunoştinţe teoretice suplimentare formării iniţiale, însumând minimum 80 de ore de cursuri de formare în domeniul rezolvării conflictelor, acoperind disciplinele din standardul de formare iniţială a mediatorului, dintre care cel puţin 40 de ore de formare în mediere;
    d) au o experienţă practică de minimum 7 ani, conform datelor înscrise în Tabloul mediatorilor şi un număr de minim 20 de medieri;
    e) au achitată la zi taxa profesională.
    ART. 92
    Pot fi aleşi în calitate de membri ai Organelor de conducere a C.P.M.J şi de Reprezentant al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel, persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) sunt mediatori autorizaţi cu drept de vot, înscrişi în Tabloul mediatorilor la secţiunea "activi" şi fac dovada ca sunt înregistraţi la organele fiscale cu forma de exercitare a profesiei de mediator;
    b) nu sunt suspendaţi şi nu au fost sancţionaţi printr-o hotărâre rămasă definitivă;
    c) dispun de cunoştinţe teoretice suplimentare formării iniţiale, însumând minimum 40 de ore de cursuri de formare în domeniul rezolvării conflictelor, acoperind disciplinele din standardul de formare iniţială a mediatorului, dintre care cel puţin 20 de ore de formare în mediere;
    d) au o experienţă practică de minimum 3 ani, conform datelor înscrise în Tabloul mediatorilor şi un număr de minim 10 de medieri;
    e) au achitată la zi taxa profesională.
    ART. 93
    Mandatul membrilor Consiliului, al Organelor de conducere a C.P.M.J şi al Reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel este de 4 ani.
    ART. 94
    (1) Regulamentul şi procedura de desfăşurare a alegerilor membrilor Consiliului şi a Organelor de conducere a C.P.M J, precum şi a Reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel, se vor stabili prin hotărâre de către Consiliu.
    (2) Alegerile pentru organele de conducere a C.P.M.J şi a reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar, de pe raza Curţilor de Apel se organizează o dată la patru ani, în termen de 30 de zile de la alegerea membrilor Consiliului.

    SECŢIUNEA 7
    Atribuţiile Preşedintelui şi a Vicepreşedintelui Consiliului de Mediere.

    ART. 95
    Atribuţiile Preşedintelui sunt:
    (1) activitatea executivă a Consiliului este coordonată de un preşedinte şi un vicepreşedinte.
    (2) preşedintele coordonează întreaga activitate a Consiliului.
    (3) reprezintă Consiliul în relaţiile cu terţii, persoane fizice şi juridice din ţară şi în străinătate.
    (4) preşedintele convoacă şi conduce şedinţele Comisiei Permanente şi a Consiliului;
    (5) în exercitarea funcţiei sale, preşedintele emite decizii;
    (6) supraveghează şi răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului;
    (7) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele Consiliului, cu autorizarea prealabilă a acestuia;
    (8) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente;
    (9) răspunde de organizarea şi buna funcţionare a secretariatului tehnic;
    (10) este ordonator de credite;
    (11) propune membrilor Consiliului spre aprobare organigrama secretariatului tehnic;
    (12) colaborează cu vicepreşedintele în toată activitatea sa;
    (13) prezintă Consiliului periodic un raport de activitate şi informează Consiliul cu privire la activitatea instituţiei şi a Comisiei permanente desfăşurată între şedinţele acestuia;
    (14) coordonează şi supraveghează activitatea în teritoriu a organelor de conducere a C.P.M.J şi a reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel;
    (15) prezintă Conferinţei Naţionale a Mediatorilor, raportul de activitate anual, raportul anual privind bugetul de venituri şi cheltuieli a Consiliului;
    (16) prezintă Conferinţei Naţionale a Mediatorilor, o dată la patru ani, raportul de activitate şi raportul financiar privind întreaga perioadă a mandatului;
    (17) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, prezentul Statut, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului şi de hotărârile Consiliului.
    ART. 96
    Atribuţiile vicepreşedintelui sunt:
    a) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului;
    b) asigură coordonarea activităţii Consiliului, în lipsa preşedintelui;
    c) conduce lucrările în şedinţele Consiliului şi în şedinţele Comisiei permanente, în lipsa preşedintelui;
    d) asigură reprezentarea Consiliului în raport cu terţii, în lipsa preşedintelui;
    e) coordonează activitatea secretariatului tehnic, în lipsa preşedintelui sau ca urmare a unui mandat scris din partea preşedintelui;
    f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, prezentul Statut, de Regulamentul de Organizare şi funcţionare al Consiliului de mediere şi de hotărârile Consiliului;
    g) colaborează cu preşedintele în toată activitatea sa.
    ART. 97
    (1) Preşedintele poate delega exercitarea unor atribuţii din competenţa sa şi poate încredinţa mandatul de reprezentare vicepreşedintelui ori altor persoane din cadrul Consiliului, în condiţiile legii.
    (2) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al preşedintelui. Dacă preşedintele şi vicepreşedintele sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, Consiliul poate delega unul dintre membrii săi pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile preşedintelui
    (3) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui începe de la data semnării procesului-verbal de predare-preluare a gestiunii Consiliului, întocmit de preşedintele sau de vicepreşedintele care predă mandatul, după caz.
    (4) Predarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinte se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind bunurile mobile şi imobile, situaţia financiară a conturilor bancare şi arhivele predate, respectiv preluate în gestiune.
    (5) Perioada de predare a documentelor gestionate de preşedinte şi de vicepreşedinte este de 15 zile calendaristice, de la data alegerii în funcţie.
    ART. 98
    (1) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui încetează în următoarele situaţii:
    a) prin renunţare scrisă;
    b) prin deces;
    c) prin încetarea calităţii de membru al Consiliului;
    d) absenţa nemotivată pe o perioadă mai mare de 3 luni consecutiv;
    e) la împlinirea termenului mandatului;
    f) prin revocare, cu votul a minimum 5 membri ai Consiliului.
    (2) încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte se constată prin hotărâre a Consiliului.
    (3) în caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.

    SECŢIUNEA 8
    Analiza financiară

    ART. 99
    Analiza financiară se realizează anual prin audit statutar. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent (persoana fizică sau o persoana juridică) asupra situaţiilor financiare a Consiliului în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. Auditul statutar se va efectua de auditori statutari care examinează (verifică) şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice Consiliului, în virtutea dispoziţiilor legale aplicabile.
    ART. 100
    Auditorul financiar îşi va desfăşura activitatea pe baza de contract, atribuit prin selecţia de oferte, în urma publicării prealabile a unui anunţ de participare pe site-ul Consiliului.
    ART. 101
    Obiectivele şi scopul auditului statutar:
    a) obiectivul general al auditului financiar este acela de a furniza asigurarea, că situaţiile financiare (bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil) examinate sunt complete şi întocmite cu acurateţe, iar operaţiile, financiare, economice s-au efectuat în conformitate cu legile şi reglementările relevante în vigoare;
    b) scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de Consiliu;
    c) verificarea acurateţii declaraţiilor financiare;
    d) identificarea unor posibile fraude;
    e) respectarea de către Consiliul a obligaţiilor sale legale;
    f) elaborarea unui plan de măsuri şi recomandări pe baza rezultatului raportului de audit financiar şi a activităţii desfăşurate.

    CAP. X
    Dispoziţii finale

    ART. 102
    Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 192/2006.
    ART. 103
    Orice dispoziţii contrare cuprinse în hotărârile Consiliului precum şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului, se abrogă de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Statut, Alte Institutii,  STATUTUL din 18 iulie 2015

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016